Integrarea invizibilă (PPTX)

24
INTEGRAREA INVIZIBILA – PERSOANELE CU DEFICIENTE DE AUZ Prof Dr Florea Barbu Camelia V. Platt, Director executiv Fundatia Light into Europe

Transcript of Integrarea invizibilă (PPTX)

INTEGRAREA INVIZIBILA – PERSOANELE CU DEFICIENTE DE AUZ

Prof Dr Florea BarbuCamelia V. Platt, Director executivFundatia Light into Europe

CUPRINS Integrarea invizibila

– Stigmatul social al persoanelor cu deficiente de auz– Dizabilitatea “invizibila”– Impactul accesibilizarii pentru persoanele cu deficiente de auz– Eliminarea stigmatului

• “Surd” vs “surd”• Modurile in care sunt percepute deficientele de auz• Provocarile cu care se confrunta persoanele cu deficiente de auz in viata

de zi cu zi• Top 5 nevoi ale comunitatilor de persoane cu deficiente de auz

– P.A.C.K.E.T.– Cum sa abordam comunitatile persoanelor cu deficiente de auz

• Lumea lui Tom• Comunica, conecteaza si contribuie

INTEGRAREA INVIZIBILA – PERSOANELE CU DEFICIENTE DE AUZ

Indiferent de cultura sau identitate, comunitatea persoanelor cu deficiente de auz isi

doreste dintotdeauna integrarea in societate – sa fim acceptati de catre semenii nostri pentru

abilitatile si nu pentru dizabilitatea noastră.

In jur de 30.000 de copii si adulti cu pierdere de auz

sunt înregistrate în România

ESTIMAREA POPULATIEI CU DEFICIENTE DE AUZ IN LUME(SURSE: BAZATE PE MAI MULTE DATE DISPONIBILE DIN CERCETARI PUBLICATE)

2 pana la 4 din fiecare 1000: “surditate clinica”

In tarile in curs de dezvoltare , >50% pierdere congenitala sau la virsta foarte mica din cauze medicale

9 pana la 22 din fiecare 1000: deficiente severe de auz

37 pana la 140 din fiecare 1000: pierdere medie si severa de auz

STIGMATUL SOCIAL AL PERSOANELOR CU DEFICIENTE DE AUZ In ciuda progresului facut in ultimii ani in domeniul drepturilor

persoanelor cu dizabilitati, discriminarea este inca prezenta din punct de vedere social, cultural, in educatie si pe piata muncii.

Persoanele cu deficiente de auz isi“ascund”problema/dizabilitatea (si uneori chiar si abilitatile!) in viata de zi cu zi pentru a fi “acceptabili din punct de vedere social” dupa standardele societatii de astazi – uneori cu un mare pret

Cf legii 448/2006- limbajul mimico-gestural este un limbaj de sprijin, in realitate el este limbajul natural al persoanelor surde

Persoanele cu deficiente de auz se confrunta cu o adevarata povara financiara pentru a-si intretine sau cumpara tehnologia necesara pentru a auzi de-a lungul vietii lor la care ar trebui sa aiba acces legitim, in special aparate auditive

LIPSA FORMARII ADECVATE SI A OBLIGATIVITATII FOLOSIRII LIMBAJULUI MIMICO-GESTUAL PENTRU PROFESORII DIN SCOLILE DE SURZI. Facultatea de psiho-pedagogie specială din București nu are cursuri de limbajul semnelor și studenții nu fac practică în școlile de surzi.

INSTITUTIONALIZARE A COPIILOR SURZI IN SCOLILE SPECIALE

SANATATE PRECARA FAMILII UNIPARENTALE SOMAJ SARACIE

CE INSEAMNA PIERDERE DE AUZ/SURDITATE?

Hipoacuzia = diminuarea /degradarea

auzului intre 0-90 dB

Surditatea sau cofoza=pierderea totala a auzului -

peste 90 dB.

Art. 69 din Legea 448/2006 : „Autorităţile şi instituţiile centrale şi locale, publice sau private asigură, pentru relaţiile directe cu persoanele cu handicap auditiv ori cu surdocecitate, interpreti autorizati ai limbajului mimico-gestual sau ai limbajului specific al persoanei cu surdocecitate.”

In prezent există, aprox 70 de interpreti LMG la nivel national

“SURD” VS. “SURD”DEFINITII DE TERMENISurzi – Terminologie acceptata la nivel intl pentru persoane cu deficiente de

auz ce sunt numiti astfel de catre comunitatea, cultura si identitatea lor, prin SL (Limbaj mimico-gestual ). Este foarte mandru sa fie Surd (cu S de tipar).

Surzi “din punct de vedere clinic”** – Grup de pers cu deficiente de auz ce nu se pot descurca fara suportul tehnologiei ajutatoare, insa beneficiaza de o cultura si identitate prin intermediul SL. Prefera sa fie definiti de abilitatile si nu dizabilitatile lor.

Persoane care si-au pierdut auzul tarziu – grupa celor care sunt considerate “surde din punct de vedere clinic”, ce si-au pierdut auzul mai tarziu in viata, dupa formarea completa a limbajului si care sunt adesea ajutati de tehnologie. De obicei, termenul se aplica adultilor si pers in virsta

Persoane cu pierdere medie (Hipoacuzici) – grupul ce se confrunta cu dificultati in calitatea auzului lor in diferite circumstante, ce pot fi sau nu asistati de tehnologie. De obicei se aplica in cazul celor care sufera de pierderea medie a auzului.

MODURILE IN CARE SUNT PERCEPUTE DEFICIENTELE DE AUZ Surd – Cultura SL Surd “din punct de vedere clinic” – Aparate auditive/

implanturi cohleare/ SL Persoane care si-au pierdut auzul tarziu in viata – Boala/

imbatranire/ accident Persoane hipoacuzice - Pierderea medie a frecventei sau

auzului/ boala

In modelul medical persoana surdă este considerată anormală şi trebuie acţionat asupra ei prin diferite mijloace (corectiv-recuperatorii, medicale, educaţionale) pentru a fi normalizată şi integrată în societatea auzitorilor, singura societate cu drepturi depline.

• realitatea din colectivitatea surzilor;

• experienţa pe care o au ei;

• modalităţile de a-şi rezolva problemele;

• resursele şi nu pe slăbiciunile lor.

Abordarea socio-

culturală se bazează pe:

Abordarea bazata pe drepturile fundamentaleConsiderarea persoanelor cu handicap auditiv ca minorităţi culturale şi lingvistice câstiga tot mai mult teren

Conventia ONU a drepturilor pers. cu dizabilitati

Adoptarea modelului drepturilor

fundamentale ale

persoanelor surde:

• promovarea învăţării limbajului semnelor la preşcolarii surzi, la părinţii lor şi la alte persoane ;

• predarea cursurilor de limbaj gestual în licee şi universităţi ca „limbă străină”, ca a doua limbă sau în scopul formării de interpreţi calificaţi.

• Asigurarea unui corp profesional divers care raspunde nevoilor de comunicare, educatie si incluziune sociala ale persoanelor surde la diverse virste

METODELE DE COMUNICARE ALE SURZILOR

Labiolectura

Protezare

Implant cohlear

Limbajul mimico-gestual

Limbaj mimico gestual

Limbajul mimico-gestual:• limbaj prin care persoana cu

deficiente de auz poate stabili un canal de comunicare cu mediul social;

• facilitezeaza interactiunea cu alte persoane cu deficente de auz sau persoane care cunosc limbajul semnelor, precum si integrarea in comunitate.

Proiectele fundatiei noastre

• 2007, am realizat primul curs de limbaj mimico-gestual din România, în format DVD• 4000 de familii, profesionisti, studenti si autoritati au primit gratuit acest material educațional.•700 de profesori, parinti si voluntari au solicitat instruire si au finalizat primul modul de comunicare in limbaj mimico-gestual.•2015- nou standard occupational- lucrator interpret de LMG•40 de absolvente in Bucuresti prin LIE

PROVOCARILE CU CARE SE CONFRUNTA PERSOANELE CU DEFICIENTE DE AUZ IN VIATA DE ZI CU ZIDomeniile ce au nevoie de imbunatatiri: Recunosterea LMG ca limbaj al unei comunitati lingvistice

si culturale de către Parlmentul României Accesibilizarea sistemelor de informare publica pentru surzi Introducerea LMG in categoria limbilor moderne aplicate la

nivel universitar pentru asigurarea specialistilor in LMG Obligativitatea profesorilor din educatia speciala sa

cunoasca și să folosească corect și unitar LMG Cresterea numarului de profesii in comunicarea asistata

pentru surzi: Instructor de LMG, Comunicator, specialist LMG in sanatate, cultura, educatie,

PROVOCARILE CU CARE SE CONFRUNTA PERSOANELE CU DEFICIENTE DE AUZ IN VIATA DE ZI CU ZIProvocarile curente: Lipsa interpretilor de LMG in serviciile publice de baza:

sanatate, educatie, asistenta sociala, autoritati locale Perceptia “abilitatilor” persoanelor cu deficiente de auz Integrarea pe social media Povara financiara reprezentata de procurarea aparatelor

auditive si de tehnologia necesara

PRINCIPALELE NEVOI ALE COMUNITATII PERSOANELOR CU DEFICIENTE DE AUZ

Pentru ca persoanele cu deficiente de auz sa se simta integrate in societatea de astazi…

…comunitatea trebuie sa indeplineasca urmatoarele pentru persoana in cauza:

P.A.C.K.E.T.(PROTECT, AWARE, CONNECT, KNOWLEDGE, ENGAGE, TRUST) Protejeaza (Protect): Sunt in siguranta in propria mea

viata si in propria mea casa? Atentie (Aware): Sunt atent la ceea ce ma inconjoara? Conecteaza (Connect): Pot sa comunic cu alte persoane

atunci cand este nevoie? Cunoastere (Knowledge): Am acces la informatii in timp

real? Implica-te (Engage): Am oportunitatea de am implica in

comunitatea mea? Incredere (Trust): Pot sa ma incred in sustinerea

comunitatii din care fac parte?

CUM SA ABORDAM COMUNITATILE PERSOANELOR CU DEFICIENTE DE AUZ Protejeaza (Protect): Dezvolta notificari online/ mobile/ text pentru

comunitatea persoanelor cu deficiente de auz. Atentie (Aware): Dezvolta un sistem “companion” pentru vecinii cu

deficiente de auz. Conecteaza (Connect): Promoveaza drepturile persoanelor surde din

comunitatile locale pe social media. Cunoastere (Knowledge): Respecta limitarile individuale ale

persoanelor cu deficiente de auz si pastreaza informatia strict necesara.

Implica-te (Engage): Surzii sunt personae ca toti ceilalti – sa nu iti fie teama sa zici “Salut!”

Incredere (Trust): Respecta contributia, demnitatea, abilitatile si independenta comunitatii persoanelor surde

Vă mulțumesc!