INVENTARIEREA

Mai multe discipline economice utilizeaza inventarierea ca procedeu, atribuindu-i fiecare o

anumita acceptiune. In contabilitate, inventarierea este un procedeu de verificare faptica a

existentei si starii mijloacelor economice, a creantelor si datoriilor unitatii patrimoniale din punct

de vedere cantitativ, calitativ si valoric. Prin utilizarea acestui procedeu inventarierea ofera

capacitatea de a furniza informatii si date reale putand fi scoase astfel la iveala neconcordantele

ce pot apare intre datele din contabilitate si realitatea din teren.

Conform punctului 131 din Regulamentul de aplicare a Legii Contabilitatii, inventarierea se

efectueaza la locurile de existenta, de depozitare sau pastrare a bunurilor, prin cantarire,

masurare, numarare sau alte mijloace de determinare a bunurilor.

Documentul ce sta la baza inventarierii este registrul de inventariere.

Inventarierile se clasifica dupa momentul in care se efectueaza astfel:

inventarieri periodice;

inventarieri anuale;

inventarieri ocazionale;

inventarieri inopinante.

Dupa gradul de cuprindere a elementelor patrimoniale se disting:

inventarieri generale;

inventarieri partiale.

Tinand cont de modalitatea de efectuare inventarierile pot fi:

totale;

prin sondaj.

Fiind o lucrare contabila complexa si importanta pentru stabilirea situatiei patrimoniale,

inventarierea presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

1. pregatirea inventarierii – consta in luarea unor masuri organizatorice

si execuatrea unor lucrari contabile de forma:

stabilirea obiectului inventarierii si sfera lui de cuprindere;

constituirea comisiei de inventariere in functie de numarul de gestiuni ce urmeaza a fi

inventariate;

sigilarea cailor de acces in gestiune cu exceptia locului in care se efectueaza

inventarierea;

oprirea intrarilor si iesirilor de bunuri din gestiune;

gruparera bunurilor pe sortimente, categorii;

verificarea starii defunctionare a aparatelor de masura.

2. efectuarea inventarierii – etapa principala a inventarierii al carei continut il reprezinta

constatarea, descrierea si evaluarea elementelor supuse inventarierii.

3. stabilirea si regularizarea rezultatelor inventarierii – presupune determinarea plusurilor sau

minusurilor la constatarile in urma inventarierii. Acestea se trec in procesul verbal de

inventariere impreuna cu concluziile referitoare la cauzele acestora, nominalizarea

vinovatilor si masuri de corectare, urmand a fi semnat de conducatorul unitatii. Procesul

verbal constituie baza efectuarii regularizarii rezultatelor inventarierii. In principiu, plusurile

se inregistreaza ca intrari in patrimoniu iar lipsurile se imputa persoanelor vinovate.

In urma inregistrarii invenatrierii se realizeaza sporirea datelor contabile in cazul plusurilor,

diminuarea lor in cazul lipsurilor, astfel incat in final soldurile conturilor sa corespunda cu

realitatea faptica stabilita cu ocazia inventarierii.

INVENTARIEREA reprezinta un ansamblu de oparatii prin care se constata axistenta

elemantelor de activ si pasiv, cantitativ si valoric. Inventariere are ca scop prezentare unei

imaginifidele,clare a existentei tuturor elementelor patrimoniale,a rezultatelor ecnomico

financiare. Particolului 1982\1991 persoanele juridice si fizice care au dreptul de a organiza si

conduce contabilitatea efectueaza inventarierea:

la inceputul activitatii;

cel putin o data pe an;

cu ocazia fuzionarii;

cu ocazia reorganizarii gestiunilor;

la incetarea activitatii;

la sfarsitul anului.

Se efectueaza inventarierea in mod obligatoriu in urmatoarele situatii:

la cererea organelor de control ;

de cate ori exista indicii ca exista plusuri sau minusuri in gestiune ;

cu ocazia reorganizarii gestiunilor bunrile din unitate se trec in liste de inventariere, iar

bunurile apartinand altor persoane fizice s-au juridice se intocmesc liste de inventariere

separat;

pentru desfasurare in bune conditii a procesului de inventariere se formeaza o comisie

care trbuie sa cuprinda cel putin doi membri.Din aceasta comisie nu trebuie sa faca parte

gestionarul unitatii respective sau contabilul care tine evidenta gestiunii respective.

ETAPELE DESFASURARII INVENTARIERII

1. Obtinere unei declaratii scrise din partea gestionarului

2. Identificarea tuturor incaperilor in care sa gasesc bunurile respective

In declaratia data de gastionarul intatiitrebuie sa se mentioneze:

daca a elberat/primit marfa fara documente legale;

daca stie de existenta unor plusuri sau minusuri in gestiune;

daca exista marfa ce trbuie expediata si nu s-au intocmit inca formele legale sau daca s-a

primit marfa fara sa se intocmeasca receptia.

3. Barare fiselor de magazie in moentul in care se opreste inventeriere

4. Numararea numeralului din casieria unitatii

5. Verificare aparatelor si instrumentelor de control

6. Concluziile inventarierii se trec intr-un proces verbal care este semnat de toti membrii

comisiei

STABILIREA REZULTATELOR INVENTARIERII

Se realizeaza prin punerea de acord a situatiei scriptice cu situatia faptica.Stabilire

rezultatelor inventarierii se face avand la baza prevederile legii contabilitatii 1982/1991.Dupa

terminarea operatiunilor de inventeriere se intocmeste un peoces verval care trebuie sa contina in

mao obligatoriu urmatoarele:

data si locul intocmirii;

semnaturile persoanelor care au facut parte din comisia de inventariere;

gestiunea inventariata;

plusurile si minusurile constatate;

cauzele care au dus la apritia lor;

propuneri pt scoaterea din uz a obectelor de inventar sau casare a unor stocuri.

De asemenea sa mai intocmeste un proces verbal in care se inscriu anumite recomandari:

propuneri pt punerea in circuit a stocurilor greu vandabile sau miscare lenta;

scoaterea din uz a unor obiecte de inventar;

in trei zile propunerile din procesul verbal intocmit de comisia de inventariere se aduc la

cunostinta gestionarului care trebuia sa ia masurile respective.

Bunurile inventariate si constatate plusuri se inregistreaza ca intrari in patrimoniu,iar bunurile

constatate minusuri se inregistreaza ca iesiri din partimoniu.In situatia in care minisurile se

datoreaza persoanelor vinovete din incinta unitatii se pot imputa acestora.Imputarea se face la

valoarea de inlocuire a bunului respectivsi se intocmeste in acest sens documentul:Decizia de

imputare

DECIZIA DE IMPUTARE - valoarea de inlocuire se determina astfel:

costul de achizitie al bunului respectiv la valoarea de piata in momentul in care s-a

constatat paguba;

taxa pe valoarea adaugata;

cheltuieli de treansport;

alte cheltuieli stabilite de unitate.

Decizia de imputare se intocmeste in doua s-au mai multe exemplare in functie de numarul

de persoane vinovete si serveste ca document de imputare,are titlu executoriu si se arhiveaza la

compartimentul financiar contabil. Lipsurile se pot datora si datorita unor fenomene naturele,caz

in care nu se imputa ci se acorde sczaminte. Scazamintele se acorda in anumite limite maxme

stabilite prin hatarari guvernamentale si sunt stabilite pentru anumite sortimentede produse si in

anumite perioede ale anului. Perisabilitatile sunt scazamintele normale ale anumitos marfuri

datorate unor fenomene naturale cum ar fi: uscare (faina, zahar), volatizare (esente), spargere

(oua). Perisabilitatile se acorda in anumite limite dar nu mai mult decat minusurile inregistrate.

Daca se constata ca pierderile se datoreaza persoanelor vinovate se imputa acestora la pret de

achizitie + TVA iar in cazul in care pierderile se daroreaza fenomenelor naturale de mai sus

atunci se trec pe cheltuieli.In situatia in care exista gestiuni colective imputarea se face

persoanelor vinovate, tinandu-se cont de salariul realizat pe ultimele trei luni si de numarul

zilelor de prezenta. Listele de inventar impreuna cu situatia comparativa si un exemplar al

procesului verbal de inventariere se trimit pentru inregistrarea in contabilitatea financiara si de

gestiune. In urma inventarierii se compara stocul faptic cu cel scriptic.

Stocul foptic se gaseste in listele de inventariere,iar stocul scriptic se determina tinandu-se

cont de marfa existenta in prima zi a lunii la care se adauga intrarile si se scad iesirile. Desi

inventarierea este o opratie ocstisitoare,migaloasa,este o operatie importanta pentru determinarea

situatiei reale a patrmoniuli.In situatia in care exista diferente intre stocul faptic si cel scriptic in

sensul ca stocul faptic sete mai mare decat stocul scriptic atunci vor rezulta diferente favorabile

ce vor fi inregistrate in contabilitate ca plusuri

LISTELE DE INVENTARIERE cuprind:

imobilizari corporale - prin identificarea fiecarui mijloc in parte;

lucrari de reparatii capitale la cladiri, utilaje, instalatii, mijloace de transport, prductie in

curs de excutie - prin verificarea la fata locului al studiului fizic al acestor lucrari;

lichidele - prin preluare de probe ce vor fi analizate in laborator pentru diferentiere;

fondul bibliotecar - prin confundarea cartilor din biblioteca, ctichetelor si registrelor

contabile;

creante - prin verificarea si confirmarea acestora ,prin consultarea soldurilor creditoare si

debitoare ale clientilor;

disponibilitati in conturi la banci - prin confundarea soldurilor din extrasele de cont emise

de banca cu cele existente in contabilitate;

disponibilitati in lei si valuta - prin confruntarea soldurilor in registrul de casa, numerelul

existent, operatie efectuata in ultima zi a fiecarui an;

bunurile depreciate s-au inutilizabile - prin separarea acestuia de celelalte bunuri si

intocmirea de liste de inventariere;

formularea cu regim special - prin ordonarea acestora avand la baza codurile de

identificare si conformitatea cu fisa de magazie a formularelor cu regim specialp;

marcile postale - prin evidentierea lor la valoarea nominala, exceptie fac timbrele cu

valoare fiscla;

bunuri aflate in ambalaje originale intacte - prin sondaj desfacandu-se numai anumita

ambalaje;

bunurile aflate asupra lucratorilor(echipamente de lucru) - prin intocmirea de liste

separate pentru fiecare persoana in parte;

bunuri cu grad mare de perisabilitate - prin inventariere pentru a nu intarzia desfacerea

lor.

Bibliografie

1. "Legea contabilitatii nr.82/1993 modificata si completarile ulterioare"

2. "Ordinul Ministrului Finantelor nr.306/2002"

Amariei Cleopatra Maria