Universitatea ,,Lucian Blaga” Sibiu- Facultatea de Ştiinţe Economice

INVESTIŢII SOCIALE-PREZENT ŞI PERSPECTIVE

ÎN ROMÂNIA-

Prof. Coordonator: Conf. univ. dr. Paul Lucian Student: Anghel Elena AdinaFinanțe- Bănci

An III

1

Universitatea ,,Lucian Blaga” Sibiu- Facultatea de Ştiinţe Economice

1. Ce sunt investiţiile sociale?

Investiţia socială reprezintă folosirea fondurilor pentru a genera profit social şi economic. În România, în ultimii zece ani, s-a dezvoltat o serie variată de investiţii sociale şi au fost introduse forme noi de economie socială. Această creştere se reflectă în mod direct în apariţia unei generaţii noi de antreprenori sociali şi a unor oportunităti de dezvoltare a formelor de economie care au impact asupra comunităţilor. Totuşi, această dezvoltare nu reflectă un progres similar în aria noilor investitori sau a modelelor de susţinere a economiei sociale din partea autorităţilor locale şi centrale precum reducerea taxelor sau alte politici guvernamentale de suport.

Investiţiile sociale sunt cele referitoare la investiţia în oameni. Aceste investiţii sunt politici menite să consolideze abilităţile şi capacităţile oamenilor şi să îi sprijine pentru a ocupa forţa de muncă.

2. În ce constă o investiţie socială? O gestionare mai eficientă a cheltuielilor pentru a asigura o protecţie socială

adecvată şi durabilă. Acest lucru se poate realiza prin simplificarea administrării prestațiilor și serviciilor, prin orientarea acestora și prin condiționarea lor (de exemplu, de participarea la cursuri de formare).

Investiţii în competenţele și capacitățile cetăţenilor, pentru a le spori şansa de a se integra în societate și pe piața forței de muncă. Exemple în acest sens sunt educația, îngrijirea copiilor, serviciile medicale, formarea profesională, asistența pentru căutarea unui loc de muncă și măsurile de reabilitare.

Măsuri care să garanteze că sistemele de protecție socială răspund nevoilor oamenilor, în momente critice din viața lor. Cu alte cuvinte este mai bine să intervenim din timp şi să prevenim, mai degrabă decât „să reparăm”. Pentru aceasta, cetăţenii trebuie pregătiţi să facă faţă riscurilor cu care se pot confrunta în viaţă. De aceea este important să investim în copii şi tineri.

2

Universitatea ,,Lucian Blaga” Sibiu- Facultatea de Ştiinţe Economice

Consolidarea investiţiilor sociale este în avantajul:

copiilor și tinerilor – se poate interveni din timp şi se pot lua măsuri pentru a stopa transmiterea dezavantajelor de la o generaţie la alta;

persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă şi celor care s-ar putea afla în această situaţie la un moment dat – un sprijin mai integrat și mai accesibil pentru găsirea unui loc de muncă;

femeilor – consolidarea egalităţii de şanse și reducerea obstacolelor care le împiedică accesul la piața muncii;

persoaneor în vârstă – posibilitatea de a participa un timp cât mai îndelungat la viaţa socială şi economică;

persoanelor cu handicap – un mod de viaţă mai autonom și locuri de muncă adaptate;

persoanelor fără adăpost – șanse mai mari de a se reintegra în societate și pe piaţa muncii;

angajatorilor – o forţă de muncă mai diversificată, mai sănătoasă și mai calificată;

societăţii, în ansamblul său – o creștere a productivității, a ratei de ocupare a forței de muncă și a gradului de incluziune socială şi o sănătate mai bună, care vor stimula creșterea economică și vor reduce presiunea exercitată asupra cheltuielilor din domeniul protecției sociale.

În ciuda creşterii economice, România este o ţară cu probleme sociale deosebite, îndeosebi privind:

ponderea mare a populaţiei aflate în sărăcie şi risc de excluziune socială; rata abandonului şcolar mult mai ridicată faţă de nivelul european; ponderea redusă a populaţiei cu studii superioare; îmbătrânirea populaţiei/forţei de muncă din cauza migraţiei tinerilor şi a

scăderii natalităţii; nivel redus de educaţie al populaţiei, care poate conduce la şomaj şi afecta

bunăstarea pe termen lung.

3

Universitatea ,,Lucian Blaga” Sibiu- Facultatea de Ştiinţe Economice

România este o ţară diversificată social şi economic la nivel teritorial. Din punct de vedere social, zone extinse din ţară se confruntă cu un declin demografic accentuat (pierderi de peste 15% din populaţie); populaţia este predominant rurală în 25 din 41 de judeţe ale ţării, iar cea expusă riscului de sărăcie relativă reprezenta 40,3% faţă de 24,1 % la nivelul UE din totalul populaţiei în 2014, dar în regiunile Nord-Est, Sud, Sud-Vest şi Sud-Est riscurile de excluziune şi sărăcie sunt mai ridicate decât media naţională.

Reducerea sărăciei continuă să fie o provocare majoră pentru România. Românii sunt pe locul doi în ceea ce privește riscul de sărăcie sau de excluziune socială în UE și aproape unul din trei români are o situație materială extrem de precară. În general, impactul transferurilor sociale (cu excepția pensiilor) în reducerea sărăciei rămâne cu mult sub media UE, deși valorile erau în creștere în anii care au precedat criza.

De asemenea, România are o rată de sărăcie a persoanelor încadrate în muncă extrem de mare (dublă față de media UE), în special în rândul bărbaților.

Riscul de sărăcie are un impact puternic, în special asupra copiilor, în cazul a 49,1% dintre aceștia existând riscul de sărăcie sau de excluziune socială în 2014. Sărăcia are, de asemenea, o puternică dimensiune teritorială, deoarece ea afectează în special persoanele care locuiesc în zonele rurale din nord-est, sud-estul și sud-vestul țării.

Perspective de viitor

Să asigure un acces mai bun la serviciile de educație și de îngrijire a copiilor preșcolari;

În vederea combaterii sărăciei, să sporească eficiența și eficacitatea transferurilor sociale, în special pentru copii, și să continue reforma asistenței sociale, consolidând legăturile acesteia cu măsurile de activare. Să intensifice eforturile în vederea punerii în aplicare a măsurilor preconizate pentru a favoriza integrarea romilor pe piața forței de muncă, pentru a crește rata de școlarizare și pentru a reduce rata de părăsire

4

Universitatea ,,Lucian Blaga” Sibiu- Facultatea de Ştiinţe Economice

timpurie a școlii, prin intermediul unei abordări bazate pe parteneriat și a unui mecanism solid de monitorizare;

Accesul la locuri de muncă pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă și pentru persoanele inactive;

Integrarea durabilă pe piața forțelor de muncă a tinerilor; Integrarea socio-economică a comunităților marginalizate, cum ar fi

romii; Combaterea discriminarii și promovarea egalității de șanse

Lacunele identificate de Comisie în procesul evaluării strategiei naționale se referă la reducerea șomajului în rândul femeilor, al tinerilor și al persoanelor care trăiesc în microregiuni defavorizate și în cartiere segregate, precum și la sporirea competențelor și promovarea procesului de tranziție de la activitatea nedeclarată la activitate în condițiile legii. Se preconizează că o strategie revizuită și un nou plan de acțiune care urmează să fie elaborat de către autoritățile române în vara anului 2015 vor încorpora concluziile evaluării efectuate de Comisie.

Reducerea sărăciei și a excluziunii sociale continuă să reprezinte o provocare majoră pentru România. Deși a prezentat o tendință de scădere, rata persoanelor în risc de sărăcie sau de excluziune socială rămâne ridicată, fiind de 40 % în 2015, cu mult peste media UE . Categoriile expuse unui risc deosebit de sărăcie sunt familiile monoparentale și familiile cu mulți copii . Românii afectați de lipsuri materiale grave reprezintă o proporție aflată în scădere, dar totuși ridicată: 29 % în 2015, de aproape trei ori media UE.

5

Universitatea ,,Lucian Blaga” Sibiu- Facultatea de Ştiinţe Economice

3. Concluzii

Sustenabilitatea sistemelor de protecţie socială este afectată negativ nu doar de provocările crizei economice, de cele demografice, dar şi de insuficienta investiţie în capitalul uman. Acestora li se adaugă modalităţile de interpretare a situaţiilor de vulnerabilitate, ceea ce presupune dezvoltarea personală şi implicarea socială. Pe de altă parte, problemele administrative din unele sisteme naţionale de protecţie socială, cum este şi cel al României, afectează costurile şi eficacitatea.

4. Bibliografie http://www.minind.ro/%5C/strategie_competitivitate/

Strategia_Nationala_de_Competitivitate_iunie_2015.pdf http://www.responsabilitatesociala.ro/ http://ec.europa.eu/social/main.jsp?langId=ro&catId=1044 http://www.romania-actualitati.ro/pachet_de_investitii_sociale50139 http://www.societal.ro/

6