IPSAS 13
Transcript of IPSAS 13
UNIVERSITATEA DIN ORADEAFACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE DOMENIUL: CONTABILITATESPECIALIZAREA: CAGA ANUL II
IPSAS 13
Contracte de leasing
TITULAR CURS:
MASTERAND:
- Oradea- 2013
Cuprins
1
Introducere...........................................................................................................3
1.Obiectivele IPSAS 13.......................................................................................4
2.Aria de aplicabilitate a IPSAS 13…………………………………….………4
3.Definirea principalelor noţiuni……………………………………………….6
4.Clasificarea contractelor de leasing………………………………………....10
5.Contracte de leasing reflectate în situațiile financiare ale locatarilor……….13
Bibliografie.........................................................................................................16
Introducere
2
Standardele de Contabilitate pentru Sectorul Public reprezintă o etapă importantă a
reformei contabilităţii în sectorul public. Iniţiativa acestei reforme a sistemului contabil public se
datorează Federaţiei Internaţionale a Contabililor (IFAC-International Federation of
Accountants).
Astfel, adoptarea de către IPSASB(The International Public Sector Accounting Standards
Board) a Standardelor de Contabilitate pentru Sectorul Public, a reprezentat o măsură de
armonizare contabilă internaţională. IPSASB( fostul Comitet pentru Sectorul Public) este un
organism format în cadrul IFAC şi are ca scop promovarea şi dezvoltarea standardelor contabile
pentru entităţile publice.
IPSAS-urile reprezintă cea mai bună practică internatională cu privire la rapoartele
financiare pentru entităţile din sectorul public. În multe jurisdicţii, aplicarea cerinţelor IPSAS-
urilor va spori încrederea şi transparenţa rapoartelor financiare pregătite de către Guverne şi
Agenţiile lor. Importanţa Standardelor de Contabilitate pentru Sectorul Public(IPSAS) rezidă în
faptul că vor asigura trecerea de la contabilitatea de casă la contabilitatea de angajamente pentru
sectorul public, cu consecinţe favorabile pentru patrimoniul public în general şi fondurile
publice, în special.
În prezent, pentru sectorul public au fost adoptate 32 de standarde IPSAS inspirate din
standardele IFRS (IPSAS 1-21, 25-31), au fost create standarde proprii pentru domeniul
particular al sectorului public (IPSAS 22, 23, 24, 32) si totodată a fost creat un standard de
raportare financiară conform contabilităţii pe baza de numerar. Standardele sunt revizuite
periodic pentru a fi adaptate modificarilor din IFRS-uri sau contextului sectorului public1.
1. Obiectivele IPSAS 13
1 http://contabilul.manager.ro/a/7060/ce-rol-joaca-standardele-internationale-de-contabilitate-pentru-sectorul-public.html
3
Acest Standard International de Contabilitate a avut la baza în principal Standardul
Internațional de Contabilitate IAS 17, "Contracte de leasing", publicat de Comitetul pentru
Standarde Internaționale de Contabilitate.
Extracte din IAS 17 sunt reproduse în această publicație a Comitetul pentru Sectorul Public al
Federației Internaționale a Contabililor cu permisiunea IASB, inclusiv denumirea se păstrează.
IPSAS 13 a fost emis in luna iulie 2001, de atunci a suferit o serie de modificări realizate
de catre IPSASAB. Cele mai recente modificări sunt cele din noiembrie 2010 datorate
modificării unor articole din IAS 17.
Obiectivul acestui Standard este de a stabili pentru locatari şi locatori politicile contabile şi
prezentările potrivite care trebuie aplicate pentru contractele de leasing financiar şi operaţional2.
2. Aria de aplicabilitate a IPSAS 13
În ceea ce priveste unitatile la care se aplică acest standard acestea sunt cuprinse în paragrafele
1-6.
1.O entitate care întocmeşte şi prezintă situaţiile financiare conform contabilităţii de angajamente
ar trebui să aplice acest Standard în contabilitatea pentru contracte de leasing, altele decât3:
a) Acorduri de leasing pentru explorarea sau pentru utilizarea resurselor naturale, cum ar fi
petrolul, gazul, lemnul, metalele şi alte drepturi mineraliere; şi
b) Acorduri de licenţiere pentru elemente cum ar fi filme de cinematograf, înregistrări video,
piese de teatru, manuscrise, patente şi drepturi de copyright.
Cu toate acestea, prezentul standard nu trebuie aplicat ca bază de de măsurare pentru:
- Proprietățile deținute de locatari care sunt contabilizate ca investiții de proprietate (a se
vedea IPSAS 16, Investiții imobiliare);
-Investițiilor imobiliare închiriate de către locatori în cadrul contractelor de leasing
operațional;
2 Standarde Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public, Ed.CECCAR, Bucureşti,2001,p.2933 Ibidem
4
- Activelor biologice deținute de locatari în baza unui contract de leasing financiar (a se
vedea(IPSAS 27, Agricultura); sau
- Activelor biologice închiriate de către locatori în cadrul unui contract de leasing
operațional (a se vedea IPSAS 27)
2.Prezentul standard se aplică tuturor entităților din sectorul public, altele decât
intreprinderile guvernamentale de afaceri.
3.Acest standard se aplică acordurilor care transferă dreptul de utilizare a activelor, chiar deși
servicii substanțiale facute de către locator pot fi solicitate în legăturăcu exploatarea sau
întreținerea unor astfel de active. Pe de altă parte, aceast Standard nu se aplică în cazul
acordurilor reprezentând contracte de servicii care nu transferă dreptul de a utiliza activele de la
o parte contractantă la alta.
Entități din sectorul public pot încheia acorduri complexe pentru livrare
de servicii, care poate sau nu poate să includă contractele de leasing de active. Aceste
acorduri sunt discutate în paragrafele 17 la 19.
4.Prezentul standard nu se aplică la contracte de închiriere pentru explorare sau de folosire a
resurselor naturale, cum ar fi petrolul, gazul, cherestea, metale și alte drepturi mineraliere, și
pentru acordurile de acordare a licenței pentru active precum: filme cinematografice, înregistrări
video, piese de teatru, manuscrise, brevete și drepturi de autor.
Acest lucru se datorează faptului că aceste tipuri de acorduri au potențialul de a ridica
probleme complexe de contabilitate care trebuie să fie abordate separat.
5. Standardul nu se aplică investițiilor imobiliare. De evaluarea investițiilor imobiliare se ocupa
locatori și locatari, în conformitate cu dispozițiile IPSAS 16.
6.Întreprinderilor de Afaceri guvernamentale (GBE-uri) trebuie a se conforma
5
Standardelor Internaționale de Contabilitate (IAS) emise de Comitetului pentru Standarde
Internationale de Contabilitate.
Comitetul pentru Sectorul Public in indrumarea nr..1"Raportarea financiara a
intreprinderilor guvernamentale de afaceri” constată că IAS sunt relevante pentru toate
întreprinderile comerciale, indiferent dacă acestea sunt în sectorul privat sau public. În
consecință,Indrumarea nr.1 recomandă ca GBE-urile să prezinte situații financiare care sunt
conforme, sub toate aspectele semnificative cu prevederile IAS.
3. Definirea principalelor noţiuni
7.Următorii termeni sunt folosiți în prezentul standard cu înțelesul specificat:
Chiria contingentă- este acea parte a plăților de leasing care are o valoare determinată dar este
stabilită în functie de valoarea viitoare a unui factor care se modifica altfel decat odata cu
trecerea timpului (de exemplu, procentul de vânzări, gradul de utilizare viitoare, indici de preț).
Durata de viață economică este fie:
-Perioada în care un activ este utilizabil in conditii viabile economic de catre unul sau mai mulți
utilizatori ;fie
-Numărul de unități de producție sau similare care se preconizează a fi obținute din utiizarea
activului de către unul sau mai mulți utilizatori.
Leasingul financiar -este operatiunea de leasing care transferă în mare măsură toate riscurile și
avantajele neprevazute aferente dreptului de proprietate asupra unui activ. Titlul poate sau nu în
cele din urmă să fie transferat.
Investiția brută -în leasing este suma totală a plăților minime de leasing
efectuate în temeiul unui contract de leasing financiar, din punctul de vedere al locatorului și
orice valoare reziduală negarantată adaugata în contul locatorului.
6
Valoarea reziduală garantată4 este:
-În cazul locatarului, acea parte a valorii reziduale care este garantată de locatar sau de o parte
afiliată locatarului (valoarea garanției constituind valoarea maximă ce devine platibila in orice
situatie); și
-În cazul locatorului, acea parte a valorii reziduale care este garantată de locatar sau de o terță
parte neafiliată locatorul, care este capabilă financiar pentru îndeplinirea obligațiilor asumate
prin garanție.
Începutul contractului de leasing – reprezinta cea dintai data dintre data contractuli de leasing
si data angajamentului părților la principalul dea respecta clauzele contractului de leasing.
Rata implicită a dobânzii din contractul de leasing -este rata de actualizare care, la
începutul contractului de leasing, determină valoarea actualizată cumulata a:
-Plăților minime de leasing; și
-Valorii reziduale negarantate acare trebuie să fie egală cu valoarea justă a activului
închiriat .
Leasingul -este un acord prin care locatorul transmite locatarului în schimbul unei plăți sau serii
de plăți, dreptul de a utiliza un activ pentru o perioadă convenită de timp.
Durata contractului de leasing- este perioada de timpirevocabila, pentru care locatarul a
contractat bunul în leasing, împreună cu orice condiții suplimentare pentru care locatarul are
opțiunea de a continua utilizarea bunului, cu sau fără
plată suplimentară, cand la începutul contractului de leasing este certa.
Rata dobânzii marginală a lacatarului- este rata dobânzii pe care locatarul ar trebui să o
plătească pentru un leasing similar sau, în cazul în care nu este determinată, rata pe care, la
4 Standarde Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public, Ed.CECCAR, Bucureşti,2001,pg.295
7
începutul contractului de leasing, locatarul ar trebui sa o suporte pentru a împrumuta pentru
aceasi perioada , și cu o garanție similară, fondurile necesare pentru a cumpăra activul.
Plățile minime de leasing -sunt plățile pe durata contractului de leasing, pe care
locatarul va fi sau poate fi obligat a le face, excluzând chiria contingentă, costurile
pentru servicii și, după caz, impozitele care trebuie plătite de către și rambursate la locator,
împreună cu:
-În cazul locatarului, orice sume garantate de locatar sau de o parte afiliată locatarului;
sau
-În cazul locatorului, orice valoare reziduală garantată locatorului fie de:locatar; o parte
afiliată locatarului; sau o terță parte independentă financiar care să poată îndeplini această
garanție.
Cu toate acestea, în cazul în care locatarul are o opțiune de a cumpăra activul la un preț
care este de așteptat să fie suficient de scăzut față de valoarea justă la data la care opțiunea
devine exercitabilă, astfel încât la începutul contractului de leasing, exista certitudinea va
optiunea va fi exercitata, atunci plățile minime de leasing includ plățile minime exigibile pe
durata contractului de leasing și plata necesară pentru exercitarea acestei opțiuni de cumpărare.
Investiția netă în leasing- este investiția brută în contractul de leasing mai putin venitul
financiar neincasat.
Un contract de leasing este anulat numai daca5:
- survine apariția unor situații neprevăzute ;
-cu permisiunea locatorului;
-dacă locatarul contracteaza un nou contract de leasing pentru același bun sau un unul echivalent
cu același locator; sau
-la plata de către locatar a unei sume suplimentare, astfel încât la începutul contractului de
leasing continuarea este sigura.
5 . http://contabilul.manager.ro/a/7060/ce-rol-joaca-standardele-internationale-de-contabilitate-pentru-sectorul-public.html
8
Un contract de leasing operațional -este un contract de leasing altul decât un contract de
leasing financiar.
Venituri financiar neîncasat reprezintă diferența dintre:
-agregatul plăților minime de leasing în cadrul unui contract de leasing finaciar din
punctul de vedere al locatorului, precum și orice valoarea reziduală neagarantata ce trebuie
ecoprrita de locator; și
-valoarea actualizată a de mai sus, la rata implicită a dobânzii din contractual de leasing.
Valoarea reziduală negarantată- reprezintă acea parte din valoarea reziduală a
activului închiriat, a carei realizare de catre locator nu este asigurată sau este
garantată numai de o parte afiliată locatorului.
Durata de viață utilă- este perioada estimată care rămâne, de la începutul contractului de
leasing, fără a se limita la acesta, pe parcursul careia se asteapta beneficii economice sau
potential de servicii încorporate în activ să fie consumate de către entitate.
Definiția leasingului include contractele de cumparare in rate a unui activ ,acestea
conțin o clauză ce oferă locatarului opțiunea de a deveni proprietarul activului la îndeplinirea
condițiilor convenite.
Rata marginală de împrumut- apare in cazul în care o entitate are împrumuturilor care sunt
garantate de guvern, determinarea ratei dobanzii marginale ar trebui să reflecte existența unei
garanții guvernamentale și orice alte taxele. Acest lucru va conduce în mod normal la utilizarea
unui dobânzii marginale mai mici.
Termenii definiți în alte Standarde Internaționale de contabilitate pentru sectorul public sunt
utilizati în prezentul standard cu același înțeles ca și în alte standard.
9
4. Clasificarea contractelor de leasing
10.Clasificarea contractelor de leasing adoptată în prezentul standard se bazează pe măsura în
care riscurile și avantajele pentru dreptul de proprietate a unui activ în regim de leasing revin
locatorului sau locatarului.
Riscurile includ posibilitatea de a se inregistra pierderi ca urmare a unui grad scazut de
utilizare a bunului, uzura morală tehnologică sau modificări ale valorii datorate modificarii
conditiilor economice. Beneficiile pot fi reprezentate de preconizarea unui potential de servicii
sau activitati profitabile pe durata vieții economice a activului și a unor câștiguri rezultate din
creșterea valorii sau din realizarea valorii reziduale.
11.
Un contract de leasing este clasificat drept leasing financiar dacă transferă în mod
substanțial toate riscurile și avantajele aferente dreptului de proprietate.
Un contract de leasing este clasificat drept leasing operațional dacă nu transferă în mare
măsură toate riscurile și avantajele aferente dreptului de proprietate.
12.Deoarece tranzacția dintre locator și locatar se bazează pe un contract de leasing
Incheiat intre ambele părți, este indicat să se utilizeze în concordanță
definiții. Aplicarea acestor definiții in diferite circumstanțele de cartre cele două părți poate
conduce, uneori, ca același leasing sa fie clasificat în mod diferit de către locator și locatar.
13.Dacă un contract de leasing este un contract de leasing financiar sau un contract de leasing
operațional depinde de fondul economic al tranzacției nu de forma juridical a contractului.
Deși următoarele sunt exemple de situații care ar putea duce în mod normal, ca leasingul
să fie clasificat drept leasing financiar, un contract de leasing nu trebuie să îndeplinească toate
aceste criterii pentru a fi clasificat ca un contract de leasing financiar:
-Leasingul transferă dreptul de proprietate asupra activului locatarului pana la sfârșitul
duratei contractului.
10
-Locatarul are opțiunea de a cumpăra activul la un preț care este de așteptat să fie
suficient de scăzut față de valoarea justă de la data la care opțiunea devine exercitabilă, astfel
încât, la începutul contractului de leasing este exista certitudine că opțiunea va fi exercitată;
-Durata contractului de leasing acopera in cea mai mare parte durata vieții economice a
activului chiar dacă titlul de proprietate nu este transferat;
-La începutul contractului de leasing valoarea actualizată a plăților minime de leasing
este cel puțin egala cu aproape toata valoarea justă a activului;
-Activele închiriate sunt de natură speciala astfel încât numai locatarul le poate utiliza
fără modificări majore realizate; și
-Activele închiriate nu pot fi ușor înlocuite de un alt activ.
14. Alți indicatori care, individual sau în combinație ar putea duce, de asemenea, ca un leasing sa
fie clasificat drept leasing financiar sunt:
-În cazul în care locatarul poate rezilia contractul de leasing, pierderile locatorului
asociate cu rezilierea contractului sunt suportate de locatar;
-Câștigurile sau pierderile rezultate din variația valorii juste reziduale cad în sarcina
locatarului (de exemplu, sub forma unei reduceri a chiriei echivalentă cea mai mare a încasărilor
din vânzare la sfârșitul contractului de leasing); și
-Locatarul are capacitatea de a continua leasingul pentru o a doua perioada, la o chirie
care este substanțial mai mică decât chiria pieței.
15.Clasificarea leasingului se face la începutul contractului de leasing. În cazul în care, în orice
moment locatarul și locatorul convin, in a modifica clauzele contractului de leasing, fara a
reînnoi contractului de leasing, determinand astfel o alta clasificarea în conformitate cu criteriile
11
de la punctele 10 - 14 in ipoteza in care termeni modificati ar fi existat la începutul contractului
de leasing, contractual revizuit este considerat un contract nou pe întreaga sa durată.
16.Contractele de leasing de terenuri și clădiri sunt clasificate drept leasing operațional sau
financiar în același mod ca și contractele de leasing de alte active.
Cu toate acestea, o caracteristică a terenurilor este că au în mod normal, o durată de viață
economică nedeterminată ș în cazul în care titlul de proprietate nu este de așteptatpentru a trece
în posesia locatarului la sfârșitul duratei contractului de leasing, locatarul nu primește în mod
substanțial toate riscurile și recompensele aferente dreptulului de proprietate.
17.Un contract poate consta doar dintr-un acord de inchiriere a un activ. Cu toate acestea, un
contract de leasing poate fi de asemenea, un element într-un ansamblu mai larg de acorduri cu
entitati private de a construi, deține, opera / sau de a transfera activele . Entitatile din sectorul
public de multe ori intra in astfel de acorduri, în special în ceea ce priveșteactivele pe termen
lung si activele de infrastructură.
18.În cazul în care un angajament conține un contract de leasing operațional sau financiar
identificabil asa cum sunt definite în prezentul standard, dispozițiile din prezentul standard ar
trebui să fie aplicate la contabilizarea componentei de leasing a angajamentului.
19.Entitățile din sectorul public pot incheia o varietate de acorduri pentru furnizarea de bunuri
și / sau prestarea de servicii care implică în mod necesar utilizareaunor active specifice.
În unele dintre aceste acorduri, poate să nu fie neclar dacă exista sau nu un contract de leasing,
astfel cum sunt definite de prezentul standard. În aceste cazuri, se aplica prezentul standard, și
dacă un contract de leasing nu a apărut entități contabilizeaza aceste acorduri prin aplicarea
dispozițiilor Standardele de contabilitate pentreu sectorulpublic, sau în lipsa acestora, alte
standard internaționale și / sau standardele naționale de contabilitate.
12
5. Contracte de leasing reflectate în situațiile financiare ale locatarilor
A. Contracte de leasing financiar
20.Locatarii ar trebui să recunoască activele achiziționate în cadrul unui contract de leasing
financiar ca active și obligațiile aferente leasing ca datorii.
Activele și pasive ar trebui să fie recunoscute la începutul leasing la valoarea justă a
bunului sau la valoarea plăților minime de leasing. La calcularea valorii actualizate a plăților
minime de leasing factorul de actualizare este rata dobânzii implicită , în cazul în care acest lucru
este posibil de a determina, dacă nu rata dobânzii marginale a locatarului ar trebui să fie utilizata.
21.Tranzacțiile și alte evenimente sunt contabilizate și prezentate în conformitate cu substanța și
realitatea lor financiară și nu doar cu forma juridică.
În timp ce forma juridică a unui contract de leasing reflecta faptul că locatarul poate sau nu sa
dobândească titlu de proprietate pentru a bunului închiriat, în cazul contractelor de leasing
financiar substanța și realitatea financiară sunt că locatarul dobândește beneficiile economice sau
servicii potențiale de utilizare a activului dat în leasing pentru cea mai mare parte a duratei sale
de viață economică, în schimbul de a plăti pentru asta o sumă apropita de valoarea justă a
activului .
22.Dacă asemenea tranzacții de leasing nu sunt reflectate în situatiile financiare locatarului ale
locatarului, activele și pasivele unei entități sunt subevaluate, astfel indicatorii financiari.
La începutul contractului de leasing, activul și datoria pentru plățile viitoare de leasing sunt
recunoscute în situațiile financiare la aceleași sume.
23.Nu este adecvat ca datoriile pentru activele închiriate care urmează să fie prezentate în
situațiile financiare sa fie o deducere a valorii activelor închiriate.
24.Dacă pentru prezentarea datoriilor în fața situațiilor financiare se face o distincție între
datoriile curente și non-curente, aceeași distincție se face pentru datoriile de leasing.
13
25. Costurile identificate ca fiind direct atribuibile activităților efectuate de locatar pentru
unleasing financiar sunt incluse ca parte a valorii recunoscute ca activ
în temeiul contractului de leasing.
26.Plățile de leasing trebuie împărțite în cheltuieli de finanțare și reducerea soldului
datoriei. Cheltuielile de finanțare trebuie să fie alocate pe perioade în timpul duratei contractului
de leasing, astfel încât să producă o constanta rataa dobânzii la soldului restant al datoriei pentru
fiecare perioadă.
27.În practică, pentru alocarea cheltuielilor de finanțare pe perioade de-a lungul duratei
contractului de leasing,o formă de aproximare poate fi utilizată pentru a simplifica calculul.
28.Un contract de leasing financiar dă naștere unor cheltuieli cu amortizarea aferentă activelor
amortizabile, precum și o cheltuielile financiare pentru fiecare perioadă contabilă.
Politica de amortizare pentru activele amortizabile ar trebui să fie în concordanță
cu faptul că în cazul activelor amortizabile care sunt deținute, precum și deprecierea
recunoscuta ar trebui să fie calculată pe baza (IPSAS) 17, "Imobilizări corporale,
și orice internaționale și / sau naționale de contabilitate privind activele necorporale care a fost
adoptat de către entitate.
Dacă nu există nici o certitudine rezonabilă că locatarul va obține dreptul de proprietate până la
sfârșitul anului durata contractului de leasing, activul trebuie să fie amortizat integral pe perioada
cea mai scurtă dintredurata contractului de leasing sau durata de viață utilă a acestuia6.
29.Valoarea amortizabilă a unui activ în leasing este alocată pentru fiecare perioada contabila în
cursul perioadei preconizate de utilizare pe o bază consistentă sistematic
cu politica de amortizare adoptată de locatar pentru activele amortizabile care sunt
deținute.
Dacă există certitudinea rezonabilă că locatarul va obține dreptul de proprietate până la sfârșitul
duratei contractului de leasing, perioada preconizată de utilizare este durata de viață utilă a
6 Standarde Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public, Ed.CECCAR, Bucureşti,2001,pg. 301
14
activului; altfel, activul se amortizează pe perioada cea mai scurtă dintre leasing sau duratei sale
de viață utilă.
30.Suma cheltuielilor aferente activului și cheltuielile de finanțare aferente perioadei este
rareori egală cu plățile de leasing datorate pentru perioada, și este prin urmare, inadecvată simpla
recunoaștere a platilor de leasing ca o cheltuială în situația performanței financiare.
În consecință, activul și datoria aferentă este puțin probabil să fie egală în
Suma, după începutul contractului de leasing7.
31.Pentru a determina dacă un activ de leasing s-a depreciat o entitate aplică testele relevante de
depreciere din standardele internaționale și / sau naționale de contabilitate.
32.Locatarul trebuie să prezinte următoarele pentru contractele de leasing financiar:
-Pentru fiecare clasă de active, valoarea contabilă netă la data de raportare;
-O reconciliere între totalul plăților minime de leasing la data de raportare, precum și valoarea lor
actuală.
-În plus, o entitate trebuie să prezinte totalul plăților minime de leasing la data de raportare,
precum și valoarea lor actuală, pentru fiecare din următoarele perioade:
-Nu mai târziu de un an;
-Termen mai mare de un an și nu mai târziu de cinci ani; și
-Termen mai mare d cinci ani;
-Chiriile contingente recunoscute în situația financiară aferenta perioadei;
33. În plus, cerințele de prezentare prevazute de IPSAS 16, IPSAS 17 și orice Standard
internațional și / sau de contabilitateprivind active necorporale și deprecierea activelor care au
fost adoptate de către entitate ar trebui să fie aplicate valorilor activelor închiriate în temeiul unui
contract de leasing financiar, care sunt contbilizate de către locatar ca achiziții de active.
7 Standarde Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public, Ed.CECCAR, Bucureşti,2001,pg.302
15
Bibliografie
1. Standarde Internaţionale de Contabilitate pentru Sectorul Public, Ed.CECCAR,
Bucureşti,2001
2. http://www.ifac.org/PublicSector
3. http://www.fmi.ro/
4, http://www.ifac.org/sites/default/files/publications/files/ipsas-13-leases-4.pdf
5. http://www.socialiris.org/fncasp/digital/attachments/section/5/2006_A17_IPSAS_13.pdf
6. http://contabilul.manager.ro/a/7060/ce-rol-joaca-standardele-internationale-de-contabilitate-
pentru-sectorul-public.html
16