O anul

locat I nr.3

nrevista de proze scurta

FAULKNER. "'- HOrrnO CEALLAIGH

MANOLACH EB IRO

AVRAMPOPA

TORSANCOZMA

COLIBANTOCILESCU

TIMARIUPAVEL- STANCIU

BADICAALEXANDRESCU

GOSU' stMtoN Escu

Cwprlms

,,Ce face ca un volum de prozd scurtd sd fie cu adevarat mare?" este o tntrebare pe

care mi-o pun gi eu, tmpreund cu algii, de mukd vreme.

Marius Chivu / #revistaiocan / 5

,,Niciodata nu-mi stiui norocu"', tgi spuse el, zacdnd pe saltea. ,,Niciodata nu gtiui. De

l-agfi omordt, de-agfi omordt cdinele..."

Wittiam Faulkner I Ciinete I g

Am ochit un pic mai lung dectt o fdcusem cu ciinel.e, la baza craniului individului,qi a cdzut cu fala in jos pe alee.

Philip 6 Ceatlaigh / Clopo;ei in aerut clar / 3r

,,Si pe celdlak?" ,,Tot luliu. Fe amdndoi ti cheama luliu" ,,Iuliu gi mai cum?" s-a in-cruntat Regele. ,,Pai... pe unu Baratl<y, iar pe cel mai rnic... Bodola."

Aron Biro / iloi, cei din linia intii / lz

Uite-l aici, spuse ea, lovind cu degetul in ecranul tabletei. Nu mai e akul, am veri-

ficat. Mi-ai zis cd ai zbor direct, nu? Uite-yi zborul direct. Ajunge peste o ora.

lulian Popa I outy-tree | 49

- Deci mi-o incasez eu de Ia CaIu', strig iarta-ma, nu mai da, a fost singura data,jur, asta nimic, singura data pe ma-ta, Ias' ca fi-arat eu fie, ma apuca ;i-mi baga

niste degete tn. . .

Flavia Cozma / Ai dreptut si nu spui nimic / 55

,,Sunt mAndru ca Mihai Gale; va deveni al doilea romdn in spafiu, ducdnd astfelnumele Romdniei nu doar peste hotare, ci chiar tn Cosmos! Felicitari, lllihai, ;imult succes!"

Alex Tocilescu / Astronautul / 6r

Treaba lor era sd ii tnvete sd scrie si sd citeasca pe cei care nu stiau. Oamenii tre-buiau alfabetizati pentru ca de Ia ei sa se poata percepe maximum de taxe.

Cdtilin Pavel/ Mitlefiori / 67

N-a zis exact incotro o apucd, a spus cd el nu mai poate sa-gi gaseascd liniEtea nicipe pamtnt, nici sub pamint $ dus a fost.

Diana Bddica / Pirinli / 8r

3

Roqul din gAt, roEul din test. Baielelul vede sdngele tn care caprioara se prabusise

sub col;ii fiarei, la ora de romdnd, cu capul tntors spre puiul ei.

Simona Goqu I 8xg I sl

A dat trist din cap cd nu. I-am facut semn ca oricum nu conteazd gi hai sa bem.

Ainfeles imediat.Hanno Hdfer / futio lglesias / gl

- La baiatu ala de s-a sinucis? ii tntreba batrina din mers. Saracu' ... Fereasca

Dumne,ze,u!

Cosmin Manolache / Ecou in blocare / ror

incerc sa vad cum e mai bine cu picioarele: genunchii intin$ sau indoifi? Deci in-

doili. Sunt gata.Deea Avram 1 Farmece / rr3

Ultimul obstacal rnajor tn aplicarea concreta a noii legi l-a reprezentat, ca intot-deauna, Eminescu.

CilinTorsan l,ltzt

- I\,[usca o ducem la mare. a sa-i placa, e mult mai cald dectt Ia ea acasd. E ca si

cum am ajuta-o sa emigreze, sa inceapa o viala noua tntr-un loc mai prielnic.

Alexandra Cotiban / lasltonanrd I n7

Alaturi, intre ;ifonierul cu ugi duble, din lemn solid de nuc, gi peretele care dddea

spre vecin, un Ghearghe dintr-o generatie mai tdnara o ingftesuia pe Maria, din

aceea;i generatie.Daniel Timariu / Clitite cu dulceali de cirege amare / r33

Persoanele educatc,, capabile sd converseze cu o sabie, erau rare si nu umblau pe

strazi, traiau retrase intre patru perefi, rurnegtnd la nesflrsit cdrti.

Dan Stanciu i Ala cu sabia / r39

O datala doua saptumAni, vinereala ora trei, 15 sunete a cArc pauu secunde fie-

care, cu pauza de patru secunde intre ele, ii ridicau parul maciuca lui Clement, fa-cdndu-I sa para ;i mai inak.

Ana Aiexandrescu / O noapte plini de lumini / r47

De- akfel, nu ignora, declara ea, ca in urmd, cu doi ani, eI a ntpt logodna cu o fatade familie culivada si pian, dupa ce devalizase pe viitorul socru de aurul pentrudanturd.

Mircea lloria Simionescu / Cum se poate face scandalintr-un roman de succes / r53

-:tf .

,i:l'.r-tj,,it'

..,;gr,' .:li$:r'

i:$iY''1fi.1

:, |it: .

William Cuthbert Faulkner (r897* ry62) a fost un prozator, [au-reat al Premiului Nobel pentru

Literaturi in anulg49, unul din-tre marii scriitori americani din

secolul XX.Romane; Zgonotul 5i furia, ry29;

Pe patul de moarte, 1q3o; Sanc-tuarul, t93t; Lumind de august,1932i ltilogia Snopes. A scris $i

numeroase volume de povestiri.

Wiltiam Faulkner

€&&ene&e

entru Cotton, impuscitura a fost zgomotul cel mai puternic pe ca-

re-l auzise-n viata lui. A fost prea puternic pentru a putea fi, auzittot deodatS. A continuat sd se adune deasupra tufirisului, a dru-

meagului subgire, incetosat, cu mult dupa ce lovitura ca de ciocan a pustiide calibru zece il izbise in umdr 9i la mult timp dupa ce fumul prafuluinegru cu care era incdrcatd se risipise, gi dupd ce calul innebunit se rotise-nloc de doua ori gi apoi o luase la goand, micsorAndu-se, cu scdrile goale iz-bindu-se de gaua fdrd cAl6ret.

Fdcuse prea mult zgomot. Era revoltitor, incredibil - o armi pe care oavea de douizeci de ani. L-aparalizat, I-a umplut de o revoltd plini de ui-mire, pdrAnd si-l infunde ln desis aga incAt, cAnd a fost gata sd tragi al doi-lea foc, era prea t|rziuqipini qi cAinele dispi.ruse.

Atunci a vrut s-o ia la goani. Se agteptase la asta. isi repetase totul inseara trecute. ,,lmediat dupi., o sd vrei si fugi", isi spunea. ,,Dar n-ai voiesd fugi. Trebuie sd-l termini. Trebuie si duci treaba la capit. Va fi greu, dar

t7 W!€i*am F*a::{kn*e

trebuie s-o faci. Trebuie sd intri acolo, in tufiguri, gi si inchizi ochii qi sd . . ; I

numeri incet pAnA ce vei putea si-l termini.A9a a ficut. A lisat pugca gi s-a asezat acolo unde stituse intins, in spa-

tele busteanului. Avea ochii inchiqi. A numirat incet pAni s-a oprit din tre-murat gi pAni ce sunetul bubuiturii de pugci gi ecoul calului ce galopa i-aupierit din urechi. isi alesese bine locul. Era un drum linigtit, pulin folosit,necdlcat in ultimele trei luni, cu excepfia acelui cal fugit; o scurtdturi intrecasa unde locuia proprietarul calului gi magazinul lui Varner; o cdrdruie

afundati-n ticere, ingustAndu-se, ndpaditi de iarbA, mergAnd in paralelcu matca rAului, pustie cu excepfia celor doi, unul ciucit in tufisuri, celdlaltzdcdnd cu fafa-n jos pe drum.

Cotton era burlac. Trdia intr-o cibinuld dirapdnati din lemn, cu podea de

lut, aflatd la marginea albiei, la weo gase kilometri depdrtare. Asfinlea cAnd a

ajuns acasd. La fAntAna din spate a scos apd gi gi-a spilat incillirile. Nu erau

mai innoroite ca de obicei si nici nu le purta decAt pe weme rea, dar le-a spdlat

cu griji. Apoi a curdtat pugca gi a spilat-o gi pe ea, atAt butoiul, cAt gi feava; de

ce, n-ar fi putut spune, pentru ci nu auzise in viafa lui de amprente, gi imediatdupd aceea a ridicat arma din nou 9i a dus-o in casi unde a ascuns-o. Jinealemne de foc, o mAnd de bugteni nodurogi de pin, carbonizati, in colpl cimi-nului. A fdcut un foc in vatra de lut, si-a gdtit cina, a mAncat gi s-a culcat. Dor-.

mea pe o saltea din macat asezatdpe pdmAnt; s-a dus la culcare dupd ce a blq-cat usa, gi-a scos salopeta, apoi s-a intins. Dupd ce focul a ars, s-a ficutintuneric; a stat asa intins in intuneric. Nu se gAndea la nimic, doar la faptulci nu se agtepta si poati dormi. Nu se simtea triumfdtor sau rdzbunat, nu se

simtea nicicum. Pur gi simplu zdcea acolo, negAndindu-se la nimic, chiar gi

cAnd a inceput si auda cainele. De obicei, noaptea auzea cAini, cAini singuratici

aventurAndu-se prin albia rAului, sau haite pornite la vAndtoare de ratoni sau

pisici sdlbatice. NeavAnd nimic altceva de fdcut, viafa, ereditatea gi mogtenirealui se destisurau pe o razd, de opt kilometri in jurul magazinului lui Varner.Cunogtea aproape orice cAine dupi litrat. $tia letratul acestui cAine. EI qi calul

ce galopa cu scdrile izbindu-se de ga gi stipAnul lor fusesera inseparabili: cAnd

ilzdreape unul dintre ei, ceilalgi doi nu puteau fi departe - o fiardjigiriti gi

sprinteni care ataca cu salbeticie pe oricine se apropia de casa stipAnului ei,

cu ceva din siguranla gi aroganla stdpAnului; iar azinufusese prima dati cAnd

incercase sd,-l omoare, degi abia acum si-a dat seama de ce nu dusese treaba la

capit. ,,Niciodata nu-mi gtiui norocu"', igi spuse el, zdcAnd pe saltea. ,,Niciodatinu stiui. De l-aq fi omorAt, de-ag fi omorAt cAinele..."

e&ime&e 18

Incd nu era triumfi.t or. Era inci prea devreme pentru a fi. mdndru, rdz-bunat. Era prea devreme. Avea de-a face cu moartea. Nu credea ce un omse poate apuca gi anula distanta aceea irevocabild intr-o clipiti. Uitase com-plet de cadavru. Aga ci zdcea cu trupul lui costeliv, prost hrdnit, golit de

agteptare, negAndindu-se la nimic 9i ascultAnd cAinele. Urletele veneau laintervale regulate, cu un timbru aparte, fdrd a se locaLiza, avAnd acea tris-te!e, impicare, abjecfie a unui cAine singur in intuneric, cAnd s-a trezitdintr-odati stAnd drept ca un arac in mijlocul saltelei.

- Vorbe de cioroi, a zis el. Auzise (nu cunoscuse niciodatd personal unnegru, din pricina antipatiei, a geloziei economice dintre cei ca el gi negri)ci. negrii susfineau cum cd unii cAini urle la mormAntul proaspat al stdpA-

nului 1or. ii vorbirie de cioroi, a spus el pe cAnd isi trdgea salopeta si-sipunea pantofii abia curdfafi. A deschis uga. Dinspre albia intunecatd a rAu-

lui de sub dealul pe care se afla coliba lui urletul cAinelui urca, jeluitor, ca

un clopot. A luat dintr-un cui aflat chiar dupi usi o sfoard ficutd colac, de

la plug, gi a coborAt coasta.

Pe peretele intunecat al junglei licuricii sclipeau si jucau; din spatele zi-dului negru ndvdleau grohaielile si oriciitul bubuitor al broagtelor. CAnd

a intrat in desig, nu-gi putea vedea propria mAni. Pasii ii erau nesiguri, so-

vdielnici din cauza nimolului, a melcilor gi a mdricinisului. Aveau acea per-versitate a lucrurilor neinsufletite, pirAnd sd tAsneasci din intuneric gi

sd-l insface cu tentacule fepoase. Din intunericul impenetrabil 9i meditativdinaintea lui, urletul cAinelui izbucnea constant. A urmat sunetul, din nouplin de noroi; aerul era rece 9i totugi el transpira. Era destul de aproape de

sunet. CAinele s-a oprit. S-a aruncat inainte, cu dinfii uscAndu-se sub bu-zele uscate, cu mAinile ca niste gheare, oarbe, spre sunetul oprit, spre stri-lucirea ugor fosforescenta din ochii cAinelui. Ochii au dispirut. El s-a oprit,gAfAind, s-a aplecat cu sfoara de la plug in mAni, iscodind dupi ochii aceia.

Putea auzi tacerea, dar nimic altceva.S-a tArAit pe brAnci, dAndu-gi seama unde se afl5 dupd forma copacilor

profilafi pe cer. Dupd o vreme, cu mdrAcinii zgAriindu-i gi tiindu-i fa\a, adat de-un un gan! mic. Era umed de la frunzele putrezite; s-a intins in gan-

lul adAnc cam pAn6. la glezne, in bezna ca smoala, in ceva ce nu era nici pi-mAnt si nici api, cu cotul indoit in fa{a ochilor. Diduse peste ceva; unobiect ce pArea moale. CAnd l-a atins, acel ceva a scos un lipit inibusit, ca

de copil, iar el s-a dat in spate, auzindcum creatura igi lua tdlpigifa.

- Un oposum, si-a zis.Ierea decAt un oposum.

W3&&Eam $asa&!srrer

$i-a gters palmele de coapse ca si-l poatd apuca de sub$ori. Pantalonii

erau mozolifi de mAzgi. $i-a gters mAinile de cimagd, pe piept, apoi l-a

apucat de sub umeri. A mers cu spatele, tArAindu-l. Din cAnd in cAnd se

oprea gi iEi gtergea mAinile de cimagd. S-a oprit lAngi un copac, o scoarfiputreziti de chiparos, fdrd coroani, inalt de vreo trei metri. igi pusese co-

lacul de sfoari in sAn. A innodat-o in jurul cadavrului si incepu sd se ca!5re

pe trunchi. in vArf era o gaurd putreziti. El nu era un bArbat mare, nu atAt

de mare precum cadavrul, 9i totusi l-a aburcat inspre el, tregindu-l cu cAte

o mAni, una dupd alta, izbindu-l gi hArAindu-l de-a lungul trunchiului pindce a ajuns sd atArne deasupra giurii ca un sac de provizii pe jumitate gol.

Nodul frAnghiei se strAnsese foarte tare. in cele din urmi a scos culitul si

a tdiat frAnghia gi a risturnat cadavrul in trunchiul gdunos.

N-a cdzut prea adAnc. L-a indesat, bajbAind cu mAinile si dibuie obsta-

colul; a legat strAns frAnghia de ciotul unei crengi si, finAndu-se de capitulcelilalt, s-a cocolat pe cadavru si a inceput sd topiie pe eI, in sus gi-n jos,

pind cAnd a ci.zut brusc de sub el, lesAndu-l si se bdldngdne atArnat de ca-

pitul frAnghiei.A incercat sd se cafire pe frAnghie, desprinzAnd cu nodurile degetelor

fibrele putrezite, praful umed, ugor al descompunerii intrAndu-i precum

tabacul de prizat in niri. A auzit cum ciotul in jurul cdreia innodase funiaa cripat 9i a simfit cum incepe sd cedeze. A sirit in sus fdrd sd aibi vreun

punct de sprijin, cifdrAndu-se pe lemnul putred, 9i a reugit si arunce o

mAni peste margine. Lemnul a cedat sub degetele lui; s-a cilirat continuufiri a cAgtiga nici mdcar un centimetru, cu gura rAnjitd peste dinfi, cu ochii

finti spre cer.

Lemnul s-a oprit din pribugire. Se legdna acum atArnat de mAini, trd-gAndu-9i sufletul. S-a cilirat si a incilecat marginea. A stat acolo o vreme.

Apoi a coborit 9i s-a sprijinit de trunchiul giunos.CAnd a ajuns la colibi, era obosit, terminat. Nu mai fusese niciodatd

atAt de obosit. S-a oprit in dreptul ugii. Licuricii inci zburau de-a lungulpetei intunecate de lemne, bufnifele jeleau, broagtele bubuiau gi grohi-iau.

- in veci nu fui aga de obosit a zis, sprijinindu-se de casi, al cdrei pe-

rete il construise el, bu$tean cu bugtean. De parcd orisice lucru o mers aiu-

rea. Sd md citdr pe trunchiu ila si zgomotu de-l ficu impugcS.tura. De

parc-ag fi ajuns si fiu altu fir s-o gtiu, undeva unde zgomotu-i mai tare,

cdti.ratu mai greu, fir' s-o gtiu.

e&ixlels 20