g

fr '' ,/,\qfr,?w EEU

ff*Crisfian Vornicu

Iluslralii de, rllexia Udriqle

https://www.libris.ro/istoria-romaniei-pentru-copii-in-100-de-imagini-NIC978-606-38-0482-3--p13317793.html

circa 1O0O.0OO iHr.'

primii oameni p-e teriioriul Rominiei

Unellele din imaginea alilurali au losl liurile deoamenii din cea mai veche perioadd a isloriei noaslre,

epoca pielrei, c6nd ei nu cunoiteau melalele.Au o vechime de aproximativ 60O.O00 de ani

qi provin de pe valea Dirjovului, in apropiere deSlalina. Oamenii care Ie loloseau migrau din Ioc in locpenfru a vina mamuli ii alle animale, penlru a culege

dilerile planle gi a pescui.

Ca qi in alle pdrli ale Europei slrhvechi, oamenii de peleriloriul de aslezi al Romaniei piclau pe perelii pefleriloranimalele gi p5sdrile pe care Ie vinau. Aceasli piclurdrupeslrE descoperild Ia Cuciulal, in judelul.Sdlaj, are o

vechime de aproximaliv 12.OOO de ani, culorile acesteia

Aamulii erau animalepe care oamenii preisloriciIe v6nau frr gr

circa 800 i Hr'

iormarea geto-dacilor

ca secolele VII * VI iHr. /*ro$1

$arct 'coloniilor grecell\ de

Din secolul al VIII-lea i.Hr.,gelo-dacii erau lormali ca popor pe

leriloriul de asl5zi al Rominiei. Erauorganizati in triburi gi uniuni de iriburi

!i aveau credinle polileisle (credeauin mai multi zei). Zeul principal eraZalmoxis. Ei se rugau in lEcaguriprecum cel din imagine, sancfuarul

de Ia Sarmizegelusa.

La gelo-daci, nobilii se numeau larabastessau pileaii !i purfau cAciuli, numile piJeus,

erau conducilori militari gi Ior Ie aparlineauobiectele de aur descoperile de echeologi (coiluri,podoabe, diademe). Probabil ca brilara de aurdin imagine era pu ale Ia ceremonii religioase

de preolii gefo-daci. Oamenii de rind aparlineauclasei sociale numile comali.

Unii greci !i-au pdresit pdm6nlurile nafalegi au migral in zona .llirii Negre, numifl

de ei Ponjos Euxeinos (adicE -mareaprimiloare"). Pe lirmul dobrogean de

aslezi, au infemeial colonii, intii Hislria,apoi Tomis gi Callatis, ?n secolele

V[-VI i.Hr. Au avut Iegdluri comerciale,politice ii cullurale cu gefo-dacii.

Slindard at gelo-dacilor

- (uD cap de Iup cu uo corp de balaur).In timpql lupielor, i inspiimarda p€ adversari,cAci aeml care inlra priD gora descbisa

a Iupalai prcducea un Soieral putemic_

la Sarmizegetusa

Brdlard de aur geto

44 illr.

62 - 441.1.,J.

#i ilril':;6,'

ayfir*!r,

domnia regelui Burebisla

in anul 82 i.Hr., lriburile geto-dace au lml unilicale deregele Burebisfa, 4futat gi de marele preol Deceneu. RegalulIui Burebisla era loarte intins, pe leritoriul siu liind mulle

cel5ti gi a;ezari lorlilicale denumile dave_ Cea de Ia CmtegtiIdcea parfe dinlr-un sislem de celili care apArau capilala

Daciei, din Auntii OrSgtiei, Sarmizegelusa.

/ui BurebrSra-

E7 - 106 d-Hr.

domnia regilui Decebal

Rqitrele ceHFi de Ia CosteEti

Regele Burebista a avul o polilica exlerna cur4joasa.VdzAnd Iuplele penlru putere de Ia Roma, dinlre Caesar

qi Pompei, gi-a doril sd-l sprijine pe ulfimul. Inscriplia deIa Dionysopolis (astizi, Balcic, in Bulgaria) ne aral5 ca

Burebisla I-a frimis ca sol Ia Pompei pe Acornion, inainlede bitilia de Ia Pharsalos, din 48 iHr., penlru a-i spune

despre ajulorul pe care voia sI i-l acorde.

.::':::;iii.-:.

iti*{+iii,';

Busl reprezenlADdu -1,probabil, pe r€geleDecebal

Deslrlmal Ia moarlea Iui Burebista, regalul dac alosl reldcul de regele Decebal, dar avea o intindere

mai mici. Decebal probabil ca era un nume pe careI-a adoplat regele dupd o viclorie asupra romanilor,

balus insemnind cel ptlernic (vileaz). Romanii,alragi de bogiliile Daciei qi de pozilia ei slralegica,au Iuplal, in mai mulle r5zboaie, penlru a o cuceri_

\D-4

$6 dnr'

96 - fi dHr'

.- i nalalulul I ralandomlna " l

RuiDele podului de la Drob€ta

;,,ffi"r.".-'6 \or$area

T fopaeum Traiaoi'-. (-..-J ',-"..*t

^ - -^r,,I 'T.

10 $flPat aru' r r41un

1-i..' :.:i

in limpul impirafului Traian, Imperiul Romana alins cea mai mare inlindere leritoriali. $i-apregalil armala penlrG a afaca Dacia, a frecul

Dunirea cu soldalii sii, dar a inlimpinalo pulernica rezislenle a dacilor condugi de

Decebal. A losl nevoit se poarfe doud rdzboaiepenfru a-i inlringe deliniliv pe acepfia, in anii

101 1O2 gi 105-106 d.Hr,

12

i:::l r:xi5:.d:i1P-:*"f iPenlru ca armala romana sA ireacamai ulor lluviul Dundrea, impdralul

Traian i-a ordonat arhileclului rlpolodordin Damasc sa consfruiasci un pod

de piafri, in dreptul oragului Drobela(asfizi, Drobela Turnu-Severin).

Conslruil inlre anii 103-105 d.Hr., a lostIolosil de armala Iui Traian in rizboiul

daco-roman din 105-106 d.Hr.

in 102 d,Hr., pe feritoriulaclualei localifali .fl.damclisi,s-a desliqurat o balalie inire

armala dacilor, condusdde regele Decebal, gi cea

romana, a Iui Traian. Bhtdliaa losl alil de grea, inc8lTraian qi-a rupl hainelepenlru a-i pansa pe unii

^ soldali romani r5nili.In aminlirea vicforiei, in anul109 d.Hr., Traian a ordonalconslruirea monumenf ului

Tropaeum Traiani.

13

in anul 113 d.Hr., in cinslea vicloriei asupradacilor, Traian a ordonal conslruirea uneicolumne, in lorul sdu (pia!5 publicE) de Ia

Roma. Pe columna, sunl sculpfale (basorelieluri)scenele de IuplA din rEzboaiele din anii 101-102

qi 105-1O6 d.Hr. Columna esfe un imporlantmonument al isloriei noaslre, demonslr6nd

originea romanica a poporului rom6n.

Podal de Ia Drobela impresioneaza tiaslazi prin modul in care a lost realizaf.flrhiiecfuI fipolodor din Damasc eraIoarle cunosccl penlru coDslrucliile sale_