FACULTATEA DE ECOLOGIE MASTERAT,anul II:Gestionarea efectelor schimbărilor climatice

INUNDAŢIILE DIN ROMÂNIA.PREZENTARE GENERALĂ

MASTERAND: GHEORGHE ANDREI

1

I.Noţiuni.Definiţii

1.Noţiunea de dezastru/hazard În atenţia Organizaţiei Meteorologice (celebrul organism ONU),în cadrul deceniului 1991-2000,s-au aflat catastrofele natural din cause meteorologice,cunoasterea si posibila lor prognozare. Numele internaţionalizat şi prescurtat al obiectivului de cercetat era ,,Meteorological Hazardous”. Printr-o uimitoare traducere el a devenit în romaneşte fie ,,hazarde meteorologice”, fie ,,hazarde naturae”, fie ,,riscuri”,pasiunea pentru neologisme a celor care au realizat traducerea fiind pe deplin dovedita.Este cea mai putin fericită traducere deoarece sensul termenilor aleşi nu se suprapune cu nici unul dintre cei româneşti cvasisinonimi: ,,catastrofă”, ,,calamităţi” sau ,,dezastre naturale” ;în cel mai bun caz ele se afiliază şi se completează întărind statutul de excepţionalitate pentru stările anormale atinse în anumite condiţii spaţio-temporale de către atmosferă şi având un anumit potenţial calamitar. Deoarece literatura meteorological,ecologică şi geografică din România a preluat toate aceste forme (fie ele imperfect traduse) ale noţiunii de ,,calamitate” sau de ,,catastrofă” natural,acestea nu pot fi negate , ci doar eechivalate ca sens. Aducem ca argument de bază sensul dat de Dicţionarul de Neologisme (editia a-III-a,Ed.Acad. 1986) cuvintelor care au legătură:-calamitate=nenorocire mare,dezastru care loveşte o colectivitate;-catastrofă= nenorocire mare,dezastru,calamitate;-dezastru=nenorocire de mare proporţie,catastrofă;-risc-promejdie,pagubă posibilă;-hazard=soartă,destin,întâmplare;-hazardat-periculos,imprudent,riscant; Prin compararea sensurilor ne îndepărtăm de folosirea termenilor de ,,hazard” sau ,,risc” şi ne apropie de folosirea cuvintelor româneşti calamitate,catastrofă sau dezastru din cauze meteorologice,ale căror sens este foarte clar. Prin catastrofe,calamităţi sau dezastre vom înţelege,acele evenimente care pot avea consecinţe grave pentru om şi pentru omenire:pierderi de vieţi şi pagube deosebit de grave.

2.Definiţii-dezastru = evenimentul datorat declanşării unor tipuri de riscuri, din cauze naturale sau provocate de om, generator de pierderi umane, materiale sau modificãri ale mediului şi care, prin amploare, intensitate şi consecinţe, atinge ori depãşeşte nivelurile specifice de gravitate stabilite prin regulamentele privind gestionarea situaţiilor de urgenţã, elaborate şi aprobate potrivit legii;-inundaţie=acoperire a unei porţiuni de uscat cu o mare cantitate de apă(provenită din revărsarea apelor sau a fluviilor revărsată peste maluri,datorită creşterii debitului de apă în urma topirii bruşte a zăpezilor sau a abundenţei ploilor.

2

3.Inundaţiile Inundaţiile sunt fenomene meteorologice catastrofale produse prin acumulări de apă care nu pot fi preluate de cursurile normale.Forţa de agresiune şi puterea de distrugere datorită inundaţiilor se manifestă prin doua mecanisme:a)produse prin unda de şoc a valului iniţial (unda de viitură);enormă ca forţă şi relativ de scurtă durată,acţionează în maniera unui ,,berbec lichid” prin şocul produs de valul frontal al masei de apă cumulat.Valul dispune de o forţă de distrugere foarte mare ,,maturând” orice obstacol aflat în calea sa(construcţii,poduri,rambleuri de cale ferată).Înălţimea şi volumul viiturii sunt factori determinanţi atât pentru timpul de deplasare al acesteia,cât şi pentru distrugerile provocate.Acest tip de viitură se produce cu precădere în cazul ruperilor de baraje şi diguri,fenomen ce antrenează după sine eliberarea în naval a unei mare cantităţi de apă,cu presiune sporită datorită faptului că ruperile de baraje se produc,în general,pe distanţe destul de mici.b) rezultate din apa cumulată care nu se poate scurge într-un ritm normal de-a lungul vechiului curs de apă.Acest tip de inundaţii se datorează căderilor mari de precipitaţii (ploaie sau zapadă) şi/sau dezăpezirilor bruşte. În aceste condiţii nu se pot lua măsuri directe de prevenire a cauzelor care pot provoca inundaţiile,dar se poate acţiona asupra unor factori secundari care pot limita efectele

Principalele caracteristici ale inundaţiilor sunt:-unda de viitură-fenomen de creştere şi descreştere rapidă şi semnificativă a debitelor şi nivelurilor unui curs de apă,într-o perioadă de timp dată;-timp de crestere-perioada de timp în care debitele cresc de la valoarea scurgerii de bază la valoarea debitului maxim al culminaţiei viitoare;-timp de creştere-perioada de timp în care debitele scad de la valoarea scurgerii de bază;-debit maxim(de cuminaţie)-volumul total de apă scurs pe râu într-o secundă;-volumul viiturii-volumul total de apă scurs în râu în timpul viiturii;-propagarea viiturii- deplasarea undelor de viitură între două secţiuni ale unui curs de apă;-zona potenţial inundabilă-cuprinde terenurile din afara zonei inundabile care au o cotă inferioară nivelului maxim al viiturii de verificare;-zona inundabilă-zona care cuprinde terenurile din afara zonei inundabile care au o cotă inferioară nivelului maxim al viiturii de calcul stability pentru regimul amenajat al scurgerii;-calea viiturii-cuprinde albia minora si o parte din albia majoră strict necesare scurgerii debitului maxim;-lunca inundabilă-cuprinde suma zonelor explicitate mai sus.

II.Inundaţiile din România

1.Date statistice Cele mai grave dezastre naturale din Romania după numărul de persoane decedate şi afectate (sursa EM-DAT:The OFDA/CRED Internationak Disaster Database,2005) sunt prezentate în următorul tabel:

3

Dezastrul Data Personae decedateCutremur 4 martie 1977 1641inundaţii 1926 1000cutremur 10 noiembrie 1940 980inundaţii 11 mai 1970 215inundaţii 28 iulie 1991 108inundaţii Iulie 1975 60Temperature extreme

1 Iulie 2004 27

inundaţii 1 iulie 2005 24inundaţii 8 iunie 1998 23

Dezastrul Data Personae afectateinundaţii Iulie 1975 1000000cutremur 4 martie 1977 386300inundaţii 11 mai 1970 238755inundaţii Iulie 1977 122320inundaţii Aprilie 2000 60431inundaţii 28 iulie 1991 15000inundaţii 9 iulie 2005 14669inundaţii 28 iulie 2004 14128inundaţii 8 iunie 1998 13000inundaţii 19 iunie 2001 10803

Observăm că cele mai frecvente şi grave dezastre sunt inundaţiile.În acest tabel putem adăuga si inundaţiile din următorii ani:2007,2010.

2.Inundaţiile din anul 2005

Anul 2005 poate fi considerat un an al inundaţiilor pentru Romania. Viiturile care au produs inundaţiile din 2005 din România au fost generate, în primele luni (din februarie pana în aprilie) de suprapunerea ploilor cu topirea zăpezilor, cu deosebire în spaţiul bănăţean; ulterior, între lunile iunie-septembrie, viiturile au fost provocate de ploi

4

torenţiale de scurtă durată cu o intensitate sporită în intervale foarte scurte de timp, de ordinul a 2-3 zile.

Comparaţie între inundaţii: Dacă ne referim la ultimii 35 de ani, luând ca repere anii 1970 si 2005, se pot sublinia următoarele; -inundaţiile din 1970 s-au restrâns, ca perioadă, la lunile mai-iunie şi s-au produs cu precădere pe râurile: Someş, Crişuri, Mureş, Olt, Argeş, Siret, inclusiv pe Dunăre; -în anul 1970 s-au inregistrat şi debitele omologate cela mai mari; -la nivelul anului 1970 erau mai puţine lacuri de acumulare care să atenueze viiturile şi mai puţine porţiuni îndiguite în albiile râurilor; -pagubele materiale şi pierderile de vieţi omeneşti au fost mult mai mari în 1970 în comparaţie cu cele din 2005; -inundaţiile din 2005, cu excepţia câtorva râuri (Siret, cu afluentii sai, Buzau, Trotus, Putna, Mures, Ialomita), s-au produs pe râuri mici, dar au avut un grad mult mai mare de extindere teritorială, uneori cu caracter repetitiv (Trotuş, Buzău, Ialomiţa).

3. Inundaţiiile din 2007 

Inundaţiile puternice din perioada 2007 au făcut ravagii în mai multe judete printe care 4 judeţe din Moldova. Vrancea, Vaslui, Galaţi şi Bacău sunt zonele grav afectate de ruperile de nori. Municipiul Tecuci este localitatea cea mai afectată de inundaţii din judeţul Galaţi. Peste 600 de locuinţe şi anexe gospodăreşti de pe 100 de străzi şi alei sunt inundate.

III.Principalele cauze

1.Cauze naturale Apariţia inundaţiilor se datorează în primul rând unor factori naturali legaţi de condiţiile climatice care generează cantităţi mari de precipitaţii, furtuni.Cauzele climatice presupun o

5

creştere a nivelurilor sau a debitelor peste valorile normale şi revărsarea apelor în arealele limitrofe ca urmare a unor fenomene climatice deosebite. Ploile şi în special cele torenţiale, constau în căderea unor cantităţi mari de precipitaţii într-un timp foarte scurt, astfel încât capacitatea de infiltrare a solului este repede depăşita şi aproape întreaga cantitate de apă căzută se scurge spre reţeaua de văi generând viituri, depăşirea capacităţii de transport a albiilor minore şi deversarea apelor în albiile majore provocând inundaţii. Sunt cunoscute în România inundaţiile produse de astfel de ploi în anul 1970, pe majoritatea râurilor mari, în 1972 si 1975 cu precădere în partea de sud a tării, în 1991 pe râurile din Subcarpaţii Moldovei (Tazlău, Trotuş cu ruperea barajului de la Belci). Areale susceptibile de a fi inundate se întalnesc în lungul multor râuri din România În cazul râurilor, viiturile cu amplitudini mari de nivel stau la baza producerii inundaţiilor în albiile majore. Cea mai importantă caracteristică a unei viituri este înalţimea apei în albie, pentru că înainte de toate, ea este generată de o creştere a nivelului apelor. Pentru a se produce o inundaţie este însa necesar ca în lungul râului să existe o luncă inundabilă. Excepţie fac sectoarele de chei şi defilee din lungul râurilor unde nu se produc inundaţii chiar la creşteri spectaculoase ale nivelurilor. Topirea zăpezilor este un alt factor important al formării viiturilor şi al producerii inundaţiilor mai ales în zonele climatelor temperat şi rece. De regulă, procesul de topire a zăpezilor generează apele mari de primăvara sau de vara în zonele înalte. Acest proces poate fi însa accelerat de invaziile de mase de aer cald sau se poate asocia cu ploile căzute în acest interval. În România topirea zăpezilor începe în lunile februarie-martie, mai întai în Câmpia Tisei şi în sud-vestul şi sudul ţării. 2. Cauze antropice Despăduririle efectuate de om în decursul timpului în toate regiunile globului au modificat foarte mult o serie de verigi ale circuitului hidriografic şi prin aceasta au favorizat o scurgere mai puternică a apelor pe versanţi. Ca urmare, amplitudinea viiturilor a crescut, de unde şi niveluri mai mari şi o sporire a pericolului de inundare a terenurilor joase din lungul râurilor.Construcţiile hidrotehnice efectuate fara a se cunoaşte suficient de bine probabilitatea de apariţie a nivelurilor şi a debitelor maxime pot pune în pericol comunităţi umane şi bunuri materiale.În cazul barajelor de exemplu, accidentele pot fi legate de o serie de calcule greşite ale planului barajului, de defectele rezultate la încastrarea corpului barajului în roca de bază, de calcularea greşită a rezistenţei barajului, de deficienţe de control a rezistenţei barajului. Efectele ecologice negative sunt evidente prin degradarea mediului ambiant prin afectarea stării de calitate a factorilor săi. În timpul inundaţiilor are loc poluarea apelor de suprafată prin antrenarea în albiile de râu a tuturor deşeurilor de pe malurile apelor, prin descompunerea animalelor înecate şi transportate, prin ruperea conductelor de transport a produselor petroliere s. Are loc o poluare a apelor subterane şi chiar poluarea solurilor din zonele inundate în cazul în care apele transportă astfel de substante.

IV.Concluzie

Inundaţiile specifice apelor din România pot genera următoarele efecte:a)Economice,respectiv distrugeri sau avarii la:-obiective industriale;

6

-drumuri şi căi ferate;-localităţi;-magistrale de petrol,apă sau gaze;-liniile electrice şi de telecomunicaţii;-poduri şi podeţe;-obiective din sectorul zootehnic;b)Sociale negative:-vieţi omeneşti pierdute;-evacuarea populaţiei;-pericol de epidemii; -întreruperea procesului de învăţământ;-distrigeri de bunuri cultural;-provocarea panicii;-reducerea ritmului de dezvoltare al zonelor afectate şi diminuarea veniturilor populaţiei.c)Ecologice negative:-degradarea mediului ambient;-distrugeri ale florei şi faunei;-poluarea apelor de suprafaţă şi subterane;-poluarea solurilor;-exces de umiditate;-degradarea versanţilor.

De-a lungul istoriei, furtunile şi inundaţiile au provocat distrugeri şi pierderea multor vieţi omeneşti. Unii experti consideră că, parţial, activitatea umană este responsabilă pentru creşterea frecvenţei.

7

Bibliografie:

1. .,,Probleme de meteorologie şi climatologie pentru ecologi”:Ecaterina Ion-Bordei, Gabriela Tăulescu;Editura Printech 2008;

2. .,,Managementul riscului de dezastru”,Eliza Teodorescu,Lavinia Andrei,Col.(r) dr.Alexandru Manfu,Anca Ciucă,Cristina Butnariu,martie 2007;

3. Legea nr.481 din 08.11.2004 privind protecţia civilă;

4. http://www.curierulnational.ro/Eveniment/2007-09-07 / Inundatiile+fac+ravagii+in+Moldova .+Se+anunta+ploi+in+continuare

5. www.isjneamt.ro/site_vechi/.../LECTIE_INUNDATII_2.doc

8