Limbile
Pagini
Legal
DR
EP
TU
L AFA
CE
RILO
R
Ace
st sup
ort d
e cu
rs este
rea
lizat in
cola
bo
rare
cu
pro
f.un
iv.d
r. Ne
ly M
ilitru
I. Intro
du
cere
in d
rep
tul a
face
rilor
II. Ra
po
rtul ju
ridic d
e a
face
ri
III. Co
ntra
ctul
I.In
trod
uce
rein
dre
ptu
la
face
rilor
1.
Co
nce
pte
fun
da
me
nta
lea
lete
orie
id
rep
tulu
i
2.
No
rma
jurid
ica
3.Izv
oa
rele
dre
ptu
lui.
Izvo
are
led
rep
tulu
ia
face
rilor
I. 1. C
on
cep
te fu
nd
am
en
tale
ale
teo
riei
dre
ptu
lui
Accep
ţiun
ile drep
tulu
i
Dre
ptu
lo
bie
ctiv=
tota
litate
an
orm
elo
rju
ridice
ad
op
tate
de
org
an
ele
statu
lui
care
reglemen
teazăra
po
rturile
jurid
iced
intre
me
mb
riiu
ne
ico
mu
nităţi
(stata
le),
acăro
rre
spe
ctare
ob
liga
torie
este
garantată
lan
evo
iep
rinfo
rţad
eco
nstrân
gerestatală
;
Accep
ţiun
ile drep
tulu
i
Dre
ptu
lsu
bie
ctiv=
po
sibilita
tea
,p
rero
ga
tiva
,fa
culta
tea
un
ei
pe
rsoa
ne
,d
en
um
ităsu
bie
ctd
ed
rep
t,d
ea
av
ea
oan
um
ităco
nd
uită
,co
nfo
rmn
orm
elo
rd
rep
tulu
io
bie
ctiv;
Accep
ţiun
ile drep
tulu
i
,,Știinţa
dre
ptu
lui”
=stu
diază
leg
ileexisten
ţei,a
led
ezvo
ltăriista
tulu
işi
dre
ptu
lui,
institu
ţiilep
olitice
şiju
ridice
,fo
rme
lelo
rco
ncre
tisto
rice,
corelaţia
cuce
lela
lteco
mp
on
en
tea
lesiste
mu
lui
socia
l.
Defin
iţia drep
tulu
i
Dre
ptu
le
steu
na
nsa
mb
lud
ere
gu
lio
blig
ato
rii,e
dicta
ted
esta
tşi
ga
ran
tate
de
ace
sta,
cusco
pu
lorgan
izăriişidiscip
linării
con
du
itei
sub
iecte
lor
de
dre
pt
înca
dru
lrelaţiilor
socia
lela
care
aceştiap
articipă,
reg
uli
care
seîn
dep
linesc
de
bu
năvo
ie,ia
rd
acăsu
nt
încălcate,
prin
ap
licare
aco
nstrân
geriistata
le.
Siste
mu
l dre
ptu
lui
No
rma ju
ridică
:
-reprezin
tă elemen
tul d
e b
ază al sistemu
lui d
e d
rept;
-se g
rup
ează în
institu
ţiişi ram
uri a
le d
rep
tulu
i.
Ra
mu
rad
ed
rep
t-
un
an
sam
blu
de
no
rme
jurid
iceca
rereglem
entează
relaţiileso
ciale
din
tr-un
an
um
itd
om
en
iua
lvieţii
socia
le.
înca
dru
lfiecărei
ram
uri
de
dre
pt,
no
rme
leju
ridice
segru
pează
înin
stituţii
jurid
ice.
Div
iziun
ile d
rep
tulu
i
Ød
reptu
l intern
aţion
al;
Ød
rep
tul in
tern
;
qd
rep
tul p
ub
lic;
qd
rep
tul p
rivat;
Div
iziun
ile d
rep
tulu
i
Dre
ptu
l inte
rnaţio
nal :
-elem
ent d
e extraneitate, o
împ
rejurare d
e fapt d
atorită căreia u
n rap
ort ju
ridic
are legătură cu
do
uă sau
mai m
ulte sistem
e de d
rept;
-se
divid
e, la rând
ul său
, în:
Dre
ptu
l inte
rnaţio
nal p
ub
lic:
-creat, în
prin
cipal, d
e către state, dar şi d
e către cele
lalte
sub
iecte
de
d
rept in
ternaţio
nal, avân
d ca sco
p reglem
entarea relaţiilo
r intern
a-
ţion
ale ce se stabilesc în
tre ele, spre
exe
mp
lu, tra
tate
, pa
cte, co
nve
nȀii;
Dre
ptu
l inte
rnaţio
nal p
rivat:
-reglem
entează rap
ortu
ri între p
ersoan
e fizice şi/sau ju
ridice avân
d ca
ob
iect determ
inarea d
reptu
lui ap
licabil (legii ap
licabile) în
cazurile d
e co
nflicte d
e com
peten
ţă între d
ou
ă sau m
ai mu
lte ord
ini ju
ridice
naţio
nale, în
vederea so
luţio
nării u
nu
i litigiu în
tre astfel de p
ersoan
e.-
ob
iectul d
e stud
iu este fo
rmat d
in rap
ortu
rile civile şi com
erciale, p
recum
şi din
alte rapo
rturi d
e drep
t privat cu
elemen
t de extran
eitate;
Div
iziun
ile d
rep
tulu
i
Dre
ptu
lin
tern
:
-cu
prin
de
an
sam
blu
ld
en
orm
eju
ridice
care
reglem
ente
azăra
po
rturile
jurid
icece
iau
naştere,
sem
od
ifică/
sed
esfăşo
arăsa
use
sting
înfie
care
stat,
înca
dru
lsiste
mu
luisău
jurid
icn
aţion
al.
Ra
mu
riled
rep
tulu
i
Dre
ptu
lp
ub
lic-
tota
litate
an
orm
elo
rju
ridice
care
reglem
entează,
pe
de
op
ar-
te,
rap
ortu
riled
intre
stat
şicetăţen
iisăi
(dre
ptu
lp
ub
licin
tern
)şi,
pe
de
altăp
arte
,ra
po
rturile
din
tresta
teîn
cad
rul
societăţii
inte
rnaţio
nale
(dre
ptu
lin
ternaţio
nal
pu
blic);
Su
bie
cte:
-sta
tul, care rep
rezintă co
lectivitatea şi îi apără şi in
teresele, de altfel, p
rin
interm
ediu
l auto
rităţilor p
ub
lice (prin
inte
rme
diu
l org
an
elo
r sale
),
-p
erso
ana fizică sau
jurid
ică.
rap
ort d
e su
bo
rdo
na
re, d
e a
uto
ritate
-cu
prin
de, în
prin
cipal, u
rmăto
arele ramu
ri de d
rept:
Dre
ptu
l con
stituţio
nal
Dre
ptu
l ad
min
istrativ
Dre
ptu
l fina
ncia
r
Dre
ptu
l fiscal
Dre
ptu
l pe
na
lD
rep
tul p
roce
sua
l pe
na
l
Ra
mu
riled
rep
tulu
i
Dre
ptu
lp
riva
t-
tota
litate
an
orm
elo
rju
ridice
care
reglemen
teazăra
po
rtu-
rileju
ridice
ap
licab
ilep
articu
larilo
r(su
bie
cted
ed
rep
t,p
erso
an
efizice
sau
pe
rsoa
ne
jurid
ice),
afla
tep
ep
oziţie
de
eg
alita
teju
ridică,
fieîn
limite
leacelu
iaşista
t(d
rep
tp
rivat
inte
rn),
fieîn
pa
rteşi
din
alte
state
(dre
pt
priva
tin
ternaţio
nal);
Dre
ptu
l civil D
rep
tul co
me
rcial
Dre
ptu
l fam
iliei
Dre
ptu
l mu
ncii
Ra
mu
riled
rep
tulu
i
Dre
ptu
lciv
il–
no
rme
cereglem
entează
rap
ortu
rilep
atrim
on
iale
şip
ece
len
ep
atrim
on
iale
din
trep
erso
an
e(fizice
sau
jurid
ice),
casu
bie
cted
ed
rep
tciv
il,a
flate
pe
po
ziţied
ee
ga
litate
jurid
ică;
vizvo
rul
dre
ptu
lui
civil
este
Co
du
lC
ivil,
care
„estealcătu
itd
intr-u
na
nsa
mb
lud
ere
gu
lica
reco
nstitu
ied
rep
tul
com
un
pe
ntru
toa
ted
om
en
iilela
care
sereferă
litera
sau
spiritu
ld
ispo
ziţiilor
sale”(a
rt.2
alin
.(2
)d
inC
od
ul
Civ
il);
=>
drep
tul civil este p
rincip
ala ramu
ră de d
rept p
rivat.
Ra
mu
riled
rep
tulu
i
Dre
ptu
lco
me
rcial
–a
nsa
mb
lul
de
no
rme
jurid
icece
reglemen
teazăra
po
r-tu
rileju
ridice
laca
rep
articipă
com
ercianţii,în
calita
tea
lor
de
pro
fesion
işti;
• sun
tp
rofesio
nişti
toţi
cei
care
explo
ateazăo
întrep
rind
ere(a
rt.3
alin
.(2
)d
inC
od
ul
Civ
il);
• rap
ortu
rilem
enţio
nate
sun
tg
uve
rna
ted
eC
od
ul
Civ
il,re
pre
zen
tând
dre
ptu
lco
mu
nîn
ma
teria
dre
ptu
lui
priva
t,u
rmân
dca
ace
stea
săse
com
-p
lete
zecu
leg
ileco
me
rciale
învig
oa
re.
Ra
mu
riled
rep
tulu
i
Dre
ptu
lm
un
cii–
no
rme
lece
reglemen
teazăra
po
rturile
socia
led
em
un
căn
ăscute
din
con
tractu
lin
div
idu
al
de
mu
ncă
din
trece
lca
rean
gajeazăşi
an
ga
jat.
Ca
racte
rul in
terd
isciplin
ar a
l no
rme
lor ju
ridice
a plicab
ile în afaceri
No
ţiun
ea d
e aface
re:
-p
rov
ine
de
la verb
ul a face
(ceva anu
me
), a între
prin
de
(o acţiu
ne
);
-acţiu
ne
ap
rop
riu-zisă
de
afa
cece
va
seco
mp
leteazăcu
sem
nificaţiile
din
Dicţio
naru
le
xplica
tiva
llim
bii
rom
âne,
cerep
rezintă
cuv
inte
le-ch
eie
care
de
fine
scn
oţiu
nea
de
afa
cere
:tran
zacţiefin
anciară
,în
trep
rind
ere
cure
zulta
tfa
vora
bil,tre
abă
imp
ortan
tă,înd
eletn
icire,
ocu
paţie
.
Dre
ptu
la
face
rilor
are
do
uă
accepţiu
ni:
1.p
orn
eşted
ela
ech
ivalen
ţad
intre
afa
cere
şia
ctivita
tea
com
ercială
,ce
ea
ceîn
seamn
ăcă
dre
ptu
la
face
rilor
reprezin
tăd
en
um
irea
mo
dern
ăa
dre
ptu
lui
com
ercia
l.
2.
po
rnește
de
late
rme
nu
ld
e„afacere”
care
este
ma
ila
rgd
ecâtn
oţiu
nea
de
„com
erţ”,d
rep
tul
afa
cerilo
rcu
prin
zând
„no
rme
jurid
iceca
rese
regăsesc
înd
rep
tul
con
sum
ulu
i,d
rep
tul
ba
nca
r,d
rep
tul
fiscal,
din
dre
ptu
la
dm
inistra
tiv,d
rep
tul
mu
ncii,
dre
ptu
lp
en
al
(al
afa
cerilo
r),d
rep
tul
fina
ncia
r.
Ca
racte
rul in
terd
isciplin
ar a
l no
rme
lor ju
ridice
a plicab
ile în afaceri
-d
rep
tul
afa
cerilo
rse
caracterize
azăp
rinin
terferenţa
un
or
no
rme
jurid
iced
ed
rep
tp
rivat
şid
ed
rep
tp
ub
lic,a
re,
prin
urm
are
,ca
racte
rin
terd
isciplin
ar;
-o
con
stantă
ad
rep
tulu
ia
face
rilor,
resp
ectiv
ara
po
rtulu
id
ea
face
ri,e
step
rofe
sion
istul,
fiep
ersoan
ăfizică,
fiep
ersoan
ăju
ridică
;
-d
rep
tul
afa
cerilo
rcu
prin
de
,p
rinu
rma
re,
tota
litate
an
orm
elo
rju
ridice
care
reg
lem
ente
azăra
po
rturile
jurid
iced
intre
pro
fesion
işti,p
recu
mşi
rap
ortu
riled
intre
aceştia
şio
ricea
ltesu
bie
cted
ed
rep
tciv
il,în
calita
tea
lor
de
con
sum
ato
ri.
Ca
racte
rul in
terd
isciplin
ar a
l no
rme
lor ju
ridice
a plicab
ile în afaceri
-d
rep
tul
afa
cerilo
re
ste,
prin
urm
are
,u
nd
rep
ta
lp
rofe
sion
iştilor,
al
ace
lor
care
explo
atează
oîn
trep
rind
ere
,ca
rep
ot
av
ea
atâtca
litate
ad
eco
me
rcianţi,
câtşi
calita
tea
de
ne
com
ercian
ţi.
-no
ţiun
ead
ep
rofe
sion
ist,in
clud
e,
cate
go
riiled
eco
me
rcian
t,în
trep
rinzăto
r,o
pe
rato
re
con
om
ic,p
recu
mşi
orice
alte
pe
rsoa
ne
au
toriza
tesă
de
sfăşoare
activităţie
con
om
icesa
up
rofe
sion
ale
.
-activ
itate
ap
eca
reo
de
sfăşoară
pro
fesio
nistu
le
steo
activ
itate
organ
izată,
sub
form
au
ne
iîn
treprin
deri,
ind
ifere
nt
dacă
are
sau
nu
casco
po
bţin
eread
ep
rofit.
I. 2. N
orm
a jurid
ică
No
rma ju
ridică
vo
regulă
de
con
du
ităge
ne
rală,
imp
erso
nală
şio
blig
ato
rie,
exp
resie
avo
inţe
id
esta
t,în
dep
linire
ae
ifiin
dasigu
rată,la
ne
voie
,p
rinco
nstrân
gere
statală;
Trăsăturile caracteristice :
•ge
ne
rală;
•im
pe
rson
ală;
•tip
ică;
•o
blig
ato
rie;
•re
petab
ilă şi are caracte
r de
con
tinu
itate;
No
rma ju
ridică
Structu
ra logică
-jurid
ică a no
rmei :
§ip
ote
zan
orm
ei ju
ridice
–in
dică d
om
en
iul situ
aţiilor, al îm
pre
jurărilo
r în
care se
aplică n
orm
a jurid
ică;
§disp
oziţia n
orm
ei–
imp
un
e, o
bligă
, pe
rmite
an
um
ite acţiun
i;
§sancţiu
ne
a–
pre
scrie co
nse
cinţe
len
erespectării d
ispo
ziţiei;
No
rma ju
ridică
Cla
sificare
a n
orm
elo
r jurid
ice:
• Du
pă
ob
iectu
ld
ere
gle
me
nta
reju
ridică
şia
lm
eto
de
lor
de
reg
lem
en
tare
:d
ed
rep
tco
nstitu
ţion
al,d
ed
rep
tciv
il,d
ed
rep
tco
me
rcial,
de
dre
ptu
lm
un
cii,d
ed
rep
ta
dm
inistra
tiv,d
ed
rep
tp
en
al
etc.
• Po
trivit fo
rţei ju
ridice
a a
ctulu
i no
rma
tiv:
-le
gi,
de
crete
,h
otărâri
gu
ve
rna
me
nta
lesa
uo
rdo
nan
ţe,
ord
ine
,re
gu
lam
en
te,
instru
cţiun
i,circu
lare
,d
eciziile
em
ised
eau
torităţile
adm
inistraţie
ip
ub
licelo
cale
(con
siliileju
deţen
eşi
loca
le).
• Du
pă
mo
du
ld
ecu
prin
de
rea
ele
me
nte
lor
de
structu
ră:
com
ple
te(sa
ud
ete
rmin
ate
)şi
inco
mp
lete
(sau
ne
de
term
ina
te),
ace
stea
fiind
no
rme
de
trimite
reşi
no
rme
îna
lb.
• Du
pă sfe
ra d
e a
plica
re: g
en
era
le, sp
ecia
leşi d
e exce
pţie
.
No
rma ju
ridică
Cla
sificare
an
orm
elo
rju
ridice
:
•Du
pă
cara
cteru
lco
nd
uite
ip
rescrise
,n
orm
ele
sun
t:
1.
imp
era
tive
-e
xclud
orice
de
rog
are
șise
împ
artîn
on
era
tive
sip
roh
ibitiv
e.
2.d
ispo
zitive
-su
nt
lăsatela
ap
recie
rea
(disp
oziţia)
sub
iectu
lui
siseîm
part
în:
pe
rmisiv
esi
sup
letiv
e;
•No
rme
led
ere
com
an
da
re:
reglemen
teazăp
rob
lem
ed
ein
tere
sg
en
era
la
leactivităţii
organ
izaţiilor
coo
pe
ratiste
sau
pe
rsoa
ne
lor
jurid
icefără
scop
pa
trimo
nia
l,căro
rali
sereco
man
dă
săa
do
pte
regleme
ntăriasem
ănăto
arece
lor
din
do
me
niu
lau
torităţilo
rp
u-
blice
,societăţilo
rcu
cap
ital
de
stat,
mixt
sau
priva
t;
•No
rme
org
an
izato
rice:
sereferă
lao
rga
niza
rea
institu
ţiilor
şia
org
an
isme
lor
socia
leşi
prevăd
,m
od
ul
de
înfiin
ţare,sco
pu
rile,co
mp
etenţele,relaţiile
cua
ltein
stituţii
etc.;
•No
rme
lete
hn
ice:
pre
scrium
od
ul
de
utiliza
rea
mijlo
ace
lor
de
pro
du
cţiep
rinra
po
rtare
lafo
rţelen
atu
rii,în
con
cord
anţă
cule
gişi
pro
cese
ob
iectiv
e.
Un
eo
ria
ceste
ad
ob
ând
escva
loa
reju
ridică
.
I.3.Izv
oa
rele
dre
ptu
lui. Izv
oa
rele
dre
ptu
lui
afa
cerilo
r
Izvoa
rele
dre
ptu
lui
Ex
pre
sia„izvo
r de
dre
pt”:
§ înse
ns
ma
teria
l,exp
rimă
con
diţiile
ma
teria
led
eexisten
ţăca
rea
ud
ete
rmin
at
apariţia
no
rme
lor
jurid
icep
rinacţiu
nea
leg
iuito
rulu
i.
§ înse
ns
form
al,
reprezin
tăfo
rme
led
ee
xp
rima
rea
no
rme
lor
jurid
ice–
leg
ea
;
-d
up
ăm
od
ul
înca
resu
nt
exp
rima
te:
sun
tscrise
(actu
ln
orm
ativ,
leg
ea
)şi
ne
scrise(o
bice
iulju
ridic).
Izvoa
rele
dre
ptu
lui
•le
ge
a(fu
nd
am
en
tală,con
stituţio
nala
,o
rga
nica
,o
rdin
ara
);
•d
ecre
tul;
•h
otărârile
şiord
on
anţele
/ord
on
anţe
de
urgen
ţă;
•o
rdin
ele
,instru
cţiun
ile,re
gu
lam
en
tele
,circu
lare
le;
•d
eciziile
;
•co
ntra
ctuln
orm
ativ
;
•d
eciziile
Cu
rţiiCo
nstitu
ţion
ale;
•tra
tate
lor
de
institu
irea
Un
iun
iiE
uro
pe
ne
,p
recu
mşi
cele
lalte
re-
gleme
ntăricu
cara
cter
ob
liga
toriu
ale
ace
steia
;
•h
otărârile
Înaltei
Cu
rţid
eC
asaţieşi
Justiţie
înp
roce
du
rare
cursu
lui
înin
tere
sulle
gii;
Izvoa
rele
dre
ptu
lui
În d
reptu
l no
stru n
u co
nstitu
ie izvoare d
e drep
t:
• ob
iceiul ju
ridic (cu
tum
a);
• jurisp
rud
enţa ju
diciară sau
practica ju
decăto
rească (preced
entu
l ju
dicia
r);
• do
ctrina (literatu
ra jurid
ică).
Izvoa
rele
dre
ptu
lui a
face
rilor
•C
on
stituţia
;
•C
od
ul C
ivil rom
ân(C
od
ul m
un
cii, Co
du
l fiscal, C
od
ul va
ma
l, Co
du
l co
nsu
mu
lui, C
od
ul p
enal, în
măsu
ra în care rap
ortu
rile jurid
ice
specifice
acesto
r ramu
ri au în
vedere p
rofesio
niştii (co
mercian
ţi sau
neco
me
rcianţi);
•Le
gile
;
•U
zanţe
le şi p
rincip
iile ge
ne
rale ale
dre
ptu
lui;
•Tratate
le in
tern
aţion
ale p
rivind
dre
ptu
rile o
mu
lui;
•D
rep
tul U
niu
nii E
uro
pe
ne
.
II. Ra
po
rtul ju
ridic d
e a
face
ri
1. R
ap
ortu
l jurid
ic civil. R
ap
ortu
l jurid
ic de
afa
ceri
2. P
erso
ana fizică. P
rofe
sion
istul p
erso
ană fizică
3. P
erso
ana ju
ridică
4. C
on
ţinu
tul rap
ortu
lui ju
ridic
5. O
bie
ctul ra
po
rtulu
i jurid
ic
II. 1.R
ap
ortu
l jurid
ic civil. R
ap
ortu
l jurid
ic
de
afa
ceri
Ra
po
rtul ju
ridic civ
il. Ra
po
rtul ju
ridic d
e a
face
ri
vrelaţie
socială,
stabilită
între
pe
rsoa
ne
fiziceși/sau
pe
rsoa
ne
jurid
icea
flate
pe
po
ziţied
ee
ga
litate
jurid
ică.
Ca
racte
rele
jurid
ice:
•a
re ca
racte
r socia
l;
•are caracter vo
liţion
al;
•p
oziţia d
e egalitate jurid
ică a părţilo
r;
•p
oa
te fi p
atrim
on
ial sa
u n
ep
atrim
on
ial;
Ra
po
rtul ju
ridic d
e a
face
ri
Ra
po
rturile
jurid
icela
care
particip
ăp
rofe
sion
iştiico
me
rcianţi
secaracterizează
prin
:
A.p
oziţia
de
eg
alita
teju
ridică
,însitu
aţiileîn
care
înch
eie,se
mo
difică
sau
sed
esfiin
ţeazăra
po
rturi
de
afa
ceri
(spre
exe
mp
lu,
con
tracte
);
B.
po
ziţiad
esu
bo
rdo
na
re,
înca
dru
lra
po
rturilo
rju
ridice
înca
re„ce
alaltăp
arte”e
stesta
tul.
Stru
ctura
rap
ortu
lui ju
ridic
• Părţile
, resp
ectiv
sub
iecte
le;
•Co
nţin
utu
l-
dre
ptu
rilesu
bie
ctiveşi
ob
ligaţiileciv
ile(co
rela
tived
rep
turilo
r);
•Ob
iectu
l-
con
stăîn
prestaţiile
laca
ree
steo
blig
at
sub
iectu
lp
asiv
(de
bito
rul);
bu
nu
rilerep
rezintă
un
ele
me
nt
de
structu
răa
lra
po
rtulu
iju
ridic,
cao
bie
ctd
eriva
ta
la
cestu
ia.
II.2. P
erso
ana fizică. P
rofe
sion
istul
pe
rsoan
ă fizică
Persoan
a fizică si perso
ana ju
ridică
Pe
rsoan
a fizicăeste o
mu
l, privit in
divid
ual, ca titu
lar de d
reptu
ri şi de o
bligaţii civile
Pe
rsoan
a jurid
ică este
orice
form
ăd
eo
rganizare care, în
trun
ind
con
diţiile ceru
te de lege,
este titulară d
e drep
turi şi o
bligaţii civile.
Toate p
ersoan
ele, fizice şi jurid
ice, disp
un
de cap
acitate civilă
.
Cap
acitatea civilă
are urm
ătoarele caractere ju
ridice:
•le
ga
litate
a,
•u
niv
ersa
litate
a;
•in
tan
gib
ilitate
a;
•in
alie
na
bilita
tea
;•
eg
alita
tea
.
Orice
perso
ană
fizicăsa
uju
ridică
este
titulară
au
nu
ip
atrim
on
iu.
Ace
stap
oa
tefa
ceo
bie
ctul
un
ei
div
iziun
isa
uafe
ctaţiun
i,însă
nu
ma
iînca
zurile
şicon
diţiile
prevăzu
ted
ele
ge
.
Persoan
a fizică
Ca
pa
citate
ad
efo
losin
ţăe
stea
ptitu
din
ea
pe
rsoa
ne
id
ea
av
ea
dre
ptu
rişio
bligaţii
civile
.
-în
cepe
lan
aştereap
erso
an
ei;
prin
excep
ţie,în
cepe
de
laco
ncep
ţien
um
ai
înp
rivinţa
dre
ptu
rilor,
cuco
nd
iţiaca
pe
rsoa
na
fizicăsă
sen
ascăv
ie;
-în
ceteazăla
de
cesu
lp
erso
an
ei.
Persoan
a fizică
Ca
pa
citate
ad
eexe
rciţiue
stea
ptitu
din
ea
pe
rsoa
ne
id
ea
exe
rcitad
rep
turi
şid
ea
-şia
sum
ao
bligaţii
prin
fap
tulîn
che
ierii,
pe
rson
alşisin
gură,
de
acte
jurid
iceciv
ile.
Pe
rsoa
ne
lefizice
,p
rinra
po
rtare
laca
pa
citate
ad
eexerciţiu
,se
împ
artîn
:
• pe
rsoa
ne
lipsite
de
cap
acita
ted
eexe
rciţiu–
min
orii
sub
14
an
işi
interzişii
jud
ecătoreşti
(alienaţiişi
de
bilii
min
tal);
• pe
rsoa
ne
cuca
pa
citate
de
exerciţiu
restrân
să–
cele
cuvârsta
cup
rinsă
între
14
și1
8a
ni,
cud
ou
ăexcep
ţii:-
min
oru
lca
rese
căsătoreşte
de
la1
6a
nid
ob
ând
eşteca
pa
citate
de
plin
ăd
eexerciţiu
;
-m
ino
rulu
id
e1
6a
ni
ise
recu
no
aşteca
pa
citate
de
exerciţiud
eplin
ă(an
ticipată)
de
cătrein
stanţa
de
tutelă,
pe
ntru
mo
tivete
me
inice
;
• pe
rsoa
ne
cuca
pa
citate
de
plin
ăd
eexe
rciţiu,
de
nu
mite
ma
jore
;p
erso
an
ad
evin
em
ajoră
laîm
plin
ireavârstei
de
18
an
i,cu
excepţiile
men
Ȁion
atea
nte
rior.
Persoan
a fizică
Pe
rsoa
na
fizicăse
iden
tificăp
rin:
•n
um
e;
•d
om
iciliu;
•reşed
inţă
;
•sta
recivilă
.
Profesio
niştii p
ersoan
e fizice şi p
erso
an
e ju
ridice
Su
bie
ctele
rap
ortu
rilor d
e d
rep
tul a
face
rilor su
nt:
• pro
fesio
niştii co
me
rcianţi, p
ersoan
e fizice sau p
ersoan
e jurid
ice (în
prin
cipiu
, societăţi);
• pro
fesio
niştii n
eco
me
rcianţi(în
prin
cipiu
, perso
ane care d
esfăşoară
activităţi libe
rale
);
•pe
rsoa
ne
le d
e d
rep
t civil.
Profesio
nişti p
ersoan
e fizice
Regu
li com
un
e aplicab
ile pro
fesion
iștilor (p
ersoan
e fizice)care in
tră sub
in
ciden
Ȁa OU
G n
r. 44
/20
08
:
a) accesu
l la activităȀile econ
om
ice;
b)
pro
cedu
ra de în
registrare în registru
l com
erȀulu
i și de au
torizare a
fun
cȀion
ării;
c)re
gim
ul ju
ridic.
Profesio
nişti p
ersoan
e fizice
Co
me
rciantu
l pe
rsoan
ă fizică auto
rizată (PFA
):
ve
steîn
treprin
derea
econ
om
ică,fără
pe
rson
alita
teju
ridică,
organ
izatăd
eo
perso
ană
fizicăce
folo
sește,în
prin
cipa
l,fo
rȀasa
de
mu
ncă
șia
ptitu
din
ilesa
lep
rofe
sion
ale
.
-dre
ptu
ri;
-inte
rdictii;
-rasp
un
de
re;
-ince
tare
activ
itate
.
Profesio
nişti p
ersoan
e fizice
Co
me
rcian
tul –
între
prin
zător p
erso
ană fizică titu
lar al un
ei în
trep
rind
eri
ind
ivid
ua
le:
vîn
treprin
derea in
divid
uală este în
treprin
derea eco
no
mică, fără
pe
rson
alita
te ju
ridică, o
rganizată d
e un
întrep
rinzăto
r perso
ană fizică
-p
rero
ga
tive;
-ra
spu
nd
ere
;
-in
ceta
re a
ctivita
te.
Profesio
nişti p
ersoan
e fizice
Între
prin
de
rea fam
ilială:
vÎn
treprin
derea fam
ilială este întrep
rind
erea econ
om
ică, fără perso
nalitate
jurid
ică, organ
izată de m
emb
rii un
ei familii;
-co
nstitu
ire;
-sta
tutu
l me
mb
rilor;
-sta
tutu
l rep
reze
nta
ntu
lui;
-in
terd
ictii;
-in
ceta
re a
ctivita
te.
Profesio
nişti p
ersoan
e fizice
Co
nd
iţiile im
pu
se d
e le
ge p
rofe
sion
istulu
i pe
rsoan
ă fizică în ve
de
rea
do
bân
dirii calităţii d
e co
me
rciant
-inco
mp
atibilităţi;
-decăd
eri.
Profesio
nişti p
ersoan
e fizice şip
erso
an
e ju
ridice
Ob
ligaţiile p
rofe
sion
iştilor co
me
rcianţi p
otrivit Le
gii nr. 2
6/1
99
0:
• înain
te de în
ceperea activităţii;
•în cu
rsul exercitării activităȀii lo
r sau la în
cetarea acesteia;
II. 3.P
erso
ana ju
ridică
Pe
rsoa
na
jurid
ică
vP
erso
ana ju
ridică e
ste o
rice fo
rmă d
e o
rganizare
care, în
trun
ind
con
diţiile
ce
rute
de
lege
, este
titulară d
e d
rep
turi şi o
bligaţii civile
(art. 2
5 a
lin. (3
) din
C
od
ul C
ivil);
Ele
me
nte
con
stitutiv
e:
“Orice
pe
rsoan
ăju
ridică
treb
uie
săaib
ăo
org
an
izare
de
sine
stătătoare
şiu
np
atrim
on
iup
rop
riu,
afe
ctat
realizării
un
ui
an
um
itsco
plicit
şim
ora
l,în
aco
rdcu
inte
resu
lg
en
era
l”(a
rt.1
87
din
Co
du
lC
ivil)
Înfiin
ţarea pe
rsoa
ne
i jurid
ice
•p
rin actu
l de în
fiinţare al o
rganu
lui co
mp
etent;
•p
rin actu
l de în
fiinţare al celo
r care o co
nstitu
ie, auto
rizat, în
con
diţiile legii;
•în
orice alt m
od
prevăzu
t de lege.
Înregistrarea p
erso
an
ei ju
ridice
vîn
scrierea,în
matricu
lareasa
u,
du
pă
caz,
orice
altăfo
rma
litate
de
pu
blicita
tep
revăzută
de
leg
e,
făcută
însco
pu
ld
ob
ând
iriip
erson
alităţiiju
ridice
sau
al
luării
înevid
en
ţăa
pe
rsoa
ne
lor
jurid
icele
ga
lîn
fiinţate,
du
pă
caz;
-se
face
la ce
rere
sau, în
cazurile an
um
e prevăzu
te de lege, d
in o
ficiuşi are
efe
ct:
üco
nstitu
tiv;
üd
e o
po
zabilitate
faţă de
terţi, în
scop
de
pu
blicitate
.
Cap
acitatea de fo
losin
ţă a perso
anei ju
ridice
Data d
ob
ând
irii:
Pe
rsoa
ne
le ju
ridice
care
sun
t sup
use
înre
gistrării au
cap
acita
tea
de
a a
vea
d
rep
turi şi o
bligaţii d
e la
da
taîn
reg
istrării
lor.
capacitate d
e folo
sinţă an
ticipată
Pe
rsoa
ne
le ju
ridice
care
nu
sun
t sup
use
înre
gistrării au
cap
acita
tea
de
a a
vea
d
reptu
ri şi ob
ligaţii, du
pă caz:
•d
e la
da
ta a
ctulu
i de
înfiin
ţare
;
•d
e la
da
ta a
uto
rizării co
nstitu
irii lor;
•d
e la
da
ta în
de
plin
irii orică
rei ce
rinţe
pre
vă
zute
de
leg
e (a
rt. 19
4 d
in C
od
ul C
ivil).
Co
nţin
utu
l capacităţii d
e folo
sinţă
•P
erso
an
aju
ridică
po
ate
ave
ao
riced
rep
turi
şio
bligaţii
civile
,în
afarăd
ea
cele
aca
rep
rinn
atu
ralo
rsa
up
otriv
itle
gii
nu
po
tap
arţine
de
câtp
erso
an
eifizice
;
-p
erso
an
ele
jurid
icefără
scop
pa
trimo
nia
lpo
ta
vea
do
ar
ace
led
rep
turi
şio
bligaţiiciv
ileca
resu
nt
ne
cesa
rep
en
trure
aliza
rea
scop
ulu
i,sta
bilit
prin
leg
e,
actu
lcon
stitutiv
sau
statu
t.
•P
erso
an
ele
jurid
icecu
scop
lucra
tiva
un
um
ai
ace
led
rep
turi
şio
bligaţii
ceco
resp
un
dactivităţiip
en
truca
rea
up
rimit
au
toriza
rea
;
-p
en
trua
ceste
a,
cap
acita
tea
de
folo
sinţă
este
limitată
laactivităţile
pe
ntru
care
au
prim
itau
torizaţia
de
lao
rga
ne
leco
mp
ete
nte
,ia
rd
rep
tuld
ea
de
sfăşura
ase
me
ne
aactivităţise
naşte
din
mo
me
ntu
lo
bţin
eriiau
torizaţieire
spe
ctive.
Cap
acitatea de exerciţiu
a perso
anei ju
ridice
•d
ela
da
taco
nstitu
iriio
rga
ne
lor
de
ad
min
istrare
;
•a
uca
litate
ad
eo
rga
ne
de
ad
min
istrare
pe
rsoa
ne
lefizice
sau
pe
rsoa
ne
leju
ridice
care
,p
rinle
ge
,a
ctul
de
con
stituire
sau
statu
t,su
nt
de
sem
na
tesă
acţion
eze,în
rap
ortu
rilecu
terţii,in
div
idu
al
sau
cole
ctiv,înn
um
ele
şip
ese
am
ap
erso
an
ei
jurid
ice.
Fun
cţion
area perso
anei ju
ridice
Øo
rga
ne
lep
erso
an
ei
jurid
iceasigu
răfu
ncţio
narea
sap
rinh
otărârile
şid
eciziile
lua
ted
ea
ceste
aîn
cad
rulad
un
ărilor
sale
.
Ide
ntifica
rea
pe
rsoa
ne
i jurid
ice
Atrib
ute
de
ide
ntifica
re:
-d
en
um
irea
;
-n
aţion
alitatea;
-se
diu
l;
-firm
a;
-e
mb
lem
a;
-te
lefo
nu
l;
-te
lexu
l.
Re
org
an
izare
a p
erso
an
ei ju
ridice
vo
peraţiu
nea
jurid
icăîn
care
po
tfi
imp
licate
un
asa
um
ai
mu
ltep
er-
soa
ne
jurid
iceşi
care
are
cae
fecte
înfiin
ţarea,m
od
ificare
ao
riîn
cetareaa
cesto
ra;
-m
od
urile
de
reo
rga
niza
re su
nt fu
ziun
ea
, div
izare
aşi tra
nsfo
rma
rea
Încetarea p
ersoan
ei jurid
ice
va
re lo
c prin
dizo
lva
re;
-d
izolva
rea
este
urm
atăd
elich
ida
rea
totală
şid
efinitivă
ap
atrim
on
iulu
ia
ceste
ia.
Data în
cetării perso
nalităţii ju
ridice
•p
erso
an
ele
jurid
icesu
pu
seîn
registrăriiîn
ceteazăla
da
tara
die
riid
inre
gistre
leîn
care
au
fost
înscrise
;
•ce
lela
ltep
erso
an
eju
ridice
,re
spe
ctivce
leca
ren
use
înregistrează,
încetează
lad
ata
actu
lui
prin
care
s-ad
ispu
sîn
cetareasa
u,
du
pă
caz,
lad
ata
înd
eplin
iriioricărei
alte
cerinţe
prevăzu
ted
ele
ge
.II. 4
.Co
nţin
utu
l rapo
rtulu
i jurid
ic
Ra
po
rtulju
ridic
civilco
nţin
e:
-d
rep
turi
sub
iectiv
eciv
ile,
care
form
eazăla
tura
activăa
rap
ortu
lui
jurid
icciv
il;
-o
bligaţii
civile
,ca
refo
rmează
latu
rap
asivăa
rap
ortu
lui
jurid
icciv
il.
Dre
ptu
l sub
iectiv
civil
vp
osib
ilitate
arecu
no
scută
de
leg
ea
civilăsu
bie
ctulu
ia
ctiv(n
um
itşi
cred
itor)
învirtu
tea
căreiaa
cesta
po
ate
,în
limite
led
rep
tulu
işi
mo
rale
i,să
aibă
oan
um
ităco
nd
uită
şisăp
retind
ăo
con
du
ităco
respu
nzăto
are(să
de
a,
săfacă
ori
săn
ufacă
ceva
)d
ela
sub
iectu
lp
asiv
(nu
mit
de
bito
r)şi
săceară
con
cursu
lforţei
coe
rcitivea
statu
lui,în
caz
de
ne
voie
,d
acăa
cest
dre
pt
este
încălcat.
Cla
sificare
a d
rep
turilo
r sub
iective
civile
În fu
ncţie d
e o
po
zab
ilitate
:
-a
bso
lute
;
-re
lativ
e.
Cla
sificare
a d
rep
turilo
r sub
iective
civile
În fu
ncţie d
e natu
ra con
ţinu
tulu
i lor:
-p
atrim
on
iale
;
-n
ep
atrim
on
iale
;
Cla
sificare
a d
rep
turilo
r sub
iective
civile
Du
pă co
relaţia din
tre ele:
-p
rincip
ale
;
-a
cceso
rii.
Cla
sificare
a d
rep
turilo
r sub
iective
civile
În fu
ncţie d
e gradu
l de certitu
din
e con
ferit titularilo
r:
-p
ure
şi simp
le;
-a
fectate
de
mo
dalităţi.
Ob
ligaţia civilă
vle
gătura
de
dre
pt
înv
irtute
acăre
iad
eb
itoru
le
steţin
ut
săp
rocu
reo
pre
staţiecre
dito
rulu
i,ia
ra
cesta
are
dre
ptu
lsă
ob
ţină
pre
staţiad
atorată
;
-izvo
are
:co
ntra
ctul,
actu
lju
ridic
un
ilate
ral,
ge
stiun
ea
de
afa
ceri,
îm-
bo
găţireafără
justă
cauză,
pla
tan
edato
rată,fa
pta
ilicită,p
recu
mşi
orice
alt
act
sau
fap
td
eca
rele
ge
aleagă
naşterea
un
eio
bligaţii.
Clasificarea o
bligaţiilo
r civile
În fu
ncţie d
e ob
iectul lo
r:
-d
e a
da
, de
a fa
ce, d
e a
nu
face
ceva
;
-p
ozitive
şi ne
gative;
-d
e re
zulta
t (determ
inate) şi d
e d
iligen
ţă (de
mijlo
ace
).
Clasificarea o
bligaţiilo
r civile
Du
pă o
po
zabilitatea lo
r:
-o
bişn
uite
(op
ozab
ile nu
mai „în
tre părţi”);
-o
po
zabile
terţilo
r(scrip
tae
în re
m);
-re
ale
(pro
pte
r rem
).
Clasificarea o
bligaţiilo
r civile
Înfu
ncţie
de
sancţiu
nea
ceasigu
răre
spe
ctare
ao
bligaţiei
civile
:
-o
bligaţia civilă p
erfe
ctă;
-o
bligaţia civilă im
pe
rfectă
sau n
aturală.
Clasificarea o
bligaţiilo
r civile
Înfu
ncţie
de
sancţiu
nea
ceasigu
răre
spe
ctare
ao
bligaţiei
civile
:
-o
bligaţia civilă p
erfe
ctă;
-o
bligaţia civilă im
pe
rfectă
sau n
aturală.
Clasificarea o
bligaţiilo
r civile
Înfu
ncţie
de
gra
du
ld
ece
rtitud
ine
:
-sim
ple
;
-p
ure
şi simp
le;
-afe
ctate d
e m
od
alităţi.
Clasificarea o
bligaţiilo
r civile
Înfu
ncţie
de
nu
măru
lp
ărţilor
care
particip
ăla
rap
ortu
rileju
ridice
ob
ligaţion
ale:
-d
ivizib
ile;
-in
div
izibile
;
-so
lida
re.
Clasificarea o
bligaţiilo
r civile
Înfu
ncţie
de
nu
măru
lprestaţiilo
r:
-p
rincip
ale
;
-a
ltern
ativ
e;
-fa
culta
tive
.
II. 5.O
bie
ctul ra
po
rtulu
i jurid
ic
Ob
iectu
l rap
ortu
lui ju
ridic
vco
nd
uita
părţilo
r,ad
icăacţiu
ne
ala
care
este
înd
rituit
sub
iectu
la
ctivşi
cea
laca
ree
steo
blig
at
sub
iectu
lp
asiv.
Ob
iectu
l rap
ortu
lui ju
ridic p
oa
te fi p
rivit:
1.p
e d
e o
pa
rte, d
rep
t con
du
ita su
bie
ctulu
i pa
siv (d
eb
itoru
lui);
și2.p
e de altă p
arte, drep
t bu
nu
l material, acesta fiin
d co
nsid
erat ob
iect d
eriva
t al ra
po
rtulu
i jurid
ic.
Bu
nu
rile –
ob
iecte
de
rivate
ale
rap
ortu
lui ju
ridic
vsu
nt
bu
nu
rilu
crurile
,co
rpo
rale
sau
ne
corp
ora
le,
care
con
stituie
ob
iectu
lu
nu
id
rep
tp
atrim
on
ial.
bu
n p
atrim
on
iu
Cla
sificare
a b
un
urilo
r
•D
inp
un
ctd
eve
de
reju
ridic,
bu
nu
rilese
împ
artîn
:
-b
un
uri
mo
bile
;
-b
un
uri
imo
bile
.
Cla
sificare
a b
un
urilo
r
•D
up
ăcircu
laţialo
rju
ridică,
bu
nu
rilese
împ
artîn
:
-b
un
uri
afla
teîn
circuitu
lciv
il;
-b
un
uri
scoa
sed
incircu
itul
civil.
Cla
sificare
a b
un
urilo
r
•D
up
ăm
od
ulîn
care
sun
td
ete
rmin
ate
,b
un
urile
seîm
part
în:
-b
un
uri
fun
gib
ile;
-b
un
uri
ne
fun
gib
ile.
Cla
sificare
a b
un
urilo
r
•D
up
ăcu
mîn
trebu
inţarea
ob
işnu
ităim
plică
înstrăin
areasa
uco
nsu
ma
rea
sub
stanţei,
bu
nu
rile(m
ob
ile)
seîm
part
în:
-b
un
uri
con
sum
ptib
ile
-b
un
uri
ne
con
sum
ptib
ile.
Cla
sificare
a b
un
urilo
r
•În
fun
cţied
ep
osib
ilitate
ad
ea
fiîm
părţite
sau
nu
,fără
săîşi
schim
be
prin
ace
asta
destin
aţiaeco
no
mică,
bu
nu
rilese
împ
artîn
:
-b
un
uri
div
izibile
;
-b
un
uri
ind
ivizib
ile.
Cla
sificare
a b
un
urilo
r
•D
up
ăco
relaţiad
intre
ele
,b
un
urile
seîm
part
în:
-b
un
uri
prin
cipa
le;
-b
un
uri
acce
sorii.
Cla
sificare
a b
un
urilo
r
•În
fun
cţied
em
od
ul
lor
de
pe
rcep
ere
,b
un
urile
seîm
part
în:
-b
un
uri
corp
ora
le;
-b
un
uri
inco
rpo
rale
.
Cla
sificare
a b
un
urilo
r
•D
up
ătip
urile
de
pro
du
sea
leb
un
urilo
rca
rerezu
ltăd
info
losire
alo
r,b
un
urile
seîm
part
în:
-b
un
uri
frug
ifere
;
-b
un
uri
ne
frug
ifere
.
Cla
sificare
a b
un
urilo
r
•D
up
ăcu
mp
ot
form
asa
un
uo
bie
ctul
executării
silitea
de
bito
rulu
i,b
un
urile
seîm
part
în:
-b
un
uri
sesiza
bile
;
-b
un
uri
inse
sizab
ile.
III. Co
ntra
ctul
1. C
on
tractu
l –p
rincip
al izvor d
e o
bligaţii civile
2. În
che
iere
a con
tractulu
i
III. 1. C
on
tractu
l –p
rincip
al izvor d
e o
bligaţii civile
No
Ȁiun
ea de co
ntract
va
cord
ul
de
vo
inȀă
între
do
uă
sau
ma
im
ulte
pe
rsoa
ne
cuin
ten
Ȁiad
ea
con
stitui,
mo
difica
,tra
nsm
itesa
ustin
ge
un
rap
ort
jurid
ic;
-în
drep
tul ro
mân
, no
Ȁiun
ile de co
ntract și co
nven
Ȁie se folo
sesc cu
înȀeles id
entic.
Cla
sificare
a co
ntra
ctelo
r
•D
up
ă mo
du
l de fo
rmare, co
ntractu
l po
ate fi:
-co
nse
nsu
al;
-so
lem
n;
-re
al.
Cla
sificare
a co
ntra
ctelo
r
•D
up
ăn
um
ărulo
bligaȀiilo
rla
care
dă
naștere,
con
tractu
lpo
ate
fi:
-sin
ala
gm
atic;
-u
nila
tera
l.
Cla
sificare
a co
ntra
ctelo
r
•D
up
ăsco
pu
lurm
ăritd
ep
ărȀila
înch
eierealu
i,co
ntra
ctul
po
ate
fisa
u:
-cu
titluo
ne
ros
(com
uta
tivsa
ua
lea
toriu
);
-cu
titlug
ratu
it.
Cla
sificare
a co
ntra
ctelo
r
•D
up
ă rapo
rtul care există în
tre ele, con
tractele po
t fi:
-p
rincip
ale
;
-a
cceso
rii.
Cla
sificare
a co
ntra
ctelo
r
•În
fun
cȀie de m
od
alitatea înch
eierii lor, co
ntractele p
ot fi:
-strict p
erso
na
le;
-co
ntra
cte care
se în
che
ie și p
rin re
pre
zen
tare
.
Cla
sificare
a co
ntra
ctelo
r
•D
up
ă reglemen
tarea și den
um
irea lor legală, co
ntractele p
ot fi:
-tip
ice(n
um
ite);
-a
tipice
(ne
nu
mite
).
Cla
sificare
a co
ntra
ctelo
r
•D
up
ă mo
du
l de execu
tare, con
tractele po
t fi:
-cu
exe
cuta
re d
intr-o
dată
(un
o ictu
);
-cu
execu
tare su
ccesivă.
Cla
sificare
a co
ntra
ctelo
r
•D
up
ăm
od
alita
tea
de
afi
înch
eiate
pe
ba
zan
eg
ocie
rii,sa
un
u,
con
tracte
lep
ot
fi:
-n
eg
ocia
te;
-d
e a
de
ziun
e;
-o
blig
ato
rii.
Cla
sificare
a co
ntra
ctelo
r
•D
up
ă structu
ra lui, co
ntractu
l po
ate fi:
-sim
plu
;
-co
mp
lex
(con
tract-ca
dru
).
III. 2. În
che
iere
a con
tractulu
i
Princip
iile ce guvern
ează con
tractul
Ølib
erta
tea
de
a co
ntra
cta;
Øb
un
a-cre
din
Ȁă.
Co
nd
iȀiile de valid
itate, esenȀiale p
entru
în
cheierea co
ntractu
lui (co
nd
iȀii de fo
nd
)
üp
rincip
iul lib
ertăȀii fo
rme
i
Co
nd
iȀiileesen
Ȁialep
en
truva
lidita
tea
con
tractu
luisu
nt:
•ca
pa
citate
a d
e a
con
tracta
;
•co
nsim
Ȁămân
tul p
ărȀilor;
•u
n o
bie
ct dete
rmin
at și licit;
•o
cauză licită și m
orală
.
Co
nsim
Ȁămân
tul valab
il înch
eiat
vm
an
ifesta
rea
îne
xte
rior
ah
otărârilo
r(v
oin
Ȁelo
r)a
mb
elo
rp
ărȀico
ntra
ctan
te;
Fo
rma
rea
con
tractu
lui:
-în
cheierea
con
tractu
lui,
mo
me
ntu
lșilo
culîn
cheierii
con
tractu
lui;
-m
om
en
tulși
locu
lînch
eieriico
ntra
ctulu
ilad
istanȀă
;
-m
om
en
tulși
locu
lînch
eieriico
ntra
ctulu
iprin
mijlo
ace
ele
ctron
ice;
-o
ferta
de
aco
ntra
cta,
acce
pta
rea
ofe
rtei,
form
ao
ferte
i.
Înch
eierea con
tractulu
i
qp
rin n
eg
ocie
re;
-p
ărȀile sun
t Ȁinu
te să respecte an
um
ite exigen
Ȁecare Ȁin
de b
un
a-
cred
inȀă
, de
ob
ligaȀia de
con
fide
nȀialitate
sau
chia
r de
form
a
con
tractu
lui.
Mo
men
tul și lo
cul în
cheierii co
ntractu
lui
qC
on
tractu
lse
înch
eie
înm
om
en
tul
înca
reo
ferta
seîn
tâlnește
cua
ccep
tare
a;
Øte
oria re
cep
Ȁiun
ii
qLo
cul
înch
eie
riia
cestu
iae
stech
iar
locu
lu
nd
ese
aflăp
ărȀile;
dacă
con
tractu
lse
înch
eiep
rinco
respo
nd
enȀă,
de
regulă,
locu
lîn
cheierii
ace
stuia
este
aco
lou
nd
ea
ccep
tare
ao
ferte
ise
întâln
eștecu
ofe
rta,ad
icăla
ofe
rtan
t.
Mo
men
tul și lo
cul în
cheierii co
ntractu
lui la
distan
Ȁă
üO
rdo
nan
Ȁad
eu
rgenȀă
aG
uve
rnu
lui
nr.
34
/20
14
priv
ind
dre
ptu
rileco
nsu
ma
torilo
rîn
cad
rulco
ntra
ctelo
rîn
cheiate
cup
rofesio
niştii
qC
on
tractu
lse
con
sideră
înch
eiatîn
mo
me
ntu
lp
rimirii
me
saju
lui
de
con
firma
red
ecătre
con
sum
ato
r,re
ferito
rla
com
an
da
sa;
locu
lîn
cheierii
con
tractu
luifiin
dp
rinu
rma
rela
com
ercia
ntu
lofe
rtan
t.
Mo
men
tul și lo
cul în
cheierii co
ntractu
lui p
rin
mijlo
ace
ele
ctron
ice
üLegea n
r. 36
5/2
00
2 p
rivind
com
erȀul electro
nic
Øte
oria in
form
aȀiun
ii
Ofe
rta d
e a
con
tracta
Co
nd
iȀii:
•să cu
prin
dă o
pro
pu
ne
re d
e în
che
iere
a un
ui co
ntract;
•�să fie
ferm
ă și ne
ech
ivocă
;
•să fie
pre
cisă și com
pletă
;
•să fie
adre
sată un
ui d
estin
atar, care, în p
rincip
iu, treb
uie să fie
d
ete
rmin
at.
Cla
sificare
a o
ferte
i
qO
ferta po
ate fi adresată:
•u
ne
i pe
rsoa
ne
de
term
ina
te(ca regu
lă);•
un
ei p
erso
an
e n
ed
ete
rmin
ate
(prin
excepȀie).
qO
ferta
po
ate
fi cu te
rme
nși fără te
rme
n d
e acce
ptare
.
Acce
pta
rea
ofe
rtei
vco
nsim
Ȁămân
tul
de
stina
taru
luio
ferte
id
ea
înch
eia
con
tractu
l;
Co
nd
iȀii:
•să fie
con
cord
antă cu
ofe
rta•
să fie n
eîn
do
ieln
ică•
să ajun
gă în te
rme
n la au
toru
l ofe
rtei
•să fie
com
un
icată ofe
rtantu
lui.
Form
a ofertei și a accep
tării
-o
ferta
șia
ccep
tare
atre
bu
iee
mise
înfo
rma
cerută
de
leg
ep
en
truîn
cheierea
valabilă
aco
ntra
ctulu
i.
Valabilitatea co
nsim
Ȁămân
tulu
i
Co
nd
iȀii:
•să fie
serio
s;•
libe
r;
•exp
rimat în
cun
oștin
Ȁă de
cauză
.
ØExp
rimarea lib
eră a con
simȀăm
ântu
lui, este afectată d
e u
rmăto
arele vicii: ero
are
,d
ol,vio
len
Ȁă șile
ziun
e.
Ero
are
a
vfa
lsare
pre
zen
tare
are
alităȀiid
inm
inte
au
ne
ip
ărȀi,la
înch
eie
rea
con
tractu
lui
(actu
lui
jurid
ic).
Co
du
l civil con
sideră că ero
area este ese
nȀială
:
§cân
dp
oartă
asu
pra
na
turiisa
uo
bie
ctulu
icon
tractu
lui;
§cân
dp
oartă
asu
pra
iden
tităȀiio
bie
ctulu
ip
restaȀieisa
ua
sup
rau
ne
icalităȀi
aa
ceste
iao
ria
sup
rau
ne
ia
lteîm
preju
rărico
nsid
era
teesen
Ȁialed
ecătre
părȀi
înab
senȀa
căreiaco
ntra
ctuln
us-a
rfiîn
che
iat;
§cân
dp
oartă
asu
pra
iden
tităȀiip
erso
an
ei
sau
asu
pra
un
ei
calităȀia
ace
steia
înab
senȀa
căreiaco
ntra
ctul
nu
s-ar
fiîn
cheiat.
Ero
are
a
-p
oa
te fi d
e fa
pt
și de
dre
pt;
Co
du
lciv
ilre
glemen
teazăca
zuri
pa
rticula
red
ee
roa
re,
care
,n
efiin
dco
nsid
era
tevicii
de
con
simȀăm
ânt,
nu
con
du
cla
sancȀio
narea
con
tractu
lui
cua
nu
lare
a,și
an
um
e:
oe
roare
a scuzab
ilă;o
ero
area asu
mată
;
osim
pla
ero
are
de
calcu
l.
Do
lul
vfa
pta
un
ei
părȀi
au
nu
ie
ve
ntu
al
con
tract
fied
ea
ind
uce
îne
roa
rece
alaltăp
arte
prin
ma
no
pe
rev
iclen
e,
do
losiv
e,
pe
ntru
ao
de
term
ina
săîn
che
ieco
ntra
ctul,
fiea
om
ite,
înm
od
frau
du
los,
de
ao
info
rma
asu
pra
un
or
împ
reju
rărip
eca
rese
cuv
en
ea
săi
led
ezvăluie
;
-d
olu
lp
oa
tep
rove
ni
de
lao
pa
rteco
ntractan
tă,d
ela
rep
reze
nta
ntu
l,p
rep
usu
lo
rig
era
ntu
la
face
rilor
cele
ilalte
părȀi,
da
rși
de
lau
nte
rȀ.
Vio
lenȀa
vin
du
cere
au
ne
ite
me
riju
stificate
,fărăd
rep
t,d
ela
cealaltă
pa
rtesa
ud
ela
un
terȀ
pe
ntru
ad
ete
rmin
ao
pe
rsoan
ăsă
înch
eie
un
con
tract
Nu
atra
ge
an
ula
rea
con
tractu
lui:
-sim
pla
tem
ere
izvorâtă
din
resp
ect
(tem
ere
reverenȀiară),
neîn
soȀită
de
violen
Ȁă;
-în
cheierea
un
ui
con
tract
de
cătreo
pa
rteaflată
însta
red
en
ece
sitate
,d
ecâtd
acăce
alaltăp
arte
ap
rofita
td
eaceastă
împ
rejurare
.
Leziu
ne
a
vu
na
din
trep
ărȀi,p
rofitân
dd
esta
rea
de
ne
vo
ie,
de
lipsa
de
expe
rien
Ȁăo
rid
elip
sad
ecu
no
știnȀe
ace
leila
ltep
ărȀi,stip
ule
azăîn
fav
oa
rea
sao
ria
un
ei
alte
pe
rsoa
ne
op
restaȀie
de
ov
alo
are
con
side
rab
ilm
ai
ma
re,
lad
ata
înch
eie
riico
ntra
ctulu
i,de
câtv
alo
are
ap
rop
rieip
restaȀii;
-d
inca
teg
oria
acte
lor
jurid
iceca
rep
ot
fia
taca
tep
en
trule
ziun
e,
Co
du
lciv
ile
xclud
eco
ntra
ctele
ale
ato
rii,tran
zacȀia,p
recu
mși
alte
con
tracte
an
um
ep
revăzute
de
leg
e.
Ob
iectu
l con
tractu
lui
ve
stere
pre
zen
tat
de
op
eraȀiun
eaju
ridică,
pre
cum
vânza
rea
,lo
caȀiun
ea,îm
pru
mu
tul
șia
ltea
sem
en
ea
,co
nven
ităd
ep
ărȀi,a
stfel
cum
ace
asta
reie
sed
ina
nsa
mb
lul
dre
ptu
rilor
șiob
ligaȀiilor
con
tractu
ale
;
Ob
iectul co
ntractu
lui treb
uie să fie:
•d
ete
rmin
at;
•v
ala
bil;
•licit.
Ob
iectu
l con
tractu
lui
Co
nd
iȀiile de valid
itate pe care b
un
ul –
ca ob
iect derivat al o
bligaȀiilo
r n
ăscute d
in rap
ortu
l jurid
ic con
tractual –
trebu
ie să le înd
eplin
ească su
nt:
• să existe în
mo
me
ntu
l înch
eie
rii con
tractulu
i;
• să fie în
circuitu
l civil;
• să fie p
osib
il pe
parcu
rsul exe
cutării co
ntractu
lui;
• să fie d
eterm
inat sau
dete
rmin
abil.
Ca
uza
con
tractu
lui
vm
otiv
ul
care
de
term
ină
fieca
rep
arte
săîn
che
ieco
ntra
ctul;
Ca
uza
con
tractu
lui tre
bu
ie:
•să existe
;•
să fie licită;
•să fie
mo
rală.
Form
a con
tractulu
i (con
diȀii d
e form
ă)
ØP
rincip
iul co
nse
nsu
alism
ulu
i
Excep
Ȁii de
la prin
cipiu
l con
sen
sualism
ulu
i:
§p
en
tru va
lab
ilitate
a co
ntra
ctulu
i –a
d v
alid
itate
m;
§p
en
tru p
rob
a co
ntra
ctulu
i –a
d p
rob
atio
na
m;
§p
entru
op
ozab
ilitatea faȀă de terȀi.
Top Related