Psihologia educaţiei –note de curs……………………………………………………..………………………Mitroi-Maria-Monica

1

DIMENSIUNI COGNITIVE ALE ÎNVĂŢĂRII: ASPECTE ALE INTELIGENŢEI ŞI PERFORMANŢA ÎN ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE A ELEVILOR

In acceptie etimologica inteligenta ar fi capacitatea mintii noastre de a stabili legaturi, relatii

(I. Radu, 1991). Cert este ca se manifesta in mod diferentiat de la persoana la persoana si reprezinta un

instrument al reusitei. Putem sesiza daca ne raportam la persoanele pe care le consideram inteligente ca inteligenta implica ,,adaptare “ reflectata in conduita, capacitate de intelegere, de invatare sau de a profita

de experienta, capacitate de a rezolva situatii problematice, o forma superioara de organizare sau de

echilibru a structurilor cognitive etc. La o analiza atenta putem sesiza chiar ca fiecare este inteligent in felul sau, principalul criteriu ramanand reusita sau nivelul de performanta.

Exerciţiu: Philips 6-6, Ce înseamnă să fii inteligent?

1. DELIMITARI FORMALE

1. Inteligenta interfera cu constiinta, cu gandirea Inteligenta e o functie psihica fundamentata exclusiv pe procese constiente? Atunci cum se

explica insight–ul sau intuitia cognitiva, daca nu ca o consecinta a unei gestatii intelectuale (subconstienta sau inconstienta).

Este gandirea totuna cu inteligenta numai pentru faptul ca ambele opereaza cu relatii ? Totusi se

intrevad niste deosebiri in sensul ca gandirea este orientata mai mult spre filozofie, gnoseologie, in timp ce inteligenta ca dinamica psihologica prefera sa coboare in planul praxiologic al desfasurarii concrete a

vietii nemijlocite. Gandirea se intersecteaza cu inteligenta, dar nu se confunda cu ea. Nu intotdeauna

gandirea faciliteaza inteligenta ea putand fi o piedica a ei (dovezi din psihopatologie), deci distinctia

dintre ele trebuie pastrata. Gandirea este o ,, parte” a inteligentei, una din ,, formele” ei, care o ajuta sa se adapteze la real (M. Zlate, 1999).

2. Inteligenta si intelegerea Intelegerea consta in stabilirea unei relatii importante intre ceva necunoscut si ceva dinainte

cunoscut. Este un proces analitico-sintetic din punct de vedere operational, fiindu-i caracteristice (M.

Zlate, 1999): caracterul constient (pentru a incadra un obiect intr-o clasa, a-i stabili natura cauzele,

geneza, legitatile – toate acestea se produc in sfera constiintei); caracterul mijlocit (se bazeaza pe

actualizarea relatiilor anterior elaborate, relatii ce mijlocesc procesul actual, ceea ce a fost inteles devine mijloc pentru o noua intelegere), caracterul activ (intelegerea presupune actiune mintala si practica,

presupune un sir de operatii cum ar fi analiza, abstractizarea, compararea, sinteza, impune mobilizarea

tuturor resurselor intelectuale ale subiectului). Daca consideram ca activitatea inteligenta consta in intelegerea lucrurilor esentiale si raspunsul

adecvat la acestea apar alte intrebari, cum ar fi (R.L. Gregory, 1987): viteza sau acuratete, abstract contra

practic, inteligenti sunt cei care care raspund la probleme diferite, cei care inteleg esentialul dar nu pot reactiona sau cei care raspund corespunzator, dar nu-si pot explica actiunile.

3. Inteligenta si rezolvarea de probleme Rezolvarea de probleme reprezinta unul din criteriile revelatoare ale nivelului de elaborare a

gandirii individului (M. Zlate, 1999). Rezolvarea de probleme este o rezultanta a conlucrarii tuturor componentelor sistemului cognitiv (M. Miclea, 1998).

Orice problema contine doua categorii de date precise: ce ni se da si ceea ce ni se cere. Intre ele

exista un gol pe care trebuie sa-l umplem. Problema se asociaza cel mai frecvent cu bariera, obstacolul, semnul de intrebare, lacuna cognitiva, deci echivaleaza cu o stare de dezechilibrare, de nedeterminare.

Rezolvarea de probleme vizeaza refacerea echilibrului. Mecanismele de refacere constau in

restructurare, reorganizare, reintegrare, prelucrare. Dupa cognitivisti procesul rezolutiv presupune: 1) interpretarea situatiilor sau reprezentarea problemelor

2) elaborarea scopurilor si planificarea

Psihologia educaţiei –note de curs……………………………………………………..………………………Mitroi-Maria-Monica

2

3) memorarea evenimentelor critice (retinerea starilor deja intalnite are un rol important in

alegerea actiunilor)

4) evaluarea rezultatelor actiunii (evaluarea distantei pana la scop,recunoasterea situatiilor

critice, reflectia asupra incercarilor de solutionare ) Inteligenta se dovedeste prin rezolvarea de probleme noi, situatii care solicita mobilizarea

operatiilor gandirii, reprezentari, instincte, intuitii cognitive, imaginatie, creativitate etc (A. Cosmovici,

1997). Unii autori (Mackintosh, 1998 ) considera ca in viata reala problemele sunt rareori clare, inainte

de a gasi o solutie trebuie sa gasim problema ,,problem-finding”. Rezolvarea de probleme fiind o

rezultanta a tuturor componentelor sistemului cognitiv este un criteriu revelator al inteligentei .

4. Inteligenta si invatare Apropierea lor are ca punct de plecare definirea inteligentei ca si capacitate de a dobandi

capacitati, de a invata sa profiti de experienta, deci de aplicare prin transfer a achizitiilor in contexte

similare, capacitate de invatare rapida si eficienta (I. Radu, 1991 ). Teoria invatarii moderne pune accentul pe implicarea mecanismelor inteligentei pentru ca e vorba

de a detecta realatii cauzale care faciliteaza prezicerea sau controlul evenimentelor ulterioare, judecarea

probabilitatilor. Adesea diferentele IQ sunt corelate cu viteza cu care oamenii acumuleaza aptitudini de

complexitate moderata si eficienta performantei lor in etapele timpurii ale exercitiului (Ackerman, 1988,

apud Mackintosh, 1998). Sternberg (1995) sustine ca oamenii pot devenii inzestrati acceptabil in multe sarcini daca le dedica suficient timp ( prin exercitiu).

Invăţarea are ca efect modificarea modelului comportamental, a structurii cognitive, a starii

emotional –motivationale, sub infleunta actiunilor proprii si a conditiilor exterioare (I. Radu, 1991 ).

Inteligenta este superioara invatarii instrumentale, bazata pe incercare si eroare, ea reflecta competente de rationament mult mai performante. Inteligenta se opune automatismului dar ceea ce ea

transforma trece in rutina prin exercitiu (Doron &Parot , 1999).

5. Inteligenta si adaptarea Omul se poate adapta prin solutii inteligente non-instinctive si in acest sens P.P. Neveanu (1978)

sustine ca inteligenta este un instrument de adaptare care intra in functiune cand celelate instrumente de

adaptare nu mai pot face fata. Numeroase definitii accentueaza ideea de adaptare la situatii noi. Sternberg

(1995) in teoria triarhica sustine ca inteligenta se manifesta in rezolvarea sarcinilor inedite, este capacitate de a invata si gandi in concepte noi , respectiv in situatii conceptuale noi, deci implica adaptarea la nou

(Radu, 1991).

2. EXISTĂ O TIPOLOGIE A INTELIGENTEI ?

Howard Gardner (1983, 1993) a propus o teorie a inteligentelor multiple (Frames of Mind: The

Theory of Multiple Intelligences) in care inteligenta nu este doar un construct unitar. Gardner vorbeste

despre 9 inteligente diferite care sunt relativ independente una fata de alta. Fiecare e un sistem separat de

functionare, desi aceste sisteme pot interactiona pentru a produce ceea ce noi vedem ca o performanta inteligenta. El vede fiecare abilitate ca o inteligenta separata nu doar o parte a unui intreg, spre deosebire

de teoriile factoriale.Cele noua tipuri de inteligenta sunt:

Tipul de inteligenta

Ce presupune? Cum învață? Experți

Inteligenta

logico-

matematica

Capacitatea de a utiliza cu usurință cifre,

unități de măsură, de a face calcule,

raționamente logice, demonstrații, de

rezolva probleme, de a înţelege relaţiile

complexe dintre concepte, idei şi lucruri

Elevii clasifica, organizează,

sistematizează, măsoară,

calculează, testează, stabilesc

priorități, ipoteze ştiinţifice,

demonstrează, argumentează,

etc, se descurcă foarte bine cu

simboluri si reprezentări grafice.

Matematicieni,

fizicieni, ingineri,

contabili, etc

Psihologia educaţiei –note de curs……………………………………………………..………………………Mitroi-Maria-Monica

3

Inteligenta

spatiala Capacitatea de a percepe corect lumea

înconjurătoare pe cale vizuală, precum şi

capacitatea de a recrea propriile

experienţe vizuale

Capacitatea de a percepe cu

deosebită acuitate culorile,

liniile, formele, spaţiul, pot

percepe relaţiile dintre aceste

elemente; ei pot vizualiza, pot

reprezenta grafic imagini în

spaţiu, pot să-şi înţeleagă propria

poziţie într-un spaţiu matriceal,

etc

Pictor, sculptor,

arhitect, cartograf,

proiectant, grafician,

navigator, etc

Inteligenta

lingvistica

Capacitatea de a folosi ,,puterea

cuvântului”

Elevilor le place să citească, să

scrie, să povestească, să facă

jocuri de cuvinte, să argumenteze, să dezbată, să facă

analize metalingvistice, etc.

Invata uşor ascultând,

exprimându-se, explicând altora,

etc

Fie în registrul oral

(ca moderator TV,

orator, politician, povestitor), fie în

registrul scris (ca

jurnalist, dramaturg,

poet, editor), lingvist,

translator, etc

Inteligenta

muzicala Capacitatea de a percepe (în calitate de

meloman), de a discrimina (în calitate de

critic muzical), de a transforma (în

calitate de compozitor), şi de a exprima

(în calitate de interpret) formele muzicale

(Armstrong, 2000)

Se folosesc de ritm, rimă, linie

melodică pentru a învăța mai

uşor, au o perceptie fina a

ritmului in toate evenimentele, in

viață

Muzicieni, coregrafi,

poeți, actori, etc

Inteligenta

corporal- kinestezica

Capacitatea de a coordona mişcarile

corpului, de a manevra obiecte, de a realiza coordonarea (armonia) dintre trup

şi spirit

Jocuri de rol, mişcare, sport,

jocuri, experiențe tactile, ocazii de a construi, învățare

experiențială, prin mişcare, prin

atingere, prelucrând informația

prin senzații corporale

Sportivi, actori,

dansatori, meşteşugari, etc

Inteligenta

interpersonala Capacitatea de comunicare verbală şi

nonverbală, deprinderi de colaborare,

capacitatea de rezolvare a conflictelor, de

lucru consensual în grup, capacitatea de a

avea încredere, de a respecta, de a fi lider,

de a-i motiva pe ceilalţi în vederea

atingerii unor scopuri reciproc

avantajoase (Bellanca, 1997).

Ei invata foarte bine in echipe,

se implica in proiecte de grup si

au nevoie mereu sa tina

contactul cu oamenii

Profesori, medici,

asistenți sociali,

psihologi, etc

Inteligenta

intrapersonala Capacitatea de a avea o reprezentare de

sine corectă (de a cunoaşte calităţile şi punctele slabe), capacitatea de

autodisciplină, autoînţelegere şi

autoevaluare, metacogniție (Armstrong,

2000)

Invațare individualizată, în ritm

propriu, spațiu propriu de învățare, petrec timpul

reflectând, gândind,

autoevaluându-se, etc

Artişti, poeți,

scriitori, oameni de ştiință, etc

Inteligenta

naturalista Capacitatea de a recunoaçte çi clasifica

uşor tipare şi comportamente, apreciază

impactul naturii asupra omului şi a

omului asupra naturii

Proiecte la ştiinţe naturale,

observarea evoluției, observarea

diferențelor, încadrarea în

categorii,experimente, utilizarea

unor instrumente de investigare,

realizarea de portofolii etc

Biologi, zoologi,

ecologişti, medici

veterinari, etc

Inteligenta

existentiala Sensibilitate si capacitate de a aborda

întrebari profunde despre existența

umana, cum ar fi: sensul vieții, apariția vieții, universului, etc

Sunt preocupați de marile

probleme existențiale, pun

întrebări, explică, interpretează idei, au o înțelegere superioară,

metafizică asupra realității etc

Filosofi, teologi,

astrologi,

astrofizicieni, etc

Psihologia educaţiei –note de curs……………………………………………………..………………………Mitroi-Maria-Monica

4

Viziunea lui Gardner asupra mintii este modulara, el crezand ca pot fi izolate, emanand din portiuni

distincte sau module ale creierului.

Exerciţiu: Ce inseamnă fiecare tip de inteligenţă? Cum învaţă cei care au dominant acel tip? In ce

profesii îi regăsim ca experţi?

Exerciţiu: Ce relevanţă au aceste informaţii pentru un cadru didactic?

Inteligenta scolara reprezinta echilibrul dinamic dintre asimilarea cerintelor scolare si

acomodarea la acestea, la diferite niveluri de scolarizare. Se formeaza in procesul de scolarizare ca rezultat al structurarii potentialitatilor mintale ale copilului. Dupa Kulcsar (1978) inteligenta scolara o raportam la

capacitatea elevilor de a-si insusi cunostinte scolare, deprinderi intelectuale, in conditii obisnuite de

scolarizare. Aptitudinea scolara include:

• factori verbali ,, v” reprezentand posibilitatea elevilor de a intelege rapid si in mod adecvat sensul cuvintelor,

propozitiilor, frazelor ;

• factori de fluiditate verbala ,,w” , adica exprimare corecte si adecvata;

• factori numerici ,,n” dati de usurinta de a opera cu numere, cu aspecte cantitative,, capacitatea de rezolvare a

problemelor;

• factori perceptivi ,,p” cu referire la capacitatea de a percepe in detaliu obiecte, fenomene, situatii, bun spirit de

observatie;

• factori de reprezentare spatiala ,,s” dati de posibilitatea de a transpune pe plan mental situatii, intamplari,

evenimente si de a opera cu imaginea acestora;

• dexteritatea manuala ,,m” prin utilizarea de obiecte, instrumente necesare realizarii optime a unei activitati;

• factori de rationare ,, R” reprezentati de factori de gandire, inteligenta generala, posibilitatea de a rationa, de a obtine un rezultat pe gaza unei argumentari.

3. MASURAREA INTELIGENTEI. IMPORTANTA CUNOASTERII NIVELULUI INTELECTUAL

Alfred Binet (1904 ) a propus un test, un instrument de departajare a copiilor cu dificultati in scoala, un

instrument de predictie a reusitei scolare, care a constituit ,,prima scala metrica a inteligentei. Este vorba de 30 de probe ordonate pe varste ce aproximeaza compozitia operatorie a inteligentei: spirit de

observatie, intelegere, memorie, rationament, vocabular, deci inteligenta reprezinta un model de

functionare a acestui ansamblu compozit. Binet si Simone au pornit de la observatia ca dezvoltarea inteligentei nu e absolut paralela cu dezvoltarea generala sau ,,varsta cronologica“. Stern a propus o

formula de calcul introducand conceptul de coeficient de inteligenta ( intelligence quotient – IQ , QI, CI ),

care reprezinta raportul dintre varsta mintala si varsta cronologica exprimata in procente. Wechsler spune

ca inteligenta ,, influenteaza viata noastra de zi cu zi” . Noi folosim inteligenta nu numai cand rezolvam teste, ci si atunci cand muncim, cand realationam cu ceilalti in profesiunile noastre si in conducerea|

organizarea propriilor noastre vieti, in general. Astazi sute de teste de inteligenta sunt utilizate zilnic.

Exista teste cu aplicare individuala si aplicare colectiva dupa cum urmeaza: teste non-verbale, teste verbale, teste factoriale de inteligenta, teste de inteligenta sociala, etc

Dupa coeficientul de inteligenta (IQ) la testul Raven apar urmatoarele subdepartajari:

� 0-19 deficienta mintala grava (idiotie); 20-49 deficienta mintala medie (imbecilitate); 50-69 deficienta

mintala usoara (debilitate); 70-79 inteligenta de limita; 80-89 inteligenta medie; 90-99 inteligenta de nivel mediu slaba; 100-109 inteligenta de nivel mediu buna; 110-119 inteligenta deasupra nivelului mediu;120-

140 inteligenta superioara; peste 140 inteligenta extrem de ridicata.

� Apar astfel urmatoarele situatii: subdotare intelectuala sau supradotare intelectuala, alaturi de inteligenta de nivel mediu;

Psihologia educaţiei –note de curs……………………………………………………..………………………Mitroi-Maria-Monica

5

Fara a expune exhaustiv care sunt limitele testelor IQ trebuie sa recunoastem utilitatea lor in selectia si

orientarea scolara si profesionala, in clinica si in cercetare.

Prezinta insemnatate masura in care individul isi utilizeaza inteligenta. Diferentele individuale in

activitatea intelectuala elevilor trebuie identificate de catre profesor (apeland la diverse metode de cunoastere) in vederea unei abordari diferentiate. Neglijarea acestui aspect afecteaza atat activitatea de

invatare a elevilor, cat si activitatea de predare a profesorului:

� Nesolicitarea pe masura a capacitatilor elevilor superior dotati; � Suprasolicitarea celor cu un nivel de inteligenta modest, prin aceasta impiedicandu-se progresul lor;

� Ramanerea in urma la invatatura sau plictisul pentru categoriile opuse de elevi;

� Profesorul prin neindeplinirea obligatiilor privind respectarea programei scolare poate trai insuccesul elevilor ca pe un insucces personal. etc

Scopul nu este doar masurarea capacitatilor mintale, cat si intelegerea si ajutarea oamenilor sa

le foloseasca. In acest sens R. Feuerstein propune Programul de imbogatire instrumentala. Programul

se aplica intre doua evaluari ale inteligentei cu ajutorul testului Learning Potential Assessment Device (LPAD), performantele individului nefiind raportate la norme (etaloane) ci la el insusi, la propriile sale

performante intelectuale.

tipuri de reprezentări asupra inteligenţei ale profesorului: reprezentarea elevului şi reprezentarea inteligenţei.

Calităţile elevilor apreciate cel mai mult de profesori sunt considerate (în ordine): sârguinţa la

învăţătură, particularităţile voliţionale de caracter, conduita corespunzătoare în societate şi abia pe locul următor se situează aptitudinile intelectuale.

Reprezentarea valorică a suprastructurii unei clase la începutul activităţii cu aceasta (3% elevi

excelenţi, 12% buni, 30% buni spre modeşti, 30% buni spre slabi, 12% cu probleme, 3% pentru

învăţământul special) poate influenţa considerabil activitatea şi comportamentul profesorului care din start acordă elevilor inegalităţi de şansă (Iucu R, 2000).

Pentru mulţi indivizi, reprezentarea inteligenţei ca înnăscută îndeplineşte o funcţie de protejare a

identităţii pozitive. O astfel de reprezentare este în contradicţie cu misiunea profesorilor. Profesorii cu experienţă sunt într-o mai mare măsură adepţii ideii ineiste decât debutanţii, dar şi la aceştia credinţa lor în

posibilităţile nelimitate de a influenţa performanţa copiilor dispare treptat, lăsând loc scepticismului dublat

adesea de elitism.

TEME DE REFLECŢIE:

1) De ce credeti ca este important ca un dascal sa aprecieze corect nivelul de dezvoltare intelectuala

a fiecarui elev? 2) Ce tipuri de inteligenta ar trebui sa fie dominante la un cadru didactic?

3) De ce un cadru didactic trebuie sa aiba un coeficient de inteligenta emotionala crescut? Dati

exemplu de o situatie in care un profesor a demonstrat ca are o buna inteligenta emotionala. 4) La ce credeţi că se referă inteligenţa şcolară?