Guvernul RomanieiGuvernul Romaniei

Reforme 2009 - 2011    

1

A.CRIZA ECONOMICĂ – cea mai severa din ultimii 60 ani

B. DEFICIT BUGETAR de 4.8 in an cu varf de crestere economica (aproape 8%) şi care a dus la declanşarea procedurii de deficit excesiv de către Comisia Europeana

B. UN STAT NEREFORMAT şi DECIZII IRESPONSABILE ale Guvernului Tăriceanu care au angajat cheltuieli sociale pe datorie, fără nicio acoperire:

• 7 acte normative care au acordat majorări salariale în 2008

• creşterea punctului de pensie in 2008 de la 581,3 lei 697,5 lei.

La preluarea mandatului în 2008 Guvernul a avut trei adversari majori

2

Deficitul bugetului general consolidat s-ar fi apropiat de 10%din PIB în anul 2009 şi de 14% din PIB în anii 2010 şi 2011 în absenţa măsurilor de austeritate luate de Guvern:

-9.9

-13.7 -14

- 4,8

-7.3-6.5

- 4,4

-15

-10

-5

0

2008 2009 2010 2011

Deficit bugetar in absenta masurilor guvernamentale

Deficitul bugetar efectiv/estimat3

Viziunea Guvernului în confruntarea cu criza economică şi financiară

A. Realizarea de reforme structurale ale statului

B. Măsuri pentru diminuarea deficitului bugetar şi însănătoşirea finanţelor publice printr-un efort major al Guvernului, din care:

Două treimi s-a centrat pe eficientizarea şi reducerea cheltuielilor publice; O treime a vizat creşterea veniturilor bugetare.

C. Măsuri pentru stimularea creşterii economice sănătoase şi pe termen lung, în condiţiile unor dezechilibre macroeconomice acumulate grave care au redus spaţiul fiscal necesar redresării economice.

4

Reforme 2009 - 2011

1. Reforma sistemului public de pensii 2. Reforma salarizarii personaluluii bugetar 3. Reforma aparatului bugetar si a agentiilor guvernamentale 4. Reforma educatiei

Reforme 2009 - 2011

5. Reforma dialogului social 6. Reforma asistentei sociale 7. Reforma cadrului fiscal

8. Reforma sanatatii

Reforme 2009 - 2011

9. Reforma sanatatii

10. Reforma legislatiei muncii ( codul muncii)

1. Reforma sistemului public de pensii

Prin legislaţia adoptată în domeniul pensiilor: se asigură sustenabilitatea financiară a sistemului de pensii pe termen mediu şi lung; s-a impus principiul contributivităţii în sistemul public de pensii; au fost eliminate legile de pensionare care nu respectă principiul contributivităţii şi au fost recalculate pensiile speciale; a fost instituită pensia socială minimă de 350 lei; se interzice cumulul pensiei cu salariul în sistemul bugetar pentru cei cu venituri mai mari din pensii decât salariul mediu brut pe economie; se reduce numărul pensionărilor anticipate; sunt implementate criterii mai stricte pentru acordarea pensiei de invaliditate; începând cu 1 ianuarie 2011 se acordă drepturile băneşti pentru grupele I şi II de muncă, adică pentru 1.541.000 de pensionari; efortul bugetar pentru anul 2011 este de 403 milioane euro; în anul 2012 pensiile vor creşte cu 100% rata inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salariului mediu brut realizat pe anul precedent.8

2. Reforma salarizării personalului plătit din fonduri publice

Legea salarizării unitare reglementează salarizarea tuturor categoriilor de personal plătite din fonduri publice, spre deosebire de perioada anterioară când această salarizare era cuprinsă în 39 de acte normative. Rezultatele vizate sunt următoarele:

raportul dintre salariul de bază minim şi cel maxim al personalului din sectorul bugetar este de 1 la 15, apropiindu-se de bunele practici europene;armonizarea sistemului de salarizare a personalului plătit din fonduri publice se realizează ţinând cont de importanţa, răspunderea, complexitatea activităţii şi nivelul studiilor necesare pentru desfăşurarea activităţii;este creată o nouă ierarhie a salariilor de bază, atât între domeniile de activitate, cât şi în cadrul aceluiaşi domeniu, în funcţie de complexitatea şi importanţa activităţii desfăşurate;creşterile salariale necesare realizării acestui obiectiv au în vedere indicatorii macroeconomici şi evoluţia indicatorilor sociali;încadrarea în masa salarială de 39 miliarde lei pentru anul 2011.

9

3. Reforma aparatului bugetar şi a agenţiilor guvernamentale

Prin impunerea normativelor de personal în autoritatea publică centrală şi locală a fost redus aparatul bugetar de la 1.398.757 persoane în luna decembrie 2008, la 1.246.000 persoane în aprilie 2011.

Au fost desfiinţate, comasate sau restructurate 141 de agenţii guvernamentale.

E-guvernarea pentru eliminarea procedurilor birocratice: Dezvoltarea Platformei Naţionale E-ROMÂNIA şi a Sistemului Electronic Naţional (SEN)

Punctul de Contact Unic Electronic - stabileşte modalitatea de interacţiune online dintre instituţiile publice din România şi prestatorii de servicii

Rezultate: în anul 2010 s-au realizat economii de circa 3 mld. lei ca urmare a dezvoltării procedurilor electronice transparente pentru achiziţii publice SEAP

10

4. Reforma educaţiei Prin adoptarea Legii educaţiei naţionale s-a realizat o reformă de substanţă a sistemului de învăţămant românesc. Principalele modificări vizează:

regândirea rolului educaţiei timpurii; asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar; consacrarea învăţământului bazat pe formarea de competenţe şi nu pe asimilarea de informaţii; reproiectarea Curriculumului Naţional; instituirea Portofoliului educaţional; introducerea finanţării per elev – alocarea banilor publici va deveni transparentă şi se va face în concordanţă cu ţintele educaţionale strategice, pe principiul finanţarea urmează elevul; introducerea Programului Şcoală după şcoală; sprijinirea copiilor şi tinerilor capabili de performanţe înalte; asigurarea accesului egal la studii în universităţile româneşti; definirea tipurilor de universităţi, clasificarea universităţilor şi introducerea unei metodologii de ierarhizare a programelor de studiu; redefinirea doctoratului prin instituirea a două tipuri: doctoratul știinţific şi doctoratul profesional. 11

5. Reforma dialogului social

Guvernul a decis să promoveze Legea Dialogului Social prin asumarea răspunderii, în temeiul art.114 din Constituţia României.

Legea Dialogului Social vine în completarea Codului Muncii:

reformează modul de organizare a sindicatelor, a patronatelor, a Consiliului Economic şi Social; adaptează la nevoile actuale ale României reglementările care vizează contractele colective de muncă şi soluţionarea conflictelor de muncă.

12

6. Reforma asistenţei sociale

Prin măsurile adoptate se au în vedere realizarea a cel puţin următoarelor obiective:

orientarea programelor de asistenţă socială în funcţie de nivelul veniturilor realizate pe familie şi restructurarea celor aproximativ 200 de prestaţii sociale existente atât la nivel naţional, cât şi local;

consolidarea schemei de venit minim garantat, a ajutoarelor de căldură şi a alocaţiei familiale într-o nouă schemă unică; finalizarea descentralizării serviciilor sociale în domeniul violenţei în familie în vederea responsabilizării autorităţilor locale privind această problematică, precum şi a asigurării resurselor financiare necesare; dezvoltarea reţelelor servicii suport pentru integrarea familiei rome în societate;

asigurarea echilibrului socio-economic al familiilor din mediul urban şi rural, al familiei şi persoanelor de vârsta a treia, al persoanelor cu dizabilităţi şi al familiilor aparţinătoare;

redimensionarea cadrului legal și instituțional privind protecţia maternităţii, creşterea natalităţii, reducerea abandonului de copii şi reducerea fenomenului violenţei în familie; creşterea calităţii vieţii copilului în mediile defavorizate şi respectarea standardelor minime de calitate în toate serviciile speciale acordate copilului în dificultate;

redimensionarea măsurilor de protecţie socială pentru familiile cu nevoi speciale şi dinamizarea măsurilor active de solidaritate familială; sporirea participării active a societăţii civile şi dezvoltarea durabilă a parteneriatului în beneficiul dezvoltării şi protecţiei familiei. 13

7. Reforma sănătăţii Măsurile adoptate au în vedere:

descentralizarea în sistemul de sănătate şi creşterea gradului de implicare a autorităţilor locale în managementul spitalicesc – din cele 435 de spitale publice aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii au fost transferate către autoritățile publice locale un număr de 370 de spitale; restructurarea sistemului spitalicesc; introducerea cardului naţional de sănătate; introducerea mecanismului de coplată, fiind exceptate grupurile sociale vulnerabile sau cu venituri mici; controlul cheltuielilor cu medicamentele; creşterea accesului pacienţilor la tratamente moderne, la preţuri accesibile, prin introducerea unei noi politici de stabilire a preţurilor la medicamente şi prin introducerea noilor tehnologii;creşterea bazei de colectare a contribuţiilor pentru asigurări de sănătate în cazul veniturilor obţinute din pensiile mai mari de 74 lei; dezvoltarea parteneriatelor public-private şi atragerea mediului de afaceri în dezvoltarea reţelelor sanitare integrate; începutul demersului de a introduce standardele pentru toate nivelurile sistemului sanitar românesc şi a a unui sistem de asigurări a calităţii serviciilor medicale. 14

8. Reforma sistemului de justiţie Au fost adoptate patru noi coduri: Codul Civil, Codul Penal, Codul de Procedură Civilă şi cel de Procedură Penală pentru a recâştiga credibilitatea sistemului judiciar, prin creşterea transparenţei, simplificarea cadrului legislativ şi îmbunătăţirea gradului de accesibilitate.

Aspectele pozitive ale acestor reforme sunt deja vizibile la nivelul rapoartelor din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare. De asemenea, a fost adoptată Legea “Micii reforme” în justiție (Legea 202/2010).

Rezultatele aşteptate în aceste reforme: scurtarea duratelor proceselor juridice; simplificarea procedurilor de judecată; diminuarea costurilor actului de justiţie; îmbunătăţirea nivelului actului de justiţie prin responsabilizarea şi specializarea judecătorilor şi a procurorilor; împărţirea mai judicioasă a competenţei materiale, unificarea practicii judiciare şi transformarea actului de justiţie într-un demers previzibil; reaşezarea în limite normale a tratamentului sancţionator; dezvoltarea mediului de afaceri, atât prin revizuirea reglementării contractelor, cât şi prin includerea reglementării unor contracte specific lumii bancare. 15

9. Reforma legislaţiei muncii

A fost adoptat un nou Cod al Muncii care, în esenţă, urmăreşte:

flexibilitatea raporturilor de muncă;

adaptarea raporturilor de muncă la dinamica pieţei muncii;

armonizarea prevederilor Codului Muncii cu directivele europene;

diminuarea muncii la negru prin înăsprirea sancţiunilor aferente;

introducerea criteriului de performanţă în contractele şi relaţiile de muncă.

16

Reducerea cu 50% a normativelor de cheltuieli privind consumul de

carburanţi pentru instituţiile publice şi reducerea cu 20% a cheltuielilor cu

bunurile şi serviciile rămase de executat pe semestrul doi al

anului 2010.

Reorganizarea unor instituţii şi autorităţi publice, a celor

120 de agenţii guvernamentale care a condus la reducerea

a 8000 de posturi.

Interzicerea cumului pensiilor cu salariile în sistemul bugetar pentru pensionarii cu venituri

din pensii mai mari decât salariul mediu brut pe economie

Recalcularea pensiilor speciale – a pensiilor de

serviciu şi a pensiilor militare de stat – şi includerea acestora

în sistemul public de pensii.

Îngheţarea valorii punctului de pensie în anii 2010 şi 2011

şi indexarea începând cu anul 2012 cu 100% din inflaţie şi 50% din

creşterea reală a câştigului salarial mediu

brut pe economie.

Blocarea

posturilor vacante şi ocuparea a numai 15% din cele vacantate ulterior

în sistemul bugetar.

Neacordarea de tichete de masă şi tichete cadou la

personalul din sectorul bugetar.

Reducerea cu 25% a salariilor din sectorul bugetar,reducerea cu 15% a

indemnizaţiilor de şomaj şi a celor pentru creşterea

copilului.

Eficientizarea Eficientizarea şşi i reducerea reducerea

cheltuielilor cheltuielilor publicepublice

B. Măsuri pentru diminuarea deficitului bugetarB.1. Măsuri pentru eficientizarea şi reducerea cheltuielilor publice

17

10. Reforma cadrului fiscal

Legea responsabilităţii fiscal-bugetare 69/2010 reprezintă un moment de cotitură în finanțele publice și stabilește principiile, obiectivele, prioritățile multianuale ale politicii fiscal-bugetare:

introduce plafoane de cheltuieli, reduce numărul de rectificări bugetare, elimină riscul deciziilor populiste în preajma campaniilor electorale și înființează Consiliul Fiscal etc.

Obiectivul central îl reprezintă reducerea graduală a deficitului bugetar până la 3% în anul 2012.

În cadrul reformelor promovate se urmăreşte diminuarea poverii administrative fiscale:

a fost redus numărul taxelor și tarifelor parafiscale de la 491 în anul 2008, la 263 în prezent; au fost simplificate și unificate declarațiile fiscale, începând cu anul 2011, alături de plata online a acestora; a fost eliminat impozitul minim începând cu octombrie 2010; profitul reinvestit este neimpozitat; a fost menținută cota unică de impozitare de 16%; fondurile publice au fost direcționate cu prioritate pentru investiții; datoriile administraţiei centrale şi locale către agenţii economici s-au înjumătăţit. 18

Creşterea cotei standard

a taxei pe valoare adăugată

de la 19% la 24%.

Majorarea accizelor la

tutun, alcool, benzină şi motorină.

Majorarea impozitului datorat de persoanele fizice care deţin mai

multe clădiri.

Cresterea gradului de colectare a taxelor şi a

impozitelor prin diminuarea evaziunii

fiscale.

Lărgirea bazei de

impozitare prin creşterea impozitului pe dobânzi,

impozitarea tichetelor de masa şi cadou şi a unor

taxe locale.

Extinderea sferei de aplicare a contribuţiei

de asigurări de sănătate de 5,5% la pensiile mai mari

de 740 lei/lunar.

Revenirea la procentele de

contribuţii sociale din ian 2008

MMăăsuri pentru suri pentru crecreşşterea terea

veniturilor veniturilor bugetarebugetare

B.2. Măsuri pentru cresterea veniturilor bugetare

B. Măsuri pentru diminuarea deficitului bugetar

19

C. Măsuri pentru stimularea relansării economiceC.1. Măsuri pentru salvarea locurilor de muncă şi stimularea

absorbţiei şomerilor

Reglementarea şomajului tehnic prin scutirea de la plată a contribuţiilor către bugetul de stat şi al asigurărilor sociale pentru angajator, pe o perioadă de maximum trei luni, urmând ca salariatul să primească 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat

Beneficiari: 548.999 persoane angajate şi 13.459 firme până la 31 dec. 2010

Scutirea de la plata CAS pentru firmele care angajează şomeri

Beneficiari: 6.072 persoane angajate şi 3.625 firme până la 31 dec. 2010

C.2. Stimularea investiţiilor publice

Creşterea alocărilor bugetare pentru investiţii publice de la 6,3% din PIB în 2008 la 6.5% PIB în 2011 ( de la 33,8 mld. lei în 2010, la 35.2 mld. lei în 2011)

Adoptarea legii Parteneriatului Public-Privat

20

C. Măsuri pentru stimularea relansării economice

C.3. Diminuarea poverii financiare pentru firmele aflate în dificultate şi a poverii administrative fiscale prin: Compensarea TVA-ului de plătit cu cel de rambursat - elaborarea unui sistem

unitar de selecţie informatică a deconturilor de TVA din baza de date naţională, respectând principiul “cel mai vechi decont se stinge primul”

Îmbunătăţirea procedurii de rambursare a TVA

A fost reglementată posibilitatea neînceperii sau suspendării executarii silite - în cazul în care contribuabilul are în curs sau depune o cerere de

restituire/rambursare, iar cuantumul sumei solicitate este egală sau mai mare decât creanţa fiscală pentru care s-a început executarea silită.

Diminuarea nivelului dobânzii datorate pentru creanţele fiscale la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat neachitate la termen la 0,04% pentru fiecare zi de întârziere (14,6% pe an) comparativ cu cel actual de 0,05% (adică 18,25% pe an). Pentru creanţele bugetare datorate la bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale au fost reduse de la 3% pe fiecare lună de întarziere la 2% pe luna de întârziere.

21

C. Măsuri pentru stimularea relansării economiceC.4. Stimularea investiţiilor private prin ajutoare de stat Susţinerea proiectelor mari de investiţii prin acordarea de ajutoare de

stat pentru cele de minimum 5 milioane euro şi care angajează minimum 50 de salariaţi

Beneficiari: 10 proiecte de investiţii în valoare de 711,7 mil. Euro în anul 2010, care creează 4.767 noi locuri de muncă. Ajutorul de stat aprobat: 214,5 mil. Euro.

Susţinerea IMM-urilor prin acordarea de ajutoare de minimis Beneficiari: 905 IMM-uri au beneficiat de acorduri de principiu pentru finanţare în 2009 -

2010: s-au efectuat plăţi în valoare de 202 mil. lei.

Susţinerea proiectelor de investiţii realizate de microîntreprinderi, cu o vechime mai mică de doi ani (Programul „Start”)

Beneficiari: 658 de persoane au aplicat online cu 240 de proiecte în anul 2010. Au fost încheiate 71 contracte. Rata de absorbţie este de 100%. Pentru 2011 bugetul alocat este de 10 milioane de lei, cu aprope 30% mai mare faţă de 2010.

Programul demarat în 2011 pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării afacerilor de către întreprinzătorii tineri

Până la 6 aprilie 2011 au fost înregistrate la Oficiile Naţionale ale Registrului Comerţului 3010 firme - 1656 dintre acestea sunt în momentul de faţă înmatriculate. 22

C. Măsuri pentru stimularea relansării economice

C.5. Stimularea investiţiilor private prin garanţii de stat (cont)Oferirea de garanţii guvernamentale de 80% din valoarea creditului

pentru beneficiarii proiectelor finanţate din fonduri structurale în domenii prioritare pentru economia românească, pentru maximum 4 ani

Beneficiari: FNGCIMM a acordat în anul 2010 garanţii în valoare de aprox. 19 mil. lei pentru implementarea unor proiecte de investiţii în sumă de aprox. 450 milioane lei. Plafonul total al garanţiilor ce pot fi emise în 2011 se ridică la 300 mil. euro. 

Sprijinirea IMM-urilor prin intermediul Fondului Român de Contragarantare (FRC)

Beneficiari: FRC a acordat 1860 contragaranţii în valoare totală de 371,6 mil. lei pentru finanţări în valoare de 1.401 mil. lei, de care beneficiază 1.630 IMM-uri şi în care lucrează peste 45.350 angajaţi, în anul 2010.

Sprijinirea comercianţilor şi a serviciilor de piaţă prin Programul de dezvoltare şi modernizare a activităţilor de comercializare a produselor şi serviciilor de piaţă

Beneficiari: 5 mil. lei alocaţi în 2010 - 1793 de societăţi au aplicat online cu 188 de proiecte, din care 117 contracte au fost încheiate. Pentru 2011 Guvernul a alocat un buget de 7 mil. lei, cu 40% mai mare decât în 2010. 23

C. Măsuri pentru stimularea relansării economice

C.6. Prima CasăBeneficiari: 34.633 garanţii în valoare de 1.416,6 mil euro până la 31 decembrie 2010. În anul 2010 am majorat plafonul pentru garantarea locuinţelor noi la 70.000 euro, iar pentru locuinţele vechi a rămas la 60.000 euro. În acest an vom continua programul Prima Casă pentru care Guvernul a alocat un plafon în valoare de 200 mil. Euro. Estimările arată că prin acest program se vor tranzacţiona aprox. 33.000 locuinţe, vor fi susţinute aprox. 500 de firme şi se vor salva circa 10.500 de locuri de muncă.

C.7. Programul “Rabla”

Beneficiari: 189.193 maşini preluate de colectori, 61.532 maşini noi cumpărate din care 25.298 sunt maşini româneşti, cu un total de fonduri alocate de 722 mil. lei până la sfârşitul lunii ianuarie 2011.

C.8. Programul „Primul siloz” Beneficiari: au fost emise 164 certificate de depozit de la începutul programului în anul 2009; la aceasta dată sunt în circulaţie 52 certificate cu o valoare totală de 213,5 mil. lei garantate de Administratorul schemei de garantare - Fondul de Garantare a Creditului Rural din sumele alocate de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

24

25

Evoluţia trimestrială a PIB2009 - 2012

-6.1

-7.1

-2.2 -2.2

-0.6

1.61.3 1.4

3.94.4

3.5

4.3

-8.7

-6.5

-0.4

1.9

-10.0

-8.0

-6.0

-4.0

-2.0

0.0

2.0

4.0

Tr. I2009

Tr. II Tr. III Tr. IV Tr. I2010

Tr. II Tr. III Tr. IV Tr. I2011

Tr. II Tr. III Tr. IV Tr. I2012

Tr. II Tr. III Tr. IV

prognoza

- modificari procentuale fata de perioada corespunzatoare an precedent -

Sursa: Comisia Naţională de Prognoză, mai 2010

1,5 - 2%

3,5 - 4,%

- 1,3%

- 7,1%

prognoza

26

Evoluţia numărului de şomeri şi a ratei şomajului (decembrie 2008 – 22 mai 2011)

471.6255,17%

765.2858,36%

403.4004,4%

Decembrie 2008 Martie 2010 Mai 2011

Evoluţia lunară a ratei şomajului înregistrat (decembrie 2008-22 mai 2011)

27

Sursa: Comisia Naţională de Prognoză, mai 2011

-0.6

0.6

1.8

3.0

4.2

5.4

6.6

7.8

9.0

Dec.2008

Ian.2009

Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec. Ian.2010

Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec. Ian.2011

Feb. Mar. Apr. Mai

- % -

-50.0

50.0

150.0

250.0

350.0

450.0

550.0

650.0

750.0- mii persoane -

Numar someri inregistrati (axa dr) Rata somajului inregistrat (axa st)

8,36

765,3

4,4

5,25

403,4

478,8

5,17%

471.625

28

Numărul de contracte de muncă31 decembrie 2008 – 25 mai 2011

31 decembrie 2008

6. 230. 353

31 decembrie 2009

5.924.571

25 mai 2011

6. 298. 877

Contracte noi de munca

Nr. Contracte noi in perioada 1 – 26.05.11

285. 886 din care:

193.506 contracte pe durata nedeterminata

92.030 contracte pe durata determinata

Contracte de munca active : 6.298.877

Ce urmează pe termen scurt şi mediu?

1. Prioritizarea investiţiilor strategice multi-anuale 2. Implementarea Programului National de Dezvoltare a

Infrastructurii3. Absorbţia fondurilor europene4. Rezolvarea problemei arieratelor5. Restructurarea companiilor de stat6. Vanzarea pachetelor minoritare detinute de stat7. Relansarea Programului “Rabla” si “Prima Casa“ prin

participarea bancilor cu 50% la efortul de garantare8. Implementarea Legii Parteneriatului Public-Privat si a

Programului Tinerilor Debutanti in Afaceri9. Continuarea reformei sistemului de sănătate10. Reforma administratiei si reorganizarea administrativa 30