,4{t-*

I

Ion IURCANU

ISTORIAAsA\^B1e

VOLUMULI

PRELUDII. DIN PALEOLITICpiwA re srinsrrur ANTrcHrrAur

Stiinta

,-rlI{I..

lnu, 2016. :...2016

CUPRINS

Prefali ......................9

Partea I. EPOCA DE PIATRA ............2i,Citeva observalii prealabile ....................22

Capitolui I. Paleoliticul .............. .............. 28

1. Paleoliticui inferior ...........291.1. Primele agezirriumane si cultura lor materiala ................ ....281-.2. Ocupaliile gi modul de viafi al arhantropilor ............ .......... 33

2. Paleoliticul mijlociu .......... 392.1. Staliuni si vestigii2.2. Comunitatea paleoantropilor - treapti decisivi

spre constituirea societitii umane ........:.......... .................... 46

3. Paleoliticul superior .........543.1. Situri, tehnologii, inventar gi etape ale dezvoltirii ................................. 563.2. Viala economici. ......... 633.3. Relagiile sociale si cultura spirituald

Capitolul II. Mezoliticul ............ .........,.... TB

1. Caracterul culturii materiale: ageziiri, inventar, manifestiri sincretice .......792. Traiul, activitatea economici, aspecte ale spiritualitatii ............................ 86

Capitolul III. Neoliticul.............. .............. 941. Introducere: problema neolitizirii, cadrul natural

al comunititilor neolitice, aspecte ale periodizirii ........... ...... 942. Etapa de trecere: neoliticul aceramic ..................... 99

3. Neoliticul timpuriu ...,....1,02

4. Neoliticul mijlociu .......... 111

5. Neoliticul tirziu .............. 116

Capitolul IV. Eneoliticul, vremea inceputului desprinderiidin lumea de piatri ........ 130

1. Eneoliticul timpuriu ....... 131

2. Eneoliticul mijlociu ........ 150

3. Eneoliticul tirziu .............1,64

4. Cultura spirituala la sfirgitul epocii de piatri .....178

Partea a II-a. EPOCA METALELOR: BRONZUL, HALLSTATTUL

$r INCEPUTUL LA TENE-ULUr ................ ....... 1s7

Capitolul V. Epoca bronzului ................ 198

1. Introducere ............ ......... 198

2. Bronzul timpuriu ............201,2.1. Debutul unei epoci in finalul alteia ......... ........2012.2. Cultura mormintelor cu ocru (Jamnaja) .........2092.3. Problema privind inceputurile istoriei etnice a spaliului

est-carpatic ................216

3. Bronzul mijlociu .............2L7

4. Bronzultirziu ..,..............23]-

Capitolul VI. Prima epoci a fierului .... 247

1. Consideragii generale

2. Hallstattul timpuriu ....... 250

3. Hallstattul mijlociu ........271,

4. Culturi nehallstattiene in aria de influenli a Hallstattului ............. ........28L4.1. Cultura Belozerka .....282

Capitolul VII. Tracii din spatiul pruto-nistrean si de la Dunirea de Josla cea de-a doua epoci a fierului (Hallstattul tirziugi inceputul La Tdne-ului: secolele VII-III i.e.n.) ................... 294

1. Observalii preliminare .............. ........2942. Civllizatia geto-dacici timpurie ........296

2.1. Consideratii generale ................ ...2962.2.lstoria .... 306

6

-rff

t'!lll1-

rft*.ffim

.il1

102

11L

116

130

131_

150

1,64

178

197

198

198

20L20L209

216

217

23t

247

247

250

. ..........271,

.......28r.........282

i1 :: Jos

... 294

...294

....296

....296.. 306

2.3. Realitaqi economice Ei sociale ...... 3132.4. Spiritualitatea ........... 336

Capitolul VIII. Scilii in spatiul getic ......... .............. 348

1. Scurti privire asupra istoriei scitilor nord-vest pontici ........ 349

2. Simbioze scito-tracice ............... ........364

Partea a III-a. ANTICHITATEA CLASICA .............. ............... 369

Capitolul IX. Coloniile grecesti de la Nistrul de Josgi din teritoriile invecinate ..,............ 370

1. Scurti privire asupra colonizirii elene a litoraluluinord-vest pontic ............. 370

2. Colonia greaci Tyras ........ ................. 3752.1. Istoria politici a cetilii ................ 3752.2. Cultura materialA ...... 3982.3. Relalii sociale si politice ............... 4532.4.Yiala spirituali ..,......477

3. Tyras in perioada romani. ................. 4893.1. Metamorfoze ale evolutiei istorice ................. 4893.2. Cultura materiali si economia ..... 5433.3. Structuri sociale qi politice .......... 5653.4. Manifestiri ale vietii spirituale ............. .......... 581

4. Nikonion ......6074.1,. Localizarea asezi.rii ... 6084.2. Scurta privire asupra istoriei cetifii ........,...... 6124.3. Mirturii ale culturii materiale .....6254.4.Urme ale vielii spirituale ............. 666

Capitolul X. Geto-dacii in secolul al ll-lea i.e.n.-inceputulsecolului al ll-lea e.n. .......... ................. 688

1. Spaliul pruto-nistrean in contextul general al istoriei politice. ageto-dacilor ................ ..................... 689

1.1. Marturii de organizare politici si militardin secolul al Il-lea-inceputul secolului I i.e.n. .... 689

1.2. Lumea geto-dacd sub autoritatea lui Burebista .................. 6911.3. Regatul lui Decebal ...702

2. Civllizatia geto-dacici in secolul al ll-lea i.e.n.-secolul I e.n. ..................7742.1. Vestigii ale culturii materiale .......716

2.2.Economia....................'..:..........2.3. Relaliile sociale si politice .....;..........,... ............7422.4.Via\a spirituala .........747

Capitolul XI. in umbra Romei ............... 7541. Teritoriile geto-dacice nord-dundrene de sub dominatie romani ......,.... Ts42. Dacii iiberi din spatiul pruto-nistrean in secolele II-IV e.n. ....................76'1,

3. Migratori la est de Carpagi si la Dunirea de Jos ..:................ ........,.,.........7723.1. Bastarnii ............... ....TT23.2. Sarmalii ............... .....T823.3. Golii .......7983.4. Hunii ......8223.5. Slavii ......8263.6. Gepizii, avarii, bulgarii .................842

4. Populalia locala din spagiul est-carpatic in secolele V-VII .... 845

Abrevieri de titluri si denumiri .............:..... ............:.........,........... 85g

Planse I-)OfiII

Partea I&

E,POCA DE, PIATRA

i:i-

a

*

I

IFl.a&B

+.

Citevaobservatii prealabile

Preistoria, adici perioada existenlei umane care a precedat aparilia mirturiilor scrise,

este cea mai lungd si mai complicatipentru studiu din istoria omenirii. Materialele care

se referd direct ia omul din acea vreme, fiind vorba mai cu seamd de produsele activitdliisale, ca uneltele, armele, urmele de aqezdri q.a., sint puline si, mai ales, nu pot, prin ele

insele, mirturisi prea mult despre ce erau omul qi colectivitatea umanl Ia acea elapd. De

aceea pentr-u cercetarea perioadei invlluite intr-o cea!6 atlt de deasi se foloseqte orice

informalie, oricit de lapidard qi oricit de aproximativ5. Aceasta inseamnd c5, in paralel

cu acumularea de materiale arheoiogic e, adicide mlrturii ale culturii materiale oblinute

prin sdpituri arheologice, cercetdtorul mai apeleazd.la datele furnizate de un qir intreg

de alte gtiinte, cum ar fi geologia, paleontologia (cu subdiviziunile paleoantropologia,

paleobotanica, paleozoologia) gi palinologia, iar in anumite situalii - qi la unele gtiinle

mai mult sau mai pulin inrudite cu acestea, ca primatologia, antropologia culturali,etnografia etc. Primele dintre aceste qtiinle oferi un material extrem de necesar studiuluiistoric despre starea gi evolulia scoarlei terestre, despre fauna qi flora din acea vreme,

precum qi cu referire la constitulia gi inflliqareafizicd a omului. Celelalte trei au legdturimai pulin directd cu omul epocii de piatr6, prima, avind in vedere etapa timpurie a an-

tropogenezei, pe cind urmdtoarele do,,tdvizeazdmai cu seamd comunitatea umand de ia

sffrqitul acestei perioade.Istoria epocii de piatri se confrunti cu trei mari probleme. Una este momentul gi

locul aparifiei omului, in cazul de fa!d. fiind vorba de mdsura in care sint relevate mate-

rialele referitoare Ia Moldova gi, in special, Ia spaliul dintre Prut qi Nistru sint relevante

pentru procesul de antropogenezd. Alta o constutuie cronologia perioadei respective,

altfel spus, dacd este posibild o amplasare a mirturiilor din acel trecut atlt de tulburegi atit de indepdrtat intr-un anumit cadru cronologic sau, qi mai simplu, cit este de re-

alizabild, o mlsurdtoare in timp a evenimentelor, datelor, materialelor din acea vreme.

Cea de-a treia problemd se refer5 la relalia proceselor qi a faptelor din spafiul preistoricpruto-nistrean cu fenomenele similare din alte areale istorico-geografice. Evident, cele

trei probiemevizeazi, de fapt, tot atitea sarcini prioritare ale cercetdrii istorice qi pentru

22

mdrturiilor scrise,

. Materialele care

de produsele activitdliirnei 3lss, nu pot, prin ele

umandla acea etap5. De

deasd se folosegte oriceinseamnd c5, in paralel

ii materiale obtinutefurnizate de un qir intreg

paleoantropologia,

- qi la unele qtiinleantropologia culturalS,

de necesar studiuluigi flora din acea vreme,

L Celelalte trei au legiturdetapa timpurie a an-

comunitatea umand de la

re- lJna este momentul gi

in care sint relevate mate-t qi Nistru sint relevanteia perioadei respective,

acel trecut atit de tulburemai simplu, cit este de re-

din acea vreme.;. ::: spatiul preistoric

t , i-,:dent, cele' :: sipentru

scrierea istoriei. Si. le examinlm succint pe fiecare, incepind, cum e firesc pentru isto-rie, cu cronologia.

Periodizarea istoriei epocii de piatri sebazeazd.pe doui grupuri de date: cele oferitede geologie qi cele ce vizeazd,sisternatizarea materialelor rezultate din descoperirile arhe-ologice. De fapt, gi datarea acestor materiale multd vreme s-a f5cut, si se mai face incd., intemeiul observafiilor geologice, exceptie fiind metodele mai speciale si, in general, mainoi, ca dendrocronologia, paleomagnetismul, radiocarbonul (izotopul carbon-r4). Dinacest motiv, pentru o astfel de periodizare se foloseste termenul de geocronologie.

Istoria de citeva sute de milioane de ani a pAmintului este impirlit5 in trei etape,dintre care doar ultima, numitd neozoic, are o anumitd legiturl cu istoria omenirii.Mai precis, e vorba de sfirqitul celei de a doua ere a neozoicului - cuaternarul. Anumeatunci igi ficuse aparilia omul, fapt pentru care cuaternarul se mai numegte homozo-ic sau antropogen, adic5, in latini si, respectiv, in greacr, eri a omului. Un fenomenclimatic de mare impact asupra omului, o succesiune de glaciafiuni, care in emisferanordicd a ajuns pind in Europa CentralS, afavorizat o divizare a cuaternarului in douietape: pleistocen gi holocen. cea dintii, incepind cu aproximativ 2,5 mil. de ani in urmi,se identificd cu inaintdrile ghetarilor, numite stadii, si, bineinfeles, cu intervalele dintreele, interstadiile, iar cealalti, avind o virstd de ro-n mii de ani, este perioada postgla-ciard. Evident, din punct de vedere climatic gi deci sub aspectul impactului lor asupraistoriei umane, cele doui etape se deosebesc esenlial una de alta. Cercetlrile asuprafenomenului glaciatiunilor au contribuit la divizarea pleistocenului in citeva perioa-de. S-au fdcut cunoscute gase perioade glaciare, dupi numele unor afluenti din Alpiai Dun5rii, dintre care ultimele patru coincid cu istoria timpurie a omului in Europa.Acestea sint: Gtinz, cuprinsd aproximativ intre r.zoo.ooo gi Too.ooo de ani, Mindel:65o.ooo-35o.ooo, Riss: 3oo.ooo-12o.ooo qi \[/rirm: 8o.ooo-r5.ooo de ani.

Arheologia, la rindul ei, ;i-a adus propria contribulie la divizarea pe segmente tem-porale a preistoriei gi a fdcut-o inbazaclasificirii uneltelor de muncl dupi materialuldin care acestea au fost confeclionate gi dupd tehnologia aplicatd. Astfel, intrucit pecea mai lungd duratd a istoriei sale omul gi-a megterit uneltele si armele din piatrl,perioada respectivd a fost numiti epocd. a pietrei. Aceasta acoperd aproape tot cadrulcronolgic aI istoriei umane si este implrtitl in doud etape foarte inegale: paleoiitic,adicr perioada pietrei vechi (cca z.5mil-n-ro mii de ani), ;i neolitic, perioada pietreinoi (ro-5 mii de ani i.e.n.). Paleoliticul, cevizeazl,el insusi un spatiu temporal extremde intins, este divizat in trei perioade - inferior (2,5 miI.-zoo mii de ani), mijlociu(zoo-4ofi5 mii de ani) gi superior (+olgs-nlrc mii de ani). Unele cronologii plasea-zd intre paleolitic gi neolitic o etapd intermediari, numiti mezolitic GSln-816 mii deani), ridicind, astfel, limita de jos a paleoliticului qi coborind limita de sus a neoliticu-lui. Fiecare dintre aceste perioade este section atd,peun gir de culturi arheologice. $i devreme ce o culturi arheologici se raporteazi la un anumit segment cronologic, referi-rile la o anumitd culturi trebuie sdvizeze un timp concret. De exemplu, daci intilnimo menfiune privind cultura Acheul, gtim cd e vorba de paleoliticul superioq la fel cumuneltele de tip Moustier aparlin paleoliticului mijlociu.

23

Asadar, preistoria ate ca instrumentde lucru o cronologie oarecum elabo-

ratd. Totugi aceasta este departe de a fiperfectd, dovada cea mai buni in acest

sens fiind diversitatea, uneori prea mare,

de plreri privind periodizarea istorieitimpurii, fixareain timp aunor fenomene

sau procese ca de exempluinceputul con-

fecliond.rii congtiente auneltelor de mun-ci sau datareamaterialului antropologic.Deci aceasti cronologie este, in stadiulactual aI gtiinfei, pe cit de utili, pe atitde relativd, altfel spus, este funclionalSca instrument de lucru, fdrd si aibd ovaloare gtiinlifice absolutS. Cit priveqte periodizarea preistoriei nationale, aceasta se

fondeazi,in ansamblu, pe doui abordiri: in RomAnia ea cautd sI se alinieze cronologieivest- gi central-europenel, in timp ce in Republica Moldova preferi practicile tradifio-nale ale studierii fenomenului, conform cdroratoate etapele preistoriei demareazl multrmaitirziu', dupd fiecare cazinparte qi, bineinleles, in funclie derezullalele cercetdrilor

arheologice in spaliul respectiv. Aceste preferinfe nu par intru totul justificate, deoarece

in primul caz faplele gi fenomenele pot cldea sub incidenla unei arhaizhi artificiale, pe

cind in celilalt li se refuzd nemotivat inaintarea spre virsta lor adevdratS. De aceea involumul de fald.vom cduta sd ne orientlm, pe cit se va putea, spre o pozilie intermedi-ard, dar numai in misura in care materialul arheologic, paleontologic gi de altd naturisugereazi o atare atitudine.

Referitor la apafilia gi evolutja omului pe teritoriul Moldovei, examinarea acestei

chestiuni este bine sl fie precedatb de o scurti privire asupra procesului universal de

antropogenezdin arealele care il fac mult mai reprezentativ, deoarece o astfel de abordare

prealabilS este reclamatd de nevoia inlelegerii corecte a felului cum a decurs acest proces

in spaliul care ne intereseazi. Existi un material relativ bogat cu privire la omul fosil,care a fost studiat cu multi atenlie de un numir mare de specialigti, si, drept urmare,dispunem de cercetlri ample referitoare la chestiunea respectivd. insd tocmai aceste re-

alizdri demonstreazi cd fenomenul antropogenezei, aqa cum a fost e1 cercetat, conlinemai multe semne de intrebare decit rdspunsuri clare gi convingltoare3. O astfel de situalie

\i are explicafia in faptul ci tot materiaiul paleoantropologic studiat pini acum conlinedovezi relativ ciare privind doar trei tipuri a1e omului fosil. Primul tip, numit Australopi-

thec, a apdrulinbazaunor investigalii flcute intre cele doudrdzboaie mondiale in Africade Sud. Unul dintre reprezentantii sIi mai tirzii, descoperit in Africa de Est (Olduvai,

1 Istoria romdnilor, vol. I, 2010, p.27-25,59-68.2 Istoria Moldovei, p. 31,-33,107 sqq.3 Vezi VP. Alekseev, Paleoantropologhia zemnogo iara i formirovanie ieloveieskih ras. Paleolit,Mos-

cova, a978, p.258-267.

24

,/--\(d3rlw

@a5

%GFig. 1. Trepte ale antropogenezei de la maimulila omul contemporan. Cranii de: 1. gorild;2. Australopithec; 3. Homo erectus; 4. Nean-derthal (La Chapelle aux Saints); 5. craniu deSteinheim; 6. Homo sapiens

de la maimuti{mii de: 1. gorili;

erech$;4. Nean-S*bts); 5. craniu de

nauonale, aceasta se

*e alinieze cronologieipracticile tradilio-

:riei demareazdmultnzultatele cercetfu ilori. iustifi cate, deoarece

siuiari arlificiale, pe*intrat5. De aceea in

o pozilie intermedi-si de alte naturl

otaminarea acesteiguacesului universal de

o asffel de abordaree decurs acest proces

a. :riire la omul fosil,. si, drept urmare,

isi tocmai aceste re-is eI cercetat, conline

O asfel de situaliepini acum conline

=- numit Australopi-:*-e =ondiale in Africa----;= de Est (Olduvai,

;:: -:.s. Paleolit, Mos-

ry6o), a fost numit Homo habilis' ,,om indeminatic".Acesta are, judecind dupd exemplarele gdsite mai tir-ziu in citeva locuri din arealul mentionat, o virstl decca2f mii. de ani 9i a fost numit aga pentru ci in stra-turile de pimintin care fuseserd glsite osemintele salese aflau gi cele mai vechi unelte de piatrl, prelucratesumar. Craniul sdu avea o capacitate de 65o-75o crrrt,fiind cu cca 1oo-2oo cm5 mai mare decit la primiiaustralopiteci, gi in5\im ea de no cm, iar greutatea de

4o-5o kg. Un reprezentant mai evoluat al acestui tip,numit Homo erectus - omul cu mers vertical, care a trd-it cam cu un milion de ani maitirzirt, era deja in stare

sd practice o tehnicd a cioplirii pietrei care a putut danagtere la piesele bifaciale, adicd lucrate prin cioplire

Fig. 2. Homo habilis. Reconstruclie.Westfiilisches Museum fiir Archaolo-gie, Herne

Fig. 3. Neanderthal din La Chapelle.Dupi M.M. Gherasimov

pe doul laturi, in Europa si Asia acesta a aplrut, in citeva variatiuni2, cu r-t-l,o mil. deani in urmd. Al doilea tip al speciei Homo gi, respectiv, a doua etapd a evoluliei acesteial-a consitituil omul de Neanderthal sau paleoantropul. El a triit in perioada paleoliticuluimijlociu, aproximativ intre r5o-roo gi 4o-35 mii de ani in urrne, fiind rdspindit pe unspaliu foarte intins, din Europa de vest pind in Asia. Creierul siu avea r4o o-145o cm5, iarinlltimea era de L5o-155 cm. Ultima treaptd a antropogenezei este repezenlald de Homosapiens - de omul cu ratiune, omul contemporan, numit qi omul de Cro-Magnon, dupilocul primei sale atestiri, in Franla (1368). Problema cea mai mare a reconstrucliei Iinieide evolutie flzicd. a omului, de la primele hominide gi

pind la Homo sapiens, constd in faptul cI nu se poa-te stabili o legdturi directd intre cele trei tipuri, altfelspus, nu s-a putut demonstra o trecere directd de laHomohabilis (sau erectus) la Neanderthal gi de la acestaIa Homo sapiens. Aceasti situalie se complic6, deoa-rece din punctul de vedere a1 industriei uneltelor demunci, dimpotrivd, se constatd o continuitate intrepaleoliticul mijlociu qi cel superiorr.

Din picate, nu dispunem de datele necesare pen-tru a putea vorbi despre desfdgurarea intregului pro-ces de antropogenezi in spatiul est-carpatic gi nicimdcar in vecinitatea acestui teritoriu. Variatele ma-

1 L.s.B. Leaky, P.v robias, J.R. Napier, A new species of genus Homo from olduvai gorge, Nature,4, 1964,voI.202,p.7-9. Conform unor descoperiri recente, primul om indeminatic ar putea avea3,2 mil. de ani.

2 CambridgeAncientHistory, vol. I, partea !,ProlegomenaandPrehistory, ed. a 3-a, de I.E.S. Ed-wards, C.J. Cadd, N.G.L. Hammond, Cambridge University Press, 2008, p. 158-159.

s M.I. Herscovirs, Economic anthropology. The economiclife of primitive peoples, New York, 1965,p.155-179.

25

tYii

teriale din paleoliticul inferior, descoperite de arheologi in zona respectivi, fiind vizatein primul rind uneltele de muncd ale omului primitiv qi aqezirile lui stabile, sint doveziclare ale prezentei arhantropului. Cercetarea acestor vestigii induc ideea cd primul dincele trei tipuri a1e hominidelor se afla aici cu 7oo-6oo mii de ani in urmd. insd oase aleacestuia nu au fost gdsite inci. Primele dovezi probatorii in acest sens se referd doar Ia ne-anderthalieni. Este vorba, mai cu seami, de amprenta tdlpii unui astfel de hominid, des-coperiti in Peqtera Ghelarului de la Virtop, din vecinitatea localitdlii Arieqeni, RomAnia,gi datatd cu o vechime de 6z mii de ani'. Ar putea fi menlionate gi cele trei falange de 1a

membrul inferior, gisite in Pestera Bordu Mare de la Ohaba Ponor (jud. Hunedoara),dar acest material este incd discutabil. Mai convingitoare sint totugi datele referitoarela Homo sapiens. in RomAnia, resturi ale omului modern au fost descoperite in citevalocuri. in asa-zisa Pesterd cu oase, de lingr Anina, jud. caraq-severin, au fost depista-te craniul gi maxiiarul inferior a1e unui tip anatomic contemporan, care au o virsti decca 35 mii de ani'. in Peqtera Muierii (Baia de Fier, jud. Gorj) au fost gdsite gase fragmentescheletice, inclusiv un craniu, o mandibuli, un omoplat, o tibia, un os temporal gi o fi-buli, toate avind o virstd de aproximativ 3o mii de anir. in Pegtera Cioclovina, din ParculNatural Grldigtea Muncelului (jud. Hunedoara), a fost descoperit un craniu care, con-form estimirilor specialistilor, ar fi aparfinut, ca si osemintele din celelalte douS locuri,unui reprezentant timpuriu al lui Homo sapiensa.

in general, dacl arunclm o privire doar peste doud aspecte ale preistoriei, din celetrei fundamentale menlionate mai sus, gi anume cronologia si antropogeneza, urmindca despre cea de-a treia (corelafia proceselor istorice din spatiul pruto-nistrean si din alteareale istorico-geografice) sd vorbim detaliat la locurile respective, nu putem sd nu con-statdm o anumitd relativitate qtiinlificd a informaliei privind aceste fenomene, in specialpulinitatea qi fragmentaritatea acesteia, ca urmare a rezultatelor destul de modeste inclale investigafiilor, in pofida numeroaselor si indelungatelor eforturi intreprinse in dome-niile ce vizeaz| chestiunea in disculie de o strllucitn pleiadd de cercetdtori.

Yizutd. prin prisma progresului, istoria omenirii este jalonatd de realizdrile funda-mentale in tehnologie. Pini la aparilia metalelor, cca 5-6 mii de ani in urm6, viata oame-nilor a depins direct de capacitatea lor de a prelucra piatra de aga manierd, ca aceasta sIfie cit mai util6 pentru numeroasele lor trebuinfe. Dacd ne gindim cd tehnologia pietreia constituit baza aclivititii umane gi deci singura premisi a supravieluirii omului peparcursul a peste doui milioane de ani, atunci ne putem da seama cit de anevoios a fostacest proces, s,i mai ales cd rcalizdrile acelei epoci au asigurat accelerarea dezvolterii teh-

1 B.P. onac, I. viehmann, J. Lundberg, s.E. Lauritzen, C. stringer, v popifa, u-Th ages constrain-ingthe Neanderthal footprint atVdrtop Cave, Romania, QSR, 24, 2O0S,10/1L,p.IISI-I1,57.

2 E. Trinkaus, S. Milota, R. Rodrigo, G. Mircea, O. Moldovan, Early modernhuman cranialremainsfrom the Pegtera cu Oase, Romania, JHE, 45, 2003, p. 245-253.

3 A. Soficaru, A. Dobos, E. Trinkaus, Early modern humans from the Pe;tera Muierii, Baia de Fier,Romania, PNAS, 2006, vol. 103, no 46.

a A. Soficaru, C. Petrea, A. Dobog, E. Trinkaus, The Human Cranium from the Pestera CioclovinaUscatd, Romania, CAn, 48, 2007,4, p. 611-619.

26

rcqrectivi, fi ind vizateh hd stabile, sint dovezi

iikracdprimul dinhurm,d. insd oase ale

se referd doar la ne-edddehominid, des-

iiArieEeni, RomAnia,

$ ele trei falange de la(iud. Hunedoara),

f *rs, i datele referito are

descoperite in citevain, au fost depista-care au o virsti de

gtrsitu qase fragmenterm os temporal gi o fi-Cioclovina, din Parcul

un craniu care, con-celelalte doud locuri,

ele preistoriei, din cele

mfoopogeneza, urmindsi din alte

nu putem sI nu con-ferromene, in special

destulde modeste incdintreprinse in dome-

& realizirile funda-in urmd, viala oame-

manieri, ca aceasta sd

ci tehnologia pietreiirii omului pe

cit de anevoios a fostdezvolterii teh-

hpiti, U-Th ages constrain-7.,p.1751-!157.

human cranial remains

@eraMuieii, Baia de Fier,

ihla from the Pe;tera Cioclovina

nologice la etapele urmitoare. Astfel, epoca pietrei se

va defini nu numai prin durata ei extrem de intinsi,ci mai ales prin perfecfionarea modului de viald alomului primitiv si odatd cu aceasta prin realizareaunei organizdri sociale care s5-l indepdrteze tot maimult de lumea animali si s5-i pregiteascd trecereape flgagul civilizatiei. $i rezultatele tehnologice sintdoar un aspect al caracterului deosebit al evoluliei laacea etapd.. Au existat gi altele, cu totul excepfionale,care sint qi ele - indirect - produsele aceluiagi progrestehnologic. Este vorba chiar de rcalizareaantropoge-nezei, precum si de astfel de fenomene ca apariliaactivitlfii de producfie a omului, a gindirii gi vorbiriietc. Aceste fapte demonstreazd,cd epoca de piatrl nutrebuie inleleasi ca o indelungati vegetare in stagnare si primitivism, cum este percepu-tI de obicei, ci trebuie vdzull capiatrd,de temelie a civilizaliei umane. De altfel, o atareviziune asuPra epocii respective sugereazi. o reconsiderare a interpretirii tradifionale atermenului de civilizafie, pentru ci sintgreu de glsit dovezi mai sigure de civilizare decittransformarea omului-maimu!5 in Homo sapiens sau formarea gindirii gi a vorbirii, oriaparilia activititii de productie - asa-zisarevolufie neolitici.

Fig.4. Homo sapiens. DupiM.M. Gherasimov

27