Integrarea economica-prezentarea generala  Integrarea economica reprezinta o forma deosebita a relatiilor economice dintre diferite tari

ale lumii,care s-a dezvoltat in secolul xx,dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial;in prezent,constituie o caracteristica importanta a evolutiei economiei mondiale.

Exista mai multe definitii pentru conceptul de ,,integrare economica”.Integrarea economica desemneaza,in general,constituirea,de catre doua sau mai multe tarii,a

unui spatiu economic comun,.care asigura:-dezvoltare schimburilor reciproce;-interdependente economice si intrepatrunderea economiilor nationale.Procesul de integrare economica are la baza acorduri,intelegeri intre tarile

participante,presupune constiuirea unor organizatii economice corespunzatoare.Integrarea economica este un proces determinat de numerosi factori de ordin

economic,tehnic  si social-politic.Principalii factori care au stat la baza pocesului de integrare economica sunt:-crearea unor conditii care sa stimuleze schimburile economice intre diferite tari;-progresul tehnico-stiintific contemporan,care necesita resurse financiare din ce in ce mai mari;-posibilitatile restranse ale pietelor nationale;-cresterea concurentei pe piata mondiala: Factorii care au favorizat procesul de integrare economica sunt:-apropierea geografica a tarilor respective;-existenta unor interese economice si politice commune;-apropierea nivelurilor de dezoltare economico-sociala.Procesul de integrare economica are caracter complex, este insotit de controverse si dispute.Prin continultul sau, acest process:-modifica raportul de interese intre agentii economici rezidenti, perspectivele acestora;-pun problema renuntarii la atribute ale independentei tarilor mebre;-implica avantaje si costuri inegale pentru tarile participante.                              Forme si tipuri de integrare economica Fome de integrareDupa specificul relatiilor economice intre tarile membre si gradul de intrepatundere a

economiilor acestora,pot fi evidentiate diferite forme de integrare economica;aceste forme reprezinta si etape parcurse de procesul de integrare economica in evolutia sa.

Zona de comert liber,prin care tarile participante:-elimina taxele vamale si rstrictiile cantitative in schimburile dintre ele;-promoveaza o politica comerciala proprie fata de celelate tari.Din aceasta categorie fac parte: Asociatia Europeana a Liberului Schimb(AELS), Acordul

Nord-American de Comert Liber(NAFTA) Uniunea vamala,caracterizata prin:-armonizarea legislatiilor vamale ale tarilor member;-adoptare unui tarif vamal comun in raport cu celelalte tari. De exemplu: Pactul Andin(in America Latina), Uniuna vamala a Tarilor Baltice.Zona de cooperare economica,caracterizata de diversificarea activitatiilor care fac obiectul

cooperaii:-circulatia libera a bunurilor si serviicilor;-cooperarea in domeniul transporturilor,al telecomunicatiilor;

-crearea in comun a unorDin acesta categorie face parte Cooperarea Economica in zona Marii Negre.Piata comuna, caracterizata prin:-uniunea vamala;-circulatia libera a marfurilor,persoanelor,capitalurilor.  De exemplu: Piata Comuna a Conului de Sud(in America de Sud),Piata Comuna a Americii

centrale,Piata Comuna Araba.Uniunea economica si monetara, o piata comuna care realizeaza,de asemenea:-armonizarea politicilor economice nationale(la nivel global sau sectorila);-armonizarea politicilor monetare(uniunea monetara) si utilizarea unei monede commune.Uniunea europeana este o uniune economica si monetara.Integrarea economica totala presupune unificarea politicilor economice de

ansamblu,sectoriale si structurale(conducerea apartinand unei autoritati supranationale).Integrarea politica si sociala,prin care integrarea economica totala este completata de crearea

unor institutii commune (acestea preiau competente ale statelor participante si au atributii in domeniile social si politic).

 Tipuri de integrareDupa nivelul la care se manifesta,integrarea economica poate fi:-generala implicand intreaga economie;-sectoriala,implicand doar unele segmente sau aspecteale economiei.Dupa implicatiile asupra relatiilor internationale,integrarea presupune:-pastrarea caracterului de organizatie interguvernamentale,formele de integrare avand la  baza

intelegeri intre guvernele tarilor member;-functionarea unor structuri organizatorice si juridice permanente cu caracter supranational, autonome in raport cu tariile mebre(integrare interstatala).

FORMELE INTEGRĂRII

Asa cum notiunea de integrare economica interstatala este una complexa, reflectând   multitudinea  de relatii care se stabilesc între doua sau mai multe state care îsi conjuga eforturile spre atingerea unui obiectiv comun, tot asa  si formele pe care le îmbraca aceasta sunt determinate în functie de complexitatea acestor relatii.

            In literatura de specialitate, bogata în delimitari ale conceptului de integrare, autori de prestigiu în domeniu au distins, în functie de o serie de criterii economice, politice, geografice, structurale, etc. urmatoarele forme /grade/ ale integrarii  economice corespunzatoare unei tendinte mai intense sau mai restrânse de  egalizare a coordonatelor economice, sociale si politice:

            a/.colaborarea economica - cuprinde totalitatea raporturilor econom 121k1017b ice dintre state, stabilite în plan  bi si multilateral, regional si global, pe toate directiile principale ale relatiilor economice internationale.

            b/.cooperarea economica  considerata, în sens general, drept o forma primara, preliminara de armonizare a intereselor si de ajutor între doi sau mai multi participanti la o actiune economica.

            Între cooperare si integrare exista atât deosebiri de fond cât si de forma, diferentieri de natura cantitativa si calitativa. În timp ce cooperarea include actiuni care au drept scop diminuarea discriminarilor pornind de la complementaritatea si convergenta intereselor,

integrarea economica contine masuri care au drept rezultat eliminarea unor forme de discriminare în relatiile dintre entitatile integrate si crearea si aplicarea unui set de discriminari în relatiile cu tertii. Din acest punct de vedere, acordurile de cooperare economica internationale pot fi considerate forme ale cooperarii internationale, în în timp ce eliminarea barierelor tarifare sau non-tarifare în schimburile comerciale reprezinta  un act de integrare economica.

c/.clubul de comert preferential format din doua sau mai multe tari care îsi reduc taxele la importul reciproc al tuturor bunurilor, deci practic atunci când realizeaza un schimb de preferinte tarifare între ele. Ţarile membre îsi pastreaza  tarifele vamale initiale fata de tarile terte. Exemplul clasic de club de comert prefential îl constituie Sistemul de Preferinte al Commonwealthului, creat în anul 1932, între Marea Britanie si 48 de tari asociate din Commonwealth.

d/.zona de comert liber reprezinta acea forma a integrarii prin care doua sau mai multe tari convin sa înlature barierele tarifare si netarifare dintre ele, pe baza unui acord prefential de comert, dar fiecare tara îsi mentine propriile bariere comerciale în comertul cutarile nemembre. Unii autori considera  zonele de comert liber ca fiind o etapa de baza, în mod obligatoriu  premergatoare crearii uniunilor vamale.

În spatiul european s-au format, de-a lungul timpului, o serie de forme integrative simple de tipul zonei de comert liber dintre care cea mai cunoscuta este Asociatia Economica a Liberului Schimb. Aceasta a luat nastere pe baza Conventiei de la Stockholm din 21 iulie 1959 încheiata între Austria, Danemarca, Norvegia, Portugalia, Suedia, Elvetia si Marea Britanie, carora li s-au alaturat în timp si alte state europene care nu faceau parte din celelate structuri integrative aflate în Europa în perioada respectiva. În prezent AELS-ul este format din Islanda, Lichtenstein, Norvegia si Elvetia. Cu exceptia Elvetiei, toate celelate state membre ale AELS sunt si componente ale Spatiului Unic European.

            Alte forme reprezentative de zone de liber schimb sunt  NAFTA (North Atlantic Free Trade Area) formata din Statele Unite, Canada si Mexic în spatiul nord american, CEFTA (Central European Free Trade Area)  în spatiul est european,  MERCOSUR (format din Argentina, Brazilia, Uruguay si Paraguay)  în spatiul Americii Centrale  si ASEAN (Association of South East Asian Nations)  în spatiul asiatic.

e/.uniunea vamala este forma de integrare prin care tarile membre înlatura toate barierele în comertul desfasurat între ele si adopta un tarif vamal extern comun fata de terti. Prima uniune vamala (Zollverein) a fost înfiintata în anul 1834, prin ridicarea barierelor vamale, initial între 18 state prusace a caror numar a fost extins ulterior la 25. În timp, uniunea vamala s-a transformat într-o comunitate economica confederativa care, alaturi de transformarile de natura politica a condus la formarea, în 1871 a statului german.

Dupa unii autori formele uniunii vamale sunt urmatoarele:

-                            uniune vamala perfecta - o uniune teritoriala între ale carei tari vama este suprimata, iar schimburile cu terte tari se fac pe baza unui tariff si a unei legislatii vamale commune;

-                            uniune vamala imperfecta - tarile componente îsi pastreaza independenta lor tarifara, dar, îsi acorda  totusi pentru schimburi importante, avantaje diverse. Exista însa bariere vamale exterioare commune, la granitele fata de terti;

-                            uniune vamala cu tarife preferentiale - instituirea unui regim reciproc de preferinte pentru anumite produse în cadrul uniunii.  

Formarea unei uniuni vamale va modifica preturile relative ale bunurilor de pe pietele interne ale statelor membre, cu repercursiuni asupra fluxurilor de comert, productiei si consumului.

Efectelor participarii unui stat la o uniune vamala au fost introduse în analiza economica de catre economistul Jacob Viner. Lucrarea acestuia « Teoria Uniunii Vamale » (1950) constituie punctul de plecare în analiza efectelor integrarii economice.Instrumentele introduse de autor sunt efectele de creare si respective de deturnare de comert.

Analiza lui Viner continua

f/. piata comuna, care reprezinta o uniune vamala în cadrul careia, liberalizarea miscarii bunurilor si a serviciilor este acompaniata de liberalizarea miscarii  fluxurilor  de factori  între tarile membre. O serie de dezvoltari de natura institutionala completeaza masurile de integrare pozitiva, conducând la crearea unui spatiu economic în interiorul caruia are loc o tendinta de relativa apropiere a nivelului preturilor bunurilor si a factorilor. O piata comuna se poate forma numai între economii de acelasi tip.Un prim exemplu de piata comuna îl constituie etapa a treia în cadrul dezvoltarii Comunitatilor Economice Europene (între 1969-1986) când liberalizarea fluxurilor de bunuri finite a fost acompaniata de liberalizarea miscarii factorilor de productie. Evolutia favorabila a formei integrative numita Piata Comuna a condus în timp la formarea pietei interne unice.

Un al doilea exemplu de piata comuna, de data aceasta între economii de comanda, este dat de CAER (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc). 

g/. piata unica,  presupune, în afara realizarii unei piete  comune pentru libera  circulatie a bunurilor si serviciilor, aplicarea unor masuri comune privind liberalizarea achizitiilor guvernamentale, armonizarea si recunoasterea mutuala a standardelor tehnice din productia si distributia bunurilor,  eliminarea controlului asupra miscarii capitalurilor, etc.

h/.uniunea economica si monetara, care se formeaza, pornind de la piata unica, în cadrul careia are loc cresterea gradului de armonizare a politicilor economice nationale, în special a celor vizând sfera monetar financiara, pâna la adoptarea unei monede unice si a unor institutii comune de gestionare a chestiunilor monetar financiare la nivel comunitar.

i/. integrarea economica completa (sau totala)  reprezinta  stadiul ultim al integrarii în cadrul caruia unificarea politicilor economice este întregita prin stabilirea unei unitati supranationale ale carei decizii sunt obligatorii pentru statele membre.

            Integrarea economica completa presupune parcurgerea tuturor etapelor descrise anterior, spatiul integrat capatând trasaturi apropiate de cele ale unei economii nationale: institutii comune care guverneaza cu ajutorul unei legislatii commune, utilizând un buget comun si adresându-se unei piete de productie si de desfacere comuna; utilizarea unei monede unice si a unui sistem bancar omogen, a politicilor interne si externe comune.

            Pâna în prezent, nu se poate vorbi despre existenta unor forme de integrare totala (completa), asa cum au fost ele descrise anterior, decât la nivel national. În cadrul Uniunii Europene, considerata drept cea mai complexa si mai avansata forma de integrare economica regionala înfaptuitapâna în prezent sunt îngemanate elemente ale federalismului, cum ar fi divizarea responsabilitatilor între institutiile supranationale si cele nationale corespondente sau aplicarea principiului egalitatii în luarea deciziilor si garantarea drepturilor individuale, cu cele ale functionalismului, în anumite limite care nu permit integrarea completa. Divergentele de opinii cu privire la viitorul Uniunii, pe fondul procesului dublu de intensificare, de adâncire a integrarii si de extindere care va conduce în mod inevitabil la diluarea intensitatii formei

integrative pun sub semnul întrebarii capacitatea acesteia de a parcurge cu succes calea spre integrarea totala.

            P. Maillet a propus etapele posibile pe calea integrarii: a). construirea zonelor economice sia uniunilor vamale libere; b). piata comuna care adauga uniunii vamel, libera circulatie a factorilor de productie; c). Uniunea Economica si Monetara si d).uniunea politica. Acelasi autor afirma ca atunci când în domeniul monedei, bugetului si relatiilor internationale care sunt atribute ale suveranitatii nationale se înregistreaza o reducere a tributelor nationale vom asista la o raspândire a organizarii politice a continentului