Instrumentele Politicii Regionale si Romania

Dreptul Afacerilor Comunitare………………………………………………Instrumentele Politicii Regionale

POLITICA REGIONALA

Politica regională urmăreşte să corecteze dezechilibrele regionale astfel încât să se asigure o repartizare mai echilibrată a populaţiei şi activităţilor economice pe ansamblul teritoriului.

Necesitatea unei politici regionale, care să aibă în vedere echilibrarea repartiţiei demografice şi localizarea polilor de dezvoltare, ca şi susţinerea eforturilor regiunilor cel mai slab dezvoltată pentru a le ajunge din urmă pe celelalte, nu a scăpat atenţia legiuitorului comunitar de-a lungul celor peste patru decenii de existenţă a UE. Principalele instrumente ce pot fi folosite pentru realizarea obiectivelor politicii regionale sunt:

Fondurile Structurale (FS) ; Instrumentele financiare de coeziune ; Instrumentele financiare ale Băncii Europene de Investiţii (BEI) ; Iniţiativele Comunitare(IC) .

1.FONDURILE STRUCTURALE

Romania va beneficia de fonduri structurale de circa 28-30 miliarde de euro din partea UE in perioada 2007-2013. 8,5 milioane de euro vor trebui cheltuiti zilnic. Aceste fonduri vor trebui gestionate eficient si trebuie sa ajunga acolo unde este nevoie pentru dezvoltare, altfel, exista pericolul pierderii lor. Chiar daca banii nu vor fi atrasi in proiecte in Romania, fiecare contribuabil va cotiza pentru suma cu care Romania va contribui la bugetul UE.

Fondurile Structurale sunt instrumente financiare prin care Uniunea Europeana actioneaza pentru eliminarea disparitatilor economice si sociale intre regiuni, in scopul realizarii coeziunii economice si sociale.

Fondurile structurale ale UE sunt gestionate de catre Comisia Europeana si au ca destinatie finantarea masurilor de ajutor structural la nivel comunitar, in scopul promovarii regiunilor cu intarzieri in dezvoltare, reconversia zonelor afectate de declin industrial, combaterea somajului de lunga durata, insertia profesionala a tinerilor sau promovarea dezvoltarii rurale.

1.1. Fondul European de Dezvoltare Regional (FEDR)

Prin Fondul European de Dezvoltare Regionala vor fi finantate investitii productive care sa contribuie la crearea si salvarea de locuri de munca,in principal prin investitii cu prioritate in IMM-uri, investitii in infrastructura,dezvoltarea potentialului autohton prin masuri de sprijin la nivel regional si local. Rata maxima de interventie comunitara este de 85% pentru FEDR.

Din sfera activitatilor eligibile nu vor face parte TVA, dobanzi la credite, achizitionarea de terenuri intr-un cuantum mai mare de 10% din cheltuiala totala eligibila pentru activitatea respectiva, constructii de locuinte si dezactivarea statiilor de energie nucleara.

Articolul 160 din Tratat prevede ca Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDER) este destinat sa redreseze principalele dezechilibre regionale din Comunitate. Astfel, FEDER contribuie la reducerea diferentei intre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni si la recuperarea decalajului de catre regiunile cele mai putin favorizate, inclusiv zonele rurale si urbane, zonele industriale in declin, precum si regiunile afectate de un handicap geografic sau natural, precum regiunile insulare si zonele muntoase, zonele cu densitate mica a populatiei si regiunile de frontiera. Investitiilor productive care contribuie la crearea si salvgardarea locurilor de munca durabile, in special prin intermediul unor

ADAFE AN 1


ajutoare directe pentru investitiile efectuate indeosebi in IMM-uri; Investitiilor in infrastructuri; Dezvoltarii potentialului endogen prin masuri de sustinere a dezvoltarii regionale si locale.

Aceste masuri cuprind asistenta si serviciile pentru intreprinderi, in special pentru IMM-uri, crearea si dezvoltarea instrumentelor de finantare precum capitalul de risc, fondurile de imprumut si de garantie, fondurile de dezvoltare locala, subventiile la dobanda, conectarea la retea, cooperarea si schimbul de experienta intre regiuni, orase si factorii sociali, economici si de mediu relevanti.

1.2. Fondul Social European (FSE )

Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a dispozitiilor generale privind Fondul European de Dezvoltare Regionala, Fondul Social European si Fondul de coeziune introduce cadrul in care se inscrie actiunea Fondurilor structurale si a Fondului de coeziune si stabileste in principal obiectivele, principiile si normele de parteneriat, de programare, de evaluare si de gestiune.

FSE contribuie la prioritatile Comunitatii in ceea ce priveste intensificarea coeziunii economice si sociale prin imbunatatirea ocuparii fortei de munca si a posibilitatilor de angajare, prin incurajarea unui nivel ridicat de ocupare a fortei de munca si o imbunatatire cantitativa si calitativa a ocuparii fortei de munca. in acest scop, FSE sprijina politicile statelor membre al caror scop este de a realiza ocuparea intregii forte de munca, precum si calitatea si productivitatea muncii, de a promova asimilarea sociala, in special accesul persoanelor defavorizate la angajare si de a reduce disparitatile nationale, regionale si locale in domeniul ocuparii fortei de munca.

Pentru indeplinirea misiunii FSE sustine prioritatile Comunitatii in ceea ce priveste necesitatea consolidarii coeziunii sociale, a cresterii productivitatii si competitivitatii si incurajarii cresterii economice si a dezvoltarii durabile. in acest proces, FSE tine seama de prioritatile si obiectivele pertinente ale Comunitatii din domeniul educatiei si formarii profesionale, al cresterii participarii persoanelor inactive din punct de vedere economic la piata muncii, al combaterii excluderii sociale - in special aceea a categoriilor defavorizate, precum persoanele handicapate, al promovarii egalitatii intre barbati si femei si al nediscriminarii.

Instituţiile responsabile de implementarea FSE în România sunt: Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse , prin Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (AM POS DRU) Ministerul Internelor şi Reformei Administrative , prin Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative.

1.3. Fondul de Coeziune (FC )

Scopul acestui Fond este acela al intensificarii coeziunii economice si sociale in cadrul Comunitatii, in perspectiva promovarii unei dezvoltari durabile.

Fondul intervine pentru actiuni din domeniile enumerate in continuare, respectand un echilibru corect si tinand seama de necesitatile de investitie si de infrastructura specifice fiecarui stat membru beneficiar:

Retelele transeuropene de transport, in special proiectele prioritare de interes comun enumerate in Decizia nr. 1692/96/CE. Mediul face parte din prioritatile politicii comunitare de protectie a mediului, astfel cum au fost definite in programul de politica si de actiune din domeniul mediului. In acest context, Fondul poate sa intervina, de asemenea, in domenii legate de dezvoltarea durabila care prezinta avantaje

ADAFE AN 1


clare pentru mediu, precum eficacitatea energetica si energiile regenerabile, iar in ceea ce priveste transportul care nu are legatura cu retelele transeuropene, transportul feroviar, transportul pe caile navigabile interne, transportul maritim, sistemele de transport intermodal si interoperabilitatea lor, gestiunea traficului rutier, maritim si aerian, transporturile urbane specifice si transporturile publice. Echilibrul corect al asistentei se defineste p rin parteneriat intre statele membre si Comisie.

Proiecte majorePrin intermediul acestui fond pot fi finantate si proiectele majore, prin proiect major intelegandu-

se proiectul care include un ansamblu de lucrari, activitati sau servicii destinate sa indeplineasca o functie indivizibila cu caracter economic sau tehnic clar, care urmareste obiective identificate clar si al carui cost total depaseste 25 de milioane EUR pentru mediul inconjurator si 50 de milioane EUR pentru alte domenii.

2.FONDUL DE SOLIDARITATE

Proiectul Preliminar pentru Bugetul de Modificare (PDAB) este o propunere formalã din partea Comisiei de a modifica bugetul UE pentru anul în curs. Adoptarea lui respectã aceeasi procedurã precum adoptarea bugetului anual, si anume douã lecturi atât în Consiliu, cât si în Parlament, dupã care intrã în vigoare.

Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene (The European Union Solidarity Fund) este cel mai nou fond al politicii regionale şi a fost înfiinţat în noiembrie 2002, în urma inundaţiilor ce au afectat Franţa, Germania, Austria şi Republica Cehă.

Obiectivul acestui fond este de a facilitata exprimarea solidarităţii UE faţă de populaţia unui Stat Membru sau în curs de aderare, care a fost afectată de un dezastru natural major. Astfel acesta este un fond care permite reacţia imediată, eficientă şi flexibilă, în funcţie de natura şi de amploarea situaţiei.

Acest fond va fi folosit numai în cazul dezastrelor naturale majore, cum sunt inundaţiile din august 2002, care au dus la înfiinţarea sa (noiembrie 2002) sau incendiile spontane din Portugalia (iulie 2003), şi care au repercusiuni importante asupra condiţiilor de viaţă, mediului înconjurător sau economiei ţărilor afectate.

Pentru a estima amploarea unui dezastru natural şi justifica utilizarea acestui fond, au fost stabilite două criterii:1. în cazul unui stat: pierderi estimate la 3 mld. EURO (preţuri 2002), sau la mai mult de 0,6% din venitul naţional brut;2. în cazul unor dezastre regionale extraordinare: daune mai mici decât această limită (3 mld EURO), care afectează cea mai mare parte a populaţiei şi au consecinţe majore şi de durată asupra condiţiilor de viaţă şi stabilităţii economice a regiunii respective (se acordă o atenţie specială regiunilor îndepărtate şi izolate);

Suma maximă alocată anual Fondului de Solidaritate este de 1 mld. EURO. Evaluarea impactului, utilităţii şi eficienţei acestui fond se realizează anual. Astfel, la data de 1iulie a fiecărui an, Comisia trebuie să prezinte un raport referitor la activitatea Fondului de Solidaritate.

ADAFE AN 1


3.INITIATIVELE COMISIEI EUROPENE

Initiativele Comisiei Europene privind capitalul de risc pentru IMM, Lead Markets si achizitiile publice pre-comerciale

Comisia Europeana a lansat trei initiative referitoare la capitalul de risc pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii (IMM-uri), lead markets si achizitiile publice pre-comerciale.

Scopul Comisiei Europene este de a stimula imbunatatirea cadrului de reglementare a activitatii acestor fonduri, fapt ce ar conduce la diminuarea costurilor operationale si a riscului la care aceste fonduri sunt expuse prin activitatea transfrontaliera. Totodata, armonizarea cadrelor nationale de reglementare ar avea efecte benefice si asupra pietelor pe care activează fondurile de investitii cu capital de risc, cu efecte pozitive asupra IMM-urilor.

Stimularea companiilor mici si mijlocii, in special a celor inovative, inclusiv facilitarea accesului la finantare a acestora, reprezinta in acest moment, una din prioritatile Uniunii Europene, capitalul de risc reprezintând o forma deosebit de importanta de finantare a acestora. La nivelul Uniunii Europene, se considera ca IMM-urile care au beneficiat de capital de risc in perioada 2000-2004, au condus la crearea a peste un milion de locuri de muncă, realizand totodată un nivel al investitiilor pentru cercetare-dezvoltare de peste 45% din cheltuielile totale.

In acest context, un rol foarte important il ocupa inlaturarea barierelor din calea investitiilor transfrontaliere ale fondurilor cu capital de risc, bariere ce au la origine reglementarea nationala diferită de la un stat membru la altul precum si lipsa aplicării principiului recunoasterii reciproce .

Comunicarea Comisiei in ceea ce priveste lead markets are urmatoarele obiective: prezentarea unei initiative vizibile pentru a crea o cerere de investitii private in ce priveste inovarea - deoarece in prezent exista dificultati in asigurarea investitiilor private in activitatea de inovare - crearea unui cadru ce va aduce piata mai aproape de sectorul de inovare pentru a creste competitivitatea, identificarea pietelor emergente cu potential deosebit de crestere.

In urma studiului, Comisia a propus un plan de actiune ce contine masuri menite sa permita cresterea pe pietele identificate ca fiind cele mai potrivite pentru aceasta initiativă: eHealth, materiale textile de protectie, constructii durabile, reciclare, produse compuse în mare parte din produse biologice (bio-based products), energii regenerabile.

De asemenea, Comisia a propus o noua strategie pentru a maximiza potentialul inovativ al cheltuielilor publice in domeniul crecetarii si dezvoltarii (C&D). Alocarile bugetare in domeniul C&D sunt deja o prioritate in contextul Strategiei Lisabona revizuite insa Europa ar putea exploata mai bine etapa anterioara comercializarii produselor. Investitiile in acest stadiu presupun riscuri insa, sunt vitale pentru ca cercetarea sa progreseze. Astfel, Comisia a decis sa sustina achizitiile publice din domeniul C&D in faza anterioara comercializarii. Comisia considera ca o astfel de abordare poate dezvalui un potential neexploatat in tehnologiile de varf precum informatica, tehnologia de comunicatii si tehnologiile utilizate in domeniul medical. Inovatiile tehnologice precum internetul sau sistemul de pozitionare global ar fi fost de neconceput fara investitiile combinate ale sectorului public si ale celui privat.

Strategia va fi urmata in anul 2008 de propuneri concrete ale Comisiei pentru a incuraja statele membre sa lanseze asemenea achizitii publice in domenii precum: transporturile, sanatatea, securitatea, mediul si eficienta energetica.Riscurile si benefciile aduse de serviciile si produsele realizate in acest mod vor fi impartite intre parteneri publici si privati astfel incat inovarile vor fi introduse mai repede in industrie aceasta putand exploata mai bine pietele de tehnologii de varf.

ADAFE AN 1


4.INSTRUMENTE FINANCIARE FINANTATE DE BEI

Banca Europeană de Investiţii (BEI), instituţia finanţatoare a Uniunii Europene (UE), a fost creată în anul 1958 prin Tratatul de la Roma. BEI are personalitate juridică şi autonomie financiară.

MisiuneaBanca contribuie la realizarea obiectivelor UE prin acordarea de finanţări pe termen lung pentru

proiecte specifice respectând reglementările prudenţiale bancare. BEI urmăreşte şi îşi adaptează continuu activitatea la evoluţiile recente ale politicilor comunitare.

BEI îşi desfăşoară activitatea în strânsă colaborare cu comunitatea bancară, atât în ceea ce priveşte împrumuturile de pe pieţele de capital, cât şi finanţarea proiectelor de capital. BEI acordă credite din împrumuturile contractate, care împreună cu fondurile proprii (capital şi rezerve), constituie resursele proprii. În afara UE, operaţiunile de finanţare ale BEI sunt realizate în principal din resursele proprii ale băncii, dar, de asemenea, prin mandat, din resursele bugetare ale statelor membre.

Structura şi organizareaAcţionarii băncii sunt statele membre ale Uniunii Europene. Contribuţia fiecărui stat membru la

capitalul băncii este calculată în funcţie de PIB. Principalul organism de conducere al băncii este Consiliul Guvernatorilor, format din miniştrii

desemnaţi de fiecare dintre statele membre (27 membri), de regulă miniştrii de finanţe. Consiliul stabileşte politicile de creditare, aprobă bilanţul şi raportul anual, autorizează operaţiunile de finanţare în afara Uniunii şi ia decizii cu privire la majorările de capital. De asemenea, numeşte membrii Consiliului Director, ai Comitetului de Administraţie şi ai Comitetului de Audit. Consiliul Directorilor este compus din 27 de directori, câte unul din fiecare stat membru şi un reprezentant al Comisiei şi 16 membri supleanţi. Acesta ia decizii cu privire la creditele, împrumuturile şi garanţiile pe care le acordă banca. Comitetul de Administraţie este format din 9 membri şi este principalul organism de execuţie al băncii.

Activitatea BEI BEI finanţează proiecte care au ca obiectiv promovarea politicilor UE şi implementarea Agendei

Lisabona, a Iniţiativei Inovare 2010 de creare şi promovare a unei economii bazate pe cunoaştere. BEI împrumută până la 50% din valoarea unui proiect şi co-finanţează investiţiile împreună cu alte bănci (BERD).

În prezent, BEI a devenit cea mai importantă sursă de finanţare internaţională a proiectelor din noile state membre ale UE, dar şi pentru cele din regiunea Balcanilor. Aproape jumătate din sumele împrumutate au fost orientate către proiecte în domeniul transporturilor. Proiectele din sectorul industrial, de mediu şi telecomunicaţii au absorbit aproape 15% fiecare, în timp ce 10% a fost împrumutat pentru proiectele din sectorul energetic, sănătate şi educaţie.

BEI operează şi în afara Uniunii Europene sub incidenţa unor protocoale financiare încheiate cu 12 ţări din regiunea Mediteranei, 30 ţări din Asia şi America Latină şi cu 70 de state din cadrul Convenţiei de la Lome (Africa, Caraibe şi Pacific).

În ceea ce priveşte activitatea băncii în viitor, BEI urmăreşte, în cadrul Uniunii, angajarea în proiecte inovative (cercetare-dezvoltare, reţelele transeuropene, energie), propunând creşterea capitalului alocat Facilităţii de Finanţare Structurată (Structured Finance Facility) de la 750 de milioane la 1,25 de miliarde Euro şi a capitalului Fondului European de Investiţii de la 2 la 3 miliarde Euro.

În viitor, BEI urmăreşte continuarea dialogului cu Comisia Europeană în ceea ce priveşte acţiunea sa externă, dar şi cu instituţiile financiare internaţionale. Prioritară va fi finanţarea de proiecte în zona învecinată Uniunii.

ADAFE AN 1


ADAFE AN 1

Instrumentele Politicii Regionale si Romania

Documents

Transcript of Instrumentele Politicii Regionale si Romania