Interviul TVRiscuri:-transformarea interviului intr-un moment de curtoazie- conversatie previzibila-agresiune verbalaJurnalistul-intervievator:-se face vazut ca reprezentant al opiniei publice care are dreptul la informatii si explicatii si, concomitent, la spectacol mediatic-isi asuma rolul de delegat al canalului de televiziune care difuzeaza interviul.-jurnalistul isi asuma rolul de evaluatorReguli pentru un interviu reusit1. Jurnalistul trebuie sa-si cunoasca foarte bine subiectul2. Jurnalistul trebuie sa aiba permanent in vedere scopul interviului sau3. Jurnalistul trebuie sa simta informatia esentiala4. Regula mesajului limpede numai atunci cand totul e clar pt jurnalist, devine clar si pt cel intervievat+ cel din fata ecranului5. Jurnalistul- un mediator neutru, dar exigent6. Mai bine obraznic decat plin de mila- exista interviu interfata- cu tema si chestionarul prestabilite- si interviu critic in care intervatorul si intervievatul sunt intr-o oarecare competetie de argumente si pozitii.7. Interlocutorul trebuie sa raspunda intotdeauna8. Vorbaretii trebuie temperati, iar mutii trebuie incitati sa vorbeasca9. Jurnalistul trebuie sa tina ritmul si sa posede calitati de dirijor si de regizor10. A nu face dintr-un mantou o palarie- are in vedere interviurile inregistrate, care trebuie tinute sub control pana la finalul post-procesarii. Montajul poate denatura mesajul initial.-interviul considerat perfect este acea care reuseste sa raspunda la cele sase intrebari fundamentale ale jurnalimului-se recomanda a se respecta succesiunea : o idee, o intrebare-daca ai intrebari pregatite, esti legat de ele din punct de vedere psihologic si devine mai greu sa asculti raspunsurile. Mai bine se urmareste succesiunea logica a raspunsurilor, dupa ce se reflecta indelungat asupra intrebarile, inainte de inceperea interviului-nu te teme sa lansezi intrebari simple-fara intrebari cu raspuns inchis-nu aproba raspunsurile interlocutorului cu Ok, am inteles, in regula.-nu te scuza cand adresezi o intrebare si nici nu o lansa folosind optativul: as vrea sa va intreb daca.-daca interlocutorul te avertizeaza ca exista restrictii legate de ceea ce se poate declara, este mai productiv sa negociezi ceea ce se precizeaza, decat sa incerci sa extragi informatia-daca, pe parcursul interviului, interlocutorul lanseaza o informatie importanta si neasteptata, schimba-ti planul din mers, adaptandu-l noii situatii.-nu subestima rolul atat de important al intrebarii de ce?.-cand interviul s-a indepartat de la subiect, incearca sa centrezi din nou interesul printr-o intrebare de relansare- telespectatorul stie sa faca diferenta intre politete si persistenta pozitiva, asa ca intrerupe-ti interlocutorul ori de cate ori raspunsul e prea lung.-fara intrebari ipotetice de genul ce s-ar fi intamplat daca?-pusa cu discernamant si masura, cate o interogatie provocatoare, care sa duca, pentru scurt timp, interlocutorul spre o falsa problema, poate aduce informatii si marturisiri neasteptateFunctii ale interviului:-relatarii- vizibila in formula de interview- recit: obiectivitate minima, minimum factual, plus de coloratura-depozitie- valorifica rolul de martor al interlocutorului, intre-un interviu-marturie: plus de factual, subiectivitate variabila, obiectivitate partiala-explicativa- interviurile cu un expert sau cu un specialist: plus de credibilitate acordat jurnalistului, plus de obiectivitate-evaluare- specifica interviului de opinie si il are in vedere pe interlocutorul-analist, care nu relateaza, ci lanseaza comentarii si estimari asupra unor evenimente: subiectivitatea sa nu depaseasca un nivel de pertinenta, jurnalistul are in vedere experti sau observatori specializati care emit opinii asupra unui caz.-descriere- atributul interviului-potret: minimum de factual si i importanta incarcatura subiectiva.Tipologii ale interviului de telviziune ( Larue-Langlois) in functie de continut:- Interviu de promovare- Interviu informativ- Interviu de analiza- de ce?- Interviu de opinie- esclusiv politic- Interviu-comentariu- opinia unui expert- Interviu de celebritate- Interviu de amploare- evenimente de maxim interes si de actualitate-regula a cadrului natural- surprinderea intervievatului in mediul pe care il reprezinta-in cazul in care zgomotul ambiental este puternic, sunt preferate microfoanele unidirectionale, care reduc foarte mult din bruiajul sonor.Reportajul TV1. Reportajul de stiri- tipul clasic, de mica intindere ( maxim 3 minute). Informatia transmisa se refera la un eveniment actual, care are loc intr-un interval de timp precis delimitat ( o zi), asa incat marcile temporale vor fi formulate: astazi, in urma cu catea ore etc.-obiectivitate prin verificarea surselor si a datelor si prin raportarea la rece a detaliilor semnificative ale unui eveniment.2. Reportajul de profunzime- mai amplu si mai dificil de realizat. O dimensiune specifica a acestei specii de reportaj este plasarea evenimentului in context, caracteristica ce presupune o documentare minutioasa a reporterului si un bun control al detaliilor, care trebuie plasate gradual si pt a raspunde treptat la cine, ce, cand, unde.3. Reportajul analitic( de interpretare)- isi centreaza atentia pe revelarea contradictiilor din interiorul unui eveniment si se straduieste sa raspunda intrebarii de ce. Reportaj dificil, necesita experiente, spirit polemic si exercitiu al interpretarii.4. Reportajul-ancheta: reportaj al probelor si al argumentelor imbatabile, de aceea este considerat si sursa a gloriei rapide pentru reporter.Etape:Pregatirea reportajului:-coordonate spatio-temporale: 1. Cine, ce , unde, cand.-actorii evenimentului trebuie pusi in tema fata de intentia reportajului si de subiectul acestuia, fara a li se expune in amanunt zonele de interes si prioritatile reportajului in abordarea temei.-verificare daca ziua, locul, ora si distributia participantilor nu s-a schimbatDocumentarea- utilizarea info din presa scrisa -consultarea unor surse academice -propria investigatie a reporterului -studierea atenta a contextului mediatic -rezolvarea mediatica a unor evenimente comparabile ii va oferi reporterului modele de actiune si descoperirea unor unghiuri inedite de abordare.Deplasarea echipei de filmare la locul evenimentului: -selectarea unor martori credibili- difuzarea interviului acordat neoficial este interzisa -apelul la surse oficiale -interactiunea cu alti jurnalisti -expertii- surse utile, limbaj nespecializat, informatie concisa -presa regionala- sursa -observatia directa- pt tv, comentariile minime si pertinente, care insotesc o buna naratiune a imaginii, reprezinta reteta ideala.Redactarea reportajului-trebuie sa tina cont de:-regula conciziei -reportajului trebuie sa retina atentia si sa provoace interesul fata de continuarea subiectului: regula primului cadru socant -unghiul de abordare a subiectului trebuie enuntat in primele 2 minute, pentru a asigura coerenta formatului -finalul reportajului nu trebuie sa lase loc unor asteptari neonorate -finalurile elaborate in formula moralizatoare sunt desuete si dau impresia ca il abuzeaza pe telespectatorSugestii pentru montarea reportajului:-cea de-a doua vizionare a materialului e bine sa fie facuta de catre reporter, asistat de operatorul de imagine si de editorul de montaj-pentru a obtine harta completa a elementelor de sunet si imagine, noteaza separat: reperele de timp de pe banda, planurile, elementele de ambianta, sincroanele pe care urmeaza sa le incorporezi in produsul final- lasa imaginea sa exprime si sa povesteasca fara sa o sufoci, mixand-o cu un comentariu redundant. economie de cuvinte-cateva secunde de imagine fara comentariu, inainte de intrarea in subiect vor provoca un suspans binevenit pentru debutul reportajului.

4