Profesorul Kevin Dutton este psiholog cercetitor la

Centrul Calleva pentru Cercetarea $tiinEelor gi Evolugiei

LJmane, Magdalen College, Universitatea Oxford, gi

membru al Societigii Regale de Medicini gi al Societigiipentru Studiul $tiinEific al Psihopatiei. Este, de asemenea,

;i autorul mult apreciatei cirEi Flipnosis: the Art ofSplit-second Persuasion. in prerent, triiegte in Cotswolds.

Kevin Dutton

iNTELEPCIUNEAPSIHOPATILOR

Din experien{a de uiaPa a sfnPilor,

spi.onilor ;i criminalilor tn serie

Tiaducere din limba englezi de:

Anne-Marie Picurar

wslph,g

The original title of this book is:

The \il7isdom of Psychopaths

kssons in Life from Saints, Spies and Serial Killers

by Kevin DuttonCopyright @ 2012 by Kwin Dutton

All rights reserved. The Random House Group Limited2}l2

@ Editura Globo, 2013, pentru edigia in limba romXni

Desciierea CIP a Bibliotecii Nafonale a Romdniei

DUTTON, KEVTNlnplepciunea psihopa$lor : din experienla de via;i a sfin$lot'

spionilor gi criminalilor ln serie / Kevin Dutton ; trad.: Anne-

Marie Picurar. - Bucuregti : Globo,2013ISBN 978-606-93323-r-3

I. Picurar, Anne-Marie (trad.)

159.9.0t9.4

Redactor: Diana MoriraSu

Corectura: Sanda Andronache

Tehnoredactor: Puiu Enache

Coperta: Citilin Butnaru

Comenzi:telefon :0726 22.89.11

fax: 021 332.53.09

www.edituraglobo.rocomenzi@edituraglobo.ro

CupnrNs

Prefagi....... 9

1. Ascensiunea scorpionului........... 17

2. Adeviratul psihopat, in picioare, vi rog! 47

3. Carpe Noctern ................... 83

4. ingelepciunea psihopagilor......... ......... rc7

5. Preschimbi-ml in psihopat ................ 137

6. Cele gapte cagdguri mortale. ............... 167

7. Supernormalitateamentali..... ............ 191

Note.......... ...,.....225

Mulpmiri .......... 263

Index a1fabetic.............. ........ 267

lxlnlrnct UNEA PSIHoPATILoR

$i asa mai departe, la infinit.M-am plictisit foarte repede si, ca tot omul, am inceput si risfoiesc

paginile. Brusc, ceva mi-a atras atengia. In mijlocul unei pagini erau

cAreva rAnduri tremurare, imprigtiate, mAzgileli cu majuscule ascuEite:

,,DL. DUTTON A FACUT ROATA PE CULOAR." Dupi alte douipagini, scria: ,,DL. DUTTON S-A DEZBRACAT PE BALCON."

Ceva imi spunea ci sunt invengii, dar ista era tatil meu, de ce si-gi

schimbe obiceiurile de o viagi?

in plus, regulile jocului se schimbaseri.. in spatele minciunilor la

preg redus, zicea adevilrul: povestea unui birbat al cirui suflet fusese

distrus, ale cirui circuite si sinapse fuseseri nimicite flri mili;i dincolo

de orice sperangi, dar care, in ciuda tuturor, avea si lupte cu o ultimizvicniresfiditoare de nestivilit, chiar ;i atunci cAnd jocurile erau fbcu-

te gi arma - agintiti la tAmpli.Roata gi spectacolul de striptease bat intotdeauna birbieritul si

sandviciul cu castravegi.

Cui ii mai pisa ci erau invengii?

Ascensiunea scorpionului

Rareori mdreyia;i bundtatea se tntdlnesc in acela;i om.

- \flinston Churchill

Un scorpion ;i o broascd stdteau pe malul unui riu, am,indoi dorindsd ajungd pe rnalul celalab.

- Bund ziua, d.omnule Broscoi! zise scorpionul, dintre beyele de stuf

,Sunteyi amabil sd md transportapi ;i pe mine in spinare p,6na pe malulceldlalt? Am ni;te neburi importante de rezoluat acolo / nu pot inotai mp o triua curentu lui puternic.

BroascA, suslticioasd, zise:

- Domnule Scorpion, apreciez faptul cd auepi treburi importante dr

rezoluat pe malul celalah, dar hai sd ne gfrndirn pulin k solicitarea dum-neauoastrd. Sunte{i scorpion / aueyi un Ac mAre tn uirful cozii. Dupd cum

ud, gtiu, imediat ce am sd ud iau in spinare, o sd md inyepapi.

Scorpionul, anticiphnd o biecyiile bro Etei, addugd:

- Dragul meu d.omn Broscoi, rezeruele dumitale sunt perfect rezontt-

bile, dar Ui dai seAma cd nu este drhc in interesul meu sd. te inpep. Chiartrebuie sd trauersez rhul;i tVi dau cuuhntul cd nu li se ua tnthmpla nimic.

De;i incd neincrezdtoare, broascd. se lasd. conuinsd in cele din urmd d.e

argumentele scorpionului ;i ii permise dibaciului drtropod sd se calere inspinarea ei; apoi, ftrd sd stea pe gdnduri, sdri tn apd.

La inceput, totul a mers conform planului, dar cind erau pe la ju-mdtatea drumului, broasca simli o darere ascu(itd in spate ;i, cu coada

ochiului, adzu cum scorpionul t;i retrdgea acul in teacd.

L7

iNlnlrncIUNEA PSIHoPAI'lL,oR

O amoryeald letald incepu sd ii cuprindd picioarele.

- Nebunule! ord.cdi broasca. Ai zis c,i trebuie sd ajungi pe malul

celAlalt cu afaceri, iar acum o sd murim amh'ndoi!

Scorpionul se sndmbd.;i sefoi pe Einarea broEtei, care se ineca.

- Domnule Broscoi, spuse el pe un ton fresc, dumneata tnsuYi ai spus

cd sunt un scorltion. Era in frea mea sd te in(eP.

$i scorpionul, ;i broasca dispdrurd tn apele intunecate ;i noroioase ale

rdului ;i niciunul dintre ei nu a maifost udzut ureodatd.

Consecinle

in timpul procesului siu din 1980, John \Vayne Gacy a declarat, of-

tind, ci singurul lucru de care se face vinovat este ,,administrarea unuiwttclnilur fara llcenfa

Era un cimitir in toati regula. intre anii 1972 9i 1978, Gacy a violat

gi ucis cel pugin treizeci si trei de tineri gi adolescengi, de aproximativ

optsprezece ani, apoi i-a ingropat in spagiul auxiliar de sub casi. LJna

dintre victimele sale, Robert Donnelly, a supravieguit ',atenEiilor" lui

Gacy, dar a fost torturat cu atita cruzime de temnicerul siu incAt, in

timpul chinurilor indurate, l-a implorat in repetate rAnduri pe acesta si

,,termine odatf' gi si il omoare.

Gacy a replicat, amrtzati "Ajung gi acolo."

Am Einut in palmi creierul lui John'W'ayne Gary, dupi execulia

sa prin injecgie letali, in 1994. Doctorul Helen Morrison, martor al

apiririi la proces si expert mondial in materie de criminali in serie,

a asistat la autopsia acestuia, intr-un spital din Chicago. Ulterioq apornit spre casi cu creierul lui Gacy leginAndu-se intr-un borcan de

sdcli, pe bancheta din dreapta a Buick-ului siu. Voia si afe daci vreo

leziune, tumori sau alti maladie il ftceau si fie diferit in vreun fel de

celelalte creiere, ale oamenilor normali.Testele nu au relevat nimic neobignuit.

Cigiva ani mai tirziu,la o cafea, in biroul ei din Chicago, am discutat

cu Helen Morrison despre constatirile sale. Ce aflase?... Nimic.

Am intrebat-o daci asta Presupune cumva ci, teoretic, in sinea

noastri to{i suntem psihopagi? Ci in fiecare dintre noi se afi doringa

de a viola, omori ;i ucide? Daci nu existi nicio diferengi intre creierul

18

A.st:tittsl tl t t nA s()oRl,I()Nur,t"lI

rneu gi cel al lui John \whyne Gacy, atunci ln ce consti" efectiv diferenEaclintre noi?

Morrison a ezitat pugin, apoi a rostit unul dintre cele mai funda-nrcntale adevaruri ale neuro;tiingei.

,,un creier mort este foarte diferit de unul viu. La exrerior,c:rcierele sunt foarte asemd.ni"toare, dar funcgioneaza total diferit.Oonteaz| ce se intd,mpli cAnd lumina este aprinsi", nu cAnd estesrinsi. Gacy a fost unul dintre cazurile extreme, a;a ci m-am intre-lrat dacl a mai existat si altceva care si-i provoace acEiunile: rini,lcziuni ale creierului sau vreo anomalie anatomici; dar nu am ob-scrvat nimic de genul ista. Era perfect normal, ceea ce demonstrea-'r.i doar cAt de complex si de impenetrabil este c6"teodati" creierul,cit de bine igi pastreazl. secretele si cum diferengele de educagie saucxperiengele aleatorii pot declansa schimbiri subtile in circuiteleinterne si in reacEiile chimice, generAnd, in timp, adevi.rate mi;ciritcctonice la nivelul comporramenrului."

Cuvintele lui Morrison despre lumini si migciri teconice in plancomportamental mi-au adus aminte de zvonurile pe care le-am au-zit despre Robert Hare, profesor de psihologie la universitatea BritishColumbia, unul dintre cele mai proeminente autoririEi in materie depsihopagi. in anii 1990, Hare a trimis un articol documentar unei pu-blicagii academice. Lucrarea includea electroencefalogramele (EEG)unor psihopagi, dar 9i ale unor non-psihopagi, inregistrate in timpulunor exercigii lexicale. Hare gi echipa lui de coautori au arirar volun-rarilor mai multe siruri de litere, urmand ca acestia si rispundi in celrnai scurt timp daci sirurile de litere alci.tuiau sau nu cuvinre.

Ceea ce au aflat a fost de-a dreptul uimitor. Parricipangii normali auidentificat cuvintele cu incircd.turi emopionald, cum ar fi ,,c-a-n-c-e-r"sau ,,v-i-o-I", mult mai repede decAt cuvintele neutre precum ,c-o-p-rl-c" ori ,,f-a4-f-s-r-i-e", spre deosebire de psihopaEi, pentru care emo-gia nu era deloc relevanti.

Publicagia a respins articolul, nu din cauza conchtziilor, se pare, cidin cauza unui aspect si mai iesit din comun. Revizorii materialului auconsiderat c5. electroencefalogramele pireau atAt de anormale, incAt nuputeau apargine unor persoane reale. Si totusi, aparEineau.

i.r ut-" discugiei mele de la Chicago cu Moirison, si intrigat fiindde misterele si enigmele minEilor psihopatice, de recalcitranga neurali

r9

INlrlnrcIUNEA PSIHot Al't t.oR

in general, l-am vizitat pe Hare, in Vancouver. Erau zvonurile inteme-

iate? L-am intrebat: ,,Chiar a respins publicagia articolul? Daci da, ce

s-a intAmplat de fapt?"Au iegit la iveali o mulgime de lucruri.

,,Existi. patru tipuri de unde cerebrale", mi-a rispuns el, ,,undele

beta, care apar cAnd suntem in stare de alerti, undele alfa gi teta, pre-

cum gi undele delta, care apar cAnd dormim adAnc. Acestea reflectifuctuagiile activitigii electrice din creier in anumite momente. La oa-

menii normali, undele teta sunt asociate stirilor de somnolengi, me-

ditative sau somnului. Cu toate acestea, la psihopagi ele apar in starea

normali de ffezie, ba, uneori, chiar gi in condifi de excitare...

Pentru psihopagi, limbajul se limiteazi doar la cuvinte lipsite de

orice incircituri emogionali. Un psihopat ar putea spune ceva de

genul nTe iubesco; in realitate, insi, cuvintele ar avea aceea;i insem-

nitate pentru el ca acelea din asergiunea nO cafea, te rogD... Acesta

este unul dintre motivele pentru care psihopagii sunt atAt de indife-rengi, calmi 9i stipAni pe sine in condigii de pericol extrem, explicAnd

de ce sunt atit de motivagi de recompense gi de ce igi asumi riscuri.Pur gi simplu pentru ci creierul lor este mai pulin oincinso decAt al

celorlalgi."M-am gAndit din nou la Gacy gi la ceea ce aflasem de la doctorul

Morrison.Perfect normal la exterior (Gacy era un personaj marcant al co-

muniti.gii sale locale, fiind chiar fotografiat alituri de Prima Doamni,Rosalynn Carter, cu ocazia unui eveniment), el gi-a camufat scorpio-

nul liuntric intr-o mantie dezarmantd. de garm.

Dar era in firea lui si ingepe, chiar cu riscul de a se scufunda.

,,PupaEi-mi in...", a proferat el, in timp ce intra in camera morgii'

JudecAnd dupi mers

Fabrizio Rossi, in vArsti de 35 de ani, fost spalitor de geamuri, avusese

dintotdeauna o pasiune pentru crime. in cele din urmi, crima a devenit

principala lui indeletnicire, din care igi iaftigi traiul de tr cuzi.itrtr-o zi de primivari, pe cAnd ne plimbam deloc in largul nostru

prin dormitorul lui John'W'ayne Gacy, l-am intrebat ce pirere are, ce

20

Asc;r:Nsr UN H,A scoRProNUr,ur

grisim atAt de irezistibil la psihopaEi? De ce ne fascineaz6.in asemenea

truisuri.?

Cu siguranpi nu i se punea pentru prima dati aceasti intrebare.

,,Cred ci principalul lucru legat de psihopagi este ci, pe de o parte,

stnrt atat de naturali, atAt de asemini.tori noui, dar pe de alti. parte,

strnt atAt de diferigi", mi-a raspuns Rossi. ,,Vreau si. spun, Gacy obig-

nuia si se costumeze in clovn gi si participe la petreceri pentru copii...(lam asta e treaba cu psihopagii. La suprafagi par atit de normali, dar

rlaci rizuiegti pugin suprafaga si arunci o privire in spagiul auxiliar de

sub cas5. (ca in cazul nostru), cine ;tie ce mai gisegti."Nu ne aflam, firegte, in dormitorul original al lui Gacy, ci intr-o

copie in mS.rime naturali a acestuia, expusi in ceea ce s-ar putea numiccl mai infioritor muzeu din lume: Muzeul Criminalilor in Serie, dinl;lorenga. El este situat pe Via Cavour, o stridugi prosperi, aflatl.larnici distangi de Dom, iar Fabrizio Rossi ii este custode.

Muzeului ii merge bine. $i de ce n-ar fi aga? ii gisegti pe togi aco-

lo, daci te preocupi subiectul, topi, incepAnd cu Jack Spintecitorul ;i.leffrey Dahmer, 9i continuind cu Charles Manson gi Ted Bundy.

Bundy este un caz interesant, ii spun lui Rossi. lJn exponent sinis-

tru al puterilor ascunse ale psihopagilor, o promisiune sumbri a faptr-lui ci, daci te uigi mai insistent in spagiul acela de sub casi, s-ar putea

si gisegti mult mai mult decAt cAteva secrete intunecate.

Pare cel pufin surprins.

,,Dar Bundy este unul dintre cei mai cunoscugi criminali in se-

rie din lume", imi spune. ,,Este cea mai mare atracpie a muzeului.

Mai poate exista 9i altceva legat de el, in afari de bine gtiutele secrete

intunecate?"

Da, mai poate exista. in 2009, la douizeci de ani dupi execugia

acestuia in inchisoarea de Stat din Florida (la ora la care Bundy era

condus spre scaunul electric, posturile de radio locale somau ascultito-rii si debrangeze toate obiectele de uz casnic, pentru ca sursele de ener-

gie din penitenciar si poati funcgiona Ia maximum), psihologul Angela

Book gi colegii ei de la fJniversitatea Brock, din Canada, au decis sianalizeze declaraEiile glacialului criminal in serie american. in timpulinterviului, Bundy, care a decapitat treizeci gi cinci de femei in ristimpde patru ani, la mijlocul anilor 1970, susEinea, arborind zAmbetul

2t

lNlrlErcr UNEA PSIHoPAI-rLoR

biiegesc specific american, ci putea si identifice victima,,potriviti' pursi simplu dupi mers.

,,Sunt cel mai insensibil nemernic de pe faga pimAntului", a de-clarat Bundy, ;i nimeni nu l-ar fi putut contrazice. Dar ar putea fi el

considerat gi unul dintre cei mai cruzi, s-a intrebat Book?

Pentru a afla rispunsul, a organizat un experiment simplu. Maiintdi, a distribuit unui numi.r de patruzeci gi ;apte de studengi, de gen

masculin, chestionarul de autoevaluare a psihopatiei de citre subiect,SRPSI, un instrument special conceput pentru a evalua trisiturile psi-

hopatice ale populaEiei obisnuite, nu ale celor din inchisori sau spitale.

Apoi, pe baza rezultatelor, i-a impirgir in doui categorii: cei cu scorurimari si cei cu scoruri mici.

in urmitoarea etap5", a inregistrat mersul a doisprezece noi parti-cipangi ln timp ce se deplasau pe coridor, dintr-o cameri in alta, undecompletau un chestionar demografic standard. Chestionarul includea2 itemi: (1) Agi fost persecutaEi in trecut (da sau nu)? (2) Daci da, de

cite ori?

La final, Book a prezentat cele doui,sprezece segmente inregistratecelor patruzeci si gapte de participanEi inigiali si le-a dat urmltoareasarcini: pe o scari de la I la 10, si acorde calificative care si. refectegradul de vulnerabilitate al noilor participangi.

Logica era foarte simpli. Daci afirmaEia lui Bundy se verifica, qi

el chiar era capabil si simti slibiciunile potengialelor victime doar ur-mirindule mersul, atunci Book a presupus ci" cei cu scoruri mari laSRPS vor evalua mai bine vulnerabilitatea celor doisprezece, decAt cei

cu scoruri mai mici.Rezultatul a fost cel agteptat. Ba, mai mult decit atit, cAnd Book

a repetat experimentul cu psihopagii diagnosticagi clinic dintr-o inchi-soare de maximi securitate, a mai aflat ceva: daci studengii cu trisituri,,psihopatice" care obEinuseri scoruri mari in primul experiment avuse-

seri rezultate bune la identificarea vulnerabilitigilor, psihopagii cliniciau fost mult mai exacfi. Acegtia au declarat ci motivul principal era,

efectiv, modul in care mergeau acele persoane. Asemenea lui Bundy, gi

ei gtiau exact ce ciutau.

22

' in limba limba englezl in original, Self-Report Psichopathy Scale. (n.rrad.)

23

As<; r.:N.s l u r.t RA .scoRproN ul.u r

Blrbatul care se holba la haine

l{c'zultatele obginute de Angela Book sunt demne de luat in seami; ele

sc tnscriu in seria tot mai mare de studii care au inceput si prezinte psi-

lropatul inff-o lumini noui si complexi: o lumini diferiti de umbreleItrgr"rbre aruncate de titlurile ziarelor gi de scenarigtii de la Hollywood.li drept, concluziile sunt greu de acceptat, atat in acest colg nelegiuit al

lilorengei, cit gi in intreaga lume. Dar cu totii avem nevoie de o dozisrinitoasi de scepticism.

,,Vrei si spui", zise Rossi cu neincredere, ,,ci nu e neaplrat o neno-

rocire si fii psihopat?"

,,Nu numai", am replicat, ,rsunt gi cazuri in care poate fi chiar un lu-cru bun. lJneori, psihopat fiind, pogi avea un avantaj asupra celorlalgi."

Fostul spilitor de geamuri nu pirea deloc convins gi, uitAndu-miin jur, era lesne de inleles de ce. Bundy gi Gary nu erau chiar cele mai

bune exemple in situagia de fagi, cu atat mai mult cu cit nenumiraEi

llgii, din aceeagi pli,madi, veneau din urmi si ingrosau rindurile. Era

cu sigurangi dificil si descoperi pirgile pozitive in aceste condigii. insiMuzeul Criminalilor in Serie nu dezviluie perspectiva de ansamblu,

nu, nici pe departe. Aga cum Helen Morrison a afirmat, soarta unuipsihopat depinde de o serie de factori, ce includ materialul genetic,

flmilia, educagia, inteligenga, oportunitiEile si modul in care toate

ilcestea interacgioneazi.

Jim Kouri, vicepregedintele Asociagiei Nagionale a $efilor de Poligie

din Statele lJnite, sus[ine o ipotezi similari. Unele trisituri comune

ale criminalilor in serie psihopafi - simg exacerbat al propriei persoane,

persuasiune, farm superficial, cruzime, lipsa remugcirilor gi manipula-rea altora - se regisesc 9i la politicieni sau lideri mondiali.

Cu alte cuvinte, la persoane care nu se ascund de poligie, ci candi-

deazi pentru funcgii inalte. Un astfel de profil, menlioneazi Kouri, lepermite celor din aceasti categorie si faci ce voL cdnd vor, netulburagi

de consecingele sociale, legale sau morale ale propriilor acgiuni.

Daci te na$ti sub o stea norocoasi, de exemplu, gi exercigi o puterenemaipomeniti asupra mingii umane, precum luna asupra mirii, chiar

daci ordoni cu nongalangi genocidul a 100 000 de kurzi, pogi obgine

ulterior consideragia perversi chiar;i a celor mai invergunagi detractori

ai tii.

lNlnrErcr UNEA pst HOpA l'rLOtr

,,Nu te teme, doctore", a strigat Saddam Hussein pe esafod, inaintede execugie, ,,asta e o treabi pentru bi"rbagi."

in cazul in care ai fi o persoani violenti si perfidi, asemeni luiRobert Maudsley, cel care a inspirat personajul ,,Hannibal Lecter", gi-ai

putea cu uEurinEi ademeni colegul de inchisoare in celuli, penrru ca

mai apoi si ii spargi capul cu ciocanul ;i si-i gugti creierul cu lingura,cu aceea;i degajare cu care ai inghigi un ou fiert. Maudsley se afi. incarceri solitari de peste treizeci de ani, intr-o cusci blindati, undeva insubsolul Penitenciarului \Wakefield din Anglia.

Dar daci, in schimb, ai fi un neurochirurg excelent, foarte stipAnpe tine insuti in condiEii de presiune, cum este James Geraghty, aiputea si" igi incerci norocul intr-un domeniu complet diferit, cum arfi medicina secolului douizeci si unu, unde rafalele riscului sufli" cuo putere de peste o suti de mile pe ori, iar oxigenul este extrem derarefiat.

,,Nu simt deloc compasiune pentru cei pe care ii operez", imimirturisegte acesta din urmi. ,,Este un lux pe care, pur si simplu,nu mi-l permit. in sala de operagii renasc precum o magini rece gi

frri inimi, sunt una cu bisturiul, burghiul sau feristriul. CAnd teeliberezi de toate gi picilegti moartea, dincolo de graniga de z|padl,a creierului, sentimentele nu-qi au locul. Emogia este o entropie cAt

se poate de contraproductivi. De-a lungul anilor, am vAnat-o pinila stirpire".

Geraghry este unul dintre cei mai buni neurochirurgi din MareaBritanie si, cu toate ci, pe de o parte, cuvintele lui m-au infiorat, pe

de alti parte, ele au o logici imbatabili. AdA.nc, in cotloanele cele maipericuloase ale creierului, pinde;te psihopatul - priditor singuraticsi necrugitor, specie solitari care, ocazional, poate exercita o forgi de

atracfie mortali. Nici nu rostesti bine cuvAntul, ;i imagini cu criminaliin serie, violatori, nebuni gi teroristi solitari incep si se furiseze pe casa

scirilor mingii.Si totusi, daci v-a; prezenta o alti imagine? Daci v-as spune c5. un

piroman care di foc casei voastre poate fi, intr-un univers paralel, eroulcare infrunti scAndurile amind;i ficirile pentru a v5, salva pe voi si pe

cei dragi voui? Sau ci pqtiul cu un cugit in mini, ascuns in ungherulintunecat al unei sili de cinema, va mAnui in viitor un alr tip de cugit,intr-o alti sali, dar de operafii?

24

Asc:r:us t rru ItA s(i()t{ptoN LtLtJt

Astfbl de afirmagii sunt greu de acceptat, dar sunt totugi adevirate.

l'sihopagii sunt neinfricaEi, increzitori, carismatici, nemilogi gi foarte(r()ncentrali; 9i, in ciuda convingerii majoritigii, nu sunt in mod nece-

srrr violengi. Daci vi se pare ci spusele noastre suni bine, nu vI inselati

.lcloc. Dupi cum am vilzut, totul depinde de ceea ce se ascunde instr:ifundurile sertarelor personalitigii fieciruia. in niciun caz nuputem

spune ci problema este clari, adici egti sau nu psihopat. Existi multe

rrltc zone interne gi externe ale acestei tulburiri, aseminitoare traseelor

subterane ale metroului. Aga cum vom vedea in Capitolul 2, existi un

spectru al psihopatiei, in cadrul ciruia fiecare dintre noi isi are locul 9i

unde d.oar un mic segment de rezidengi permanenEi locuiesc in ,,cen-

t rul oragului".Un individ, spre exemplu, poate fi extrem de calm in condiEii de

presiune, dar in acelagi timp sa fie la fel de empatic precum o avalangi

(vom intAlni citeva exemple in paginile ce urmeazi); cu toate acestea,

sc prea poate ca el si nu fie nici violent, nici antisocial sau frri constiin-

tri. Pogi prezentala un nivel ridicat unul sau doui atribute psihopatice

;i si te clasezi undeva mai sus pe scala spectrului psihopatic. Cu toate

acestea, e foarte posibil si nu te apropii deloc de zona periculoasi a

unui individ care are valori mari la toate trisiturile.Aga cum nu existi o linie clari de demarcagie intre cineva care

joaci golf de plicere, in weekend, gi, s5. zicem, Tiger -Woods, nicigraniga dintre cei care ,,le au pe toate", clasa super-psihopalilor, gi

cei care doar ,,psiho patizeazil' , nu este bine definiti. GAndigi-vi laaceste trisituri psihopatice ca la butoanele 9i canalele unei console

audio, dintr-un studio de tnregistrari. Daci le fixezi Pe toate la ma-

xim, rezulti o muzici inutilizabili. Dar daci dozezi sunetele, unele

canale mai sus, altele mai jos - cum ar fi curajul, concentrarea, lipsa

empatiei, ascuflmea mingii - atunci pogi obgine un chirurg cu o treaptideasupra tuturor celorlalf.

Chirurgia este doar un exemplu in care ,,talentul" psihopatic poa-

te constitui un avantaj. Mai sunt gi alte domenii, cum ar fi forgele de

aplicare a legii, de exemplu. in 2009,Ia scurt timp dupi ce Angela

Book gi-a publicat rezultatele studiului, am decis si imi incerc gi eu

norocul. Daci, aga cum a descoperit ea, psihopaEii chiar sunt maibuni in a identifica vulnerabilitiEile, atunci trebuie si existe modali-

tiEi, solupii pentru ca aceste ,,talente" si fie transformate in avantaje

25

iN'prlnlcruNEA psrHopATrLoR

pentru societate, in loc si fie eliminate. InspiraEia mi-a venit cAndm-am intAlnit cu un prieten in aeroport. Cu toEii devenim un picparanoici cAnd trecem prin vami., m-am gAndit, chiar si atunci cAndsuntem in perfecti reguli. ImaginaEi-vi cum ar fi daci am auea inft-adevar ceva de ascuns.

Tieizeci de studenEi au participat la experimentul meu: jumitatedintre ei cu scoruri mari"la chestionarul de auroevaluare a psihopatiei(SRPS), iar ceilalgi cu rezultate mai mici. De asemenea, mai erau si

cinci ,,asociagi". Sarcina studengilor era foarte ugoari. Ei trebuiau sistea intr-o sali de clasi gi si observe miscirile ,,asociagilor", pe misuri,ce acegtia intrau pe o ugi si ieseau pe alta, traversAnd o mici sceni. insimai aveau ceva de frcut: si identifice care dintre cei cinci era,,yinoya-tul" care ascundea o batisti roqie.

Ca si ridic gi mai mult miza, asociatul ,,vinovar" a primit €100.Astfel, daci. juriul reugea si-l identifice corecr si, in urma numiririivoturilor, cel cu batista rogie iesea pe primul loc, atunci trebuia sidea banii inapoi. Daci scipa neidentificat gi suspiciunea cidea peunul dintre ceilalEi ,,asociagi", ,,vinovatul" era recompensat gi pistracei €100.

Nervii erau intinsi la maxim cAnd asociagii au intrat in incipere.Care dintre studengi va fi cel mai bun ,,ofiger vamal"? Oare instinctelede priditor ale psihopagilor se vor dovedi demne de incredere? Sausimgul lor de a detecta vulnerabilitatea va dezamlgi?

Rezultatele au fost extraordinare: peste 70o/o dintre cei cu scorurimari la SRPS l-au detectat pe birbatul cu batista rosie, comparativ cu30o/o dintre cei cu scoruri mici.

Se prea poate ca lipsa slibiciunilor si fie un insrrumenr din trusa deunelte a unui criminal; dar la fel de bine iti poate fi un ajutor nepretuitdaci lucrezi intr-un aeroport, de exemplu.

Detectorul de psihopali

in 2003, Reid Meloy, profesor de psihiatrie la Universitatea dinCalifornia, San Diego, $coala de Medicind., a realizat un experimenrcare aborda o alti fagetd, a experimenrului cu batista rosie. Se spu-ne ci psihopagii tradigionali au un al saselea simg pentru a detecta

26

Asc p,N sluN F:A scoRPI oN r./t,uI

vulnerabilitigile celorlalgi. Dar ei sunt cunosculi 9i pentru ci ne dau

liori. Povqtile din practica clinici de zi cu zi ale celor care s-au intAl-rrir cu acesti priditori sociali nemilogi abundi in comentarii gi aforis-

rrrc viscerale gi misterioase, de genul ,,mi s-a fhcut pirul miciuci' sau

,,rni s-a {icut pielea ca de giini'. Este vreun dram de adevir in toate

irccstea? Putem arunca o privire mai atenti asupra instinctelor noas-

t rc? Suntem noi chiar atAt de buni in a-i citi pe psihopati, precum

strrrt ei in a ne citi pe noi?

Pentru a afa aceste rispunsuri, Meloy a intrebat 450 de profesio-

rriqti din domeniule justigiei penale gi al serviciilor de sini.tate mintalitluci au experimentat asfel de reacgii fizice neobignuite in momentulirr care interogau yreun subiect psihopatic - criminali violengi, cu toate

canalele gi butoanele date la maxim.Rezultatul a fost foarte clar. Peste trei sferturi dintre ei au ris-

puns afirmativ, o incidenfi mai mare a fenomenului remarcAndu-se

la respondengii de gen feminin, decdt la cei de gen masculin (84o/o

c:omparativ cuTlo/o), iar clinicienii universitari sau masteranzii au ra'

l)ortat o incidengi mai ridicati decAt docto ranzii, profesorii sau ofigerii

fbrgelor de aplicare a legii (84o/o,78o/o gi, respectiv, 610/o). Exemplele

includeau afirmagii de genul ,,mi simgeam de parci as fi fost prAnzul

lui", ,,dezgust... repulsie... fascinagie" si,,ca;i cum esenla riului ar fipitruns prin mine".

Dar ce simyim noi mai exact?

Pentru a rispunde la aceasti intrebare, Meloy s-a intors in timp, inpreistorie, la poruncile spectrale ;i intunecate din evolugia umanitigii.Existi. o serie de teorii despre evolugia inigiali a psihopatiei, dar ne vomocupa de ele mai tArziu. Acum, intrebarea care inglobeazi marea sche-

mi etiologici a lucrurilor este: din ce perspective ontologici ar trebuiabordati aceasti afecgiune? Din punct de vedere clinic, ca o tulburarede personalitate? Sau din perspectiva teoriei jocului, ca o consecingi

biologici legitimi - o strategie de viagi, care a conferit avantaje rePro-

ductive semnificative in mediul primitiv, strivechi?

Kent Bailey, profesor emerit in domeniul psihologiei clinice la

Universitatea Virginia Commonwealth, susgine cea de-a doui ipotezi;el avanseazi teoria conform cireia competifiile violente in interiorulsi dintre grupurile ancestrale proximale au fost principalul precursor

evolutiv al psihopatului (sau, cum ii spune el, ,,goimul rizboinic" ).

27