Institutiile Uniunii Europene

Uniunea Europeană este rezultatul unui proces de cooperare care a început în anul 1951, între şase ţări europene. În 50 de ani au avut loc cinci valuri de extindere. În prezent UE este compusă, după cel de al şaselea val, din 27 de state membre.

Statele membre ale Uniunii Europene au delegat o parte dintre puterile lor acesteia, astfel încât în domenii specifice, de interes comun, deciziile sunt luate la nivel european, de către instituţiile europene. Principalele trei instituţii decizionale sunt: Parlamentul European (care reprezintă cetăţenii UE şi este ales direct de către aceştia), Consiliul Uniunii Europene (reprezentând Statele Membre) şi Comisia Europeană (care urmăreşte interesele Uniunii Europene). Acest “triunghi instituţional” elaborează politici şi adoptă acte (regulamente, directive, decizii) care sunt aplicate pe tot teritoriul UE. Aplicarea normelor UE este supravegheată de către Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene, iar partea financiară a activităţilor este verificată de către Curtea de Conturi Europeană. Pe lângă instituţii, UE include o serie de organisme specializate, cu rol financiar, consultativ etc.

PARLAMENTUL EUROPEAN (PE)

Parlamentul European este singura instituţie a Uniunii Europene ai cărei membri sunt aleşi direct de către cetăţenii Statelor Membre. Istoric: A fost înfiinţat prin tratatele fondatoare ale Comunităţilor Europene. Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) avea o Adunare Comună, care s-a transformat, după crearea celorlalte două comunităţi, Comunitatea Economică Europeană (CEE) şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (Euratom), în Adunarea Parlamentară Europeană, fiind comună pentru toate cele trei comunităţi. Denumirea de Parlamentul European o are din 1962. Iniţial a avut un rol pur consultativ, puterile sale au fost însă extinse prin fiecare tratat semnat. Parlamentul European are trei funcţii principale: legislativa, controlul democratic asupra celorlalte institutii europene si functia bugetara

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE

Denumit şi Consiliul de Miniştri, Consiliul Uniunii Europene11 reprezintă Statele Membre, la reuniunile sale participând miniştri ai acestora.

Istoric: Consiliul a fost înfiinţat prin tratatele fondatoare, în anii 1950. Spre deosebire de Parlamentul European, care a fost, încă din 1958, o instituţie comună pentru toate cele trei Comunităţi Europene, a existat câte un Consiliu pentru fiecare comunitate, până la intrarea în vigoare a Tratatului de fuziune, în 1967. Funcţii: Consiliul are şase funcţii principale: legislativa, coordonarea politicilor statelor membre, incheierea acordurilor internaţionale între UE şi alte state sau organizaţii internaţionale, elaborarea politicii externe şi de securitate comună, bugetara, coordonarea cooperării poliţieneşti şi judiciare în materie penală.

COMISIA EUROPEANĂ

Comisia Europeană este o instituţie independentă de guvernele naţionale, reprezentând şi apărând interesele UE. Istoric: Consiliul a fost înfiinţat prin tratatele fondatoare, în anii 1950. Instituţia corespunzătoare a CECO se numea Înalta Autoritate. Ca şi în cazul Consiliului, a existat câte o Comisie pentru fiecare comunitate, până la intrarea în vigoare a Tratatului de fuziune, în 1967.

Funcţii: Comisia Europeană are patru funcţii principale: dreptul de initiativa, gestionarea şi implementarea politicilor, „Gardianul” tratatelor, reprezentare la nivel internaţional

CURTEA DE JUSTIŢIE A COMUNITĂŢILOR EUROPENE (CJCE) CJCEeste instituţia jurisdicţională a UE, cu rolul de a veghea la respectarea dreptului comunitar. Curtea judecă litigii de drept comunitar între Statele Membre, instituţii, societăţi comerciale şi persoane fizice. Istoric: A fost instituită prin tratatele fondatoare din anii 1950. Ca şi Parlamentul, a fost, încă de la început, o instituţie comună pentru toate cele trei comunităţi. Este constituită din trei instanţe: Curtea de Justiţie, Tribunalul de Primă Instanţă şi Tribunalul Funcţiei Publice

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ

Istoric: Curtea de Conturi Europeană a fost înfiinţată prin Tratatul de la Bruxelles (Tratatul bugetar), semnat în 1975. Şi-a început activitatea în 1977, iar prin Tratatul de la Maastricht, semnat în 1992 şi intrat în vigoare în 1993, a devenit instituţie a UE. Funcţii: Misiunea Curţii de Conturi Europene este de a asigura auditul independent asupra modului de formare şi de utilizare a fondurilor Uniunii Europene şi de a evalua, astfel, modul în care instituţiile europene îşi îndeplinesc aceste atribuţii, cu dublul scop de a îmbunătăţi gestionarea resurselor financiare şi de a informa cetăţenii Uniunii Europene cu privire la utilizarea fondurilor publice de către autorităţile cu responsabilităţi de gestiune Misiunea Curţii de Conturi Europene este de a asigura auditul independent asupra modului de formare şi de utilizare a fondurilor Uniunii Europene şi de a evalua, astfel, modul în care instituţiile europene îşi îndeplinesc aceste atribuţii, cu dublul scop de a îmbunătăţi gestionarea resurselor financiare şi de a informa cetăţenii Uniunii Europene cu privire la utilizarea fondurilor publice de către autorităţile cu responsabilităţi de gestiune.

COMITETUL ECONOMIC ŞI SOCIAL EUROPEAN

Înfiinţat prin Tratatul de la Roma, semnat în 1957, Comitetul Economic şi Social European (CESE) este organismul consultativ european în cadrul căruia sunt reprezentate diverse categorii de activităţi economice şi sociale. CESE este astfel o punte între Uniune şi cetăţenii săi, promovând o societate participativă, incluzivă şi mai democratică. Este consultat obligatoriu de către Comisia Europeană, de către Consiliul Uniunii Europene şi de către Parlamentul European, în domenii de interes direct pentru cetăţeni: agricultură, libera circulaţie a lucrătorilor, transporturi, educaţie, formare profesională, sănătate publică, politica socială, etc. De asemenea, CESE se poate autosesiza şi emite opinii pe teme considerate de interes.

COMITETUL REGIUNILOR

Creat prin Tratatul de la Maastricht şi funcţional din 1994, Comitetul Regiunilor (CR) este o instituţie consultativă şi reprezentare a colectivităţilor

locale şi regionale ale Uniunii Europene, care pot astfel participa la elaborarea politicilor comunitare. Comitetul are rolul de a veghea la aplicarea principiului de subsidiaritate, conform căruia deciziile trebuie luate la nivelul autorităţilor publice cel mai aproape de cetăţeni.