1. În momentul plăţii unui venit către un nerezident, acesta nu prezintă certificatul de rezidenţă fiscală. Plătitorul de venit este sigur că o să primească certificatul de rezidenţă fiscală ulterior (peste o lună) şi nu face nicio reţinere la sursă pentru a evita o depunere de declaraţie rectificativă şi pentru a evita formalităţile necesare restituirii impozitului reţinut. Ar putea organul fiscal să încadreze fapta plătitorului drept contravenţie conform Codului de procedură fiscală: nereţinerea de către plătitori a impozitelor cu reţinere la sursă, chiar dacă la data controlului plătitorul deţine certificatul de rezidenţă primit ulterior plăţii venitului?

2. Dacă plătitorul de venit nu reţine 16% la sursă în momentul plăţii venitului către un

nerezident care nu prezintă certificatul de rezidenţă, dar plăteşte la bugetul de stat un impozit de 16% calculat prin metoda „sutei mărite”, se poate considera că plătitorul de venit renunţă la aplicarea convenţiei de evitare a dublei impuneri, chiar dacă ulterior primeşte un certificat de rezidenţă fiscală în termenul de prescripţie?

3. Dacă s-a achitat un impozit de 16% calculat prin metoda „sutei mărite” şi nu se mai face regularizare, se declară acest impozit în declaraţia informativă, având în vedere faptul că nu s-a efectuat în fapt nicio reţinere la sursă? Ce ar trebui declarat în acest caz?

4. Un angajat al unei societăţi se deplasează în interes de serviciu în Germania în vederea

încheierii unor contracte cu potenţiali clienţi. Conform deciziei administratorului, cuantumul diurnei zilnice acordate este egal cu diurna legală (35 euro/zi). Societatea decontează în plus biletele de transport în comun de la locul cazării la locul desfăşurării activităţii. Conform H.G. nr. 518/1995 cu privire la drepturile personalului pe perioada delegării în străinătate, personalului trimis în străinătate i se acordă „o indemnizaţie zilnică în valută, denumită în continuare diurnă, în vederea acoperirii cheltuielilor de hrană, a celor mărunte uzuale, precum şi a costului transportului în interiorul localităţii în care îşi desfăşoară activitatea”. In conformitate cu art. 55 alin. (2) lit. i) din Codul fiscal sunt considerate venituri asimilate salariilor „indemnizaţia şi orice alte sume de aceeaşi natură, primite de salariaţi pe perioada delegării şi detaşării în altă localitate, în ţară şi în străinătate, în interesul serviciului, pentru partea care depăşeşte limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit prin hotărâre a Guvernului pentru personalul din instituţiile publice.”. Vă rugăm să ne precizaţi dacă, în opinia dumneavoastră, în conformitate cu art. 55 alin. (2) lit. i) din Codul fiscal, totalul cheltuielilor cu diurna, inclusiv transportul local decontat de angajator, pot fi considerate ca fiind venituri asimilate salariilor, având în vedere faptul că suma acestor cheltuieli nu depăşeşte limita prevăzută de Codul fiscal, sau dacă aceste cheltuieli cu transportul local, indiferent de valoarea diurnei, sunt considerate venituri asimilate salariilor.

5. Într-un articol din revista „Consultant fiscal” din sept.-oct. 2013 referitor la plăţile de

dobânzi către nerezidenţi, se atrage atenţia asupra situaţiei în care creanţele pe care o societate nerezidentă le are asupra unei societăţii româneşti (împrumut + dobândă aferentă) se transformă în participare la capitalul social al acesteia din urmă. Autorul articolului consideră că în acest caz este vorba despre o participare la profitul societăţii

plătitoare şi încadrează această situaţie la excepţia de la alin. (1) litera b) al art. 124^21 Cod fiscal:

„(1) Nu se vor acorda beneficiile prezentului capitol în următoarele cazuri:

b) pentru plăţile rezultate din creanţe care dau dreptul de participare la profiturile debitorului;”

Consider că această opinie este eronată din două motive:

1. Creanţele nu se „transformă” în capital social, ci avem două operaţiuni distincte (acordarea împrumutului şi subscrierea capitalului social), urmate de o compensare între creanţă şi datorie.

2. Participarea la capitalul social dă dreptul la participarea la profituri şi pierderi, nu doar la profituri.

Vă rog să ne spuneţi care este opinia dvs. în legătură cu această speţă.

6. În contractul individual de muncă încheiat între o societate de transport internațional şi salariatul care are funcţia de şofer, la litera D „Locul de muncă”, ar trebui stipulat că, în lipsa unui loc de muncă fix, salariatul poate să muncească în diverse locuri, respectiv pe traseele stabilite conform comenzilor clienţilor.

În Codul muncii la art. 43 se precizează că: „delegarea reprezintă exercitarea temporară, din

dispoziţia angajatorului, de către salariat, a unor lucrări sau sarcini corespunzătoare

atribuţiilor de serviciu în afara locului său de muncă.” Conform acestui articol, atunci când şoferii sunt pe traseu, aceştia sunt prezenţi la locul de muncă stipulat în contractul de muncă, deci nu sunt în delegare, în consecinţă nu ar avea dreptul să primească diurnă. Efectul unei interpretări din partea organelor de control în acest sens ar putea fi reconsiderarea

diurnei acordată în ultimii cinci ani ca fiind venit de natură salarială, cu recalcularea taxelor şi contribuţiilor aferente şi instituirea de accesorii. Aceeaşi situaţie este valabilă şi pentru inginerii de service, agenţii de vânzări şi cei de achiziţii şi toţi salariaţii care nu au un loc de muncă fix. Ați întâlnit această abordare în practică?

7. Referitor la detaşarea angajaţilor români în alte state membre: consider că detaşarea în spaţiul comunitar reglementată de regulamentele europene reprezintă delegarea reglementată de Codul muncii. Pentru a garanta respectarea principiului egalităţii de tratament între lucrătorii comunitari şi cei din statul membru în cauză, trebuie asigurate aceleaşi condiţii de muncă la fel ca şi pentru salariaţii care desfăşoară activităţi lucrative similare în statul membru respectiv. În acest sens, în perioada în care un salariat român desfăşoară activitate în alt stat membru se aplică prevederile legislative ale acelui stat membru în ceea ce priveşte salariul minim (printre altele).

Acest lucru presupune că, dacă o societate trimite în delegare un salariat român în Austria pentru 5 zile (de exemplu), pe lângă solicitarea formularului A1 şi acordarea diurnei, angajatorul român

are obligaţia să acorde salariatului pentru cele 5 zile un salariu minim echivalent cu salariul minim pe care îl prevede legislaţia austriacă?

8. Conform art. 115 alin. (1) lit. k) se impozitează în România veniturile din serviciile prestate de către ingineri. Având în vedere că veniturile din activităţi independente desfăşurate de către ingineri sunt prevăzute separat la lit. l), presupun că lit. k) se referă doar la veniturile din activităţi dependente.

Acest lucru înseamnă că trebuie să cunosc dacă un anumit serviciu facturat de o societate nerezidentă este specific sau poate fi prestat doar de către un salariat care este inginer şi, în acest caz, trebuie să solicit societăţii nerezidente un certificat de rezidenţă fiscală în momentul plății? 9. O firmă din România prestează servicii unei firme din Germania (care este firma-mamă a societăţii din România). Prestarea de servicii se realizează prin logarea la server-ul clientului german şi testarea în diverse soft-uri a unor modele în domeniul ingineriei. Firma română emite lunar o factură pentru serviciile prestate in funcţie de numărul orelor lucrate şi în acelaşi timp firma germană (clientul) emite o factură către firma din România prin care îi transferă o parte din costurile cu licenţele pentru soft-urile în care firma română lucrează, în funcţie de numărul de utilizatori din România. Se poate pune problema reţinerii unui impozit pe redevenţe firmei germane? 10. O persoană juridică nerezidentă vinde bunuri către clienţi din România (livrarea produselor se face fie direct de la societatea nerezidentă către clientul final, fie dintr-un depozit din România – depozitarul este o firmă românească care este agent independent). Aceşti clienţi sunt găsiţi prin intermediul unei societăţi din România, care facturează lunar firmei nerezidente o sumă fixă + contravaloarea costurilor de funcţionare (chirie, transport, costuri salariale). Firma din România nu prestează servicii către alţi clienţi. Se poate considera că firma nerezidentă are un sediu permanent in România, respectiv că desfăşoară activitate prin intermediul unui agent dependent? În acest caz se poate considera că salariatul firmei româneşti desfăşoară activitate dependentă pentru firma nerezidentă şi suma facturată lunar să fie reîncadrată ca fiind venit de natură salarială? Prevederile Codului fiscal la care fac referire: „ART. 8 Definiţia sediului permanent

(5) Prin derogare de la prevederile alin. (1) şi (2), un nerezident este considerat a avea un sediu

permanent în România, în ceea ce priveşte activităţile pe care o persoană, alta decât un agent cu

statut independent, le întreprinde în numele nerezidentului, dacă persoana acţionează în

România în numele nerezidentului şi dacă este îndeplinită una din următoarele condiţii:

a) persoana este autorizată şi exercită în România autoritatea de a încheia contracte în numele

nerezidentului, cu excepţia cazurilor în care activităţile respective sunt limitate la cele prevăzute

la alin. (4) lit. a) - f);

b) persoana menţine în România un stoc de produse sau bunuri din care livrează produse sau

bunuri în numele nerezidentului.

(6) Un nerezident nu se consideră că are un sediu permanent în România dacă doar desfăşoară

activitate în România prin intermediul unui broker, agent, comisionar general sau al unui agent

intermediar având un statut independent, în cazul în care această activitate este activitatea

obişnuită a agentului, conform descrierii din documentele constitutive. Dacă activităţile unui

astfel de agent sunt desfăşurate integral sau aproape integral în numele nerezidentului, iar în

relaţiile comerciale şi financiare dintre nerezident şi agent există condiţii diferite de acelea care

ar exista între persoane independente, agentul nu se consideră ca fiind agent cu statut

independent.”

11. Ce semnificaţie au prevederile paragrafului 2 al art. „Câştiguri de capital” din convenţiile de evitare a dublei impuneri? Ce înseamnă „câştiguri provenind din înstrăinarea acestui sediu permanent (singur sau cu întreaga întreprindere)”? 12. Va rog sa imi spuneti ce solutii avem la situatia de mai jos. Subiectul: Penalitati mentionate in contract dar nefacturate Situatia de fapt: In contractul cadru de vanzare cumparare din 2008 care este in vigoare, la art 5.5 sunt mentionate penalitati de intarziere la plata. Dar aceste penalitati nu au fost facturate pana acum niciunui client care se afla in aceasta situatie. Intrebare: Daca avem un control de la ANAF si acestia solicita aceste contracte si vad acest paragraph 5.5, sunt ei in masura sa ne calculeze ce venituri din penalitati nu au fost inregistrate, sa calculeze apoi 16 % la cuantumul penalitatilor, majorari de intarziere pentru neplata impozit pe profit? Sau ce solutie putem adopta pentru a ne acoperi de acest risc? Decizie interna a managementului companiei prin care sa avem dreptul de a emite sau nu aceste facturi cu penalitati, chiar daca sunt stipulate in contract 13. As dori sa imi spuneti ce riscuri exista daca s-au intocmit ordine de compensare

pentru valori mai mari de 10.000 lei si nu s-a respectat procedura de compensare prin

IMI?

Am cautat in legislatie si nu am gasit nicio trimitire catre riscuri daca nu respectam

procedura.

Multumesc mult. 14. Buna ziua,

Cand se calculeaza salariile, se adauga evident si alte avantaje in natura.

Tichetele cadou pentu salariati cum se impoziteaza, la valoarea efectiva a tichetelor

(ex. 3,000 lei) sau se “brutizeaza” valoarea tichetelor si apoi se calculeaza taxele?

As avea aceeasi intrebare si la tichetele de masa si la vouchere cadou.

Va rog un exemplu de calcul explicit. 15. Buna dimineata,

Va rog sa ma ajutati cu regimul de impozitare, dar si de TVA al cazurilor de mai jos.

M-ar ajuta un raspuns astazi, daca se poate.

Multumesc mult,

O zi frumoasa,

Cristina

PROTOCOL – Regim fiscal cheltuieli si TVA:

A. Protocol personal (angajati )

- (apa, cafea – consum intern)

- mese restaurant (departamente)

- teambuilding in care sunt activitati de entertainment si mese restaurant

ce depasesc diurna legala.

B. Protocol Clienti:

- cheltuieli mese restaurant cu clientii

- cheltuieli cu clientii reprezentand deplasari in tara si in afara tarii la

diverse obiective (vizite la lucrari efectuate pentru a se prezenta potentialul

firmei pentru viitoare lucrari, vizite la fabrici in strainatate, deplasari in

strainatate pentru training client) in care se deconteaza :

transport,cazari,mese,entertainment,etc.

C. Cadouri acordate clientilor – regim fiscal cheltuieli si TVA

D. Limita la care este deductibila cheltuiala de protocol (2%) – la care tip de cheltuilei

protocol se aplica si ce se intampla cu TVA-ul dedus aferent cheltuelii care depaseste

limita.

16. Buna dimineata,

Va rog sa ma ajutati cu regimul de impozitare, dar si de TVA al cazurilor de mai jos.

M-ar ajuta un raspuns astazi, daca se poate.

Multumesc mult,

O zi frumoasa,

AUTO

- regim fiscal cheltuieli + tva: leasing, carburant, taxe locale , taxe

drum, taxe parcari, reparatii – manageri, nonmanageri, oameni de vanzari

- Calcul avantaj impozabil utilizare auto aflate in leasing operational

- metoda calcul si impozitare. Daca cheltuiala cu rata de leasing si TVA este

partial deductibil, ce se impoziteaza la angajatul care ulizeaza masina? 17. O societate din Spania isi detaseaza 10 salariati la sediul permenent inregistrat in Romania. Unde platesc salariatii impozit pe salariu ? Ce obligatii fiscale au ? unde platesc contributii sociale ? 18. Buna dimineata Mirela ! Am si eu o dilema : unul din mijloacele fixe pe care il scoatem din functiune la 31.12.2013 nu s-a amortizat complet, si ar trebui sa ajustez Tva-ul,fiind bun de capital. Valoarea aparatului este de 21.129 lei,iar Tva (19%) pe care l-am dedus = 4.015 lei. Problema mea este urmatoarea :aparatul s-a achizitionat in data de 22.10.2008 (deci dupa aderare) dar a devenit mijloc fix in 01.11.2011. 1.Daca ar trebui sa respect Cod Fiscal,ajustarea se face in cinci ani de la achizitionare si atunci nu as avea ce sa ajustez ,deoarece de la 01.01.2009 - 31.12.2013 sunt exact 5 ani . 2.Daca m-as lua dupa data inregistrarii in mijloace fixe,as avea de ajustat 3/5 adica trei ani (01.01.2014-31.12.2016) (4.015 :5) * 3 ani ramasi = 2.409 lei. Tu ce parere ai ? Cu multumiri,

19. Buna ziua,

Va rog sa imi spuneti ce solutii avem la situatia de mai jos.

Subiectul: Penalitati mentionate in contract dar nefacturate

Situatia de fapt: In contractul cadru de vanzare cumparare din 2008 care este in

vigoare, la art 5.5 sunt mentionate penalitati de intarziere la plata. Dar aceste

penalitati nu au fost facturate pana acum niciunui client care se afla in aceasta

situatie.

Intrebare: Daca avem un control de la ANAF si acestia solicita aceste contracte si vad

acest paragraph 5.5, sunt ei in masura sa ne calculeze ce venituri din penalitati nu au

fost inregistrate, sa calculeze apoi 16 % la cuantumul penalitatilor, majorari de

intarziere pentru neplata impozit pe profit? Sau ce solutie putem adopta pentru a ne

acoperi de acest risc? Decizie interna a managementului companiei prin care sa avem

dreptul de a emite sau nu aceste facturi cu penalitati, chiar daca sunt stipulate in

contract.

Va rog sa formulati un raspuns oficial.

Va multumesc,

20. Buna Mirela,

Incercand sa ne punctam cu un client am gasit o factura emisa si neinregistrata de noi in suma de 892 RON (tva inclus)-refacturare taxa transport din august 2013. Ce mai pot face acum? Nu as vrea sa umblu la impozitul pe profit. Ma intereseaza tratamentul contabil si fiscal. Multumesc frumos,

21. Buna ziua,

Speta pe care v-o propun spre analiza este desfasurarea unui tur in Maroc la care

participa 2 angajati si clienti SAROM in vederea cresterii vanzarilor companiei.

Intreabarile care se nasc sunt:

1. Cum tratez cheltuielile aferente angajatilor? De TVA nu poate fi vorba deoarece este SDD. Dar daca sunt implicatii va rog sa imi spuneti care ar fi acestea.

2. Pentru clientii invitati voi trata ca si o cheltuiala de protocol cf codului fiscal, deductibila in limitele stiute, dar clar depaseste suma de 100 lei fara tva per client. Atunci trebuie sa inregistrez si TVA colectat si sa emit autofactura?

3. Factura emisa de fz de servicii de cazare si transport este emisa cu regim SDD. Trebuie sa apara in declaratia 394?

Multumesc foarte mult pentru raspuns.