istorie
2
Concluzie Legile economice nu pot fi deduse prin raţionamente “a priori”, ci doar printr-o observaţie şi o descriere îndelungată a faptelor istoriei economice şi a fenomenelor economice în complexitatea lor, pe baza căreia, prin inducţii prudente, progresive, să se desprindă tendinţele. Aşa cum spunea Wilfredo Pareto: “ Discuţiile asupra metodei sunt o simplă pierdere de vreme. Scopul ştiinţei este de a cunoaşte uniformităţile fenomenelor şi, prin urmare, trebuie să urmăm orice cale, orice metodă care duce spre scop.” Acestea erau- esenţial vorbind- criticile aduse şcolii clasice de către economiştii istorici germani. În opoziţie, vechea şcoală istorică germană nu pretinde să facă altceva decât istorie economică. “Scopul nostru- spunea Roscher- este descrierea a ceea ce popoarele au voit sau simţit în materie economică, scopurile ce le-au urmărit şi realizat.” Toţi economiştii germani acordă o importanţă mult mai mare statului ca agent economic, ca garant al progresului economic şi social. Pentru ei, economia politică nu este hrematistică ce-i învaţă pe oameni cum să se îmbogăţească, nu este ştiinţa avuţiei, ci una care cercetează interesele materiale şi nevoile oamenilor, satisfacerea acestora în cadrul vieţii sociale de ansamblu a unei naţiuni, ea devine economie naţională. Fenomenele economice trebuie studiate în raport cu toate celelalte fenomene sociale, încercându-se – şi prin studierea paralelismelor înregistrate de istoria diferitelor naţiuni- nu numai explicarea realului, dar şi creionarea previziunilor necesare dezvoltării economice, cu surprinderea legităţilor de mişcare a societăţilor umane. Vechea şcoală istorică germană a încercat să “distrugă”, dar a reuşit, mai degraba, numai să “denunţe” Economia politică clasică, fără să poată elabora o concepţie alternativă închegată, de sine stătătoare. Sarcina aceasta şi-a asumat-o, în mod declarat , Noua şcoală istorică germană, sub autoritara conducere a lui Gustav von Schmoller. 18
-
Upload
victor-glinjan -
Category
Documents
-
view
1 -
download
0
description
istoria economie universale
Transcript of istorie
Concluzie
Legile economice nu pot fi deduse prin raionamente a priori, ci doar printr-o observaie i o descriere ndelungat a faptelor istoriei economice i a fenomenelor economice n complexitatea lor, pe baza creia, prin inducii prudente, progresive, s se desprind tendinele.
Aa cum spunea Wilfredo Pareto: Discuiile asupra metodei sunt o simpl pierdere de vreme. Scopul tiinei este de a cunoate uniformitile fenomenelor i, prin urmare, trebuie s urmm orice cale, orice metod care duce spre scop.
Acestea erau- esenial vorbind- criticile aduse colii clasice de ctre economitii istorici germani.
n opoziie, vechea coal istoric german nu pretinde s fac altceva dect istorie economic. Scopul nostru- spunea Roscher- este descrierea a ceea ce popoarele au voit sau simit n materie economic, scopurile ce le-au urmrit i realizat.
Toi economitii germani acord o importan mult mai mare statului ca agent economic, ca garant al progresului economic i social. Pentru ei, economia politic nu este hrematistic ce-i nva pe oameni cum s se mbogeasc, nu este tiina avuiei, ci una care cerceteaz interesele materiale i nevoile oamenilor, satisfacerea acestora n cadrul vieii sociale de ansamblu a unei naiuni, ea devine economie naional.
Fenomenele economice trebuie studiate n raport cu toate celelalte fenomene sociale, ncercndu-se i prin studierea paralelismelor nregistrate de istoria diferitelor naiuni- nu numai explicarea realului, dar i creionarea previziunilor necesare dezvoltrii economice, cu surprinderea legitilor de micare a societilor umane.
Vechea coal istoric german a ncercat s distrug, dar a reuit, mai degraba, numai s denune Economia politic clasic, fr s poat elabora o concepie alternativ nchegat, de sine stttoare. Sarcina aceasta i-a asumat-o, n mod declarat , Noua coal istoric german, sub autoritara conducere a lui Gustav von Schmoller.
Dup cum se va vedea, obiectivul acesta se va dovedi foarte dificil i va rmne mai mult o intenie, un deziderat i mai puin o paradigm anxiologic distinct.
19
