Inteligenta Emotional A vs Sociala

8/8/2019 Inteligenta Emotional A vs Sociala

1/8

INTELIGENTA EMOTIONALA SAU INTELIGENTA SOCIALA N MEDIUL MILITAR!?Margareta Iosub*

Maria Comaneanu**Alina Bania***

Irina Papaleata****

Omul este un animal social, dupa cum a spus Aristotel, nca din sec. IV .c. Omultraieste si activeaza ntr-un mediu social, nu poate exista n izolare. De aceea,eficienta sa att n rezolvarea problemelor din viata de zi cu zi, ct si a celorntlnite n activitatea profesionala, nu depinde numai de aptitudinea intelectuala,ci si de capacitatea de a construi si dezvolta relatii interpersonale pozitive siarmonioase, care sa permita ndeplinirea telurilor propuse. Suntem n era n caretot mai multe voci sustin necesitatea dezvoltarii acelei laturi a naturii umane careeste inteligenta emotionala, cea care ne asigura succesul att n planprofesional,ct si personal. n ultima perioada nsa, cnd vine vorba de eficienta,discutiile se poarta mutndu-se de la notiunea de inteligenta cognitiva la notiuneade inteligenta emotionala, si mai nou la cea de inteligenta sociala. Prin urmare,apare ca noua tendinta de redefinire a conceptului de inteligenta sociala diferita de

inteligenta emotionala, nu ca parte a acesteia ci ca dimensiune de sine statatoare.

I. Introducere: delimitare conceptuala - inteligenta cognitiva, inteligentaemotionala, inteligenta sociala

Termenul de INTELIGENTA provine din latinescul INTELLIGERE care nseamna arelationa, a organiza sau de la INTERLEGERE, care presupune stabilirea de relatiintre oameni.

Secolul XX a fost dominat de conceptul "coeficient de inteligenta" (I.Q.) caindicator extrem de important n anticiparea performantelor de care ar fi putut fi

capabil un individ. Ideea ca un singur numar format din trei cifre desemneaza opersoana ca avnd un anumit de potential sigur de succes n viata ncepuse sadevina un crez. Experienta a demonstrat nsa ca a fi deosebit de inteligent nunseamna neaparat a fi eficient.

Cel ce a rasturnat una din cele mai fundamentale ipoteze ce a stat la baza nsasi aeducatiei si psihologiei, si anume aceea ca eficienta apare datorita unei singurecaracteristici numita "inteligenta"(mentala) este Howard Gardner . Astfel a prinscontur conceptul de "inteligenta emotionala" (I.E.) care l implica pe cel de I.Q.,dar si l depaseste prin complexitate. Ultimul deceniu a profilat mult mai binetermenul de I.E., iar Daniel Goleman si-a adus foarte mult contributia n acestsens. Asadar pornind de la sesizarile facute de acesta, cum ca "suntem judecati nudupa inteligenta noastra ori dupa competenta profesionala, ci dupa

comportamentul nostru fata de noi si fata de ceilalti" putem defini I.E. si prinurmare daca ar fi sa dam o definitie simpla , am putea spune ca omul care prezintaun coeficient ridicat al I.E. este o persoana inteligenta dar si foarte abila nrelationarea n plan social, un om capabil sa comunice eficient cu ceilalti, sa-icoordoneze, sa rezolve abil si cu diplomatie diverse conflicte si situatiiproblematice.

Deci, ca o concluzie de moment cele mai multe lucrari de specialitate au raspnditn ultima vreme foarte mult ideea ca exista clar doua categorii principale n care

1
http://www.e-scoala.ro/psihologie/inteligenta_emotionala_inteligenta_sociala_mediul_militar.html#*%23*http://www.e-scoala.ro/psihologie/inteligenta_emotionala_inteligenta_sociala_mediul_militar.html#**%23**http://www.e-scoala.ro/psihologie/inteligenta_emotionala_inteligenta_sociala_mediul_militar.html#***%23***http://www.e-scoala.ro/psihologie/inteligenta_emotionala_inteligenta_sociala_mediul_militar.html#****%23****http://www.e-scoala.ro/psihologie/inteligenta_emotionala_inteligenta_sociala_mediul_militar.html#**%23**http://www.e-scoala.ro/psihologie/inteligenta_emotionala_inteligenta_sociala_mediul_militar.html#***%23***http://www.e-scoala.ro/psihologie/inteligenta_emotionala_inteligenta_sociala_mediul_militar.html#****%23****http://www.e-scoala.ro/psihologie/inteligenta_emotionala_inteligenta_sociala_mediul_militar.html#*%23*


2/8

poate fi mpartita inteligenta: cea cognitiva (analitica, logica) si cea emotionala.Cea dinti este strategica si actioneaza pe termen lung, pe cnd cea de-a douapoate oferi raspunsuri la probleme curente.

Legndu-ne mai departe de ideea ca traim ntr-o societate dinamica unde totuleste n schimbare, unde oamenii de stiinta fac noi descoperiri care conduc la

revolutionari ale diferitelor concepte, dar si domenii de activitate, putem spune caacest fenomen specific mai ales psihologiei are influente ce se manifesta implicit sin domeniul militar.

n acest context, al mediului militar, n special vis a vis de formarea cadrelor si nmod deosebit a celor cu pregatire superioara investite cu responsabilitatea de aconduce structuri sociale sau de a gestiona procese cu specializare stricta,aplicarea acestor concepte constituie o prioritate cu semnificatie majora.La prima vedere lucrarea pare a acorda importanta conceptului de I.E. n mediulmilitar, nsa ceea ce dorim mai mult dect att este chiar depasirea acestuiconcept si evidentierea unei alte inteligente si anume inteligenta sociala (IS.).

Plecnd de la ideea ca "dincolo de I.Q. este I.E. " invocam teoria: " dincolo de I.E.este I.S. ".Totul a pornit de la studiul celor mai importante lucrari referitoare la I.E. :- ncepnd cu anii 1980, Howard Gardner elaboreaza modelul pentru inteligentemultiple: verbal-logica, matematic-simbolica, spatiala, kinestetica, interpersonala,intrapersonala si muzicala.- Prin anii 1990, Daniel Goleman, vorbeste clar despre coeficientul emotionalncercnd sa ncadreze un model practic alcatuit din cinci dimensiuni.- n anii 2000, Steven J. Stein si Howard E. Book, descriu o alta organizare ainteligentei emotionale.Un studiu recent elaborat de catre Karl Albrecht mentioneaza necesitatearearanjarii modelului "multiplelor inteligente" al lui Howard Gardner, n alte sasecategorii primare :

1. inteligenta abstracta: rationamente simbolice;2. inteligenta sociala: legaturile interumane;3. inteligenta practica: organizarea activitatilor;4. inteligenta emotionala: constiinta de sine si auto-controlul;5. inteligenta estetica: sensul formelor, desenul, muzica,arta si literatura;6. inteligenta kinestetica: capacitatile fizice cum ar fi cele sportive, dansul, muzicaetc.Modelul practic al competentei I.E. elaborat de Daniel Goleman identificaurmatoarele cinci dimensiuni:1. Constiinta de sine;2. Auto-cenzurarea;3. Motivatia;4. Empatia;

5. Relatiile.

Steven j. Stein si Howard E. Book se refera la organizarea I.E. sub forma unordomenii, dupa cum urmeaza:1. Domeniul intrapersonal: constiinta emotionala de sine, caracterul asertiv,independenta, respectul de sine, mplinirea de sine;2. Domeniul interpersonal: empatia, responsabilitatea sociala, relatiileinterpersonale;3. Domeniul adaptabilitatii: testarea realitatii, flexibilitatea, solutionarea

2


3/8

problemelor;4. Domeniul administrarii stresului: toleranta la stres, controlul impulsurilor;5. Domeniul starii generale: optimismul, fericirea.

Momentul aparitiei ideii de departajare a I.S. de I.E. s-a concretizat n urmaanalizei acestor clasificari si analiza ideii de inteligenta sociala elaborat de catre

K.Albrecht . De exemplu, n clasificarea lui D.Goleman una din cele cinci dimensiuni relatiile pare sa extinda modelul si conceptul dincolo de legaturile practice.Primele patru competente fac o identificare clara a elementelor peisajuluiemotional intern, care influenteaza comportamentul unei persoane n modurifundamentale. si cu siguranta au o influenta importanta n capacitatea uneipersoane de a interactiona bine cu ceilalti. Dar ncercnd sa ncadram cu fortacompetentele sociale ntr-un model deja generalizat al competentei emotionale,riscam sa facem prea putin cu prea mult. Sesizam ca acelasi lucru se ntmpla si ncelelalte clasificari. Prin urmare, cu respectul cuvenit att pentru Gardner,Goleman, ct si pentru Stein si Book, se pare ca merita efortul de a combinaaceste concepte ca perspective complementare. Ne putem gndi la I.E. ca la odimensiune a competentei interne constiinta de sine si desfasurarea abilitatilorunor reactii emotionale. Apoi putem descrie modelul I.S. n functie decompetentele orientate spre exterior.

n continuarea acestei idei dorim sa prezentam un simplu dar detaliat modelpentru descrierea, evaluarea si dezvoltarea I.S., elaborat de catre K.Albrecht.Acest model este alcatuit din cinci dimensiuni distincte:1. Constiinta situationala (Situational Awarness-S) - "radar social" sau abilitatea dea studia situatiile si de a interpreta comportamentul oamenilor.2. Prezenta (Presence-P) - "tinuta" sau ntreaga colectie de semnale pe care ceilaltile proceseaza ntr-o impresie evaluatoare a unei persoane.3. Autenticitatea (Authenticity-A) - radarele sociale ale altora asupracomportamentului nostru.4. Claritatea (Clarity-C)- capacitatea noastra de ai face pe altii sa coopereze cu

noi.5. Empatia (Empathy-E)- dar empatia mpartita ntre doua persoane, ca stare alegaturilor cu alta persoana care sa creeze bazele pentru o interactie pozitiva sicooperare.Albrecht numeste aceste dimensiuni chiar definitia I.S. si pe aceasta ca unadevarat instrument de diagnosticare pentru I.S. la care el se refera cu acronimulS.P.A.C.E.Cu alte cuvinte este nevoie de ambele inteligente pentru succese interpersonale.Dupa cum se poate sesiza, att Gardner ct si Stein si Book, emit ideea uneiinteligente intrapersonale I.E., pentru scopuri practice si inteligentainterpersonala competitiva n situatii umane.Ca o concluzie teoretica, valoarea acestei delimitari clare a conceptiilor poate sta noportunitatea coordonarii si interrelationarii lor, mai degraba dect n ncercarea

restrngerii lor ntr-un singur recipient conceptual.

II. Metodologie-cercetare

1. Obiectivele cercetarii

Problematica I.E. si mai nou a conceptului de I.S. pe care am urmarit sa-l reliefam,a devenit una puternic controversata n toate domeniile de activitate. Din acestmotiv am urmarit sa subliniem relevanta cunoasterii acestora din perspectiva

3


4/8

mediului militar.Aspectul de baza de la care am pornit n cercetarea de fata se refera lacunoasterea si utilizarea conceptelor diferite de I.E. si I.S., n mediul militar, cuscopul ulterior de a valorifica la maxim competenta profesionala.Scopul de baza al acestei lucrari este de a descoperi diferitele caracteristici ale I.E.si apoi a scoate din rndul acestora pe acelea care le vizeaza strict pe cele comune

conceptului I.S. Adica, de a descoperi care din aceste caracteristici sunt mai multaccentuate si care din ele sunt mai putin manifeste n mediul militar, analiza pemarginea careia s-ar putea elabora n viitor adevarate programe de dezvoltare aacelor caracteristici n minus. Fara a ne propune acest lucru n cercetarea de fata,o asemenea abordare ar putea avea ca beneficiu esential cresterea performantelorangajatilor, dar si a sistemului militar n sine. Avantajele ar fi semnificative pentruambele parti implicate n procesul muncii, mai ales ca n acest context " regulilemuncii sunt n plina mutatie" [3].n cercetarea ntreprinsa am ncercat sa stabilim o ierarhie a niveluluicaracteristicilor I.E. si o departajare a acelor caracteristici comune cu I.S.

2. Ipoteze

1). Anticipam ca va apare ca evident factorul de supraevaluare n momentulaplicarii scalei de autoevaluare a caracteristicilor I.E.;2). Anticipam scoruri mai scazute la caracteristicile comune I.S.

3. Metode folosite

Metoda folosita pentru atingerea obiectivelor propuse si verificarea ipotezelor sebazeaza pe masurarea nivelului caracteristicilor I.E. din care am scos ulteriorcaracteristicile I.S. Aceasta a constat n elaborarea unei "Scale de autoevaluare aI.E." la care am adaugat orientativ Testul C.P.I. ad.383.

1. "Scala de autoevaluare a I.E."- a fost elaborata pornindu-se de la clasificarea

realizata de catre Stein si Book.Aceasta este alcatuita din 15 caracteristici sau competente personale emotionale:- Constiinta emotionala de sine capacitatea de a recunoaste cum si de ce te simtintr-un anumit fel;- Caracterul asertiv - capacitatea de a exprima n mod clar sentimentele;- Independenta - capacitatea de autocontrol si autodirectionare tn gndire siactiune;- Respectul de sine - capacitatea de a-si recunoaste punctele slabesi de a te simtibine n ciuda acestora;- mplinirea de sine - capacitatea de a te simti bine la locul de munca si n viatapersonala;- Empatia - capacitatea de a vedea lumea cu ochii altora;- Responsabilitatea sociala - capacitatea de a fi cooperant si activ n grupul din

care faci parte;- Relatiile interpersonale - capacitatea de a construi si mentine relatii beneficepentru ambele parti;- Testarea realitatii - capacitatea de a vedea lucrurile asa cum sunt, si nu asa cumam dori noi.- Solutionarea problemelor - capacitatea de a defini problemele si de a gasi solutiieficiente si adecvate;- Toleranta la stres - capacitatea de a ramne calm n fata evenimentelor si stariloremotionale conflictuale, fara a fi afectati;

4


5/8

- Controlul impulsurilor - capacitatea de a rezista impulsului de a actiona;- Optimismul - capacitatea de a mentine o atitudine realista si pozitiva n fata unormomente grele;- Fericirea - capacitatea de a fi satisfacuti n viata, de a fi plini de entuziasm.Dupa analiza acestei scale de autoevaluare si a celor 5 dimensiuni S.P.A.C.E. a luiAlbrecht, am decis sa reliefam factorii comuni ai I.S. din rndul factorilor I.E.

Ne-am oprit la 5 dintre acestia:- Empatia- Responsabilitatea sociala- Relatiile interpersonale- Caracterul asertiv- Flexibilitatea.

2. Testul C.P.I.ad.383 este o varianta adaptata a testului original C.P.I., adaptarefacuta pe populatia militara. Acesta a si fost unul din motivele pentru care a fostales, dar mai mult pentru ca prin aplicare acestuia s-a ncercat elaborarea uneipredictii asupra comportamentului individual si identificarea unor trasaturi specificepersoanelor care lucreaza n mediul militar.

III. Prezentarea si interpretarea datelor

1. Lotul de cercetare

Studiul s-a desfasurat pe 3 Centre Militare din Bucuresti, pe un lot de 75 desubiecti. Acestia au vizat ntreaga categorie de personal, adica personalul civilcontractual si cadrele militare pe care l-am mpartit n functie numar, sexe, vrsta,studii, dupa cum urmeaza:

- numarul personalului: - personal civil contractual = 37- cadre militare = 38

- vrsta: - 22-53 ani- sexul: - barbati = 44- femei = 31- studii: - medii = 50- superioare = 26

2. Interpretarea rezultatelor

Datele obtinute cu ajutorul cercetarii prezentate a dus la conturarea unor rezultate,dupa cum urmeaza:

1. Rezultatele obtinute dupa aplicare si interpretare la "Scala de autoevaluare aI.E." sunt:

+ capacitatile cele mai accentuate, care au obtinut valori maxime:- independenta- mplinirea de sine- optimismul- responsabilitatea sociala- constiinta emotionala de sine, testarea, realitatii.

+ capacitatile mediu prezente:

5


6/8

- relatiile interpersonale- caracterul asertiv- fericirea- solutionarea problemelor

+ capacitatile minim prezente:

- empatia- toleranta la stres- respectul de sine- controlul impulsurilor- flexibilitatea

+ capacitatile care nu s-au consemnat:- empatia 26,38%- flexibilitatea 8,33%- controlul impulsurilor 8,33%- respectul de sine 6,94%- caracterul asertiv 4,16%

2. La rezultatele obtinute dupa aplicarea C.P.I. ad. 383 am luat n consideratiefactorii care prin semnificatia definitiilor lor reflecta specificul definitiei I.S. Acestetrasaturi de personalitate consideram ca ar trebui sa fie obligatoriu necesare uneipersoane cu o I.S. ridicata care sa permita acesteia o buna adaptare si dezvoltaren mediul organizational din care face parte. si tocmai la aceste nsusiri psihicedelimitate din C.P.I. ad. 383 am ntlnit cea mai mare frecventa de scoruri critice:

- flexibilitatea- dominanta- eficienta intelectuala- comunalitatea- capacitatea de statut

3. Analiza tuturor rezultatelor.Lund orientativ ca studiu testul C.P.I. ad. 383 putem sesiza ca acele trasaturi depersonalitate manifestate prin scoruri critice sunt tocmai cele ce zugravesc unprofil psihologic caracterizat printr-o I.S. scazuta. Spunem acest lucru deoarecedaca privim caracteristicile comune I.S. din "Scala de autoevaluare a I.E" sesizamca acestora li s-au acordat de fapt cele mai mici note.

Rezultatele cercetarii in raport direct cu afirmarea sau infirmarea ipotezelor sunt:- Referitor la prima ipoteza conform careia am anticipat a va aparea ca evidentfactorul de supraevaluare a caracteristicilor din "Scala de autoevaluare a I.E" s-aconstatat o pondere semnificativ ridicata a notelor maxime la nivelul ntreguluipersonal al unitatilor militare. Acest lucru se explica prin faptul ca n ultima vreme

se petrec schimbari de baza n structura de organizare a sistemului militar, motivpentru care atitudinea personalului este una de supraevaluare, chiar disimulativa.n concluzie, prima ipoteza a cercetarii se confirma.- A doua ipoteza a luat n considerare aparitia unor scoruri scazute lacaracteristicile descrise ca apartinnd I.S. Din analiza rezultatelor si a ierarhizariicaracteristicilor I.E. comune cu I.S. se constata acest lucru. Prin urmare si cea de-a doua ipoteza se confirma.

Concluzii

6


7/8

Aceasta cercetare a ncercat sa schiteze o imagine a aptitudinilor I.S., dar mai aleso delimitare a acesteia de I.E. Trebuie sa adaugam ca efortul nostru a fost mai alesbazat pe stiinta bunului simt cnd am ncercat sa definim si sa extragem acelecompetente importante pentru I.S.

Cum cercetarea va continua, speram ca n viitor sa putem gasii chiar tehnicamasuratorilor riguroase pentru a caracteriza stiintific componentele I.S. ntr-uninstrument pe care sa l putem folosii mai ales n domeniul militar.

Dorim acest lucru deoarece credem ca ne numaram printre cei care nteleg caimpactul comportamentului bazat pe o inteligenta sociala dezvoltata este puternicasupra calitatii perceptiilor si moralei angajatilor la locul de munca. Pentru aceastapresupunem ca pe viitor vom putea elabora chiar adevarate modele practice dedezvoltare a I.S.

Cu toate acestea putine organizatii n general si cu att mai putin sisteme ca celmilitar, au programe pentru asigurarea calitatii supervizarii la toate nivelele.

Studierea, mai ales a sistemului militar prin lentilele I.S. cu siguranta ca va danastere unei abordarii preponderent practice. Afirmam acestea deoarececonsideram sistemul militar "o organizatie care se afla n cautare de persoane cupotential nalt (cum sunt numiti adesea viitori lideri) si care ar face bine sa nceapaprin a alege persoanele potrivite si nu sa treaca direct la formarea lor ca persoanepotrivite"[6]. Acest sistem ar trebui sa si asume misiunea de a continua procesulde formare al unor oameni de reflectie si de actiune, gnditori creativi si cu spiritcritic, capabili sa gaseasca raspunsuri adecvate cu o evidenta ncarcatura etica,provocarilor cu care se vor confrunta pe plan profesional.

Consideram de domeniul actualului dobndirea, dezvoltarea unor capacitaticoncrete, ca cele apartinnd I.S. si care sa constituie garantia pentru achizitii

adecvate din punct de vedere profesional n plan atitudinal-comportamental.Prin urmare evaluarea minutioasa si n profunzime a I.S. necesita un procesdetaliat care n momentul de fata ar ajunge dincolo de scopul acestei lucrari.

n ultimi ani, cercetatorii si expertii n dezvoltarea organizatiilor mai ales, aunceput sa considere anumiti factori cum ar fi I.E. ca fiind fundamentali. Cumaceasta tendinta constructiva continua, speram ca n viitor si sistemul militar caorganizatie sa fie cuprins de fenomenul I.E. si apoi depasit de fenomenul I.S.

Bibliografie

1. Karl, ALBRECHT "Social Intelligence The New Science of Succes", Publishedby Jossey Bass, San Francisco, California, 20062. Tara, BENNETT GOLEMAN "Alchimia emotionala", Ed. Curtea Veche,2002Bucuresti;3. Daniel GOLEMAN "Inteligenta emotionala", Ed. Curtea Veche,2001 Bucuresti;4. Daniel GOLEMAN "Inteligenta emotionala, cheia succesului n viata", Ed.Allfa,2004 Bucuresti;

7


8/8

5. Daniel, GOLEMAN, R. BOYATZIS, A. MCKEE "Inteligenta emotionala nLeadership", Ed. Curtea Veche,2005 Bucuresti;6. Manfred, KETZ de VRIES "Leadership. Arta si maiestria de a conduce", Ed.Codecs, Bucuresti;7. "Metodologia privind cunoasterea si asistenta psihologica a cadrelor militare sipersonalului civil";

8. Steven, STEIN, Howard E. Book "Forta inteligentei emotionale. Inteligentaemotionala si succesul vostru", Ed. Allfa,2003 Bucuresti.

8

Inteligenta Emotional A vs Sociala

Documents

Transcript of Inteligenta Emotional A vs Sociala