ORDONAREA SI INVENTARIEREA FONDURILOR

PERSONALE

„…Avem marea datorie sa dam si noi arhivelor noastre intreaga atentie ce o

merita, sa adunam si sa organizam pentru prosperitate toate categoriile de material

arhivistic, care pot sa le lamureasca generatiile viitoare viata actuala a poporului roman in

toata deplinatatea lui.” Constantin Moisil

Prospectarea trecutului istoric al poporului roman este o conditie esentiala

pentru siguranta viitorului politic, economic si cultural al acestuia. Trainicia peste veacuri

a Arhivelor Nationale a Romaniei se explica prin valoarea istorico- documentara a

tezaurului arhivistic pe care il conserva ( peste 30 000 de fonduri si colectii ce insumeaza

aproximativ 280 000 metri liniari de arhiva), prin interesul tot mai larg gre de estimat fata

de documentul de arhiva ca izvor istoricsi proba juridica manifestat de catre cetatenii

romani si straini dar si prin daruire si stradania cu care generatii de arhivisti au organizat,

prelucrat si publicat documentele ce constituie Fondul Arhivistic National. 1

In Arhivele Nationale documentele sunt organizate in fonduri si colectii

arhivistice, respectandu- se principiile de fondare si ordonare a documentelor, de

clasificare a fondurilor arhivistice, de constituire a unitatilor de pastrare si de prelucrare

de specialitate a acestora. Serviciul Arhivelor Nationale Istorice Centrale (SANIC)

conserva cu predilectie arhive create de institutiile centrale, fonduri personale, familiale

si colectii de documente de mare importanta.

Printre cele mai valoroase si interesante tipuri de fonduri esistente in

cadrul Arhivelor Nationale se numara si fondurile personale.

Peste 1500 de asemenea arhive create de personalitati romanesti

sau straine , de familii importante sau mai putin importante in istoria poporului roman

sunt prelucrate si protejate cu grija in depozitele SANIC.

Istoria nu s-a scris si nu va fi scrisa numai pe baza

documentelor oficiale alaturi de acestea este vital sa fie consemnate si semnalate si

1 Filofteia Rinzis, Arhivele personale si familiale, vol I, DANIC, Bucuresti, 2001, p. 7

1

fructificate arhivele personale create de cei care fac istoria pas cu pas.2

Arhivele personale precum si cele familiale sunt in

aceeasi masura viata si istorie. Importanta si numarul considerabil al unor astfel de

fonduri pastrate in depozitele Arhivelor Nationale au determinat elaborarea unui

repertoriu in 2 volume. Primul repertoriu cuprinde descrierea

arhivelor personale si familiale conservate la SANIC, Directia Municipiului Bucuresti si

Directiile judetene Alba, Arad,Arges, Bacau, Bihor, Bistrita- Nasaud, Botosani, Brasov,

Braila, Buzau, Caras-Severin, Calarasi, Constanta si Covasna.

Cel de al doilea volum al

repertoriului este constituit din prezentarilearhivelor personale existente in depozitele

celorlalte directii judetene. Repertoriul este constituit din fise complexe de prezentare a

documentelor din fondurile personalesi aunor colectii de documente clasate alfabetic

pentru fiecare detinator de arhiva si concepute potrivit cerintelor:

1. denumirea

fondului, date generale despre fond: anii extremi ai documentelor, numarul de unitati

arhivistice, numarul de inventar si limbile in care sunt scrise documentele

2. informatii

generale despre creatorul fondului 3. descrierea

continutului si genului documentelor din arhivele personale si familiale

4. referinte

despre locurile de depozitare a diferitelor fragmente de fond apartinand aceluiasi creator

5. bibliografia

fondului sau colectiei, acolo unde acesta a putut fi depistata si studiata.3

SANIC

conserva documentele referitoare la personalitati si familii si in colectia „Achizitii Noi”,

in multe alte colectii de documente si manuscrise, in colectia „Personalitati” din

domeniile economic, politic, juridic, militar si tehnic. Nu au format obiectul repertoriului

arhivele „caselor comerciale” conservate in depozitele SANIC. Documentele

fondurilor si colectiilor personale au fost create de politicieni si oameni de stiinta, nobili

si boieri, diplomati, profesori, medici, avocati, economisti, arhitecti, ofiteri, preoti, ziaristi

2 Ibidem, p.83 Ibidem, p. 9

2

si redactori, cineasti si regizori, istorici arhivisti, scriitori de renume sau mai putin

cunoscuti din tara si din afara granitelor Romaniei. O importanta

deosebita este data scrisorilor personale, a ilustratelor, a cartilor de vizita ce scot la

lumina momentele inedite din viata marilor personalitati si a oamenilor obisnuiti.

Deosebit de importante sunt caietele cu insemnari zilnice, amintirile sau memoriile unora

dintre creatorii de arhiva.

Fondurile personale abunda de manuscrise ale lucrarilor stiintifice si literare, de

cursuri si note de curs sau de caiete cu notite luate in anii de studiu. Asemenea genuri de

documente se regasesc in fondurile personale si colectiile : George Bacovia, Camil

Baltazar, Paul Batailleard, Damian Bogdan, Alexandru Boldur, George Catana, Emil

Chifa, George Cosbuc, Nichifor Crainic, Aurelian Sacerdoteanu, Alexandru Ioan Cuza,

Vasile Stoica etc.

La acestea se mai adauga o multitudine de brevete pentru acordarea unor

ordine sau distinctii militare si stiintifice, schite si arbori genealogici, plicuri cu valoare

filatelica, amprente sigilare, sigilii postale , partituri muzicale, desene, gravuri, stampe si

timbre, colectii de ziare si reviste

Documentele fotografice-albumele si fotografiile conservate in mai toate

arhivele incluse in repertoriu aduc in fata cititorilor portretele celor care au creat sau

colectionat asemenea marturiilor istorice, ale rudelor si prietenilor acestora.4

Informatiile oferite de asemenea documente intregesc aria

de cunoastere a unui domeniu sau a altuia.

Studiind izvoarele documentelor din fondurile

personale, putem observa ca nimic din ceea ce exista astazi faurit de mana si mintea

omului nu a fost creat fara zbatere, implicare si daruire, fara renuntari si sacrificii.5

Documentele ce intra in componenta

fondurilor personale se pastreaza sub forma de originale, concepte si copii de diferite

tipuri care au fost scrise in cea mai mare parte pe hartie si extrem de putine au ca suport

pergamentul. Din punct de vedere al limbii in care

au fost scrise documentele este de remarcat ca in functie de zona geografica si locurile de

emitere, predomina limba romana( pentru fondurile arhivistice cu documentele scrise in

4 Ibidem, p.105 Ibidem, p.11

3

limba romana aceasta semnalare nu mai trebuie mentionata). In unele cazuri documentele

sunt scrise si in maghiara si in germana si in limbi de circulatie internationala ca franceza,

engleza, italiana, spaniola si chiar in ebraica si chineza.

Toate aceste lucrari demonstreaza

procesul continuu de angrenare a romanilor in lumea europeana, de asimilare a valorilor

culturale si stiintifice europene. Multi romani au tradus din

operele unor scriitori clasici, moderni si contemporani. Dovada elocventa in acest sens

este schimbul de scrisori purtat de membrii unor familii si de personalitati romanesti cu

personalitati straine, interesul fiind manifestat prin acoradarea de titluri stiintifice si

academice sau prin dreptul de a purta ordine si medalii emise in alte state.

Repertoriul arhivelor

personale are si calitatea de a semnala diferitele locuri de depozitare a unor fragmente din

fondurile personale create de aceeasi persoana. Astfel ca intregirea unor importante

arhive prin copierea documentelor pe microfilm si suporti informatici sau cel putin

studierea tuturor inventarelor arhivistice elaborate pentru diferitele fragmente de fonduri

devin mijloace de orientare rapida, exacta si completa a cercetatorilor si publicului in

multitudinea de fonduri si colectii pe care Arhivele Nationale le detin.6

Exemple de fonduri

personale ce apartin aceleiasi persoane care sunt pastrate fragmentar in mai multe

depozite ale Arhivelor Nationale: - fondul

personal Teodor Balan- e conservat la SANIC si la Suceava. -

fondul lui George Cosbuc este depozitat la Bistrita Nasaud si la Cluj

- fondul I G Duca- poate fi studiat la SANIC si la Dolj

- documentele create de George Enescu sunt conservate la SANIC si la

Directia Municipiului Bucuresti.

- parti din arhiva generalului Gheorghe Magheru le regasim la Dolj

si la SANIC - arhiva omului politic Iuliu Maniu se pastreaza la SANIC si Cluj.

Exista informatii in legatura cu primele intrari de arhive

personale in depozitele Arhivelor Nationalesi cu preocuparile conducatorilor acestei

institutii pentru imbogatirea tezaurului arhivistic national.

6 Ibidem,p. 13-14

4

Astfel, procedat Cezar Bolliac, director al

Arhivelor Statului intre anii 1864-1866, prin apelul sau din 26 august 1864, in care arata

ca Arhivele au menirea „…de a aduna din orisice parte se vor afla toate atingatoare de

dreptati ale tarii.” 7 In acea perioada au inceput ca

persoanele particulare sa depuna la arhive documentele pe care le detineau.

Constantin D. Aricescu,

director al Arhivelor Statului in 1869-1870, 1871-1876 a avut deosebite preocupari

pentru imbogatirea fondului arhivistic prin achizitionarea documentelor pastrate si create

la creatori.8

Sever Zotta, director la Arhivele din Iasi intre anii 1912-1934, desi nu avea in

bugetul institutiei, bani destinati achizitionarii de documente, a convins particularii sa

depuna la Arhive documentele pe care le pastrau.

Un rol important in strangerea de arhive personale l-a avut si Franz

Zimmermann, arhivar sef la Sibiu intre anii 1875-1906. Acesta a cerut fostilor functionari

ai orasului si Universitatii Sasesti sa cedeze Arhivelor Sibiului documentele proprii.

Constantin Moisil, director general al Arhivelor Statului in

perioada 1923- 1939, considera ca „…una dintre indatoririle principale ale Arhivelor

Statului este de a colectiona documentele si manuscrisele vechi ce se gasesc in comert si

la particulari.” La Cluj la scurt timp dupa infiintarea Directiei Regionale a

Arhivelor Statului (1920) se preluau si arhive vechi personale si familiale ca Barcsay,

Kemeny, Csata, Recsey care se aflau in sediul Prefecturii Alba.9

Numeroase fonduri personale au fost preluate in depozitele

Arhivelor Statului si in anii ce au urmat reorganizarii administrativ teritoriale ale

Romaniei. De exemplu: dupa desfiintarea regiunilor si a raioanelor, precum si ca urmare

a aplicarii prevederilor legislative special dedicate Fondului Arhivistic National ( decretul

nr 353 din1957pentru infiintarea Fondului Arhivistic de Stat, decretul nr 472 din 1971 si

legea Arhivelor Nationale nr 16 din 1996).

Fondurile personale contin documente extrem de valoroase,

cercetarea lor sprijinind nu numai dezvoltarea istoriei si a stiintelor speciale ale istoriei,

7 Figuri de arhivisti, SANIC, Bucuresti, 1971, p 1188 Ibidem,p.1629 Arhivele Statului.125 ani de activitate, 1831-1956, DGAS, Bucuresti, 1957, p.133

5

dar si a arhivisticii, mai ales in domeniul extinderii si modernizarii metodelor si

mijloacelor de folosire a tezaurului arhivistic national.

Piesele documentare ce intra in structura fondurilor

personale au fost create in epoci istorice diferite, fie in evul mediu, fie in perioada

moderna sau cntemporana. Indiferent de anul emiterii acestora, de limitele

istorice sau politice fondarea documentelor a avut ca baza principiul respectului fata de

creatorul acestora. Organizarea documentelor in functie de apartenenta

acestora la un anume creator este una dintre cele mai utilizate tipuri de clasificare atat in

arhivistica romaneasca cat si in cea internationala, ea putand fi apreciata si ca o

clasificare dupa continut; caracteristica oferita chiar de structura arhivei personale, care

grupeaza documentele si pe criteriul continutului acestora.10

Prin fond personal se intelege totalitatea documetelor create in decursul vietii si

activitatii unei persoanecare s-a afirmat in plan politic, social, cultural, stiintific.

Numele de familie, prenumele creatorului si initiala prenumelui tatalui

precum si pseudonimul sau un alt element al numelui,care il individualizeaza pe creatorul

de fond si anii de viata constituie denumirea fondului respectiv.11

Cu trecerea timpului asemenea arhive au dispus de sisteme de

ordonare si evidenta, cel putin in Transilvania, asemanatoare cu cel folosit in cancelariile

institutiilor administrative si judecatoresti.

Astfel actele ce se refera la un domeniu au fost grupate intr-o

fascicola, ele fiind ordonate potrivit numarului de inregistrare , numarului de baza sau

dupa alte criterii. Restul actelor care nu aveau legatura cu persona creatoare a fondului,

avand un caracter general sau special,erau grupate in alte fascicole dupa continut

denumite potrivit acestuia. Dupa ordonare, documentele erau trecute in registre

si regestate. Pentru fondurile personale,, momentul aparitiei si

procesul de dezvoltare ale acestora sunt mai putin cunoscute dar cu siguranta formarea si

imbogatirea lor cu noi documente au parcurs un flux asemanator cu cel al fondurilor

familiale. Constituirea fondurilor personale a avut ca punct de

pornire, probabil tot emiterea vechilor acte de danie sau confirmare a stapanirii unor

10 Filofteia Rinzis,op.cit,p.1911 Norme tehnice privind desfasurarea activitatilor in Arhivele Nationale,1996, art.27

6

proprietati.12 Corespondenta este si ea nelipsita din fondurile

personale si s-a bucurat de atentie speciala din partea creatorilor care au ordonat-o pe

emitenti si destinatari. La sunt tratate si manuscrisele operelor

literare si artistice care prin valoarea lor culturala sporeau importanta unei arhive

personale. Nu este cunoscut cu exactitate momentul constituirii primelor fonduri

personale, dar vechimea documentelor care intra in componenta lor si numarul

considerabil de asemenea arhive atesta faptul ca au aparut de timpuriu, in secolul al

XVIII-lea fiind deja format. Nu se pot face de

asemenea precizari in legatura cu formele incipiente de evidenta a documentelor incluse

in arhivele personale, cu siguranta ca cei detineau asemenea arhive si-au intocmit o

simpla lista, iar mai tarziu un registru unde erau numerotate si rezumate actele ce

compuneau respectiva arhiva. Pastrarea

arhivelor personale la destinatar, razboiele, tulburarile interne, calamitatile naturale sunt

tot atatea cauze care au dus la ravasirea lor, la disparitia sau imputinarea acestora si la

pierderea instrumentelor de evidenta. In general, astel de fonduri personale fiind in mare

parte supuse ordonarii si inventarierii in baza principiilor arhivistice stiintifice moderne,

mentinandu-se in forma initiala doar cele care au intrat astfel in circuitul stiintific.

In Arhivele

Nationale preocuparile pentru organizarea fondurilor personale, potrivit unor metodologii

speciale sunt destul de recente. Astfel apar in

1959 si s-au concretizat in publicarea si aplicarea „Instructiunilor pentru ordonarea,

inventarierea si expertiza materialelor documentare din depozitele Arhivelor

Statului”13din anul 1965, care la capitolul IV trateaza si problema ordonarii si

inventarierii fondurilor personale si familiale.

Metodologia de prelucrare a documentelor clasate in asemenea tipuri de

fonduri a fost reluata in Normele Tehnice privind desfasurarea activitatii in Arhive

elaborata in anii 1976, 1984 si 1996.14

Arhiva lui Aurelian Sacerdoteanu, foarte bogata si

valoroasa a fost ordonata in 10 grupe de la A la M si numeroase subgrupe stabilite pentru

12 Filofteia Rinzis,op.cit, p. 2013 S.A.N.I.C, fond DGAS, dosar 2/ 1964, f 132-13714 Filofteia Rinzis,op.cit.

7

categorii speciale de documente, cotarea unitatilor de pastrare fiind crescatoare pe

intregul fond arhivistic. Spre deosebire de arhivele create de institutii pentru

care s-a folosit ca schema de ordonare a documentelor insasi structura respectivei

institutii, pentru arhive personale stabilirea unei piese documentare este un proces mai

complex. Un astfel de fond personal potrivit

dictionarului stiintelor speciale ale istoriei cuprinde actele personale, concepte de scriori,

manuscrise personale sau straine de arhiva persoanei respective, lucrari proprii tiparite cu

insemnari si note personale, acte privind activitatea stiintifica, politica, culturala sau

obsteasca, acte referitoare la bunuri personale si altele.15

Deci la fel ca si alte

documente si fondurile personale se ordoneaza si inventariaza. Ordonarea este

operatiunea arhivistica prin care documentele se grupeaza in fonduri si colectii potrivit

unui criteriu prestabilit. Ea se face in mod diferit la fondurile din perioada feudala fata de

cele din perioada moderna si contemporana. Ordonarea

documentelor se face in mai multe etape: 1.delimitarea fondurilor arhivistice sau

ordonarea pe fonduri 2. ordonarea documetelor in cadrul fondului 3. constituirea

unitatilor arhivistice- dosare- si ordonarea documentelor in interiorul acestora.16

Putem

spune ca fondurile personale se deosebesc fundamental de celelalte fonduri arhivistice,

prin continutul si caracterul sau si in cea mai mare parte, arhivele personale contin acte si

documente razlete, fara unitatea pe care o au actele de cancelarie. Prin

urmare, prelucrarea, sistematizarea si ordonarea lor se impune si trebuie sa fie in mod

logic alta. De aceea si criteriul de sistematizare pentru fondurile personale este determinat

in general de activitatea depusa de persoana respectiva.17 In

acest caz schema de ordoanre pentru fondurile personale va cuprinde in linii generale,

urmatoarele grupe de documente:

a) Documente personale ale creatorului de fond ca: acte de stare civila,de studii,

diplome nobiliare, actele proceselor, genealogii, invitatii la congrese si conferinte,

15 Laurentiu Mera, Indreptar arhivistic, ed.Cartimpex, Cluj- Napoca, 2001, p.13716 Marcel Dumitru Ciuca, Ordonarea si inventarierea documentelor aflate in depozitele arhivelor Statului, in “Revista Arhivelor”, anul LVI, vol XLI, nr 3/1979, Bucuresti, p. 285-28617 Ioana Boteza, Aspecte privind tehnica intocmirii registrelor arhivelor personale si rolul lor in cercetarea stiintifica actuala, in “Revista Arhivelor”, anul L, vol XXXV, nr2/ 1973, Bucuresti, p. 210

8

la manifestari politice, stiintifice, culturale, artistice, banchete, programele

diferitelor manifestari, albume;

b) Documente rezultate din indeplinirea de catre creatorul de fond a unor functii de

raspundere sau misiuni de stat din activitatea desfasurata in viata politica,

militara, sociala, economica, stiintifica, culturala, artistica precum si documente

provenite din fondurile unor organizatii care nu pot fi integrate la fondurile

respective.

c) Documente originale si copii, rezultate din administrarea si exploatarea

posesiunilor si referitoare la evolutia lor,ca: acte de proprietate, acte de vanzare-

cumparare, de mostenire, de arendare, de zalogire, de succesiune si de proprietate,

de administrare a averii, catagrafii, etc;in cazul cand cantitatea mare de

documente si modul de administrare a averii impun, documentele unor domenii

sau mosii se grupeaza separat. De aseamenea daca documentele din aceasta grupa

sunt reduse numeric pot fi comasate cu documentele personale;

d) Manuscrise si copii ale lucrarilor stiintifice, literare si artistice ale creatorului de

fond sau ale altor persoane, in cadrul acestei grupe se ordoneaza si jurnale,

memorii, carnete de insemnari.

Manuscrisele stiintifice se ordoneaza tematic, indiferent de genul

manuscrisului, iar in cadrul fiecarei teme, cronologic. Conceptele, schitele, notele

se aseaza impreuna cu lucrarile respective.

Manuscrisele literare se ordoneaa pe genuri literare, iar in

interiorul fiecrui gen, in ordine cronologica. Manuscrisele lucrarilor stiintifice,

literare si artistice, impreuna cu variantele si copiile se constituie in aceleasi

unitati arhivistice, in ordine cronologica. La numerotarea filelor manuscriselor,

cifrele se inscriu in coltul din dreapta sus, iar la lucrarile artistice si reproducerile

de arta, pe verso, in coltul stanga sus. Manuscrisele numerotate de autor nu se mai

numeroteaza.

e) Corespondenta personala cuprinde: scrisori primite de creatorul de la diverse

persoane sau organizatii, inclusiv efecte postale valoroase(plicuri si timbre),

precum si conceptele scrisorilor trimise de creator si registrele de concepte.

Corespondent creatorului de fond se claseaza astfel: cea primita, alfabetic dupa

9

numele emitentilor si in cadrul acestora, in ordine cronologica, iar conceptele

scrisorilor expediate, alfabetic, dupa numele destinatarilor si in cadrul acestora

cronologic. Conceptele raspunsurilor la scrisori aflate in fond se ordoneaza langa

acestea. Scrisorile care poarta mai multe semnaturi se ordoneaza la numele

emitentului principal, cele nedatate, la sfarsitul celor primite de la acelasi emitent,

iar cele de la corespondenti neindentificati se aseaza la sfarsitul grupului de

scrisori primite de la acelasi emitent, iar cele de la corespondenti neidentificati se

aseaza la sfarsitul grupului de scrisori primite, in ordine cronologica. Anexele

scrisorilor adica fotografii si acte nu se separa deloc de acestea.

f) Documente despre creatorul de fnd: articole, note,memorii,monografii,studii

privind viata si activitatea, precum si recenzii la lucrarile acestuia. Documetele

despre creatorul de fond redactate de diferite persoane se grupeaz in ordine

alfabetica, dupa numele autorilor sau cronologic

g) Instrumentele contemporane de evidenta: registre de intrare-iesire, inventare, etc.

h) Documente ale unor persoane si familii, altele decat creatorul de fond, sau ale

unor institutii

i) Lucrari artistice si reproduceri de arta, ca : desene, stampe, gravuri, reproduceri

dupa opere de arta; tot in aceasta grupa se ordoneaza si cartile postale ilustrate

care nu sunt cuprinse in componenta altei grupe. Filele albumelor de lucrari

artistice si reproduceri de arta se numeroteaza in coltul di dreapta sus; daca pe

filele albumului se gasesc doua sau mai multe reproduceri, vor fi numerotate

fiecare in parte.

j) Documentele fotografice(placi si filme fotografice, diapozitive, fotografii precum

si albume).18

Dupa ordonare, documentele din fondurile personale se constituie in

unitati arhivistice si se inventariaza potrivit art 21 din Normele Tehnice, in functie

de natura lor, cu urmatoarele completari:

- la manuscrisele lucrarilor stiintifice, literare, artistice, numele autorului si

titlul operei respective tin loc de cuprins.

- manuscrisele numerotate de autor nu se renumeroteaza;

18 Norme tehnice privind desfasurarea activitatilor in Arhivele Nationale,1996, art. 29

10

- pentru lucrarile artistice si reproducerile de arta se

mentioneaza natura documentului, titlul sau continutul, daca este posibil, autorul;

- la albume, pe langa titlul general se indica si

numarul lucrarilor artistice si reproducerile de arta aflate in album;

- pentru textele multiplicate se indica si tehnica de

reproducere. Documentele din fondurile personale se inventariaza pe

anexele adecvate genului. La inceputul fiecarei grupe, in inventar se va mentiona

titlul grupei respective.

Unitatile arhivistice constituite de creatorul de fond

se mentin in forma lor originala.19

STUDIU DE CAZ: FONDUL PERSONAL STOICA

VASILE

VASILE STOICA; Nume cu rezonanta in diplomatia noastra si inte cele

ale militantilor transilvaneni pentru Unire. Vasile Stoica s-a nascut la Avrig,

judetul Sibiu la 18 ianuarie 1889.

Intre 1901-1904 il gasim elev la gimnaziul Bizonyitvany din Sibiu,

iar din 1905- 1909 la Liceul roman din Brasov. Absolva apoi facultatea de Litere

a Universitatii din Budapesta si isi completeaza studiile filologice la Paris si

Bucuresti.

In 1915 renunta la cetatenia austro- ungara in favoarea celei

romane si activeaza in Vechiul Regat scriind articole si carti sustinandconferinte,

menite sa faca lumii intregi cunoscute dorintele romanilor transilvaneni :

Habsburgii, Ungurii si romanii, Suferintele din Ardeal.

Intrarea Romaniei in primul razboi mondial il

hotaraste sa se inroleze voluntar in Armata Romana unde este desemnat ofiter de

informatii. Cand Romania e nevoita sa semneze Tratatul de

19 Ibidem, art.31

11

Pace cu Germania , Vasile Stoica demisioneaza din functia de atasat a Legatiei

Romane din Washington si din Armata Romana pentru a putea organiza trupele

de voluntari fara sa creeze neplaceri Guvernului Roman.

Tot in 1918 infiinteaza Liga Nationala a Romanilor

din America si este ales vicepresedinte al Comitetului Romanilor Transilvaneni si

Bucovineni din Paris. Activitatea din SUA este febrila si fructuoasa deoarece

publica articole in presa americana, lucrari documentare, are contacte cu

personalitati politice si culturale americane, adreseaza un memoriu presedintelui

Wilson, adica face cunoscuta cauza romanilor si incearca sa-i convinga de

drepturile Romaniei asupra teritoriilor locuite de romani.

In 1919 el se afla la Paris, in calitate de

expert tehnic la Conferinta de Pace.

In 1921 este retinut in aparatul

central al Ministerului afacerilor Straine unde este insarcinat cu luccrari de sinteza

pentru Liga Natiunilor, legatii sau reviste cum ar fi:

1. Problema agrara in Transilvania

2. Raspuns la atacul contelui Teleki, ministru de externe al Ungariei.

3. Memoriu- raspuns la efectivele inaintate Ligii Natiunilor de profesorul

Carol Revesz, secretarul general ungar pe langa Liga Natiunilor.

4. Memoriu- raspuns la brosura „Transilvania sub stapanirea Romaniei”.

Intre anii 1921-1928 este prim secretar al Ministerului Afacerilor

Straine, avand misiuni speciale la Geneva, Londra, Bruxelles, Paris, Roma si

Berlin fiind si consilier tehnic pe langa Societatea Natiunilor si Mica Intelegere.

In 1940 activitatea diplomatica ii este intrerupta prin

numirea ca secretar de stat la Ministerul Propagandei Nationale.

De asemenea este propus a fi trimis

ambasador in SUA, dar cercurile politice germane se opun pentru ca il considerau

anglofil.20 Pana in 1946, cand este numit

ambasador in Olanda mai detine functia de director al Departamentului Afacerilor

Politice din Ministerul Afacerilor Straine si pe aceea de secretar general al acestui

20 SANIC, Inventarul Fondului Personal Vasile Stoica 1869-1948, nr 1771, p.3-6

12

minister. Fondul personal „Vasile

Stoica” este structurat astfel:

1.acte personale cum ar fi : tabele, extrase din diverse carti, contrate de vanzare-

cumparare privind proprietatile Mariei Mohan, mama lui Vasile Stoica, titluri de

proprietate pe numele lui Vasile Stoica, certificat de conduita eliberat acestuia,

inventarul obiectelor aflate in locuinta sa ca ambasador la Ankara, certificate de

mostenire(originale si copii in romana, maghiara, germana, franceza), buletin de

casatorie Vasile Stoica cu Ines Nessy Longhi, sentinta de divort, declaratia prin

care acesta renunta la cetatenia romana in original, pasapoarte diplomatice,

testamentul lui Vasile Stoica in original, memoriul acestuia cu privire la teza de

doctorat, certificate eliberate de facultatile privind numirea lui in diverse functii,

activitatea sa in armata, pe front in SUA, Franta, insemnari in buletine oficiale de

presa, note informative, harti, memorii catre Ministerul Instructiunii Publice si

Cultelor, Ministerului de Externe, Ambasadei Romaniei la Tirana.

2.acte privind activitatea din SUA

3. activitatea din Albania

4. activitatea din Bulgaria

5. activitatea din Letonia

6.activitatea din Turcia

7. documente referitoare la politica interna si externa a Romaniei

8. lucrari istorice, politice si literare ale creatorului de fond

9.lucrari, articole, conferinte, elaborate de alte persoane ca publicatii periodice

10. harti

11.corespondenta lui Vasile Stoica

12. documente si corespondenta familiei lui Vasile Stoica si ale familiei Paulei

Nitescu21

Fondul personal VASILE STOICA, masoara 4,7 metri si contine

documente elaborate intre anii 1869 si 1948 in majoritatea lor originale, scrise in

limbile romana, engleza, franceza, germana, maghiara, italiana, si greaca.

21 Ibidem,p.4-5

13

La inceputul fondului au fost au fost ordonate autobiografiile,

memoriile de activitate ale lui Vasile Stoica, taieturi din presa straina si

ramaneasca privitoare la contributiile sale la Unire si deciziile de numiri de

functii. Un alt mare grup de documente se refera la activitatea din

SUA in cadrul Ligii Nationale a Romanilor din America, la eforturile lui Vasile

Stoica de a forma acea legiune din imigranti romani, la solidaritatea populatiei

oprimate din Imperiul Austro- Ungar.

Deosebit de importanta este corespondenta cu

prizonierii romano-transilvaneni din Siberia, pentru formarea de unitati militare

care sa lupte in Armata Romana impotriva Germaniei si Austro- Ungariei.

Un alt document interesant este un tabel si un

memoriu al unor ofiteri rusi care au luptat in primul razboi mondial in Armata

Romana pentru inlaturarea bolsevismului din Rusia.

O alta parte structurala grupeaza

documentele diplomatice: rapoarte ale lui

Vasile Stoica adresate Ministerului Afacerilor Straine si Presedintelui Consiliului

de Ministri, material de propaganda, liste cu personalul diplomatic din diverse

tari; invitatii la manifestari cultural artistice, dineuri, receptii, la ambasade si

Curtea Regala a Romaniei; buletine de presa cu informatii despre situatia din

Romania si cea internationala.

Ca ambasador la Tirana, Vasile Stoica a contribuit la ajutorarea

minoritatii si bisericii ortodoxe romane din Albania, a intervenit pentru ca

Guvernul Roman sa ajute material Albania.22

De asemenea in cadrul fondului se gasesc si

programele unor aniversari si jubileuri americane din Romania si SUA la care

acesta a participat. O problema pe care Vasile Stoica a

dezbatuto a dezbatut-o foarte mult a fost cea a minoritatilor nationale din

Romania. Astfel in lucrarile sale el se ocupa de maghiari, evrei, ruteni, rusi,

bulgari, gagauzi, turci si tatari. Se poate observa printre documente, notele sale

asupra istoricului acordarii nationalitatii romane din 1834 pana la 1924, libertatii

22 Ibidem, p.6

14

credintei religioase si subventionarii bisericilor catolice, luterane, calvine si

unitariene de catre Guvernul Roman. Tot pe tema etnica in

cadrul fondului se gasesc harti ale Romaniei intregite si ale proviciilor sale

istorice luate separat. Cealalta parte a hartilor este compusa din reprezentari ale

Albaniei, Stramtorii Bosfor, Constantinopolului, ale Europei anului 1918,

Iugoslaviei, Lituaniei, Ungariei. Din

cadrul lucrarilor lui Vasile Stoica mai importante sunt:

1.Romania: populatie si suprafata.

2. Transilvania

3. Transilvania de Nord

4. Romanii din Ucraina

5. Romanii Macedoneni

6. Romania si noul statut al Balcanilor.

7. Problema Dunarii si a Stramtorilor

8. Reforma agrara in Romania

Dintre lucrarile, expunerile si conferintele altor personalitati ale

vremii mentionam:

1.Studii istorice asupra Chiliei si Cetatii Albe de Nicolae Iorga

2. Memoriu cuprinzand statistici si harti pentru a demonstra dreptul romanilor

asupra Transilvaniei, Basarabiei, Bucovinei- adresat de Iorga lui Benito Musolini

in 1936

3. Politica externa a Romaniei si chestiunii Banatului de Take Ionescu

4. Romania de peste Nistru de Vasile Harea

5. Situatia internationala a Romaniei- expunere in Adunarea Deputatilor de

I.C.Bratianu

6.Cuvantarea lui Ion Zelea Codreanu la manifestatia legionara din noiembrie 1940

de la Iasi.

7. Scrisoarea lui Horia Sima catre generalul Ion Antonescu

8. Discursurile lui Winston Churchill la Universitatea din Fulton si de la New

York.

15

Din cadrul documentelor ce privesc politica externa si

internationala fac parte : Conventia Romano- Rusa 4/6 aprilie 1877

Corespondenta diplomatica dintre 1877 si 1878 si

1912 si 1913

Plan international de ajutorarea Rusiei in 1918 si

infrangerea fortelor pangermane

Discursurile din Parlament de la Budapesta

Tratatul de Pace din 24 aprilie 1918 dintre Romania si Germania

Documente diploamtice referitoare la evenimentesi negocieri care au precedat ostiltatile

dintre Germania, Polonia, Marea Britanie, Franta

Foarte interesante sunt documentele dintre 1940-1946 care privesc relatiile

romano-germane, cresterile livrarilor de petrol si cereale ale Romaniei catre Germania,

dictatul de la Viena si reactiile interne(scrisoarea lui Iuliu Maniu catre Hitler si Musolini,

apelul lui C.I Bratianu catre popor), declaratia de razboi a Romaniei adresata de SUA in

1941, scrisoarea lui Iuliu Maniu catre Ion Antonescu referitoare la situatia grea a

Romaniei, Conventie de armistitiu intre Romania si URSS, Marea Britanie si SUA pe de

alta parte, pozitia lui Iuliu Maniu in procesul lui Ion Antonescu in 1946.

Ziarele „Adevarul”, „Curentul”, „Dimineata”, „L’Independence de

Roumanie”, „Neamul Romanesc”, „Scanteia”, si revistele „Viata Basarabiei”, „graiul

Romanesc”,”Timocul” sunt o parte din publicatiile periodice ce se gasesc in intregime

sau fragmentar in fond.

16

BIBLIOGRAFIE

1. Arhivele Statului.125 de ani de activitate. 1831-1956, D.G.A.S, Bucuresti, 1957

2. Botezan Ioana, Aspecte privind tehnica intocmirii registrelor arhivelor personale

si rolul lor in cercetarea actuala, in „Revista Arhivelor”, nr 2/ 1973, Bucuresti

3. Ciuca Marcel Dumitru, Ordonarea si inventarierea documentelor aflate in

depozitele Arhivelor Statului, in „Revista Arhivelor”, nr 3/1979, Bucuresti

4. Figuri de Arhivisti, SANIC, Bucuresti, 1971

5. Fondul personal Vasile Stoica, SANIC, 1869- 1948

6. Mera Laurentiu, Indreptar Arhivistic, editura Cartimpex, Cluj-Napoca, 2001

7. Norme tehnice privind desfasurarea activitatilor in Arhivele Nationale, Bucuresti,

1996

17