CUPRINS:

1. Titlul proiectului

2. Introducere.............................................................pagina 2

3. Cadrul natural al zonei………………………….pagina 3-7

4. Potențialul zonei………………………………….pagina 8

5. Obiective și trasee turistice………………………pagina 8-17

6. Prezentarea pensiunii…………………………….pagina 17-30

7. Analiza Swot……………………………………....pagina 30-32

8. Concluzii…………………………………………..pagina 32-33

9. Bibliografie………………………………………..pagina 33

1

INTRODUCERE

AGROTURISMUL este o formă complexă de turism ce oferă oamenilor care vor să se relaxeze, iubesc natura, cultura şi arta populară, posibilitatea de a-şi petrece timpul liber în gospodăriile familiilor ţărăneşti.Gospodăria este structura de primire turistică cea mai reprezentativă pentru turismul rural, aici împletindu-se armonios primirea şi găzduirea turiştilor cu serviciile de servire a mesei, care includ oferirea unor alimente proaspete şi băuturi din surse proprii, locale, precum şi cu serviciile ce cuprind activităţi de destindere şi animaţie cuprinzând elemente legate de artă şi creaţia populară, de manifestările etnofolclorice, tradiţii, sărbători, specific local. Turismul în mediul rural oferă posibilitatea ca oamenii să se apropie, să cunoască condiţiile de viaţă şi cultură ale celorlalţi. Turismul rural şi agroturismul se bazează pe trei coordonate: spaţiu, oameni şi produse. Apare, astfel dorinţa individului de părăsire temporară a locului de muncă, spre zone liniştite, lipsite de poluare, în care natura să fie „cea mai bună prietenă a evadării”, pentru mişcare, odihnă, recreere, petrecere a timpului liber. Această dorinţă este facilitata de reducerea orelor săptămânale şi a zilelor săptămânii de lucru, precum şi de creşterea numărului zilelor destinate concediilor de odihnă, proces care de-a lungul anilor suferă o transformare în direcţia fragmentarii acestora. Ambianţa în care se afla oferta turistică trebuie să fie atractivă, dar în acelaşi timp ea trebuie să fie obligatoriu subliniată şi oferită ca un buchet de flori bine asortat, capabil să smulgă admiraţia, să impresioneze, să se imprime în memoria turistului nu numai că o amintire plăcută, de excepţie, dar şi ca o rechemare insistenta.. Judeţul Vaslui este un oraş micuţ care desfăşoară activităţi agroturistice şi turistice oferind turiştilor servicii de calitate într-un mediu ambiant plăcut. Atmosfera liniştită a satelor, apropierea de naturã îi deconecteazã şi îi reconforteazã pe turişti, adeseori stresaţi de agitaţia şi de ritmul alert al vieţii la oraş. În special strãinii par sã aprecieze acest gen de vacantã; pentru mulţi dintre ei, sosirea într-un sat românesc este o veritabilã cãlãtorie în timp, într-o lume pe care şi societatea lor a cunoscut-o cândva, dar a pierdut-o definitiv. Pensiunea Giani din satul Sălcioara, Banca, judeţul Vaslui este o minunată destinaţie de vacanţă pe plaiurile moldovene.Atmosfera perfectă pentru a petrece timpul în mijlocul naturii, departe de stres şi de aglomeraţia oraşelor,aerul curat de ţară, mirosul îmbătător al florilor, ciripitul păsărilor ascuns în coroanele de foc al copacilor,serviciile de calitate ce combina ospitalitatea cu confortul şi relaxarea,oferă un sejur minunat şi de neuitat. Când ţi se face dor de copilul care ai fost, când nu mai suporţi nebunia obositoare a oraşului, când betonul uscat şi încins ţi-a invadat sufletul, când îţi dai seama că a trecut atâta timp de când ai privit ultima oară culorile toamnei, atunci e momentul să alergi la Pensiunea Giani.Aici vei fi simţi cu adevărat refacerea sănătăţii datorită mâncărurilor naturale obtinute din propria fermă, cunoaşterea unor locuri minunate pe meleagurile vasluiene,care cu siguranţă te vor rechema să le mai vizitezi.

2

PREZENTAREA GENERALĂ A ZONEI

Pe meleagurile vasluiene, aflate la răscrucea unor importante drumuri comerciale care coborau pe văile Şiretului şi Bârladului spre Dunăre şi cetăţile de la Marea Neagră primele târguri sunt atestate documentar din secolul al XII-lea. Prima menţiune scrisă despre existenţa unor localităţi urbane în judeţul Vaslui este aceea din 1174, referitoare la oraşul Bârlad, acesta fiind unul din cele mai vechi oraşe româneşti din această zonă a ţării. Vasluiul, oraşul de la confluenţa Bârladului cu Racova, reşedinţa de astăzi a judeţului apare menţionat în cronicile străine în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, iar în documentele interne la 1423. Aşezarea centrală a Vasluiului, în inima ţării româneşti a Moldovei, a făcut din această zonă locul unor puternice bătălii pentru apărarea independenţei patriei. Astfel, la 1450, în pădurile Crasnei, la circa 15 km sud de Vaslui, oştile moldoveneşti conduse de Bogdan al II-lea, alături de care se afla şi fiul acestuia Ştefan, viitorul domn, au reputat o frumoasă victorie împotriva oştilor polone invadatoare. Amintirea biruinţei din 1475, transmisă din generaţie în generaţie, faptul că marele voievod a poposit în repetate rânduri la Vaslui, unde avea curţi domneşti, că moşia târgului îi aparţinea, explică în bună măsură de ce Vasluilui conservă cele mai multe legende legate de numele lui Ştefan Vodă cel Mare şi Bun. Dintre acestea amintim pe aceea legată de Movila lui Burcel,situată la circa 20 km de Vaslui şi unde se organizează anual manifestări cultural–artistice sub genericul „Legendă şi actualitate”.

Judeţul Vaslui este situat în partea de Est a ţării şi are o suprafaţă de 5297 Km2 ceea ce reprezintă 2,2% din suprafaţa totală a României; se învecinează la Sud cu judeţul Galaţi, la Vest şi Sud-Vest cu judeţul Neamţ, Bacău şi Vrancea, iar la Nord cu judeţul laşi. Limita estica este marcată de către Valea Prutului care este în acelaşi timp şi graniţa naturală cu Republica Moldova. Coordonatele orașului sunt: 46°38′18″ latitudine nordică și 27°43′45″ longitudine estică. Municipiul Vaslui se limitează cu comunele:Zăpodeni la

3

nord;Bălteni la nord-vest;Pușcași la vest;Lipovăț la sud-vest;Muntenii de Jos la sud;Tanacu la est;Muntenii de Sus la nord.

Orașe apropiate:Bacău - 83 km;Bârlad - 54 km;Huşi - 51 km;Iași - 71 km;Negrești - 33 km.

RELIEFUL

Judeţul Vaslui este situat pe Valea Bârladului, în aria de confluență a râurilor Vasluieț și Racova, în zona de contact dintre Colinele Tutovei și Podișul Central Moldovenesc. Este reprezentat prin terase de 10 – 20 m propice pentru construcții,mărginite de valea mlăștinoasă de la confluența râurilor Bârlad,Vaslui şi Racova au construit o adevărată barieră naturală în fața unor atacuri din afară. Se poate afirma că factorii care au determinat apariția orașului în acest loc sunt deopotrivă cei naturali și social-istorici.

Privit în ansamblu, reliful judeţului Vaslui se caracterizează printr-o fragmentare medie cu altitudini ce variază între 16 şi 18 m în lunca Prutului şi 884 m dealul Cetatea (situat la S-V de satul Poieneşti), 475 m dealul Fulgului (la N-V de localitatea Lăleşti), 463 m dealul Cuculia (la N-V de Gârceni). Lunca Bârladului variază între 53 m la sud de municipiul Bârlad şi 145 m în nord, la est de localitatea Băceşti. Relieful este format din interfluvii cu altitudinea de 350 – 400 m, cu aspect de platou, dealurile Morii, Chițoc și Brodoc, fiind despărțite de văi largi, însoțite de terase bine dezvoltate și de versanți cu intense procese geomorfologice, în special alunecări. Terasele formate de-a lungul principalelor ape cuprind trei forme: superioară (70 – 80 m), medie (40 m) și inferioară (10 – 20 m). Albiile Bârladului, Vasluiului și Racovei sunt puternic colmatate, înconjoară orașul despărțindu-l de localitățile suburbane: Brodoc, Rediu, Bahnari și Viișoara.

RELIEFUL -caracterizat din punct de vedere geomorfologic şi fizico-geografic, se reprezintă astfel: a)relieful structural – este foarte bine reprezentat în tot cuprinsul judeţului, bine individualizat în special pe culmile interfluviilor înalte, unde şi paralelismul dintre înclinarea straturilor spre sud-est corespunde cu suprafeţele plane ale reliefului. Structura geologică a teritoriului determină şi prezenţa numeroaselor tipuri de cuieste (coaste). b) relieful sculptural – este dat în principal de ansamblul de culmi ce coboară deosebit în partea de V şi S-V a judeţului în colinele Tutovei, depresiunile sculpturale ale Huşului şi Elanului în partea de E şi S-E. Formarea reliefului sculptural a fost urmată de faptul că faciesul litologic domină nisipurile, argilele nisipoase şi argilele asupra cărora ploile şi apele curgătoare acţionează intens. Alunecările de strate şi prăbuşirile de teren ca şi văile torenţiale sunt mereu active, iar în perioadele ploioase şi după iernile cu multă zăpadă iau pe alocuri mari proporţii. c) relieful de acumulare – este reprezentat prin terase, şesuri, conuri de dejecţie, glacisuri. Terasele sunt bine dezvoltate pe văile râurilor principale – Bârlad şi Prut. Şesurile au o lăţime foarte mare în comparaţie cu albia râului sau a pârâului care le-a format şi care le străbate: 4-8 km lăţimea râului Prut, 1,5-4 km râul Bârlad, între 1-2 km râul Racova,Vasluiet, Crasna, Elan. Subsolul este mai puţin bogat în comparaţie cu al

4

altor judeţe, predomină materialele de construcţii, gresii calcaroase, unele cariere de nisip şi luturi loessoide.

SOLURILE – Judeţul Vaslui prezintă diferenţe de altitudine relativ reduse; relieful este, în cea mai mare parte a judeţului, puţin proeminentă, prezentând văi largi, interfluvii netede şi pante reduse. Solul este caracterizat prin etajarea relefului şi ca structură geologică monoclimatică cu înclinare moderată a straturilor spre sud-est cu compoziţie petrografică a depozitelor, în care predomină complexul argilo-nisipos. Sub aspect geologic, teriroriul judeţului Vaslui cuprinde două serii de formaţiuni diferite:- fundamental precambrian, care constituie cele mai vechi depozite din ţara noastră, acoperit cu un pachet de strate sedimentare vechi, paleozoice şi mezozoice, dintre care ultimul apare la suprafaţă în valea Prutului;- depuneri sedimentare ale neogenului, care cuprind cea mai mare întindere a judeţului, fiind acoperite cu o cuvertură subţire de formaţiuni cuaternare. Resursele subsolului sunt puţin variate fiind reprezentate aproape în totalitate de materiale de construcţie. Se exploatează mai mult pe plan local, gresii, calcare oalitice, nisip, argilă şi loess. ïn unele sate sunt folosite local ape minerale sulfuroase, bicarbonatate iodo-bromurată şi magneziano-sodice(Drânceni, Murgeni, Pungeşti, Dăneşti).

Pensiunea Giani este situată în satul Sălcioara ,în partea de sud a județului Vaslui, în Dealurile Fălciului, pe malul drept al Bârladului, aparține de comuna Banca.Comuna Banca, situată în sud-estul judeţului Vaslui, s-a format în anul 1968 prin unirea a trei comune: Banca, Stoisesti şi Sârbi.Satul Banca este așezat pe cursul mijlociu al pârâului Banca (cunoscut și sub numele de Recea). În sudul satului Banca, pe direcția est-vest, se întind dealurile domoale Coasta Dumbrăvii, Dealul Băncii, Dealul Răzeșilor și Dealul Feredeu, a căror înălțime maximă este de cca. 200 metri. În lipsa unor orizonturi dure, care să le protejeze de intemperii, aceste dealuri au fost și sunt în continuare modelate de pârâuri, torenți sau alunecări de teren. În partea estică a satului Banca se află dealurile Chirei și Coasta Recea, cu înălțimea de 250 metri. Între Valea Băncii și valea Loavei, pe direcția est – vest, se întinde Dealul Podiș. Comună Banca este situată în podişul Birladului inferior, la 16 km de Bârlad şi la 35 km de Vaslui. În ceea ce priveşte transporturile şi telecomunicaţiile, comuna este străbătută de la N la S de magistrala feroviară 600 Tecuci-Iasi, în satul reşedinţa de comună, Gara Banca, funcţionând staţia CF. De asemenea, comuna este străbătută de o însemnată reţea de drumuri, şi anume: DN 8 km, DJ 18 km, DC 18 km. Drumurile naţionale, cele judeţene şi o parte din cele comunale sunt asfaltate, fiind practicabile tot anul.

CLIMA: Climatul comunei Banca are un caracter temperat-continental de nuanţă mai excesivă, caracterizat prin veri călduroase şi secetoase şi ierni destul de geroase şi viscole. Temperatura medie anuală este cuprinsă între 9 - 10 C, luna cea mai caldă fiind iulie cu o valoare lunară între 21-32 grade C, iar luna cea mai rece fiind ianuarie cu valoarea medie lunară cuprinsă între -3 şi -4 grade C.

5

Aceste valori dau amplitudine termică anuală în jur de 27 C, ceea ce înseamnă un caracter continental foarte accentuat. Zăpada – este prezentă în fiecare iarnă. Numărul mediu anual de zile cu ninsoare este de 18, iar durata de acoperire a solului cu zăpadă de cca. 60 de zile, iar grosimea stratului de zăpadă nu depăşeşte 10-12 cm Regimul anual al ploilor este neuniform, cele mai mari cantităţi căzând în luna iunie, iar cele mai mici cantităţi căzând în lunile de iarnă şi la începutul primăverii.Vânturile cele mai frecvente bat din nord (30,9%), sud (13,5%) şi sud-vest (10,1%). Se constată însă şi existenţa unor vânturi locale ale căror direcţii sunt influienţate de orientarea formelor de relief.

Hidrografia– din punct de vedere hidrografic, teritoriul judeţului Vaslui aparţine bazinului râului Prut, care cuprinde partea de E şi S-E precum şi bazinul râului Şiret, care prin intermediul Bârladului drenează cea mai mare parte (2/3) din suprafaţa acestuia.Pe teritoriul judeţului Vaslui se pot identifica mai multe unităţi hidrogeologice:ape potabile cu hidrogen sulfurat (Moara Grecilor şi Munteni de Jos) în depozitele sarmaţianului mediu;ape salamastre în depozitele sarmaţianului superior (Crasna, Huşi au o mineralizare ridicată, duritate mare şi au conţinut apreciabil de clorură);ape potabile în depozitele pliscene (valea Bârladului, Elanului, N Murgeni);zone cu ape arteziene; Izvoare minerale (ape sulfato-bicarbonate, magneziano-sodice la Dăneşti, ape sulfuroase bicarbonate-sodice la Pungeşti, ape cloruro-sodice bicarbonate iodo-bromurate la Drânceni-sat).Reţeaua hidrografică – teritoriul judeţului Vaslui este drenat de râul Prut şi Bârlad, cărora li se adaugă o reţea hidrografică autohtonă, reprezentată de afluenţii lor.Prutul, pe teritoriul judeţului Vaslui îşi desfăşoară cursul pe o distanţă de cca. 160 km de la est de satul Ghermăneşti în N şi până în amonte de confluenţa cu Elanul în S.

Lacurile – în cuprinsul judeţului Vaslui se află un număr însemnat de lacuri formate fie natural sau artificial. Pentru regularizarea scurgerilor şi pentru alimentarea cu apă a localităţilor au fost executate numeroase baraje ce s-au constituit într-o salbă de lacuri, numite în zonă „iazuri”, în număr de 44, cărora li se adaugă câteva eleştee şi pepiniere piscicole. Suprafaţa productivă este de peste 800 ha, iar volumul de apă acumulat anual depăşeşte 21 mil. mc. Comuna Banca are o reţea hidrografică. Există un râu important denumit "Râul Bârlad" care este un afluent al râului Siret. Regimul acestui curs de apă este permanent caracterizat prin variaţii de debite şi nivele prin scurgerea apei de primăvară şi vară de pe versanţi, având ca afluenţi pârâul Simila, pârâul Trauş, pârâul Banca şi Sohădău.Apele subterane sunt legate direct de structura geologică, fiind cantonate în depozitele nisipoase la adâncimi variabile în funcţie de apariţia intercalaţiilor impermeabile argiloase.În vatra satului apa subterană se găseşte la adâncimi ce variază între 3 şi 30 metri.

6

fâşii ce acoperă culmile dealurilor şi partea superioară a versanţilor. Zona pădurilor este delimitată de două subzone: – subzona de gorun-fag: gorun, fag, carpen, paltin, arţar, frasin, ulm, tei; – subzona de gorun-stejar: gorun, stejar, jugastru, arţar, gladisu, tei, ulmul de câmp. b) zona de stepă şi silvostepă este răspândită în estul şi sud-estul judeţului. Se disting două subzone: – subzona de silvostepă; – subzona de stepă.

FAUNA – se disting trei biotipuri preferenţiale în estul şi sud-estul judeţului pentru faună:a pădurilor de foioase; a silvostepei şi stepei;a luncilor.La pădure, dintre mamiferele mai comune sunt: lupul, vulpea, mistreţul, căprioara, iepurele, veveriţa, pârşul, bursucul, jderul, dihorul, pisica sălbatică, cerbul lopătar (Dobrina-Huşi). Păsări mai des întâlnite sunt: coţofana, gaiţa, graurul, dumbrăveanca, botgrosul, cinteza, piţigoiul, mierla, sturzul, ciocănitoarea, privighetoarea, măcăleandrul, turturica, cucul, pupăza, porumbelul gulerat, guguştiucul, corbul, cioară, huhurezul. Reptilele mai răspândite sunt: şopârla, guşterul, şarpele de pădure. Fauna de stepă şi silvostepă este mai săracă şi mai puţin variată. Fauna luncilor, bălţilor şi apelor curgătoare este formată din animale terestre iubitoare de umezeală şi din animale acvatice. Dintre mamifere găsim vidra şi nurca pe malurile apelor Bârladului şi Prutului, iar în pădurile de luncă găsim vulpea, lupul, mistreţul şi iepurele. Fauna acvatică este reprezentată prin peşti semimigratori, crapul, şalăul, somnul, ştiuca, plătica, mrena, cleanul, scobarul, linul, carasul, caracuda.

Istoricul comunei Banca

Deși cercetările arheologice au scos la iveală fragmente ceramice vechi, caracteristice culturii Criș (sec.IV), culturii Dridu și culturii Sântana de Mureș (sec.IV), cele mai multe fragmente ceramice descoperite pe teitoriul satului Banca provin din secolul al XVII-lea. Vestigiile descoperite dovedesc continuitatea locuirii acestei zone, chiar dacă unele perioade istorice nu sunt suficient documentate sau se bucură de o reprezentare mai slabă.Prima atestare documentară a așezării aflate pe locul actualului sat Banca datează din 18 iunie 1444, însă prima menționare documentară a numelui așezării, Banca, datează din 23 martie 1554, apărând într-un ispisoc emis de Alexandru Lăpușneanu prin care acesta a miluit “pe Coste paharnic și frații săi, Ion și Nistor, pe sora lor Sora, feciorii Magdei, sora lui Gherman, cu un sat, Colonești, pe Bârlad și cu moară în Bârlad, și lalohoveni sub pădure și Bancă cu a patra parte de moară în Bârlad ...” Numele satului provine de la o persoană Bancu sau Banco a cărui origine s-a pierdut în negura timpului.Satul Banca , asemeni satelor învecinate Ghermănești, Mastatici și Picigani (sate vechi, din secolul XV, dispărute în secolul XIX) se aflau în stăpânirea familiei lui Toader Gherman, cel care a dat mai târziu numele satului Ghermănești. Urmașii acestei familii au sărăcit însă și au fărâmițat satul, prin moșteniri sau prin pierderea proprietății. Istoricii consideră că urmașii foștilor proprietari, denumiți răzeși, se află în vechea vatră a satului, denumită astăzi Răzeși. Teritoriul ocuăpat de satul Banca s-a extins în timp și cu alte zone locuite de clăcașii aduși de familiile Costache și Lambrino..

7

Motivaţia alegerii zonei

Potențialul turistic constituie o componentă esențială a ofertei turistice și o condiție indispensabilă a dezvoltării turismului. Prin dimensiunile și diversitatea elementelor sale, prin valoarea și originalitatea acestora, el reprezintă motivația principală a circulației turistice .Factorii care favorizează dezvoltarea unui astfel de turism sunt:aşezarea satului în mijlocul unor peisaje atrăgătoare, posibilităţi de petrecere a timpului liber: drumeţii în păduri, pescuit în râuri şi lacuri, pot organiza partide de vânătoare,vizitarea unor monumente şi ansambluri de aritectură şi a unor muzee, precum şi a rezervaţiilor naturale şi a monumentelor naturale; ospitalitatea sătenilor; tradiţionala bucătărie moldovenească. Pe lângã ospitalitatea tradiţională cu care sunt întâmpinaţi, musafirii se pot înfrupta cu legume şi fructe gustoase, culese proaspãt din grãdinã; ei pot asista la muncile tradiţionale şi pot chiar sã dea o mânã de ajutor la muls, semãnat, prãsit, cosit, tors, ţesut se pot plimba cu caii sau căruţă. Judeţul Vaslui se află într- o zonă cu dealuri şi masive deluroase care nu depăşesc 500 m, având numeroase posibilităţi de belvedere asupra regiunilor din jur. Perspectivele care se pot vedea de pe dealuri sunt variate. Peisajul antropizat al văilor râurilor Bârlad şi Vaslui care încadrează pe două laturi teritoriul Municipiului Vaslui se poate admira de pe dealul Chiţoc aflat la sud de confluenţa pârâului Racova cu Bârladul. Străvechiul oraş moldovenesc Huşi, aşezat într-un amfiteatru natural, este vizibil de pe înşeuarea de la Dobrina. De la marginea de nord-vest a Dealului Mare se descoperă privitorului imaginea celui mai vechi şi mai mare oraş din Moldova de jos, Bârladul, ca şi asupra văii mijlocii a râului cu acelaşi nume şi asupra codrilor şi mulţimii de sate de pe Colinele Tutovei. Nu doar peisajele antropizate ale oraşelor se pot privi de pe dealuri, ci din zonele de belvedere ochiul turistului se poate desfăta cu privelişti ale codrilor răspândiţi pe dealuri, văile şi luncile râurilor, luciul argintiu al lacurilor, nori care se îngrămădesc deasupra obârşiilor unor pâraie…Judeţul Vaslui are numeroase suprafeţe de teren acoperite cu păduri, unele dintre care pot fi utilizate ca păduri de agrement. Aşa sunt cele de la izvoarele Crasnei., Elanului, Tutovei, Similei, Racovei,Bârladului, etc., de pe dealurile Mânăsitrei şi Bujorenilor. Drumuri şi poteci puţin ştiute duc în desişul lor.Toate acestea le puteţi admira numai vizitand această zonă minunată a judeţului Vaslui.

Resurse Naturale și Resurse Antropice în judeţul Vaslui

Fără a avea bogăția de obiective turistice care există în alte zone ale țării, acestea nu lipsesc însă din județul Vaslui. Putem spune, însă, că ele nu sunt îndeajuns cunoscute și valorificate. Acest județ este remarcabil prin tezaurele arheologice găsite aici, valorile etnografice și de artă populară, locurile istorice și monumentele care atestă existența milenară a românilor în această zonă, cât și contribuția lor la cultura universală. Castelul Mavrocordat, construit în secolul al XIX-lea, Cetatea lui Ștefan cel Mare, datând din secolul al XV-lea, Biserica Sf. Ioan, de asemenea fondată de Ștefan cel Mare în seculul al XV-lea sunt câteva din numeroasele vestigii istorice și culturale păstrate în județul Vaslui. Situându-se într-o zonă deluroasă, cu numeroase păduri și râuri, acest județ este

8

bogat în peisaje frumoase, monumente istorice, atracții turistice care sunt adevărate încântări pentru ochiul și mintea vizitatorului, și o caldă invitație de a veni și a le vizita.

Resurse Naturale în judeţul Vaslui

Lacurile de la Cârja:Satul Cârja (din sudul judeţului) e cunoscut pentru fermele sale piscicole şi potenţialul natural ridicat, fiind, datorită întinderilor de apă, un adevărat rai al păsărilor acvatice. Printre acestea se numără: specii de lebede, raţe, gâşte sălbatice, rândunele de apă, lişiţe, cormorani, egrete, lopătari, berze, pescăruşi şi pelicani. Varietatea de peşte regăsit până acum câţiva ani în apele Cârjei, atrăgea un număr mare de pescari profesionişti şi amatori. Dintre aceste categorii amintim: crapul, crap-carasul, linul, sângerul, plătica, somnul, ştiuca, bibanul. Se pot face şi plimbări de agrement cu barca pe lac.

Rezervaţia naturală Pădurea Bădeana

Pădurea Bădeana se află în apropierea satului cu acelaşi nume în comuna Tutova, la aproximativ 850 de metri dreapta de DE 581 (DN 24A) dinspre Bârlad spre Tecuci, pe un versant cu expunere estică. Altitudinea variază între 100 şi 130 m. Climatul are o nuanţă expresiv stepică, temperat continental, cu un pronunţat deficit de umiditate în timpul verii

9

şi ierni umede şi foarte reci. Suprafaţa iniţială a rezervaţiei a fost de 126, 7 ha, în prezent fiind de circa 58 de ha. În structura arboretului predomină stejarul pufos, diverşi goruni, stejarul brumăriu, gârniţa, arţarul tătărăsc, mojdreanul. Flora ierboasă este bogată în elemente stepice, de nuanţă sudică şi continentală: ruscuţa de primăvară, migdalul pitic, sipica, clopoţeii, solovârfiţa, etc

Rezervaţia naturală Movila lui Burcel

Monumentul istoric Movila lui Burcel se află la aproximativ 4 km de comuna Micleşti, în partea de nord-vest a acesteia şi în apropierea şoselei Vaslui-Iaşi. Datorită deosebitei însemnătăţi din punct de vedere naturalistic, o suprafaţă de 12 ha a fost ocrotită ca rezervaţie botanică. Dealul Movila lui Burcel, cu altitudinea de 391 de metri, prezintă un relief accidentat,ceea ce a dus la numeroase alunecări şi eroziune de jur împrejurul movilei, însă terenul din incinta rezervaţiei este stabilizat parţial prin vegetaţia ierboasă şi care reprezintă un autentic vestigiu al vegetaţiei primare din judeţ. La fragmentarea reliefului prin alunecări şi eroziune a contribuit şi omul prin extragerea unor cantităţi apreciabile de nisip si piatră, iar prin păşunatul intens s-a distrus covorul ierbos. Dintre plantele rare în flora Moldovei şi cu rol fitogeografic se pot menţiona: ruscuţa, ai galben, ai sălbatic, zvăcusta, cosaci, sipica, vineţele, târtan, iarba surpăturii, siminoc, zambila, stânjenel de stepă, dediţei, bundiţa vântului, etc

10

Rezervaţia fosiliera Măluşteni

Satul Măluşteni se află în partea de sud a Podişului Central Moldovenesc, în comuna Ibăneşti, la aproximativ 20 de km est de Bârlad. Punctul fosilifer Măluşteni este localizat la nord-vest de sat, în versanţii săpaţi de pârâul Valea Românească, acolo unde aceasta intersectează Dealul Lacului. Versanţii văii sunt deschişi pe o lungime de 5-6 km şi conţin resturi ale unei bogate faune fosile, tipică pentru pleistocenul superior. Această zonă este estimată ca unul din cele mai însemnate puncte fosilifere cu resturi de mamifere din ţara noastră şi un loc de referinţă pentru stratigrafia şi paleontologia vertebratelor care au trăit în estul Europei în pliocenul superior. Straturile de nisipuri şi pietrişuri, cu plăci de gresii şi lentile conglomeratice de la Măluşteni sunt foarte bogate în resturi fosile. Din depozitele de la Măluşteni au fost descrise 30 de specii aparţinând mamiferelor, printre care: maimuţe, antilope, cămile, proboscidieni, tapiri, cerbi, căprioare, iepuri, castori, broaşte ţestoase de talie mare, şerpi, rechini, păsări. Multe din speciile descrise din punctul fosilifer Măluşteni au fost semnalate pentru prima dată în paleontologie. Râpa în care se află acest valoros şi bogat depozit este în mare parte împădurită, din aceasta o suprafaţă de 4 hectare a fost declarată rezervaţie naturală.

Rezervaţia forestieră şi botanică Seaca-Movileni

11

Rezervaţia este un rest din pădurile xeroterme ale silvostepei, care se întindea odinioară în Colinele Tudovei şi care s-a menţinut în zona Seaca-Movileni-Coroieşti, apreciate iniţial la o suprafaţă de 500 ha. Astăzi, acest fragment cu o suprafaţă de aproximativ 44 hectare, este situat pe un teren vălurat, cu o altitudine în jur de 200 metri, poziţionat la nord nord-est de comuna Coroieşti. Climatul este specific stepei, iar solul este tip cernoziom cambic cu grade diferite de eroziune de suprafaţă. Dintre speciile de arbori menţionăm: stejar pufos, gârniţă, stejar brumăriu, goruni, arţarul tătărăsc şi mojdreanul. Din categoria speciilor de plante rare, sunt: clopoţei, ghiocel, guşa porumbelului, tătăneasă de pădure, etc

RESURSE ANTROPICE

Mănăstirea Grădjeni –sat Grădjeni, comuna Fruntişeni.

A fost ctitorită pe la 1862 de către Vlădica Anania, al Episcopiei Huşilor, pe locul vechii biserici a schitului cu hramul “Sfântul Nicolae”. Prima biserică a schitului a fost

12

ridicată în secolul al XVI-lea, în timpul domniei lui Petru Rareş. Schitul a fost întemeiat de către Cârstea Ghenovici şi familia Roşca din Bârlad. După secularizarea averilor mănăstireşti din 1863, schitul a fost desfiinţat. În 1930, a fost reînfiinţat prin strădania episcopului Huşilor, Iacov Antonovici, fiind ridicat în 1952 la rangul de mănăstire. Desfiinţată în 1959, mănăstirea a fost redeschisă în 1990, primind al doilea hram “Sfânta Treime”. Între 1897-1997, biserica a fost renovată, construindu-se în jur zidul de incintă, un paraclis şi chilii. Biserica zidită din piatră şi cărămidă are plan triconc, cu absida altarului semicirculară şi turn clopotniţă pe pridvor. Naosul adăposteşte icoana împărătească “Maica Domnului cu Pruncul”, făcătoare de minuni, datând din secolul al XIX-lea, pictată în ulei pe lemn, riză argintată.

Mănăstirea Bujoreni

În Ţara de Jos a Măriei Sale Ştefan cel Mare şi Sfînt, nu departe de sălaşul marilor vornici ai Moldovei de la Bîrlad, spre soare răsare, în inima străvechilor păduri de fagi, se află un loc curat şi binecuvîntat, neîntinat de răutate şi urîciune, o sihăstrie de călugări rugători care îşi pierde obîrşia începuturilor în negura vremurilor de poveste.La cale de o poştă de tîrgul Bîrladului, prin Zorleni şi Popeni, pe un drumeag bătătorit de nevoi vechi şi nădejdi noi, în mijlocul codrului, te pomeneşti deodată într-o poiană largă, înclinată spre soarele amiezii, unde zăreşti o bisericuţă cu ferestre mari boltite şi două turle zvelte, zvîcnind spre cerul albastru ca cicoarea. Aşa îşi începe părintele Agatanghel, povestirea despre Mănăstirea Bujoreni, cunoscută şi sub numele de Mănăstirea "Măgarul".Pisania dăltuită în piatră deasupra uşii de stejar glăsuieşte prin litere cioplite îzvodirea cea de început a schitului "Măgarul" şi de toate prefacerile care au avut loc de-a lungul timpului. Biserica a fost construită în stil moldovenesc, în plan treflat cu navă unică şi trei abside, avînd o lungime de 23 de metri şi o înălţime de aproape trei stînjeni.Absidele laterale sunt prevăzute cu ferestre luminoase şi boltite, lucrate din lemn de stejar. Catapeteasma sculptată în lemn de tei, cu rozete şi motive florale, cu struguri şi frunze de viţă-de-vie a fost executată cel mai probabil în anul 1840, cînd biserica a fost refăcută din temelii.Legenda spune că spre sfîrşitul domniei lui Alexandru cel Bun, nu departe de locul unde este acum mănăstirea, se afla un schit mărunt de călugări. În iarna

13

lui 1440, o hoardă de tătari a năvălit pe cai iuţi, trecînd prin foc şi sabie călugării de la schit. Unul din călugări a apucat să scape, nu înainte de a lua icoana Maicii Domnului din iconostas, ce fusese adusă acolo de un stareţ bătrîn din Muntele Sfînt. A fugit spre pădure, dar a fost atins de o săgeată. A fost găsit mort de tăietorii de lemne, chircit într-o rîpă, dar neatins de fiarele pădurii. De icoană nu s-a mai ştiut nimic multă vreme, pînă în timpul domniei lui Ioan Vodă cel Viteaz, cînd printr-o minune dumnezeiască iar s-a arătat oamenilor. În primăvara anului 1575, pe la Bunavestire, pe cînd Măria Sa cobora pe valea Bîrladului, a cumpărat pentru oştire sute de oi şi miei. Oierul Ion Breţcani a vîndut domnitorului toată turma şi, cu măgarul cu samarul plini de galbeni, s-a îndreptat spre casă. Spre seară a tras la casa unor gospodari şi în timp ce se cinsteau cu o ulcică de vin, şi-a adus aminte că a lăsat afară pe măgar sacii cu galbeni. A ieşit rapid, dar măgarul dispăruse. Starostele vînătorilor i-a liniştit spunîndu-le că măgarul are obiceiul să plece şi să se odihnească într-o poiană la rădăcina unui copac. Oierul şi slugile au luat cîteva torţe şi au plecat spre Poiana Stejarului. Acolo, urechiatul stătea neclintit ca o stană de piatră, îngenuncheat, cu fruntea lipită de coaja zgrunţuroasă şi cu ochii aţintiţi spre scorbura stejarului. Ciobanii au încercat să îl ia de acolo, dar deodată, pădurarul care i-a însoţit, mut de uimire, le-a arătat în scorbură trei luminiţe albastre, verzui, ce licăreau în formă de cruce. S-a aplecat în scorbură, a răscolit cu coada baltagului şi sub privirile mirate a celor din jur a scos o icoană mare, ferecată în argint, năpădită de vitregiile vremii. Uluiţi, ciobanii au căzut în genunchi şi făceau necontenit semnul crucii. Unul din ei şi-a amintit de icoana dispărută de la schit. Fiind convins că Maica Domnului i-a îndrumat paşii către copac, moş Iftene pădurarul şi oierul Ion Breţcanu, s-au legat să ridice acolo biserică cu hramul Adormirii Maicii Domnului. În timp, s-a ridicat alături şi un schit care a purtat numele de "Măgarul", iar stareţ a ajuns bătrînul pădurar, care şi-a luat numele de Pahomie.

Muzeul Vasile Paravan din Barlad:

14

Biserica Domnească “Adormirea Maicii Domnului” (Bârlad)

A fost construită de către Vasile Lupu, în secolul al XVII-lea. Biserica a fost reclădită din temelii între 1804-1827 după ce a fost avariată de cutremure. Între 1938 şi 1943 a fost zidită actuala clopotniţă, fiind refăcută acum şi pictura interioară a bisericii în tehnica ulei.Între 1803 şi 1860 a funcţionat o şcoală în limba moldovenească şi în greacă în chiliile de pe lângă biserică. Între 1870 şi 1919 a funcţionat o şcoală de cântăreţi bisericeşti, reînfiinţată în 1934.Biserica este construită din cărămidă, pe temelie de piatră, plastica arhitecturală de inspiraţie neoclasică este realizată din panouri rectangulare, iar turnul-clopotniţă este cu trei niveluri, având acelaşi decor ca şi biserica. În secolele XVIII – XIX, biserica a beneficiat de mai multe privilegii domneşti

Obiective turistice.Trasee şi drumeţii.

Judeţul Vaslui – străveche vatră de cultură şi civilizaţie românească în care trecutul glorios de luptă este atestat prin numeroase mărturii în piatră şi bronz.Meleagurile de legendă ale Vasluiului au fost şi sunt un interesant punct de atracţie turistică pentru toţi acei care vor să admire fermecătoarea privelişte a blândelor dealuri moldovene sau să se întâlnească cu minunaţii locuitori, descendenţi demni ai plăieşilor lui Ştefan. Locurile şi monumentele istorice şi de arhitectură ale Vasluiului amintesc şi glorifică în primul rând epoca de aur a lui Ştefan cel Mare, personalitatea celui care a fost “cel dintâi dintre principii lumii” şi “marele împărat al românimii”.Principalele trasee turistice care străbat teritoriul judeţului au ca punct de plecare Vasluiul, reşedinţa judeţului, oraş învăluit în aura de legendă, unul din cele mai vechi târguri pe harta Moldovei.Pământul judeţului păstrează ascuns în sânul său relicvele vieţii de altădată, urmele unui trecut îndepărtat, pe care întâmplarea sau cercetarea atentă şi dirijată le scoate la lumină. Astfel, rezervaţiile arheologice Valea Seacă, Prodana şi Tabăra din apropierea

15

municipiului Bârlad, Dealul Teilor-comuna Poieneşti, au contribuit la înzestrarea muzeelor ţării şi ale judeţului.Judeţul Vaslui concentrează însemnate monumente istorice, social-culturale şi arhitectonice, care au dăinuit peste veacuri, legate de viaţa şi activitatea unor personalităţi istorice. Acest judeţ este remarcabil prin tezaurele arheologice găsite aici, valorile etnografice şi de arta populară, locurile istorice şi monumentele care atestă existenţa milenară a românilor în această zonă, cât şi contribuţia lor la cultura universală. Castelul Mavrocordat Cetatea lui Ştefan cel Mare, Biserica Sf. Ioan, sunt câteva din numeroasele vestigii istorice şi culturale păstrate în judeţul Vaslui. Pentru turiştii care iubesc plimbarile,satul Banca este locul ideal de popas si de plecare pentru multe trasee de drumeţie. In ultimii ani municipalitatea se procupă de dezvoltarea unor proiecte care vizeză amenajarea traseelor turistice spre Mănăstirile din jur:Bujoreni,Grăjdeni,Fruntişeni, menite să ofere turistilor accesul spre zonele de o rară frumusete ce inconjoara satul Banca. Trasee turistice: Având ca punct de plecare satul Banca turişti pot parcurge: Banca-Bârlad – Tutova(Bădena) – Bogdăniţa – Fruntişeni – Zorleni -- Banca,având ca punct de plecare comuna Banca ,ei pot vizita pădurile din zona Badeana pot face drumeţii prin pădure pot vizita Mănăsitrea Grajdeni din zonă şi se pot întoarce pe acelaşi traseu cu oprire la Grădina Publică şi Zoologică din Bârlad pentru a vedea minunatele specii de animale aduse din Lunca Prutului majoritatea, iar pentru cazare se vor întoarce în comuna Banca.

Banca-Zorleni-Popeni-Mănăstirea Bujoreni-Banca,acelaşi punct de plecare dar de data aceasta turiştii se pot bucura de drumeţii în Pădurea Bujoreni,pot admira diverse specii de flora,se pot bucura de aerul curat şi ciripitul incantaor al paraşilor,pot privi oraşul Bârlad de pe dealul Bujorenilor,şi îşi pot găsi liniştea şi credinţa în Mănăstirea Bujoreni,întoarcerea se poate face pe acelaşi traseu.

Banca-Zorleni-Popeni-Murgeni-Malusteni-Carja-Banca,turiştii amatori de sporturi pe apă şi de pescuit pot merge la lacurile de la Cârja unde vor putea să admire frumuseţea naturii,diverse specii de peşti şi păsări. Iubitorii de pãsãri şi plante vor putea admira

16

cormorani, lebede, raţ e şi gâşte sãlbatice, pescăruşi şi numeroase specii din flora de apã dulce.Iar pentru cei care iubesc pescuitul vor putea prinde crap,caras,fitofag şi mai rar ştiuca şi somn.

Prezentarea Pensiunii

Amplasată în satul Sălcioara la câţiva paşi de comuna Banca judeţul Vaslui, la intersecţia DE 581 cu DJ 244,este situată la 15 de km de oraşul Bârlad şi 40 de km faţă de oraşul Vaslui ,în Podişul Moldovei, oferă oaspeţilor săi o frumoasă destinaţie de cazare.Clasificată la 3 margarete pensiunea dispune de un stil modern. Pensiunea a fost construită în 2005 din fondurile europene,realizată în colaborare cu primăria comunei Banca, pentru a oferi turiştilor o minunată destinaţie de vacanţă pe plaiurile moldovene.

Facilitati Pensiunea Giani :- camere cu televizor, cablu TV, telefon, baie separată cu duş, frigider şi aer condiţionat,apă caldă şi rece permanent,încălzire,living,restaurant – 50locuri,bar,cramă,discotecă,sală de conferinţe – 18 locuri,terasă – 60 locuri,curte – 1 ha, parcare – 10 locuri,piscină în aer liber şi piscină acoperită, jacuzzi,masaj,internet,saună,sală de fitness/ body building,salon de biliard,loc de joacă pentru copii. Pensiunea oferă oaspeţilor săi un prilej de relaxare, asigurând cazare în spaţii ample generoase, mâncăruri pregătite tradiţional şi servite cu grijă de un personal calificat, dar şi modalităţi de petrecere a timpului liber precum tenis de masă, , pescuit sportiv, drumeţii.Interioarele spaţioase ale pensiunii sunt amenajate cu gust, pentru relaxarea totală a clienţilor, şi include un living ,piscină, sala de fitness şi saună (aflate în incinta pensiunii), holuri de acces către restaurant sau terasă.

17

La restaurant găsiţi un ambient primitor, amenajare cu gust şi servire ireproşabilă a preparatelor tradiţionale sau a celor din bucătăria internaţională.În cadrul pensiunii există la parter un restaurant cu o capacitate de 50 de locuri,un living,un bar,o cramă şi o sală de conferinţă cu o capacitate de 18 locuri.

Pensiunea oferă cazare la parter : 13 camere cu pat dublu, şi 3 apartamente cu pat matrimonial iar la etajul 1,7camere cu 2 paturi single având o capacitate totală de 46 de locuri.Fiecare cameră dispune de grupuri sanitare,televizor,aer condiţionat,saltele ortopedice,cablu,internet wireless.

.Pensiunea mai dispune de o sală de fitness,o sală pentru înfrumuseţare, o piscină în aer liber şi o piscină acoperită, jacuzzi, masaj, sala de body building,bazin pentru recuperare şi un salon de biliard.

18

În exteriorul Pensiunii Giani, în curtea cu o suprafaţă de 1 ha se găsesc un loc de joacă pentru copii, o terasă cu 60 locuri şi o parcare cu 10 locuri.Pensiunea asigura paza pentru parcare.Pensiunea organizează diverse evenimente cum ar fi:botez-uri nunţi,lansări de cărţi,bachete,majorate etc. Pensiunea păstrează din valorile tradiţionale ,nu numai prin preparea produselorci şi prin obiceiurile din preajma sărbătorilor de iarnă şi a sfintelor sărbători de Paşte.De sărbători Pensiunea dispune turiştilor plimbări prin împrejurimi cu sania,drumeţii prin pădure,pune la dispoziţie căi pentru echitaţie,iar copiii se pot bucura de jocul fulgilor în curtea pensiunii unde vor putea să facă un om de zăpadă, de plimbările cu poneii prin împrejurul pensiunii..Tot în preajma sărbătorilor turiştii pot admira diversele obiceiuri şi tradiţii ale sătenilor cum ar fi:jocul ursului,sorcova,pluguşorul.

Practicile tradiţionale ale sărbătorilor de iarnă moştenite din cele mai vechi timpuri se desfăşoară şi în prezent în forme deosebit de variate, implicând participarea întregii colectivităţi, inclusiv a copiilor. Crăciunul concentrează o seamă de ritualuri şi obiceiuri între care se remarcă, în toată frumuseţea şi prospeţimea sa, colindatul copiilor.Pentru mulţi turişti mai este intersant şi obiceiul tairii porcului,de aceea pensiunea în colaborare

19

cu sătenii poate organiza astefel de evenimente la care pot participa şi turişti,pot chiar da o mână de ajutor sătenilor. În preajma sfintelor sărbători de Paşte vor putea lua parte la încondeierea ouălor, ce reprezintă un obicei străvechi în tradiţia românească. Ouăle încondeiate sunt o mărturie a datinilor, credinţelor şi obiceiurilor pascale, reprezentând un element de cultură spirituală specific românească.Deasemenea pot merge pentru a lua lumină la mănăstirile din zona:Mănăstirea Bujoreni sau Mănăstirea Grajdeni,se pot întoarce la Pensiune pentru a servi minunatele gustări specifice acestei sărbători cum ar fi:oul încondeiat,mielul,drobul,pasca,cozonacul.etc,toate pregătite în incinta pensiunii din produse naturale. Alte activităţi desfăşurate în pensiune :Turiştii se pot relaxa la sala de fitness din cadrul pensiunii sau pot juca biliard,iar pentru doamne şi domnişoare dispune de saună,sala de înfrumuseţare, jacuzzi,iar cei amatori de plimbări pentru se organizeazădeplasări în împrejurimi:mănăstiri ,lacuri, grădina zoologică,muzeul sătesc,se organizează pescuit sportiv , echitaţie pentru amatori,plimbări cu barca,plimbări cu poneii.Pensiunea asigura la cerere transport local cu maşină proprie. Pensiune aparţine de firma Giani Armaturi.Srl,iar numele pensiunii vine de la numele patronului Ionel Apostol,care a traiat timp de 10 ani în Italia alături de familie şi prieteni. el era numit Giani ,pentru că aşa se traducea numele lui în Italia .Reinotrsi în ţară din anul 2000 s-au hoatarat să pună bazele unei afaceri,mai întâi au investit în câteva sute de hectare de pământ apoi prin Fonduri Sapard au desfăşurat şi proiectul cu Pensiunea,care în anul 2005 a fost aprobat.Era prima pensiune agroturistica şi turistică pe raza Tecuci-Iasi la acea vreme.Pensiunea a avut un impact asupra creşterii profitului încă din anul 2005 până în anul 2009,avea turişti de pretutindeni cum ar fi:America,Elveţia,Italia,Spania.,însă odată cu aşa numita criză şi construirea multor pensiuni prin jur, a suferit o scădere din punct de vedere financiar. Funcţionarea societăţii comerciale S.C Giani Armaturi S.R.L cu sediu în localitatea Sălcioara,comuna Banca,judeţul Vaslui Nr.de înregistrare în R.C.J37/187/2001,cod unic de inregistrare14056583 pentru desfăşurarea activităţii principale de alimentaţie publică în spaţial SC Giani Armaturi SRL,localitatea Bancă,judeţul Vaslui.Activitatea se desfăşoară respectând strict următoarele condiţii:-respectarea profilului de activitate al unităţii comerciale-sa menţină curăţenia în perimetrul interior şi exterior spaţiului;-sa respecte şi să asigure liniştea publică conform legii 61/1991,republicata în Monitorul Oficial nr.387/2000 etc. Produse şi servicii oferite de firma: lapte,brânză,produse agricolegrâu,porumb,floarea soarelui,cazare 46 de locuri,masa,restaurant,saună,spălătorie.

Tarife cazare Pensiunea Giani :

Servicii oferite:cazare- camera single 80-100 Ron/noapte/persoană

20

- cameră dublă 100-120 Ron/ noapte/ persoană

- apartament 160 Ron/ noapte

Se fac reduceri pentru copii şi pentru grupuri,iar în perioada sărbătorilor vă puteţi bucura de oferta pensiunii,plăteşti 4 nopţi şi beneficiezi de încă o noapte gratuită,se fac tombole cu premii,platouri din partea casei cu produse bio.Pentru copii preţurile sunt negociabile.Preţul include micul dejun şi dejunul, nu sunt fixe tot anul,ele sunt reînnoite odată la 3 luni,iar pentru clienţii fideli şi pentru cei cazaţi mai mult de o săptămână, peniunea oferă bonusuri cum ar fi:reducere pentru micul dejun,dejun şi cina,discount-uri etc. Servicii cu plata:saună 30 lei 15 minute,bazin de recuperare 50 lei 30 minute,tenis de masa 7 lei/h,billiard 12lei/h,pisicina 15lei/h;plimbări cu poneii 10 lei 20 min,pescuit sportiv 30 lei,masaj 18 lei 30min,echitaţie 30 lei oră.

21

Servicii fără plată: parcare,duşuri,sala de conferinţe,wireless. Serviciul de bază:Restaurant. În România, turistului nu i se dă nici o ocazie de a se plictisi, şi se poate spune asta fără a exagera câtuşi de puţin.Graţie unei structuri de relief aproape unice în lume – o treime munte, o treime deal, o treime câmpie – oferta turistică este variată, din vârful Carpaţilor până pe plajele Mării Negre.Ca să cunoşti cu adevărat România, să descoperi bogăţia peisajelor şi patrimoniul ei cultural, să întâlneşti locuitorii săi cu modul lor de viaţă, cu tradiţiile şi obiceiurile lor,există o singură posibilitate:vacanţa la ţară.Fermele şi pensiunile agroturistice răspândite pe întreg teritoriul ţării practică un turism organizat, oamenii fiind recunoscuţi pentru ospitalitatea lor. Produsul turistic rural este destinat satisfacerii nevoii de reîntoarcere la origine,de redescoperire a naturii, a liniştii şi comorilor spaţiului rural (etnografic, folclor, tradiţii meşteşugăreşti, activităţi agricole etc.). Produsul este destinat unui larg spectru de consumatori şi satisface multiple motivaţii (turism de week-end, sejururi, balneoclimateric, pescuit, vacanţe active, culturale) în acelaşi timp vizează îi mod special segmentul de turişti ai mediului citadin şidin ţările dezvoltate şi puternic industrializate. Agroturismul a deschis noi orizonturi şi pentru locuitorii satului Sălcioara.Prin această activitate sătenii cunosc oameni de diferite categorii, îşi pot valorfica tradiţiile şi obiceiurile.Pensiunea din satul Sălcioara satisfice gusturile cele mai rafinate ale turistului, printr-o gamă largă de produse bio dar şi prin condiţiile oferite,deasemenea pot primi contra cost sortimente de preparate şi băuturi din propria ferma si cramă, altele decât cele specificate în cadrul meniurilor zilnice. Pensiunea Giani este amplasată pe 10 hectare,în cadrul ei aflându-se şi ferma pensiunii. În fata pensiunii se afla gazon, mici brăduţi şi trandafiri roşii care atrag ochiul turistului.În exteriorul pensiunii se găsesc la câţiva paşi ferma de vaci de lapte ,poneii şi caii,pe lângă acestea pensiunea mai dispune şi de o microfermă:de porci şi găini.Materia primă de la microfermă intra tot pentru consumul turiştilor.Microferma cuprinde 60 de capete de găini şi 30 de porci,este amplasată pe 500mp.Adăposturile pentru găini sunt special amenajate, au cuibare din paie.Jumătate din suprafaţa adăpostului este amenajată cu pături de dormit,cu stinghii amplasate la 40 cm deasupra pardoselii şi la distanţă de 35 cm între o stinghie şi alta.Sub pat se formează astfel un spaţiu în care se strâng detjectiile păsărilor,care va fii protejat de o plasă de sârmă,care să nu permită păsărilor să pătrundă în această zonă.În cealaltă

22

jumătate a adăpostului,spre uşa de acces,se aşează un strat gros de paie(cca 20 cm),iar deasupra acestuia vor exista 2 jgheaburi pentru furaje şi un jgheab pentru apă.Înălţimea hrănitorilor şi a adăpătorilor va fii astfel calculată în cât marginea superioară a acestora,să se afle la înălţimea spinării păsărilor.Pe peretele frontal se afla:uşa de acces al crescătorului două ferestre,iar între ferestre este amplasat becul electric în aşa fel încât lumina să vină din aceeaşi direcţie ca şi ziua,să lumineze puternic zona de hrănire şi adăpare şi cât mai puţin zona de ouat şi patul de dormit. Hrana folosită în alimentaţia păsărilor :porumb,grâu,ovăz,şi mai mică măsură mei,secară,aceseta intra în hrana găinilor până la 75% ,boabele de leguminoase ca:mazărea măzărichea,soia,in,cânepă, intra în hrana găinilor 10-15%. Principalele producţii obţinute sunt: ouăle şi carnea,se caracterizează printro valoare nutritivă ridicată,precum şi prin însuşiri organoleptice şi dietetice deosebite,fiind solicitate tot mai mult în alimentaţie.Ca urmare a creşterii şi exploatării păsărilor domestice pe lângă ouă şi carne mai obţinem:ficat gras,grăsime şi subproduse cu valoare apreciabilă:pene,dejecţii folosite ca îngrăşământ natural în agricultură.Produsele obţinute sunt valorificate in pensiune, servesc la gustări precum:ciorbe,prăjituri,fripturi,ochiuri,ouă umplute etc

Ferma ecologică de vaci de lapte

Este amplasată în satul Sălcioara,comuna Baca Judeţul Vaslui,are 220 de capete de vaci de lapte de rasă Montbeliarde aduse din Franţa.Creşterea animalelor în ferme ecologice se realizează în sistem extensiv, cu acces obligatoriu la păşune, întreţinere în sistem liber. Mărimea fermei este 4500mp şi este dotată cu boxe pentru creşterea vacilor,15 vaci/boxă, dront furajare, sistem de adăpători, sistem racleti pentru dejecţii, fanar, sanitar personal şi auto, împrejmuire, puţ forat - apă, racord curent electric, cabinet veterinar, sală de muls - 10 vaci, sistem colectare dejecţii şi platformă dejecţii, platforma siloz, sursa intangibilă de apă. În procesul de creştere şi exploatare a bovinelor în condiţii ecologice se disting două faze:

23

1. faza de conversie;2. faza propriu-zisă de producţie ecologică.În faza de conversie întreţinerea animalelor se face în adăposturile existente, prin trecerea de la sistemul legat la întreţinerea în sistem liber. Adăposturile trebuie să corespundă cerinţelor fiziologice, igienice şi de producţie. Se vor respecta normele de suprafaţă astfel:

6m2/cap la vaci; 1,5-5m2/cap la tineret ; 10m2/cap la tauri; norme de volum de aer: 25m3/cap de animal; indice de luminozitate 1/18 (1m2 de geam la 18 m2 de pardoseală).

Animalele au acces liber în padoc iar priponitul la păşune este interzis. Pardoseala este întreagă, cu aşternut bogat dar se admite şi pardosea din grătar,pe zone limitate de depunere a dejecţiilor Microclimatul adăposturilor asigura confortul optim: temperatura 5-25 0C, umiditate 55-75%, curenţi de aer 0,1-0,5 m/s, gazele nocive în limitele admise: dioxidul de carbon 0,04-0,15%, acceptabil între 0,10-0,25% amoniacul optim-absent, limita maximă 0,02 mg/m; hidrogenul sulfurat optim - absent, admisibil 0.01 mg/l; lumina 60-70 lucşi cu o durată maximă de 16 ore pe zi; nivelul fonic admis este maxim de 60 decibeli. Ventilaţia naturală asigura schimbul normal de aer curent, aproximativ 120-150 m3/cap de vacă/oră. La păşune animalele sunt ferite de insolaţii, ploi reci cu vânt puternic şi grindină.

În faza de producţie ecologică este obligatorie respectarea riguroasă a condiţiilor ce stau la baza zootehniei ecologice astfel:

spaţiu corespunzător, unde animalul poate să-şi manifeste comportamentul fără nici o restricţie;

clădirea, prin structura şi construcţia ei, trebuie să asigure parametri optimi corespunzători;

acolo, unde condiţiile climatice permit, animalele pot fi crescute libere, fără adăpost, cu condiţia să fie asigurată suprafaţa necesară de păşune pentru întregul efectiv.

Este asigurată suprafaţaă pentru păşunat, adică 0,5 ha/cap de vacă, se utilizează raţional deparazitarea spaţiului şi eliminarea rozătoarelor, dar numai cu substanţe şi metode aprobate de legile în vigoare. Totalul paşunii este de 110 de ha.Spaţiul corespunzător, unde animalul poate să-şi manifeste comportamentul fără restricţii îl constituie grajdul închis în trei părţi, deschis spre sud, cu aşternut abundent. Adăpostul are legătură cu spaţiile de hrănire acoperite şi este legat cu un coridor cu pavaj solid de păşune sau padocul pentru plimbare. În adăpost funcţioneză adăpători automate, care nu îngheaţă iarna, în număr corespunzător cu efectivul de animale. Evacuarea dejecţiilor se face direct în bazinele colectoare, iar la locurile de odihnă se asigura aşternut suficient.

24

Tehnica hrănirii vacilor lactante pe timp de vară.

Hrănirea vacilor la păşune. Începerea şi încheierea sezonului de păşunat şi respectiv durata acestuia, sunt în funcţie de zonă şi în special de regimul termic şi de posibilităţile de acoperire a necesarului de nutreţ verde pentru vacile care păşunează. În principiu, începerea păşunatului se va face când iarba a ajuns la 10-15 cm înălţime, iar tempertura pe timp de noapte nu scade sub 5 oC, ceea ce corespunde pentru zona de câmpie cu data de 25 aprilie-5 mai, iar închiderea sezonului de păşunat, tot pentru zona de câmpie, este în jurul datei de 15-31 octombrie.Animalele se introduc pentru prima dată pe păşune după ce au consumat suficiente nutreţuri fibroase şi au fost odihnite. Trecerea la păşunatul deplin se va face treptat, într-o perioadă de până la 15 zile, timp în care intervalul de păşunat se va mări zilnic, iar vacile vor primi nutreţuri fibroase în special dimineaţa, înainte de a începe consumul de nutreţ verde. Pentru completarea raţiei se vor administra nutreţuri concentrate la muls, în funcţie de producţia de lapte, după scheme actualizate periodic şi ţinând seama de producţia de masă verde de pe păşune. În perioadele în care masa verde de pe păşune nu poate acoperi întregul necesar, se vor administra suplimentar nutreţuri verzi la iesle, ori se vor scoate o parte din vaci de pe păşune în vederea corelării producţiei de masă verde cu necesarul grupului de animale care păşunează.Pe tot sezonul de păşunat se vor asigura săruri minerale atât prin includerea lor în amestecul de nutreţuri concentrate, cât şi sub formă de brichete minerale din care nu trebuie să lipsească Mg. Vacile se introduc pe parcela de păşune când iarba are înălţimea de 10-15 cm şi se menţin până când iarbaajunge la 4-5 cm, după care se vor trece pe altă parcelă.

25

Hrănirea vacilor pentru lapte cu nutreţuri verzi administrate la iesle.

Se practică în zonele unde nu sunt pajişti naturale, iar nutreţul verde se produce în culturi special destinate acestui scop. Începerea şi terminarea perioadei de hrănire cu nutreţ verde, ca şi sortimentul de plante furajere utilizate, au un specific zonal. Indiferent însă de zonă, se urmăreşte ca sezonul de hrănire cu nutreţ verde să fie cât mai lung şi să se folosească culturile care dau cea mai mare cantitate de nutreţ verde la hectar.Pentru a avea nutreţ verde în permanenţă, trebuie organizată producerea sa în sistem conveier verde. În organizarea conveierului verde se va ţine seama ca majoritatea plantelor să se utilizeze în perioada optimă, respectiv când au cea mai mare cantitate de substanţe nutritive digestibile la hectar.Cantitatea de nutreţ verde necesar se va calcula la 55-65 kg pentru fiecare vacă, pe zi, ceea ce echivalează cu circa 10 tone pe an.Pentru perioadele cu timp ploios, când nu se poate intra în câmp pentru recoltare, se vor prevedea în ferme suficiente rezerve de fânuri şi nutreţuri însilozate cu care să fie hrănite vacile până când se poate din nou intra în câmp pentru aducerea de nutreţ verde.

Tehnica hrănirii vacilor pe timp de iarnă.

Ca o caracteristică a hrănirii în perioada de iarnă, este utilizarea de nutreţuri conservate. Dintre furajele utilizate în perioda de iarnă, în alimentaţia vacilor pentru lapte, menţionăm: Fânurile. În special cele de leguminoase (lucernă, trifoi sau amestec de graminee şi leguminoase) sunt indispensabile hrănirii normale a vacilor pentru lapte, doearece ele acoperă cea mai mare parte a proteinei necesare, a sărurilor minerale şi a vitaminelor. Stimulează dezvoltarea microflorei şi microfaunei ruminale, dirijând-o spre producerea precursorilor laptelui.Cantitatea de fân administrată vacilor în lactaţie este de cel puţin 1 kg pentru fiecare 100 kg masă corporală. Fânul, pentru a avea palatabilitate mare, trebuie să fie de calitate, respectiv să aibă un conţinut scăzut de fibră brută (sub 25%) şi să nu fie mucegăit.

26

Porumbul însilozat. Este cel mai răspândit furaj cu valoare energetică pentru hrănirea vacilor de lapte, prin faptul că dă producţii mari la hectar şi producerea lui se poate mecaniza aproape complet. Consumabilitatea porumbului însilozat este în funcţie de aciditatea acestuia, care la rândul său este condiţionată de conţinutul de S.U. pe care l-au avut plantele la însilozare. Conţinutul de S.U.cel mai adecvat este de 30-35%, care de obicei determină un pH de 4,2-4,5, format în special pe bazaacidului lactic.Pentru aceasta, porumbul trebuie recoltat în faza de lapte-ceară, boabele trebuie să reprezinte 30% din masa însilozată şi să asigure circa 50% din valoarea energetică a acesteia. Cantitatea recomandată este de circa 3 kg/zi (sau 1 kg S.U.) pentru 100 kg masă corporală. Semifânul. Este preparat din ierburi (graminee şi leguminoase) însilozate la un procent scăzut de umiditate.Acesta reprezintă o sursă de echilibrare a raţiei în proteine, vitamine şi săruri minerale.Se recomandă în hrana vacilor în lactaţie, până la 3 kg/zi (sau 1,5 kg S.U.) la 100 kg masă corporală. Sfecla furajeră. Este consumată cu plăcere de către vacile în lactaţie. Se recomandă administrarea în cantităţi limitate, la maximum 4 kg/zi pentru fiecare 100 kg masă corporală.

Guliile furajere. Reprezintă un nutreţ suculent de iarnă, apreciat în special în zonele de deal şi submontane, unde sfecla furajeră nu dă rezultate bune. Se administrează vacilor în cantităţi de 2-4kg/zi la 100 kg masă corporală. Nutreţurile concentrate. Nu sunt caracteristice pentru hrănirea vacilor în lactaţie, însă sunt absolut necesare pentru a se putea susţine producţiile mari de lapte. Aceste nutreţuri trebuie să participe în raţie pentru completarea nutreţurilor de volum, în special sub aspect energetic. Adăparea vacilor lactante.

Dacă pentru nutrienţii obişnuiţi vacile au capacitatea de a-şi face rezerve, pentru apă, această capacitate este foarte redusă, ceea ce face ca lipsa apei să se resimtă repede, în special prin scăderea producţiei de lapte. Cantitatea de apă necesară pe timp de 24 ore diferă în funcţie de sezon, respectiv de hrana consumată şi de temperatura mediului, de producţia de lapte etc. În general, s-a stabilit pentru vaci un consum de apă de 50-70 l

27

sau, în medie, 4,0-6,0 l la 1kg S.U. consumată. În mod obişnuit, apa în ferme se asigură din pânza freatică, iar în lunile de vară sau la păşune,din izvoare sau râuri. Apa trebuie să fie potabilă, respectiv nepoluată, să fie limpede, fără gustparticular şi cu temperatura în jur de 12-16 oC. Adăparea se poate face cu adăpători automate, care au avantajul că asigură apa în permanenţă. Recoltarea laptelui. Laptele se recolteaza in conditii perfecte de igiena, incluzand sănătatea si igiena glandei mamare, igiena mulgatorilor, a aparatelor si vaselor de muls, răcirea lui imediată. La igienizare se vor utiliza numai mijloace si procedee admise in zootehnia ecologică. Calitatea globala a laptelui. Laptele bio este un lapte cu zero defecte de calitate. Asta inseamnă ca laptele corespunde deplin la toate criterile de calitate, respectiv nutritional, sanitar, bacteorologic, tehnologic, senzorial si psiho social.In zootehnia ecologică nu se admite aplicarea concomitentă a tehnologiei conventionale si ecologice pe efective aflate in acelasi adăpost. Monitorizarea, auditul, atestarea fermelor ecologice si a laptelui bio, se fac dupa normele metodologice reglementate de legislatia in vigoare.

Laptele ecologic trebuie să prezinte următoarele însuşiri de calitate:substanţe utile: 7% (grăsime 3,6 % + 3,2%);NTG/ml: sub 50 000 de germeni;germeni patogeni: absenţi;spori butirici < 1000/l;număr celule somatice < 250 000/ml;lipoliza: sub 0,18%;inhibitori: absenţi;metale grele: absente;pesticide: absente;micotoxine: absente;

radionuclizi: în stas;condiţii senzoriale normale;calitatea comercială optimă;

Toate produsele ecologice obţinute din lapte: caşcaval,brânză,unt,smântâna sunt utilizate în hrana turiştilor din cadrul Pensiunii.Din aceste produse se fac diverse sortimente de gustări care însoţesc platoul casei.Turişti sunt atraşi de aceste produse şi de reţetele preparate din acestea. lapte proaspat de vaci;smantana din lapte de vaci;branza dulce din lapte de vaca;telemea din lapte de vaca;cascaval din lapte de vaca;lapte prins cu branza si smantana;branza cu smantana.

28

Cai pentru echitaţie

Deşi echitaţia a fost cunoscută de sute de ani drept un sport nobil, destinat exclusiv vechilor familii regale, în prezent acesta nu mai ţine cont de limitele impuse cândva de statutul social, devenind un hobby pentru tot mai multe persoane. Călăria face parte din puţinele sporturi pe care cineva îl poate practica exclusiv din plăcere şi nu din nevoia de a face mişcare sau de a fi în formă.Fie că este vorba despre tonusul muscular pe care-l capeţi, fie că este vorba despre încrederea în forţele proprii, călăria te ajuta foarte mult. Echitaţia practicată regulat te ajută să ai o formă fizică excelentă, să scapi de kilogramele rebele, dar mai important, să îţi modelezi partea inferioară a trupului: abdomenul, membrele inferioare, aripioarele şi partea interioară a genunchiului. Astfel, printre beneficiile practicării acestui frumos sport se număra îmbunătăţirea posturii, tonifierea abdomenului şi a braţelor, exersarea muşchilor şi încheieturilor.

Mişcările tridimensionale ale calului nu pot fi reproduse de niciun aparat electronic, ele contribuind la tonifierea diferitelor grupe de muşchi pe care alte exerciţii nu le stimulează. În plus, evadarea în natură, împreună cu energia pozitivă pe care aceste fiinţe

29

reuşesc să ţi-o transmită are avantajul de a-ţi reda echilibrul psihic, fiind un adevărat "tratament antistres".

Plimbari cu ponei

Plimbarea cu poneii este tot un moment de relaxare şi de plăcere pentru copii.Micuţele animale sunt îndrăgite pentru aspectul lor dar şi pentru marea varietate de culori ale robei, cum ar fi negru, roib, sur, murg, cenuşiu, murg închis, tărcat. Poneii sunt animale cu un temperament vioi, foarte inteligenţi, cu o personalitate puternică şi voluntară, destul de greu de stăpânit, dacă nu sunt educaţi şi antrenaţi corespunzător de mici. Totuşi, cu un dresaj adecvat, sunt excelenţi companioni pentru copii, pot fi folosiţi la tracţiunea unor utilaje micuţe, pot participa la concursuri de dresaj sau obstacole speciale pentru ponei.

Analiza SWOT

Analiza SWOT se referă la punctele forte şi punctele slabe ale unei firme turistice, asociate cu oportunităţile şi ameninţările existente la un moment dat pe piaţă. Această analiză se aplică mediului în care se desfăşoară afaceri şi constituie primul pas pe care personalul compartimentului de marketing trebuie să-l facă pentru aprecierea gradul de îndeplinire a obiectivelor şi nu în ultimul rând pentru a identifica problemele cu care aceasta se confruntă.

Puncte tariü Potenţial natural ridicat;ü Mediul natural bine conservat, diversitatea deosebită, aerul curat, cadrul natural

propice relaxării;ü Peisajele naturale atractive (cu păduri, râuri, lacuri,dealuri);ü Ospitalitatea locuitorilor şi tradiţiile;ü Existenţa aşezămintelor cultural-spirituale;ü Agroturismul, ecoturismul (turismul verde);

30

ü Centre culturale, muzee istorice, casele memoriale, monumentele unice pe plan mondial;

ü Infrastructura specifică de cazare bine reprezentată;ü Specialităţile gastronomice locale (bucătăria tradiţională);ü Folclorul şi festivalurile, obiceiurile de Anul Nou, muzica/dansurile tradiţionale;ü Ospitalitatea agroturistică.ü Existenţa unui număr mare de arii protejate (parcuri naţionale, naturale şi

rezervaţii)incluse în reţeaua europeană Natura 2000;ü Creşterea capacităţii de cazare în pensiunile agro-turistice;ü Diversitatea produselor agro-alimentare ecologice;ü Poluare redusă în majoritatea zonelor rurale;

Puncte slabe:

ü Nivel redus al indicelui de utilizare a capacităţii de cazare şi a duratei medie de şedere în regiune, în raport cu potenţialul turistic existent;ü Scăderea numărului de turişti străini care vizitează regiunea;ü Bazele de tratament aferente unor staţiuni balneare au un grad înalt de uzură şi neadaptate la standardele europene;ü Lipsa unui sistem organizat de indicatoare pentru obiective şi trasee turistice în gări,aerogări, autogări, drumuri europene;ü Activităţi de marketing turistic şi management al destinaţiei insufient dezvoltate lipsa unei reţele de centre de informare şi promovare turistică şi a punctelor de informare turistică în arealele turistice de mare interes;ü Absenţa unui târg regional de turism;ü Insuficienta punere în valoare a monumentelor istorice prin amenajări arhitecturale specifice;ü Lipsa personalului specializat (conducere şi execuţie) la nivelul structurilor de primire turistice ;ü Număr insuficient de standuri care comercializează suveniruri, arta populară, cărţi poştale etc;ü Perturbarea transportului datorată stării căilor de acces (infrastructura precară, gropi, indicatoare lipsă), lipsa telefonului în anumite zone;ü Indiferenţa unor oameni faţă de mediu;ü Aparenta sărăcie văzută din exterior şi impresia neglijării multor monumente chiar din zonele istorice.

Oportunităţi:

ü Dezvoltarea unor noi staţiuni turistice;ü Refacerea reţelei judeţene de drumuri, prioritate având cele care asigură accesul

spre punctele de interes turistic;ü Existenţa unor programe de finanţare;

31

ü Organizarea de închirieri de case tradiţionale pentru perioada de vacanţă; acestea ar putea fi integrate în una sau mai multe reţele europene profesionale de locaţie şi distribuite de reţeaua de agenţii de turism din România;

ü Dotarea structurilor de primire cu săli de conferinţe;ü Încurajarea dezvoltării unor forme noi de turism (ex. de aventură);ü Restaurarea/renovarea/reabilitarea obiectivelor turistice aferente patrimoniului

cultural-istoric şi valorificarea turistică a acestora;ü Posibilitatea dezvoltării turismului de afaceri;ü Susţinerea proiectelor care introduc valoare turistică, obiective şi evenimente

culturale şi spirituale;ü Îmbunatăţirea infrastructurii;ü Constituirea unei reţele de centre de informare turistică în apropierea principalelor

obiective turistice.

Ameninţări:

ü Scăderea veniturilor reale ale populaţiei, inflaţia;ü Diminuarea disponibilităţilor de timp liber;ü Schimbarea preferinţelor consumatorilor;ü Tendinţa turiştilor din regiune de a migra spre alte regiuni (tari) şi o insuficientă

afluenţă a turiştilor străini;ü Creşterea aşteptărilor turiştilor, care nu vor putea fi satisfăcute;ü Decizii luate pe baza unor informaţii inexacte;ü Slabă convergenţă a activităţilor «partenerilor» din turism (hoteluri, instituţii de

instruire, autorităţile locale);ü Alocarea inadecvată a timpului managerilor pentru recrutarea şi instruirea

personalului, în detrimentul celorlalte activităţi manageriale;ü Eventuala degradare a monumentelor de artă şi arhitectură;ü Creşterea competitivităţii între regiuni şi lipsa de colaborare între acestea;ü Infrastructura de utlitati (apa, canalizare,management al deşeurilor) slab

dezvoltată în zona rurală; ü Slaba imagine a Romaniei pe plan extern;

CONCLUZIE

Amplasată în satul Sălcioara departe de aglomeraţie şi de poluare,cuprinsă de minunate peisaje ştie să facă cunoscută această zonă atrăgând privirle multor turişti.

Prin urmare această destinaţie minunată din judeţul Vaslui,este cu totul specială,şi unică din judeţ,prin faptul că practică agroturism,iar mâncărurile tradiţionale sunt preparate din propria fermă.Toate produsele sunt bio.Preparatele proaspete din carne de pasare,ouale obţinute sunt preparate pentru turişti, ciorbele ţărăneşti,sărmăluţele învelite în frunză de varză, brânză proaspătă de vaci,smântâna cu mămăliguţă,tochitura moldovenească sunt unele dintre delicatesle oferite de pensiune,alături de vinurile gustoase din crama pensiunii. Cu o feerie de culori, toamna cu peisajele sale inconfundabile şi-a făcut şi în acest an prezenţa în comuna Banca. Zilele toride de vară sunt acum doar o amintire iar în locul lor

32

şi-au făcut apariţia zilele răcoroase de toamnă. Mirosul specific al toamnei şi foşnetul covorului de frunze întregesc atmosfera specifică acestui anotimp magnific. Frunzele s-au îngălbenit pe rând şi coboară lin din copaci la adierea vântului. Soarele cu strălucirea şi căldura lui parcă împiedica natura să se transforme, vântul poarta pe aripi mirosul fructelor coapte, iar cerul zilelor senine de toamnă extrem de curat şi albastru este impunător.O plimbare prin imrejurimile pensiunii într-o zi senină de toamnă înseamnă o călătorie într-un tărâm plin de culori, pace şi peisaje frumoase. Comparativ cu iarna care oferă un peisaj mirific,covorul moale şi pufos de zapadă domină pămantul care pare mort.Singurele urme de viaţă le reprezintă copii zglobii,fumul care se ridică deasupra caselor si instalaţiilor ce impodobesc strazile, vitrinele si copacii. Acestea simbolizează sărbatorile de iarnă care aduc bucuria si iubirea in sufletele noastre.

Iarna este ca o zână albă ce soseşte pe meleagurile noastre în sania ei de argint trasă de reni. Ca o adevărată războinică ea pune stăpânire pe pământ. Cerul este posomorât şi trist,iar soarele, prizonier în spatele draperiilor de nori grei şi ameninţători. Iarna aşează peste întinderi o dantelă albă strălucitoare, ţesută mărunt cu miliarde de cârlige şi ace. Acest peisaj de iarnă, pare desprins dintr-un basm, se întâlneşte tot mai rar şi de aceea este ceva nepreţuit, ceva ce fiecare dintre noi ar trebui să experimenteze măcar o dată în viaţă. Fiecare anotimp petrecut la pensiunea Giani este apreciat de turişti,deoarece fiecare are specificul său ,te faci să te simţi mai relaxat şi mai liniştit în mijlocul naturii.

BIBLIOGRAFIE:

http://www.pensiuni-moldova.com/pensiuni-vaslui/pensiunea-giani/

http://www.rodulpamantului.ro/cresterea-si-exploatarea-bovinelor-in-conditii-ecologice_483.html

http://www.cjvs.ro/downloads/strategie/StrategiaDezvoltareVS.pdf

http://www.ghidulprimariilor.ro/business.php/PRIMARIA-BANCA/123349/

Gh. Stefanescu, F. Dron, M. Nedea “Creşterea păsărilor în ferme mici şi mijlocii.”

Elisabeth Stoger; Werner Zollitsch; Wilhelm Knaus” Furajarea ecologică a bovinelor de lapte”

33