Introduce Re A
1
Conflictul colectiv de munca Teză de licenţă Introducere Formaţiunile colective de lucru au devenit curente în toate sectoarele vieţii sociale. Orice organism social are nevoie pentru a dăinui si a se dezvolta de participarea activa a membrilor săi. Prin ce se înţelege importanţa temei mele: anume în forma concretă, într-o soluţionare a conflictului social de muncă - pe care o îmbrăca această participare la rezolvarea problemelor comune este aceea a reuniunilor, şedinţelor, adunărilor, consfătuirilor, simpozioanelor etc. Apare astfel fireasca întrebarea cu privire la factorii si formele eficiente ale activităţii de grup.Intenţia aplicativa a acestor studii este transparenta. Un cercetător (L.W. Faust, 1959) observa în aceasta privinţa: “Utilizarea actuala a colectivelor pentru a conduce activităţile în numeroase organizaţii, accentul pus pe invadarea în grup în învăţământ si apelul frecvent în ştiinţe la reuniuni (conferinţe) şi la cercetări de grup, toate acestea indica faptul ca grupul poate acţiona mai eficace decât indivizii. Însă, este foarte importantă sesizarea unui conflict colectiv de munca încă din fază sa incipientă pentru ca el să fie oprit, iar pentru aceasta un bun specialist are anumite indicii pe care el le poate folosi cu mult tact. În primul rând comportamentul unei persoane aflată intr-un astfel de conflict este antagonic, ea are o atitudine negativistă, considerând partea opusă nerezonabilă. Semnele care atrag atenţia asupra unui conflict de comunicare aflat în faza incipientă pot fi: porecle care se atribuie între membrii unei organizaţii, sabotajul de orice fel, agresiunea (verbală şi, sau fizică). Cele mai importante reglementări cu privire conflictele colective le găsim în convenţiile OIM, Constituţia Republicii Moldova, Codul Muncii al Republicii Moldova, nr. 154-XV din 28.03.2003 şi alte acte normative. Tot aşa vorbind despre conflictul colectiv de muncă este necesar de a elucida următoarele: Care sunt principalele conflicte de întreprindere şi modalităţile de soluţionare a acestora? Ce reprezintă concilierea conflictelor colective de muncă? Care este rolul sindicatelor în conflictul colectiv de muncă. Şi în fine care este cadrul legislativ care reglementează conflictul colectiv de muncă? Pentru a răspunde cît mai adecvat la întrebările de mai sus mi-am intitulat propria teză în felul următor „conflicte colective de muncă” unde mi-am pus sarcinile să cercetez cît mai amănunţit din punct de vedere teoretic tipurile de conflict atât social cît şi economic. De asemenea să fac o analiză a noţiunii de conflict social de muncă corelaţia între noţiunea de conflict social şi economic, precum şi să fac o caracteristică mai amplă a conflictului. Pe marginea acestui subiect au fost făcute cercetări de mai mulţi savanţi şi nu numai din Republicii Moldova dar şi din România, Federaţia Rusă, etc. Atât literatura de specialitate cît şi legislaţia civilă a Republicii Moldova şi a României reglementează mai multe moduri ( tipuri) de conflict social. Cum ar fi: greva, concilierea directă, conflictele de interese, conflictele de ordin economic, social şi altele. Prin ce constă actualitatea temei. Este foarte important ca un bun manager să-şi cunoască colectivul pentru a putea face un discernământ clar între agresivitatea în limbaj dintre doua persoane care se simpatizează si două persoane care nu pot să lucreze împreună. Scopul este de a identifica cauzele care duc la conflictul colectiv de munca. Acest conflict poate avea mai multe cauze numai că, noi pe parcursul evoluţiei acestei teme mă voi opri la numai cinci dintre ele. Plus la aceasta voi identifica nu numai cauzele, dar şi modalităţi de soluţionare a conflictului colectiv de muncă. Ceea ce reprezintă deja o anumită sarcină, la care v-oi atrage atenţia în lucrarea mea. Suportul metodologic al lucrării sunt numeroase articole ştiinţifice cu ajutorul cărora am analizat şi am înţelege ce reprezintă acest fenomen ca conflictul colectiv de muncă. De asemenea, pe parcursul elaborării tezei am studiat şi cercetat literatura de specialitate în domeniu, a celor mai vestiţi cercetători ştiinţifici în domeniu ca: T. Ștefănescu, T. Negru, C. Moarcăş, Ș. Beligrădeanu. Astfel, reglementarea soluţionării conflictelor de muncă prin legea № 168/1999, intrată în vigoare la 1 ianuarie 2000, transpune în cadrul dreptului social cerinţele economiei de piaţă sesizează impactul principiilor Cartei Sociale Europene şi respectă convenţiile în materie ale Organizaţiei Internaţionale a Muncii privind libertatea sindicală şi dreptul sindical – Convenţia № 87/1948, precum şi acelea referitoare la aplicarea principiilor de organizare şi negociere colectivă. Inovaţia cercetării constă în încercarea de a vedea care este acel imbold ce duce la dezvoltarea conflictului colectiv de muncă şi modalitatea de prevenire a acestuia. Studiul realizat abordează un domeniu de referinţă în legislaţia muncii, conflictele de muncă şi modalităţile de soluţionare a acestora; domeniu a cărui complexitate este tot mai evidentă în perioadă de tranziţie pe care o parcurge societate şi economia noastră. Este evident că în condiţiile trecerii la economia de piaţă, relaţiile sociale în general şi raporturile juridice de muncă în special sunt influenţate de regulile şi reglementările specifice economiei de piaţă. De aceea este necesar de menţionat că un manager trebuie să fie mereu atent la tot ce se petrece în jurul sau şi în permanenţa să aibă soluţii pentru fiecare caz în parte, pentru că fiecare clipa pierduta are un preţ.
-
Upload
anastasiamalcoci -
Category
Documents
-
view
213 -
download
0
description
teza
Transcript of Introduce Re A
Conflictul colectiv de muncaTez de licenIntroducereFormaiunile colectivede lucru au devenit curente n toate sectoarele vieii sociale. Orice organism social are nevoie pentru a dinui si a se dezvolta de participarea activa a membrilor si.Prin ce se nelegeimportanatemei mele: anume n forma concret, ntr-o soluionare a conflictului social de munc - pe care o mbrca aceast participare la rezolvarea problemelor comune este aceea a reuniunilor, edinelor, adunrilor, consftuirilor, simpozioanelor etc. Apare astfel fireasca ntrebarea cu privire lafactoriisiformele eficiente ale activitii de grup.Intenia aplicativa a acestor studii este transparenta.Un cercettor (L.W. Faust, 1959) observa n aceasta privina: Utilizarea actuala a colectivelor pentru a conduce activitile n numeroase organizaii, accentul pus pe invadarea n grup n nvmnt si apelul frecvent n tiine la reuniuni (conferine) i la cercetri de grup, toate acestea indica faptul ca grupul poate aciona mai eficace dect indivizii.ns, este foarte important sesizarea unui conflict colectiv de munca nc din faz sa incipient pentru ca el s fie oprit, iar pentru aceasta un bun specialist are anumite indicii pe care el le poate folosi cu mult tact. n primul rnd comportamentul unei persoane aflat intr-un astfel de conflict este antagonic, ea are o atitudine negativist, considernd partea opus nerezonabil. Semnele care atrag atenia asupra unui conflict de comunicare aflat n faza incipient pot fi: porecle care se atribuie ntre membrii unei organizaii, sabotajul de orice fel, agresiunea (verbal i, sau fizic).Cele mai importante reglementri cu privire conflictele colective le gsim n conveniile OIM, Constituia Republicii Moldova, Codul Muncii al Republicii Moldova, nr. 154-XV din 28.03.2003 i alte acte normative.Tot aa vorbind despre conflictul colectiv de munc este necesar de a elucida urmtoarele: Care sunt principaleleconflicte de ntreprindere i modalitile de soluionare a acestora? Ce reprezint concilierea conflictelor colective de munc?Care este rolul sindicatelor n conflictul colectiv de munc. i n fine care este cadrul legislativ care reglementeaz conflictul colectiv de munc?Pentru a rspunde ct mai adecvat la ntrebrile de mai sus mi-am intitulat propria tez n felul urmtor conflicte colective de munc unde mi-am pus sarcinile s cercetez ct mai amnunit din punct de vedere teoretic tipurile de conflict att social ct i economic. De asemenea s fac o analiz a noiunii de conflict social de munc corelaia ntre noiunea de conflict social i economic, precum i s fac o caracteristic mai ampl a conflictului.Pe marginea acestui subiect au fost fcute cercetri de mai muli savani i nu numai din Republicii Moldova dar i din Romnia, Federaia Rus, etc. Att literatura de specialitate ct i legislaia civil a Republicii Moldova i a Romniei reglementeaz mai multe moduri ( tipuri) de conflict social. Cum ar fi: greva, concilierea direct, conflictele de interese, conflictele de ordin economic, social i altele.Prin ce constactualitateatemei. Este foarte important ca un bun manager s-i cunoasc colectivul pentru a putea face un discernmnt clar ntre agresivitatea n limbaj dintre doua persoane care se simpatizeaz si dou persoane care nu pot s lucreze mpreun.Scopuleste de a identifica cauzele care duc la conflictul colectiv de munca. Acest conflict poate avea mai multe cauze numai c, noi pe parcursul evoluiei acestei teme m voi opri la numai cinci dintre ele. Plus la aceasta voi identifica nu numai cauzele, dar i modaliti de soluionare a conflictului colectiv de munc. Ceea ce reprezint deja o anumitsarcin, la care v-oi atrage atenia n lucrarea mea.Suportul metodological lucrrii sunt numeroase articole tiinifice cu ajutorul crora am analizat i am nelege ce reprezint acest fenomen ca conflictul colectiv de munc. De asemenea, pe parcursul elaborrii tezei am studiat i cercetat literatura de specialitate n domeniu, a celor mai vestii cercettori tiinifici n domeniu ca: T. tefnescu, T. Negru, C. Moarc, . Beligrdeanu.Astfel, reglementarea soluionrii conflictelor de munc prin legea 168/1999, intrat n vigoare la 1 ianuarie 2000, transpune n cadrul dreptului social cerinele economiei de pia sesizeaz impactul principiilor Cartei Sociale Europene i respect conveniile n materie ale Organizaiei Internaionale a Muncii privind libertatea sindical i dreptul sindical Convenia 87/1948, precum i acelea referitoare la aplicarea principiilor de organizare i negociere colectiv.Inovaiacercetrii const n ncercarea de a vedea care este acel imbold ce duce la dezvoltarea conflictului colectiv de munc i modalitatea de prevenire a acestuia.Studiul realizat abordeaz un domeniu de referin n legislaia muncii, conflictele de munc i modalitile de soluionare a acestora; domeniu a crui complexitate este tot mai evident n perioad de tranziie pe care o parcurge societate i economia noastr. Este evident c n condiiile trecerii la economia de pia, relaiile sociale n general i raporturile juridice de munc n special sunt influenate de regulile i reglementrile specifice economiei de pia.De aceea este necesar de menionat c un manager trebuie s fie mereu atent la tot ce se petrece n jurul sau i n permanena s aib soluii pentru fiecare caz n parte, pentru c fiecare clipa pierduta are un pre.
