Concluzie

Legile economice nu pot fi deduse prin raionamente a priori, ci doar printr-o observaie i o descriere ndelungat a faptelor istoriei economice i a fenomenelor economice n complexitatea lor, pe baza creia, prin inducii prudente, progresive, s se desprind tendinele.

Aa cum spunea Wilfredo Pareto: Discuiile asupra metodei sunt o simpl pierdere de vreme. Scopul tiinei este de a cunoate uniformitile fenomenelor i, prin urmare, trebuie s urmm orice cale, orice metod care duce spre scop.

Acestea erau- esenial vorbind- criticile aduse colii clasice de ctre economitii istorici germani.

n opoziie, vechea coal istoric german nu pretinde s fac altceva dect istorie economic. Scopul nostru- spunea Roscher- este descrierea a ceea ce popoarele au voit sau simit n materie economic, scopurile ce le-au urmrit i realizat.

Toi economitii germani acord o importan mult mai mare statului ca agent economic, ca garant al progresului economic i social. Pentru ei, economia politic nu este hrematistic ce-i nva pe oameni cum s se mbogeasc, nu este tiina avuiei, ci una care cerceteaz interesele materiale i nevoile oamenilor, satisfacerea acestora n cadrul vieii sociale de ansamblu a unei naiuni, ea devine economie naional.

Fenomenele economice trebuie studiate n raport cu toate celelalte fenomene sociale, ncercndu-se i prin studierea paralelismelor nregistrate de istoria diferitelor naiuni- nu numai explicarea realului, dar i creionarea previziunilor necesare dezvoltrii economice, cu surprinderea legitilor de micare a societilor umane.

Vechea coal istoric german a ncercat s distrug, dar a reuit, mai degraba, numai s denune Economia politic clasic, fr s poat elabora o concepie alternativ nchegat, de sine stttoare. Sarcina aceasta i-a asumat-o, n mod declarat , Noua coal istoric german, sub autoritara conducere a lui Gustav von Schmoller.

Dup cum se va vedea, obiectivul acesta se va dovedi foarte dificil i va rmne mai mult o intenie, un deziderat i mai puin o paradigm anxiologic distinct.

19