Ionescu Vlasceanu Marian Silviu - Rezumat - Pt Proiecte

Managementul dezvoltării firmei de construcţii utilizând instrumente financiare moderne

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI FACULTATEA DE CONSTRUCŢII CIVILE, INDUSTRIALE ŞI AGRICOLE

TEZĂ DE DOCTORAT

(REZUMAT)

MANAGEMENTUL DEZVOLTĂRII FIRMEI DE CONSTRUCŢII

UTILIZÂND INSTRUMENTE FINANCIARE MODERNE

Conducător Ştiinţific:

Profesor Doctor Inginer

NICOLAE POSTĂVARU

Doctorand:

Inginer MARIAN SILVIU IONESCU VLĂSCEANU

2011


1

CUPRINS

Introducere………….…….……………..…………………………………………......……...…….…7/7

Capitolul 1 Particularităţile activităţii în domeniul construcţiilor şi implicaţiile lor asupra managementului şi finanţării societăţilor comerciale din sectorul construcţiilor……8/111.1. Particularităţile activităţii societăţilor comerciale din domeniul construcţiilor....……..........……..8/ 111.2. Particularităţile activităţii la nivelul operaţional din construcţii………………………………..….9/16 1.3. Organizarea societăţilor comerciale din domeniul construcţiilor………………….....……...........10/17

1.3.1. Cadrul general….………………………………………………………...….………………....– /171.3.2. Subsistemul de management al societăţii comerciale de construcţii….....…….…….………...– /17

1.3.3. Organizarea structurală a societăţilor comerciale mici şi mijlocii din domeniul construcţiilor.Organigrame…....................................................................................................10/19

1.3.3.1. Definirea IMM-urilor…........................................................................................................10/19 1.3.3.2. Caracteristicile distinctive principale si ciclul de viaţă al întreprinderilor mici şi mijloii (I.M.M)…..………………………………….…….……...10/20 1.3.3.3. Particularităţile managementului IMM-lor…………………………….……………....…...11/22 1.3.3.4. Particularităţi organizatorice şi structuri organizatorice ale IMM-urilor……......................11/231.4. Concluzii……………………………………………………………….………………….............– /25 1.4.1. Concluzii privind particularităţile activităţii firmelor din domeniul construcţiilor şi măsurile necesare atenuării sau eliminării efectelor lor negative……………….….….………– /25 1.4.2. Concluzii cu privire la caracteristicile specifice firmelor mici şi mijlocii care acţionează în sectorul de construcţii …………………………………………..….……...– /26 Capitolul 2 Dezvoltarea societăţilor comerciale din domeniul construcţiilor. Finanţarea dezvoltării şi a activităţilor curente.…….……………………………….……..12/27 2.1. Dezvoltarea organizaţiei (societăţii comerciale de construcţii)……….........……………..............12/28 2.1.1. Axele Prioritatre de dezvoltare pentru îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor….….…12/28

2.1.2. Componentele domeniilor de dezvoltare a organizaţiei societăţii comerciale din construcţii…– /29

2.2. Managementul strategic..................................................................................................................13/30 2.2.1. Etapele managementului strategic..............................................................................................13/.31

2.2.2. Modelul de management strategic..............................................................................................– /32 2.3. Fonduri de dezvoltare ale societăţii comerciale.............................................................................14/32 2.3.1. Definirea investiţilor...................................................................................................................14/.32 2.3.2. Clasificarea investiţiilor.................................................................................. ............................ – /33 2.3.3. Managementul procesului investiţional.......................................................................................14/34 2.3.3.1. Funcţiunea de cercetare – dezvoltare – inovare (CDI) şi investiţiile......................................14/34 2.3.3.2. Decizia de a investi................................................................................................................– /.35 2.3.3.3. Riscul în investiţii..................................................................................................................14/36 2.3.3.4. Indicatorii folosiţi în evaluarea investiţiilor............................................................................14/36 2.3.3.4.1. Indicatori cu caracter general............................................................................................ – /36 2.3.3.4.2. Indicatori de bază...............................................................................................................– /37


2

2.3.3.4.3. Indicatori dinamici – Studiu comparativ, pe baza utilizării indicatorilor dinamici, intre varianta finanţării societăţilor comerciale exclusiv prin creditare si varianta finanţării prin creditare şi emisiune de acţiuni - Studiu de caz pentru S.C. ALUMIL ROM INDUSTRY S.A...........................14/38

2.3.4. Surse de finanţare a investiţiilor……………………..................................................................18/42 2.4. Managementul financiar...................................................................................................................18/43 2.4.1. Funcţiile (atributele) managementului financiar al societăţii comerciale…….………...……...– /43 2.5. Mijloace de procurare a capitalurilor.................................................................................................– /45 2.5.1. Sursele proprii................................................................................... ..........................................– /45

2.5.1.1. Indicatorii gestiunii financiare rezultaţi din bilanţul funcţional. Fondul de rulment. Necesarul de fond de rulment. Trezoreria Netă ..................................................................– /45

2.5.2. Sursele atrase (datorii de exploatare - Pasive stabile) ............................................................... – /48 2.5.3. Surse împrumutate.......................................................................................................................– /48 2.5.4. Surse din emisiuni de acţiuni – surse proprii externe................................................................. – /48 2.6. Managementul formării capitalului....................................................................................................– /49 2.6.1. Clasificarea capitalului societăţii comerciale...............................................................................– /49 2.6.2. Surse de creştere a capitalului societatii comerciale...................................................................– /50 2.6.2.1. Creşterea capitalului societatii comerciale din surse proprii interne – autofinanţarea ……..– /50 2.7.2.2. Creşterea capitalului societatii comerciale din surse externe………………..……………..– /50

2.6.2.2.1. Finanţarea creşterii capitalului societatii comerciale prin contribuţia proprietarilor (acţionarilor) existenţi si potenţiali - surse proprii externe.............................................– /51

2.6.2.2.2. Finanţarea pe termen mediu şi lung. Creditele bancare. Împrumutul obligatar. Împrumuturi de la instituţii financiare specializate. Surse nerambursabile - Fonduri Structurale Europene……………………………………………………………………….….……..– /51

2.6.3. Decizia de finanţare. Costul capitalului.................................................................................... – /55 2.6.3.1. Costul capitalurilor proprii...................................................................................................– /56 2.6.3.2. Costul global al capitalurilor (Capitaluri proprii şi împrumutate)………….……….….…– /56 2.6.3.3. Costul autofinanţării.............................................................................................................– /56 2.7. Finanţarea proiectelor (Investiţiilor) - Etapele deciziei de finanţare ………...…...…………….….18/57 2.7.1. Dezvoltarea societatii comerciale din sectorul constructiilor si Bursa de Marfuri…………….21/61 2.8. Dezvoltarea afacerii societăţii comerciale de construcţii. Planul de Afaceri al societăţii comerciale – sursă şi destinaţie a mijloacelor financiare. Structura planului de afaceri ………...…....……..21/63 2.8.1. Sumarul planului de afaceri (Executive Summary)………………………………….....…22/65 2.8.1.1. Strategia de început a afacerii sau strategia de continuare a afacerii existente ….….....22/.65 2.8.1.2. Managementul riscului – Metoda Scor Risk de evaluare a riscului global.....................23/69 2.8.1.3. Managementul capitalului...............................................................................................29/80 2.8.1.4. Scopul şi obiectivele afacerii...........................................................................................29/81 2.8.2. Descrierea afacerii (Company Summary) - cartea de vizită a solicitantului de finanţare....30/84 2.8.3. Produsele şi serviciile oferite de societate (Products and Services). Politica de preţ ……..31/86 2.8.4. Analiza de piaţă (Market Analysis Summary) – Planul de marketing,

element de fundamentare a increderii investitorilor……………...………..………….…..32/88 2.8.5. Strategia şi modalitatea de implementare a Planului de Afaceri

(Strategy and Implementation Summary)………….……..........…………..……………...32/89 2.8.6. Structura site web al afaceii (Company Web-Site) – E-marketing......................................32/90 2.8.7. Echipa de management (Management Summary)................................................................33/90 2.8.8. Analiza financiară a afacerii - Planurile financiare, bilanţul, contul de profit şi pierdere,

fluxurile de numerar şi analiza punctului critic, ratele financiare ale afacerii (Financial Analysis of the Bussines - Financial Plan)………………………....................33/92

2.8.8.1. Previziunea şi gestiunea financiară...............................................................................33/.93 2.8.8.2. Planul de Investiţii şi Finanţare. Previzionarea evoluţiei vânzărilor, cheltuielilor şi

profitului din exploatare în anii ulteriori ofertei, Tabloul de Finantare si schita de principiu a Planului de Investiţii şi Finanţare................................................................34/96


3

2.8.8.2.1. Model de prelucrare şi rezolvare a cazului ALUMIL ROM INDUSTRY S.A., prin explorarea si analizarea mediului ambiant si formularea si adoptarea deciziei optime – schema logică.....................................................................................................35/101

2.8.8.2.2. Previziunea preturilor pe baza teoriei multimilor vagi (Fuzzy) .............................37/1032.8.8.2.3. Utilizarea arborilor decizionali pentru previziunea evolutiei societatii comercial.

Previzionarea evoluţiei vânzărilor, cheltuielilor şi profitului din exploatare în anii ulteriori ofertei, Tabloul de Finantare si schita de principiu a Planului de Investiţii

şi Finanţare............................................................................................................37/105 2.8.8.3. Elaboararea situaţiilor financiare previzionate ……...……...……………………….41/123 2.8.8.4. Analiza de senzitivitate (sensibilitate)…………………………………………….....44/128 2.8.8.5. Indicatorii de performanţă financiară ce se calculează de către bancă şi investitori...44/1312.9. Concluzii……………………………………………….…………………………………………– /132 Capitolul 3 Analiza performanţelor financiare ale societăţii comerciale din sectorul de construcţii. Studiu de caz si analiza de piaţa: Prezentarea performanţelor şi evaluarea unei societăţi comerciale înaintea listării. Date financiare, rate financiare ale investiţiei. Stabilirea preţului de ofertă - S.C. Alumil Rom Industry S.A…...…45/133 3.1. Analiza indicatoriilor echilibrului financiar. Evaluarea gradelor de solvabilitate şi lichiditate….45/133

3.1.1. Analiza financiară pe baza bilanţului. Evaluarea activelor şi pasivelor şi participarea acestora la realizarea performanţei societăţii comerciale……………………………………….……..…45/133

3.1.1.1. Analiza ratelor de structură ale activului …………………………………………………..– /134

3.1.1.2. Analiza ratelor de structură ale pasivului……………………………………...…………..– /137 3.1.2. Evaluarea gradelor de solvabilitate si lichiditate………………………………..…………..45/139 3.1.2.1. Solvabilitatea……………………………………………………………………………….45/139 3.1.2.2. Lichiditatea……………………………………………………………………..………….46/140 3.2. Profitabilitatea societăţii comerciale analizate…………………………………………..……..…46/141 3.3. Formula "SCOR Z" de determinare a riscului de faliment………………………………..………47/144 3.7.5. Managementul eficienţei activităţii societatii comerciale……………………………….....…– /146 3.7.5.1. Relaţia venituri – riscuri………………………………………………………………...…– /146

3.7.5.2. Evaluarea rezultatelor activităţii societăţii comerciale din construcţii şi conceperea de măsuri necesare îmbunătăţirii activităţii sale………………..………………………….…….....…– /147

3.9. Concluzii……………………………………….………………………………………………….– /149 Capitolul 4 Managementul listării societăţii comerciale din domeniul construcţiilor în Piaţa de Capital……………………………………………………………..…………...…..…47/151 4.1. Piaţa de Capital şi listarea societăţilor comerciale. Prezentare generală a Pieţei de Capital din România….……………………….………………..47/151 4.1.1. Elemente caracteristice ale Pieţei de Capital……………………………….……………….47/152 4.1.1.1. Scopul, caracteristicile, avantajele şi dezavantajele listării….………….……..………...47/152 4.1.1.2. Valorile mobiliare………….…………………………………………….………………48/154 4.1.1.2.1. Titlurile financiare primare – acţiunile şi obligaţiunile……………..….….….…...48/154 4.1.1.2.2. Titlurile financiare derivate………...…………………………………………..….– /156 4.1.1.3. Instituţiile Pieţei de Capital………………………………………………………….......– /156 4.2. Condiţiile listării societăţii comerciale în Piaţă de Capital………………………..……………..48/158 4.2.1. Condiţiile şi procedurile legale necesare listării………………………………………………– /158 4.2.2. Costuri implicate de oferta IPO şi de admiterea în Piaţă de Capital……………………...…...– /159 4.2.3. Atragerea investitorilor………………………………………………………………………..– /159


4

4.2.4. Documente ce trebuie elaborate în etapa de ofertare, impuse de legislaţia Pieţei de Capital... – /1604.3. Managementul listării în Piaţă de Capital a societăţilor comerciale de construcţii……………..49/160 4.3.1. Metodologia listării. Cerinţe, schemă logică………………………….……………………..49/160

4.3.2. Obiectivele societăţilor comerciale care se listează în Piaţa de Capital. Proceduri şi mecanisme……………………………………………………………………...49/164

4.3.2.1. Obiectivele fundamentale ale managementului societăţilor comerciale din domeniul construcţiilor ce doresc să se listeze în Piaţă de Capital……………….….50/165 4.3.2.1.1. Principalele obiective ale managementului firmelor din domeniul construcţiilor ce trebuie îndeplinite in scopul listării în Piaţa de Capital…………………………...50/165 4.3.2.1.1.1. Menţinerea investitorilor existenţi şi atragerea de noi investitori. Principii ……50/166 4.4. Documente ce trebuie elaborate în etapa de ofertare…………………………………………….50/166 4.4.1. Planul de Afaceri – Business Plan……………………………………………………………– /166 4.4.2. Prospectul de Ofertă Privind Oferta Publică Primară Iniţială de Vânzare de acţiuni – IPO – a societăţii comerciale ce urmează să se listeze în Piaţa de Capital…………………………50/166 4.4.2.1. Cuprinsul unui Prospect de Ofertă Publică Primară Iniţială de Vânzare de acţiuni – IPO…–/168

4.4.3 Auditul financiar – contabil al societăţilor comerciale ce urmează să se listeze în Piaţa de Capital (TITLUL VIII AUDITUL FINANCIAR Legea 297/2004)……...…...………………51/169

4.4.3.1. Sarcinile auditului financiar contabil…………………………………………….…..…51/169 4.4.3.2. Schema Raportului de Audit Economico-Financiar…………………………...………..51/170 4.4.3.3. Tipurile de opinii exprimate de către auditori……………………………………….....52/171 4.5. Stabilirea preţului de ofertă……………………………………………………………………...52/172 4.5.1. Valorile intrinseci ale acţiunilor…………….…………………………………………………– /172 4.5.2. Ratele de piaţă ale valorilor mobiliare…………………………………………………………– /172 4.6. Asigurarea transparentei cu privire la activitatea societăţii comerciale şi a rezultatelor obţinute..–/173 4.7. Dividendul şi politica de dividend…………………………………………………....……..…...52/173 4.7.1. Tipuri de politici de dividend……………………………………………………………….52/174 4.7.2. Indicatori ai politicii de dividend…………………………………………….……………..52/174 4.8. Procedurile şi mecanismele listării societăţii comerciale în Piaţă de Capital……..……………...– /174 4.8.1. Cerinţele, procedurile şi mecanismul listării acţiunilor la Bursa de Valori Bucureşti (BVB). .–/175 4.8.1.1. Cerinţele necesare listării acţiunilor la Bursa de Valori Bucureşti Condiţii specifice de admitere la tranzacţionare pe o piaţă reglementată a acţiunilor (Conform TITLUL V, OPERAŢIUNI DE PIAŢĂ, Capitolul III, Legea 297/2004)...…. – /175 4.8.1.2. Listarea acţiunilor pe piaţa Rasdaq…………………………………….…………………– /175 4.8.2. Emisiunea de acţiuni………………………………………….……….………………..……– /176 4.8.2.1. Procedurile de urmat pentru o ofertă publică de vânzare de actiun……………….......…–/176 4.8.3. Cerinţele de raportare către instituţiile Pieţei de Capital şi către publicul investitor a societăţilor deţinute public………………………….………….– /177 4.9. Emisiunea de obligaţiuni………………………………………………...…………….………...– /177 4.10. Concluzii…………………………………………………………………...…………..….……..– /177 Capitolul 5 Măsuri manageriale post – listare……………………..…………….……………….…….…53/179 5.1. Respectarea drepturilor deţinătorilor de instrumente f inanciare ale emitenţilor.Transparenţa...53/179

5.1.1. Actele normative care asigura respectarea drepturilor deţinătorilor de instrumente financiare ale emitenţilor şi transparenta activităţii şi situaţiei societăţilor comerciale listate……….…….53/180

5.1.2. Obligaţiile societăţilor comerciale ale căror acţiuni sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată privind transparenta………………..………………………………………….54/180

5.2. Ofertele publice de preluare obligatorii…………………………………………………………..55/186 5.2.1. Ofertele publice de preluare obligatorii………………………………………………….…..– /186 5.2.2. Retragerea acţionarilor dintr-o societate comercială……………………..……………..........– /186


5

5.3. Dividendul şi politica de dividend post-listare…………………………………………………..55/187 5.4. Alte elemente importante destinate protejării investitorilor - Dispozitii speciale ale legii 297/2004

privind societăţile admise la tranzacţionare……………………………………………………...– /188 5.5. Măsuri destinate a preveni abuzurile comise de către unele persoane implicate, precum şi împotriva manipulării cotaţiilor societăţilor – abuzul de piaţă………………………..….……..– /189 5.6. Răspunderi şi sancţiuni……………………………………………………………..…….……...– /190 5.7. Finanţarea societăţilor comerciale listate prin noi emisiuni de tifluri financiare…………..……55/190 5.7.1. Evaluarea acţiunilor pe baza ratelor de piaţă ale valorilor mobiliare. Stabilirea preţului de ofert

pentru Oferta Publică Secundară de Vânzare de Acţiuni ……………………………….…...55/191 Capitolul 6 Studii de caz şi analiza de piaţă…………………………….……………...…………………..56/193 6.1. Prezentarea performanţelor şi evaluarea unei societăţi comerciale înaintea listării. Prospectul de Ofertă Publică Primară Iniţială de Vânzare de acţiuni - S.C. Alumil Rom Industry S.A………………………………………………………………....56/193 6.1.1. Extrase din Prospectul de Ofertă Publică Primară Iniţială de Vânzare de acţiuni al SC ALUMIL ROM INDUSTRY S.A…………………………………………………....56/193 6.1.2. Analiza financiară pe baza bilanţului ……………………………..………………………….63/207 6.1.3. Stabilirea preţului de ofertă– evaluarea investitiei …………………………………………..63/208

6.1.4. Aprecierea oportunităţii lansării Ofertei publice primare iniţiale de acţiuni IPO a S.C. Alumil Rom Industry S.A. în raport cu starea Pieţei de Capital. Trendul pieţei……..…….………65/212

6.1.5. Încheierea IPO……………………………………………………….…………..…….. ……– /213 6.1.6. Concluzii…………………………………………………………………………..…………65/213

6.1.7. Urmarirea evolutiei S.C. ALUMIL ROM INDUSTRY S.A. in anii de dupa Oferta Publica Primara Initiala de vanzare de actiuni si listarea la Bursa de Valori Bucuresti……….......67/218

6.1.7.1. Concluzii privind evolutia societatii in anii ulteriori ofertei. Analiza de senzitivitate (sensibilitate). Profitabilitatea. Solvabilitatea. Lichiditatea. Formula “Scor Z”…..……..69/240

6.1.7.2. Situatia in anul 2010 si proiecte de viitor…………...………………..…………….…….– /249 6.1.8 Oferte publice initiale ulterioare ofertei Alumil…….…………………………………..……– /250 6.2. Evaluarea unei socieţăti comerciale listate în Piaţa de Capital. Studiu de caz – S.C. IMPACT DEVELOPER & CONTRACTOR S.A……………………..….71/251 6.2.1. Consideraţii generale, …..……………………………………………………..………..…..– /251 6.2.2. Scopul evaluării societăţilor comerciale listate în Piaţă de Capital……………………..….– /252 6.2.3. Evoluţia capitalului social al S.C. Impact Developer & Contrector S.A., după listarea în Piaţă de Capital…………………………………………………………….– /252 6.2.4. Evaluarea elementelor patrimoniale şi stabilirea Activului Net Corectat…………………...– /254 6.2.5. Compararea previziunilor cu rezultatele reale………...……………………………….…....– /262 6.2.5.1. Comparaţie între previziuni şi situaţiile reale, prin Metoda Activului Net Corectat, pe capitole de bilanţ ……………………………………………………..…….– /267 6.2.5.2 Prezentarea Raportului auditorului independent BDO Conti audit. Srl. Accountants & Consultants asupra situaţiilor financiare ale S.C. IMPACT DEVELOPER & CONTRACTOR S.A., stabilite pe baza Formularului 10, conform OMFP nr. 1752/2005…….…………………– /272 6.2.6. Concluzii……………………………………………………………………………………..– /272 Capitolul 7 Concluzii.…………………………………………………..…………………………..…..…..……72/273 7.1. Concluzii şi propuneri………………………………….…………………………………..…....72/274 7.1.1. Concluzii rezultate din analiza particularităţilor activităţii societăţilor comerciale din sectorul de construcţii……………………….………………….………....72/274


6

7.1.2. Concluzii cu privire la caracteristicile specifice firmelor mici şi mijlocii din sectorul de construcţii……………………………………...……………….……….....73/276 7.1.3. Concluzii cu privire la dezvoltarea societăţilor comerciale din sectorul de construcţii…………………………………..………………….……….....73/276 7.2. Contribuţii personale……………………………...….………………………………..………...74/2817.3. Posibilităţi de valorificare a studiului……….………………………..……………….………...76/283 7.4. Perspective de dezvoltare a cercetării………………………………………………...…………76/283 Bibliografie………………………….…………………………………………………..…….…….77/285 ANEXE………………………………...…………………………………………....……...………...– /291 Anexa 1, Anuar statistic 2005, Cap.16. Industrie si constructii………………………........................– /291 Anexa 2, Informaţii cu privire la personalul Companiei Alumil Rom Industry S.A.…………..……...– /292 Anexa 3, Legea 297/2004, TITLUL V OPERAŢIUNI DE PIAŢĂ…………………………...............– /394 Anexa 4, Legea 297/2004, TITLUL VI, EMITENŢII……….…………………………………..…….– /299Anexa 5, Legea nr. 297/2004, Articolul 226 ………..………………………………….………..........– /301 Anexa 6, Legea nr. 297/2004, TITLUL V OPERAŢIUNI DE PIAŢĂ, Secţiunea a 6-a, Ofertele publice de preluare obligatorii, Secţiunea a 7-a, Retragerea acţionarilor dintr-o societate comercială………..…..– /301Anexa 7, Indicatori economico – financiari IMPACT DEVELOPER & CONTRACTOR S.A. ..– /303 Anexa 8, Raportul auditorului independent BDO Conti Audit Srl. Accountants & Consultants asupra situatiilor financiare ale S.C. IMPACT DEVELOPER & CONTRACTOR S.A. stabilite pe baza Formularului 10, conform OMFP nr. 1752/2005……………………………………………………– /305


7

Introducere

Opţiunea pentru această temă se datorează uneia dintre problemele fundamentale ale majorităţii societăţilor comerciale, anume finanţarea dezvoltării şi activităţii curente, mai ales în cazul firmelor cu cicluri de producţie îndelungate, imobilizări mari ale resurselor, preţuri unitare mari şi neuniformitate în vânzări, cum sunt cele din domeniul construcţiilor. Teza este utilă în formarea specialiştilor implicaţi în activitatea de construcţii, cunoştiintele privind managementul dezvoltarii firmei, impletite cu cele din domeniul economic fiind fundamentale pentru crearea specialistului complet de formaţie inginerească. Particularităţile activităţii societăţii comerciale din sectorul de construcţii fac necesară, alături de alte măsuri, mai mult decât în multe alte sectoare economice, finanţarea dezvoltării şi activităţii firmei pe căi puţin oneroase, cum ar fi prin emisiuni de titluri în Piaţa de Capital sau din fonduri nerambursabile. Motivarea realizării acestei teze de doctorat o constituie dorinţa de a crea un suport şi un ghid pentru toate societăţile comerciale care doresc să se dezvolte sau sunt în plină dezvoltare, în special pentru cele ce îşi desfăşoară activitatea în domeniul construcţiilor. Totodată, are intenţia de a convinge posesorii de companii din sectorul de construcţii şi nu numai, să apeleze la finanţarea puţin oneroasă a dezvoltării şi activităţii curente prin intermediul emisiunilor de acţiuni listându-se prin ofertarea acestor titluri în Piaţa de Capital, studiul de faţă constituind un îndrumător pertinent şi cuprinzător util în această direcţie, această formă de atragere a fondurilor fiind net avantajoasă în raport cu creditarea.

Un avantaj important al listării companiei doritoare de fonduri este posibilitatea de a realiza un preţ de piaţă mai ridicat decât cel obţinut prin evaluarea societăţii prin diverse metode de evaluare, aceast preţ de piaţă ridicat constituind baza de plecare pentru noi emisiuni de acţiuni la un preţ inferior celui de piaţă, atractiv pentru investitori, dar totodată suficient de mare pentru o finanţare satisfăcătoare.

Prin această metodă de finanţare, deţinătorii de societăţi comerciale exploatează dorinţa de a se îmbogăţi a investitorilor prin dividende şi creşterea preţului titlurilor, dar şi a jucătorilor speculatori, prin posibilitatea imediată de a specula oscilaţiile preţului acţiunilor.

Piaţa de Capital, pe lângă funcţia de a mobiliza resursele persoanelor fizice şi juridice pentru finanţare, are şi un rol socio-psihologic fundamental, prin orientarea politică a alegătorilor deţinători de active către susţinerea politicilor economice care favorizează bunul mers al economiei prin bunul mers al fiecărei componenete a acesteia, componente la care indivizii deţin active în diferite proporţii. Deasemenea, consumatorii deţinători de active ale societăţilor din propria ţară, vor fi interesaţi să procure resurse şi să consume produse obţinute tot în propria ţară.

Scopul tezei este concretizat prin următoarele obiective: OBIECTIVELE LUOBIECTIVELE LUOBIECTIVELE LUOBIECTIVELE LUCRCRCRCRAAAARIIRIIRIIRII

PARTICULARITĂŢILE CARE DIFERENŢIAZĂ SOCIETĂŢILE COMERCIALE DIN SECTORUL CONSTRUCŢIILOR – DEZAVANTAJE ŞI MĂSURI DE CONTRACARARE A ACESTORA

ORGANIZAREA PROCESUALĂ ŞI STRUCTURALĂ A SOCIETĂŢILOR COMERCIALE DIN SECTORUL CONSTRUCŢIILOR - IMM

DEZVOLTAREA SOCIETĂŢILOR COMERCIALE DIN SECTORUL CONSTRUCŢIILOR – DEZVOLTAREA ORGANIZAŢIEI – DEZVOLTAREA AFACERII-PLANUL DE AFACERI –

FINANŢAREA DEZVOLTĂRII ŞI ACTIVITĂŢII CURENTE

LISTAREA ÎN PIAŢA DE CAPIATAL – OFERTA PUBLICĂ PRIMARĂ INIŢIALĂ DE VANZARE DE ACŢIUNI - IPO –

ANALIZA PERFORMANŢELOR FINANCIARE ALE SOCIETĂŢILOR COMERCIALE DIN SECTORUL CONSTRUCŢIILOR

URMĂRIREA COMPORTAMENTULUI SI EVOLUŢIEI SOCIETĂŢILOR DUPĂ LISTARE

FINANŢAREA PRIN INTERMEDIUL PIEŢEI DE CAPITAL

ESTIMAREA EFICIENŢEI OFERTEI IPO – PENTRU SOCIETATEA EMITENTĂ – PENTRU INVESTITORII CUMPĂRĂTORI DE ACŢIUNI –


8

Capitolul 1

Particularităţile activităţii în domeniul construcţiilor şi implicaţiile lor asupra managementului şi finanţării societăţilor comerciale din sectorul construcţiilor

1.1. Particularităţile activităţii societăţilor comerciale din domeniul construcţiilor

Activitatea societăţilor comerciale din domeniul construcţiilor prezintă o serie de caracteristici care le diferenţiază de societăţile din alte domenii de activitate şi au implicaţii considerabile asupra activităţii operaţionale şi de management, inclusiv asupra activităţii de investiţii şi finanţare1. Principalele particularităţi ale activităţii societăţilor comerciale din domeniul construcţiilor sunt:

I. Caracterul neuniform al producţiei din sectorul de construcţii A. Neunuformitatea activităţii în construcţii de-a lungul anului calendaristic este semnificativă, principalele cauze fiind factorii meteorologoci (anotimpuri), dispoziţia de a achiziţiona locuinţe şi chiar construcţii în scop comercial este mai ridicată în perioada caldă a anului (mai ales primăvara), instabilitatea sezonieră a resurselor umane (legătura cu mediul rural - sărbători, recoltă).

Variatia lunară a volumului activităţii in sectorul de construcţii de-a lungul anului calendaristic Volum activitate

ian feb mar apr mai iun iul aug sep oct nov dec Timp(luni) Măsurile de atenuare a acestor dezavantaje sunt: � Planificarea optimă a execuţiei lucrărilor pe parcursul anului calendaristic; � Programarea proceselor meteosensibile în perioada caldă şi a celor executate în interiorul clădirii

(compartimentări, finisaje, instalaţii etc.), în perioadele reci ale anului. B. Neuniformitatea multianuală a activităţii din construcţii, datorată lungimii mari a proiectelor de investiţii în construcţii.

Variatia volumului activităţii in sectorul de construcţii in cadrul proiectelor multianuale cu cantitati de lucrari anuale constante in etapa de derulare a proiectului

Volum activitate

an1 an 2 .…… an 3 ……. an i ….... an n-1 an n Timp (ani) Lansarea si Derularea proiectului Incheierea dezvoltarea proiectului

proiectului Calea de atenuare a neuniformitiăţii multianuale în activitatea firmei de construcţii este aceea de planificare integrată optimă a mai multor proiecte suprapuse, cu ajutorul unui Grafic reţa integrat. Ulterior va fi elaborat un plan de finanţare al activităţilor, deci un plan al investiţiilor funcţionale care, împreună cu planul investiiţilor strategice şi al celor de echilibru, formează Planul de Investiţii şi Finanţare al societătii. 1 Ionescu Vlăsceanu, M. S., Change in the Construction Process Organization, Ovidius University Annals Series: Civil Engineering, Volume 1, Number 5, 2003, ISSN-12223-7221 © 2000 Ovidius University Press


9

II. Durată mare a proiectelor de construcţii Aceasta este un dezavantaj major al activităţii din domeniul construcţiilor - efortul economic şi

social este mare şi veniturile ulterioare neuniforme iar recuperarea acestui efort nesigură. � Cu cât durata unui proiect este mai mare, cu atât riscul de piaţă este mai mare.

~

VARIABILITATEA PIEŢEI

IMPREVIZIBILITATEA PIEŢEI

TIMP

� Durata mare a proiectelor de construcţii conduce la imobilizări corporale si financiare mari, pentru

perioade indelungate si chiar la riscul de nerecuperare parţiala sau totala a cheltuielilor. Măsuri necesare atenuării efectelor negative ale duratelor mari ale proiectelor:

1. Derulerea cât mai multor proiecte în mod simultan, astfel încât decontările să se facă cât mai puţin neuniform, conform unui grafic integrat general a tuturor proiectelor.

2. Crearea unor rezerve semnificative prin alocarea unei părţi din profit în anii cu vânzări bune; 3. Încheierea de contracte care să transfere cât mai mult din riscuri pe umerii beneficiarilor; 4. Elaborarea unui Plan de Investiţii şi Finanţare adecvat. 5. Adoptarea unor căi puţin oneroase de finanţare, Piaţa de Capital fiind una din alternative.

III. Ponderea mare a acumulărilor şi a tranzacţiilor de construcţii, cu caracter speculativ

Manifestarea speculativă pe scara timpului a pieţei construcţiilor are ca primă fază o creştere puternică a volumului tranzacţiilor dar şi a preţurilor, în mare parte datorită politicii de creditare generoase a instituţiilor de credit şi a guvernelor, urmată de descrestere, uneori accelerată, cumpărătorii de toate categoriile înţelegând că abţinerea de la cumpărare va produce o scădere sau chiar un picaj al tranzacţiilor şi al preţurilor construcţiilor. Mass-media şi declaraţiile unor personalităţi influente contribuie deobicei la cresterea pietei şi întotdeauna dau o mană de ajutor la prăbuşirea sa.

Întrucât tendinţa pieţei (market trend), de creştere sau de scădere este implacabilă, firma trebuie: - să construiască şi să vândă în etapa de creştere a pieţei; - să anticipeze pe cât posibil vârful bulei speculative; - să vândă cât mai mult la începutul scăderii pieţei; - să funcţioneze la parametrii reduşi (“mod de avarie”) până la o eventuală revenire a cererii. În

acest scop, conducerea societăţii trebuie să asigure rezerve pentru o perioadă de 3-4 ani.

IV. Caracterul dificil al procesului de atragere a clienţilor, de determinare a acestora să aleagă produsele firmei Pentru atragerea clienţilor, firma de construcţii trebuie:

1. Să ofere numai produse de calitate (regulă general valabilă); 2. Să adopte o politică de promovare optimă, factorul psihologic având o importanţă majoră; 3. Să ofere soluţii de plată adaptate nevoilor clienţilor şi flexibile în aplicare.

1.2. Particularităţile activităţii la nivelul operaţional din construcţii Acestea creează dezavantaje fată de alte sectoare economice, atât pentru execuţia propriuzisă a

lucrărilor dar şi la nivelul proiectării şi elaborării documentaţiei tehnico-economice2: I. Procesul de producţie este mobil, în timp ce produsul este fix

II. Procesul de producţie are în general un caracter mai complex decât în alte ramuri economice III. Caracterul de unicat al produsului construcţie IV. Procesele de productie din constructii se desfasoara preponderent in aer liber V. Volum, valoare şi durate mari ale imobilizărilor necesare execuţiei proiectelor de construcţii,

inclusiv ocuparea unor suprafeţe de teren pentru o perioadă îndelungată, probleme de vecinătate şi servitute, probleme legate de reţelele de utilităţi

2 Mihail Toma, curs “ Management in construcţii”, Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti, 2009


10

VI. Produsele construcţii sunt fixe şi au o greutate foarte mare în raport cu produsele multor alte sectoare VII. Lucrările de extindere, modernizare, reparare, renovare a produselor construcţii se desfăşoară

adeseori în condiţii de exploatare. Principalul instrument necesar rezolvării problemelor legate de latura operaţională din construcţii este Documentaţia Tehnică de Organizare a Execuţiei Lucrărilor de Construcţii-Montaj (DTOE)3,

1.3. Organizarea societăţilor comerciale din domeniul construcţiilor

Organizarea societăţilor constă în crearea unui cadru şi structuri care să permită manifestarea şi desfăşurarea resurselor, la un nivel de exigenţă ridicat, în scopul atingerii obiectivelor propuse..

1.3.3. Organizarea structurală a societăţilor comerciale mici şi mijlocii din domeniul construcţiilor. Organigrame

Majoritatea societăţilor mari au început ca IMM-uri iar cele care apelează la finanţarea prin Piaţa de Capital o fac adeseori datorită dimensiunilor lor reduse care conduc la o capacitate redusă de finanţare.

1.3.3.1. Definirea IMM-urilor mm

Legea 346/14 iulie 2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii (M.O.681/2004) si Legea 175/2006 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 27/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 346/2004, (M.O.438/2006), au adoptat fidel definiţia din Articolul 2 al Anexei din Recomandarea 361/2003/CE: "Categoria Întreprinderilor Micro, Mici şi Mijlocii (IMM) este formată din întreprinderi care angajează mai puţin de 250 de persoane şi care au o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 de milioane de euro şi/sau deţin active totale de până la 43 de milioane de euro. Prin active totale se înţelege active imobilizate plus active circulante plus cheltuieli în avans".

MIJLOCIE

< 250 ≤ 50 milioane € ≤ 43 milioane € sau

CATEGORIA INTREPRINDERII

NUMARUL MEDIU DE SALARIATI

CIFRA DE AFACERI

ACTIVE TOTALE

sau

MICA < 50 ≤ 10 milioane € ≤ 10 milioane € sau

MICRO

< 10 ≤ 2 milioane € ≤ 2 milioane € sau

1.3.3.2. Caracteristicile distinctive principale si ciclul de viaţă al întreprinderilor mici şi mijloii (I.M.M)

Caracteristicile distinctive ale IMM-urilor, care le influenţează existenta şi activitatea sunt dimensiunea redusă ce conduce la un potenţial redus al întreprinderii, limitarea cotei de piaţă şi capacitatea scăzută de reducere a costurilor unitare şi de personal, specializarea limitată, ponderea redusă pe piaţă, dificultăţi la intrarea şi ieşirea de pe o piaţă. TRAIECTORIA EVOLUŢIEI ÎNTREPRINDERILOR MICI ŞI MIJLOCII (I.M.M)

Volum activitate III IV V II V´ I V´´

I. Etapa lansării Timp II. Etapa creşterii

III. Etapa de încetinire a creşterii IV. Etapa de maturitate V. Etapa de creştere către o poziţie superioară

V´. Etapa menţinerii V´´. Etapa declinului (posibil, probabil)

3 Mihail Toma, curs Management in construcţii, Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti, 2009, -Legea 261/7 iulie 2009 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului 214/2008 privind modificarea si completarea Legii 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii – M.Of.493/16iulie 2009-Art.I, pct.382, pct.383 si Art. II .


11

1.3.3.3. Particularităţile managementului IMM-lor 1. Cumularea calităţii de proprietar şi de manager 2. Funcţia de previziune e slab reprezentată, strategiile adoptate fiind de menţinere şi/sau supravieţuire. 3. Funcţia de antrenare-coordonare - inter-relaţionări (personalizare) frecvente, strânse. 4. Funcţiile de control şi de organizare se realizează mai operativ decât la firmele mari.

1.3.3.4. Particularităţi organizatorice şi structuri organizatorice ale IMM-urilor Dezavantajele organizatorice specifice activităţii IMM-urilor sunt nivelul redus al delegării de

autoritate, neidentificarea la timp sau amânarea rezolvării problemelor şi indisponibilitatea managerului. Funcţiunile şi activităţile neimplicate în mod direct în execuţie (economică, funcţiunea juridică, activitatea de salarizare) pot fi sau se impune a fi externalizate. ORGANIGRAMA UNEI MICROÎNTREPRINDERI DIN SECTORUL CONSTRUCŢIILOR

SOCIETATE OUTSOURCING

RESURSE UMANE

-SALARIZARE


CONTABILITATE


ASISTENTA JURIDICĂ

PLANIFICARE, PRODUCTIE SI / SAU

PROIECTARE

APROVIZIONARE OFERTARE

CONTRACTARE

RECRUTARE-SELECTIONARE PERSONAL, S.S.M. si A.I.I.

PATRON - DIRECTOR GENERAL -

- SEF DE ECHIPĂ -

ORGANIGRAMA ÎNTREPRINDERILOR MIJLOCII SI MARI DIN

SECTORUL CONSTRUCŢIILOR

ŞANTIER n

ŞANTIER i ŞANTIER 3 ŞANTIER 2 ŞANTIER 1

DEPARTAMENT PRODUCŢIE

DEPART. CERCETARE -DEZVOLTARE -

INOVARE

DEPART. ECONOMIC

- FINANCIAR

DEPART. MARKETING COMERCIAL

DEPART. RESURSE

UMANE

SERVICII SERVICII SERVICII SERVICII SERVICII

C.T

.C.

PR

OD

UCŢIE

– EXEC

UŢIE

PR

OD

UCŢIE

AU

XIL

IARĂ

MEC

AN

IZA

RE

SER

VIC

IUL IN

TER

N D

E P

REVEN

IRE S

I

PR

OTECŢIE

OR

GA

NIZ

AR

E - P

LA

NIF

ICA

RE

TEH

NIC

INVESTIŢ

II - PR

OIE

CTE

CER

CETA

RE–

PR

OIE

CTA

RE S

I I.T

.

CO

NTA

BIL

ITA

TE –

GESTIU

NE F

INA

NC

IAR

A

CO

NTR

OL F

INA

NC

IAR

INTER

N C

.F.I.

FIN

AN

CIA

R-B

AN

CA

R –

RELAŢII

CU

INVESTIT

OR

II

CA

SIE

RIE

-

TR

EZO

RER

IE L

OG

ISTIC

A:

APR

OVIZ

ION

AR

E- C

ON

TR

AC

TA

RE-P

RO

CU

RA

RE

-

TR

AN

SPO

RT-D

EPO

ZIT

AR

E-T

RA

. LA

LO

C D

E M

UN

CĂ

DEPO

ZIT

AR

E-D

ESFA

CER

E

O

FER

TA

RE-C

ON

TR

AC

TA

RE

REC

RU

TA

RE-S

ELEC

TIO

NEA

RE P

ER

SO

NA

L

SA

LA

RIZ

AR

E

SO

CIA

L-A

DM

INIS

TR

ATIV

si

PR

OTO

CO

L

INSTR

UIR

E-D

EZVO

LTA

RE

ADUNAREA GENERALĂ A ACŢIOARILOR

GRUP AUDIT INTERN CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE

DIRECTOR GENERAL - CEO- SUPORT

ADMINISTRATIV

SERVICIU JURIDIC


12

Capitolul 2.

Dezvoltarea societăţilor comerciale din domeniul construcţiilor. Finanţarea dezvoltării şi a activităţilor curente

Dezvoltarea unei societăţi comerciale din sectorul de construcţii se face pe două direcţii:

1. Dezvoltarea organizaţiei (a societăţii comerciale), care cuprinde crearea şi dezvoltarea componentelor structurale corespunzătoare funcţiunilor firmei;

2. Dezvoltarea afacerii societăţii comerciale din sectorul de construcţii, prin proiecţia în viitor a activităţii sale potenţiale, având drept cadru Managementul Strategic şi ca suport Planul de Afaceri.

SOCIETATEA COMERCIALĂ DIN SECTORUL DE CONSTRUCŢII

FINANŢAREA DEZVOLTĂRII SOCIETĂŢII

COMERCIALE DIN SECTORUL DE CONSTRUCŢII

DEZVOLTAREA AFACERII

DEZVOLTARTEA ORGANIZAŢIEI

MANAGEMENTUL SOCIETĂŢII COMERCIALE DIN SECTORUL DE CONSTRUCŢII

ECONOMIA SOCIETĂŢII COMERCIALE DIN SECTORUL DE CONSTRUCŢII

DEZVOLTAREA SOCIETĂŢII COMERCIALE DIN SECTORUL DE CONSTRUCŢII

INTERACŢIUNE

2.1. Dezvoltarea organizaţiei (societăţii comerciale din sectorul de construcţii)

Un model de dezvoltare a societăţii comerciale din sectorul de construcţii poate fi conceput pornind de la cele cinci axe prioritatre corespunzătoare posibilităţilor identificate pentru îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor româneşti pentru a face faţă noilor provocări şi folosirea oportunităţilor de a opera pe Piaţa Unică Europeană, cât şi eligibilitatea României pentru finanţarea din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), în cadrul Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS-CCE)4, (SC Kapital SRL – www.Finantare.ro Project Coordonator)

2.1.1. Axele Prioritatre de dezvoltare pentru îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor româneşti

Axa Prioritară 1: Un sistem de producţie inovativ şi eco-eficient • Investiţii în domeniul productiv în accord cu principiile dezvoltării durabile a mediului; • Dezvoltarea sustenabilă a antreprenoriatului.

Axa Prioritară 2: Cercetarea, dezvoltarea tehnologică şi inovarea (CDI) pentru competitivitate

Axa Prioritară 3: Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor pentru sectoarele privat şi public • Investiţii pentru dezvoltarea utilizării tehnologiei informaţiei.

Axa Prioritară 4: Creşterea eficienţei energetice şi dezvoltarea durabilă a sistemului energetic • Investiţii pentru valorificarea resurselor regenerabile de energie.

Axa Prioritară 5: Asistenţa tehnică • Sprijin pentru managementul, implementarea, monitorizarea şi controlul POS - CCE; • Sprijin pentru comunicare, evaluare şi dezvoltare TI.

4 Fonduri structurale 2010 - Ghid complet POS CCE - Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice actualizat decembrie 2009 (http://www.finantare.ro/pos-cce-2010-programul-operational-sectorial-cresterea-competitivitatii-economice_ghid-2010.html)


13

DIRECŢIILE DEZVOLTĂRII ORGANIZAŢIEI SOCIETĂŢII COMERCIALE DIN DOMENIUL CONSTRUCŢIILOR

1. DEZVOLTAREA PRODUCTIEI

Cercetare-dezvoltare-inovare - CDI -

Clădiri şi alte dotări

Echipamente tehnologice

3. DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE

2. DEZVOLTAREA TEHNOLOGIEI INFORMAŢIONALE ŞI DE COMUNICAŢII

4. DEZVOLTAREA SUSTENABILĂ

= „Asigurarea unei dezvoltări care să permită satisfacerea nevoilor generaţiilor prezente, fără a compromite abilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi” („Our Common Future”, Brundtland Report, Commission on Environment and Development, Oxford University Press, Oxford , 1987)

(Axa Prioritară 1: Un sistem de producţie inovativ şi eco-eficient)

→ Eco-eficienţa si protectia mediului

→ Echitatea intra- si inter-generaţionala

INTREPRINDERI MICRO, MICI SI MIJLOCII - I.M.M. -

INTREPRINDERI MARI - COMPANII -

STRATEGII PE TERMEN LUNG – 10 ani – actualizate dupa minim 5 ani Contin totalitatea proiectelor planificate

- aprobate, prioritizate si finantate conform deciziilor Consiliului de administrare

2.2. Managementul strategic

Managementul strategic este“proiectarea unui viitor dorit şi identificarea căilor prin care se realizează” (Definit de Steiner-1979) şi este principala preocupare a conducerii de la vârf. Stabileşte obiectivele unei organizaţii şi alege cele mai potrivite mijloace de realizare a acestora.

Previziunea porneşte de obicei de la evoluţia din trecut (3-5 ani) a organizaţiei şi a factorilor externi (tendinţe), pentru a identifica cauzele rezultatelor, pozitive sau negative, determinându-se efectele viitoare ale acestora, în scopul de a determina şi stabili evoluţia viitoare a organizaţiei. Proiecţiile performanţelor viitoare, sunt analizate sub forma unor scenarii posibile.

2.2.1. Etapele managementului strategic

Strategia este un plan de acţiune ce conţine eşalonate pe scara timpului, activităţile ce urmează a fi efectuate, pentru îndeplinirea unui set de obiective ce au ca rezultat atingerea unui anumit scop, în condiţiile reale specifice mediului intern şi extern organizaţiei.

PORTOFOLII DE PROIECPORTOFOLII DE PROIECPORTOFOLII DE PROIECPORTOFOLII DE PROIECTETETETE

STRATEGIILE

se realizeaza prin

MULTIMEA PROIECTELOR - pentru diferite domenii PROIECTE DE ÎNLOCUIRE ŞI

MODERNIZARE rentabilitate mai puţin incertă riscul de nerambursare redus

→ ÎMPRUMUTURI BANCARE

PROIECTE DE DEZVOLTARE STRATEGICE

rentabilitate incertă riscul de nerambursare ridicat

→ SURSE PROPRII DE CAPITAL: � Interne:autofinanţare, creşteri de capital � Externe:atrase împrumutate, Fonduri Structurale

In elaborarea strategiilor trebuie sa se tina seama de modelele manageriale adoptate si de interferenta dintre valorile manageriale specifice5.

5 Ionescu Vlăsceanu, M. S., Modele Manageriale. Valori Manageriale Concurente, a XII-a Conferinţă “Confort, Eficienţă, Conservarea Energiei si protecţia mediului”, U.T.C.B., Facultatea de Instalaţii, 24-25 noiembrie 2005.


14

2.3. Fonduri de dezvoltare a societăţii comerciale

2.3.1. Definirea investiţilor

• Din punct de vedere contabil - investiţiile sunt alocări de sume în vederea constituirii de active (capitaluri) fixe sau imobilizate, ce contribuie la creşterea capacităţii economice a societăţii şi susţine activitatea acesteia pe mai multe cicluri de exploatare succesive care vor genera fluxuri financiare de venituri şi cheltuieli în mai multe exerciţii financiare.

• Din punct de vedere economic - toate consumurile de resurse care se fac în prezent în speranţa obţinerii unor efecte economice în viitor, superioare ca valoare cheltuielilor iniţiale cu resursele.

• Din punct de vedere financiar - investiţia reprezintă transformarea unei sume de bani prezente şi certe în active fixe, în speranţa obţinerii unor fluxuri de venituri viitoare superioare (cash-flow), dar probabile, din exploatarea acestora.

• Din punct de vedere psihologic - investiţia este rezultatul intenţiei individului sau societăţii comerciale de a decala în timp consumul în scopul de a obţine nişte avantaje, investitorul renunţând la nişte satisfacţii certe şi imediate, în speranţa obţinerii unor satisfacţii viitoare superioare, dar incerte.

2.3.3. Managementul procesului investiţional

2.3.3.1. Funcţiunea de cercetare – dezvoltare – inovare şi investiţiile (CDI)

Această funcţiune are rolul de a stabili directille de acţiune ale firmei şi mijloacele privind realizarea lor, adică activităţile de producere de idei noi şi aplicarea lor în dezvoltarea activităţii firmei: • activitatea de cercetare ştiinţifică, inginerie tehnololică şi introducerea progresului tehnic; • activitatea de investiţii şi construcţii – transformarea resurselor în active fixe; • activitatea de organizare a producţiei şi a muncii.

2.3.3.3. Riscul în investiţii

Riscul unui proiect de investiţii poate fi: 1. Risc de afaceri – determinat de inconstanţa fluxurilor viitoare de trezorerie (cash-flow-urile),

determinată de imprevizibilitatea condiţiilor viitoare din piaţă. 2. Risc financiar al surselor suplimentare de capital, determinat de rata de îndatorare produsă de

finanţare, care creste riscul de insolvenţă a firmei (Subcap.2.8.1.4. Analiza de senzitivitate). După gravitatea riscului, avem: 1. Scăderea rentabilităţii; 2. Riscul de pierdere a autonomiei datorat asocierii societăţii cu o alta pentru mărirea capitalului; 3. Risc de lichidate, datorat scăderii capacităţii de a satisface obligaţiile financiare curente; 4. Riscul de insolvenţă, datorat scăderii capacităţii de a satisface obligaţiile financiare pe termen mediu

si lung. Poate conduce la: 5. Riscul de faliment.

2.3.3.4. Indicatorii folosiţi în evaluarea investiţiilor

(Exemplificare in Subcapitolul 6.1.3. Stabilirea preţului de ofertă – evaluarea investitiei)

2.3.3.4.3. Indicatori dinamici – Studiu comparativ, pe baza utilizării indicatorilor dinamici, intre varianta finanţării societăţilor comerciale exclusiv prin creditare si varianta finanţării prin creditare şi emisiune de acţiuni - Studiu de caz pentru S.C. ALUMIL ROM INDUSTRY S.A.

Indicatorii dinamicii folosiţi în evaluarea investiţiilor ţin cont de veniturile viitoare aduse de investiţie. Deoarece, aceeaşi sumă de bani are valori economice diferite în momente diferite, se va proceda la actualizarea sumelor viitoare la momentul de declanşare a investiţiei.


15

A. Determinarea Necesarul de Finanţare şi a Profitului Din Tab. 2.23. Schiţa de principiu a Planului de Investiţii şi Finanţare, se constată că în condiţiile aportului maxim de capital în urma potenţialei subscrieri de 100% din cadrul ofertei IPO, în 2007 vor mai fi totuşi necesare credite de trezorerie de 34.578.360 lei. În absenţa subscrierii, necesarul de finanţare ar fi de 34.578.360 lei + 27.943.971 lei (valoarea ofertei) = 62.522.331 lei (Tab. 2.39. Tabloul de finantare).

Dar, Necesarul de finanţat, în anul 2006 a fost acoperit în proporţie covârşitoare prin Contul Furnizor (28.934.631 lei). Principalul furnizor al Companiei fiind compania mama din Grecia care detine 69,8806% din capitalul social (17.470.150 actiuni), societatea va urma aceeaşi politică de finantare prin credit furnizor iar împrumuturile atât pe termen scurt cât şi pe termen lung vor fi minore. Alegem finanţarea din Contul Furnizor de 25.000.000 lei, inferioara celei previzionate (Tab.2.43)..

• Necesarul de finanţare ar putea fi: Necesarul de Finanţare din tabel- Contul Furnizor = 62.522.331 - 25.000.000 = 37.522.331 lei. Necunoscând distribuţia acestor credite de-a lungul anului, majoram această valoare cu aproximativ 5%: 37.522.331 x 1,05 = 39.398.447,55 lei si vom rotunji valoarea la 40.000.000 lei.

• Pentru profitul anului 2007 necesar stabilirii randamentului vom alege din valorile următoare: - Profitul Operaţional determinat prin utilizarea arborilor decizionali pe baza Prospectui de Ofertă

privind Oferta IPO a 6.250.000 acţiuni ale S.C. Alumil Rom Industry S.A. = 10.560.710,6 lei; - Profitul Net previzionat de 12.629.558 lei (mai mic decât Profitul operaţional previzionat de

14.369.558 lei), evaluate tot pe baza Prospectui de Ofertă privind Oferta Publică Primară Initială. B. Determinarea Randamentul Economic Actualizat şi a Termenului de Recuperare a Investiţiei

Actualizat în situaţia soluţiei de finanţare prin creditare Parametrii utilizaţi:

- d = durata investiţiei, adică a imobilizării banilor investiţi în cadrul IPO până fructificarea lor în cadrul societăţii este de maximum jumătate de an = 0,50 ani;

- De = durata exploatare; - a = rata de actualizare, care trebuie să fie mai mare decât rata reală a dobânzii; - rată a dobânzii - cca. 7% în anul 2006 (Banca Naţionala a României , cu tendinţa de scădere).

Estimarea ratei de actualizare - a (este rata rentabilităţii utilizate pentru a converti în valoare prezenta o sumă plătibila sau de primit în viitor) = Cmpc = Costul mediu ponderat de convertire a capitalului Ccpr = costul Capitalului Propriu = Profit Net / Capitalul Propriu; %Kpr = ponderea Capitalului Propriu in Capitalul Investit; D = costul Capitalului Împrumutat = Costuri cu Dobânzile/Credite Purtatoare de Dobândă; %D = ponderea Datoriilor in totalul Capitalului Investit; C = cota de impozit pe profit. Capitalului Investit (100%) = Capitalului Propriu (%Kpr) + Credite Purtatoare de Dobândă (%D) • Din Bilanţul consolidat previzionat al Alumil Rom Industry S.A. alegem pentru Profitul Net valoarea cea mai pesimistă (PNan = Profitul Operaţional (arbori decizionali) = 10.560.710,6 lei). În lipsa finanţării prin oferta publică, estimăm că Capitalul Propriu va fi de cca. 30.500.000 lei (aproximare pesimistă – minorare) şi suma împrumutată de cca. 40.000.000 lei (aproximare pesimistă – majorare): Ccpr = Profit Net / Capitalul Propriu = 10.560.710,6 / 30.500.000 = 0,3462 d = Costuri cu Dobânzile / Credite Purtătoare de Dobândă = 0,07 x 40.000.000/40.000.000 = 0,07 (aproximare acoperitoare)

An 2007 An 2008 An 2009

I. Modificarea trezoreriei = surse – utilizări - 40.386.471 - 31.111.918 - 32.963.022

II. Deficit sau excedent al trezoreriei la începutul perioadei (din anul anterior)

5.808.111 - disponibilitati banesti la 30.06.2006

16.000.000 18.000.000

III. Necesarul de finanţat ( Deficit de resurse) III = I + II

- 34.578.360 - 15.111.918 - 14.963.022

IV. Credite de trezorerie 34.578.360 15.111.918 14.963.022

Cmpc = ccpr x %Kpr + d x %D x (1- c)


16

c = 0,16 Capitalul Investit = Capital Propriu + Credite Purtătoare de Dobândă = = 30.500.000 + 40.000.000 = 70.500.000 lei %Kpr = 30.500.000 / 70.500.000 = 0,4326 %D = 40.000.000 / 70.500.000 = 0,5674

Considerăm: - rată de actualizare a = 0,184, superioară ratei dobânzilor - Profitul Net constant în timp: PNan = Profitul operaţional (arbori decizionali) = 10.560.710,6 lei Formula Randamentului Economic Actualizat este: . .

Pentru: - De = 7.10 ani Formula Termenului de Recuperare a Investiţiei Actualizat este: Investiţia totală actualizată este: Termenul de recuperare a investiţiei actualizat este de 7,08 ani, deci valoarea Randamentului Economic Actualizat va fi pozitivă abia după aproape 7 ani şi o lună, rezultă că făcând această investiţie, se va raporta un mic randament doar abia după 7 ani şi un trimestru şi aceast lucru se va întâmpla numai în condiţiile în care inflaţia şi dobânzile bancare nu vor creşte. Istoria a arătat că acest lucru nu s-a întâmplat, în 2009 inflaţia şi dobânzile crescând peste măsură. În concluzie, s-ar impune o alternativă de finanţare mult mai puţin oneroasă. C. Determinarea Randamentul Economic Actualizat şi a Termenului de Recuperare a Investiţiei

Actualizat în situaţia soluţiei de finanţare mixte (creditare şi emisiune de acţiuni) În cazul finanţării printr-o ofertă publică de acţiuni (IPO) s-ar putea obţine maximum 27.943.971 lei (subscriere 100%). Să presupunem o ‘’incheiere cu succes a ofertei’’, adică o subscriere de 80%. Rezultă o finanţare de 0,80 x 27.943.971 lei = 22.355.177 lei. Necesarul de împrumutat de la bănci ar fi: 40.000.000 - 22.355.177 = 17.644.823 lei Putem face o rotunjire în sens dezavantajos, deci prudentă la 18.000.000 lei. Capitalul Propriu = (40.000.000 – 18.000.000) + 30.500.000 = 52.500.000 lei, inferior celui prognozat în Bilanţul consolidat previzionat al ALUMIL ROM INDUSTRY S.A..

1

)1(

1)1()1(

1)1(

1

−

+

×+×+

−+

==

∑=

−d

d

n

i

Ded

De

an

aactualizattot

actualizatactualizat

economic

aI

aaa

aPN

I

PNR

)1log(

))1(log(log

a

aIaPNPN daactualizat

tananactualizat

recuperareT+

+××−−=

d 1 1

Itotactualizata =∑I tot ───── = 40.000.000 x ──────── = 36.760.731 lei

n=1 (1 + a)n (1 + 0,184)0,5

aniTactualizat

recuperare08,7

)184,01log(

))184,01(362.712.37184,0710.560.10log(710.560.10log 5,0

=+

+××−−=

Cmpc = 0,3462x 0,4326 + 0,07 x 0,5674x (1- 0,16) = 0,18312

023,01

)184,01(

1000.000.40

184,0)184,01()184,01(

1)184,01(/710.560.10

5,01

1,75,0

1,7

=−

+

×+×+

−+

=

∑=

d

n

anactualizat

economicR


17

Ccpr = Profit Net / Capitalul Propriu = 10.560.710,6 / 52.500.000 = 0,2011 d = Costuri cu Dobânzile / Credite Purtătoare de Dobândă = 0,07 x 18.000.000/18.000.000 = 0,07 (aproximare acoperitoare), c = 0,16 Capitalul Investit va fi: Capitalul Investit = Capitalul Propriu + Credite Purtătoare de Dobândă = = 52.500.000 + 18.000.000 = 70.500.000 lei %Kpr = 52.500.000 / 70.500.000 = 0,7447 %D = 18.000.000 / 70.500.000 = 0,2553

Considerăm o rată de actualizare a = 0,165 Pentru: - d = durata medie a investiţiei (durata imobilizării fondurilor investite) = 0,50 ani - De = durata aproximativă de exploatare = 1 an - a = 0,165 Pentru De = 2,25 ani, Randamentul Economic Actualizat este: Investiţia totală actualizată este: Termenul de recuperare a investiţiei actualizat este: Termenul de recuperare a investiţiei actualizat este de aproape un an şi 2 luni (2,162 ani), deci valoarea Randamentului Economic Actualizat va fi pozitivă după aproape 9 trimestre, rezultă că adoptând această formă mixtă de finanţare a investiţiilor, recuperarea se va realiza în puţin peste 2 ani şi un trimestru, acesta fiind un termen foarte avantajos fata de varianta finanţării doar prin creditare (7,08 ani).

Evolutia randamentului economic actualizat - in varianta finantarii exclusiv prin creditare si in varianta finantarii

prin creditare si emisiune de actiuni

-1

-0.5

0

0.5

Finantarea exclusiv princreditare

-0.777 -0.5887 -0.4296 -0.295 -0.1839 -0.005

Finantarea prin creditaresi emisiune de actiuni

-0.496 -0.064 0.3069

2007 2008 2009 2010 2011 2012

În concluzie, o alternativă de finanţare mult mai puţin oneroasă decât creditele şi emisiunile de obligaţiuni, anume Oferta publică de acţiuni este pe deplin fundamentată. Aceasta s-ar putea materializa printr-un influx de capital în urma încheierii cu succes (80%) a ofertei de cca. 22.300.000 lei, rămânând ca firma să se finanţeze suplimentar din credite de trezorerie, cca. 17.700.000 lei. În cazul subscrierii totale s-ar obţine 27.943.971 lei, creditele reducându-se la 12.056.029 lei.

Cmpc = 0,2011 x 0,7447 + 0,07 x 0,2553 x (1- 0,16) = 0,16477

aniTactualizat

recuperare162,2

)165,01log(

))165,01(678.676.16165,0710.560.10log(710.560.10log 5,0

=+

+××−−=

034,01

)165,01(

1000.000.18

165,0)165,01()165,01(

1)165,01(/710.560.10

5,01

25,25,0

25,2

=−

+

×+×+

−+

=

∑=

d

n

anactualizat

economicR

d 1 1

Itotactualizata =∑I tot ────── = 18.000.000 x ─────── = 16.676.678 lei

n=1 (1 + a)n (1 + 0,2)0,5


18

2.3.4. Surse de finanţare a investiţiilor

1. Surse proprii de natura autofinanţării - amortizarea, parte din profit, dezinvestiţii, 2. Fonduri asimilate cu fondurile proprii (datorii financiare şi pot fi asimilate cu fondurile proprii): 3. Împrumuturi : surse de pe pieţele bancare, împrumuturi obligatare. 4. Alocaţii şi subvenţii bugetare pentru investiţii, de la bugetul public naţional sau local. 5. Sume obţinute din Piaţa de Capital prin oferte publice de vânzare de acţiuni 6. Fonduri structurale 7. Alte surse de finanţare: - Leasingul – credit-bail

2.4. Managementul financiar

Are ca scop: - asigurarea resurselor financiare necesare activităţii societăţii comerciale; - crearea si mentinerea echilibrului financiar prin asigurarea unei utilizări cât mai adecvate a capitalului, prin selecţie şi asigurarea solvabilităţii şi lichidităţii; - menţinerea siguranţei patrimoniale şi creşterea valorii firmei.

Are un rol activ în formularea şi urmărirea strategiei şi tacticii societăţii.

2.7. Finanţarea proiectelor (Investiţiilor) – Etapele deciziei de finanţare

Decizia de finanţare. Costul capitalului

Managerii � Urmăresc reducerea costului capitalului

mobilizat. Utilizarea acestui cost redus ca factor de capitalizare a cash-flow-rilor degajate de firmă va duce la creşterea valorii acesteia.

Investitorii de capital �� Urmăresc obtinerea unei rentabilitati superioare

oportunităţilor de investiţii oferite de piaţa financiară > creştere a averii lor superioare creşterii medii pe piaţa financiară.

Dilema Consiliului de Administratie este alegerea sursei de finantare necesare dezvoltarii firmei si activitatii curente.

ANALIZA SURSELOR DE FINANTARE SI A OPORTUNITATII ACESTORA

SELECTAREA SURSELOR DE FINANTARE

ESTIMAREA IMPACTULUI VARIANTELOR DE FINANTARE ASUPRA PERFORMANŢELOR GENERALE

SOLUTIE INSUFICIENTA Voi finanta societatea in mica parte, mentinand si un profit

distribuit satisfacator pentru actionari

AVANTAJE

1. Cost mai mic decât cel mediu; 2. Elimina riscurile legate de împrumuturi; 3. Libertate de acţiune societătii; 4. Asigura disponibilităţi monetare.

DEZAVANTAJE

1. Capacitatea de autofinanţare este insuficientă; 2. Profitul distribuit (dividendele) se reduc la un

nivel inacceptabil.

ETAPA IIII-SI(A)

SURSE INTERNE – AUTOFINANŢAREA = alocarea unei părţi din profitul net, amortizari, provizioane, dezinvestitii pentru dezvoltare


19

ETAPA IIIIIIII-SE SURSE EXTERNE

ETAPA IIIIIIII-SEA SURSE EXTERNE ATRASE

SOLUTIE NECONVENABILA → datorita indatorarii si riscului de dobanda

Va fi utilizata in masura mica, doar in situatii de finantare urgenta si cuantum redus → CREDITE DE TREZORERIE

ÎMPRUMUTURI

DEZ AVANTAJE 1. Riscuri mai mari legate de evoluţia dobânzilor; 2. Depind de gradul de indatorare al debitorului; 3. Se acordă pe bază de garanţii ferme; 4. Trebuie rambursat creditul, dobanzile si alte cheltuieli; 5. Rambursarea afectează lichiditatea firmei; 6. Societatea este supusa unei analize riguroase de catre

creditor → intocmirea dosarului de credit; 7. In cazul obligatiunilor: �� lichiditatea şi variaţiile cotaţiilor sunt mici → neatractive pentru speculatori; �� câştigurile sunt limitate la preţul de rambursare plus

cupoane → neatractive pentru investitori; �� este necesar Prospect de Emisiune de Obligatiuni.

AVANTAJE 1.Procedurile necesare creditarii sunt

mai rapide decat in cazul surselor nerambursabile si al Ofertelor Publice de Actiuni;

2.Finantarea este mai rapida; 3.Nu necesita Prospect de Oferta; 4.Incidenţa fiscală → dobânzile

plătite micşorează baza impozabilă;

5.Nu survine reducerea ponderii deţinerilor acţionarilor ca in cazul Ofertei Publice.

Creditele bancare Împrumut obligatar

ETAPA IIIIIIII-SEAR SURSE EXTERNE ATRASE RAMBURSABILE

Analiza gradului de îndatorare Pe baza datelor puse la dispozitie de companie si a celor determinate pe parcursul tezei, sunt calculate inegalităţile care indica gradele de îndatorare a companiei. Acestea nu sunt respectate în nici o formulă, exceptând ratele îndatorării pe termen mediu şi lung (cuantumului foarte mic - 4.243.241 lei), rezultând ca datoriile pe termen scurt sunt prea mari în raport cu capitalurile proprii (o creştere a capitalurilor proprii printr-un aport de capital suplimentar ar fi foarte benefică). La capitolul ´´furnizori şi alte datorii´´ apare considerabila valoare de 32.608.113 lei, relevând faptul că Compania a ales să se finanţeze cu preponderenţă, prin credit furnizori.

Finantarea dezvoltarii si a activitatii curente a societatii comerciale prin SURSE EXTERNE ATRASE NERAMBURSABILE si/sau SURSE EXTERNE PROPRII (CONTRIBUŢIA PROPRIETARILOR EXISTENŢI SI POTENŢIALI)

2. Inaccesibilitatea finantarii prin Fonduri Structurale Europene

3. Dificultati in a obtine credite

- Dosarul de Credit .

1. Este descurajanta pentru contractarea de noi

credite

Valorile limita ale indicatorilor de îndatorare a companiei sunt depasite � Gradul de îndatorare = imprumuturilor bancare / capitalurile proprii = 0,75 >> 0,50 !!

(31 dec. 2005) � Gradul de îndatorare = Datorii totale / Capitaluri propriu = 1,744 >> 1 !! (30 iun. 2006) � Gradul de acoperire al cheltuielilor cu dobanzile bancare se inscrie intr-un trend

scazator � Rata lichiditatii imediate =Disponibilităţi şi titluri de plasament / Pasive exigibile pe

termen scurt = 0,117 < 0,2 !!! � Rata datoriilor totale = Datorii totale / Active totale = 0,6355 >> 1 / 3 !!


20

SOLUTIA CEA MAI CONVENABILA SOLUTIA CEA MAI INACCESIBILA

→ datorita nivelului inacceptabil al indatorarii societatii → datorita duratei mari a procedurilor birocratice

ETAPA IIIIIIII-SEANR SURSE EXTERNE ATRASE NERAMBURSABILE

AVANTAJE

1. Sumele obtinute nu vor fi returnate – “Bani gratis”;

2. Îmbunătăţirea imaginii firmei; 3. Nu survine reducerea ponderii deţinerilor

acţionarilor şi schimbarea raportului de forţe în managementul firmei, ca in cazul Ofertei Publice de Actiuni.

DEZ AVANTAJE

1. Sunt ocazionale, inconstante si nesigure; 2. Finantarile din Fonduri Structurale Europene

nu se acorda decat societatilor cu un nivel foarte mic de indatorare;

3. Documentatia si procedurile birocratice necesare sunt voluminoase si de durata.

Fonduri Structurale Europene

Donatori si sponsori Alocaţii si subvenţii

SOLUTIA CEA MAI CONVENABILA SOLUTIA CEA MAI INACCESIBILA

→ datorita nivelului inacceptabil al indatorarii societatii → datorita duratei mari a procedurilor birocratice

ETAPA IIIIIIII-SEANR SURSE EXTERNE ATRASE NERAMBURSABILE

AVANTAJE

1. Sumele obtinute nu vor fi returnate – “Bani gratis”;

2. Îmbunătăţirea imaginii firmei; 3. Nu survine reducerea ponderii deţinerilor

acţionarilor şi schimbarea raportului de forţe în managementul firmei, ca in cazul Ofertei Publice de Actiuni.

DEZ AVANTAJE

1. Sunt ocazionale, inconstante si nesigure; 2. Finantarile din Fonduri Structurale Europene

nu se acorda decat societatilor cu un nivel foarte mic de indatorare;

3. Documentatia si procedurile birocratice necesare sunt voluminoase si de durata.

Fonduri Structurale Europene

Donatori si sponsori Alocaţii si subvenţii

ETAPA IIIIIIII-SEP SURSE EXTERNE PROPRII

SOLUTIE CONVENABILA → datorita nerambursarii fondurilor

→ datorita accesibilitatii reduse a surselor externe atrase nerambursabile

→ datorita nivelului indatorarii societatii → datorita cresterii prestigiului societatii

PRIN CONTRIBUŢIA PROPRIETARILOR EXISTENŢI SI POTENŢIALI

DEZ AVANTAJE

1. Reducerea ponderii deţinerilor acţionarilor şi chiar schimbarea raportului de forţe în managementul firmei → Reducerea puterii de decizie a actionarilor existenti, → Apar noi poli de putere cu interesele lor proprii,

→ Uneori anularea puterii de decizie a Actionarilor majoritari existenti; 2. Aduce actionari nevazuti ce iau decizii pentru activitati

vazute; 3. Obligă conducerea societatii listate să pună la dispoziţia

acţionarilor şi a publicului informaţii financiare şi cu privire la activitatea societăţii;

4. Efort financiar din partea proprietarilor care doresc păstrarea cotei deţinerilor;

5. Apar cheltuieli necesare finanţării prin Oferta Publica de Acţiuni;

6. Bursa de actiuni nu inlocuieste gandirea individului, negarantand eficienta si supravietuirea firmei → bursa fiind doar un instrumen de finantare si un cadru de prezentare transparenta pentru firma;

7. apare riscul deprecierii imaginii si cotatiilor societatii datorita asocierii incorecte de catre investitorii din Bursa cu alte societati listate cu acelasi profil sau datorita trendului general descrescator al Bursei.

AVANTAJE 1. Absenta efortului monetar din partea

societăţii ofertante, cu exceptia cheltuielilor necesare Ofertei Publice de Vânzare de Actiuni si a taxelor de listare si mentinere la cota Bursei;

2. Îmbunătăţirea imaginii firmei; 3. Soluţionarea problemelor fondurilor; 4. Obligă conducerea societatii listate

să adopte un grad sporit de corectitudine şi transparenţă.

REDUCEREA RISCULUI DE FIRMĂ

CRESTEREA INCREDERII IN SOCIETATE A PUBLICULUI SI A CREDITORILOR – ÎMPRUMUTURI

NIVELUL REDUS DE INDATORARE CRESTE SANSELE DE CALIFICARE PENTRU FINANTAREA DIN FONDURI STRUCTURALE EUROPENE


21

2.7.1. Dezvoltarea societăţii comerciale din sectorul construcţiilor şi Bursa de Mărfuri

Putem sumariza factorii externi care influenţează dezvoltarea unei societăţi comerciale astfel: 1. Evoluţia cererii, 2. Concurenţa, 3. Preţul resurselor (materiale, energie, umane, financiare) Bursa de Mărfuri (Commodities Market) asigură accesul rapid, egal şi continuu la materii prime şi alte mărfuri, cu preţuri considerate “corecte”, deoarece, teoretic, sunt rezultatul interacţiunii libere dintre cerere şi ofertă. Preţul creat de bursă pentru o anumită marfă este mai puţin instabil, mai realist şi mai predictibil decât preţurile pe care le-ar avea acel articol, oferit de diferite alte surse. Creşterea economică a condus la creşterea cotaţiilor mărfurilor, cum ar fi de exemplu a aluminiului, principala resursă materială a companiei care va face obiectul studiului de caz, ALUMIL ROM INDUSTRY S.A.6:

Fig.2.15.Evoluţia preţului aluminiului (USD/tonă) Fig.2.16. Evoluţia preţului aluminiului între 01/01/2003 şi 30/10/2006 între 01/01/2006 şi 20/02/2011 la London Metal Exchange la London Metal Exchange Cu toate acestea, există perioade în care preţurile mărfurilor listate la bursă pot fi crescute (sau chiar scăzute) în mod speculativ, sau ca urmare a apariţiei unor dezechilibre majore în Piaţa Financiară globală. Astfel s-a întâmplat în anul 2008, când dezechilibrele majore din economiile occidentale, în special cea din SUA, în sectorul imobiliar şi financiar-bancar, au condus la o vânzare masivă de acţiuni şi alte titluri în Piaţa de Capital, panica creată stimulând aceste vânzări. În acelaşi timp s-au redus catastrofal cumpărările în sectorul imobiliar. Banii rezultaţi au fost redirecţionaţi către Piaţa de Mărfuri, în special spre petrol şi aur, preţul petrolului crescând în câteva luni de la cca. 80 USD la 147 USD. Şi preţul celorlalte mărfuri a crescut, inclusiv al materialelor de construcţii şi al aluminiului, totuşi, creşterea preţului aluminiului a fost mai puţin puternică decât al altor mărfuri, acesta suferind deja o creştere considerabilă în anii precedenţi, în special prin creşterea sectorului de construcţii, creştere ce s-a dovedit a fi labilă, în special în Statele Unite ale Americii, deoarece s-a bazat pe finanţarea prin ipoteci “sub-prime A şi B”. Din fericire, spre finalul anului 2008, cotaţiile au coborât chiar sub nivelele iniţiale. Se consideră totuşi că astfel de pieţe organizate sunt necesare, deoarece procurarea mărfurilor ar fi mult mai dificilă, costisitoare, de durată, chiar inaccesibilă firmelor mici şi supusă hazardului.

2.8. Dezvoltarea afacerii societăţii comerciale din domeniul construcţiilor Planul de Afaceri al societăţii comerciale – sursă şi destinaţie a mijloacelor financiare. Structura Planului de Afaceri

Dezvoltarea afacerii este parcursul crescător cantitativ şi calitativ al activităţii societăţii. Planul de Afaceri (Business Plan) este un document complex care are ca scop justificarea, şi fundamentarea unei afaceri ce urmează a fi demarată (Planul Iniţial de Afaceri) sau desfăşurată în continuare şi are ca obiectiv fundamental analiza fluxurilor de trezorerie pe termen lung, prezintă sursele, eşalonarea finanţării şi a cheltuielilor, Planul fiind deci şi sursă şi destinaţie a mijloacelor financiare. Structura Planului de Afaceri Structura Planului de Afaceri are variaţii în funcţie de specificul diverselor afaceri dar are ca obiectiv comun fundamental analiza fluxurilor de trezorerie şi detaliile legate de implementarea lor pe termen lung, fiind deci instrumentul stabilirii finanţării activităţii curente şi dezvoltării.

6 http://www.lme.com/aluminium_graphs.asp


22

PRINCIPALELE COMPONENTE ALE PLANULUI DE AFACERI

1. Sumarul Planului de Afaceri - Executive Summary -

2. Descrierea afacerii - cartea de vizită a solicitantului de finanţare: structura legală, istoria, planurile de la începutul afacerii

- Company Summary -

3. Produsele şi serviciile oferite - Products and Services -

4. Analiza de piaţă – Planul de Marketing - Market Analysis Summary -

5. Strategia şi modalitatea de implementare a Planului de Afaceri - Strategy and Implementation Summary -

7. Echipa de management - Management Summary -

8. Analiza financiară a afacerii - Planurile financiare, bilanţul, contul de profit şi pierdere, fluxurile de numerar şi analiza punctului critic, ratele

financiare ale afacerii - de rentabilitate, solvabilitate şi lichiditate - Financial Analysis of the Bussines - Financial Plan -

6. Structura site-ului web al afaceii – e-marketing - Company’s Web-Site -

In studiul de caz prezentat in continuare am conceput un plan de afaceri pornind de la Prospectul de Ofertă privind Oferta Publică Primară Initiala de Vânzare a 6.250.000 acţiuni ale S.C. Alumil Rom Industry S.A., 8-18 dec. 2006 (www.alumil.ro), raportarile financiare si rapoartele de audit puse la dispozitia publicului de compania S.C. Alumil Rom Industry S.A.7

2.8.1. Sumarul planului de afaceri (Executive Summary)

S.C. ALUMIL ROM INDUSTRY S.A. este o societate pe actiuni detinută public, aflată sub controlul acţionarului majoritar, societatea ALUMIL MYLONAS INDUSTRIA ALUMINIULUI S.A. GRECIA care detine 69,8806% din capitalul social (17.470.150 actiuni). Compania a fost infiinţată şi înregistrată la Registrul Comerţului de pe lângă Tribunalul Municipiului Bucureşti la 29 octombrie 1997 cu nr. J/40/8540/1997, cod unic de inregistrare 10042631, atribut fiscal R, sub denumirea MS METAL COM S.R.L. Principalul domeniu de activitate este producţia şi comercializărea profilelor de aluminiu.

2.8.1.1. Strategia de început a afacerii sau strategia de continuare a afacerii existente

A. VIZIUNEA ŞI MISIUNEA ORGANIZAŢIEI A.1. VIZIUNEA ORGANIZAŢIEI

Viziunea organizaţiei cuprinde obiectivele cele mai stabile şi mai generale ale organizaţiei pe termen lung şi foarte lung. Pentru SC ALUMIL ROM INDUSTRY S.A. acestea sunt: 1. Menţinerea pozitiei de lider de piaţă în domeniul producţiei şi comercializării profilelor de

aluminiu din România. Tab. 2.2. Ierarhizarea principalilor furnizori de profile de alumiliu din Romania

2. Concentra pe oferirea de produse inovatoare, certificate internaţional; 7 Prospect de Ofertă privind Oferta Publică Primară Initiala de Vânzare a 6.250.000 acţiuni ale S.C. Alumil Rom Industry S.A., 8-18 dec. 2006 (www.alumil.ro)

Ce vrem să devenim?


23

3. Din punct de vedere comercial, concentrarea pe extinderea reţelei comerciale; 4. Obtinerea unei cote semnificative de piaţă in domeniul panourilor ornamentale de exterior si a

sistemelor de protecţie solară şi accesoriilor. 5. Sporirea calităţii serviciilor oferite prin promptitudine sporită în onorarea comenzilor şi diminuarea

timpului de livrare, prin crearea unui centru logistic de nivel european cu linii robotizate; 6. Obţinerea de profit; 7. Creşterea companiei; 8. Menţinerea şi creşterea prestigiului.

A.2. MISIUNEA ORGANIZAŢIEI Misiunea societăţii Alumil este de a oferi produse si servicii specifice domeniului sau de

activitate, promt şi la un nivel calitativ ridicat. Declaratia asupra misiunii defineste aspectele care determina activitatea Companiei:

I. Domeniul de activitate: producţia şi comercializărea profilelor de aluminiu. II. Produsele si domeniul de utilizare a acestora, precum si activitatile principale ale Companiei: a. Produsele - sisteme de profile din aluminiu şi panouri ornamentale aluminiu, panouri compozite (J-

Bond), sisteme automate Geze, folii din policarbonat. b. Activitatea de procesare - tratarea profilelor, montarea barierei termice, debitarea şi curbarea. c. Activitatea de comercializare - printr-o vasta retea de distributie extinsa la nivel national.

Capacitatea tehnologica si alte capacitati de baza - Cele mai importante bunurile mobile ale Companiei sunt o instalaţie de vopsitorie în valoare totală de aproximativ 4,31 milioane lei şi o licenţa pentru programul Frame Maker, cu o valoare de 2,27 milioane lei. Cladirile principale

- hala industriala de 6.800 m² cu bai de pretratare, doua cabine de vopsire electrostatica automate si una manuala, cuptor de polimerizare, instalatie conveior semiautomata, poduri rulante;

- hala industriala cu suprafata de 1440 m², dotata cu pod rulant. Capacitatea de depozitare - Compania dispune de o suprafată totală de depozitare de 23.009,03 de metri pătrati si terenuri cu suprafata de 22.078,88 metri pătrati in 22 de localitati ale tarii. Extinderea geografica

Compania detine o pozitie solida in Romania si planuieste extinderea in Republica Moldova.

Reţeaua de distribuţie a Alumil Rom Industry SA Filialele Companiei - Compania deţine 100% din Alumil Extrusion S.R.L. în Filipeştii de Padure.

B. Tipul de strategie adoptat – Compania a adoptat strategia de leader prin cost, avand avantajul că acţionarul sau majoritar Alumil Mylonas Industria Aluminiului S.A. Grecia este furnizorul său principal pentru materia primă – profilele din aluminiu –– la un preţ competitiv faţă de alte societăti din domeniu. Totodata , datorită tehnologiilor avansate, profilele Alumil sunt mai uşoare, deci mai ieftine.

2.8.1.2. Managementul riscului – Metoda Scor Risk de evaluare a riscului global

Pornind de la ideea că managementul riscului abordează un concept vast si imprecis, extrem de greu de definit, cuantificat si evaluat, am imaginat o metodă de evaluare a nivelului riscului, numită Metoda Scor Risk de evaluare a riscului global, pe baza teoriei utilităţilor, prin introducerea unor

În ce constă activitatea organizaţiei ?


24

valori ale utilităţilor indicatorilor de risc, urmată de o combinaţie liniară a acestora pe baza unor coeficienţi de corelaţie sau de pondere, prin analogie cu indicatorul "Scor Z" al lui Edward I. Altman (Subcapitolul 3.3. Formula "SCOR Z"). Principalii indicatori de risc se referă la:

CATEGORII DE RISCURI

RISCURI NEFINANCIARE

Riscuri legate de integrarea României în Uniunea Europeană

Riscuri legate de calitatea de furnizor principal a acţionarului majoritar al Companiei

Riscul legat de resursele umane

Riscuri legate de autorizaţiile de functionare

Factori legislativi

RISCURI FINANCIARE

Riscul generat de inflaţie şi cursul de schimb

Riscul de preţ

Riscul de dobanda

Principalele influenţe ale preţurilor ce vor fi exercitate în perioada următoare de creşterile de preţuri la utilităţi precum şi creşterile accizelor.

Regimul valutar

Riscul legat de Piaţa Financiara şi lichiditatea sa. Valoarea justa a instrumentelor financiare

Riscul de credit

Riscul de lichiditate / Cash-flow ETAPA I. Stabilirea principalelor categorii de riscuri cu care se confrunta Compania 1. Riscuri legate de integrarea României în Uniunea Europeană Integrarea României în Uniunea Europeană implică şi o serie de riscuri generate de presiunea economică, socială şi competitivă datorată liberalizării circulaţiei mărfurilor, serviciilor şi capitalurilor. 2. Riscul generat de inflaţie şi cursul de schimb. Pe baza Tab.2.21. (Previzionarea evoluţiei vânzărilor, cheltuielilor şi profitului din exploatare în anii ulteriori ofertei), vom calcula valorile ajustate cu rata indicelui de inflaţie, stabilind o rată minimă constantă de + 6% a inflaţiei pentru intervalului de previziune (2007-2009), superioară celei ţintă a BNR cuprinsă între 2,5 şi 5%8, considerând că dezechilibrele majore din economia românească şi semnalele negative din economia internatională ne îndreptăţesc la această. Ipotezele de lucru vor fi:

- ipoteza optimistă, pentru o rată a inflaţiei anuală de 6 %, - ipoteza probabilă, pentru o rată a inflaţiei anuală de 7 %, - ipoteza pesimistă, pentru o rată a inflaţiei anuală de 10 %.

Valorile Profitului operaţional relativ (Profit Operaţional (PO) / Cifra de afaceri (CA)) ajustate, adică ale Profitului operaţional relativ ajustat (POra) vor fi calculate astfel: POra= POr/(1+Rata inflaţiei)

Valorile medii indica influenta inflaţiei şi cursului de schimb asupra Profitului operational relativ, deci sunt o masura a riscului generat de inflaţie şi cursul de schimb. 3. Principalele influenţe ale preţurilor ce vor fi exercitate în perioada următoare de creşterile de preţuri la utilităţi precum şi creşterile accizelor. Evoluţia cursului de schimb a fost marcată de accentuarea surplusului existent pe piaţa valutară ca urmare a creşterii semnificative a fluxurilor de capital şi a intrarilor din transferuri curente private rezidenţi-nerezidenţi.

8 http://bnro.ro/Tintele-de-inflatie-3325.aspx

Anul previziunii 2009 Profit operational relativ previzionat (POr = PO/CA) 0,1111

Ipoteza Profit operational relativ ajustat previzionat - POra =POr/(1+ Rata inflatiei) -

Optimista - Rata inflatiei = + 6% 0,1048 Probabila - Rata inflatiei = + 7% 0,1038 Pesimista - Rata inflatiei = +10% 0,1010


25

4. Regimul valutar. Împrumuturile şi majoritatea datoriilor comerciale sunt exprimate în valută (EUR). Astfel, Compania poate fi afectată de fluctuaţiile cursurilor valutare, în condiţiile în care nu foloseşte instrumente derivate de acoperire a riscului valutar. 5. Factori legislativi. Din perspectiva aderării la Uniunea Europeană pot interveni modificări şi completări ale legislaţiei în vigoare, ce vor impune Companiei necesitatea adaptării rapide şi eficiente la noile cerinţe, mai ales în condiţiile în care legile şi regulamentele în vigoare sunt uneori aplicate inconsecvent şi în anumite circumstanţe remediile legale nu pot fi obţinute suficient de repede. 6. Riscul legat de Piaţa Financiară şi lichiditatea sa. Valoarea justă a instrumentelor financiare Valorile contabile ale instrumentelor financiare deţinute sunt aproximativ egale cu valorile lor juste. 7. Riscuri legate de autorizaţiile de funcţionare. Compania are autorizaţii pentru Protecţia muncii (Securitatea şi Sănătatea în Muncă), Protecţia mediului, Prevenirea şi stingerea incendiilor (Apărarea Împotriva Incendiilor) şi este în proces de obţinere a certificatului de Management al Calităţii EN ISO 9001:1994. Alumil desfăşoară mai multe activităţi cu impact semnificativ asupra mediului şi ar putea înregistra costuri suplimentare datorate:

a. reglementarilor naţionale şi internaţionale cu privire la protecţia mediului înconjurător şi al planurilor de dezvoltare urbane şi regionale noi sau existente;

b. costuri legate de implementarea unor măsuri cu caracter reparatoriu sau preventiv; c. costuri legate de rezolvarea unor cereri de daune din partea unor terţi.

8. Riscuri legate de calitatea de furnizor principal a acţionarului majoritar al Companiei Acţionarul majoritar Alumil Mylonas Industria Aluminiului S.A. Grecia este furnizorul cel mai important pentru materie primă necesară – profilele din aluminiu - societatea asiguradu-şi materia primă la un preţ competitiv faţă de alte societăţi din domeniu, dar se află teoretic sub controlul furnizorului său principal de materie primă - această situaţie ar putea constitui un factor de risc. 9. Riscul de preţ. Faptul că Alumil Rom face parte dintrun grup cu o mare putere de achiziţie şi prelucrare de aluminiu pe piaţa internaţională constituie un avantaj. 10. Riscul de dobândă. Riscul dobânzii este riscul ca rata dobânzii să fluctueze în timp. Politica Companiei va fi de reducere a creditelor şi atragerea finanţării prin intermediul Pieţei de Capital. 11. Riscul de credit. Compania desfăşoară relaţii comerciale numai cu terţi recunoscuţi, care justifică finanţarea pe credit. Principalii 100 de clienţi reprezintă cca. 50% din total venituri din vânzări. Companiea monitorizează permanent situaţia instituţiilor financiare în care deţine conturi curente şi depozite, în scopul de a identifica la timp deteriorarea indicatorilor situatieilor financiare. 12. Riscul de lichiditate / cash-flow. Deoarece mare parte din vânzările Companiei presupun încasări în numerar sau creditarea clienţilor până la câteva săptămâni, aceasta le evaluează periodic solvabilitatea financiară şi menţine lichidităţi pentru a onora obligaţiile ajunse la scadenţă. Creditele pentru capital circulant vor fi foarte puţin utilizate, societatea finanţându-şi activităţile prin fonduri proprii sporite semnificativ în urma eventualei derulări cu succes a ofertei publice (IPO) la finele anului 2006. În aceste condiţii societatea se va confrunta cu un risc de lichiditate extrem de redus. 13. Riscul legat de resursele umane se referă la pretenţiile din ce în ce mai mari, în special ale personalului muncitor bine calificat şi deficitul de personal bine calificat în urma aderării la UE şi ulterior la spaţiul Schengen. Tendinţa de creştere a acestei categorii de risc este de sens opus tendinţelor de creştere a factorilor de risc financiari, deoarece, atunci când situaţia economică generală se înrăutăţeşte, şomajul creşte şi pretenţiile şi salariile angajaţilor scad.

În continuare se va apela la teoria utilităţilor pentru stabilirea spaţiului şi limitelor în care vom încadra politica ulterioară a Companiei, ţinând cont de principalii factori de risc analizaţi.

ETAPA II În a doua etapă vom stabili (prin calcul sau simplă apreciere) valorile diferiţilor indicatori de risc abordaţi (Vi), în trei ipoteze: optimistă, probabilă şi pesimistă. Stabilim apoi criteriul de optim (maxim sau minim) şi valoarea optimă (Vi,optim) pentru fiecare indicator în parte. ETAPA III În această etapă se calculează valorile relative ale indicatorilor de risc (Vir) astfel:

� Vir = Vi,optim / Vi , cand Vi,optim = Vminim � Vir = Vi / Vi,optim , cand Vi,optim = VMAX


26

ETAPA IV Se calculează valorile utilităţilor indicatorilor de risc, pornind de la următoarele condiţii: - Utilitatea maximă este dată de valoarea 1; - Utilitatea minimă este dată de valoarea 0; - Pentru valorile intermediare legea de variaţie este curbilinie sau liniară.

Vom calcula utilităţile considerând că variaţia lor este liniară, astfel: Ui = (Vi-Vmin)/(Vmax-Vmin) Tab.2.8. ETAPA V.I. Determinarea valorilor ponderate şi de sinteză ale utilităţilor

DETERMINAREA VALORILOR UTILITATILOR PONDERATE SI DE SINTEZA, ABSOLUTE SI RELATIVE


27

În această etapă se atribuie fiecărei utilităţi un coeficient de pondere sau de importanţă, care

indică contribuţia pe care o au la realizarea unui indicator global, sau de sinteză E=ΣUixKi al riscului. Dificultatea cea mai mare o reprezintă aprecierea valorilor acestor coeficienţi de pondere, acţiune caracterizată de un mare grad de subiectivitate. Acest lucru este realizat în primul rând de decident, pe baza propriei capacităţi şi experienţe, dar şi pe baza analizării cât mai multor surse şi specialişti. Fig.2.22. Variaţia valorilor utilităţilor de sinteză în raport cu ipotezele de risc previzionate Se constată că situaţia sperată în cadrul previziunii, are valoarea 12,1, foarte optimistă.

ETAPA V.II. Determinarea valorilor ponderate şi de sinteză relative ale utilităţilor Coeficienţii de pondere sau de importanţă atribuiţi fiecărei utilităţi sunt relativi, exprimaţi procentual sau subunitar, astfel încât suma lor este egală cu 100, respectiv cu unitatea: ΣKri = 1 Întrucât folosim aceşti coeficienţi de pondere subunitari, valoarea utilităţii ponderate maxime relative va fi egală cu 1, corespunzătoare utilităţii ponderate maxime (ideale - cu valoarea de 18,1). E= ΣUi x Kri ≤ 1 Fig.2.23. Variatia valorilor utilităţilor de sinteză relative în raport cu ipotezele de risc previzionate Valoarea utilităţii de sinteză sperate în cadrul previziunii este optimistă şi are valoarea 0,668508287.

ANALIZA OPTIMULUI VARIANTA IDEALĂ este varianta perfectă şi are valoarea maximă, matematic posibilă (18,1). Toate utilităţile au valoarea maximă, lucru contradictoriu, deoarece condiţiile favorabile pentru unii facori de risc sunt nefaforabile pentru alţii, uneori absolut nefavorabili (riscul de preţ şi riscul privind resursele umane sunt maxime când celelalte elemente de risc sunt minime). VARIANTA I este caracterizată de un influx puternic de capital către România, din partea investitorilor şi speculatorilor externi care-şi plasează resursele financiare în construcţii, industrie, piaţa de capital şi piaţa monetară, cetatenilor plecaţi în străinătate, care îşi plasează câştigurile în special în valori imobiliare, instituţiilor de credit interesate să susţină creditarea, inclusiv în sectorul construcţiilor. Ca urmare, majoritatea valorilor ponderate ale utilităţilor sunt maxime, valoarea globală a utilităţilor este deasemenea maximă, deci situaţia de ansamblu este optimă. Doar doi indicatori se afla în poziţia minimă, pesimistă, Riscul de preţ şi Riscul legat de resursele umane. Este şi firesc, în vreme ce indicatorii financiari sunt pozitivi în România, rezultă că şi pe plan global situaţia financiară este pozitivă şi ca urmare activitatea economică în plin avânt. Acest lucru are următoarele efecte: 1.Creşterea preţului materiilor prime, deci şi al aluminiului, resursă principală necesară grupului Alumil,

ca urmare valoarea Riscului de preţ este maximă şi utilitatea ponderată corespunzătoare este nulă;

Valorile utilitatilor de sinteza in raport cu variantele (ipotezele) de risc considerate

18.1

12.1

4.6037318686

02468

101214161820

V ideala V-I V-II V-III

Variante (Ipoteze) de riscValori u

tilita

ti de sinte

za

Valorile utilitatilor de sinteza relative in raport cu variantele (ipotezele) de risc

considerate

1

0.668508287

0.2543498270.331491713

0

0.2

0.4

0.6

0.8

1

1.2

V ideala V-I V-II V-IIIVariante (Ipoteze) de risc

Valori utilita

ti de sinteza

relativ

e


28

2.Migraţia resurselor umane din România către piaţa globală pentru venituri superiaoare, ca urmare valoarea Riscului legat de resursele umane este maximă şi utilitatea ponderată corespunzătoare nulă.

Se constată că situaţia financiară pozitivă în majoritatea aspectelor sale conduce la Utilitatea de sinteză maximă (12,1) şi la varianta optimă, optimistă de care ar putea beneficia firma.

VARIANTA II, toate valorile ponderate ale utilităţilor sunt intermediare. Ţinând cont că avem doar trei variante pentru fiecare utilitate, putem aprecia că indicatorii de risc corespunzători se află în ipoteza probabilă. Această variantă este cea mai probabilă dar are valoare minimă E (4,4896402). VARIANTA III, majoritatea valorilor ponderate ale utilităţilor sunt minime, adică nule, deci indicatorii de risc corespunzători se află în ipoteza pesimistă. Este acum rândul Riscului de preţ şi Riscului legat de resursele umane să fie maxime, explicaţia fiind aceea că indicatorii financiari negativi în România, indică o situaţie financiară negativă şi pe plan global, fapt care se corelează cu o activitate economică globală în declin. Aceasta conduce la: 1. Scăderea preţului materiilor prime, deci şi al aluminiului până la un nivel minim - valoarea Riscului

de preţ minimă şi utilitatea ponderată corespunzătoare maximă; 2. Reducerea, anularea şi ulterior inversarea sensului migraţiei resurselor umane din România, datorită

scăderii veniturilor şi creşterii şomajului în piaţa globală - valoarea Riscului legat de resursele umane este deasemena minimă şi utilitatea ponderată corespunzătoare este maximă, personalul muncitor întors în ţara precum şi cel existent fiind nevoit să accepte retribuţii în scădere. Urmează apoi scăderea fluxului de capital transferat în ţara de către cei angajaţi în exterior, bani investiţi în mare parte în construcţii. Acest lucru, combinat cu scăderea puternică a creditării, conduce inevitabil la declinul activităţii în sectorul de construcţii. Un fenomen periculos este acela al ieşirilor de capital, datorate în special organizaţiilor care l-au introdus anterior.

Utilitatea de sinteză E are valoarea intermediară (6). Această valoare, superioară celei corespunzătoare variantei probabile II, se explică prin ponderea mare pe care capitalul uman îl are în activitatea de construcţii. Dacă ar fi să apreciem probabilitatea ipotezei III, putem spune fără ezitare că, pentru peioada analizată (anul 2006), aceasta este cea mai improbabilă. Cea mai realistă variantă trebuie plasată undeva între cea probabilă şi cea optimă, mai aproape totuşi de cea optimă. La această apreciere pozitivă contribuie optimismul general din economie, din piaţa imobiliară, din Piaţa de Capital, din cea financiară în general, trendul pozitiv al pieţelor parând a fi de durată. O umbră de îngrijorare pare a veni dinspre piaţa SUA unde există semne ale unei posibile scăderi, în special în sectorul imobiliar, în urma a circa două decenii de creştere şi a ponderii extrem de mari a ipotecilor imobiliare de mare risc tip subprime A şi B şi a acumulării masive a acestora în sistemul bancar, în special în zona băncilor de investiţii. Se observă că catalogarea uneia din variante drept probabilă este pur tehnică şi că varianta numită realistă este de fapt cea mai probabilă. Am putea plasa valoarea acesteia la aproximativ o treime de cea optimă şi două treimi de cea zisa probabilă, corespunzând aproximativ valorii 10.

Varianta Valoarile utilitatilor de sinteza Ei = ΣUi x Ki

Dupa probabilitatea de realizare

VARIANTA IDEALA 18,1 Ideală – nerealista, imposibila VARIANTA I 12,1 Optimista VARIANTA III 6 “Probabila” VARIANTA II 4,603731868 Pesimista

Valorile utilităţilor de sinteză (globale) relative reprezintă în fond nişte corespondente ale nivelelor de risc, pentru fiecare variantă în parte, varianta ideală, practic imposibilă având utilitatea maximă posibilă, adică 1.

Varianta Valoarile utilitatilor de sinteza relative Ei = ΣUi x Kri

Probabilitatea de realizare

VARIANTA IDEALA 1 Ideală – nerealista, imposibila

VARIANTA I 0.668508287 Optimista VARIANTA III 0.331491713 “Probabila” VARIANTA II 0.254349827 Pesimista


29

Putem defini gradul de risc ca nivelul de risc corespunzător unei anumite variante, stabilim grade de risc relative, cuprinse între 0 şi 1, astfel:

�� Pentru Varianta Ideală- imposibilă, gradul de risc relativ este nul (0), deasemenea o situaţie ireală; �� Pentru varianta cea mai nefavorabilă, cea Pesimistă, având utilitatea de sinteză relativă minimă

(0,254349827), gradul de risc relativ (1) Pentru determinarea gradului de risc relativ, ţinem cont că unei utilităţi mai mari îi corespunde un grad relativ de risc mai mic şi aplicăm formula Grir = (Eideal – Ei)/( Epesimist –Eideal), rezultă:

Varianta Gradul de risc relativ Grir = (Eideal – Ei)/ ( Eideal – Epesimist)

Probabilitatea de realizare

VARIANTA IDEALA 0 Ideală – nerealista, imposibila

VARIANTA I VARIANTA realista 0,444567339

Optimista realista - probabila

VARIANTA III 0,896544132 “Probabila” VARIANTA II 1 Pesimista

Valorile gradelor de risc relativ

0

0.444567339

0.8965441321

0

0.2

0.4

0.6

0.8

1

1.2

V ideala V- I Realista-Probabila

V- II V- III

Variante (Ipoteze) de risc

Valori gra

de de risc

relativ

Constatăm că gradul sau nivelul de risc apreciat de noi ca fiind Optimist în condiţiile în general pozitive ale anului 2006 pentru activitatea Companiei are valoarea satisfăcătoare de 0,444567339, în raport cu nivelul de risc ideal, cu valoare nulă.

2.8.1.3. Managementul capitalului

Tab. 2.11. Ratele indatorării in anii premergători ofertei IPO (2003, 2004, 2005) DATA 31 Dec. 2005 31 Dec. 2004 31 Dec. 2003

Imprumuturi pe termen lung 2118886 0 2046060

Portiunea curenta a imprumuturilor pe termen lung 594571 2009927 2232066

Imprumuturi pe termen scurt 20208664 8959749 7658984

Total imprumuturi 22922121 10969676 11937110 Furnizori si alte datorii 28985328 35954341 22657325

Fara: Numerar si echivalente de numerar (10688406) (2516178) (3032924)

Datorii nete 41219043 44407839 31561511

Capitaluri proprii 30556136 32158392 27644911

TOTAL CAPITAL ANGAJAT 71755179 76566231 59206422 Rata indatorarii = Datorii nete / TOTAL CAPITAL ANGAJAT !! 0.5744399 !! 0.579992 !! 0.533076

Reducerea sub 0,50 a acestor valori ridicate va fi posibila in urma incheierii cu succes a ofertei publice IPO.

2.8.1.4. Scopul şi obiectivele afacerii Scopul companiei Alumil este acela de a produce şi oferi potenţialilor clienţi profile de aluminiu la standarde internaţionale, cu calităţi fizice şi mecanice excelente, asigurând totodată asistenţă şi consultanţă în legătură cu toate aspectele tehnice ale produselor.


30

STABILIREA OBIECTIVELOR PERSONALE ALE AFACERII In cazul unei companii detinute public de anvergura Alumil, obiectivele personale ale afacerii sunt

obiectivele generale ale actionarilor existenti si potentiali: 1. In calitate de proprietari de afacere, actionarii Alumil doresc asigurarea securitatii societatii care, la randul ei, sa asigure actionarilor venituri financiare cat mai mari. 2. Avand in vedere ca Compania detine o pondere dominanta in piata romaneasca de profil (o majoritate relativa de 36,6%, urmatorul clasat Balcan/Profilco avand o pondere de doar 17,8%), se va urmari mentinerea acestei ponderi prin cresterea cifrei de afaceri cu rata de crestere a pietei de profil si daca conditiile pietei o vor permite, chiar o crestere a ponderii. 3. Avand in vedere ca societatea este detinuta public, pozitiile de conducere se ocupa pe criterii de selectie riguroasa. Pe de alta parte, intrucat urmeaza listarea Companiei in Piata de Capital, patrunderea in afacere se va face prin libera cumparare de actiuni prin intermediarii Pietei.

STABILIREA OBIECTIVELOR SPECIFICE ALE AFACERII 1. Societatea trebuie sa satisfaca nevoile sociale corespunzatoare necesitatilor sectorului de

constructii, in special ramurii profilelor de aluminiu. 2. Compania este axata pe producţia şi comercializarea profilelor de aluminiu si urmeaza sa-si

mentina si dezvolte activitatea in acest domeniu. 3. Perspectivele afacerii – scurtă decsriere � Menţinerea pozitiei de lider de piaţă în România; � Extinderea reţelei comerciale si de depozitare; � Obtinerea unei cote semnificative de piaţă pe segmentele panouri ornamentale de exterior şi

sisteme de protecţie solară; � Crearea unui centru logistic de nivel european cu linii robotizate; 4. Personalul Companiei detine cunostiinţe şi abilităţi profesionale de inalt nivel, fapt care ii asigura

o inalta competitivitate. Prezentarea personalului si a experientei sale se face pe larg in Subcapitolul 2.2.1.2.7. Echipa de management.

5. Finanţatorii şi investitorii afacerii Avand in vedere momentul in care se elaboreaza Planul de Afaceri, anume Oferta Publica Primara Initiala, finantarea va avea si aceasta componenta, obtinuta prin subscrierea emisiunii de actiuni in Piata de Capital, care se adauga la finantarea prin credite bancare. Finantarea prin oferta (IPO) va trebui sa aduca la inceputul anului 2007 o suma de pana la 28.750.000 lei, obiectul ofertei constand in 6.250.000 acţiuni cu valoarea nominală de 0,2 lei /acţiune si preţul de vânzare de 4,6 lei/acţiune.

6. Contabilitatea Companiei se va face in cadrul serviciului de contabilitate si gestiune financiara propriu iar auditorul va fi Ernst & Young Assurance Services SRL.

7. Asimilarea informaţiilor utile de la competiţie - best practice în branch �� Urmatorul clasat Balcan/Profilco are o pondere de doar 17,8%. �� Ceilalţi competitori nu detin avantaje competitive in raport cu Alumil. �� Compania si-a modulat si adaptat activitatea astfel incat sa corespunda posibilităţilor şi

orientărilor clienţilor si va continua sa duca aceeasi politica maleabila. 8. Analiza aspectului financiar al afacerii. Acest subiect va fi tratat pe larg in Subcapitolul 2.2.1.2.8.

Planurile financiare, contul de profit şi pierdere, bilanţul, cash-flow şi analiza punctului critic, precum şi ratele financiare, în special de rentabilitate ale afacerii.

2.8.2. Descrierea afacerii (Company Summary) - cartea de vizită a solicitantului de finanţare. Structura legală, istoria, planurile de la începutul afacerii

Performanţele trecute şi prezente formează baza de argumente necesare solicitantului de finanţare, dar, o semnalizare care sa patrunda in analizatorul vizual uman este neaparat necesara. Numele şi logo-ul firmei (în sensul de emblemă grafică) reprezintă vârful de lance al afacerii.


31

• Forma de proprietate + structura acţionariatului S.C. Alumil Rom Industry S.A. este o societate pe actiuni detinuta public, acţiunile sale fac parte din aceeaşi clasă de acţiuni, sunt ordinare, nominative, indivizibile. Compania are un capital social de 5.000.000 lei divizat in 25.000.000 de actiuni cu valoarea nominala de 0,2 lei.

Stadiul de evoluţie la care a ajuns firma Compania se inscrie in categoria firmelor mijlocii, la data de 30 iunie 2006 avand un capital social de 5.000.000 lei (1.401.072 euro), active totale de 84.521.934 lei (23.684.900 euro), iar pentru anul 2005, o cifra de afaceri neta de 27.026.026 lei (7.349.820 euro) si un numar de 266 de angajati. Doar numarul de angajati, mai mare de 250 corespunde firmelor mari. • Tipurile de activităţi - Activităţi desfasurate sunt cele de producţie si comercializare a produselor

specifice precum si asistenţă şi consultanţă în legătură cu toate aspectele tehnice ale produselor. • Produsele şi serviciile pe care le-a realizat până în prezent şi succesul acestora: - Profile

aluminiu, accesorii pentru profile din aluminiu, panouri ornamentale de exterior (J-Bond), policarbonat, sisteme automate Geze, uşi Interno.

• Elemente privind trecutul firmei Compania a fost înregistrata la Registrul Comerţului la 29 octombrie 1997 cu nr. J/40/8540/1997, cod unic de inregistrare 10042631, atribut fiscal R, cu denumirea MS METAL COM S.R.L. - În decembrie 1997, Michail Sotiriou a cesionat toate părţile sociale deţinute la S.C. MS METAL

COM S.R.L către societatea ALUMIL MYLONAS INDUSTRIA ALUMINIULUI S.A. GRECIA si numele Societăţii a fost schimbat în ALUMIL ROM INDUSTRY S.R.L.

- La data de 31.01.2006 ALUMIL ROM INDUSTRY SRL şi-a schimbat forma juridica din societate cu răspundere limitata în societate pe acţiuni, cu denumirea de ALUMIL ROM INDUSTRY SA.

• Structura capitalului permanent (capitaluri proprii, împrumuturi pe termen mediu si lung etc) Din structura Bilanţurilor contabile rezulta structura capitalurilor permanente ale Companiei. A se vedea Subcapitol 3.1.1. si Prospectul de Oferta, pagina 49 – Bilantul contabil. • Prezentarea fondatorilor, accentuând experienţa relevantă şi poziţia fiecăruia în cadrul firmei Experienţa profesională a fondatorilor si a membrilor organelor administrative, de conducere şi supraveghere va fi prezentata pe larg in Subcapitolul 2.2.1.2.7. Echipa de management.

2.8.3. Produsele şi serviciile oferite de societate (Products and Services). Politica de preţ

A. Produsele şi serviciile furnizate de societate Produsele - Profilele de aluminiu se grupează pe următoarele categorii de sisteme:

� Sisteme ferestre batante � Sisteme ferestre glisante � Sisteme pereti cortina � Sisteme speciale

Managementul calităţii şi certificări Profilele de aluminiu (nevopsite, importate de la compania mamă din Grecia) certificate astfel:


32

În Grecia: - Certificatul de Managementul Calităţii EN ISO 9001:1994, sept. 2003 cu EN ISO 9001:2000; - certificări de calitate din partea institutelor germane TUV şi IFT Rosenheim. În România: - vopsierea profilelor din aluminiu în conformitate cu standardele de calitate ale GSB International; - Compania este în proces de obţinere a certificatului de Management al Calităţii EN ISO 9001:1994.

B. Politica de preţ Strategia de preţ Strategia de preţ reprezintă un instrument important de diferenţiere faţă de concurenţă. Alumil oferă clienţilor profile mai uşoare şi în consecinţă mai ieftine comparativ cu cele ale concurenţilor la acelaşi nivel de calitate, datorită tehnologiilor avansate utilizate în procesul de producţie. Compania detine avantajul competitiv ca acţionarul sau majoritar Alumil Mylonas Industria Aluminiului S.A. Grecia este furnizorul cel mai important pentru materia primă necesară desfaşurării activităţii principale–profilele din aluminiu – astfel ca îşi asigura materia primă la un preţ competitiv.

2.8.4. Analiza de piaţă (Market Analysis Summary) Planul de marketing - element de fundamentare a increderii investitorilor

Direcţii de urmat pentru descrierea pieţei: 1. Tendinţa sectorului de construcţii este crescatoare si optimismul atotputernic; 2. Principalele caracteristici ale produselor şi serviciilor pieţeii de construcţii şi nivelele de

performanţă cerute de norme – Compania satisface toate aceste caracteristici si nivele; 3. Cerinţele consumatorilor – Compania va indeplini ca si pana acum aceste cerinte ; 4. Compania alumil este leader de piata si dupa toate evaluarile, nu se prefigureaza aparitia unor

concurenti care sa creeze probleme; 5. Preţuri practicate – Compania detine o pozitie avantajoasa datorita furnizorului-actionar principal

iar avantul din constructii va ridica preturile de desfacere mai mult decat cele de productie; 6. Identificarea barierelor de intrare pe piaţă – Compania este deja si va ramane Leader de Piata; 7. Se prefigureaza o relaxare a conditiilor de creditare.

Identificarea segmentului de piaţă ţintă: I. Compania se va mentine in limitele segmentelor de clienţi in care deja activeaza;

II. Compania va continua motivarea clienţilor prin preturi mai mici si livrare prompta; III. Trendul (evoluţia) pieţei – in 2006, tendinţa este crescatoare in sectorul constructiilor.

Metodele de promovare a produselor utilizate de Compania Alumil: � Reviste de specialitate şi cataloage, campanii radio-TV, târguri, expoziţii şi simpozioane; � Campanie anuala de prezentare in cadrul Universităţii de arhitectura “Ion Mincu” din Bucuresti; � Simpozioane şi prezentarilor, în principalele oraşe unde există depozite sau filiale. � Promovare prin calendare, agende, stickere postere, materiale de promovare pentru showroom-uri.

2.8.5. Strategia şi modalitatea de implementare a Planului de Afaceri (Strategy and Implementation Summary)

Stategia de marketing – este de LEADER (îşi protejează poziţia şi căuta să-şi mărească cota şi de CHALLENGER in domeniul panourilor ornamentale de exterior si a sistemelor de protecţie solară şi accesoriilor in care Alumil cauta sa obtina o cota semnificativa de piaţă. Politica comercială şi de distribuţie - Strategia Companiei este de a-şi dezvolta propria reţea de distribuţie, care la această dată numără 22 de puncte de lucru (Subcapitolul 2.8.1.1.1.).

2.8.6. Structura site- web -ului afaceii (Company Web-Site) – E-marketing

Costurile mentinerii la zi a unui site-web sunt extrem de reduse în raport cu comunicarea poştală tradiţionala şi viteza şi rata de răspuns sunt mult mai mari deoarece este mult mai facil şi rapid să comunici apăsând pe taste. Şi personalul utilizat este mult mai redes dar cu un nivel mare de specializare.


33

Prin intermediul site-ului www.alumil.ro, clienţii primesc informaţii complexe legate de ofertele firmei iar investitorii sunt ţinuţi la curent cu activitatea şi situaţiile financiare ale acestora.

2.8.7. Echipa de management (Management Summary)9

Componenţa actuală a Consiliului de Administratie al SC ALUMIL ROM INDUSTRY S.A.

Conducerea Executivă si remuneraţii (a) Răcăreanu Mariean – Director Tehnic–10849 lei, salariul net 8000 lei (b) Bălaşcă Ciprian – Director Financiar- salariu tarifar 10849 lei, salariul net 8000 lei (c) Ioniţă Marius – Director Operatiuni- salariu tarifar 4644 lei, salariu net 3238 lei Nici una din persoanele membre ale Consiliului de Administraţie al Societăţii nu primeşte nici un fel de indemnizaţie legată de exercitarea acestui mandat. 2.8.8. Analiza financiară a afacerii - Planurile financiare, bilanţul, contul de profit şi pierdere, fluxurile de numerar şi analiza punctului critic, ratele financiare ale afacerii (Financial Analysis of the Bussines - Financial Plan)

• Investitorii – aşteaptă obţinerea de profit prin dividende şi vânzarea acţiunilor şi altor titluri; • Instituţiile finanţatoare – urmăresc recuperarea împrumutului şi a dobânzilor aferente.

2.8.8.1. Previziunea şi gestiunea financiară

Previziunea financiară concepe masurile si deciziile de dezvoltare a producţiei şi a firmei, în special a celor de natură strategică, tinand cont de aspectele referitoare la rentabilitate, solvabilitate, lichiditate şi risc şi evaluează consecinţele acestora.

9 Prospect de Ofertă privind Oferta Publică Primară Initiala de Vânzare a 6.250.000 acţiuni ale S.C. Alumil Rom Industry S.A., 8-18 dec. 2006 (www.alumil.ro)


34

Gestiunea financiară reprezintă totalitatea deciziilor, luate în vederea îndeplinirii funcţiunii financiare a firmei. Pe termen mediu şi lung urmareste găsirea şi alocarea de resurse de finanţare cat mai putin instabile si pe termen scurt, adaptarea finanţării la condiţiile concrete ale obietivelor de îndeplinit.

2.8.8.2. Planul de Investiţii şi Finanţare. Previzionarea evoluţiei vânzărilor, cheltuielilor şi profitului din exploatare în anii ulteriori ofertei, Tabloul de Finantare si schita de principiu a Planului de Investiţii şi Finanţare

Rolul planului de investiţii şi finanţare este de a prezenta o perpectivă optimistă a viitorului societăţii şi de a infirma eventualele suspiciuni ale analiştilor şi mass-media privind aceasta - este documentul de sinteză cu caracter previzional care cuprinde totalitatea deciziilor de investiţii şi financiare pe termen mediu şi lung, creand o imagine de ansamblu a fluxurilor monetare viitoare.

Prezentarea ipotezelor ce stau la baza previziunilor Planului Financiar Stabilirea ipotezelor de previzionare se face prin:

- Abordarea directă – prin extrapolarea în viitor a tendinţelor din trecut; - Abordarea sintetică – pe baza modificărilor anticipate în cadrul societăţii, sectorului şi mediului.

1. Previziunea vânzărilor - Este partea cea mai importantă a previziunii generale deoarece determina volumul activităţii. Iata factorii care influenţează volumul vânzărilor anticipate şi sistemul de corelaţii 10 FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ VOLUMUL VÂNZĂRILOR ANTICIPATE ŞI SISTEMUL DE CORELAŢII

Evoluţia vânzărilor - crestere usoara

Tendinţele sectorului - crestere usoara

Cota de piaţă a companiei - mentinere la cca. 36,6%

Plan de marketing

Anticiparea vânzărilor

Analiza activităţilor (menţinerea poziţiei de LEADER): �� Deschidere două noi depozite-Oradea/Arad/Deva/Reşiţa; �� Obţinerea certificatului de Management al Calităţii

EN ISO 9001:1994-Creşterea calităţii produselor şi serviciilor;

�� Crearea unui centru logistic de nivel european cu linii robotizate;

�� Otinerea unei cote semnificative de piaţă in domeniul panourilor ornamentale de exterior si a sistemelor de protecţie solară şi accesoriilor;

�� Activitatea de promovarea produselor; �� Automatizarea activităţilor; �� Obţinerea autorizaţiei integrate de mediu OUG 152/2005 pe

baza următoarelor măsuri: 1. vopsirea cu o soluţie nepoluantă (fără crom), 2. recuperarea şi reciclarea deşeurilor metalice.

Necesarul de resurse suplimentare: �� 2007: ~ 30.816.889 lei �� 2008: ~ 24.175.000 lei �� 2009: ~ 24.175.000 lei

Planificarea achiziţiilor

Anticiparea finanţărilor complementare �� 2007- Oferta Publică Primară Initială de Vânzare

6.250.000 acţiuni nou emisex0,46 lei/acţ – Cheltuieli de Oferta si Emisiune = 27.943.971 lei

+ credite trezorerie; �� 2008 -credite trezorerie; �� 2009 -credite trezorerie

Resurse Variabile (curente)

Costuri

Fixe (constante) Financiare

Mecanice

Materiale

Umane

În anii următori, Compania va trebui să-şi sporească vânzările cel puţin în măsura în care vor creşte vânzările produselor de profil. 2. Estimarea elementelor de cost. In vederea realizarii previziunii vânzărilor se impune o estimare a evolutiei ipotetice a costurilor pentru anii urmatori pe baza unei analize a costurilor anilor precedenti. 10 DIACONU PAUL, Contabilitate managerială & planuri de afaceri, Bucureşti, Editura economică, 2006

An 2005 (efectiv) 2006 (previzionat) Cifra de Afaceri (C.A.) 84.470.619 90.045.680 Portiunea curenta a imprumuturilor pe termen lung

594.571 592.015

Imprumuturi pe termen scurt 20.208.664 9.767.644 Serviciul datoriei 20.803.235 10.296.659 CA / Serviciul datoriei 4,06 >> 2 8,74 >> 2


35

2.8.8.2.1. Model de prelucrare şi rezolvare a cazului ALUMIL ROM INDUSTRY S.A., prin explorarea si analizarea mediului ambiant si formularea si adoptarea deciziei optime - schema logică

Pentru proiectia in viitor a comportarii Companiei, se porneste de la o analiza a carei scop este identificarea şi evaluarea oportunităţilor şi ameninţărilor din partea mediului ambiant dar si din interiorul companiei (analiza S.W.O.T.), la care organizaţia poate răspunde prin acţiuni defensive sau ofensive. Pentru aceasta, se poate construi un model de prelucrare de caz (Kurt Martin Hahn - 5 iunie 1886 - 14 Decembrie 1974, “Prelucrarea cazului”, 1968), prin explorarea şi analizarea mediului ambiant (pieţei construcţiilor) şi formularea şi adoptarea deciziei optime. Se elaboreaza Schema logică pentru prelucrarea şi rezolvarea cazului Alumil in 2005, care a avut o crestere a cifrei de afaceri de 13,95%, de la 84.470.619 lei la 74.124.262 lei fata de cresterea generală medie a pieţei, de 1,01% (Vezi Anuar statistic 2005, Cap.16. Industrie si constructii si Fig.2.34.). Fig.2.31. Schema logică pentru prelucrarea şi rezolvarea cazului ALUMIL ROM INDUSTRY S.A., prin explorarea si analizarea mediului ambiant si formularea si adoptarea deciziei optime SI FORMU SI ADOPTAREA DECIZIEI OPTIME

Documentarea prin chestionare:

Se adresează chestionare potenţialilor clienţi cu privire la preferinţele lor calitative şi cantitative privind spaţiile de locuit şi cu caracter economic.

Documentarea în teren: Se intervievează întregul personal, diferenţiat pe niveluri ierarhice, cu privire la factorii şi condiţiile (interni şi externi) cu specific managerial, respectiv operaţional ce ar fi putut influenţa sau vor influenta în mod negativ şi pozitiv situaţia (analiza SWOT).

Documentarea prin mass-media :

scrise, internet, Comisia Naţională de Statistică, cu privire la factorii interni specifici şi altor firme şi cei externi, de mediu, cu influenţe negative şi pozitive asupra firmei (analiza SWOT).

Sesizarea şi

înţelegerea cu

claritate a cazului

Procurarea informaţiilor necesare

CAUZELE SITUAŢIEI �� Cresterea puterii de cumpărare; �� Achizitionarea accelerata de constructii de teama că

piaţa si preturile vor creste in continuare; �� O foarte mare incredere în viitor a investitorilor in

constructii (cumparatori pe termen lung şi speculatori); �� Crsterea investiţiilor în urma cresterii activităţii

economice, a cresterii creditării, inclusiv pentru consum si constructii (in mare parte pe baza fondurilor atrase de banci din exterior –FACTOR MAJOR DE RISC LA NIVEL NATIONAL) şi a fluxurilor monetare externe pozitive;

�� Venituri bugetare mari ce conduc la cresterea fondului de salarii in sectorul bugetar – cresterea puterii de cumparare si a creditarii populatiei;

�� Preţurile concurenţei mai putin competitive; �� Calitatea produselor şi serviciilor concurenţei mai puţin

competitivă.

Poziţia din piaţă a societăţii de construcţii a condus în exerciţiul financiar precedent (2005) la o crestere a Cifrei de Afaceri cu 13,95 %, media pietei construcţiillor metalice şi produse din metal fiind de +1,01% (Anuar statistic 2005, Cap.16. Industrie si constructii si Fig.2.33.).

Sistematizarea cazului �� Piaţa a scazut cu 2,3 % fata de anul 2000; �� Vânzările proprii au crescut cu 13,95 % in 2005; �� Bula speculativă din construcţii nu şi-a atins incă

maximul; �� Ne aflăm într-o perioadă de crestere a pietei de

constructii.

Analiza situaţiei existente

ELABORAREA NUCLEULUI PROBLEMEI Cresterea puterii de cumpărare şi investire, convingerea clienţilor că preţurile constructiilor vor mai creste, entuziasmul băncilor în a credita şi eficienţa Companiei in fata concurenţei şi factorii pozitivi interni firmei au produs o crestere a vânzărilor proprii mai mare decât

media - SE IMPUN MĂSURI ADECVATE PENTRU A PROFITA DE ACEASTĂ SITUAŢIE

PRELUCRAREA CAZULUI ALUMIL ROM INDUSTRY S.A. PRIN EXPLORAREA SI ANALIZAREA MEDIULUI AMBIANT SI FORMULAREA SI ADOPTAREA DECIZIEI OPTIME


36

CONCEPEREA VARIANTELOR DE ACŢIUNE 1. Creşterea cheltuielilor cu unele resurse, urmată de creşterea calităţii dar şi creşterea preţului. 2. Creşterea cheltuielilor cu unele resurse materiale şi utilajele (Automatizarea activităţilor), urmate de creşterea

calităţii, a producţiei fizice şi scăderea preţului unitar. 3. Creşterea cheltuielilor in vederea creşterii calitătii produselor şi serviciilor oferite. 4. Cheltuieli suplimentare in vederea obţinerii de autorizaţii. 5. Creşterea cheltuielilor pentru crearea de noi depozite. 6. Creşterea cheltuielilor cu logistica. 7. Creşterea cheltuielilor cu promovarea produselor. 8. Creşterea cheltuielilor cu resursele umane, urmată de creşterea calităţii dar şi a preţului. 9. Menţinerea constantă a cheltuielilor cu resursele şi creşterea preţului pentru a obţine un profit superior. 10. Menţinerea constantă a cheltuielilor in vederea obţinerii de fonduri pentru autorizaţieii. 11. Menţinerea constantă a cheltuielilor pentru crearea de noi depozite. 12. Menţinerea constantă a cheltuielilor cu logistica. 13. Menţinerea constantă a cheltuielilor cu promovarea produselor. 14. Menţinerea constantă a cheltuielilor cu resursele umane şi creşterea preţului pentru a obţine un profit superior. 15. Reducerea cheltuielilor cu unele resurse, urmată de scăderea calităţii dar şi scăderea preţului, în scopul creşterii

cotei de piaţă şi / sau a profitului. 16. Reducerea cheltuielilor cu unele resurse materiale şi utilajele, urmate de scăderea preţului, în scopul creşterii cotei

de piaţă şi / sau a profitului. 17. Reducerea cheltuielilor cu resursele umane, urmată de scăderea calităţii dar şi scăderea preţului, în scopul creşterii

cotei de piaţă şi / sau a profitului. 18. Îmbunătăţirea managementului strategic şi operaţional, urmată de creşterea uşoară a preţului. 19. Îmbunătăţirea politicii de marketing, urmată de creşterea uşoară a preţului.

Cheltuielile pentru investitiile planificate vor ţine cont de ANALIZA ACTIVITĂŢILOR (Subcapitol 2.2.1.2.8.2. Prezentarea ipotezelor ce stau la baza previziunilor Planului de Investiţii si Factorii care influenţează volumul vânzărilor anticipate şi sistemul de corelaţii):

• deschiderea a două noi depozite la Oradea, Arad, Deva sau Reşiţa;

• obţinerea certificatului de Management al Calităţii EN ISO 9001:1994 -Creşterea calităţii produselor şi serviciilor oferite;

• Crearea unui centru logistic de nivel european cu linii robotizate în Filipeştii de Pădure;

• Activitatea de promovarea produselor;

• Automatizarea activităţilor;

• Obţinerea autorizaţiei integrate de mediu (OUG nr.152/2005): 1. vopsirea cu o soluţie nepoluantă (fără crom), 2. recuperarea şi reciclarea deşeurilor metalice.

SUSŢINEREA DECIZIEI Ţinându-se cont de cresterea puterii de cumpărare şi de investire, de entuziasmul creditarii si de entuziasmul specific perioadei in care ne aflam pentru sectorul de constructii, se intenţionează cresterea in primul rand a cheltuielilor cu investitiile, in vederea cresterii cantitative a productiei si ridicarii calitatii (Automatizarea activităţilor -Obţinerea certificatului de Management al Calităţii EN ISO 9001:1994), dar si a protectiei mediului (OUG nr.152/2005). Creşterea cheltuielilor cu managementul şi marketingul va fi compensată de creşterea eficienţei, şi extinderea în piaţă.

LUAREA DECIZIEI Criterii de evaluare a variantelor decizionale: - Calitate - Preţ → V = { v1, v2….vi….vn} = {(c1,p1), (c2,p2),….(ci,pi)….(cn,cn)} →PUNCTAJ PENTRU FIECARE VARIANTA

Se alege combinaţia : 2+3+4+5+6+7+17+18 +19: 2. Creşterea cheltuielilor cu unele resurse materiale şi utilajele (Automatizarea activităţilor), urmate de creşterea

calităţii, a producţiei fizice şi scăderea preţului unitar. 3. Creşterea cheltuielilor in vederea creşterii calitătii produselor şi serviciilor oferite (Obţinerea certificatului de

Management al Calităţii EN ISO 9001:1994). 4. Cheltuieli suplimentare in vederea obţinerii autorizaţiei integrate de mediu (OUG nr.152/2005): 1. Vopsirea cu o soluţie nepoluantă (fără crom),

2. Recuperarea şi reciclarea deşeurilor metalice. 5. Creşterea cheltuielilor pentru crearea de noi depozite (Deschiderea a noi depozite la Oradea, Arad, Deva, Reşiţa). 6. Creşterea cheltuielilor cu logistica (Crearea unui centru logistic de nivel european cu linii robotizate). 7. Creşterea cheltuielilor cu promovarea produselor. 18. Îmbunătăţirea managementului strategic şi operaţional, urmată de creşterea uşoară a preţului. 19. Îmbunătăţirea politicii de marketing, urmată de creşterea uşoară a preţului.


37

2.8.8.2.2. Previziunea preturilor pe baza teoriei multimilor vagi (Fuzzy) Procesul de previzionare a preturilor viitoare ale produselor este guvernat de incertitudinea si relativitatea specifice economiei de piata. Legea cererii si ofertei nu poate fi precis formalizata matematic si nici efectele influentelor factorilor implicati in managementul pretului evaluate satisfacator.

Ut Utilitate produs /servici

Kt =

Cpit

Cererea potentiala

Oft

Oferta

FINANTAREA= Rbt

Rambursari Imprumuturi

Imprt Imprumuturi

MMt Masa

Monetara

Evolutia preturilor pentru constructii metalice si

produse din metal, intre anii 2000 si 2006

0

50

100

150

200

250

300

350

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

Indici in raport cu anul2000

100 142.2 176.8 211.1 250.8 271.9 286.5

Rate de crestereanuale

0 42.2 24.33 19.4 18.8 8.41 5.37

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Avand in vedere imposibilitatea unei previziuni satisfacatoare a preturilor, vom asimila evolutia ulterioara a preturilor in evolutia valorii vanzarilor pentru ani urmatori, prin includere.

2.8.8.2.3. Utilizarea arborilor decizionali pentru previziunea evolutiei societatii comerciale. Previzionarea evoluţiei vânzărilor, cheltuielilor şi profitului din exploatare în anii ulteriori ofertei, Tabloul de Finantare si schita de principiu a Planului de Investiţii şi Finanţare11 Previziunea evolutiei societatii comerciale in conditii de incertitudine specifice evolutiei economice si sociale, este o misiune dificila. Vom apela la evolutiile din anii anteriori si le vom extrapola in viitor, pornind de la datele furnizate de Institutul National de Statistica12:

Evolutia lucrarilor de constructii si a constructiilor metalice si produselor din metal

0

10000

20000

30000

40000

95

96

97

98

99

100

101

Valoarea lucrarilor deconstructii - miliarde lei

7484.1 11267.9 15404.1 20629.5 26786.2 33052.4

Indicii constructiilor metalice siproduselor din metal

100 98.4 99 97.1 96.7 97.7

2000 2001 2002 2003 2004 2005

11Stoica,M.,Andreica,M.,Nicolae,D.,Cantau,D.,Metode si Modele de Previziune Economica,Bucureşti,Ed.Universitară,2006; 12 Anuar statistic 2005, Cap.16. Industrie si constructii - http://www.insse.ro/cms/rw/pages/index.ro.do


38

Tinand cont de ratele de creştere ale Veniturilor nete din vânzări de cca. 14,5 % între anii 2003 şi 2004 şi de 13,95 % între 2004 şi 2005, putem emite ipoteze privitoare veniturile pentru viitor astfel: � Dezvoltare – D – adica cresterea capacitatii existente. Consideram o crestere a Veniturilor Nete de

cca. 10 % in anul 2007 si reluarea cresterii de cca. 14 in anii urmatori. 2008 si 2009; � Mentinere – M – adica pastrarea capacitatii existente; � Restrangere – R – adica diminuarea capacitatii existente- diminuare anuala de cca. -10%. Aceste variante de evolutie pot fi inscrise intr-un graf arborescent - arbore de decizie. Variantele posibile de evolutie a companiei sunt reprezentate pe mai multe etape, numite niveluri de decizii. Pe fiecare muchie a arborelui de decizie se ataseaza doua probabilitati: 1.Probabilitatea Maxima de desfacere a produselor si serviciilor –Pi,jMax

– de regula are valoarea 1. 2.Probabilitatea minima de desfacere a produselor si serviciilor –Pi,j

min – cu valoarea cuprinsa intre 0 si 1. Pentru fiecare drum (lant) “i” din graf, intre nodul (nivelul) initial 0 si nivelul final n, se calculeaza o incasare maxima Vi,Max (Venit maxim pentru drumul i), corespunzatoare probabilitatii maxime si minima Vi,min (Venit minim pentru drumul i), corespunzatoare probabilitatii minime:

( )( )

∑=

iD

jij

Max

ijijijMaxi pPqKVmin

,0min,

kij = Coeficientul de crestere (descrestere) al etapei j, pe drumul i; qo = Volumul initial al productiei; Pi,j

Max(min) = Probabilitatea de desfacere a produselor si serviciilor, maxima sau minima; pj = Pretul produsului (tariful serviciului) in etapa j; Di = Drumul (varianta de dezvoltare) intre nivelul 0 si nivelul final.

In mod similar, pentru fiecare drum (lant) “i” din graf se calculeaza o cheltuiala maxima Ci Max

(Cheltuieli maxime pentru drumul i), corespunzatoare probabilitatii maxime si o cheltuiala minima Ci,min

(Cheltuieli minime pentru drumul i), corespunzatoare probabilitatii minime:

( )( )

∑=

iD

jij

Max

ijijijMaxi cPqKC min,0min,

cj = Costul produsului (costul serviciului) in etapa j; Introducem urmatorii parametri: • Profitul maxim-maximorum - Pi

Max-Max = Vi

Max – Ci

min • Profitul minim-minimorum - Pi

min-min = Vi

min – Ci

Max • Profitul mediu

6

4min Max

i

prob

iimed

i

PPPP

++=

• Profitul probabil - Piprob

= Viprob

– Ciprob

Vi

prob = Vi

min + 2/3(Vi

Max – Vi

min) Ci

prob = Ci

min + 2/3(Ci

Max – Ci

min) Se face in continuare calculul incasarilor, costurilor si profitului pentru anii 2007, 2008, 2009. aceste detalii se gasesc in teza, in Subcapitolul 2.8.8.2.3. Traseul cel mai probabil pe care il va urma Compania, din punct de vedere al incasarilor, cheltuielilor si profitului mediu este sugerat de figura urmatoare, valorile incasarilor si cheltuielilor pentru anul 2009 fiind mediile aritmetice ale valorilor drumurilor intre care se incadreaza (drumurile 1 si 2). Compania va adopta astfel o viziune mai precauta, dupa optimismul justificat pentru anii 2007 si 2008, bazata pe propiile aprecieri cu privire la piata de profil din Romania dar si pe semnalele tot mai convingatoare emise in mass-media occidentale, in special din SUA, cu privire la iminenta unui maxim al bulei economice in care ne aflam. Dealtfel chiar piata romanesca se indreapta catre un nivel exagerat al creditarii iar deficitul comercial exterior si de cont curent sunt in crestere. Un alt facor ingrijorator este


39

nivelul ridicat si in crestere al acumularilor de constructii in scop speculativ. Si pentru ca cortegiul sa fie complet, o mare parte a surselor bancilor pentru creditare provin din exteriorul tarii.

INCASARI (VENITURI) +14% 1/0,65 +14%

1/0,58 1 1/0,50 + 0%

0,70 1/0,40 -10% +10% +0% 1/0,53 +14%

1 1/0,60 + 0%

0,60 1/0,64 -10% 1 -10% 1/0,65 +14% Legenda: 0,50 Probabilitatea Maxima 1/0,70 + 0% Probabilitatea minima 1/0,75 -10%

PREVIZIONAREA TRASEULUI CEL MAI PROBABIL PE CARE IL VA URMA COMPANIA Nivel zero-anul 2006 Nivel I-anul 2007 Nivel II-anul 2008 Nivel III-anul 2009

89.145.223

99.050.248

112.917.282 99.050.248

80.230.700

89.145.223

101.625.554

89.145.223

101.625.552

112.917.280

128.872.570

99.050.248 +1.000.000 alte venituri opdoar in 2007 =

100.050.248

112.917.280 120.894.925

CHELTUIELI +14% 1/0,65 +14%

1/0,58 1 1/0,50 +0%

0,70 0/0,40 -10% +10% +0% 1/0,53 +14%

1 1/0,60 + 0%

0,60 1/0,64 -10% 1 -10% 1/0,65 +14% 0,50 1/0,70 + 0% 1/0,75 -10%

79.285.253

88.094.726

100.427.987 88.094.726

71.356.728

79.285.253

90.385.189 79.285.253

90.385.189

100.427.987

114.487.906

88.094.726

100.427.987

107.457.947

PROFIT MEDIU +14% 1/0,65 +14% 1/0,58 1 1/0,50 + 0%

0,70 0/0,40 -10%

+10% +0% 1/0,53 +14% 1 1/0,60 + 0%

0,60 1/0,64 -10% 1 0,50 -10% 1/0,65 +14% 1/0,70 + 0% 1/0,75 -10%

21.592.919,9

28.291.614

29.063.370

30.018.570

19.812.040,7

26.514.689

27.213.104,83

28.213.891

18.503.464,7

10.560.710,6

30.210.531

45.556.204

34.019.671

39.557.413,8


40

Previzionarea evoluţiei vânzărilor, cheltuielilor şi profitului din exploatare în anii ulteriori ofertei, Tabloul de Finantare si schita de principiu a Planului de Investiţii şi Finanţare

Veniturile din incasari, cheltuielile si profitul mediu operational, determinate prin metoda arborelui de decizie

100050248112917280 120894925

88094726100427987 107457947

10560710 11032209 17964493

Incasari (Venituri din vanzari) 100050248 112917280 120894925

Cheltuieli 88094726 100427987 107457947

Profit mediu operational 10560710 11032209 17964493

2007 2008 2009

Planul de Investiţii şi Finanţare (PIF)

Întocmirea P.I.F. începe prin a determina necesarul de finanţare pentru a putea dimensiona nivelul finanţării externe. Noile surse (intrări de fonduri) vor impune recalcularea utilizărilor (ieşirilor de fonduri) în perioada considerată, din cauza rambursărilor, inclusiv a dobânzilor şi plata dividendelor, ceea ce va influenţa şi dimensiunea capacităţii de autofinanţare. Întocmirea PIF se face prin mai multe iteraţii. Tab. 2.22. TABLOUL DE FINANTARE AL SOCIETATII PENTRU ANII 2007, 2008 si 2009

Tab. 2.23. SCHIŢA DE PRINCIPIU A PLANULUI DE INVESTIŢII ŞI FINANŢARE An 2007 An 2008 An 2009 I Modificarea trezoreriei = surse – utilizări - 40.386.471 - 31.111.918 - 32.963.022 II Deficit sau excedent al trezoreriei la începutul

perioadei (din anul anterior) 5.808.111 - disponibilitati

banesti la 30.06.06 16.000.000 18.000.000

III Necesarul de finanţat ( Deficit de resurse) III = I + II

- 34.578.360 - 15.111.918 - 14.963.022

IV Credite de trezorerie 34.578.360 15.111.918 14.963.022 Dar, Necesarul de finanţat, în anul 2006 a fost acoperit în proporţie covârşitoare prin Contul

Furnizor (28.934.631 lei), principalul furnizor al ALUMIL ROM INDUSTRY S.A. fiind compania mama din Grecia ALUMIL MYLONAS INDUSTRIA ALUMINIULUI S.A. GRECIA care totodata detine 69,8806% din capitalul social (17.470.150 actiuni). Prin urmare, Compania va urma aceeaşi politică de finantare prin credit furnizor iar împrumuturile atât pe termen scurt cât şi lung vor fi minore.

Ani Ani Utilizări 2007 2008 2009

Surse 2007 2008 2009

Investiţii în imobilizări corporale, necorporale şi financiare

2.800.000 (~amortiza

rea)


rea)


rea)

Capacitatea de autofinanţare = Profit din expl.

15.069.558 16.688.082 13.436.978

(Cresteri)/Descresteri creante comerciale si alte creante

4.600. 000

1.000.000

200.000

(Cresteri)/Descresteri de stocuri

5.000.000 1.000.000 400.000

(Cresteri)/Descresteri de creante furnizori si alte datorii

1.000.000 0 0

Cesiunea de active

0 0 0

Dividende 10.000.000 11.000.000 11.000.000 Aport de capital 27.943.971 0 0

Variaţiile Necesarului de Fond Rulment aferente ciclului de exploatare

30.000.000 1.000.000 1.000.000 Subventii pentru investiţii 0 0 0

Rambursare datorii financiare

31.000.000

31.000.000

31.000.000

Credite termen mediu şi lung 1.000. 000 0 0

Utilizări totale 84.400.000 47.800.000 46.400.000 Surse totale 44.013.529 16.688.082 13.436.978


41

2.8.8.3. Elaboararea situaţiilor financiare13 previzionate

A. CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE (CONTUL DE REZULTAT)

El constituie baza de calcul a fluxurilor viitoare de trezorerie şi evidenţiază profitul. O sarcina dificila este previzionarea cheltuielilor nedeductibile. Deoarece situatia viitoare din piata constructiilor si din economie in general este incerta, vom opta pentru o reducere a acestora in 2009, avand ca efect si o reducere a Cheltuielilor cu impozitul pe profit. Tab.2.24. Situatia consolidata previzionata a rezultatului global a Alumil Rom Industry s.a.14

Previzionarea Profitului Net si a distribuirii sale

0

2000000

4000000

6000000

8000000

10000000

12000000

14000000

00.050.10.150.2

0.250.30.350.4

Profit Net 12069605 12629558 13088082 11286978

Profit Net nerepartizat 6569605 2129558 2088082 286978

Dividend pe actiune 0.22 0.3076 0.352 0.352

2006 2007 2008 2009

13 Stancu D., Contabilitate şi finanţe pentru ingineri, Editura Economică, Bucuresti, 2004; Stancu, I., Finanţe, Teoria pieţelor financiare, Finanţele întreprinderilor, Analiza şi gestiunea financiară, editia IV, Ed. Economică, Bucureşti, 2007 14 Evoluţia vânzărilor, cheltuielilor şi profitului din exploatare în anii ulteriori ofertei din Prospect de Ofertă privind Oferta Publică Primară Initiala de Vânzare a 6.250.000 acţiuni ale S.C. Alumil Rom Industry S.A., 8-18 dec. 2006 (www.alumil.ro)

SITUATIA CONSOLIDATA PREVIZIONATA A REZULTATULUI GLOBAL A ALUMIL ROM INDUSTRY S.A. Note 2006 2007 2008 2009 Venituri din vanzari 21 90.045.680 99.050.248 112.917.280 120.894.925 Venituri nete 90.045.680 99.050.248 112.917.280 120.894.925

Costul vanzarilor 22 (61.235.936) (67.359.530) (76.789.864) (84.427.713) Marja bruta 26.856.628 31.690.718 36.127.416 36.467.212

Alte venituri operationale 21 0 1.000.000 0 0 Cheltuieli de vanzare si distributie 23 (10.540.139) (12.121.160) (13.939.334) (17.030.234) Cheltuieli administrative 24 (5.500.000) (5.200.000) (5.500.000) (6.000.000) Profit operational 13.269.605 15.069.558 16.688.082 13.436.978

Câstig / (pierdere) din dobânzi si asimilate

(1.020.000) (100.000) - -

Castig / (pierdere) din diferente de curs valutar

2.700.000 - - -

Profit inainte de impozitare 14.949.605 14.969.558 16.688.082 13.436.978

Cheltuiala cu impozitul pe profit curent

19 ( 3.050.000) (2.840.000) (3.600.000) (2.150.000)

Impozit pe profit amanat 19 170.000 500.000 - -

Profitul net al anului 12.069.605 12.629.558 13.088.082 11.286.978 Nr. actiuni 25.000.000 31.250.000 31.250.000 31.250.000 Castig pe actiune 26 0,48278 0,4041 0,4188 0,3611 Profitul net repartizat (total) (5.500.000) (10.000.000) (11.000.000) (11.000.000) Dividend pe actiune 0,2200 0,3076 0,3520 0,3520 Profit net nerepartizat 6.569.605 2.629.558 2.088.082 286.978


42

B. BILANŢUL CONTABIL ŞI FLUXURILE VIITOARE DE TREZORERIE (CASH-FLOW)

Previzionarea fluxului de numerar se face în strânsă corelaţie cu Programul de rambursare a împrumuturilor, Contul de profit şi pierderi previzionat, Bilanţul estimat (previzionat, bugetat). Tab.2.25. Situatia fluxurilor de numerar consolidate previzionate ale ALUMIL ROM INDUSTRY S.A.

In cadrul categoriilor Constituiri/ (Reversari) provizioane clienti incerti si stocuri si Constituiri/ (Reversări) provizioane pentru riscuri si cheltuieli si alte elemente nemonetare nu s-au prevazut sume suficiente la elaborarea Planului de Afaceri, deoarece nu s-a prevazut amploarea crizei ce a urmat.

SITUATIA FLUXURILOR DE NUMERAR CONSOLIDATE PREVIZIONATE ALE ALUMIL ROM INDUSTRY S.A. 2006 2007 2008 2009 Fluxuri de trezorerie din activitati de exploatare Profit inainte de impozitare 14.949.605 15.469.558 16.688.082 13.436.978 Ajustari pentru elemente monetare: Cheltuieli cu amortizarea 2.468.859 2.800.000 2.800.000 2.800.000 Constituiri/ (Reversari) provizioane clienti incerti si stocuri - 200.000 500.000 500.000 Constituiri/ (Reversări) provizioane pentru riscuri si cheltuieli si alte elemente nemonetare 25.000 - - - Profit din vânzarea imobilizărilor corporale si necorporale - net (250.000) (600.000) - - (Venituri) / Cheltuieli cu dobanzile – net 1.120.000 (100.000) - - Profit operational inainte de alte modificari in capitalul circulant 18.313.464 17.769.558 19.988.082 16.736.978

(Cresteri) / Descresteri de creante comerciale si alte creante si cheltuieli efectuate in avans 4.400.000 (5.000.000) (100.000) (400.000) (Cresteri) / Descresteri de stocuri (3.100.000) (4.600.000) (400.000) (200.000) (Cresteri) / Descresteri furnizori si alte datorii (100.000) 0 0 - Numerar net generat din exploatare 19.513.464 8.169.558 19.488.082 16.136.978

Impozitul pe profit platit ( 3.100.000) (2.340.000) (3.600.000) (2.150.000) Dobanzi platite (1.120.000) (140.000) - - (1) Numerar net din activitati de exploatare 15.293.464 5.689.558 15.888.082 13.436.978

Fluxuri de trezorerie din activitatea de investitii Achizitii minus Vânzări de imobilizari corporale si necorporale (3.100.000) (2.000.000) (2.000.000) (2.000.000) Dobanzi incasate 100.000 240.000 - - (2) Numerar net utilizat in activitati de investitii (3.000.000) (1.760.000) (2.000.000) (2.000.000)

Fluxuri de trezorerie din activitati de finantare Venituri din emisiunea de capital social - 27.943.97127.943.97127.943.97127.943.971 - - Dividende platite (5.500.000) (10.000.000) (11.000.000) (11.000.000) Variatia neta a imprumuturilor pe termen scurt (10.441.020) (9.767.644) 0 0 Plati de imprumuturi pe termen lung (633.914) (500.000) (500.000) (500.000) (3) Numerarul net generat din / (folosit in) activitatile de

finantare (16.574.934) 7.767.327 (11.500.000) (11.500.000)

Crestere neta de numerar si echivalente de numerar (4.281.470) 11.696.885 2.388.082 - 63.002

Numerar si echivalente de numerar la inceputul perioadei 10.688.406 6.406.936 18.103.821 20.491.903

Numerar si echivalente de numerar la sfarsitul perioadei 6.406.936 18.103.821 20.491.903 20.448.881


43

Tab.2.26. Bilantul consolidat previzionat al ALUMIL ROM INDUSTRY S.A.

Previzionarea principalelor elemente de bilant

0

50000000

100000000

150000000

05000000100000001500000020000000250000003000000035000000400000004500000050000000

TOTAL ACTIVE/PASIVE 78449704 96690000 99100000 100800000

Total Capitaluri Proprii 34657281 63450000 65490774 68424583

Total datorii 44074659 33240000 33609226 32375417

2006 2007 2008 2009

BILANTUL CONSOLIDAT PREVIZIONAT AL ALUMIL ROM INDUSTRY S.A. (în lei) Note 2006 2007 2008 2009 Active imobilizate Imobilizări corporale 9 23.400.000 23.400.000 23.000.000 24.000.000 Imobilizări necorporale 10 2.400.000 1.600.000 2.400.000 2.400.000 Creante imobilizate 11 8.000 30.000 - - Total active fixe 25.808.000 25.030.000 25.400.000 26.400.000

Active circulante Stocuri 12 20.400.000 25.000.000 26.000.000 26.200.000 Creante 13 25.000.000 30.000.000 31.000.000 31.400.000 Alte creante si cheltuieli efectuate în avans 14 560.000 660.000 700.000 800.000 Numerar si echivalente de numerar 15 6.500.000 16.000.000 16.000.000 16.000.000 Total active circulante 52.626.434 71.660.000 73.700.000 74.400.000

TOTAL ACTIVE 78.449.704 96.690.000 99.100.000 100.800.000

DATORII SI CAPITALURI PROPRII Capitaluri proprii Capital social 16 9.087.676 10.337.676 10.337.676 10.337.676 Prime de emisiune 17 - 26.565.006 26.565.006 26.565.006 Rezultat reportat 13.500.000 14.000.000 15.000.000 15.500.000 Rezultatul exercitiului 12.069.605 12.129.558 13.088.082 15.521.891 Rezerve 17.764 417.760 500.000 500.000 Total capitaluri proprii 34.657.281 63.450.000 65.490.774 68.424.583

Datorii pe termen lung Împrumuturi pe termen lung 19 1.525.000 1.040.000 - - Impozit pe profit amânat 20 1.990.000 1.600.000 1.600.000 1.600.000 Total datorii pe termen lung 3.515.000 2.640.000 1.600.000 1.600.000

Datorii curente Furnizori si alte datorii 21 28.900.000 29.000.000 29.000.000 29.000.000 Provizioane 29 - - 1.000.000 - Portiunea curentă a împrumuturilor pe termen lung

19 592.015 600.000 520.000 650.000

Împrumuturi pe termen scurt 19 9.767.644 - 489.226 125.417 Impozit pe profit curent de plată 1.000.000 1.000.000 1.000.000 1.000.000 Total datorii curente 40.559.659 30.600.000 32.009.226 30.775.417 Total datorii 44.074.659 33.240.000 33.609.226 32.375.417 TOTAL PASIVE 78.449.704 96.690.000 99.100.000 100.800.000


44

2.8.8.4. Analiza de senzitivitate (sensibilitate)

Analiza de senzitivitate este o metodă de evaluare a riscului care constă în determinarea efectelor variaţiilor unor elemente esenţiale ale afacerii. RISCUL ECONOMIC - este dat de măsura variabilităţii profitului produsă de variaţia nivelului de activitate (Cifra de Afaceri) şi a poziţiei activităţii firmei faţă de Pragul de Rentabilitate si este definit de :

• Prag de Rentabilitate de Exploatare (Punctul Mort de exploatare) CAo = Cifra de Afaceri operaţionala = Venituri din vanzari + Alte venituri operationale; Fo = Chelt. de vanzare si distrib.(oper.)+Cheltuieli admin+Amortizare

• Coeficientul cheltuielilor variabile V = Cheltuielile variabile = Costul vanzarilor; 1 - v = Marja cheltuielilor variabile; v =Coeficientul cheltuielilor variabile în totalul Cifrei de Afaceri.

• Levierul de Exploatare (operaţional)

RISCUL FINANCIAR - este dat de măsura variabilităţii profitului produsă de variaţia nivelului de activitate (Cifra de Afaceri operaţionale) şi a Capitalurilor Împrumutate, împreună cu ratele lor de rambursare, dobânzile şi comisioanele aferente (Dob) şi a poziţiei activităţii firmei faţă de Pragul de Rentabilitate si este definit de următorii parametri:

• Prag de Rentabilitate Financiar (Punctul Mort financiar)

Unde: Dob = Dobânzi şi comisioane Platite - Dobânzi şi comisioane Incasate.

• Coeficientul cheltuielilor variabile • Levierul Financiar

Previziunea evolutiei Praguri de Rentabilitate si a Levierelor, de exploatare si financiare

Previziunea evolutiei Punctelor Moarte (Pragurilor de Rentabilitate) de exploatare si financiare

0

20000000

40000000

60000000

80000000

100000000

PMe previzionat 57850403 61580998 69509679 85631558

PMfin previzionat 61038443 61887049 69509679 85631558

2006 2007 2008 2009

Previziunea evolutiei levierelor de exploatare si financiare

0

1

2

3

4

Le previzionat 2.7968599 2.60078501 2.60132508 3.42834328

Lf previzionat 3.10424873 2.62164208 2.60132508 3.42834328

2006 2007 2008 2009

Levierele financiare cu valori peste 2 sau chiar peste 3 indică o situatie excelentă.

2.8.8.5. Indicatorii de performanţă financiară ce se calculează de către bancă şi investitori

Aceşti indicatori vor fi trataţi pe larg în Capitolul 3. si in Capitolul 6.: Studii de caz şi analiza de piaţ si Subcapitolul 6.1.)

V v = ───

CAo

CAo Lfin = ───────

CAo – PMfin

Fo + Dob PMfin = ────── 1 - v

V v = ───

CAo

CAo

Le = ──────── CAo – PMexpl

Fo

PMexpl = ──── 1 - v


45

Capitolul 3

Analiza performanţelor financiare ale societăţii comerciale din sectorul de construcţii. Studiu de caz si analiza de piaţa: Prezentarea performanţelor şi

evaluarea unei societăţi comerciale înaintea listării. Date financiare, rate financiare ale investiţiei. Stabilirea preţului de ofertă - S.C. Alumil Rom Industry S.A.

Analiza performanţelor societăţii comerciale se bazează pe evaluarea raportarilor financiare furnizate de Emitent (conf. IFRS-International Financial Reporting Standards): bilanţul, contul de profit şi pierdere, situaţia modificării capitalurilor proprii, a fluxurilor de trezorerie, a politicilor contabile, note.

3.1. Analiza indicatoriilor echilibrului financiar. Evaluarea gradelor de solvabilitate şi lichiditate

3.1.1. Analiza financiară pe baza bilanţului. Evaluarea activelor şi pasivelor şi participarea acestora la realizarea performanţei societăţii comerciale

Prospectul de Oferta oferă toate datele necesare în capitolul VI: PRIVIRE GENERALĂ ASUPRA SITUAŢIEI FINANCIARE ŞI A ACTIVITĂŢII DE EXPLOATARE A COMPANIEI, pagina 49.

3.1.2. Evaluarea gradelor de solvabilitate si lichiditate

3.1.2.1. Solvabilitatea - reprezintă capacitatea firmei de a face faţă obligaţiilor pe care le-a angajat, respectiv de a-şi onora plăţile la termenele scadente, pentru un orizont temporal mediu si lung.

INDICATORUL

SOLVABILITATII FORMULA DE CALCUL

CONDIŢIE

LIMITĂ 30 iunie 2006

Rate calculate pentru partea de sus a bilantului Solvabilitate patrimonială Capital propriu / Total pasive > 0,35 (0,50) 0,3644 Gradul de îndatorare Datorii totale / Capitaluri proprii ≤≤≤≤ 1 1,744!! Rata datoriilor totale Datorii totale / Active totale ≤≤≤≤ 1/ 3 0,6355 !!

Datorii termen mediu si lung/Capitaluri proprii < 0,5 0,121 Coeficienţi de îndatorare la termen Datorii termen mediu si lung/Capitaluri proprii < 1 0,137 Rate care definesc capacitatea de plata a dobanzilor Rata acoperirii dobanzilor EBIT / Cheltuieli cu dobânzile >2 (3) 27,75 –in 2005


46

Se constata ca ratele ce contin in termenul datorii si pe cele pe termen scurt sunt nefavorabile, indicand o problema de solvabilitate izvorata din lichiditatea insuficienta. Societatea va fi nevoită să recurgă la surse de finanţare suplimentare.

3.1.2.2. Lichiditatea - reprezintă proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma rapid în bani, lichiditatea fiind capacitatea firmei de a face faţă cheltuielilor şi de a-şi onora obligaţiile pe termen scurt, faţă de creanţieri, furnizori, etc, pe măsură ce acestea devin exigibile. INDICATORUL LICHIDITATII FORMULA DE CALCUL Conditie limita 30 Iun 2006

Lichiditatea pentru partea de jos a bilantului Rata lichidităţii generale (sau globale) – Rg

Activ circulant (sub 1 an) /Pasive exigibile pe termen scurt (Pasive curente + Capital propriu)

> 1

0,71

! Rata lichiditatii curente Active curente / Pasive curente > 1 1,152

Rata lichidităţii reduse - Rlr

(Rata trezoreriei) Activ circulant (sub 1 an) – Stocuri / Pasive exigibile pe termen scurt

> 1

0,674 !

Rata lichiditatii imediate - Rli

ATQR – Acid test quick ratio Disponibilităţi şi titluri de plasament

/ Pasive exigibile pe termen scurt

> 0,2

0,117 ! Lichiditatea pentru partea de sus a bilantului

Rate care definesc capacitatea de rambursare a creditelor Datorii pe termen mediu şi lung

/ Capacitatea de autofinanţare

≤≤≤≤ 3 ani 0,376 ani

Anuitatea rambursării datoriilor la termen / Capacitatea de autofinanţare

≤ 0,50

1,498 !!

Din nefericire pentru societate se constata ca sase din cele zece rate ale lichiditatii analizate nu respecta valorile limita, prin urmare, aceasta va finevoita sa apeleze la noi surse de finantare a activitatii curente.

3.2. Profitabilitatea societăţii comerciale analizate

Pe baza Contului de profit şi pierdere consolidat si Situaţiei fluxurilor de numerar pentru 2005 şi semestrul I 2006 am calculat urmatoarele rate ale profitabilitatii:

EBIT = Profit înainte de impozitare + Cheltuieli financiare –Venituri financiare = 15.292.844 lei

INDICATOR FORMULA VALORI REZULTAT Rata rentabilitatii Comerciale - RRC Return on Sales - ROS Profit Net / Vânzări 12.434.213/84.470.619 0,1472

Rata Rentabilitatii - Return on Assets Economice – ROA Profit Net / Total active

12,434,213 / 84.521.934 0,1471

ROAe Profit din exploatare / Active din exploatare

13.531.064 / 57.874.425

0,2338

Randamentul capitalului angajat Return on Investment - ROI

Profit (EBIT) / Total capital investit

15.292.844 / 35.323.926

0,433

Rata Rentabilităţii Financiare Return on Investment (Equity)– ROE Profit Net /Capital propriu

12.434.213 / 30.556.136 (în 2005)

0,407

Multiplicatorul capitalului Equity Multiplaier – EM

Total active / Capital propriu

84.521.934 / 30.556.136 2,766

Rata utilizării activelor - Rua Total venituri / Total active

84.470.619 + 26.146 /84.521.934 - (in 2005)

0,999

Rata profitului net Profit net /Total venituri

12.434.213 /84.470.61+ 26.146

0,147

Productivitatea muncii - W Profit brut /Nr.mediu salariaţi permanenţi 14.767.993/ 261

56.582 lei/salariat

Profit Net /Capital Permanent

12.434.213 /35.323.926 0,352 Rentabilitatea Capitalului Permanent Return On Capital Employed - ROCE

EBIT/Capital Permanent 15.292.844 /35.323.926 0,433 Rata de acoperire a activelor fixe imobilizate

Active Fixe Nete /Imprumuturi termen lung

26.517.758/4.767.790 5,562


47

.3.3. Formula "SCOR Z" de determinare a riscului de faliment

Edward I. Altman a încercat previzionarea falimentului unei companii bazându-se pe nivelurile ratelor financiare ale întreprinderii (Ri). El a pornit de la examinarea caracteristicilor unor companii care au dat faliment şi a unor companii solvabile, în acelaşi interval de timp. Utilizand o tehnică de natură statistică numită "analiza discriminanţilor multipli" sau "analiza discriminantă", pentru a constata diferenţele dintre cele două categorii de companii, căutand combinaţie liniară optima a ratelor, care să diferenţieze cele doua categorii de companii, a obţinut o rată agregată, numită indicatorul "Scor Z".

Z = C1R1 + C2R2 + ......+ Ci Ri + .......+ CnRn, unde Ci = coeficienţi de corelaţie, determinaţi prin metoda celor mai mici pătrate, pe baza observaţiilor asupra celor două categorii de companii.

Modelul Altman cu 5 variabile pentru AlumilRom Industry S.A.pentru anul 2005: Z= 1,2 R1 + 1,4 R2 + 3,3 R3 + 0,6 R4 + 0,999 R5

Z = 1,2 x 0,081 + 1,4 x 0,05858 + 3,3 x 0,179 + 0,6 x 0,5493 + 0,999 x 0,98 = 2,053 Un scor sub 1,8 arată că firma este în prag de faliment, iar un scor de peste 2,7 indică un grad bun

de solvabilitate. Rata care are cea mai mare contribuţie la calculul scorului este cea a rentabilitatii activelor totale (ROA brut), adică EBIT / Active totale. Aceasta arată importanţa studierii lichidităţii firmei într-un context dinamic – o companie poate avea o problemă de lichiditate, dar dacă este profitabilă, fluxul de fonduri va putea să amelioreze poziţia ei de lichiditate.

Formula „Scor Z” s-a dovedit eficientă în a prevedea cu 2-3 ani înainte solvabilitatea sau falimentul. 94% din societatile falimentare au avut Z < 2,7 si 97% din cele solvabile au Z>2,7.

Punctajul de 2,053, cu 14,06% deasupra punctului critic, indică faptul că societatea Alumil Rom Industry prezintă o siguranţă suficientă pentru a învesti sau măcar pentru a fi speculată în Piaţa de Capital.

Capitolul 4.

Managementul listării societăţii comerciale în Piaţa de Capital

4.1. Piaţa de Capital şi listarea societăţilor comerciale. Prezentare generală a Pieţei de Capital din România

Prima societate românească de construcţii nou înfiinţată care s-a finanţat prin emisiuni de acţiuni şi ulterior de obligaţiuni este IMPACT DEVELOPER S.A. Ulterior s-a listat pe bursa românească ALUMIL ROM INDUSTRY S.A., sucursala românească deţinuta în momentul ofertei publice primare iniţiale de vânzare în proporţie de 69,88% de Alumil Milonas – Industria Aluminiului S.A. din Grecia.

Din punct de vedere normativ, funcţionarea pieţei de capital este reglementată de: • Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital (publicată în Monitorul Oficial nr. 571/29.06.2004), • Regulament de organizare şi funcţionare a S.C. Bursa de Valori Bucureşti S.A., aprobat prin

Decizia C.N.V.M. nr. 2600/14.09.2006 şi Decizia 3196/12.10.2006.

4.1.1. Elemente caracteristice ale Pieţei de Capital

4.1.1.1. Scopul, caracteristicile, avantajele şi dezavantajele listării Piaţa de Capital este piaţa specializată în care acţionează investitori, entităţi economice şi statul,

RATA FORMULA VALORI REZULTAT R1 Capital circulant (Active pe termen scurt -

Pasive pe termen scurt) / Active totale 57.874.425 - 50.862.483 /86.186.409 0,081

R2 Profit Net capitalizat (PN – Dividende) / Active totale

12.434.213 - 6.758.109 / 86.186.409 0,05858

R3 EBIT / Active totale 15.292.844 / 86.186.409 0,179 R4 Valoarea de piaţă sau contabila a actiunilor

(Capitalul Propriu) / Datorii totale 30.556.136 (Capitalul Propriu)

/ 50.862.483 + 4.767.790 0,5493

R5 Vânzări / Active totale 84.470.619/ 86.186.409 0,98


48

între care se manifestă relaţii specifice în scopul finanţării şi realizării investiţiilor, în condiţiile asumării de riscuri dar şi distribuirii de beneficii intre participanţii, prin intermediul emisiunii şi tranzacţionării instrumentelor financiare clasice (acţiuni, obligaţiuni) şi derivate (futures, options, call etc.). FUNCŢIILE PIEŢEI DE CAPITAL

I. Funcţia de finanţare prin mobilizarea capitalurilor persoanelor fizice şi juridice, de către emitenţii de acţiuni sau obligaţiuni, pentru: �� finanţarea proiectelor de investiţii �� finanţarea activelor pe termen lung �� finanţarea activităţilor curente (active pe termen scurt)

II. Funcţia de tranzacţionare liberă a

titlurilor financiare ce conferă dreptul de proprietate asupra societăţilor comerciale listate

Asigură:

posibilitatea de preluare de către finanţatorii capabili a controlului asupra unor societăţi prin achiziţionarea unor pachete corespunzătoare de acţiuni

posibilitatea de a

schimba uşor

activele în lichidităţi

III. Funcţia socio-psihologică de orientare a indivizilor catre sistemul social bazat pe proprietatea privată şi piaţa liberă, prin la activele diverselor firme cotate

pe baza: dezvoltării interesului de a menţine şi

dezvolta sistemul social bazat pe proprietatea privată şi piaţa liberă

dezvoltării interesului de a susţine, prin implicarea politică a alegătorilor

deţinători de active, a unei politici economice care să favorizeze bunul mers

al economiei, prin bunul mers al societăţilor comerciale componente

dezvoltării interesului cetatenilor

deţinători de active să procure resurse şi să consume produsele

oţinute în propria ţară

4.1.1.2. Valorile mobiliare

4.1.1.2.1. Titlurile financiare primare – acţiunile şi obligaţiunile

Acţiunile - sunt titluri ce conferă un drept de proprietate asupra unei părţi a capitalului social al societăţii emitente, proporţional cu numărul de acţiuni deţinute, precum şi alte drepturi cum ar fi: • de a primi anual o cotă parte din profit (dividende) în funcţie de numărul de acţiuni deţinute; • de a fi informat cu privire la evoluţia economico-financiară a întreprinderii; • de a participa la conducerea societăţii, de a alege sau a fi ales în consiliul de administraţie al acesteia; • de proprietate asupra unei părţi a activelor societăţii, în cazul lichidării sau încetării funcţionării sale. Obligaţiunile - sunt titluri de creanţă asupra societăţii emitente ce atrag sume de bani sub formă de împrumuturi pe termen lung şi mediu. Obligaţiunile nu conferă aceleaşi drepturi ca si acţiuniunile, dar posesorul lor beneficiază de o dobândă periodică fixă şi la expirarea perioadei de împrumut, de rambursarea sumei plătite pentru răscumpărarea obligaţiunilor de către emitent.

4.2. Condiţiile listării societăţii comerciale în Piaţă de Capital

4.2.1. Condiţiile şi procedurile legale necesare listării

Listarea se face conform condiţiilor şi procedurilor impuse de Legea 297/2004 privind Piaţa de Capital (M.Of. 571/29.06.2004) pentru admiterea la tranzacţionare: TITLUL VI, EMITENŢII, Capitolul III: 1. Condiţii referitoare la emitent (Secţiunea 1, Art.213) societatea trebuie:

- să fie înfiinţată şi să îşi desfăşoare activitatea, în conformitate cu prevederile legale în vigoare; - să aibă o capitalizare anticipată, de cel puţin echivalentul în lei al 1.000.000 euro sau, capitalul şi

rezervele, de cel puţin echivalentul în lei al 1.000.000 euro; - societatea să fi funcţionat în ultimii 3 ani şi să fi întocmit şi comunicat situaţiile financiare pentru

aceeaşi perioadă, în conformitate cu prevederile legale. 2. Condiţii referitoare la acţiuni (Art.217.):

a. acţiunile pentru care s-a solicitat admiterea la tranzacţionare să fie distribuite publicului într-o proporţie de cel puţin 25% din capitalul subscris, reprezentat de această clasă de acţiuni;

b. este asigurată funcţionarea normală a pieţei, cu mai putin de 25% din capitalul subscris, dacă numărul de acţiuni în circulaţie şi dispersia acestora în rândul publicului sunt suficient de mari.


49

4.3. Managementul listării în Piaţă de Capital a societăţilor comerciale de construcţii 4.3.1. Metodologia listării. Cerinţe, schemă logică METODOLOGIA LISTĂRII – SCHEMA LOGICĂ

ELABORAREA PROSPECTULUI DE OFERTĂ PRIVIND OFERTA PUBLICĂ PRIMARĂ INIŢIALA – I.P.O. – DE VÂNZARE DE ACŢIUNI ALE SOCIETĂŢII COMERCIALE

– incluzand si situatiile financiar - contabile proprii certificate de o societate independentă de

audit, inscrisă in Camera Auditorilor

INAINTAREA CĂTRE C.N.V.M. A CERERII DE APROBARE A PROSPECTUL DE OFERTĂ PRIVIND OFERTA PUBLICĂ PRIMARĂ INIŢIALĂ DE VÂNZARE DE

ACŢIUNI ALE SOCIETATII COMERCIALEALE

Art.173.- (1), Legea 297/2004, In TITLUL V - OPERAŢIUNI DE PIAŢĂ, Capitolul I - Ofertele publice, Secţiunea 1- Dispoziţii comune

ASIGURAREA ACCESULUI PUBLICULUI LA PROSPECTUL IPO • este publicat în unul sau mai multe cotidiane de difuzare naţională; • gratuit, pe suport de hârtie, cel puţin la sediile ofertantului şi intermediarului respectivei

oferte, sau la sediul operatorului pieţei reglementate pe care se intenţionează admiterea la tranzacţionare;

• publicat în format electronic pe website-ul ofertantului şi al intermediarului ofertei; • este publicat în format electronic pe website-ul operatorului pieţei; • este publicat în format electronic pe website-ul C.N.V.M., în situaţia în care aceasta a

decis să ofere acest serviciu. Art.175.- (3)

DERULAREA OFERTEI PUBLICE PRIMARE INIŢIALE DE VÂNZARE DE ACŢIUNI ALE SOCIETĂŢII COMERCIALE

LANSAREA ANUNŢULUI DE OFERTĂ PUBLICĂ in cel putin doua cotidiane de difuzare natională

Art.175.- (1)

INCHEIEREA PERIOADEI DE SUBSCRIERE A ACŢIUNILOR DIN CADRUL OFERTEI PUBLICE PRIMARE INIŢIALE DE VÂNZARE DE ACŢIUNI ALE SOCIETĂŢII COMERCIALE

ADMITEREA LA TRANZACŢIONARE DE CĂTRE C.N.V.M. A ACŢIUNILOR INTEGRAL PLĂTITE in cazul distribuirii catre public al unui numar sificient de acţiuni

• minim 25% din capitalul subscris • sub 25% din capitalul subscris dacă numărul de acţiuni existente în circulaţie şi dispersia

acestora în rândul publicului sunt suficient de mari Art.217

4.3.2. Obiectivele societăţilor comerciale care se listează în Piaţa de Capital. Proceduri şi

mecanisme Societăţile comerciale care se listează în Piaţa de Capital, pe lângă obiectivele generale ale oricărei societăţi comerciale, trebuie să realizeze un obiectiv global suplimentar, anume menţinerea investitorilor existenţi şi atragerea investitorilor potenţiali, prin atingerea unor obiective derivate din acesta. OBIECTIVELE, PROCEDURILE, MECANISMELE ŞI CERINŢELE

SOCIETĂŢILOR COMERCIALE DIN DOMENIUL CONSTRUCŢIILOR CARE SE LISTEAZĂ ÎN PIAŢA DE CAPITAL

OBIECTIVE GENERALE

ALE ORICĂREI SOCIETĂŢI

COMERCIALE • Siguranţă • Stabilitate • Profitabilitate • Crestere • Imagine, prestigiu, status.

OBIECTIVUL SPECIFIC AL SOCIETĂŢILOR DEŢINUTE

PUBLIC - MENŢINEREA

INVESTITORILOR EXISTENŢI ŞI ATRAGEREA INVESTITORILOR

POTENŢIALI prin crearea, menţinerea şi

dezvoltarea încrederii acestora şi satisfacerea lor financiară -

• Plan de Afaceri fezabil, viabil şi convingător

• Prospect de Ofertă corect şi complet, aprobat de Comisia Naţionala a Valorilor Imobiliare

• Raport de Audit Financiar-Contabil realizat de un auditor cu o reputaţie cât mai bună

• Transparţa, informarea completă,

riguroasă, disponibilă oricând acţionarilor şi în mod regulat publicului – postarea trimestrială a tuturor informaţiilor relevante pe site-urile web ale Bursei şi al societaţii comerciale

• Distribuirea dividendelor pentru

acţiuni şi a dobânzilor pentru obligaţiuni

MANAGEMENTUL LISTĂRII

SOCIETĂŢILOR COMERCIALE IN PIAŢA

DE CAPITAL

DOCUMENTELE NECESARE LISTĂRII

• Prospect de Ofertă Incluzând situaţiile financiare si opiniile auditorului (Raportul de Audit Financiar-Contabil)

• Procedurile si mecanismul listării acţiunilor

• Cerintele necesare listării acţiunilor

• Procedurile Ofertei Publice de Vanzare de Acţiuni

• Cerinţe de raportare către instituţiile Pieţei de Capital si către publicul investitor cu privire la societăţile deţinute public


50

4.3.2.1. Obiectivele fundamentale ale managementului firmelor din domeniul construcţiilor ce intenţionează să se listeze în Piaţa de Capital

În situaţia în care proprietarii unei firme de costructii îşi doresc listarea sa la bursă, apar probleme suplimentare difícil de rezolvat.

4.3.2.1.1. Principalele obiective ale managementului firmelor din domeniul construcţiilor ce trebuie îndeplinite in scopul listării în Piaţa de Capital

PRINCIPALELE OBIECTIVE ALE MANAGEMENTULUI FIRMELOR DIN DOMENIUL CONSTRUCŢIILOR CE TREBUIE ÎNDEPLINITE IN SCOPUL LISTĂRII ÎN PIAŢA DE CAPITAL

OBIECTIVE GENERALE ALE ORICĂREI

SOCIETĂŢI COMERCIALE

1. Siguranţă 2. Stabilitate 3. Profitabilitate 4. Creştere 5. Imagine, prestigiu,

status

MENŢINEREA INVESTITORILOR ŞI ATRAGEREA DE NOI

INVESTITORI Crearea, menţinerea şi dezvoltaea încrederii

investitorilor existenţi şi potenţiali

Satisfacerea financiară a investitorilor

MANAGEMENTUL LISTĂRII SOCIETĂŢII

COMERCIALE ÎN PIAŢA DE CAPITAL

- PROCEDURI,

CERINŢE MECANISME -

•••• Plan de Afaceri, fezabil, viabil şi convingător

•••• Prospect de Ofertă corect şi complet •••• Rapoarte de audit financiar- contabil

realizat de un auditor cu o reputaţie cât mai bună

•••• Transparenţă, informarea completă, riguroasă, disponibilă oricând acţionarilor şi în mod regulat publicului – postarea trimestrială a tuturor informaţiilor relevante, în primul rând financiare, pe site-ul bursei

•••• Distribuirea de dividende şi dobânzi pentru obligaţiuni

4.3.2.1.1.1. Menţinerea investitorilor existenţi şi atragerea de noi investitori

Principii ce trebuie respectate în etapa de pre- şi post-ofertare 1. Transparenta, informarea acţionarilor şi a publicului interesat prin intermediul

documentelor autorizate, în mod complet, riguroas, regulat şi la cerere: �� Furnizarea către acţionari a tuturor informaţiilor relevante, în primul rând financiare, în orice

moment calendaristic; �� Postarea trimestrială a acestor informaţii pe site-ul web al BVB şi al societăţii.

2. Distribuirea de dividende şi informarea acţionarilor cu privire la destinaţiile şi eficienta utilizării profitului nedistribuit.

Aceste aspecte vor fi tratate pe larg în Subcapitolul 4.6. Dividendul şi politica de dividend şi Subcapitolul 5.3. Dividendul şi politica de dividend post-listare.

4.4. Documente ce trebuie elaborate în etapa de ofertare

1. Plan de Afaceri fezabil, viabil şi convingător (Subcapitol 2.2.1. Planul de Afaceri – Business Plan) 1. Prospect de ofertă corect şi complet care furnizează investitorilor potenţiali şi autorităţilor toate

informaţiile necesare privitoare la societate 2. Raport de audit financiar-contabil realizat de un auditor cu o reputaţie cât mai bună.

4.4.2. Prospectul de Ofertă Privind Oferta Publică Primară Iniţială de Vânzare de acţiuni – IPO – a societăţii comerciale ce urmează să se listeze în Piaţa de Capital

Prospectul de ofertă este documentul ce conţine informaţiile care, conform caracteristicilor emitentului şi valorilor mobiliare oferite publicului, sunt necesare investitorilor, pentru a realiza o evaluare în cunoştinţă de cauză a societăţii. Un prospect de ofertă publică primară iniţială de vânzare de


51

acţiuni15 va fi prezentat in Subcapitolul 6.1.1. Extrase din Prospectul de Ofertă Publică Primară Iniţială de Vânzare de acţiuni al SC ALUMIL ROM INDUSTRY S.A.:

4.4.3. Auditul financiar – contabil al societăţilor comerciale ce urmează să se listeze în Piaţa de Capital (TITLUL VIII AUDITUL FINANCIAR Legea 297/2004)

Companiile ce intenţionează să se listeze în Piaţa de Capital trebuie în mod obligatoriu să pună la dispoziţia organismelor de reglementare a Pieţei de Capital ( C.N.V.M., B.V.B.) dar şi investitorilor, situaţiile financiar - contabile proprii dar certificate de o societate autorizată pentru aşa ceva, numită societate de audit, înscrisă în Camera Auditorilor. Efectul psihologic favorabil asupra investitorilor este cu atât mai mare cu cât societatea de audit este mai prestigioasa (şi percepe comosioane mai mari).

Potrivit Standardului de audit nr. 700, „Raportul de audit“, acesta „trebuie să conţină în scris o exprimare clară a opiniei asupra situaţiilor financiare considerate un tot unitar“.

4.4.3.1. Sarcinile auditului financiar contabil

Acestea sunt: I. Verificarea respectării cadrului conceptual al contabilităţii II. Verificarea şi certificarea reflectării în contabilitate a situaţiilor financiare, imaginea lor fidelă,

clară şi completă pe întreg exerciţiul financiar, respectând trei imperative: •••• Prudenţa – Regularitatea – Sinceritatea

4.4.3.2. Schema Raportului de Audit Economico-Financiar SCHEMA RAPORTULUI DE ADIT ECONOMICO-FINANCIAR

SEMNĂTURA AUDITOR

ADRESA AUDITOR

d. Declaraţia auditorului asupra faptului că auditul conferă o bază rezonabilă pentru exprimarea opiniei

c. Auditul a inclus: c1. Examinarea pe bază de test a probelor pentru confirmarea

valorilor cuprinse în situaţiile financiare; c2. Modul de reflectare a principiilor contabile asupra situaţiilor financiare; c3. Evaluarea estimărilor semnificative realizate de conducere la

întocmirea situaţiilor financiare; c4. Evaluarea prezentării generale a situaţiilor financiare.

b. Auditul a fost planificat şi efectuat pentru a se obţine o asigurare rezonabilă a situaţiilor financiare şi pentru ca ele să nu conţină erori semnificative

a. Auditul a fost efectuat în conformitate cu I.F.R.S. şi/sau standardele naţionale

Paragraf privind natura

auditului (aria de

aplicare)

Data raportulu

i

Auditorul a analizat efectul asupra situaţiilor financiare şi raportul privind evenimentele şi tranzacţiile până la data încheierii raportului

Auditor independent …….. Societatea de audit ……….

Titlul Cui se Cui se

adreseaza Actionarilor, Consiliului de Administratie, AGA (Trebuie respectate clauzele pravazute in angajament)

Paragraful de

introducere

a. Se identifica situatiile financiare auditate, data si perioada acoperita

b. Declaratie asupra faptului ca situatiile financiare revin in responsabilitatea conducerii societatii financiare auditate

c. Responsabilitatea auditorului este de a exprima o opinie asupra situaţiilor financiare

Cadrul general de raportare financiară I.F.R.S. şi standarde

naţionale relevante

Prezentarea altor cerinţe specificate în statute sau legi

Paragraful privind OPINIA

Raportul de audit trebuie să conţină în mod clar opinia dacă situaţiile financiare oferă o imagine fidelă a situaţiei financiare

15 Prospect de Ofertă privind Oferta Publică Primară Initiala de Vânzare a 6.250.000 acţiuni ale S.C. Alumil Rom Industry S.A., 8-18 dec. 2006


52

4.4.3.3. Tipurile de opinii exprimate de către auditori Auditorul trebuie să aleagă între următoarele modalităţi de exprimare a opiniilor: a) Opinia fără rezerve – Unqualified opinion report - Este exprimată atunci când auditorul a obţinut o asigurare rezonabilă asupra faptului că toate datele semnificative incluse în posturile din bilanţul contabil au fost culese şi sistematizate după o metodă acceptabilă şi permanentă, conform cu normele legale. b) Opinia cu rezerve – Qualified opinion report - Este formulată atunci când auditul nu este în măsură să exprime o opinie fără rezerve, dar incidenţa dezacordurilor cu conducerea întreprinderii şi a limitelor impuse întinderii angajamentului de audit nu impun o opinie nefavorabilă. c) Opinia defavorabilă – Adverse opinion report - Se exprimă când dezacordurile cu conducerea întreprinderii sunt semnificative şi au o incidenţă importantă asupra bilanţului contabil, care este incomplet, nesincer, înşelător. d) Imposibilitatea de a exprima o opinie – Desclaimer opinion report - Intervine atunci când limitarea întinderii lucrărilor sau incertitudinilor sunt de aşa natură încât auditorul nu este în măsură să formuleze vreo opinie asupra bilanţului.

4.5. Stabilirea preţului de ofertă Subiectul va fi tratat in Subcapitolul 6.1.3. Stabilirea preţului de ofertă– evaluarea investitiei.

4.7. Dividendul şi politica de dividend Politica de dividend se materializează în opţiunea unei firme de a distribui parţial sau total sau a

nu distribui dividende, în anumite exerciţii finanicare, de creştere continuă, de reducere sau de păstrare nemodificată a cuantumului dividendelor, precum şi de folosirea diverselor surse pentru plata efectivă a dividendelor, ţinând cont că cerinţa majoră a finanţelor este maximizarea valorii firmei.

4.7.1. Tipuri de politici de dividend

Tip de politica de dividend Dividend pe acţiune (DPAt)

Politica de participare directă (la profit) d x PA Politica de stabilitate sau de prudenţă g x DPAt-1 Politica reziduală sau politica oportunistă f(INV + FIN)t

PA = profit net pe acţiune, d = rata dividendului g = rată constantă de creştere anuală a dividendelor (poate fi pozitivă sau negativă)

f = rată de variatie anuală a dividendelor in functie de politica de finantare

4.7.2. Indicatori ai politicii de dividend

Profit net anual al societăţilor Profit = ───────────────────────────

pe acţiune Numărul acţiunilor emise

Volumul total al dividendelor plătite într-un an Rata distribuirii = ───────────────────────────────

dividendelor Profit net anual al societăţii

Dividendul pe o acţiune Randamentul = ─────────────────────── pe acţiune Cursul acţiunilor

Cursul acţiunilor Coeficientul = ─────────────────────── = PER de capitalizare Profit pe acţiune

Capital social Valoarea nominală = ─────────────────────── a acţiunii Număr de acţiuni

Activul net Valoarea patrimonială = ─────────────────────── a actiunii Număr de acţiuni emise de firmă

Activul net total – Active latente Valoarea intrinsecă = ─────────────────────── a acţiunii Număr de acţiuni Rata dividendelor Valoarea financiară = Valoarea nominală x ──────────── a acţiunii Rata dobanzii

Volumul anual al dividendelor plătite Dividendul = ───────────────────────────── pe acţiune Numărul acţiunilor emise


53

Capitolul 5

Măsuri manageriale post-listare

5.1. Respectarea drepturilor deţinătorilor de instrumente financiare ale emitenţilor. Transparenţa

Investirea resurselor proprii, ale persoanelor fizice sau juridice, nu poate fi concepută fără deţinerea de informaţii complete şi corecte asupra afacerii în care se investeşte şi nici fără garanţia că societatea va administra eficient si responsabil activele sale.

CONTINUAREA FINANŢĂRII prin Oferte Publice Iniţiale Secundare

(Ulterioare) de Vânzare de Acţiuni

Evaluarea acţiunilor pe baza ratelor de piaţă si a valorii intrinseci

POLITICA FAŢĂ DE ACŢIONARI CONTINUAREA DEZVOLTĂRII ORGANIZAŢIEI SI AFACERII

MĂSURI MANAGERIALE POST- LISTARE

CADRUL LEGISLATIV Regulamentul CNVM nr. 1/2006,

Regulamentul CNVM nr. 1/2008, Regulamentul CNVM nr. 6/2009,

Codul Bursei de Valori Bucuresti S.A. - operator de piata - 24 iunie 2006, Codul de Guvernanta Cooperatista

Măsuri destinate a preveni abuzurile comise de către

persoanele implicate

Respectarea drepturilor

deţinătorilor de instrumente

financiare ale emitenţilor

Transparenţa

Politica de dividend

Legea nr. 297/2004, Legea nr. 31/1990,

5.1.1. Actele normative care asigură respectarea drepturilor deţinătorilor de instrumente financiare ale emitenţilor şi transparenţa activităţii şi situaţiei societăţilor comerciale listate

Pentru a nu lăsa corectul tratament al publicului şi acţionarilor la bunăvoinţa persoanelor ce deţin poziţii de putere în societate şi ale căror interese sunt adeseori parţial în contradicţie cu cele ale celorlalţi acţionari, legislaţia vine în sprijinul acestora prin: �� Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale – actualizată prin Legea nr. 284/2008 MOf nr.778; �� Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital, publicată în Monitorul Oficial nr. 571/29.06.2004; �� Regulamentul CNVM nr.1/2006 privind emitenţii şi operaţiunile cu valori mobiliare; �� Regulamentul CNVM nr. 1/2008 privind implementarea Directivei nr. 2007/14/CE de stabilire a

normelor de aplicare a anumitor dispoziţii ale Directivei 2004/109/CE privind armonizarea obligaţiilor de transparenţă în ceea ce priveşte informaţiile referitoare la emitenţii ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată;

•••• Codul Bursei de Valori Bucureşti S.A. - operator de piaţă - 24 iunie 2006; •••• Codul de Guvernanţă Cooperatistă al Bursei de Valori Bucureşti – 2008;

�� Regulamentul CNVM nr. 6 /2009 privind exercitarea anumitor drepturi ale acționarilor în cadrul adunărilor generale ale societăţilor comerciale.


54

5.1.2. Obligaţiile societăţilor comerciale ale căror acţiuni sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată privind transparenţa

LEGEA 297/2004 PRIVIND PIAŢA DE CAPITAL, TITLUL VI - EMITENŢII, CAP. V - TRANSPARENŢA EMITENŢILOR , SECŢIUNEA 1

Articolul 224 - Societatea trebuie:

1. să se înregistreze la C.N.V.M. şi să respecte cerinţele de raportare 2. să asigure un tratament egal pentru toţi acţionarii care deţin acţiuni de aceeaşi clasă. 3. să asigure toate facilităţile şi informaţiile necesare privind:

� organizarea adunărilor generale şi drepturile de vot � alocarea şi plata dividendelor; � emiterea de noi acţiuni, operaţiunile de distribuire, subscriere, renunţare şi conversie; � să asigure acţionarilor exercitarea drepturilor financiare.

4. să informeze publicul, în maximum 48 de ore, cu privire la orice noi evenimente, care pot conduce la modificări ale preţului acţiunilor, datorită efectului lor asupra situaţiei patrimoniale şi financiare sau activităţii Emitentului

5. C.N.V.M. poate solicita societăţii toate informaţiile necesare protecţiei investitorilor şi asigurării unei funcţionări ordonate a pieţei.

Articolul 225 - acte juridice:

Administratorii societăţilor sunt obligaţi să raporteze, deîndată, orice act juridic încheiat de către societate cu administratorii, angajaţii, acţionarii care deţin controlul, precum şi cu persoanele implicate cu aceştia, a cărui valoare cumulată reprezintă cel puţin echivalentul în lei a 50.000 euro. Vor fi respectate interesele societăţii, în raport cu ofertele existente pe piaţă şi conducerea va fi obligată să întocmească rapoarte care: � să prezinte, într-un capitol special, actele juridice încheiate sau amendamentele la acestea � să conţină şi orice alte informaţii necesare pentru determinarea efectelor lor asupra situaţiei financiare a societăţii.

Articolul 226 - Informaţiile privilegiate

� Orice societate comercială trebuie să informeze publicul şi C.N.V.M., fără întârziere, în legătură cu informaţiile privilegiate ce îl privesc în mod direct,

� Un Emitent poate, pe proprie răspundere, să amâne dezvăluirea publică a informaţiei privilegiate (informând şi în baza aprobării C.N.V.M.), pentru a nu prejudicia interesele proprii, cu condiţia să nu inducă în eroare publicul;

� Dacă un emitent sau o persoană care acţionează în numele sau în contul emitentului dezvăluie orice informaţie privilegiată către o terţă persoană, în exercitarea obişnuită a profesiei, trebuie să facă publică informaţia.

Articolul 227 - Situaţia financiară

1. Societăţile vor pune la dispoziţia publicului şi vor transmite C.N.V.M. şi operatorului de piaţă rapoarte trimestriale, semestriale şi anuale, în maximum 5 zile de la data aprobării, inclusiv raportul auditorului financiar, dacă s-a făcut

2. Raportarea trebuie, conform C.N.V.M.: � să includă orice informaţie semnificativă, pentru ca investitorii să facă o evaluare fundamentată privind activitatea

societăţii, a profitului sau pierderii; � să indice orice factor special care a influenţat aceste activităţi.

Articolul 228 - Modificările în deţinerile de acţiuni

1.În cazul operaţiunilor de achiziţie sau vânzare, care fac că drepturile de vot deţinute de o persoană să atingă, să depăşească sau să scadă sub pragurile de 5%, 10%, 20%, 33%, 50%, 75% sau 90%, aceasta are obligaţia să informeze, în maximum 3 zile lucrătoare de la momentul luării la cunoştinţă a respectivei operaţiuni, societatea, C.N.V.M şi piaţa reglementată pe care se tranzacţionează

2.Societatea trebuie să aducă la cunoştinţa publicului respectiva operaţiune, în maximum 3 zile lucrătoare.

CODUL DE GUVERNANŢĂ COOPERATISTĂ AL BURSEI DE VALORI BUCUREŞTI - EXTRAS

ART. 7 – TRANSPARENTA, RAPORTAREA

FINANCIARĂ, CONTROLUL INTERN ŞI ADMINISTRAREA RISCULUI

Principiul XII Structurile de guvernanţă corporativă, instituite în cadrul Emitenţilor, trebuie să asigure efectuarea unei raportări periodice şi continue adecvate asupra tuturor evenimentelor importante referitoare la Emitent, inclusiv situaţia financiară, performanţa, proprietatea şi conducerea acesteia.

Principiul XIII Consiliul de Administraţie va adopta reguli stricte, menite să protejeze interesele societăţii, în domeniile raportării financiare, controlului intern şi administrării riscului. Recomandarea 25: • Emitenţii vor pregăti şi disemina informaţii

periodice şi continue relevante, în conformitate cu cele mai înalte standarde de raportare financiară – Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS) - standarde de raportare de mediu, sociale şi de conducere (ESG – Environment, Social and Governance). Informaţiile vor fi diseminate atât în limba romana cât şi în limba engleză.

Recomandarea 26: • Emitenţii vor promova, cel puţin o dată pe an,

întâlniri cu analişti financiari, brokeri, agenţii de rating şi alţi specialişti de piaţă, în scopul prezentării elementelor financiare, relevante deciziei investiţionale.

Recomandarea 27: • Consiliul de administraţie (CA) va înfiinţa un

Comitet de Audit, format din membrii săi, pentru a-l asista în îndeplinirea responsabilităţilor sale în domeniul raportării financiare, al controlului intern şi acela al administrării riscului.

Recomandarea 28: • CA sau Comitetul de Audit, după caz, va examina

în mod regulat eficienta raportării financiare, controlului intern şi sistemului de administrare a riscului adoptat de societate; se va asigura că analizele de audit efectuate precum şi rapoartele de audit elaborate, ca urmare a acestora, sunt conforme cu planul de audit aprobat de CA sau de Comitetul de Audit.

Recomandarea 29: • Comitetul de Audit va fi alcătuit în exclusivitate din

administratori neexecutivi şi va conţine un număr suficient de administratori independenţi.

ART. 2 - DREPTURILE DEŢINĂTORILOR DE INSTRUMENTE FINANCIARE ALE EMITENŢILOR

Principiul II Emitenţii au obligaţia de a respecta drepturile deţinătorilor de instrumente financiare emise de aceştia şi de a le asigura acestora un tratament echitabil.

Principiul III Emitenţii vor depune toate eforturile pentru a realiza o comunicare efectivă şi activă cu deţinătorii de instrumente financiare emise de aceştia.

Recomandarea 4: • Toţi deţinătorii de instrumente financiare din aceeaşi

clasă de titluri, vor fi trataţi în mod echitabil; • Toate instrumentele financiare de acelaşi tip şi

clasă, trebuie să confere drepturi egale; orice modificare a drepturilor conferite de acestea, trebuie supusă aprobării deţinătorilor, în adunările speciale ale acestora.

Recomandarea 5: • Emitenţii vor depune toate diligenţele pentru

facilitarea participării acţionarilor lor la lucrările adunărilor generale ale acţionarilor (AGA), precum şi a exercitării depline a drepturilor acestora.

Recomandarea 6: • Emitenţii vor propune aprobării AGA proceduri de

urmat în vederea desfăşurării ordonate şi eficiente a lucrărilor AGA, fără a prejudicia însă dreptul oricărui acţionar de a-şi exprima liber opinia asupra chestiunilor aflate în dezbatere.

Recomandarea 7: • Acţionarii care nu pot participa la lucrările AGA, isi

pot exercita votul în absenta, pe bază de procură.

Recomandarea 8: • Emitenţii vor asigura acţionarilor lor accesul la

informaţii relevante, astfel încât aceştia să-şi exercite toate drepturile de o manieră echitabilă.

Pe pagina de web, Emitenţii vor pune la dispoziţia publicului, informaţiile relevante care se vor referi, fără a se limita, la: - proceduri privind participarea la AGA, convocări şi

completările ordinii de zi a AGA, răspunsuri ale Consiliului de Administraţie la întrebările acţionarilor;

- rapoarte curente; - situaţiile financiare anuale, semestriale şi

trimestriale; - exercitarea drepturilor de vot în AGA, - materiale referitoare la punctele de pe agenda AGA; - modele de procura specială, calendarul financiar,

etc. Recomandarea 9: • Emitenţii vor crea o structură organizatorică

adecvată pentru relaţia cu investitorii şi cu acţionarii


55

5.2. Ofertele publice de preluare obligatorii Proprietarii de societăţi comerciale listate trebuie să cunoască faptul că legea prevede nişte praguri de deţinere a căror atingere obligă pe deţinători să efectueze oferte publice de preluare obligatorii, acest fapt constituind un obstacol uneori de netrecut, efortul financiar necesar ofertei de preluare fiind de cele mai multe ori foarte mare. Aproprierea sau chiar atingerea şi depăşirea pragului de deţinere de 33% (în unele cazuri 50%) de la care deţinătorul este obligat să facă oferta publica de preluare, adică de cumpărare cu un preţ avantajos a tuturor acţiunilor rămase, este foarte importantă, atât pentru investitori cât şi pentru speculatori.

Secţiunile 6 şi 7 din TITLUL V OPERAŢIUNI DE PIAŢĂ, Capitolul I, Oferte publice, reglementează ofertele publice de preluare obligatorii şi retregerea acţionarilor dintr-o societate comercială în care mai mult de 95% este deţinut de ofertant sau acesta a preluat mai mult de 90% din acţiunile vizate de ofertă:

5.3. Dividendul şi politica de dividend post-listare

Acordarea dividendelor În privinţa acordării dividendelor, pentru protejarea acţionarilor, trebuie ca (Legea 297 prin

Articolul 238 (Capitolul VI)): � Termenul de plată a dividendelor să fie de maxim 6 luni de la AGA de stabilire a dividendelor. � În cazul în care AGA nu stabileşte data plăţii dividendelor, acestea se plătesc în termen de

maximum 60 de zile de la data publicării hotărârii AGA de stabilire a dividendelor în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.

5.7. Finanţarea societăţilor comerciale listate prin noi emisiuni de tifluri financiare

Aceasta se face prin emisiuni de acţiuni, puse la dispoziţia investitorilor prin Oferte Publice Iniţiale Secundare (Ulterioare) de Vânzare de Acţiuni.

Listarea se aplică tuturor acţiunilor emise de societate din clasa respectivă, nu numai celor care au făcut obiectul ofertei publice.

5.7.1. Evaluarea acţiunilor pe baza ratelor de piaţă ale valorilor mobiliare. Stabilirea preţului de ofertă pentru Oferta Publică Secundară de Vânzare de Acţiuni

Evaluarea acţiunilor pe baza ratelor de piaţă ale valorilor mobiliare este un capitol esenţial al managementului post-listare al societăţilor comerciale. Raţiunea care stă la baza acestei evaluări este aceea că, în Piaţa de Capital, titlurile mobiliare ale unei companii primesc o valoare de piaţă diferită de cea nominală, rezultată din interacţiunea dintre cererea şi oferta pentru titlurile respective, în fiecare moment de tranzacţionare pe piaţă. În consecinţă, valoarea de piaţă sau capitalizarea bursieră a companiei, adică numărul de acţiuni multiplicat cu cursul bursier, va fi diferită de valoarea capitalului social sau valoarea contabilă. Evaluarea acţiunilor este totodată necesară deoarece contribuie la stabilirea preţului de ofertă pentru Ofertele Publice Secundare de Vânzare de Acţiuni, necesare fianţării, acest preţ fiind un obstacol uneori de netrecut, conducând la un efort financiar necesar ofertei de preluare, de cele mai multe ori foarte mare. Un exemplu de evaluare a actiunilor se va prezenta in Subcapitolul 6.1.3. Stabilirea preţului de oferta – Studiu de caz pentru Oferta Publică Iniţială IPO)


56

Capitolul 6.

Studii de caz şi analiza de piaţă

6.1. Prezentarea performanţelor şi evaluarea unei societăţi comerciale înaintea listării. Prospectul de Ofertă Publică Primară Iniţială de Vânzare de acţiuni - S.C. Alumil Rom Industry S.A.

6.1.1. Extrase din Prospectul de Ofertă Publică Primară Iniţială de Vânzare de acţiuni al SC ALUMIL ROM INDUSTRY S.A. 16

Prospectul de Ofertă Publică Primară Iniţială de Vânzare de acţiuni emise de SC ALUMIL ROM INDUSTRY S.A. a fost aprobat prin DECIZIA NR. 3483/28 NOV 2006 a Comisiei Naţionale a Valorilor Imobiliare, oferta având următoarele caracteristici (conform Art.1 al deciziei):

� Obiectul ofertei: 6.250.000 acţiuni � Valoarea nominală: 0,2 lei /acţiune � Preţul de vânzare: 4,6 lei/acţiune � Perioada de derulare: 08.12.2006 -18.12.2006 � Intermediar: S.S.I.F. ALPHA FINANCE S.A. � Grup de distribuţie: ALPHA BANK (ROMÂNIA) S.A., S.S.I.F. BT SECURITIESS.A., S.S.I.F.

EFG EUROBANK SECURITIES S.A., S.S.I.F. ETEBA ROMÂNIA S.A., S.S.I.F. IEBA TRUST S.A., S.S.I.F.INTERCAPITAL ÎNVEŞT S.A., S.S.I.F. BROKER S.A.

� Locul de subscriere. La sediul S.S.I.F. ALPHA FINANCE S.A., al grupului de distribuţie şi la sediul oricărui intermediar autorizat.

Metoda de alocare în cazul suprasubscrierii se va face proporţional cu valoarea subscrisă de către fiecare participant (pro-rata). Răspunderea pentru derularea ofertei îi revine exclusiv intermediarului S.S.I.F. ALPHA FINANCE S.A. Acţiunile emise în urma IPO se intenţionează a se tranzacţiona la cota Bursei de Valori Bucureşti. C.N.V.M. va primi un onorariu de 0,25 % din valoarea ofertei. Parafat şi semnat: Profesor universitar doctor Gabriela Anghelache NOTA CĂTRE INVESTITORI

Acest capitol are rolul de a furniza investitorilor elemente esentiale despre oferta: Prospectu conţine informaţii în legătură cu majorarea de capital prin ofertă publică primară

iniţială de vânzare de acţiuni făcută în România de SC ALUMIL ROM INDUSTRY S.A., societate comercială pe acţiuni înmatriculată la Registrul Comerţului sub numărul J40/8540/1997, cu un capital social de 5.000.000 lei, împărţit în 25.000.000 acţiuni nominative ordinare cu valoare nominală de 0,2 lei fiecare (“Acţiunile Existente”). Acţiunile Oferite (6.250.000, valoare nominală de 0,2 lei) fac obiectul unei oferte IPO pe piaţa de capital românească (“Oferta”). Fondurile încasate în cazul subscrierii integrale, vor fi de 28.750.000 lei, din care comisionul Intermediarului Ofertei va fi de 1,65%.” Prospectul trebuie sa asigure Emitentului o forma legala de protectie proprie, in ceea ce priveste calitatea informatiilor cuprinse in Prospect. DECLARAŢII PRIVIND PERSPECTIVELE

Declaraţiile privind perspectivele implică riscuri cunoscute, dar şi riscuri necunoscute, existând posibilitatea ca anumite predicţii, perspective, proiecţii sau alte declaraţii privind perspectivele să nu fie îndeplinite - Capitolul “Factori de Risc”.



57

REZUMATUL PROSPECTULUI � Prezentarea Companiei - ALUMIL ROM INDUSTRY S.A. este o filială a companiei ALUMIL

MYLONAS – INDUSTRIA ALUMINIULUI S.A, care este un grup industrial de nivel european implicat în industria de extrudare a aluminiului.

Se prezinta in continuare Compania conform Planului de Afaceri, Subcapitolul 2.2.1.2. Strategia de început a afacerii sau strategia de continuare a afacerii existente şi Subcapitolul 2.8.1.2.2., Descrierea afacerii - cartea de vizită a solicitantului de finanţare. � Obiectivele principale - Obiectivele principale ale Companiei sunt de a se menţine lider de piaţă în

domeniul producţiei şi comercializării profilelor de aluminiu din România şi de a se concentra pe oferirea de produse inovative, certificate internaţional. Din punct de vedere comercial obiectivul este extinderea reţelei comerciale.

Detalierea acestor aspecte se face conform Subcapitolul 2.8.1.1.4., Scopul şi obiectivele afacerii. �� Identitatea membrilor organelor de conducere ale Companiei, ai consultanţilor şi ai auditorilor financiari ai Companiei - Detalierea acestor aspecte se face conform Subcapitol 2.8.1.7. Echipa de management.

- Auditorul financiar al Companiei pentru exerciţiul financiar 2006 este Ernst & Young. - Consultantul juridic al Companiei este Mărgărit, Florov & Partners.

� Informaţii financiare selectate Se prezinta situaţiile financiare consolidate pro-forma ale Companiei întocmite în conformitate cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiare, pentru exerciţiile financiare încheiate la 31 decembrie 2003, 2004 şi 2005 şi pentru perioada de 6 luni încheiată la 30 iunie 2006 şi 30 iunie 200517. � Informaţii privind Compania

I. RISCUL DE ŢARĂ Acest capitol din Prospectul de Ofertă Publică Primară Iniţială se elaboreaza conform Subcapitolului 2.8.1.2. Managementul riscului – Metoda Scor Risk de evaluare a riscului global. II. TERMENII ŞI CONDIŢIILE OFERTEI Intermediarii Autorizaţi Participanţi au obligaţia să se asigure că, pentru fiecare ordin introdus în piaţa primară, fondurile aferente subscrierii au fost vărsate în contul Intermediarului sau vor fi decontate de către o bancă custode. În decursul Perioadei de Ofertă, ordinele de subscriere sunt irevocabile. “Închiderea cu succes a Ofertei” Oferta va fi ‘încheiată cu succes’ dacă, la data închiderii sale s-au subscris minimum 80% din Acţiunile Oferite. III. INFORMAŢII DESPRE COMPANIE Acest capitol se elaboreaza pe baza Subcapitolului 2.8.1.2.1.1. Strategia de început a afacerii sau strategia de continuare a afacerii existente, Subcapitolului 2.8.1.2.2. Descrierea afacerii - cartea de vizită a solicitantului de finanţare. � Informaţii generale



58

� Înfiinţarea Companiei. Retrospectivă istorică � Filialele şi sucursalele Companiei � Sedii secundare � Filialele Companiei IV. ORGANELE DE CONDUCERE ALE COMPANIEI,

ALTE INFORMAŢII RELEVANTE PRIVIND COMPANIA � Structura organizatorică a Companiei este prezentată conform Subcapitolului 2.8.1.2.7. Echipa de

management, Graficul de organizare (organigrama). � Relatiile dintre membrii Consiliul de Administraţie al Companiei, Companie, intre ei si cu

companii -Nu există contracte încheiate între Companie şi membrii organelor de conducere, administrare şi supraveghere ale Companiei referitoare la acordarea de beneficii acestora după expirarea mandatului lor.

Dl. Georgios Mylonas şi dna. Evangelia Mylona, membri în Consiliul de Administraţie sunt fraţi. � Tranzacţii cu persoane implicate -Acţionarul majoritar Alumil Mylonas Industria Aluminiului S.A.

Grecia este furnizorul principal al Companiei pentru materia prima necesara desfăşurării activităţii principale a Companiei, şi anume

SC ALUMIL ROM INDUSTRY S.A. � Angajaţii Companiei -Datorită creşterii activităţii Companiei din ultimii ani, aceasta s-a reflectat în

creşterea numărului angajaţilor atât a celor implicaţi în producţie cât şi a celor implicaţi în vânzări: An 2003 2004 2005

Angajati 182 227 261 Variatie - 24,7% 14,9%

� Acţionarii Existenţi -Structura acţionariatului Companiei, la data redactării Prospectului, este conform – Plan de Afaceri, Tab. 2.12..

V. DESCRIEREA ACTIVITĂŢII COMPANIEI Capitolul se intocmeste pe baza Subcapitolului 2.8.1.1. Strategia de început a afacerii sau strategia de continuare a afacerii existente -Viziunea şi Misiunea Organizaţei, Subcapitolului 2.8.1.2.3.1. Produsele şi serviciile oferite de societate (Products and Services). Politica de preţ si va cuprinde: � Strategia Companiei � Activităţi principale - Conform Planului de Afaceri pe perioada 2006-2008, Compania se va

concentra în anii 2006 şi 2007 pe acoperirea prin reţeaua de distribuţie a zonelor din vestul ţării şi anume prin posibilitatea de a deschide două noi depozite la Oradea, Arad, Deva sau Reşiţa.

� Managementul calităţii şi certificări - Se reiau informatiile din Subcapitolul 2.8.3. Produsele şi serviciile oferite de societate (Products and Services). Politica de preţ.

� Reţeaua de distribuţie a Alumil Rom Industry � Capacitatea de depozitare - Din totalul celor 22 de depozite pe care le utilizează Compania

(23.009,02 mp depozite si 22.078,88mp teren) in intreaga tara, 5 se află în proprietate proprie (14.600,76 mp depozite si 22.078,88 mp teren) iar restul de 17 sunt închiriate iar achizitiile de terenur si constructia de depozite proprii continua.

� Strategia de preţ - Se preiau datele din Subcapitolul 2.8.3. Produsele şi serviciile oferite de societate (Products and Services). Politica de preţ. Trebuie accentuat faptul ca Compania oferă clienţilor profile mai uşoare, datorită tehnologiilor avansate utilizate în procesul de producţie şi în consecinţă mai ieftine.

� Metodele de promovare a produselor - Acestea vor fi descrise conform Subcapitolului 2.8.4. Analiza de piaţă (Market Analysis Summary) – Planul de marketing, element de fundamentare a increderii investitorilor.

� Clienţii - Numărul total de clienţi a depăşit 5.100 la sfârşitul anului 2005, aceştia fiind în principal firme de tâmplărie PVC şi aluminiu. În anul 2005, primii 10 clienţi persoane juridice au avut o pondere de 10,4% în totalul vânzărilor, fapt ce demonstrează lipsa dependenţei semnificative a


59

Companiei de un client sau grup de clienţi. Valoare medie a achiziţiei pe client a crescut în perioada 2003 – 2005 cu o medie anuală de 12,5% la un nivel de 16.062 lei/client.

� Furnizorii - Principalul furnizor al Companiei este Alumil Milonas – Industria Aluminiului, acţionarul majoritar al Companiei, atât pentru profile procesate cât şi pentru cele neprocesate. Avantajele competitive al Companiei consta în: • accesul la produse cu o calitate, design şi funcţionalitate de cel mai înalt nivel, • accesul la preţuri dintre cele mai bune datorită relaţiei cu compania mamă din Grecia.

Preţul profilelor din aluminiu este puternic influenţat de preţul aluminiului pe piaţa internaţională, mai precis la Bursa de Metale din Londra (London Metal Exchange). Alţi furnizori importanţi ai Alumil Rom Industry sunt: Akzo Nobel Power Coating şi Neokem pentru furnizarea de pudră poliesterică, Polifilm Gmbh pentru folia protectoare profile, SC Chimopar SA, SC Comchim SA, SC Amonil SA, SC Sofert SA pentru furnizarea diferitelor substanţe chimice pentru tratarea profilelor de aluminiu. � Tehnologia informaţiei - Compania dispune de peste 100 de staţii de lucru (62 în Bucureşti) şi un

server precum şi de aplicaţii software cum ar fi sistemul ERP Atlantis care asigură conexiunea permanentă cu toate cele 22 de locaţii de depozitare. Compania deţine dreptul de licenţa pentru numeroase programe informatice.

� Politica de mediu - La acest moment societatea este în curs de indeplinire a obligaţiilor sale stabilite conform legii şi pana la acest moment nu se poate estima durata acestor proceduri..

� Investiţiile - Pe langa investiţii importante în capacităţi de producţie, Compania s-a concentrat pe mărirea capacităţilor de depozitare şi a reţelei de distribuţie, conform tabelului următor:

�� Situaţia licenţelor şi a drepturilor de proprietate intelectuală - Societatea a obţinut de la Oficiul

de Stat Pentru Inventii şi Marci (OSIM) un număr de 8 certificate de înregistrare în baza carora se acorda protectie unui număr de 538 desene şi modele industriale.

�� Asigurari - Pentru anul 2006, Compania a încheiat polite de asigurare atat pentru întregul parc auto (292.643 euro), cat şi pentru toate mijloacele fixe (6.100.000 euro).

�� Analiza pieţei profilelor PVC şi de aluminiu - Utilizarea tâmplăriei termopan s-a extins datorită capacităţii de a reduce pierderilor termice, pierderea de căldură prin ferestre clasice la o locuinţă fiind de peste 40%, (în timp ce suprafaţa acestora are ponderea de aproximativ 10%), iar pierderea de căldură prin pereţi este de 25%, prin acoperiş de 25% şi prin podea de 9%.

Conform studiului anual Analiza pietei profilelor de aluminiu si PVC din Romania realizat de societatea de cercetare a pieţei Neomar Consulting SRL, piaţa profilelor pentru tâmplăria cu geam termoizolant din principalele 20 oraşe din Romania a fost impartita în anul 2005 intre profilele confecţionate din PVC (70% din valoare) şi cele din aluminiu (29%). �� Cotele de piaţă şi principalii concurenţi - Conform studiului Neomar, principalii furnizori de

profile aluminiu au avut urmatorele cote de piaţă in 2004 si 2005 – Planul de Afaceri, Tab. 2.2.. �� Importuri


60

�� Perspectivele dezvoltării sectorului profilelor şi accesoriilor de aluminiu - Din perspectiva aderării României la Uniunea Europeană, Compania estimează o scădere a numărului de producători de tâmplărie PVC şi de aluminiu şi o consolidare a acestei pieţe.

VI. PRIVIRE GENERALA ASUPRA SITUATIEI FINANCIARE ŞI A ACTIVITATII DE EXPLOATARE A COMPANIEI

�� Situaţii financiare consolidate proforma – Situaţiile financiare consolidate proforma ale Companiei sunt întocmite în conformitate cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiare (IFRS), pentru exerciţiile financiare încheiate la 31 dec. 2003, 2004 şi 2005 si au fost auditate de Ernst & Young.

Se prezinta Situaţiile financiare consolidate proforma ale Companiei conform Subcapitolului 2.8.8.3. Elaboararea situaţiilor financiare previzionate. �� Opiniile auditorilor cu privire la situaţiile financiare consolidate Opiniile auditorilor cu privire la Situaţiile Financiare Consolidate conţin anumite rezerve şi atrageri de atentie, sumarizate în cele ce urmează. Recomandăm investitorilor analizarea opiniilor auditorilor cu privire la Situaţiile Financiare Consolidate precum şi a situaţiilor financiare la care acestea se referă în integralitatea lor prin consultarea acestora în Anexa 3 la Prospect.


61

Pe baza informatiilor furnizate in acest capitol (VI.) se va face intr-un subcapitol ulterior (6.1.2. Analiza financiară pe baza bilanţului) analiza performanţelor şi valorii S.C. ALUMIL.

VII. PROPRIETAŢI IMOBILIARE, UTILAJE ŞI INSTALAŢII. CONTRACTE IMPORTANTE, LITIGII. VII.I. Informaţii referitoare la activele imobilizate sau existente sau planificate a fi achizitionate, inclusiv proprietati achizitionate în leasing şi orice ipoteci/servituti care greveaza aceste active. �� Bunuri imobile - Principalele bunuri imobile sunt terenuri situate în intravilanul şi în extravilanul

localitatilor acestora, precum şi constructii, parte din acestea asigurand realizarea obiectului de activitate al Companiei, cum ar fi:

- Imobilul din Bucureşti în care îşi desfăşoară activitatea (Calea Rahovei nr. 286A, sector 5), în suprafata totală de 14.816 m2, suprafaţă construită la sol de 856,5 m2 şi teren aferent în de 6.949 m2;

- 14 apartamente şi garsoniere situate în Bucureşti, Calea Rahovei nr. 286, bl.1t; - Imobile în Cluj, Baia Mare, Timis, Braşov şi Slatina - spatii de depozitare în activitatea de distribuţie. � Bunuri mobile – Conf. Subcapitol 2.8.1.1. Strategia de început a afacerii sau strategia de continuare

a afacerii existente, Tab.2.10. Principalele dotari ale Companiei si valoarea lor de achizitie. VII.II. Contracte Importante � Acorduri de Împrumut încheiate cu Instituţii Financiare - Compania a încheiat în perioada 1999-

2005 sase acorduri de Împrumut, obţinand finanţare de la instituţii de credit internaţionale: National Bank of Greece - actualmente Banca Românească, Piraeus Bank, Egnatia Bank, Alpha Bank.

Acordurile de Împrumut au fost încheiate de Societate beneficiind de garanţiile acordate de asociatul majoritar Alumil Mylonas - Industria Aluminiului S.A.. Societatea a constituit garanţii reale (ipoteca) asupra unor bunuri imobile precum şi conturi de numerar colateral. In continuare se dau detalii despre aceste contracte. In Subcapitolul 5.1.2. Analiza financiară pe baza bilanţului, solvabilitatea companiei fiind totusi satisfacatoare, in urma analizei facute de catre investitor, se va constata ca situatia companiei in ceea ce priveste datoriile nu este dintre cele mai bune. � Alte contracte comerciale

- Contracte de vânzare-cumpărare (furnizare) de profile din aluminiu; - Contractul de furnizare de profile brute de aluminiu

Cuprinsul contractului cadru de colaborare încheiat între Companie şi acţionarul majoritar, Societatea ALUMIL MYLONAS INDUSTRIA ALUMINIULUI S.A. GRECIA, care reprezintă documentul contractual cel mai important la care este parte Compania şi care poate prezenta şi eventuale riscuri legate de activitatea acestuia având în vedere modalitatea de stabilire a preţurilor, a fost prezentat în Capitolul IV al Prospectului – Tranzacţii cu persoane implicate. VII.III. Litigii În ultimii trei ani anterior redactării Prospectului, Compania a fost sau este parte, în calitate de reclamant sau de pârât, în 21 de litigii, o parte din acestea fiind soluţionate în favoarea Companiei.

VIII. INFORMAŢII SUPLIMENTARE � Informaţii privind persoanele terţe şi orice declaraţii ale experţilor sau declaraţii ale oricăror

interese - Compania declară că, după cunoştinţele sale, informaţiile preluate din rapoartele auditorilor financiari au fost reproduse cu acurateţe şi că nu au fost omise fapte/elemente care ar face ca informaţia să fie incorectă sau să inducă în eroare.

� Documente puse la dispoziţia investitorilor 1. Prospectul de Ofertă; 2. Situaţiile financiare pentru exerciţiile financiare încheiate la 30 decembrie 2005, 2004 şi 2003

însoţite de raportul auditorului financiar şi situaţiile financiare neauditate pentru exerciţiul financiar încheiat la 30 iunie 2006;

3. Celelalte documente cerute de legislaţia în vigoare cu privire la ofertele publice. IX. DESCRIEREA CARACTERISTICILOR ACŢIUNILOR COMPANIEI


62

IX.I. Persoane responsabile � Compania - SC ALUMIL ROM INDUSTRY S.A., o societate comercială pe acţiuni înmatriculată la

Registrul Comerţului sub numărul J40/8540/1997, cu sediul în Calea Rahovei nr. 286A, sector 5, Bucureşti, cod poştal 050912, reprezentată prin Michail Sotiriou, în calitate de Preşedinte Consiliu de Administraţie.

� Intermediarul - ALPHA FINANCE ROMANIA S.A., societate de servicii de investiţii financiare autorizată de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare prin Decizia de autorizare nr. 2666 din 2003, reprezentată prin Florin Iulian Aldea în calitate de Director.

� Consultantul Juridic al Intermediarului - C.P.A. MĂRGĂRIT, FLOROV & ASOCIAŢII, societate civilă de avocaţi autorizată de Uniunea Avocaţilor din România prin decizia nr. 302/24.01.20, cu sediul în România, Bucureşti Bd Unirii nr. 13 bl. 2C sc. 2 et. 4 ap. 35-36 sector 5.

� Auditorii financiari ai Companiei - Situaţiile financiare ale Companiei la 31.12.2003, 31.12.2004 şi 31.12.2005 au fost auditate, de auditori financiari autorizaţi de Camera Auditorilor Financiari din România şi anume de SC ERNST & YOUNG ASSURANCE SERVICES SRL, persoană juridică română cu sediul social în Bucureşti, România, Str. Dr. Staicovici, nr.75, sector 5, înregistrată la Registrul Comerţului sub nr. J40/5964/30.06.1999, cod unic de înregistrare R 11909783.

IX.II. Factori de risc A se vedea Capitolul I. Factorii de risc IX.III. Informaţii cheie Se prezinta in continuare informatii cu privire la: � Capitalul circulant � Capitalizare şi grad de indatorare � Interesele persoanelor fizice şi juridice implicate în emisiune/ofertă - Intermediarul si

Consultantul Juridic al Companiei declară că nu are nici un interes important pentru Ofertă, cu excepţia intereselor care derivă din buna derulare a contractului de prestare de servicii de investiţii financiare încheiat cu Compania.

� Motivele iniţierii ofertei şi utilizarea fondurilor obţinute în urma ofertei - Compania intenţionează să utilizeze fondurile obţinute în urma Ofertei în scopul dezvoltării şi eficientizării activităţii prin efectuarea de investiţii în principal în sistemul de logistică propriu.

IX.IV. Informaţii cu privire la valorile mobiliare oferite sau propuse a fi admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată - Toate Acţiunile Companiei, atat Acţiunile Existente, cat şi Acţiunile Oferite sunt din aceeaşi clasă, respectiv acţiuni ordinare, fiind acţiuni nominative, indivizibile, emise în forma dematerializata şi conferă deţinătorilor drepturi egale. Toate Acţiunile Companiei au fost emise în moneda naţională ROL şi au fost integral plătite. În temeiul principiului egalitatii de tratament al acţionarilor, fiecare dintre acţiunile Companiei confera detinatorului, in conformitate cu Legea 31/1990 a Societăţilor Comerciale, iar în măsura în care ulterior derulării Ofertei Acţiunile vor fi admise la tranzacţionare în cadrul Bursei de Valori Bucureşti, vor deveni aplicabile şi prevederile Legii 297/2004 privind Piaţa de Capital, toate drepturile prevazute de aceste acte normative (Capitolul 4 Managementul listării societăţii comerciale din domeniul construcţiilor în Piaţa de Capital, Capitolul 5 Măsuri manageriale post – listare), principalele fiind:

1. Dreptul de a participa şi de a vota în cadrul Adunarilor Generale ale Acţionarilor Companiei şi, implicit, la mecanismul decizional al Companiei prin dreptul de vot;

2. Dreptul de a alege şi a fi ales în cadrul structurilor de conducere ale Companiei; 3. Dreptul la dividende

IX.V. Aspecte fiscale Compania recomanda potentialilor investitori ca inainte de a decide asupra oportunitatii achizitionarii Acţiunilor sa-şi consulte propriii consultanti financiari cu privire la reglementarile fiscale specifice fiecaruia dintre ei, precum şi cu privire la potentiale modificari ale legislatiei fiscale. In continuare se dau detalii cu privira la:

- Cheltuielile aferente ofertei


63

- Diluarea deţinerilor de acţiuni rezultând în urma ofertei X. PROCEDURI DE SUBSCRIERE ŞI ALOCARE ÎN CADRUL OFERTEI � Subscrierea Ofertei şi plata pentru subscrieri

- Subscrierea se va putea face pe toata durata Ofertei (8 dec. 2006 - 18 dec. 2006 inclusiv); - Subscrierea se realizează prin completarea Formularului de Subscriere şi se poate face la sediile

Intermediarului Ofertei, Grupului de Distribuţie ( Anexa 1), altor Intermediari Autorizaţi. ANEXA 1: REŢEAUA TERITORIALĂ A GRUPULUI DE DISTRIBUŢIE ANEXA 2: LISTA ACTIVELOR IMOBILE ALE COMPANIEI ANEXA 3: SITUAŢIILE FINANCIARE PROFORMA CONSOLIDATE AUDITATE, ÎNTOCMITE ÎN CONFORMITATE CU STANDARDELE IFRS LA 31 DECEMBRIE 2005, 2004 ŞI 2003; SITUAŢIILE FINANCIARE CONSOLIDATE NEAUDITATE ŞI NEREVIZUITE, ÎNTOCMITE ÎN CONFORMITATE CU STANDARDELE IFRS LA 30 IUNIE 2006

6.1.2. Analiza financiară pe baza bilanţului

Informatiile financiare furnizate de Emitent precum si cele rezultate in urma analizei financiare efectuate de investitori constituie principalele date pe care investitorii le iau in considerare in deciziile lor privind investitia. Politica de dividend - Pentru următorii ani, Compania intenţionează să menţină politica de distribuţie semnificativă a profiturilor către acţionarii săi. In continuare se prezinta parametri financiari determinati in Capitolul 3: Studiu de caz si analiza de piaţa.

6.1.3. Stabilirea preţului de ofertă – evaluarea investitiei

A. Valori intrinseci ale acţiunilor

Venitul titlurilor = Dividendul pe acţiune + Cota parte din profit incorporată în rezerve = 11.456.273 lei/ 25.000.000 acţiuni = 0,458 lei / actiune

�� Estimarea valorii acţiunilor în funcţie de valoarea actuală a veniturilor viitoare aduse de un titlu financiar. Metoda ia în calcul întreaga durată de existenţă a activului la care se referă. n Di

Valoarea actuală a acţiunii = ∑ ─────── + V0 (contabilă)= i=1 (1+a)i

0,40 0,40 0,40 = ────── + ────── + ────── +1,232 lei/acţiune =

(1+0,07)1 (1+0,07)2 (1+0,07)3

= 0.3738 +0.3493 +0.3265 +1,232= 0,7003+1,232 =1,9323 lei

Di =dividendul/acţiune estimat pentru anul i (i = 1….3), cca. 0,400 lei, valoare pesimista dar acoperitoare; a = rata neta de actualizare = 0,07 ( Subcapitolul 2.3.3.4.3. Indicatori dinamici).

B. Ratele de piaţă ale valorilor mobiliare 1. Raportul Pret Piaţă (Cursul actiunii )/Câştig pe actiune (PER = Price / Earning Ratio)

Dividend pe acţiune (anul 2005) 0,2703 Valoarea = ──────────────────── = ────────────── = 2,703 lei/act financiară Rata medie a dobânzii pe piaţă 0,1000/ 1 leu investit Venitul titlurilor 0,458 Valoarea = ─────────────── = ────────────── = 4,58 lei/actiune de randament Rata medie a dobanzii 0,1000/ 1 leu investit pe piaţă

Active totale - Datorii Capital propriu 30.800.339 Valoarea = ─────────────── = ────────── =─────── = 1,232 lei/acţiune contabilă Nr. de acţiuni Nr. de acţiuni 25.000.000


64

Dacă ne raportăm la o societate din domeniul construcţiilor cotata deja (de ex. Impact), avem: �� Cursul mediu al acţiunii în 2005: 0,5000 lei �� Profitul net pe acţiune în 2005: 10.718.860 lei / 796.528.221 acţiuni = 0,0134 leiactiune → PER Impact = 0,5000 / 0,0134 = 37,15

O valoare PER atât de mare indică supraevaloarea pe piaţă a acţiunilor Impact. O valoare a PER de maxim 12 ar fi mai acceptabila. O valoare echivalentă pentru cotaţia Alumil ar fi: Curs Alu = PER Impact x Profitul net pe acţiune Alumil = 37,15 x 0,458 lei/acţiune = 17,01 lei

2. Rata valorii de piaţă = Curs actiune / Valoare contabila a acţiunii (PBR= market price-to-book value ratio) Valoarea contabilă a acţiunii Impact în 2005 = = Capitaluri proprii / Nr. acţiuni = 142.746.674 / 796.528.221 = 0,179 lei/acţiune PBRImp= 0,5000 / 0,179 = 2,79, este o valoare mare care indică o supraevaluare a acţiunilor Impact. Curs Alu = PBRImpx Valuarea contabilă pe acţiuneAlu = 2,79 x 1,232 lei/acţiune = 3,44 lei / acţiune

VALORILE INTRINSECI, DE PIATA SI DE OFERTA ALE ACTIUNII ALUMIL

Valoarea de randament

4.58Valoarea

financiara2.703

Valoareaactuala1.9322

Valoareacontabila

1.232

Valoareconformratei PER

17.01

Valoareconform

rateiPBR3.44

Valoareade oferta

4.6

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

Valoareafinanciara

Valoareade

randament

Valoareacontabila

Valoareaactuala

Valoareaconformratei PER

Valoareaconform

ratei PBR

Valoarea deoferta

Valoarea de randament (Venitul titlurilor raportat la Rata medie a dobânzii pe piaţă) de 4,58 lei (anul 2005), este cea mai apropiata de preţul pentru oferta al acţiunilor, ales de Alumil de 4,60 lei. Acest preţ pare descurajant pentru investitor, fiind considerabil mai mare decât Valoarea contabilă (1,232lei/acţiune) şi Valoarea nominală (0,2000lei/acţiune).

C. Evaluarea investiţiei În cazul subscrierii tuturor acţiunilor ofertate, investiţia totală va fi: It = (1 + dobânda bancară x durata imobilizării) x Nr. acţiuni subscrise x Preţ acţiune = = (1+ 0,10 x 0,5) x (6.250.000 acţiuni x 4,60 lei/acţiune) = 1,05 x 28.750.000 = 30.187. 500 lei Iar în cazul ´´subscrierii cu succes´´ (80% din acţiuni subscribe) va fi: It

s = 1,05 x 80% x 6.250.000 acţiuni x 4,60 lei/acţiune =

= 1,05 x 80% x 28.750.000 = 23.000.000 lei = 24.150.000 lei Indicatorii dinamici. Termenul de recuperare a investiţiei actualizat Dacă alegem o estimare medie-optimistă, în baza perspectivelor de dezvoltare a societăţii prin creşterea capitalurilor sale cu peste 25% ca urmare a IPO şi stabilim un dividend de 0,550 lei pentru fiecare acţiune cumpărată cu 4,60 lei (preţ de oferta), adică: PNan/acţiune = 0,550 lei Pentru: - d = durata investiţiei (durata imobilizării fondurilor investite) = 0,50 ani; - a = 0,07 Termenul de recuperare a investiţiei actualizat: aniT

actualizat

recuperare014,13

)07,01log(

))07,01(447,407,055,0log(55,0log 5,0

=+

+××−−=


65

Investiţia totală actualizată pentru o acţiune este: Termenul de recuperare a investiţiei actualizat este de putin peste 13 ani şi un trimestru (13,014 ani), deci valoarea Randamentului Economic Actualizat va fi pozitivă abia după 13 ani si 5 zile, rezultă că făcând această investiţie va exista un mic randament doar din dividende abia după 13 ani şi aceast lucru se va întâmpla numai în condiţiile în care inflaţia şi dobânzile bancare nu vor creşte. Istoria a arătat că acest lucru nu s-a întâmplat, în 2009 inflaţia şi dobânzile crescând peste măsură. În concluzie, investitorii pe termen scurt şi speculatorii îşi vor concentra atenţia asupra câştigului pe care l-ar putea avea din creşterea valorii de piaţă a acţiunilor iar investitorii pe termen lung se vor baza pe perspectivele de creştere pe termen lung dar şi pe eventualitatea de a vinde pachetele deţinute la preţuri superiore negociate în afară bursei.

6.1.4. Aprecierea oportunităţii lansării Ofertei publice primare iniţiale de acţiuni IPO a S.C. Alumil Rom Industry S.A. în raport cu starea Pieţei de Capital. Trendul pieţei

În cazul ofertei S.C. ALUMIL ROM INDUSTRY S.A., derulata între data de 8 decembrie 2006 şi data de 18 decembrie 2006, trendul pieţei a fost stabil către crescător ( bullísh ) şi existau semne că urma să devină crescător, ceea ce s-a şi întâmplat. Ca urmare, acţiunile oferite au fost suprasubscrise de 16 ori !

6.1.6. Concluzii

�� Concluzii pe baza situaţiei după listare18 Graficul evoluţiei cotaţiilor bursiere ale S.C. ALUMIL ROM INDUSTRY S.A. din prima zi de cotare până în aprilie 200919:

� Evaluare pe baza Randamentului Economic Actualizat si a Termenului de Recuperare a Investitiei Actualizat (conform Subcapitol 2.3.3.4.3.) In anul 2007 capitalurile proprii ale Companiei au ajuns la nivelul de 64.101.241 lei (mai mare decat 52.500.000 lei, cel considerat la previzionare), in primul rand prin includerea primelor de emisiune de 26.565.006 lei si a cresterii capitalului social in urma ofertei (emisiunea de 6.250.000 actiuni de 4,60 lei/ actiune minus cheltuielile de emisiune). La sfarsitul exercitiilor financiare 2006 si 2007, creditele purtatoare de dobanda au fost: 2007 2006 Imprumuturi pe termen lung…………………………1.036.026 lei……….1.524.998 lei Portiunea curenta a imprumuturilor pe termen lung…...592.015 lei…………554.545 lei Imprumuturi pe termen scurt……………………………...1.081 lei……….9.767.644 lei TOTAL……………………………............................1.629.122 lei...........11.847.187 lei 18 ANEXA 4 Raportarile financiare ale Alumil in anii 2006, 2007, 2008, 31iunie 2009. 19 http://ktd.ro/bursa/bvb_grafice.php?id=181&tip=linie&per=36

d 1 1

Itotactualizata =∑Itot ───── = 4,60 x ─────── = 4,4457 lei/actiune

n=1 (1 + a)n (1 + 0,07)0,5


66

Se constata renuntarea practic la imprumuturile pe termen scurt (123 in 2008 si 0 in 2009). Profitul net al anului 2007 a fost 12.884.454 lei (mai mare decat 10.560.710,6 lei, cel considerat la previzionare), societatea fiind capabila sa plateasca si dividende de 11.128.714) lei, mai mari decat pentru anul precedent. In urma calculelor vom avea:

Consideram o rata de actualizare a = 0,1787 Pentru: - d = durata madie a investiţiei (durata imobilizării fondurilor investite) = 0,50 ani

- De = durata aproximativa de exploatare = 1 an -

Pentru anul 2008 avem: Profitul Net = 9.431.348 lei; Credite Purtatoare de Dobanda = 490.131 + 653.510 + 123 (termen lung) = 1.143.764 lei Capitaluri Proprii = 62.907.589 lei In urma calculelor vom avea:

Consideram o rata de actualizare a = 0,1483 Itot

actualizata = 1.143.764 / (1 + 0,1483)0,5 = 1.067.354,6 lei Termenul de recuperare a investitiei actualizat a fost: Se constata ca, in varianta finantarii mixte (emisiune IPO si creditare), investitia a fost recuperata cu aproximatie dupa doar 1,131 ani, adica dupa un an si 2 luni, mai rapid decat in estimarea pesimista (2,162 ani) si mult mai rapid decat in varianta fara oferta (doar prin credite purtatoare de dobanda). Aceasta realitate este un argument solid al finantarii dezvoltarii si activitatii curente a societatilor comerciale prin intermediyul Pietei de Capital, prin emisiuni de actiuni.

Evolutia randamentului economic actualizat - in varianta finantarii exclusiv prin creditare si in varianta finantarii prin creditare si emisiune de actiuni

- previzionata si efectiva

-5

0

5

10

15

Finantarea exclusiv prin creditare -0.777 -0.5887 -0.4296 -0.295 -0.1839 -0.005

Finantarea prin creditare si emisiune de actiuni -0.496 -0.064 0.3069

Finantarea efectiva prin creditare si emisiunede actiuni

-0.217 11.93

2007 2008 2009 2010 2011 2012

Fig. 6.3. Evolutia randamentului economic actualizat in varianta finantarii exclusiv prin creditare si in varianta finantarii prin creditare si emisiune de actiuni, previzionata si efectiva

217,01

)1787,01(

1187.847.11

1787,0)1787,01()1787,01(

1)1787,01(/454.884.12

5,01

0,15,0

0,1

−=−

+

×+×+

−+

=

∑=

d

n

anactualizat

economicR

Cmpc = 0,201 x 0,844 + 0,07 x 0,1556 x (1- 0,16) = 0,1787

Cmpc = 0,150 x 0,9821 + 0,07 x 0,0178 x (1- 0,16) = 0,1483

aniTactualizat

recuperare131,0

)1483,01log(

))1483,01(6,354.067.11483,0348.431.9log(348.431,9log 5,0

=+

+××−−=

93,111

)1787,01(

1764.143.1

1787,0)1787,01()1787,01(

1)1787,01(/348.431.9

5,01

0,25,0

0,2

=−

+

×+×+

−+

=

∑=

d

n

anactualizat

economicR


67

6.1.7. Urmarirea evolutiei S.C. ALUMIL ROM INDUSTRY S.A. in anii de dupa Oferta Publica Primara Initiala de vanzare de actiuni si listarea la Bursa de Valori Bucuresti

Evaluarea nivelului tehnic al societăţii comerciale - Principalele pieţe de desfacere pentru fiecare produs si metodele de distribuţie Produsele companiei se vand majoritar în Romania, Republica Moldova si în Grecia. - Capacitatea de depozitare in 2007, 2008, 2009 - s-a mentinut la 23.009,03 mp cu 22.078,88 mp de terenuri, totalizand 45.087,91 mp, neschimbata fata de 2006. - Produse noi introduse în 2007, 2008, 2009 1. M 50 HI SOLAR STANDARD – sistem de perete cortina cu rupere de punte termică, certificat de

IFT Rosenheim; 2. M 11600 ALUTHERM EXTRA – sistem batant cu rupere de punte termică premium; 3. M 23000 FORESTAL – sistem batant cu rupere de punte termică, combinaţie aluminiu cu lemn; 4. M 23300 FORESTAL SLIDE – sistem glisant cu rupere de punte termică, aluminiu cu lemn; 5. M 13000 ROLLING SHUTTERS – sistem de rulouri din aluminiu; 6. S 450 ALUTHERM SLIDE – sistem glisant cu rupere de punte termică. 7. M65 ELEMENT – sistem de perete cortina de tip element, cu eficienta ridicata la montaj 8. M 11600 ALUTHERM EXTRA – sistem batant cu rupere de punte termica premium; 9. S450 FALCON ALUTHERM LIGHT – sistem glisant cu rupere de punte termica; 10. M8800 WINDOWS SILLS – sistem de glafuri din aluminiu. 11. Paneluri ornamentale din PVC; 12. Paneluri ornamentale din aluminiu; 13. Paneluri termoizolante din aluminiu si PVC; 14. Usi rotative automate; 15. Sisteme de balustrade din aluminiu. - Evaluarea activitătii de aprovizionare Principalul furnizor al Alumil Rom Industry SA este societatea – mamă Alumil Milonas Grecia. Avantajele competitive ale acestei situaţii consta în oferirea de produse la preţuri de achiziţie avantajoase. - Evaluarea activităţii de vânzare a) Descrierea evoluţiei vânzărilor si perspectivele pe termen lung

b) Descrierea situaţiei concurenţiale si a cotei de piaţa - In cursul anilor 2007, 2008 si 2009, Alumil Rom Industry si-a menţinut poziţia de lider de piaţa cu o cota de aproximativ 35%. c) Descrierea oricărei dependente semnificative fata de un singur client sau fata de un grup de clienti - Se poate afirma ca nu exista o dependenta semnificativa fata de un client sau grup de clienti.

Evaluarea aspectelor legate de impactul activităţii de baza asupra mediului înconjurător – ALUMIL detine autorizatia de mediu nr. 43 emisa la 15.11.2006 de catre Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bucuresti conform legislatiei in vigoare. Evaluarea activitatii ALUMIL ROM INDUSTRY S.A. privind managementul riscului (vezi 2.8.1.2. Managementul riscului – Metoda Scor Risk de evaluare a riscului global) Evaluarea riscului la care este expusa Compania prin metoda Scor – Risk pentru anul 2009 Noua evaluare a riscului si compararea acestuia cu valorile prognozate in perioada de ofertare.

Indicatori consolidati 2006 2007 2008 2009 Vanzari (Cifra de afaceri) 89.931.937 98.383.608 102.621.586 85.322.928 Variatie fata de anul precedent 21,5% 9,398% 4,31% - 16,85% Ponderea in Cifra de afaceri a exportului 4,0% 3,1% 4,4% 3,23 %


68

Valorile utilitatilor de sinteza in raport cu variantele (ipotezele) de risc considerate

18.1

12.110.241038

6

18.1

12.1

4.6037318686

02468

101214161820


Val

ori

util

itati

de

sin

teza

Variante(Ipoteze)reale

Variante(Ipoteze)previzionate

Valorile utilitatilor de sinteza relative in raport cu variantele (ipotezele) de risc considerate

1

0.668508287

0.56580323

0.331491713

1

0.668508287

0.254349827

0.331491713

0

0.2

0.4

0.6

0.8

1

1.2


Val

ori

util

itati

de

sin

teza

rel

ativ

e

Variante(Ipoteze)realeVariante(Ipoteze)previzionate

Valoarea utilitatii de sinteza reale (10,241038), este inferioara celei sperate in cadrul previziunii, (12,1) si valoarea utilitatii de sinteza relative (0,56580323), este inferioara celei sperate (0,668508287). ANALIZA OPTIMULUI

Valorile gradelor de risc relativ

0

0.495867769

0.649500954

1

0

0.444567339

0.896544132

1

0

0.2

0.4

0.6

0.8

1

1.2

V ideala V- I V- II V- IIIVariante (Ipoteze) de risc

Valori grade de risc relativ

Valorilegradelor derisc relativreale

Valorilegradelor derisc relativprevizionat

Constatam ca gradul sau nivelul de risc apreciat de noi ca fiind Optimist in conditiile in general pozitive ale anului 2006 pentru activitatea companiei are valoarea satisfacatoare de 0.649500954 (fata de 0,444567339 previzionat), in raport cu nivelul de risc ideal, cu valoare nula.

- Politica de dividende

- Situaţiile Financiare Proforma Consolidate Auditate, în conformitate cu Standardele IFRS Raportul auditorului independent SC ERNST & YOUNG ASSURANCE SERVICES SRL

Raportul de audit financiar Catre actionarii S.C. Alumil Rom Industry S.A.

Opinia In opinia noastra, situatiile financiare consolidate ofera o imagine fidela si justa a pozitiei financiare consolidate a Grupului la data de 31 decembrie 200X, precum si a performantei sale financiare si a fluxurilor de trezorerie la nivel consolidat, pentru exercitiul incheiat la aceasta data, in conformitate cu Standardele Internationale de Raportare Financiara, adoptate de Uniunea Europeana.

In numele Ernst & Young Assurance Services SRL Inregistrat la Camera Auditorilor Financiari din Romania Cu nr. 77/ 15 august 2001

2006 2007 2008 2009 Profit net 11.986.117 12.884.454 9.431.348 6.307.349 Dividende distribuite 10.625.000 11.652.002 9.062.500 2.500.000 Dividend brut pe actiune 0,34 0,3728 0,29 0,08 Grad de distribuire profit 88,64% 82,46% 96,09% 39,63%


69

- Managementul capitalului - Se constata o evolutie pozitiva (Rata îndatorării < 50%), caracterizata prin cresterea Capitalurilor proprii si scaderea Imprumuturilor si a datoriilor nete.

Evlolutia Ratei indatorarii in raport cu Imprumuturile totale si Capitalul Angajat

37.45%

58.00%53.31% 49.70%

19.06% 15.46%10.37%

0

20000000

40000000

60000000

80000000

100000000

0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

0.6

0.7

Total imprumuturi 22922121 10969676 11937110 11847187 1629122 1143764 520018

TOTAL CAPITAL ANGAJAT 48853058 76566231 59206422 68883983 79200467 74407767 67115474

Rata indatorarii 0.37453 0.579992 0.533076 0.496954 0.190646 0.154556 0.103747

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

- Conducerea societatii - Nu s-au produs modificari in componenta Consiliului de Administratie si a conducerii executive a S.C. ALUMIL ROM INDUSTRY S.A.

6.1.7.1. Concluzii privind evolutia societatii in anii ulteriori ofertei. Analiza de senzitivitate (sensibilitate). Profitabilitatea. Solvabilitatea. Lichiditatea. Formula “Scor Z” De-a lungul anilor, eroarea de previzionare va fi din ce în ce mai mare, în sens negativ:

2006 2007 2008 2009

0

20000000

40000000

60000000

80000000

100000000

120000000

140000000

Evolutia veniturilor nete din vanzari

Veniturile nete efectivedin vanzari

89931937 98383608 102621586 85322928

Veniturile neteprevizionate din vanzari

90045680 99050248 112917280 120894925

2006 2007 2008 2009

2006 2007 2008 2009

0

2000000

4000000

6000000

8000000

10000000

12000000

14000000

16000000

18000000Evolutia profitului operational

Profitul operationalefectiv

13169673 16998542 12315951 8245679

Profitul operationalprevizionat

13269605 14069558 16688082 13436978

2006 2007 2008 2009

0

10000000

20000000

0.00%20.00%40.00%60.00%80.00%100.00%120.00%

Profitul net total 1030637014387543124342131198611712884454 9431348 6307349

Gradul de distribuire a dividendului 95.80% 97.00% 72.37% 75.08% 82.46% 96.09% 39.63%

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Analiza de senzitivitate (sensibilitate)

Evolutia Punctelor Moarte (Pragurilor de Rentabilitate) de exploatare si financiare

0

20000000

40000000

60000000

80000000

100000000

PMexpl previzionat 0 57850403 61580998 69509679 85631558

PMexpl real 50119314 56430600 56444299 72138345 69827811

PMfin previzionat 0 61038443 61887049 69509679 85631558

PMfin real 51745774 59976162 56999207 70240902 67752431

2005 2006 2007 2008 2009


70

Evolutia levierului de exploatare si financiar

0

2

4

6

Le previzionat 0 2.7968599 2.60078501 2.60132508 3.42834328

Le real 2.45902211 2.67304422 2.29631232 3.34690769 5.21152982

Lf previzionat 0 3.10424873 2.62164208 2.60132508 3.42834328

Lf real 2.5812382 2.98703598 2.32595463 3.15231429 5.21152982

2005 2006 2007 2008 2009

Indicatorii de performanţă financiară ce se calculează de către bancă şi investitori. Profitabilitatea. Solvabilitatea. Lichiditatea. Formula “Scor Z” Tab.6.15. Analiza indicatorilor solvabilitatii

INDICATOR FORMULA DE CALCUL Condiţie limită

30.06. 2006 2006 2007 2008 2009

Rate calculate pentru partea de sus a bilantului

Solvabilitate patrimonială Capital propriu /Total pasive

> 0,35 (0,50) 0,364 0,441 0,657 0,655 0,67

Gradul de îndatorare Datorii totale /Capitaluri proprii ≤≤≤≤ 1 1,744! 1,26 !! 0,52 0,52 0,49

Rata datoriilor totale Datorii totale /Active totale ≤≤≤≤ 1/3 0,635!!

0,558 !

0,343 !

0,344 !

0,329

Datorii term mediu lung /Capitaluri permanente < 0,5 0,46 0,092 0,039 0,030 0,027

Coeficienţi de îndatorare la termen

Datorii term. mediu-lung /Capital propriu < 1 0,137 0,10 0,04 0,03 0,03

Rate care definesc capacitatea de plata a dobanzilor

Rata acoperirii dobanzilor EBIT /Cheltuieli cu dobânzile >2 (3)

La 31.12. 05 27,75 14,12 83,28 69 138

In anul 2009 toti indicatorii solvabilitatii s-au situat in limitele admise. Tab. 5.16. Analiza indicatorilor lichidităţii

INDICATOR FORMULA DE CALCUL

Condiţie limită

30iun 06 2006 2007 2008 2009

LICHIDITATEA PENTRU PARTEA DE SUS A BILANTULUI

Rata lichidităţii generale (sau globale) – Rg

Activ circulant (< 1 an) /Pasive exigibile pe

termen scurt > 1 0,71! 0,70 ! 0,765 ! 1,02 1,02

Rata lichiditatii curente

Active curente /Pasive curente > 1 1,152 1,3 2,35 3,09 3,23

Rata lichidităţii reduse - Rlr

(Rata trezoreriei)

Activ circulant - Stocuri

/Pasive exigibile pe termen scurt

> 1 0,674! 0,43 ! 0,50 ! 0,77 ! 0,79!

Rata lichiditatii imediate - Rli

ATQR – Acid test quick ratio

Disponibilităţi şi titluri de plasament

/Pasive exigibile pe termen scurt

> 0,2 0,117! 0,422 0,495 0,506 0,494

LICHIDITATEA PENTRU PARTEA DE JOS A BILANTULUI Rate care definesc capacitatea de rambursare a creditelor

Datorii pe termen mediu şi lung /Capacitatea de autofinanţare ≤≤≤≤ 3 ani 0,376 0,266 0,155 0,16 0,216

Anuitatea rambursării datoriilor la termen /Capacitatea de autofinanţare ≤≤≤≤ 0,50 1,49! 0,86 ! 0,09 0,069 0,081

Formula "SCOR Z" In urma aplicării metodei Scor Z pentru anul materializarii ofertei IPO Alumil 2007, avem: Z = 1,2 x 0,4288+ 1,4 x 0,01758+ 3,3 x 0,1550+ 0,6 x 0,56068 + 0,999 x 1,008= 2,394 Se constată o creştere semnificativă a valorii scorului Z, de la 2,053 la 2,394 (16,6%) (un punctaj sub 1,8 indică falimentul şi peste 2,7 o solvabilitate bună), evoluţie pozitivă datorată influxului de capital din urmă finalizării cu succes absolut a ofertei IPO care a condus la reducerea gradului de îndatorare - creştere de cca. 5 ori a ratei Capital circulant/Active totale, societatea permiţându-şi să distribuie dividende substanţiale, acest lucru reducând putrenic rata Profit net capitalizat / Active totale. Se poate concluziona că Alumil Rom Industry prezintă o siguranţă sporită pentru a învesti sau măcar pentru a fi speculata în Piaţa de Capital.


71

6.2. Evaluarea unei socieţăti comerciale listate în Piaţa de Capital. Studiu de caz – S.C. IMPACT DEVELOPER & CONTRACTOR S.

Motivul abordarii evoluţiei S.C. IMPACT DEVELOPER & CONTRACTOR S.A. in cadrul Pieţei de Capital il constituie cresterea impresionantă a capitalului său social, cu ajutorul bunăvoinţei şi interesului diverşilor investitori, dar şi prin capitalizarea rezervelor constituite din profitul net nedistribuit şi prin reevaluarea unor active. Astfel, capitalul social, a crescut în aproape 12 ani de la listare, de la 142.646 x 0,6000 = 85587,6 lei la 200.000. 000 x 1,0000 = 200.000.000 lei, adică de 2336,787 ori, aceasta realizându-se cu un efort financiar minim din partea societăţii şi în condiţiile în care acţionarii principali şi-au păstrat o poziţie importantă, deşi diminuată. Desigur că necesarul de finanţare a fost asigurat şi prin împrumuturi bancare şi obligatare.

6.2.5.2. Prezentarea Raportului auditorului independent BDO Conti Audit Srl. Accountants & Consultants asupra situaţiilor financiare ale S.C. IMPACT DEVELOPER & CONTRACTOR S.A. stabilite pe baza Formularului 10, conform OMFP nr. 1752/2005

Prezentarea Raportului de audit în cazul de faţa20 este cu atât mai importantă cu cât acesta - deşi auditorul independent specifică faptul că situaţiile financiare individuale ataşate oferă o imagine fidelă, în toate aspectele semnificative, a poziţiei financiare a societăţii la data de 31.12.2008 şi a performanţei obţinute şi fluxului de numerar pentru exrcitiul financiar încheiat la această dată, conform OMFP nr. 1752/2005 – se concretizează printr-o ‘’Opinie cu rezerve”, verdict argumentat prin:

� Punctul 4: Limitarea sferei activităţii auditorului; � Punctul 5: Dezacordul asupra politicii contabile – Metoda contabilă necorespunzătoare; � Punctul 7: Evidenţierea unor aspecte.

Fig. 6.22. Evolutia cotatiilor bursiere ale S.C. IMPACT DEVELOPER & CONTRACTOR S.A.21

20 Raportului auditorului independent BDO Conti audit. Srl. Accountants & Consultants asupra situatiilor financiare ale S.C. IMPACT DEVELOPER & CONTRACTOR S.A. stabilite pe baza Formularului 10, conform OMFP nr.1752/2005 21 http://ktd.ro/bursa/bvb_grafice.php?id=41&tip=linie&per=36


72

Capitolul 7

Concluzii

7.1. Concluzii şi propuneri

7.1.1. Concluzii rezultate din analiza particularităţilor activităţii societăţilor comerciale din sectorul de construcţii

I. Caracterul neuniform al producţiei din sectorul de construcţii, deci şi al procesului de finantare; II. Durata mare a proiectelor de construcţii; III. Ponderea mare a acumulărilor şi a tranzacţiilor de construcţii cu caracter speculativ, care impun firmei o politică prudentă, creându-şi rezerve suficiente (pentru o perioadă dificilă de 3-4 ani) care să îi permită supravieţuirea (“funcţionare în mod de avarie”) până la o eventuală revenire a cererii; Soluţii pentru a atenua efectele acestor grupe de particularităţi sunt: 1. Măsuri eficiente de planificare a execuţiei lucrărilor, derulerea, dacă e posibil, a cât mai multor

proiecte în mod simultan dar decalate, astfel încât decontările să se facă cât mai puţin neuniform; 2. Crearea unor rezerve semnificative prin alocarea unei părţi din profit în anii cu vânzări bune; 3. Prevederi contractuale care să transfere cât mai mult din riscuri pe umerii beneficiarilor produselor; 4. Elaborarea unui plan al investiţiilor funcţionale, strategice şi al celor de echilibru, anume Planul de

Investiţii şi Finanţare; 5. Pentru a putea compensa necesarul mare de finanţare curentă în perioadele cu volum mare al

activităţii, se impune mai mult decât în alte situaţii adoptarea unor căi puţin oneroase de finanţare, obţinute cu ajutorul Pieţei de Capital şi cele din programe de dezvoltare cu fonduri nerambursabile.

IV. Caracterul dificil al procesului de atragere a clienţilor, de determinare a acestora să aleagă produsele firmei, firma de construcţii trebuind să adopte o politică de promovare optimă şi să ofere soluţii de plată adaptate nevoilor clienţilor şi în acelaşi timp, flexibile în aplicare22, cum ar fi: � Plata integrală sau în avans cu discounturi – în cazul scăderii preţului imobilului, se garantează

clienţilor recuperarea diferenţei de preţ dintre valoarea de achiziţionare şi o valoare viitoare, � Sistem de rate la dezvoltator pe o perioadă de 1-6 ani cu avans. � Sistemul de plată în rate pe 4-6 ani şi valoare reziduală care se plăteşte după plată tuturor ratelor; � CALL BUY –închiriere cu opţiune de cumpărare şi capitalizarea parţială a chiriei, cu garanţie iniţială. V. În cazul particularităţilor activităţii la nivelul operaţional din construcţii, măsurile ce se impun

sunt numeroase, dificile şi costisitoare: � conceperea şi adaptarea permanentă a proceselor de producţie şi a organizării de şantier astfel încât să

contracareze efectele mobilităţii proceselor de producţie şi a imobilităţii produsului, acţiunea factorilor meteorologici, pericolelor de accidente şi boli profesionale etc.;

� planificarea distinctă a execuţiei, aprovizionării şi finanţării diferitelor proiecte şi a componentelor proiectelor, ţinând cont de corelaţiile dintre ele – Grafic integral de execuţie;

� managementul resurselor umane să ţină seama de trăsăturile nefavorabile ale personalului din construcţii (instabilitate, nivel educaţional redus, indisciplină), şi de numărul mare de meserii etc.;

� relaţii cu mediul ambiant (vecinii, autorităţile, furnizorii, clienţii, dar şi mediul natural) bazate pe multă diplomaţie, tact şi cunoasterii şi aplicarii legislaţiei specifice.

Principalul instrument necesar rezolvării problemelor legate de latura operaţională din construcţii este Documentaţia Tehnică de Organizare a Execuţiei Lucrărilor de Construcţii-Montaj (DTOE)23.

22 S.C. Impact Developer & Contractor S.A., Raportul Consiliului de Administratie pentru anul 2008 23 Mihail Toma, curs Management in construcţii, Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti, 2009,


73

7.1.2. Concluzii cu privire la caracteristicile specifice firmelor mici şi mijlocii din sectorul de construcţii

Din punctul de vedere al managementului IMM-urilor, datorită complexităţii reduse a activităţii şi a problemelor manageriale, funcţiile manageriale sunt exercitate de proprietar sau un grup restrâns de proprietari şi apropiaţi, având ca avantaje, motivarea sporită a managerului proprietar, reducerea distorsiunilor inerente în cazul delegărilor de autoritate şi cheltuieli reduse cu managementul, dar şi dezavantaje, cum ar fi lipsa experienţei, a pregătirii şi o diversitate redusă a ideilor. Funcţiunile economică, juridică, activitatea de salarizare sunt prea împovărătoare şi se pot externaliza.

7.1.3. Concluzii cu privire la dezvoltarea societăţilor comerciale din sectorul de construcţii

Dezvoltarea societăţii comerciale de construcţii este o acţiune extrem de dificilă şi laborioasaă, care se derulează pe scara timpului împletindu-se cu activităţile specifice domeniului de activitate al firmei, este dependentă de factori interni şi mai ales de factori externi pe care nu îi poate controla. Principalele concluzii ce se desprind sunt: I. Managementul investiţional şi managementul financiar în general sunt fundamentale pentru

asigurarea activităţii societăţii comerciale. II. În vreme ce managementul general al societăţii comerciale depinde preponderent de calităţile

personalului implicat, asigurarea finanţării din alte surse decât cele interne depinde în mai mare măsură de factori externi, care nu pot fi influenţaţi de către firmă.

III. Finanţarea prin apelarea la împrumutul bancar şi cel obligatar este oneroasă, acest lucru limitează mult capacitatea de finanţare şi în unele situaţii o face chiar imposibilă.

Studiul comparativ intre varianta finanţării exclusiv prin creditare şi varianta finanţării prin creditare şi emisiune de acţiuni justifică varianta de finanţare mixtă, adică prin creditare şi emisiune de acţiuni, termenul de recuperare a investiţiei actualizat fiind mult mai scurt în varianta de finanţare mixta şi creşterea randamentului economic actualizat fiind mult mai rapidă, conform Fig. 2.10. şi Fig. 6.3..

IV. Finanţarea prin ofertă de acţiuni este singura soluţie accesibilă pentru obţinerea fondurilor necesare societăţii, fără a returna suma obţinută, dobânzi şi alte costuri.

V. Singurele cheltuieli necesare finanţării prin ofertă de acţiuni sunt cele necesare întocmirii documentaţiei de ofertă şi derulării şi încheierii ofertei (comisioane, onorarii şi taxe către firma de audit economico-financiar, către intermediarul ofertei şi către instituţiile Pieţei de Capital). Suma totală poate fi cuprinsă între câteva zeci şi o sută cinzeci de mii de euro, în funcţie de prestigiul firmei de audit, pretenţiile intermediarului şi de valoarea ofertei.

VI. În cazul întreprinderilor mici şi mijlocii, în ciuda măsurii mai reduse de compensare a acestor costuri, finanţarea prin emisiune de acţiuni este o alternativă mai accesibilă decât creditarea, băncile fiind mai reticente în a credita astfel de firme. În cazul analizat, al ofertei IPO Alumil, cheltuielile de circa 400.000 lei sunt neglijabile în raport cu suma atrasă de 28.750.000 lei.

VII. Principalul dezavantaj al finanţării prin ofertă de acţiuni este pătrunderea în acţionariat a investitorilor cumpărători de acţiuni, deci şi a obţinerii de către aceştia a dreptului de vot şi de implicare în activitatea firmei, proporţional cu deţinerile deţinute.

VIII. Un avantaj al listării îl constituie însăşi expunerea societăţii listate, lucru care conduce la notorietate, îmbunătăţirea imaginii, prestigiu chiar şi crează încredere.

IX. Elaborarea documentelor impuse de legislaţie, necesare ofertei IPO este o acţiune complexă şi dificilă. Acestea sunt: 1. Plan de Afaceri cel puţin pentru următorii trei ani, pentru admiterea la Categoria 1 a BVB,

-Legea nr.261 din 7 iulie 2009 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.214/2008 privind modificarea si completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii – Monitorul Oficial 493 din 16 iulie 2009 - Art.I, pct.382, pct.383 si Art. II .


74

2. Prospect de oferta aprobat de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (C.N.V.M.), 3. Raport de audit financiar-contabil realizat de un auditor cu o reputaţie cât mai bună.

X. Parcurgerea etapelor necesare listării este un proces complex care se poate întinde pe parcursul a şase luni.

XI. Investitorul potenţial dar şi ofertantul trebuie să facă evaluarea societăţii comerciale si a performantelor sale înaintea listării, incluzând aici şi stabilirea preţului de ofertă – actiuni complexe care necesită profesionalism.

XII. O utilitate deosebita o are aplicarea metodei de evaluare a nivelului riscului, numita Metoda

Scor Risk de evaluare a riscului global, aplicandu-se in primul rand in scop prospectiv, aceasta metoda fiind o contributie personala a autorului.

XIII. Concluzii cu privire la speculatorii din Piaţa de Capital. Speculatorii sunt fermentul care contribuie la succesul acestor oferte prin creşterea gradului de subscriere, înghesuindu-se la cumpărare şi pot influenţa creşterea cotaţiilor şi imediat în urma listării, prin cumpărări cu caracter speculativ, chiar dacă nu doresc să păstreze acţiunile ci doar să le vândă la un preţ mediu superior.

XIV. Pentru cazul studiat, decizia de a subscrie în cadrul ofertei a fost perfect justificată. Interesul pentru aceste acţiuni s-a menţinut tot timpul anului 2007, cotaţiile oscilând între valorile de 6 şi 7 lei/acţiune şi scăzând sub valoarea de subscriere (4,60 lei) abia în septembrie 2008.

XV. Pentru menţinerea interesului investitorilor şi speculatorilor pentru acţiunile societăţii de construcţii listate este necesară respectarea unor principii si aplicarea unor măsuri specifice, impuse de lege, adeseori dificile şi neconvenabile.

7.2. Contribuţii personale

� Dorim ca lucrarea să fie un suport pentru deţinătorii de societăţi comerciale, în special din domeniul construcţiilor, care intenţionează să recurgă la forme de finanţare a investiţiilor şi activităţilor curente ale societatiilor, mai puţin oneroase în raport cu creditele bancare şi alte forme de împrumuturi.

� Totodată dorim ca prin intermediul acestei teze să convingem întreprinzătorii necunoscători sau neinteresaţi de finanţarea societăţilor lor prin Piaţa de Capital, să apeleze la această formă de procurare a mijloacelor financiare necesare.

� Deasemenea, prin această lucrare intenţionăm să informăm cu privire la această formă de finanţare pe acei întreprinzători care, din diferite motive, nu au acces la finanţarea prin credite sau alte surse oneroase sau neoneroase.

� Totodată, furnizăm informaţii cu privire la specificul existenţei şi activităţii firmelor din sectorul de construcţii, prezentând particularităţile, dezavantajele produse de aceste particularităţi şi măsurile care se iau sau ar trebui luate pentru contracararea lor.

� Am conceput un model al dezvoltării societăţilor comerciale pornind de la cele cinci axe prioritatre corespunzătoare posibilităţilor identificate pentru îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor româneşti pentru a face faţă noilor provocări şi folosirea oportunităţilor de a opera pe Piaţa Unică Europeană, cât şi eligibilitatea României pentru finanţarea din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), în cadrul Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS-CCE), am descris acest parcurs evolutiv, pornind de la microîntreprinderi şi avansând către pozitia de întreprindere mică, mijlocie şi mare. Acest parcurs este analizat din punct de vedere al managementului, mai cu seamă al managementului finanţării proiectelor necesare dezvoltării, parte integrantă a managementului strategic. Am prezentat mijloacele de finanatare a dezvoltării dar şi a activităţii curente, analizându şi comparând principalele surse de fonduri, accentuând importanţa surselor puţin oneroase şi concluzionând că finanţarea prin atragerea fondurilor investitorilor şi speculatorilor, prin intermediul Pieţei de Capital este cea mai avantajoasă, fără limite temporale, depinzând doar de starea pieţei şi de condiţiile create de legislaţie.


75

� Pornind de la ideea că, managementul riscului abordează un concept vast si imprecis, extrem de greu de conturat, cuantificat si evaluat, propunem adoptarea unei metode de evaluare a nivelului riscului, numita Metoda Scor Risk de evaluare a riscului global. Conceptul de Risc Global, sau agregat, sau total este o rezultantă a mai multor indicatori de risc distincti. Dificultatea metodei stă în conceperea unui instrument de agregare a acestor componente. Motoda conceputa se bazeaza pe aplicarea teoriei utilităţilor, prin introducerea unor valori ale utilităţilor indicatorilor de risc urmată de o combinaţie liniară a acestora, poate fi o cale satisfăcătoare de determinare a riscului global. Prin analogie cu indicatorul "Scor Z" al lui Edward I. Altman, obţinut tot printr-o combinaţie liniară a ratelor financiare considerate, am conceput o combinaţie liniară a utilităţilor indicatorilor de risc, realizată pe baza unor coeficienţi de corelaţie sau de pondere a acestora.

� În cadrul tezei am construit un model de prelucrare şi rezolvare a cazului ALUMIL ROM INDUSTRY S.A., prin explorarea si analizarea mediului ambiant si formularea si adoptarea deciziei optime - schema logică, pornind de la Kurt Martin Hahn, “Prelucrarea cazului”, 1968.

� Am prezentat in lucrare metodele de evaluare, generala si financiară, a societăţii ce se listează sau doreste să facă o nouă ofertă de acţiuni, evaluare necesară atât investitorilor care îşi vor aloca banii în favoarea societăţii cât şi societăţii care trebuie să respecte conditiile normative impuse de legislaţie şi să prezinte investitorilor potenţiali şi existenţi, situaţia reală a societăţii.

� Am oferit formule şi metode de stabilire a preţului de ofertă, acesta trebuind să fie în acord cu situaţia reală a firmei dar să se raporteze realist la preţurile din piaţă ale altor societăţi din acelaşi sector de activitate, astfel încât preţul de ofertă să fie considerat atractiv de către investitori şi totodată suficient de mare de către societatea emitentă.

� Am realizat in lucrare doua studii de caz, primul prezintă Oferta Publică Primară Iniţială de Vânzare de Acţiuni a companiei S.C. AMONIL S.A., analizează performanţele financiare ale acesteia formulând concluziile de rigoare, apreciază preţul de ofertă prin mai multe metode matematice şi comparative, prin raportare la preţurile din piaţă, urmăreşte evoluţia societăţii după listare şi apreciază oportunitatea şi succesul realizării ofertei pentru ofertant pe de o parte dar şi al investirii banilor sau doar al speculării, pentru investitori şi speculatori.

� In al doilea studiu de caz am urmărit evoluţia unei societăţi deja listate, S.C. IMPACT DEVELOPER & CONTRACTOR S.A., arătând potenţialul imens pe care Pieţa de Capital îl are în finanţarea aproape gratuită a companiilor şi totodată câştigurile fabuloase aduse investitorilor şi speculatorilor. Astfel, capitalul social, a crescut în aproape 12 ani de la listare, de la valoarea de 85587,6 lei la 200.000.000 lei, adică o creştere de 2336,787 ori, aceasta realizându-se cu un efort financiar minim din partea societăţii şi în condiţiile în care acţionarii principali şi-au păstrat o poziţie importantă, deşi diminuată. Am făcut evaluări ale activului net în special prin metoda Activului Net Corectat şi ale conturilor de venituri şi cheltuieli, operaţie care ar trebui să fie o obişnuinţă pentru investitor şi pentru societate.

7.3. Posibilităţi de valorificare a studiului

� Analizele, studiile, concluziile şi propunerile prezentate în cadrul tezei de doctorat se doresc a fi un suport şi un ghid pentru toate societăţile comerciale care doresc să se dezvolte sau sunt în plină dezvoltare, în special pentru cele ce îşi desfăşoară activitatea în domeniul construcţiilor.

� Deţinătorii de societăţi comerciale pot apela la finanţarea dezvoltării şi activităţii curente prin intermediul emisiunilor de acţiuni, listându-se şi ofertând aceste titluri în Piaţa de Capital, studiul de faţă constituind un îndrumător pertinent şi cuprinzător util în această direcţie, unul din obiectivele lucrării fiind chiar convingerea proprietarilor de companii că această formă de atragere a fondurilor este net avantajoasă în raport cu creditarea.


76

� Lucrarea furnizează instrumentele de analiză economico-financiară necesare investitorior, societăţiilor decise să facă oferte de acţiuni şi alte titluri, necesare evaluării lor pentru a prezenta rezultatele potenţialilor investitori, societăţilor de intermediere a ofertelor cât şi organismelor Pieţei de Capital care trebuie să aprobe şi să asigure derularea ofertei şi listarea societăţii în vederea tranzacţionării.

� Teza propune utilizarea Metodei Scor Risk de evaluare a riscului global, aceasta putand fi un instrument la indemâna managerilor din orice domeniu de activitate.

� Teza are totodată o valoare documentar-didactică utilă în formarea şi pregătirea specialiştilor implicaţi în activitatea de construcţii, cunoştiintele din domeniul economico-financiar fiind fundamentale pentru crearea specialistului complet de formaţie inginerească.

� Informaţiile şi recomandările din această teză pot fi însuşite şi valorificate de persoane interesate să le promoveze în cadrul firmelor în care lucrează sau în care urmează să se angajeze, acesta fiind un avantaj în cariera profesională.

7.4. Perspective de dezvoltare a cercetării

� Cea mai frumoasă perspectivă este aceea ca această cercetare să fie dezvoltată chiar de participanţii direcţi la finanţarea prin oferte de acţiuni ale propriilor societăţi comerciale, făcând acest lucru pe baza experienţei personale căpătate in urma propriei oferte.

� Devoltarea unor programe de calcul computerizat care să constituie un instrument rapid de evaluare economico-financiară şi de determinare a preţului acţiunilor folosind diferite metode matematice.

� Realizarea unor studii care să perfecţioneze Metoda Scor Risk de evaluare a riscului global, în special prin creşterea acuităţii stabilirii valorilor coeficienţilor de pondere sau corelaţie şi dezvoltarea unui program de calcul care să permită creşterea gradului de complexitate al metodei şi aplicarea să facilă.

� Devoltarea unor metode de evaluare care să ţină cont de toţi parametrii implicaţi în construirea ofertelor publice iniţiale dar şi a celor secundare de acţiuni.

� Studiul poate fi dezvoltat în continuare ţinându-se cont de evoluţia Pieţei de Capital, evoluţia companiilor listate, noile listări şi evoluţia lor, de perpectivele de dezvoltare a acestora, Piaţa de Capital din România aflându-se în acest moment într-o poziţie foarte modestă dar şi foarte promiţătoare.

Bibliografie

A. PUBLICAŢII 1. S.C. Alumil Rom Industry S.A, Prospect de Ofertă privind Oferta Publică Primară Initiala de Vânzare a 6.250.000

acţiuni ale S.C. Alumil Rom Industry S.A., 8-18 dec. 2006; 2. Andronic, B., Performanţa firmei, Editura Polirom, Iaşi, 2000; 3. Anghel, I., Informaţiile financiare în analiza si evaluarea întreprinderii,Bucuresti,Tribuna Economică nr.8/2001,p. 35; 4. Anghel, I., Falimentul – Radiografie şi predicţie, Bucureşti, Editura Economică, 2002; 5. Appraisal Institute, Evaluarea proprietatilor imobiliare, editia română apărută sub egida ANEVAR, Bucureşti, 2001; 6. Avare, P., Legros, G., Ravary, L.,Lemonnier, P.,Gestiunea si analiza financiară, Colectia ROMEXCO, Bucuresti,

Editura Economică, 2002; 7. Barbulescu, C., Gavrila, T. (coordonator), Economia si gestiunea intreprinderii, Editia a-II-a, Editura Economica,

Bucuresti, 1999; 8. Baloiu, L.M., Managementul inovatiei, Editura Eficient, Bucuresti, 1995; 9. Basanu, Gh., Fundatura, D., Management – Marketing, Editura Diacon Coresi, Bucuresti, 1993; 10. Berea O.A., Finaţele întreprinderii, Universitatea Ecologică din, Bucureşti, 2001;


77

11. Bevan A.A., Danbolt J., Capital Structure and Its Determinants in the United Kingdom. A Decompositional Analysis-Working Paper 2002, Department of Acounting and Finance, University of Glasgow;

12. Bogdan Ioan, Tratat de management financiar-bancar, Editura Economică, Bucureşti, 2002; 13. Britton W., Davies K., Johnson T., Modern Methods of Valuation, The Estate Gazette Ltd, London, 1999, Nine Ed.; 14. Burdus, E., Caprarescu Ghe., Fundamentele managementului organizatiei, Editura Economică, Bucureşti, 1999; 15. Camera Auditorilor din România, Auditul financiar contabil 2000, Standarde, Norme privind conduita etică şi

profesională, Bucuresti, Editura Economică, 2000; 16. Construction Engineering Business Plan-Indonesia EEC,

http://www.bplans.com/construction_engineering_business_plan/executive_summary_fc.php#ixzz1N46VMUwf; 17. Diaconu Paul, Contabilitate manageriala & planuri de afaceri, Editura Economica,Bucuresti,2006; 18. Dinu Eduard, Strategia firmei. Teorie şi practic, Editura Economică, Bucureşti, 2000; 19. Dinu, M., Economia Romaniei. Intreprinderile mici si mijlocii. Cu ce ne integram?, Ed. Economica, Bucuresti, 2002; 20. Doval Elena, Managementul Investitiilor, Editura Fundatiei Romania de Maine, 2008; 21. Dragota v., Obreja L., Ciobanu A., Dragota M., Management financiar, Bucureşti, Editura Economică, 2003; 22. Duţescu A., Informaţia financiar- contabilă şi piaţa de capital,Bucureşti, Editura Economică, 2000, cap.1-5,8-10; 23. Fisher, Clayton P., Bursa de valori. Cum să investesti inteligent, Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2007; 24. Fodi Anca, Constantinescu Liana, Postavaru Nicolae, Introducere în piaţă de capital şi bursa de valori, Editura Matrix

Rom, 2001; 25. Frăsineanu, Corina, Perfectionarea metodelor de evaluare a patrimoniului, Editura Economică, 2005; 26. Gavrilă Tatiana, Lefter Viorel, Managementul General al Firmei, Bucuresti, Ed. Economica, 2002; 27. Gheorghiu, A., Fundamentele metodei ratelor de la teorie la practică, Revista Finanţe, Bănci, Asigurări nr. 2-3, 2003; 28. Gheorghiu, A., Strategia financiara a firmei, Revista Finanţe, Bănci, Asigurări nr. 6, 2001; 29. Gheorghiu, A., Puterea informativa a indicatorilor economico financiari la nivel microeconomic, Revista Finanţe,

Bănci, Asigurări nr. 7-8, 2001; 30. Gheorghiu A., Strategia financiară a firmei, Bucureşti, Revista Finanţe, Bănci, Asigurări nr.6, iunie 2001; 31. Gheorghiu, A., Vasilescu, C., Anghel, I., Analiza rentabilitãţii firmei, Bucureşti, Tribuna Economicã nr.12-16, 2002; 32. Gheorghiu A., O viziune globalã asupra eficienţei economice în construcţii, Bucureşti, Revista Economicã nr. 17,18,

aprilie 1988; 33. Gheorghiu A., Puterea informativă a indicatorilor financiari la nivel microeconomic, Bucureşti Revista Finanţe,

Bănci, Asigurări nr.7-8, iulie-august, 2001; 34. Gheorghiu A., Vasilescu C., Indicatorii bursieri şi utilitatea acestora în aprecierea performanţelor întreprinderii

cotate pe piaţa de capital, Bucureşti, Revista Finanţe, Bãnci, Asigurãri nr.1, 2003; 35. Heline, R., Lafarge, O.P., Investissemnt,. Selection et financement, Editura J. Delmas et Co. 1996; 36. Hidos, C., Hidos, S., Hidos, F., Management, Bucuresti, COCC, 1992; 37. Hossu, T., Alexe, N., Hossu, C., Blaga, P., Managementul Firmelor de Constructii, Cluj, Casa Cartii de Stiinta, 2001; 38. Ionescu Vlăsceanu, M., Change in the Construction Process Organization, Ovidius University Annals Series: Civil

Engineering, Volume 1, Number 5, 2003, ISSN-12223-7221 © 2000 Ovidius University Press; 39. Ionescu Vlăsceanu, M., Modele Manageriale. Valori Manageriale Concurente, a XII-a Conferinţă “Confort, Eficienţă,

Conservarea Energiei si protecţia mediului”, U.T.C.B., Facultatea de Instalaţii, 24-25 noiembrie 2005; 40. Isfănescu, A., Robu, V., Anghel, I., Evaluarea întreprinderii, Bucuresti, Editura Tribuna Economică, 2001; 41. Isfănescu, A., Robu, V., Anghel, I., Stan, S., Ghid practic de evaluare a întreprinderii, Bucuresti, Editura Tribuna

Economică, 2001; 42. Işfanescu A., Vasile R., Hristea A., Vasilescu C., Analiza economico-financiară, Editura ASE, Bucuresti, 2002; 43. Isfănescu, A., Serban, C., Stănoiu, A, Evaluarea întreprinderii, Bucuresti, Editura Universitară, 2003; 44. Istocescu, Amedeo, Strategia si Managementul Strategic al Firmei, Bucuresti, Ed. ASE, 2003; 45. Koeplin, J., Sarin, A., Shapiro, A., The private company Discount, Journal of Applied Corporate Finance, 12/2000; 46. Legea nr. 297/2004, privind piaţa de capital (publicată în Monitorul Oficial nr. 571/29.06.2004); 47. Lipsey, R.G., Chrystal, K.A., Principiile Economiei, (traducere), Editura Economică, Bucureşti, 2002; 48. Liu, J., Nissim, D., Equity Valuation Using Multiples, working paper, UCLA, 2000; 49. Maslow, A. H., Motivation and Personality, III-rd Edition, Reading, MA, Adison-weslwy Publishing Company, 1987; 50. Mărgulescu D., Analiza economico-financiară a întreprinderii, metode şi tehnici, Bucureşti, Editura Tribuna

Economică, 1994; 51. Mercioiu, V., Management comercial, Editura Economică, Bucureşti, 1999; 52. Mihai I., Analiza situaţiei financiare a agenţilor economici, Timişoara, Editura Mirton, 1997; 53. Mihai I., Buglea A., Ştefea P., Analiza financiară a întreprinderii – Îndrumător metodologic, Timişoara, Editura

Marineasa, 1999; 54. Mihai I., Cazan E., Buglea A., Lala-Popa I. Ştefea P., Analiza economico-financiară, Timişoara, Editura Mirton, 1999; 55. Moga Toader, Voicu Radu, Radulescu Carmen Valentina, Management, Editura A.S.E., 2003; 56. Nicolescu, Ovidiu, Management comparat, Editura Economică, Bucureşti, 2000; 57. Nicolescu, Ovidiu, Managementul întreprinderilor mici şi mijlocii, Editura Economică, Bucureşti, 2001; 58. Nicolescu, Ovidiu, Verboncu, Ion, Fundamentele Managementului Organizatiei,Editura Universitara, Bucureşti, 2008;


78

59. Niculescu M., Lavalette G., Strategii de creştere, Bucureşti, Editura Economicã, 1999; 60. OMFP 94/99, Ordinul Ministerului Finantelor Publice Nr. 94 din 1999; 61. Penman, S., Financial Statement Analysis & Security Valuation, McGraw – Hill, 2001; 62. Pereiro, L., Valuing Companies in Emerging Markets, John Wiley & Sons, 2002; 63. Popescu Virgil, Teza de doctorat: Managementul investitiilor de capital, Conducător Ştiinţific: Prof. Dr. Marin

Andreica, Academia de Studii Economice Bucuresti, Facultatea de Management, Catedra Eficienta Economica a Investiţiilor, 2003;

64. Postavaru Nicolae, Managementul organizatoric, Editura Advertising, Bucuresti, 1997; 65. Postavaru Nicolae, Organizarea firmelor mici si mijlocii, Editura Matrix Rom, Bucuresti, 2000; 66. Postavaru Nicolae, Marketing de produs, Editura Matrix Rom, 1998; 67. Pratt S.P., Cost of Capital – Estimation and Applications, John Wiley & Sons, INC, 2002; 68. Pricop, M., Draghici, C., Sisteme moderne in managementul aprovizionarii, Ed. Tribuna Economică, Bucureşti, 2000; 69. Radu Emilian, Managementul firmei, Bucuresti, Ed. ASE, 2003; 70. Ristea, M., Dima, M., Contabilitatea societatilor comerciale, Bucuresti, Editura Universitară, 2002; 71. Robu V., Consideraţii privind alegerea surselor de finanţare a investiţiilor în funcţie de costul îndatorării,

Bucuresti, Lucrările simpozionului “Globalizare şi dezvoltare în domeniul financiar-contabil“, Editura A.S.E., 2001; 72. Robu V., Georgescu N., Analiza economico-financiară, Braşov, Editura OMNIA S.A.S.T. S.R.L., 2000; 73. Robu Vasile, Georgescu Nicolae, Analiza Economico-Financiara, www.biblioteca-

digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=113&idb=6, 2008; 74. Rusovici A., Standardele contabile şi piaţa de capital, Piaţa Financiară nr.10, octombrie 1999; 75. Siminea Irina,Teza de doctorat: Piaţa de capital în România. Metode de evaluare şi prognoză, Conducător Ştiinţific:

Prof. Dr. Camelia Raţiu Suciu,Academia de Studii Economice Bucuresti, Facultatea de Management, Catedra Eficienta Economica a Investiţiilor, 2003;

76. Sandu G., Formarea capitalurilor firmelor private, Bucureşti, Editura Economicã, 2000; 77. S.C. Alumil Rom Industry S.A, Prospect de Ofertă privind Oferta Publică Primară Initiala de Vânzare a 6.250.000

acţiuni ale S.C. Alumil Rom Industry S.A., 8-18 dec. 2006; 78. Stan, S. V. Evaluarea întreprinderilor-metode şi uzanţe, Editura Teora, Bucureşti, 1996; 79. Stan, S. V., Anghel, I., Evaluarea activelor necorporale, IROVAL, 1999; 80. Stan, S.(coordonator), Evaluarea întreprinderii, Bucuresti, Editura IROVAL, 2003; 81. Stan V. Sorin, Anghel Ion (coordonatori), Ghid practic de evaluare, Bucuresti, Ed. IROVAL, 2003; 82. Stancu D., Contabilitate şi finanţe pentru ingineri, Editura Economică, Bucuresti, 2004; 83. Stancu, I., Finanţe, Teoria pieţelor financiare, Finanţele întreprinderilor, Analiza şi gestiunea financiară, editia a

IV-a, Editura Economică, Bucureşti, 2007; 84. Stancu I., Obreja L., Emergenţa, sistemului financiar din România, Bucureşti, Lucrãrile Colocviului financiar-monetar

Finanţele şi Dinamica Economicã, Editura A.S.E., 2000; 85. Stoica, M., Andreica, M., Nicolae, D., Cantau, D., Metode si Modele de Previziune Economica, Bucureşti, Editura

Universitară, 2006; 86. Toma Mihail, Margarit Narcisa, Management in constructii, Ed. Economica, Bucuresti, 2002; 87. Toma Mihail, curs “ Management in construcţii”, Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti, 2009; 88. Toma, M., Alexandru, F., Finanţe şi gestiune financiară de întreprindere, Ed. Economică, Bucureşti, 1998; 89. Ursachi, Ioan, Management, Editura ASE, Bucuresti, 2003; 90. Vasile Ilie, Gestiunea financiară a intreprinderii, Editura Meteor Press, Bucuresti, 2006; 91. Vasile Ilie, Teodorescu Mihaela, Finantele intreprinderii, Editura Meteor Press, Bucuresti, 2005; 92. Vasilescu C,. Guvernanţa corporativă în România, Bucureşti, Simpozionul ştiintific “Contabilitate şi informaticã de

gestiune“, A.S.E., 2002; 93. Vasilescu C., Indicatorii bursieri şi utilitatea acestora în aprecierea performanţelor întreprinderii cotate pe piaţa de

capital, Bucureşti, Simpozionul ştiintific “Contabilitate şi informaticã de gestiune“, A.S.E., 2002; 94. Verboncu, I., Manageri & management, Bucureşti, Editura Economică, 2000; 95. Vintilă G., Diagnosticul financiar şi evaluarea întreprinderii, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 1998; 96. Vintilă G. Gestiunea financiară a întreprinderii, Bucureşti, Editura Didactică şi Pedagogică, 2000; 97. http://www.bvb.ro/info/Rapoarte/Diverse/Ghid%20Emitent%20BVB.pdf; 98. http://ktd.ro/bursa/bvb_grafice; 99. Zaman G., Vâlceanu G., Profitabilitatea şi dimensiunea întreprinderilor din economia României, CIDD Bucureşti,

Revista Probleme economice nr.22-23, 1999;

B. Materiale ce provin de la Adunările Generale ale Acţionarilor sau sunt preluate de pe site-urile www.alumil.ro şi www.impactsa.ro şi www.bvb.ro, şi au calitate de documente oficiale, raportările şi hotărârile fiind aprobate de Comisia Naţională a Valorilor Moiliare: 100. Raportări ale situaţiilor financiare trimestriale si anuale ale SC Alumil Rom Industry SA; 101. Raport-audit-OMFP IMP S.C. “IMPACT DEVELOPER & CONTRACTOR“ S.A.– 10.04.2009; 102. Raportări S.C. “IMPACT DEVELOPER & CONTRACTOR“ S.A. pentru anul 2007;


79

103. Raportări S.C. “IMPACT DEVELOPER & CONTRACTOR“ S.A. pentru anul 2008; 104. Raport al Consiliului de Administratie S.C. “IMPACT DEVELOPER & CONTRACTOR“ S.A. 2008; 105. Note situatii financiare-2008- S.C. “IMPACT DEVELOPER & CONTRACTOR“ S.A. - OMF1752/2005; 106. Hotarârea Nr. 1 / 29.04.2009 Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor S.C. “IMPACT DEVELOPER &

CONTRACTOR“ S.A. 29.04.2009, ora 15.00 Hotel Phoenicia, sala Byblos Bucuresti; 107. Hotarârea Nr. 2 / 29.04.2009 Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor S.C. “IMPACT DEVELOPER &

CONTRACTOR“ S.A. 29.04.2009, Bucuresti 108. Raportări ale situatiilor financiare trimestriale si anuale ale S.C. “IMPACT DEVELOPER & CONTRACTOR“ S.A..

C. Acte normative 109. Legea 31/1990 privind societătile comerciale - actualizatată in urma modificărilor realizate de Legea nr. 302/2005,

Legea nr. 85/2006, Legea nr. 164/2006, Legea nr. 441/2006, Legea nr. 516/2006, OUG nr. 82/2007, OUG nr. 52/2008 (publicata in MOF nr. 333 din 30/04/2008), Legea nr. 284/2008 (publicata in MOF nr. 778 din 20/11/2008);

110. Legea nr. 346/2004 privind stimularea infiinţării si dezvoltării intreprinderilor mici si mijlocii, publicata in M.Of. nr. 681/29 iul. 2004;

111. Legea 175/16 mai 2006 privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 27/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 346/2004 privind stimularea infiinţării si dezvoltării intreprinderilor mici si mijlocii, publicata in M.O. 438/2006;

112. Recomandarea 361/2003/CE, articolul 2, Anexa; 113. Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital din Romania (publicată în Monitorul Oficial nr. 571/29.06.2004), act

normativ fundamental ce transpune urmatoarele directive ale Uniunii Europene: 114. Directiva nr. 93/22/CEE privind serviciile de investiţii în domeniul valorilor mobiliare cu modificările

ulterioare, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr.141/11.06.1993; 115. Directiva nr. 97/9/CEE privind schemele de compensare a investitorilor, publicată în Jurnalul Oficial al

Comunităţilor Europene nr.84/26.03.1997; 116. Directiva nr.85/611/CEE privind dispoziţiile legale, reglementare şi administrative cu privire la anumite

organisme de plasament colectiv în valori mobiliare (OPCVM), publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr.375/31.12.1985, cu modificările ulterioare;

117. Directiva nr. 98/26/CEE a Parlamentului European şi a Consiliului privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăţi şi de decontare a instrumentelor financiare, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr.166/11.06.1998;

118. Directiva nr. 2003/71/CEE privind prospectele publicate atunci când valorile mobiliare sunt oferite publicului sau admise la tranzacţionare, care amendează Directiva 2001/34/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr.345/31.12.2003;

119. Directiva nr. 2001/34/CEE privind admiterea valorilor mobiliare la cota oficială a bursei şi informaţiile ce trebuie publicate cu privire la aceste valori mobiliare, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr.184/06.07.2001;

120. Directiva nr.2003/6/CEE privind abuzul pe piaţă, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr.96/12.04.2003;

121. Directiva nr.2002/65/CEE privind prestarea serviciilor financiare la distanţă, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr.271/09.10.2002;

122. Directiva nr.1993/6/CEE privind adecvarea capitalului firmelor de investiţii şi instituţiilor de credit, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene nr.141/11.06.1993;

123. Regulamentul CNVM nr.1/2006 privind emitenţii şi operaţiunile cu valori mobiliare; 124. Regulamentul CNVM nr. 1/2008 privind implementarea Directivei nr. 2007/14/CE de stabilire a normelor de

aplicare a anumitor dispoziţii ale Directivei 2004/109/CE privind armonizarea obligaţiilor de transparenţă în ceea ce priveşte informaţiile referitoare la emitenţii ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată;

125. Regulament de organizare si functionare a S.C. Bursa de Valori Bucuresti S.A., aprobat prin Decizia C.N.V.M. nr. 2600/14.09.2006 si Decizia 3196/12.10.2006;

126. Codul Bursei de Valori Bucuresti S.A. - operator de piata - 24 iunie 2006; 127. Codul de Guvernanta Cooperatista al Bursei de Valori Bucuresti – 2008; 128. Regulamentul CNVM nr. 6 /2009 privind exercitarea anumitor drepturi ale acţionarilor în cadrul adunărilor

generale ale societăţilor comerciale; 129. Ordinul MFP nr. 3055 / 2009 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu Directiva a IV-a a

Comunitatilor Economice Europene (CEE), valabile din 1 ianuarie 2010.

Ionescu Vlasceanu Marian Silviu - Rezumat - Pt Proiecte

Documents

Transcript of Ionescu Vlasceanu Marian Silviu - Rezumat - Pt Proiecte