Anulu X , — Nr. 3 1 , Ese de dóue ori in septemana : J o i - a si D o m l n e o ' a ; éra candu va pretinde im­p o r t a n t e materieloru, va esi de trei séu

de pair» ori in septemana.

Pretiulu de prenumerat iune, pentru Anstr ia •

pe anu intregu 8 fl. v. a. „ diumetate de anu 4 fl. v. a. „ patrariu 2 il. v. a.

pentru Eomatfa si s t rMns t i t e : „ anu intregu I2fl . v. a. „ diumetate de anu 6 fl. v. a.

Budapesta, joi 15 /27 maiu 1875. Prenumeratiuni se facu la toti dd. core-spundinti ai nostri, si de a dreptulu la Re-dactiune S t a t i o n s g a « s e Hr. 1, unde sunt a se adresá si corespundintiele, ce pri-vescu Redactiunea, administratiunea séu speditur'a ; câte vor fl nefrancate, nuse vor primi, éra cele anonime nu se vor publica

Pentru a n u n c l e si alte comunicatiuni de interesu privatu — se respunde câte 7 cr. pe linia ; repetirile se facu cu pretiu sca-diutu. Pretiulu timbrului câte 30 cr. pen­

tru una data se anticipa.

B u d a p e s t a , in 26 maiu n. 1875.

Pentru ca sè fimu precisi la constata­rea unui adeveru tristu si mare,vom spune pre scurtu si simplu, cà :

Nici candu unu guverniu, salutata la venirea la potere atâtu degeneralminte, nu si-a perdutu prin portarea sa de câte­va septemani — atâtu de multu încrede­rea, si n'a produsu atât'a înstrăinare, cas\ guverniulu magiaru de astadi, guver­niulu Tisza- Wenkheim !

De la anulu Í 8 6 0 , de 16 ani adeca, de candu omnipotintelui Bach, urmà Goluchowsky, din cea mai nemedilocita apropiare avuràmu ocasiunea a observa premenindu-se — din colo si din coci de Laita — peste 20 de ministeria, cu di­ferite programe, tendintie si tienute : nici unulu insa nu ni dede — curiosulu aspectu, pre care ni-lu dà — liberalulu ministeriu magiaru delà 1 8 7 5 /

S'a facutu fusiune de partite, s'au parasitu programe, s'au intonatu calami­tăţi si pericle publice pentru statu, s'au facutu promisiunile cele mai positive pentru imbunetàtiri si reforme, si anume pentru stricta si onorabile essecutare a legiloru, intru interesulu tierii si alu po-póraloru, si — dupa tote acestea, mini­steriulu ajunsu la potere, nu numai cà nu sciù respunde .nsteptàriloru inspirate, ci pré curendu se aretà inca mai pucinu de câtu cele precese — seriosu si scru-pulosu intru ingagiamentele sale, si — mai pucinu respectatoriu a drepturiloru si necasuriloru poporului, u i i o t ; a © t » « < ï « .

pe langa acestea, printr'o limba rabulis-tica agera, tote conceptele si ideiele de dreptu si de trebuintie.'

Din tote pàrtile se redica voci, cà sub acéstu guverniu abusurile nu se impucina, ci inca sporescu ; administra­tiunea publica nu se indrépta, n u s e m o -ralisédia, ci desfreulu poterii inca s'a mai maritu, si — tendinti'a merge, mai multu a pune pumnulu in gura celoru ce se vaiera pentiu reu, astfeliu mai multu a innadusl strigatele, decâtu a cerceta si vindeca reulu ! !

Intre astfeliu de imprejuràri—cine se va mira cà ómenii opositiunei din stang'a estrema, facia de acestu guverniu si de partit'a lui, déjà incepu a se mani­festa in tonulu celei mai inversiunate duşmănie, pre cum nu ii-am mai vediutu manifestandu-se nici chiar facia de Lo-nyay !

Pana si leialea si moderat'a oposi-tiune a celoru din drept'a estrema, a conservaţi viloru — incepe a fi amara, si — a se pronuncia intr'unu tonu, dras-ticu, ne'ndatenatu in acea parte.

Tocmai in conferinti'a de sambata trecuta a acestei partite conservative, ba-ronele de Sennyey fece o minunatu de ni­merita paralela intre modulu de guver­nare a violintiloru si siretiloru de la po­tere, si intre a sa programa, basata pe ordine, disciplina, sinceritate.

Si apoi — cine nu scia, cà la intra­rea in funcţiune a acestui guverniu, fi­resce pe temeiulu vorbeloru celoru mari, mai vertos ale diui Colomann Tisza^ si din un'a sl alt'a estrema s'au rostitu cu­vinte de — bunavointia si de aşteptare cu incredere — a fapteloru !

Si — totu in legătura cu acestea, cine nu scie, cà si chiar opositiunea na­tionale din Dieta, atâtu cea a Sassiloru, câtu sl a Romaniloru si Serbiloru împreu­nată, a salutatu de asemenea cu incre­dere — a c e l e 8 i solene ingagiamente aie noului ministeriu magiaru, prin care sa­lutare, in ochii multoru Romani, ma sl

multoru străini, dedaţi cu capitulările j infi intiaride, pe temeiulu programei; Este manifestarea totalei, completei. naintea poterii ,—a devenitu auspicionati si resp. au fost ren atacaţi Í

Si dupa tote acestea, si mai ver-tosu — publiculu nostru romanu, dupa datele ce noi cu credintia constataramu, si notaramu — despre tendinti'a si por­tarea acestui guverniu magiaru, si dupa espeptoratiunile sale ocasionali in Dieta, anume facia de deputaţii naţionali, prin-cipalminte in timpulu mai din urma la interpelatiunile făcute din partea ace­stora, tocmai pentru sterpirea abusuri­loru, intru interesulu legii si dreptàtii; dupa ce prin o esperiintia de aprope trei luni de dile, nu fuseramu in stare, ades

sale. Facia de alegerile pentru Di

et'a, ce este sè urmedie, afla de lipsa a conserva pe langa program'a sa;

resp. a ocupá de aci nainte t o t e acele cercuri electorali, cari prin in flumti'a sa morale se potu p ă s t r a resp. ocupá.

In fine: Recomenda alegetoriloru, ca

sè primésca candidaţi pentru ab legaţia numai dintre credintiosii

j programei naţionali opositionali, si coperi in activitatea acestui ministeriu j s è i n l u e r a r e t ó t e c e l e i g e

— unu umcu actu, o unica fapta, ade- -, \ , . . de lege, pentru asecurarea mvinge-rei aceloru candidaţi la alegere.

Pesta, in 20 maiu 1875. Antoniu Mocioni mp.

presiedinte ; B. Mircea Stanescu mp.

notariu, in numele Clubului deputatiloru

naţionali delà Dieta.

ade veratu buna si amica poporului nostru, ba din contra dupa-ce politic'a destruc-tiva, precum vom avé ocasiune a aretá din tota tienut'a si tóte mesurele sale, incepù a se continua in modu inca mai apertu si violente: credemu cà — nime nu va aflá, decâtu do totu naturale enun-ciatiunea, conforme acestoru imprejuràri, si din partea clubului deputatiloru na­ţionali de la Dieta, carea intr adeveru a urinatu si suna :

Din acelu motivu, fiindu cà de­putaţii nationalitàtiloru delà Diet'a Ungariei, in butulu tien ut ei loru j

' Actum est! Adunarea din Sibîiu —

pusetiune. Precum amentiramu la

a luatu deja

capetulu

le ia l i e s p e c t a t i v e , ce au fost s ta tor i t 'o ! n r u I u i 3 9 a , u f o i e i nóstre, sub rubric'a facia d e nóu 'a s i t u a t i u n e , pr in c o n - } r ¥ ? / n 0 < a s i a 8 ' a s i t e m P l a ţ u - Confe-c lusu lu l u a m m s i e a m t i e i / u ^ - i - i v f ö g f - í i - á t s ü V a A ^ u , a í ^ s A S

l oru d i n 9 si 1 0 m a r t i u 1 8 7 5 , si a u B iune lunga si agera, dominecasera càtra adus 'o la cunosc i int i 'a publ i ca , s i 10 óre, aprópe in unanimitate, pronun-c o n f o r m u caroi'a ei pre g u v e r n i u l u : c i à absoluta passivitate facia de n o u , n u m i t u c e l u liberale, t o c m a i ! a ^ i U c e a u ^ urme in curendu pentru

, , t . \ Uiet a maqiara din Budapesta. p e n t r u aces ta a t r i b u t m n e a sa, p r e - , P u b 4 u l u romanu scia câ noi, na-c u m sl p e n t r u s o l e n e l e sale apromi- j m t e d a t r e i a n i > „e-amdechiaratu contra s iun i p u b l i c e , l 'au i n t e m p i n a t u cu j passivitàtii absolute, asiá cum se practica i n c r e d e r e , s i n u i - a u i n g r e u n a t u d e ! ea pe atunci in acele parti; scia si aceea, fe l iu a c t i v i t a t e a , i n acea s p e r a n t ia, | c à n o i si atunci, dar si in faci'a adunară din cà a c e s t u n o u g u v e r n i u sl e l u d i n \ f™» a m deohiaratu, cumca ori-ce ş'ar

f. . , ^. . -, i decide, numai sè fie in solidaritate, s i s e a sa p a r t e a p r e t i u m d u t i e n u t a loru j g e c u o n 6 r e Á r ^ n o i v o m r e .

l e i a l e , p e l a n g a v i n d e c a r e a ce lora la l te c o n ó s c e si sustiené din a nóstra parte cu necasuri comune ale tierii, se va ado-perá a face sè incete sl justele gra-vamini ale nationalitàtiloru, — dar acésta sperantia a loru, prin proce-derea si mesurele de pana acuma ale guverniului, precum si prin res-

indatenat'a-ni supunere. Atâtu depesiele telegrafice, câtu si

corespundintiele ce primiramu despre procederea si resultatulu adunării din Si­bîiu, sunt calificate de a ni dovedi, cu mea conditiunilora amentite s'a satisfacutu.

J rei punturi seu momente princi-picatiunile sale din timpulu mai din pali sunt, cari merita tóta atenţiunea, si urma — vediend'o nulificata, ma inca esperiindu, cà pe langa asta stare a lucruriloru, guverniulu nu s'a straduitu a aretá nici chiar bu-nav intia pentru o apropiare sincera :

Club ulu deputatiloru naţionali de la Dieta in sieiinti'asa de astadi, a ajunsu la aceea convicţiune si resp. constatare, cà — nu i remane de­câtu a-si cont :nuá si a f i r m a lupt'a politica si mai de parte, numai de pre terenulu opositiunei; de unde deci, parasindu pusetiunea interi-male observativa, si-va continua — si tiene cà trebue continuata — po­litic'a nationale, pe temeiulu pro­gramei cunoscute.

De aci procediendu, Recomenda si doresce sustiene-

rea si activitatea cluburiloru tienu-tali, deja essistinti séu de aciincolia

a n u m e : Antaiu, cà adunarea din Sibîiu a re-

noitu dechiararea de aderintia la pro­gram'a de la 1848 ;

A dôu'a, cà toti partecipantii — pan' la unulu — s'au ingagiatu la soli­daritate ;

A trei'a, cà conclusulu pentru passi-vitate absoluta s'a luatu aprópe in una­nimitate, dupa constatarea din firu in peru —- prin imprejuràrile faptece, cumca activitatea pentru naţiunea romana din Tran-jilvania nu p o t e sè aibe alte conse-cintie, decâtu daunóse si rusinóse.

Inca dóue precautiuni merita a fi amentite si aprobate : a) cà adunarea si-a inceputu enunciàrile prin manifes­tarea de leialitate si patriotisme ; b) cà — si-a datu truda a combina celu mai corespundiatoriu modu de essecutare a concluseloru sale.

Si acum noi intrebàmu : Care este propriamente adeveratulu

intielesu adeverata valóre si importantia a concluseloru din Sibîiu?

nemultiamiri a Uomanimei din Transsil-vanîa — cu legile, institutiunile, adminis­tratiunea doi&fiïloru de la. potere ; este ceju mai inveŞeratu votu de neîncredere pentru tóta stăpânirea, tóta politica erei noue de la 1867 in cóci.

Cine acést'a nu vede si nu pricepe, orbu trebue sè fie; ér cine de naintea acestei manifestatiuni si 'nchide ochii, — de alu aceluia patriotisimu, semtiu de dreptate si umanitate — Ddieu bunulu sè ne ferésca !

Se intielege, ca in faci'a concluseloru din Sibîiu, contrarii acelora, domnii de la potere, si-vor pune tóte silintiele p e n ­tru d'a dovedi, cumca poporulu nu con­sente cu intieliginti'a sa, adunata la Si­bîiu. Deci cei ingagiati prin conclusele amentite, sè-si tiena de sacra detorintia, chiar de o causa de onóre, a splicá popo­rului pretotindenia intielesulu si moti­vele aceloraşi conclusele.

Sub acestu puniu de vedere, in acestu intielesu, si cu acésta presupunere — noi salutàmu conclusele de la Sibîiu. —

Budapesta, in 26 maiu n. 1875. Astadi mai multe foi ale domniloru pu-

alica articli principali despre p a s s i v i t a t e a R o m a n i l o r u din Transsi lvania. Multe bădă­ranii insira ; dar vorb 'a lunga se concentra Dre scurtu — intru atât 'a , ce pronuncia chiar Ellenőr* si „ P . Lloyd," foile mai aprópe in­

spi ra te de diu min. T i s z a : Fassivitatea Romaniloru nu ii super a

pre dnii magiari de feliu; dar — se necagescu sta^Sß^^ie^-.y1^' « n?9á -uniunea

Poporulu sermanulu — a bunu ; d'ăr amăgitorii set, advocaţii si popii romani, acei'a trebue pedepsiţi ca sè remana essemplu inspai-mentatoriu in istoria !

Tóta poterea si autoritatea statului ma-giaru trebue pusa in lucrare, pentru ca popo­rulu romanu se se scota de sub influinti'a — inteliginliei sale !

„Noi nu potemu ooncede, oa unele sub-jecte fora credintia si omenia, fora anima si pricepere pen t ru interesele propriei na t iona-litàti, sè aibe poterea, d'à tiené lega tu in le-gaturele prostiei sistematice — o poporat iune numerósa, — scrie „ P . L I . " ér „El lenőr" ur la in turb 'a sa :

„Tocmai pentru cà — oste un 'a dintre cele mai triste apari t iuni , a eschide unu po­poru intregu din viéti'a const i tut iunale, ni esprimemu cea mai intetitórie dorintia, ca asestei situ.itiuni sè se puna capetu in celu mai scurtu ti ;ipu si in celu mai deeisivu modu ! . . . . "

„Âcl se recere o politica fora tóta cru-tiarea !"

Apoi vorbesce despre agrimea draco­nica, si in fine despre — miserabil i tatea acti-vistiloru.

Astfeliu „El lenőr" păcatele domniloru le incarca asupr 'a intieligintiei romane! Ce per­fidia macbiavelistica ! candu este sciutu, cà domnii magiari prin barbarele loru legi si prin — si mai barbar ' a loru prooedere la alegeri — au scosu pre Romani din viéti'a constitu­ţionale ; si candu asotnenea o sciutu, cà—domnii magiar i , prin denegarea mediloceloru da cul­tura, au condamnatu pre poporulu romanu la nesciintia si lu-tienu in orbia, pen t ru ca sè nu pricepu nedreptăţile ca ni facu in viéti'a de s ta tu : si acuma — éta cà— ei imputa intieli­gintiei romane — n e p a t r i o t i c ' a BÍ n e u -m a n ' a l o r u propria politica !

Nu Vi e rusine. domniloru ! Credeţi cà poporulu romanu nici atât 'a minte n'ara, ca sè scie cà — c i n e i f a c e l e g i r e l e ; c i n e p r e c e l e c â t a d e p u c i n u b u n e — i l e c a l e a i n p i c i ó r a ; c i n a — n u i s p r i g i n e s c e s o ó l e l o s i i n v e t i a -m o n t u lu s é u o u 11 u r 'a ? ! ! — Atunci ve insielatitare. —

Unele foi magiare , precum anume „Re­form" si »Magy. Politika," nu mai sciu de necasu, cum sè-si verse veninulu , decâtu — punendu or vin 'a pre Babesiu, pre amesteca­rea sa in afacerile T r a n s i l v a n i l o r u , — màcar cà acesti 'a i-au rospinsu amesteculu, si —

măcar net '

cà influinti 'a lui nu e de nici o insem-.»te, cà — „uiuie nu asculta de elu !"

Vodet i , ce sunt peeatosii de denunci-a n t i ; consta ta , cà Babesiu u 'are nici o influ-iutia, cà de elu nu asculta Romani i , s'> totuşi — o cestiune romana nat ionale n'o potu a t inge si de ibate fora a t rage si p re Babesiu in ea, si a n u m e , fora de a-i a t r ibui acestui 'a tfUe miscàr i le si conclusele, câte loru nu li v inu la socotéla !

(In nrulu seu de mar t i , „Ruform" se acacia si de „G>z. .Von*.* pent ru agi ta ţ iu­nile ei in contra act ivi tă ţ i i . )

Inca cu o scorni tura nu se sfiescu an ia-gouistii nos t i i a esi la lumina, cu aceea, <à Babesiu s'ar fi ingag ia tu a face, ca sl din cóci. in pàrt i le ungore-banatu e Romani i sè adopte politie'a de passivi ta te , insa in asiá modu, ca alegerile sè se esset uts, si apoi cui aleşi sè nu intre in Diet'a mngiara.

Acesta scornitura trebue sè o desmiv-timu respicatu si solenelu !

Au audi tu contrar i nostri sunetu, dar — nici nu 8ciu, din care par te vine si nici câ —- ce propr iamente insémna e lu !

Cu totulu de a l t a este vorb'a ; precum ou vom lipsi a a re tá la tini u 'u seu in acésta

foia. —

Budapesta in H / 2 Ü m a i n 1 8 7 5 . Pen t ru — nu m.,i s imu a eâtou ora în­

cepe a se respandi si inca acuma cu nir.l multa tonacitate — faini'a: i n t a i u , câ do buna séma are sè se intemplecâtu mai curendu o i n t e1n i r e a c e l o r u t r e i I m p o r a t i d o l a m é d i a - n ó p t o — i n E m s ; a d ó u ' a , cà de bun;, séma are sè u ma in lîrussela o intelnire a lui T h i e r s cu Im) e ni tul u  l e s s a n d r u , dorindu acest'a a vedé bí agraí pre veteranulu ilustru barbaui da statu, alu nărui spiritu piopriamente conduce a-tadi pe F r a n c i a ro onvalescente.

Ambele intelniri so fie din inieiativ'a imperatului  l e s s a n d r u si — ambcl intru interesulu păcii, spre consolidarea set stei'a in Europa. —

In F r a n c i a , dupa tote suirile mai nóue, este temere de o crisa — nu numai in cabinetu, ci cbiar in presiediuti'a Republicai. In legea electorale ca este sè se votedie, gu­verniulu tiene mortis u pent ru alegerea duna cercuri, precandu partit 'a republicana intréga voesce a păs t ra mo;îulu de alegere de pana a< urna, dupa departamente prin liste. Pen t ru unu casu déca acestu modu a r re si in maio­ritate, nu numai guverniulu, ci cbiar si pre-sied nte!e Republicei ar fi ga t ' a a demisiuní .

B u d a p e s t a , in 2 3 m a i u n. 1 8 7 5 É r avomu sè no tàmu unu lucru curiosu,

fii ima temerar ia si frivola — dupa oliciosnlu „Hon." In nrulu seu de ieri, sâmbăta , si anume in celu de séra ni spune, cà inve'ivt--; ii romani din Marmatia s'au contielem a in tomeiáo „Reuniune ălora propria," firesc, pen-tiu scopurile invttiatoiiloru romani si ale in-vetiammtului romanu ; dar Eppulu Pavelu de la Gherla, intielegend» de ncésta intentv.ne, a reprobat'o, si astfeliu planulu a cadiuti !

Redact iunea adauge : „cu dreptu cuvimlu-căci Reun iunea tu turoru invet ia tor i loru din Marmat i ' a inflorindu frumosu, a r fi pecatu a o sfagiá !"

A b ! Ce a r g u m e n t u fariseiescu ; par' cà prin aceea,câ invet iatori i romani s'ar consti­tui na tu ra lmin te , pen t ru scopurile loru cele mai de aprópe, ei si cb ia ina 'ca loru nu s'ar perfeptioná, ci — d e ' e r i o r á ; si—casi candu perfept ionarea loru do invotiatori romani ar fi tocmai na tu ra le si normale in t re invet ia to­rii magiari si ru teni .

Dar — se lasâmu pre fariseulu ma­g ia ru , sè a rgumented ie , cum i spune négr'a an ima, si numai a t â t ' a sè-i faecniu pr iceputu, cà — romanii nu potu avé Eppu , nici de s'ar chiainá acei'a du 10 ovi O'te'xnu, ór nu Povel, •••irele sè fiu capabilu de a tâ t 'a netrebnicia , ca

3 impedece pro invotiatori , a se perfeptioná i adevetat'a, sacr'a lt.ru chiamare-, de invtt'a->ri romani, pentiu Romani. Asiá sè sciţi. - -

mărginite, numai unio'a garanţia île e s -sistintia si prospsrare mai remane, tie-t ierea din t o t e poterile, diu totu sufletulu la - credinii'a in dreptate si omenia, in cea mai curata si învederată dreptate si omenia.

Domnii magiari, astadi la potere, credu a ; e poté jocá cu dreptatea si cu omeui'a. De o suta de ori ni-au datu probe despre acesfa. Éca ici inca un'a.

Diu Réthy, inspectorele guvernialu dsscóle din Unedóra, a fost atacatu uritu in „Hon,11 intre altele cu argumentulu, cà — „cochetedia cu romanii si doresce a siistiené cur s'du romanu la preparandia de statu din Déva."

Védeti, ce este crim'a unui domnu magiaru! Cochetédia cu Romanii; adeca: nu se manca cu ei, nu ii batjocuresce si nu ii demmoip de patrioţi rei,ci — ii afla omeni si cetatiem de omenia. Apoi nu e l u c r u crminale acést'a la domnii magiari ? ! I

Orbia si cutesarea la culme ! „Morţii calarescu iute, — dice pro-

erbwlu nemtiescu' Domnii magia'i de la potre - inca

ealnrescu iute spre perirea lor». Acést'a este convicţiunea nostra, asiá de firma, precâtu de taro scimu, cà — déca este po lume dreptate si omenia, nedreptatea si neomeni'a trebue sè patiésca ruşine si pedépsn, ér — déca nu este pre lume dreptate si omenia, apoi tocmai prin ma­nifestarea acestei credintie din partea domniloru, curondu furi'a selbateca va sè se deştepte in massele cele mai pote-rice si mai crude de câtu ei, si — ei c«i d'antai au si sorba zaru'a!

Dupa a nóstra convicţiune, astadi, candu tote, numai publicitatea nu se mai pate impedecă, pentru poporale mice si

Diu Réthy — „tinde a sustiené cur-snlu la preparandi'a din Deva." Infri-cosiata ibradeli'ge! Éu s'o splicàmu in tóta ma ' imea e . Guverniulu magiaru, din banii nostii comuni, a redicatu inmedilo-ctilu romaniloru o preparandia de statu — cu dóue cursuri si romane, p e langa trei magiare; junii romani au inceputu a pro­fita de cursurile romane; acést'a a inceputu a doró pre domnii magiari ; deci nesco-cira c à —acolo se cultiva spiritulu daco-rooiHTiismului ; càci se folosésen cârti di­dactice din România si se cetesce— „Al­binn;11 astfeliu nu numai se delaturara càrtde, se disciplinara unii profesori si se proscrise „Albina," ci t<i invetiamen-tulu romanu so reduse la unu cursu ! îm­punge insa de morte in ochi sl atât 'a — frăţietatea si toloranti'a magiara, si asiá — striga domnii in „Son," ai cărui omeni sunt a*tadi la potere: „diosu cu cursulu romanu fU „Diosu cu Réthy, care vré sè-lu s"stiena ! !"

Din Réthy, tromurandu vine nain­tea esiafotului si se scusa si jura cà — nu cochetedia cu Romanii, ci este chiar.

scóle maghiro prin satele romanesci din Unedóra, in cari una miia de copii ro­mani invetiă magiaresce, adecă — se mngiarisédia ; cà — de feliu nu e adeve­ratu, cumca ar vré sè sustiena cursulu romanu la preparandi'a de statu din Deva, etc. e tc .

„Nu-íi credemu; nu-e pardonu," — striga esiafodistii de la liberalulu „Hon." Dar déca vrei sè-ti credemu, éca ocasiunea :

„ Pună Réthy tóta péti-'a in mişcare, ca cursidu romanu de la preparandi'a din Deva, care cursu este de prisosu, sè se stérga, si déca acést'a i va. succede, noi din anima bucurosu vom li intre sincerii sei onoratori !"

Ám tradusu aceste cuvinte vorbal-minte din „Hon,11 nrulu de vineri séra, in 2 l maiu 1875.

Si déca aci, in aceste cuvinte, se mai cuprinde unu picutiu, màcar numai câtu e granuntele de musiariu —omenia si dreptate, apoi atunci — iertatu se li fie - acestoru omeni desomeniti, aces­toru monstre politici-nationali !

Si acum neintrebàmu, si intrebàmu are cei ce au mai pastratu una umbra de minte ai onóre in sine: nu ore ca nesce nebuni aceşti omeni derima tote conditiu­nile de coessistintia a poporaloru acestei patrie comuni fl Nu óre ei de a dreptulu lucra la derimarea acestei patr ie?! Nu óre ei semăna cu ambele mane semen-ti'a celei mai ne'mpacabili me intre Ma­giari si Romani?!

Si apoi — pre noi ne numescu agi­tatori si contrari ai patriei comune !

Retornati -- orbiloru, delà calea poririi ! Veniti-ve in ori, ametitiloru de potere, iugamfatiloru de norocu !!

cele petreinte in Oas'a reprezentativa in ace­stea dile ni dau o i :ona fidele despre tienut 'a si intoutiuiiile dloru magiari facia do naţ iona­lităţi. Noi punemu naintea cetitoriloru nostri unu repor tu detaiatu, ca asiá sè póte câtu de u8Íoru asi forma o opiniune despre bunavo-inti 'a stepaniloru fa-ia de natiunalitàtile asu­pri te . —

In data dupa cele formali, venori la 21 1. c. ae apuca ('. Ti*za s i respunda la in ter-pelat iunea lui V. B ibesiu ce o publ icaramu in estens8Íune in nrulu precedinte alu „Albi­nei." Noi reproducomu acestu respunau in totu cuprinsulu si rogàmu a fi comparatu cu in ter -pela t iunea lui V. Babesiu.

C. Tisza dice : „On. Casa ! De mi-aducu bine aminte — ala l ta ieri îndrepta diu deput. V. Babesiu ca t ra mine o in t e rpe la t iune , in carea — premi t iendu părerea cà in Ungar ia scapeta forte tare rnoralea publica si respec-tulu facia do lege prin abusuri loru chiar a funcliunari loru c -su chiamati se essecute le-g le si se li câştige respectulu cuvini tu — mi-cerù sè-i respundu la cinci intrebàri . (Aci cetesce intorpolatiunea lui V. Babesiu, ce o publ icaramu in nrulu precedinte.)

„On. Camera ! Mai anta iu voiu se res-p u i d u la cele dóue in t rebàr i din urma, càci prin acestea se pret inde de la uieuo ceea ce nu-mi s ta in potere , si daca asi face des tu lu cereri loru acestora, eu insu-mi asi va temá le­gea, adeca tocmai ca acentua diu Babesiu mai tare in in terpela t iunea sa. Aceste dóue in­t rebàri se refere jcu la conserierile electorali, la dreptulu de alegere.

„De a purcesu comitetulu centrale din cottulu Temisiu pre o cale greşi ta si nelegale la revederea lucràri lorn comissiunii conscrie-torie : atunci cei nedreptăţ i i i au sè-si cerce

I d rep tu lu pe calea leg i prin reclamări la comissiunea centrale ; ér nedandu-l i ascul­tare nici ast 'a, sè reclamo la Curi 'a reg . L a min. tîo interne inse nici la o in templa re nu au de a recurge , càci est 'a nu numai n are a taro potere, dar i este chiar opri tu a se amesteca in atare cestiune. —

„Ce se roferesce lace loa laite i n t r e b à r i , diu deputa tu ni spuse numai , cà in u rm 'a abu­suriloru oficiali si a calcàri loru de lege pr in înşişi tunct iunar i i essecutatori de lege — se manifesta in in t réga t iér 'a si cu deosebire in unele p ' . r t i , auumi tu inse in cottulu Timesiului scapetarea mora l i tă ţ i i publice. Eu inso de-cbiaru cu tota resolutiunea, cà n 'am cunos-ciiutia sè fie abusur i le si calcuri le de lege asiá de generau si consecinti iu in t réga t iér 'a , ba nici in cottulu Temisiului peste t o tu ; apoi mai t rebue sè dechiaru aci cà este o procedura nejustificabilo a defăima intregulu corpu de funciiunari din t iéra fora ceva base si docu­m e n t u l ? !)

„Sciu cà se templa abusur i ici-colia, si de câte ori se templa a m gr igi tu si g r g e s c u sè-mi vina la cunosciintia si sl procedu facia de ele dupa tota s t r ic té t i 'a legii ; o învinui re asiá de genera le cum fece diu Babesiu inse nu potu se o consta tu , ci — ca un 'a ce con-tradice adeverului — o respingu s impluminte . (Aprobări in centru !)

„ D a r apoi ce dispusetiuni asi si poté luá in acésta d i rept iuno cu pr iv i re la o a ta re în­vinuire generale , daca ar fi si basata po caşuri speciali ? Vote', cà ar t rebui sè esmitu eourssari

.Assecuru facia do acestea cà de me

Diet'a Ungariei. Svatulu tierei mai ticnit ultimele siedin-

tio meritoriali in asta sessiune veneri si sâm­băta, 21 si 2 2 !. c. si apoi luni in 2 4 1. c. se incluse Diet 'a. Dilele interpelàriloru si a res-punsuriloru fura anostea, si chiar do aceea

inchissitiunali in intréga tiér 'a, ori dora in cottulu Temosiului , fiindu cà se afirma, cà aici ar fi cele mai dese abusur i ? — Multiumescu lui Dd ieu cà n'aflu lips'a a«estoi dispusetiuui, dar daca s'ar vedi a ta r i nelogalitàti — ca cele atinse de diu Babesiu — si ar t rebuise esmitu comissari inchissit iunali : atunci asi d u p u n e sè se inebissit iunedie nu numai faptele no-legali ale funct iunar i loru , ci sl ale al tora. Apoi nu sciu asupra cui ar cade a tunci cele mai grele urmări . (Aprobări general i si ilari­tate.) —

„Mai am sè respundu la una întrebare ce se repor ta la unu casu speciale, ce si me­ri ta tóta a tenţ iunea . Diu Babesiu dice adeca, cà par t i t ' a l iberale din Carasiu s'a constittiitu din oficiu, dupa cum a ré ta unu documentu a unui jude amminst ra tor iu .

„Eu o spunu, câ nusciu despre as t 'a ne -micu, decâtu co-mi spuse diu Babes iu ; dar chiar do ar fi basata aserţ iunea cà acelu jude a csmÍ8u unu cerculariu in caus'a constituirii part i tei l iberal i , nici a tunci nu se pote afirma asiá ce-va despre intregu cottulu.

voiu iucredint iá cà se essereita pressiune cu scopu do a constitui ori consolida vr 'o par t i ta pe cale oficiale, — atunci nu voiu face nici o deosebire, ci voiu t rage la r e spundere pre funct iunariulu ce va abusa si voiu procède contra-i dupa cum cere legea. (Aprobări . ) Se intielege inse că sub cercetare discipl inare oadu numai caşurile de abusa re ou ofiuiulu, dar nu sl p rocedu ra ce o u rm» oine-va ca ce-ta t ienu.

„ P a n a ce me voiu fi informatu inse despre acestu casu speciale s è -mi ierte diu Babesiu sè nu punu pré mare pondu pe cercular 'a ce se publica in „Albina ," càci sè-mi creda diu Babesiu, cà nu ar fi bine sî> punu pré mare pondu pro cele eo publica „Albina."

„In u rm 'a es tora rogu on. Camera se binevoiesca a luá acestu respunau alu meu la cunoscintia, dupa ce interpelat iunea nu in ten t i -unedia desluciri la caşur i speciali , ci cere delà n ime ce nu potu se facu, apoi invinuesce pe nedreptu oorulu functiunariloru din t iéra si speciale din cot tulu Temisiului, ér despra casulu concretu co ae aduse in in terpela t iune, eu inoa nu am cunosciintia, dar voiu se pur-cedu contra abusatorului dupa asprimea legii câtu ce se va constata abusulu." ("Aprobări.)

L a acestu rospunsu Babesiu face o m u l ­ţ ime de reflessiuni, d in t re cari reproducemu urmatóriele :

„Diu inin. n'a cuprinsu spi r i tu lu interpe-lat iunii me le ; (iu par tea guvern iu lu i mani­festare de i lar i ta te \)

„Nu este pen t ru pr im 'a óra, cà astfeliu mi intempinat i o reconóscere de adeveru ; dar eu vorbescu seriosu, si repetu , că diu min. bine a pr iceputu, cumca eu n'am pusu princi­pale temeiu pro caşurile speciali ce am adusu numai ca de i lustrate , ci pre acea t r is ta împrejurare , cà la noi, in viéti 'a publica mo-ra l ' a este in decădere, ceea-ce eu t ienu de unu reu forte mare. Si acesta nu eu descoperu, nu eu amintescu celu d 'an ta iu , ei au facut'o alţii na in te de mine, fora ca sè fie fost ei

t imbra ţ i de ca lumnia tor i . Es te — vedu bine, lucru de pricepere si de semtire. Conoedu cà póte cine-va sè aibe sl a l t a ideia despre mo-ra l ' a publica, dupa cum i Va fi cul tur 'a ani-mei ; eu insa r emanu t ienendu, cà — unde guvern iu lu sl cu dregător i i sei astfeliu se por ta la apl icarea legiloru, ineâtu poporulu se semte va tematu si opiniunea publica i dà dreptu, si acosta opiniuno publ ica se mani­festa prin diuaria - nu numai pr in „Albina ," ci prin mai tote foile, ch ia r si ale guvern iu lu i , prin acésta se dovedesce cà moral 'a publica este s t r icata si că poporulu sufore, càci credint i 'a lui in onorabi l i ta tea organeloru de s ta tu scapeta !

„Nu e u s u m celu d'antaiu, oarele a m o b -servatu si pronuncia tu , cumca cott. Temesiu-lui este d in t re tote pàr t i le tierii, pa r tea cea mai reu adminis t ra ta ; déca a r fi fericitulu S a v a Vucoviciu inca intre noi, ar poté măr­turisi , de câte ori a sugpinatu elu pent ru ad­minis t rarea cea rea si nelegiui ta a comita tu­lui Temes iu ! Dàca diu min. nu scie do acé si 'a nemica, — nu me miru, càci densulu pu­ru r i á a fost depar te de acele par t i .

„ D a r eu int robu : Cum ore este, de nu adusei eu a tâ tea plansori, si nici in „Albina* nu se producu — din pàr t i le Biharéi ? càoi — p renumeran t i si corospundenti are „Al­bina* si acolo, tocmai casi in pàr t i le Teine-siului !

, S è binevoiţi a crede, cà déca ou ven i ám la cuven tu — cu ocasiunea desbater i i gene­rali asupra buge tu lu i p e n t r u anulu cur in te apoi cu pr iv i re la p rogram'a dlui Tisza, a mi­nistrului de in te rne de astadi , mi -spr imámu dorinti 'a , ca sê vina la câ rma — màcar sl nu­mai, cà dóra v a in t roduce o adminis t ra t iuno politica măcar ca cea din Bihar ia . De aci diu minis t ru se póte convinge, cà eu n u a tacu din cuge tu ren pre nime, nici „Albina" nu aduce sciri despre abusur i si despre nemo­rala , unde a tar i nu se manifesta, — m a i alesu astadi facii de acestu guvern iu , de la carele pe temeiulu sonoroloru promisiunii ce facil, aşteptam cu încredere, cà va respectă si va face se se respecte legile cu r igóre .

„Eu — nu m'am plânsu nici o d a t a p o n -tru aplicarea, cu r igóre a legiloru, nici chiar a tunci candu acele log; au fostu in contra na­tionalitàti loru. Respec ta ţ i legile, si nu ae vor face plausori pent ru detnoralisare prin des­considerarea loru !

„In din acestu obiectu n'a m voitu sèfacu

oestiune da na ţ iona l i t a t e ; ceea-ce n u se póté negâ — e, cà p r in t r ' o admin i s t r a t iune buna, onorabi le , càsciga tóte poporalo, si asiá sl na­ţ ional i tă ţ i le , precum de a l t a pa r t e perdu tóte si demora l i sa rea se es t inde peste tóte pr in aplicarea nedrópta a legiloru asupra afaceri-loru loru. Si au repet ieseu aci, cà o t iéra , unde moral'a, publica n u se ia seriosu si nu se respecta , nici candu nu se va desvoltá He statu de d r ep tu , s ta tu de civi l isat iune.

„ P e amenint iàr i le d-lui min. eu nu dau nemic 'a . E u sciu, cà unde se folosescu a ta r i , acolo lipsescu al te a rgumente morali . O m u l u pana ce a re a r g u m e n t e logice, uu-si ia refu-giulu la amen in t i â r i .

„Eu , candu mai dilele trecute luà i cuno-sciintia despre respicarea d-lui minis t ru , cum­ca „naţiunea magiaru are inca destula pot*re, pentru d'a sfarimd pre inamicii sei" — mar-turisescu cà — m'a m bucura tu . Dèe Ddieu sa fie asiá — nu numai, ci — ca diu min. só st conósca, cà — cari , undo sunt adeverat i i iuamici ai patr ie i ; si atunci de secur va gasi pre aceia, cari - - ucidu moral 'a publica, cari compromitu onórea m a g i a r a si numele bunu alu tierii na in tea lumii !

„ Ins inua t iunea d-lui min. cà eu asi fi a tacatu pre oineva prin in terpela t iunea mea cu calumnie , t r e b u e se o respingu cu tóta resolutiunea. E u n 'am numi tu n u m e , ci am insiratu fapte. Poft imu, corcetati aceste fapte !

„Ce se a t inge de respunsulu d-lui min. la pun tur i l e 4 si 5 ale iu terpela t iunei mele , anume la cererea mea ca se d ispună in sfer'a de ac t iv i ta te pent ru sa lvarea dreptu lu i pe­r ic l i tam alu alegetori loru pr in ş tergeri cu g ramad 'a din listele electoral i . — t rebue se cons ta tu , cà diu minis t ru n 'a lua tu in soco-t in t ia a rgumente le mele . Sciu eu pro b ine , câ ins tant i 'a ordinaria compet in te este Curi 'a r eg ia ; da, in caşuri , candu se lucra de o pro-cedere ordenar ia ; candu insa din procedere se vede u r m a t a o sistema, carea face neposi­bile remediu lu o rdenar iu legale, — precum eu tocmai am avisatu, a tunc i — credu cà este detor int i 'a min i s t ru lu i d'à in t r even l . Sè pu­nemu cà diu min . s'ar convinge, cumca — 10,000 de cetatieni i n t r ' unu comita ta tu e'au lipsitu pr in t r 'o pasire a rb i t r a r i a a comita tu­lui de dreptulu loru cons t i tu ţ iona le , — in-t rebu : pote ac\ se fie vorb 'a de apelare 1*Cu­ria ? (strigàri : de ce nu ?) — D e aceea nu, pen­tru cà dupa lege avendu a se série si ins t ruâ pent ru fie-care alegetoriu s t e r s u — a p e l a t i u n e •epara ta , pe in t regu ter i tor iu lu acelui m u n i -cipu nu se gasescu a tà t i advocaţ i séu scriitori precepetori de lucru, cari sè compună a t â t ea plansori , cari pen t ru unu satu sè scrie câte 3—400 de ape la t iun i la Cur ia !

r B i n o v o i t i a reflectâ,c» aici in Budapes ta unde este a t â t ' a intel igint ia concentrata , si unde nu s'au facutu atergiri cu g ramad 'a , to­tuşi pent ru rec lamat iuni in fie-oare cercu s'au puiu advocaţ i speciali spre apera rea drep tu­lui a legetor i loru : dar — cum miile de poporu sè-si scie aperá drep tu lu a tacatu — dora dupa s i s t ema?! E u deci am dor i tu si dorescu din partea d-lui min . ca in astfeliu de casu, p r e ­cum este celu descrisu de mine, densulu din nobllulu seu oficiu 96 in t rev ina si essaminandu lucrulu, déca in adeveru a r afla cumca actulu despoierii de dreptu s'a comisu diu s is tema, atunci diu min . dupa dreptulu seu de su-premainspec t iune sè dispună cele posibili pen­t ru sa lvarea dreptu lu i cetat ieni loru. Modulu a-lu indegetâ , n'a fost chiumarea mea ; a tâ t 'a insa am fost convinsu,eà diu min. inda ta ce s'ar convinge despre abusu, si ar voi v indecarea reului, cu min tea sa cea agera va aflá modulu corespundiatoriu.

„Acest 'a a fo3t spiri tulu intrebàri i mele.

T L a unu a l tu pun tu alu interpelat iunei mele, despre decăderea moral i tă ţ i i publice prin abusuri , diu min i s t ru binevoiesce a în­treba, c i — „bine, dar ce ar fi si faca dentulu chiar déca ar reconósce, cumca tssiste reulu c*lu mare a nemoralitàtii in administratiune ? Dóra «> tramita comisari regit in acele tienu-turi pentru restabilirea moralei?

„Eu mai susu are tà i , dar si in in te rpe -latiune am indegetatu, câ — de unde t ienu eu sporirea r eu lu i . Credu cà diu min . reco­nósce, cumca la noi lipsesce unu t r i b u n a l u superiore a d m i n i s t r a t i v ^ ca foru compet in te in caşurile de desconsiderări de legi in admi-niä'.ratiune, si câ — plansorile se essatnina si 1

decidu pr in vicecomite, resp. prin represen-tanti 'a municipale, totn cu influinti 'a acelora, in contra Gàroru sunt ele îndrep ta te ! or caudu ele mergu la minister iu, apoi se asculta totu acele organe si to tu vo tu lu loru se ia de cinosura. M'am spr imatu , oà si pana s'ar in-fiintiá unu a tare t r ibuna lu adminis t ra t iona le , celu pus inu in miuis te ru lu de in t e rne o sec­ţ iune speciale sè fie sub preBidiulu minis t ru­lui seu alu vre-unui a l tu ba rba tu de încredere , carea sè fie in s tare a essaminá*s i remedia tóte astfeliu de plansori , măcar eu g r a m a d ' a de ar veni, si sè dèe legii va t ema te satisfac-t iunea necesaria. Am vru tu , ca diu min . sè pricôpa, cumca adminis t ra t iunea este defep-tuósa si sè recunósca marea necesitate de o ingr ig i ie in acésta pr iv in t ia .

„ P r e c u m deci din tóte acestea m'am con-vinsu, cà diu min. in pr inc ipa le 6ine nu a cupr insu in t e rpe la t iunea ; asià d'alta par te me convinsei , cà diu min. mi-a luat 'o in nume de reu, si — spunendu cà a m facut'o din in-tont iune rea, a respunsu mai mul tu asupr 'a acestei pret inse re le in tent iuni , decâtu la pun­turile mele de in t robare si la adevera t ' a mea iu tent iune patr iot ica, p r in u rmare cu astfeliu de respunsu nu potu sè fiu inul t iamitu de feliu.

„On. Casa — binevoiésea a luá la conos-ci int ia respunsulu minis t rului ; dar eu o rogu se bage bine de séma, câ mai curendu seu mai t a rd iu se va convinge, cumca eu am avu tu depl ina d rep ta t e , candu am reflectatu, cà la noi pen t ru peeatele admin i s t ra t iona l i moral i ­ta tea publica patimesce si cà acést 'a este unu mare reu pe tiéra ! — "

D iu min. Col. Tissa, sub impresiunea acestoru reflessiuni i:u potii a nu se scolá inca o data si a spuno, câ — dreptulu de plansóre essiste si se sustiene chiar in contra decisiu-niloru V. Comitelui si adunàr i lo rù inun ci-pal i ; càci de o pa r t e este influinti 'a supremi-loru comiti , ér de a l f a — apela t iunea este l ibera la minis ter iu , pre cum a in tona tu min . acésta i n t r ' o cerculara ; apoi iu minis ter iu de mul tu se afla o sectiuue, caroa so ocupa de aceste plansori . —

( P ó t é sè fie, cum dice minis t ru lu , nu­mai câtu apoi publiculu celu mare pré pucinu a senti tu pana acuma — a tâ tu din influinti 'a cea buna a supremi loru comiti , câtu sl din ac­t iv i ta tea salutaria a sectiunei din minis te r iu . Si a tunci — cu a tâ tu mai reu de adminis t ra­t iunea publica la noi ! — Traducet )

Cas 'a lua respunsulu minis t rului la co-nosciintia. —

L u à apoi cuventu lu érasi C. Tisza, ca se r e spunda la in te rpe la t iunea lui A. Trifu-nat iu carea a m atins 'o in estrasu iu nrulu precinde la siedinti 'a do joi 20 1. o.

C. Tisza dice : „Mai voiu ah respundu sl dlui deput . A. Trifunatiu, care invinul p r e ca-pi tanulu din Chich inda-mare , câ la o adunare do alegetori pent ru candidarea de deputatu se obtruae ca din oficiu de presiedinte, ba la fine enuncià o conclussiune cu carea nime nu sè convoise, si impedeeá totu pe cale oficiale o aduna re din nou a a lega tor i lo ru .

„La înt rebăr i le ce deduse inse diu depu­ta tu din aceste împre jură r i nu potu se res­pundu directe , càci n ' am a v u t u tempu se-mi cast igu informatiuni le necasarie ; dar fiindu sprefinitulu sessiuni dietali, aflu de lipsa totuşi se respundu si anume prin donotarea princi­piului ce me va conduce totu de a un 'a in t re a t a r i impro ju r à r i . Eu aricea tienu cà fie care funct iunar iu , ce ca cetat ianu are dreptulu seu de alegere, pote sè par teeipe si sè-si spună sl pă re rea in adunăr i le electorali, dar nu are dreptulu sè abusedie do oficiulu séu facendu presiune ori prin persón'a sa ori prin cele subordiuate sie,

„De aceea câtu ce voiu fi incuuosci int ia tu, cà v r 'unu funct iunar iu abusedia de pusetiu­nea sa facendu pressiuni, lu-voiu avisa l a d e -

tor int ie le sale si voiu purcede dupa aspr imea legii facia de elu. Asemenea voiu u r m a dec i ş i in casulu présente , dupj, ca voiu câşt iga infor­matiuni le necesarie."

A. Trifunatiu se dechiara indestuli tu cu respunsulu minis t ru lu i , ér camer 'a lu ia la cunosciintia.

Dupa acestea se r e spunse ra din par tea minis t r i loru unele in terpela t iuni de interesu secuudariu.

Apoi luà cuven tu lu min. G. Széli, ca sè respunda la in terpela t iunea lui V, Babesiu in caus 'a paduri loru din confiniulu mi l i ta re pro-vincial isatu.

C. Széli d ice : „On. C a m e r a ! Diu deput. Babesiu îndrept* cat ra min . finantieloru inca in augus tu anulu t recutu o interpolat iune iu obieetulu segregări i paduri loru din confiniulu mil i tare provincial isatu. Acésta interpelat iune este impar t i t a in cinci puncte . Voiu se re­spundu deci la aceste cinci in t rebàr i .

„Diu Babesiu, in t réba, ç\ are min. fi­nant ie loru cunosciintia despre resu l ta tu lu aet ivi tàt i i comissiuniloru ce lucra de 2 ani in obieptulu segregăr i i paduri loru din cestiu-ne si cari comissiuni — un'a centrale in Te-misiora, ér alte dóue locali, in Biierica-alba si Caransebesiu — sunt in ip ieuna te cu forte multe spese ? Si daca are : sè dèe deslucirile liniscitórie, cà ail na iu ta tu eu luorârile si se apropia do fïuitu ; ér daca nu :ir fi in puse­tiunea sè dee a tar i d^sluciri : aplecatu e se urgedie inchiaiarea lucràr i loru comissiunii silvanali din confiniulu mi l i tare provinciali­satu ?

„ E u respundu la ast'a, câ lucràri le ace­stei comissiuni sun t forte ponderóse si de aceea ele ceru mul tu studiu ; dar eu tóte estea ele na in ta rapede.

„Comissiunile si-au inceputu lucrarea conforme ar t ic lului 30 de lege din 1873 inca in acestasi anu si fiindu cà spesele segregàri i le supor ta s tatulu, g u v e r n u l u s 'a si ingr ig i tu sè se na in te eu lucràr i le prega t i tór ie câ tu de iute. S a u sl mesura tu deja cele 540 de mii jugere catastral i si s'au p rega t i tu si t r ameïu la minis ter iu sl mapele cea mai mare p a r t e . Apoi s'a lucratu si la pre t iu i rea padur i lo ru si anume se inchiaià sl acésta lucrare asupra a260 de mii j uge re catastrat i , cari apa r t i snu t 'enu-tului din fostulu r eg imen tu serbo-banaticu, ér restulu ce apar t i ene celui romano-bana t ieu inca nu se fotu pret iui . Astu-feliu in pàr t i le serbo-banatice se va incepe segregarea inca in 1875, ér in cele roma uo-banat ice inca se va incepe câtu do curendu, dar dupa g reută ţ i le iocurcaturei lucrului nu mai iute de finea anului 1876. — Acest'a mi-e respunsulu la punctulu primu.

„A doua în t rebarea e cà am cunosciin­tia cà in unele part i , anume la Ogradena si Bozoviei — contra int ielesului ar t ic lului de lege 30 diu 1373 — pădur i le cele mai aprópe de comune se vendu la in t repr ind ie tor i s t ră in i , desi acestea con f. acestui ar t ic lu de lege a r fi se cada in pa r t ea comuneloru la segregare , si apoi se vendu inca cu pret iur i bagate le , ér locuitorii capeta lemne numai cu greu si pre-langa pre t iur i mar i , si astu-feliu poporulu se scurtedia in dóue t ipur i in dreptu lu s e u ?

„La a r e s t e a respundu, cà inca din in­ceputu s'a facutu o î m p ă r ţ i r e provisor ia si in uri' a estei-a s tat ' i lu folosesce din p a r t e a sa vediendu pădure, precum »1 comunele din partea loru si-acop^ru l ipsele. P a r t e a ce o folosesce s ta tu lu inse nu este aprope de co­mune, si ia specia spunu ck pădur i l e cele fo­losesce la Ögradana si Bozovici nici nu vor sè le capote la segregare a<jele comune, oi vor cadé pe par iea s ta tului . Dar si ce vinde statulu d inpar tea Sa,vindü in u r m ' * unoru con­tracte mai vecbi,si fiindu cà se vendu asiá lemne in canti tăţ i « a r i , sl pret iulu e mai ne-insem-natu Apoi sl locuitor i folesescu din pa r t ea loru pen t ru t rebuint iele de tóte dilele, dar de vreu sè negotiedie si ei cu lemne, — atunci t r ebue sè platésca tass'a anumi t a si a n u m e mai mare , càci ei nego t i ' d ia nu in cant i tă ţ i mar i , ci in deta iu .

„Astu-feliu da ra nu se lucra pr in or­gane le s t a t u l u i sè se despoie poporulu de cea ce i -ar cadé in p a r t e a sa la segregare si nu i se face nedrep ta te prin tassarea lemne-loru, cu cari negotiedia.

„La în t r eba rea a trei-a, cà ce se face cu banii ce incurgu din taBsele prescrise, res­pundu cà se considera de veni tu alu s ta tu lui casi ori ce alta percoptiune dupa pădur i le s ta tului , dupa ce propr ie tar iu lu acestoru p e -dur i este s ta tu lu si dupa ce acele tasse nici nu potu avé al ta des t ina t iune , càci sta­tulu suporta greută ţ i le adminis t ra t iun i i .

„La în t rebarea a patr 'a , cà am eu cu­nosciintia de procedur 'a cea nemilósa, de ro-bote le ce se impunu locuitoriloru — res­pundu câ de acestea nu seiu nemica, dar nici nu essi8tu, ci eine fura lemne se pedepsece cu bani , ér nopotendu plaţi sè con s t r iuge se lucre. Acesta procedura inse e eorespundieto-ria si o aprobu. De aceea protestu cu tóta re­so lu t iunea contra spressiuniloru, cà organele statului asuprescu iu acés ta pr iv in t ia popo­

rulu ai-!u punu la ' robot .0 ; astu-feliu nu afla do lipsa s i dispuuu sè fie mai cu blandiet ia i'acia do locuitori si n 'am sè dispunu sè se observe barem legea — dupa cum cere diu deputrttu Babesiu — eàci sl in asta pr iv in t ia se impleiiesce legea. Diu d ' p u t a t u se fece aci procatoriu nechiama 'u a unei cause nefun date si se vede a pret iui nepedepsirea omeni-loru disordinei si nemorale i , cele ce lo com­bate la al te locuri eu a tâ t ' a focu.

„La in t rebarea cà nude incurgu mulc-tele de prevarecutiutio — respundu cà acestea couipetu proprie tar iuîui parduri loru si fiindu cà propriotariu a par te este erar iulu, acele mulcte curgu in oass'a s ta tului ,care suporta sl spesele de amminis t raro . Comunele nu potu se capete nomica din asta m u l e t 1 , càci pan'acfi propr ie tar iu alu padur i loru e s ta tulu si elu por ta spesele, si asia sl mulctele t rebue sè incurga in eass'a sa.

In u rma deci insomnu, cà diu deputatu Babesiu in interpelarea sa peste totu aduse lucrur i ce contradicu adeverului si pr in asta procedura nu face servi t iu nici moralei publiée — ce intona a t â t a — n i c i ordiuei, nici securi­tăţii de avore si nici locuitoriloru ce crede a-ii aporâ." — Asu-feliu róg i camer 'a sè-i ièa la cunosäiintia respunsulu .

V. Babesiu reflecta, c a p r i n in terpe larea sa a doritu sè se dèe desluşirile neoasarie in acestu obieptu de important ia si de a eea nu­mai o fece, ea sè se faca do 'h iarat iuni le diu pa r t ea compet inte . S ta rea lucrulu i si planso­rile nu su scornituri de la sine, ci sunt in­formatiunile fideli ce lo pr imi delà poporatiu-nea interesata si aces te i si-tienù de detorint ia a le spune dlui minis t ru in faci'a tierei si a cere vindecarea reului .

Dupa aceea spune, ca a t â tu iuterpola-t iunoa sa, c â tu si mot ivarea la ea a pub l i -cat'o in „Alb ina" inca in anulu t recutu, ér de a tunci pan ' astadi poporat iunea interesata i a ap roba tu tóte câte sust ienîi ; de aceea sustiene acù,cà min I l .e ín eróre candu combate adeve-retatoa celoru cupriusa in interpelat iune.

Reflecta apoi in u rm ' a ostora, câ este na corespundietoriu a-i luá în auma de reu aceea, cà elu fu in te rp re te fidele a lu informat iuni-loru ce pr imi de la interesaţi si promite cd va publica sl respunsulu minis t rului chiar ca sl in terpelat iunea sa, ca astu-feliu sè póta p o ­pora t iunea judecá undo ead-sverulu.

In u r m a pro tes ta con t ra insunuatiuni-loru ce i se facu, cà a r provoca miscàri con­t ra moralei publice, a draptului si legii ; se mira cum de i se faeu ne in t r e rup tu a ta r i în­vinuiri , candu elu la tóta ocassiunoa accentua sustienerea moralei publice si pre t inde res­pectarea dreptului si a legii din par tea càr-maciloru t ierei , car i totu promitu acestea, inse fora de a si impleni promissiunile. —

L u â érasi C. Tisza cuventulu , c a s s è r e -punda la in terpela t iunea c e i fece joi la 21 1. c. deputa tu lu L . Costici, si anume in caus'a unui conflictu ce se iscà in t re comun'a Giurgevo si judele ammin i s t ra t ivu de acolo, in urm'a carui-a est 'a t racta pe locuitori de rebeli si si purcese contra loru ca*i contra unoru reseulati .

C. Tisza espune in scurtu cele i n t e m -plate. Comun'a Giurgevo adecă vol, ca sè se delature din funcţiune representant i 'a si an-tisti 'a actuale, càci a espi ra tu deja termiuulu de t re i ani . Celoru ce cereau ast 'a inse li se re­flecta din partea judelui admin is t ra t ivu , ck res taurare noua — eonformu legii — in păr­ţile ce se anesara din fostulu conf. miliţ­ia comitate are sè se faca numai de o da ta

cucele din int regu cottulu si anume in 1876.

Dar aceste desluciri nu ajunsera,ci mul ţ imea ce­rea implenirea cererii , amenin t i andu a-si face ea des tulu , daca nu i se va impleni cererea. De aei apoi sl u rma, ca — uopotendu-se face destulu acestei cereri — poporulu se aduna in glote si amenin t iá cu asal tu asupra Ca­sei comunali . Astu-feliu judele ammiuis t ra -t ivu — nepotendu linisci omenii prin vorbe

— chiamà aci potere a rmata pen t ru sust ie­ne rea liniscei, invi ta pe judeca tori ulu cercu-ale sè faca inchisitiune, se a res ta ră capii tu r -burâr i i ca conturba tor i ai l iniscei publice si actele de cercetare se s t ramesera proeu-rorelui. — Apoi continua :

„Astu-feliu s tandu lucrulu respundu dlui deputa tu , câ judele ammin i t r a t ivu me incunosciintiâ despre t u rbu ra re indata , ér mesurele ce luâ sunt p o t r i v i t e ; deci nu porta judele nici o vina si nu se teinplà nomic i iu

urDJt ' linegiigint'iei'aeestvjira. A.8Íadara nu a m

si nu ipotaaè ântnrapïVodu nemiaa «outra esteu^a;

càc le lu si-implenil detori 'a la tempulu s b u ai g©

cal«)lïegale.> u n;> :•, i-:- — •••••^••{ •><••:..:.•••:•••:•.

tî; J*AP°?j %|j 4J 8 PPW l • • a ^ t a cercetare aflu

de sjjperflqu, çàfti.fm-c,eţi>ţfa f ă c u t a i l l e g a l e , , dupftüfyjf» ;...ar#ita phflrtişle, qe ,aua la. mana.şj, , délai V&Hiïfar. 'afflWiUi^tratji^u .,şl , delà, v j qdee*-, toriftu,., 0 | , , 0 ..|.,.. ,;,,[.,, , . ; : . | •:>,<"!• v

„Cumca jud.ecaţmdu.lu u r m à i n v i t à r n ju -deluj m mmi.pjşt .ratiyu t rebue sè aprpbu, dp ora

ce ac^rjţ .nu, fu inş t rumen tu c e s t u i a — dupa

essercj^ o p o t ^ ^ d i ş c r e t i u n a r i a ^ ci fu íudetó-ra tu , a luá sub. cercetare casulu dupa ce doue d i l e ^ i ï e ^ t i s e t u r b ^ r a r e a . " •

, í n u r m a respundu ca m m . de jus t i ţ ia Î-'îjFiui;;- !;> j - i . . ''IÎ;.ic r y . Ü:í. t'iifi — n •.••«[

luc ra l a unu proieptu de codice penale, care se1

r?tr< ,.f ii!ftnţj>.*-. |í^i..Í!'!jjli;-': II:;: ; • vi* v a si p résenta Die te i in . sessiunea yi i tor ia , si

apoi a tunci se va poté satisface si cor'eriidiüi in-'

t e rpe l şnAeide ,OT?y?A

m a ^ p p t ^ p r e a e n ^ prc-ienţş.de as ta na tu ra . - ^ i l a i p b s ^ y u juca pà e ne- indreptat i ta

c e t e r a , d l « MWP^W^, , P t í n t r u presenta-re»-Tli>uikpjru.ie,pJu, caresè.f ie la noi casi o Ha-

beas-corpus-lege, dupa ce la noi l ibertatea

persanalq ,esţe garanta ta . P e n t r u unele caşuri insftC&WfrgUiprevediute, incase vor luá dispuse-t iuuini» «odicele penale. De al tu-mentrea Ha-beafriCorpus ac ta nicairi nu opresce a luâ sub ceiwetare pre nerespectatori i do legi.

Astu-feliu aprobandu tóta p r o c e d u r a jude lu i amminis t ra t ivu rogà sè i se ièe la cu-no8ciintia respunsulu .

L. Costici reflecta, cà p rocedura minis­trului este uni la tera le , de ora ce crede cu

vinte loru j ude lu i ammin i s t r a t i vu fora a i dispusu o cercetare noua, dupa ce i s'a spusi pr in in terpe la t iune cà locuitorii nu au re cursu la amen in t i à r i , ci numa i pro tes ta ră contra a rb i t r iu lu i judelui .

Dupa aceea si-sprime parea do reu , cà guverniu lu nu veiesce a se ocupa nici de câ tu cu afacerile fostului confiniu mi l i t a re , ci i

'ace a le to tu amena . In u r m a se pronuncia , cà nu ia spre sci-

tia respunsulu si roga pre minis t ru sè dis-na sè se oercetedie din nou lucru lu .

d C. Tisza reflecta, cà min. e detor iu sè jspuna cercetare din nou n u m a i candu se ce apelata , ceea ce pan ' acù nu a pr imitu

in asta causa. Respunsu lu lu-luâ maiorifatea spre seiintia. —

(„Es te unu adeveratu scandalu, candu intr 'o t i é ra const i tuţ ionale , care — n 'a re l ege despre d rep tu lu de casa, n 'are lege pen t ru politia, pen t ru incolatu, pen t ru aperarea dreptur i loru civice, — cu unu cuventu n'are o li tera, carba a r dá ce ta t ianulu i scutulu ne-cesariu, ca se nu- lu póta a res ta ori-ce con-stableru , cbiar unu nebunu, si só nu-lu póta t iené ori care o rganu politiale — dupa draga voia sa inchisu, ori câtu de lunga, - este unu adevera tu scandalu, candu intr 'o asia t ié ra minis t ru lu dech ia ra : cà — legile dau destula ga ran ţ i a pen t ru l iber ta tea ind iv iduale a ceta­tieniloru o „habeas -corpusMege ar fi de pr i sosu l " — Astfeliu se espeptora „Pes t . J o u r n a l ' ' de domineca asupra respunsului de mai susu alu dlui min. Tisza la in te rpe la ţ i» ' nea lui Oosticiu.)

D u p a aceste u r m à : desbaterea asupra modificàriloru in rogulamontulu Casei, cari se d e s b a t u r a p a n a la finea siedintiei, inse nepo-tendu-se fini se tienu siedintia si dupa amédia, candu apoi se fini desboteréa asupra repor tu­lui comissiuni ce revediuae regu lamentu lu Casei. Altu ceva nu se desbatù in siedinti de de astadi . — (Repor tu lu din siedinti'a de sâmbăta lu -vom publica in nru lu vi i tor iu . )

închiderea Dietei ungiiresci, luni la 1 óra de médiadi , in s a l a museului , care totu o data este Cas'a magna t i lo ru , se essecutà cu o solenitate óre care.

Mai na in t e ambele Case t ienura siedin-tie pen t ru s ine , in t ru cari so publica unu lungu siru d e l e g i sanc ţ iona te , apoi presie-dintii ş i-rost iră discursurile loru de — adio !

Am sta tu si ascul tatu cu a ten ţ iune lun-gulu discursu alu d-lui Col. Ghiczy, in Cas'a deputat i loru , si — ,• 'a cuprinsu profunda în­tr i s tare , candu me conv inse i , cà — nici acestu ve teranu politieu nu ma i are cuveni ta pr icepere si consideratiune a imprejuràr i lo: u.

Vorbi o óra ; enarà câte tóte , mai to t" neplăcute—din vieti 'a acestei Diete, amin t i de

to tu felifateçAe Animam) fataJi3fca*ţ^>;i»*rae pjna^a-s^.ujfá , t de, pusetiunea, sa,in f?c#imuj,ulltlrem^^ŞŞjifffliRi^dinti 'a pr in o cuvea ta re

„ t !.„„{.. i t .U. ' . - í í^ÍÍÍÍ . . : ^ - - S u d a t a mai de mul t e ori cu sfaaiurandu scopulu si nece-

. . . . —i

presidiale si a face cortesia pe pá r t ea celoru aátadita^p'o'terW.sfin'oaT p ' r l n t r Ä s ü Ä t e . 'cu cófrne\ 1íégandu I I'feríc'ireaí patriei «de tdiifofif

tfv Dgorf la ' ' ' í i f sus t i t ín te réa • • partéiéit i fnsipinutèi j i :il i t de nr ma$fritfl,teq, : t ie r ţ i 4 t $p „popósaje, fnagiare,.bietele..de.q\%.iţu .s t inse cp^uau^çu-, v n n u , casi candu eié n 'a r mai . n, e e pr in escese e 'il imrfiïéVA11--

. u . c a s I candu d'ëmôl iàlisàM r , ^nes^tiulu

á r «"dläjjartiftf din' Ittwiel' ' Ag'emëneaj sa i c u v e r a t e l M M d e B i n ü c h e i e r e alu

Ä Bal%,qefcijlju idft)m\nif>trqlUi';QE<)8iedinte b . B. J 'fyţfyheiţn^ — G.Xfösc.e, er coşuceptiune a celoru d i la potere , , ţ nu scie se àmintésca, se dica ó fàpta,"iinu îocid'Înt'è adevera tu placutu séu 'h áiígaíetdrfu ! lp'fentr ,fa' :poporu peste t o t u ; ba ii: •'C&Siu-peßtni' poporale nemagia re , apoi — * ieei4lmífttgs. ;pentru Romani, p r in citarea .lrniv^j:siţat>^ din Clusiu, ca unu ins t i tu tu do c î l ţu ra m a i na l t a , si a legii electorali ca o re-f î n n a buna, si totu asiá pr in ci tarea desfiin-

' i t j á t i i fostului confiniu mi l i ta re , spre scopulu idb l iber ta te si civilisatiune, —elu suna ca unu cuti tu implan ta tu in anim'a nós t ra !

Apoi ni se iii in nume de reu, cà ni sân­gera anim'a , si — ni se cere sê sa l tàmu de bucuria, pentru lovi turele de m o r t e ! Dar ast 'a —domni i magiar i nu ne-au invet ia iu , in desas-t re le loru, cu essemplulu loru. —

Cu unu cuventu, nici presiedint i i am-beloru Case, nici domnii miniş t r i prin gur 'a monarchului , nu fusera in stare — a ni are tá câtu de pucinu, adeveratu bine, adevoraiu progresu, a d e v e r a t u folosu, dupe act ivi ta tea , acestei Diete , a cărei Casa representa t iva , aiósa nainte de trei ani pr in colo mai mari sfortiàri, abu-ur i , corupt iuni din pa r t ea coloru de !a potere , perdu a tâ t 'a t impu prin dispute si certe de pâr t i ie , costandu tierii peste trei

millióne de florini !

Nici foile — chiar ale domniloru, nu sciu sè dica ceva de mare lauda d u p a si pen­tru acésta Dieta ; totulu ce redica si lauda unele —• este fusiunea partiteloru, precandu altele tocmai acest 'a o t ieuu de — c e a mai mare nefericire a patriei !

Noi — nemoral'a, siovinismulu si cialata-nismulu domniloru t ienemu do — nefericirea tuturoru popóraloru, a monarchiei, a Tronului !

Un'a d int re foile ge rmane pr inc ipa l i de aici, („Ung. LI.") dice câ —nu una datu, - n o i , provocandu-ne la notitiele positive din tre­cutu si la — memorî'a tierii— dicemu, cà — de multe ori in cursulu acestoru trei ani , masin 'a s ta tu lu i mag ia ru a ven i tu in confusiune si — opiniunea publica a enunc i a tu , cumca — acestu regimu si cu parliamentulu magiaru nu mai a in stare, a conàu ce destinele tierii si mai vertosu a scapâ tiéi^a de grelele sale nevoi. —

Si — tocmai acesta judeca ta a opiniu-noi publice, si semtirea peste totu a acestoru grele nevoi , au fost caus'a, si indemnulu, din oare fusiunea i n t empla ta iutre par t i te s'a spli-catu si justificatu, si a p ro rup tu manifestarea de sperantia si încredere — asiá dicendu ge­nerale — pent ru noulu regimu, numi tu libe­rale. A fost in t r ' adeveru incidintel e despera­tului ce se lupta cu undele si c a r e spre a-si scapâ vieti 'a se apuca de totu paiulu ! D a r — paiulu nu a ju ta !

Poporu lu nostru, alegetori i noş t r i , din tóte acestea câsciga convingerea, câ — tóte promisiunile câte li-au facutu domni i—acù trei ani , pen t ru sine si recomendati loru, au fostu curiitu numai amăgi r i . Usiurà>i, imbunetàtiri adeverate pentru poporu, au propusu si cerhtu numai partit'a nationale oposUionale si cea din stang'a estrema, mai càtra urma s\ partita lui Sennyey ; dar aceste par t i te tóte împreuna

sun t mul tu mai m i c e , de< à tu ca sè póta ele i n v i n g e ; vocea loru este voce in p u s t i a . De aceea — poporulu, acum de nou fiindu chiamatu la alegere, deschida-si oehii bine, si — alégn-si adeverati binevoit ni, adeverati amici ! —

Aradn, 11/23 maiu 1875. (Reconstituirea Romaniloru din urbea si

comitatulu Aradului in Reuniune politica na­ţionala liberala,- — Poftele malcontentiloru d'afusiund cu magiarii. — Amenintiàri de d'solvere prin politia.) Jo i ' a t recuta, adecă alal ta ieri, in 9 1. c. se observa, cum de mul tu nu s'a mai vediutu, pe s t ra te le orasiului nostru mulţ ime de tieranii din provinţ ia , p r i n t r e ei preoţi si că r tu ra r i , ce toti veniseră , pentru . idunaroa Reuniuneí . S t r a t ' a domnésca erá plina, st mul ţ imea mergea spre loeali tatea dlui Georg iu Doguriu, cetat ianului binemeri-tatu, la ale càrui Case spatiós 'a sala, ce den­sulu anume a facut'o pen t ru iu t run i r i l e na­ţionali, asta data nu ajungea a cupr inde pre toti ce veniseră .

Deal — cum se vorbesce, diu Sida, no­tar iulu Siriei latiso faim'a cà politi'a e avisata, wnformu ordinelui ce l'a emisu ministrulu de interne, a imprascid adunarea, — totuşi — afora de cativ 'a „voinicosi, dar fiicosi," adecă slabi de ange ru , mul ţ imea nu se lasi'i sedusa RÓU in t imidata , ci si-caufà de treba, — con-tatandu cu zelu lăudabile Reuniunea de de-

plinu restaurata si reconstituita.

n^E^|9^iedjflţ6,le,[adiVocatulu Nicolau Phi-

ídsufleti tória aplsi

'èijtatieàr'i*eïntrimirei Romani loru in t re actualele j impregiuràri , critice ea nici candu. Seu •landuse apoi diu S i d a , si-dede trud-* pent ru d'a capaci tâ la fuaionare cu part id 'a l iberala a magiaro j idani loru ; inse nime n-ulu ascul tà, ba ca unui nemernicu i se lua cuventulu .

S'a discutatu asupra t ienutei Romani­loru in congregat iuuea eomitatensa ce avea locu mane-di vineri , si s'a s ta to r i tu a s tarul ca sè se alega in comisun i l e eafcastrali câtu mai mulţi bă rba ţ i romani, nedependint i . —

Numerulu membri loru comitetului cen­trale s'a aflatu cu Cale a se reduce dela 150 — la 70 , d in t re cari in fie-care oercu eleoto-ra lu sè operedie câte die ce insi, si câte unulu séu duoi supliuti se fie in réserva.

Comitetele filiali de pana, acuma vor fi înlocuite pr in cei 10 membri i ai comite tului een t ra lu , carii sunt avisat i a în t r ep r inde pasi necasari pentru pregăt i rea a l ege r i l o ru de de putat i dietali pr in respectivele cercur i elec­toral i . —

(Alegeri le membriloru in comisiunile catas t ra l i se efectuira in cogrega t iuneade ieri, dar — cum aréta list 'a i e o publica „Alföld* de astadi , romani i sunt câ tu se póte de reu représentante")

Notabile este dechiarat iunea dlui Alessiu Popoviciu, advocatu din St. Ana, pr in care respioâ in adunare , cà desï disgustatu de spi-r i tulu de insolintia si indiferentism u ce s'a manif'eatatu in sinulu Reuuiunei de pana acumu prin unii malcontent i , cari sub man-teu'a naţionalismului si-castiga ra favoruri dela omnipotintii dilei, totuşi vediendu acuma reinoirea Reuniuuei si însufleţirea ce se manifesta facia de si tuat iunea politica, se ingagedia de nou cu bucuria, si promite conlucrare din totu adinsulu.

Ve potu asecurá cà la acésta adunare luară par te celu pucinu ca la 300 insi, dar mai tot i din provinc ia ; ér in te l ig in t i ' a si na-dragar i i noştri a radani , afara de v ' ro 2 — 3 , au escelatu pr in absint ia !

Se recunosce de toti, cà resul ta tu lu aces­t 'a in mare p a r t e e efluinti a si efectulu in-pintenàri i si a in terpre tàr i loru s i tuat iunei , ce se f e e mai deunadi, candu cu ocasiunea sinodului diu Babesiu — ca óspe in confe­r in t ia , luandu cuventu lu esplicà adevera t ' a s i tuat iune. Acele c u v i n t e , cumu se vede, — aflara resunetulu mer i t a tu .

Ce va mai poté face acésta Reuniune , si cum i voru succede acţiunile — nu potemu prevede ,- dar ' déca toti vomu nisui la con­lucrare solidara, desbracati de pat im'a am-bit iunei si a separat ismului , speràmu cà bunulu Ddieu va ii cu noi si cu sant 'a nóstra causa ! Amu disu.

* * * O a dou'a corespundint in despre aduna­

rea poli t ica a Romani lo ru din t ienutu lu Ara­dului , ni comunica ingrigir i le ce au fost cu­prinsu pre ai noştr i — cele ce publicaseramu noi despre ordena t iunea ministrului de in­terne in pr iv int i ' a dreptului de reuniune, te -mendu-se adecă, n u cumva pe temeiulu vre­unei in te rpre tă r i a acelei ordeuat iuni poli t i 'a locale sè impedece adunarea si chiar sè dis­solve Reuniunea .

Fac ia de aceste temeri , precum ni se comunica, diu presiedinte alu Reun iane i Ni-col. Philimonu n'a iipsitu a observa tóte posi-bilile precaut iuni si asia pent ru ori-co casu a asecurá t ienerea adunăr i i ; ér noi d inpar te -n i ven imu a aduce la conos-úintia publica a tâ t ' a , că — chiar dupa deslucirile date de diu min. Colomann Tisza in siedinti 'a Casei représen­ta t ive de sambat 'a t recuta, la in terpela t iunea d-lui Dr . Mikticiu, ordenat iunea amen t i t a nu se va aplicá la reuniunile si resp. adunările politice efemeri de partita, adecă a aceloru in t run i r i , cari nu sunt constituite si s tabi l i ­saié in permanent ia , pen t ru scopuri continue, ci numai pen t ru certe ocasiuni, cu o ac t iv i ­ta te periodeca accidentale.

De a l tmin t re — ori-cum sè fie, precau-t iunile sunt bune, si diu presiedinte a lu R e u ­niune! politice naţionali a Romani lo ru din pàrt i le Aradu lu i — e s t e barba tu lu precaut iu-ni loru. —

mente faptece din par tea potes tă t i i si politi­cei de statu ! De al tcum solidaritatea se ac­cepta de toti — afora do unulu, care s'a de-chiaratu de repet i te ori , că densulu , sub nici unu pre t iu nu póte sê si-supuna pă r e r ea de­cisului maiori tàt i i , presupunendu mor t i s iu , cà «cestu decisu are se reesa in cont ra opiniunei sale individual i . *) V

Varietăţi. f {Necrohgu \) Parintele ffifonn, motro-

pol i tu lu-pr imate alu Românie i , a incetatu din viótia in 5/17 maiu a. c., sér 'a la 5 óre, in e ta te de 78 ani. „Al ig . Augsb . Z . " n i spune , cà acestu ina l tu bisericanu a fost peste to tu ama tu si s t ima tu si cà dupa densulu a re­masu 400.000 ga lben i bani gat 'a , in favorea s ta tu lu i romanu . Dare -a r Ddieu se fie ! Iu totu casulu noi am dori, ca de auccesore sè fie a l e s * unu barbatu cu ver tu t i mai cuvenite capului ierarchiei bisericesci r o m a n e ; ér pe reposatulu, dóra celu din urma, carele si-a cumperatu scaunulu pre bani, — Ddieu sè-lu ierte si sè-lu primésca intru Imperati'a sa ! —

D u p a descrierea aduse de foile din Bu-curesci, immomenta roa i s'a esecuta tu cu nespusa pompa oficiale, aprope ca unui dom-nitoriu ! —

"AX (Schimbarea min>steriulu austriaca.) Atât 'a este de însemnata si impor tante schim­barea in t reveni ta in minis ter iu lu Cislaitaniei, incâtu desi ea este de 6—7 dile, noi nici nu luaramu conosciintia de ea. L u c r u l u e, câ — bietulu Banhans, ministrulu do comerciu, celu a tâ tu de reu blamatu in procesulu Ofenheim, in fine totu trebui sè-si ice demisiunea, ér in loculu lui fu numi tu ' 'hlumecky, minis t ru lu de pana aci la agr icu l tura , in fine in loculu acestuia se t use teneru lu , abiá de 33 ani conte Mansfeld. Càrpél 'a e gat 'n . —

I (F o i 'a o f i c i a le) de astadi publica numirea d-loru D e m . B o n c i u pentru Aradu si M i h. B e ­s a n n pentru Lugosiu, de notari publici. Lucru vechi u, dar amenatu pan'la dissolverea Dietei !

°o° (Multiamita publica.) Subscrisulu tiene de a sa detorint ia , a-si esprime mul t ia­m i t a publica s t imati loru domni din Naseudu, cari avură bune ta to a-lu ajutora in lipsele sale cu sum'a de 10 fl. v. a. prin s t imatulu d. F. Motiocn, cyrui asemenea i mult iamesce pent ru ostenél 'a adunăr i i acestei sume. — Vi­ena in 23 maiu 1875, — A. Moldovanu mp .

*) Cine nu cunósce paserea dupa pene ! — B e d .

Sabíitt in 23 maiu n. 1875. Conferint i 'a romana de astadi a in t ru-

nitu aprope la 200 de individi , din tote pà r -tise Transsi lvaniei ; s'au t ienutu mai mul te consul ta t iuni pre l iminar ie ; apoi au u rma tu desbateri câtu de înfocate. P a u a la 2 % óre dupa médiadi abia s'a consti tuitu buroulu, sub presiedinti 'a dlui Dr . Rada; s'au alesu pre u rma o comissiuue de 17 membr i ca sè statorésca o p rog rama óre-caro, pen t ru p ro -c o d e e la desbateri . P e la 6 óre se v a conti­nua siedinti 'a publica.

Din câte se manifestară pana acuma, politic'a de passivitate absoluta — are siau-sele cele mai mar i . Pă re r i l e cont ra acestei 'a sunt apera te do forte pucini si cu fór te^mare reserya , firesce pent ru lips'a de ori-ce argu-

P u b l i c a t i u n i t a c s a b i l i , Concurse:

" O e n t r u vacani 'a s ta ţ iune invet ia torésca din comun'a Stu-Ianosiu, cot tulu Toron talu­

lui, p ro t te ra tu lu Versiet iului , se deschide con­cursu cu te rminu pana la 15 iuniu a. c. st . vechiu.

Emolumin te l e sunt : salariu in bani de 300 fl. v. a ; 20 de fiorini 50 cr. pen t ru lem­ne, 6 fl. pausialu pent ru scóla si 2 j u g u r i de pamentu a r ă tu r a , oar t i ru gra t i s cu una gra­dina in terv i lana . Dori tori i de a ocupa acésta s ta ţ iune au a-si t r ami t e recursele ins t rui te cu tóte documinte le necesari — prea on. d. pro­topopu Ioanu Popoviciu in Mercina per Va-radia.

Stu-Ianosiu, in 8 maiu 1875. 1 — 3 Comitetulu parochialu,

in co'ntielegere cu diu protop. t rac tua lu .

T J e n t r u vacan tea parochia din Seceniu, in protopopiatulu Făge tu lu i , se esrie con­

cursu cu terminu de siesse ssp temane dela prim'a publicare in „Albina." Emolumente le s u n t : Una sessiune u rbar ia le de 27 jügere , stol'a si bi rulu dela 33 case.

Dor i tor i i de a caseigá acestu postu sun t avisati , recursele instruate in sensulu s t a tu ­tului org. biser. si adressute comite tului pa r . ale substerne dlui protopopu Atanasiu loano­viciu, in F a g e t u .

In Seceniu, 31 mar t iu 1875. In co'ntielegere cu pré on. d. p ro topopu:

3—3 Comitetulu parochialu.

Devenindu vacante s ta ţ iunea invet ia torésca din comun'a Surduculu-micu in protopres-

v i te ra tu lu F a g e t u l u ' , — prin acést 'a se de­schide concursu pen t ru implinirea ei, cu ter­minu de siesse septamane dela p r im 'a pu­blicare.

Emolumin te le s u n t : 73 fl. 50 or. v. a. in b a n i ; 10 meti de g râu , 20 meti de cucu-ruzu , 100 lb. de clisa, 100 lb. de sare, 15 lb . de luminăr i , 8 orgie de lemne, din ca r i a re a se incàldi si scól'a ; 3 juge re p a m e n t u a r a -tor iu , 9 fl. pausialu de scriau ; car t i ru cu dóue incapari, gradina de legumii , grasdu cu siopru si camera -

Dorilori i de a ocupá acést 'a s t a ţ i une au a substerne recursele loru, i n s t r u a t e in sen­sulu s ta tutului org. si adresa te comitetului parochialu, càt ra diu protopreaviteru;./!<. loa­noviciu, ia Fage tu . i S ^ . JMSà

Surduculu micu, 15 apr . 1875. . In contielegere cu diu protopopu : i^

3 - 3 Comitetulu parochialu.

Redactoru respundie tor iu Vincenliu BabesiU-