TITULAR CURS MCS: LUCIAN MARINATITULAR SEMINAR MCS: LILIANA IONAŞ

Cercetarea socială-noţiuni introductive

Ce este cercetarea sociala

Cercetarea socială este activitatea organizată riguros, sistematic, cu obiective şi teme bine delimitate, dispunând de un anumit set de metode (alegerea metodelor este o opţiune argumentată a).

Cercetarea socială poate să-şi propună să dea răspuns anumitor teme intens dezbătute în opinia publică sau poate fi o comandă a unui beneficiar.

Cercetarea socială este până la urmă o activitate socială, adică depinde de cei care comandă cercetarea, de cei care o organizează şi o gestionează şi de banii alocaţi pentru respectiva cercetare.

Mecanisme de finantare a cercetarii: Proiecte de grant (CNCSIS, CNFIS, FP6-FP7, SOCRATES) Contracte de cercetare Evaluari de impact ale unor interventii sociale In cadrul unor activitati de M&E

Cunoaşterea comună

Discutaţi la cursul de Sociologie generală în detaliu Cunoaşterea comună este suportul de cunoaştere

fundamental pentru comportamentul majorităţii indivizilor. Istoria şi practica de zi cu zi ne arată cum oamenii aleg profesii şi parteneri conjugali, întemeiază familii, educă şi cresc copii, participă la viaţa de organizaţii, se adaptează la noi situaţii, propun schimbări sociale etc., fară a fi studiat tratate de sociologie şi psihologie.

Totuşi în funcţie de inteligenţă - şi nivel de cultură, de multitudinea şi varietatea experienţelor socioculturale, indivizi nespecialişti propriu-zis în studierea socioumanului au grade diferite de intelegere a lui. Vezi de ex. Scriitorii, inginerii, etc.

Cunoaşterea ştiinţifică-calităţi

Obiectivitatea- Rezultatele cercetarii, folosind metode de investigatie, sunt considerate a produce un set de “adevaruri” sau “legi” exacte si larg raspindite ale comportarii umane.

Generalizarea -Cunoaşterea ştiinţifică în domeniul socioumanului înseamnă cercetări sistematice, în care e cuprinsă — e adevărat că, de cele mai multe ori, pe bază de eşantion - întreaga populaţie la care ea se referă.

Explicaţia -Abordarea ştiinţifică a fenomenelor, prin luarea în considerare a unui complex de factori (variabile), pune în lumină legături mai profunde, nesesizabile „cu ochiul liber”.

Exactitatea- O simplă operaţie de numărare-măsurare-evaluare - simplă în teorie, dar adesea dificilă în practică - ne permite să trecem la propoziţii de genul „Cei care cred că... reprezintă X procente din populaţia A”.

Cum se face cercetarea sociala

Cercetarea socială este o activitate socială care se desfăşoară în condiţii speciale:

- are tematică, strategie, plan; - cercetarea socială se practică cel mai adesea în echipă pentru că

un singur cercetător nu poate face faţă cerinţelor complexe de studiu al unor unităţi sociale de largi dimensiuni;

2) Cercetarea socială se desfăşoară în baza unui plan de cercetare numit uneori design de cercetare.

3) Cercetarea socială poate răspunde unor dorinţe intrinseci ale cercetătorului.

4) Cercetarea socială se desfăşoară într-un anumit context socio-economic, în care există anumite valori, credinţe şi anumite resurse limitate. Toate acestea au o influenţă deosebită asupra derulării cercetării, dar nu ar trebui să limiteze validitatea ei.

Noţiuni fundamentale ale cercetării sociale

Ce anume cercetam

Orice “nu ştim” din domeniul social?Doar ceea ce ne interesează?Doar ceea ce e important?

Problema de cercetare

“Orice cercetare socială trebuie să pornească de la o problemă de cercetare. Formularea problemei de cercettare oferă atât ocazia de a defini ceea ce urmează să fie studiat, cât şi a stabili o serie de limite pentru a circumscrie zona cercetată.Problema de cercetare desemnează obiectul cercetării şi indică locul unde ea va fi realizată.”(Blaikie, 2010, p. 7)

Exemple de probleme de cercetare

Natura, cauzele şi consecinţele şomajului pe termen lung (DA-NU)

Numărul mare de copii pe care îl au romii (DA-NU)

Cauzele abandonului şcolar la copiii până la 14 ani (DA-NU)

Întrebările de cercetare

“Se află la baza oricărei cercetări, deoarece prin intermediul lor problema poate fi studiată.” (Blaikie, p. 8, 2010)

Sunt de mai multe tipuri: Întrebările de tipul “ce” ce se referă la descoperire şi

descriere a trăsăturilor unor fenomene, fapte, comportamente sociale

Întrebările de tipul “de ce” se referă la cunoaşterea cauzelor / motivelor pentru care există anumite evoluţii ale fenomenlor, faptelor şi comportamentelor sociale

Întrebările de tipul “cum” urmăresc să cunoască schimbările produse sau căile de intervenţie şi rezultatele ei practice (cele subliniate sunt specifice aşa numitei “cercetări-acţiune”)

Exemple de întrebări de cercetare

Tema: “Natura, cauzele şi consecinţele şomajului pe termen lung”

Întrebări de cercetare:-Ce tipuri de oameni sunt afectaţi de şomajul

pe termen lung?-Cum este să fii şomer pentru o perioadă lungă

de timp?-De ce nu au aceşti oameni loc de muncă?-Cum ar putea fi ei reîncadraţi în muncă ?

Ordinea întrebărilor de cercetare

De regulă cele de tipul “ce” sunt înaintea celor “de ce”, iar cele de tipul “cum” sunt după cele de tipul “de ce”

De regulă este mai uşor de răspuns la întrebările “ce”

Nu este necesar ca toate cercetările să abordeze toate cele 3 tipuri de întrebări de cercetare

În domeniile des cercetate se poate trece direct la întrebările “de ce” deoarece avem deja descrieri suficiente ale problemei.

Cind se poate trece direct la întrebările de tip “cum”?

Strategii de cercetare

“În proiectarea unei cercetări sociale, cel mai imprtant lucru este stabilirea modului de a răspunde la ÎC. Această sarcină implică mai mult decât decizia asupra metodelor ce urmează a fi folosite pentru culegerea şi analiza datelor. Este necesară o procedură, un mod de raţionare pentru a genera noi cunoştinţe” (Blaikie, p. 10, 2010)

Strategiile de cercetare sunt: Moduri de a previziona cercetarea, “…o serie de paşi prin care se ajunge la

Logica strategiilor de cercetare

Exemple la strategia inductiva

Muncitorul X din fabrica din Braşov, şomer pe termen lung, şi-a pierdut stima de sine.

Şomerii pe termen lung îşi pierd respectul de sine

Argumentarea inductivă începe cu premisele: mulţi muncitori din fabrica din Braşov care au ajuns şomeri şi-au pierdut stima de sine. Dacă toate aceste afirmaţii ar fi corecte şi nu s-ar observa cazuri de şomeri care să nu-şi fi pierdut într-un anume grad respectul de sine atunci mergem şi generalizîm. Dacă sunt unele cazuri revizuim concluzia astfel:

Şomerii pe termen lung sunt supuşi riscului de a-şi pierde respectul de sine

Exemple la strategia deductiva

Şomerii pe termen lung îşi pierd respectul de sine Petre Popescu nu are loc de munca de 2 ani Aşadar….Petre Popescu, şomer pe termen lung, şi-a pierdut

respectul de sine

Argumentarea deductivă începe cu ipotezele care deriva din teorie.

strategia retroductiva(strategia “straturilor de ceapa”)

Exemple la strategia retroductiva

In stiinţele naturii exemplele sunt numeroase: de la descoperirea viruşilor la descoperirea atomilor. De ex. La descoperirea viruşilor. Anumite boli nu puteau fi explicate prin prezenţa agenţilor bacterieni. S-a presupus că viruşii explică apariţia acestor boli şi în timp, au fost demonstrate existenţa şi modul lor de operare

În ştiinţele sociale exemplele sunt mult mai puţine: De exemplu Pawson (cf. Blaikie, pp: 116-117, 2010) explică plecând de la modelul sinuciderii anomice a lui Durkheim că nu anomia este pur şi simplu corelată cu sinuciderea , ci ea este doar un mecanism care produce rate diferite ale sinuciderii în diferite comunităţi, iar sarcina cercetătorului este de a studia acest mecansim. Cercetătorul trebuie să propună modele în acest sens şi de asmenea trebuie căutate modelele în sine din realitate, ale oamenilor implicaţi în acest fapt social.

Exemple la strategia abductiva

Logica abductivă implică construirea de teorii care derivă din limbajul, înţelesurile şi explicaţiile actorilor sociali în contextul activităţilor lor cotidiene

Pentru această logică accesul de bază în orice lume socială îl constituie relatările oamenilor despre propriile acţiuni şi despre acţiunile celorlalţi.

Problemă a acestei SC: Mare parte din activitatea vieţii sociale este rutină şi se desfăşoară într-o manieră nereflexivă şi implicită. Numai atunci când alţii le cercetază comportamentul, când viaţa socială este tulburată….actorii sociali sunt forţaţi să caute sau să construiască înţelesuri şi interpretări.

Metode, tehnici, instrumenteInvestigaţia socialului, Marina, 2003

Raportul dintre metode, tehnici si instrumente: Metoda- o strategie generală ce oferă o perspectiva

largă asupra socialului. Metodele oferă o perspectivă globală, dar detaliile sunt precizate de instrumente, iar informaţiile sunt culese prin instrumente

Tehnicile - oferă o perspectivă concretă asupra socialului.

Instrumentele realizează contactul nemijlocit cu socialul, fac posibilă cunoaşterea concretă, efectivă a socialului

Metode, tehnici, instrumenteInvestigaţia socialului, Marina, 2003

METODE

TEHNICI

INSTRUMENTE

SOCIALUL

Clasificare metode de cercetare

De culegere de dateDe analiza de date

Clasificare metode de culegere de date

Directe Interactive (ancheta, interviul) Observaţionale (observaţia)

Indirecte Experimentale Documentare

Clasificare metode de analiza a datelor

Statistice Analiza indicatorilor statistici de poziţie şi distribuţie Analia univariată Analiza multivariată

Hermeneutice Analiza de text (semantică) Analiza de conţinut (numerică)

Tehnici de cercetare

De culegere de date De analiză de date

Instrumente de cercetare

La strângerea de date: chestionar, ghid de interviu, fişă de observaţie, plan experimental, etc.

La analiza de date: programe informatice, foi de calcul, etc.

Stiluri de cercetare socială Investigaţia socialului, Marina, 2003

Ancheta sociologică şi sondajul de opinie, Rotariu &Iluţ, 1997

CalitativCantitativCantitativ-calitativCalitativ-cantitativ

Exemple la stiluri de cercetare

Cantitativ (vezi slide 12-13)Calitativ (vezi slide 14-15)

Diferenţe între stilul cantitativ şi cel calitativ

Investigaţia socialului, Marina, 2003Ancheta sociologică şi sondajul de opinie, Rotariu &Iluţ,

1997

1. Din punct de vedere al orientării epistemologice:

- cercetarea cantitativă se axează pe înţelegerea relaţiilor dintre fenomene, procese sociale, a cauzelor fenomenelor sociale utilizând o metodologie foarte bine pusă la punct (instrumente sociale şi statistice);

- cercetarea calitativă pune accentul pe înţelegerea punctelor de vedere ale persoanelor afectate de o problemă socială, de un fapt social utilizând conform obiectivelor sale o metodologie semistructurată, un loc important ocupându-l observaţia, interviul (preponderent calitative şi nu exclusiv calitative).

2.Din punct de vedere al rolului cercetării şi al relaţiei cercetare – teorie:

- cercetarea cantitativă este utilizată atunci când dorim explicaţii general valabile pentru o problemă sau fapt social, când vrem să confirmăm anumite teorii, ipoteze privind cauzele;

- cercetările cantitative sunt de regulă confirmatorii.

- cercetările calitative ar putea fi calificate ca fiind în general exploratorii.

3.Din punct de vedere al relaţiei dintre cercetător şi subiect (omul, problema,

tema):

- cercetările cantitative pun accentul pe investigaţia din exterior, păstrând o anumită distanţă fată de subiect;

- cercetările calitative încearcă să ajungă la punctul de vedere al observatului; pun accentul pe investigaţia din interior.

4. Din punct de vedere al metodelor utilizate:

- cercetările cantitative utilizează ancheta cu chestionar standardizat, experimentul şi sondajul de opinie;

- cercetările calitative utilizează interviul intensiv şi observaţia participativă

5. Din punct de vedere al datelor obţinute:

- din cercetările cantitative rezultă date “tari”, valide ( mare fidelitate)-coparabile în timp;

- din cercetările calitative rezultă date complexe, bogate şi de adâncime.

O cercetare sociala culege date sociale cu ajutorul unor instrumente – de ex. chestionar

Datele din cercetare se string in baze de date pe calculator si se prelucreaza

- SPSS

Bibliografie recomandată pentru primele cursuri

Norman Blaikie – Modele ale cercetarii sociale, 2010