1. Considerăm un eșantion compus din următoarele valori: 3;3;3;6;6;8;12 . Dacă eșantionului i se mai adaugă o valoare (14), atunci:

a) Media eșantionului scadeb) Moda eșantionului se modificăc) Mediana eșantionului rămâne neschimbatăd) Media eșantionului se modificăe) Moda eșantionului rămâne neschimbată

2. Indicatorul tendinței centrale adecvat a fi folosit în cazul variabilelor calitative este:a) Medianab) Valoarea cel mai frecvent întâlnită în eșantionc) Valoarea care împarte șirul ordonat crescător în două părți egaled) Modae) Deviația standard

3. Mediana este:a) Valoarea cuprinsă între Media –Deviația standard și Media + Deviația standardb) Dublul medieic) Indicatorul tendinței centrale folosit în cazul variabilelor calitatived) Valoarea care împarte un șir ordonat în două părți egalee) Indicator al tendinței centrale folosit în cazul variabilelor numerice ordinale

4. Următoarele reprezintă caracteristici ale distribuției normale:a) Este o distribuție simetricăb) Vârful distribuției se găsește în dreptul deviației standardc) Vârful distribuției se găsește în dreptul erorii standard a medieid) În distribuția normală ideală media, mediana și moda sunt reprezentate de aceeași

valoaree) Forma clopotului lui Gauss este influențată de deviația standard

5. Următorii reprezintă indicatori ai dispersiei:a) Mediab) Testul chi-squarec) Medianad) Deviația standarde) Intervalul de valori

6. Testul statistic:a) Măsoară mărimea diferenței între grupurib) Ordonează crescător mediile grupurilorc) Validează una din cele două ipoteze statistice enunțated) Folosirea sa înlătură nevoia formulării ipotezelor statisticee) Verifică semnificația diferențelor obținute

7. * Pentru a determina semnificația diferenței dintre mediile a două grupuri vom folosi:a) Testul ANOVAb) Testul Wilcoxonc) Testul Chi-square

d) Analiza corelațieie) Toate afirmațiile de mai sus sunt false

8. * Ne dorim să determinăm semnificația diferențelor întâlnite între mediile a 5 grupuri diferite. Pentru aceasta ne folosim de:

a) Mediana mediilorb) Moda mediilorc) Testul statistic t-student nepereched) Testul statistic t-student pereche e) Testul statistic ANOVA

9. În urma aplicării unui test statistic obținem o valoare p=0.48 . Putem afirma că:a) Acceptăm ipoteza alternativăb) Acceptăm ipoteza de nulc) Diferențele obținute sunt foarte semnificative din punct de vedere statisticd) Diferențele obținute nu sunt semnificative din punct de vedere statistice) Respingem atât ipoteza de nul cât și ipoteza alternativă

10. O valoare p=0.0052 obținută în urma aplicării unui test statistic ne permite să afirmăm căa) Diferențele sunt nesemnificative statisticb) Acceptăm ipoteza alternativăc) Respingem ipoteza de nuld) Diferențele sunt semnificative statistice) Diferențele obținute sunt prea mici pentru a putea generaliza

11. Obținerea unui coeficient de corelație Pearson = -0.89 descrie:a) O corelație directăb) O corelație inversăc) O corelație slabăd) O corelație puternicăe) Absența unei corelații între variabile

12. O corelație directâ între două variabile este caracterizată de:a) Ambele mediane ale variabilelor studiate >0b) Un coeficient de corelație apropiat de -1 sau 1c) Un coeficient de corelație apropiat de 0d) Un coeficient de corelație > 1e) Un coeficient decorelație cuprins între 0 și 1

13. Spunem că o corelație este inversă și puternică atunci când coeficientul de corelațiea) Este cuprins între 0 și -1b) Are valoarea apropiată de 1c) Este mai mic decât -1d) Are valoarea apropiată de 0e) Are valoarea apropiată de -1

14. * În urma unei analize a corelației dintre două variabile obținem: r=0.12 ; p=0.45. În acest caz următoarele afirmații referitoare la caracteristicile corelației sunt adevărate:

a) Corelația este directă, puternică și foarte semnificativă statistic

b) Corelația este inversă, slabă și nesemnificativă statisticc) Corelația este directă, slabă și semnificativă statisticd) Corelația este inversă, puternică și extrem de semnificativă statistice) Corelația este directă, slabă și nesemnificativă statistic

15. Următoarele definesc o corelație puternică:a) RR > 1b) R apropiat de 0c) OR >0d) R apropiat de -1e) R apropiat de 1

16. Spunem că o expunere este factor de risc atunci când:a) OR > 1b) RR < 0c) OR< 1d) 0 < OR < 1e) RR < OR

17. Spunem că o expunere este indiferentă din punctul de vedere al riscului atunci când:a) RR = 0b) RR < 0c) RR <1d) RR = 1e) RR > 1

18. Spunem că o expunere este un factor de protecție semnificativ statistic atunci când:a) OR < 0 și intervalul de confidență al OR îl conține pe 0b) OR > 1 și intervalul de confidență al OR nu îl conține pe 1c) OR < 1 și intervalul de confidență al OR nu îl conține pe 1d) OR > 1 și intervalul de confidență al OR îl conține pe 1e) OR < 1 și intervalul de confidență al OR îl conține pe 0

19. În evaluarea unui test de diagnostic, probabilitatea ca un individ depistat pozitiv de test să fie cu adevărat pozitiv este descrisă de :

a) Prevalențăb) Sensibilitatec) Incidențăd) Valoarea predictivă pozitivăe) Specificitate

20. * În evaluarea unui test de diagnostic sensibilitatea descrie:a) Raportul dintre indivzii bolnavi respectiv sănătoșib) Probabilitatea ca un individ bolnav să fie clasificat de testul de diagnostic drept bolnavc) Probabilitatea ca un individ clasificat drept bolnav să fie cu adevărat bolnavd) Probabilitatea ca un individ clasificat drept sănătos să fie de fapt bolnave) Raportul dintre indivizii sănătoși respectiv cei bolnavi

21. Este de preferat ca un test de diagnostic să aibe:

a) Sensibilitatea mică și specificitatea mareb) Sensibilitatea mare și specificitatea micăc) Sensibilitatea și specificitatea nu influențează calitatea testului de diagnosticd) Atât sensibilitatea căt și specificitatea marie) Atât sensibilitatea cât și specificitatea mici

22. Testul de diagnostic ideal:a) Are sensibilitate 0% și specificitate 100%b) Are numărul falșilor pozitivi 0c) Are numărul falșilor negativi 0d) Are sensibilitatea 100%e) Are specificitatea 100%

23. Într-un test de diagnostic, crescând numărul falsilor negativi vom întâlni:a) Creșterea valorii predictive pozitiveb) Scăderea valorii predictive pozitivec) Creșterea valorii predictive negatived) Scăderea valorii predictive negativee) Numărul falșilor negativi nu influențează valorile predictive

24. * Un studiu care începe astăzi și compară incidența în următorii zece ani a unei afecțiuni într-un grup de persoane neexpuse respectiv expuse la un factor de risc este un studiu de tip:

a) Case-controlb) Cohort retrospectivc) Transversald) Cohort prospective) Experimental

Set de întrebări. Pentru întrebările 1-9 vă ve i folosi de următorul enun :ț țUn studiu își dorește să determine dacă un agent terapeutic nou, presupus agent

hipertensiv are drept efect scăderea tensiunii arteriale sistolice (TAS) la pacienți hipertensivi. Pentru aceasta:

la începutul studiului este măsurată tensiunea arteriala unui grup de 1600 pacienți (830 femei/770 bărbați) cu vârsta cuprinsă între 60 și 70 de ani, toți anterior diagnosticați cu hipertensiune arteriala, netratați.

Se administrează tuturor pacienților medicamentul timp de o lună. După o lună, toți pacienții sunt reevaluați.Rezultatele studiului sunt prezentate în tabelul următor:

Înainte de tratament După o lună de tratamentNumăr persoane studiate 1600 1600Media TAS (mmHg) 175 145Mediana TAS (mmHg) 178 144Moda TAS (mmHg) 173 146Deviația standard (DS) 16 20Eroarea standard a mediei (ESM) 0.4 0.5

1. În studiul de față, cei 1600 pacienți investigați reprezintă:a) Populația de interesb) Eșantionul de studiuc) O submulțime a populației de interesd) Un individ al populațieie) Subgrup al populației supus analizei

2. * Mărimea invesitigată (tensiunea arterială sistolică) este o variabilă:a) Calitativăb) Numerică discretăc) Nominalăd) Numerică continuăe) Rang

3. * În cazul variabilelei prezentate (tensiunea arterială sistolică), indicatorul tendinței centrale adecvat este:

a) Modab) Medianac) Mediad) Deviația standarde) Eroarea standard a mediei

4. * Cu o încredere de 68% media tensiunii arteriale sistolice după tratament se va regăsi în următorul interval:

a) (Media-DS; Media+DS) ↔ (175-16;175+16) ↔ (159;191)b) (Media-ESM; Media+ESM) ↔ (175-0.5; 175+0.5) ↔ (174.5;175.5)c) (Media-DS; Media+DS) ↔ (145-20; 145+20) ↔ (125; 165)d) (Media-ESM; Media+ESM) ↔ (145-0.5; 145+0.5) ↔ (144.5; 145.5)e) (Media-2ESM; Media+2ESM) ↔ (145-1;145+1) ↔ (144;146)

5. În exemplul anterior, rolul aplicării unui test statistic pentru diferența dintre grupuri este de a:a) Determina mărimea efectivă (în mmHg) a diferenței dintre grupurib) Identifica existența unei diferențe între fiecare individ din primul grup și fiecare individ

din cel de-al doilea grupc) Verifica semnificația statistică a diferenței obținuted) Identifica în care din cele două grupuri tensiunea sistolică este mai crescutăe) Verifica în ce măsură diferența poate fi atribuită factorului studiat respectiv în ce măsură

aceasta este generată de alți factori, neluați în calcul6. * Testul statistic adecvat a fi folosit în exemplul anterior este:

a) Testul chi-squareb) Testul ANOVAc) Testul t-student pereched) Testul Wilcoxone) Testul t-student nepereche

7. Pentru exemplul studiat ipotezele statistice afirmă:a) H0: nu există diferențe între media TAS înainte respectiv după tratamentb) Ha: nu există diferențe între media TAS înainte respectiv după tratamentc) H0: există diferențe între media TAS înainte respectiv după tratamentd) Ha: există diferențe între media TAS înainte respectiv după tratamente) Variantele b) și c) sunt corecte

8. După aplicarea testului ales corect la punctul 6 obținem drept rezultat valoarea p=0.0008 . Aceasta înseamnă că:

a) Acceptăm ipoteza de nulb) Acceptăm ipoteza alternativăc) Respingem ipoteza de nuld) Respingem ipoteza alternativăe) Răspunsurile a) și d) sunt corecte

9. Interpretarea clinică a valorii obținute în urma testării statistice (p=0.0008) și a rezultatelor prezentare în tabel este:

a) Administrarea medicamentului nu produce modificări ale tensiunii arteriale sistoliceb) Administrarea medicamentului produce scăderea tensiunii arteriale sistolice, dar

această scădere este nesemnificativă din punct de vedere statistic (deoarece p>0.0005).c) Administrarea medicamentului produce creșterea tensiunii arteriale sistolice

semnificative din punct de vedere statistic (p<0.05)d) Administrarea medicamentului produce scăderi ale tensiunii arteriale sistolice, extrem

de semnificative din punct de vedere statistic e) Rezultatele administrării medicamentului diferă la bărbați respectiv femei (deoarece

p<0.05).