INTRODUCERE ÎN DREPTUL AFACERILOR afacerilor_Ceccar.pdf · Acest suport de curs este realizat in...

of 20 /20
DREPTUL A FACERILOR Acest suport de curs este realizat in colaborare cu prof.univ.dr. Nely Militru I. Introducere in dreptul afacerilor II. Raportul juridic de afaceri III. Contractul I. Introducere in dreptul afacerilor 1. Concepte fundamentale ale teoriei dreptului 2. Norma juridica 3.Izvoarele dreptului. Izvoarele dreptului afacerilor I. 1. Concepte fundamentale ale teoriei dreptului Accepţiunile d reptului Dreptul obiectiv = totalitatea normelor juridice adoptate de organele statului care reglementează raporturile juridice dintre membrii unei comunităţi (statale), a căror respectare obligatorie este garantată la nevoie prin forţa de constrângere statală; Accepţiunile d reptului Dreptul subiectiv = posibilitatea, prerogativa, facultatea unei persoane, denumită subiect de drept, de a avea o anumită conduită, conform normelor dreptului obiectiv;

Embed Size (px)

Transcript of INTRODUCERE ÎN DREPTUL AFACERILOR afacerilor_Ceccar.pdf · Acest suport de curs este realizat in...

Page 1: INTRODUCERE ÎN DREPTUL AFACERILOR afacerilor_Ceccar.pdf · Acest suport de curs este realizat in colaborare cu prof.univ.dr. Nely Militru I. Introducere in dreptul afacerilor ...

DR

EP

TU

L AFA

CE

RILO

R

Ace

st sup

ort d

e cu

rs este

rea

lizat in

cola

bo

rare

cu

pro

f.un

iv.d

r. Ne

ly M

ilitru

I. Intro

du

cere

in d

rep

tul a

face

rilor

II. Ra

po

rtul ju

ridic d

e a

face

ri

III. Co

ntra

ctul

I.In

trod

uce

rein

dre

ptu

la

face

rilor

1.

Co

nce

pte

fun

da

me

nta

lea

lete

orie

id

rep

tulu

i

2.

No

rma

jurid

ica

3.Izv

oa

rele

dre

ptu

lui.

Izvo

are

led

rep

tulu

ia

face

rilor

I. 1. C

on

cep

te fu

nd

am

en

tale

ale

teo

riei

dre

ptu

lui

Accep

ţiun

ile drep

tulu

i

Dre

ptu

lo

bie

ctiv=

tota

litate

an

orm

elo

rju

ridice

ad

op

tate

de

org

an

ele

statu

lui

care

reglemen

teazăra

po

rturile

jurid

iced

intre

me

mb

riiu

ne

ico

mu

nităţi

(stata

le),

acăro

rre

spe

ctare

ob

liga

torie

este

garantată

lan

evo

iep

rinfo

rţad

eco

nstrân

gerestatală

;

Accep

ţiun

ile drep

tulu

i

Dre

ptu

lsu

bie

ctiv=

po

sibilita

tea

,p

rero

ga

tiva

,fa

culta

tea

un

ei

pe

rsoa

ne

,d

en

um

ităsu

bie

ctd

ed

rep

t,d

ea

av

ea

oan

um

ităco

nd

uită

,co

nfo

rmn

orm

elo

rd

rep

tulu

io

bie

ctiv;

Page 2: INTRODUCERE ÎN DREPTUL AFACERILOR afacerilor_Ceccar.pdf · Acest suport de curs este realizat in colaborare cu prof.univ.dr. Nely Militru I. Introducere in dreptul afacerilor ...

Accep

ţiun

ile drep

tulu

i

,,Știinţa

dre

ptu

lui”

=stu

diază

leg

ileexisten

ţei,a

led

ezvo

ltăriista

tulu

işi

dre

ptu

lui,

institu

ţiilep

olitice

şiju

ridice

,fo

rme

lelo

rco

ncre

tisto

rice,

corelaţia

cuce

lela

lteco

mp

on

en

tea

lesiste

mu

lui

socia

l.

Defin

iţia drep

tulu

i

Dre

ptu

le

steu

na

nsa

mb

lud

ere

gu

lio

blig

ato

rii,e

dicta

ted

esta

tşi

ga

ran

tate

de

ace

sta,

cusco

pu

lorgan

izăriişidiscip

linării

con

du

itei

sub

iecte

lor

de

dre

pt

înca

dru

lrelaţiilor

socia

lela

care

aceştiap

articipă,

reg

uli

care

seîn

dep

linesc

de

bu

năvo

ie,ia

rd

acăsu

nt

încălcate,

prin

ap

licare

aco

nstrân

geriistata

le.

Siste

mu

l dre

ptu

lui

No

rma ju

ridică

:

-reprezin

tă elemen

tul d

e b

ază al sistemu

lui d

e d

rept;

-se g

rup

ează în

institu

ţiişi ram

uri a

le d

rep

tulu

i.

Ra

mu

rad

ed

rep

t-

un

an

sam

blu

de

no

rme

jurid

iceca

rereglem

entează

relaţiileso

ciale

din

tr-un

an

um

itd

om

en

iua

lvieţii

socia

le.

înca

dru

lfiecărei

ram

uri

de

dre

pt,

no

rme

leju

ridice

segru

pează

înin

stituţii

jurid

ice.

Div

iziun

ile d

rep

tulu

i

Ød

reptu

l intern

aţion

al;

Ød

rep

tul in

tern

;

qd

rep

tul p

ub

lic;

qd

rep

tul p

rivat;

Div

iziun

ile d

rep

tulu

i

Dre

ptu

l inte

rnaţio

nal :

-elem

ent d

e extraneitate, o

împ

rejurare d

e fapt d

atorită căreia u

n rap

ort ju

ridic

are legătură cu

do

uă sau

mai m

ulte sistem

e de d

rept;

-se

divid

e, la rând

ul său

, în:

Dre

ptu

l inte

rnaţio

nal p

ub

lic:

-creat, în

prin

cipal, d

e către state, dar şi d

e către cele

lalte

sub

iecte

de

d

rept in

ternaţio

nal, avân

d ca sco

p reglem

entarea relaţiilo

r intern

a-

ţion

ale ce se stabilesc în

tre ele, spre

exe

mp

lu, tra

tate

, pa

cte, co

nve

nȀii;

Dre

ptu

l inte

rnaţio

nal p

rivat:

-reglem

entează rap

ortu

ri între p

ersoan

e fizice şi/sau ju

ridice avân

d ca

ob

iect determ

inarea d

reptu

lui ap

licabil (legii ap

licabile) în

cazurile d

e co

nflicte d

e com

peten

ţă între d

ou

ă sau m

ai mu

lte ord

ini ju

ridice

naţio

nale, în

vederea so

luţio

nării u

nu

i litigiu în

tre astfel de p

ersoan

e.-

ob

iectul d

e stud

iu este fo

rmat d

in rap

ortu

rile civile şi com

erciale, p

recum

şi din

alte rapo

rturi d

e drep

t privat cu

elemen

t de extran

eitate;

Div

iziun

ile d

rep

tulu

i

Dre

ptu

lin

tern

:

-cu

prin

de

an

sam

blu

ld

en

orm

eju

ridice

care

reglem

ente

azăra

po

rturile

jurid

icece

iau

naştere,

sem

od

ifică/

sed

esfăşo

arăsa

use

sting

înfie

care

stat,

înca

dru

lsiste

mu

luisău

jurid

icn

aţion

al.

Page 3: INTRODUCERE ÎN DREPTUL AFACERILOR afacerilor_Ceccar.pdf · Acest suport de curs este realizat in colaborare cu prof.univ.dr. Nely Militru I. Introducere in dreptul afacerilor ...

Ra

mu

riled

rep

tulu

i

Dre

ptu

lp

ub

lic-

tota

litate

an

orm

elo

rju

ridice

care

reglem

entează,

pe

de

op

ar-

te,

rap

ortu

riled

intre

stat

şicetăţen

iisăi

(dre

ptu

lp

ub

licin

tern

)şi,

pe

de

altăp

arte

,ra

po

rturile

din

tresta

teîn

cad

rul

societăţii

inte

rnaţio

nale

(dre

ptu

lin

ternaţio

nal

pu

blic);

Su

bie

cte:

-sta

tul, care rep

rezintă co

lectivitatea şi îi apără şi in

teresele, de altfel, p

rin

interm

ediu

l auto

rităţilor p

ub

lice (prin

inte

rme

diu

l org

an

elo

r sale

),

-p

erso

ana fizică sau

jurid

ică.

rap

ort d

e su

bo

rdo

na

re, d

e a

uto

ritate

-cu

prin

de, în

prin

cipal, u

rmăto

arele ramu

ri de d

rept:

Dre

ptu

l con

stituţio

nal

Dre

ptu

l ad

min

istrativ

Dre

ptu

l fina

ncia

r

Dre

ptu

l fiscal

Dre

ptu

l pe

na

lD

rep

tul p

roce

sua

l pe

na

l

Ra

mu

riled

rep

tulu

i

Dre

ptu

lp

riva

t-

tota

litate

an

orm

elo

rju

ridice

care

reglemen

teazăra

po

rtu-

rileju

ridice

ap

licab

ilep

articu

larilo

r(su

bie

cted

ed

rep

t,p

erso

an

efizice

sau

pe

rsoa

ne

jurid

ice),

afla

tep

ep

oziţie

de

eg

alita

teju

ridică,

fieîn

limite

leacelu

iaşista

t(d

rep

tp

rivat

inte

rn),

fieîn

pa

rteşi

din

alte

state

(dre

pt

priva

tin

ternaţio

nal);

Dre

ptu

l civil D

rep

tul co

me

rcial

Dre

ptu

l fam

iliei

Dre

ptu

l mu

ncii

Ra

mu

riled

rep

tulu

i

Dre

ptu

lciv

il–

no

rme

cereglem

entează

rap

ortu

rilep

atrim

on

iale

şip

ece

len

ep

atrim

on

iale

din

trep

erso

an

e(fizice

sau

jurid

ice),

casu

bie

cted

ed

rep

tciv

il,a

flate

pe

po

ziţied

ee

ga

litate

jurid

ică;

vizvo

rul

dre

ptu

lui

civil

este

Co

du

lC

ivil,

care

„estealcătu

itd

intr-u

na

nsa

mb

lud

ere

gu

lica

reco

nstitu

ied

rep

tul

com

un

pe

ntru

toa

ted

om

en

iilela

care

sereferă

litera

sau

spiritu

ld

ispo

ziţiilor

sale”(a

rt.2

alin

.(2

)d

inC

od

ul

Civ

il);

=>

drep

tul civil este p

rincip

ala ramu

ră de d

rept p

rivat.

Ra

mu

riled

rep

tulu

i

Dre

ptu

lco

me

rcial

–a

nsa

mb

lul

de

no

rme

jurid

icece

reglemen

teazăra

po

r-tu

rileju

ridice

laca

rep

articipă

com

ercianţii,în

calita

tea

lor

de

pro

fesion

işti;

• sun

tp

rofesio

nişti

toţi

cei

care

explo

ateazăo

întrep

rind

ere(a

rt.3

alin

.(2

)d

inC

od

ul

Civ

il);

• rap

ortu

rilem

enţio

nate

sun

tg

uve

rna

ted

eC

od

ul

Civ

il,re

pre

zen

tând

dre

ptu

lco

mu

nîn

ma

teria

dre

ptu

lui

priva

t,u

rmân

dca

ace

stea

săse

com

-p

lete

zecu

leg

ileco

me

rciale

învig

oa

re.

Ra

mu

riled

rep

tulu

i

Dre

ptu

lm

un

cii–

no

rme

lece

reglemen

teazăra

po

rturile

socia

led

em

un

căn

ăscute

din

con

tractu

lin

div

idu

al

de

mu

ncă

din

trece

lca

rean

gajeazăşi

an

ga

jat.

Ca

racte

rul in

terd

isciplin

ar a

l no

rme

lor ju

ridice

a plicab

ile în afaceri

No

ţiun

ea d

e aface

re:

-p

rov

ine

de

la verb

ul a face

(ceva anu

me

), a între

prin

de

(o acţiu

ne

);

-acţiu

ne

ap

rop

riu-zisă

de

afa

cece

va

seco

mp

leteazăcu

sem

nificaţiile

din

Dicţio

naru

le

xplica

tiva

llim

bii

rom

âne,

cerep

rezintă

cuv

inte

le-ch

eie

care

de

fine

scn

oţiu

nea

de

afa

cere

:tran

zacţiefin

anciară

,în

trep

rind

ere

cure

zulta

tfa

vora

bil,tre

abă

imp

ortan

tă,înd

eletn

icire,

ocu

paţie

.

Dre

ptu

la

face

rilor

are

do

accepţiu

ni:

1.p

orn

eşted

ela

ech

ivalen

ţad

intre

afa

cere

şia

ctivita

tea

com

ercială

,ce

ea

ceîn

seamn

ăcă

dre

ptu

la

face

rilor

reprezin

tăd

en

um

irea

mo

dern

ăa

dre

ptu

lui

com

ercia

l.

2.

po

rnește

de

late

rme

nu

ld

e„afacere”

care

este

ma

ila

rgd

ecâtn

oţiu

nea

de

„com

erţ”,d

rep

tul

afa

cerilo

rcu

prin

zând

„no

rme

jurid

iceca

rese

regăsesc

înd

rep

tul

con

sum

ulu

i,d

rep

tul

ba

nca

r,d

rep

tul

fiscal,

din

dre

ptu

la

dm

inistra

tiv,d

rep

tul

mu

ncii,

dre

ptu

lp

en

al

(al

afa

cerilo

r),d

rep

tul

fina

ncia

r.

Page 4: INTRODUCERE ÎN DREPTUL AFACERILOR afacerilor_Ceccar.pdf · Acest suport de curs este realizat in colaborare cu prof.univ.dr. Nely Militru I. Introducere in dreptul afacerilor ...

Ca

racte

rul in

terd

isciplin

ar a

l no

rme

lor ju

ridice

a plicab

ile în afaceri

-d

rep

tul

afa

cerilo

rse

caracterize

azăp

rinin

terferenţa

un

or

no

rme

jurid

iced

ed

rep

tp

rivat

şid

ed

rep

tp

ub

lic,a

re,

prin

urm

are

,ca

racte

rin

terd

isciplin

ar;

-o

con

stantă

ad

rep

tulu

ia

face

rilor,

resp

ectiv

ara

po

rtulu

id

ea

face

ri,e

step

rofe

sion

istul,

fiep

ersoan

ăfizică,

fiep

ersoan

ăju

ridică

;

-d

rep

tul

afa

cerilo

rcu

prin

de

,p

rinu

rma

re,

tota

litate

an

orm

elo

rju

ridice

care

reg

lem

ente

azăra

po

rturile

jurid

iced

intre

pro

fesion

işti,p

recu

mşi

rap

ortu

riled

intre

aceştia

şio

ricea

ltesu

bie

cted

ed

rep

tciv

il,în

calita

tea

lor

de

con

sum

ato

ri.

Ca

racte

rul in

terd

isciplin

ar a

l no

rme

lor ju

ridice

a plicab

ile în afaceri

-d

rep

tul

afa

cerilo

re

ste,

prin

urm

are

,u

nd

rep

ta

lp

rofe

sion

iştilor,

al

ace

lor

care

explo

atează

oîn

trep

rind

ere

,ca

rep

ot

av

ea

atâtca

litate

ad

eco

me

rcianţi,

câtşi

calita

tea

de

ne

com

ercian

ţi.

-no

ţiun

ead

ep

rofe

sion

ist,in

clud

e,

cate

go

riiled

eco

me

rcian

t,în

trep

rinzăto

r,o

pe

rato

re

con

om

ic,p

recu

mşi

orice

alte

pe

rsoa

ne

au

toriza

tesă

de

sfăşoare

activităţie

con

om

icesa

up

rofe

sion

ale

.

-activ

itate

ap

eca

reo

de

sfăşoară

pro

fesio

nistu

le

steo

activ

itate

organ

izată,

sub

form

au

ne

iîn

treprin

deri,

ind

ifere

nt

dacă

are

sau

nu

casco

po

bţin

eread

ep

rofit.

I. 2. N

orm

a jurid

ică

No

rma ju

ridică

vo

regulă

de

con

du

ităge

ne

rală,

imp

erso

nală

şio

blig

ato

rie,

exp

resie

avo

inţe

id

esta

t,în

dep

linire

ae

ifiin

dasigu

rată,la

ne

voie

,p

rinco

nstrân

gere

statală;

Trăsăturile caracteristice :

•ge

ne

rală;

•im

pe

rson

ală;

•tip

ică;

•o

blig

ato

rie;

•re

petab

ilă şi are caracte

r de

con

tinu

itate;

No

rma ju

ridică

Structu

ra logică

-jurid

ică a no

rmei :

§ip

ote

zan

orm

ei ju

ridice

–in

dică d

om

en

iul situ

aţiilor, al îm

pre

jurărilo

r în

care se

aplică n

orm

a jurid

ică;

§disp

oziţia n

orm

ei–

imp

un

e, o

bligă

, pe

rmite

an

um

ite acţiun

i;

§sancţiu

ne

a–

pre

scrie co

nse

cinţe

len

erespectării d

ispo

ziţiei;

No

rma ju

ridică

Cla

sificare

a n

orm

elo

r jurid

ice:

• Du

ob

iectu

ld

ere

gle

me

nta

reju

ridică

şia

lm

eto

de

lor

de

reg

lem

en

tare

:d

ed

rep

tco

nstitu

ţion

al,d

ed

rep

tciv

il,d

ed

rep

tco

me

rcial,

de

dre

ptu

lm

un

cii,d

ed

rep

ta

dm

inistra

tiv,d

ed

rep

tp

en

al

etc.

• Po

trivit fo

rţei ju

ridice

a a

ctulu

i no

rma

tiv:

-le

gi,

de

crete

,h

otărâri

gu

ve

rna

me

nta

lesa

uo

rdo

nan

ţe,

ord

ine

,re

gu

lam

en

te,

instru

cţiun

i,circu

lare

,d

eciziile

em

ised

eau

torităţile

adm

inistraţie

ip

ub

licelo

cale

(con

siliileju

deţen

eşi

loca

le).

• Du

mo

du

ld

ecu

prin

de

rea

ele

me

nte

lor

de

structu

ră:

com

ple

te(sa

ud

ete

rmin

ate

)şi

inco

mp

lete

(sau

ne

de

term

ina

te),

ace

stea

fiind

no

rme

de

trimite

reşi

no

rme

îna

lb.

• Du

pă sfe

ra d

e a

plica

re: g

en

era

le, sp

ecia

leşi d

e exce

pţie

.

Page 5: INTRODUCERE ÎN DREPTUL AFACERILOR afacerilor_Ceccar.pdf · Acest suport de curs este realizat in colaborare cu prof.univ.dr. Nely Militru I. Introducere in dreptul afacerilor ...

No

rma ju

ridică

Cla

sificare

an

orm

elo

rju

ridice

:

•Du

cara

cteru

lco

nd

uite

ip

rescrise

,n

orm

ele

sun

t:

1.

imp

era

tive

-e

xclud

orice

de

rog

are

șise

împ

artîn

on

era

tive

sip

roh

ibitiv

e.

2.d

ispo

zitive

-su

nt

lăsatela

ap

recie

rea

(disp

oziţia)

sub

iectu

lui

siseîm

part

în:

pe

rmisiv

esi

sup

letiv

e;

•No

rme

led

ere

com

an

da

re:

reglemen

teazăp

rob

lem

ed

ein

tere

sg

en

era

la

leactivităţii

organ

izaţiilor

coo

pe

ratiste

sau

pe

rsoa

ne

lor

jurid

icefără

scop

pa

trimo

nia

l,căro

rali

sereco

man

săa

do

pte

regleme

ntăriasem

ănăto

arece

lor

din

do

me

niu

lau

torităţilo

rp

u-

blice

,societăţilo

rcu

cap

ital

de

stat,

mixt

sau

priva

t;

•No

rme

org

an

izato

rice:

sereferă

lao

rga

niza

rea

institu

ţiilor

şia

org

an

isme

lor

socia

leşi

prevăd

,m

od

ul

de

înfiin

ţare,sco

pu

rile,co

mp

etenţele,relaţiile

cua

ltein

stituţii

etc.;

•No

rme

lete

hn

ice:

pre

scrium

od

ul

de

utiliza

rea

mijlo

ace

lor

de

pro

du

cţiep

rinra

po

rtare

lafo

rţelen

atu

rii,în

con

cord

anţă

cule

gişi

pro

cese

ob

iectiv

e.

Un

eo

ria

ceste

ad

ob

ând

escva

loa

reju

ridică

.

I.3.Izv

oa

rele

dre

ptu

lui. Izv

oa

rele

dre

ptu

lui

afa

cerilo

r

Izvoa

rele

dre

ptu

lui

Ex

pre

sia„izvo

r de

dre

pt”:

§ înse

ns

ma

teria

l,exp

rimă

con

diţiile

ma

teria

led

eexisten

ţăca

rea

ud

ete

rmin

at

apariţia

no

rme

lor

jurid

icep

rinacţiu

nea

leg

iuito

rulu

i.

§ înse

ns

form

al,

reprezin

tăfo

rme

led

ee

xp

rima

rea

no

rme

lor

jurid

ice–

leg

ea

;

-d

up

ăm

od

ul

înca

resu

nt

exp

rima

te:

sun

tscrise

(actu

ln

orm

ativ,

leg

ea

)şi

ne

scrise(o

bice

iulju

ridic).

Izvoa

rele

dre

ptu

lui

•le

ge

a(fu

nd

am

en

tală,con

stituţio

nala

,o

rga

nica

,o

rdin

ara

);

•d

ecre

tul;

•h

otărârile

şiord

on

anţele

/ord

on

anţe

de

urgen

ţă;

•o

rdin

ele

,instru

cţiun

ile,re

gu

lam

en

tele

,circu

lare

le;

•d

eciziile

;

•co

ntra

ctuln

orm

ativ

;

•d

eciziile

Cu

rţiiCo

nstitu

ţion

ale;

•tra

tate

lor

de

institu

irea

Un

iun

iiE

uro

pe

ne

,p

recu

mşi

cele

lalte

re-

gleme

ntăricu

cara

cter

ob

liga

toriu

ale

ace

steia

;

•h

otărârile

Înaltei

Cu

rţid

eC

asaţieşi

Justiţie

înp

roce

du

rare

cursu

lui

înin

tere

sulle

gii;

Izvoa

rele

dre

ptu

lui

În d

reptu

l no

stru n

u co

nstitu

ie izvoare d

e drep

t:

• ob

iceiul ju

ridic (cu

tum

a);

• jurisp

rud

enţa ju

diciară sau

practica ju

decăto

rească (preced

entu

l ju

dicia

r);

• do

ctrina (literatu

ra jurid

ică).

Izvoa

rele

dre

ptu

lui a

face

rilor

•C

on

stituţia

;

•C

od

ul C

ivil rom

ân(C

od

ul m

un

cii, Co

du

l fiscal, C

od

ul va

ma

l, Co

du

l co

nsu

mu

lui, C

od

ul p

enal, în

măsu

ra în care rap

ortu

rile jurid

ice

specifice

acesto

r ramu

ri au în

vedere p

rofesio

niştii (co

mercian

ţi sau

neco

me

rcianţi);

•Le

gile

;

•U

zanţe

le şi p

rincip

iile ge

ne

rale ale

dre

ptu

lui;

•Tratate

le in

tern

aţion

ale p

rivind

dre

ptu

rile o

mu

lui;

•D

rep

tul U

niu

nii E

uro

pe

ne

.

Page 6: INTRODUCERE ÎN DREPTUL AFACERILOR afacerilor_Ceccar.pdf · Acest suport de curs este realizat in colaborare cu prof.univ.dr. Nely Militru I. Introducere in dreptul afacerilor ...

II. Ra

po

rtul ju

ridic d

e a

face

ri

1. R

ap

ortu

l jurid

ic civil. R

ap

ortu

l jurid

ic de

afa

ceri

2. P

erso

ana fizică. P

rofe

sion

istul p

erso

ană fizică

3. P

erso

ana ju

ridică

4. C

on

ţinu

tul rap

ortu

lui ju

ridic

5. O

bie

ctul ra

po

rtulu

i jurid

ic

II. 1.R

ap

ortu

l jurid

ic civil. R

ap

ortu

l jurid

ic

de

afa

ceri

Ra

po

rtul ju

ridic civ

il. Ra

po

rtul ju

ridic d

e a

face

ri

vrelaţie

socială,

stabilită

între

pe

rsoa

ne

fiziceși/sau

pe

rsoa

ne

jurid

icea

flate

pe

po

ziţied

ee

ga

litate

jurid

ică.

Ca

racte

rele

jurid

ice:

•a

re ca

racte

r socia

l;

•are caracter vo

liţion

al;

•p

oziţia d

e egalitate jurid

ică a părţilo

r;

•p

oa

te fi p

atrim

on

ial sa

u n

ep

atrim

on

ial;

Ra

po

rtul ju

ridic d

e a

face

ri

Ra

po

rturile

jurid

icela

care

particip

ăp

rofe

sion

iştiico

me

rcianţi

secaracterizează

prin

:

A.p

oziţia

de

eg

alita

teju

ridică

,însitu

aţiileîn

care

înch

eie,se

mo

difică

sau

sed

esfiin

ţeazăra

po

rturi

de

afa

ceri

(spre

exe

mp

lu,

con

tracte

);

B.

po

ziţiad

esu

bo

rdo

na

re,

înca

dru

lra

po

rturilo

rju

ridice

înca

re„ce

alaltăp

arte”e

stesta

tul.

Stru

ctura

rap

ortu

lui ju

ridic

• Părţile

, resp

ectiv

sub

iecte

le;

•Co

nţin

utu

l-

dre

ptu

rilesu

bie

ctiveşi

ob

ligaţiileciv

ile(co

rela

tived

rep

turilo

r);

•Ob

iectu

l-

con

stăîn

prestaţiile

laca

ree

steo

blig

at

sub

iectu

lp

asiv

(de

bito

rul);

bu

nu

rilerep

rezintă

un

ele

me

nt

de

structu

răa

lra

po

rtulu

iju

ridic,

cao

bie

ctd

eriva

ta

la

cestu

ia.

II.2. P

erso

ana fizică. P

rofe

sion

istul

pe

rsoan

ă fizică

Page 7: INTRODUCERE ÎN DREPTUL AFACERILOR afacerilor_Ceccar.pdf · Acest suport de curs este realizat in colaborare cu prof.univ.dr. Nely Militru I. Introducere in dreptul afacerilor ...

Persoan

a fizică si perso

ana ju

ridică

Pe

rsoan

a fizicăeste o

mu

l, privit in

divid

ual, ca titu

lar de d

reptu

ri şi de o

bligaţii civile

Pe

rsoan

a jurid

ică este

orice

form

ăd

eo

rganizare care, în

trun

ind

con

diţiile ceru

te de lege,

este titulară d

e drep

turi şi o

bligaţii civile.

Toate p

ersoan

ele, fizice şi jurid

ice, disp

un

de cap

acitate civilă

.

Cap

acitatea civilă

are urm

ătoarele caractere ju

ridice:

•le

ga

litate

a,

•u

niv

ersa

litate

a;

•in

tan

gib

ilitate

a;

•in

alie

na

bilita

tea

;•

eg

alita

tea

.

Orice

perso

ană

fizicăsa

uju

ridică

este

titulară

au

nu

ip

atrim

on

iu.

Ace

stap

oa

tefa

ceo

bie

ctul

un

ei

div

iziun

isa

uafe

ctaţiun

i,însă

nu

ma

iînca

zurile

şicon

diţiile

prevăzu

ted

ele

ge

.

Persoan

a fizică

Ca

pa

citate

ad

efo

losin

ţăe

stea

ptitu

din

ea

pe

rsoa

ne

id

ea

av

ea

dre

ptu

rişio

bligaţii

civile

.

-în

cepe

lan

aştereap

erso

an

ei;

prin

excep

ţie,în

cepe

de

laco

ncep

ţien

um

ai

înp

rivinţa

dre

ptu

rilor,

cuco

nd

iţiaca

pe

rsoa

na

fizicăsă

sen

ascăv

ie;

-în

ceteazăla

de

cesu

lp

erso

an

ei.

Persoan

a fizică

Ca

pa

citate

ad

eexe

rciţiue

stea

ptitu

din

ea

pe

rsoa

ne

id

ea

exe

rcitad

rep

turi

şid

ea

-şia

sum

ao

bligaţii

prin

fap

tulîn

che

ierii,

pe

rson

alşisin

gură,

de

acte

jurid

iceciv

ile.

Pe

rsoa

ne

lefizice

,p

rinra

po

rtare

laca

pa

citate

ad

eexerciţiu

,se

împ

artîn

:

• pe

rsoa

ne

lipsite

de

cap

acita

ted

eexe

rciţiu–

min

orii

sub

14

an

işi

interzişii

jud

ecătoreşti

(alienaţiişi

de

bilii

min

tal);

• pe

rsoa

ne

cuca

pa

citate

de

exerciţiu

restrân

să–

cele

cuvârsta

cup

rinsă

între

14

și1

8a

ni,

cud

ou

ăexcep

ţii:-

min

oru

lca

rese

căsătoreşte

de

la1

6a

nid

ob

ând

eşteca

pa

citate

de

plin

ăd

eexerciţiu

;

-m

ino

rulu

id

e1

6a

ni

ise

recu

no

aşteca

pa

citate

de

exerciţiud

eplin

ă(an

ticipată)

de

cătrein

stanţa

de

tutelă,

pe

ntru

mo

tivete

me

inice

;

• pe

rsoa

ne

cuca

pa

citate

de

plin

ăd

eexe

rciţiu,

de

nu

mite

ma

jore

;p

erso

an

ad

evin

em

ajoră

laîm

plin

ireavârstei

de

18

an

i,cu

excepţiile

men

Ȁion

atea

nte

rior.

Persoan

a fizică

Pe

rsoa

na

fizicăse

iden

tificăp

rin:

•n

um

e;

•d

om

iciliu;

•reşed

inţă

;

•sta

recivilă

.

Profesio

niştii p

ersoan

e fizice şi p

erso

an

e ju

ridice

Su

bie

ctele

rap

ortu

rilor d

e d

rep

tul a

face

rilor su

nt:

• pro

fesio

niştii co

me

rcianţi, p

ersoan

e fizice sau p

ersoan

e jurid

ice (în

prin

cipiu

, societăţi);

• pro

fesio

niştii n

eco

me

rcianţi(în

prin

cipiu

, perso

ane care d

esfăşoară

activităţi libe

rale

);

•pe

rsoa

ne

le d

e d

rep

t civil.

Profesio

nişti p

ersoan

e fizice

Regu

li com

un

e aplicab

ile pro

fesion

iștilor (p

ersoan

e fizice)care in

tră sub

in

ciden

Ȁa OU

G n

r. 44

/20

08

:

a) accesu

l la activităȀile econ

om

ice;

b)

pro

cedu

ra de în

registrare în registru

l com

erȀulu

i și de au

torizare a

fun

cȀion

ării;

c)re

gim

ul ju

ridic.

Page 8: INTRODUCERE ÎN DREPTUL AFACERILOR afacerilor_Ceccar.pdf · Acest suport de curs este realizat in colaborare cu prof.univ.dr. Nely Militru I. Introducere in dreptul afacerilor ...

Profesio

nişti p

ersoan

e fizice

Co

me

rciantu

l pe

rsoan

ă fizică auto

rizată (PFA

):

ve

steîn

treprin

derea

econ

om

ică,fără

pe

rson

alita

teju

ridică,

organ

izatăd

eo

perso

ană

fizicăce

folo

sește,în

prin

cipa

l,fo

rȀasa

de

mu

ncă

șia

ptitu

din

ilesa

lep

rofe

sion

ale

.

-dre

ptu

ri;

-inte

rdictii;

-rasp

un

de

re;

-ince

tare

activ

itate

.

Profesio

nişti p

ersoan

e fizice

Co

me

rcian

tul –

între

prin

zător p

erso

ană fizică titu

lar al un

ei în

trep

rind

eri

ind

ivid

ua

le:

vîn

treprin

derea in

divid

uală este în

treprin

derea eco

no

mică, fără

pe

rson

alita

te ju

ridică, o

rganizată d

e un

întrep

rinzăto

r perso

ană fizică

-p

rero

ga

tive;

-ra

spu

nd

ere

;

-in

ceta

re a

ctivita

te.

Profesio

nişti p

ersoan

e fizice

Între

prin

de

rea fam

ilială:

vÎn

treprin

derea fam

ilială este întrep

rind

erea econ

om

ică, fără perso

nalitate

jurid

ică, organ

izată de m

emb

rii un

ei familii;

-co

nstitu

ire;

-sta

tutu

l me

mb

rilor;

-sta

tutu

l rep

reze

nta

ntu

lui;

-in

terd

ictii;

-in

ceta

re a

ctivita

te.

Profesio

nişti p

ersoan

e fizice

Co

nd

iţiile im

pu

se d

e le

ge p

rofe

sion

istulu

i pe

rsoan

ă fizică în ve

de

rea

do

bân

dirii calităţii d

e co

me

rciant

-inco

mp

atibilităţi;

-decăd

eri.

Profesio

nişti p

ersoan

e fizice şip

erso

an

e ju

ridice

Ob

ligaţiile p

rofe

sion

iştilor co

me

rcianţi p

otrivit Le

gii nr. 2

6/1

99

0:

• înain

te de în

ceperea activităţii;

•în cu

rsul exercitării activităȀii lo

r sau la în

cetarea acesteia;

II. 3.P

erso

ana ju

ridică

Page 9: INTRODUCERE ÎN DREPTUL AFACERILOR afacerilor_Ceccar.pdf · Acest suport de curs este realizat in colaborare cu prof.univ.dr. Nely Militru I. Introducere in dreptul afacerilor ...

Pe

rsoa

na

jurid

ică

vP

erso

ana ju

ridică e

ste o

rice fo

rmă d

e o

rganizare

care, în

trun

ind

con

diţiile

ce

rute

de

lege

, este

titulară d

e d

rep

turi şi o

bligaţii civile

(art. 2

5 a

lin. (3

) din

C

od

ul C

ivil);

Ele

me

nte

con

stitutiv

e:

“Orice

pe

rsoan

ăju

ridică

treb

uie

săaib

ăo

org

an

izare

de

sine

stătătoare

şiu

np

atrim

on

iup

rop

riu,

afe

ctat

realizării

un

ui

an

um

itsco

plicit

şim

ora

l,în

aco

rdcu

inte

resu

lg

en

era

l”(a

rt.1

87

din

Co

du

lC

ivil)

Înfiin

ţarea pe

rsoa

ne

i jurid

ice

•p

rin actu

l de în

fiinţare al o

rganu

lui co

mp

etent;

•p

rin actu

l de în

fiinţare al celo

r care o co

nstitu

ie, auto

rizat, în

con

diţiile legii;

•în

orice alt m

od

prevăzu

t de lege.

Înregistrarea p

erso

an

ei ju

ridice

vîn

scrierea,în

matricu

lareasa

u,

du

caz,

orice

altăfo

rma

litate

de

pu

blicita

tep

revăzută

de

leg

e,

făcută

însco

pu

ld

ob

ând

iriip

erson

alităţiiju

ridice

sau

al

luării

înevid

en

ţăa

pe

rsoa

ne

lor

jurid

icele

ga

lîn

fiinţate,

du

caz;

-se

face

la ce

rere

sau, în

cazurile an

um

e prevăzu

te de lege, d

in o

ficiuşi are

efe

ct:

üco

nstitu

tiv;

üd

e o

po

zabilitate

faţă de

terţi, în

scop

de

pu

blicitate

.

Cap

acitatea de fo

losin

ţă a perso

anei ju

ridice

Data d

ob

ând

irii:

Pe

rsoa

ne

le ju

ridice

care

sun

t sup

use

înre

gistrării au

cap

acita

tea

de

a a

vea

d

rep

turi şi o

bligaţii d

e la

da

taîn

reg

istrării

lor.

capacitate d

e folo

sinţă an

ticipată

Pe

rsoa

ne

le ju

ridice

care

nu

sun

t sup

use

înre

gistrării au

cap

acita

tea

de

a a

vea

d

reptu

ri şi ob

ligaţii, du

pă caz:

•d

e la

da

ta a

ctulu

i de

înfiin

ţare

;

•d

e la

da

ta a

uto

rizării co

nstitu

irii lor;

•d

e la

da

ta în

de

plin

irii orică

rei ce

rinţe

pre

zute

de

leg

e (a

rt. 19

4 d

in C

od

ul C

ivil).

Co

nţin

utu

l capacităţii d

e folo

sinţă

•P

erso

an

aju

ridică

po

ate

ave

ao

riced

rep

turi

şio

bligaţii

civile

,în

afarăd

ea

cele

aca

rep

rinn

atu

ralo

rsa

up

otriv

itle

gii

nu

po

tap

arţine

de

câtp

erso

an

eifizice

;

-p

erso

an

ele

jurid

icefără

scop

pa

trimo

nia

lpo

ta

vea

do

ar

ace

led

rep

turi

şio

bligaţiiciv

ileca

resu

nt

ne

cesa

rep

en

trure

aliza

rea

scop

ulu

i,sta

bilit

prin

leg

e,

actu

lcon

stitutiv

sau

statu

t.

•P

erso

an

ele

jurid

icecu

scop

lucra

tiva

un

um

ai

ace

led

rep

turi

şio

bligaţii

ceco

resp

un

dactivităţiip

en

truca

rea

up

rimit

au

toriza

rea

;

-p

en

trua

ceste

a,

cap

acita

tea

de

folo

sinţă

este

limitată

laactivităţile

pe

ntru

care

au

prim

itau

torizaţia

de

lao

rga

ne

leco

mp

ete

nte

,ia

rd

rep

tuld

ea

de

sfăşura

ase

me

ne

aactivităţise

naşte

din

mo

me

ntu

lo

bţin

eriiau

torizaţieire

spe

ctive.

Cap

acitatea de exerciţiu

a perso

anei ju

ridice

•d

ela

da

taco

nstitu

iriio

rga

ne

lor

de

ad

min

istrare

;

•a

uca

litate

ad

eo

rga

ne

de

ad

min

istrare

pe

rsoa

ne

lefizice

sau

pe

rsoa

ne

leju

ridice

care

,p

rinle

ge

,a

ctul

de

con

stituire

sau

statu

t,su

nt

de

sem

na

tesă

acţion

eze,în

rap

ortu

rilecu

terţii,in

div

idu

al

sau

cole

ctiv,înn

um

ele

şip

ese

am

ap

erso

an

ei

jurid

ice.

Page 10: INTRODUCERE ÎN DREPTUL AFACERILOR afacerilor_Ceccar.pdf · Acest suport de curs este realizat in colaborare cu prof.univ.dr. Nely Militru I. Introducere in dreptul afacerilor ...

Fun

cţion

area perso

anei ju

ridice

Øo

rga

ne

lep

erso

an

ei

jurid

iceasigu

răfu

ncţio

narea

sap

rinh

otărârile

şid

eciziile

lua

ted

ea

ceste

aîn

cad

rulad

un

ărilor

sale

.

Ide

ntifica

rea

pe

rsoa

ne

i jurid

ice

Atrib

ute

de

ide

ntifica

re:

-d

en

um

irea

;

-n

aţion

alitatea;

-se

diu

l;

-firm

a;

-e

mb

lem

a;

-te

lefo

nu

l;

-te

lexu

l.

Re

org

an

izare

a p

erso

an

ei ju

ridice

vo

peraţiu

nea

jurid

icăîn

care

po

tfi

imp

licate

un

asa

um

ai

mu

ltep

er-

soa

ne

jurid

iceşi

care

are

cae

fecte

înfiin

ţarea,m

od

ificare

ao

riîn

cetareaa

cesto

ra;

-m

od

urile

de

reo

rga

niza

re su

nt fu

ziun

ea

, div

izare

aşi tra

nsfo

rma

rea

Încetarea p

ersoan

ei jurid

ice

va

re lo

c prin

dizo

lva

re;

-d

izolva

rea

este

urm

atăd

elich

ida

rea

totală

şid

efinitivă

ap

atrim

on

iulu

ia

ceste

ia.

Data în

cetării perso

nalităţii ju

ridice

•p

erso

an

ele

jurid

icesu

pu

seîn

registrăriiîn

ceteazăla

da

tara

die

riid

inre

gistre

leîn

care

au

fost

înscrise

;

•ce

lela

ltep

erso

an

eju

ridice

,re

spe

ctivce

leca

ren

use

înregistrează,

încetează

lad

ata

actu

lui

prin

care

s-ad

ispu

sîn

cetareasa

u,

du

caz,

lad

ata

înd

eplin

iriioricărei

alte

cerinţe

prevăzu

ted

ele

ge

.II. 4

.Co

nţin

utu

l rapo

rtulu

i jurid

ic

Page 11: INTRODUCERE ÎN DREPTUL AFACERILOR afacerilor_Ceccar.pdf · Acest suport de curs este realizat in colaborare cu prof.univ.dr. Nely Militru I. Introducere in dreptul afacerilor ...

Ra

po

rtulju

ridic

civilco

nţin

e:

-d

rep

turi

sub

iectiv

eciv

ile,

care

form

eazăla

tura

activăa

rap

ortu

lui

jurid

icciv

il;

-o

bligaţii

civile

,ca

refo

rmează

latu

rap

asivăa

rap

ortu

lui

jurid

icciv

il.

Dre

ptu

l sub

iectiv

civil

vp

osib

ilitate

arecu

no

scută

de

leg

ea

civilăsu

bie

ctulu

ia

ctiv(n

um

itşi

cred

itor)

învirtu

tea

căreiaa

cesta

po

ate

,în

limite

led

rep

tulu

işi

mo

rale

i,să

aibă

oan

um

ităco

nd

uită

şisăp

retind

ăo

con

du

ităco

respu

nzăto

are(să

de

a,

săfacă

ori

săn

ufacă

ceva

)d

ela

sub

iectu

lp

asiv

(nu

mit

de

bito

r)şi

săceară

con

cursu

lforţei

coe

rcitivea

statu

lui,în

caz

de

ne

voie

,d

acăa

cest

dre

pt

este

încălcat.

Cla

sificare

a d

rep

turilo

r sub

iective

civile

În fu

ncţie d

e o

po

zab

ilitate

:

-a

bso

lute

;

-re

lativ

e.

Cla

sificare

a d

rep

turilo

r sub

iective

civile

În fu

ncţie d

e natu

ra con

ţinu

tulu

i lor:

-p

atrim

on

iale

;

-n

ep

atrim

on

iale

;

Cla

sificare

a d

rep

turilo

r sub

iective

civile

Du

pă co

relaţia din

tre ele:

-p

rincip

ale

;

-a

cceso

rii.

Cla

sificare

a d

rep

turilo

r sub

iective

civile

În fu

ncţie d

e gradu

l de certitu

din

e con

ferit titularilo

r:

-p

ure

şi simp

le;

-a

fectate

de

mo

dalităţi.

Page 12: INTRODUCERE ÎN DREPTUL AFACERILOR afacerilor_Ceccar.pdf · Acest suport de curs este realizat in colaborare cu prof.univ.dr. Nely Militru I. Introducere in dreptul afacerilor ...

Ob

ligaţia civilă

vle

gătura

de

dre

pt

înv

irtute

acăre

iad

eb

itoru

le

steţin

ut

săp

rocu

reo

pre

staţiecre

dito

rulu

i,ia

ra

cesta

are

dre

ptu

lsă

ob

ţină

pre

staţiad

atorată

;

-izvo

are

:co

ntra

ctul,

actu

lju

ridic

un

ilate

ral,

ge

stiun

ea

de

afa

ceri,

îm-

bo

găţireafără

justă

cauză,

pla

tan

edato

rată,fa

pta

ilicită,p

recu

mşi

orice

alt

act

sau

fap

td

eca

rele

ge

aleagă

naşterea

un

eio

bligaţii.

Clasificarea o

bligaţiilo

r civile

În fu

ncţie d

e ob

iectul lo

r:

-d

e a

da

, de

a fa

ce, d

e a

nu

face

ceva

;

-p

ozitive

şi ne

gative;

-d

e re

zulta

t (determ

inate) şi d

e d

iligen

ţă (de

mijlo

ace

).

Clasificarea o

bligaţiilo

r civile

Du

pă o

po

zabilitatea lo

r:

-o

bişn

uite

(op

ozab

ile nu

mai „în

tre părţi”);

-o

po

zabile

terţilo

r(scrip

tae

în re

m);

-re

ale

(pro

pte

r rem

).

Clasificarea o

bligaţiilo

r civile

Înfu

ncţie

de

sancţiu

nea

ceasigu

răre

spe

ctare

ao

bligaţiei

civile

:

-o

bligaţia civilă p

erfe

ctă;

-o

bligaţia civilă im

pe

rfectă

sau n

aturală.

Clasificarea o

bligaţiilo

r civile

Înfu

ncţie

de

sancţiu

nea

ceasigu

răre

spe

ctare

ao

bligaţiei

civile

:

-o

bligaţia civilă p

erfe

ctă;

-o

bligaţia civilă im

pe

rfectă

sau n

aturală.

Clasificarea o

bligaţiilo

r civile

Înfu

ncţie

de

gra

du

ld

ece

rtitud

ine

:

-sim

ple

;

-p

ure

şi simp

le;

-afe

ctate d

e m

od

alităţi.

Page 13: INTRODUCERE ÎN DREPTUL AFACERILOR afacerilor_Ceccar.pdf · Acest suport de curs este realizat in colaborare cu prof.univ.dr. Nely Militru I. Introducere in dreptul afacerilor ...

Clasificarea o

bligaţiilo

r civile

Înfu

ncţie

de

nu

măru

lp

ărţilor

care

particip

ăla

rap

ortu

rileju

ridice

ob

ligaţion

ale:

-d

ivizib

ile;

-in

div

izibile

;

-so

lida

re.

Clasificarea o

bligaţiilo

r civile

Înfu

ncţie

de

nu

măru

lprestaţiilo

r:

-p

rincip

ale

;

-a

ltern

ativ

e;

-fa

culta

tive

.

II. 5.O

bie

ctul ra

po

rtulu

i jurid

ic

Ob

iectu

l rap

ortu

lui ju

ridic

vco

nd

uita

părţilo

r,ad

icăacţiu

ne

ala

care

este

înd

rituit

sub

iectu

la

ctivşi

cea

laca

ree

steo

blig

at

sub

iectu

lp

asiv.

Ob

iectu

l rap

ortu

lui ju

ridic p

oa

te fi p

rivit:

1.p

e d

e o

pa

rte, d

rep

t con

du

ita su

bie

ctulu

i pa

siv (d

eb

itoru

lui);

și2.p

e de altă p

arte, drep

t bu

nu

l material, acesta fiin

d co

nsid

erat ob

iect d

eriva

t al ra

po

rtulu

i jurid

ic.

Bu

nu

rile –

ob

iecte

de

rivate

ale

rap

ortu

lui ju

ridic

vsu

nt

bu

nu

rilu

crurile

,co

rpo

rale

sau

ne

corp

ora

le,

care

con

stituie

ob

iectu

lu

nu

id

rep

tp

atrim

on

ial.

bu

n p

atrim

on

iu

Cla

sificare

a b

un

urilo

r

•D

inp

un

ctd

eve

de

reju

ridic,

bu

nu

rilese

împ

artîn

:

-b

un

uri

mo

bile

;

-b

un

uri

imo

bile

.

Page 14: INTRODUCERE ÎN DREPTUL AFACERILOR afacerilor_Ceccar.pdf · Acest suport de curs este realizat in colaborare cu prof.univ.dr. Nely Militru I. Introducere in dreptul afacerilor ...

Cla

sificare

a b

un

urilo

r

•D

up

ăcircu

laţialo

rju

ridică,

bu

nu

rilese

împ

artîn

:

-b

un

uri

afla

teîn

circuitu

lciv

il;

-b

un

uri

scoa

sed

incircu

itul

civil.

Cla

sificare

a b

un

urilo

r

•D

up

ăm

od

ulîn

care

sun

td

ete

rmin

ate

,b

un

urile

seîm

part

în:

-b

un

uri

fun

gib

ile;

-b

un

uri

ne

fun

gib

ile.

Cla

sificare

a b

un

urilo

r

•D

up

ăcu

mîn

trebu

inţarea

ob

işnu

ităim

plică

înstrăin

areasa

uco

nsu

ma

rea

sub

stanţei,

bu

nu

rile(m

ob

ile)

seîm

part

în:

-b

un

uri

con

sum

ptib

ile

-b

un

uri

ne

con

sum

ptib

ile.

Cla

sificare

a b

un

urilo

r

•În

fun

cţied

ep

osib

ilitate

ad

ea

fiîm

părţite

sau

nu

,fără

săîşi

schim

be

prin

ace

asta

destin

aţiaeco

no

mică,

bu

nu

rilese

împ

artîn

:

-b

un

uri

div

izibile

;

-b

un

uri

ind

ivizib

ile.

Cla

sificare

a b

un

urilo

r

•D

up

ăco

relaţiad

intre

ele

,b

un

urile

seîm

part

în:

-b

un

uri

prin

cipa

le;

-b

un

uri

acce

sorii.

Cla

sificare

a b

un

urilo

r

•În

fun

cţied

em

od

ul

lor

de

pe

rcep

ere

,b

un

urile

seîm

part

în:

-b

un

uri

corp

ora

le;

-b

un

uri

inco

rpo

rale

.

Page 15: INTRODUCERE ÎN DREPTUL AFACERILOR afacerilor_Ceccar.pdf · Acest suport de curs este realizat in colaborare cu prof.univ.dr. Nely Militru I. Introducere in dreptul afacerilor ...

Cla

sificare

a b

un

urilo

r

•D

up

ătip

urile

de

pro

du

sea

leb

un

urilo

rca

rerezu

ltăd

info

losire

alo

r,b

un

urile

seîm

part

în:

-b

un

uri

frug

ifere

;

-b

un

uri

ne

frug

ifere

.

Cla

sificare

a b

un

urilo

r

•D

up

ăcu

mp

ot

form

asa

un

uo

bie

ctul

executării

silitea

de

bito

rulu

i,b

un

urile

seîm

part

în:

-b

un

uri

sesiza

bile

;

-b

un

uri

inse

sizab

ile.

III. Co

ntra

ctul

1. C

on

tractu

l –p

rincip

al izvor d

e o

bligaţii civile

2. În

che

iere

a con

tractulu

i

III. 1. C

on

tractu

l –p

rincip

al izvor d

e o

bligaţii civile

No

Ȁiun

ea de co

ntract

va

cord

ul

de

vo

inȀă

între

do

sau

ma

im

ulte

pe

rsoa

ne

cuin

ten

Ȁiad

ea

con

stitui,

mo

difica

,tra

nsm

itesa

ustin

ge

un

rap

ort

jurid

ic;

-în

drep

tul ro

mân

, no

Ȁiun

ile de co

ntract și co

nven

Ȁie se folo

sesc cu

înȀeles id

entic.

Cla

sificare

a co

ntra

ctelo

r

•D

up

ă mo

du

l de fo

rmare, co

ntractu

l po

ate fi:

-co

nse

nsu

al;

-so

lem

n;

-re

al.

Page 16: INTRODUCERE ÎN DREPTUL AFACERILOR afacerilor_Ceccar.pdf · Acest suport de curs este realizat in colaborare cu prof.univ.dr. Nely Militru I. Introducere in dreptul afacerilor ...

Cla

sificare

a co

ntra

ctelo

r

•D

up

ăn

um

ărulo

bligaȀiilo

rla

care

naștere,

con

tractu

lpo

ate

fi:

-sin

ala

gm

atic;

-u

nila

tera

l.

Cla

sificare

a co

ntra

ctelo

r

•D

up

ăsco

pu

lurm

ăritd

ep

ărȀila

înch

eierealu

i,co

ntra

ctul

po

ate

fisa

u:

-cu

titluo

ne

ros

(com

uta

tivsa

ua

lea

toriu

);

-cu

titlug

ratu

it.

Cla

sificare

a co

ntra

ctelo

r

•D

up

ă rapo

rtul care există în

tre ele, con

tractele po

t fi:

-p

rincip

ale

;

-a

cceso

rii.

Cla

sificare

a co

ntra

ctelo

r

•În

fun

cȀie de m

od

alitatea înch

eierii lor, co

ntractele p

ot fi:

-strict p

erso

na

le;

-co

ntra

cte care

se în

che

ie și p

rin re

pre

zen

tare

.

Cla

sificare

a co

ntra

ctelo

r

•D

up

ă reglemen

tarea și den

um

irea lor legală, co

ntractele p

ot fi:

-tip

ice(n

um

ite);

-a

tipice

(ne

nu

mite

).

Cla

sificare

a co

ntra

ctelo

r

•D

up

ă mo

du

l de execu

tare, con

tractele po

t fi:

-cu

exe

cuta

re d

intr-o

dată

(un

o ictu

);

-cu

execu

tare su

ccesivă.

Page 17: INTRODUCERE ÎN DREPTUL AFACERILOR afacerilor_Ceccar.pdf · Acest suport de curs este realizat in colaborare cu prof.univ.dr. Nely Militru I. Introducere in dreptul afacerilor ...

Cla

sificare

a co

ntra

ctelo

r

•D

up

ăm

od

alita

tea

de

afi

înch

eiate

pe

ba

zan

eg

ocie

rii,sa

un

u,

con

tracte

lep

ot

fi:

-n

eg

ocia

te;

-d

e a

de

ziun

e;

-o

blig

ato

rii.

Cla

sificare

a co

ntra

ctelo

r

•D

up

ă structu

ra lui, co

ntractu

l po

ate fi:

-sim

plu

;

-co

mp

lex

(con

tract-ca

dru

).

III. 2. În

che

iere

a con

tractulu

i

Princip

iile ce guvern

ează con

tractul

Ølib

erta

tea

de

a co

ntra

cta;

Øb

un

a-cre

din

Ȁă.

Co

nd

iȀiile de valid

itate, esenȀiale p

entru

în

cheierea co

ntractu

lui (co

nd

iȀii de fo

nd

)

üp

rincip

iul lib

ertăȀii fo

rme

i

Co

nd

iȀiileesen

Ȁialep

en

truva

lidita

tea

con

tractu

luisu

nt:

•ca

pa

citate

a d

e a

con

tracta

;

•co

nsim

Ȁămân

tul p

ărȀilor;

•u

n o

bie

ct dete

rmin

at și licit;

•o

cauză licită și m

orală

.

Co

nsim

Ȁămân

tul valab

il înch

eiat

vm

an

ifesta

rea

îne

xte

rior

ah

otărârilo

r(v

oin

Ȁelo

r)a

mb

elo

rp

ărȀico

ntra

ctan

te;

Fo

rma

rea

con

tractu

lui:

-în

cheierea

con

tractu

lui,

mo

me

ntu

lșilo

culîn

cheierii

con

tractu

lui;

-m

om

en

tulși

locu

lînch

eieriico

ntra

ctulu

ilad

istanȀă

;

-m

om

en

tulși

locu

lînch

eieriico

ntra

ctulu

iprin

mijlo

ace

ele

ctron

ice;

-o

ferta

de

aco

ntra

cta,

acce

pta

rea

ofe

rtei,

form

ao

ferte

i.

Page 18: INTRODUCERE ÎN DREPTUL AFACERILOR afacerilor_Ceccar.pdf · Acest suport de curs este realizat in colaborare cu prof.univ.dr. Nely Militru I. Introducere in dreptul afacerilor ...

Înch

eierea con

tractulu

i

qp

rin n

eg

ocie

re;

-p

ărȀile sun

t Ȁinu

te să respecte an

um

ite exigen

Ȁecare Ȁin

de b

un

a-

cred

inȀă

, de

ob

ligaȀia de

con

fide

nȀialitate

sau

chia

r de

form

a

con

tractu

lui.

Mo

men

tul și lo

cul în

cheierii co

ntractu

lui

qC

on

tractu

lse

înch

eie

înm

om

en

tul

înca

reo

ferta

seîn

tâlnește

cua

ccep

tare

a;

Øte

oria re

cep

Ȁiun

ii

qLo

cul

înch

eie

riia

cestu

iae

stech

iar

locu

lu

nd

ese

aflăp

ărȀile;

dacă

con

tractu

lse

înch

eiep

rinco

respo

nd

enȀă,

de

regulă,

locu

lîn

cheierii

ace

stuia

este

aco

lou

nd

ea

ccep

tare

ao

ferte

ise

întâln

eștecu

ofe

rta,ad

icăla

ofe

rtan

t.

Mo

men

tul și lo

cul în

cheierii co

ntractu

lui la

distan

Ȁă

üO

rdo

nan

Ȁad

eu

rgenȀă

aG

uve

rnu

lui

nr.

34

/20

14

priv

ind

dre

ptu

rileco

nsu

ma

torilo

rîn

cad

rulco

ntra

ctelo

rîn

cheiate

cup

rofesio

niştii

qC

on

tractu

lse

con

sideră

înch

eiatîn

mo

me

ntu

lp

rimirii

me

saju

lui

de

con

firma

red

ecătre

con

sum

ato

r,re

ferito

rla

com

an

da

sa;

locu

lîn

cheierii

con

tractu

luifiin

dp

rinu

rma

rela

com

ercia

ntu

lofe

rtan

t.

Mo

men

tul și lo

cul în

cheierii co

ntractu

lui p

rin

mijlo

ace

ele

ctron

ice

üLegea n

r. 36

5/2

00

2 p

rivind

com

erȀul electro

nic

Øte

oria in

form

aȀiun

ii

Ofe

rta d

e a

con

tracta

Co

nd

iȀii:

•să cu

prin

dă o

pro

pu

ne

re d

e în

che

iere

a un

ui co

ntract;

•�să fie

ferm

ă și ne

ech

ivocă

;

•să fie

pre

cisă și com

pletă

;

•să fie

adre

sată un

ui d

estin

atar, care, în p

rincip

iu, treb

uie să fie

d

ete

rmin

at.

Cla

sificare

a o

ferte

i

qO

ferta po

ate fi adresată:

•u

ne

i pe

rsoa

ne

de

term

ina

te(ca regu

lă);•

un

ei p

erso

an

e n

ed

ete

rmin

ate

(prin

excepȀie).

qO

ferta

po

ate

fi cu te

rme

nși fără te

rme

n d

e acce

ptare

.

Page 19: INTRODUCERE ÎN DREPTUL AFACERILOR afacerilor_Ceccar.pdf · Acest suport de curs este realizat in colaborare cu prof.univ.dr. Nely Militru I. Introducere in dreptul afacerilor ...

Acce

pta

rea

ofe

rtei

vco

nsim

Ȁămân

tul

de

stina

taru

luio

ferte

id

ea

înch

eia

con

tractu

l;

Co

nd

iȀii:

•să fie

con

cord

antă cu

ofe

rta•

să fie n

eîn

do

ieln

ică•

să ajun

gă în te

rme

n la au

toru

l ofe

rtei

•să fie

com

un

icată ofe

rtantu

lui.

Form

a ofertei și a accep

tării

-o

ferta

șia

ccep

tare

atre

bu

iee

mise

înfo

rma

cerută

de

leg

ep

en

truîn

cheierea

valabilă

aco

ntra

ctulu

i.

Valabilitatea co

nsim

Ȁămân

tulu

i

Co

nd

iȀii:

•să fie

serio

s;•

libe

r;

•exp

rimat în

cun

oștin

Ȁă de

cauză

.

ØExp

rimarea lib

eră a con

simȀăm

ântu

lui, este afectată d

e u

rmăto

arele vicii: ero

are

,d

ol,vio

len

Ȁă șile

ziun

e.

Ero

are

a

vfa

lsare

pre

zen

tare

are

alităȀiid

inm

inte

au

ne

ip

ărȀi,la

înch

eie

rea

con

tractu

lui

(actu

lui

jurid

ic).

Co

du

l civil con

sideră că ero

area este ese

nȀială

:

§cân

dp

oartă

asu

pra

na

turiisa

uo

bie

ctulu

icon

tractu

lui;

§cân

dp

oartă

asu

pra

iden

tităȀiio

bie

ctulu

ip

restaȀieisa

ua

sup

rau

ne

icalităȀi

aa

ceste

iao

ria

sup

rau

ne

ia

lteîm

preju

rărico

nsid

era

teesen

Ȁialed

ecătre

părȀi

înab

senȀa

căreiaco

ntra

ctuln

us-a

rfiîn

che

iat;

§cân

dp

oartă

asu

pra

iden

tităȀiip

erso

an

ei

sau

asu

pra

un

ei

calităȀia

ace

steia

înab

senȀa

căreiaco

ntra

ctul

nu

s-ar

fiîn

cheiat.

Ero

are

a

-p

oa

te fi d

e fa

pt

și de

dre

pt;

Co

du

lciv

ilre

glemen

teazăca

zuri

pa

rticula

red

ee

roa

re,

care

,n

efiin

dco

nsid

era

tevicii

de

con

simȀăm

ânt,

nu

con

du

cla

sancȀio

narea

con

tractu

lui

cua

nu

lare

a,și

an

um

e:

oe

roare

a scuzab

ilă;o

ero

area asu

mată

;

osim

pla

ero

are

de

calcu

l.

Do

lul

vfa

pta

un

ei

părȀi

au

nu

ie

ve

ntu

al

con

tract

fied

ea

ind

uce

îne

roa

rece

alaltăp

arte

prin

ma

no

pe

rev

iclen

e,

do

losiv

e,

pe

ntru

ao

de

term

ina

săîn

che

ieco

ntra

ctul,

fiea

om

ite,

înm

od

frau

du

los,

de

ao

info

rma

asu

pra

un

or

împ

reju

rărip

eca

rese

cuv

en

ea

săi

led

ezvăluie

;

-d

olu

lp

oa

tep

rove

ni

de

lao

pa

rteco

ntractan

tă,d

ela

rep

reze

nta

ntu

l,p

rep

usu

lo

rig

era

ntu

la

face

rilor

cele

ilalte

părȀi,

da

rși

de

lau

nte

rȀ.

Page 20: INTRODUCERE ÎN DREPTUL AFACERILOR afacerilor_Ceccar.pdf · Acest suport de curs este realizat in colaborare cu prof.univ.dr. Nely Militru I. Introducere in dreptul afacerilor ...

Vio

lenȀa

vin

du

cere

au

ne

ite

me

riju

stificate

,fărăd

rep

t,d

ela

cealaltă

pa

rtesa

ud

ela

un

terȀ

pe

ntru

ad

ete

rmin

ao

pe

rsoan

ăsă

înch

eie

un

con

tract

Nu

atra

ge

an

ula

rea

con

tractu

lui:

-sim

pla

tem

ere

izvorâtă

din

resp

ect

(tem

ere

reverenȀiară),

neîn

soȀită

de

violen

Ȁă;

-în

cheierea

un

ui

con

tract

de

cătreo

pa

rteaflată

însta

red

en

ece

sitate

,d

ecâtd

acăce

alaltăp

arte

ap

rofita

td

eaceastă

împ

rejurare

.

Leziu

ne

a

vu

na

din

trep

ărȀi,p

rofitân

dd

esta

rea

de

ne

vo

ie,

de

lipsa

de

expe

rien

Ȁăo

rid

elip

sad

ecu

no

știnȀe

ace

leila

ltep

ărȀi,stip

ule

azăîn

fav

oa

rea

sao

ria

un

ei

alte

pe

rsoa

ne

op

restaȀie

de

ov

alo

are

con

side

rab

ilm

ai

ma

re,

lad

ata

înch

eie

riico

ntra

ctulu

i,de

câtv

alo

are

ap

rop

rieip

restaȀii;

-d

inca

teg

oria

acte

lor

jurid

iceca

rep

ot

fia

taca

tep

en

trule

ziun

e,

Co

du

lciv

ile

xclud

eco

ntra

ctele

ale

ato

rii,tran

zacȀia,p

recu

mși

alte

con

tracte

an

um

ep

revăzute

de

leg

e.

Ob

iectu

l con

tractu

lui

ve

stere

pre

zen

tat

de

op

eraȀiun

eaju

ridică,

pre

cum

vânza

rea

,lo

caȀiun

ea,îm

pru

mu

tul

șia

ltea

sem

en

ea

,co

nven

ităd

ep

ărȀi,a

stfel

cum

ace

asta

reie

sed

ina

nsa

mb

lul

dre

ptu

rilor

șiob

ligaȀiilor

con

tractu

ale

;

Ob

iectul co

ntractu

lui treb

uie să fie:

•d

ete

rmin

at;

•v

ala

bil;

•licit.

Ob

iectu

l con

tractu

lui

Co

nd

iȀiile de valid

itate pe care b

un

ul –

ca ob

iect derivat al o

bligaȀiilo

r n

ăscute d

in rap

ortu

l jurid

ic con

tractual –

trebu

ie să le înd

eplin

ească su

nt:

• să existe în

mo

me

ntu

l înch

eie

rii con

tractulu

i;

• să fie în

circuitu

l civil;

• să fie p

osib

il pe

parcu

rsul exe

cutării co

ntractu

lui;

• să fie d

eterm

inat sau

dete

rmin

abil.

Ca

uza

con

tractu

lui

vm

otiv

ul

care

de

term

ină

fieca

rep

arte

săîn

che

ieco

ntra

ctul;

Ca

uza

con

tractu

lui tre

bu

ie:

•să existe

;•

să fie licită;

•să fie

mo

rală.

Form

a con

tractulu

i (con

diȀii d

e form

ă)

ØP

rincip

iul co

nse

nsu

alism

ulu

i

Excep

Ȁii de

la prin

cipiu

l con

sen

sualism

ulu

i:

§p

en

tru va

lab

ilitate

a co

ntra

ctulu

i –a

d v

alid

itate

m;

§p

en

tru p

rob

a co

ntra

ctulu

i –a

d p

rob

atio

na

m;

§p

entru

op

ozab

ilitatea faȀă de terȀi.