ACADEMIA

INSTITUTUL DE ISTORIE NICOLAE IORGA"

STUDII MATERIALEDE

ISTORIE MEDIEVOLUMUL

Evul romanesc. abordare

EDITURA ACADEME! ROMANE

www.digibuc.ro

MATERIALE DE ISTORIE MEDIEYOLUMUL XI

Evul

www.digibuc.ro

ACADEMIA ROMÂNÁ

INSTITUTUL DE ISTORIE NICOLAE

STUDII MATERIALEDE

ISTORIE MEDIEVOLUMUL XI

Evul mediu românesc. abordare

COMITETUL DE REDACTIE:

FLORIN CONSTANTINIU, LUDOVICSERBAN PAPACOSTEA, STEFÄNESCU,

EUGEN DENIZE (secreW)

EDITURA ACADEMIEI

Bucure4ti, 1992

www.digibuc.ro

STUDIES AND MATERIALS OF MEDIEVAL HISTORYVOL. XI

The Ages. A new approach

CPEAHEBEROB011 HCTOPHHTOM XI

HOBLI

973-27-0248-6 (vol. XI)ISBN 973-27-0247-8 (Inst. de istorie N. Iorg"-Studii de medie

ACADEMIEI

R 79 717, lea 125

www.digibuc.ro

SUMAR

Cuvint - 7

D. Mioc,

Paul Cernovodeanu,

Gavrilä,

Bogdan

Denize,

Florin Constantiniu,Ileana

ARTICOLE

din Principatele Ronuinc XIV -XVIPrivire 9

agriculturasecolUl fanarior 1

Un ecologic al românesc: invazille de63

istoria. strategic tratarea esantioanelor dedate istorice: problemd a

animalelor Tara XVI ) 74de transport in epocile premoderne. Citera date din

Vistieriei Constantinprivire la politica a lui Mare

ultima parte a domnici 1504) 95incepe epoca ? 109

Simbol legitimarra socio-politice . . . 117

NOTE

Andrei Busuioceanu, Ce este ? Pe lui Alain Gnerreau) 133Tighiliu, introspccjia 139

Mircea Suciu, Nicola' si 4

Costin Fenesan,

RE

de necunoscutd (1672-1674) . . 1Un 1763 dcspre românii din Transil-vania 3

RECENZII BIBLIOGRAFICE

Pseudo-Enache Kogälniceanu, Joan Canta, Cronici moldovenesti, ed. criticä de Aurorastudiu introductiv de Aurora Bucuresti, Edit. Minerva,

1987, 266 p. (Florin Constantiniu ) cronici si editieingrijitä de D. Mioc, Bucuresti, Edit. 1988, 365 p.tea * feudale Wile Dictionar, Bucuresti, Edit.

1988, 582 p. (Mircea Suciu); Radu Popa, La evului mediuromânesc. Tara Bucuresti, Edit. 1988, p.

* de studzi, coor-donator: Eugen Stänescu, Bucure5ti, Edit. 1989, 182 p.(Florin Constantiniu); Papacostea, Geneza statului evul mediunest, Cluj-Napoca, Edit. Dacia, 1988, 258 p. (Florin Constantiniu); Ion Tode-

vol. Bucuresti, Edit. enci-

5

www.digibuc.ro

clopedick 1988, 244 p. (Bogdan Murgescu); * Constantin Edit.Academiei, Bucuresti, 1989, 286 p., coordonatori: Paul Cerno-vodeanu Florin Constantiniu, secretar de redactie: Andrei Busuioceanu (Lu-cian Cruceanu); d'études généalogiques et roumaines,volum ingrijit de Dan Berindci, Académie des Sciences Sociales et Politiques, Bu-carest, 1988, 102 p. Cdzan); Claudiu Giurcáneanu, Populatiarile din Carpatii Bucuresti, Edit. enciclopedick 1988,296 p. (Sever ircea Catalan);D. Nastase, F. Marinescu, Les actes romnainsde Simonopetra (Mont Catalogue sommaire, Athenes, 1987, 159 p. 12

Alain Ducellier, et le monde orthodoxe, Paris, Armand Co-lin, 1986 (Camil Jacques Le Goff, La bourse et la vie.nomie et religion au Moyen Age, Hachette, Paris, 1986, 125 p.* * * La notion. de liberté au Age. Islam, Occident, Les BellesLettres, Paris, 1985, 287 p. (Nagy Pienaru); Fernand Braudel, L'identité de laFrance, Arthaud, Flammarion, Paris, 1986, t. I (168 p.), t. II (222 p.), t.(433 p.) (Lucia Taftd); * * The Cambridge History of Iran, vol. VI, TheTimurid and Period, University Cambridge,New York, New Melbourne, Sydney, 1986, XXIII 1 087 p. (NagyPienaru) ; La revolution hussite-une anomalie historique",

de France, Essais et conferences, Presses Universitaires de France, 1985,130 p. (Andrei J. Sesma El establecimiento dequisición Aragón Documentos Fuen.W.his-tóricas aragonesas, 15, Zaragoza, 256 p. * * JerónimoZurita. Su y su escuela, Zaragoza, 1986,

Feth-i Estergon i orAlas Basimevi, Istanbul, 1987, 1 p. coli (a b)

4 hárti Pienaru); Henri Weber, travers tomeHistoire des idées, Paris, 1986, 286 p. (Andrei Cdpusan); V. E. Vozgrin,i evropejshie severnoj (1697-1710), feningrad, Edit.1987, 296 Marian Stroia); Henri-Jean Martin, Pour une histoire du livre

Ciliq conferences, Napoli, p. 27rela Pierre Chaunu, Retrohistoire. et Portraitset Galerie, Paris, 028 p. MirCea,Catalan);Riley, Insects European Decline, in "The American HistoricalReview", Vol. 99, 4, October 1986, 833-858 (MihaiKaser, Freier Bauer und Soldat. Die Militarisieru4 der agrarischenin der (1:535-1881), Graz, 1986

* * * Démographie historique, de Maria Luiza MarcilioHubert Charbonneau, Paris, 1979 (C. * * Blasones militares,

coord. de D. Jesús Sappia D. Rafael Marinez Gon-záles,, Servicio Histórico Militar, 1987, 414

REVIST A ISTÖRIE

Srednie Veta, Moscova, volumele: 44 16 ; 45 (1982), 16 ; 46 (1983),440 p.; (1984), 16 p.; 48 (1985), p.; (1986), 368 p.; 50 (1987), 392 p.(L. de civilisation médiévale", Poitiers, 30, nr.janvier-decembre, 1987 33

IDAMASCHIN 239

www.digibuc.ro

CUVINT

si vu de ori o care ne-ade a-i asigura de publicafiile de profil,

culegerea Studii si materiale de istorie medie cu de alXI-lea,

Organ de al medievisticii Studiimateriale de istorie medic paginile cuceririlorcare le iv scrierea de obser-

de . vu o caredes istoriei"

globale, a experienfei ei,Aceasta in

infelegerea variate care trebuie a se ajungela o istoria dar la acele fevomenele

trecut carede se de ca viz al preocupdrilor ce

se azi investigareasocio-economice ale oamenilor, a cu ambiant, a

de a de a de a de a aldin Geografia in cadrul ei, climatologia, ecoistoria,

asocio-economice, a economice ideologice ale si ordiviisociale.

Pe viziunii de asimilareadin umane chiar

continuare,pe care ne-o de fapte", care

sint arhiveleculegerea Studii materiale se -

cazul , voi de abordare aistorice, plusurile de de denoi

publicafiei discutarea de carea medievistilor, o ca o

ea expresie la care

7

www.digibuc.ro

De aici o obligatie, cdreiao parte, o informare a cititorilor cit mai - pe

Nor, editoriale din medievisticii romdnesti,de parte, preentarea de specialitate din strdindtate, care

fac stimulatoare de reflectii creatoare.Studii materiale de istorie medie a

ei productii de calitate, convingerea cda fi, ei, instrument in investigatiei istoriografice.

www.digibuc.ro

STUDII ARTICOLE

TÄRÄNIMEA DIN PRINCIPATELE ROMANE SECOLELEXIV -XVI. SINTETICA

DE

T.

a constituit, prin sa existenta, fondul coagulantal unitátii noastre ca popor; dincolo de diviziunile politice sau deexterne, care au dus sub stäpinire ale românilor, s-a aflato realitate fundamentalà: aceeasi din la Mare

din Bucovina in Banat, cu formele ei de cu civilizatia ei,cu ocupatiile indeletnicirile ei, vorbind aceeasi rmtrind aceleasi sen-timente, infiorindu-se de aceleasi bucurii, aceleasi sperante,fàurindu-si acelasi destin.

in spatiul carpato-danubiano-pontic,si viersul cu freamsátul naturii, a perpetuat

spiritualà a ei traco-daci a de la romani moste-nirea cea de pret pe care a cultiva, limba de origine latink cu totce limba in fiinta spiritualà a unei comunitàti.

Pranii au suit prin istorie, suportind toate furtunile acesteia; nimicsi nimeni nu i-a crutat, nici asupritorii din afark cei din interior.evenimente i-au antrenat viforul si mai intotdeauna ei au dat tributulcel mai greu; au dat noian de au indurat jafurinu o satele pustiite, au suportat corvezi de tot

cu Patriotismul a fost stinca de cares-au izbit, peste vremuri, toate care arnenintau fiintamului nostru. El s-a manifestat cu o fortä de neclintit, ca oreactie a omului cu

a fost creatoare a unor puncte nodale ale istoriei,a unor evenimente care au condus la creareastatului national unitar au fost fapt de forta ei, cum

s-a acut cu prilejul de grânesti, alumineazà din timp in timp istoria

pe scurt, rezultatul privinddin Române in secolele XIV-XVI.

Observäm, mai sá definim feudalismului peteritoriul noastre,

1. Poporul român a in mcdiu state deosebite:Transilvania, Tara a Dobrogea. un etniccomun, era firesc ca principaltle institutii - deci cele legate de -

fie sau foarte dcosebiri au intervenit doar privintainstitutiilor de stat, una din provincii - Dobrogea -adin al XV-lea sub turceaseä in secolul al XIX-lea,

Transilvania a depins de coroana secohil XVI-leaa statutul de principat autonom sub suzeranitatea Portii otomane.

9

www.digibuc.ro

Cu acest statut de principat autonom avea la sfirsitul sccolului alXVII-lea sub suprematia austriacä. In 1765 Transilvania a fost ridicatä larangul de mare principat, care a fiintat pinä la realizarea dualismului austro-ungar (1867), Transilvania a intrat, pentru 51 de ani, sub stäpinirea Unga-

Aceste imprejuräri istorice au determinat diferente situatiatäränimii.

2. La secolului al XVI-lea spatiul româneast a intrat subdominatie otomanä, fapt ce s-a repercutat negativ ceca. ce priveste stareatäränimii, a producätorilor nemijlociti. Desi pästrat fiinta stataläautonomia, asupra Tärii Românesti, Moldovei Transilvanici s-a instauratun anumit control politic, li s-au impus obligatii economice un drept demonopol asupra principalelor märfuri. Rezultatul a fost, indeosebi pentruTara Románeascä si Moldova, o stagnare a dezvoltärii social-economice, oraseslab dezvoltate, productie de o piatä internä relativ särace, precum

o accentuatä crestere a exploatärii maselor täränesti.3. Nedesävirsirea procesului de feudalizare, la cauze diverse,care nu de rnicä importantä a fost opozitia s-a concretizat,

ce priveste producätorii directi, pästrarea tot evul mediu a uneiputernice libere, organizatä obsti.

4. Existenta obstilor täränesti libere a influentat, la ei,relatiile de productie, cit uncle institutii, mai ales militare si administrative.Ea a fäcut ca exploatarea täränimii din Tara Moldova seefectueze mai ales de cätre stat, prin fisc, mai putin cätre feudali,pe domenii. Baza fiscalä a statului o constituia gospodäria täräneascä liberä

dependentä, de unde proveneau principalcle vcnituri.Cit despre oastea româneascä medievalä, ea era mai ales o oaste de

tärani liberi, pedestri sau cäläreti, nu o oaste de cavaleri. Aceastä oaste detärani a fost principalul factor lupta pentru independentä. In Transilvania,situatia putin deosebitä; aici feudalismul seamänä cu apusean. Aser-virea täränimii, cu exceptia unor insule izolate de populatie româneascäde secui, se de secolul al

Acestea esentä, träsäturile specifice feudalismului românescsec. XIV-XVI, din care, mai au generat altele.

Secolele XIII-XVI situcazä din punctul devedere al surselor dernografice perioada presta-

nu pot face afirmatii certe cu privire la populatieiromâne, in majoritate covirsitoare, populatie Totusi, aplicareaunor matematice a condus la tragerea unor concluzii aceastädirectic. considerä, astfel, la mijlocul secolului al XVI-lea româneaveau 11 000 de sate o populatie jur de 2 000 000locuitori. tre cele trei mai era Transilvania.

Izvoarele o scädere a populatiei din Principatele Române lasfirsitul secohilui al datoritä räzboaielor purtate pe teritoriul

trei decenii ale acestui secol, cit crincenei exploa-tári otomane.

gan alministrativ, ci oera sinonim obtea.

10

In secolele XIV-XVI, täränim-acea mai mare parte, träia organizatäsätesti. Satul românesc nu era un

organizatie teritoriala, spiritualL ElUn bun cunascátor al acestei forme de orga-

www.digibuc.ro

nizare a românesti, H.H. Stahl, defineste obsteaca o asociatie de gospoaárii familiale, asezate pe un teritoriucomun, in colectivitatea ca atare are drepturi anterioare superioaredrepturilor gospodariilor ce o alcatuiesc, drepturi exercitate printr-un organde conducere denurnit oameni buni si batrini". La P.P. Panai-tescu o denumeste o institutie colectiva, caracterizatä prin proprietatea

printr-o conducere colectivä, prin solidaritate in fataorganelor de stat prin organizarca a muncii. diferitele atribute

onsiderare, definitii se pot da multe.Originea obstii românesti a fost de istorici pe

ai românilor, dacii in comunitati gentilice, care,cursur vremii, dacilor cu rornanii, cu formarea popo-

s-au transformat obsti teritoriale, care comunitatea de ru-denie a fost inlocuitä cu o comunitate de o colectivitate deproductie.

Tcritoriul aflat in proprictatea unci obsti, a sat, era dealtor sate prin vechi, despre care documentele moldovenesti

folosite din veac (no WT iar celedin Tara Româneasca adesea puse de la descalecarea

adicä de la formarca de sine la inceputul secoluluial XIV-lea. Stabilirea hotarelor, in general, se pe baza unor semne topo-

(ape, dealuri, culmi, izvoare etc.) sau fäcute deomului inficrati, pietre care au sub ele Interesantäeste practica stabilirii de hotar cu brazda in cap", cunoscuta si mediulsud-slav, Serbia mai ales.

In teritoriul satului cuprindea: vatra de sat cu locuintele,cimpul cultivat, apele.

din acestea erau in apelenile, individual (pe gospodarii) vatra de ogorul, curäturile culturilespeciale (vii, pomi, prisaci), la munca a a jucatun rol deosebit. Este de subliniat aparte pe care a avut-orea istoria poporului de refugiu in vrernuri grele,pentru de noi terermri prin defrisarc, de hranä pentru prinfructe si iar prin de pentru vite etc.

Cota parte din proprietate, unei gospodarii, purta inTara numele de de jirebie in Moldova sort, soart, inTransilvania. La inceputurile obstii aceste erau egale; maisecolele in Transilvania in secolul al XVI-lea Tara

prin mosteniri tranzactii, ele se diferentiaza ca Mate-rializarea pe teren a delnitei, hotarnicirea ce se cuvenea unuimembru al obstii familiei sale, mai rar in secolele XIV-XVI,des secokle de fapt, iesirea din Maimulte asemenea duceau la dezagregarea obstii. In Transilvania, o gospo-

purta numele de iar partea ce i se cuvenea hotarulsesie.

Obstea avea un drept de superioara asupra intrcgului terito-chiar asupra individuale (curaturi, vii, prisäci), manifestat

prin drept de protimisis"; nu putea fi dinbunurile imobile cunostinta aprobarea obstii.

Membrii obstii erau cu totii fata justitiei, a fiscului ingeneral, organelor de stat.

11

www.digibuc.ro

Obstea era de un sfat al oamenilor batrini si buni" H

concluzii legate de obste se desprind, anume:a) obstea a fost o de fundamentala istoria

nirnii române;b) ea a constituit principalul rezervor al fortei militare

toatä. vreme;c) obstea a o a in lupta impotriva

aservirii;d) ea a format baza a statului;

obstea a supravietuit aservire, mentinindu-sepe durata orinduirii feudale, ba chiar epoca

Economia Principala a economiei, in care era .an-taränimea, a fost agricultura,

ei anexe, cresterea vitelor viticultura. limba cu-vintele de legate de agricultura agricola, terenuri deculturä, unelte, cereale), precum: a ara, a agru,arie, amp, falce, secure, jug, mei,etc slut de origine mostcnite de la stramosi, ce dovedesteo a de la formarea poporuluizilele noastre. Sint, desigur, cuvinte de origine referitoare laagricultura; ele privesc tehnica agricol5.nu sint legate de existenta agriculturii, de temelia ei.vremii o agriculturä destul de dezvoltata Elevorbesc despre conditiile deosebit de propice ale române pentru dezvol-tarea economiei rurale: relief variat, favorabilä, sol fertil.

descriu cu uimire de vii si vite, precumridicatul indice de productie la cereale din române. In veacurile XIV siXV, genovezii venetienii mari de cereale din Moldova,

din veacul al XVI-lea române devin cheler" - de provizii -a otornane.

mai mare parte din cereale, fie pentru consum, fie pentru piatä,era gospoddria spre secolului al XVI-lea,boierii fie atrasi de productia cereale pentru piatä,punä in prin rezervele senioriale.

Tehnica in secolele XIII-XV era cea a moineiin care se desteleniri aproapc continuu: terenul era pus in unanurnit numär de ani, la secatuire, apoi era (necultivat),pentru alt de ani, timp care se foloseau defri-sate sau clestelenite. In Transilvania se practica din secolul al XIV-leaasolamentul bienal, pe in Tara Moldova intilnirn ates-tat abia in secolul al XVI-lea.

Un stadiu avansat de dezvoltare cunostea agrimensura. Exista un sis-precis de a cu exacte de determinarc a lun-

suprafetei, a cerealelor, a vinului.Cit despre unelte, elemente permanente ale civilizatiei rurale, perpetuate

din antichitate epoca modificari, ele erau aceleasica la toate popoarele europene care s-au ocupat agricultura. cerealeleerau ca peste tot: ovz, secard, song; la felplantele textile, cele furajere legumele (in, lucern,

fasole, etc.).

12

www.digibuc.ro

Cu toate unele surse de informare, mai ales externe, atestä o produc-tivitate foarte ridicatä, un indice de 25-30 de ori socotim, pebaza unor documente diplomatice interne, cä indicele de productie nu eramai mare 4 pentru orz, de 3,5 pentru oväz ceva mai micpentru

Agricultura cerealierä se practica in tärile române pe tot cuprinsulla cit pe chiar pe sub munte, unde conditiile climatice

otrecutul poporului o altä importantä a economiei

täränesti, legatä de agriculturä, a fost vitelor. sträiniremarcau multitnea calitatea cailor, a vitelor mari a oilor crescuteromâne.

Cultura de vie, la daci, cunostea ea aceastäo dezvoltare invederatä adesea de izvoarele vrernii. Toate dealu-rile subcarpatice din Tara Moldovei, Transil-vaniei dealurile din Banat erau irnpinzite vii, producátoare de vinuride bunä calitate. Informatia documentará face sä precizäm cä viticulturäse folosea o tehnicä mult mai avansatä agricultura cerealieräcerind o anumitä calificare, in cadrul ei relatiile productie altele:

din secolul al XV-lea dorneniale se lucrau salariatä si nuservilä.

ocupatiile din mai slut de mentionat pomicultura,apicultura, din foarte de asemenea,

regiunile de ale Dunärii, dar in interiorul in helesteie,ape curgätoare. In anumite regiuni, mai ales de munte, existau sate

specializate practicarea unor mestesuguri (de pildä facereapentru caselor).

Mediul geografic românesc, forme de relief de armonios imbinate,a contribuit, färä la practicarea unei agriculturi destul de dezvoltate,la nivelul celei care se de alte popoare europene.

Categorii de Täränimea se mari categorti :Terminologie liberä aservitä; acestora, a doua

jumätate a secolului al XVI-lea, li s-a adäugato categorie, a täranilor liberi färä de mosie (ocinä).

In istoria douä categorii bazá au intervenit sec.X-XVI uncle importante. In sccolele X-XIII, din obstea liberás-a desprins clasa stäpinitoare, cea a cnezilor, deveniti XIII-XVI

La sfirsitul secolului al XVI-lea la inceputul celui obsteadin Tara Moldova a avut de suportat un

puternic asalt al fenomen in Transilvania cu unveac mai devreme. Boicrimca sau nobilimea, de a-si máriatrasä productia de cereale-marfä, a reusit multe din satelelibere; alte sate au cäzut dependenta bisericii.

Täränimea continua sä mare parte, in obsti; infruntea satelor dependente se acum reprezentantul (vornic,

Se iau in defavoarea celor aserviti, clasadominantä introducind restrictii privinta strämutärii täranilor de pe omosie pe alta (in prima jumätate a secolului al XIV-lea Transilvaniaspre secolului al XV-lea Tara RomâneascI Se ajungechiar la suprimarea a dreptului de 1514 Transil-

www.digibuc.ro

vania la secolului al XVI-lea inceputul celui urmätor in celelaltedouä täri române).

acte, táranii, general, numiti in aceastä vremedocumentele latinesti si oameni horani in cele slave.

liberi purtau variate nume; astfel, in Transilvanialiberi, Tara Rornâneascäcnezi, iar Moldova (colliverti).

Täranii dependenti erau denumiti iobagi (jabagiones) in Transilvania,vecini si Tara Româneascä sí vecini pod ani

Moldova. Existau alte categorii servile, de maialte denumiri, mai ales cea de ;

despre cea de-a categorie de tärani, cei färä mosie, ei se numeauTransilvania jeleri (inquilini), iar Tara Româneascä si Moldova, ei nu

aveau un nume secolul XVII-lea se vor numiCaracteristica principalä a vecinikr era dependenta de un Cea

a täranilor liberi ocink desemnati istoriografie ca Praniera libertatea personalä, dar lipsa de princip alul de productie

Obligatiile Pe cele 3-4 secole care constituie obiectul cer-stat noastre, epocá care economia era

predominant agrará, toate trei tärile româneprincipala impozabilä o constituie Este de precizat cä

feudal românesc fácea deosebire täränimea liberá ceaaservitä, nici privinta nici a cuantumului Cuexceptia de imunitate care därile suferä unele convertiri

schimbäri de destinatie, toate celelalte sate erau supuse acelorasi obli-gatii fiscale.

Chiar de la aparitia primelor acte de cancelarie Tarasi Moldova, la secolului al XIV-lea si inceputul secolului aldin masa därilor se desprind, ca mai insemnate, birul oastea. Subliniemfaptul aceste obligatii fac exceptie din därile de care uncle sate erauscutite, ele obligatorii peste tot. Uneori, aceeasi categorie intrá sialte sarcini legate de apärarea tárii: la sau la Indocumentele de cancelarie, ce se sarcinile de care uncle sate sintscutite fatá de domnie, in schimbul pentru stäpinul de mosie, se preci-zeazä cä ele (satele) vor participa totusi la oaste este nevoie vor pláti,de asernenea, birul. Astfel, document de la Mircea din1409, ce se enumerá obligatiile de care un sat este scutit, se spune

vor trebui la oaste alta nimic MrocnoAcTeS no Sau in alt act, de la Radu

cel Frumos, din 1464, scutirea a 11 sate de rnajoritatea därilor cätre dom-nie, se vine cu dispozitia cä ele obligate sä birul

facá oastea posada (A AA H H

La fel lucrurile in Moldova, unde birul este numit dareIn Transilvania principala cale de exploatare a cea

rnenialä, därile atre stat au o insemnätate maiaproape a de (biru-

rile), puse pe averea ansamblu a contribuabililor, ca a de(dijmele), puse pe anumite produse ale gospodäriei (cereale, vitemici, stupi, vin). Cuantumul celor era cu capacitatea decontributie a fiecärei ; al celorlalte, reprezenta de obicei a zecea partedin ce gospodäria poseda.

www.digibuc.ro

. Dupä forma fiscale erau bani, si informei de prestare a intervenit Tara Moldova

o schimbare radicalä la secolului al odatä cu instaurarea do-minatiei otomane si mare ca urmare a ei. atunci princi-palele däri de cotitate (gäleata, ilisul, oieritul, vináriciul, dijmáritul din stupi)se dädeau cele in (lucrul la mori, la iazuri, la cositulfinului) se prestau, in a doua jumätate a veacului, majoritatea con-vertite in däri bani.

In Transilvania, principalele obligatii fiscale ale täränimii erau(lucrum camerae) "area transformat maicens).

Statul a mäsuri pentru o cit mai bunä organizare a fiscalitätii,vederea asigurärii de venituri mai mari. Färä a intra detalii,

se periodic recensäminte fiscale, cu inscrierea gospodäriilor popula-tiei dajnice, existau dregätori special cu repartitia därilor, cuperceperea ca uncle organe de constringere. Statul a sä

interesul säu vechea organizare a täränimii in obsti. Astfel, principalulatribut al acesteia. solidaritatea in fata din afará, a devenit pentru vistie-rie solidaritate därile neachitate din felurite motive de un mernbrual obstei erau plätite obligatoriu solidar de toti ceilalti säteni. Repar-titia därilor sau cisluirea se de conducerea obstii, fie eafie dependentä.

Mäsurile statului de asigurare a veniturilor provenite de la tárani auculminat, la sfirsitul secolului al XVI-lea, cu imobilizarea masei rurale, prinlegarea täranilor de un anumit domiciliu fiscal, de ocina pe care fiecare o avea.Pe toatä durata dintre recensäminte, täranii, liberi sau dependenti, nuse puteau muta din satul care au fost inregistrati.

Pentru a mai bine anumite procese sociale, care si auto -täranilor liberi sau cäderea in servitute, socotim necesare si

scurte referiri la greutatea fiscale, special a birului. la incepu-tul veacului al XVI-lea birul mediu pe gospodäria era de 86 deaspri (akce), la sfirsitul lui, el era de 946 de aspri, de 11 ori mai mult.Cum scotea banii necesari din micisau a cerealelor, vom raporta birul amintit mai sus la pretul oilor sau allui. 1521 täranul putea achita birul din a 5 oi sau a 3oboroace (1 oboroc = 22 litri) de deceniul ultim al secolului el era

sä pentru achitarea cotei de bir ce-i revenea, 24 de oi sau 8 oboroacede Cresterea exploatärii este astfel Fatá de ea täranii au reac-tionat prin fuga din sate, sau peste hotare, prin spargerea satelorrIspindirea sätenilor alte locuri.

De situatie a profitat clasa stäpinitoare, domeniileaservirea satelor libere care mai puteau birurile domnie.

aderea a multor se pe douä : fie mosnenii sevindeau vecini, obstea, cu banii luati achitau fiscale,fie achitau därile direct domniei ca urmare, conform legii

intrau stäpinirea pe care le-au plätit de biruri.suficiente dovezi mare parte din aceste fenomene social-eco-

aveau cauza dominatiei otomane.In concluzie, intensificarea, spre secolului al XVI-lea, a

tärii täränimii fiscalitate care atinge procesul dereprodu ctie a gospodäriei a avut drept urmare ruinarea acesteia

15

www.digibuc.ro

pauperizarea maselo rurale, a producätorilor directi, deci o amiei

Täränimea dependentä a avut in toatestpinul de române o situatie mai grea cea liberä, ea

unei duble sau chiar triple exploa-täri: de stat, de de mosie, in Transilvania decätre biserica catolicä.

Starea de dependentä personalä poartä actele vremii numele de(servagium) Transilvania de ascultare celelalte

tári române.In ca si obligatiile fiscale, feudale erau produse, in

mund in bani.Renta in produse, predominantä toatä epoca, se bucurä actele de

cancelarie de o atentie deosebitä. Existä, privitoare la ea, o terminologieriguroask cu precizäri privinta produselor din care se percepea a

care se precum a cuantumului.Täranii dependenti erau obligati dea domeniului pe care

aveau loturile o parte, din produsele agricole, din animalelemici din stupii pe care-i aveau. Darea din cereale purta nurnele de

Transilvania, in Tara in Moldova).Darea din animale se numeste toate tärile Renta din vinpurta numele de boieresc sau in TaraRomâneascä deseatind in Moldova; cea din stupi,

Tara Româneascä deseatind de Moldova. Printr-undocument din a doua jumätate a secolului al XVI-lea, terminologiadiplomaticii slavo-române devine destul de precisä, unei mänästiridreptul de a-si obligatiile de la sätenii supusi, se spunea:

H H ICT altul, din aceeasi vre-me, de asemenea se spune: 1CT H H

K-KC.

Cuantumul rentei produse era de obicei a zecea, de unde numelegeneric de desetind, terminologia fiscalä. Din oi sedädea Tara Româneasa Moldova una din 20, Transilvania una cumiel din 50 (vigesima quinquagesima ovium). In Transilvania, pedijme (10%), pe care le biserica, iobagii erau obligati sä dea iona,a noua parte, stäpinului mosiei.

Lucrul (munca) era caracteristica täranului dependent. Termenii princare se exprima aceastä vreme notiunea de in muncá erau:in documentele de celede limbä Din actele de cancelarie, se poate vedea natura munciiservile prestate de täranii dependenti: munci agricole (arat, semänat, secerat,cosit), munci domestice (intretinerea curtii stápinului), transporturi sau pod-voade (de vin, lemne, cereale, nutret, cu carul sau cu calul) si unelemunci speciale (la la iazuri etc.). Cuantumul rentei in varia inTara Moldova general nevoile Tra-silvania era o zi pe an de din 1437, zece zile aceea 52de zile pe an räscoala din 1514.

In documentele slave din secolul al XVI-lea se porunceste adesea täran-nilor aserviti fie stäpinului: H

; sau sä-i fie: H H Un act de can-celarie din Tara Româneascä de la sfirsitul secolului al I-lea ilus-

16

www.digibuc.ro

treazä situatii pe care le socotim tipice pentru toatä a doua aveacului, anume: stäpinilor de mosii de a impune täranilorobligatii in la aceasta, interventia domniei invoarea stápinului feudal, amenintarea domnului tärii täranii nesupusicu aplicarea represiuni drastice. Domnul poruncea vecinilor din douäsate ale unei rnänästiri:

XOK1T WT 84 M

In documentele de românä de laputul veacului al XVII-lea se precizeazä adesea vecinii sau rumânii trebuiesä lucreze la tot ce va trebui", la ce va fi treaba slujba" sau cum estelegea rumânilor".

Renta este secolele XIV - XVI numai sporadic mentionatäRomâneascá Moldova, ea aici o convertire a

uneia sau alteia din fonnele predominante ale rentei, cea in produse ceain In Transilvania, exista renta in bani, cens (census,taxa, collecta), pe care iobagii o feudal. tot aici sesi daruri din alte produse ale gospodäriei de obicei lamari.

Este retinut la sfirsitul secolului al XVI-lea in toate românecoexistau cele trei forme ale rentei funciare feudale: predominantä ceaproduse, crestere cea in muncá neinsemnatä cea in bani.

Cit priveste cea de-a categorie de tärani -vreme oamenii liberi cu invoialä, se asezau

pe un domeniu feudal primeau un lot, erau obligati la darea dijmei din toatebucatele, dar nu la prestarea muncilor pentru

sociale. Tendintei de crestere a exploatärii feudale, fiepe cale fiscalä, fie domenialä, opmieo rezistentä, pe care izvoarele epocii nu o

cu vederea. Este semnalatä opozitia lupta impotriva exploa-de la formele cele mai simple - refuzul de a munci, sau fuga - pinä

a cea mai räscoala.fugeau din sat, adäpost in alte

cit mai depärtate, pentru a nu fi gäsiti adusi la In satele carefugeau, ei se asezau, de obicei, ca oameni invoialä; unii se stabileau laorase sau se angajau ca muncitori in mine. Sate se fugeaupeste hotare. Intre române s-a produs un permanent schimb de popu-latie, comunitatea de neam limbä inlesnind de populatie, rol

mentinerea consolidarea etnice. E interesant de semna-lat unele sate din s-au refugiat peste Dunäre, stator-nicindu-se Imperiul otoman. Fuga iobagilor vecinilor tarä a la ooarecare nivelare a exploatärii; de asemenea, a contribuit la cresterea demo-

a oraselor.A luat amploare haiducia. Cete de refugiati päduri,

atacau curtile stäpinilor feudali, pe negustorii bogati chiar biserica. Insecolul al XV-lea se semnaleazä atacuri ale haiducilor impotriva unor caravaneturcesti a unor de pe Dunäre, incärcate märfuri sau provizii.

In Transilvania pomenite secolele XIV si XV tulburäri si räzvrä-tiri cauzate de nerespectarea de cätre nobili a dreptului de strämutare. Sintsemnalate Moldova in secolul al XVI-lea. Dar cele mai insemnateactiuni ale täränimii cresterii exploatärii cele douä mari

2 17

www.digibuc.ro

coale din Transilvania, cea din 1437-1438, de la cea 1514,condusä de Gheorghe Doja.

primävara anului 1437, români maghiari some-sene se masä impotriva exploatárii la. prin sporirearentei feudale, indeosebi a celei bani, cerutä de biserica catolicä.atacate si curti nobiliare si arse privilegii ale nobililor ale bisericii.Pe dealul täranii o tabärä sistemul husit. iunieo mare luptä oastea incheiatä cu victoria dintii.Se incep tratative, la care täranii prezintä cererile dobindirealibertáti, de chiar scuturarea jugului nesuferit al serbiei".Täränimea obtine drept de liberá strárnutare de pe o mosie de alta, desfiin-tarea nonei, micsorarea altor forme de rentä nobili biserici. Se pre-tind drepturi politice. Revendicärile dobindite prin intelegerea amin-

intereselc maselor populare räsculate. fata acestei situatii,nobilii maghiari, fruntasii ai secuilor formeazá,tembrie 1437, o uniune", care are drept scop rdscoalei täranilorsi readucerea starea de dinainte de 1437. Aceastä uniune, zisä de la

- dupä unde s-a realizat - , a stat la baza uniunii privile-giatilor din Transilvania, cunoscutä sub numele de unio trium nationum",din care românii Se dä o nouä luptä intre cele tabere ad-verse, cu un rezultat nedecis urmatä de ocare rezultatele obtinute de tärani la prima mult diminuate.Nici una din párti nu este multumitá lupta reincepe. aspectde adevärat täränesc. Iobagii devin mai radicaliei cer desfiintarea a intronarea unei noi libertäti".ocupate de räsculati orase, care si Clujul. In ianuarie 1438,fortele mult superioare ale nobililor pe tärani. o drasticärepresiune si revenirca aproape completä la stärile anterioare. Unicadicare recunoscutä era dreptul de strämutare, dar acesta, nu peste multävreme, va fi inläturat.

Situatia täränimii din Transilvania continuä sä se inräutäteascä in adoua jumätate a secolului al XV-lea la inceputul celui urmätor. Peste totse manifestä tendinte de covertire a rentei produse a darurilor in rentäin bani, fenomen care provoacä intotdeauna o sporire a rentei. Creste, deasemenea, renta la 1437 ea era de o zi an, la inceputulsecolului al pe multe mosii se ajunge la 10 zile pe an. Se infäptuiesc

multe abuzuri de nobili, organele de stat. Cresc obligatiilefiscale.

Aceste o atmosferä räscoala pornitä 1514din Ungaria de Gheorghe Doja ajunsä pe teritoriul Transilvaniei.

veniti din Ungaria li se ime'diat táranii români din Banat,precum români maghiari nordul Transilvanici din regiunea Clujului

Turdei. Räscoala se generalizeazä, cuprinzind aproape toatä TransilvaniaBanatul. In fata acestei grave amenintäri, nobilimea, clerul

oräsenesc in jurul voievodului Transilvaniei, Acestareuseste sä noua ridicare a täranilor - care, prin larga arie de

ca prin programul celor räsculati, a luat caracter de täränescmai oastea lui Doja Timisoara, apoi pe cele con-

duse de alti capi ai nordul Transilvaniei. Conducátorii täranilorräsculati ucisi groaznice. Pe tot teritoriul Transilvaniei se dez-läntuie o teroare atunci Mii de tárani ucisi.

Urmärile grave, pentru täränime, pentru statul feudal.Dreptul de strämutare este definitiv iobagii de acum

18

www.digibuc.ro

de glie. Robota e stabilitä la 52 de zile an, la o zi pese nona, darea bani se la 100 dinari de familie.Toate au contribuit la o agravare a situatiei maselor

din 1514 lui au släbit de rezistentäa regatului a voievodatului transilvan fata primejdici otomane,ducind la dczastrul din 1526, cu toate consecintele lui.

* *

Exarninarea materialului documentar cu privire la istoria täränimii dinPrincipatele Române in secolele XIV - XVI conduce la sublinieri :

a) a constituit temelia independentei apoi a autonomiei;

din munca táränirnii s-au strins, cea mare parte, veniturilein vreme; pe umerii s-a rezemat intregul

esafodaj al sistemului domenial;c) viata a fost o pentru libertatea

viatá maid) a fost principalul factor de progres ;

e) prin impotrivirea ei, care a continuat veacurile urmatoare,nimea a contribuit la desträmarea feudale.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVÁ

Anion, Dinu Bucuresti, 1940.N., Reforma la in Bucuresti, 1982.

Idem, Despre starea a muncztorilor plugari in dcosebitepuri, in Opere, 1974.

Berza, M., Haraciul Moldovei in -XIX, in Studii si Materiale deII (1957).

mediu. generale in Studii", XI (1958), nr. 4.Bogdan I., cnejii in alcse, Bucuresti, 1968.Braianu, G. L, Servage de la glbe et régime fiscale..., Annales d'histoire Economique

et sociale", 1933.Cihodaru C., Forme de proprietate feudalin Moldova, in Stuclii cercetdri stiintifice",

VI (1955).Constantiniu, motrice a evul in Revista

de istorie", 1977, nr. 3.Idem, istoriografia in Studii si materiale de istorie medie", X (1983).Cosachel, Valeria, obstiilor agrare -XV, in Studii Cercetári de

Medie", I (195 1).Demény L., Transilvania, in Studii", (1960), 5.

M., iobagilor de la Bobilna, ed. Bucuresti,C. I., Proprietatea Principatcle la Opere Bucuresti,1985.

Giurescu, C., Studii de Bucuresti,Giurescu, C. C., Despre siromah, in Revista XIII.Idem, podgoriei Bucuresti, 1969.Idem, Probleme istoriografia Bucuresti, 1977.

B. P. Originile agriculturii la , in Columna lui Traian", V (1874), nr. 3.N., la viata a Bucuresti, 1908.Développement de la question rurale en Roumanie, 1917.

Metes, Stefan, din Transilvania secolele XIII -XX, Bucuresti, 1971.Mioc, D., H. L'évolutton de la reste féodale en Valachie et en

davie..., Nouvelles d'histoire", II (1960).D., Cuaniumul birului pe gospoddria secolul al XVI-lea, Studiiteriale de Istorie V (1962).

19

www.digibuc.ro

Neamtu, Vasile, La technique de la et en jusq'anXVIII siecle, Bucuresti, 1975.

Painfile, Agricultura la 1913.Panaitescu, P. P., Dreptul de strdmutare in Tara Moldova, Studii

si Materiale de Medie", I (1956).Idem, Obstea Tara Ifoldova, 1964.Panu, Gheorghe, Cercetdri asupra veacurilc trecute, I, 19

Pascu, Transilvania, Cluj, 1947.Idem, Bobilna, ed. II, I3ucuresti, 1962.Idem, Rdzboiul din 514 de sub conducerea lui Gheorghe Doja, Bucuresti, 1959.

vol. -II, Cluj, 1-.1979.Prodan, D., Transilvania in sec. XVI, 1-III, Bucuresti, 1967 - 1968.

Radu, in Moldova, Bucuresti, 1907.Stahl, H. H., Contributii la satelor romdnesti, 1958- 1965.Idem, Studii de sociologie 1972.

Evolutia feudale in Tara pind in secolul al XVII-lea,in Studii", XI (1958), nr. 1.

Idem, L'évolution de l'asservissement des paysans Valachie jusqu'aux réformes de Constantinin Revue Roumaine d'Histoire", 1969, nr. 3.

Idem, Demografia, a istoriei, Timiqoara, 1974.Idem, Relafiile sociale proprietatea Tdrile in sec. -XVI,

in Stat - Societate -Natiune, Cluj-Napoca, 1982.D. Mioc, L'évolution de la rente *dale en travail en

et en Moldavie..., In Roumaine d'Histoire", I (1962), nr.

20

www.digibuc.ro

EVENIMENTIALUL METEOROLOGIC, AGRICULTURASI SOCIETATEA ROMÂNEASCA IN SECOLUL FANARIOT7*

DE

IOANA CONSTANTINESCU

Pentru o globalä a trecutului, istoriografia con-temporanä extinde aria de cele mai diverse domenii,intcntia chiar de a cadrul clasic al istoriei, al asa-zisei istorii umaneangajindu-se printre altele asupra cercetärii mediuluigeografic, implicitasupra evolutiei climei, sau nu relatie cu istoria societätii

Raportul climä a fost relevat din antichitate, evul mediueuropean el interesind mai ca secolul al XIX-lea - definitadesea ca secolul istorici" - tendinte de-exagerare a rolului

geografic asupra cu precädere al facrorilor dartendinte contrarii, de a face abstractie de conditiile naturale care evolueaz1societatea

ultimele decenii, istoria in coordonatele sale stiintificese bucurä de o bibliografie novatoare bogatä, prirnul impunindu-se

text prescurtat al accstui material a fost publicat in Revista de istorie", 1989,3, p. 259-272.

Emmanuel Le Roy Ladurie considerá istoricul estemersurile sale in afara cadrului gruparilor umane, fie pentru unicul motiv el este singurulin másurá descifreze documentele. Cf. Lucian Climatologia istoricd, in Revistaistorie", 32, 1979, nr. 6, p. 123, de geografie Curs universitar, Bucu-resti, p. 85.

Em. Le Roy Ladurie, fondatorul moderne de climatologie istoria, Histoire(Annales, Economies-Sociétés-Civilisation" - in continuare, Anna les" 14,

nr. 1, p. 34), cere sl. acorde locul e istoria traditionale,care nu este nici primul, nici col din va se determine in cc

pura intimplare legátura anotimpurt au slujit,profunde necesitatea a dezvoltárii isto rice". Cf. Paul

p demografia istoricd, in Revista de37, 1984, nr. 423.

Lucian Boia Climatologia istoricd, p. 120- 121. la noi preocupári,a doua secolului trecut, la ci la economisti meteorologi care

descifreze evolutia climei influenta ei mai ales asupra agriculturii: N. Sutu,Notions statistiques sur la Moldavie, Iasi, 1849, trad. rom. de Ion N. Sutu,Opere economice, Bucuresti, 1957; C. Hepites, Uttlitatea observatiunilor meteorologice in

in Economia t. Bucuresti, 1882; Clima Re-vista februarie 1899; idem, in R Buletinul Societátii geogra-fice române", XXVII (1906) etc.; Xenofon Hurmuzaki, observaliilor rneteorologice

agriculturd, in Economia IX, 1885, p. 68-69 etc.

21

www.digibuc.ro

studiile lui Emmanuel Le Roy Ladurie, istoricul a trasat otodatä pro-gramul de cercetare acest domeniu

Tema a preocupat istoriografia atit sub aspect teoretic, cital climatologic arealul românesc. Printre initiatori se

din 1973, S. Goldenberg, care prezintá, printre altele, variatiileclimei din Transilvania XVI - XVII Lucian care expuneproblematica de ansamblu, metodele rezultatele cercetkrii de la el 6,Paul Cernovodeanu Paul Binder 8 etc.

In ceea ce voi ofer un modest instrument delucru, anume o cronologie pe baza informatiilor vremii din carederuleazä filmul Meteorologic impactul acestuia asupraagriculturii din Moldova, precum reverberatiile acestuiimpact viata din asa-numitul secol fanariot" (1711-1821), inconditiile agravante in care economia celor era unor servitutifatä de Imperiul otoman suzeran sau fatä de ocupantii militari vremelnici,economie sever de celor räzboaie ruso-austro-turce desfäsurate bunk parte pe teritoriul românesc, ori ale epidemiilorciumä, epizootiilor, invaziilor de altor care au

amplificat celor climatice.Cercetätoral poate decela din acest sumar de date

concrete un plus de obiective privind problemele de istorie eco-socialk ori de mental colectiv investigate de el poate face

numeroase conexiuni. Poate observa, spre exemplu, de acare a necesitat reforrnele realizate Constantin Mavrocordat lasecolului al XVIII-lea, a fost sau intensificatk nu nurnai

de sociali politici cunoscuti pinä acum, ci in derecoltele deficitare provocate ani in sir fie de iernile excesiv de geroase lungicare au afectat lucrkrile agricole de primävark (vezi iernile

etc.), fie de invaziile de (din verileanilor 1742, 1746-1748 etc.), ori de epidemiile cpizootiile care audiminuat potentialul de productie (din anii 1739, 1740), totcortegiul de consecinte de mai sau de mai lungä duratá.

Em. Le Roy Ladurie, Histoire et p. 3-34; idem, Climat et auxin 1960, p. 434 465; idem, Le climat des et

séries comparées, in Annales", 20, 1965, p. 899-922; idem, Histoire du climatl'an Paris, 1967, ulterior limbile idem, Pour une histoire de

la past du climat, in Annales", 1970, p. 1 - 1 470 etc. Vezi LucianBoia, op. cit., 122 autori care 1-au precedat pe Em. Le Roy eiLucien Febvre F. Braudel, precum cei care secondat: britanicul H. H. Lamb,manul Hans von etc.; mai vezi Anne-Marie Piuz, Climat, recoltes et vie des hommes

in Annales", 29, 1974, nr. 3, p. 599-618. Revista An-25, 1977, nr. 2, patru articole tema Le climat Phistoire, ce lac

de plea atunci. Nu sarui aici asupra tuturor din acestdomeniu, care in ultimül deceniu au proliferat; cel XVI-lea Congres mondial al

in 1985 la Stuttgart, a subliniat importanta temei incluzind-o la ordinea dezi a sale.

S. Goldenberg, Clima, climatologia in Anuarul de istorieheologie", Cluj, XVI, 1973, p. 431-444; idem, Le climat et l'histoire. une

du climat dans Les Pays Roumains aux s., Revue roumaine d'his-toire", 1974, nr. 2.

6 1.Paul Cernovodeanu, Environment and History, Nouvelles études d'histoire",

1980, p. 306-307.8 Paul Cernovodeanu Paul Binder, une histoire de la climatologie

Revue roumaine d'histoire", 1980, nr. 2-3, p. 267-276.

22

www.digibuc.ro

Mai'poate - alt exemplu sur-de Tudor Yladirnirescu a izbucnit inimprejurärile

in care trei ani consecutiv recoltele au fost deosebit de prodigioase. Dar, inconditiile care piata nu putea surplus, in timp

de interne si de monopolului turcesc, abundentanu aducea automat bundstarea si satisfactia ci

dimpotrivd, este posibil fi contribuit la nemultumirea cresterea spirituluide ale in formare. Semnificativ poate fi acestsens faptul Tudor Vladimirescu in cererile noroduluila pct. 5, abolirea interne. Evident, cauze care au aprinspojarul de la 1821 au mult de clurat, si in primulrind de ordin social si national.

directe clima una din principalele premiseturale ale agriculturil - pentru perioada abordatä sint sporadice de obicei

se doar la fenomene exceptie: ploi excedentarecare catastrofale, ger cumplit, abundentä,sau timpurii, sau prelungite etc. Cronicile, notelemarginale pe carte veche ale contemporanilor, observatiile strdinilor veneaude pe meleaguri conditii meteorologice deosebite, rapoartele consulare camulte alte documente ale acte de cancelarie domneascd) con-

numeroase de interesante pitorescul referi-toare la tema in discutie, dar ele nu ne dau posibilitatea reconstituim

continue de exhaustivd ar fi investigatia. ulterioare,indeosebi cele vor scoate multe alte date noi sau completárila informatii inserate in aceste

Desigur, reconstituirea evolutiei climei, in afara scrisede care dispune istoricul, poate face apel la alte ca exemplu ladendrologie (pentru interpretarea variatiilor de grosime a inelelor concen-trice din sectiunea arborilor, grosime ce depinde de conditiile meteorologice),la fenologie (observarea rnomentelor de fructificare, coacere ce au

in functie de factorii meteorologici specifici anotimp) lalogie (studiul depozitelor de polen, evident pentru duratele lungi) etc. Dartoate aceste apeluri deocamdatd adresate doarspecialitate.

de savanti unii dintre ei exploratori renume, simplicare au poposit mai mult sau mai pe meleagurile noastre care

au studiat realitdtile romdnesti, au referiri si asupra clirnei,caracterizind-o, celelalte conditii naturale, ca deosebit de bene-

culegere sumara a inforrnatiilor ref laN. Topor, in R.P.R.,

artea veche au fost culese de I. Corfus, de demult, Ed. 1975 (in con-

10 Primele meteorologice inregistrate continua dar scurtá duratas'nt cele facute 1829 publicate in Albina Ro-

Ele priveau ternperatura la ora la caldomesor"), presiuneaatmosferica aspectul Alta date metcorologice se pastreaza tot pentrudin anii 1939 si 1840, publicate N. Sutu, in op. se refera la temperatura acrului,presiunca atmosferica, directia nebulo7itatea Un istoric preocuparilordin domeniul meteorologiei, la C organivatorul primul director al Insti-tutului meteorologic din infiintat 1884, Istoricul studiilor meteorologice

1886, Bucuresti, 72 p.Istoricii au utilizat informatii arhiva, din secolul

al XVI-lea, data viilor care era stabilrta prin oficiala. A. Angot,sur les vendages France, in Annales du Bureau central météorologique en France",

Paris, 1883. Cf. S. Goldenberg, op. cit., Boia, op.12 Lucian Boia, op. cit., p. 124- 127

23

www.digibuc.ro

pentru o agriculturä sä solicite eforturiumane prea mari.Economia lucrärii nu ne permite ne oprim asupra

La inceputul secolului al XVIII-lea (1720-1723), exernplu, inginerultopograf austriac Friederich Schwanz - trimis studieze Oltenia sub ocupa-tie austriacä nu numai din punct de vedere strategic (pentru pregätireaeventual cu Imperiul otoman), ci economic naturale, dru-

comerciale etc.), ca structurile social-economice, modul de viatä(toate acestea, evident, in intentia unei exploatári sisternatice) - nota in cepriveste clima influenta ei asupra agriculturii: iarna de

cu putinä, face aproape inutile grajdurile pentru vite;vara timpurie chiar din luna aprilie;vara, este mare (tine octombrie), vitele nu se mai potla din pricina pentru a nu duse munti la várat" ;toamna este adeseori ca primävara, uneori pomii infloresc rodesc pentru adoua privighetorile etc.

Ignatiu St. Raicevich - medic de raguzan,nesc pentru europene prirnul consul al Austriei la Iasi Bucuresti,care a träit 11 ani cele române, bun cunoscätor realitätiloraici din ultimul sfert al veacului XVIII-lea - apreciazä cä Moldovaclima este mai decit Tara Româneascä anotimpurile mai instabile,

mai frecvente si mai abundentä, iernilelungi mai aspre, adesea mai aprilie", este distrugätor,

face sä crape ca vara timpul secetei. In mod obisnuit,de pe la 20 decembrie pe la 20 februarie, mercurul terrnometrelor

-10° -15° Réaumur (-12,5 C -18,75°C). iernimai geroase, ca de exemplu din 1779, mercurul a Tara Ro-

la -20°R (-25CC) din puturile cele mai au inghetat,ca si Dunärea, la o de 6 picioare (cca 2foarte frurnoase, incep in aprilie ; iunie bate vintul dinspre sud-vest, careaduce ploi dese, neprielnice grinelor; inundatii. Verilefoarte cälduroase - mai ales august - locuitorii dorm sub cerulliber; considerä cä toamna este anotimpul mai frumos

Generalul von Bauer, näscut nord, ajuns la noi prin 1770 cali-tate de ofiter in armata caracterizeazä iernile de aici drept moderate,desi genii face ca totusi sä apele riurilor lacurilor, cu exceptiaDunärii, care observatiile sale nu foarte rar 15 In

Dionisie Fotino, venit din sud, la inceputul sec. al XIX-leaiernile dure, chiar Dunärea de pot trece ca pe uscatcele mai grele", cum s-a spre exemplu, ianuarie 1803,

cca 6 000 de pasvangii au trecut pe la Ostroveni cu deraid de jaf, in Tara 16

la Hurmuzaki (in conti-nuare, IX, Bucuresti, 1897, DCCLI, p. 620-C15.

I. S. Raicevich, Osservalicni e la Valachia edavia, Neapole, 1788, p. 41; P. S. Aurehan pune indoialá afirmatia lui Raicevich ar fiinghetat apa in rernarcind in 1880, genii a fost 3-4 gradeaspru decit cel mentionat de acesta, nu a inghetat apa fintinilor. eccnomicea sec. al XVIII-lca, Analele Academiei Române", s. t. III, Sectia III,1882, p. 105. Trebuie tinut probabil de imprecizia instrumentelor devrernii.

15 Friedrich Wilhelm von Bauer, geogsaphiqucs la Valachie,Frankfurt Leipzig, 1778, p. 5.

16 Dionisie Fotino, gsneralci a Daciei, trad. G. Sion, Bucuresti, 1859, vol. III,p. 129.

24

www.digibuc.ro

descriere a o grtsim la neobositul dr. Constantin Caracas,din care sale la lunile mai si cind este cel mai frumostimp, dulce cu ploi care aduc rnare semánaturilornätate oarnenilor", nu fie duratá ; toamna este mai lungä aici

de se uneori de lästuresc infloresc din nou arborii prinnoiembrie si decembrie". Alteori, toatá iarna este timp frumos, ca in anii1806, 1819, 1821, 1823, cind aveau fructe rodite pentru a doua

in mod obisnuit sint 25°-27°R, dar au fost veri, ca in 1820, 1822.,1823 ani anteriori, cind termometrul a urcat piná la peste 29°R(36,25°C). termometrul pinä la minus 8° - 12°R (-10°- 12,5°C), dar In iarna 1812-1813 a coborit la minus 16° - 17° R

La secolului al XIX-lea, economistul N. Sutu face o temeinicianalizá a climei, pe anotimpuri, din unghiul de vedere al agronomului. Apre-

iernile sint reci, calde, cu excesive.toase termometrul piná la 40° R (50°C) la soare; iarna si la-25°R (-31,25 C). Dar pot fi reci ierni alduroase. lui 1829 a

din luna octombrie a fost asprä, in luna aprilie terrnometrulaproape intrerupere sub -20°R (-25°C) uneori chiar la

(-37,5°C). lui 1831, nu s-a ivit decit la sfirsitul luinoiembrie, iar in ianuarie a fost atit cald, s-a auzit tunctul; dar infebruarie s-au instalat de care au rezistat la lui

Ani ncroditori, din pricina fie a secetei, fie a sein mod obisnuit cite unul la Idealul pentru agriculturá ar fi -socotinta lui in lunile aprilie mai, pentru a asigura germinarea

o ploaie sau in apoi vreme frumoasä in timpulsecerisului si aräturilor toanua, noiembrie pentru a proteja de

; o temperatura care nu coboare sub -20° -22°R

Oamenii de au putut constata o räcire a climei pe plan europeanla secolului al XVHI-lea inceputul celui urmätor, observatie

pentru teritoriul noastre, de informatiile redatece (vezi deosebit de aspre 1798/1799, 1802/1803, 1804/1805,1807/1808, 1812/1813).

Din acest repertoriu se mai poate constata din 117 cercetati,indeosebi din cauza aberatiilor in putin 50 de ani recoltele aufost deficitare simtitor redus; cca 25 de ani productiaa fost pentru restul anilor neavind informatii, presupunem dinpunct de vedere climatologic al productiei agricole au fost, la proba

mediocri. ce iernile, pentru 25 avem cadeosebit de aspre, pentru 15 ca de blinde.

Dezastrele naturale sint din resirntite de societatea derabilá a acestui veac, in conditiile in tehnica metodeleprimitive de depozitare (cerealele, cu predilectie, in gropi) nu aceau posibilerezerve suficiente pentru hrana populatiei a vitelor pe mai ani;conditiile in care livrárile cätre Poarta otomaná de produse alimentare, sala-

mijloace de transport vreme nu numai nu se diminuau,ci cresteau, cum in consecintä, sarcinile fiscaleabuzurile aparatului de stat ; in conditiile nefaste ale räzboaielor ale inva-

P. veche a de dr. Caracas-1828), 1937, p. -25.

N. Sutu, op. cit., in cit., p. 99.

25

www.digibuc.ro

pustiitoare ori ale turcilor nurnit in prinuil.rind pe pasä de in

a combate epidemiile inpeioadele agricole accelerind

In ani, ca de .(ap.ogeulatingindu-se' in 1795), 1805-1806, 1810 moare de foarne,

ales la iar de' necesitate, aera coaja de (stejar ghinda caz), papura,

toCate, alte de nedescris,care le-a impins disperarea in' pentru

In acesti ani, lipsa alimentare geneeaiäsi sociale dramatice, greu controlat, de exemplu

prin stocaea .yederea (yeziac.); exodul la

la sat ori zone putin rcalamitate.; cersetoria creste, sela care -.ia proportii

de neimaginaf, preturile cresc vertiginos artificial etc; . .

acesti ani, foamea este din pe täranisä cu sä se organelorcare spoliau in Portii de bob ban (sisä procure la spoliator), sä rezerveleconacelor mare a-si face

- Dar, dupä fiecare acesfeagrarä dat dovada fantatice puteri.de ref acere din propria-i

cum uimiti martori sträini in primanaturale.cu.care

fost geOgrafic dearmonios propice . .

Chemarea acestui resirntitä de de suferintä,mai el spaima nenumärate

nume fanariot, revinä de fiecare vatrapentru lucra .ogorul a deopotrivá naturii

ale .iei.

[1705 februarie- 1707Cantemir

1707 1709 octombrie: de nerodirea rodgat in.vii, in lui

intr-(a) ceaia vréme in läcuste,'mimai nu icra dé mai sui

iará sä mult" ,

Nicolae <1708) venit vara inMoldovei in multe.párti s-au.ingropat in care dinan in s-au s-au s-au adus s-au

cit sé din dinsele sburau, pupe carul de mare unde

' Ion ed. 1982, p. 1.

Rogálniceanu, le in cfinuare: ed. p...149. -Despre clinaugust 10, in aminteste preotul din pe u-ma-

p. 167, nr. 1.

26

www.digibuc.ro

1711: nerodire, epizootie, la 7 oct.Necplce .despre domnia lui Cantenur in

putu7s,au atunce 'omor in vite, cit nu mai biruia oamenii dcspoae. Delipsa nu rodis-iptr-acel an". Cu toate acestea, ordinul Portii

domnul a cetatea Tighina cu cereale lemn, deci eraprea in in mare suparare" Petru Mare, in campania sa,

nu-i in Moldova", dispolitii se o depiine Jijiei pin gura totmincat de era de nu avea ce cad" (ceea cea detcrrninat ca o parte .din oastea se spregura unde era fie de turci)

Cronica lui Nicolae Muste: ....era in acea maresi multe aici in oastea nu a mci

12: (Tara12-1715: lacustele recoltele Moldova.

Nicolae Dar lucrurilerea, tara pe o parte era risipita, pe de

parte locustele intr-acel an stricase mai peste. pinele"scaderea

rece, ploi inundatii in tot timpul verii,(ninge griului, a viilor

.

Nicolae ...nici la Gleorghe nu erainverzit, nici

. .

. de ploicit nice. s-au nice de vie nus-au fostu toatá pine ordzu s-aufäcut alte poame s-au

1716 .1717: . .1717: feamete, tatarilor in

pe carte De demult, au.

1718: foamete morti de; de cereale ; tatarilor (in

dova) ; (vácPritul), bejenirea incendd Iasi;

a Tot 18> fostu foameteTara si rásipit or

putia ca s-au scumpéte mare 'un denu sau nefirnd toata vara. den cart

minca de papurá caviati Moldovei;

Ion Neculce, cp. cit.,Ibidem, p. 1.

Ibidem, p. 569.M. ed, 48.

26 ed.,1970

M. p. 137.Badu Greceanu, cit., p. 206; 1, 191j p.

20 p. 115, nr. 3.M. Kogalniceanu, tom III, 57. si o pe carte-veche

din Brasov: Cind au imblatu fostu la Mari infost Sfeti Gheorgbie Pasti in a lunt, n-au fost la

Armenden au fost au2.

31 Dan1975, .

p. 23.p. 4.

Ibidem, p. 238, nr. 2.

www.digibuc.ro

tatca de a stringe i de a achita birul plocoanele la Poartä; obtine oaminare a plätilor

Ion Neculce: atuncea o mare in cit agiunsésein lei, din

din Tara Turceascä aducea oameniiDespre toate dezastrele ce au austro-turc din 1716-

1718, in parte o descrierein cronica lui

in robit, au prildat... Dupä foamete mare, au agiuns10 lei; au multe nu s-au dus Dupá

foamete, omoru, bocete vaete in toate Pe urma aceloravit-au in dobitoace, cit la unii n-au nici in

tara era dobitoace. peste toate acesteaau ars

insemnAri pe manuscrise vechi confirmá cumplita foamete:au lost in lui leat 7226" 17-

Iar foamete let 7227" (1718)amintim si de interventia tätarilor in Moldova, la cererea lui Mihain-a un sat scrie in cro-

nica saDespre situatia din Tara Radu Popescu:...cit oameni de nu la ce Bucuresti, in

oameni morti de ioanic". cu toate acestea,iarási salahori carä s-au trimis la Diiu, s-au alte

Dionisie Fotino, despre niásurile luate de Mavrocordat:atunce era mare foamete in au ados mult grin de pe a nutritpoporu'

O din Brasov, referindu-se la marea foamete din Transilvaniadin an (provocaa de fintinile satele se risipesc, alimentelese scumpesc), aminteste de din Tara importul dedin

1 18j1719: deosebit de ploioasá; foametea continui, secereale.

Cronica a Dat-au iarnacit de abiia au adzut iar luat; n-au

trebuit oamenilor multe lemne verdiata den cimpa den n-aude multe ploi peste au sapat

28 Yázindu dar Mihai den au oamenii s-au dusfntr-alte tiri departate nu s-au mai intorsu; multi, pricina foametiis-au de au in robia au cidzut s-au nuputea birul trimite o delegatie de si aratenevoia obtine inlesnirea ca urmitorri si

iar fie achitati trei de CroicaMoldovei, p. 93. Relatiiri identice, in Cronica 1695 -

1754, ed. Ariadna 1965, p. 225.* = banitc.

Muste Cronica deI. Neculce, op. cit., p. 678.

38 Medicul arninteste el de aceasticare se mentine pini in 1719: atunci Tara molimadupi obiceiul popoardor barbare nu era stiviliti de-nici o misuri

vol. in la lnstitutul de N.M. Cronicele, p. 69.

p. 115, nr. 4.41 p. 295, nr. 1,42 C. Erbiceanu, Cronicari greci, Bucuresti, 1888, p. 72.

Radu Popescu, ed. C. Giurescu,1963, p Vezi si Arhivele St. Bucuresti, Condica nr. 5.

" Dionisie Fotino, a vol. p. 150.I. Corfus, p. 116, nr. 6. si Anton Cservény, Cronica

Ardeal, de la 1007-1872 (dinresti), de doctorat medicini chirurgie, sustinutä la Universitatea din Cluj,p. 15. foametea de zinc acerbi in primivara anului urmitor, cind n

carne de orn.

28

www.digibuc.ro

alte ce pen ciulini adleaau trait iarna"

insemnare pe carte veche din Brasov: Fin nu fu... ciobaniiTara marha - de crescu iarba

iarna n-au lost foamete fu acolo. nici n-au grea,Tara TurceascA au lost destul de in TaraLa 31 1719, (j.

bani 5 chile chila, murind de1719: ambele in epidemie de

Cronica Moldovei: au 6 luni, muritscipas(e) den foamete au murit de lar Ion Neculceapreciind a durat un an: foameté, scorni-

tu-s-au un mare de in au tinut un an auTara Lesasci"

Cronica a Mohlovei: De au foarte multe...bisug peste vari: pine vin multu, multe, miiare intru

atita cine a stupi au luat la 400 lei, den miiare.tate in dentr-un sac de cine salmánat, au luat pini lao de saci, mai putin pini la 50 de saci, mai gios n-au hint,

an nime apucat fie mai cein toamna inaintea foametii, de vari, ce in

foametii nu siaciti, aceia in ceas-au pine cit omul..."

Despre situatia a agriculturii (cu exceptiaa comertului din timpul a treia domnii a lui Mihai Racoviti in Mol-dova (decembrie 1715-septembrie 1726), care a sine oa dernografice, lui Ion Neculce: Tara se

in dzilele lui. oa.menii satele.si in dzilele lui in anii. Stupii in doao veri s-au ficutBuni, iar in celelalte Vitele era in bolnave, de murlia. Fin

vin in toti era. multi in prinde

1V19/1720: lupii intri in(Tara

seceti mare' in Moldova, de luna septembrie care au provocatinundatii victime epizootie; cutremnr, la 30 decem-brie

Cronica atribuiti lui N. Intr-acest an mare,in dobitoace, stupii scAdere", iar mai Tot

intr-acest an, luna lui septembrie, s-au an venit apelemari de au dobitoace ales tinu-tul au deodati Siretul veste i-au apucatpe oameni

172411725:pe carte veche, din 6 ianuarie 1725: iarni mii unatl",

apoi: Cu mila milostivului astizi la ghenarie, la 6 in deBoboteazi, beat 7233 (1725), n-au fostu ci au fostu ode vari.

a Moldovei, p. 92; Cronica p. 225.1. Corfus, p. 116, nr..Arh. St. CCCLXVI/126.1. p. 172,

a p. 92. Cronica p. 22.5.ap. p. 678.

a p. 92. Vezi Cronica p. 225. 0 insemnareun manuscris: und bilsugul, let 7227" (1719). p. 295.

Ion op. p. 678.C. Schimbatu-s-au chma?, Ministerului Agriculturii,

Comertulni, lnchistriei Domeniilor", an X, 1894, nr. 1, p. 19.I. p. 238, nr. 3.M. III, p. 70.1. Corfus, Ínsenmdri, p. 116, nr. Consemnarea cipitanului driste

o bisericeasci ce apartinea Ion BAlcescu.

29

www.digibuc.ro

1725: in primávard, mare la Iasi,Cronica q cc fel de

au fostu de au impinsu ceas, scos den tirgu, pe iaz"epizootie in Oltenia. . . .

raport al administratici austriece, august, pier-provocate eptel,.in uncle secerate de la

. .

1727/1728: 30 ianuarie, apoi. viscol puternic in victimeomenesti si in animate.

a 31 ce in iarna aceastafusese Grigore plecind Iasi (intimpul unci operatiuni militare o

vintu den sus foarte futund era citacel rind de oameni: multi cai au

1728: in Moldova; in 'Oltenia, abundenfl de 'grin de orzCronica anoninid a ...au fostu boale

anul 7236 apele, izvoardle, cit locuri

1728/1729: la. foarte grea intreaga abun-&nth, inundatii de in

Acelasi ...iarna, anul ce 1728- 1729>,au fostu foarte gria, cu mad. care dobitoace a

au au murit, denceput s-aua fi iar foarte gria: den omiatii

dé nu ameiale nu mai nime au rämas

au celot'curätoare:cei pe ape apa de pen la dialuri"

epidemia de :..fost-au foartedicia la Moldova, in care,lucru va fi pomeni, nu

oameni dintr-o fie ce pe .citi eraacia in prostime in oamenii in casa dom-

nului au intrat acia doainnee-si-eucónii; den unüi maice era, anume Alexandru beizadea, Ghica

voievod '1-att 'acia1729:.conditii meteorologice propice culturilor agricole;'

Cronica intr-acest an au in timpul veriila timpca de multi ani n-a mai

1730: epizootie in -

1730/1731: timpurii (de in (probabil,Muntenia), ce vara urmätoare lipseascd sau sa fie

1731 1732: nerodirea cerealelor nordul Moldovei in Oltenia;Ion Neculce Ghica:

doi la. vleat 7239 .7240 timpurile proaste,de nu piinea in sus, era

Ard toate de pe cea Mare, domnesti, särind focul pecasäle de iaz". Cronica a Moldovei, p. 98. Despre acest incendiu vezisi Ion Neculce, op. cit., .

Papacostea, sub ausiriacd (1718-1739); 76.Ardeal, recoltá epildotie in zona A.

p. 16.Cronica a Moldovei, p. 135.

61 Papacostea, la problema relaliilor in 'primaveacului al XVIII4ea,.in materiale de medie", III, 1959, 244.

Cronica a M6ldovei, p. 142; i'-Cronica p. 289.63 Ibidem01 Ibidem, p. de

s-au l-au pâti la' luna dzile,supára, cit si donmul V. Cronita p. 289.

Cronica 289.66 Papacostea Oltenia.67 Documente privind al Tara

la In.stitutul de istorie N. doc. 110.

30

www.digibuc.ro

de in sus la lei. Dar, Grigoriela la strins da acelor

den sus cite 6 potronici** bani to ni-na". gratuit incare' piih", pretinzind

din la 24Witateapercp6Ai prin orzul, si

nu pricilla secetei, nu se ingerurilor

1732: agricole (in Tarasultanului din octombrie, Constantin

dat: aflat trecuti, acestan binecuvintat, sint din

suficiente atit cumpere pentrucit 'se negustoriloi"

1732/1733: grea (sfiri din scumpirea. prea De la 6 dzile a

deche<m>vrie> dzile a lui mart, tot(Gh)eorghe tot sfirsisera oameaii

nutretele,-agiunsése fin 10 sau 12 leimulte

1733 1735 ner6dire; epizootie,tului, in Moldova. .

despre domnie lui Constantin Mavrocordat: Intr-aesti = jumatate) ce aufost, la Constantin n-aufost, nici in pine, nici in in Si in vite

de mufe vitelé; moarte lua. mazilia lui

(pe C. Mavrocordat),era domn noroc. Tot scumpe era era mari de

in 2 ce-au domnit"in zone.din rod bogat in

grea, foamete -in uncle -zone, vitele; fiscalitate excesiVa; fuga lotorilo (stiri Moldova).

Neculce, referitor la primele cinci Inni din doua domnie a lui Gri-gore in Moldova: era pre cu o(a)menilor, de

de pine multe duce nu denegutitorii simtindu nepace, nu da un ban cu nimarui...

mira ce s-or face capetele.mcotro, mimai in codrii de raul zlotasilor" Domnul impusese banii steagului,

cinci -salahori si care la(Occakov), impunea havalele" (munci fortate) pe locuitori transportepentru peste Dunare Cartal), däri pentru aprovizion.ireaostii -viziruhtivenit la (ialovite, chile de etc.); se

* ce revenea Moldovei din petoriul ,,Celor ceasui".

potronic = 10Neculce, op. cit., 12-7 13.

Vezi .

soma pe vintarea de cereale negus-otomanicare asteptau -la schela 100 vase pentru head-

explicatia Tara va trebui livreze alte 150 000 chile de pCirtrumimic". (1711-1821). Documenteresti, 1984, doc. 72, p. 204.

Ion op. 1.

740.Pseudo-Enache Aurora Bucuresti, 1986, 2.

73 75.Ion Neculce, op. cit., p. 759. moartea vitelor in cea grea", din Tara

'rezi-Bilioteca 377, 363.

31

www.digibuc.ro

1736: ; de in

1737, noiembrie: la de durata.Ion si-au inceput a E;.,(i>.

putin, vo acel omoriu"iarna: scumpirea a din pricina armatelor care stationau (iernau")

in ambele excesiva;Ion Neculce: era o mare pine si cit

de 4 lei, 2 alte dcsprepeste cite un tultu de

1733: din decembrie, cutremur de

1739: ploi abundente (in Moldova); nu se poate recolta Raul1739/1740: de la 10 octombrie, la lui aprilie- (in intreaga Europa);

mor vitele cauza gerului, a varsatului a lipsei degera devie; scumpete, foametc;de de

Mikes, secui din Transilvania, sa intoarcereTara nota la este o Ala atunci a crescut ficcare zi frigul s-amai ca in Laponia, nimeni

de o atit de grea. este esteo mare Pe smulg unii laS-a de multe am stat la este demirare, cá nu aduce nimic de nicaieri. aici este tun: apa,moara, umorul, continua: Leame,

rar scump. se apropie pe aici ca coin abia

Un consemna o carte vache:an cu leat 7248 au mare foarte, multe dobitoace.

au fast toate, au ajuns tal(eri> 25 öcaoa de12, ocaua de vin bani 15. s-au minuni,

mari. Vide din s-au surpat vita au degerat... aufost grea, au murit, care undei-au

...iarna a a pricinuitin cei de ostilerusesti, n-au putut destul peutruplarea ca iarna fie lunabrie vitele oamenilor din pricina lipsei finmare. cum am din octombrie, n-amenilor nici ingroape $ au degerat, de aceea a fast de vin,la nu s-a a douazeuea parte ce s-a strins in alti

n-a pricinuit numai pagube, dar prelungmdu-se (cum am spus)in luna aprilie, nu a celor nevoiasi, din cauza a

ciunii vitelor de lucrezeca altadatá, de aceea a in din care audcstul, deoarece acesta se 84, dar care nu reusescrecolteze, pricina brumei in august.

Papacostea, Oltenia..., p. 69.Raportul contelui Osterman Villeneuve, ambasadorul Frantei la

nopol, din 15 septembrie; ciuma cuprinsese 'olouia, Ungaria malurile Nistrulai. V.privitoare la 1710-

1792,Ion Neculce, op. cit., p. 804. Brasov ciuma se in

1743. A. Cservény, op. p. 16.Ion Neculce, op. cit., p. 806.

p. 807. Vezi I. Corfus, p. nr. 14. La p. nume-roase alte despre cutremurul din 31 mai, care a pro rocat avarii

BucurestiIon Neculce, op. cit., p. 838. in I. Corfus, p. 297, nr. 4.

IX,I. p. 117-118, nr. 25 martie.Cronica p. 411 499.

32

www.digibuc.ro

Ion Neculce: s-au tunplat cridzut mar& pinla briu.au de vinerea au tinut pin'la Gheorghie.

tele oamenilor, mai de oasté intras(A> in vite in oi,de potope totul. fin nu face oamenii, oaste

ploai ce era. cit pin-aintoarce innapoi. stogul de fin 15 lei nu putea

vadra de vin un leu". Grigore Ghica, revenit lapercepe tot una alta" (hirtii" in decembrie, in februa-

rie)1740: insámintate din pricina lernii timpurii a nero-

dire brumei august; foamete, scumpete din caula exportului;(vArsat).

Ion let 7248 0740>, avgust, dat-auo mare de-u stricat nu

ara nenii. s-au dede tin, de vite, scumpete mare; le la vite pine,de la de(n> de lucrurige>:lei-100 lei boi; vaca, 15-20 lei. la si la unguri

la pretu decit aice era bucatele"Cr intunplat ca, in chip ciudat, in luna august

ca mai fi Bruma aceasta amicit tot mai ales al locuitorilor din Tarade Sus. Din a fost primejdie foamete mare, partea

gcrul distrusese totul, incit oamenii nuun bob de de au dat drumul vitelor s5.

Domnul niasuri pentru ca nu se risipeascldin pricina foametei: reduce din Polonia (la pre-turi mari) imparte cerealele provenite din darea usurului",de la care cultivau in perimetrul Celor

<1742> : foamete (Tara fuga locuitorilor peste (mai ales dinpricina fiscalitAtii lui RacovitA)

Sultanul Mahmud I poruncea, la 17-26 ianuarie 1743, muhafizului deVidin predea lui Mihai pe toti locuitorii fugiti

sudul din pricina secetei a1742/1743: timpurie, ninsoare abundenta la inceputul lui octombrie (in Moldova)",

1747 : (in Moldova); fiscalit-ite excesivA; fuga acuitortlor peste Dunare.

Pseudo-Enache Kogálniceanu despre domnia lui Mairocordat:...era tara foarte de multe ce era pe cu toate era

in multi din prostitue vitele celenu le 91 (dArile).

Pietro Bussitiello din pricina in interialul 1744-1746, au fugit din Tara cca 20 000 de in teritoriul adminis-trat de pasa de Vidin, ogoarele nelucrate simtitor productia

1746: distruge partial recolta Tara

Ion Neculce, op. cit., p. 838-839. Vezi iarna cea mare" intr-undocument Condica lui Constantin Mavrocordat, II, Iasi, 1986, p. 451, ed. C. Istrati.

Neculce, op. cit., p. 843-8-14. Ardeal, epizootie raiagii bovine.A. op. cit., p. 17.

Cronica p. 499.Despre fuga a birnicilor (cca 60 000 familii) din Tara (indeosebi,

din Oltenia), atit peste Dunäre, cit Ardeal, Ariadna Camariano-Cioran, Reprezen-a Moldovei la Constantinopol (30 august 1711-decenzbrie

1985, p. 119, 124, 144, 176, 234, 238 passim; in Moldova,creste, atinge citeva mii, ibidem, p. 247.

89 Politica a Dictionar cronologic, 1986, p. 91. FoameteArdeal, deosebire in Maramure Satu Mare. A. Cservény, op. cit., p. 17.

Markus Antonios Katsaitis, de la Constantinopol la de laBucure,sti, Saeculum, Iasi, 1977, ed. Elena Moisuc Dumitru Limona, p. 66-83.

Pseudo-Enache Kogálniceanu, p. 23.Florin Constantiniu, agrare in Tara in secolul al XVIII-lea,

Bucuresti, 1972, p. 60.Biblioteca Acad., Ms. 616, f. 279-280.

www.digibuc.ro

Paul Jamjouglou, secretarul Suedici care a pe trimisulextraordinar al acestuia la trecind prin laIsmail, este martorul unei de Din noastre am deo-

un nor mare gros care aproape ne-a ascuns lumina soarelui... eradintr-o de mari cit raci mici sau creveti...

oaste inaripatd pustiise tot pe unde trecuse, din recoltädin pomi decit paiele ramurile... ce au mincat totul de pe

s-au aruncat asupra din nici o verdepe trestii. Este de neinchipuit ce cantitate de grine, alteau distruse de aceastä intr-un timp foarte scurt, desi gospodaiiau pentru a dind chiar foc in undo

1747:insemnare pe carte veche: Iar luna lui avgust in 6 zile, 7255

au venit au) mincat toate De pe unele mosiiMitropolici nu se poate stringe nici un

1747/1718: grea, prelungitä; lipsa finului; epizootic; reducerea a septelului inMoldova.

Pseudo-Enache Cddzuse o atunce, cari devreme nu tin minte oamenii ca aceasta, agiunsäsi de fin 30 lei

nu gäsä descoperò de da la cai"Cronica dintre putinele ce

n-au de nici a treia parte".loan Canta, referindu-se la momentul schimbärii intre Grigore

Ghica Constantin Mavrocordat, precizeazd o iarnä mare,cepind a din 9 dzile a lui mart, au la si aumulte vite a cu mare greutate au mers Grigorii-voevocla de laun scaun la

In evidentele contabile ale casei T. Paladi consemnatein rindul vitelor: din 106 vite cornute de la mosia .55;

din 283 cai, mor 91; din 1780 oi, mor 656, din turma de la Iasi, alte 512din totalul de 2 367 oi

1748: secetoasd; läcuste; foamete moarte in vite; haiducia proportii.Episcopul de Nicopole: in Tara Romäneascd, continud... lipsa de ali-

mente, distrug verdeata de pe cimpii"pe carte veche: 5i era banita de

Pseudo-Enache Kogälniceanu, despre a domnie a lui ConstantinMavrocordat Moldova (aprilie 1748-august 1749): intr-aceastd domnii alui Constantin mari fost de cit Lacari si domnul, au poroncit ca litanii pe la toateAu urmat ploi abundente cit toate bucatele, oameniin-or le pui". Dar bucuria a fost de o invazie

a istovit" totul: Iar cind au fost la au tremesurgie sa asupra acestii de au umplut tara pin toate

istovind tot. Pe puné, locul negru, ca cind n-ar finiciodatd, grie de era, vii, sau sau

de era rämin, cd-i au tinut citivaani, din domnie lui

IX, Despre aceastá invazie de in Moldova, care -la face mariravagii urmAtori, jos scrisoarea franciscan Giovani BattistaVannucci, din 1748. autohton nota s-ar fi produs la 16 1746. I. Cor-fus, p. 167, nr. 2.

I. p. 2%, nr. 2. Vezi Cronica p. 629.Biblioteca Academiei, Ms. 616, f. 65.Pseudo-Enache p. 36; Cronica p. 629.loan Canta, Moldovii de la a la a donmie a

lui voevod (1741-1769), editie de Aurora loana Zmeu,Bucuresti, 1987, p. 162.

C. Aspecte ale din .Moldova, laal agronomice in Moldova", Iasi, 1972, p. 127-128.

a loan Popovici din Hidis aminteste Ardeal ao mare (probabil, de I. p. 297, nr. 4.

IX, in ms. la Inst. de ist. N. lorga".Corfus, p. nr. 2.

www.digibuc.ro

dar nu atita, nici peste tot locul ca la marie-sa, cáci intr-o zis-au pornit pin de multime soarile nu vid. De poroncinddomnul la toate mánastirile ca toate clopotile cele mari,ca doar s-or spari s-au ostinit, era urgie lui Dumne-

vreme s-au o mari scumpete, cit demirlie deun leu. pe multe locuri neavind oamenit ce usca oamenii coji

de copaci le chisa, facindu-le le mesteca cite cu le facminca. Pe alte locuri string Cari nu

anita ce nevoi era de foamete. La cari, mi s-au timplat mii de amochii citeva sate la tinutul 13otosanilor, eu orinduit cu slujba dom-

acolo iarna, fetile a fi ferte nu puti de slabi, cariagiungind in au murit. Am mai lasat la casa preutului, postul mari, descalecind acolo pentru prinzitul, bucatede ni-au de pini ni s-au mlai de am mincat

o cu totii. $i au foamete domnie acestuidomnu, nu lipsi läcustele din Moldova, vara minca afladespre si de esie insutiti"

Antonio Becich, in raportul din 8 august 1748, informa colegiul DePropaganda mai de alimente, lácustele distrug toatáverdeata de pe cimpii, mortalitatea bintuie, ca jafurile

Giovani Battista Vannucci, franciscan conventual, care ca misio-nar a stat opt ani in Moldova, scrisoare din 20 noiembrie 1748, raportasuperiorului ci cele 94 familii de catolici din Moldova (ca cele 36 tara

ce erau sub ingrijirea lui, sint in mare din pricina foameteimari, acum patru ani au distrus in acestea toate gri-

din a vitelor..."1748/1749: blinda (stiri din Tara dar viscol puternic la sfirsitul lui ianuarie;

Moldova, scumpetea lipsa hranei mai ales a nutretului146.insemnare pe carte veche: de la in au fostu caldu bine

la 29 toate florile bucatele De la 29crivätul ninsoare

1749 august-1753 ani imbelsugati, fiscalitate excesiva, in Moldova.Pseudo-Enache Kogalniceanu. despre domnia lui Constantin

au fost mari bisug in eftinatate, dar si multe pe tari,mari, sferturi indoite altele. Lacustele, cu mila lui Dumnezau, au Dar cutoate ce era, afla toti

1754: seceti, deficitare in sudul Moldovei, foamete; import de cereale din Polonia.Ghiculestilor: . secetei prea mari ce a timpul

verii, nu numai in aceste dar si multe se simteamare trebuinta pentru mei porumb cu care se

saraci... uncle locuri, multi se cu ghindi altele, capotoleasca putin foarnéa, mai ales din de Jos, care cu preturifoarte ridicate procurau hrana trebuincioasa din Tara leseascá din Tarade Sus, deoarece in uncle de la munte se putin porumb"

preotului din de cind au fost lipsa denu s-au

grea din Tara1755: recolte in anibele

Pseudo-Enache p. ; Cronica p. 629, 633.IX, in

Ibidem.Pseudo-Enache p. 44, despre lipsa scumpetea din timpul de a

domuii a lui C. Mavrocordat in Moldova (aprilie 1748-august 1749), ales pentrn hranacaii domnesti in de orzu minca

107 Insemnciri, p. 118, nr. 12.Pseudo-Enache p. 59.Cronica p. 707.

us, p. 119, nr. 14. precedent (1753), in Ardeal gerul dinluna mai seceta au distrus recolta. Seceta compromite recolta 1755.A. Cservény, p. 17.

111 Corfus, p. 9, nr. 22.

35

www.digibuc.ro

Insemnäri pe carte veche: Anul au fast foarte bogat de grin, orz,porumb, vin, mei <alte)..." 132; ci au murit de fortein domnia lui Costandin la care minca ciinii pe crestini"

1758: invazia titarilor in sudul1758/1759: blindi, zipadi.

Insemnäri contemporane, din Si au iarna omit. Intoate zilele arde pojar, di la noianivrie pini la martie cald pulbere siceti

toate si de aciasti acum, prea buni afostu..."

1759: recolte de cerealeCoincidenta pelerinajul in Tara Romineasci din in sat lemnul

al adus de la Athos. Constantin Dapontes: Au binecuvintatnele secara si s-au porumbul ca in nici un alt an"

1768/1769: timpurie; in Tara Romineascii, la 11 12 octombrie 138.<1769-1'7'74: ruso-turc;1771: ianuarie,

Johan Martin Minderer, medic in armata in timpulturcii din 1769-1774: incit Dunirea a inghetat, lucru rar in regiunileacelea. Nici mosnegii nu aminteasci o

1772 mai 18: distruge porumbul (Moldova)1775 25: ger cumplit.

Dunirea, prilej turci si treaci Taraneasci, nu pitrunde tescherea" Alexandru Ipsilanti, bunorgani/ator in toate domeniile vietii publice, in cadrul misurilor pentru aprovi-zionarea capitalei obligase pe brutari faci stoc necesarpentru o ca intimplindu-se a ingheta in de

de acum, a pine a scoate in tirg vinzare, ca si nufie lipsi"

<1775-1779 : general, roditori, ieftinitate, in Tara Romineasci.Eclesiarhul, despre domnia lui Alexandru Ipsilanti: EftinLtate

era la la dobitoace", apoi: Fra indestulare pinuntului"licuste zone din Tara

777/1778: deosebit caldi.Diaconul Manole zugrav consemneazi pe un manuscris din Tara

...au lost caldi, ca la luna lui maiu, de Bobo-teazi cu

1778: rod bogat in vii pruni, in Oltenia126.1779: (in Tara Romineasci); in ploi inundatii.

Nicolae, logofitul Episcopiei pe ma.nuscris despreprocesiunea moastele sfintului Decapolitul, aduse de la Craiova, hindseceti licuste"

p. 119, nr. 16. Pentru Moldova, vezi Cronica p. 707, nudedatarea (1755) este precisi.

113 Corfus, p. 172, nr. 6.p. 3, nr. 8; 3, 31-33; p. 296, 3.

Ibidem, p. 72, nr. 1.

p. 119, nr.in In 1, in Ardeal, vari secetoasi, recolti A.

Cservény, op. cit., p. 18.p. 12, nr. 33. In 1769, seceti epizootie in Ardeal. A. Cser-

vény, op. cit., p.IX, in la Inst. de ist. N.

Nicos Gaidagis, insemndri privitoare la románi de vechi, in Anuarul Inst.de ist. arh. A. D. Xenopol"*, XI, 1974, p. 31-232.

121 V. A. Urechia, romanilor, 1891, p. 118.323 II, p. 180. se va relua sistentatic de domnii ulteriori. spre

Mihai Sutu, 1785, I, p. 522.Dionisie Eclesiarhul, Hronograf. 1764-1815, ed. D. N. Stoicescu,

1987, p. 37. Realititi de documente interne, vezi nota lui N. Stoicescu.324 S. Columbeanu, domaniales en Valachie au

1974, p. 76.325 p. 1, nr. 25.328 IX, in ms.

p. 1, nr. 26; vezi 167, nr. 3.

36

www.digibuc.ro

Alexandru Ipsilanti, la 18 august, mhsuri pentru extinderea suprafetelorarate

1779/1780: de urmath de o foarte caldh.S. Raicevich: in aceastä a putinä zpadd, in

termometrele au coborit la -20° (-25 C), Inch a apa dincele mai pinä la 6

Domenico Sestini, despre la Bucuresti: vinul ainghetat in pivnite in buti"; pentru se taie

Constantin Guilenlmo Ludo de al lui D. Sestini, notala 1.5 mai 1780: aici este foarte cald, vara

1780: invazie läcuste inundatii in pagube.pe carte veche: de cindu au fost puhoiul mare la

lu 80 zili. joi sara au inceput a ploia au ploat necurmat.au venit Prutul foarti mari, atita, cit nu i s(e) vedea marginali, neapucind din

bâtrini ar venit vreodath mari. au mari strichciuni,multi sate dobitoaci apeliturili erbili"

780/178 1: iarnä de o vifor in Moldova.insemnare pe carte veche: stie de cind au fost iarna

umät la Trisfetitile in 11 a lui ghenar au tunatau despre rásárit, 1(7)81"

Alte insemnäri: in de 5 mai a inceput un viforcu (de cinci palmaci") care a finut zile trei nopti, dar pagube

agriculturâ nu s-au produs1781: nerodire, (stiri din Tara

Alexandru Ipsilanti, la 12 81, intr-o circularäcilor de judet, referitor abuzurile generale ce se comiteau la perceperea dijmei,mentioneazá nerodirea läcustele din acest 131. Interesant de teamacustelor ce au rämas ingropate peste dispersat pe mai multe

arate, socotind de li se va lace de läcuste la unclelocuri, la altele scapc"

Episcopul Rimnic era informat, in luna aprilie, cum in partea loculuide aici, mare lipsa bucatelor ce iaste, nu pot preotii nici chip a

In septenibrie, Al. Ipsilanti, adresindu-se tuturor categoriilor sociale,ce aminteste de lipsa cea neajungere a domnia a

cereale duph aiurea" a le la Tarigrad, le impune declare totsurplusul pentru fi rechintionat; se statistici (catastih")

1782: foamete; pretului vitelor; sporite import decereale; interzicerea functionärii fuga locuitorilor.

Constantinescu, Agricultura Tara Rom4neascci, limpid regimului Jana-Revista de istorie", 1979, 4, p. 668.Vezi mai sus, nota 14.

ms.A. Otetea, Contribution la question d'Orient, 1930, p. 344.Biblioteca Acad., Ms. 616, 1. 106, 1; 618, f. 85, 92.I. p. 163, nr. p. 168, nr. 4.

114 Ibidem, p. 1, nr. 27.p. 1-122, nr. 28 29 data de 1782).

Ibidem, p. 168, nr. .5. Despre recoltele din Transilvania distruse de iernilungi aspre, ca despre foametea exodul alci peste Carpati, din anii1781-1784, L. Moldovan, evaluare a agricole acum de an', inDin istoria 1969, p. -311.

Documente veacul al XVIII-lea (in continuare, citat D.R.A.),Tara Bucuresti, 1961, doc. 8.

doc. 537, din 11 mai 1782.139 Vezi Constantiniu, op. cit., p. 53, in obligatia clerului de a livra

cereale pentru fondul destinat Portii. Ravagiile läcustelor sint semnalate in Ardeal, in anii1780 A. Cservény, op. p. 19-2

140 N. documente, VI, p. 500, nr. 235.

37

www.digibuc.ro

S. L. Lascarev, consul rus in principate, in raportul din8 19 iunie 1782, printre altele, transmite informatii despre lipsa de satelede la munte; poporul moare de foame toate domnul a ceva

Nicolae Caragea, domnul Tärii Romänesti, interzice la 29 bilciuriledin zona pentru a nu se da posibilitatea turcilor de peste Dunäre de ascoate provizii alimentare din la 3 opreste exportul de vitein Ardeal importul cercalelor Moldova, 142

I. Raicevich Kaunitz, la 27 august: seceta continul, mizeriaoamenii fug; un bou care valora 15 piastri se vinde cu 6, vaca de 10

se vinde cu 2-3, oaia cu 3/4 piastru; ceruse 100 000 chile de la (a240 ocale) de orz pretul de 5 4 parale, in de 8chila, ca in Bulgaria

Divanul in cererilor repetate ale Portii,sultanului, in aprilie 1783, un arzinahzar*, in decurs de 11 luni1782 - martie 1783), tara a livrat Portii 1182 150 chile de Istanbul (echivalentula 107000 chile a 240 ocale)

Nicolae Caragea la in memoriul care sultan, din 13/24aprilie an, aratá pentru a acestor a trebuit

de la negustori strani, care .nu erau decit negustorii turci de pesteDunäre; de cumpaare a fost intre 9 13 chila, cheltuielile detransport au urcat pretul la cite 16 chila, in timp ce Poarta nu a plaitdecit 5 lei chila. Au fost expediate 40 000 de oi, asemenea cu marirezultate din diferenta dintre pietei plait de se untul,mierea etc.

proclamatie care locuitori, din 22 febr. 1783, Nicolae Carageaevocá faptul in precedentii ani, Tara a suferitcind in vite"

Moldova, dintr-un document din 12 ianuarier1782, de la C. C. Moruzi,reiese in de pentru satisfacerea cerintelo se cerealedin Polonia la preturi exorbitante

La 15 ianuarie, sultanul, pentru a asigura aprovizionarea Constanti-nopolului cu cereale, nu se mai lucreze in tara Moldovei"

se evidenta a productiei cereale1783: foamete; se interzicerea prelucraii la in Moldova "°.1783/1784: grea, viscole ninsori abundente Moldova.

pe carte cea care au fostagiunsu pin pin de pute uletile

in virful zeplazurilor, de putintá ornuboda. Cad, de 50, 60 de barini n-an fost apucat caaciasta. Dar la bucate nu s-au

de fin. la oi de furtunii"

Hurmuzaki, Serie vol. I, consulare ruse, Bucuresti, 1962. doc. p. 165.V. A. Urechia, op. cit., I, p. 278.

143 vol. XIX/1, doc. XLIV, p. 44; p. 28.. teribila foametecare a populatia constantinopolitaná in iarna 1782/1783.

* Arzmahzar - memoriu, petitie, jalbá.144 V. A. Urechia, op. cit., I, p. 277145 Hurmuzahi, S. N., I, doc. 83, anexa I, p. 214.146 V. A. Urechia, cit., I, p. 266.147 Gh. Ghibänescu, Surete IX, Iasi, 1914, 308-309.

Th. Codrescu, Uricariul, XX, 1892, p. 308-311. Vezi la AI. Pro-n Moldova 1812-1821 la Poartd,

Terra nostra, vol. III, Bucuresti,. 1973, p. 236.Al. Gonta, industriei alcoolului, Anuarul Inst. de

A. D. s", Iasi, 1971, p. 140. anaforaua Alexandru Mavrocordat,iunie 1783, boicrii desi Al. Moruzi dispozitii ca nu mai griulla velnite, ci numai porumb, secará stricat, locuitorii, oferindu-li-se un maibun, nu numai i-au vindut la velnite meiul porumbul (toatá hrana de pestean"), dar turnau gropile de se strica putrezea" vindeau apoila velnite, provocind foamete imposibilitatea a se cantitätile cerute la

Corfus, p. 120, 24. Despre aceeasi la.brie piná la (25 o tine tot ometde la 31.

38

www.digibuc.ro

1784: Tara Româneasca151; Moldova, ninsoarea timpurie surprinde porumbulneculese; incendiu in la 22 decembrie

Enachi Kogalniceanu, biv medelnicer, consemneaza pe un manuscrisdespre din 23 septernbrie: un lucru care nu tinu minte fi mai fostualta data la

1785: bogata, ieftinirea griului in Tara1786: nerodire, foamete in

Raportul consulului general Rusiei in principate, I. Severin, 11aprilie 1785, mentioneaza lipsa a altor alimente

Manolache domnia lui Alexandru Mavrocordat (Firaris,ian. 1785 -dec. 1786): Cum s-a pe scaun, toate impotrivirile elementelors-au resbunat pe mai o din cele mai s-alui odatä si a contenit cu dinsa , .."

Nerodirea lipsa este in documen-tul din 23 august 1786, prin care domnul cere ispravnicilor de tinut sä recalculezebirul unor sate, pentru a spori veniturile vistieriei

1786/1787 din Tara iarna foarte grea prelungitä; piinii, a cárniisi a lemnelor de foc in Bucuresti,Mavrogheni

Dimitrie biv din Cotesti noteaza pe o carte veche:acest an au fost iarna grea. La mart 15 au dat viscol au tinut 3zile"

Pentru a asigura aprovizionarea a capitalei, in conditiile inde pe Dimbovita blocate de domnul dispune construirea a trei

mori1787: an roditor, ieftinatate, fiscalitate suportabila ;

1789 noiembrie 15: ger, viscol1789- 1790: ani de lipsurile, scumpetea 163.

in Oltenia, sub ocupatie austriack in uncle regiuni Muntenia;se de

Marchizul Lucchesini: Foametea este atit de mare, incit täraniiimprejnrimile Craiovei se paie tocate muschi

de pomi"in decembrie, este Tara Româneasca a povernelor

cu porurnb noua in uncle judete (Romanati)nu este atit de cit pentru porci

151 Mentiune infornlativa a cliplomatiei ruse principate, din 22 iunie1785. Hurrnuzaki, S. N., I, doc. 149, p. 319.

Corfus, 16, nr. 48.Ibidem, p. 122, nr. 30. Vezi N. Gaidagis, op.Vezi circulara domneasca din 27 august. V. A. Urechia, op. cit., I, p. 476-477.

. N., I, doc. 146, p. 317.M. Cronicele, tom. H, p. 48. rece (sic) din Ardeal

In mor de foame 17 000 de oameni. Foametea indin noiembrie 1786 in 1787, in mor alti 867

oameni. A. Cservény, op. cit., p. 20.Arh. St. Bucuresti, orig. Vezi insenlnarea pe

carte I. Corfus, p. 16, nr. 9.Printre altele, vezi S. N., I, doc. 204, p. 407 doc. 15, anexa II,

p. 427:I. Corfus, p. 243, nr. 27; la 5 martie, fusese cutrentur.

lorga, (noiembrie 1930), in Revistaistorica", XVI (1930), nr. 12, p. 202.-206; la C. C. Giurescu, ctitornlorlui Sscolae in Biserica LXXX (1962), nr. 3-4, p. 9-350.

161 Dionisie Eclesiarhul, op. cit., p.162 Corfus, p. 123, nr. 34.

Dionisie Eclesiarhui, op. p. 53.N. lorga, despre austrsacd fn anis 1789-1791, in Analele Academiei

Române, Memoriile S. II, t. XXXIII (1910- 11), p. 11.V. A. rechia, op. cit., 1892, p. 350-35 1 353.La 5 decembrie 1791, Mihai Sutu permite stolnicului

cu porurnb, intrucit nu nehind de: p. 352.

39

www.digibuc.ro

1791/ 1792 : grea ; mor1792: in Tara productia sca-

miere; redus scumpirea produse (unt) dificul-in achiritionarea pentru ; sporite raherea" din partea

turcilor; pentru suprafetelorcare insoti si amplifica

toate celelalte dezastre anii1792/1793: grea; in probleme in aprovizionarea (blocarea

morilor din pricina Dimbovitei) lenme de foc1793: se reface dar se ascnt simptomele Alexandru Moruzi un set de

pentru preintimpinarea ei in orase: preturile innarturi" maximale) la si la alte peste

narfuri ; repeta interdictia povernelor (pentru a nu se cheltuizaharele de la lucru la porunca Portii, campanie

se extind mult ; aprovizionarea cu interzice din satele invecinate mai saci

din Bucuresti179; dispozitii ca principalele din14 mori pentru a

apelor; dispozitii ispra de Ilfov, Dimbovita asigurepiata capitalei cu de foc

Másuri severe pentru combaterea ciumei care face ra ales in Bucu-re5ti, dar incepuse la sate

1794: mare ; nerodirea cerealelor183 exceptia meiului); lipsa ierbiia finului pentru urmatoare); stricarea" stupilor ; cresterea pre-

167 Mustafa A. Mehmet, d din a low de a alscrisd prieind Tara Roniáneascd, Revista Arluvelor", 2 (1958), p. 256.

Ibid p. 252 257.119 din 3 aprilie 1793 pentru fixarea pretidui untului 11

ocaua. Se un pret mai ridicat la miere (4 vadra), fadesi p va creste. . A. Urechia, p. 332-334.

decretul lui Mihai din 11 I, doe. 637.V. Urechia, op. , 3, p. 426.

172 p. 1

173 . vitele s-au se tntr-un document din apri-he 1793. p. 332.

Disporitide din 10 19 3 mai, pentru oraselor Pitesti, Focsani etc.ca de 160 dramuri se o para; tot o para se vindea 200 dra-

in Bucuresti. Ibidem, VI, 3, p. 668; pentru j. V, p. 337.175 5 ocaua carne Bucuresti. Ibidtm, I, p. 669.176 Ibidem, p. 345-354.177 din 23 ibiden , VI, p. 639-640; doc. din 13 p. 687.

Totusi, se fac au bucate stricate" din inertie,i se Sadova in rachiu 160 chile cereale 400 - cca 48 770mr la 6 unui Nicolae Taniotis (probabil negustor) prelucreze 100 chile 500 kg)

80 chile stricat (- 200 ocale - cca 24 400 kg) si, n-or fi fost singurelecazurn Ibidem, I, p. 693-694.

178 Piintre sezonul muncdor agricole suspendate procesele15 15 mai, ca 17 1 dispozitii se vor

repeta in p. 12.cum afar& viind in Bucuresti, ridica pine sacii de o

duc Alexandru Moruzi cere, la 9 octombrie, ia másuri:strejerii la marginea orasului controleze pe s2 nu mai mult de o

la pe cei scot cu sacii"fie slobod a se cheltui piinea este trebuincioasd pe afara".Ibidem, V, p. 446.

Ibid 304 305.interzice, ca anul pre edent, zapctilor si slujba5i care, abuz de

putere, sub pretexte in cu lemne pentru prieteni pentrual provocind lipsä Ibidem, p. 1-343.

Ibid 426 urm.; VI, p. 10183 in uncle zone au rodit. biv vel din Cotesti, nota:

zilile sale Moruzu, domnie a sale in Tara al an,in noastre fost la acest

Foc5ani, . Corfus, p. 124, nr. 39.

40

www.digibuc.ro

turilor la vitc, rechizitii fortate de cereale (inclusiv melporumb) pentru Poarta, pinä la ultiinul bob ; de(salahori), pentru repararea turcesti de la mor demizerie" fiscalitate excesiva; declansarea foamete ce se prelungi

urmatorii am; import de cereale; situatia este de extindereademiei dc in anul acesta mai ales la sate, iarna timpurie asprá.

cum a evoluat starea in Moldova, o contem-a unui cititor de cind au fost mari

n-au plootu mci primávara nici vara in veleat 1794. dialci pornit ploili au toanina s-au facut zaruf mare dinzma. Andrei, la apoi au inceputu a nigi unca de mare a fost unu viscol Cráciun alt marilui

au fostu foarti groaznicuambele in unna unei campanii agricole organizata de

domni (la in suprafeteledin luna pronuntindu-se seceta, Al. Moruzi in Tara

o serie de pentru a preintimpina scumpirea cerealelor dezorga-nizarea pietei, ca si pentru asigurarea oraselor cu (indeosebi a capitalei)Ispravnicii judete cu gnu innarturi". Sint importate 60 000 ocale din Polonia distribuite brutanlordin 20 august, este facilitat importul cerealelor, prin scutirea

de si de La sate, morarii arendasii de mori sintla 25 octombrie, tot oemul revenit din macinarea

rumbului a meiului, accesibil, 3 parale ocaua, jar satenilor li sedreptul supravegheze pe moran nu matrapazlicuri",

negustonlor la preturiPentru rezerve, pe alte másuri se interdictia

de a tuturor mosiilor si dispozitia ca cul-tive in regie proprie cite lar mitropolitulporteze divanulm (cu in anul de zaherea" dispune fie-

In acest an, din 3 000 salahori tr misi din Tara nu se800. S.N., I, p. 660.

Corfus, p. 124, nr. 38. si p. p. 35.186 curn ar din trimis sultanului de Moldovei, la 17 de-

V. A. Lrechia, op. cit., V, p. 537.in doc. din 13 pnn care Al. Moruzi pentru organizarea

de procesiuni religioase care invoce ploaia. p. 136. Pentru Moldova, vezi arzmahza-din 17 decembne prin care se sultanului tara nu poate ,atisface cererea de

zaherea, din secetei, se mai decit in p. 537.de devin o permanenla in politica a domniei, care

totodata, o (prin ispravnicii judelelor) a cantitatil de inin sat. spre exemplu, poi tunle ' lui Mihai Sulu, i.pra la 29decembrie 1794. D.E.A., II, Moldova, doc. 608, p. 603.

in anaforaua din 19 mai, care dezbate problema, re brutaniau obiceiul, este de se sate cereale, facpe care le felul acesta pe cresterea pretunlor. Adoua zi, Moruzi dispune ca capitalei se aprovizioneze cu necesarul de

40 de zile se lege" nu vor urca pretul V. A. Urechia, op. V, p.763-764. In august, hpsa in Bucuresti devine acuta refuzi lui brutarilor dea o fabrica, probabil din cauza pretului redus impus. Dcmnul ordona oblige pebrutari cit le norma de putin cupteare pe zifiecare, sub amenintarea pedepsei cena; trimin

pe Ibidem, p. La 17 august, obligati fabricetotusi pret mare la pi p. 765. La 28 decembrie, prelul

oficial al pain 50 dramuri era de o para. Ibidem, VI, p. 1.Mentiune in pitacul agiel d n 7 octombrie. p. 766. aprovizionarea

capitalei cu grin in acest an, mai si doc. de la p. 670, 672, 765, 768,S.N., 1.

. A. Urechia, op. ca., VI, p. -65: negustori nu-i vamesi, nnici neferi vreun nume et, ci n fie dcfie once, a fi in ce, spre a avea cal na re re a s

la accasta de cu a ndestula si a la nde '.Ibidem, p. 768.

41

www.digibuc.ro

care, ca la vreo intimplare de se afle zahereaua trebuincioas& spreajutor celor lipsiti la hrana vietii

Scceta din a mari probleme pentru hrana vitelor in iarnaurmatoare in Tara Al. Moruzi, actul din 26 noiembrie,permite ca lipsa gray pretutindeni, fie suplinit& prinmarea" crengilor din satenilor dindu-li-se acest drept a pláti vreo

cu obligatia de a-1 de a nu face stric&ciune pldurilor 195.O similará este Mihai in Moldova, cace s-au indestuleze lipsa ce au de scoativitele den

lipsa cerealelor a prin reactie inal cclorlalte alimente, lipsa nutretului a provocat o scMere a pretului vitelorimplicit a Din epitropii 13ucurestilor cer domnului, la 20septembrie, desfiinteze nartul" la carne, ca sarácimea carnea

Totusi, la octombrie se pretul de la 3 parale ocaua(socotindu-se pretul vitelor la 17 105 bani categoria I

categoria aPoarta nu la ci iar orz nu sint,

cere chiar meiul porumbul care s-au ceca ce nu o interesase.Al. Moruzi prin toate cele trebuincioase" la schela

s-au putut afla in dar nu reuscstecantitate Sultanul vizirul revin insistent, informati de negus-tori (turci) boierii ar avea cereale recolta precedent&le-ar fi pentru a le specula, refuzind le Capanului (evident, la

donmului ca va avea zaharea, atit citveche, de la mosii de la mosii boieresti, se descopere (subli-

mea - I. C.) ca se la unde asteptau tur-cesti s-o Divanul convocat august (la care participade vindut (tentati de pretul mare lacare ajunsesera mai ales pe piata capitalei), iar citecereale au avut le-au declarat deja toate (s-a fricut un catastih"). Totusi,propun ispravnicii anume cerceteze la fataprin gropi hainbare. Domnul pe mai de boier al velvistierul Nicolae (el afirmase ar mai fi ceva cereale prin judete),

se ocupe de in cele 12 judete stinga Oltului pe bivlogofatul Glogoveanu in celelalte 5, din Oltenia 199.

Rezultatul actiunii este expus in lui Al. Moruzi, semnat deintreg divanul expediat sultanului la 13 septembrie, care este

ca in nici un alt document al vremii, dezolanta stare de lucruri,du-se la ce midoace dure s-a recurs pentru descoperirea ultimului bob de

s-ar mai fi putut : mornentul in care au apárut semneale trimisese oameni harnici priceputi" pentru a

baionetele fácute in pentru a inregistra canti-tate din noua recolta arie; s-a recurs la blindete la ame-

infricosatoare" in acelasi timp. primirea firman, aiarasi se cerceteze, intr-ascuns pe la mosiile boierilor

tuturor , a hirtii" ale mitropolitului,cuprinzind blesteine si dojene anateme", locuitorii nu nici unsingur bob". Dar amploarea foametei este e/identä, se hränesc ierburi ;

p. 767.vol. V, p. 118- 119. D.R.A., II, doc. 600.

195 V. A. Urechia, op. cit., VI, p. 375. A fost o temporara, pentruiarna 1794/1795. La 9 1795, iesind din greutatea iernii" in putine zile iesind

iarba", domnul ispravnicilor sä impunä scoaterea vitelor din paduri;le vor putea numai se o padurii. Semulte la 19 septembrie 1795, printr-o circularä domneasc&urma fie sate, se interzice hräneasca vitele prin

anul acesta s-au facut cu indestulare". Ibidem, p. 380- 1.

.D.R.A., II, doc. 10.

V. A. Urechia, op. V, p. 1.

Ibidem.Ibidem, V, p. 455-456 V. Veliman, op. cit., doc. 215, din 13 septembrie 1794.

42

www.digibuc.ro

de o lipsesc cerealele. Nici in judetulin acest an, spre deosebire de celelalte judefe, foametea nu a fost atit de

mare, Nicolae Brincoveanu, care a cercetat el insusi si oameni denu a putut scoate mai molt decit 1 2 chile de pe la de mosii din griulzervat pentru in total doar 57 chile de (13680 ocale cca17 500 kg). Au fost invitati reprezentantii de la Galati insárcinati

problema zaherelei sä negustori turci caute ei prin judete, daracestia au declarind ei cunosc situatia.

Ploaia cázutä ulterior a fost pentru recolta de (insämintatmai tirziu). Dar va fi rechizitionat si meiul, ordoná Poarta - se

departe - , se va locuitorilor orice de trai" disperareava face final, domnul sultanului tara scutitá in acest

an de mubaia", angajindu-se ca in anul urmätor trimitá o cantitateiar totusi i se va porunci rechizitioneye meiul, nu fiezátor de fuga locuitorilor

Moldova, vicisitudini ale a la ei efortula expediat la Tarigrad, in primävari tot ce s-a gäsit din

recolta anului precedent din cea noud, chiar mai mult decit s-audin hrana copiilôr" Dintr-o informativá a diplomatiei

noiembrie achizitiona porumb pentru mentionindu-seci pinä atunci acesta nu se mai pretinsese; se ceruserá chile de(9600000 ocale cca 12 500 000 kg) informa in noiernbrie,Mihai Sutu trimisese un negustor turc unul grec cumpere intreaga cantitatede cereale vor gäsi pe la locuitori a repetat boierilor livreze intirzierecotele de cc le-au impuse

lungul arzmahzar trimis la 17 decembrie, divanul Moldovei,neputinta de a livra cantitatea de porurnb cerutá, descrie o situatie

asemänntoare cea din Tara : desi s-a maimolt decit in toti anii" (in mnsurilor intreprinse din pricinasecetei din cele mai multe oarnenii abia au putut sn-si ceau semánat", altele n-au deloc au s-au uscat; tara a

mari eforturi si a satisfacut toate celelalte cerinte ale Portii (inclusiv refacereaBender), doar nieiul cerut ulterior nu a putut fi strins, in tarn

nu se gäsesti nici ca cum", Poarta a a iertat" jumátate dincantitatea ; se ca de data aceasta Poarta siamine cererea de porumb pentru la cunoscut si in cele mairoditoare tinuturi este zaherea, porumbul care s-amai fäcut vreun .tinut, este putin, nu va putea asigurahrana locuitorilor la urmátoare; se speri ces-au pus toamnä la semänäturi care se va mai pune la primävarn",se vor putea satisface cererile

1794/1795 : iarnä grea (in la 18 ianuarie, Dunárea eraturile nordul Moldovei, atingea in decembrie ináltimea omului, acope-rind multe vite, iar din lipsa mortalitatea in porci a foartemare, informa consulatul rus din

Foametea, deopotrivá de seceta din primhvara lui 1794 derechizitionarea cerealelor din ordinul se mai mult in

de iarná. Preturile cresc vertiginos, ocaua de mei (málai") dupi o

200 judetul Ilfov, spre se face fin, se pare chiar cu indestulare. V. A.Urechia, op. cit., V, p. 119- 120.

V. Veliman, op. cit., doc. 215. V. A. Urechia presupune ci din cauza. acestuii s-ar tras lui Al. Moruzi mazilirea aceasta vine abia in august 1796), op. V,p. 456.

202 Din arzmahzarul divanului citat mai jos, nota 203.Hurmuzaki, S.N., doc. 332, p. 599.Ibidem, doc. 344, p. 627. consular rus, referitor

de Mihai Sutu in 1794, inregistrate: 35 000 chile 10 000 chile mei, 30 000 chileproviant" pentru cetatea Bender, 80 000 oca (pentru sultanului), toate acestea

naturä, plus bani pentru 30 000 chile 22 000 chile (totalizind746 000 lei). Ibidem, doc. 343, p. 626.

V. A. Urechia, op. V, p. 537-539.La 18 ian. 1795, Al. Moruzi dispozitii vel sphtarului si paza la hotar

acum este Ibidem, VI, p. 302.Hurmuzaki, S.N., doc. 344, p. 627.

43

www.digibuc.ro

la 8 parale, chila de gnu la 50 talen, in Tara

Poporul in intregul principat de mare foamete - senotA informativA din Iasi, la 27 ianuarie 7 februarie 1795 - incit estenevoit se cu de copac Din oameniise unbolnAvesc, distrugindu-si in vreme stomacul"

Foametea din iarna aceasta va ca un reper de la apropicreaiernii urmAtoare ; temerile cá ea va repeta au ba chiar

de realitAti, cum vom constata in paginile urmAtoare.1795 la mijlocul in Tara a fost prielnic agriculturii se in-

tre o cu atit mai cit serodurile se mai Consulatul

rus informa superiorii la mai, ploilc abundente cantitateade cereale fac se sperc un an fertil abundant" dar dinlunile iunie-iulie o parte din este de 214 (viermi"

215; in Tara ale pasvangiilor".pe carte veche 12, la beat 17 A sfintul cap

al sfintului Visarion al doilea rind in politic (chel)-pentru frica ciumii. nu numai ciuma era, ci foainete gria era, multi

din au de foame, unii au mincat mai multide copaci o mesteca de aceia lungiia Chila de

50... (oca?) de parale 8..., milai oca parale 8",pictorul icrodiacon Manole mahalaua (Bucuresti), un Petrachelogofit din Rimnicu Vilcea intregeste, prin sa, inform : La leat1795 boala ciumii Tara s-au spart toate

Moldova, griul rodeste, dar recolta de porumb este compromisi,indeosebi in tinuturile din nord, de grindini de bruma

Foametea scumpirea cerealelor continuA, nu recoltei slabe,ci in rind furniturilor in enorme cantitdti trimise, poruncile repetate ale

de la hotar la Istanbul, cit la care s-audedat nu numai negustorii (greci turci), ci mai ales domnii principate- Al. Al. Callimach - ca camarila care aucomertul cu cereale. La 12 mai, exemplu, o noti din Bucurestiinforma ci domnul boierii au cumpirat cu 12 bruta-rilor 55"; vizati hatmanul, spätarul aga

: domnul Moruz au gisit prilej cum cistige bani, era destulvenitul clomnii; stringind molt de zaherea de pe uncle gisia, plätind

apoi indea in la pitan, 40 lei chila, oprisi nusa din parte numai de la magazia domneasci cumperede a face Bucuresti; cu porumb porumb au

vindut cu bani banii minristirilorimprumut - I.C.> nu i-au mai dat nici de cum, i-au el"

Din Al. Galati 22 000 chile gnu, pentrucare incasase din vistiene suma calculati la 8 chila, dar locuito le

V. op. cit., IV, 445. Pretul meiului ajunsese aproape egal cual

S.N., I, doc. 352, p. 645. Vezi si nota dill decembrie 1794, zbidem, doc.344, p. 627.

Este mentionati note arhiTa -ntrula 13 sept. nu, doL.. 385; pentru de hi sfirsitul doc.387; vezi 384 etc.

211 Desprc campanici din toamna lui 1794 lui 1795,vezi V. A. op. cit., VI, p. 767.

212 in doc. din 15 mai, care Al. Moruzi proceselorobicei") 15 iunie si lunii pentru ca de lucrul

Ibidem, p. 12.213 S.N., I, doc. 362, p. 660.214 doc. 368, p. 1, din 12 1795.

Dionisie Eclesiarhul, op. cit., p. 59.216 Corfus, p. 173, or. 10, 11.217 Hurmuzakz, S.N., I, doc. 385, p. 703, din 13 septembrie; alti noti, de la sfirsitul

luni, ibi em, doc. 388, p. 706.Ibidem, doc. 362, p. 660.

219 Eclesiarhul, op. cit., p. 59.

44

www.digibuc.ro

doar 5 piastri chila, revenindu-i la acest condei 66 piastri, plus30000 de la 12000 orz tot acolo, pentru care 5 1 2piastri pe o locuitorilor doar 3 Pe chila.de era de 25-30 la Constantinopol chiar 33 de

Pentru mai sistematica sigurit spoliere, doi domni (desigur laindicatia dovada a fost concomitent in ambele

au recurs la unei riguroase a tot ce se a totce se produce in fapt ce a nelinistit populatia, asemeneaprocedee. in acest sens, o alti diplomatici rusi la maiin Moldova se inregistrau ogoarele felul culturilor, evaluin-du-se de pe acum productia 222 La 12 iunie se expediau din

ispravnicii din ordinul domnului, tot ce afost insimintat in ei vor socoti de asemenea cantitatea de unt,miere de ce se va putea produce, pentru domnul si dinainte ce

trimite si furnizeze noilor de la Acest ordmnecáje5te publicul care nu a mai fost supus in la acest gen de practicisi temerea in fertilitate, scumpirea mijloacelorde trai va continua in

Cu toate au fost obligate in acest an si furnizczeenorme de cereale alte produse alimentare nu pentru

aprovizionarea Constantinopolului a de la aflate intr-o perma-pregitire de dar pentru armatet

reprime räivratirile pasei de Vidin La acestezate prin invazii jaf devastare pe teritoriul Olteniei stoarceri de marisume de bani domnului Românesti, au economiei lacea mai mizerie a cotidiene pe mai ani in

Poarta ceruse lui Alexandru Moruzi magaziilor de laDunäre cantitatea de 120 000 chile de grin (cca 28 000 tone) se asteptau ordine

pentru orz alte provizii pentru Constantinopol Tara nu maiavea de unde da. Consulatul rus era informat din Bucuresti, la 10 august,domnul pe marele negustor Turnavitu si cumpere din regiunilede peste 60 000 chile de pentru Rusciuc Silistra; in acestscop alocase importanta de 500 000 lei (1 000 pungi), ce a impus-o

titlu de zaherea pentru se scumpire acelor de trai, recolta nefiind totusi cea sperati. Un ordin de la Poarti obligaTara alte cantitäti de de ase-menea pentru magaziile de la in acest timp, domnul Moldovei va umplemagaziile de la Bender Ismail In septembrie, Al. Moruziimporte alte de din Germania, propunind un schirnb cu sare

La cantititile de orz, unt s-au mai 160 000 oiexpediate din Tara la Constantinopol

Notele din tasi ale consulatului rus relateaza, la dinMoldova : turcii ei ridici toate cerealele pe carele numai 8 piastri chila; se o mare foamete, seseptembrie 1795229, 9 octombrie se revine : domnului scormonesc

220 S.N., I, doc. p. 737.221 Ibidem, 387, p. 705 doc. 399, p. 720, din 28 decembrie. aici

la specula turci care 33 la Constantinopol cea mai mare partegriul 8 din Rumelia.

222 Ibidem, doc. 359, p. 656. Se mai aminteste interzis de porumb.Vezi si raportul lui I. Severin, consulul general al principate, din acelasian. Ibidem, doc. 373, p. 677.

Ibidem, doc. 368, p. 671.224 Ibidem, doc. 390, 396 etc.225 Ibidem, doc. 370, p. 673.226 Ibidem, doc. 378, p. 692. Mai vezi doc. p. 701. La 25 august, o alti noti

relata despre ordinul lui Al. Moruzi ca ispravnicii de achizitioneze 20 000chile de orz s-a expediat deja o mare cantitate de din la Constantinopol.Ibidem, doc. 380, p. 695.

227 Ibidem, doc. 384, p. 702.Ibidem.Ibidem, doc. 385, p. 703. erau dea jumitate din recolti. Fuseseri

fixate cote obligatorii de cereale pentru rang: 30 chile, marele logof it; 25 chile,vornici etc.

45

www.digibuc.ro

peste tot ridia la bob, se ingrijeasa de denevoile S-au strins din 30 000 Boierii se deo mare foamete chiar de o revoltä s-ar publica firmanulrechizitionarea meiului, Erman care se secret 230

Nu este deci de mirare mi le mai rämine decit coaja de copacse moare de foame. nu ohmic foametea

din timpul primei domnii a lui Alexandru Moruzi Tara :

toat& abstea a pAtimit foarte, ajungind cei mai multi a trAi de copaci sibäligi de vitä, Dumnezeu ; au murit oarneni de foame,

lucru ce de nu fusese pomenit" 231n alt martor ocular - sas din Sibiu, Andreas Wolf, care cunostea

bine din Moldova prin repetatele lui prelungite pe aceste me-leaguri - ne-a o zguduitoare despre marea foamete care a torturattara in vara lui 1795 a continuat mare atrocitate in anul :

1795 a fost un an totusi putinele bucate care s-au au lost ridicatede tiranic pe un impus arbitrar la Constantinopol, in anul

acela aproape nu a cantitatea necesarA (pentru hrana locuitorilor>, astfelscumpetea a tinut la in 1796. Bietii oameni trebuiau sA se cu

jir si ghindä, le-au pe acestea, coajä de ulm adunatA,amestecata cu de mei, din care un de

Multi oameni care nu puteau nici mAcar mizerabil alacesteia mureau de foame". Domnul Moldovei dobindit porecla de PA-

pentru jefuise indeosebi de mai cu cAutarepopor". porumbului, aratA acelasi autor, a crescut de 12 ori, de la 36de lei chila, depásind chiar celui mai frumos (care urcase de la 5 la30 de lei chila), explicA prin obiceiul tAranilor de a se porumb, incit

inchipuie cA el nu potaceste in care táranul are un surplus de produse pentru

piatA, pentru cc i se cu derizorii, se cit de greuera achite birul intreg cortegiul de fisc, atit mai greu cit

cuantumul acestora creste odatä cu cresterea pretentiilor Portii a cupiditätiidomnilor dregAtorilor, care se intrec sA speculeze momentul, pe cenumärul contribuabililor se (datoritA fugii mortalitätii din cauzaepidemiei de a : Fiecare tAran astäzi peste 100 de

pe an moare de foame". Numai ajutorinta dea urcat in acest an de la cca 15 piastri la 36 deja s-a inceputcelor care nu pot pläti", intr-o notA din 19 decembrie, din arhivasulatului rus din Iasi

o gospodárie in acest an de ar fitrebuit sA pretul de oficial cca 12,5 chile de (peste 3800 kg),sau mult de 8 vite mari, ori 100 oi etc. numai pentru pläti därile cAtrefisc, la care evident se adäugau cele fatA de mosiei, plus muncile gratuite(havalele, angarale) prestate in beneficiul statului (al turcilorl), evaluate de uncontemporan la alti 100 de piastri pe an

Neputinta acestor enorme an neroditor impinge la dis-perare pe muritorii de foame. Mii de salvarea in fuga peste hotar,altii se ciomege bat pe executori, se opun prele-vArilor de cereale. intreaga tarA este gata la o informeazA modrepetat consulatul rus din Iasi in notele sale din lunile septembrie octombrie

230 doc. 389, p. 707. Boierii clerul furnizeaz1 douA treimi din cantitatea deInteresante aici despre coruptia ispravnicului de Tecuci.

231 Românul. 1800 -1821, ed. B. P. Hasdeu, 1884, p. 24.Andreas Wolf, Beiträge zu einer statistich hystorischen Beschreibung des Furstenturms

Sibiu, 1805, p. 130 138, trad. la Institutul de N.Hurmuzaki, S.N., I, doc. 398, p. 718. informatiile consulat,

de acest an a 825 000 lei; cea de fusese de 427 500 lei. total decide 297 500 lei, de 472 0 lei ca bir in sferturi (din luna mai

decembrie). In anul precedent, sub Mihai Sutu se incasase 1 070 000 drept(de de 440 000 lei drept bir in opt sferturi. suma de numai540000 lei perceputä 1780, ce include atit ajutorinta cit cele 12 sferturi. anexa

la doc. 343, p. 625-626 doc. 405, p. 737.Ibidem, doc. 395, p. 715, din 20 noiembrie/1Ibidem, doc. 388, p. 706. In tinuturile de margine, locuitorii in

trecerea peste paza fusese Numai de pe hatmanuluiGhica 1 500 de Vezi doc. 381, 382 etc.

46

www.digibuc.ro

ca in cele din timpul iernii 236 Tara reac-in mod pe alocuri chiar mai violent, aici flagelul foamei

mai acut, deosebire in prima parte a anului. luna apnlie, in Mehedinti,devasteaz& in de

fac chiar oinoruri. Pentru a linisti spiritele, domnul trimite o cartelocuitori - la prin - -prin care, ce

decreteaz& fiecare este dator a se cu munca proprie, seroage !) pentru ploi hotii" vor ft spinzurati in vileagultuturor" in se cete care ies la mare

boierii ce se retrAgeau (de teama ciumei) la La 28 aprilie, printr-ocircular& celor 17 isprAvnicate de judet, Al. Moruzi másuri generalepentru reprimarea Revolta depopularea satelor semnalatetot timpul

1795/1796 : extrem de ploioasá (pe plan european); foantea ciuma

Un de la Hurez la 12 noiembrie a ful-gerat, a tunat (cu urlet mult") si au plooat frumos" de la

Popovici, la rindul La 1796, au atita de caldktocmai ca vara, chet n-au mai de mult asa, era in luna luiianuarie, luna lui fevruarie tot abundente

speran'tele intr-un an roditor in Tara dedin din vara urmAtoare confirmate osenmare contemporan& file ceaslov" : Spre n-au datvara s-au ieftinit bucatele de au ajuns de para"

in primávar& se o campanie Ms.

1796 abundentá, ieftinAtate, iese din foamete Tara Moldovarecoltá deficitark foametea ciuma continuA; fiscalitate exacerbatA; stare

de tensiune aproape de insurectie".Manolache, logofát din Star -Chiojd (Prahova), nota 27 august pentru

ca de cindu s-au bucate multe au Jost lumea,nu mai avea le pune, de multe"

O a consulatului rus din : Printul Moruzi, vorbind deabundenta de din Tara se de ce printul Callimachi nu seadreseaz& lui ceark avind in vedere la era o de alimente

o atribuie orgoliului seama de recoltei din acestan, toate tocmai a ordonat de la sine putere sá sela exportul de grine in Moldova". Pretul (in a fost redusde la 4 la 3 parale ocaua se scadá la 2 parale. in unele

griul mai ales orzul sint atacate de viermi care rod tija planteitot de bucate", povernele din Tara in

continuare inchise. reaminteste domnul la 18 ca nu cumvaindestularea ce este la rodul bucatelor, poate cugete vreunti din

povarnagii a se cerca de a cheltui bucate la de rachiuri"

236 Ibidem, doc. 407, 14, anexa II la 14 etc.V. A. cit., V, p. 451-452 exemplele din VI, p.

773 Pentru tot in luna mai, Moruzi trimisese se cumpere gnuporumb din Bosnia. Nu este exclus ca aceasta fi fost tot ca o de potolire a spirite-

S.N., I, doc. 362, p. 660.238 Hurmuzaki, S.N., I, doc. 362, p. 660 din 12 mai.

V. A. Urechia, op. cit., p. 555.240 Hurmuzaki, S.N., I, 372, 374, 395241 Corfus, p. 286, nr. 34. diplomatic& rusk din notem-

brie, se aminteste de ninsoarea de atunci, dinS.N., I, doc. 394.

242 Corfus, p. 125, nr. 44.243 Vezi nota diplomatic& din 24 martie/4 Hurmuzaki, S.N., I, anexa I la doc.

414, p. 748.244 V. A. Urechia, op. cit., IV, p. 445-446.245 Vezi doc. din 26 martie. Ibidem, VI, p. 383-384.

246 Corfus, p. 125, nr. 43.Hurmuzaki, S.N., I, doc. 423, p. 761.

248 V. A. Urechia, op. cit., VI, p. 687.

47

www.digibuc.ro

Dar in Tara Romneasca icsit din si s-a ieftinit,toate livrärile de produse nu au incetat in Moldova populatiaare de indurat in acest an mizeria mai numairecoltei deficitare cit abuzurilor escrocheriilor la care s-au dedat

micii dregittori cu prilejul rechizitiilor pentru al perceperii dife-ntelor de care domnul nu era

Parte din aceste intr-o scrisoare-avertismentrnitropolitului, in luna o ce hipta pentru

remedierea situatiei disperate la care se ajunsese. Nu ordinare tributulsint de nesuportat - se cu ci de im-

al domnului al citorva (in rind marele care auimpus in bani sau in trei chiar patru ori mai mult decitnecesarul intretinerea grajdului a postei, au perceput otate de unt de ori mai mare decit cea de au ridicat cerealele,de la bietii locuitori in contul livrärilor le pemr apoi dat pretul doar pe jumatate, cu banii incasati tot de la birnicii-au la etc. Cu aceste produse rechintionate in plus seface unii se ruinind tara. I se mitropolituluinu intervine in divan pentru a pune acestor se el

in propriul interes detestabile. Poporul a ajuns in maigrad de mizerie si exasperare

sint confirmate de rapoartele de notele informa-tori ai consulatului de aici despre afacere cufinul orzul de marele la se mani siinsusi mitropolitul locuitori, care nu au avut cantitatea

comis, au fast obligati 30 piastri chila, estemarele comis a cedat mitropolitului 80 chile cite 9

ceilalti eu insumi - autorul notei - cite 15mare comis a escrocat prilejul finului, räpind aproape

iarba bietilor locuitori pe care i-a pus alte peste 1 500de fin, comercializate apoi in beneficiul personal

Moldova domnesc foametea disperarea: locuitoni sint gata serascoale, unii fug, altii se constituie cete prade a nu foame,criminalitatea creste. Nenorocitii ti"rani se copac. Ghinda

6 dar nu se mai raporta consulatul rus la martie/6 aprilie. informator completeazg de tensiune (aproapeinsurectic") ce din cauza nu impiedicazilnic care sint exorbitante", multe din ele nici nu mai

taranü in toate caum crudei foamete cares-au inmultit actele de violentli, ca hotilor". haiduci), pe care

i-a in cete", la de Pentru a salva situatia, boierii suitcolecteze o de bani pentru a Mitropohtul

va refuza contribuie pentru ajutorarea infometatilor;

epidemia de se dezlántuie in acest an sa (inTara spre sfirsitul toamnei, aproape incetase) 250, nu

249 De notat rechiz'tiile din martie, ca impuse necontenit au apgsat totusigreu pe locuiton. Hstrmuzaki, S.N., I, I la doc. 14, p. 748. doc. 440, p. 788

uncle altele), in septembrie, o puternicacomplet porumbul care pe cimp, iar au mult".

doc. 439, p. 787.Ibidem, doc. 430, p.

252 Ibidem, doc. 420, p. 755-456.253 Ibidem, doc. 429, p. din 23 august.254 Ibidem, anexa la doc. 14, p. 749, din 24 martie/4 aprilie. fuga

din judetele Neamt, Suceava si I si, vezi raportul lui I. din 12/23 aprilie.bidem, doc. 16, p. 752. La 29 ian./9 r., intr-o se despre distribuirea de

täranilor, de a o din noua ori a o inIbidem, doc. 407, p. 738.

255 Doc. din 27 apr./8 m nr. 17, p. 753.doc. din mai-noiembrie, ibid nr. 419, 426, 428, 433, 446, 447 etc.

48

www.digibuc.ro

numai starca spirit a ci ei materiali, intrucit afectahicarile agricole.

1796/1797 : din extrem de caldi, incit seaniAmi pini tirziu; la 10maybe, vilcr, victime omenesti si mari in

Gheorghe Slivneanul insemna la 20 februarie 1797 : stna deau lost cilduroasi, vremi de si ara oamenii pi tu

siDar la in Tara se un cu

re 711e, deosebit de puternic pricinuieste mari pagube in vite victimeomenesti. Manolache din Star-Chiojd (Prahova), care ne-a mai

insemniri privind starea timpului, si de data aceasta : SAla 1797 au dat vifor 10 zile, cit au foarte, foarte r

multu dobitoace in partea cimpului. au trei trei noptieu din munte. la cimpu au cel au oi,cai, de la unde i-au apucat peste ciobaniherghelegii"

1797 : in mare si uragan in ionic zona submontand ; ;

finului nerodire in unele regiuni din ambele tin; ciuma in Taradar cu furie in

Manolache nota in continuare : la leat1797 n-au ploat din zio de Dominica Mare pini Apostoli iunie),...

cindu au lost atunci s-au intiritat despre apusu au inceput a bate piatrala Turnu Rosu la Moldova, tot pe suptu munte. au ucisu tot si

prApadit. era piatra tot ca ou de pomii i-au tot.era vijilie potop foarte tare, cit oameni(i) ci or pie

La 19/29 iunie, de la ora 9 pini la jumitatea se inMoldova o ploaie puternicA, insotiti de piatra de 30-50 drame

100-160 g) un nordic de o exceptionala, care au produs,relatAnle consulatului rus, cele mai mari pagube recoltelor", ce va

face ca economicA a si fie mai proasti in acest an 261Dar in -august, seceta revine in ambele odati ea, un va

de licuste devasteazA zona de la Bucuresti spre SecuieniRimnicu Sirat Focsani, Birlad Apele recolta de cerealeeste totul dehcitarA, preturile cresc Pentru achitarca de zaherea

de Poarti, se fac in bani e cumpirá din tara ' lapret indoit 16 chila de 10 talen cea de pentru Tara Ro-mâneasci) Moldova un nou prilej pentru Alexandru Calhmach a speculasituatia, locuitorilor sume echivalente la 30 lei chila de timp

I. C p. 125, nr.258 125-126, nr. 6.

250 A. Urechia, op. cit., VII, p. 269 286; vezi S.N., I, d c. 9,13, 17, 1, 24, 25, 28, 1 etc.

260 Corfus, p. 125- 126, nr.S.N., Bucuresti, 1974, doc. 15, p. 80.

262 La 7 august, Ipsilanti informa pe ispravnicii amintite apárinti" mina sfintului sfestanii la sint ca si pentruploi si indestularea V. A. op. \ II, p. 142, nota 3. La 10anul urmätor, ca la unele locun se ingropate care au inceputa esi", recurge la acelasi trimitind judetele de pe drumul moastelesfintului Mihail Sinodul care se pistrau la Arnota. Ibidem, p. 465.

263 S.N., IV, doc. 17.

264 de pe Dimbovita nemaifunctionind, cere dinsi faci cu cai. V. A. Urechia, op. VII, p. 143.

Carul de fin ajunsese in la 20-30 en chiar100 p. 72, nota. Brutarii din cer si se pretul intru itdin pricina Dimbovitei nevoiti la mori indepartate macineli se pe motiv ci erau si aibe stocun de pentru doui him. Ib, de p.106- 107.

Ibid in III, p. 197. \ ezi Hurnwraki, S.N., doc. 40, din 9 februane 1798.

4- . 91 49

www.digibuc.ro

ce el o de hotar doar cu 12 lei In decembrie intentionao altd pentru a 3 500 cai, Poarta ceruse doar 350

1797/1798:insemnare pe carte din Tara au fost iarna

vara, zábadá (sic) au cázut numai de doao degite sara s-au louat.era ca vara. n-au nicidecum, berichet de bucateera"

: Tara an relativ roditor, preturi indestulátoare" läcuste in zonaFocsanilor ; in Moldova, scumpete, sárácie ambele sarcinisporite pentru turcesti trimise reprime rAzvrátirilegiilor fiscalitate crescutA; ciuma

1798 1799 : iarná de geroasá la sfirsitul lui martie in amintireaoamenilor drept iarna cea mare"); drastice exploatare fiscalá

foamete, cu deosebire in Moldova; starea de tensiunese inniultesc actele de brigandaj.

L Raicevich, cum aminteam la inceput, in Tara Romä-in termornetrele au coborit, in mai multe zile din ianuarie,

la -20 Réaurnur -25°C), dar probabil temperatura a fost mai joasá,precizeazá in continuare cá puturile cele mai adinci inghetaserá,

picioare 275 (cca 2Cu atit mai marcatá este iarna 1798-1799 in

cu cit ea este legatá de reintroducerea a vácAritului de Con-stantin Hangerli, la 5 decembrie 1798 Dionisie Eclesiarhul ne-a lásat ozguduitoare despre ce a aceastá iarnA pentru amar de bietiiDeci intr-accl an mare, 5 palme *mare, incepind a

de dechem<brie> 5, care tin minte abiia s-au luat lascriindu-sá vitele la ghenar, n-au putut bietii scape nici

un cap de cit de mic, de ci vitele afla ale fiestearuia inbátátura casii, naintea vitele ale boerilor, cucuvint dea boerii dar de la ei nu s-au cenit, iar au

fárá isprAvind vitelor, au trimis la vel visti-au lui suma vacilor, mii peste mii s-au

bucurat nesatiosul...au rinduit taxindari au trimis porunci strasnice la

nici slujbasi mai in grab, sá de oamenide cap de vitá doi dincoace de intr-aceste cinci judete,

dincolo de cite doi lei de

S.N., 24, p. 98; vezi doc. 35, 38 etc.doc. 28, anexa II, p. Vezi aici pe larg clisensiunile dintre domn

care se impotrivesc spolierii maselor.p. 126, 47.

Mentiune in circulara lui C. Hangerli, din 26 septembrie, ispravnicii de judet,oblige pe tirani extinda insámintate. V. A. op. cit., VII, p. 488-489.

271 mai sus, nota 245.272 Hurmuzaki, S.N., doc. 60, p. 1 120, p. 243. Este apreciatI drept una din

cele mai secetoase veri, grave consecinte in iarna in domeniul cresterii vitelor.Poruncile Portii se provizii, care salahori pentru aprovizionarea

armate de 000 soldati. doc. 51, anexa IV; .54, 55, 59, 70, 1, anexa II, 74 etc.Un raport consular rusesc din iunie informa Tara RomAneascá contribuise cu 2,5 milioanelei acest scop.

274 V. A. op. cit., VIII, p. 17; Hurmuzaki, S.N., IV, doc. 78, 79, 80, despreevolutia epidemiei in ambele

Vezi mai (nota 14), comentariul P. S. Aurelian.Dupá Dionisie Eclesiarhul, op. cit., p. 72, dar carte veche este con-

semnatá ziva de 18 decernbrie, probabil stil I. Corfus, p. 106, nota 15.* o cca 25 cm.** 25 martie.277 De notat in mod obisnuit, in lipsa grajdurilor iernau vitelecasei, indirect ne informeazá cronicarul.

seceta anilor 1793- 1794, datoritá lipsei de nutret,mai ales in timpul iernilor, au urmat propice refacerii acestuia.taxildari = perceptori, incasatori de dári (taxe).

= 90 bani; leu = 120 ba.ni.

50

www.digibuc.ro

Deci bucune mumbasiri * prinmergind prin sate ca niste lupi ca niste de ctini

cineva nemilostivirea si ce cu crestinii,de a banii; dind zor, zice in zece-cincisprezece säistoveascá Oamenii nu prea avea bani, hind in ermi,tärgurile iarna nu era oamenii vite, de de nu era

sä bani, bucate nu eraci numai o oameni care mai avea putere plätiia.

Jar slujbasii inchidea oamenii si mueri side gunol si afuma inchisi ziva noaptea fláminyi, dea

Pe altii lega indärat de báteabicele; pe altii picioarele goale in geroasä. chinmape amar de bietii crestini, plingea väeta

de prez ** au omorit mumbasiri peboerii, unii gelépii, cumpära vite de pe la oanwni pe fiece, de fácia cirezi,

bani cite 10 12 lei, ales, mare; vacile,lei alease, mai jos vite cite 2 3; incá 2 zloti

nu cui le am zis, ci le da de maremunciia De venea ce,

in anul precedent, percepuse indoit" pe dijmäritul (peporci stupi), fiscalitatea in an in general deosebit de

Zilot Românul, un alt contemporan al grozäviilor" acestei ierni,in cele de mai sus: 0 mare, grea, 1/ Cu viscole gro-

zave, de pomenit, Cit numai vite multe, ci oameni pierit" 282in Moldova, lipsa nutretului (datoratä deopotrivä secetei

impunerilor abuzive in orz fin in contul därii pentru intretinerea grajduluidomnesc a au provocat mai mare reducindu-1la mai putin jumätate, ce va maistituind principalul avut) va face ca muncile nu mai poatá fiexecutate la pararnetrii necesari. La 25 1799, rus dinraporta: De ani nu a produs nimic, din cauza secetei continue,

arbitrare prin exorbitantul impozit al finului orzului pen-tru a veniturile rnarelui comis multe astfel de extravagante; in

acesta locuitorii pierzind multe vite din de carebaza pentru a pune la toate acestea, ultima venindo din cele mai secetoase continuind piná astázi, a piará deja,

rapoartele de judet, peste o din vite; toate herghe-si toate sint abandonate total, pierderea este nu

de remediere. S-a cu porumb",dar s-a renuntat, mai vitele". Se asteaytá o maremete, pämintul neputind din de vite" Intr-o altádin 2 aceeasi informa din nou despre mizeria crescindá din Mol-dova datoratä fiscale din domniei Alexandru Callimach,la care se dezastrele naturale: natura s-a dezlántuit contra aces-tei pentru a prelungi la lunii trecute... a cauzatpierderea a din vitele cele care au info-metate cad si pier sub ochii ai Preturilecresc: un car de fin se cu 25-30 se greu,de foc, Mina etc. plätite foarte scump. Se o oameniidisperati atacá case, drurnurile sint intesate de ei alte note

* mumbasiri executori.** prez peste.

D. op. p. 70-71; vezi notele bogat documentate aleStoicescu.

281 Despre fiscalitatea exacerbatá din acestui domn de spirit avezi documente la: V. A. Urechia, op. VII, p. 516-517; Hurmuzahi, S. N., IV,

p. 180-182, 196-197; I. Corfus, p. 106, 15, 16 etc. unclecontemporane, fi 4-5 säptámini cca 4 000 000 lei, dupá

In anul 1798 suma de 11 323 000 lei). Vezi lui N. Stoicescu la eddin Dionisie p. 147.

282 Zilot p. 10.

Hurmuzahi, S.N., IV, 120, p.284 Ibidem.

51

www.digibuc.ro

revine aslipra generale a actelor de brigandaj,haiducilor

O serie de contemporane carte amintesc lade aceastä curnplitá iarnä: (de cind au la>let 1798,...cari au fost scumpete di fin nu gase nici (c)acum", sau:stie de cindu iarna ce mari au vite multe", o alta: se stie de cindiarna ce au murit vitele in tara

1799: recoltá de Tara in nordul Moldovei ;

tuatie economica grea ambele in primul rind cererilorale Portii ale rebelului Pasvantoglu cazuri de in Moldo ; hai-ducia si (ca si in anii urmátori)

1800 180 iarna: foamete Tara Româneasca; import de porumb Moldova depasvangiilor ale turcesti reprime; continue

acestor osti solicitata si1: lipsa fmului ; mari daune in vii, din pricina unor fis-

calitate1803: grca ninsoare mare; ingheatä Dunarea; lipsa lemnelor de foc

in lipsa finului; pasvangiilor, favorizatede

Dionisie Fotino: foarte grea,era La 18 se de veste trecind pe latroveni ostirca lui Pasvantoglu ca de mii de oameni, mul-time de

1nsemnarea unui preot, din 25 martie: Si am scris ca seau la pentru ca tincre de

arzul care sultan, din 5 iunie 1803, prin care se moti-neputinta de a cele 90 000 de unt solicitate,

se iarna grea lipsa finului care au provocat moartea1803: seceta din conditiile meteorologice devin favorabile in Tara

mâneascii, se inregistreaza recolte bogate; redeschiderea(pentru porumb).

Fotino: o serie de nenorociri (pricinuite primul rind deinvaziile tara, däruitti cu oo bucurie o veselie

1804: vara toamna, ploi torentiale inundatii, pagube in victime omenestiin vite; spec lui octombrie, si abundentá au sur-

Ibidem, doc. 123, p. 247 si 125, 248-249.I. p. 126-127, nr. 48, 49.

287 Ibidem, p. 127, nr. 1.Hurmazaki, S.N., doc. 129, 139, 1 si passim. In Tara mitropolitul

cere se preotilor o dare de cite 20 sub cuvintnu s-a pe la mitropolia are de ajutat multi

. A. Urechia, op. cit., p. 16, din noiembrie.289 S.N., doc. (anexele), 131, 133, 135; I. p.

174, nr. 13.A. Urechia, op. cit., XII, p. 531.

291 Ibidem, XI, p. 103.292 Hurmuzaki, S.N., doc. 187.

A. Urechia, op. cit., p. locuitorii din zona vitele dinpricina lipsei ierbii secetci in nu-si pot achita darea untuluitesc" (livrat Portii).

294 Hurmuzaki, S.N., IV, doc. 204; atrag sine paguba arendasilorcare fac sa se imposibilul".

Ibidem, doc. 19, 224/anexa s-a ridicat in Moldovala 000 pungi (1 milion lei!): Poporul gerne sub evreii negustori,ivite se pe spinarea sáracului plugar, care se vede tot adeseala de pentru a satisfacc rapacitatea nenorocitilor arilor de impozite". Ibidem, doc. 22 II si 231/anexa II.

Dionisie Fotino, op. cit., II, p. 14.Corfus, Ínsemndri, p. 127, nr. 53.

V. A. Urechia, op. cit., XI, p. 479.VIII, p. 318.

Dionisie Fotino, op. cit., vol. II, p. 17.

52

www.digibuc.ro

prins neculese; cpizootie; scumpirea hranei ; incendiu mare in 13ucuresti28 august).

inseinnárile lui lordache: Tot la acest an de toamnä au fost nisteploi foarte rele, au de avgust pre la 26 octomvrie.au o iarná foarte cumplitä, de vite au degerat, nu au

geroasä, dar ploi multe,Alte insemnäri pe veche, din Tara Tot

leat, toamna au mare la deal, mai-multe vii neculese"o alta, din octombrie: au dcalurile in jumätate boalä. la

vite"1804/1805: timpurie octombric), grea, in aratul

de tommiä de epizootic.din 16 aprilic, prin care se

din oi urmau fie solicitate dupáse aratä: in acesta in grea care de

din cei ai nostri n-am pomenit acest dela trecuta a lui octonibrie inccpindu-se, acum

la luna lui n-au contenit ninsorile, nuajuns numai greutatea iernei o epidemie de boale

telor bivoli, cai stnpi, autara, care nici acum nu s-a ostoiat boala dintre

vite toti de obste la o mare intristare, cu totii, maivirtos din pricina vitelor" a con-ditiilor vremii nefavorabile din toate domnul (Alexandru Ipsi-

din a importat de peste Dunäre a tära-nilor nu se pot face nici in din cauza

a bolii vitelor. Se o mare1805: rece grindinä, inundatii; in recola fin);

scumpirea cerealelor; livräri sporite care foamete; fuga masivá a locui-pesteInsemnári pe veche: Anul 1805, luna lui iunie la mijlocul

au grindine foarte mare pe hotarul Boiului, cit toate Dupáaceaia au fost tot ploae in toate lunile peste Erburile multe aunecosite. Otava s-au präpádit. Oveasele le-au zioa PreapodoamneParaschevi (14 octombrie) multe nesecerate, abea bine coapte, multe

de necarate. Cucuruzele mai omit de jumätate neculese. Octomvre 10tot a nins o mare" alta, din Moldova: au tinut iarna aceasta

la 1805, dar toatä au lost ploi multe, incitgubire s-au fácut. lar la 1 au picat ornät apoi ploae autot ploat toatá toamna iarna pär pe la 1806, februarie" unadin la acestu leatu s-au intimplat pentranoastre de au ninsu pe struguri (foaia au cules oamenii era

neculesc. 1805, 1, au de 2raport consular rus, din 15 ploilor puternice

au continuat acuma, s-au toate riurile Valahici, multe

301 Mentiune in lui Constantrn Ipsilanti sporirca preotilorpentru V. A. op. \ III, p. 437.

302 I. Corfus, p. 302.Ibidem, p. 235, 11.Ibidem, p. 127, nr. 54.

305 si informatiile Consulatului din 5 ianuarie: domnul a trirnis uncompere de la 5 000 chile, din Moldova si de la pentru

a o adresata stäpintlor de mosii pentru a sport pro-ductia de Hurmazaki, S.N., IV, doc. p. 570.

V. A. Urechia, op. cit., vol. XI, p. 198-199. Despre moartea vitelor si pericolulunei epidemii in populatiei vezi Consulatului rus, din 24 martie.zaki, S.N., IV, doc. 477, p. 576.

307 Transilvania, recoltele slat pricina grindinei atimpurii. I. Corfus, p. 128, nr. 57.

A. Urechia, op. cit., VIII, p. 738, informatii (St. Luce) o cincime din populatiaa fugit din uncle sate (Coplcent) absolut pustil.

Corfus, p. 127-128, nr. 55.Ibidem, p. 302.

p. 128, nr. 56.

www.digibuc.ro

sate cimpun aflate in locurile joase inundate; din cauLa accasta s-au dis-trus finul si in Bucuresti, locuitori au lost

locuintele inundate de nul acest foartepopulat a mceput deja si se sima lipsa

La 13 Constantin lpsilanti dispune ca din Bucuresticonstruiasci mori cu cai, la 16 ale aceleiasi luni, si se repare urgent mo-

rile stricate de iuresul apelor, pentru a preintimpina BucurestiPentru prevenirea epidemiei, noroaielor rimase retrage-rea necontenite vor determina foameteadin timpul iernii urmitoare

1805/1806: timpurie septembrie !), dar ploioasi; recoltelorariturile in aprilie, pricinuind in livezi

epizootie.pe din ...la 21 sipt<emvrie) au picat omit

apoi au ploat toamna pe la 1806, <fevruarle).Apoi au fost tot gol, n-au mai picat omit. au multe feliuri de boaleneobicinuite in vite, n-au mai rimas vite pe s-au potopit totu,mai ales din Siret sus. cind fu la 15, in Dumineca Mironositelor, saraspre luni, au un omit de o au tinut o zi numai, la altelestriciciuni n-au pricinuit decit la stupi, au pent prin prisici multimi, la

apucase de inflorise. lar apoi de acolea au purces o primivaricu ploi misurate"

O alti insemnare, din Tara Romineasci: aceasta si ci inin luna fevruarie au oamenii siciri de neputind<din timpurii - ce au n-aupeutru ci au lost ploi multe. cele siminate de iarna s-au ficut

bune"1 806: vreme favorabili agriculturii, dar ogoarele in toamna precedent& nelucrate

neingropate a ingheturilor timpurii;lipsei rezerve (nercdire in anul precedent, ce rodise a rimas pesub omit), dar ales exportului (la Poarti sau Transilvania);lungi, rodesc (fructe pentru a doua

contemporane: ...De altele tari au lost prea bine, numaide pine au de vin de miere, apucind <in toamna prece-

denti - n.n.) pinele tarini neingropate cite au ingropatcele mai multe rile au in stupii murind prin temnice

ce s-au scos, apoi pe atita au buni,ci roii au paroit"

arzul citre Poarti, 25 august, arati Tara sein mare din cauza nerodirii timpilor a

Despre amenintarea in informeazi in repetatenu consulul general al Rusiei principate,eventualele pregitiri pentru aprovizionarea armatelor ruse proiectatul

se Al. Moruzi, in pofida lipsurilor din (tota dus la Constantinopol), acordi licente la exportul ponimbului in Transil-vania si Bucovina; viceconsulului francez la Iasi, Parant, de exemplu, i-a datpermisiunea exporte 2 000 chile porumb in Transilvania

vremea exceptionalä,avind vedere lipsurile nerodirea anilor se adreseazi, la 11 sep-

ispravnicilor de direct tuturor locuitorilor (prin cirti deschise")

Hurmuzaki, S.N., 486, p. 584; vol. XIX/2, p. 271.313 V. A. Urechia, op. cit., p. 302-303.

Ibidem, p.Vezi nota din 6 oct. a Consulatului rus din Hurmuzalii, S.N.,

IV, nr. 491, p. 593 Arb. St. Documente, CDLXXIX/11.316 Corfus, p. 302-303.317 Ibidem, p. 129, nr. 64.318 P. Samarian, veche monografie..., p. 23.

Corfus, p. 303.V. A. op. cit., XI, p. 47.

S.N., IV, .536, 547, nota la doc. 558, p. 635, nota la

www.digibuc.ro

ogoarele, are pentra prisos", se porumbulculesul viilor, acest procesele sistate

1807 1808: grea prelungita; foametea se accentueaza; epidemie de scorbut in Tarainvazii de jaf Oltenia ale turcilor rebeli (dcsi Pasvantoglu

moare la 4 februarie, stil aprovizionarea armatelor ruse stationau incele dona face se actentueze lipsa hranei a nutretului.

lipsa au fost in anul trecut",pentru a asigura hrana a ostiri care seinterzice la 13 porcilor eu porumb, sub amenintarea pedep-

cu ocna. la 15 decembrie vornicului Barbucele 120 chile porumb ce le avea la mosia sa Preajma (jud. Roma-

nati), i se conditioneazá numai pe la locuitorii vor avea denu pre la sau alti au rimatori, aceia

hranaLa 27 martie 1808, adresindu-se ispravnicilor

de asigure aprovizionarea armatelor rusesti, le recomandalocuitori cu cuvinte blinde" si eu incetul, cunoscute printre vicisi-tudini, lipsa ce au i pagubele ce s-au intimplat peristasis a iutelii ierniiacestia"

De la 9 la 27 martie, viscol puternic fac apele,nefiind nici au de dabitoace de ger de foame si multioameni au murit degerati drumuri", consemneazi. un anonirn pe fila unuimanuscris

Bucuresti, nu se mai piinea, carnea, lemnele de foc iar pretulmai (de la 16- 19 cit fusese octombrie) la 23 ta-

lipsurile prezentei trupelor ce trebuiau. aprovizionate care,prin solicitarea de podvezi" angarale" (transporturile alte sarcini in

agricultura de brate de utilaj vite de tractiune.1808/1809: lipsa epizootie in septelului.

insemnare din 1809: de cindu au fostunu era de unde cumpere. au zicut vacile de limbare oile..."

1809: Tara se si se agricoll, inproductiei, pentru intimpinarea lipsurilor a necesarului crescut inocupatiei rusesti; epizootie; cresterea preturilor

Circulara Divan din 15 martie, ispravnicii de judete: prin-tre alte sisteze procesele juridice, in capodvezile nunieroase ce se cer din partea armatei rusesti numuncile agricole, raporteze la 15 numärul pogoanelortate de la fiecare zece zile suprafetele pri-

la 8 aprilie, ce intr-aceasta vreme, din necon-podvezi ce sint asupra pentrur implirnrea celor tre-

buincioase ale ostiri, nu s-au indemnat a face celede primävará de de or& dar vor fi unii, prca putine...",divanul desemneazi pe cite un la judet ca, cu unul din-tre ispravnici, sate indemne pe locuitori ca la 15 mai

semaniturile de porumb si orz; nu vor avca ce

322 V. A. Urechia, op. cit., IX, p. 55-57.323 satele din judetul Teleorman, se moastele Sfintului Mihail Sinodul,

luarea unor medicale. Ibidem, vol. XI, p. 904.324 Ibidem, IX, p. 158.

Ibidem, XI, p. 913-914.326 p. 193.327 Peste se putea trece cu I. Insemnäri, p.

128, nr. 58. Moldova, au pierit 248 oameni si 542 538 de oi, 99 370 de boi, vaci, vitei,15 906 cai. Analele Academiei XXXII, p. 70.

328 A. D. Xenopol, Istoria românilor din Dacia ed. III, vol. IX, p.289; citeazá raportul consulului francez Lamare, despre lipsa a orzului, despre tortu-rile la care supusi pentru a preda autorititilor stat tot ce li se cere.

V. A. Urechia, op. cit., p. 832-833.330 Corfus, Ínsemndri, p. 129, nr. 60. Si Transilvania se constati epizootie vaci:

Scris-am eu, Petru Popovici din Astileu, iarna au fost moarte mare de auvacile de boali gre, anul 1808". Ibidem, nr. 59.

331 V. A. Urechia, op. cit., XI, p. 906.

www.digibuc.ro

ara, isi face sapa, meiuluio piná la 15 ale viitoarei luni iulie" raportece dinal cite pogoane s-au insämintat porumb, ora in sat citilocuitori ca divanul pliroforie (informatie, lämunre - de

dupá trebuintelor"in august, izbucneste o epizootic in vitele mari, adusä in de boii

de asemenea, una de dalac1809/18 10: blindä; tunete si grindind februarie.

insemnare pe un manuscris: 1809 ; lama au lost precali pre la dechemvrie in 14 zile. Apoi an

ceput a .ningi s-au pus la 17 dechemvrie, normoscahlor a lume pi drumuri cu privint" proviant,provizii pentru

din 5 a preotului Sandu din Cojani: o zila apus, s-au Ricut bubuit mare cit oaoale"

1810: restringerea suprafetclor in (din pricina podvezilor impuse dearmata ; foaniete, clatoratä obligatiei de aprovizionare apelor rusesti stationate in tari.

Divan al Tárii adresindu-se ispravnicilor, la 6 aprilie,a impulsiona muncile agricole, ce remara fuga locuitorilor

mai ales cind sint impováratineeontenite neapárate podveade angarii cite privesc spre

celor trebuincioase ale prehputernicilor le2-3 mazili care indemne cu mijloace blinde cuviincioase" pe

fugiti in sat fiestecare trebuincioasele arituride iar ispravnicii cunipineascá Ia luarea carelor in pod

pentru a ramme satul intreg totul lipsit de care dobitoace"insemnare La 1810 au lost foamite" 338

11: prelungitä; mare; s cerealclor, ieftinircaInsemnári pe carte veche: stie au cäzut oniät in

de au gioilui, la 1810"

toatä Tara Româneasci se instaleasä o mare si foamete.Divan, constatind cei multi din läcuitor, se aflä si chinuindu-sc",

zapciii si pe arendasii de au stocat cerealele cumparatede pe tirani le a crea lipsä piatä a specula;dispune in repetate nnduri (5 decembrie, 30 ianuarie, 5 februarie, 25 martie)ca ispravnicil di sa-i oblige pe acei care detin cereale le celor

cu fix era hotärit ocaua de mäcinat u 5parale, in 4 parale ; porumb miicinat cu 7, larnemäcinat cu 6); le denunte care ascundcerealele, celui care nu vrea vindi, li se confiste caal se dea se statistici de citereale disponibile trimisi cinovnici" prin judete

tot armatá, täranilor neläsindu-h-se decitsaminta de

Foamea sileste pe tärani vitele la preturi derizorii, pentrucumpära

Ibid p. --06.p. dispocitille divan pentru bolnave,

ingroparea celor moarte; tratare a celor bolnave multor din locuitori

p. 129, 1.

Ibidem, p. 130, nr. 66.Arh. St. Bucuresti, Ms. 0-0, f. 88V. A. Ur chia, cit., p. 703.

338 Corfus, p. 130, nr. 67. si Arh. St. Buc., M-rea Arnota, XVIII/209.Ibidem, p. 129, nr. 62 si 63.V. A. Ure op. cit., XI, p. 925-927.Ibidem, p. 909-910.Ibidem, IX, p. 542.

www.digibuc.ro

Judetele cele mai de foamete erau, la 12 februarie,man, parte din Buzau, raporta gene-

Argos,Dinicu se oferea, martie, piece el insusi Transilvanta

pentru a 5 cetverte porumb ca locuttortlordin lipsiti de la

11: an rodttor, scumpirea foatnetea asociate de contemporaniaparitia cometei (28

greceate, pe carte veche: 18 in s-aintimplat o foamete incit a un porumbul 24 deparale, 40 parale cea parte popor minca de ar-

iar o alta anul a anul maiMesteaugarul loan intru acest an 1811

au foamete mare in Tara Au ajuns ocaua de 22 dede 32 parale, ocaua de 20 de parale, ocaua de mo-

run 2 lei 20 de ocaua crap de de 40 deuntdelemu 5, curcanul 8 3 lei, ou 5 parale,

gnu 125 lei, de Foarte greu auacest an. S-au inceput foametea la 1810 la gnu nou au

la 1812 la Bucate tot se dar eralume multa din ii a lusese muscalti o a ste multá si

mai ajungeaDionisie se r la randul la scumpirea nepovestita,

cane n-au mai niciodata in lume", din amintitede corespunzind in mare parte cele de mai de gnu, 24 leisuta ocale, 15 let suta oca, vinu la 50 ocao s-au suit;

ocao, 3 lei gaina 5060, un ou 6 8, curcanu 4-5 lei, la Bucuresti 8 lei, peatele

lei ocao, somnu, doi lei al inane, doi cosacucare era o para ocaoa s-au suit jar 4 lei ocao,negre 5 lei 6, untdelemn 5 lei 6 ocao, lemnele earn let si 6, iar

la Bucuresti 10 lei caru 12 lei. cal prost 100 jar mai 200300, inert si cal; mai -50 lei..., de jug

100 lei mai 120-150 de frunte1811/18 12: inghet, cu viscolul de la lui martie

a mieilor.insemnarea preotului anul au dat iarna

n-au inghetat au forte mare, s-au duspada, tote au n-au

din (jud. Shut fie la 1229 au dat de au meti mo

leat 12 mart au dat un mare au muntoi de

1812: conditii f r ; recoltare,trebuia apar semne ale epideintide care va dura noiembrie 17, drept ciumalui Caragea"

I. Cojocara, Documente priviloare economia Ron 1800-1850,resti, 1958, doc. 25.

bidem, doc. 31.Damaschin Mioc, Vasile Mioc, fc 'own - ev 'tic

calamitate naturald medievaldCluj-Napoca, 1985, p. 200.Corfus, p. 130, nr. 68 st 67. Nu este exclus, ca cea de a doua

fie ulterioara se refere de fapt la 1812.Cronica loan Dobrescu, ed. I. in Studii de isto-

rie", VIII, 1966, p. 336-337. Mercurialul din luna fixase pretul piinii Bucureatila ocaua al jimblei la 18 parale. . A. op. cit., XI, p. 92 1-922.

318 Dionisie, Eclesiarhul, op. ca., p. 110.319 Corfus, p. 130, nr. 64.

Ibidem, p. 131, nr. 69.La 3 iunie, nartu' (pretul oficial) al plinii Bucuresti era fixat la numai 6

ocaua al jimblei la 7 parale. V. A. Urechia, op. cit., p. Intuuluicomitet se timpul este foarteIbidem, X A, p. 1; vezi I. fnsemndri, p. 174, nr. 14.

57

www.digibuc.ro

1812/1813: neobisnuit de grea intreaga tempera-tura mari, viscole puternice la sfirsitul luimartie; imense pagube in culturi

Fotino: In anul a fost earna grea de maimulti secoli nu se era ceva peste mai apoi:

ernatecA, in Tara a o rnultimede nenorociri, mii de vite mari mici o oameni carei-au pe

loan Dobrescu referitor la Rusia: nici noiin Tara n-am pomenit cum spunea gazeturile deosebit

. ucidea muscahi onloria Dam-nezeu greu..."

carte veche: Fost-au grea. Au degerat pomi,grin, orzu de De la Preobrejenie au au murit multimede oameni"

Divanul, din 22 ianuarie, masuri pentru prevenirea inundatiilor:cere se taie stavilarele morilor de pe Dimbovita ,;ca apa",

este gheata se rupe a se a douazi loan Caragea dispunea ca in termen de cinci zile in func-

cai pentru a asigura aprovizionarca capitalei piine358.1813: ; o cantitate de 686 958 chile-stamboli (a 22 ocale)

reale este de turci ;

1813/1814: prelungita; lipsa porunibului la.Fdnomenul insolit de a ninge a doua aprilie

mai niulte pe carte veche din Tara Transilvania:14, au se la 1814 au

ninsu in sfintul prorocu Irimia...". de au fostmari s-au pus mari la anul 1814, april, Pasti,

si 18 au tinut pin dimineata". in lunalui aprilie in 23 au de doa palme"

La sate, in se lipsa porumbului: La 5 aprilie, Ca-ragea ca ispravnicii judetului (posibil ca dispozitie fiJost acest pe boierii boiernasii care auporumb de vinda locuitorilor acelui judet cu paraleun nesuferit"), intrucit precum ne-am pliroforisit in

bucate"Preotul din cu mai multe pentru Tran-

silvania, extin/Indu-si observatia asupra evolutiei climei a culturilor in...la ann 1814, luna 27 de zile, iará in nu-

mai n-au lost cit ningea noaptea loa ziva. Apoi luna lui mai,tari au ca cum umblä marti

nimic n-au stricat, numai bruma alocurca mearele,aicea la sat au in uncle locuri destule prune, visine,

nuci Toamnele mai cucuruzu

C. P. Samarian, veche p. 23.Dionise Fotino, II, p. 260.

loan Dobrescu, p. 335.356 Corfus, p. 174, nr. 14.

V. A. Urechia, op. cit., X A, p. 858-859; vezi p. 879.Ibidem, p. 877-878.I. p. 163, nr. 5; inundatii in nordul Molclovei.$tirea este pentru Transilvania de la preotul Sofronie Densus: Ani 1813,

au Jost de cit din din abia o(=banitA). au lost foamete mare in tot Ardealu". p. 131, nr. 70.dura Ardeal prin 817, provocind mari demografice (multi in Tara

Banat) cu in economie.Al. de cereale, p. 1. Gh. Bujoreanu, in studiul

In de exploatare a 1802-1828, ca alte chiar fi redate in chile de De exemplu,

anal 1813 fi numai 086 chile 60 860 chiletAnalele ale Al. I. Cum" III, t. an 1963, p. 181.

p. 174, nr. 14, 15, 16.p. 132, nr. 72-75.

Biblioteca Ms. 267, f. 112.

www.digibuc.ro

slab. zile a lui nins mai punos in Clopotiva. s-auputin, cucuruzi s-au dara nu s-au bruma la august 14 zile.

au 28 zua a zi au fost cald tot nu s-auAnul 1814, 19 zile ale lui

au cam au fost ger mare" continua: de la maia fost mare la 19 aceeasi

4: an roditor, dar foatnete la noua inundatii in Oltenia ; ciumain Tara

Se redeschid velnitele in ambele argumentul ar incuraja agri-cultura opri monedei din importul pune condi-

nu se griul orzul care cuviincioase a merge laCapanul spre implinirea ; caz de nerodire,nindu-se problema se vor in donmului

din 24 iulie 1 chile-stamboli de expediate lapretul piinii in

Pentru a asigma stabilitatea in tinipul brutarii sintde unui an din lunile august,

octombrie 8 parale ocaua de 10(pretul varia in jur de 12 parale ocaua de

15: nerodirea porumbului a finuluipe un manuscris: in anului 1815, din pricina

s-au foarte putini 1816au chila de cite 30 lei nu

O cantitate de cereale aproape de anul precedent estelivrata turcilor

1815/1816: grea, prelungita foamete;moartea vitelor din pricinade nutret; obligatii fiscale 1hAutorul imediat mai continua: Iar la 11 martie

1816 au inc-put a foarte tinind ploi 9 zile. la 20 auinceput a ninge a viscoli 3 zile, un foarte marecare au la 29 martie, sfirsise fine, au multevite nici fin nu se

Ispra raportau in februarie vistierului despretaranilor de a-si achita ...din Li zi vedem o mare

slabiciune a läcuitorilor, o mare intristare de de lipsa bucatelor,un De au inceput a un negutitori

vite si care bou, sau cal de vinzare, undedea lacuitorii: in ce au de innestii visterii ce lipsa finului, greotatea iernii, sau bucate

pentru ce numai in vreotrei s-au oare,care de care o

cu totii sint oa bucate"

p. 131, nr. 70-7 1. Transilvania domneste o mare foamete.alte importate cu sultanului 000 chile din TaraN. Acte p. 497. si insemnatile din 11 februarie, la NicoS

Gaidagis, op. a o mare au tuturor oamenilor".I. Corfus, p. 17 si

367 p. 163, nr. 6 7.V. A. op. cit., X B, p. 378. 18 14, in anii poveri

functionau Tara Ibidem, p. 142-143.Al. op. p. 1.

370 A. op. cit., X A, p. 879-880.371 Bianu, I, p. 1.

Al. Gonta, op. cit., 1.

I. Corfus, p. 175, nr. 19, din 8 decembrie 15.nota 1. Transilvania, la 16 ianuarie, un viscol care a tinut trel

a multe pagube in vite: Atuncia s-au aflat marein in multi or

apele se griul. I. Corfus, p. 133, nr. 79. Banat, un altputernic se abate de 28-29 ianuarie, ucigind, aprecierea ontemporanilor, 54

200 000 vite mari, 400 000 oi. A. Cser op. cit., p. 1.

privind fiscalitatea in Tara 1700-1821, nr. inms. la Inst. de N.

www.digibuc.ro

liti de lipsuri de plata därilor, multi locuitori in Teleorman)isi vmd vitele pe preturi mici in timp conditia le livreze in pri-milvara, mimai o mare din do in neavind

da negustorilor; acestia pretind rcstituirea nu lala care contractaserA in 5 oaia capra), ci la curent

(de 6 1 2-7Din luna 1816, in Tara in

corr,ertirii in bani a obligatiei de a furniza cetAtilor salahori re,una din cele mai gospodaria Se calen-

pentru cei 3 400 salahori si 580 care puse lunar lase va 250 ; la 16 000 lude, reve-

9 bani lunar lude, sau 112 pe an. Birul in 1816 eracca 26 de lude, care se banii baraciului, ai lefilor, ai

lurilor etc.<1816:) in Tara

in cartea lui loan Caragea din 1817, locuitorilor jude-tului Gorj, care se reduce plata de ne-

ce ati tras in de ale mai virtos devreo doi-trei incoace, din urgie s-au ivit pe alocurea nero-

timpurilor, care este nu nenorocire pentru voi"La sint expediate 464 525 chile-stambob de cLreale

1817: cereale; rod bogat in vii, in Tara ; export decereale din Tara in Transilvania, unde foametea mari ravagii ;

de mari cantitAti de cetAtii 383; export masiv de vite dinMoldova in Austria cerealelor

La 2 august, loan Caragea se adresa mitropolitului ispravnicilorlitanii pentru invocarea ploii, prin toate satele la

care participe ceata bisericeascA"nasii

de exportul de cereale in Transilva.nia, se extinde agri-cultura subcarpatice

La sint expediate 365 326 chile-stamboli de cereale

doc. 360.V. A. Urechia, op. X B, p. 204-205.N. Studii doctinunte, VI, p. 514-516, nr. 297.Ibidem. Nu este exclus ca inlesnire nu fast din

Gorj, spiritele incepuseri se agite.Al. Gonta, op. cit., p.

381 Vezi mosiei lui Nicolae Glogoveann.N. si a Oltemei epoca lui Tudor Vladimirescu,resti, 1915, p. 86, nr.

In Ardeal, inundatiile din seceta din distrug recoltele accen-A. Cservény, op. cit., 21. 0 insemnare a preotului loanu Surnutu, paroh

Hotaru, aminteste in an a fastu banita) de bucate o sutá deminca oameni cioci de nu ave ce. Au muritu de multu

de o de din Hotaru atunci. ingropatu patru in groapii".p. 134, 83.

Sultanul in mod exceptional a 000 chile de Constantinopol (a cite24 porumb din in Transilvania; precedentaprobarea pentru 45 000 chile. V. \ eliman, op. cit., p. 729, nr. 249. dinfoametei, din Transilvania Tara . A. op. cit., XII, p. 250

Suit impuse breslele": 10 male mazilii, negustorii (cunscutelnicii, cite 5 ocale poslusnicii slujitorii. N. . p. 91,

nr. CXII.Istoria vol. Bucuresti, 1964, p. 666: 30 000 si 6 000 vaci.In RomineascA, martie 1817, ocaua era 4

Cojasca Cornesti. V. A. L'rechia, op. cit., X B, p. 192; ocaua de se achizitiona inoct. nov. 6 N. lorga, agrard..., p. 91, nr. in Moldo in

tinutul Tecuci distribuite 198 chile porumb la pretul de 30 lei chila. St.comunicat de C.

Aceste procesiuni a se un permanent, dar organizate maiin perioadele de V. A. Urechia, op. X A, p. 760.

storia vol. III, p. 668.Al. Gonta, op. cit., p.

60

www.digibuc.ro

7/18 18: blinda, dar la sfirsitul Innii mai (stil in nonlul Mol-ninsoarea abundent reci mari daune r

de pomi; lipsa Moldova; scnmpirea ponimbului.Preotul bisericii din Vladesti nota la 16

au lost goal dar s-aucat tot di mai n-au pe mai la necuprinsi detot" Vitalie de la mai multe

...iarna a acestui an, ghenar(ie),mart<ie), au fost co bone si apriKie). Dar mai

anului 18 prea de ticnit pricinuitor de mari pagube. eu deaproapi de de ani, n-am apucat ninsoare deplin

brume grele pe la 8 zile ale lui mai. am cliintimplat am pe la cinci, pe la zile iar am

peste ránduiala, 18, ploi racele groa7nice la i9 loi sänin ninsoale deplin, stricind niai toate

poamile". V. din Cernauti in nota saLa 8 18 18 c<alendarul> au anul 18 au agiunsde 2 lei"

8: deosebit roditor in Tara Rornâneascd; in Moldova pentru extinderea unor

La 12 februarie 19, Gheorghe Sutu (probabil nepot domnului ispravoicde Mchedinti) cerea, pentru taranii arendasii din judetele Mehedinti, Dolj

care asaltaserá cu permisimica cerealeDunäre, in anul precedent 18), indestulate zaherele: orz,

mei", dar recoltate pe tinip ploios, se degradeze,le vine a-si anul acesta

avind bucate nestiind ce leMentiune in scrisoarea arhimandritului din 1820,

econonml arendas Ghedeon, al Fistici (tinutul aslui): in ultiniii treiani intelege 18, 19, 1820) au fost cea mai pine peste tot locul,cine ca o

In condica vistieriei Moldovei pe intervalul iunie 17-1 mai 18,4 7 lei cheltuiti achizitionarea (probabil, importul) a

102 chile (mei) 87 chile cartofi, distribuite, evident, in lui18, ca pe la

19 chile-stamboli19: pentru combaterea invaziei in

Alexandru Soto cere, februarie 1819, marelui dea dispozitiilive7ilor arderea omizilor (jivini

se pornii, mai osebire in alti ani"deosebit de in toate culturile; lungá, frumoash,

incit rodesc pentru a doua ; scad Moldova,a

p. nr.Vezi lui din anii 1782 14, p. 122, nr. 9.

p. 85, 86. Editorul precizeaza in glosar un coret 4 dimirlii

Pretul cerealelor pe piata egal cu oferit de pentrurile obligatorii. III, p. 18.

Vezi Rimniceanu, la V. A. rechil, op. cit., p. 6.I. Cojocaru, op. cit., doc. 128..Arh. St. Documente, DXCIX/23, comunicat C. Istrati.

. V. A. op. X B, p. 17.Al. Gnu ta, op. cit., p. 1.V. A. Urechia, op. cit., p. 3. Asernenea s-au mai de pre-

decesorul Caragea.Relatarea doctorului C. Caracas. P. veche p. 3.

la Botosani, dar corespondentii presei o informind alost declarata in interesul veniturilor carantinei. A. Urechia, op. cit., XII,

32. de o pe carte veche: in anul 19 au lost insanii, cari s-au la Marie s-au prelungit pir Criciun". I. Corfus,

p. 175, nr. 20.

61

www.digibuc.ro

martie, pretul in Bucuresti este ca si in anulcedent, la 18 parale ocaua, cea de la 18 parale; se calculeail

nou la 4 in Bucuresti 401.La Constantinopol se din Moldova 12 097 chile de

19 1820: aspra (lupii ) in Tara fiscalitate exce-sivá

1820: (temperatura la recolte prodogioase; scad preturiledat suprastocurde de produse care, in conditiile primitive de conservareale vremii (in riscau se degradeze, ambele libertateexportului de cereale plata in vigoare) functionArii velnitelor(povernelor), in intentia de a face intre In de acuraja agricultura

1820/182 1: grea, viscolul puternic din martie mari pagubevictime omenesti. de Tudor Vladimirescu.

Panait consernneazA: 182 1, de cindu au fostu iarna rea si auBorcea de da (sic) ori au dat si un vifor au

murit multe omene au murit in luna lui 131: nerodire, foamete (din pricina reducerii suprafetelor in a dis-

trugerii recoltei focul luptelor sociale ale de interventie); seinterzice hanirea porcilor porumb ; uragan puternic cu grindinA, la 23 iunie;

rodesc pentru douaCojocarul Pencu din Bucuresti au o vijelie pA

23, piatra, au den pomi frunza. Multi copaci auau rod al doile"

. A. Urechia, op. cit., XII, p. 329 332.Al. Gonta, op. cit., p. 1.

Hepites, Schimbatu-s-au clima?, p. 19.Despre cruzirnea incredibill cu care se percepeau grelele ale domnului

Al. Sutu, depune Naum Rimniceanu in cronica la Valahia cea Mickjudetele de peste mai virtos la Mehedintului, uncle era grec

nepot al voevodului, atita se de cAtre banilor,copii, tineri de cite 12 lega spate la spate sub de

apA peste dinsii se lipea ticAloasele trupuri era privirevAzindu-se peile rupte insingerate, cind se deslipeau erausiliti vinzá tot, boul scotea hrana din ca scapi pre copiiidin cumplitele tiranii; pre altii cu fumuri groaznice frigu-roase puturoase, intr-acesta chip segiuitele cereri, ca se in voevodul nemilostivii dinvatul singe al ticAlosului norod...". V. A. Urechia, op. cit., XII, p. 476. .

Réaumour, ca timpul anilor imediat anteriori ulteriori, desimod era 25°-27°R. observatiile doctorului C. Caracas, P. Samarian,

veche monografie..., p. 23.V. A. Crechia, op. cit., XII, p. 330.

p. 528-530.Corfus, Insemndro, p. 136, nr. 88; vezi p. 42, nr. 137. Teodor

raporta, la 15 decembrie 1820, epitropilor casei cA, 802 oide el pentru iernat, au pierit 235 din diferite cauze, care cumplitei ierni

poate vor de aci inainti, pieire oi maripe la alte locuri". Arh. St. Iasi, CCCLIII/52, comunicat de C. Istrati.

Documente privind istoria 1821, vol. II, p. 375. Pentrulipsa de alimente p. 75, 106, 155, 257.

L p. 136, nr. 87. Vezi Mentiunea doctorului C. Caracas,P. Samarian, op. cit., p. 23.

62

www.digibuc.ro

FLAGEL ECOLOGIC AL EVULUI MEDIU ROMÂNESC :INVAZIILE LÁCUSTE*

DE

CERNO

ultimele decenii, cercetärile pe plan mondial privind influenta exer-de mediul inconjurätor asupra evolutiei societätii umane au

un caracter prin abordarea temei manierä interdisci-plinar5:. Dupä cum se izvoarele medievale n-au acordat factorilorecolbgici in mäsura care dereglärile constatate ciclul considerat

al naturii (in special al celui climatic) au influentat - prin afectarea- soarta oamenilor. Astfel au fost surprinse inregistrate mai cu

seamä accidentele sau anomaliile care, in conditii agravante, au provocatcalamitäti Fenomenele meteorologice anormale, adicä variatiile excesivede temperaturä, pe timp de iarnä de varä, determinind dezechilibrulregiMului hidrologic cauzind, in ultimä o secetä prelungitädimpotrivä, precipitatii abundente, nastere la inundatii, duceau la dis-trugerea, ambele variante, a recOtelor. seceta cit inundatiile

corolarul pe plan entomologic printr-un flagel specific : invaziile deläcute ce opera destructivá a naturii. astfel se ivea foametea,

ei cortegiu de aspecte funeste pe plan fiziologic, socio-economicdemografic, dintre care mai dramatic era al epidemiilor, indeosebi al ciu-mii in asemenea conditii de malnutritie un terenpropagare. In cazurile enumerate mai sus, perturbärile pe plan demograficerau evidente, cauzate printr-un indice mai ridicat de mortalitate, citprin deplasäri de populatie in cäutare de refugiu.

Asadar echilibrul fragil existent consum Evul mediuromânesc - ca pretutindeni, de -a fost adeseori periclitat, caale dereglärilor climatice, de catastrofe cauzate de invaziile desiderate a fi fost cele mai dáunätoare pentru agriculturä.

din vremurile antice, läcustele au constituit un flagel pentru umani-tate. Dupä relatärile analistilor latini, Africa de nord - intreguluiImperiu roman -a fost adeseori pustiitä de aceste insecte. Pentru tara

läcusta (Locusta migratoria sau Pachytylus migratorius),cele mai mari dimensiuni speciilor de cimp, a constituit, secole

de-a o gravä calamitate ca de pentru alte

Fragment din Efectcle «supra dezvoltdriifeudale romanesti 1800) (in realizatä colaborare cu Paul Binder.

de lu acestor fenomene studiul meu, andhistory.. considerations on the natural disasteis on the socio-conontic andgraphic situation of the Countries to 1800) in NEH, Bucuresti,p. 307.

2 Potrivit dictonului atit de nimerit in foa-mete", de iatroistoric Samarian, Din epid mi logia trecutului

1939, p. 39.

63

www.digibuc.ro

europene, unde roiurile pätrundeau din partca de sud a continentului, dinTurcia Africa. faptului din sccolul altoriile de unde proveneau aceste insecte au fost secate ulteriorcultivate, focarele sau vetrele gregare au fost, distruse, faza migra-toare nu mai este Europa.

Cronicarii din române au semnalat specificul specici (sint maimari greicrii"), imensitatea roiurilor de (cit.un nor" sau a aco-

directia consecventa de deplasare a care, de obicei,migrau de la est sud spre vest nord. Puterca de pustiire a roiurilor de

a fost uneori prin faptul ele cursul luniloraugust sau chiar septembrie, griul alte de toamnä

mai dinainte recoltate, cázind pradä insectelor doaruneori Roiurile preferau firul mai ales

Oltului, Turnu Rosu constituind poarta" de pä-trundere a läcustelor spre Transilvania. Invaziile de durau adeseoricitiva ani consecutivi, deoarece exemplarele gregare depuneau inacele locuri din care primavara urmätoare se dezvoltau, apoi, un marede hrve solitare. Gonirea" läcustelor prin afumare, zgomotesau clopote, de ale de foc de metalice, sprea nu pomeni de procesiunile religioase cu moaste" - potrivit tradi-

timpului - , n-a dat rezultatele scontate, dar inaintasii nostri dat,uneori, dovadá de ingeniozitate, folosind pentru hranaporcilor. Aceste insecte au mai constituit, desigur, o abundentä sipentru pestii din si fluviile noastre.

In trecutul gráitoare descrieri a ceea cc aflagelul invaziilor de läcuste. Prima o de iscusite a croni-carului moldovean Miron Costin, calitate de martor ocular al unui

pe cind se afla la invätätura in Podolia : Cu unii1647), de ce s-au rädicat Bogdan Hmelnicki) hatmanul

asupra aproape de sécere, pre la laBari, Podoliia, pre cale de la sat spre oras. Numai ce despreamiadzäzi cum deoparte de un nour sau oNe-am vine o furtunä ploaie, deodatá, timpinat cunourul cel de läcuste, cum vine o oaste stol. In ni s-au luat soarele de desirneamustelor. Céle ce zbura mai sus, ca de trei sau patru sulite nu era mai sus, iaräcarile era mai de un stat de gios zbura de la Urlet,intunecare, asupra omului rädica oarece mai sus, multe zbura

sfialä de sunet, de ceva. sus dc la omare de ceia asea mergea pe deasupra ca de doi

coti trei sulite in sus, tot desime chip. Un stol tineaun ceas bun trecea acéla stol, la un ceas giumätate sosiia altulsistol dupä stol, de la la mas,ca albinele de gros dzácea, nice stol preste stol, ce trecea stol de stol sinu porniia, nu incäldziia bine soarele spre cälätoriia

la de mas. la popasuri, unde minea,negru, Nice frundze, nice pai, ori de iarbä, ori de

sämänäturä, nu cunoaste unde poposiia, era locul nu aseanegru la popas, ca la masul aceii a lui DumnedzAu. dzile au

acéia urgie; den pärtile de gios, hi sus mergea" 3.a doua descriere o un sccol mai tirziu avizatului

consul austriac in române, raguzanul Ignaz Stephan Raicevich. Acesta,Miron Costin, Opere, ed. P. Pannitescu, Bucuresti, 1958, p. 166.

64

www.digibuc.ro

consemna ; Pare o fatalitate fiecare tarä care natura a fost generoasädarurile sale fie intotdeauna o sau o pacoste care

dulceata produselor folositoare; lacustele, caremereu asupra acestor provincii bogate roditoare, se pot numi opacoste. Vai de de livezile pe care se ore nu

nici un fir de verdeata, cocenii de porumb nuochilor decit un cotor gol; nu care

mai mult de par negricare razele soarelui. Filfiitul atitor milioane de aripioare produceun neplácut, iar pe fac al unei uriaseturme de intrate in cele timp de citiva ani,cutreicrind de colo colo, ce, in trec peste Deseori treeCarpatii in Transilvania, unde cornandamentulregimente intregi pentru a le nimici tunul focul; s-ar un lucruciudat, dar e neindoios. De obicei depun toamna, sub seretrag pädure. Primavara, ce se topesc soarele

incálzeasca, se vede cum se pämintul apar aceste insecte caresalte caute Numai cind se pe care numi-o

de copilarie, pot fi stirpite. Din ordinul acolo cule strivesc, le le sant paie deasupra ; uneori,

locul, le inconjoara numai paie le dau foc. Cu toate acesternäsuri multe altele, tot pe care li-I graurii ciorile,e peste sä fie totul.

Se crede, general, läcustele vin din Africa trecind prin Arabia inOricare ar fi originea se pare din Siria ele Asia de

acolo in Cuban in (Crimeea), de unde e sigur trec Moldo-va, si apoi in Tara Româneasca.

E de observat inaintarea aceste e de obiceiDunäre, pe care o ajutorul unui puternic. aceasta se schimbá

sens contrar in momentul Dunärii, ele cad impiedicatede masa vreo miscare se se

deseori coastele Negre sint acoperite de läcustenumeroasele invazii de läcuste care au pustiit secole de-a

patriei, nu ne vom ocupa de acelea ce au constituit intr-adevárun flagel ecologic de proportii si care, prin caracterul de cit

proportiile ce au au reprezentat intr-adevär dezas-truoase, dintre cele mai funeste pe ansamblul teritoriului românesc.

Astfel, marea invazie a läcustelor ce s-a in succesive indecursul anilor 1539-1544 - ani caracterizati prin veri excesiv de cälduroase

secetoase - asupra Transilvaniei, Moldovei a avutpercursiuni extrem de grave. Eustatiu Gyulafy (1557-1607)

1539 läcustele au in deosebit de mare in Transilvania,acoperind soarele distrugind culturile cerealiere, special de orz iarun cronicar sas in 1541 läcustele au pustiit din non Ungaria,Transilvania si Tara timp ce o muralä

afirma uriasa multime de a devastat toatä Transilvaniareginnea Mediasului a la 22 un roi imens de

Stephan sich, Osservazioni storiche, e intorno la Valachiae Moldavia, Napoli, 1788, p.

Hungariae Histarica. Scriptores, Budapesta, p.Adolf Docorornano-Soxonica. R

cr nistica Iluctireti, 1980, p. 391.

5 - c. 91 65

www.digibuc.ro

soarele. Oamenii s-au dus pe cu bliduride in care ciocaneau ca le sperie, dar totul a fost in zadar, deoarece,se spune cu resemnare in izvoare, a fost pedeapsa Domnului" a tinut doiani de zile; lacustele au devorat totul, mai ales vita de vie, pricinuind o maremizerie Anul 1542 a fost deosebit de greu, insectele in roiuri prinTara scaunul Sibiului comitatul Aradului. Ele s-au perindat valurisuccesive, 24 10 august, deasupra a Bîrsei,pricinuind mari pagube In Sibiului lacustele au fost sernnalate la5 august, peste zile in comitatul Aradului unde au mistuit roadele

Cronicarul Sebastian Borsos (cca 1520-1584) consemneaza eleveneau dinspre Moldova, acoperind lumina soarelui (Locuste innumerabilesquae radiis solia obfuscabant de Moldaviae veniunt Transylvaniam"),dreptindu-se apoi spre Apus In 1543 flagelul continua, iar in 1544, intre28 -5 august, alte roiuri se abat asupra Transilvaniei, acoperind soarele

luna", pustiind mai cu regiunea Sibiului cerealeleLacustele au venit din Moldova, care de pe urrna

pustiirilor turco-tätare din timpul expedi tiei sultanului Suleymanficul de la 1538 pentru izgonirea lui Petru Rares. Flagelul - de omete ingrozitoare -a impresionat de mult pe contemporani, domni-

de turci la Suceava, timpul s-a produsdezastrul, a primit chiar porecla de cronica lui Macarie se

pe vremea acestuia a fost foamete tara Moldovei siMuntenia" 12, Grigore aminteste in zilele acestuifost-au foarnete mare tara Moldovei la unguri fapt in Transilvani

au venit multe, de au roada, pentru acéia poreclitde i-au zis vodä" Evenimentul a fost consemnat tardivulletopiset muntean datorat lui Radu Popescu: Intru aceste vremi, la Moldova,

domn foamete mare, den lacustelece venise tara Moldovei, era intristat la moarte"

Flagelul s-a extins Tara vremea lui RaduPaisie, foametea proportii Domnul azadarnic se adreseze oraselor transilvane 16 spre a cumpära cereale, darprovincia de peste munti se atunci mare penurie. Documentelemii consemneaza o serie de achizitionari de ocine de boierii maicu preturi mici (variind 40 600 de aspri, arareori 2000 deaspri, in functie de dimensiunile mosiei si calitatea de la

E. A. Bielz, Beitrag zur Geschichte merkwürdiger Naturbegebenheiten inVerhandlungen und des SiebenbUrgischen Vereins wissenschaflen,

Sibiu, XVI (1862), p. 10.Ibidem; D. Hain, zur Witterungskunde ..., Brasov, 1854, p. 8.

Miles, Siebenbargischer Engel..., Sibiu, 1670, p. 53.(Date istorice transilvane), vol. Cluj, 1855, 37.

Chronicon Fuchsio-Lupino-011ardintun . ., ed. Joseph Trausch, pars1847, p. 55.

Cronicile din XV - . . ., ed. P. P. Panaitescu, Bucuresti,1959, p. 102.

Grigore Lctopisetul Tdrii a II-a, ed. P. P. Panaitescu, Bucu-19.58, p. 160; Demograjia, dimensiune a istorici, Tirnisoara, 1974, p.

Radu Popescu, Istoriile domnilor Romdnesti, ed. C, Grecescu, Bucureti, 1963,p. 49.

op. p.Gr. Tocilescu, 534 documente slavo-románe din Tara si Moldola Ardealul 1346-1603, Bucuresti, 1931, Silviu Dragomir, Docu-

mente priiiloare la Sibiul sec. -XVI, MIN, Cluj, IV(1926-1927), p. 53, 54.

66

www.digibuc.ro

odiditi, pe mare foamete (20 noiembrie 1540), pe de lipsäfoamete" (13 august 1541), foamete foarte rea" iulie 1542 sau 543)

oricind au tost foametea cea mare" (7 octombrie 1543) 17 Chiar sub MirceaCiobanul se mai amintesc de asernenea cumpäráturi silnice pe acele vremuride foamete" (6 iunie 1545) sau chiar de de zilele r5posatuluiRadu voievod, pe mare foarnete, de peste munte de la Ungurul din Sibiupentru 6 de pretul unei (= 1494,24 1) 40 aspri4 porci un porc 100 aspri" (22 mai 1599-1552) 18 Din pricinafoametei, oropsitii au fost chiar siliti copiii robi la turci sprea obtine ceva hranä. Astfel tot vremea lui Mircea Ciobanul se mai pomeneade ocine cumpärate pe vreme de foamete, oamenii vindeau tur-

(mai 1545) documente, mult mai tardive, din timpul domnieilui Alexandru al II-lea Mircea (24 mai 1571 4 aprilie 1573), consemneazá

de de pe vremea lui Radu Paisie cind a fost foametea ceamare, de oamenii copiii turcilor", sau de tárani care si-au

mosiile unii, la foamete rea, altii copiii la turci,altii au murit de foame pe drumuri, in zilele riposatului Radul voievod"

La anilor secetosi din penultima a secolului al XVII-lea intárile române, cu recolte slabe, foarne latentä ciurnä endemid, s-a adáugat

1690-1691 flagelul care au pustiit teritoriul invaziisuccesive. Ele fäcuserä sporadic aparitia in Tara Româneasd deprin anii 1683-1684, cum atestä cronicarul Radu Greceanu, caredin zilele lui vodä (Cantacuzino) venise acea urgie dumneziiasd preacest de au pedepsit 7 ani cu de sä multä stridciune

Dar valurile cele mai intense ale necrutätoarelor insecte s-auasupra teritoriului românesc perioada In Moldova,

declara of iterul francez Gaston de Béthune la 5/15 septembrie1690, noua carnpanie a trupelor polone din vara acelui an a fost stinjenitäde invazie de care, venind din Asia", au pustiitUcraina, Moldova Tara Româneasd La fel, clericul minoritconventual catolic Francesco Antonio Renzi se adresa congregatiei De Propa-ganda Fide", scriindu-i din Iasi la 19 februarie 1691 si aici Moldova esteo foarte mare lipsä, dovadä se vinde 18 imperiali un rubbio"

289,96 sau 294,49 1> meiul cu 14 imperiali m5.sura, din cauzamarelui numár de 15custe präsite Moldova, care au distrus nunumai semänäturile dar finetele, si multimea era de mare, timpde de zile nu s-a v5.zut soarele, in afará de celeclre au Moldova, ele au umplut au potopit TransilvaniaPolonia Podolia Ucraina Moscovia Noi ne cupe. care le aduc tátarii din Bugeac pentru a le vinde"

11 B. Tara vol. IV (1536-1550), Bucuresti, p. 132,102; p. 143, doc. 113; p. 162, doc. 129; 187, doc. 152.

Ibidem, p. 224, doc. p. 331, doc. 280. Se mai amintesc si de vin75.ri in Dedu-lesti pe 200 gata 6 vaci (20 1553) sau pe 770 aspri (5 mart. 1556), cf.

vol. V 1-1565), 1983, p. 8-29, doc. 24; p. 67-68, doc. 65. Mai ve7ipentru alte pe vreme de foamete" la Mogosesti pe Dimbovita (22 mai 1557),

(Buau) (9 iun. 1559) (Prahova) (16 1563), cf. ibidem, p. 94-95,87; p. 159-160, doc. 145 si p. 310-311, doc. 280.

IV, p. 12, doc. 173.Ibidem, vol. VII (157 1-1575), 1988, p. 42, doc. 30; p. 1, doc. 129.Radu Greceanu. donmiei lui Brâncoveanu

(1638-1714), ed. Aurora Bucuresti, 1970, p. 90.Hurmuzaki, XVI, 1912, 258, doc. DLXXI.Caldtori strdini despre VIII. Bucuresti, 1983, p. 118-119.

67

www.digibuc.ro

Näpasta läcustelor s-a abätut asupra Românesti, in 1691,cum afirmä cronicarii Radu Popescu si Radu cel scrie

Dumnezeu au dat cu au venit de multe,tara au umplut de minca toaté bucatele au clocit au puiat

ani, primejduia tara sä de foame". Atunci, afirmá acest izvor,potrivit mentalitätilor superstitioase ale epocii, aducindu-se niste moaste dela Gora Munte, Athos - si sfestanie in toatä taras-au rnilostivit Durnnezäu si le-au de nu s-au mai LaRadu Greceanu confirmä au fost la al treilea an den domniia sale,aflindu-se tara la mare si foamete de stricäciunea läcustelor... Costan-din la Sfetagora au pohtit pre párintii de acolo... de auadus capul lui Sfeti Mihail Sinadschi". capul sfintuluiBucuresti prin tarä pre unde era läcuste, cu arhierei cu preoti", iatä

s-au rädicat läcustele au dupe pämintul acesta, de s-aunoscut mare aiave" Desigur, plecarea voracelor insecte s-a dato-rat minunilor" sävirsite de moastele sfintului aghiorit, ci faptuluidevoraserä pe cimpuri tot ce gtsiserä necesar branei pustiindu-le, pentru

apoi se stolud se înspre alte meleaguri.In Transilvania s-au succedat valuri de läcuste 1690-1691.

august-septembrie 1690 provincia a fost invadatá de o mare multime deläcuste venind dinspre Moldova. In Ciucului insectele au devoratläcomie toate semänäturile crude, deasupra roiuri dese

intunecaserä cerul, si au provocat enorme furaje,livezi ; aceleasi calamitäti au fost inregistrate in Mediasuhti

al Sibiului, ca in Tara Birsei In vara anului 1691 invazia s-a repetat,dar venind dinspre'Tara Româneascä. Läcustele au fost precedate la 26de o nimicitoare, apoi nocivele insecte s-au näpustit asuprade si semänäturilor de toamná, din tinutul Trei pe

Ariesului si Tara au poposittoat e bucatele. La Codlea insectele au distrus putinul rod ce mai

rämäsese de pe urma grindinei amintite. Din pricina pretulcerealelor a crescut mult in Transilvania, cu mai mult cu in

ostasii trupelor imperiale de ocupatie

24 Radii p. 3.Radu Greceanu, op. cit., p. 90 1.

26 Erdélyi (Muzeul ardelean), XVII (1900), 327; Történelmi(Arhiva istoria), Budapesta, 1893, p. 14; Benko, Csik, Cyergvó (Des-crierea scaunelor Gurghiu KásLon), Ouj, 1853, p. 3.

Qudlera..., VII, Brasov, p. 1; Josephwischer cans dean 16 17 Archiv desLandeskunde", 3/1958.

Történelmi 1893, p. 152-153; Quellen..., IV, Brasov, 1903, p. 88-89;V,1909, 384; p. 442. Cronicarul Cserei afirma august 1692 o mare

de au invadat scaunele Sibiu Sebes, traversind de a si-audepus din care anul a apárut o generatie[Hisforiája (Istoria) (166 1- 11),ed. Kazinczy, Pesta, 1852, p. 2271. intr-adevár in cursul verii din 1693 intregi

au traversat unde s-au asezat distrus vegetatie. Cronicarii afirmäajungea aproape de genunchii insectele abia fi alungate

zgomote de clopote. spusele in treiau provocat meren pagube in furaje, cereale vii; ce pustiau se

in grup acoperind soarele ca niste asemuite unor ostiri" ordonate, organizatein cete" Péter Apor, Transylvaniae. ed. GC.1 or

Budapesta, 1903, 130; Szakdl1660-1715 ale lui P. I., Anonimului din

F. Sz. si G. B. Ocna Sibiului 1660- 15), éd. K. S. Pesta,

68

www.digibuc.ro

seceta lacustele n-au o foamete de calamitoasaTransilvania, in schimb acest flagel - de nelipsitul corolar,

ciuma -a din non in Moldova si in Tara in ultimuldeceniu al secolului al XVII-lea. Astfel, Moldova documentele

obisnuitele sau danii de ocine avuti pentru salvarea celordin ghiarele foamei ; la I martie 1691, un Iftimie, feciorul lui Durnitru,

sa Paraschiva Ion si Dobre, parti de mosiedin pe apa Bahluiului (tin. mare Dediulpentru i-a ajutat la nevoie i-a scos din foamete procedat la 13mai 1691 Toader Mäghinici cu sotia sa copiiilor Grozav,Catrina care au lui Irimice Botez un de cu dinsatul Silvestri (tin. Roman) pentru i-a scos din foamete a cheltuit cucasa 8 lei Tot asa, la 24 serdarul Vasile Bainschi,däruind o parte din Fitionesti, pe apa (tin. Putna), episco-pului de Lavrentie, amintcste a obtinut-o lain schimb vremea foametei ; acelasi episcop a mai primit in 1693 cadanie o parte din satul Burdusesti, tot pe apa de la Posto-

copiii ei, de la Nacul, Lrsul Apostol, feciorul luiFiteon, cind era foametea cea mare, pe un rnascur gras, drept 3 o

de taler taler, bani" In sfirsit, un document din1695 mai aminteste de un Coste Adam care a obtinut 50 stinjeni

de mosie din Gugesti pe apa de la o pe care ascos-o din foamete

Pentru combaterea care a atunci in Moldova, atit Con-stantin Duca la 11. august 1693, cit Antioh la 20bruarie 1696 au privilegiile breslei de ciocli din Iasi; acestdin domnitor a procedat la f el pentru breasla cioclilor din Roman 32

Romanesti, izvoarele interne mentioneaza la fel foa-si 1691-1692 1696-1697. Chiar cronica logofátului

Radu Greteanu aminteste domnul Constantin Brancoveanu a statdomniia Tirgoviste de la 9 zile ale lui octomvrie la 6 zile ale lui

de vréme ce nu potolise boala ciumei, ce era atunceain Bucuresti" In acest trist foametea a fost provocata Tara

de seceta prelungita de necurmatele invazii de lacuste ce audistrus recoltele. Din pricina lipsurilor din 1690-1691, o oarecare Anca,fiica Melentie din satul Grosi (Arges), numai eu dentata-mieu, pe vremile era foamete, de mare nevoie", s-a dus la logofatulIon din Cocul de s-a tocmit cu drept oi 10 lei 6" particica

1860, p. Cserei mai la Simleul Silvaniei Oradea, läcustele - printrede exemplare de neobisnuitä - au produs pagube in aráturi vii(Trténelmi Tár", 1893, p. 234).

Catalogul din Arhiva a IV (1676 -1700), nucuresti, 1979, p. 298, nr. 1 p. 305-306, 1 358.

Ibidem, p. 335, nr. 1 494 p. 356, nr. 595.supliment I (1403-1700), 197.5, p. nr. docui

tardiv din 1 iunie 1702 mai aminteste si cumpärarea unei a pärti dinde la in timpul foametei", atre vamesul Frangole, pe

133 de lei, aceastä apoi restituitá ocina mánitstirea Copou dinCatalogul r ..., 1720),

Bucnresti, 1975, p. 36, nr.P. Samarian, Ciuma, p. C. din

Din anticpid mice in note, sub redactia dr. G.Brätescu, 1072, p. 86.

Greceanu, op. p. 122.

69

www.digibuc.ro

ei mosie; la la 8 ianuarie 1692, Anca, nepoata lui Toma monah dinBrätiani, däruit partea ei de ocinä säu popa Jane, capentru pomenire, intämpländu-i-se de i-au murit fämeia =ei in foamete necumänecati = ciderea"

Izvoarele arnintesc nu numai de la sate dar orase; demartie 1691, in foametei, s-au inregistrat la Cimpulung 12

de terenuri si case la vrerne de si foamete la Bucuresti vin-de robi Cit despre ciumä, un document din 3 aprilie 1698 ne

face cunoscutä - printre altele - virulenta ei. Astfel, la acea datä, un popädin Rimnic vindea episcopiei din acel oras o ocinä o viisoarä" la

Olteni pe din care 20 au fost destinati pomenirii a 7 persoane,oarece s-a intimplat, unchiului säu Tänase diaconul fratelui acestuia sitoatei casei moarte de ciumä de au murit de n-au rámasnimene de cát o copilae

cea de a cincea a secolului al XVIII-lea a cunos cut onouä calamitate de proportii care s-a abátut asupra române anumepustiitoarele invazii de läcuste din anii 1746-1749, provocind mari lipsurifoamete. Proliferarea däunätoarelor insecte a fost facilitatä si de veriletoase din (in pofida unor ierni grele, mai ales in 1748),rindu-le prilejul de a se inmulti a reveni valuri succesive.invazia lácustelor in Tara Româneascä le detinem mai ales dinrämase de la oculari. Astfel, un Atanasie monah precizeazI ca sä

stie de cind au venit läcuste Tara Româneascä luna lui inni 16,7254 (= 1746>. Si era doinnu Costantin Nicolae voevod Mavrocordat>

din cauza scumpetei era banita de 1 dejumitate>" säu, cronicatul Dimitrie Eustatievici din

Brasovului la anul 1746, august 1, la zi au venit läcustemulte de la Tara Româneascä si Tara Moldovii aici la Tara Birsii si de aici s-audus la Ardealului... la multe locuri multe pagubä au mai alesla scaunul Sebesului, cáci acolo s-au toamna. S-au .fostaici, la Därste, dar n-au fäcut, li-au strins oameniicu li-au omorät" in Tara Româneascä voracele insectecontinuau sä mari pagube. Chiar patriarhul Antiohiei, Silvestru, aflatin vizitatie canonicä in Tara Româneascä, a fost rugat de Constantin vodäMavrocordat ca la 2 1747, la slujba in Urziceni,sä se roage pentru incetarea präpädului provocat de lácuste 40; la fel, osemnare a unui popä Costanclin din Oltenia iar luna luiavgustu in 6 zile, 7255 (= 1747> au venit läcuste au toateturile" Dupä un calendar contemporan din Brasov, läcustele din Tara

Lia Lehr, Factori evolutia aal in SMIM, VII, 1974, p. 175, n. 48.

p. 176.- printre altele - de mitropolitul Teodosie, a

unui copil de la 14 mai 1691, cu 10 de la o Ileana Moldovcanca, lui Predaa fi vreme de nevoe de foamete" cu ce

ci a copiilor (Ibidcm, p. 176, n. 49).p. 193, n. 116.

Coatis Iasi, 1975, 162, nr. 2.Dimitrie Eustaticvici, de clericilor ed.

N. in BCIR, , p. 92; A. Armbruster, Dacoromano-Saxonica, p. 396.manuscrise si de privind ortodoxe

r mine, BOR, (1976), nr. 3-4, p. 329.41 Idem, de p. 296.

70

www.digibuc.ro

Románeascä au trecut muntii Buzäului ai precum pe la TurnuRosu, in lunile august septembrie, provocind mari pagube in ;

insecte pätruns Banat nirnicind complet vegetatia dintrictul Orsova recoltele de porumb din cel al Caransebesului Intr-o

la Viena tipografia lui Johann Peter von Gelen,se precizäri in cu invazia läcustelor Transilvania: In lunaaugust 1747 au venit succesiv mai multe roiuri, unul prin Turnu

intrerupere, trei la patru ore. Exemplarele de läcuste erau asezatede aproape uncle de altele, timpul zborului atingeau aripile,

un sunet. roiului zburätor putea atinge de stin-jeni (klafter), ca mai astfel cä acopereau cerul

zburau la suprafata pämintului, din cauza (desimii) roiului, un nuvedea cu altul de la de pasi. In luna septcmbrie 1747 a sosit

relatarea prin pasurile din regiunca Sibiului a Brasovului audin de läcuste, de o märime diferitä, vcnind toate din Tara Ro-

In 1748.-1749 a continuat flagelul ilicustelor Transilvania Banat,devastate regiuni intregi ; pagube incalculabile au fost provocate comi-

Hunedoara, Alba, in scaunul Sebes, in districtul Lipovei. In specialSebes-Alba fost pustiitä in 1748 de nemiloasele insecte care se

rau cu milioanele, proliferind din läsate de anul anterior, pofidagului din timpul iernii ce distruscse exemplarele mature. Lipsaalimente a provocat o scumpete grozavä ; vara acelui an pretul ferdelei de

de 36 denari a urcat 14 zile la 1 florin, iar al acelei de porurnb de la 1248 denari In 1749 s-a repetat din nou in regiunea

unde isisectele nimicit bucatele de varä (asa-nurnitele Johannisfeld")porumbul 46 au invadat totodatä satele din districtele Caran-

Lipova, Lugoj, Orsova, devastind indeosebi recolta de; insecte nu dispar abia in 1750

In Moldova acelasi flagel a timp ca TransilvaniaTara Româneasck in unei cumplite.

Astfcl, Paul Jamjouglou, pentru limbi orientale in slujbarezidentului Suediei la Poartá, Edvard Carleson, convoiul acestuidiplomat la intoarcerea in patrie, a trecut prin Dobrogea Moldova, in iulie -august 1746. In jurnalul asupra acestei cälätorii, Jamjougloula 16 cortegiul trimisului suedez a traversat, vreme de cinci ceasuri,Dunärea intre si Ismail. El face urmätoarea märturisire: Din bärcile

42 IV, 12; VI, 1915, p. L. Baróti, op. 205261.

Invazia s-a produs noaptea dinspre 13- 14 august 1747, ele venind ingrupuri compacte dinspre Trei Cu strädania locuitorilor de a le alunga,au devorat. bucatele tarlalcle de Alte roiuri mari - ce au intunecat -au invadat regiunca la 20 23 august, ncmaiavind ce devora, s-au strins pedäului pe dinspre unde clepus pe riledevastate; cf. Georg Michael Gottlieb von Herrmann, and Sibiu, 1883,p. 339.

" N. documente, XX, Bucuresti, 1911, p. 163-164.Die im Jahre 17-18, in des Verems Sieben-Landeskunde, Sibiu, 1886, p. 16-17; LAjos XVIII

(Culegere de date referitoare istoria nizariei de sud in secolul al X' III-lea), Timisoara, 1893-1896, 82, 83; Timisoara, 1900- 1904, p. 154, 257, 265, 266.

Das Hausbuch des Weiss, inp. 18- 19.

L. Baróti, op. II, p. 207.p. 103, 285, 430.

www.digibuc.ro

noastre am zärit un nor gros care aproape ne-a ascuns luminasoarelui. Totusi n-a fost micä mirarea am bägat de cä acestnor era dintr-o de mari niste racisau crevete. Acest fenornen a clouá ceasuri, färá ca sä ne fie cu dea vedea acestei invazii. Aceastäoaste inaripatá pustiise pestetot pe unde trecuse, nelásind din recoltà sau din pomi paiele ramurile.

ce aceste au secAtuit totul tinut, ele pornesc maiparte, intocrnai ca niste pásári, pentru reincepe aiurea distrugerile bor.

ce ne-a mirat mai este faptul ce aceste aude pe cimp, s-au aruncat asupra báltilor din lungul Dunärii,

nici o verde pe trestii. Este de neinchipuit ce cantitäti de grine, orz,gnu alte au fost aceastä invazie timp foarte

desi goipodarii au fäcut totul pentru a scapa (de ea), nd chiar focde a goni astfel pacostea care le cäzuse pe cap, dar

toate nici un rezultat..."Tot in cronica atribuitä lui Enache Kogálniceanu se aratä

de a domnii a lui Constantin Mavrocordat in174S - august 1749), au fost de

läcuitorii", poruncind se faci slujbe in biserici sä se inalteciuni pentru indepärtarea calamitätii. Dar . cätre verii au venitläcustele de au urnplut toate tin(u)t(u)rile, istovind tot. Pe

punrsä] locul negru, ca n-ar fi fost särnánat niciodatá,sau de era, vii, sau sau sau de era infrun-

niagrä (de) pär uscatä. tin(u)t ani,din domnie lui loan = 1743 - 10

1747), dar nu era nici piste tot locul ca lazi s-au pin E(i) de nu vide. De cari,

poroncind la toate rnänästirile ca toate clopotilecele mari, ca doar s-or fugä, iar s-au ostinit, cäci era urgie luiDumnedzau. vreme s-au acut o mari scumpete, agiunsäsidernirlie de ordzu un leu. pe multe oameni ce

usca oamenii de copaci si le chisa, le mestecacite si le fac Pe alte locuri

as5.mine fácé. Cari nu putem aräta ce nevoi era de foamete. La cari, mis-au mii de am vädzut ochii in sate la tin(u)t(u>1nilor, eu slujba acolo iarna, fetile sárnána a fi

nu de slabi, cari, agiungind primávará, au murit.Am mai si la Cernäut(i), sat la casa preutului, in postul mari,

acolo pentru bucate de ni-au gäsit, iar de pinini-au de ghindä o mic5. au

aceastä foamete toatá domnie acestui domnu, lipsätele din vara despre iarnä ingropa,de ; la 14 iar au trecut läcuste multe prinIas(i) toate clopotele pe la toate mänästirile"

C. Karadja, Le journal de Paul de Constantinople enin Revue historique du sud-est europeen", VII (1930), nr. 1-3, p. 25-26.

50 Pseudo-Enache Kogälniceanu, Tdrii Moldovii... (1733-1774), in Cronicied. Aurora Zrneu, Buc., 1987, p. Constantin Mavro-

cordat spre a e rita plata ohisnuitului avaet la instalarea noului han al tätarilor dinArslan i-a trimis in un ( scrisoare) starea dea Moldovei: au murit vitele" apoi a urmat iarna foarte grea de anul trecut,asa din putinele vite ce rämäseserd n-au de frig nici a parte.Al d ilea, semänäturile noastre stricat din cauza secetei, de la inceputul

72

www.digibuc.ro

neintrerupt de calamitäti abätut asupra din principate,de ani in prin secetä, ciumä pustiirile aduse

de ostile sträine in ultimul räzboi austro-ruso-turc (1735-1739), a contribuitmäsurä foarte insemnatá la pauperizarea ei. Se poate afirma, asadar,

suficiente sanse de a intui adevärul, cä abolirii TaraRomâneascä si a veciniei in Moldova de cätre Constantin vodä Mavrocordat,in 1746 respectiv 1749, s-a datorat in parte nevoii de a oarecare

extreme de aserviti, loviti mod nemilosde consecintele calamitätilor, a au fost precedent

anterioare. Oricurn, serbia devenise anacronicd eliberareade sub regimul de dependentä a intrat in optica de reformator cu

luministe a lui Constantin Mavrocordat, de ideologia epocii,de a abuzurilor claselor privilegiate 51

In zorile moderne, impactul factorilor ecologici asupra societätiiromânesti devine mai putin dezastruos ca in trecut, cazul catastrofelorturale, odatä cu dezvoltarea tehnicilor agricole si a stiintelor medicale, precum

inregistrate in administratia de stat serviciile publice.Mari le calamitäti ale perioadei feudale -foametea, läcustele ciuma - disparin secolul al XIX-lea si odatá cu ele se incheie un mare ciclu din a ecologiei.

n-am un de ploaie. Al treilea, de doi läcustele bintuie tara noastrl, maristricAciuni", cf. Cronica Ghiculestilor. Istoria Moldovei anii 1695-1754, ed. Nestor Cama-

si Adriana Camariano-Cioran, Bucuresti, 1965, p. 629. De asemeni domnul a laPoartá ca se arate starea a tärii

suferite de la secete, moartea ceará (Ibidem, p. 633).51 Vezi intreaga discutie la Florin Constantiniu, Reformele Mavrocordat

Moldova Tara In S.A.L, XX (1972), p. 28-35, Papacostea,La grande charte de Constantin Mavrocardato (1741) et les réformes en Valachie et Moldavie,In Symposium: L'époque 21-25 Octobre 1970, Salonic, p. 365-376.

73

www.digibuc.ro

MATEMATICA ISTORIA

strategie tratarea esantioanelor de date istorice:a anirnalelor

Tara XVI - XVIII)DE

Statistica este adesea consideratä de istorici ca oce aplicabilitatea cu pred.dere cazurile in care

torul dispune de complete de Studiul de propune exem-ice modul in care inferenta statisticä, a statisticii matematice,

poate fi folositä tocmai in probletnele care date putine, cu altecuvinte esantioane de date.

Datä insemnätatea precum posibilitatea,ce existä acest dotneniu, de comparare a rezultatelor obtinute prin procedeelestatisticii matematice cu cele obtinute prin metode traditionale,de se pe linia cercetärilor consemnate deja anterioral acestei publicatii Studiul se va limita la abordarea unor problemedologice impuse de caracterul lacunar al datelor despre preturi.

Tntr-adevär, informatiile referitoare la preturi nu complete. Deexemplu, in cu pretul boilor in Tara Româneasd, pentru intreagaperioadä 1561-1775 dispunem de documente privitoate la numai 85 de ani,

timp ce pentru 130 de ani nu o de informatie. acelor de pentru care exist5. date acestea constau de fapt doar

194 referitoare la 5 237 animale. deceniul1691-1700 care bogate, documentele contin

158 de mentiuni asupra unui numär de 519 animale.ceea ce pretul dispunem de informatii despre preturile

a 71 424 de oi. Cu toate acestea, cele 157 cunoscute acoperä doar53 de totalul de 175 ai perioadei 1601-1775.

Mai mull, in epoca feudalä de preturi de la o regiune la altaerau mult mai in zilele noastre, astfel datele despre preturi pri-vitoare la o regiune nu valabile pentru altä regiune 2

Descoperirea unui singur document an putea sä moclifice mediucalculat pe baza datelor disponibile in mornentul de fatä concluziile cores-

cu privire la perioada la care noul document s-ar ref eri.

Ruxandra Coralia Fotino, Din cailorTara (sec. -XVII ), in Studii materiale de VI, 1972,

p. -241.2 Toate informatifle asupra preturilor animalelor pentru perioada consideraa le-am

tinut prin cerceatoarelor Coralia Fotino Ruxandra

74

www.digibuc.ro

concluziile gcneralizatoare formulate pe baza unor astfel de datetrebuie verificate nu numai prin confruntarea cu ansamblul izvoarelor istoricereferitoare la preturi, dar cu rezultatele obtinute prin diverse metode deprelucrare a datelor aici intervine utilitatea statisticii matematice.

DESPRE INFERENTA STATISTICA REPREZENTATIVITATE

Una din ramurile statisticii matematice - inferenta - sede stabilirea caracteristicilor cantitative ale unei

de pornind de la caracteristicile cantitative ale unei din aceast5.colectivitate. statistica matematicä, colectivitate se numeste

o parte a colectivitätii se numeste esantion.problema studiatä, totalitatea a boilor, cu

prilejul diferitelor tranzactii patrimoniale sau stabilite cu prilejul diferitelorpatrimoniale, efectuate perioada 1601-1775, constituie in

terminologia statisticii matematice o populatie ; pe care le cunoastem,preturile consemnate cele 194 de mentiuni despre pretul boilor amin-

tite mai sus, constituie un esantion.Preturile mentionate in documentele rämase descoperite

reprezintä un esantion rezultat dintr-o selectie anume din selectia operatäde multitudinea factorilor naturali si sociali care au contribuit ca nurnaipreturi sä fie documente numai documente fietrate si sä accesibile

Stabilirea caracteristicilor preturilor boilor perioada1601-1775, pornind de la caracteristicile esantionului, este o dedomeniul inferentei statistice.

Dar ce presupune aplicarea inferentei statistice?cum, pentru a permite forrnularea de concluzii pertinente, datele

istorice trebuie fie reprezentative sub aspect istoric, tot asa, pentru a aplicametodele inferentei statistice in vederea formulärii unor concluzii stiintifice,un esantion de date trebuie fie reprezentativ din punct de vedere statistic3.

Pentru a fi reprezentativ, un esantion de date trebuie sädouä conditii. primul esantionul trebuie cuprindä unminim de date, acest numär depinzind de problema ce trebuie rezolvatä.cazul istoriei preturilor, satisfacerea acestei conditii se asigur5. prin delimi-tarea perioadelor problemelor asa fel pentru problernä,respectiv perioadä luatä in consideratie, de date sä fie suficientde mare.

Reprezentativitatea statisticä presupune, in al doilea rind, cade date sä un caracter Caracterul aleator saunealeator al depinde de procedeul prin care a fostlectat din populatia totalá. Esantionul este aleator procedeuluide selectie, element al populatiei totale, indiferent de caracteristicile sale,a avut egale de a fi inclus esantion, cu alte cuvinte pentruelement al populatiei a existat o probabilitate de a Ji selectat in esantion.De exemplu, disponibil de preturialeboilor din perioada 1601-1625este reprezentativ plátit acesti pentru (saustabilit cu prilejul unei inventarieri) a avut egale de a ii inclus

Acest lucru nu e, din intotdeauna subliniat in lucr5ile de initiere in domeniultatisticii matoratice din §tiintele sociale.

75

www.digibuc.ro

Statistica dispune de metode riguroase pentru a verificaun esantion este sau nu reprezcntativ. Primul pas, ca

care trebuie f5.cut in incercarea de folosire a inferentei statistice pentrudierea evolutici preturilor animalelor este deci constituirea esantioanelorverificarea reprezentativitatii

DE

interesati de evolutia preturilor, este firesc intregulinterval pentru care avem date de perioade cuprinzind unmai mic de ani cornparam preturile din perioadele succesive.

In cazul nostru, ar fi firesc ca esantioanele ca element constitutivpretul fiecarui animal, Din acest mod detuire a esantioanelor de preturi pentru oi conduce la esantioanezentative din punct de vedere statistic, nefiind conditia ca esan-tionul fie aleator

In situatie, ca element al esantionului de preturi dintr-oa fost considerat mediu al unui animal in fiecare tranzactie

sau evaluare mentionata documentar, cu alte cuvinte unitartranractie evaluare. Spre intr-o tranzactie

document s-au patru oi cu mediu de un taler,nul nostru va figura o cifra nu de patru ori cifra 1.

In ceea ce delimitarea esantioanelor, aceasta este sub-perioadelor succesive luate consideratie.

Pentru aplicarea metodelor statistice fost delimitate perioade decite 25 de ani, aceasta intr-o seama de dateleponibile, cea mai potrivita a intervalului de timp considerat relativla studierca evolutiei preturilor.

Am tinut de asemenea cont pentru verificarea caracterului aleator,statistic reprezentativ, al esantioanelor de preturi, este necesar ca esan-

tionul peste opt elemente caz nu mai putin de Esan-tioanele date cu privire la rnediu pe tranzactie al oilor pentru perioa-dele 1601 1625 respectiv al boilor pentru perioada 1551-1575, nu auputut fi luate in consideratie pentru iccare din ele continea mai putin desase elemente.

Pentru statistic al esantioanclor de preturi necesará pre-cizarea riguroasa a ordinii in care au fost datele cadrulesantion. Am ordonat datele despre preturi ordine cronologica,de data la care s-a efectuat tranzactia sau evaluarea inmentiune docurnentara.

Pentru fi co-nparabile, trebuie sä preturi ex-primate in unitate Toate oilor anul 1629sint date documente aspri. Asprii predomina de asemenea mentiuniledocumentare asupra preturilor boilor de la 1651 apar ultimaamil 1701.

Caracterul nealeator al esantioanelor disponibile de preturi ale boilor oilornu sugereze caracterului nealeator au tuturor de

preturile unitare din secolele -XVIII. prin metode statistice adatelor despre preturile unitare ale altor ni rfuri din secolele XVI-XVIII, de ale

sau vinului, satelor sau cailor, ar putea caracterul aleator. Nereprezentativi-tatea esantioanelor de preturi ale oilor boilor este legatá de problema iteratiilor, a areitare cadrul acestui articol.

76

www.digibuc.ro

anumite documente din secolul XVII asprul apare sub denumireade ban. In acest secol, Tara Româneasd, asprul banul erau soco-tite ca valorind a 133-a parte dintr-un taler. secolul XVIII asprul a iesitdin circulatie, locul lui calitate de cea mai divizionaràluat de ban.

preturilor denumitä in (bani) posibilitatea cornparáriiin moneda cea mai Tara la

ceputul studiate. Aceastä serie de fapt subseria preturiloraspri cu in bani, care se confundá pentru secolul XVIIinceputul secolului XVIII, de obicci asprul a fost, la disparitie,echivalent ca denumire si valoare cu banul.

aproape toate evaluárile ulterioare anului 1668 pentruoi anului 1680 pentru mentionate documentele Românesti utili-zate aici, preturile exprimate Monedá de argint, ca asprul,talerul a circulat in perioadä studiatä, utilizat in majoritateatranzactiilor studiate in acest articol. A fost o seriede preturi Spatiul al acestui studiu nu ne permite sä dis-

aici toate aspectele legate de rezolvarea tuturor problemelor echiva-lentelor monetare prin studii speciale. Ne deci la a precizade care folosite preturile monede de ale epocii anu-me modelele care au precumpänit tranzactiile studiate de noi: prima(asprul) in tranzactiile de la secolului XVI, a doua(talerul) tranzactiile ulterioare.

DESPRE TESTELE STATISTICE

Pentru a verifica esantioanele de preturi disponibile reprezen-tative diferenta, respectiv egalitatea observatä intre preturile din esan-tioanele disponibile, unor diferite, o diferentä(sau, caz, o egalitate) realä, preturilor dinrespectivele perioade, se pot utiliza statistice.

Un test statistic o privitoare la caracteristicile uneisau unor populatii pornind de la caracteristicile esantioanelor extrase dinpopulatiile respective, de la datele disponibile.

Din ratiuni care nu le discutärn aici, ipoteza supusä verificärii prin-tr-un test statistic este denumitä ipoteza zero sau ipoteza cazulparärii a esantioane, ipoteza nulä afirrnä o anumia deosebire obser-vatä cele esantioane (de exemplu diferenta esantioanele depreturi cunoscute ale oilor din perioadele 1626-1650 1651-1675) estesemnificativä, ea datorindu-se modului de selectare a datelorcluse esantion.

Un test statistic este astfel conceput respingerea unei ipotezesd acceptarea allei ipoteze, totodeauna precis denumitä

ipoteza

In documentele folosite, talerii apar in anul 1669 in tranzactiile privindoile au fost utilizati in 142 din cele 149 de tranzactii evaluári mentionate pentru anii 1662 -1775. ce priveste documentare de tranzactii asupra boilor,-talerii apar din anul 1679 in 213 din cele 216 mentiuni despre boilor referitoare la peri-

1662 1775.

77

www.digibuc.ro

De exemplu, pentru a cerceta dacä preturile perioada 1751-1775 aude perioada 1725-1750, se un esantion de preturi din

prima cu un esantion de preturi din a doua perioadä. Respingereaipotezei nule impune, de testul care s-a aplicat, acceptarea obliga-

a uneia din nrmätoarele trei ipoteze alternativea) a existat o diferentá intre nivelul in perioada

1726-1750 nivelul totalitätii in 1751-1775 a sepreciza in care perioadä nivelul a fost mai ridicat);

b) nivelul totalitätii in perioada 1726-1750 a fost mai maredecit nivelul preturilor perioada 1751-1775;

c) nivelul totalitätii preturilor 1726-1750 a fost mai micnivelul totalitätii preturilor perioada 1751-1775.

aplicarea test statistic o probabilitate (un arm-mit risc), de a respinge ipoteza nulá atunci ea este Nivelulde semnificatie probabilitatea (riscul) de a comite asa-numita eroarede respingerea unei ipoteze nule adevärateacceptarea unei ipoteze alternative false. Aplicarea test cu nivelul desemnificatie 5% cä existä probabilitatea (riscul) de 5% ca ipoteza

fie in mod gresit respinsä. Se poate stabili un nivel de semnificatiemai mic sau mai mare, in functie de obiectul obiectivele cercetàrii.

In aplicarea unui test statistic mai existä probabilitatea (riscul) de acomite asa-numita de al doilea, nerespingerea uneiipoteze nule false. Testele statistice astfel concepute minimalizezesi acest al risc.

Trebuie avut in vedere probabilitatea erorilor la care ne referim sepoate calcula sau limita, pe baza teoriei maternatice a probabilitätilor

Chiar s-au evitat cele tipuri de erori despre care am vorbitmai sus, trebuie sä avem vedere urmätoarele: respingerea a ipotezeinule ipoteza este demonstratá, deci chiardacá documentarea nu este exhaustivä; acceptarea corectä a ipotezei alter-native dacä datele lacunare existente nu false, acumulareade noi date corecte nu va infirma ipoteza alternativä, infirrnarea ipotezei alter-native principial posibilä, prin noi cercetäri, dar nurnai dacá se demon-

datelor cantitative cu care s-a operat semonstreazá, pildá, in documente nu au fost inregistrate preturile realedin

Dacá aplicarea unui test statistic la compararea a esantioane ducela corecta nerespingere a ipotezei nule, c5. datele disponibilecompatibile cu ipoteza neexistentei unei deosebiri populatiile din careesantioanele au fost extrase cazul nostru cu ipoteza egalitätii preturilor

perioade care se comparä), dar aceste date pot fi compatibile cualte ipoteze. Problema deschisk pentru clarificarea ei necesar:

a) fie márirea esantioanelor cu date o aplicare a testuluistatistic la datele astfel

b) fie atunci esantionului nu este posibilä, cum seadesea cercetarea - valorificarea sau acumularea altor

informatii, inclusiv a celor neexprirnate cifre (de exemplu a märturiilor con-temporanilor despre evolutia sau, dimpotrivä, despre stagnarea preturilor).

Nu este deci vorba de erori de calcul sau de informatii, ci de erori provenite dintul rezultatele calculului se nu la certitudini, ci la evenirnentebile care se pot realiza sau nu.

78

www.digibuc.ro

REPREZ ENTAT1VITATEA E5ANTIOANELOR DE

Aplicarea testelor statistice precizarea fluctuatiei preturilorin primul rind, verificarea caracterului aleator (reprezentativ) al

tioanelor. Pentru verificarea caracterului aleator al esantioanelor,din elemente care constituie o secventá temporalá ordonate cronologicse poate folosi asa-numitul kst al iteratiilor

Aplicarea acestui test la un nivel de semnificatie de 5% a arätat toateesantioanele de preturi pe tranzactii ale oilor boilor din luate

consideratie, cu de preturi in ale boilor dinperioada 1601-1625, reprezentative, li se pot aplica continuareteste statistice.

Esantioanele disponibile sint reprezentative sub aspectul märimiitului mediu pe tranzactie (evaluare), dar pot sä nu fie reprezentative din punctde al altor caracteristici : animalelor cuprinse in tranzactie,locul, anotimpul care s-au efectuat tranzactiile, participarea diverselor clase

categorii sociale la tranzactii etc. De asemenea, un esantion dintr-o anumitä25 de ani poate sä nu o reprezentare proportionalä a

fiecärui an sau a fiecärei subperioade trienale, cincinale, decenale. Dar,caracterul aleator al sub aspectul care ne intereseazä - preful -permite sä se calculeze limitele probabilitätile posibilelor de laprezentativitate, asa-numitele erori de reprezentativitate" ale preturilor.

aleator este reprezentativ in sensul permite calcularea proba-bilitätii acestor erori adecvata apreciere.

In problema reprezentativitätii esantioanelor, trebuie rele-vatä posibilitatea estimärii probabilitätii cu care un anumit din popu-

se situeazá cea mai rnicä si cea mai mare a unui esantionaleator

De existä probabilitatea de 100%, certitudinea, cä in perioada1726-1750 90% din tranzactiile evaluärile patrimoniale realmenteefectuate, ca obiect oile, pretul mediu s-a situat limitele de 0,72,2 (sau 90 si 320 bani), care repezintä preturile pe tranzactii minimrespectiv maxim din esantionul de preturi din aceastä perioadä. Pentrucelelalte perioade, pentru care numärul mentiunilor documentare estemai mic, probabilitätile procentele respective de asemenea maiSituatia, din acest punct de vedere, este reflectat5 tabelele 2.

Dupä cum reiese din tabelele de mai functie de perioadä,50% din preturi se cu probabilitate de 90-100%

minim si niveluk maxim al esantioanelor. Este, indoialä, unindiciu interesant, imposibil de obtinut prin mijloace traditionale, asupravalorii informative a care dispunem. Acest in'diciu nu este

suficient pentru a aräta evolutia nivelului preturilor. Mai nupentru perioadä neincluse limitele date

10-50% din totahil se situeazä peste limita superioarä sau sublimita inferioarä. Apoi, dintre situate limitele respective, nu

ce se apropierea limitei inferioare ce proportie

Pentru testele folosite cercetare pentru celelalte probleme legate de veri-ipotezelor statistice, se pot consulta: G. Ciucu, V. Inferenfa

1974; V. Craiu, ipotezelor statistice, Bucuresti, 1972; V. J. Connover, PracticalNonparametric Statistics, New York, 1; J. D. Gibbons, Nonparametric Statistical Inference,New York, 1971. .

Vezi tabelul pentru estirnarea acestei in Annals of Mathematical Statis-tics, nr. 29, p. 558-562.

79

www.digibuc.ro

Pretul tranzactie

Anii Pretul minim si pretulmaxim in

Probabilitatea ca unanumit procent al popu-

se intrepretul minim

maxim din esantion

(1)

Aspribani(2) (3)

Probabili-tatea

(4)

din(5)

1651-1675 91-200 ,5 94% 50%1676-1700 66 -232 0,8-1,7 99% 75%1701 1725 66-133 0,5-1 96% 50%1726-1750 320 0,7-2,2 100% 90%1751-1775 -226 -2 100% 75%

2

Pretul boilor pe tranzactie

Anii Pretul minimmaxim in esantioane

Probabilitatea ca unanumit procent al

se situezeminim

maxim din esantionAspri Probabi- Procentulbani litatea din populatie

(1) (2) (3) (4) (5)

1575 1600 -600 -5 90% 75%1601-1625 * 98% 75%1626-1650 470-1100 3,7-7,9 98% 75%1651-1675 3-9 97% 75%1676-1700 400-1330 3-10 100% 75%1701-1725 421-1596 3,1-12 99% 50%1726-1750 600-2160 4,5-8 99% 90%1751- 1775 1080 3600 -30 99% 50%

* Esantionul preturi in aspri, nefiind aleator, nu permite estimgri statistice.

apropierea superioare. Pentru a ne putea pronunta asupra evolutieipreturilor, trebuie recurgem deci la alte mijloace.

UN TEST STATISTIC PENTRU STUDIEREA EVOLUTIEI PRETURILOR

Pretul unei márfi este o variabild, o caracteristia ce poate varia.Pentru studierea unei variabile de tipul preturilor, metodele statistice celemai edificatoare mai sigure se pot utiliza variabila seprintr-o repartitie Nu vom insista asupra definirii acestei notiuni.Amintim doar din caracteristicile unei variabile cu repartitie

80

www.digibuc.ro

1) valoarea medie este cea mai des cea mai mare frecventa; 2) cu cit o valoare este mai mare sau decit media, frecventa

ei este mai acest caz, valoarea valorile apropiatede medie cele mai frecvente, compararea esantioanelor este

pentru studierea mediei populatiilor, chiarmai 30 elemente.

Folosind, cu ajutorul calculator electronic, testul lui Massey, apli-cabil pentru verificarea in cazul esantioanelor de 10-30 exem-plare, s-a constatat pragul semnificatie de 5%, ipoteza esan-tioanele de preturi disponibile au o repartitie se respinge pentrutoate perioadele, pentru preturile aspri-bani pentru cele inOr, din cele 25 de esantioane reprezentative de preturi, numai patru au peste 30de situatie, pentru compararea preturilor din perioadelede 25 de ani, a trebuit utilizam, de caracteristicile repar-titiei datelor disponibile, teMul Mann-Whitney care nu ia consideratiemedia variabilei, respectiv media Testul la care am recurs

o variabila aleatoare este stocastic mai mare, sau mai decitalta (stocastic are aici sensul de probabilistic).

Pentru a stabili o variabila este stocastic mai mare alta, senu mediile csantioanelor celor variabile, ci din

primei variabile element din esantionul celeilalte variabile.o variabila A este stocastic mai mare o variabila B, cazurile care

fiecare din valorile variabilei A este superioar fiecareia dintre valorile varia-bilei B au o deci o probabilitate, mai mare cazurile in carefiecare din valorile variabilei A este fiecareia din variabilei

9

ca exemplu concret, grupe de preturi:Grupa A: 3 4 8Grupa B: 2 3,5

compararn fiecare din grupa A fiecare pret din grupa B. Obtinemurmatoarele perechi:

din grupa A din grupa B

.

3 3,54 24 3,58 28 3,5

Avem in total perechi. Preturile din grupa A superioare incinci cazuri (83%) inferioare singur caz (17%). preturile dingrupa A stocastic mai mari preturile din grupa B.

Pentru a se stabili o variabila este stocastic mai mare alta senu mediile valorilor acelor variabile, ci valoare a primei

variabile cu valoare a celei de a doua variabile.

Unii autori (definesc) in chip diferit conceptul variabilA stocasticmai mare alta" (vezi discutia la Gibbon, op. p. 124 urm.). In acest studiu amadoptat caracterizarea citata consecintele ei, deoarece ni se pare mai lesnede limbajul cercetärii istorice.

6 - 91 81

www.digibuc.ro

Preturilc pe tranzactie ale oilor anii 1751-1775, luate totalitateastocastic mai mari preturile pe tranzactie ale oilor din anii

1701-1725 dacä, comparind pret pe tranzactie din prima perioadäde tranzactie din a doua perioadä, cazurile care

din 1751-1775 superioare mai multe cazurile caredin 1731-1775

Dintre douä variabile, variabila stocastic mai mare seprintr-o frecventä relativä mai mare a valorilor mai mari.ambelor variabile se singur crescator, variabileistocastic mai mari ocupe rangurile mai

Pentru folosirca testului Mann-Whitney la stabilirea sensului ampli-dudinii variatiilor preturilor, nu a fost suficientä compararea esantioanelordin perioadele nemijlocit (cornpararea perioadei 1576-1600perioada 1601-1625, a perioadei 1601-1625 perioada 1625-1650 etc.)A fost se compare csantionul din perioadä de 25 de

din toate celelaite perioade ; pentru pretul boilor s-a comparatdin perioada 1576-1600 cu esantion din cele perioade

succesive de la 1775; din perioada 1601-1625 s-a comparatcu esantion din cele perioade succesive etc.

Rezultatul acestor comparatii este sintetizat Anexa 1.Pentru preturile rezultatele au fost aceleasi, la preturile in

la cele aspri-bani.Cum a reiesit din cele arätate mai sus, concluziile testärii statistice

privesc totalitfile din care au fost extrase esantioanele de preturidisponibile. Simpla comparare a esantioanelor de date despre preturile dindiversele perioade o anumitä diferentä preturi.Dacá diferenta este nesemnificativä, putindu-se datora caracterului lacunaral datelor, sau diferenta reflectá o deosebire realä totalitülile pre-

din diversele perioade, aceasta este o problemä mai greu (sau imposibil)de rezolvat prin metodele obisnuite. Dar tocmai la solutionarea acestei pro-bleme, la realizarea acestui salt de la compararea datelor lacunare la formulareade concluzii asupra fenomenelor reale, pot contribui testele statistice.

Sä ne oprim mai asupra situatiilor care aplicarea testului Mann-Whitney a arätat cä pretul pe tranzactie dintr-o anumitä de 25 de ania fost fie stocastic mai mare, fie stocastic mai rnic din perioadelede 25 de ani ulterioare sau anterioare (de exemplu, cazurile perioadei 1751-1775, care preturile pe tranzactie au fost stocastic mai mari decit pretulde tranzactie perioada 1701-1725 in perioada 1726-1750,in in bani, pentru cit pentru oi). In aceste pragulde semnificatie la care a fost testul de 5%, riscurile acceptäriiunei concluzii gresite nu depäsessc 5%, iar de acceptare corectä aconcluziei de 95%. Acceptarea corectä a ipotezei unei diferente semnifi-cative implicä, precum s-a demonstrarea acestei ipoteze, demon-strarea pentru cazurile amintite, in ciuda caracterului lacunar al datelordisponibile, a concluziei dintr-o perioadä au fost stocastic mai

10 In practicA, pentru a se stabili care dintre variabile este stocastic mai mare,valorile ambelor variabile se singur se are vedere sumarangurilor acestora.

11 In cazul statistice, compamtia e§antioane este cons-aceea diferenta este comparaa cu repartitia teoretia a

diferentei populatii.

82

www.digibuc.ro

mari rcspectiv mai Aceste situatii, in care de preturisemnificativ, le putem denumi situatii neproblematice".

ne oprim asupra situatiilor - mai putine - care testul Mann-Whitney a cä diferenta dintre esantioanele de preturi din pe-rioade oarecare nu este semnificativä (de exernplu, cazul preturilor pe tran-zactie ale oilor din 1726-1750 al celor din 1701-1725, care testul indido diferentä nesemnificativä esantioanele disponibile). situatiile sirni-lare, cum s-a spus, riscurile de ale erorii de ordinul al doilea)au variat, pe posibil minirnalizate.

S-a mentionat de aplicarea unui test o dife-nesemnificativä esantioanc; rezultatul obtinut, dacá

este corect, este compatibil cu absenta diferentei cele populatiile apartin esantioanele, ipoteza una din populatii este sto-

castic mai mare sau stocastic mai micá, problemaSituatiile care testul a indicat o diferentä nesemnificativä douä esan-tioane le putem denurni sittatii problematice".

Folosirea testului Mann-Whitney la compararea esantioanc1or de datedin toate perioadele, douä a permis obtinerea unuizultat interesant. Si anume, a permis alcätuirea unor cronologice in carepreturile dintr-o anumitá de 25 de ani raportate la preturile

perioade de cite 25 de ani, cum stocastic mai mari, maisau nedeosebite fatá de preturile fiecäruia din celelalte sferturi de secol inclusein consideratä. Cu alte cuvinte, s-au putut stabili cronologice incadnil cärora, pe baza lacunare disponibile, unul din aspectele fluctua-tiei de la o perioadä la alta a preturi1or (respectiv fluctuatia stocasticr,frecventa de rang mai mare") se poate riscuri de eroarelimitate, reduse conformitate teoria a probabilitätilor.

INTERVALE DE INCREDERE PENTRU

esantioanele de date disponibile cuprind mai mult de 30 deelemente, pot fi utilizate metode statistice deosebit de interesante, dintre care

vor fi sumar evocate aici.Statistica rnatematicä a elaborat rnetode care permit, in anumite con-

ditii, sä se estimeze de incredere, in care, o probabilitate semedia populatiei din care a fost extras un esantion aleator. Vom

explicita notiune. Pentru anii 1739-1775 nu avem date despretotalitatea boilor din perioadä, in terrneni statisticipre populatie care rie intereseazä. Media preturilor pe tranzactie inperioada 1739-1775 o putem estima pe baza esantionului de date disponibile,

a tranzactiilor evaluárilor patrimoniale mentionate documente.esantionul de date disponibile, media pretului pe tranzactie a boilor

este de 1,195 Putem afirma media pretului pe tranzactie a boilor

32 Aceasa observatie este cu mai cazul testului Mann-Whitneyaplicat de noi care ipotezele mod explicit posibilitatca ca cele douá vana-bile nu difere semnificativ sau fie stocastic mai mari sau mai mici.

Este vorba, desigur, de compararea datelor despre pe tranzactie ale ace-(oi sau exprimate in aceeasi monedá aspri-bani).

14 Dupä cum s-a pe tranzactie ca element al este o medie.Deci media pretului pe tranzactie este media imor medii. Dar, pe prejul pe

a putut fi calculat totdeauna pe baza animalelor incluse in respectivatie, deci este media unei preplui pe tranzactie este calculaa pe baza unui

83

www.digibuc.ro

perioada 1739-1775 a fost de 1,195 astfel de estimatie a parame-trului unei populatii, in cazul nostru mediu pe tranzactie a boilor, prin-tr-o singurä cifrä precis indicatä, se numeste estimafie are oanumitä justificare matematicá.

gäsit document nou intrat in circuitul cercetäriipoate duce la schimbarea estimafiei a medici, care corespunderareori cu parametrul real al populatiei totale. Cum se poate dcpäsi aceastädificultate? In afara estimatiei punctuale a parametrului populatii,existä si estimatia unui interval de incredere al pararnetru. Intervalulde incrcdere al unei populatii, dc exemplu, constä din douä cifrelate pornind de la un csantion), care media populatici se cu oanumitä probabilitate precis indicatä.

Cind spunern prctul mcdiu al boilor in perioada 1621-1680 secu probabilitatea 95% in intervalul de incredere de 5,8-6,7aceasta urmátoarele : pornind de la esantionul de preturi ale boilorpentru perioada 1621-1680, cxistä 95% mediu al boilor -luindu-se consideratie preturile reale din acea perioadä - s-a situat

5,8 6,7 In realitate, media a putut fi de 6 sau 6,256,52 etc. Care a fost exactitate pretul mediu, nu putem

existä probabilitatea de 95% ca pretul mediu in fi fostegal cu una din cifrele situate intervalul 5,8 6,7. Afirmatia noasträ estemai putin precisä atunci spunem media unei populatii este egaläcu media esantionului. Dar pierdem din precizie anume dintr-oprecizic aparenta - cistigám cu mult mai corectitudine.

de preturi pentru perioadele de 25 de anitrase din populatii care nu au o repartitie normalä cuprind in cele mai multecazuri mai putin de 30 de elemente, estimarea intervalului care se situeazämediile nu este posibilä. Pentru a avea esantioane mai mari a face posibiläo astfel de estimare, am fäcut o dclimitare a perioadelor, inpentru fiecare existe un esantion de putin 30 de preturi,diferent de numärul de ani ai respectivei perioade. Acestea

3

pentru

Pentru pretul

(anii)

pretuloilor(anii)

1563-16201621-16801681- 17251726-17381739- 1775

1532-17001701-17371738- 1775

Precum a arätat aplicarea testului iteratiilor, esantioanele de preturipentru aceste perioade aleatoare, afara esantioanelor de aleboilor din perioada 1563-1620 a esantionului de preturi in bani ale oilordin 1701-1737.

84

www.digibuc.ro

asa-numita statisticä t", aplicabilä pentrucare nu au o repartitie dar care cuprind cel 30 de elementes-a calculat cä media pretului pe tranzactie al boilor oilor in diverselerioade s-a situat, cu o probabilitate de 9500, intervalele de incredere indicate

tabelele 4 5. Pentru efectuarea calculelor s-a recurs un calculatorelectronic.

4

Media pe tranzactie al

Perioadade icredere

5, 76- 6, 66 774, 67 883,1-1725 17 909, 1087,

1726-1738 8, 03- 9, 29 967, 88-1118, 061739 1775 10, 10-13, 58 12, 22-1637, 70

5

Media protului pe tranzactie-al oilor

PerioadaIntervalul incredere

1532-1700 , , 12 119,68-15 1,751-1737 0, 87-0, 99 esantion

zentativ1738-1775 1, 15-1, 24 - 167 1

Datele din tabelele 4 5 utile atunci se comparä pretulcu alte (de exemplu: impozitele, alte preturi). Pe de altä parte,compararea intervalelor de incredere dacä preturile dinversele perioade au diferit sau nu semnificativ, sensul ascendent saudescendent al variatiilor pretului aici a se veri-rifica dacä mediile a populatii - in cazul nostru preturile - diferäs-rnnificativ, se poate utiliza asa-numitul test z", chiar pentru esantioanecare nu provin din populatii normale, cu conditia ca esantioanele säputin 30 de elemente. Testul statistic mediile diferä cc sens,dar nu indicä care se situeazä mediile, sau de mare esterenta

statistice aratä afara a diferenteleobservate mediile esantioanelor reprezentative din perioadele incluse

tabelul 4 shzt diferente reale existentepopulatii. Exceptiile constau accea cä mediile preturilor pe tranzactie

ale oilor din perioadele 1532-1700 respectiv 1701-1737, precummediile preturilor pe tranzactie aspri) ale boilor perioadele 1681-1725

15 R. Walpole, E. Myers, Probability for Engineers and Scientists, NewYork, 1972, p. 164, 187-189, 192. G. Cramer, Mathematical methods applied to statistics, Prin-ceton, 1946, p. 454.

85

www.digibuc.ro

respectiv 1726-1738 16 raporturile intre mediileturilor mentionate neelucidate pinä la valorificarea unor noi informatii.

rezultatele prezcntate aici nu contrazic pe cele obtinute prinaplicarea testului Sc precizeazä uncle aspecte.

mediu pe tranzactie al boilor a fost mai mare 1681-1725cei 60 de ani anteriori, s-a märit in continuarc in anii 1726-1738

a inregistrat o crestere mai insemnatä perioada 1739-1775.ceea ce priveste pretul mediu al oilor, acesta a variat putin

perioadele delimitate tabelul 5. 0 crestere a mediu pe tran-zactie al oilor, in moneda a epocii, poate fi statisticdoar in perioada 1739-1775, de perioada 1701-1737.

Precizarea amplorii sau mediu de la o perioadäla alta presupunea aplicarea unei metode a inferentei statistice -estimarea intervalului de încredere medii , pe care oprezenta cu alt prilej.

Deoarece pentru secolele XVI - XVII au fost in consideratieperioade foarte mari, rezultatele estimàrii intervalelor de incredere pentrumedii edificatoare special cu privire la pentru care s-auputut lua perioade mai mici. cum s-a evocarea unor metodetistice in acest capitol a avut doar scopul de a atrage atentia asupra unoradin posibilitiltile avantajele statisticii rnatematice in cazul existentei unoresantioane mai mari.

CONCLUZII ASUPRA METODELOR INFERENTEI STATITICE LALACL

Concluziile obtinute asupra evolutiei boilor oilor pot con-stitui credem obiectul unor interesante analize interpreari de fond. Sintpuse in luminä specifice ale evolutiei preturilor animalelor in TaraRomâneascâ, a cäror crestere a avut rolul cunoscut de discutat, nunumai de istorici, dar si de etnografi, folcloristi, lingvisti, economisti s. a.De asemenea, se pot indica unele träsäturi care apropie evolutia

din Tara de evolutia in Balcani in secoleleXVI - XVII de evolutia preturilor Apusului Europei secolul allea. mai lente relativa stabilitate a oilor in raport

boilor, se pot explica prin mult mai mare pe care oile(principala sursä a alimentatiei cu carne a turcilor) o aveau importul"otoman, cu practicile de monopol de apäsätoare.

Fluctuatiile au fost desigur influentate de fenomene conjunc-turale, de politica mai ales de alternarea anilor de foamete"de belsug", de de pace. Nu trebuic scäpate din vedere pro-cesele economice de duratá.

Cresterea preturilor primul sfert al secolului XVIII a fost nu numaiun unui fenomen general european - extinderea spre arevolutiei preturilor" ci manifestarea din cauze specifice a cursu-lui asprului Tara Româneascä. secolul XVIII a preturilor

In aceast preturile, in documentele originale, indicate in1730 cursul talerului a trecut de la 133 de bani la 120 bani.

17 Compararea rezultatelor nu o Intreprindem aici, in seama cititorilor.Trebuie avut in vedere o stocastic alta nu se modnecesar (ci numai unele conditii) mcdie mai mare.

86

www.digibuc.ro

- moneda a epocii - poate fi cu fenomenemonetare (scaderea in argint al talerilor utilizati Tara

scaderea a cursului argintului raport cu aurul) , darintensificarea pe alte piete cele ale Imperiului otoman.

Toat5. problematica cercetäri speciale. Aici potrivitobiectivele studiului nostru, ne vom opri numai asupra unor concluzii

metodologice problema aplicarii statisticii la date istorice lacunare.Prima contributie istoriografici de metodele inferentei statistice

credcm, de lectura oferitetorilor trecutului. Metodele inferentei ajutä criticadistingä intre datele cantitative care problema care trebuie

completate datele care de pe acum demonstrarea unor con-cluzii.

Statistica matematica poate contribui la lectura" datelor istorice can-titative si sensul inlesneste sesizarea continutului ce indica-tori" pot fi mai astfel de date.

Pe de parte, greselile de care cercetätorul neavizat nu-si seamacare ochii ai matematicianului par elementare pot fi inlaturate

prin informarea asupra notiunilor de ale statisticii matematice sau princolaborarea interdisciplinara.

Aplicarea metodelor statistice la datele istorice lacunarepresupune renuntarea la afirmatii categorice, dar lipsite de justificareaobiectiva a informatiilor disponibile acceptarea rationamentelor

probabilistice, care posibilitatile calculateenuntate. Utilizarea acestor metode permite ca date istorice foarte

cunare, a prelucrare prin metode traditionale duce la rezultate nesigure,fi valorificate prin stabilirea unor concluzii cu un Malt grad de pro-

babilitate cu riscuri de reduse. nivelul de incredere" al con-cluziilor inferentelor statistice, cit riscurile de acceptareabazate nu convingerile sau impresiile subiective ale istoricului, ci pe calcule.

In cazul datelor cantitative lacunare, metodele inferentei statisticeaduc istoricului un ajutor esential pentru depäsirea dificultatilor create derutinátatea informatiei. Date istorice cantitative, care pentru cercetatorulhpsit de ajutorul statisticii par cu totul insuficiente inadecvate studiului,pot fi in realitate edificatoare, suficiente, cu conditia de a se apela la statisticä.

In situatia care datele initiale, desi lacunare, stabilireaintervalelor de demonstrarea ipotezelor statistice realizabile,se poate prevedea, cu riscuri de eroare calculabile reduse,

noi nu va schimba concluziile formulate baza informa-deja existente, ci doar le va eventual preciza. Nesigurantade caractcrul lacunar al unor date istorice cuantificate sau cuantificabile

poate face increderii inspirate criterii stiintifice obiective, clare, rigu-roase, ca prezentate cititorilor.

metodele statistice nu pot rezolva singure problemele puse dedatele istorice lacunare in general de datele istorice. Mai acu-mularea datelor istorice cantitative autentice nu este nu poate fi operastatisticii matematice, ci rezultatul activitatii de cercetare si istorica,care cele mai variate metodc mijloace. Apoi, chiar datetorice cantitative nu din adecvate metodelor statisticiitice pentru moment pot fi prelucrate doar prin metodele istorice traditionale.

Concluziile inferentei statistice au, cum s-a arátat, caracter probabilistic.Probabilitatile de explicate, calculate si limitate de obicei la 5%,

www.digibuc.ro

ceea ce un mare avantaj fatä de rnetodele traditionale, dar riscurilede râmin totusi prezente. Pentru a limita mai mult aceste riscuri,rezultatele aplicärii matematice trebuie totdeauna confruntate curezultatele diverselor mctode istorice.

mai cu seamä, metodele statisticii rnatematice si ale celorlalte disci-pline matematice furnizeazä rezultate abstracte, cifre, relatii etc. Interpre-tarea concret-istoricä a metodelor matematice ca atare valorifi-

reconstituirea istorice nu pot fi, cel putin operamatematicii, ci se pot realiza doar inserarea acestor rezultatetatea cunostintelor istorice cantitative si necantitative, prin integrareaansarnblul istorice.

88

www.digibuc.ro

ANEXA

Dezultatele

A

172' -

1701-

1-

1575 -1600

17261750

1701-1725

°r

mediu in

Pre+ pe in-

deaf in

deci

89

www.digibuc.ro

CHELTUIELILE DE TRANSPORT EPOCILEPREMODERNE. CITEVA DATE DIN CONDICA VISTIERIEI

LUI CONSTANTIN BRÂNCOVEANUDE

BOGDAN MURGESCU

in epoca si a telexurilor, maredistante uriase, ne vine destul greu intelcgem pe care

le ridica invingerea spatiului. In- trecut chiar sträbaterea unordistante care azi par derizorii ridica probleme substantiale, uneorimontabile. Astfel, dramatice ale maziliri (urmateapoi de supliciul previzibil), stefan Cantacuzino nu putut refugia de laBucuresti Transilvania era prea mare" 1 Nude un caz accidental, chiar e posibil ca iarna anilor 1715-1716 fifost mai ca altele. Precaritatea rutiere vulnerabilitateain fata intemperiilor de tot felul constituie o cornponentá structural5 a socie-

premoderne. Ion Ghica, care a provocat de marile inovatiiale secolului trecut - ferate, telegraful vaporul aburi descrieastfel comunicatiile din anii tineretii sale: Pe vremile maiincoace, nu existau la nici nici poduri peste &le; la cea mai

de comunicatiile la malurile vadurilor státeau careleca la cite o scadá apa

trece. Vara, era iarna pe caii de mici slabi ca nistesburau cu cu o iutcala de cinci

de kilometri pe pe cind toamna primávara, era desfundatde puteau lua o zi aceia cu vai, chiu, cu

cu bice multe. Cine-si mai aduce aminte de noroiul deun cot din Orbului sau de vestitul Codru-Herti care pocneau picioa-

cailor tipar laatare conditii, oricine se deplaseze dintr-un in altul trebuia

suporte limitele constrinOtoare ale transporturilor epocii, limite astf elrezumate dintre mai buni cunoscätori ai acestei problematici:incetineala..., debitul... slab, nereguraritatea la pretul...mare de cost"

Radu Popescu, clomnilor (ed. C. Grecescu), Bucuresti,212.

2 Ton Ghica, Opere, Scrisori cdire Vasile Alecsandri (ed. I. Roman),resti, 1967, p. 120-121; pentru informatiile lui Ion Ghica despre trecutul transporturilornesti, vezi Costin Murgescu, ideilor la Epoca vol. 1,Bucuresti, 1987, p. 52-54.

posibilul si imposibilul, vol. II,1984, p. 197; pentru utile din Les grandes n

dans le monde - au CongasSciences Historiques par la Commission Maritime l'occasion son

(Vienne, 29 septembre 5), Paris, (mai alestate de Jacques Heers Hermann Kellenbenz).

www.digibuc.ro

In ceea ce ne priveste, a subestima insemnätatea aspectelorde tehnica transporturilor, de ritmuri, amenajäri, profesii

ale acestora, propus doar sä punem valoare citeva informatiicu privire la ultimul aspect amintit, bänesc al transporturilor deIn istoriografia contemporanä faptul transporturile costau

este un adevär general acceptat, dar consecintele acesteisint luate in considerare. Neglijarea acestei problematici se

lipsei unor indicatii cifrire care sä dea un plus de con-cretitudine generale

Mai cuvinte despre izvorul la care vom face apel.Condica vistieriei lui Constantin Brâncoveanu este de fapt un catastif carecuprinde de vistieric 10 a fost marevistiernic Greccanu, fratele cronicarului (1694-1703). Printre plätigäsim eva legate de achitarea diverselor transporturi. Documentul prezintäavantajul toate date de calcul ceea cene scuteste de dificultatile si incertitudinile urmäririi rnonetare

ne permite - pentru intervalul de timp relativ scurt avut -facem comparatii sigure. In schimb, de multe ori mentiunile sint confuze sauincomplete, nefiind indicate ambele care se face transportulsau nefäcindu-se distinctia costul rnärfii, transportuluicompensarea altor servicii ale beneficiarului respective.situatie se modului specific care a fost condica. Astf el,pentru vistierie conta mai rnult unei persoane rostulfi din In aceste conditii a trebuit sä operäm olectie oprindu-ne doar mentiunile suficient de clare. Aceastä severi-tate a fäcut ca numärul de date fie prea mic pentru o prelucrarestatisticä de aceea, ele se cer integrate corpus" mai alinformatillor despre cheltuielile de transport. Totusi, chiar o

nu este posibilä, datele pe care le-am indicatii con-crete despre amploarea problemele ridicate de cheltuielile de transport.

cu transporturile de mara pe uscat, la care se refjoritatea mentiunilor:

istoriografia româneascA, spre deosebire de drumurilorcomerciale, nu a fost cercetat in mod maiau a rut cercetAtorii comertului sare, dar in acest caz aproape informatiile se la

XIX-lea. Pe mai larg sud-est european trebuie semnalat studiulde drumuri al istoricului Ljuben Berov, Transport Costs and Their Role in Trade in

Balkan Lands in Centuries, in Bulgarian Historical Review", 1975, nr. 4,p. 74-9g. Metodologic acesta a optat pentru convertirea datelor din izvoare in g

km, ceea ce oferA avantajul unui numitor comun pentru transportulritelor categorii mArfuri substantiale de comparatie intro preturilediverse geografice. Desigur, acestei metode i se poate reprosa anume de a

cliversitatea conditiilor in care au avut totusi, adevArata estealta, anume extrem de dc informatn pentru secolele - pe care se

acest studiu de pionierat (astfel, doar pentru transportul pe uscat doar8 n entiuni pentru pe apA pink la 1800).

Condica de venituri si cheltuieli a visreriei de la leatul 7202-7212 (1694-1704) (ed.C D. Aricescu), Revisia a arhivelor Bucuresti, (in continuare,

www.digibuc.ro

an. 1698

apr. 1699

inn. 1700

1700

mai 1701

1701

apr. 1703

Date concrete despreCost

nominal g Ag/100km

transportul a 8 000 Istanbul- 205 600 kg) de nedefinitä (pro-babil cereale), in valoare dedin Tara la Camenila (aprox.600

transportul a 220 de -12 kg) de la la Odriiunopol) (aprox. 400 7.transportul a 200 cintare (= 11 300 kg)de de la Bucuresti la Oltenita (62 km);plata insotitorilor nu estetransportul unui car cu (aprox. 1 000 kg)

la Bucuresti (Constantinopol)(aprox. 600 km)

a 250 de cintare de mitH 125 kg) la la

transportul a 16 000 de ocale20 560 kg) la Bucuresti la Odriiu

transportul a 300 cintare unt16 950 kg) de la Bucuresti la Odriiu

5 370 10

150 ,24

25 8 ,56

62 24 ,89

160 ,79

315 9,19

180 ,37

* Am socotit talerul la g calculele condicii mai adesea 1 talcrbani (akçe), in acesti ani 1 0,18 g Ag (conform Osmanli Para tari-

para ve maden hareketinin (1300-1750), Orta Dogu Teknik Vniversitesi(Gelisme Dergisi", supl., p. 38). perioadá, la Liov talerul avea 24,317 g Ag(conform Stanislaw Hoszowski, Les prix Lwow ), Paris, 1954, p. 28).

observatie: transportul din iunie 1700 Constanti-nopol, celelalte date destul de apropiate intre ele, de datelelui Ljuben Berov (11,5 g km 1698 Sibiu Buda,cadrat de 5,7-6,54 g Ag/ 100 km 1616 de la Sofia Dubrovnik

5,4-14 g km in 1787 TolbuhinMentiunile confirrnà faptul cheltuiclile de transport

aveau 2 componente esentiale: carelor inclusiv plata

6 Ibi cm, p. 366.bidem, p. 478.

p. 566.lbidem, p. 622.

p. 630.11 p. -715.

Berov, op. 77.hint transporturile cu carde, nu animale

povari; este posibil ca acestea fi folosite uneori in expedierea banilor sau inzone greu accesibile, dar in casul voluminoase evident erau carde;singurul caz cunoscut din acesti ani transportarea cerealelor pe cai apro-vizionarea moldoveni a Camenitei bfocate polonezi, o cu totultotul (vezi Ion Neculce, Opre (ed. G. .Bucuresti, 1982, p. 386-387). Rolul preponderent transporturilor cu carde aratá un stadiu mai avansat

descris de Tekeli pentru bazat cu preadere pe animalele decai) (On Institutionalized of Cities in the Ottoman

pire - A Settlement Models Approach, in Etudes balkaniques", "III, 1972, nr. 2, p. 52-54;pentru rohil sporit al in Peninsula de celelalte teritorii otomane, vezi

Robert Mantran, dans la seconde moitié Essai d'histoireéconomique et sociale, Paris, 1962, p. 480-481.

www.digibuc.ro

simbria trimisi de domn. patru dintre cazurile amintite maisus costurile defalcate. Astfel, pentru transportul la Camenitacarelor a costat 200 plata insotitorilor doar 170 de

transporturile Adrianopol raportul este mai 125 dela 35 de in iulic 1701 225 de talen la 90 de in apriliede 150 la 30 de

nu se respecta un raport fix aceste douä compo-nici fatä de cantitatea sau valoarea transportate. domnia

a pe posibil, o (probabil subevaluatä) pentrumijloacele de transport (in mai 1701 aprilie 1703 se plata a 1/2 taler

fiecare cintar de mara pe distanta Bucuresti - Adrianopol), ea atrebuit accepte plata mai mari, mai apropiate probabil depretul pietii libere", ca in iulie 1701. Pe piata fluctuatiile chiriiloreran mai mari, ele depinzind de o multitudine de factori dintrecare amintim anotimpul raportul fatä de ciclul muncilor agricole, naturamárfii transportate, graba in care efectuatä deplasarea, conjuncturapolitico-militarä general de forte dintre antreprenori

Variatii la fel de la plata insotitorilor, decisive in acest caznumárul rangul acestora. In general ponderea cheltuielilor pentruinsotitori era mai mare la transportarea unor cantitäti mai mici, maila transporturile man.

Pentru a mai bine ce cheltuielile mai sus,se cuvine sä le raporthm la valoarea márfurilor transportate. Ponderea cheltu-

de transport depindea in primul de natura márfii transportate,respectiv de raportul valoare/vohim (greutate) specific acesteia. Astf el, pentrutransportul banilor era infim: in jur pe distanta Bucuresti-Adrianopol (sau Constantinopol) In cazul untului transportul de la

la Adrianopol cel mult 1000 din pretul de achizitie din TaraRomâneascä La acelasi nivel se prezenta ponderea cheltuielilor detransport pentru animalele vii. Astf el, un lot de 60 iepe, 100 de boi 100de vaci (in valoare 1 500 de a fost transportat pentru 90 de

din pretul de achizitic) 16 Situatia devenea in cazulunor ieftine. a fost zaherea (probabil cereale) la Camenita,transportul a costat de 6,2 ori mai mult de achizitie din Tara

La 100 km dublau pretul. De altfel,du-se la aceste drumuri cu zaherea Camenita, cronicanil oficial al lui Brän-coveanu se lamenta: nu era greul mare zahereana, erachiriia care era o ducä"

Este evident cá asemenea costuri fäceau ca pe uscat transportul unorieftine sä fie deseori prohibitiv. solutie ar fi fost drumurilor

pe avem insä o informatie despre untransport efectuat apá. Faptul nu este de cele mai multe oritransporturile efectuate pentru domnie erau fäcute oarecurn in se

mai la scumpe (bani, obiecteetc.). In asernenea conditii era preferat drumul pe uscat, mai scump,

p. 29, 109, 198, 466, 538, 566, 592, 605, 650 etc.pornind de la in Tara pretul untului

ria Intre 6,6 10 (Condica p. 51, 318, 425, 622, 627, 630, 664, 671, 742),transportal costat - tabel - 0,6 taleri/cintar.

p. 630.Greceanu, don nici lui Basarab Brincovcanu Voie-

ved (1688-1714) (ed. A. Bucuresti, 1970, p. 106.

www.digibuc.ro

dar mai rapid. Tot drumul pe uscat trebuia utilizat cazul celor maimulte dintre livrärile de produse naturale deoarece acestea eraudestinate indeosebi trupelor otomane angajate räzboiul Austria sau cu

directii care reteaua hidrograficá nu permitea transporturi peToti acesti factori - asociati mentalitatea de de uscat a lui

Brâncoveanu a sái - au fäcut ca transporturile pe uscat sä fiepreferate. Totusi, au existat cazuri a fost folosit drumul pe apä. Astfel,transportul a 200 de cintare de (=11 300 kg) de la Oltenita la Constanti-nopol (aprox. 950 km) a costat 120 de (80 de navlul, 40 deplata doi 2,68 g km. Constatäm pe

transportul era sensibil mai ieftin pe uscat, chiar nu se ajungeala un raport extrem de 1: 20 ca Anglia accleeasi vremi Este probabil caacest avantaj financiar - putin important pentru domnitor - sä fifost determinant in optiunile multor negustori. Drumul. apäinconveniente: implica ocoluri substantiale, cälätoriile durau mai mult -ori pentru multi functiona deja principiul cä timpulbani - reteaua a teritoriilor românesti a regiunilorjuratoare este doar partial adecvatä transporturilor de märfuri. Astfel, majo-ritatea au un debit inconstant care le face putin propice navigatiei;din acest punct de doar era accesibilä coräbiilor care puteaunaviga pe n-iare Ca atare, transportul pe putea fi folosit inrelatiile cu Constantinopolul sau cu alte porturi otomane, doar dacä nu era

caz urgent. Pentru toate celelaltc directii (Europa centralä, inte-riorul Peninsulei Balcanice) nu se putea apela la pe uscat,inevitabilele costuri Insistäm asupra acestui aspect deoareceavem aici unul dintre factorii care au intärit permanent preeminenta lumiiotomane in comertul exterior al române, putin cemärfurile voluminoase, ca cerealele, lemnul, pieile etc.

incheierea acestor consideratii se cuvine subliniat un lucru: costurilementionate mai sus - desi ridicate - erau cele pe care trebuia ledomnitorul Tärii Românesti; este de presupus cä negustorii ceilaltiparticulari, care nu aveau aceleasi mijloace de convingere" fatä de 22,

suportau cheltuieli de transport mai ridicate (inclusiv sau taxe de tre-cere). Or, cum remarca Ljuben Berov pentru Balcani, substan-tial al transporturilor, mai ridicat române Europa apuseara,a constituit un factor puternic care a frinat economieimarfare a contribuit la reproducerea structurilor medievale.

Condica . p. 566.Cf. Charles Wilson, ransport as a factor in the history of economic

Journal of European Economic History", II, nr. 2, p. 330-331 o prezso.tarea lui Sir Robert ell la Royal Society 1675). Cazul englez rámtne extrem, el datorin-du-se pe de o parte bunei dezvoltári a navigatiei engleze, de altá parte maria populatiei in Anglia, care animalele furajele fie relativ

Vezi Ehsavet Todorova, River Trade in the Balkans during the Ages, inEtudes balkaniques", XX, 1984, nr. 4, p. 38-50, desi uneori o viziune prea

Este bine cunoscut faptul in unor piete imperfecte detinátorii puteriiprofitá de pozitia pentru a avantaje economice. Astfel, atit feudalii, cit statul,incercau, la noi ca alte párti, diverse cAráturi" gratuitesau la preturi mult sub cel libere. De multe ori impuse stat erau chiarmai apäsatoare, intrucit se distante mai mari.

22 Ljuben cit., p. 98 (se nu cocturile nominale; ci costurile,tate la valoarea märfurilor transportate).

94

www.digibuc.ro

ASPECTE NOI CU PRIVIRE LA POLITICA A LUISTEFAN CEL MARE ULTIMA PARTE A DOMNIEI

.(1490 1504)DE

EUG-EN DENIZE

'Ultima fazá a politicii externe a lui cel Mare, cea care ne intere-studiul de a dupä opinia cea mai

personalitatea militará a marelui voievocl, ajunsä la deplinamatUritate, la apogeu, a strälucit mai mult. fazä, caracte-

de istoriografia noasträ ca aceea a confruntärii cu 1,

consideräm este mult mai complexä determinatä de alti factori la felde care, izvoau din obiectivul principal al intregii

a lui acela al luptei antiotomane.Mare, in lunga sa domnie, a trebuit pe plan

situatii deosebit de complicate periculoase, de veciná-cu mari puteri ale vremii : Imperiul otoman, Ungaria,

influenta dominatia asupra Moldovei. Dintreacestea cea care ameninta in mai grad neatirnarea chiar fiinta

a era Imperiul lucru de care domnul Moldovei a fosttot timpul. Poarta, in tirnpul dpmniilor lui Mehmet al

Baiaiid al a reusit transforme Marea lacimpus controlul asupra de Jos, a in mai multe

spre Europa Centralä, a intreprins sul-tanale de mare anvergurä impotriva Tárii Românesti (1462) Moldovei(1476), cuvint, se afla perioadá de viguroasä expansiune mili-

ce nu era cazul celorlaltor puteri cu care se Moldova.privinta Poloniei, incepind de' pe la mijlocul secolului al XV-lea

deplaseazä centrul de greutate al politicii sale externe din zona Negrecea a Baltice, este confruntatä cu conflictele cu Ordinul teuton

ceva mai cu acelea cu marele cnezat al Moscovei, preferind de aceeao atitudine de neutralitate de Imperiul otoman.

In acelasi timp, Ungaria, amenintatä mai direct de cätre turci",indreptat in principal atentia, tirnpul domniei lui Corvin, cätreproblemele Europei Centrale, iar mai puterii centrale anar-hia feudalá tot mai pronuntatä au sä fie incapabilä de a mai trece la

ofensive de amploare, lirnitindu-se numai la apärarea propriului t ri-

Pentru periodizarea domniei lui Mare in privinta pohticii exte rue a se vedeaA. Boldur, Politica a liti Shfan Mare in Studi cercetAri

vol. 1943, p. 33-68; idem, Marc, al (1457de istorie Madrid, 1970, p. 168; Papacostea, Politica

a lui Mare si ale ci, vol. Vaslui. cel Mare1475, Vaslui, 1975, p. idem, La extérieure de la l'époquele points dc rcpire, in Re roumaine d'histoire", nr. 3, 1975, p. 423-440;

ale in vremca lui lIare, in Revista istorie",tom. 35, nr. 5-6, 1982, p. 607-638.

95

www.digibuc.ro

final acest lucru a devenit imposibil de realizat, feudalmaghiar prabusindu-se definitiv cu dezastrul de la

din momentul a luptei rapor-turile Moldovei cu Ungaria evoluat s-au modificat in functiede atitudinea pe care aceste puteri au adoptat-o, moment sau.

de precum si functie rivalitatea dintre ele inpretentiilor de suzeranitate asupra românesti de la de Carpati.

Schimbarea politicii externe a Moldovei 1470 a provocat opartare de a creat chiar o intre cele Inacelasi timp are o apropiere Moldova Ungaria, consfintita de tra-

din 1475 2, o antiotomanä. Dar cu Ungaria s-adovedit ineficace, mai ales 1484, Moldova este de turci prinsurprindere pierde cele mai importante din sud, Chilia CetateaPacea dintre Ungaria Imperiul otoman, incheiata la scurt timp pier-derea celor pe care o si consfintea , obligat pe

din nou sprijin la regele polon Cazimir al peaccepte chiar depunerea personala a juramintului de vasalitate, la Colomeea,

la 15 septembrie 1485.Din päcate, nici Polonia nu putea si nici nu dorea ofere in impre-

de atunci un ajutor pentru recuperarea celorPacea din 1489 dintre poloni turci 1-a obligat pe celse apropie de Ungaria, care era interesata totusi mod real de lupta anti-otomank ciuda potentialului ei militar tot mai redus. Dar apropiereaMoldovei de Ungaria la ca 1475, o distantare de axul Polonia-Imperiul otoman putea duce la o cu Polonia anulärii

de la Colorneea prelungea starea conflictuala Poarta, inciuda tratatului de cu aceasta intervalul 1486-1489

Constatam in ultimä problema pericolului otomancca a recuperarii celor care aveau o pondere foarte importantätocmai relatiile cu Poarta, au fost factorul care a determinatpolitica aliantele lui Mare in ultima parte a domniei sale.Incheierea tratatului de pace cu Imperiulotoman apropierea de Ungaria au fostevenimente care s-au practic, in acelasi timp dacá primul dintreele ii era impus lui de situatia generalä a momentului, de-al

2 Hurmu7aki, 1, p. doc. Bogdan, lui Stefanvol. II, Bncuresti, 1913, p. doc. CXLVI; Anatol Lewicki, Codex

tomus III, 1392-1501,tomus XIV, Cracoviae, 1894, p. 12-4 13.Hungariac Historica. Acta vol. VI, Dadapesta, 1877, p. 123; V.

Relatitle lui Ungaria, Con7orbiri literare", nr. 12,1905, p. 1 043.

Papacostea, guerre ajournée: les rélations en 1478.en marge texte de Filippo Buonaccorsi-Callimaclurs, in Revue roumaine d'historie", XI,1, 1972, p. 11-12; idem, De la Colomeect la Codrul Cosminului. a Mcldcveila s al XV-lea, in Romanoslavica", XVII, 1970, p. 537; V. Ciobanu,

-XVI, 1985, p. 1.

Papacostea, De la la Codrut p. 535, 11. 3; Gorovei,Autor d la paix moldo-turque de in Revue roumaine d'historie", XIII, 3, 1974, p. -

3' idem, Moldova Casa Pdcii". Pe izvoarelor privind de -otomane, Anuarul Institutului de istorie arheologie A. D. Xenopol i", XVII, Iasi,p. idem, Pacea din 1486. unor ', Revistade iStorte", tom 35, nr. 7, 1982, p. 807-82 1; Gemil,la conclusion de la paix entre la Moldavie et Empire ottoman (1486) et la de leurfrontiare, Revue roumaine d'histoire", XXII, 3, 1983, p. 225-238.

96

www.digibuc.ro

doilea deschideaperspectivaunei contestäri a stärii de fapt createca urmare a primului.

Dar vedem care au fost actiunile lui linia uneipolitici mai mult sau mai putin ostile de Poartk conditiile care el

totusi, tributul anual in conditiile in care cronologia faptelor caatare poate fi discutie pe baza unor eventuale noi desco-

documentare.din 1488 semne clare se apropia de Ungaria lui

Matia Corvin 6, apropiere care se intensificá in anul urmätor - anul päciipolono-otomane - cele douä tári este o colaborare

apropiere convenea intereselor ambelor tári, punind Moldova laadápost de eventuale atacuri din partea Imperiului otoman a Polonieioferind Ungariei importantul sprijin militar constituia Moldova.i rernarcat faptul dintre cele tári erau reluate, practic,

de depliná egalitate, pretentiile de suzeranitate ale coroanci maghiaredoar la un nivel pur teoretic, regii de la Buda seama nu

era o suboidonare a Moldovei, ci doar o colaborare care fieinteresul ambelor pärti.

Noua orientare a politicii externe a Moldovei a fost la incercarechiar de la dar a reusit sä reziste presiunilor venite dinsprePolonia, cit dinspre Imperiul otoman. Moartea a luiCorvin, in prima parte a anului 1490, a deschis problema succesiunii la tronul

de rezolvarea cäreia depindea mare situatiainternationalä a Moldovei. Din cei trei candidati care aveau

ocupe tronul, Maximilian de Habsburg, Vladislav Jagello, regele Boemiei,fratele Albert, rnostenitorul tronului polon, preferabil pen tru

Stefan era primul, care putea impiedica o uniune UngariaPolonia, domnul Moldovei nu a intre cu acesta sä-iofcre sprijinul säu Observind lui Maximilian compromise,Stefan oferit sprijinul lui Vladislav, care beneficia si de acordul nobilimiisi a reusit finalmente sä rege al Ungariai 1490, a provoca ouniunc dinasticä cu Polonia.

Situatia tulbure din generatä de criza dinastick a fost favo-rabilä pcntru initierea unor interventii din polone otomane. Inceste s-a putut verifica cu toatá claritatea atitudinca lui

Mare impotriva axului de interese polono-otomane. ce ar primävara si vara lui 1490, cererile de ajutor venite din partea lui

Albert Stefan a intreprins in acelasi an o campanie militará sudul

6 In acest an, Matia Corvin aprobl vinzarea de arme (Hurinuzaki, Docum; V. op. cit., p. 1 046; N. Grigoras, Mare, Iasi,

1982, p. 224) brasovendor privilegiul de a nu mai face serviciul in altecu Moldovei si Tärd Românesti.

Semnificativ in acest sens este faptul la 29 iunie 1489, Matia Corvin trimitea 500de ducati ca dar de unui fiu al lui (A. Veress, Acta et epistolae

Hungariaeque Moldavia et Valachia, vol. I, 1468-154 0, in Fontes R rumtomus IV, 13uclapesta, 1914, p. nr. 37).

Monumenta Hungariae Diplomataria, vol. XXXI, p. 4-5; Johann Tichtel,T des Wiener J. T. aus Jahren 1477-1495, in Fontes Rerum Austria arum.Scriptores, I, Viena, 1855, p. 54; I. Stefan Mare i Cerce-- 1929- 1931, p. 354-355.

Jószef Garbacik, Materialy do diplomacji P z 1436-1516) (Materiale pentru istoria intre 1486- 1516) (Codi ele de la

Zagreb), Wroclaw-Kraków, 1966, p. 12- 17.

c. 91 97

www.digibuc.ro

Poloniei, in Pocutia contribuind astfel la esecul incercärii Alber tde a dobindi, cu forta armelor, coroana Ungariei.

Actiunea a lui era destinatä uniunea personaläcele douä regate vecine, care ar fi oferit Poloniei mijlocul mai sigur

pentru rezolvarea, in sensul ei traditionale, a raporturilorMoldova. Incercarea de a preveni aceastä primejdie este sensul principal alcarnpaniei intreprinse de Pocutia. In timp, asä limiteze pericolul polon o coalitie rnarele cneaz al Yoscovei,Ivan al cu hanul tätarilor din Crimeea

Dar simultan arnenintare Poloniei la adresa Lngariei si Moldovei,s-a fäcut simtitä o amenintare dinspre sud, maiprimejdioasä, venitädin partea Imperiului otoman. Turcii au sä profite de främintáriledin Ungaria, pentru a-si extinde stäpinirile dauna acestei täri. Astfel,.inseptembrie 1490, trupe otomane in sudul Ungariei, in zona 12,

octombrie este atacatä Bosnia 13, februarie 1491 au noi atacuriotomane in Mavei si Belgradului 14, in toamnä turcii atacä in Banat

ajung apropierea in decembrie 1491 ianuarie 1492au puteinice lupte Bosnia in jurul Belgradului, Pavel Chinezu reusindcu eforturi pe atacatori

Care erau in situatie relatiile dintre Moldova si Poartä, primaaliata pe care turcii o atacau cu &neinteles ele

fi de neincredere incordare ciuda existentei unuitratat de pace, puteau degenera usor in ciocniri armate, de amploare mai

sau mai mare, cum s-a de dintr-o scrisoaretrimisä de hanul Mengli Ghirai, lui Ivan al mai 1491,

sultanul deplasase zona Albe, deci sudul Moldoveitrupe 40 000 70 000 de chiar aceastäni se pare dcstul de exageraiä, totusi ea dovedeste importanta strategicä aMoldovei raporturilc de putere din sud-estul Europei atentia pe careImperiul Otoman o acorda tärii românesti de la de 'Carpati.

In vara lui 1492, sultanul Baiazid al a adunat o mare arrnatäpe care a conccntrat-o la Sofia de a Belgradul a da, peaceastä cale, o puternicä loviturä 18 fata acestei situati deosebitde periculoase, care le putea ameninta direct, Wile române nu au ezitat

lo V. op. cit., p. 046- 047; I. Stefan Bucuresti, 1925,p. 213.

11 K. V. Bazilevici, P a statului a doua aal XV-lea, 1955, p. 205-233; Papacostea, De la Colomcea la Codrulp. 539.

Antonius Bonfinius, Rerum Hungaricarum decadcs libri XLV abgcntis ad annum Lipsiae, 1771, p. 690; I. Hategan, Pavel Chinezu - uncdt r al in Revista de istorie", tom. 32, nr. 10, 1979, 1 905- 1 906.

13 Franknói, Hunyadiak a kora (1440-1526) (Epoca Huniazilor aJagellonilor), A Magyar vol. IV, Budapesta,196, p. 355.

14 I. cit., p. 1 906.15 Ibidem.

Ibiden , p. 906-1 907; L. Thallóczy, Joycza ) -1527 (C partium Regno Hungariae adnexarum pidumJaj za , m lfonumenta ca. Diplomataria, vol. XI, Budapcsta, 1915, p. 157.

17 dzplomaticcskie snosemi Rossii s Ied. T. h. Karpov, Sankt Petersburg, in Sbornic Imperatorskago istoricesk g

vol. p. 110- 114.18 Ibid p. ; Donado da Lezze, Historia (1300-1514), publicatk adnotatá

o introducere de I. Ursu, Bucuresti, 1909, p. 190-191.

www.digibuc.ro

actionezc din nou impreunä, cel Marc,Báthory, voievodul Transilvaniei, lui Vladislav al II-lea un ajutorde 20 000 de oameni Mai mult decit atit, cum dintr-un raport albailului venetian de la Constantinopol, Geronimo Marcel lo, din 15 iunie 1492,

a refuzat acorde prin Moldova hoardclor tätare pecare sultanul dorea le arunce asupra Transilvaniei Ungarici Poatetocmai din Baiazid al II-lea, ce a renuntat la intentia dea ataca Ungaria licentiat armata, a trimis atace Albania

Moldova, expeditia din Moldova terminindu-se cu un dezastru 21De fapt, atitudine antiotomana a lui moment inUngaria se afla mare pericol imprejurarea Vladislav al

II-lea a confirmat domnului Moldovei, la 18 aprilie 1492, asupracetatilor Cetatea de

In 1493, dintre turci unguri apar chiardespre o in Moldova 23 In aceste conditii,Stefan, ca si Calugárul acorde ajutor lui Vladislav alII-lea, mai ales in luptele din jurul Belgradului, desfasurate in decembrie1493 ianuarie 1494 dar o importanta diplomaticapentru a atrage Lituania cneaz Alexandru la lupta antiotomanä.In acest sens, intre 1493 si 1496, Mare Alexandru areun schimb de solii25, dar rezultatul nu a fost asteptat, deoarecemarele cneaz nu dorea sä o diferitä de cea a frateluiAlbert, regele Poloniei, situatia care se afla stare de permanentconflict Ivan al al Moscovei din Crimeea.

In anii urmätori, 1494 si 1495, Stefan politica de aliantacu Vladislav al II-lea, aflat in turcii, fapt cede bani pe care vistieria ungarä le acum dornnului Moldovei Inacelasi timp, Mare, desi se afla in raporturi destul de bune cutátarii din Crimeea nu intelegea le permitä acestora, care laerau vasalii Portii otomane, prea tare puterile crestine, mai alesin Lituania, care, potential, puteau deveni aliati pretiosi in lupta antioto-

Astfel, se pare cä in 1495 ostasii au de un atac tätar orasulBraclaw (Breaslavl), cum din spusele unui sol al lui Ivan alla curtea rnarelui cneaz Alexandru

Dar tot acesti ani in jurul Moldovei incep se adune tot mai multica urmare a complicatiilor politice internationale a

A. Bonfinius, op. cit., p. 723; N. Orghidan, Ce spun cronicarii despreeel Mare, Craiova, 1915, p. 77; A. Lapedatu, Vodd 1482-1496. Monografie

Bucuresti, 1903, p.Hurmuzalci, VIII, p. 28, doc. XXXII.A. Bonfinius, op. cit., p. 723.Hurmuzaki, Documente, II, 2, p. 327, 364; A. Veress, op. cit., p. 43-45, doc. 39.

23 V. Pârvan, op. cit., p. 1 052.Hurmuzaki, Documente, VIII, p. 29, doc. XXXIII.

25 II, 2, p. 354, 380, 381-382, doc. CCCXI, CCCXII, CCCXXXVII,CCCXXXIX; I. Bogdan, op. cit., II, p. 383-390, 390-396, 396-40 1, 1-408, doc.CLXXI, CLXXII, CLXXIII CLXXIV; N. r, vol. IV, Bucuresti,1937, p. 225-226.

20 Hurmuzaki, II, 2, p. 364-365, doc. CCCXXII.27 vol. XL1, p. 166; Gh. Duzinchevici, moldo-poton din 1497.

Critica in Studii materiale de istorie medie", III, 1975, p. 22; Al.Ware si Hoarda d Aar, in idem, Hoarda de Aur 1241-

hen, 1983, p. V. A. istorii v_aimny h otnoseni Turpi - XVI, vu., Moskwa, 1887, p. 122, 131, 134.

Sbornic, vol. p. 238.

99

www.digibuc.ro

ciocnirilor de interese din zonä. otoman era oarecuminhibat incercarea de a intreprinde o mare campanie la nord dedeoarece se temea de o posibilä expeditie a lui Carol al VIII-lea,de Djem Sultan, impotriva sa, in schimb aspiratiile politice ale fratilorJagelloni se profilau contradictorii destul de periculoase la adresa Mol-dovei.

Acest lucru a iesit in evidentä cu ocazia congresului de la Lewocza, din1494, la care au participat principalii exponenti ai dinastiei jagellone.

probleme majore au fost discutate aici anume: organizarea uneicampanii antiotomane - mai ales cä era posibilä o colaborare curegele Frantei, al VIII-lea, care preconiza, cucerirea regatuluinapolitan, o debarcare Peninsula 29 obiectiv cu care toatälumea a fost de acord, dorinta lui loan Albert de a readuce Moldovasituatie de vasalitate fatá dc coroana prin aici, inlocul lui Mare, a fratelui Sigismund, rámas nici oAcest al doilea obiectiv venea contradictie flagrantä primul, luptaantiotomaná imposibilá fárá concursul Moldovei lui acelasitimp, a resuscitat vechea rivalitate polono-ungarà cu Moldova,Vladislav al opunindu-se categoric la velcitätile fratelui s5u.

Deocamdatä Polonia, cit nu eran delocse lupte cu turcii, ci dimpotrivä, sä ajungä la o pace cu ei,

prima va realiza 1494 iar cea de-a doua in 1495In acest timp Mare a adoptat o atitudine de expectativä

continuind sä se pregäteascä, atit pe plan diplomatic, militar,pentru o eventualä confruntare care ar fi putut fi implicate, simultanseparat, Polonia Imperiul otoman. Astfel, ultima solie 1496la cneazul Alexandni al Lituaniei, condusä de Giurgea vorniculdiacul, a recurs chiar la cu o posibilä colaborare moldoveni

turci, cu scopul de a obtine adeziunea acestuia la antiotomanä.Stefan aräta a trimis o mare solie la turci acestia fac intensemilitare la sudul Dunärii 32, lovitura fi indreptatäMoldovei, a chiar a Lituaniei. El spunea, de asemenca, cä existätimpul necesar, in cazul incheierii unui tratat moldo-lituan, ca solia trimisäla turci fie din drum, dar este foarte posibil ca trupeleotomane atace numai Polonia si Lituania Dar si in ciuda clareamenintäri, Alexandru, cum am mai arätat nu a putut fi atras la luptaantiotomaná.

Situatia deosebit de complicatä creatá jurul Moldovei, caurmare a tendintelor expansioniste ale marilor puteri ale vremii, a cunoscutun moment de intensitate in 1497, atunci tara româneascä de la

de Carpati s-a aflat situatie foarte doar cu celedin anii 1467 1475 - 1476, cu o deosebire anume posibilitatea

29 Papacostea, ale Moldovei vremeap. 633.

A. icki, op. cit., p. 416-4 18; Joanes Herbertus de Fulstin, Chronica sive historiaecompendiosa, Basileae, p. 338.

31 A. Bonfinius, op. ca., p. 749- 750; J. de Hammer, Histoire de l'Empire ottoman,tome IV, Paris, 1836, p. 40-41.

32 Cronicarii italieni Marino Sanuto Domenico Malipiero ei 1496 sul-tanul Baiazid al a trimis 1 000 de ieniceri in zona Cbiliei Albe pregátesteo mare (M. Sanuto, I Diarii, I, col. 295; D. Malipiero, Annali veneti clall'anno 1157al 1500, n Archivio storico italiano", tomo VII, parte I. 1843, p. 152).

L Bogdan, op. cit., II, p. 396-401, doc. CLXXIII.sus nota 25.

www.digibuc.ro

de a se afla - pentru prima in timpul dornniei lui cel Mare -atacatä simultan pe fronturi. Moldova putea deveni teatrul de con-fruntarc dintre poloni turci, confruntare ce se din 1494

care ar fi aruncat tara viltoarea unor evenimente al caror final era greude preväzut.

Pe de o parte, turcii din unor fortemilitare destul de importante la de Jos,

polon, iar pe parte, militarediplomatice de mare anvcrgura, cu scopul de a Caffa, Chilia

Cetatea fine, cel Mare informatii de la arnimitinobili maghiari conform Albert se ca, a-iataca pe turci, porneasca impotriva Moldovei pentru a-1 din domniecu fratele Sigismund 36

In conjunctura foarte periculoasa care se crease, Marccu dar cu ingrijorare másurile luate de Albert vedereapeditici antiotomane. Cu interes deosebit nu-i putea fi indiferenta

otomane de la gurile prin urrnare, eracontribuie efectiv la succesul acestei intreprinderi. Ingrijorarea

de proiectele regelui este de faptul cl se angaja participe laexpeditia antiotomana numai cind armatele ar fi ajuns la ChiliaCe tatea loan Albert un drum care ocoleascaMoldova prin Nistrului la atingerea obiectivelor propuse Era o

de precautie absolut necesarä, pentru a evita consecintcle ruperiipremature a cu otomanii pentru avea motive la

caracterul pur antiotoman al planurilor lui Albert.Dar, ciuda indoielilor chiar a banuielilor pe care le avea

privinta planurilor lui Albert, el spera acesta va totusi, numaiturcilor era participe cu toate fortele sale la

campanie de reusita ar fi depins redobindirea celor dinsudul Moldovei De fapt, un atac polon impotriva Moldovei acele im-prejurari ar fi reprezentat o cu grave repercusiuni asupraPoloniei, Mare, la ca multi dintre nobilii poloni, putea cugreu imagineze Albert ar in mod deliberat o astfel de

De aceea, pe de precautie absolut necesare adoptatede de el a avut, o atitudine anti-

destul care s-a rnanifestat in vara lui Probe lepe care le vom aduce sprijinul acestei afirmatii vor dovediconstanta politicii antiotomane a lui Mare chiar momente demare un atac rnasiv din partea Poloniei era foarte posibilde fapt, s-a declansat.

In rind, trebuie subliniat faptul tratativele asupra alegeriidrumului de a oastei polone asupra conditiilor in care domnul

zdynskizgo w ale tinuturi1or din Republicii polone dinArhiva ordinului bernardinilor din ), IN, 1883, p. 152.

Bernard Wapowski, Vopovii 1480-1535,Rerun? tomus Cracoviae, 1874, p. 25; Nicolae Costin, Rd boinl

Stefan Vodd Lesesc, in Mihail NogAlniceanu,si Valahiei, tom T, ed. a 1872,

B. Wapowski, op. p. 22-23; Martin Cromer, de et rebutsXXX, Agrippinae, p. 440 urrn.; Grigore

Moldovei, P. P. Panaitescu, ed. a II-a, Bucureti, 1958, p. 109.M. Neagoe, Stefan , Bucuresti, 1970, p. 232; Duzinchevici, art. cit.,

p. 19.

101

www.digibuc.ro

Moldovei sä colaboreze cu regele erau incheiate inde a se pune in mars, de la Liov, oastea polonä

De asemenca, demn de rernarcat este faptul luniale anului 1497, a inspectat din sudul Moldovei a aproape

la. Vaslui, 25 februarie 20 martic, fapt atestat de documentelepe care le din aceastä localitatc 41 Aici trebuie arätat Vasluiul me-dieval a avut, datoritä pozitiei lui in centrul Moldovci,cel Mare un rol politic militar. Vasluiul a fost de concentrarein repetate rinduri a ostirii, care aici putea manevreze pe directiiinterioare. cel Mare s-a aflat aici ori de cite ori se prevedeau posibileevenimente militare la de sud ale Moldovei 42 acela5i timp,cum aratä cronicarul Wapowski, o oaste moldove-neasc5. putu mai mare din din Dete sä

armele pentru sotiilor copiilor. Patruzeci de mii deosteni

Atitudinea amenintätoare pe care o adoptase de turci,cä Albert nu va comite enorma gresealä ataca pe ci se

va respecte stabilite in cursul tratativelor anumai impotriva otomanilor, este doveditä de afirmatia pe care o

Cronica In anul 7005 (= 1497) au venit Albertcraiul cu ostile sale asupra lui Stefan voievod, se duseseturcilor. ns.) Aceastä afirmatie a fost sesizatä istoriografia

din cite cunoastem noi, doar Duzincbevici care cá atacullui Albert l-a surprins nu atit ca militarä, elpregätit in acest sens, ca decizie care schimba in dateleproblemei Oricum, chiar de atacul polon concentrasearmata la Roman 46, centrul Moldovci, unde avea posibilitatea mane-

Fr. Jan" O'bra i Jagirllohc...ykow (1492-1506)(Domnia jagellonilor Albert ...), , 1, p. G.art. cit., p. 9.

Istoria lui fan Ware n amulu aicuresti, 1904,p. 230; N. Grigoras, op. cit., p. 235, Savu, Mari. Campan Bucuresti,1982, p. 187.

op. p. 102- 122, doc. LIV - LXVI; DocumXV, A. Woldova, -col. II (1476-1500), Bucuresti, 263-281, doc.

-265.Pentru rolul Vasluiului in vremea lui Stefan Mare si mai ales pentru pozitia sa de

bastion in fata unor venite din sud, exclusiv otomane, a seluptelor neatirnare, p progres

in Vaslui. fan Mare, 1475, Vaslui, 1975, p. 113 si Alexandra Andronic, Ri aPopescu, voievodalä in XV I, Anuarul deistorie arheologie A. XVII, Iasi, 1980, p. 585-589; op. cot.,p. 101.

B. Wapowski, op. cit., p. 27.Arhiva a României", tomul III, Bucuresti, 1867, p. 9;

la Ureclzia, texte slave traducen note de loan Bogdan, 1,p. 177 si 227; inedite are de adunate publicate traducen

adnotatiuni de Bogdan, 1895, 125; din s -XVI publicate de loan Bogdan, editie completatä de P. P. Panaitescu, Bucuresti,

p. 1 181.Gh. art. cit., p. 25.

46 C. Rezachevici, D. Compania lui Ware din 1497loan Alb din Codrul Cosminului, in Tile din a poporului român,vol. 3, 1975, p. 56; M. D. Matei, L. Problem istorice in for i-

de la Roman, in Studii materiale de muzeografie1, 1968, p. C. Andrcescu, a vr Mare,

in Cer , I, 159 urm.

www.digibuc.ro

vreze pe directii interioare, deci impotriva unei eventuale agresitmi otomanecare ar fi avut ca pretext tocmai atacul polon.

Atitudinea antiotornanä a lui Mare este printrealtele, de informatiile cu privire la preg5tirile militare febrilede birci la sud de Dunäre in zona celor Chilia Cetatea 47.Turcii, primävara vara lui 1497, aveau in mod sigur despre

care acum incepuserä sä rialitate, ale rcgelui polon,stcau atitudinea ostilä a si dorinta acestuia de acupera cetäti aceca se pregäteau pentru o eventualä ciocnirede mari proportii. Ei trcbuiau fie Albertsi cel Mare ar fi actionat unit, sau daca primul 1-ar fi atacat al doilea,

cazuri interesele Imperiului o ornan puse joc.la 13 iunie 1497, Alcxandru al Litumiei, ajutorul lui

Ivan al cä turcii au trimis trupe nurneroase la Citat a 48,

iar vara aceluiasi an, Radu Marc, domnul Tárii Rorrânisti,scrisoare adresatä ae concenträrile de trupe otomane de

la.sud de Dunäre, nu erau indreptate a ciscop ajutorarea lui cel Mare ajutorare care vom vedea in ce conditiis-a vinetianul Marino consemneazä stiri, datmd diniunie, octombrie decembrie 1497, conform a trimisde ieniceri la Chilia Cetatea Albá, precum o 17 vase dc luptä

interesantä, dcsi greu de clarificat pe este aceeatot pentru luna iunie atit de Sanuto, cit de Malipiero. Ei aratá

la 19 iunie 1497, a venit la Venetia un sol al sultanului care a inforrnatturcii au obtinut o in Persia un pasä de-al cuceritmai multe locuri alahia" Este adevärat cä la secolului alXV-lea sau la inceputul secolului al XVI-lea pasalele turcesti de la granitäau cotropit párti din teritoriul Rornânisti 52, de fapt nistede-a lungul dar probabil acest lucru nu s-a intimplat 1497pentru altfel Radu Mare nu ar fi scris, vara aceluiasi an, brasovenilor,linistindu-i privire la intentiih otornanilor, pe de alt5. parte celecronici venetiene pe care le avem in edere termenul de alahia este folositpentru Moldova, numai Transalpina pentru Tara

titlu de considirdm aceste dacä au in primaparte a anului 1497, nu s-au putut face in dauna Moldovei chiarele nu s-au informatia totusi, puternica stare de dela de Jos si chiar existenta unor eventuale ciocniri intre moldoveni

turci.Atitudinea antiotornanä a lui este editä starca de per-

neincredere ixistentä intre turci chiar ceAlbert a atacat mod deschis In acest sins scmnifica-

S. N. ris The of 2 in y ni,erqity of IllinoisPress, 1948, p. 55-56.

A. Boldur, eel p. 67.I. Bogdan, pri Ta i R n

secolul XV I, Bucureti, 1902, p. 131; Gr. G. Tocilescu, 534 ist edin Tara Moldova are la Aidealul 1346-1603,

uresti, p. 178 180; A. R 1495-1508, in vol.B Bucureti, 1916, p.M. op. -737, 800, 809 846.

, col. D. op. ca., p. 154.vol. Bucurcsti, 1962, p. 19.

Gh. art. p. 13, 18,

www.digibuc.ro

tive informatiile oferite cronici otomane. Astfel, Cronica anonimda Baiazid pc a indus mod voit pepoloni temerea putea face lucru cu turcii, cronicilelui Sa'adeddin Hodja efendi, Mebmed bin Mebmed Kodja Husein

frica de puterea otornane 1-a determinat domnulMoldovei sä-1 pe regele polon ajutorul turcilor

din informatii tot cc este limbajul alambicat spe-cronicilor orientale, un lucru mod cert anurne, neincrederea

pe care turcii o aveau fata ce din multe altepasaje pe care spatiul ne le aducem discutie.

Oricum, ni se pare faptul ce Albert a atacat Moldovanu se mai putea pune problema unei confruntári Imperiul otoman,

ceruse ajutor, printre turcilor, acestia au foartecircumspecti Domnul a avut putini ostasi turci incampania din 56, acestia regeleAlbert nu in pusä cale de autrimis Moldova un corp oaste mic, mai mult cu rol de decît

luptatoare, sä intervina, la caz carele tineau sudul Cu toate acestea turcii, nedorind

dar nici acordîndu-i incredere, i-au dat numaiun ajutor cuprins 600 si 2 000 oameni, condusi Nasuch-ben-oglu

Mena Sultin id-han (Cronica a sultanuluiin Cronici r vol. I, Sec. XV s c.

I II, ed. Mehmet, Bucur sti, p. 137-Sa'adeddin Mehmed Hodja efendi, (Coroana istoriilor), Cronici

ml. p. 329-330; ve'l-ahbaribidern, p. -409; Kodja Husein, rninunate),

p. 405.Probabil otoman, care a in Moldova cu intentia declarata

sprijini dar, fapt, obiectivul a emlutia atransmite informatii in util in profilárii unei amenintäri, cuprmdea intre 600si 2 000 de ostasi. Astfel, vorbeste de 2 000 veniti ajutorul lui(op. p. pe care si Unrest um, la N. Acte

fragmente, vol. III, Bucuresti, p. . Cronica a sultanului alsultanul trimis oaste de 200 000 spre Moldova, dar aici a

numai un detasament I, p. 138). Cronicarul Sa'adeddm socotesteajutorul lui a venit doar un emir 600 de -ni 330),

Mehmed 6 000 probabil din un zero la cifra 600p. 409), Kodja el cifra 600 p. Pentru pro-

a se mdea C. Reiachevici, D. art. ca., p. 51. Dar si posibilitateaca ostenii fi fost trimisi ci ft fost angajati ca mercenari

afirma Miechowski (...Turcis praetio deChromca Scriptons Rerum tomus Cracoriae, 1874,

p. 261-262; I. Ursu, Relatiunile Polonia la moartea lvi Mar ,Piatra Neamt, 1900, p. este destul de limpede faptul nu abeneficiat in 1497 ajutor otoman concret; in mai caz, miculfie a fost trimis de sultan, fie a fost angajlt de domnul Moldovei, a reprezentat doar unsprijm polondor otoman nu va fi niciodata de acord o

a Moldova.L. Kolankowski, Dzi Ksiestwa Litcwskicgo za Jagiellohow (Istoria Marelui

Principat al Lituamei in bmpul Jagellonilor), I, Warszawa, 1930, p. 432; idem, Polska. polstyczne (Polonia Jagellondor. Istorie 1936, p. 159; Ludovici

luberonis, de rebus suo ab anno Christi usquead annum in Pannonia et fimtimis regionsbus gestis, in Scriplores Rerum Hun-

ed. G. tomus 11, Vindobonae, 1746, p. Duzinchevici,art. cit., p. 18, 67.

Leunclavius, sultanorum othmanidarum, Francofurti, 1596, p. 188;Nicolao Schmitth, ottomans- a capta epitome principum tur-

I, Tyrnaviae, 1760, p. 64.

104

www.digibuc.ro

Acest corp a avut rolul de supraveghetor permanent al dommiluiMoldovei de observator, la fata locului, al evenimentelor, spre a se latimp ce Poarta stâvilirii ostilor spreMarea Neagrá, s-ar fi ivit eventualitate. In asteptariarärii acestor evenimente, turcii intäriserä cu oaste armament Chilia siCctatea i concentraserà la Dunâre numeroase militare gata deinterventie in Moldova.

Dar cum am turcii bânuiau pe le eradusman, la si in ciuda pe cerusepartial, din partea Portii, pe acestia intentii dusrnänoase laadresa sa, gata profite de situatie favorabilä pentru a lovi inMoldova. De aceca, perioada urmäririi retragerii armatei lui Albert,Stefan a importante militare sudul pentru a face fatáunni eventual atac masiv prin surprindere al otomanilor Starea de ne-

ostilitate dintre turci, care s-a simtitä in tot cursulanului 1497, rezultä din pe care a fäcut-o principalului aliatdin acea vreme, lui Vladislav al II-lea, de a insista, la dieta imperialä caretrebuia la Freiburg, vederea trimiterii unor ajutoareromâne, amenintate continuare in modul mai gray de Imperiul otoman.

aceastä a domnului Moldovei, a dat instructiunisolilor säi trimisi la Maximilian I la electorii imperiali intrunitiin dietä, sä arate pericolele la care supuse române din partea turcilor

mai ales paguba de Moldova prin pierderile Chiliei Cetätii AlbeCredem din toate cele expuse aici, referitoare la evenimentele

anului 1497, rezultä in ciuda confruntärii majore cu regeluiAlbert, a tmosfera de incordare si neincredere dintre cel Mare si

Imperiul otoman a continuat sä se manifeste, cu mai multä sau maiputere, a continuat considere ca principal salePoarta spre aceastä concluzie neevenimentele anterioare, cele care au urmat tragediei din acest an, eve-nimente care demonstreazä dorinta domnului Moldovei a lupta,

impotriva turcilor. Chiar atunci va ataca Polonia sau va permiteturco-tätare o devasteze, Stefan va face acest lucru cu intentia

a demonstra regelui principalilor factori politici poloni cä luptatriva pericolului otoman, care-i ameninta pe toti deopotrivä, era cea maiimportanta aceastä nu putea fi dusä cu ajutorul Moldovei

nicidecum prin ingenuncherea ei.in acest sens tocmai evenimentele care au Astfel,

ce prima parte a anului 1498 a permis turcilor atace sudulPoloniei 61, fapt pentru care se pare cä a primit toate insemnele pe caremod obisnuit le Poarta pentru investiturä sau recunoasterea domniei 62,el a revenit foarte repede la atitudinea sa traditionalä, a doua aaceluiasi an de facto 63, la tratatul polono-ungar la 13

Gli. Duzinchevici, art. cit., 56.II, 2, p. 389-391, doc. CCCXLVIII.

I. Ursu, Ware, Bucuresti, 1925, p. 247-252; N.IV, p. 235; A. ccl Mare, p. 292-295.

b2 S. Gorovet, Casa P n", p. 650.I. Ursu, Mare si ti rcii, 1)14, p. 162; Ion pMoldova i Trans .tefan Mare, vol. re la fan

Mare, Bucuresti, p 235; V. , op. p. 90-91.

105

www.digibuc.ro

la Cracovia, tratat care prevedea formarea unei ligi antiotomane 64 Mai multStefan a trecut la executarea unor actiuni militare concrete la

inceputul lui 1499 resturile unei armate otornanc care dinPolonia sub conduccrea lui Bali bei la putin aceasta nimicind ogrupare tátarä de 6 000 care incercase treacä prin Moldova 66Ca la aceste actiuni, sultanul a ordonat, la sauinceputul verii lui 1489 atacuri, de amploare, impotriva Moldoveisi a trimis chiar o flotä aceastä directie 67, probabil pentru a Chilia

Cetatea pe care le credea arnenintate.Dupä incheierea trahtului de pace cu Polonia (12 1499) care

prevedea, printre altele, colaborarea lupta antiotomanä, Mare,pe o intensä activitate 69, §i-a continuat actiunile militare,profitind de data aceasta de conjunctura care se crease, adicäde confruntarca turco-venetianä dintre 1499 si 1503, confruntare care au

implicate pe rind alte crestine, ca Spania, Franta Ungaria.Astfel, profitind dispersarea fortelor otomane, nu a ezitat,

1500, refuze plata tributului trimitä pe vornicul Boldur ataceChilia Cetatca Ceva mai este posibil fi avut ociocnire turci moldovcni 71, timp, impor-tante forte militare regiunca pentru a putea actiona pe directiiinterioare impotriva unui eventual atac al turcilor dinspre sud, siimpotriva unui atac al tätarilor, care prädau dcja pärtile sud-estice ale rega-tului polon. acelasi an 1500, septembrie, a atacat din nou peturci reusind le smulgä trei teritorii, probabil capete de pod cucerite, asacum am arätat mai sus, la nord de si zona Cetätii Albeoctombric a o condusä chiar de un alsultanului de doi sangiacbei, care au murit in luptä

Dar, lipsa unor diplomatice a unor actiuni viguroasecoimme putcrilor interesate lupta antiotomanä, a devenit el

mai circumspect, cäutind sä nu räminä singur in fata Imperiului otoman.

Dogiel, diplomaticus Potoniae ducatus Lituaniae, vol. I,1758, p. 86 89, Hurmuzaki, Documcnte, II, 2, p.

CCCLVI; J. Garbacik, Mat rialy..., p. 49-55.M. Sanuto, op. cit., II, col. 394-395 562; D. Malipierc, op. cit., p. 162; M.

Miechowski, op. ca., p. 263; B. op. cit., p. 36; Johannes de Tracta-chronicae minorum observanciae a tempore Constanciensis concilii et spocialiter

de provincia Heinrich Zeissberg, in Archiv österreichische Geschichte, XLIX,nr. 2, p. 1-422; I.p. 30; Ion C. Chitnnia, Cronica lui (versiunea g a Schcdcl),

1942, p. 70.lui Andrea Gritti, din Constantinopol, de la 1499, in Hurmu-

zaki, Docum p. 30, XXXV.M. op. II, col. 1 929.Hurmuzaki, Do-umente, II, 2, p. 439-444, doc. CCCLXXI; I. Bogdan, Documentele

lui Mare, II, p. 15-4 CLXXVIII.Pentru la fel ca pentru alte amänunte cu privire la politica

a lui cel Mare, a se vedea studiul nostru Mare otomano-din 1499-1503, Revista de istorie", 1, nr. 10, 1988, p. 977-991.M. Sanuto, op. cit., col. 288, 567, 635, 684, 14, 879, 628; Radu Rosetti,

mica intregire la istoria lui Mare, Academia Memoriile SectiuniiIstorice", seria III, torn XVI, 1934-1935, p. 45-58.

71 M. Sanuto, op. cit., III, col. 13.72 Ibidem, col. 288; Hurmuzaki, Documente, VIII, p. 31, XXXVII p. 30-3 1,

doc. XXXVI.M. Sanuto, op. cit., III, col. 927.Ibidem, col. 1 240; I. Ursu, Mare turcii, p. 163; Istoria

poporului vol. II, Bucuresti, 1986, p. 357-358.

www.digibuc.ro

aceea, el a oprit pentru aproape doi ani actiune Abiavara lui 1502 moldovene au participat, de crimleni, laluptele din 8 12 1502, undeva stepele nord-pontice,lupte care mari de pe Volga au fost cu zdrobitiA fost astfel pericolul sudul Moldovei, in zona Chiliei

a Albe, acolo unde chernati de Baiazid al II-lea cuscopul de a tine permanent tara sub amenintale ermite otomaniloractioneze alte directii

Desi nu a in inccrcare a recupera ChibaMare a dovedit o dorinta sa de a lupta

impotriva pericolului otoman, dar, subliniat acest lucru, de a luptanu ca un cruciat, ci ca un de tip modern, pentru care interesele supre-preme acelea ale popoiului ale sale.

In concluzie, consideram politica externá a lui Mare, inultima parte a domniei sale, s-a caracterizat prin situarea in continuare peprimul plan a contradictiei cu Imperiul otoman - cum am maicea mai viguroasa mai amenintátoare din sud-estul Emopei acel

contradictia cu 1497, datorindu-seprimul rind faptului ajunsese la un compromis cu Poarta care

prevedea o recip a intereselor. In situatie, nunumai nu ajute pentru recuperarea celordar apropierea ei ameninta tara curetea de interese ostile De aceea, Mare a fäcuttot ce stat pentru a contrabalansa acest ax polono-otoman,alianta cu Ungaria lui Vladislav II-lea, dar mai ales talentul diplomatic

militar asigurindu-i succesul final, consfintit prin tratatul de pace ungaro-din 20 august 1503

Din perspectiva ciocnirile moldo-polone dinacesti o semnificatie aparte. Astfel, in 1490-1492 Stefan a atacat

pentru a irnpiedica pe Albert rege al Ungariei pecale, realizeze o uniune dinastica a celor ce ar fi

incercuirea a Moldovei liMitarea a posibilitá-tilor ei de actiune diplomatica. In 1497 Albert a atacat in mod deliberatMoldova, moment care se pentru o

antiotomana, dar acum, in ciuda ostilitatilor deschise cua unei anumite colaborari turcii, raporturile moldo-otomane au

continuat se caracterizeze prin suspiciune. In fine, in 1502,conflictul cu Poarta era practic incheiat, a reluat conflictul cu

pentru Pocutia incercind se pe cale

F. Papée, Acta Alexandri Poloniac, magni ducis Lithuaniae etc. (1501-1506),in Monumenta medii aevi res gestas illustrantia, tomus XIX, Cracoviae,1927, p. 105-106 106-107, doc. 85 86; vol. XLI, p. 1; K. V. Bazilevici,op. cit., p. 10-4 11; AL Gonta, op. cit., p.

V. A. cit., p. 195; Hurmuzaki, Documente, II, 2, p. 493, doc.CCCXLIII.

inclus in acest tratat ca aliat al lui Vladislav al Mare,renunta definitiv la speranta de a putea recupera Chilia Cetatea AIM, reglernenta

raporturile cu Poarta pe baza situatiel antebelice, a avea de suferit nici o pierdereteritorialá si a fi obligat haraciul datorat sultanului (Hurmuzaki, Documente,

1, p. 20-2 1, XXIV; M. Sanuto, op. ca., col. 879-884).I. Lrsu, Moldovei p. 168-180; idem, cel Mare,

p. 270-276; N. lui Marc ..., p. 248-260; Papacostea,internalionale ale Moldova..., p. 636; V. Ciobanu, op. cit., p. 93-100; Istoma a

p. 359.

107

www.digibuc.ro

pentru pierderea a celor cetäti din sudul tärii, cetäti pe careregii poloni ii promiseserá, in dese vor ajuta sä le recupereze, darnu acest sens, ci, dimpotrivä, ajunseserä la repetate

Poarta, acceptind astfel de jure i dominatia otomanä asupraAceastä atitudine a fost una din cauzele esentiale ale ostilitätii moldo-polone,poate chiar mai importantä expansioniste ale lui Joan Albertfatä de tara la räsärit de Carpati, ea explick opinia

faptul cä aceastä perioadä, lui cu Imperiulotoman a continuat domine politica externä a marelui nostru voievod.

www.digibuc.ro

CIND INCEPE EPOCA FANARIOTÁ ?DE

FLORIN STANTINIU

Tema acestui articol, astfel cum ea este formulatä titlu, poatevolum consacrat noilor directii tehnici de investigatie

a evului rnediu rornânesc. S-ar pärea tema enuntatä setionalei istorii evenimentiale, cronologice, atit dea alätura celor care acestui tip de tratare negräbim sä precizärn cá ancheta noasträ se pe cercetärilor de is-

a mentalitätilor, pentru obiectivul nostru este de a constataa perceput socictatea instaurarea regimului fanariot, cind

petrecut fenomenul de constiintä al convingerii MoldovaTara Româneasa au intrat intr-o a istoriei prin instaurareaunui regim politic cu träsäturi distincte de situatia anterioarä.

* *

Instaurarea regimului fanariot - in 1711 in Moldova 1716 inTara Româneascä -a fost precedat5. de un proces de decenii, dincare nu au lipsit intreruperile revenirile la formula domnilor autohtoni.

am sustinut cu alte prilejuri, räspunsul la intrebarea cum s-a näscutformula fanariotä este oferit de Dirnitrie Cantemir, care originileregimului 1673, ca urmare a defectiunii lui Petriceicu, domnulMoldovei, a celei mascate a lui Ghica, domnul Românesti,

bätälia de la Hotin: Poarta - scrie printul-cärturardomnul Moldovei a trecut la dusmani chiar focul luptei inceputul

infringerii s-a tras de la moldovenii muntenii trädätori, socoate estemai chibzuit ca pe viitor nu mai nurneascä niciodatä domn pe un mol-dovean, ci pe un grec, care casa neamurile la si, pe

accasta, fie pasnic ale rázboiu.lui" 1 Informatialui Dimitrie Canternir este confirrnatä de desfäsurarea evenimentelor. Poartaotomanä pus intentia practicä, numind pe Cantacuzinola Iasi Gheorghe Duca la Bucuresti. considerat, de altminteri,de Atanasie Comnen Ipsilanti drept primul fanariot" 2, a luat un

care puneau luminä caracterul inedit al noii domnii (de mentionath instaurarca sa a intervcnit un fapt neobisnuit. Poarta i-a achitat

datoriile) Noul domn - care ceruse Portii ca oastea tätarä s5.in cursul iernii, pentru a-1 de eventuale incursiuni polone -a

1 Dirnitrie Cantemir, lui Constantin Cantemir, trad. rom. de R. Albala,resti, 1960, p. 2 1; vezi ConAantiniu, De la Viteazul fanarioti: observatiipoliticii externe Studii materiale de istorie medie", VIII, 1975, p. 130.

2 Nicolae Byzance Byzance, Bucuresti, p. 230, nota 20.Costin, Moldovei, in M. Kogálniceanu, Cronicile

vol. II, 1872, p. Cf. Constantiniu, Constantin Mavrocordat, Bucuresti,1985, p. 26.

www.digibuc.ro

venit astfel in dorintelor Portii, care vedea in prezenta fortelortätare un rnijloc ca sä släbeascä raiaua (populatia - n.ns.), sä nu säpoatä haini lesne" forrnä, deci, mai mult sau mai putin deghizatä, deocupatie prin interrnediarii cäreia dornnul i-a adäugat, dintr-un excesde zel, distrugerea cetätilor Suceava, Hotin ce afecta graysistemul de apärare a Reforma fiscalä a lui Dumitrascu Cantacuzinoanticipeazä másurile similare din perioada regimului fanariot, ce ne-afäcut conchidem cä Domnia lui Dumitrascu Cantacuzinoasadar, semnele inainte-mergätoare ale epocii fanariote: consolidarea domi-

otomane prin släbirea de a promulgareade reorganizarea sistemului fiscal" Am denumit epoca pro-tofanariotá" perioada 1673-1685, care cuprinde pe domnia lui Dumi-trascu Cantacuzino pe cele ale lui Antonie Ruset - grec din Constanti-nopole - Gheorghe Duca - grec rumeliot. Tara Româneascá, Poarta

l-a numit - in momentul in care se credea cä Grigore Ghica atrecut la poloni, ca Petriceicu ce se intimplase reali-tate, dar domnul muntean a revenit rapid asupra deciziei sale s-a

disculpare" otomanä) - pe Gheorghe Duca.mai sus, a lui Dimitrie Cantemir, se dovedeste astfel

ambele românesti, defectiunea de la Hotin, domnia a fostdintatä unor greci obscuri, care nu puteau deveni exponentii curentului deemancipare

intrebare se naste, firesc, de ipoteza privind regimulprotofanariot din anii 1673-1685: ce a determinat Poarta abandoneze

Tara Româneascä din 1678, domnia a fost lui SerbanCantacuzino)? Am inláturarea domnilor páminteni fuseseca replicá la hainia" lui Petriceicu Grigore Ghica. Noua

lua in consideratie mentinerea statutului de autonomic a MoldoveiRomânesti, ale cäror structuri politice neschimbate, dar

centrale fie un slujitor obedient, un instru-ment al Portii.

In contextul politico-strategic din 1673, Moldova ca maipusä primejdiei, tensiunea polono-otomanO se dovedea de

ea era de confruntäri militare. Reactia imediat dupä1672 (anul cuceririi Camenitei de turci - n.ns.), a constituit o

surprizä pentru Poartá. Otomanii prea obisnuiti -sebi de veacul al XVII-lea - cu politica concesivO a Polonieide ei, pentru ca aceasta, transformatä prin amplificare, nu fi trezit inconceptia Portii un anumit de subapreciere a potentialului ofen-siv polon cátre 8 Surpriza fortei arätate de poloni Hotin afost dublatá de defectiunea români, astfel temerile Portii

de Cu puterea revigoratä a Poloniei la frontierele Moldovei,Poarta otomanä trebuia o pentru a-si asigura con-

asupra acestei Transformarea care ar fiputut apärea drept cea mai potrivitä solutie, nu ar fi fäcut agra-veze situatia, deoarece ea ar fi provocat cu reactia a

Neculce, Tärii Moldovei, ed. I. 1975, p. 52.p. 55.

Ibidem, p. 56; N. Costin, op. p. 13.FL Constantin Mavrocordat, p. 28Gemil Tabsin, Tdrile române fn contextul politic international (1621-1672), Bucu-

resti, 1979, p. 214.Cf. Mala Encyclopedia vol. I, 1967, p. 246.

110

www.digibuc.ro

populatiei, in de partea polonilor. Mentinerea auto-nomiei, dar a unei autonomii sever supravegheate - aceasta a fost moda-litatea de Poarta pentru a mentine sub dominatia ei Mol-dova si Tara motivele Portii de a introduce regimul nu-mit de noi protofanariot ni se par lesne de säla intrebarea de ce el nu a fost continuat de Poarta

Pentru. Româneasca, situatia ci geo-strategica imediatspre dcosebire de Moldova, nu exista la hotarele acestei provincii

o amenintare care justifice schimbarea regimului politic.Duca - participant an de domnie la cite o cam-

a oastei otomane -a gäsit in Cantacuzino un rivaldios prin prietenia lui cu marele vizir Cara Mustafa, soarta lui a fost pe-

si cu el, a regimului protofanariot.Moldova, acest regim a durat mai mult un deceniu pentrua continuat fie perceputa la ca o primejdie. Atunci, de ce

abandonarea in 1685, tocmai cind, despresurarea Vienei, prinventia lui Jan Sobieski, efortul militar polon de instäpinire in Moldova s-aintensificat? Mai este retinut gestul lui Petriceicu nu afost urmat de boierimea moldoveanä: domnului - de Ion Neculcedrept bun si slabu, prost" - Miron Costin i-a dat raspunsul ferm ori säfie voia tale, ori nu fie, noi tot nu ne vom casáli le i

Atitudinea boierului cronicar se integra conceptiei sale desprerelatiile Moldovei general, ale române) cu lumea Delaudä este hie la care domnu hie spre partea crestineasca,

statul ei acmu pentru crestinerindurile sale, cu intelepciune, nu socoteala te-

in de perire cum s-au prilejuitu aniuvrémile noastre in de a multi nesocoteala nebu-

mare acestui Dumnedzau mai bine de nus-ar hi prilejit o de capete cerce mijloace nu alerge la

ar hi fostù de perire de istov tara aceasta inAvind, desigur, in minte Petriceicu, Miron Costin avertizaimpotriva automatism" relatiile lumea apartenentarspiritualä la lume vointa de neatirnare trebuiau, in

lui, de chip obligatoriu, la aläturarea tärilorde puterile care luptau impotriva Portii otomane. Dacä nu erau asi-

gurate conditiile de victorie de exploatare a victoriei, un astf el de passe dovedea nu numai neproductiv, dar chiar primejdios prin represaliile tur-

Refuzul boierilor moldoveni dc a-1 urma pe Petriceicu tre-sa de partea Poloniei vederile lui Miron Costin

täsite de clasa conducatoare a tärii. Atitudinea boierimii moldovenePortii otomane convingerea cä nu era de temut o hainie a es-tablishment" politic al Este vrednic de retinut incercarea lui

Petriceicu de a redobindi domnia Moldovei - incercarecu ajutor polon, despresurarea Vienei -, Poarta a recurs dinnou la serviciile lui Dumitrascu Cantacuzino fanariot" (GheorgheDuca fusese luat captivitate de fortele moldo-polone). Boierimea moldo-

Const C. Giurescu, Istoria vol. 1944, p. 125.Popescu, Istoriile domnilor ed. C. Grecescu, Bucuresti, 1963,

p. 171.I. Neculce, op. cit., p. 50.

13 Miron Costin, Opere, ed. P. P. Panaitescu, 1958, p. 66-67.

nlwww.digibuc.ro

nu a sprijinit de aventura" lui Petriceicu,dar nici nu s-a dispusä se ralieze mandatarului de la Iasi alreselor otomane_ Rezistenta ei s-a exprimat sprijinul acordat lui ConstantinCantemir, preferat pentru prin personalitatea sa (virstnic, cvazianal-fabet) párea potrivit idealului de regim nobiliar, modelul polon, nu-

de moldoveaná. Poarta a cä golul din jurullui Dumitrascu Cantacuzino" putea deveni primejdios pentru intereseleturcesti. L-a sacrificat, deci, pe acest grec senil disolut, inapt de

sä asigure cirrnuirea in conditii de ca acelea create de inter-ventia polonä.

Orientarea politicá a lui Constantin Cantemir se integreaz5 in ceea ces-a numit sugestiv pacea turceascä" In spiritul conceptiei exprimate

Miron Costin (chiar va prin executa), el era ostil acestorcruciati", care prin nechibzuinta duceau de Moldovei.dinta domnului moldovean era nu sosise ceasul ridicárii românilorimpotriva turcilor, pentru neatimare. El cere tuturor rábdare

nu este de cineva un lucru foarte bun, la vremenepotrivitä färä Cu un asemenea domn la Poarta otomanänu avea se teamä pentru controlul ei asupra Moldovei. Este ceea ceplicá protofanariot".

In 1709, bánuiala de hainie rusi a domnulvi Moldovei, MihaiRacovitä, a Poarta scaunul de la pe careva inaugura regimul fanariot, peste putin timp, cele täri române -Nicolae Mavrocordat. Mihai Racovitä intrase din ianuarie1705 corespondentä cu cancelarul rus F. A. Golovin ictoriatarului Petru I asupra lui Carol al XII-lea, regele Suediei, la Poltava (1709)a produs o impresie asupra contemporanilor a inaugurat, defapt, o politica a Rusiei, care se va angaja de acum

tot mai amplu in problemele Europei de sud-est. Este semnificativ,din acest punct de vedere din anul Consiliul Secret austriacsi-a exprimat preocuparea fatä de posibilitatea ca armata tarului

pe turci sä inainteze la sau chiar Constanti-nopol. In acest caz, Austria ar fi confruntatä Peninsula Balcanicä caun adversar de departe mai de temut Imperiul otoman, un adversarcare ar fi reprezentat o gravá primejdie pentru monarhia o per-ceptie a puterii va fi avut, desigur, Mihai Racovitá care,

refugierea lui Carol al XII-lea a hatmanului Mazepa la Tighina,a intrat cu rusii pentru prinderea celor doi livrarea taru-lui Descoperirea planului de cátre turci a dus la imediata mazilire a dom-nului ducerea lui lanturi la Constantinopol.

Inläturarea lui Mihai nu a fost o mazilire obisnuitä. Trata-mentul brutal aplicat domnului detronat a impresionat pe contemporani:

turcii - scrie I. Neculce - cu mare strajä groazá, l-au luat de

14 Victor Papacostea, Istoria de la 1677 idem, Civilizatiaed. Cornelia Papacostea-Danielopolu, p.

Ibidem, p. 119.

Ibidem, p. 120. Pasajul final este luat Dimitrie Cantemir lui ConstantinCantemir) el coincide in fondul lui vederile lui Miron Costin, citate mai sus.

L. Boicu, Princzpatele române raporturile politice internationale (secolul alIasi, 1986, p. 59.

Karl A. Roider, Austria's Eastern (1700-1790), Princeton, 1982, p.L. op. at., p. 72-73.

112

www.digibuc.ro

pornit la Tighine de la Tighine la de lacule cu mare urgie, care nime nu mai dzic c-a Caracteristicäeste reactia boierimii, intratä in panicä receptiv5 deci, zvonurilor:Strinsu-s-au toatá boierimea la intrat in mare nu puiede la Poartä vrun pase sau sä nu vie mai ié nescareva la Poartä.

c-au luat pe Mihai-vodä cu mare urgie cu nume de hainlic,veste de domnu nou nu le vine, sä mira ce-or faci. Sfätuié uniialte sä bejäneascä la rnunte" 21

noul cadru politic, creat de victoria de la Poltava, Poartaa dominatia ei asupra Moldovei era din nou in primejdie. cumin 1673 ea numise, locul domnului hainit", un grec constantinopolitan(Dumitrascu Cantacuzino), la fel in 1709, descoperirea legAturilorsecrete dintre Rusia, ea a pe lui AlexandruMavrocordat Exaporitul, Nicolae, atunci mare dragoman.

de sau o modificare de duratä a regimului politicMoldovei? Räspunsul nu poate fi dat pentru cä domnia lui Nicolae Mavro-cordat a fost intreruptä, ca urmare a sfatului dat de hanul Crimeii ca, 'nvederea prinderii lui Constantin Brincoveanu, primejdios prin legäturile sale

Rusia, la sä fie trimis domn Dimitrie Cantemir, Neculai-vooä,care-i acrnu in Moldova, grec n-a facä aceastä slujbä. Nici mienu mi-i drag slujesc grecii" prezintä Neculce pozitia hanului 22

episodul canternirian, Poarta otomaná a recurs din nou la sviciile lui Nicolae Mavrocordat, cum tot pe el va numi domn inTara Româneascä, dupä domnia lui Cantacuzino, cu

acestuia si a stolnicul Constantin Cantacuzino 23 Pentrubine de un secol Moldova Tara aveau si cunoascä regi-fanariot. Chiar domnii zisi fanarioti se intilnesc români

constiinta colectivä ei au fost drept greci" sau sträini".tr-un secol de penetratie a elementului grecesc in cele douá täri românestiextracarpatice, unor domni greci sau asimilati acestora nu aveade ce surprindä pe contemporani Societatea româneascä se obisnuiwcu nurnirea unor sträini (de felul Gaspar Gratiani) scauncle de domniede la Iasi Bucuresti, iar elernentul greco-levantin, pofida reactiilor derespingere" din secolul al XVII-lea, beneficia totusi de o acceptare, fie easi a societätii românesti. se explicä de ce ea nu a perceput, in1711 1716, ca o formula utilizatä de Poarta -fanariot - pentru asigura consolida controlul asupra Moldovei

Românesti.Cind s-a produs aceastä prise de conscience"? Dack cum s-a

remarcat, Ion Neculce nu inregistreazä o cezurä domnia luiCantemir cea a lui Mavrocordat totusi, la marelecronicar formuläri care dezväluie, credem, perceptia unei noi situatii politicea celor douä române. lupta pentru dintre ConstantinMavrocordat Ghica, Neculce Vai de aceste 2

Neculce, op. cit., p. 169.Ibidem, p. 170; cf. V. Papacostea, op. p. 201.L Neculce, op. cit., p. 179.Pentru cele condmte politice ale lui Nicolae Mavrocordat de boierime -

duritate , vezi Florin Constantiniu, Constantin Mavrocordat, p. 37 urm.24 Cf. N. neamului romdnesc, ed. Georgeta Penelea, Bucurqti, 1985,

p. 474-477.25 Andrei Pippidi, Phanariotes, phanariotzsme, in et idées

européen l'aube d ge moderne, BucurWi, Paris, 1980, p. 346-347.Ibid m, p. 347.

8 - c. 91 113

www.digibuc.ro

crestinc, cu acesti domni sträini!" mai departe, Agiuns-au osindä pebiata tot dzicé cä nu sä mai saturä di domni, jar acmu,de cind au stätut domni sträini, le agiunge, de nu li vine altu amartimai 27

Ion Neculce avca, perceptia schimbäri - domnidomni sträini -, dar el nici nu fixeazä momentul producerii ei, nicianalizeazä continutul. Contemporanii o mai putin acutädecit a lui Neculce, care, sä nu asocia in persoana sa douä ipostaze -omul politic istoricul -, nu au avut constiinta, cind Nicolae Mavrocordata urcat in scaunul de domnic de la Iasi (1711) Bucuresti (1716), cä omodificare dramaticä intervenise in statutul politic al celor täri române.

astfel perspectivä asupra desfäsurärilor politice aparemai in pozitie ale 'boierilor munteni, timpul

ruso-turc din anii 1768-1774. Astfel, in raspunsurile date 1770contelui Panin, trimisii munteni declarä in legäturä cu situatiamânesti: Din multele nedreptäti ale turcilor, precum hräpiri

de domni mare ajunsese tara, nu mai era cuputintä se pästra nici vechile obiceiuri, nici acele care seca la vreo cincizeci de ani (s.n.) mai departe: In aceastäcäloasä stare ne petrecind de cincizeci de ani incoace (s.n.), care mai

vreme asemenea supäräri din partea turcilor nu se fáceau, eratara fericitä, plinä de oameni, avind la 20 000 de osteni"

In 1770, boierii munteni considerau, cá, aproximativ cu jumätatede secol urmä, obiceiurile" politice ale tärii intervenise o schim-bare, cu consecinte grave, dominatia otomanä forme mult mai aspre.Dacä in aceste rdspunsuri nu se o legáturä noua fazä

domnilor fanarioti, corelarea se räspunsurile datetot atunci printului Viazemski: dupä ce aratä cä regimul fiscal - consi-derat, am spune, traditional -care permitea intretinerea unei osti de 20 000oameni a durat pinä la rázboiul ce s-a la Prut cu räposatulfericire Petru Mare" - de remarcat aproximatiile cronologice,ele revelatoare pentru perceptia timpului -, reprezentantii munteniindicä pe care a schimbat Acest domn (Nicolae Mavrocor-dat - n.n.) a stricat ostirea, astfel a sä strice tara" ;

enumerati apoi domnii fanarioti de piná la reformele fiscale ale lui ConstantinMavrocordat, apoi ce i-au urmat la izbucnirea räzboiului ruso-turc,subliniindu-se consecintele teribile ale fiscalitatii excesive: Toti acestidomni au päzit numai numcle därilor sfertului, n-au tinut obiceiul de-ascoate patru (potrivit reformei C. Mavrocordat - n.n.). pe

se scoteau, cu lumea se trägea din tarä iarä ei, ca sä scoatäaceiasi bani, sferturile pînä la numärul de 20"

In documentele prezentate de boierii munteni la Congresul de pace dela Focsani (1772), rechizitoriul impotriva lui Nicolae Mavrocordat, capätor al stricarii" este mai sistematic: Acest domn a gäsit la veni-rea sa 18 000 de ostasi, dar i-a stricat pe toti supunindu-i la bir si

27 Neculce, op. dt., p. -285.Mihai Cantacuzino, Genealogia Cantacuzinilor, ed. N. 1902,

461-462.Ibidem, p. 482.Ibidem, p. 483.

114

www.digibuc.ro

neinarmati pentru slujba r. ca se arate intrutotul pläcut turcilor, nu s-a. de ni-a stricat numai celedar pe pe läcuitorii i-a 31 Domnul fanariot este acu-zat de a fi turcilor se instaleze facá ciftlicuri"),le-a permis unui lung teribil de abuzuri (de jafuiaude fatä pe sätenii români, luau femei românce copii botezati crestine.ste,

i-au fäcut cu luau slugi români treceau in Turcia")Imaginea sumbrä a inceputului fanariot se desigur,

curent al reactiei antifanariote, observabil la nivele sociale:boieri mica burghezie comercialá i se

aläturä oameni de carte de origine modestä Dacä pentru apartenentiicelui de-al doilea nivel explicatia ostilitätilor de in stoarcerile

cazul boierirni principalul motiv al atitudinii antifanariotea fost politica de reforme a lui Nicolae mai ales, Constantin Mavrocordat.

a relua aici obiectivele mäsurilor fiscale, sociale, administrativeeste indeajuns se aminteascä rostul de

ticii de a domnilor fanarioti. Reprezentanti ai interesclor Portiiotomane, ei aveau de a consolida dominatia ei asupra Moldovei

Românesti, dominatie amenintatä de intensificarea de eli-berare nationalä din cele täri române de politica de expansiune acelor douä imperii-habsburgic rus. Corespunzator acestei directive fun-darnentale, domnii fanarioti au luat un sir de rnäsuri destinate, de o parte,

permitä functionarea - teoretic, optimä -a mecanismului de satisfa-cere a exigentelor materiale ale Portii, iar pe de alta, putcreaboierirnii, care, inläturarea dornnilor drept posibiläconducätoare a efortului de emancipare nationalä. Din preocuparea pentrumasa de contribuabili - in majoritate, - s-alitica de reformä fiscalä - care se ree.sesc principii ale adoptatede Antioh Cantemir (1700) si Constantin Brincoveanu (1701) -, extinsaapoi si la celelalte sectoare ale societätii românesti (social, administrativ,judecatoresc), precum demofilia" celor doi Mavrocordati, care a

de mult peTextul in cuprinsul apare cel mai limpede exprimatä reactia

antifanariotä a este lungul adresat de boierii Tárii Româ-nesti 1790 printului de Coburg, comandantul armatei austriece, care ocu-pase tara in timpul räzboiului ruso-austro-ture din anii 1787-1792.

recunoasterea privilegiilor in primul pe acela de a avea scu-telnici, ei prezintä, maniera abolirea a poslusnicilor: De aavea scutelnici razimä la un mai mare, mai vechiu privileghiu,dobindesc din slujbele din vitejia cei vechi domni dintru räs-

vreunei mari slujbe ce au patrie, le-ausate robi care se numea vecini rumâni; cei

domni, boieresc (s.n.), i-au lipsit

Ibidem, p. 501.32 Ibidem, p. 502.

Andrei Pippidi, op. p. 34.5.

Cf. Papacostea, la problema relagilor agrare in Taraprima a al XVIII-lea, in materiale de istorie medie", III

(1959), p. 261-262.

115

www.digibuc.ro

de acest mare privileghiu..." De rcgimul fanariot e denuntatca anihilarea boicrimii. De retinut, in acest lung rnernoriu -

esentiala pentru cunoasterea social-politice a boierirnii - autoriiregimul de pe pozitii conservatoare solicitä printului de Co-

burg: ne mai vechi privileghiu, spre a ne da sate pre-am avut de la mai vechi domni", restituire considerata a dovedi

nu mai supusi sub jugul varvarilor, care in gospo-darilor, de a face li se fandasiile relele socotintc".Nu se putea o mai exprimare a conservatorismului boierimii a ima-ginii despre epoca fanariota. Este evident socul reformelor" fanarioteeste care a individualizat epoca fanariota ca o distincta,

sine o mutatie dramatica in moldo-munteana.perceptie va avea o posteritate istoriografica, a

cadrele acestei De amintit doarmemoriu din decembrie 1827, Barbu un aspru rechizitoriu laadresa politicii de a lui Constantin Mavrocordat, acuzat a fidistrus drepturile mosii de a fi strivit, sub povarape contribuabil. Dar Constantin Mavrocordat -Barbu in arta despotismului, ce a stabilit oegalitate a mizeriei publice prin drepturilor prin

izvoarclor i-a subjugat mult pe boieri princrearea rangurilor, a sinecurelor a slujbelor aducatoare dc venit pe carele-a ca mijloace de a corupe El voia, ace-

timp, legitimeze prin aceasta tirania atroce a domnitorilor,participe la ea aristocratia

Filiatia raspunsurile boierilor munteni din 1770,moriul din 1790 si din 1827 este usor de observat. Reactia antifanariotaa boierimii, de reformele ce-i limitau puterea, a fost progresivpotentatá de sentirnentul national, pe afirmarii natiunii rornânea constiintei nationale. Este o directie investigatie, ao vom intreprinde cu alt prilej

La intrebarea a epoca fanariota?", räspunsul esteinaugurata, care la anul 1673, prin domniile lui NicolaeMavrocordat 1711 (Moldova) si 1716 (Tara Româneasca), epoca fanariotaa fost consideratá ca o distincta abia ce socul reforrnelor"

a ca atare a doua acolului al XVIII-lea.

V. A. Urechia, vol. Bucuresti, 1892, p. 330. cuprinsulmemoriului, boierii amalgameazá pe rumâni (vecini) poslusnicii; despre celordin urma, in principiu (pentru categoric s-a mentinut), acordarea, dreptpensatie, a scutelnicilor, vezi Crornca ed. Nestor Camariano Ariadna Cama-riano-Cioran, Bucuresti, 1965, p. 567. Imaginea mai tirzie a corelärii abolirii serbiei

scutelnicilor, cf. memoriul din 1818 al lui Rosetti-Rosnovanu,Georgescu, dans Les ipautésp. 77. Memoriul muntean din 1790 este de comparat anaforaua mitropolitului boierilormoldoveni din 14 aprilie 1775 (Documente privind agrare veacul al vol.II, Moldova, Bucuresti, 1966, 463-465), care, a atit de violent politica dea lui Constantin Mavrocordat, releva consecintele negative, pentru a justifica cererea desporire a (36 de zile an). De observat, de cronica atribuitâ luiCanta, reforma lui C. Mavrocordat din 1749, privind vecinia, nu este nici mentionatá(cf. observatiile Aurorei in Pseudo-Enache Kogálniceanu, Canta, Cronici moldove-negi, ed. Aurora Ilies, Zmeu, Bucuresti, 1987, LIII).

Georgescu, op. cit., p. 157- 159.Cf. datele interesante oferite de Lemny, Originea cristalizarea de

cultura Bucuresti, 1986, 71

116

www.digibuc.ro

SIMBOL HERALDIC LEGITIMAREA REALITÄTILORSOCIO-POLITICE

DE

ILEANA CAZAN

Heraldica, traditionala" auxiliarä a istoriei, a devenit astäzio disciplinä care necesitä intr-o din in ce mai mare studiul inter-disciplinar si analiza comparatä, deschizind un nebänuit investigatiei

interpretärii istorici. Importanta heraldicii ca izvor istoric a fost sesizatäsintetizatä admirabil, cu mult de a deveni o preocupare perma-

nentä a oamenilor de stiintä, din trecut de marchizul de Magnyce considera cä: studiul blazonului, de al cronicilor reprezintädocumente esentiale in cunoasterca vechilor monumente ale istorici natio-nale, explicarea obiceiurilor moravurilor trecute, a practicilorvietii cavaleresti, a legilor care conduceau turnirurile rázboiul, refa-

cartelor, titlurilor diplomelor adesea distruse de timp, in examina-rea pecetilor, inclelor, a monedelor. intr-adevär heraldica, folosind ajutorularheologiei, paleografiei, numismaticii, incetcazä de a mai fi nomenclaturaseacä färä cu faptele pozitive reale ale vietii, afir-mare inutilä de orgoliu vanitate... Blazonul este o istorie vie, insufletitä.Toate aceste nenumärate simboluri au un sens, o cauzä, un scop, o ratiunede a fi" 1 Pornind de la asemenea consideratii, studiul de propune

analizeze corelatia stabilitä, de la inceputurile heraldicii, simbolo realitate politia vie, a cärei imagine legitimarc devine compo-

zitia armeriilor.Blazonul are originile chiar in principiul psihologic, general valabil

de la aparitia societätii prezent, exprimat prin dorinta de rnanifes-tare exterioarl a personalitätii unui individ sau a unei colectivitäti. Lnorn printre semeni, un grup de un popor in socie-tätii... doreste afirme existenta prin semne sensibile destinate sä-i

2, care si treptat sernnItura", amprentapersonalä, a unci conduite, simbolul proprici fiinte morale. Pentruevul mediu, armeriile heraldica au räspuns pe deplin acestei necesititi;din secolul XII s-au stabilit reguli fixe de compozitic au devenit ere-ditare, identificindu-se, la contopire, cu p rsoana sau familia pur-

Armeriile - odatä apärute din necesitatea practicä, dictatá de nevoiaidentificärii rapide a combatantilor pe cimpul de conditii carearmura grea coiful cu vizicra persoanä de nerecunos-cut - si-au gäsit in timpul cruciadelor mai propice formä de afirmare.Confruntarea brutalä dintre lumea musulmanä cea nu a putut

M. Le Mis de Magny, Nouveau historique... de la vraie parfaite sciencedes Armoires, Paris, f.a., p. 5.

2 Em. Gévaert, L'Héraldique, son esprit, son langage et ses applications, Paris, f.a., p. 7.

117

www.digibuc.ro

irnpiedica reciprocä a celor douä culturi civilizatii hcraldicabeneficiind din acest contact politic cultural, prin diversificareaarmeriilor a compozitiilor blazonului. Din Orient vine nurnele culorilorheraldice: azur, (rosu), sinople (verde - la amintireadiului Sinope, ce a cruciatilor ca o oazä de dupäcum, egalä poate reflecta si un aspect strict socio-profesional,in apropierea cetatii existind un sat ai locuitori se ocupau cu obti-nerea colorantilor naturali, intre care exista, probabil, o specialäde verde - numità Verde de Sinope). Participarea la cruciade sau larinaje la Ierusalim a fost si ea imortalizatä prin adoptarea celor mai dife-rite tipuri de cruci, ca a mierlelor eálätoare ce drumulspre Tara a scoicilor (insemnul pelerinului) a leilor, a leopar-

sau a besantilor, ce fixau in memoria urmasilor bravura antecesorilorsau un prizonierat cu o sumä mare de bani, reprezentatá demonedele bizantine - besantii aur 7.

le prezentate consideräm ilustreazä modul in care heraldica, odatäca un fenorncn ideologic, a devenit un mijloc specific de

tare palpabilä a unor politice, in se Muresc noisimboluri Acestea se treptat ca tipologie, unclechiar invcstite cu semnificatii socio-politice, oglindä a complicatei retele derelatii a sistemului feudal. De la armeriile de liberá adoptiune, cc aveau dreptscop identificarea unui personaj, unor virtutii pe de luptäsau imortalizarea unor fapte memorabile, armeriile de concesiune, dede pretentie mai ales cele de functie au rolul de a marca modvizibil locul unui individ sau a unei familii in ierarhia socio-politicä, rigurosreglementatà, a timpului.

Pentru Europa Occidentalä tipul de careplastic relatiile de vasalitate, ce apar ca personale, este arme-

de concesiune, primite de multe ori cu investitura. Acestea aveauscopul de a fixa, prin imagine, subordonarea de senior, armeriileodatä cu legäturile politice pe le exprirnau. Faptul vasalul ajungesä din fief o proprietatc ereditarä blazonul. El devinedin ce ce mai simbol juridic, stabil ereditar in familiecauirea acestui tip de se fie prin acordarca unui heral-dic nou, aluziv sau simbolic, sau, in cazul in care posesorul avea deja

plasarea, pe sterna familiei, a puterii suzerane,asezate ecuson sau peste tot" deconcesiune poate fi ea pusä cu un eveniment politicanume alianta pccetluitä de legätura rnatrimonialä I, regeleAngliei, casa de Anjou. In ziva de Rusalii a anului 1128, Henric I acorda

säu Geoffioy Plantagenet, conte de Anjou, un scut ornat cu(lionceaux) de aur ce vor deveni ulterior leoparzii din blazonul regal al

Ottfried Neubecker, La grande livre d'héraldique; L'histoire, l'art la science dublason, Bruxelles, 1977, p. 6.

Ugo Manni, Araldica, Firenze, 1927, p. 8.

La chevalerie et les croisades, Paris, 1890, p. 252.6 P. Ménestrier, Nouvelle methode du blason, Lyon, 1770, 5.

La chevalerie..., 253.8 0. Neubecker, op. p. 6-7.

M. Le de Magny, op. cit., p. LXVI - LXVII.O. Neubecker, op. p. 5.

www.digibuc.ro

Britanii Actul politic, imortalizat prin concesionarea de blazona insemnat intrarea provinciei franceze Anjou sub suzeranitatea coroaneiengleze, fapt cu ulterioare politice istorice de cea mai maresemnatate, aceasta provincie un pion important in generarea conflic-tului dintre Anglia ce a culminat cu Razboiul de 100 ani".

Apartmenta la o sau la o factiune esteea foarte imagistica artneriilor concesiune.

este cazul a in Italia, secolul XII,autoritatea partidei ghibeline, Imperiului in timp ce factiunea

guelfii, fie simbolul 13, fie insernnul acvilei cude culoare rosie, ghiare un dragon, simbol antiimperial 14,

prezent toate teritoriile papale, ca capul de ce, provincia Emilia,reprezintä aceeasi autoritate Tot florile de crin, care aparin diverse blazoane, aduc de concesiuni de Carol I de Anjou,

calitate de rege al Neapolelui, partidei guelfe, ce 1-a sprijinit egaläele pot dateze din timpul razboaielor italiene,

mornentul instaurarii franceze tirnpul acestor confruntari 17Importanta unor asemenea imagini, prezente blazon, cste cu mai mare

stapinirea a fost vremelnica, timp ce armeriile au purtatprin veacuri amintirea ci.

privirea asupra zonei central sud-est europene, vorngäsi politice specifice ce nasc o proprie.

cazul regatului maghiar blazoanele au un caracter esentialmentenaturalist, legat de simbolistica 18 a unui popor nomad de

al cärui fond ancestral-mitic nu s-a putut pierde secole decrestinare. Tocmai de aceea diplome de innobilare dede concesiune apar relativ in timpul lui Sigismund de Luxemburg

practica acordarii de este de origine vest-europeanä aparein Ungaria cu dinastia angevina, impunindu-se greu generalizindu-sede abia 1398 Diplomele de innobilare, ce cuprind heraldicä,reprezinta o realitate socio-politica a secolului al XV-lea, meseriasi

pätrund nobilimii nentru servicii personale aduse rege-lui Continuarea acestui proces de ascensiune a categoriilor de nenobili

are secolele XVI-XVIII o cu totul bazá poli-Acordarea de nurneroasele acte de innobilare

o realitate ce nu poate fi sau pierderea fiintei sta-tale a regatului maghiar, dupä 1541. Ungaria, transformata, pentru aproape

secole, in teatru in confruntärile lumeasi cea musulmana, cunoaste o stratificare de nevoia

de räzboinici liberi, capabili participe pe cheltuiala proprie la o

La chevalerie..., p. 251.G. Luigi Borgia, Insegne e simboli Araldica publicamedievale e moderna, Roma, 1983, 163.

13 M. Pastoureaux, Les Armoires, Paris, 1979, -75.G. Bascapé op. cit., p. 203.Ibidem, p. 163.M. Le de Magny, op. cit., p. LXVI - LXVII.G. Bascapé op. cit., p. 163.

18 Sabolocz Vajay, hongroise, Archives Héraldiques Suisses", A.L1960, p. 2.

Idem, Artisanat, métiers et industrie dans l'héraldique hongroise, in Archivumdicum", nr. 1965, Lausanne, p. 35.

Idem, L'héraldique hongroise, p. 3.21 Idem, Artisanat..., p. 37.

119

www.digibuc.ro

luptä cvasipermanentä. Singura modalitate de a obtine o asemenea catego-rie a reprezentat-o acordarea diplomelor de pur formaleatita timp nu eran nici o recompensäsituatie blazonul devine semn alpromovdrii sociale o psilw-sociald unicä in sistemul heraldicoccidental

Pentru Tara Rornâneascä si Moldova cxistenta armeriilor de concesiunea fost o problemä mult dezbätutä care, credem, a fost elucidatä de inter-pretarea recentä a document necunoscut, Armorialul Wijnbergen. Ceamai indelungatä discutie s-a purtat mai ales jurul prezentei,emisiuni monetare ale domnilor români, a scutului fasciat, in primul cartier

liber sau de de crin (pentru Moldova), in cel de al doilea.Aceastä compozitie heraldia a mult tirnp consideratä ca conferitäde cätre regalitatea maghiarä 23

Descoperirea armorialului Wijnbergen a dernonstrat pentru TaraRomâneascä, imposibilitatea concesionärii de regalitateamaghiard, prezenta fasciilor ar pledeze in favoarea acesteiipoteze. Care sint elementele noi aduse de acest armorial? In primul rinddata la care a fost compus. Armorialul Wijnbergen este cel niai vechi armo-rial francez cunoscut a fost redactat douá etape: 1265-1270 1270-1285 24 de a datatä 1270-1285, apartine consemnareaextrem de importann a blazoane ce se referä la politice incare implicati românii. ambele cazuri scutul este fascinat, dar, dupä

arätam anterior, opinia reputatului heraldist maghiar SzaboloczVajay, practica concesionärii de in regatul maghiar se generalizeazäabia 1398 25, deci din capul locului nu este probabil avem de-aface cu blazoane acordate de coroana ungará. Pornind de la acest punctfoarte important, ce exclude concesionarea, vedem totusi cepolitice se ascund spatele celor scuturi, ce mentioneazä pefila 35 verso, un Rois de celälalt, la fila 36 recto, un enigmaticroi de Blaqe" 26 Faptul la secolului al XIII-lea, in momentul

care se cristaliza heraldica in Europa Occidentalä, cuprinsBalcani Carpati era mentionat prin regale" (capitolul unde

inscrise respective poartä titlul Ci sont tous rois") denotäexistenta unor politice care au interegul occidentului si audus la o cunoastere a cazul blazonului atribuit lui Roi dein conformitatc cu intreaga contemporanä armorialul Wijnbergen,

cä este vorba Imperiul bine cunoscutin lumea apuseanä din timpul cruciadei a IV-a 27 Simbolul celor douälabe de leu negre plasate fasciat, aur cu rosu, este omodalitate de redare abreviatä a binecunoscutului simbol al asänestilor -

22 Ibidem, p. 37-38.Batianu, Origimle Moldovei Românesti, in Revista Istoria

Bucuresti, 1931, vol. 1, fasc. I (Extas), p. 51 vezi C.lui Vladfslav I istorice heraldice, in Buletinul

Numismatice Române", nr. 83-90/1935-1942, partea a Bucuresti, 1944, p. 137 urm.24 D. Cernovodeanu, L'armorial Wilnbergen et Valaque, in

tinul Bibliotecn vol. VII (serie , rg (extras), p. 2.S. Vajay, L'héraldique hongroise, p. 2.

26 D. Cerno eodeanu, op. p. 3-5.27 R. Ciobanu, chroniqueurs frança.s de la C oisade roumains de

l'aire de la Latinité Orientale, Nouvelle études d histo're", VII, Bucuresti, 1985, p. 158-165.

120

www.digibuc.ro

leul. de al doilea roi Blaqe" (rege al blachilor, al românilor) nu estenici un caz una cu Roi de mentionat o

cu alt blazon. Ceca ce apropie pe doi conducltori, sugerind

Fig. I: A Airnerii atribuite Cumaniei in Sterna pentru Roi deBlaqui", din Armorialul .

existenta acelorasi aspecte etnice, este scutul fasciat. Pentru roi deBiaqe" armeriile rcprezentate doar de fascii aur cu rosu 28

Considerärn acest personaj din punct de vedere politic geograficnu poate fi plasat dccit in nordul unde din a doua asecolului al XIII-lea se formase o entitate statalä suficient de pen-tru a se desprinde de autoritatea pentru a cu sortide pe 1242

la idcea concesionärii insemnelor heraldice de coroanaacest lucru apare o datä itnposibil pentru scutul fasciat nu

avea de cc fie conferit de Ungaria Taratului româno-bulgar. Identitateaculorilor celor blazoane mentionate ar putea mai in

ipoteza concesionärii de de unui conducátornordul Dunärii, dar acest obicei era necunoscut bizantin

piná la venirea cruciatilor si nu ce el exista Taratulromâno-bulgar. plus, putem fi siguri nici lui roi de Blaqe" nu i s-auacordat insetnnele heraldice de maghiari, pentru schimbarea smal-turilor prin argintului din armele Ungarici aur, metal cu valoare

mai mare, era un obicei cu totul inacceptabil in heraldica occiden-tali., cazul armeriilor de concesiune.

Perpetuarea scutului fasciat in primele monetare ale TäriiRornânesti ne demonstreaz5. continuarca traditii politice vechi de maibine de 100 de ani nicidecum o heraldicl, copistuluirialului Wijnbergen, s-ar putea crede la o de Pre-luarea cimpului fasciat vorbeste de un act de liberd reflec-

D. Cerno Les émissions armoriées des princes de Valachie auX et urs implications dans l'histoir de cette in duCo; rnational d Vumismatique, Berne, 1980, p. -464.

ronicarii Cruciadei a intre care mai ales Henri de ValenciennesPhilippe Mouskes, pentru anul 1220 pe unei regiunidente ce Bulgariei, Banatul si cu ocazia

este pomenit de Mouskies, in termeni laudativi, Cronica sa versuri, rois de laas care ii pe tätarii in retragere, in 1242, undeva in zona a sub-

intre

121

www.digibuc.ro

numcroasele politice, cconomicechiar stabilite statele sud-estului european.

cazul in ldova a scutului fasciat a florilor de crinmonetare timpurii problema este mai greu de rezoh at. Avind

Si ale -

Gh. op. p. 51.

122

www.digibuc.ro

in vedere traditia descAlecatului" lui Dragos con-siderám nu este unor proprii de familie laacesti voievozi, ce pe deplin - consideratieoriginea mararnureseanä - imite heraldica in acestcaz este vorba tot de3pre nu de conferire, dinnou acea cronologica impusä de heraldica maghiarä (anul1398), faptul fasciat se in luiAlexandru ca de familie. ar fi fost vorba de oconcesiune maghiarä, el ar fi fost abandonat odatä cu indepen-dentei.

Realitäti proprii contine si heraldica careoglinde.ste institutii feudale specifice. Existenta sigiliilor armoriate boieresti

de la sfirsitul secolului XIV-lca atestä structuri politice caracteris-tice perioadei intärire a feudale Tärile Române. Desi toateaceste sigilii slut greu de analizat pentru nu intotdeauna numeleposesorului, este vorba un sigiliu armoriat ereditar sau personal(existind ca mai multi semnatari ai unui act aceeasipecete 31), prezenta scutului compozitiei heraldice reflectä institutii

românesti de europeanä. Analiza imagisticii boierestiarmoriate, a culorii care se imprimä a pe care sintnate, a a legendei din exergá, aduce numeroase informatii pri-

dintre puterea de afeudale este caractcristic, la. ca si in Europa Occidentalä, un momentcare boieriini tinde sä tutela asupra domnuhri.

Acest lucru este atestat actul documentelor emise de domn,in semn de autentificare a deciziei politice de boieri.

general celor ce semneazä" de domn de lapersoane la zeci, ale peceti toatä lungimea membraneipergamentului. Astfel in 1390 actul preliminar al tratatului lui MirceaMare cu Vladislav este intärit cu sigiliul al trimisuluilui Mircea.Tratatul din 1411 are cinci peceti boieresti ce actul din 1421,emis Alexandru Bun, sotia sa Rimgaleia, cuprinde54 de sigilii boieresti, intr-o ierarhie orizontalä (dreapta-stinga)verticalá, de pecetea cea mare Este un moment de afir-mare a indepcndentei cit si limpezire" a raporturilor interne

de puterea centralä, moment reflectat in plan heraldic prinrea boieresti dupä dregätorii rang, locul central,de onoare", rezervat dornnesti, in dreapta de cea a

Ilias, fiul domnuluicategoric de heraldice ce ne dezväluie substratulrivalitätilor politice ale lumii europene o constituie cea a arme-

riilor pe care le regäsim in occidentul Europei,in centrul S--E continentului. Acest tip de blazon cuprinde

heraldice ale regatelor, principatelor sau provinciilor, plasate

31 Em. Virto,u, de in Studii cercetari de III19(0, p. 333 urm.

C. de la Aca-de 12 1949 (extras), p. 7-8.

Idem, sigilare resti din colectia prof. S Buletinulnr. 90 1935-1942, partea a II-a, Bucuresti, 1940, p. 130-181.

Leon Cele mai i din AnuarulInstitutulut de Istorie Arheologie D. enopol , II, 1980, Iasi , p. 14h- 149.

Ibidem, p. 149.

123

www.digibuc.ro

turi de armeriile unor suverani ce doresc exprime astfel o pretentie destápinire indiferent ea sau nu de dreptul isto-

De aici si nasterea a numeroase ciocniri, ce gasit exprimareaprin simbol heraldic. Preliminariile Razboiului de 100 de ani" conflictul

regii Angliei Frantei se exprimate plasticheraldic, suveranii cnglezi scutul cu armele Frantei. RegiiSiciliei introduc, secolul XIX, scutului armeriile Cipru-lui pe cele ale Regatului Ierusalimului, dcmult ca o realitaté

In cazul sud-estice, Imperiului bizantin desfiintarcastatelor balcanice au pretentii de mostenire" a unor struc-turi deja disparute. Un astfcl de exemplu de de pretentie,

argumentate, se in heraldistilor maghiaridin veacul al XVIII-lea

O a tuturor acestor autori, pe care ola istorici heraldisti maghiari contemporarii este faptul nu mentio-

nici un moment dezmembrarea statului 1541,sa Imperiul otoman cel habsburgic, din reusind la sfirsitulsecolului al XVII-lea toate teritoriile coroanei maghiare. Acestmoment este considerat de autorii citati ca o superioara organi-

Sacrului Imperiu roman intitulindu-seregi ai Ungariei preluind toate insernnele heraldice ale regatului. In acestcontext sint explicate armeriile Ungariei, mai mult sau mai putin legendarsau fantezist un aparte ocupind justificarea armeriilor de cenu aveau-si uneori nici nu avusesera-, o Estesimbolulni Bulgariei, trei de argint in cimp verde sau un lup albalergind, preluat dupä 1270 de V-lea inclus armeriileriale, desi regele maghiar nu o parte a taratului de Vidin,toriu care ulterior a fost pierdut, prin expansiunea in BalcaniLa stau lucrurile cazul Serbiei, ce nu a apartinut niciodata nici

nici Habsburgilor. Armeriile, mai atribuite de occidentali,reale, ale Curnanici, qui inhabitatur a Cumanis Nigris, sita a fluvio

(Aluta) inter Alpes et Danubium jacens versus Tartariam et nuncupa-tur pars Transalpinae et Moldaviae" 42, rosu un len rampantinsotit, senestra, sus, de o stea si dextra, jos, de crai nou Justificarca

teritoriului dintre Nistru estedoar pe victoria repurtata Bela al impotriva cumanilor, o

efectiva, maghiara, in Moldova neexistind. Aceasta nu-1 impiedica peFranciscus Carolus Palma 1766, teritoriile golite" de

M. Le de Magny, op. p.Joannes lnsignibus et

lllanano-Apostolici, Franciscns Palma, RcgniSpecimen, Viena, Georgio Pray, historicum Sigillis Regnum d

Buda, 1h05. ,38 S. p. 35-37.

J. Szegedi considera cele trei ca TatMatra Fatra (op. cit., p. 20-23) incerca o explicatie pentru abse.ltaCarpatilor; F. Palma contra/ice opima a multor beraldisti maghian ceau crucea apostolica drept un vechi simbol hunic, perpetuat aiurmasi se (op. p. 1-7).

F. Palma, op. cit., p. 67-69.coordonator R. Bucuresti, 19S0, p. 219-222.

42 Szegedi, op. cit., p. 61.F. Palma, op. ci p.

124

www.digibuc.ro

cumanii asezati pe Tisa, au fost adusi colonisti români (deserta subindper Cumanos a Valachis ea colonias traducentibus coli, frequentarique

) care au fost crestinati au devenit tributari coroanei ungare.aceastä justificare nu era o formä apologetic-istoricä de

a furniza explicatii expansiunii maghiare, apoi habsburgice in teritoriile,românesti. In virtutea acelorasi pretentii de dominatie, Johannus Szegedi

in 1734 armeriile Moldovei si Tärii Românesti (Valachia) aulocul heraldice ale maghiare, virtutea unorrelatii vasalice care ar fi durat secolul XV, cind, in 1408,Rornâne ar fi fost cucerite de Mahornetis Turcarum Imperatoris, qui ServiaeRegnum cum Sclavoniae parte domuerat, jugum penitus induerint" Pe

confuzie cronologicri, se constatä o lipsä totalä a cunoasterii fapteloristorice. La de eronatä este redarea stemei: pentru Tara Rornâneascä

capete de negrii 46, pentru Moldova crengi heraldice incru-cisa'te, terminate cu capete cu coadá"

Opinia lui Szegedi privind insemnele heraldice ale principatelor vecinede Franciscus Palma, care corect armeriile de stat,

(pe care o numeste corb) pentru Tara Româneascä capulde bour pentru Moldova ceea ce nu-1 sä justifice prezenta titu-laturii de principe Moldaviae, Valachiae" etc. pe care aroga, la 1766,Maria prin ideea cä Quamvis Ottomanici juris hodie sit Valachia;quia Hungaris parebat, est illius hic loci meminisse"De apostoli. acordatä de papa Silvestru II, in 1001,crestinare, lui I, era cätre Maria Tereza, calitate de

a Ungariei", de Clement al XIII-lea, la 19 August 1758politice diverse le afläm deopotrivä reflectate in armeriile

de alialtt si de de bine cunoscute, fapt pentru care nu vominsista asupra

alt aspect de mare interes pentru relatia biunivocä ce se stabi-leste heraldic structurile politice pe care lereprezintä legitirnarea puterii de stat prin armeriile regale imperiale consa-crate; este de la sine ea por-

de la credinte mitice ancestrale, transferate ideologia medievalä,care considera simbolul heraldic, odatá adoptat, reflectä puterea autori-tatea suveranului, proclamä virtuti in acelasi timp poate legitirnao dacä odatä cu teritoriile cucerite se prelua simbolul heraldic,prin acest fapt marcindu-se actul de continuitate in preluarea puterii.

Ibidem, p. 70.J. Szegedi, op. cit., p. 70-71.De curind, istoricul C-tin Rezachevici a demonstrat, pe baza unei noi citiri legen-

dei de sub scutul cu capete negri", din cronica lui Richenthal, aceste armeni sedespotatul Acheloos (Ahelon) din Tesalia (C. Rezachevici, Sterna capete de

legende din hcraldica Anuarulinstitutului de Istorie Arheologie A. D. Xenopo1*", 1987, p. 76-78,82-83).

este prehiatä probabil de heraldistul maghiar de la Hulsiusce in 1596, Cronologia, lucrare in care atribuia Moldo ca armeni,

scut de argint crengi heraldice, tot dc argint (??), terminate una uncap de porfirie si alta un cap de culoare St. a

Andrei - sinibol in Glasul Bisericu. Articole Studii", Bucuresti, 1 60,extras, p. 1 030).

" F. Palma, op. cit., p. 79-80.Ibidem, p. 79.Ibidem, p. 21-23.

125

www.digibuc.ro

Exemplul cel mai elocvent acest sens constituie simbolul vulturuluimono bicefal, la care se adauga, ca o curiozitate heraldica politica,acelasi timp, acvila

Pornind de la comportamentul biologic real al pásári deoamenii, din cele mai vechi timpuri, au crezut ea reprezinta simbioza

material si transcedental, ce despart pe deluinea zeilor. De tirnpuriu, vulturul devine simbol solar, darjustificind pretentia marilor suverani fii ai soarelui",har divin De la hititi in lurnea in cea vulturul trececa simbol imperial la Roma. cu crestinismul, credintele miticevechi orientale noi conota prin fabula biblicá a lui David care

acestei pásári viata prin capacitatca sa de ase de trei ori in apa unui izvor.

Acest simbol, ce reprezinta, continuitatea, reinnoirea, tinereteaeste reprezentat cu de acvila Originile acesteihirnerice, ce Europa are doar sernnificatia a Imperiuluiroman, le tot Orient, unde este primul rind simbol religios,de un cult dualist. Primele reprezentari apar la fenicieni. La seldgiucizi

vulturul capete pe zidurile ciclopice de la Enik (secoleleXI-XIII), la fel el in Asia, sub ortokizi, in aceeasiDe substratul al se imaginea acvilei bicefale depe giulgiul de la Perigueux, fabricat Asia, ce formulade binecuvintare Barakka"

Revenind la vulturul imperial Evul mcdiu, Carol Mareincoronare, la 25 decembrie 800, ca semn al continuitatii traditici

imperiale romane Ulterior, acest heraldizat in arnieriileeuropene, secolele XIII-XIV posesiuni, aliante si factiuniimperiale. Pe orientala, Bizantul preia acvila bicefala, simbol justi-ficat de actul politic al Imperiului de Theodosius cel Mare.

Constantinopolului 1453 ca lupta pentru mostenirea bizan-legitimarea in preluarea acvilei bicefale de toti

realii sau pretinsii continuatori ai acestei ajunge in armeriilemarelui cneaz al Moscovei, care, potrivit unei legende create ad-hoc, eraurmasul cezarului roman Augustus stapinitorul Universului" 56 estepreluat de drept" de Casa de Austria, ce se vedea reuneasca,prin lupta turcilor, Imperiul divizat cu 1 000 de ani

in acest caz se fabrica o legendä pretentii de eruditie istorica.tul german Johannes Cuspinianus explica originea vulturului bicefal imperialprin victoria germanicilor asupra romanilor, in anul 9 e.n., inTeutoburg, stindardele a legiuni capturate de

interpretarea sa, sterna irnperiala nu reprezenta un vultur capete,ci doi vulturi suprapusi

Pentru dreptul de singur continuator al Romei se va da otot secolul al XVI-lea, deoarece Soliman Magnificul

telul lui final era cucerirea Romei darimarea crucii de pe catedrala

H. , a Bucureti, 1937, p. ;

vezi O. Neubecker, op. p. - 125.52 Em. Gévaert, op. cit., p. -43.

Ibid p. 125.Ib p. 126.O. Neubecker op. p. 127.Vladimir Gerby Soinza S.S.S.R., Moscova, 1987, p. 10.J. Cuspinianus, De Caesaribus ronlanis, opus insigne, 1561, p. 9.

126

www.digibuc.ro

Sf, .Petru. Pretentiile lui Soliman nu erau nici ele lipsite de o ju. tificare,ideologici politice a cpocii, care se raspindise in lumea

Ibrahim Pasa, omul de al sultanului, declara raspicat, intrimisului imperial german, din secolul I, de la Augustus, in

Europa nu existä decit o coroanä aceasta

Fig. III: Sterna - Cuspinianus.

pe o nostru, sultanul, mostcnitor al tronului ceza-

fata acestei complexe situatii politice, de binecunoscuteleimperiale cu justificarea politicä in traditia

Theodorus Bibliandcr, urnanist elvetian, adept al reformei lui Zwingli,propunea o stemä imperialä - acvila Compozitia heral-

a. acectei sterne, mai precis proiect de era urmätoarea : un vulturmpresionant ca märime, cu trei capete, unul in mijloc mai mare, cugros, douä laterale, mai mici, privind dreapta, Pagrea, culuat, tine picioarele depärtate, solid sprijinindu-se, inacelasi timp, pe coada puternicä, bifurcatä. Aripile bogat,rat ca de se distinct 12 pene, extre-mitatea fiecärei aripi patru pene partea superioara aaripi, in total 20 de pene. Pagrea, ciocurile larg deschise, cu limbile

pare gata sä zborul sä se Acestei reprezentari Theodo-rus Bibliander un comentariu, pornind, in virtuteasale de de la profetiile lui Daniel, Ezechiel si Esdra, pentru a legi-tirra succesiunea - opinia umanistului -a cclor trei mari

roman, bizantin si otoman intentia sa era, in primulspairnele apocaliptice, precum dorinta de a da o cxplicatie

un imperiului otoman cadrul istoriei patru care,Conformitate cu mirul biblic, urmau se la sfiisiiul

I. s ohoinamdai Frankfurt, 1558, p. 444,484 -485.

Th. De monarchiae r nianae, 1553, p. 20.Ibidem, p. 18.

127

www.digibuc.ro

mii". Tocmai de accea Bibliander refuza in noua otoinanä,ce se voia universald, domnia Anticristului.

Visul lui Esdra este redat, pe larg, de autorul De mo-r rchiae Romanae, pentru ca apoi din profetia voit echivoca, sä

o interpretare proprie, care sä justifice viziunea sa in

Fig. IV: Sterna - Th. Bibliander.

cu epocii. Lui Esdra i se in vis succesiuneacelor patru monarhii ce reprezintä evolutia omenirii. din aceastaare un simbol propriu, cea de-a patra vis sub formaridai era un fapt cunoscut acvila era simbolulimperiului roman, profetia lui Esdra trebuia explicatä - de ce vulturtricefal. Bibliander, din dorinta a demonstra eternitatea stäpinirii romane,oferá o explicatie interprctare proprie, net deosebitä, de cca vag confuzáa profetiei, prin claritate concretitudine. Celor 12 pene mari din aripilecentrale, umanistul le atribuie semnificatia de a reprezenta romani,nu in ordine cronologicá, ci cum au popoarele din Europa,Africa si Asia si au influentat evolutia crestinismului. Acestia

1. Caesar2. Octavianus Augustus3.4. Caligula5. Claudius6. Claudius Dornitius Nero7. Servius Sulpicius Galba8. Otho Sylvius9. Aulus10. Flavius Vespasianus11. Titus Vespasianus12. Flavius DomitianusCele 8 pene de pe umär amintite erau reprezentarea regilor barbari

sau a conducatorilor de neam german, care, in conceptia umanistului, nuprovocaseri cäderea Romei ci revitalizarea stápinirii; coada erareprezentarea celor 2 generali germanici Ruffinus Stilicon, consideraticontinuatorii traditiilor imperiale in Apusul Europei

Ibidem, p. 20.02 p. 20-21.

Ibidem, p. 21.

128

www.digibuc.ro

Capetele laterale reprezentau divizarea Imperiului continuarea luiBizan papalitate, nu prin Imperiul german. Capul din cel

mai puternic, ridicat deasupra celorlalte simbolizacu Mahomed Cuceritorul. In viziunea lui Bibliander, turcii erau

nici pe departe Anticristul ci noii conducatori ai aceluiasi corp politic,ritor de la Caesar si secolul XVI, prin noua li selegitirna dreptul de continuare preluare a mostenirii romane.interpretare, desi avea menirea de Imperiului roman,asociat in mintea rnultora cu sfirsitul lumii, putea ideea inutili-

luptei turcii, din moment ce ei erau continuatorii, din vointaa aceluiasi irnperiu. Pericolul unei atare ideologii a ca sterna nufie acceptata nici nu fie pusä circulatie in afaraapárute 1533, singurii le-ar fi folosit ar fi fost tocmai turcii.Sterna in reprezinta, mai bine oricare alt exemplu, o con-ceptie de guvernare poate materializare heraldicä.

de simbolul imperial al vultului, Europa medievala a cunoscutsi un alt consacrat acela al ima-gine a regalitätii, aflat in rivalitate pe o inferioara" vulturului.Ca rege al animalelor" el nu poate porunci care, tocmai deaceea, simbol imperial. Bestiarele epocii mai ales Pierre de Beau-vais, secolul XIII, atribuiau fabuloase, care justificemarea sa ca al fortei, inteligentei, puritätii, vigilentei al vie-tii. Legenda medievala, cu puternica mitico-orientala, afirmaleul este regele animalelor pentru nesträbátuti de paside nici un nu ar putea se apropie de el pentru tergeurmele cu coada. Se credea acest animal doarme cu ochii deschisi, ve-ghind necontenit, din asupra lumii. Leul este simbolal vietii pentru spune mitul, naste pui pe careinvie" cea de-a treia zi suflul ei rägetul deForta sa iesitä din comun ce asigurä triumful vietii asupra mortii adin acest animal simbol al investita ea la inceputul evuluimediu, la popoarele germanice, cu nenumärate atribute mitice

Fig. V: Scutul cu stemele adoptate in 1202 de regele Emeric (I)de Andrei al II-lea, in 17 (II).

O. Neubecker, op. p. 110.Cl. Mettra, Les et l'histoire;LeLion, in Historia", nr. VIII, 1983, Paris, p.3.In Evul occidental, credinte preluate de la popoarele germanice

rege-popor cu mitul Regele, coborrtor din zei, prin harul divinasupra fecunditatea, forta si suveranitatea; vezi

expresie a reflectat mentalul colectiv, Studii articole deistorie", - L/1984, Bucuresti, p. si

9 - 91 {29

www.digibuc.ro

zentarea sa pe regale are semnificatie pur politica, cum estecazul celor trei lei de azur din insemnele regale ale ce

cele trei ale Baltice, care insulele daneze.Leul guelf a reprezentat sute ani o el are originilein sigiliullui Henric Leul, duce de Bavaria, fondatorul acestei factiuni. Numelede vine din germanicul = leu i prin lärgire a.

animal carnivorLegitimarea puterii politice prin simbolul leului o

cazul luptelor pentru tron duse regele Ungariei Emericfratele mai Andrei (viitorul Andrei al II-lea), lupte cursulse noi. 1202, din dorinta de a-si consfinti puterea

stat, pe traditionalele fascii de argint, lei dispusipe cimpul rosu (trei, trei, doi si unul), exprimind ideea este succeso-

rul legitim al unui de regi, este urmas al leilor" fratelecare dorea ia tronul, trebuie astepte 68 Ascen-

pe tronul Ungariei a mezinului Andrei al aschimbare de ce s-a manifestat nu numai printr-o

Fig. VI: imaginate de Lucas Cranach in 1538 pentru papahtate din dorinta de aBiserica

O. Neubecker, op. at., p. 112.Bal Jeromos, Magyarország eredelet es Löcse, 1907, p.

www.digibuc.ro

brizura, ci printr-o recompunere de in de o idee ce sejustificata. Se inverseaza culoarea fasciilor a cimpului, se

numárul leilor la care cornentariul lui Aliotus (notar regal carecopia 1266 o de danie din 1217) dispusi astfel: pe fasciilerosii cite doi, fatá in se pentru scutul mic aflatei. Figura se de trei ori, virful scutului, un leu,Ideea exprimatä este doi lei tineri s-au luptat trei ori pentru scut

din ei a Incercarea de a-si putereanu s-a exprimat la Andrei al II-lea doar in plan heraldic; participa-

rea sa la cruciada a V-a, intr-un moment care toti suveranii europeni sereträsesera din voia consolidarea interne princistigarea prestigiului pe plan extern in acelasi timp, justifice- titula-

de ,,rege apostolic" de uzurpare ce plana asu-pra sa.

Din exernplele prezentate a rezultat modul care simbolul heraldicpoate legitirna realitäti politice. In incheiere, intr-un ultim exemplu, ne vomopri asupra posibilitatilor oferite de o compozitie heraldicd de a nega, infirma

in timp, o politicä este cazul gravuriiexecutate de Lucas Cranach, 1538, in propaganda anticatolicä,

in principatele germane reformate. Lupta inin gravura lui Cranach forma armeriilor Reda-

rea pornea de la blazonul real al scaunului apostolic - tiara cheile Sf.Petru. Scutul, de renascentistä, o spre stingace o din care se ivindu-se coroane regale imperiale.De jur irnprejurul pungii centrale, alte pungi mai mici contin mitre episco-pale. In interiorul scutului figureaza de cardinal, ce

ciucurii - ce sint - pungile Suportiiscutului sint, toate regulile heraldicii ecleziastice, cheile Sf. Petru,din care nu a decit partea centrala, ceea ce le face sä cubete, de care sint spinzurati stinga un personaj, in care identificAmpe in dreapta alt personaj, ce se voia a fi Peste tot zacsfarimate capetelor cheilor incuietori rupte Toatä aceastäcompozitie satirica este de tiara. deasupra scutu-lui, incit inchipuie, cu aceasta, o tigv5. de mort cu priviri gaunoase, atintite

asupra privitorului. Armeriile inchipuite de Lucas Cranach, din dorintade a denigra chiar dezavua papalitatea, atit de sugestive prin imagi-nile folosite, comentariul pare de prisos. Tinem facem totusi ci-teva precizari. Cele personaje spinzurate vor arate nici papa nupoate fi urmasul lui Christos pe cum nu a fost

dintre apostolii credinciosi. Pungile, pe care papalitatea lecu o sugereaza venalitatea impozitele de tot felul,strinse atit de la fete incoronate, si la der. In instantä, cheile

capul de mort semnificau in confor-mitate cu spiritul umanist omenirii ceasul bisericii catolice asunat, asa cum o doreau reformatii.

Realitate istoricl, pretentii sau politica, sau mit, toateingemanate se redate in in imaginea heraldica, faptce acesteia functia de izvor istoric, care, coroborat cu alte docu-mente, imaginea unei epoci.

p. 54.GravurS. reprodusä din catalogul Luther in

Frankfurt/Main, 1983, ig.

131

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

NOTE

CE ESTE ? (PE MARGINEA LUIALAIN GUERREAU)

DE

ANDREI BUSUOCEAN U

Jacques.Le Goff,destinatä, desigur, sä dea credibili-tatea (am onorabilitatea) volumullui Alain

1980, 229 -ar fi fost considerat. un supärátoare stridente. Dincolo de vio-lentele de limbaj ale serie mari nume ale istoriogra-fiei, lui are meritul de a pune in insuficien-tele multe grave.- ale abordärii a feudalismnlui a

feudale. .

De aproape douá decenii, modelele feudalismului axat pe rapor-turile feudo-vasalice axat pe relatiile de productie dintrede si täranul cultivator - sint puse in discutie, pe ce desfá7

cercetärilor a sporit considerabil cunostintele noastre despre socie-tatea

Mai chiar termenul insusi de ,feudalism", feudalitate", pentrua o economico-socialä, astfel cum ea este definitäde istoric, poate fi considerat legitim? Dackprin feudalismse care a succedat sclavagisrnului carebaza.relatiilor de productie a constituit-o groprietatea feudalä asupra

dependenta personalä a fatä de feudali," seaceastä orinduire in periodizarea materialist-istoricá

a universale; de la o institutie social-politicä, apartinind,deci, suprastructurii nu rapprtului de apoi

utilizarea terenului de dalism acolo undo feudo-vasalice nu au cunoscut zonele feudalismuluimele,acestea au puse in repetat rinduri medievistii ingeneral, de acord asupra insuficientelor inconsecventelor ce decurg dinutilizarea termenului de feudalism", ei nu se pot emancipa de sub tira-nia" acestui . Dar, cum PierreToubert, inläturarea vechilor schematisme nu trebuiecomoditätile confuziei"

de filozofie, Bucuresti, 1978, p. Existi socieati feudalismuhnu a relatiile feudale in cadrul orinduirii primitive,

2 Cf. Charles Parrain, CaracUrcs genéraux du jeodalisme, Sur le Paris,1971, p. 14.

Elisabeth Brown, The of a Construct: Feudalism and ofEwope, The American Historical Review", 79 (1974), nr. p. 063-1 088.

Pierre Toubert, Roma, p. 464, apud J.-P. P lyE. Bournazel, La mutation féodale, - Paris, 1980, p. 350.

www.digibuc.ro

Cartea lui Alain Guerreau nu este numai o - adeseanedreaptá -a punctelor de vedere enlise in secolele despre feu-dalism, ci o incercare de a substitui schemelor o constructieprie. Opiniile sale sint vrednice de atentia privinte,de utilizat pentru investigatii ulterioare.

de ale aborda, o a lui Jacques Le Goff din prefatasa se cuvine mentionatá. Ea. priveste dePástrarea acestui termen, imperfectiunilor inadverten-

este pentru cum medievistul francez.trebuiese un nume sistemului care a' functionat in Europa din secolul al

in secolul al XLX-lea traditional de feudalism este desigurmai comod chiar se pe o etitnologie contestabilä.

cite stiu, nimeni nu se sä schitnbe numele catolicismului, sub pre-text nu este cu adevärat universal"

Alain considerä, utilizind contributiile lui Anderson,Kudhenbuch Bernd Michael 6, prima asupra

trebuie indreptat efottul regindire a feudalismului este raportulde domenii (seniorii) ärani. Punctul devedere al 'este

in cadrul Europei feudale, trebuie mtionat in chip fundamental 'ter-meni de putere nu de drept; a drepturi realedrepturi personale trebuie sä fie inláturatä ca o inventieca un aspect al desträmärii sistemului; originalitatea fundamental5. aturilor trebuie dimpotrivä in aasupra a asupra oarnenilor" Medievistulavertizeaz1 impotriva confundärii raportului de putere - exprimatnologia latinä feudalismului occidental - cu eco-nomic dintre de domcnii conceptia sa esteun complex de raporturi sociale sau,nal", care esential are legätura dintte om

atare abordare are, opinia unea face zadarnicl discutia despre orinduiri

s-a invocat faptul c5. Nici un document nu facear fi avut, nici pin5. secolul al XVI-lea, un

de ptoprietate asupra solului oamenilor, ci numai pe acela ala plusprodusele obtinute la corvezi preia

sa sarcina de a organiza proce'sele acestdi con-'absenta nemijlocite stäpinului de in procesul

productie este o träsäturl distinctivä a tributale Färäaici a deosebirilör 'dintre tributaläsi cea feudalä (in ce ne priveste, credem pe teritoriulduirea tributalä a existat numai in perioada ne

plusprodusul de stápinul de pe baza. autori-tätii sale asupra pätnintului oamenilor care cultivä (acelasupra cäruia stáruie Alain Guerreau) este o a rentei feudale: Aceastä

schirnb5. natura dacá ea este perceputä pe colectivitatea'obtiisau pe gospodäria ori de doinenii intervine in pro-cesul de productie sau este un beneficiar parazitar" acestuia. Deniersul

Guerreau, op. cit., p. 11.p. 100-104, 112.-116.p. 179-180.

8 Henri H. ip teze1980, p. 184-185.

www.digibuc.ro

lui Alain Guerreau avantajul de evita astfel de discutii felotioase. Alexandru Aldea poruncea din Borusi in1431-1436> sä ...cinstitului, celui ce mi-a mult,din casa Kdomniei mele> jupanului Voicu, pentru cä-i vechedreaptä ociná... ascultati cinstiti..." structura economico-socialä a satului apartine orinduirii tributale sau feudale? ceintereseazä cazul de fatä este autoritatea dacá ea ar fi expri-

in latinä) a boierului Voicu asupra sätenilcr din Borusi obligatidea 'ascultare" si cinstire", indatoriri ce decurgcau din faptul erauveche dreaptá ocinä". Realitatea prin-iordialä este aici raportul de putere

nu participarea sau neparticiparca boierului Voicu la procesul de produc-in cuprinsul satului Borusi.

Din perspectivä este de procesul de formare atiilor feudale. Documentele noastre din secolele XIV-XVI nu nesä organizarea procesului de productie limitele domeniilor

mänästiresti. Era boierul (egumenul) un simplu beneficiar alplusprodusului realizat prin n-mnca obstii sau el dispunea de o

teritorialä - domeniul feudal - , in cuprinsul cáreia piocesul deera organizat dirijat dupä voia lui? a escamota problema,

conceptul de pune datul fundamental al boierestivirtutea este insusit plusprodusul.

S-ar putea abordarea noastrá social-politicul indetrimentul economicului, acesta din este redus la situatiafactor secundar. Nici viziunea materialist-istoi nu pretinde economicuIfie invocat ca realitate de este analizat un raportsocial. Puterea am vázut este conceputä de Alainca un complex de raporturi sociale la originea puterii dobindite dede domenii, s-a aflat -un proces de diferentiere desfäsurat cadrulobstilor -ale cäror structuri intemeiate pe egalitatea membrilor s-audesträmat sub impactul factori, care au favorizat constituiiea

de cäpetenii locale. domniei, autoritateaa recunoscut sau a acordat autoritatea unor slujitori ai ei asupra satelor con-trolate anterior de intemeierea statului feudal) sau, respectiv asupracelor donate de dornn.

Factorul economic aflä de asemenea in legäturacultivatorul direct activitatea valorificaie a

prin rnuncile agricole alte prestatii care creareaapoi de boier sau

Aspectul material mai important al feudalismului decm ge dinconsiderarea acestuia ca un ecosistem. Europa träia in principal din

Ar trebui sä recunoastem, de regiune regiune, posi-limitele pe care le combinatia topografie-sol-climat functie

de diversele sisteme tebnice" 10. perspectiva, mai a ecosiste-mului, noi investigatii pentru a conditiileteriale de existentá a ei de exploatarc de

rAfedievistul pertinent, de pildá, numai cunoa-sterta forrnei feudale produse, bani - nu este suficientä;

primul caz; este necesar se ea era prestatä cu sau animale,

Historica, seria B, 1966,p. 132.

Alain Guerreau, op. p. 192.

135

www.digibuc.ro

ce anotirnp al anului este, doilea caz, produsele care erau dij-ultirnul, produsele cele mai remaneratoare.

Feudalismul ca ecosistem implicä o investigatie a impactuluiclimei asupra productiei agricole. societate - ca aceea inte-meiatä pe cultura avind la dispozitie o rudimentar5este puternic - am spune dramatic - dependentä de conditiile climatice.

prezent, cercetärile de istoria climei cunosc la noi un adeväratacordarea cu acelea de istorie a agriculturii o evidentä

acutä necesitate. Insuficienta informatiilor - un obstacol de netä-gäduit nu trebuie descurajeze o investigatie, de care elementulbazá al societätii feudale - productia - nu poate fi cunoscut satis-

Din considerarea feudalismului ca ecosistem se desprinde o altáproblemä, care, acum 2-3 decenii, a obiectul unor discutii, caincheierile desprinse din ele fi fost integrate unei viziuni de ansamblu afeudalismului românesc: raportul dintre agriculturä cresterea viteloreconomia medievalä. S-a sustinut caracterul mai animalier agricolal economiei noastre veacurile trecute", ca urmare a faptului cä, secoleleXIV - XVII cresterea vitelor ar fi avut o mai mare importantä in Tara

si Moldova, decit agricultura" 11 Precizind nu s-a pus niciun moment in discutie caracterul sedentar al cresterii vitelor in spatiul româ-nesc (Cresterea forma o ocupatie sedentarä, in primulrind de päsunile, de livezile de fin din hotarul satului. Chiar crestereacare necesita uneori ducerea munte sau in regiunile de baltä, cunoscutul

transhumantei, a fost intotdeauna in tara noasträ o ocupatiesedentará, in sensul cä a existat o de animale, nu de oameni") 12,ni se pare absolut precizarea ci ineconomia trebuie vázutá ca principal, izvor de venit nu caindeletnicire. cit pentru stäpinul de domenii, vinzareavitelor asigura venituri cu mult mai mari decit cerealelor ; ar figresit se creadä economia marelui domeniu sau in obstiile sätestilibere, cresterea vitelor era ocupatia principali a locuitorilor.

Este necesarä o cercetare zonalä, care sä consideratie specificulde pentru a stabli - desigur, in permisä de surse -portul dintre agriculturá cresterea vitelor in diversele pärti ale spatiuluiromânesc. insemnätate deosebitä ar avea astfel de cercetäri pentru stabi-

unei geografii a ; este evident zonele predominant agricole,renta muncä vedere muncile agricole, nu cele de curte) si-a fäcutmai de timpuriu aparitia, un fel de rationament, debine articulat, nu trebuie eacá inaintea cercetärii zonale (micro-zonale).

ani, au apärut mai mNte monografii de sate, de istorieau inregistrat un simtitor progres. Chiar dacä, mai ales cele

nu au fost intreprinse cu rigoarea necesark ele pot sluji unei anchete de istorieeconomicä. Ar fi, mai ales, interesant de urmirit care era raportul mediulnatural, activitätile econarnice si statutul social al (de pildA,

getic, unde s-a mentinut tirziu secolul al XIX-lea o zoni detäränime mosnenii, din cäreia s-au recrutat oasteilui udor coaducätorul al 1821).

11 V. P. P. Panaitecu, A.M Idova (sec. XIV - VVII), Bucure,ti, p.

p. 16.

136

www.digibuc.ro

Este evident in acest din urmá caz, a jucat un rol insemnatsi, o datä cu evocarea schimbului, ajungem la altá idee interesantä a lui AlainGuerreau: existau - el - mijloace de acumulare a bogatiilor in

de taxarea producätorilor jaful Desi antagonice,aceste erau legate: prada era mai adesearäscumpärärile obligau pe dintre combatanti vindäbunuri" Subliniind dificultatea integrärii economice complete arimii societatea dominatá de nobilime, istoricul francez anali-

apoi fenomenul militar pentru a la concluzia eä iäzLoiul eraprincipalul factor de coeziune a sisternului feuda'

Este de netägäduit geneza raporturilor feudo-vasalice, starea deinsecuritate a un rol cá a contribuit la

societatea feudatä trebuie it din douä unghiuri de vedere:intern extern. In Europa occidentalä (Franta, Anglia), stárile de

- considerate a fi drept una din caracteristicile de alefeudale - erau de militare ale unor seniori aHora.Rázboiul celor roze in Anglia (1455-1485) unul dintre cele mai

exemple, cariera celebrului ick dindu-i cea mai bunästrare 15 Cetele militare particulare ale seniorilor englezi

jaful constituind, mobil si un mijloc deFenomenul nu se toate socictätile feudale. In

românesc stärile de anarhie nu au fost frecvente. Invocind cunoscutuldocument al lui Mircea Mare din care

Tismana sub autoritatca si le säcap" pe oricare boier care ar le constringá la pies-

18, P. P. Panaitesct conchidea: Ca care-sitraditiile, boierirnea era adicä individualismul,

cultul vedea in documentul citat o interesantä a mora-sociale si a anarhiei nobiliare" a contesta existenta unor astfel

de manifestäri, proportiile trebuie exagerate: societatea româ-neascä nu a cunoscut cadrul boieresti de dinOccident, conflicte care transforme - asa cum s-a intimplat in Anglia, intimpul douä roze - de Chiarperioada de lupte pentru dornnie - Moldova, moartea lui Alexandru

Bun (1432), in Tara secolul al XVI-lea - , ciocnirile dintregrupärile conflict de scurtä duratä de adversarii domnuluiscaun pribegesc" Polonia, respectiv, Transilvania, de sepentru a-1 izgoni. de conflict latent factiunile boicrestireciproce - tipice de anarhie -nu a fost caracteristicäromânesti.

Aici rázboiul adversarul din afará a constituit factorul(pentru a relua formula lui Guerrcau) al socictätii feudale românesti.

propriilor structuri prin cucerireaea a solidar in fata primejdiei pr'n tuturor for-

telor sale efortul militar: oastea cea mare" a fost expresiaa rázboiului intregului pentru apärarea Aservirea

Main Guerreau, p. 193.Ibidem, p.P. Kendall, Warw le rois, Bruxelles, 1984.Documenta Historica, seria B, vol. I, p. 72.P. P. Panaitescu, Mircea Bucuresti, 1944, p.Cf., pe mare, BucurWi, 1972, p. 9-51

137

www.digibuc.ro

a a doua a secolului al XVI-lea a sabit forta oasteimari", procesul social-economic din spatiul românesc asociindu-se cu

rnutatii intervenite pe plan international cu progresul armelor defoc ce armate de profesionisti. Sint factori ce nu pot fi ignorati

intelegerea evolutiei românesti in XVII - XVIII.Nu, este intentia noastrá toate punctele de vedere ale

lui Alain Guerreau (de exemplu, functia atribuitä de el inru-dirilor artificiale). Avem rezerve serioase fatá de afirrnatia bisericaapare ca principala motrice a sistemului feudal, cel putin din fazaimperiilor in secolul al XVI-lca" Exemplele citate de el -

care lupta puterea in cursul cea dina fost de multe ori - nu o formulare de catego-

mai autorul - ca imensa majoritate a medievistilor occiden-tali - si-a limitat orizontul" (pentru a relua termenul din titlulla Europa Nimeni nu poate rolul important al Bisericiiin societatea, functia indeplinitá de eaevul mediu. Exist5. o mare deosebire intre situatia acestei institutii

feudalismul apusean cel Aici, structurile imperiale bizantineau dat Bisericii un rol subaltern fat5. de si institutia eclezias-

nu l-a putut chiar a intentionat ceva. ..Com-monwealth-ului bizantin" aceasta a fost situatia tot de exis-

a feudale.Trebuie o distinctie pozitia subordonatá a

componenta a ideologiei mentaliatii medievale,cu o foarte mare pondere. a putea intra aici asupramentalului medieval, doar Alain Guerreau i-a acordatatentia pe care ar fi meritat-o

Feudalismul, credem noi, este un ecosistem care putereaesenta rclatiilor economice sociale, dar, in acelasi timp, o lume

de si mentalit5ti inconfundabile, specifice lumii medievale. Analizaei este una din directiile ore de innoire a noastre despreevul mediu.

19 Guerreau, op. cit., p. 204.Cf. Georges Duby, Hommes et structures du Moyen Âge, Haga, 1973.

138

www.digibuc.ro

MENTALITÄTILE INTROSPECTIADE

IOLANDA

mentalitAtikr: extremseducátoare grea.

(Lucien Febvre)

dominatá de o tehnologie cu ritmuri acceleratede dezvoltare in care tendintele tehnocratice tot mai evidente, resimtirn,mai ca nevoia imperioasä de intelepciunea delumina culorii de puritatea sunetului pentru a reconstitui acea

idealul inteleptilor dintotdeauna.Din stiintele umaniste, ISTORIEI este dat, primul

acest ideal pentru ea este prin excelentá despre orn, sti-inta care a pus centrul universului ei omul, cu toate manifestärile salemateriale, sociale spirituale.

Zeci si zeci de cercetätori i-au consacrat Clio resursele si toatämintea pentru a reconstitui viata destinul pe care semenii nostride peste timp vor fi demult. Pertinente istorii politice, socialesi economice au venit reconstituie umane cecedat. a nega nici o necesitatea utilitatea nu poti nuobservi se citeodatä te afli doar fata unui aunui cadru, a unui schelet supus unei disectii extrem de meticuloase

uneori senzatia de disconfort intelectual, te afli fel de labora-tor de anatomie socialä, sau, care se au atentie anomaliile,

de anatomo-patologie socialá in care obiectul supus analizeinu o prin a fi literalmente pulverizat. Ai atunci toate compo-nente, dar ele nu mai reprezintä totusi organismul viu - omul

societatea umanä deaceastä situatie, istoricului i se cere mai i se cere un efort

plus, acela de a därui pe care o toate pornirile simtirilorlui creatoare pentru a reanima, pentru a pentru a viataoamenii dincolo de structurile materiale pe care ne-am obisnuit de binesä le deslusim.

Este ceea ce corifeii de la Anna les" au reusit desprinzindu-sede aflat apropiere de el printr-o intro-spectie mai spre zonele de mare profunzimeomenesti.

Nu ne propunem aici meritele, cu adevärat exceptionale,pe care istorici de elitá le-au avut in deschiderea de noi drumuri

cercetärii, cu efecte de benefice asupra dezvoltárii istoriogra-fiei europene. Nu vom vorbi nici despre tot zbuciumul prin care a trecuto nouä disciplinä, aceea a istoriei mentalitätilor, a seautodefineascá si sä se delimiteze de celelalte. Nu vom vorbi

139

www.digibuc.ro

nici despre timpul istoric descoperit" de F. Braudel care include in duratasa cea si istoria mentalitatilor. Au altii cu mult noas-

cu ce ne dispenseaza pe noi de acestlucru

Insemnarile noastre de nu se doresc o pledoarie pro, ochemare si un pentru mentalitatilor.

Dar de drum mora, Ia o intoarcerede spre cei care ne-au precedat pe calea, deloc a acestei intro-spectii istorice ce-si are specificitatea ei de netägáduit. acest ce se

la numele unor de noi istorii ca Marc Bloch, FernandBraudel, Pierre Chaunu, George Jacques Le Goff, Robert Mandrousau la- care se p noasträ pe care-i de apro-piati ca Florin Constantintu. Alexandru Dutu, Räzvan Theodorescu

ordine alfabetica pentru o ordine nu acest asadar,stä sub atotputernicia in care pretuirea cea mai se

cu fervoarea neofitismului.Dar ce este de fapt mentalitatea? Dupä bpinia speciatilor, ea este

un ansamblu de opinii, credinte care gindireaindivizilor, a grupurilor umane, a popoarelor. elementele constitutiveale mentalitátii raporturi raPorturi

zona principal5, de o mentalul colectiv,nu putin este si investigarea mentalului individual, atunci

este vorba de personalitati care care au detinut-o auputut influenta, uneori mod specific, devenirea a

din Nicolae cu subtilitatea omului de geniu,,Orice se societate omeneasa vine starea -de

spirit, din felul cum este sufleteasa acel moment . Astf elare permanent. care-i caracterul, care-i

rea, care-i face mindria sau o spre pieire . ; acest fond nupoate biruit. El e el e darul, el e nenorocirea si el e osinda. Acope-rit un sau el revine maideparte, el vine din tot ce a suferit a din tot cedin mediul din tot agonisit socictatea"

Citiva ani mai 1941, un alt mare istoric, Lucien Febvrestudiul sensibilité l'histoire atentia asupra faptului

reconstitui a unei anumite epoci este o ocupatie acelasitimp s -ducatoare grea. Dar istoricul nu

fata ei" Ca din parintii spirituali ai acesteinoi Febvre trece evanfaiul larg al izvoarelor careh is o-icului mentalitatilor. ce marturiile docu-

artistice, literare, muzicale care pertinent corectin erpretate, francoz atrage in mod deosebit atentia

contactului cu cercetarile psihologilor.vo n apela la ultirnele rezultate obtinute de munca

Vezi special Al. Dutu, Literatura istoria Edit.Univers, 1982, 265 p. si idem, Dimensiunea a istoriei, Bucuresti, Editura1986, 303 ; Lucian Historiens des Annales, AnaleleUniversitAtii Bucureti -Isto-he", 30, p. 49-62.

Diclionar de sociald, B Edit. enciclopedicl, 1981,p. 139, sub voce.

Nicolae se o de spirit, volumulnsiunea a istoriei, p. 190.

Ibid m, p. 129.

www.digibuc.ro

a nostri, psihologii nu avea o istorie"o de cercetare, solicitind deschiderea unei ample anchete

sentimentelor fundamentale ale cum ar fi oistorie a o istorie a Mortii, o istorie a Milei a Cruzirnii. o

a in final autorul revine asupra necesitätii colaboräriipsihologia conchizind dupä opinia sa, aceasta se aflä la temelia oricäreilucrári efectuate de un istoric autentic desi psihologia istorid (psiho-istoria) istoria reprezintä acelasi domeniile

totusi foarte apropiate, de acest lncru nu se poate face abstractie

Astfel, Lucien Febvre, ca si toti ceilalti istorici ai mentalitätilor amin-mai face pledeze- cel mai firesc

cel mai greu-: interdisciplinaritatea, investigarea cu inteligentäa domeniilor

ce ne priveste, ne-am manifestat intotdeauna convingereamaterial informational existent poate aduce un plus de noutate, nu numaiprin irnbogätire, fapt ce nu trebuie exclus. cit mai ales alte modalitätide gindire. de abordare tratare lui. Sociologia lingvistica. filosofia

psihologia, istoria artei, istoria comparatä, istoria mentalitätilor psiho-istoria tot atitea discipline conexe ISTORII la care increderetrebuie apelat in strädania noasträ de a o imagine cit mai completá

mai a subiectului investigat.Se fenomen istoric este o realitate complexä, multilateralá

multinivelar5 o multinivelar'reliefeazä pecomplexitatea postulind pluritatea de fiecare nivelpotenteazä un sens sau chiar un gen sensuri istorice spre o aceeasi fina-litate De aceea, abordarea probleme sociale, politice, economice,culturale, mentale, pofida faptului poate simplä la prima vedere,acunde intotdeauna fenomene de o complexitate ce nu transpare initialsi dupá pärerca noasträ, la o tratare interdisciplinaräint-zratoare, asadar deloc dar singura in mäsurä ne o

cit a fenomenului cercetat. Este efortul pe in numeleaceluiasi scop epistemologic, avem datoria de pentru a evitacapcana empirismului, a descricrii faptelor sau a a ane ridica de la nivelul istoriografic stricto-sensu, la a fi istoriologic.Ca ne deplina credintä detasarea de modul de abor-dare strict pozitivist, care avut incontestabiltmeritele sale si momentul säu de glorie, apelarea cu mult curaj

fermitate la metodele introspectiei interdisciplinare, mult mai complexe,suple. inteligente si mai nuantate, care permit tratarea fenomenelor

din alte unghiuri cele pini acum, nu constituie nicidecumo erezie" fatä de istoric, ci mai degrabä o spre care se oferäarestei stiintc-.

Una din care duc la autocunoastere, la o cit mai corectaautodefinire este raportarca la alte de exterioare, aflate

situatii putin nu identice.

Ibidem, p. 135.Ibidem, p. 137.

Termenul apartine lui Traian Herseni, Despre clasificarea istorice,logia militans, vol. I, Bucuresti, 1968, p. 27. Cf. Al. V. Isac, Rcalitate cunoagere

istorie, 1980, p. 183.

141

www.digibuc.ro

Pornind de la aceastä axiomä, ne pronuntäm pentru intreprindereaunor demersuri sustinute pentru ca pe temeiul planurilor comparate säobtinem o conturare mai a ceea ce a reprezentat similitudinedar deosebire ce s-a in spatiul carpato-danubiano-ponticfatä de situatiile din geografice invecinate, asadar, cea constat, ce este de fapt, specificitatea româneascä.

Istoria comparatä, indiferent la ce palier al organismului social esteaplicatá, cere, de seamä, un efort sporit din partea investigatorului,fatä de abordarea liniará, evenimentialá, din päcatedestulä consecventä.

Cu putin timp monografie boierimii din TaraRomâneasa secolele XIV - XVII, cu acest un demerstipologic asupra celor douä modele, douä tipuri de feudalism - caretrebuie necesara disjunctie - pe care le-acunoscut societatea europeanä evul de Se releva cu acel prilej

relatiile feudale dintre Apusul Räsäritul Europei au cunoscut o identitatede esentä, dar acelasi timp o diversitate de forme si ritmuri, adeseadisincrone, care le va marca pe deplin individualitatea. Dacä ar fi sä conta-

in cuvinte similitudinile, dar si neasemänärile dintre feudalismulortodox si cel catolic (cum le-am numit atunci pornind de la conotatiaspatialä, de la geograficä a termenilor si nu mai putin cea confe-

pentru cä demarcatia dintre cele douä tipuri de feudalism se situeazäpe linia de contact, de dar si de conflict dintre cele religii) artrebui ne jocul rläcut imaginatiei si comparatiei.

Edificiul-cládire si edificiul-organism social au fost adesea pusegäsindu-se, nu o numeroase

Lumea evului de a stat sub ceea ce Lucian Blaga numea duhulordinei ierarhice" spatiul românesc sau, folosind o expresieo cuprindere ceva mai largä, spatiul ortodoxismului european aceastäordine definitá printr-o reductie beneficä la elementele ei esentiale areceva din claritatea, sobrietatea si eleganta unui edificiu stil clasic,spatiul catolic duhul ordinei ierarhice" este cuprins de o adeväratä freneziea detaliului ce pe alocuri accente paroxistice - de n-ar fi sä amintim

sistemul vasalitätii multiple - , frenezia pe care lumea formelorpare-mi-se doar goticul flamboaiant o poate evoca pe de-a-ntregul.

Desi in istoria in artei metoda comparatistä estemai demult si chip de profitabil aplicatä, am ca si la celelaltenivele - economic, social, politic, cultural, mental - ea sä capete relevantanecesarä.

Dar toate aceste paliere definesc practic reprezentári, valori, structuriale mentalului colectiv nu existä istorie a civilizatiei manifestareaunei organicitati a sufletului colectiv, cum nu este dinamia istorid färäspirit creator receptiv,, chiar pasiv. Se ajunge astfel la situatia paradoxaläca dincolo de istorie se afle, direct sau indirect, o istorie. Este isto-ria mentalitätilor.

Dar o istorie a mentalitätilor este o aceasta - dupäcum remarca Alphonse Dupront - nu pentru mentalul ar fipentru fiecare lucru conduce spre mental.

Blaga, Fenornenul stilului si metodologia, in Trilogia culturii, Bucure#i, 1969,

0 Alphonse Dupront, D'une histoire des mentalités, Revue Roumaine d'Histoire",1970, nr. 3, p. 385.

www.digibuc.ro

Dar pentru a ajunge aici se impune o o anumitáa izvoarelor documentare. Mai exact spus trebuie deprinzi tehnica

citirii in filigran.Asifel, ne apropiem de mentalul omului medieval, am

constatat pentru omul evul de intreaga spiritualäs-a sub semnul sentimentului religios. Simtdmintele cugetului

ale spiritului convergeau mereu si mereu spre un punct central -credinta, cu multiplele ei forme de manifestare, de la credinta individului,

la unitatea de a statelor ridicatä, de ori, la rang depolitica. De aceea, omul medieval a simtit tot mai mult nevoia de

a-si zidi cu smerenie sufletul plin de nelinisti in monumente ce sespre multumirea glorificarea divinitatii.

Pentru noi, acelasi medieval tine - cum remarca PaulZurnthor - de un univers care ne-a devenit strain. De el ne desparte

in care este mai bine vedern o prapastie de netrecut decît sä neprefacern nu

totusi, folosirea cu inteligenti si subtilitate a noilor metode deintrospectie este la suprafata acel de

de istorie ce face din personajul sau fenomenul supus analizeiegalul sau contemporanul nostru doar astfel, o in timpce este altminteri irecuperabila

Dar penetrarea dorneniu atit de delicat este viata inte-spirituala, a colectivitati sau a unui personaj este cit se poate

de dificila. Pentru aceasta ar fi nevoie probabil de ceva mai sensi-bilitate, poate talent, nu chiar De aceea, raliem opiniei expri-mate de Le Goff care Practicarea celor mai multe dintrestiinte es.te, incontestabil, o de profesionist. nu este

de exclusivistä (...) ca istoria, chiar va deveni maitotusi o Pentru a memoria

gustul, stilul, pasiunea la fel de necesare ca rigoarea si metoda"Cu acest deziderat minte, asa cum am spus mai

o chemare si un pentru a aduce stiintei pe care o slujimun spor de Inteligenta, si un plus de Frumos, astfel zi - para-frazindu-1 tot pe Jacques Le Goff - putem redescoperi Un Alt Ev MediuRomânesc, spre Bucuria noasträ, a tuturor.

Paul umthor, Incercare de Bucurefti, Edit. 1983, 41.Pentru detalii, vezi Tighiliu, Chipurile pentru

un portret, in Revista de istorie", nr. 9, 1988, 13-9 17.12 Jacques Le Pentru un alt Ev Mediu. Valori umaniste in cultura

I, Edit. Meridiane, 1986, p. 37-38.

3

www.digibuc.ro

NICOLAE ISTORIA MENTALITÂTILORDE

MIRCEA

Numärindu-se intre ramuri ale disciplinei - siperioada interbelia printre cele dintre acestea - , istoria mentali-

colective contribuie tot mai accentuatä, cudemografia geografia istoricä, ecodemografia, climatologia istoricä isto-

cantitativä, la ridicarea edificiului unei istorii totale sau globale, misi-une esentialä a istorice de astázi" Reactie la istoriografiaevenimentialä preocupatä mai ales de expunerea faptelor politice memo-rabile - , care domina istoriei la inceputul actualului secol,istoria mentalului colectiv 2, a psihologiei comunitätilor umane in timp sispatiu si-a dobindit, deplin justificat, un domenin autonom de cercetarecare are obiectiv nu simple abstractiuni de date fapte, ci ornulconcret, cu nevoile mentalitatea sa, in structura socialä speci-

a moment istoric" Notiunea de mentalitate - scrie JacquesLe Goff, strälucit promotor si teoretician contemporan al curentistoriografic - este una dintre acelea care au pus cel mai mult miscare

ultimii domeniul istoriei, istoriei economice mai ales, o dezi-rabilá contrapondere. Mentalitatea a dat un aer proaspät istoriei"

Istoriografia româneascä din ultimele decenii denotá un intereso comprehensiune a istoricilor nostri pentru istoria

mentalitätilor (e drept, mai mare detectabile preocupáriacest sens medievistilor; sä fie oare acesta un indiciu ceea

ce s-a numit de inspirat <paradigma » Analles" - publicatia siistoriografia cum bine se cunoaste, animate de mari istoriciai evului mediu ca Lucien Febvre, Marc Bloch, George Duby, Le

Braudel, Emmanuel Le Roy Ladurie, Michel PhilippeAris, Pierre Chaunu etc., cele care au intreprins, mod programat cuo adeväratä de pionierat domeniu - este o sintagmá cuacoperire, verificabilä si in acest caz?). Märturie acest sens stau studiile

recenziile din revistele noastre de specialitate, siproiectate ce abordeazá noua directie de cercetare, comunicärile sustinutede istorici români la internationale care dezbat diferite aspecte

L. Boia, Istoria (Cu privire asupra la Annales"),Revista de istorie", t. 33, 1980, nr. 5, p. 952.

2 Vezi recentele consideratii sintetice asupra domeniului ale lui Jacques Revel, inInslonques, sub red. André Burguière, P.U.F., Paris, 1986, p. 450-

456 bibliografia hicrb.rilor teoreticep. 938.

Jacques Le Goff, in La nouvelle histoire, p. 233, apud L. Boia,cit., p. 952.

144-

www.digibuc.ro

ale Desi nu foarte numeroasc din punct de canti-tativ5, toat e acestea fac dovada, in ansamblul nu nurnai adomeniului, a beneficiului indiscutabil prin studierea

colective, asupra cunoasterii profunzime a liniilor de fortä din istoriadar a disponibilitätilor istoriografiei noastre, receptIvi-

tatea si integrarea ei in domenii de investigatie care se afirmä pe planmondial.

Orientarea sustinutä a anchetei istorice rornânesti contemporanein directie ne apare cu mai justificatä cu istoricii au la

in aceastä - prea putini aceia care, cunoscindprecedent ale operei sale, varietatea arici de investigatie efortul

permanent de a analizei in surse interpretare, vor fi surprinsiafirmatie - exemplul operei lui Nicolae Anticipind concluzia rindurilorde vom spune analiza operei de pe de variatá amarelui nostru istoric din unghiul de vedere al istoriei mentalului colectivconfirmä mernorabila asertiune a lui George alinescu care, portretullui Nu este cu putintä alegi domeniu de ingustsi de umbrit din istoria românä färä constati N. a trecut p

Relevarea acelor din opera sa care permit istoriculuica unul dintre deschizátorii de drumuri ai domeniului de cercetare

numit, cu decéniul al patrulea din secolul nostru, istoriatilor, va trebui prin raportarea operei a lui laacel sistem de referinte ale elemente de bazä timpul care a fostcreatä - al autorului in care este examinatä -al nostru. Noutatea de ce contemporanii autorului valabili-tatea ce noi astäzi cele dupä care se

o care trebuie avute in vedere acest caz.

Omul, umanitatea elul ultim, al cunoasterii istorici.In prima sa lectie la Universitatea din (1 noiembrie 1894),istoric de atunci relua cele spuse de L. von pentru a cä ceca inte-reseazä e istoria faptelor suferintelor acestei fiinte sälbatice, violente,brutale, bune, nobile, linistite, a acestei fiinte pätate pure, care e noisine" Cu remarcabilä consecventä, a reafirrnat de-a lungulsale aceastä conceptie umanä a istoriei, care sisocietatea al obiectivelor cercetárii istorice.

A doua jumätate a secolului al inceputul secolului al XX-leacoincid cu perioada de aparitie a asa-numitei psihologii a popoarelor ölker-

, in cuprinsul. se disting trei directii de cercetare: psihologiacare relatiile dintre psihicul individual colectiv;

hologia culturii, ca manifestare a spiritului poporului olksgeistpsihologia concretä a popoarelor, care

Ne propunem, alt schitarea unui bibliografic al tuturor scrierilorromânesti din domeniul

6 G. Cälinescu, Istoria române, 1941, p. 542.N. Despre a geneza ei, in cu

la studiile (citat mai departe: ), ed. a BucureFti, 1944, p. 16.

10 - c. 91

www.digibuc.ro

psihice ale fiecärui popor 8 despre psihologia comunitätilor nu aurámas impact asupra istorice. J. Michelet proclainänecesitatea unei resurectii integrale a trecutului", care nu se poate dispensade aportul investigatiei psihologiei socio-istorice, pentru in conceptia isto-

francez, principalul factor al procesului istoric este poporul; recon-stituirea vietii spirituale a acestuia devine, asadar, sarcina fundamentalä aistoricului. In Germania, K. Lamprecht sustine cä obiectul cercetärii con-stituie nu istoria politicl, al cárei primat afirmat de Ranke o mos-tenire in istoriografia germaná, ci procesul de dezvoltare istorico-culturalä, in cadrul rolul principal detine nu personalitatea, ci colec-tivul. Psihologia este consideratä de cätre invätatul german dreptbaza normativä a istorice". sfirsit, marxismul relevase rolulselor istorie pusese in luminä functiile suprastructurii de idei institutiiin dezvoltarea Toate aceste curente de idei conceptii, ale cärorinfluente pot fi detectate mai mult sau mai putin sigur scrierile tinärului

deplasau centrul de greutate al investigatiei de la eroi" la. popor.Aceastä orientare nouä istoriografie avea sä fie in dese rinduri amintitáde In celebrul de la Academia (17 mai 1911),

evoca in urmätoarele cuvinte acea din dezvoltareaistoriografiei, cind scrierea istoriei se confunda intocmirea biografiei marilor

,,Viata culturalä, umila actiune necontenitä obscurä a mul-care nu numai tin pe umerii palate temple, cu toate podoabele

puterile dar conditioneazä, tirea celor mai personali,cea mai artä, era doar un fond vag sau un pretext de inventarii... La ceputeau servi acele gloate fapte, din care nici unul nupragul unui Panteon" Istoricul refuza sä se dilema, defapt pseudodilema: eroi oferea solutia de dialecticä:Masele indivizii -spunea el in 1938 - hotäräsc in mäsura care au ca-racter dinamic reprezentativ" adicä functie de imprejurärile istorice.

colectivitate sau un individ poate exprima sau intruchipa ce esteprezentativ in sufletul national.

Odatä acceptatä ideea personalitätile masele parteneri egaliin procesul istoric, cä reflectorul cercetärii istorice nu se poate numaispre acesti demiurgi de istorie pentru a lása in obscuritate acelemase, despre care o anume filosofie a crede nu fac altceva

mimeze nu mai avea de fäcut un pas pentrua ajunge la sublinierea rolului pe care are cunoastereagerea proccsului de dezvoltare a societätii umane, a ansamblului de emotii,sentimente, reprezentári idei viata a unui popor. Acest pas istoricul

1-a fäcut.In viziunea lui istoria de a mai fi reconstituirea eveni-

mentialá a trecutuluii. Oric pärea de paradoxal, istoricul care nunevalorificatä nici o märturie, nici un vestigiu a ce fusese viatäconsidera totusi cele din o alegere trebuie operatä; selectia faptelordistinge istoria de istoriologie. Cea spune tot ce pentru a-1 spune",cealaltä nu se opreste la faptul caracteristic, expresiv, pentrumenta Triajul fäcut istoric are, meritul de a materia

8 A. Miroglio, La psychologie is, 1965, p. 25-26 ; M. Raka, T, Herseni,Introducere psihologie sociald BucurWi, 1966 p. 222 urm.

N. istorice, p. 83.Idem, istoricd, p. 263.

11 Idem, Materiale pentru o istoriologie 1968, p. 16.

www.digibuc.ro

pentru constructia. interpretativä a N.sinteza de istorie a omenirii, nu sä ce

intereseaza in mai este psihologia in careconcepem studiile istorice este ceva care ne intereseazä mult maichiar pentru viata rnaselor, privitä elementele ei materiale aceea e:psihologia acestor mase. din psihologia unei natiuni,mai sau mai putin de personalitati superioare, se istoria aceleinatiuni" Prezenta in prefata sintezei sale de istorie universala a afirmariiprimatului psihicului in istorice caracterul uneideclaratii de principiu si se cuvine analizat ca atare. Aceastä examinare se cereintreprinsä pe douä al conceptiei istorice a lui Nicolae

al scrierii istoriei - i-am istoriografie, sensul n-ar fialtul.

cunoscuta a perrnanentelor istoriei, de siideea. In esenta ei, conceptia lui este idealistä; factorii

materiali, n-au fost niciodatä ignorati de român -numaratele sale studii sinteze inchinate diverselor aspecte ale vietii econo-mice - , totusi la periferia scenei istorice, simple decoruri, care nu par-ticipä pasiv, indirect si, nici un rol important la mareacare se pe aceastä Rolul principal detin ideile, de spirit,

colective. idealist, cu accent polemic acest primat :In ciuda miopilor sau a interesatilor care nu väd ori nu vorfactorul material al actiunilor sociale, de spirit caretotul" 13 sau, parte, Orice se societate omeneascavine din starea ei de spirit, din felul cum este alcatuirea ei sufleteasca in acelmoment"

Pe plan -al scrierii istoriei locul primordial acordat dede spirit s-a tradus prin preocuparea permanenta de a situa

evenimentul sau personalitatea in climatul mental epocii,care a omului -a istoric - prin compre-hensiune, ghicire, simpatie creatie, in acelasi intelegerea psiho-

a unei situatii" institutiile nu erau pentru el decit psiho-logic nationala realizata" 16, este lesne de cetrunderea spiritul timpului, pentru a justa explicatie istoricä.

Din foarte exemple ce se pot da, amintim luide a mobilurile de psihologie colectiva ale campaniilor lui Traian

cuceririi Daciei de Imperiul roman - fapt capital pentru istoriapoporului român, admirabil retinut de marele istoric in titlul unui volumsintezei sale de notorietate: Sigiliul Romei - , räscoalei românilortransilvaneni, deopotriva feudale opresiunii nationale, desub conducerea lui sau, atentia istoriei universaleconstituie la o permanenta o fundamentala a operei, celelegate de geneza Revolutiei franceze. Reproducem, fireste, doar frazele cheie:Ca sä se companiile lui Traian (...) trebuie ce era capulromanilor de atunci. Era o romantica, cu dorinta de aventura, cu o

12 Idem, la Essai de de l'histoire dep. 152.

Idem, ele istoriei, p. 252.Idem, Cum se creeazd o stare de spirit, Sjaturi pe ed. I, vol. II, Bucu-

1940, p. 48.Idem, Culturd .studii istorice, in p. 167.

16 Idem, notd despre valoarea a istoriei, p. 167.

147

www.digibuc.ro

aprisa, setea de-a noi, de-anecunoscute"

conferintä", cum subintitula cuconsideratiile despre Horia, abundind fertile

resorturilor psihologice ale universului mental al iobagilor româniräsculati la 1784 - asupra de din Transilvania perioadei

izbucnirii rascoalei, cele (in 17731783) ale II provincia româneasca la

dintre sec. al XVII-lea si. cel de-al XVIII-lea, de sub suzeranitatea Pörtiiotomane in Imperiului habsburgic au perrnis o stare deArdeal, pe faptul Irnpäratul nu sufere pe nobili, nu se increde

functionari, are milá de oameni poporul româncsc"stare de spirit" surprinsa de istoricul s-a putut dezvolta

care functiona - a folosi un concept din limbajul istoriei- stereotipul mental al rascoalelor credinta in

bunul suveran. Acestei iluzii colective medievale, cu in Europatimpului, dar si mult mai vechimea particularitateacazul istoriei românilor, de la ca popor, de credinta

autoritatea imperiala: noi am totdeauna notiunea aceasta aImparatului: vine Impäratul, vine dreptatea multe neajunsuri vor

multe perspective luminoase se vor deschide" ;

idealul secular, milenar al poporului românesc, oricare i-ar fi natia" 0cercetare imagine iluzorie a bunului

monarh - care, erau iobagii români crunt asupriti socialtional de o minoritate privilegiata dominanta, abuziv constituita inreligii recepte", le-ar fi cerut se - avea fie distrusä de reali-tatea faptelor creeze o legitimitate revolutionara" : Nos HorcaFlora Rex Daciae". Observatiile lui Nicolae cuprinse scurtul.studiudin 1937, pot fi considerate de cea mai mare importantä pentrumotivatiei psihologice a celor mai intime resorturi ale ridicarii la luptä amii române

In cu Revolutia franceza, ce psihologiacare (...) o lumineaza o Iorga conchide

Revolutia a iesit fenomen psihologic colectiv, o anumitästare de spirit" Anticipind opiniile de astazi ale unor istorici care considerarevolutia americana franceza drept fatetele singure revolutiitice, Iorga credea poate stabili ipostazele aceluiasi fenomen o deose-

luind drcpt criteriu fenomenul spiritual in Franta ar fi fost inferior.ce se cuvine retinut e mai putin reafirmarea conceptiei idealiste a lui

Nicolae rolul mentalitätilor colective, concluzie deosebit de intere-nu se poate concepe o revolutionara formarea-prin

operatiunile intelectuale ale actiunii intermentale -a de spirit, amentalitati revolutionare

17 Idem, yi in In p. 208.18 Idem, Horia, (o in istoricil", an. XXIII,nr. p. 65.

Ibidem, p. 62.Ibidem, p. 68.

21 Constantiniu, Aspecte ale mentalulni col in aS.M,I.M.", vol. VII, 1974, p. 98.

22 N. Fond si istoric, p. 234-235.Vezi, pe larg, Lefebvre, Foules révolutionnaires, in sur la R 'volution fran-

Paris, 1954, p. 271-287.

www.digibuc.ro

lui N. studiul colective este,couiecinta idealiste a. viziuniiumane a. istoriei.

are se de orn de colectivitatea omeneascä, cercetareapolte progresa fär5. investigarea universului mental al acestora. Raporta.reaperrnanentä la atniosfera a epocii resorturilor psihice

actiunilor astfel exigente ale- istorice deadincime. , ,

Cercetärile asupra colective urmárittransformarea factorilqr externi interioare, sä declanseze

colective, dintre mentalitäti structuri sociale, dintreFranta, arnintita scoalá de Anna

si-a orientat cercetarea spre utilajul mental (vocabular, preciziementalitate conditii biologice), sisterne de cornunicatie individ grup,mituri si credinte, raportul dintre mentalitäti ca'denteletPmporale. Astfel, G. Duby, urmind cunoscuta schemä a lui F.(durata ciclul, durata a propus urmärirea, la cele trei niveluriale duratei a emotive evolutia sensibilitätii de-a lungul

perioade de citeva decenii in a cadrelor mentale derezistentä (mostenire culturalä, religie, etc.).

Aceastä prezentare a stadiului actual al studiuluipune luminä ce am numi modernitatea' opiniilor despre

socio-istoricä ale lui N. intr-adevär, scrierilecului cea mai mare parte din directiile de studiu preconizate

Raportul starea de spirit idee este discutat inistoriei rezolvat in termeni apropiati de pe care azidistingem constiinta de ideologie. Cercetarea mentalitätii in decadrul temporal este prezentä in conferinta se o stare de spirit,rostitä la radio la 5 martie 1937, cuprinsul istoricul face dis-tinctia ce Duby ar nurni reactia emotivä cadre mentale.

perioada miscarea legionarä pretindca sä punä pe baze fasciste socie-tatea Nicolae incerca o analizä a mentalitätii acestei grupäri

in contradictie cu morale ale poporuluiToti acesti de lucruri sträine, care vorbesc de natie

de patrie, nu cunosc natia patria care s-au näscut pe care au datorias-o apere". convins de incompatibilitatea dintre ideologia. legionaränentalulpoporului conchide: Cind ne vom da cu totiiuna e omul din sau din Roma si alta, tot cursul omul dinBucuresti sau din (...) se vor cimäsile, se or

toate trupele de asalt, se vor toate si vor leatoate galoanele unei operete stropite din cind cu singe frate.c"Din nefericire, previziunea lui nu era se realizeze nu a curspropriul lui sä arnintirn subtile analize de vocabular

ciclu in cadrul analizindtura afectivä socio-istoricä a unor cuvinte frumos,

pace, lard, patrie, impdrat, drept, dreptcte,altele, a a - in spiritul preconizt astäzi de psihologia socio-

desprindä specificul poporuluiasadar, ce este socotit drept o orien-

tare studiul istoriei se - ce din conceptia lui

N. Pe p. 51.

149

www.digibuc.ro

- tot ceea ce este important opera veche de atitea decenii aistoricului Continuarea anchetei pe directii1e fixate de Nicolaee o o necesitate. Datoria de a urma un de studiu sicesitatea de a nu abandona idei sugestii de fecunde.

Prospectarea operei marelui istoric - modesta noastr contri-butie una din foarte lecturi posibile - va confirma cucertitudine justetea aprecierii lui C. Radulescu-Motru, din 1940,despre personalitatea a lui Nicolae 0 de

din timpul vieti, care va grandoare cu va trece timpul".

150

www.digibuc.ro

ARE

DE RAG NECUNOSCUTA(1672 -1674)

DE

NAGY PIENARU

in Bulgaria - in luna mai- acce3ul la fotocopi a jurnaluluiragu4anului croit Gundulió (italienizat Matteo Gondola) care anit in cursul anilor 1672-1674 diplornatice prelungite in Imperiulotornin, care i-au oferit de a str5.bate tinuturile românesti. Autorul

- din care un larg extras - este fiul cunoscutului poetcroit Ivan cire a ocupat dreg5torii Republica

(Dubrovnic) si al poem referitor la expeditiala din 1621, contine stiri cu valoare imagologicä asupra

istoriei românilor Matteo Gondola (1636-1684), care a urmat aproapeca säu, este autorul a cunoscute

de : prima DEL IAGGIO NELLA GITA E RITORNODELL'AMBASCIARIA ALLA PORTA OTTOMANA DEL SIGNOR

DI GONDOLA a doua - oarecurn acesteiamai elaboratä - RELAZIONI DELLO STATO DELLA RELIGIONENELLE PARTI DE L'EUROPA SOTTOPOSTE AL DOMINIO DELTURCO FATTA DA ME MATTEO GONDOLA, STATO AMBASCIA-TORE DELLA REPUBLICA DI RAGUSA ALLA PORTA OTTOMANA.

Diario cit Relarioni nu inedite, dar putin cunoscute in istorio-

Poemul care mentinerea in mediul raguzan a informatiireferitoare la istoria a romanilor a peste 10 din care

cele mai accesibile: Ivan Gundulie, Osman dwadeset pievanjah, saptesnika i ricönikom, Zagreb, 1844; idem, Osman. historyczny o wojnie Chocimskiej

r. 1621 w picqmiach XIV i XV, uzupetnijace Ivanao i jrgo osmanie". Prof. Milana Reletara. Oraz artykutem o rekopisach

i przektadach Osmana" w Parkotta. przetozyl Czeslaw Jastrzebiec-Koztowski, Varso 1934; Givo Fran GunduU, Djela, za itampu priredio Giuro Körbler,a pregledao Milan Rektar. Opjesnikovoj trista i pedesetoj rogina i tristatojsmrti, Zagreb, 1938 (poemul Osman 390-562; despre autor 1-26, despre poemp. 26-96); Franov Gundulié, Osman. wojny turecko-polskiej i bitwy podrok przeklad z chorwackiego i kornentarz Jerzego Pogonowskiego. Wydana w 350rocznice, bitwy pod Chocimen oraz zwyciezkiego wodza polskiego Karola Chod-kiewicza, Cracovia, 1971; Ivan Gundulie, Osman, perevod (s serbohorvatskoiu, vstulpenie

comentarii) V.K. Zaitev, Minsk, 1969.

151

www.digibuc.ro

grafia de specialitate 2 celor mici opuriservate in arhiva bibliotecii Vaticanului care cert ascunde omare diversitate de izvoare, desigur inegale ca valoare, privitoare la istoriamedievalâ a De o parte din sursele a beneficiatmonumentala colectie vol. I - VIII,Edit. Enciclopedidi, Bucuresti, 1968-1983, de specialistidin Institutul de istorie N. Criteriul valorii, aplicat cu acribie deeditori in selectarrea textelor, a neincluderea lucrârilor

lui M. Gondola corpusul mentionat asemenea piese, cuinformatie ar spune in chip constructiv sauinàruntisuri", pentru ai autori spatiul românesc a constituit doar unpasaj de trecere in indeplinirea unor misiuni diplomatice, mai putin dis-torsionate de interese politice Manifeste fatä de române, un plusde obiectivitate, ceea ce le o calitate aparte de martori" airilor de mai stufoase, incluse categoria surselor de prima

Mediul de provenientä al autorului - Raguza doria aceastávreme un statut similar cu cel al române - , evolutide tendintele roidin cadrul raporturilor bilaterale raguzano-otomane conditiile carePoarta intrase revigorarcun suport economic, sub energica conducere a vizirilor - care nu auputut bara procesul de transplantare a intereselor comerciale implicita politice ale dinspre spre apus, au influentat masiv

2 Mai Relazeoni este mentionat de M. M. Bulgaru,c Babadag mediu, Revista istorie", t. 31, 1978, nr. 3, p. 117,

I a lui A. din 1711 nota 3) si Andrei Pippidi, Rapport de Ragu.eavec les pays roumains, p. 67 - 124, in i Sud - Est européende moderne, Academiei, Bucuresti, Edit. C.N.R.S., 1980, mentiunile de lap. 86 despre Djivo Gundulié p. 90-91 despre Gondola (Gundulié), datele dinultimul preluate de la Alexandru P. Arbore, Dobrogei

veacul de Raguzanii, Analele Dobrogei", an nr. 1, ianuarie-martie 1922,36-47, care a utilizat editia a II-a 1729. Pentru Diario Stjepan Krasié,

s puta u Ukra i Mata (godine 1672-1684);in Anali", Dubrovnik, vol. XXI, 1983, p.

Vaticanus Latinus 6 902 contine, algturi de alte materiale, intre filele -87 un manuscris intitulat Diario nella gita e allaOttomana signor Mattia Gondola, urmat de un altul, 88-93, titlul Diverse

dello stato della Regni di Bosna, di Servia, e di Bulgaria.da Matteo Gondola, in occasione della ambasciaria alla Porta ottomanna par l'eccmaRcpubli a di Ragusa. Probabil o copie a acestei ultime lucräri, conservata incodicele Vaticamis Latinus 8 335, filele a fost modificatzione...) de raguzanul benedictin Anselmi Banduri, in Imperivm orientate sivc antiquitaksconstantinopolitanae, ed. I, Typi Sumptibus Joannis Baptistae Coignard, Regis & Aca-demiae Gallicae Archypographi, 1711, finele vol. II, p. 99-106 Animadver-scones in Constantini Porphyrogeneti de Thematibus et administrando inlucrarea mentionatä voli me: ton us in quator partes

sciptorum & ineditis adornatae, & Geo-graphicis, Topographicís, quam is ac nomismatum tabdlis

& ad intelligentiam sacrae profana conducunt; secun-dus, pars quarta libros Comm anliquitatessiones in Constantine Porplivrogeniti libros de Thematzbus, & de Ad nenestrando Imperio; acbreves Notas ad puscula & Archie-piscopi. quidem innunwris figuris acre nurnentorum nomis-

ac tabellis Geograpghicis, & Topographices illustrantur: Seripto-rum & opuscula. integra enserta - A. Banduri nu men-tioneaz5. ae unde a preluat In editia a Ir-a a totvolume, ex Typographia Bartholomaei Javarina, Veneths, 1729, care in mare

Relasioni a lui M. Gondöla este editia la p. -59 din Animadversiones...

152

www.digibuc.ro

natura subshnta observatiilor sale in plan demografic, etnic,etc.

Studiul comparativ al economic al prezentei negutätorilorraguzani in marele trafic de la de Jos poate demonstra declinul

al interesului Republicii Raguzei pentru aceastä chiar in contextcare intimitatea autonomiei ei seculare se modificase, prin ingerinte

presiuni otomane, in chip substantial. Recente studii - intocrnite totusiin conditii in care lipsesc date statistice cantitative - ca märturia de

declinul la nivel regional, marcheazä o continuitate si un fenomende o raionare" nu ultimul rind, o modificare structura märfurilortranzitate.

Redactarea celor märturii a fost prilejuitä lui Matteo Gondola deunor misiuni diplomatice in Imperiul otornan, care din motive

indepcndente de vointa au durat mai mult de doi ani. de un altraguzan Orsat Sorko6evió (in text italienizat Orsatto Sorgo),

M. Gondola päräseste Raguza la 28 mai 1672, pe traseulmai scurt spre Adrianopol (Edirne), a sultanului Mehmedal pentru a preda haraciul a limita recente cereri Partici-parea sultanului a marelui vizir la campania impotriva Poloniei a deter-minat prelurgirea ambasadorilor prin Dobrogea Moldova

apropiere de Lvov, martori oculari la asediul reusit al Camenitei.Lvov predat haraciul datorat de dar tratareValtorbilaterale este inoportunä. revin in sudul

Dunärii prin Tara Româneascä. Din Ruse, Orsatto Sorgose spre Sofia, iar Matteo Gondola spre Constantinopol (Istanbul).

primävara anului urrnätor aflärn ultimul la Adrianopol, deplasindu-sein varä in urrna trupelor otomane Dobrogea, unde a stationat aproapeluni de zile linia fluviului. Vestea de la Hotin la Galati.

sultanul se retrage la Pazargic, marele vizir la Babadag.Inoportunitatea tratativelor pe Matteo Gondola sä lasfirsitul anului 1673, prin Dobrogea, la Ruse, unde va poposi inaprilie 1674.

Desi atentia autorului jurnalului este focalizatä asupra in careraguzani. nu de interes notatiile sale. destul de fugare,

asupra unor localitäti rornânesti. Aspecte economice, demografice, etnice potfi din observatiile sale. M. Gondola o atentietelor de civilä (sträzi. biserici, palate) special a celor

Vezi in special fundamental al lui Andrei Pippidi semnalat in nota 2,noi o bibliografie cvasicompletk recentele cercetári deD. Spisarerska, Za na aalianska bdlgarsktle zemi ot 80-te

XV do 30-te godmi na spored izvort, Izvestia na DirjavniteArhiri", vol. 51, 1986, p. 289-315; idem, na narod prez poslednitede na XVI! pisma naiztfknat i katoliceskt deiti, Izvestia..vol. 52, 1986, p.

M. Gondola suplimentar in ed. p. 106 (ed. II, p. 59),obiectivul de a obtine, baza privilcgti ale anularea noilorfiscale in 1671, cind sultanul deja hotgrise campania impotriva Polonici.de la Hotin (4673) a atenuat in mod surprinzgtor presiunea otomank ambasadorulraguzan din partea marelui vizir un acest sens.

intregiri documentare abordare a campanici, vezi lahsin,conk politic international. 1621-1672, Edit. Academiei, Bucuresti,

p. 209-212; Bogdan Murgescu, and Romanian lfarket.cair Study: 1672, in Revue des Etudes Sud-Est Européennes, t. 1987, nr. 4,

p. -313.

www.digibuc.ro

de de detalii.necunoscute privind asediulCamenitei implicarea dragoman Panaioti Nicusios - alerelatii speciale române stiute - in domnului Duca alMoldovei, o valoare deosebitä ni se pare intregirea documentara ri-toare la monumentul roman Adarnclisi din sudul

Din lectura de rezultä cu claritate acesta a fostulterior, in baza luate la fata rare cazuri datele

primare de informatii din alte surse. RelazioniDiario care stilul deosebitdestinatarilor diferiti: prima a fost inaintatä Scaunului Apostolic, iar a doua

uzul Republicii. Lacune si crori minore datare si localizare, carenu scad valoarea märturici, se datoreazä superficialitätii cu care MatteoGondola din amintiri asupra primar.Din acest de vedere poate remarca cä intocmitä

Diario, dispuncrea fizicä Vatica-nului8.

Interventiile al relatiei Te-am marcat princrosete ascutite. neidentificate sau cu lecturá le

in cursive.

DIARIO DEL VIAGGIO NELLA GITA RITORNODELL'AMBASCIARIA ALLA PORTA OTTOMANA

DEL SIGNOR MATTEO DI GONDOLA

19, da Pasargik a Alibegchioi, luogo di 200 case. Sono tartari sudetti7.20, da Alibegchioi a Muraular luogo di 300 case. Tartari sudetti.

8. E' de notre che paese piano e privo d'alberi, [abondante di3 r pascoli, grano, cera,,miele et il si fa di sterco di bovi

Luglio 21: da Murlavar a Vistvar. Credesi sia antico Tibisco. Tenavejla Va due e di ; luga mille fuochi,

Furono gii ambasciatori alloggiati e regalati. 7.

peste 100 de ani opinia istoricuhn britanic Trevor J. The

Diaries of Lord William 01), in Revue Sud-Est Européennes"t. XII, 1974, nr. 4, p. 1-576; idem, engkzi .Principatele Lordul Ben.

la Adarnclisi (1801), in Secolul 20", t. 13-2 14-2 15, 1978, nr. p. IV,este care a de la

8 Relazioni Diario au ajuns la in cursul 1675, Matteo Gondolaintreprins o misiune diplomatica. Cu -prilcj, probabil, M. Gondola a incredintat

textele sale lui reprezentantul diplomatic al Raguzei la Sf. Scaun, careindeplinea in acelasi si sarcina al Bibliotecii de la Vatican, Pentruactivitatea lui vezi Giuro Körbler, opatasenatu republike dubrovacke od godine 1667. do 1683, in colectia Monunzenta Spectantia -

Meridionalium, vol. Zagreb, 1915.

traducerea sprijin substantial din partea coleguluiAndreescu, cdruia multumirn pe cale.

www.digibuc.ro

22, da Vistvar a Baba che' si crede le medesima. Luögo ameno,fresche, aria buona, frutti ottimi in copia, case 2 500. Colonia de

ragusei, persone fra nativi et addotivi 80. Chiesa, prete, quale si dispensaa molte terre intorno ove vi sono ragusei, Tulci, Jasakci, Smail, Bender,Chelia nelle foci Danubio, ove vi sono altri 100. Hore 8.

27, da Baba a Xagilarchioi, luogo di 50 case, dicono i greciche s. Giorgio ucise drago. Hore 3.

28, da Xagilarchioi a Jasakci, ove era fabricato ponte sopra' 80barconi, luogo di 1 000 case, con presidiato da turchi eDanubio, con recesso ove puó ritirarsi copia di navi. Oltra ponte, sopra

v'era, passato esso fiume a una hora di camino, altri peri luoghi, paludosi, per ore' 4 di camino sopra di essi. Hore 7. Si tratteneroqui gli ambasciatori perché detto loro che prendessero 300 huominiper guardia, e voleva l'autore di questo consiglio di raso. Enon si volle fare questo donativo, s'ando 'senza detto presidio. La persona

Gran Signore proprio non passo ponte, ma ne caichi pagato ti sua83 propria borsa. Vi passo bene stendardo.

3 Luglio: da Jasakci a Tomarovo, luogo delladi 1 000 case posto sopra Danubio, ove stavano i residenti cesarei,uno successore dell'altro. Per arrivate qui si circonda un lago grande'dettoKalugheri. Hore

3 Agosto: da Tomarovo a Galaz, cittö grossa, catedralecon vescovo greco e de latini con uno prete. E' posta Danubio

vié porto delle navi, et avanti si passa fiume chemette nel Danubio dopo haver corso lungo tratto per la Moldavie.

4, da Galaz a Navarnizza, hore 8.5, da Navarnizza a Tecuc, casale. Vi sono due monasterii de greci.

Hore 8.6, da Tecuc a Barlat sopra fiume detto pure Barlat, che in questo

luogo vi passa. dentro une de latini et a mano destra, a horedi camino, terra grosa ,chiamata..., della quale gl'habitanti sonotutti christiani latini di rito. Hore 10.

10 Relazioni de sottopose al dominiodel Turco fatta da me Gondola, stato Ambasciatore Ragusa alla PortaOttomana se despre ase'zare la p. 103 ed.

4° terra grossa al pati della sudeita Silistra> posta in sito alquanto distante.Danubio, ameno sopra modo, e abondante. chiesa della nazione servita

da Cappellano quale presente 'prete secole che s'adopera ancora in servizio delleterre vicine, sono Jasakci, Ismail, Tulci, Chilic, tutte alle sipebio, che in quelle parti e prossimo scaricarsi. nel mare; e sono frequenti di consi-derabile d'huomini di questa nazione, i quali tutti al ,mantenimento Cappellano:

che consiste vitto congruo per lui e cavallo, che se li in casa d'uno demercanti della terra, nelle quali per turno gli occorre di trattenersi) in 60 pezze dil'anno: e questa la pratica, che in pagare cappellano anco altrove s'osserva.E v' lodevole usanza distar attentissimo ognuno alla vita, & alle azioni de cappellani:& ogni mediocre nella morale basta per e per queAo,ma molto perche nell'elezione s'usa ogni maggiore diligenza, succede,cher per ordinario questi operarii sono huomini di costumi incolpati, & in grande e riguardevole

. stima fra i`secolari: purrta grandamente si premi, non solo in riguardo dell'utile

. grande, che ridonda nella de costumi popolo, da quella de saccerdoti; ma per pro-vedere da lontano grand'iriconvenienti 'che possono provenire dalla scoretta di questi

ni 'e massimantente dalla piatica disonesta con le manca-'mento solito punirsi con fiamme, quali teo, solo ritmegar pubportarebbe inunensa spesa, travagli alla Comunita, alla quale toccarebbe il peso salvarlo.

www.digibuc.ro

7; da Barat Dokolenov, luogo piccolo, horeda Dokolenov a Valvi villaggio,- 5.

Vahi a Scentei, piccolo. Si trovb dagl'habitanti. 6.Scentei a Jasci3. di 3 mila fuochi, sede del prencipe,

quale ha qui suo palazzo in. fortezza. Per arrivare qui si passa un monteselvoso ove strade, quando piove, diventano in modo che nonpossono da viandanti pratticarsi: E' da notare che prencipe di quel

. tempo, per castigato ignominiosamente un parente del Panarotto,fu imputato d'havere fat,to aposta ponte fiume Prut

84 quale haveva passato il Gran Signore. per vedere la Sopra laquale accusa fu ritenuto in prigione e privato principato dalla quale

con taglia di 400 mila pezudacti.- HoreAgosto 1:7.: Jasci si caminb hore .9 e si in campagna sotto

i padiglioni, si pass& fiume Scicla.18, da detto luogo di 200 case. Si deserto

dagl'habitanti. .

19, da Breviste si caminò. per campagne. piene .herbe altissime da e s'alloggib pur in campagna- sotto padiglioni.

: d'inde si bore 8, e similmente in campagna e sia guazzo Prut. .Si trovarono cinque barche -preparate per

adoperarsi da fare sopra di esse ponte sopra Nester. Erano poste ciascunasopra 4 rote da tirarsi :da 25 di bovi..Ma non servirono per questo

non, comportato della natura fondo. di esso.. E furono messi inopera pali che anco incontraronodifficoltit, per asscre fondo di selci rotondeche piesak....

22, da Prut si passa fiume Nester sudetto a 4di camino, e resta arnano dritta Coccin a una. moschetta al dettofiume Nester. E si passö per il ponte costruito da turchi, dupo si

la fortificazione, fatta da questi a di esso ponte, ch' era pessi-mamente intesa. Erano travi raccolti . case di terre rovinate, ordinatia due in forma di quale era diametro istesso fiume, confianchi a dente di fosso intorno largo braccia 3 e profondo 1. Quisi entra nella Rusia e Podolia, e s' incontrano vestigi di grosse terre e villaggi

molto popolati, et hora distrutti da Camenizza capitaledella Russia e Podolia, a 11/2 di camino dal fiume Nestor, sopra un

84 fiumicello che esso e rende luogo come isolato. E' grandeper la lungbezza che stende da levante a ponente un quarto di miglio,largo per la di spazio, Sopra' collina di pietra dura, alta 1'70palmi, dapertutto scoscesa quasi ad perpendiculum, altro che dalla parteaustrale per 10 spatio d' un tiro di mano, ove si commodamente salire.Da questa parte, a distanza d'un tiro di mano, sorge un' altra di sassovivo, similrnente e dapertutto, la quale posto un castelloa 6 terrioni tufo, di struttura antica, la quale rupe si congiungecolla con ponte di 5 chi. parte australedi questo castello nel piano una .fortificazione esteriore a modo ditenaglia molto bene intesa, co suoi fossi larghi e profondi,rampari di terreno et incamiscatura di E questo fu attaccatoturchi. E di poncnte fu ma con danno 200degl'aggressori. Lo scoppio tuttavia questa mina atterri et idifensori, in modo che abandonarono posto si ritirarono nel castulloSudetto, sempre continuato di percuotere da 4 batterie de turchi, dopo

150

www.digibuc.ro

due di della detta ritirata cominciarono i difensori a parlamentare e susse-. si asero. I turchi un giorno dubitando fosse sincerala ritirata temendo l'aguato. E poi s'assicurarono et occuparono postoabandonato. Era arrivato campo ottomanno Agosto alcon passarlo immediatamente. di si piantarono le batterie, a 23

r la mina, a 26 s' nella tenaglia, a 27 si a 30 usci presidioTopolo, a 31, y' il Gran Signore.

3 Settembre: da per la. Russia la strada chee si coll' arma.ta s' in campagna. 2.

si caminó e s' in campagna,si consignö che s'habbe dall Grar Signore

e s'hebbe licenza di ritornare, dall' si atteseper g affari del sale.

RITORNO

13, dal dctto in campagna si verso il. fiumeSascat di Nester per paese a fatto desolato, e si fiume ein campagna dalla parte della Moldavia vicino al ponte.

14, detto alloggiamenta altro pum in campagna, bore 9, e furipassato fiume Prut a guazzo.

15, indi a Stefancsse, cassale di 150 fuochi. e giardinoal si da fiorito bello ch' era

all'addare.16, da in campagna, bore 9.

indi a Jasi, bore 8.18, da Jasci a Shentein, 6.19, da Shentein a Vaslui, bore 6.20, da a Barlat, 9.

da Barlat a Tekuc, di 300 case. ponte soprafiuie :divide la Vallachia Moldavia. E la 'di

85 Tecuc divisa in due parti, in ciascuna delle quali suo separatoe datiere. E vicino qui a due hore il confine della Transil-

vania.Settembre 2.2: da Tecuc a Vokscian, terra groSsa, e passa

Putna, bore 6.23, da Fokscian a Ribnik, luogo di 250 ease sopra fiume Miglkovo,

h ore 8.24, da Ribnik a Bussovo, luogo di 250 case, bellissimo bore 6.25, a Ghiurghiza. Si passa quattro volte fiume

sopra ponti di Luogo di 200 pieno di frutti d'ogni sorte,non fichi né mndorle, né meli 'Si di si d'uva, ma nonbene maturano l'un né l'altro. Hore 12,5.

26; da a Bucarescte, Si passano in questa strada selveamene,.frequenti casali. Tutto tratto come un labirinto: abeti e roveridi smisurata grandezza. Selve che servono per Constanta. Siavanti d'arrivarvi, fiume Argisc sopra ponte di legno. capitaleprincipato di Vallachia col suo palazzo in forma di castello isolato dal detto

Luogo bello. Fa 25 mila anime. Hore 9.27, da Bukorescte a Copcena sul fiume Tilka, villaggio di 6 case. Hore 4.

www.digibuc.ro

28, da Copcena a Ghiurghcvo, luogo di 150 case sopra Danubio,distante ripa 15 canne. V' un isoletta con sopra un castello.quattran-golare con 4 torrioni, armato di 18 pezzi di cannone, guardato da turchi.

29, da Ghiurghevo si Danubio si venne a Russi o Rusccih.E'terra posta all'incontro di Ghiurghevo su la ripa. V' castello simile alsudetto, di 2 mila case. de raguset chiesa, capellano.

Ottobre 1: da Ruscik (qui si divisero i due ambasciatori: signor86'r Orsatto Sorgo a Soffia et il signor Matteo Gondola Constaiitinopoli)

a Zargliena voda, terra di 2 mila ricca, superba. Vi sono mercantiin copia che hanno grossi trafichi con Moscovia. E' da notare che nationalisono ivi obligati d'uscir all' incontro ambasciatori per di lapassano a due hore di camino, et altretanto fare alla partenza, con privileggio

portare armi e vesti et ornamenti che vogliono. Alla degl'imontatimettono piede in terra e cosi, a vengono loro a baciare le vesti.Hore 2.

INVIAMENTO ALLA PORTA DI N'UOVO

Ne primi di Aprile: si parti da Adrianopoli, ove si trattö affare87 di Narente, et a 16 detto mese arrivô e si sino a 12 'Agosto.

Fu ottenuta la lettera diretta Gran Signore parti verso ila 10.

Adi 12 Agosto 1673: da Adrianopoli a Papaschioi - 13 Goluscevo14 Dubrava 15 a pié del monta Emo 16 Cialukovo. Si qui con2 mila albanesi Sciumagn 18 Provato 19, 20, 1, 22 PasargikAlibegchioi Muraular Carasui,, luogo di mille case sopra Danubioet porto di quel

25, da Carasui 26 a Vistivar, luogo grande conic sopra - 2728 Xagilarchioi Jasakci dove ponte sul Danubio e si stette,,in cam-pagna sotto padiglione sino a 23 Novembre di qua fiume Indi sia Galai, dove s'hebbe l'allogio per l'inVerno, et a 29 Nbvembre'si sentila nuova della rotta di Coccin. Fuggi ogn'uno degl' habitanti, Gran:Signore

a Pasargik a Provato il Gran vesfereDa Galaz a Tomarovo Jasakci Vesti-

var Karasui - Bunar - Xaschioi - Silistria, terra grossa, case 500 sulDanubio. Ha fortezza, colonia de persone 100, chiesa, prete, ovestette tre giorni. Si lungo Danubio sino a Ruscik cinque gior-nate, et ivi si restö cominciando dalle feste Natale, si stette sino adApprile 4.

Notisi che fra Xaschioi e Silistria fuori di dritta trovanella campagna un edificio magnifico di marmo rotondo cupolacon figure (statue, credo, o bassorilievi) et inscrittioni. atomo.

58

www.digibuc.ro

JURNALUL DE DUCERE 51 INTOARCEREA AMBASADEI LA POARTA A DOMNULUI

MATTEO GONDOLA

19 de la Pazargic la Alibeichioi, de 200 case. Tätari supusi.ore.

20, de la Alibeichioi la Murfatlar 300 case. Tätari supusi.8 Este de rnentionat tinutul interior lipsit de copaci,

83 r abundent ceark miere focul se face din bälegar de vite.

21 iulie: la Murfatlar Ester. Se este anticul Tibiscus (!).frumos douä prin un cu ode focuri, bogat fericit. fost 7 ore.22, de Ester la Babadag care se crede a fi aceleasi (confundate!>.pläcut, apä proaspätä, aer bun, diverse fructe bune, 2 500 de case.

de raguzani, 80 de persoane näscuti (aici>. Bise-preot, care se multe teritorii dimprejur unde sint raguzani,

Isaccea, Ismail, Bender, Chilia la gurile Dunärii, unde seaflä alti 100. 8 ore.

27, de la Babadag la Hagilarchioi, 50 case, unde ortodocsiicä Sf. a ucis dragonul. 3 ore.28, de la Hagilarchioi la Isaccea, unde a fost construit podul pe 80 de

1 000 de case, cu cetätuia apäratä de turci port al Dunärii,adäpost unde se pot retrage nave. de pod, pe fluviu

erau, cc ai fluviul la o orä drum, alte patru poduri pentru4 ore de drum pe aceste poduri. 7 ore. Au rämas

ambasadorii de li s-a spus 300 de ca gardá, si vroia auto-acestui sfat 10 cai de Din pricinä cä nu s-a vrut sä se facá acest

klar, s-a plecat numita Insási sultanului nu a trecut83 pe pod din säu buzunar. A trecut cu bine pe

acolo mare steag.La 30 sau 31 la Isaccea la Reni, prima ase-

'zare din Moldova 1 000 de case, situatä deasupra Dunärii, unde2 rezidenti imperiali (habsburgi), unul succesorul celuilalt. Pcntru a

ajunge aici se inconjura un lac mare numit Cahul. 8 ore.La 3 august: de la Galati, catedralä ortodox

bisericá de catolici cu un E asezatä pe Dunäre unde este portpentru nave, de a se (acolo> se trece Prut, care se

Dunäre dupä ce a curs drum lung prin Moldova. Ore...4, dc la Galati la asezare 8 ore.5, de la Nänesti la Tecuci, sat. Aici sint douä ortodoxe. 8 ore.6, la Tecuci la pe numit tot care trece pe acolo.

(asezárii> este o biserieä catolicä pe partea dreaptä, la 4 orede drum, e o ,asezare mare numitä ai locuitori crestinide rit catolic, 10 ore.

7, de la la Docolina, asezare mick 5 ore.de la Docolina la 5 ore.

9, de la Vaslui la Scinteia, locuitori, 6 ore.la-Scinteia la Iasi, 3 mii de locuri, capitala dornnului,

www.digibuc.ro

care are palatul in cetätuie. Pentru a aici semunte unde devin de noroioase incitnu se mai poate Este de notat din acea vreme.

cistigatä mod rusinos o rudä a lui Panaioti i s-a im-84 r putat de a fi fäcut in mod special slab podul pe care a tre-

cut sultanul pentru a vizita orasul. Din pricina acestei acuzatiia fost de principat. din care s-a eliberat 400 demii de ducati 7 ore.

17 august: de Iasi s-a mers timp de 9 ore s-a fäcut popascimp sub cort. se trecu Sihna.

de numitul asezare de 200 case. Se pustiitde

19. de la s-a mers 7 ore prin de arbori ierburide si s-a fäcut popas cimpie sub corturi.

de acolo s-a mers 8 de asemenea s-a popas in cimpies-a trecut vad Prut. S-au gäsit cinci bárci pregätite pentru a

se face pe ele peste Nistru. Fiecare era dispusä 4 roti pentru a fide 25 perechi de Dar nu au servit pentru deoarcce

era impiedicatä de natura albiei acesteia. au fost utilizati pari care deasernenea au dificultäti datoritä pavat cu pietre rotunde

22, la Prut la Camenita se numitul Nistru la 4 ore de drum,pe partea Hotinul vccin un cot al Nistru.

s-a trecut pe construit de care se gäsea fortificatiade acestia, care era foarte ráu construitä. Erau trunchiuri adunate de lacase ruinate, asezate cite douä in de semicerc al era

forma de dinte de fierästräupreiur de 3 brate de Pe aici se inträ Rusia

si Podolia, si se intilnesc vestigii de mari sate odinioaräfoarte populate acum distruse de turci. Camenita este capitalä aRusiei si Podoliei. la 1 1/2 ore de drum de la Nistru,

84 pe un care se varsä in numitul E mare princare se intinde de la räsärit la apus pe un sfert de de

jumätate din acest spatiu. Pe colina de pietre tari, de 170 palme,tot abruptá aproape verticalä, afará de partea pe un

spatiu foarte se poate cu usurintä. Pe aceastä la o micädistantä, se iveste o ascutitä, de asemenea peste totpe care e asezat un castel 6 turnuri construite din structurácare stincä este orasul printr-un pod foarte 5 arcuri.Pe partea a aceluiasi castel se aflä jos o fortificatie exterioarä in

de cleste, foarte bine santurile sale suficient de largiadinci, cu de pämint palisade de aceasta a fostde turci. Capätul dintre apus a fost minat, dar a fäcut 200 de pier-

agresori. Totusi acestei mine i-a intimidatmod au abandonat s-au retras numitul

ca6tel, care tot timpul a fost bombardat de 4 ale dupädouä de la mentionata retragere determinat> pe apárátori sá

tratative ulterior sä se predea. Turcii au stat o zi in cumpänädoindu-se retragerea este ternindu-se de o Apoi s-auasigurat au ocupat locul abandonat. Tabära a ajuns ziva.

august la trecindu-1 imediat. ziva de 17 au fost

160 ,

www.digibuc.ro

r bateriile, la 23 a explodat mina, la 26 s-a intrat in cleste, la 27 ca-pitulat. la 30 au iesit garnizoana locuitorii, la 31 a intrat acolo sultanul.

La 3 septembrie: de a Camenita s-a in Rusiape drumul care merge Lvov s-a mers cu armata s-a popas

2 ore.s-a mers in mod cu armata s-a popas in 2 ore

a fost predat tributul avutä din partea sultanului s-a datdezlegare de intoarcere a armatei, dar s-a asteptat ca parte setrateze chestiunea

INTOARCEREA

13, de la numitul popas cimp se merse Sascat Oafluent>Nistrului, prin locuri cu pustii. se trecu s-a popascimp pe malul dinspre Moldova in vecinatatea podului.

de la amintitul popas la altul tot pe cimpie, 9 ore. a fost trecutPrut prin vad.15, apoi la sat de 150 de focuri. E acolo palat

a domnului, care la intoarcere se distruse. de cum erau infloritoarefrumoase la ducere. 9 ore.

16. de la in 9 ore.17, apoi la Iasi. 8 ore.18, la Iasi la Scinteia, 6 ore.19, de la la Vaslui, 6 ore.20, de la Vaslui la lad, 9 ore.Tara 21: de la Birlad la Tecuci. asezare de 300 case. E

acolo podul peste Siret care desparte Tara detinutul al Tecuciului este dintre

85 ele dregatori separati. aproape de aici, la ore dis-este Transilvaniei.

22 septembrie: de la Tecuci la mare. se trecePutna. 6 ore.

23. de la Focsani la asezare cu 250 case pe Milcov, 8 ore.24, de la Rimnic la asezare de 250 case. regiune foarte

625. de la la Gherghita. Se trece de patru ori pe po-

duri de cu 200 de case, fructe de toatesoiurile, smochini. migdali rodii. pepeni. precum stru-

dar nu se pirguiesc bine nici unul nici altul. 12.5 ore.26, de la Gherghita la Bucuresti. Se trece pe acest drum prin

sate dese. Tot parcursul este ca un labirint: brazi stejari demensiuni nemasurate. de cedri (?> care utilizati pentru Con-stanta. Se trece, de a sosi Bucuresti>, fapt Colen-tina> pe un pod de lemn. al principatului

palatul in de castel izolat de amintitulfrumoasa. Atinge 25 mii de suflete. 9 ore.

dela Bucuresti la (Adunatii> pe Arges. sat de 6case. 4 ore.

de la <Adunatii> la Giurgiu, asezare de 150 de case pela distanta de mal de 15 canne (aprox. 30 m>. E o avind

pe ea o cu 4 turnulete. cu 18 turnuri,de turci.

91 161

www.digibuc.ro

29. de la Giurgiu se trece se la Ruse sauE asezare dispusä fata Giurgiului pe E acolo o asemeneacelei anterioare, cu 2 mii de case. Colonie de raguzani,

octombrie: de a Rusciuk (aici s-au doi ambasadori:Orsatto Sorgo la Sofia domnul Matteo Gondola la Constan-

86 r tinopol) la Cervena-voaa, cu 2 mii de case, bogat, minunat. acoloo multirne de negutgtori care au importante cu Moscova. Este de

localnicii obligati trec ambasadorii, la venirela ore de drum', cu privilegiul poarte .arme

podoabe pe care le vor. prezenta inaltilornge astfel vin le 2 ore.

MISIUNE LA POARTÁ

La inceputul lui aprilie se spre Adrianopol. s-atratat chestiunea despre Narente (Neretva) la 16 ale luni se

87 ajunse se rämase aici la 12 august. A fost scrisoarea atrebail. Sultanul pled spre Dunäre la 10 august.

La 12 august 1673: din Adrianopol la Papaschioi 13 Goluscevo 14Dubrava - 15 la poalele muntelui Haemus - 16 Cialukova (trecátoaremuntii Balcani). S-a mers 2 mii de albanezi - 17 sumen - 18 Provadia -

20, 22 Pazargic - Alibeichioi - Murfatlar - Carasu (Medgidia), ase-cu o mie de case pe Dunäre este port la acest25, de la Carasu 26 la Ester, asezare mare ca cea din - 27

badag - 28 Hagilarchioi - Isaccea unde este podul pe Dunäre s-a statsub cort la 23 noiembrie pe parte a fluviului. Apoi

se ,trecu la Galati unde s-a popas de la 29 noienibrie s-ade la Hotin. Au fugit toti locuitorii. Sultanul s-a retras

la Pazargic apropierea Provadiei marele vizir la Babadag.De la Galati la Reni - Isaccea - Hagilarchioi - Babadag - Ester -

Karasu - Pinar - Haschioi - Silistra, asezare mare, 2 500 de case penäre. Are colonie de raguzani. 100 de persoane,unde s-a stat trei zile. S-a mers apoi de-a lungul Dungrii la Rusciukcinci acolo s-a rämas Crgciunului, s-a statin aprilie 1674.

A se nota intre Haschioi Silistra afara drumului pe partease aflá pe cimpia pustie un edificiu din

cu cu imagini sau basoreliefuri) inscriptiitoare.

www.digibuc.ro

UN MEMORIU AUSTRIAC DIN 1763 DESPRE ROMÂNH DINTRANSILVANIA

DE

COSTIN FENE

Cercetarea problematicii complexe a genezei regimentelor de graniadin Transilvania in deceniul al al secolului al XVIII-lea, a impli-catiilor imediate de perspectivä ale acestui proces pentru evolutia vietiisociale, dar mai cu nationale a românilor transilvâneni a constituit pinä

prezent obiectul mai multor investigatii cu caracter general particularmod firesc, cercet5rile au mai pe larg sau au prezentat in

generale motivele care au determinat Consiliul Aulic de Räzboi. CancelariaTransilvâneanä. Guberniul Transilvaniei si. deloc ultimul rind,

pe impäräteasa Maria Tereza recurgä la militarizarea unei pärti a popu-latiei transilvänene. Aceste ratiuni sint cu atit mai vrednice de atentia isto-ricilor. cu cit infiintarea regimentelor de granitä Transilvania a avut

vreme aceastä pärea anacronicä raport cu organizareaconfiniarä din alte regiuni ale monarhiei habsburgice (Croatia. Slavonia),iustificatä la timpul prin ratiuni militare evidente de peste

secole. Cercetärile de specialitate. mai vechi mai au laconcluzia in cazul organizärii regimentelor de granitä din Tran-silvania trebuie avut in vedere un complex variat de ratiuni de ordin mili-tar, politic, religios economic - mai mult sau mai putinmärturisite

mod deschis de forurile de conducere ale monarhiei ale provinciei dinarcul intracarpatic färä a se putea atribui vreunei motivatii un roldeterminant Avindu-se vedere definitorii ale situatiei

din Transilvania. cit datele contextului mai de politia gene-a monarhiei habsburgice. ratiunile care au determinat conducerea

periului introducä si ale Transilvaniei sistemul de orga-

0 bine cumpánitá a bibliografiei de specialitate acest sens, ValeriuDistrictul grdniceresc locul sdu in progres social si libertate

din Transilvania, Cluj-Napoca, 1975, p. 14-22.Chiar G. Baritiu, alese din Transilvaniei pe sute de ani

grind, vol. I, Sibiu, 1889, 369, considerl ratiunile de ordin militar drept motivul deorganizárii regirnentelor din Transilvania - punct de vedere mai

al de Valeriu op. cit., p. 61 - , totusi bibliografia de specialitate este de acord inmod unanim, doi autori citati, a genezei sistemului

din Transilvania impune cu necesitate sesizarea a motivatiei complexe de ordinextramilitar.

163

www.digibuc.ro

confiniarä pot fi rezumate - functie natura militara,economica religioasä - dupä cum :

Motivele de ordin accentuate. de participareaImperiului habsburgic la de 7 ani (1756-17631, erau justificate prinposibilitatea pe care organizarea unor regimente de Transilvaniao ofcrea Consiliului Aulic de de a dispune - perspectivä des-

de scurtä - bine instruite usor de mobilizat, adotare era, din punct de vedere financiar, cu mult mai avan-

fiscului militar cu regimentele de linie. tirnp,organizarea regimentelor de Comandamentului Militarneral al Transilvaniei organizarea mai pe teritorialä. a recru-

instruirii trupei.2 Motivele de ordin nu rareori din docurnentele

de totusi cel putin la de insemnate ca acelea dePrin organizarea confiniar, statul abSolutist habsburgic

realiza o concentrare a sale de fortä, pe care le rnanevraapoi cu mai incercarea de a permanentä

de privilegiate ale Transilvaniei politicii de reforme initiate deexistenta a regirnentelor de (in mare parte

urma sä constituie o realitate de carenealterat statutul politic juridic raport cu puterea

centralä, trebuia sä tinä calculele ei3 Motivele de ordin social-economic decurg in mare parte avantajele

oferite statului absolutist de organizarea militarizata a teritoriuluitiei. cu iesirea viitorilor graniceri din starea de dependenta fatä denobilimea maghiara, patriciatul ori pâtura secuiasca suprapusa,tentialul economic al populatiei de pe teritoriul regimentelor confiniare avea

fie pus integral si mai bine in valoare pentru a spori resursele fisculuia se limita - prin structura de organizare mai -

derile inregistrate de stat comertului deexistenta cordonului de oferea perspective mai bune atit pen-

tru a se emigrarea românilor la sud est depentru a asigura ordinea Nu e mai putin

confiniului militar putea contribui totodatä la aplicarea maieficientä a de protectie antiepidemicá.

4 de ordin religios, dictate mai cu seamä de realitati internelui Sofronie, 1758-1761), dar de implicatiile externe ale acestora

(interventia Rusiei ortodoxe), au constituit un element tot mai acut pen-tru asigurarea, fie temporara, a unei anumite stablitati politice socialein rindul românilor transilväneni, cuprinsi crescindä de miscareapremoderna de renastere nationala. Prin rnilitarizarea - putin

- doar a românilor de confesiune greco-catolica, forurile

Vezi acest sens Mathias Bernath, Die der siebenbürgischendie Wiener in der frühjosephinischen Zeit, in Siidost-Forschungen"XIX (1960), 165 urm, ; idem, Habsburg die der Nations-

Leiden, 1972, p. urm. (partea referitoare la granitei militare transil-este articolul citat din 1960); C.

resti 51, Bucuresti, 1973, p. 24 urm.; Valeriu op. cit..p. 60 urm.

Din acest punct de vedere G. Baritiu, op. cit., vol. I, 369, socoteste pe drop-tate infiintarea regimentelor de din Transilvania pentru monarhia habs-

un folos esential" la infrinarea... neincetatelor excese ale artistocrapatriciatului".

164

www.digibuc.ro

decizie de la Viena pe de o parte, posibilitatea de a da unirii religioase,care traversa momente de impas, un manevrind-o apoi ca o

impotriva calvinismului maghiar tot maisi folosind in acelasi dezbinarea religioasâa impiedica realizarea front comun al românilor. Pe de

promoyarea confesiunii in teritoriul confiniar ofereaposibilitatea a elimina ortodoxiei ruse prin aceasta

a rindul românilor ortodocsi din Transilvania in alteale habsburgice locuite dc de rit greco-oriental,

precum perspectiva promigtoare de a torpila primejdioasa apropieredintfe schismaticii" români si sub obliiduirea rnitropolici de la

Asa cum s-a amintit, ratiimile extramilitare ale rigimentelorde Transilvania osebire a celor românesti) nu

exprimare echivoc a contemporane, iarcu mai mult cu sistemului confiniar transilvan n-a

curs liniar, procis complex cu sinu-r5stinip de aproape 6 De aceea se cuvine atentia

unor se poate de limpezi ale unor foruri sau per-soane de ale imperiului, care o maia de infiintare a regimentelor Transilvania.acest prilej remarcat faptul uncle din aceste

contemporane cu procesul de a confiniarschimb posterioare, ce nu le

nu nimic valoarea probatorie.Astfel, ceea ce ratiunile de ordin religios ale regi-

mentelor de Transilvania, ne cunoscute contem-porane, de la cele foruri de conducere ale monarhieihabsburgice. La 13 octombrie .1761, versiune planulde a unor regimente confiniare românesti Transilvania,teasa Tereza accentua rezolutia ei ...unitii româniide - efectivele cele mai destoiniceconvenabile din care se constituie acesti graniceri, deoarece astf el

de confesiune - n.n.) sint izolati de fratiidin Moldova am noi, mai ales din Tara

- n.n.)" La de limpede este formularea din protocolul comisieimixte Consiliului Aulic de din 22 august 1762, care se accen-tua de a fi recrutati doar uniti regimentelorde pentru ca apoi schismaticii româniiortodocsi fie destinati, la numai numai drept

regimente de infanterie cezaro-craiesti" 6Motivatiile de ordin politic social, care au determinat forurile de

conducere ale monarhiei habsburgice infiintarea regimentelorde Transilvania, cu claritate din cuprinsul amáriurii de Astfel, Samuel von Biukenthal, viitorul guvernator alTransilvaniei unul favoritii Mariei acelasi timp colaboratorapropiat al generaluui baron Nikolaus Adolf von Buccow in anii 1761-

M. Bernath, p. 18 ...zu Grânitzern diedie und schicklichsto MannsChaft seye, dadurch die non uniti von denenihrigen Glaubens-Genossen in der Moldau abgehalten...

die Schismatici sonach ebenfalls einzig und allein fur dieder anderen k.k. Infanterie-Regimenter vorbehalten bleiben

165

www.digibuc.ro

1764, afirma despre motivele care au prezidat lagranitci militare transilvänene: Presupun cá cel de cäpetenie motiv

organizärii gränicerilor nu este supravegherea muntilor sau a potécilor,deoarece aceasta s-ar putea realiza cu cheltuieli mult mai ci constä

siguranta in sporirea puterii a statului, general" Ladul säu, influentul consilier aulic von citva mai

(pe marginea relatärilor de din 1771 1772 a celorregimente romanesti de granitä din Transilvania): Preainalta Curté s-a

sä creeze trupele de granitä transilvänene nu mobilul de sporimilitare..., ci din motivul..., de a-si deschide calea pentru altefolositoare de organizare a tärii... (si) pentru a aseza Transilvania...

pe o temelie cu totul diferitä" 8Este pe deplin dovedit faptul - actele pästrate arhivele Consi-

liului lic de ale Cancelariei lice Transilvänene, ale GuberniuluiTransilvaniei si ale Comandamentului Militar General al Transilvaniei consti-tuie de necontestat in acest sens la baza actiunii de

de desfäsurare a organizärii regimentelor de transilvänene a stato activitate de documentare complexä a forurilor centrale de conducere alemonarhiei habsburgice, realizatä fie direct, fie prin intermediul autoritätilorcivile si militare din Transilvania. documentare cit mai variatämai ales, cit mai temeinicä era conducerii imperiului nu numai pen-

a opta in favoarea solutiilor celor mai convenabile statului absolutist,ci pentru a putea face fatä rcactiunii previzibile a oligarhiei transilvänene

de o care afecta färä statutul privilegiat, garantatprin Diploma leopoldiná din 4 decembrie 1691 reafirmat alte ocazii.De aceea, atit timpul in cursul desfásurárii actiuniilitarizare, functionari din aparatul birocratic civil

militar al monarhiei au fost angrenati repetate la elaborareaunor (multe de interesante tabele statistice) nu numai

privire la teritoriul vizat in mod direct, ci la Transilvania in general. Cuacest prilej, atentia birocratiei habsburgice au stat nu numai probleme denaturá (de ex. statutul juridic al principatului Transilvanici in cadrulmonarhiei, regimul privilegiat al celor trei natiuni") sau socialä (de ex.situatia de drept a diferitelor clase .sociale cadrul principatuluitransilvänean), ci deopotrivä aspecte de ordin demografic sau religios, aimplicare nu putea fi nesocotitä perspectiva rästurnärilor

de organizarea regimentelor de granitä. functie de calitätile per-sonale ale celor intocmirea acestor documentatii, dar

in fatä de interesele pe care le reprezentau, aurezultat apoi sintezele generale sau cele consacrate unor anumitegradul de credibilitate al acestora caracterul desfásurat largevantai, de la marcate puternic de subicctivism pinä la elaborate,

nu le poate fi negatä o pronuntatä notä de obiectivitate. din-tre aceste luatä parte toate la un ne insäin mod nuantat modul care s-a reflectat situatia generalä a Transivaniei

C. op. p. 26: Ich seze voraus, dass die erste und Hauptabsicht derEinrichtung der Granitzer Mcht die Bewachung der Gebürge oder Fuf3steige sey, die

mit weit weniger veranstaltet werden, sondern dass sie in der Sicherheitdes und in Vermehrung der virklichen Macht des Staates überhaupt besteht".

8 M. Bernath, op. p. 173: Der allerh6chste Hof habe sich zur Creation derbürgischen Granitz-Militz nicht aus dem Bewegs-Grund seiner Kriegs-Macht, ausder Ursach entschlossen, um... den Weeg zu anderen nutzlichen Lands-Einrichtungen sichzu ófnen... (und) um Sibenbürgen... auf einen gantz anderem FuB zu setzen".

166

www.digibuc.ro

in constiinta, dar mai ales interesele celor contemporani cu anii deai sistemului confiniar. Prin modul de abordare si de evaluare ade cea mai a concluziilor de ordin practic rezultate pe acesttemei, aceste inlesnesc acelasi timp sinuoase pe carea urmat-o geneza regimentelor de din Transilvania de la

la Regulamentul regimentelor confiniare românesti din 12 noiembrie

cele ce vorn prezenta una din aceste sinteze documentarede la 1763, moment in care activitatea

gata organizarea regimentuiui I românesc de dificultatileivite atît la riivelul organelor de conducere ale Transilvaniei, cit al forurilorcentrale ale monarhiei. Pentru a pe deplin locul semnificatia

document extrem de interesant in cadrul procesului de constituirea regimentului românesc de de la frontiera de sud a Transilvaniei,socotim binevenitä o sistematica a evenimentelorgate de geneza &stemului confiniar transilvanean.

.Ideea unor trupe românesti de in Transilvania pre-merge decenii initiativa luatá de Curtea

1741 'episcopul Inochentie Miu a inaintat Guberniului transilvanforurilor centrale ale monarhiei propunerea de a se forma trupe de militienationalä" din românilor de confesiune pro-punere, nu i s-a dat curs, a fost in 1756 - acelasi rezultatnegativ - de succesorul lui Micu, episcopul Petru Pavel Aron Iz-bucnirea populare românesti din Transilvania de sub conducerealui.Sofronie din Cioara -o reactie a ortodoxiei transilvanenede politica de prozelitism a ierarhiei clerului greco-catolic,incurajatä in mod deschis autoritatile centrale locale scopuldezbinarii rornânesti -a pus Viena in fata situatii

Cu pacificarea" romanilor transilvaneni a fost la 12martie 1'761, noul general-comandant al provinciei, generalul baron Niko-

Adolf von Buccow. Sosit la Sibiu - capitala de atunci a Transilvaniei -la 1761, generalul Buccow a incercat de la bun

mijloace brutale conflictul confesional din românilor, favo-rizindu-i mod evident pe uniti, cu toate - din ratiuni tactice (de ex.

legaturilor ortodoxiei transilvane cu Rusia Carlovitul) -ortodocsilor unele concesii in domeniul autonomiei bisericesti. In toiul

acestor eforturi ale lui Buccow de a aduce comunitatea româneasca sub con-trolul deplin al autoritatilor de stat, Consiliul Aulic de i-a ordonat,la 5 1761, elaborarea unui proiect de infiintare organizare a unor regi-mente românesti de Transilvania la sfirsitul lunii septem-brie 1761 proiectul a fost trimis spre apreciere Consiliului Aulic decare apoi La 13 octombrie 1761, -Maria Tereza abat in sa, dar cu aceasta aplicarea lui inera departe de a deveni realitate. cu spectrulromânilor faptul nu ar exista nici o de drept pentrumilitarizarea acestora, starile transilvanene privilegiate au o cam-

Documentul, al cArui text se la Krieesarchiv dinfond Miliargrenze, Fasz. 30, Nr. 260/6 din 3 octombrie 1763. Multumim aceasa

cale cercetätor austriac dr. Alexander Krischan (Viena), care ne-a pus latie o xerocopie a acestui interesant document.

° A. Bunea, Episcopul Micu 1900, p. 62.p. 269.

Cf. M. Bernath, op. p. 173- 174.

www.digibuc.ro

panie de torpilare a planului Buccow. Acestei opozitii ai s-au aläturat persoane din conducerea Guberniului Transilvaniei(inclusiv guvernatorul Ladislau Kernény) a Cancelariei Aulicenene, ce a ca planul lui Buccow sä progreseze doar foartevoios, suferind pe aceasta numLroase remanieri. Ce-i acestdificil s-a datorat in parte inimicitiilor personale ale lui Buccow, conipor-tamentului säu brutal si adeseori neiscusit. In fine, in martie 1762a noul plan de organizare a regimentelor denene Consiliului Aulic de Rázboi, care supus spre aprobare Marici Tereza,la 14 aprilie 1762. zile mai tirziu (16 aprilie 1762), ce obtinusesanctiunea planul Buccow a putere, párindu-se

de acum organizarca regimentclor granitä aveasä fie o activitate de perspectivä párea cu atit mai

cu - bucurindu-se de increderea -numit, la 11 aprilie 1762, comisar aulic pentru organizarea graniteimilitare transilvánene (siebenbürgischer iarla 7 mai 1762 presedinte al Transilvaniei, dupä demiterea pre-decesorului Ladislau Kemény, care simpatizase pe cu opozitia stä-rilor. In acest moment Buccow ajunsese mina sa toatetele puterii militare civile din Transilvania. De acum noul guver-nator civil cornandant militar al sisteniaticautoritatea ConSiliului Stat (infiintat 1761) si a Consiliului deRäzboi, direct cu Maria Tereza. Inimicitiile noi, cares-au adäugat in acest precum incidentele produsecu ocazia organizárii rcgimentului JI românesc de granitä (Salva, 9 mai1762) au fácut ca Buccow treptat sprijinul de care se bucfirase

din partea Curtii a Consiliului Aulic de Rázboi. prim aldizgratiei a constituit-o inlocuirea sa, in luna 1763, din functia demisar aulic pentru organizarca granitei militare cu generalul-locotenent baron Joseph von Siskovich, trecut de la bun inceput in subor-

a Consiliului Aulic de De acum problemele le-gate organizarea granitei militare au fost scoase de sub autoritatea luiBuccow si incredintate comisici Siskovich care parteguberniali baronul Joan Lázár'si contele Nicolae Bethlen, preum ecre-tarul gubernial Halmagyi. In septembrie-octombrie 1763 Buccow -L'aflatla Viena cu colaboratorul Samuel von Brukenthal -acat sä-si redobindeascá autoritatea asupra actiunii de organizare atelor de granitä Transilvania, dar toate strädaniile sale au deurmári. moartea sa subitä (17 mai 1764), noul presedinte al Guber-niului transilvan general-comandant al contele Andrei Hadik a pre-luat sub controlul direct incheierea actiunii de organizare a ultimelorunitäti gräniceresti, proces care s-a desfäsurat prin deplinul consens al tutu-ror interesate.

Acesta este contextul in care trebuie supus exegezei memoriul din sep-tembrie 1763 13, departarnentului granitei militare din

13 A5a dintr-o de ordine pe contem-a documentului, mernoriul a facut parte dintr-ogranita de resort din cadrul

liului de mentiune contemporana de cancelarie1763) ne termenul ad al redactarii documentului, in timp ce o mentiune arhi-

stabileste ziva de 3 octornhrie 1763 drept de (aceasta. dataar in cazul in care memoriul ar redactat de catre departamentul graniteimilitare din cadrul Aulic de Credem a doua jumátate a lunii septem-

168

www.digibuc.ro

siliului lic de de comisia Siskovich despre din Tran-silvania: Comisiei despre originea, drepturile, situatia religiaromânilor din Transilvania, precum despre a domnito-rului asupra exceptia celor scutiti prin legi privilegii)"Commissionis circa conditiones Transylvania

absolutaqw illos exceptos) sum-mae

Asa cum o titlul, mernoriul se doreste o prezentareliniile ci esentiale a situatiei din Transilvania. In

structurarea memoriului pot fi sesizate patru distincte: cea privindoriginea românilor a situatiei de drept in Transilvania,prezentindu-se procesul in cursul au fost despuiati treptat de toatedrepturile civile, adusi starea de popor tolerat; sectiunea careeste functie de politico-administrative in care locuiau(comitate, secuiesti, pamintul craiesc", districtultirguri stratificarea situatia de drept a românilor inmomentul redactarii rnemoriului; sectiunea in care se situatia

a românilor transilväneni in final, cea cu propunerile comisiei Sis-kovich referitoare la cuprinderea românilor viitorul regiment I românescde Limt sine, mai ales ceea ce priveste primele trei sectiuni alesale, se doar aparent ca o prezentare cupropensiune spre obiectivitate, a situatiei românilor transilvancni.

seama de contextul politic intern din Transilvania, delegate de infiintarea de atunci a regimentelor de (mai ales alregimentului II românesc din districtul Rodnei memoriul are o semni-ficatie dc autorii adepti ai reforrnatoare

de Curtea El se constituic, credem, abil for-de birocratia proaulica la adresa opozitiei energice

a oligarhiei transilvänene, a celor trei privilegiate, de militarizarearomânilor de la frontiera de sud a apel la numeroase prevederiale ungare transilvanene mai vechi mai noi cu privire lamâni, pentru a procesul treptat de despuiere a acestora de drepturilecivile aducerea la starea de popor tolerat, autorii memoriului

anuleze obicctiunile de drept ale oligarhiei transilvänene care ar fi fostcontrare militarizarii românilor. demonstreze românii transil-

se bucurasera initial de unelc drepturi similare celor detinute de celetrei natiuni" privilegiate, autorii rnemoriului doresc ofere Consiliului

lic de un argument forte la combaterea opozitiei obstructieiacute de oligarhia transilvana schimbärii de statut juridic a apopulatiei românesti. Fireste, acest demers in favoarea românilor nu estedefel neinteresat. Dcsi autorii memoriului nu o marturisesc in mod deschis,totusi intentia este la un anumit punct scoaterea românilor de sub

a domnilor de (absoluto...dominio), dar nicidecum pentru a-i constitui ca o a patra stare

a Transilvaniei, ci pentru a-i trece sub a statului abso-lutist. In acelasi timp - chiar consemnind rezerve politicii debrie 1763 trebuie consideratä in care desprea fast redactat de comisia Siskovicl . Nu exclus cá intocmirea memo-riului stea in fcderea la Niena a guvernatorului ccmandantului militar al Tran-silvaniei, generalul Buccow, in lumle rie-octcn brie 1763.

14 ezi in acest sens op. p. 65-76;in Arhiva nr. 22-23 (1937), p. 178, 261-445 nr. 24 (1938 ,

p. 261-337 idem, a ai in Aa'va Scmesana nr. 24 (1938),p. 129 nr. 25 (1939), p. 261-376.

169

www.digibuc.ro

unire religioasá rindul românilor transilväneni autorii memoriuluiin favoarea sprijinirii pe mai departe de cätre stat a acestei con-

fesiuni cadrul actiunii de organizare a regimentului I românesc de granitä,deschisä posibilitatea - neafirmatä ca atare - de

tare a românilor ortodocsi in unitatea confiniarä din sudul Transilvaniei.Este ceea ce s-a peste putin timp, ratiunile de ordin practic, dar

politic precumpänind asupra intransigentei initiale a Vienei ceveste aspectul confesional al militarizärii unei pärti a românilor transilväneni.Ce-i drept, autorii memoriului au propus ca la n.) regimentulromânesc de granitä, ca din districtul Ha-

la trecätoarea fie constituit din români greco-catolici(prima vice ex unitis Valachis) care locuiau pe cräiesc" dinde conditie liberä, proprietari ai unui lot de Atunci trecmotiveze aceastä optiune, autorii memoriului deschisä - poatein mod intentionat posibilitatea rnilitarizärii românilor ortodocsi dinzona de granitä. Astfel, invocind trei argumente socotite drept esentiale(his ex rationibus) pentru infiintarea regimentului Ide granitä, autorii par ignore cu bunä o realitate de notorietategeneralä, anume cä de teritoriu vizatä sä fie cuprinsä noua unitate

era locuitä doar anumitä proportic români uniti, in multe(de ex. zona Sibiului si a Brasovului) românii ortodocsi in

majoritate covirsitoare. De aceea, socotim cä cele trei argumente ale auto-rilor memoriului se aplicau tuturor românilor vizati de militarizare,rent de apartenenta confesionalä. Astfel, in comisieikovich se regäsesc mare parte motivatiile care au determinat, general,infiintarea regimentelor de granitä in Transilvania. In favoarea optiuniiautorii memoriului din toamna anului 1763 faptulpodäriile imediata apropiere a obiectivului incredintat spre pazä

de posibilitäti lesnicioase de subzistentä (subsistentia media),românii din teritoriul vizat de militarizare puteau bine (commodiuscustodire) trecätorile drumurile care duceau spre Tara Româneascä. Deasemenea - sustin autorii memoriului amestecati mai multpotiori) cu alte ctnii - fapt contrazis categoric de statisticile dernogra-fice care urmau sä dobindeascä statutul gräniceresc fieducati si constrinsi mai usor la rigorile disciplinei militare (facilius excoliet ad militarem discifilinam adstringi). In acest caz regäsim, de ideeaeducärii rornânilor printr-o pedagogicä de stat realizatä cu ajuto-iul sistemului de organizare confiniarä, cum o va afirma din inmod cit se poate dc generalul Siskovich scrisoare adresatá

se de abia a cincia parte (aa creihncioasa Umrii, data fiindu-le putinta, au revenit la

de pars in Unione perseverat,liquis ad fidem, data state, relapsis ).

16 Faptul autorii memoriului lafrontierei cerinta prin geografica pe teritoriulniei, care n-ar fie întrebuintati tot folosul" (cum utilitate ) lacii militare pro riu-zise timp de pace sau de rázboi -o socotirn drept o a atitu-dinii de menaj re a susceptibilitatilor oligarhiet transilvane într-un moment clod generaluluiBuccow fuscse responsabilitatea granitei militare, actiunegeneralului un mult mai a modant inclinat spre restabilirea, prin concesiireciproce, a consensului intern, a raporturior cele trei privilegiate.

17 acest sens Costin Fenesan, Izvoare de demografte vol. I. Secolul alXVIII-lea. Transilvania, Bucuresti, 1986, doc. 24, 25, 27 tab. XI; cf. C. Sassu, Rumänensend Ungarn. Geschichtliche Voraussetzungen ihrer Beziehungen. 1940, anexa VI.

170www.digibuc.ro

feldmaresalului conte Leopold von Dann, presedintele Consiliului lic deRäzboi, la 24 februarie 1765: Se strigä impotriva bietilor români; e ade-värat ei au comis de mai multe ori extravagante, dar care este oare cauzaacestora? Este faptul acesti bieti oameni oprimati maimult toate celelalte natiuni si toti oameni din ; (dar)toate acestea vor dispare atunci vor deveni soldati, se vor convingede protectia (statului vor vedea de ce se depun strädanii pentrua li se da o educatie mai bunä, care le este necesará" fine, ca un altreilea argument esential favoarea constituirii regimentului I românescde autorii memoriului din 1763 invocau faptul românii de peteritoriul vizat de militarizare ar fi locuit pe libere" (in liberis

realitate doar partial adeväratä - , cum se poatelege din subtext, se vor evita conflictele de proprietate cu nobilimea maghiarädin comitate cu sasii de pe

Ne acum modul in care reflectarea situa-tia românilor din Transilvania in cuprinsul primelor trei sectiuni ale memo-riului din 1763. Dintru bun inceput tinem sä scoatem in evidentä maniera

de corectá in care este prezentatä - in pofida unor inadvertenteinerente cunostintelor istorice insuficiente ale acelei vremi - originea popo-rului roniân : Cei mai dintre istorici de acord poporul româns-a din romanilor amestecate dacii getii, care,

ce Decebal a fost de Traian, au fost supusi jugului roman,mai apoi trecuti sub puterea arrnatei romane - cu ajutorul veci-nilor si al celor ce se exilaserä (referirea priveste mai pe daciiliberi au scos din nou Imperiul roman (din Dacia - n.n.) in timpullui Aurelian. ce partea cea mai mare a romanilor a fost laDunäre de cátre acelasi Aurelian, cei dintre ei, pentru a nu finimiciti cu totul de barbari, s-au contopit - dupä ce auialä cäsätorii cu dacii getii - nou popor, al pecare regele Ungariei Andrei al numeste blachi diplomasasilor (este vorba de privilegiul numit Andreanum, acordat transil-váneni 1224 - el (poporul român - n.n.) pästreazänumele de roman are o limbä mare parte (cu cea a Ioma-

18 M. Bernath, op. p. 180: On crie contre les pauvres Valaques; il est vraiqu'ils ont fait plusieurs fois extravagance mais quelle en est la raison? C'est queces pauvres sont opprimé !) generalement des les autres Nations et Individuesdu ; (mais) tous (!) cela sera levé quand !) deviendrons !) soldats, ils seront per-

(!) de la protection, et quand ils verront pourquoy qu'on tache de leur donner unemeilleure éducation qui leurs !) est necessaire...".

De altfel, privinta districtului aflat in stäpinirea cancelaruluaulic transilvan, contele s-a ajuns curind la un aranjament: la rugäminteatesei, a cedat pentru suma de 200 000 pe timp 99 de ani, districtulsului natiunii" säsesti, aceasta la Tereza, in schimbul a 60 000 florindin 200 000 de florini, localitätile care urmau fie rnilitarizate, precum alte sate depe cuprinsul vizate fie inglobate teritoriului de cf. M. Bernath,op. p. 158-189.

autorii memoriului din 1763 au cunoscut o bibliografie din carenu vor fi lipsit cronicile lui Antonio Bonfini (in editia de la Viena din 1744)roczy (in editia din 1746 a lui Johann Georg Schwandtner), Hungaria lui NicolaeOlahus editia vieneza din 1763 destula probabilitate, scrierea lui Valentin Frank vonFrankenstein despre locuitorii Transilvaniei (pubhcatä la Sibiu in 1696) cartea lui Lauren-

Toppeltinus, Origines et occasus Transsylvanorum (in editia ei din 1762),nu cumva Das Alt Neu Teutsche Dacia a lui Johann la Nürnberg,

1666. Pentru modul in care au evoluat in lurnea de germanä lasecolului al XVIII-lea cunostintele despre originea rornânilor a limbii cf. I. Hurdube-tiu, Die Deulschen fiber die der Bucuresti, 1977, p. 23-39.

171

www.digibuc.ro

nilor n.n.). ce Pannonia de asemenea, Dacia mediteraneana,i se zice Transilvania, au fost supuse ocupate de hunii

care de repetate ori din Scitia, poporul a la bunulplac al poporului parte izgonit din locurile sale de

neconfirmat de realitatea istorico-arheologica - n.n.), parte aruncatservitute, ce-i drept, servitute (sic!) s-ar fi

manifestat in sensul românii - potrivit articolului 45 al Decretului IIal regelui ungar Vladislav I 21 ar fi fost scutiti cuschismatici" reliquis schismaticis) de plata dijmei bisericestide la de confesiune romano-catolica, - potrivitart. 6 al Decretului art. 4 al Decretului III ale lui Sigisinund de Luxem-burg 22 dreptul de stramutare dintr-un Apoi, ca urmarea rascoalei rebeliunii" antinobiliare din 1514 (propter seditio-

et poporul cu ceilaltiiobagi (cum reliquis rusticis) de aruncat(notae subiecta et in perpetuarn rusticitatem fi pier-dut - cum autorii memoriului din 1763 - de mai

a fost legat pe vecie de glie" libertatern et glebaeperpetuo est adscripta), potrivit prevederilor art. 25 al Decretului VII alregelui ungar Vladislav al II-lea ale 25 din a aTripartitului werböczian continuare, autorii memoriuluiprezinte - pe temeiul unor legi votate de Transilvaniei din perioadaprincipatului autonom publicate Approbatae ConstitutionesConstitutiones - modul care românii transilväneni au fost adusi

discriminatorii in starca tolerat 25, in acest senspe dreptate semnificatia unui articol de lege din Approba-

21 In re-ditate cste vorba de al (dccretul 1495, adoptat de dela al regelui ungar Vladislav al II-lea, al articol 45 prevedea scutirea.sirbilor rutenilor de plata dijinelor unii le achite. Potrivitdecretului pe hitor ab ipsis Rascianis, Ruthenis, et schismaticis, in qui-buscunque christianorum residentibus, nullae decimae exigantur", cf. CorpusJens 1000-1526. ed. Gy. Nagy, S. Kolos-

K. si Markus, 1899, (se va citaDecretul (decretul I din anul 1405) al regelui ungar Sigismund de Luxem-

burg articolul modo in cives, hospites ioba-nostn de nostri ci /itatibus, possessionibus, oppidis et villk castro-nostrorum telutis, ad ecclesiarum, nobilium et alterius praeemine,itiae pos-et converso, earundem nobilium et alterius praeeminentiae

hominuni in praefatas tenuta etg-neraliter, quilibet conditionis de in

et de in nobilium possessiones semp-rU , et perpetuis, et causa et se transfe-

rendi cf. p. 14. arti 4 al Decretului al(de retul al 1405) al lui Sigismund de Luxemburg se interticea comitereaoricArui act de ablationes,

actuum g nnpotriva locuitorilor de once stare con (cuittsvisconditionis) de care dregatorii laici de once rang, cf. C.J.H., p. 32.

23 VII din anul 1514 al regelui Vladislav al II-lea prin articolul 25,libera str3.mutare a iobagilor plebee (iobagionalis ac

s), cf. C.J.H., p. 16.24 regni

Hungariai, Cluj, a titlul 55 § 2, p. 528: pierd dreptul de strämu-tare dominisque ipsorum terrestribus mera et perpetua rusticitate subiecti suet".

de apro pe contemporane memoriul 1763de popar tolerat, dephn pentru situatia de drept a

transilväneni. Intr-o descriere 1775 a Transilvaniei (Historisch-politische Beschreibungdes la. Viena,K VII k 1, sub conducerca generalului-locotenent Preiss, comandantnl

www.digibuc.ro

care un articol din 1579. Pentru a argumenta apoiasuprire a românilor transilvaneni din partea stärilor memo-

o serie de dietale din secolul al XVII-lea, precumprevederi cuprinse Approbatae Conslitutiones Pe acest temei -

conchid autorii memoriului din 1763 - s-a ajuns la regimul de stäpinire.absolutä a domnilor de asupra românilor din asa cumfiinta la secolului al XVIII-lea

continuare memoriul stratificarea a românilor tran-silvaneni functie de politico-administrative pe teritoriullocuiesc (comitate, scune secuiesti, scaune districtul Täriilui, privilegiate). Tabloul surprins, confirmat de numeroase alte

militar de atunci al regirnul de al este in urmátoarele cu-vinte: Die Wallachen, der grösste Theil Siebenbürgens von ihnen bewohnet

vor keine Nation genommen, sondern lediglich vor einem Populum gehalten, denzwar die dulten, dem sie aber an allen denen Freyheiten und Rechten derenNationen keinen Antheil geben", cf. M. Bernath, op. p. 166. Rornânii transilväneni s-au

doar de dreptul tolerárii individuale", acordat ce nu apartineau stärilorsuporte toate sarcinile a se bucura de vreunul

drepturile natiunilor" politice. de limpede explicatia de J. Benko,Transsilvania sive Magnus Transsavaniae Principatus, vol. I, Viena, 1778, p. 472: Tolerataedicuntur gentes, quod ins civitatis et accessus ad honores politicos Principatus publicosnon habent, sed ex gratia saltim praesumantur".

Approbatae Constitutiones regni 1ransylvaniae et Hungariae cidernrum, Oradea, 1653, partea I, titlul 8, art. 1, p. 14: Noha az Natio az hazában

Statusok közze nem számláltatot, vallások nein a religiok közzül valo, minda-záltal, propter regni emolumentum, miglen patialtatnak ..." (se va cita Approbatae). Asupra

discriminatoriu al prevederilor din acest corpus de legi, cf. A. Herlea, ValeriuSotropa, Vechile transilvane. I Approbatae Constitutiones 1653..traducere, in Mitropolia Ardealului", nr. 7-9/1976, p. 425-6 15.

acest sens citám urmátoarele articole de lege ale dietelor Transilvaniei (atuncicind se citeazá hotárirea se are in vedere de redactare a acesteia, nu ceade desfásurare a dietei, cum procedeazá autorii memoriului din 1763): articolul 11 al dieteide la Sighisoara din 5 noiembrie 1616 (in memoriu se doar din 2brie 1616) privire la prinderea iobagilor restituirea acestora (cf.

emlékek, ed. S. Szilágyi, vol. VII, Budapesta, 1, p. 391-392; se vacita E.O.E.); articolul 6 al dietei de la Alba din 5 mai 1628 (in memoriu este indicat

al dietei din 9 aprilie 1628) privind prinderea iobagilor români ruteni fugitide la stápin procedura de restituire a acestora (cf. E.O.E., vol. VIII, Budapesta, 1882, p.

84); articolul 2 dietei de la Alba din 1 octoinbrie 1678 referitor la excluderearomâni de la innobilare (E.O.E., vol. XVI, Budapesta, 1893, p. 606); articolul 3 al dietei

de la Sighisoara din 12 1680 cu privire la anularea diplomelor de blazon acordateromânilor, in in care nu le pot justifica (E.O.E., vol. Budapesta, 1894, p. 77);articolul 6 al di de la Alba din 7 noiembrie 1685 memoriu este indicat doar

din 1685 ) procedura de readucere a iobagilor jelerilor fugiti (E.O.E.,vol. XVIII, Budapesta, 1895, p. 372); articolul 3 al de la din 5 august 1689(in memoriu este indicat articolul 3 al Transilvaniei din 15 1689) referitor obliga-

de teritoriul comitatelor al scaunelor secuiesti de a-i preotiiunguri, in caz de nevoie forta (E.O.E., vol. XX, Budapesta, 1897, p. 1).Dintre prevederile Approbatclor Approbatae, partea a III-a, titlul 5, art. 2,

76-77, pri:rind constringerea de a pláti dijrna din vin, porci, vite albinetot cuprinsul Transilvaniei; partea a 1, art. 1, p. 113-114, cu

privire la prinderea trecerea sub regim iobágesc a vagabonzilor a color fárá de(in acest caz memoriul din 1763 india in mod gresit acest articol s-ar referi larea iobagilor fugiti, sub a 200 pentru cel ce acea pre-vedere); partea a V-a, eclictul p. 232-233, privind prinderea românilor,muntenilor rutenilor sub a 200 florini caz incálcare a acestei prevederi de

de stat domeniali.28 Pentru amánuntitá nuantatá a regimului iobágiei in Transilvania

lucrárile lui David Prodan: in Transilvania al vol.I - III, Bucuresti, 1967-1968; in Transilvania al XVII-lea, vol. I - II,Bucuresti, 1986- 1987; Problema in Transilvania 1700-1848, 1989.

173

www.digibuc.ro

surse, este de nuante, relevind o bun5 cunoastere a de cátreautori.

cele de pe teritoriul principatului cele dinPartium, românii - memoriul - sint de numerosi umpluaproape toate din comitatele sus-amintite locuitorii dinrindul natiunilor recepte (maghiari, secui, sasi - al a

neincetatelor din secolele anterioare (evenimentecare i-au afectat aceeasi pe români! - n.n.), de abiaconstituie a patra parte a populatiei" (qui omnia ferme

loca repleverunt, vixincolae, continua superiorum seculorum bella

constituant). Mai dintre românii locuind pe teritoriulcomitatelor detin proprietäti funciare pe care le-auprimit de la regii Ungariei sau de la principii Transilvaniei ca aserviciilor aduse (ob bellicas vel alias qualitates), acestia bucurindu-sede statutul de nobili deplini. categorie nobiliar5 românilordin comitate (nobilii de blazon), care se disting armalistiiobisnuiti sau nonconditionati (armalistae ordinarii seu non conditionati),respectiv puscasii armalisti sclopetarii), care, binestabilit, de cetätile Gherla, Chioar, Gurghiu Deva, cu obligatia de apresta serviciu de garnizoanä alte slujbe militare; cazul

militare, puscasii - potrivit prevederiloredictului 21 din partea a V-a a Compilatelor 29 starea de Nurnärul

arrnalisti era deosebit de mare (valde freouens), mai ales pe dome-niile cetätilor Gherla Chioar. In ceea ce pe libertinii românide pe teritoriul comitatelor, memoriul din 1763 constata numärul foarteredus. schimb majoritatea covirsitoare a din comitate era consti-tuitä din iobagi Din rindurile acestora doar jelerii voluntari (sponta-nei inquilini) puteau fi avuti vedere la militarizare, dar numaiinzestrarea cu loturi de in alte pärti ale Transilvaniei cu acor-

prealabil al de Aceasta, deoarece jelerilor de fapt(reales inquilini), cu domiciliul stabil (fixa domicilia habentes), li se inter-zicea - in temeiul unei regale din 25 februarie 1747 -rea domnilor de ei fi readusi cu fortain caz de

In scaunele - remara memoriul - românii cu multmai putini" (Valachi sunt multo pauciores) in cornitate, iar dintreacestia mai putin cei care au beneficiat de danii,

statutul de nobili. Un numár ceva mai mare de români (pauloplures) armalisti, unii chiar primipili pixidari (puscasi) in scaunulAries, dar acestora li se interzice sä-si stápineascä mod ereditar,potrivit cu dreptul secuiesc (iure siculicali), ei bucurindu-se doar de starea

drepturile libertinilor secui care lotul deSiculorum unacum sessionem incolentibus induen-

Categoria cea mai numeroas5 de români care pe teritoriulscaunelor secuiesti o iobagii jelerii, chiar mosii(integrae possessiones) constituite din acestia. au acelasi statutcu cel al iobagilor jelerilor români de pe teritoriul comitatelor, exceptie

Constitutiones regni Transilvaniae et annexa-rum, Cluj, 1671, p. 86 (reluarea articol dietal din 1667). Numárulera limitat la 200, nobilitatea fi transmis6 asupra urmailor cazul careinstruiau arta militará (Compilatae, partea a V-a, edictul 20, p. 85-86).

www.digibuc.ro

fäcind dijmele, care locuitorii din scaunele secuiesti nu - potrivitlegii - sä le presteze.

Pe teritoriul pämintului - se constatämemoriul din 1763 - mai ales in scaunele de sub munte", träieste

un numär mare de români, care au statut de libertini, doarla plata dijmelor. de acestia, natiunea" cere trecerea in

jelerilor, deoarece locuiesc pe un teritoriu acordat säsesticu regim privilegial deoarece românii doar un popor tolerat (genssolum tollerata). unele dietale 30 sau ale Guberniului tran-silvan (8 aprilie 1698), autorii memoriului conchid suveranul are dreptuls5. dispunä mod liber de românii de pe cräiesc ', care, desi tole-rati, au totusi statut de oameni liberi. ceea ce-i priveste pe românii depe donate unor functionari sau comunitäti säsesti, acestia fieiobagi, fie jeleri, cu drept nobiliar deci neasimilabili locui-torilor cräiesc".

de a purcede la descrierea tabloului social al románilor dindistrictul autorii memoriului din 1763 au socotitprezentarea documentatä a trecutului acestuia, statutul säu deose-bit faptul a constituit aproape färä intrerupere un domeniu fiscal, depin-zind nemijlocit de puterea centralä De asemenea, pe temeiul unoradoptate de dietele Transilvanici 32, este urmärit modul care stärile transil-.vänene au sä restringä drepturile de autonomie interná ale distric-tului si ale locuitorilor säi. In acest cadru, remarcind dintru

districtul de foarte putini unguri sasi,locuitorii totii români' (incolae eius, praeter HungarosSaxonesque, sunt omnes Valachi), autorii memoliului reusesc sä surprindäcu un fin spirit de observatie aspectul de stratificare socialä a acestei com-plexe lumi Cu privire la originea päturii sociale suprapuse -boierii - , memoriu se rernarcä pe bunä dreptate deoarece denumireaaceasta desemneazä pe nobili in Valahia vecinä, amintitul district...a tinut mai tocmai de voievozii acestei Valahii, nu poate fi nici o

sub titlul de trebuie nobili" (siquidem hac nornencla-

E.O.E., vol. XXI, Budapesta, 1898, p. 247: articolul 6 al dietei de la Tirgudin 19 ianuarie 1696 (dieta s-a intre 15 decembrie 1695 16 danuarie 1696,ce indicarea datei de 15 decembrie memoriul din 1763).

31 Autorii memoriului la de frunte un document dat de regele Matia Corvinin 1467 cu privire la Tara document consultat - cum o -

din (este vorba de diplomatariul lui E. Palkovics, Epistolae Matthias Corvini,Hungariae, ad pontifices, imperatores, reges, principes aliosque illustros vires, partea I -

IV, Chij, 1745).32 acest sens autorii memoriului articole dietale: articolul 4

al de la Cluj din 11 noiembrie 1560 cu privire la plata impozitului principede existente Tara (E.O.E., vol. II, Budapesta,

1876, articolul 15 al de la Cluj, intre 11-22 noiembrie 1, privireimpunerea la plita dirilor militare (E.O.E., vol. II, p. 197); articolul 6

al dietei partiale de la Turda, 13 iunie 1563, referitor la impunereala plata la ducerea sarcini comune ale (E.O.E., vol. II, p.

16); articolul 6 al dietei de la intre 2 1-26 iunie 1564, privire la servi-militare datorate de locuitorii din Tara (E.O.E., vol. II, p. 223); articolul 7

al dietei tinute la Turda intre 28 mai -3 iunie 1566 (in memoriu se mod eronatarticolul 9) privind de ale pe principelui (E.O.E.,vol. II, p. 312); articolul 11 al dietei tinute la Sibiu 30 noiembrie - 13 decernbrre 1566,referitor la peclepsirea Tara (E.O.E., vol. II, p. 324).

Vezi in sens cercetarea fundamentala a lui D. Prodan, vecinisec. XVI- XVII, Anuarul Institutului de Istorie din Cluj", vol. VI (1963),

p. -312.

www.digibuc.ro

in vicina T7alachia nobiles veroad Valachiae Vajvodas pertinuerit, dubium esse

titulo intelligi debere). La fel deeste constatarea rnemoriului unor schimbäri suferite timpulprincipatului transilvan autonom, in boierilor s-a produso stratificare, fi distinse mai multe categorii. In primul rindcitati sau nonconditionati (borones primaevi, non

creati de domnii Tärii Românesti decu boieronatul. Acestia pot fi socotiti drept nobili indubitabili,

putin numerosii armalisti (nobili de blazon). categorie,noi sau conditionati conditionati) cei care

se bucurä de prerogativele boieresti cu cbnditia indeplinirii unor slujbemilitare, a cáror efectuare le garanta pástrarea statutului boieronal. In fine,o a categorie o reprezintá boierii de rangul al treilea sau de rang(barones seu infimi ordinis), asa-zisii bastiasoni (bastyasones), ase-

cu boierii conditionati prin efectuarea unor militare la apära-rea fortificatiilor (a bastioanelor/bastya in limba maghiarä, deunde si denumirea dar deosebindu-se de acestia prin faptul cä scutirea

de slujbele domeniale de celelalte prestatii dura numai pe timpulserviciului militar la cetate. Mai mult, cazul unor bastiasoni

le-a temeiul de scutire, s-a ajuns la obligarea la prestareaslujbelor continuare autorii memoriului pe libertini,al ajunsese la circa 1 400 capi de familie. din diferitepárti ale Transilvaniei sau chiar din Tara acestia legatiprin rudenie afinitäti de cu boierii, ale cäror prerogative

folosindu-se si de numele de boier. parte dintre libertinieste socotitä de autorii memoriului drept foarte pentru prestareaserviciului militar. Despre iobagii din Tara mernoriulnu are nimic dcosebit de mentionat.

In fine, cazul românilor din unele ale Transilvaniei,precum Hunedoara, Hategul, Deva, Dobra etc., unde acestiaconstituiau cea mai mare parte a populatiei, autorii memoriului relev5. statu-tul de libertate personalä al mai multi dintre ei.

se poate sesiza cu destulä pe autorii memoriuluidin 1763 i-au interesat mai cu douä aspecte atunci au abordatsituatia socialä a românilor transilväneni: mai statutul personal alacestora (de oameni liberi sau dependenti), apoi regimul de proprietateasupra pämintului pe care locuia româneascä. Cunoscind

de comisia Siskovich, acest dublu interes este pe deplinexplicabil. Nu a contribuit din 1763, prin datele sale, laaccelerarea procesului de organizare a regimentului I românesc demai ales cä accentul pus de comisie pe latura confesionalä (apartenenta viito-

gräniceri la confesiunea greco-catolicä) nu a mai constituita conditie sine qua non. este faptul cä in februarie 1764 guver-natorul comandantul militar al Transilvaniei, generalul Buccow, raportaConsiliului Aulic de cä regimentul I românesc de preluasepaza cordonului de frontierä care se din Tara Tara

176

www.digibuc.ro

ANEXÄ

(Viena, 1763 de

Reflexiones Commissionis

circa iura, conditioncs relligionernque in Transylvania Vala-chorum absolutaque in (praeter legibus privilegiisque exceptos) surnrnaeprincipis potegtatem

Gentem Valachicam e reliquiis Romanorum cum Dacis Getisque per-rnixtis evaluisse, plerique Historicorum consentiunt; qui antea, post devic-

Trajano Decebalum, Romano subiccti, tamdiu Romanistibus pressi fuerunt, ope vicinorum et exulum sub Aureliano iterumexcusserunt Imperium, potiorique Romanorum parte per eundem Aurelia-num ad Danubium usque reducta, reliquiae eorum, ne penitus Barbarisconsumerentur, procul dubio cum Dacis Getisque connubiis, in novamqvandam gentem, hodie Valachicarn dictam, quos Andreas II, rex Hun-gariae, diplomate Saxonibus dato Blacos nominat, coaluerunt, quae in

usque retinct Romanum nomen sermonemque magna in parte imi-

Posteaquam vero Pannonia, Dacia item mediterranea, hodic Transyl-vania dicta, post iteratum Hunnorum e Scythia egressum, successive abhis subacta occupataque fuit, gens Valachica, arbitrio victoris populi relicta,sedibus suis partim pulsa, partim vero in rusticitatem, liberam tarnen,dacta est.

Libera dicitur, nam:1-mo ex quod ipsae decimae in patrimonium Christi dedicatae

Christi fidelibus et non schismaticis exigi soleant, ab omni decimarumPraestatione reliquis schismaticis exemta erat (Wladislai Decr. 2-diart.

2-do Ex uno loco in alium liberam transmigrandi facultatem Sigismundi2-di art. 6, item 3 art. 14 tamdiu habuit, donec anno 1514,

propter factam occasione belli cruciati rusticis contra nobilitatem sedi-tionem et rebellionem, cum reliquis rusticis quoque Valachica, notaeinfidelitatis subiecta et in perpetuam rusticitatem redacta, priorem liber-tatem amisit et glebae perpetuo est adscripta 7 art. 25,item Decreti Tripartiti partis tit. 25).

In Hungaria quidern rusticis migrandi facultas certis sub conditionibusrestituta anno 1547 art. 26, 27, restricta anno 1608 art. 13 post coronatio-nem, item anno 1715 art. 13 et alibi passim.

In Transylvania vero, post ipsam Principatus ab Hungaria separatio-nem, gens Valachica habita fuit solum tollerata Appr. part. 1-mae tit. 8-viart. 1. articulum 6 anni 1628, 9. Aprilis Valachi et Ruthenidominis terrcstribus destituti in cuius bonis deprehenduntur per dominumterrestrem captivari et cautioni subjici concluduntur.

Anno 1630 art. 25 si fideiussores inveniri non possent, ad praestandumiuramentun sub poena florenorum 200 adigendi.

In iobbagionatum redigendi cautionique subjicicndi sub poena flo-renorum 200 Appr. Const. part. tit. 41-i art. 1-o, item part. 5-ae edict. 38,item art. anni 1685.

12 - c. 91 177

www.digibuc.ro

Decimarum praestationi in universo Principatu obnoxii reddunturAppr. Const. part. 3-ae tit. 5-i art. 2-o.

Proventus parochorum Hungarorum, Siculorum et Saxonum, si inpagos ubi tales habentur, se receperint, instar auditorum parochialium solvereiubentur 1689 15-a Julii art. 3

pecoris furtivi cadaver excoriatum reperitur, incolae Valachicieiusdem loci pretium pecoris damnificato solvere iubentur, eo quod gensista furto prae caeteris nota sit anno 1662 5-a Januarii art. 2-o.

Citra literas dominorum terrestrium passuales regno illos excederemittereque sub poena prohibetur anno 1616 2-a Novembris.

Nec popas Valachicos in futurum nobilitandos esse, hactenus veronobilitati, ut annales producere et se regno incorporare teneantur, conclusumest anno 1678 1-a Octobris art. 2. eo quod non produxerint, omniaprivilegia amiserunt 1680 12-a Januarii art. 3.

omnia sint infimae rusticitatis argumenta, absoluto illosdominorum terrestrium dominio in generali subjicientia.

Diffiteri nihilominus non potest, etiam inter illos pro rationepulorum inter quos degunt conditionum diversitatem, sunt enim ex illisnobiles, boérones, nonnullorum oppidorum cives denique libertini, nec noninquilini et subditi dominorum terrestriurn, qui secundum ordinem natio-

fasius in sequentibus declarantur:Primo loco veniunt Valachi in comitatibus, tam in gremio Principatus

quam vero in partibus reincorporatis, existentibus residentes, qui tantamultitudine omnia ferme praemissorum comitatuum loca repleverunt, utvix quartam partem, receptarum incolae, per continuasuperiorum seculorum bella dirninuti, constituant.

Sunt vero inter hos complures, quorum maiores ob bellicas virtutesvel alias qualitates bonorum etiam possessione principibus, quoqueantiquis regibus, meruerunt, quorum posteri donatariorurn nobiliumloco habentur.

Armalistae in comitatibus sunt duplicis generis, 1-o quidem ordinariiseu non conditionati, sine controversia nobiles, et, 2-do, armalistaetarii, qui ad arces Szamosujvár, Kövár, Görgény, Deva certo numero eumin finem et ea sub conditione constituebantur, ut in vicinis arcibusdium tenerent servitiaque militaria obirent, reducendi ad iobbagionatum,si conditionibus non satis facerent (Compil. Const. part. edict. 21).

Numerus nobilitandorurn sclopetariorum horum ad numerurntenarium restringitur nobilitasque resoluta, ea lege ad posteros etiarnconfertur, ut liberos quoque suos in ea arte erudire teneantur principiqueet iuramento adstricti habeantur (Compil. Const. part. edict.20-o). Horum numerus in dominiis cumprirnis Szamosujvár et Kövárvalde frequens est, et quamvis nulla ad arces servitia praestent, a decimisnihilorninus et servitiis dominalibus immunes cupiunt.

vero Sua Maiestas Sacratissima in causa sclopetariorum Deven-sium per viam appellationis ad Tribunal Regium provocata tale iudiciumferre dignata est, ut personalis eorum nobilitas tanquarn legitimis prin-cipibus collata in vigore maneat, fundi autem e pura fiscalitate sine consensustatuum inabalienabiles, ex quod statuum consensum non produxerint,ad corpus dominii recedant; ergo de reliquis etiam sclopetariis ha-benda videtur ratio et omnes illi ad statum militarern cogipossent.

178

www.digibuc.ro

Libertini in propriis fundis habitantes sunt paucissirni.porro inquilini ornnes. in dorninorum suorum terrestrium habitant,nec militia ex nisi forte e spontaneis inquilinis, alibi fundisappertinentiisque providendis, statui posset, accedente quoque dominorumterrestrium consensu, siquidem mediante clementissima resolutione regia,die 25-a Februarii anno 1747 emanata, inquilini reales fixa domiciliahabentes cautioni subjiciendi, absque consensu et literis dimissionalibusminorum terrestrium migrare prohibentur, nisi ad proprios dominos terres-tris, quorum iobbagiones essent, redire vellent; quin imo, etiamsi profugis-sent, ad praescriptum legum tales repetendi facultatem dederit Sua Maiestas.

In sedibus Siculicis Valachi sunt multo pauciores, interquos tarnen paucissimi donatarii, paulo plures armalistae, quidammipilorum et pyxidariorum loco in sede Aranyas habentur suasqueditates Siculicali possidere perhibentur, naturam iuraque Siculorum una-cum libertinis propriam sessionem incolentibus induentes. Subditorurn etinquilinorum longe maior copia datur, integrae etiam possessiones Valachisinhabitatae conspiciuntur, quorum per omnia eadern quae comitatensiumest conditio, exceptis quoad incolae terraru.m Siculicarum praestarede lege non tenentur.

In fundo regio nationi Saxonicae collato, sedibussubalpestribus Valachorum numerus existit, quorum plerique postsubactam ab Hunnis Transylvaniam in radicibus montium probabiliussuas figendo, propriae saluti consuluisse videntur, et post etiam factam fundihuius nationi Saxonicae cessionem in hodiernum usque perdurarunt, liberti-norum hi nomine veniunt, nec aliud praeter decirnas praestant; licet natioSaxonica, eo quod in fundo regio sibi privilegialiter collato habitent, et etiamquod sit gens solum tollerata, inquilinos esse praetendit. Quos tarnen liberosantea fuisse constat, quod anno 1695 15-a Decembris art. 6-to liberiincolae Saxones et Valachi e fundo regio post annum 1682 quo nimia con-tributio incepit, et debita passiva accuraverant, alio quopiam transmigrantessub poena florenorum 200 restitui; at caeteri qui ante annum 1682

aliisque semet subdidissent, quia de libere migrando privilegia ha-bere dignoscantur, in statu manere concluduntur.

Anno vero 1698 8-va Aprilis deterrninatur, ut incolas e fundo regiopost annum 1685 aufugientes reducat Universitas iuxta articulos eatenusconditos, at qui antecedenter aufugissent prosequantur ordine, utilonos fugitivos.

Cum itaque praemisis constitutionibus condendis contributionisillo tempore, quam vero debitorum passivorum accrescentia causam prae-buerit, de praesenti autem si tributo unius cuiusvis contribuentis viribu-commensurato persoluto, quispiam ad alia loca onus quoque con-tribuendi secum ferat, locum amplius, intuitu contributionis quoad liberosValachos constitutiones habere posse vix videntur, adeoque cumillis tanquarn cum genteque solurn tollerata pro summo suo arbitrioomnimodam disponendi Suam Maiestatem habere evidens est.

Bonorum porro officialibus aut communitatibus Saxonicis per dona-tiones collatorum incolae omnes, sunt iobbagiones, aut inquilini, paricum nobilibus reliquis possessi, neque ideo hi pro incolis fundi regii

possunt, eo ipso quod donatione possideantur.Vagi quidem ubique dantur, maior tarnen in natione Saxonica ac incomrnunitatibus eorum numerus reperitur; qui enim Valachorum ad

latus pagorurn Saxonicorum feri omnes hoc nomine veniunt,

179

www.digibuc.ro

altissimo pariter principis arbitrio subiacentes, exceptis profugis.dominorum terrestrium iobbagionibus, eo se recipientibu.

Districtus Terrae Fagaras diversa quadantenus 1 reliquisditio est; hic enim Terrae tractus inter alpes Valachiarn Transylvaniaparantes fluviumque Alutam in longitudine ad sex circiter millitaria Hung. 2se extendens diversis dominis terrestribus iure baronatus possi-

Traditio est, pertinuisse ad Gara; sub Mathia tarnenCorvino rege, prout literae eius anno 1467 datae et 1745 typis evulgatactestantur, in bonorum pure fiscalium adeoque inalienabilium in gene-rali praelatorum, baronum et nobilium congregatione eum in finem relatafuit, ut si quando opportunum fuerit Vajvodae alicui Transalpino Mol-daviensi ad partium scilicet illarum terrorem seu recuperationem assignariposit pro descensu. Hoc ipsum confirmant nonnullorum Valachiae Vajvo-darum donationales et literae in hodiermim usque apudconspicuae, et hinc forte nata est communis hodie praesumtio, quod hocdistrictu Valachiac Vajvodis regum Hungariae usque ad cladem Mohátsia-nam tributariis possesso, terminos quoque Principatus fluvius distin-xerit. constat, inde Mohátsiana nullo Vajvodarum Valachiaehunc Terrae tractum possessum fuisse, verum temporis ad familiamBornemisza transiisse. Anno demum 0, per defectum Joannis Borne-misza, ex donatione Joannis Scepusiensis, in possessionem Thomae Nádasdi,ex huius vero cessione in generum huius Stephanum Majlathum devenisse.Postquam vero hic Constantinopolim in captivitatem 1541 missus fuisset,Terra etiam Fagaras in Isabellam recidit, quae tarnen filioHungaria in Transylvaniam reduci anno 1560 Joanne Sigismundo restitutaquidem, ast iterum cum oppidi Teke 30 m. florenis emta ac inBekessium collata est; per huius notam 1574 ad Stephanum huiusquefarniliam deveniens, ac per mortem Gabrielis Báthori in fiscum recidens.

tricta sub praemissis annis fuerant liberi baronatus in hoc districtu iura,siquidem anno 1560 art. 4 Claudiopoli contributioni primum. Anno 1561

. 15 et 1564 bellicis expeditionibus, ibidem art. 13 quoad plectendos fureset anno 1566 art. Cibinii quoad legibus patriis; 1563 Thordaeart. 6 paribus ac caeteri incolae oneribus; 1566 art. 9-no Thordae vectura

ad castra subiecta fuit.Tandem vero inter bona fiscalia relatus succedentibus principibus,

imo etiam principissis, et ab his quidem nunc dotalitii, mox inscriptionistitulo, cum liberi baronatus possidebatur. Incolae eius, praeterpaucissimos Hungaros Saxonesque, sunt omnes Valachi, in liber-tinos, subditosque et inquilinos distingvendi.

Barones quod attinet: Siquidem bac nomenclatione in vicinanobiles denotentur, districtus vero praememoratus, ut praemissum est, anteaad 2 Valachiae Vajvodas pertinuerit, nullum essetest, sub titulo nobiles intelligi debere.

Ast successu temporis nobilitaris haec boeronum praerogativasub nationalibus principibus mutari dimmuique acceperit, distinqui illi de-bent :

1-mo, in prirnaevos, non conditionatos, Valachiae princi-pibus et his in dominio succedentibus liberis baronibus, donatione por-tionum possessionariarum aut baronatuum creatos, qui indubitatorum

nomine venire possunt, una cum paucis armalistis.

180

www.digibuc.ro

2-do boërones recentiores, conditionatos, qui sub ea lege inassumti fundisque donati sunt, ut vestibus expanno confectis,

bonis equis et armis instructi, militare servitiurn obire debeant; quosaut militare iuxta praernissa, aut violatis conditionibus in iobbagionatumrecidere debere ex praecitato Compilat. Constit. part. 5-tae edicto 21-orum est.

3-tio Suppar horum est ratio tertii sen infirni ordinis, itaBastyasonum, qui defendenda arcis propugnacula obligabantur,

et quamdiu servitium praestiterunt, exemptione servitiis dominalibus acreliquis praestationibus gaudebant; quorum tarnen nonnulli sublata exem-tionis causa ad obligationem reciderunt deberentque et reliquireduci.

.4-to loco veniunt libertini, qui ex diversis Principatus partibusValachia oriundi, irno et subditorum posteri, matrimoniis affinitati-

bu lue boronibus ab iuncti, praerogatives illorum usurpant, et atiori baronum nomine complectuntur. Quorum omnium numero ad 1.400in circa patres familias excrescente, etiamsi pars iura vel

erga Bastyasones et libertinos iobbagionibus oriundos, vel veroLilt aria in 1-rna classe relata dispensaretur; alteram nihilorninus medietatemad statum militarern applicari posse, facile apparet.

5-to Respectu et inquilinorum nihil est quodde fusius praernissis actum sit.

nonnulla oppida privilegiata, quorum cives rnaiori ex parteValachi, eodem civitatis iure quo reliquis nationibus addicti gauden t, utsunt oppida privilegiata Abrudbánya, Vajda Hunyad, Hátzeg, Deva, Dobr aetc. , quamvis in plerisque horurn territorii ad fiscum pertineat et ali-qualem etiam iurisdictionem in eos exerceat, conditio vero liberaest, exceptis paucis, si quos forte fisci aut privatorum iobbagiones in iisdemcornmorar i contingeret.

Universi Valachi ab ipso Hunnorum in Transylvaniam ingressuGraecam profitebantur; sub Joanne tandem Sigismundo Uni-

sub Reformatis principibus cum eidem relligionil addictis, ultimo de-mum divo Leopoldo imperatore Transylvaniae habenos capessente, cumCatholicis unionem ineuntes, nullibi se fidos praebuerunt; ab amplexis enim

ac Unionis punctis denuo resilientes, bodie vix quinta parsin Unione perseverat, reliquis ad Graecorum fidem, data illis potes-tatc, relapsis.

E quibus praemissis evidenter constat, gentem Valachicamsaltern, nec ullis nationalitatis iuribus unquam privilegiatam (huc nontellectis qui seu per nobilitationem seu per seuvero per iuris oppidorurn adeptionern ab universali regula exemti sunt), ab

summae principis dependere illimitatamque adeo et absolutam dedisponendi potestatem Suam Maiestatem Sacratissimam habere.

Quia nihilorninus gens inter receptas nationes per universum Prin-cipatum diffusa, ex ipsa situs consideratione ad militaria servitiapacis ternpore subeunda, utilitate tota assummi, nec si assummereturdebito modo exerceri et in officio contineri posset, opinione sua existimaretCommissio, unam prima vice ex Unitis districtu Hátzegusque ad passum Bodza fines sedis Siculicalis Három-Szék, in fundoregio et in liberis habitantibus, legionem formandam esse,his potissimum ex rationibus:

181

www.digibuc.ro

1-mo Quod hi et passus semitasque in Valachiam commodiuscustodire et proxima oeconomia sua facilius e propinquo culta, subsistentiaemedia promptius habere valerent.

2-do Quod nationibus intermixti facilius excoli et admilitarem disciplinam adstringi possent.

3-tio Quod in liberis fundis habitarent.Est equidem in libera Suae Maiestatis Sacratissirnae voluntate

legionem e coactis etiam incolis Valachis erigendem ordinare, quia nihilo-minus esingulari illa cuius radios in omnes sibi subiectos populosgentesque extendere solet, hanc quoque confiniariam e Valachis militiam,non coactam, verum spontaneam habere consequens est, uttionibus quibus praemissis, puncta quoque emolumentorum adalliciendos eorum animos Sua Maiestate Sacratissima iisdem indulgendorumsub tur.- însemnare pe prima paginä: 8-ten .

Osterreichisches Staatsarchiv, Kriegsarchiv Wien, Militärgrenze, Fasz. 30,Nr. 260/6 vom 3.10.1763, fol. 1-12.

Astfel in text.2 deastipra rindului.

Este vorba de

www.digibuc.ro

SI NOTE BIBLIOGRAFICE

PSEUDO-ENACHE CANTA, Cronici ed. critici deAurora si Zmeu, studiu introductiv de Aurora Edit.

1987, 266 p.

Mai bine 140 de s-au scurs la prima publicare, de Mihail u,a cronicelor atribuite lui Enache loan Canta, ca ele - spre deosebirede alte cronici moldo-muntene mai vreo exceptia, bineinteles, areeditarii de insusi M. in Nevoia unei noi -o editie critickpotrivit exigentelor de a surselor narative medievale - era acutastfcl publicarea in colectia Restitutio" a celor doul cronici, se cuvine salutata. Gratieremarcabilului efort al Auroret - care a dat o editie a cronicii lui-Radu Greceanu - al Zmeu, dispunem acum de o editie la celor mai rigu-roase cerinte ale regulilor arheografice. Cele cronici relatea7ä, cum se istoriaMoldovei 1733- 1774 (Pseudo-Enache 1741- 1769 (loan Canta),gindu-se, am spune, reciproc. Chiar autorii sint departe de cugetarea a unuiMiron Costin sau de harul literar al unui Ion Neculce, cronicile izvoare impor-tante pentru cunoasterea istoriei moldovene secolul al XVIII-lea. Pentru a da un singurexemplu, de informatiile cronicii atribuite lui loan Canta despre a patra -

- domnie moldoveanä a lui Constantin Mavrocordat, in dede izbucnirea razboiului ruso-turc din 1768- 1774. Slujitor fidel al Portii

otoinane, noul domn, abia sosit la Frumoasa, cu boierilor dea oa tuturor pentru ca apoi, de slujitori le inapucind cu mari pe boieri pe de a gropile cele cu cu

ordzu, de de fel de trimet la urdii la sarhaturi. La cari,turcii aceasta, láuda pe Costandin-voda" (p. 143).

Studiul introductiv al Aurorei corect documentat cadrul inca e au fost elaborate cele cronici, valoarca de izvor istoric.mare interes observatiile Aurorei despre autorul celei de a douaprivinta celui desemnat drept Pseudo-Enache Kogálniceanu, editoarea constatá in stadiulactual al cercetarilor, lui se contureaza anemic, exclusiv din paginile cronicii" (p. IX),referitor la autorul celei de a doua cronici, Aurora intreprinde oargumentatie pentru a dovedi el este arhimandritul Vartolomei (dar atuncin-ar fi trebuit ca el pe coperta cartii?). Chiar identificarea merituosulpoate indoieli, Sint de retinut obiectiile de atribuirea lui loan Canta a

sub numele acestuia de Mihail Kogalniceanu.

Florin Conslantiniu

N. IORGA, Despre cronici cronicari, inglijitä de D. Mioc, Bucurcsti, Edit.Enciclopedica, 1988, 365 p.

Tn timpul la Paris in - nu putut infrina de lao curiozitate in care se amesteca o fireasca, in ce privcste viata poporului nostru

De aici a rczultat, cercetarea multor arhive din aproape Europa, imenseculegeri de materiale Din acest fragment de marturisire evocatoare -

ultiinei celei mai ample sinteze de istorie de sub condeiul -a inceputurilor stralucitei sale acti una dintre preocuparile majoreale intregii vieti a lui din care se o opera ce nu a cunoscutmargine in timp in spatiu": stringerea editarea documentelor istorice. Format subzodia pozitivismului ce domina peisajul istoriograhei europene de la sccolului al

inceputul celui actual in caruia istoricul - document, in sensullarg al termenului - urina faptelor sau, cel p o asupra faptelor" 2),N. ne-a pilda unui neostoit rascolitor de arhive biblioteci, din si de pestehotare, publicind o rar intilnitä la istorici un impresionant mate-

' N. Istoria ed. a vol. Bucuresti, Edit.1988, p. 67.

2 0. Dumoulin, in Dictionnaire des sciences historiques, sub red. A. Burguii:re, Paris,P.U.F., 1986, p. 204.

183

www.digibuc.ro

documentar prin care a masiv, din istoria in miele privchiar capitole intregi din cea universalk peste de volume documente

cronici editate cu de (Acte cu iskmiabiblioteci relative la istoria , si

privire la etc.) profundul efort de cunoastere interpretare cela baza studiilor de amánunt a marilor sale ele consistent& con-

vingeri a savantului istoria, ca de la izvoare"Volumul de tipärit de Editura Enciclopedick intr-o serie

audientit in rindurile a altor categorii de cititori a unor titluripentru opera a marelui istoric cuprinde scrierile lui Nicolae lorga privire

cronici cronicari, ráspindite in diferite periodice specialitate, ca introducerile launele editii ale sale de izvoare narative" (p. 5). Dificila a reeditArii asumat-a regreta-tul Damaschin Mioc, el unul clintre mai apreciati editori de surse documentaresi narative din istoriografia contemporank care legat printre de

al colectiei nationale de izvoare medievale Documenta Historica" (din carea editat, singur sau in colaborare, mai multe volume ale B. Tara Romäneascá)care, totodatk a restituit istoriografiei române - sub forma unor editii impecabile -citeva izvoare narative de pentru istoria evului mediu românesc saua inceputurilor epocii moderne. Comentariile bibliografice la din14 studii ale lui Iorga reunite in acest volum fac dovada perfectei stápiniri de editor acomplexelor nu de putine ori, controversatelor chestiuni ridicate cronistica din tecele trei state feudale sau din alte spatii geografice invecinate cu acestea, elezentin d, o necesar& actualizare (pe baza literaturi specitate acumulatá de la lorga incoace) a stadiului cercetärilor istorie de istorio-

consacrate domeniului.au grupate de ingrijitorul editiei in sectiuni, criteriul

provenientá al izvoarelor narative privitoare la medieval& ce au fäcut obie tulatentiei lui

Referitor la Cronicile dupá intinsul din 1899 prezentat laintitulat Cronicelc (ccl mai cuprinz&tor mai complet si

mai bun din cite s-au privire la istoriografia veche din Tara Rom&neascá" -D. Mioc, p. 128), succintele consideratii marginea cronicilor datorate

unor stráini (unul grec, sirb) care au vietuit scris in Tara Româneasca:Matei al Mirelor respectiv, Gheorghe Brancovici Din alte trei studii toatä.strálucirea, personalitatea cultural& a lui Constantin stolnicul Cantacuzino, Idin reprezentan0 mai autentici ai culturii românesti, aflatá pliná spre mo-dernitate. Meritul lui N. subliniazd judicios editorul, este de a-i fi prezentat opera

adevärata ei (p. 193). Antologia mai cuprinde in sectiune comunicarea d n1936 prin care lorga reluat discutia asupra paternitätii Cronicii (atribuit& de ellui Constantin cápitanul Filipescu), ce a insotit publicarea, in 1913, a cronicii

s-au asupra Moreii la 7223 (consideratä la lorga de elatribuitä lui Constantin Diichiti, ca ipoteza sa fi lost sau intie cineva" - D. Mioc, p. 212), in sfirsit, importantul din Revista istoric&"(1921) care lorga atrage atentia asupra insemnárilor de cartea vechesi manuscrise, ca a unor intercaldri de aparte in documentele oficiale, inzapise in relevind valoarea informativä, prin veridicitatea, exactitatea, obiecti-vitatea si simplitatut pe care el le nurneste, in ansamblu, istoria prin cei(D. Mioc, p. 238).

Partea a Cronicilor strdine ce cuprind informatii despre rasupra a in repetate rinduri, analiza asupra celor

mai vechi cronici unguresti, spre a se invedera care e folosul adevärat pentru lámurireamai turbure epoci din trecutul nostru" (p. consideratiile pe marginea unor

neri, oricit de la un timp restrins, caracter muntean&" (p.274) preluate de Chronicon Austriacurn de Unrest; studiul din 1928 despre Craniceleca izvor pcntru istoria in care N. insistind asupra , insemnátätia izvoarelor pentru poporului (D. Mioc, p. 289), pleda

argumentat pentru constituirea nationale - pe care azi o avem - deorientalisticá turcologie; in sfirsit, notele - in fapt, un adevárat studiu de istorie

N. la ed. a 1944, p. 128.Nicolae Stoica de Hateg, Cronica Banatului, Bucure5ti, Edit. Academiei, 1969-

364 p.; idem, Cronica a Bailor Povestinesti. Varia, Timisoara, 1984, 232 p. (in colab. Costin Fenesan); Gheorghe Branco-vici, Cronica Edit. Academiei, 1987, 95 p. (in colab. Adam-Chiper).

184

www.digibuc.ro

a Rornânesti, din secolul al XIV-lea in deceniul patru al alsubliniazd editorul (p. 330) - prdejuite lui de republicarea fragmentelor privitoarela români din cronica sirbeasc& in a lui Pejacevich.

Ilustrind istoriografice a lui N. volurnplantologat si comentat de D. Mioc se inscrie intre cele mai izbutite de valorificare

stiintifice a celui in care stiinta româneasca nu vaafle una dintre cele mai trainice sustinere.

Suciu

din Diclicmar, Bucuresti, Edit. Academiei, 1988, 582 p.

recent dictionar al istorice - larg, a fi darconvingdtor, structurat pe nivele stadiului actual

disciplinei: metode, concepte, istoriografie - Robert Deschnon, in articolulistoriei institutionale nu ce se numeste in mod curent

noua istorie" de scoala de la rupind traditia pozitivistá ajuridice, a aruncat institutiile alâturi de eveniment". viziunea orien-

(ai teoreticieni promotori au fost Lucien Febvre, Marc Bloch FernaudBraudel), a determinismul economic social al proce-selor istorice, de. identitatea scopului umaniste, al sociolo-

al antropologiei, de de alte concepte metode susceptibilereconstitui mult istorie istpria institutional& o pozitie

problemei structurilor a sociale". Din aceeasi perspectiistoria institutiilor a devenit o a activitátii istoriografice. ce nu

considerd in subsidiar autorul citat, nu-si pástreard pertinenta efica-citatea pentru studierea institutiilor particulare", mai ales specialitate sederuleazd sub politicului, socialului a culturii.

Atare pot intemeiate in cazul unei (in cazul de ceafranceid), care, de marea traditie intelectuall a eruditilor din secolele XVI -

formati in disciplina unianismului juridic, - nu mai putin - de cea pedagogic&uni secolul si a zámislit o serie de (de

sail de ce institutiilor din evul con-(a se vedea, in sens, titlurile esentiale de R. Descimon in

cele bibliografic al articolului mentionat). Dar in cazul care estecarea asertiunii conform istoria institutillor este una din cele mai importante maifecunde directii de cercetare istorica" cuni unul coordonatorii volumuluialci preientat)? Ni se pare in rindul chiar furnizatá de acelasi

al drept roniânesc si al institutiilor noa,tr- medievale: majoritatear noastre nu fost studiate monografic secolele XVII- XVIII

rea documentelor este doar Cit priveste o istorie complen a tuturor institutiilor,(...)". Cu alte eforturile istoricilor români dedicati domeniului au

de inainte un cimp spie cele trei etape esentiale ale realizAriiistoriografic durabil: publicarea izvoarelor, cercetarea sinteza.

ce dictionarul privind institutiile feudale din Transil Tara- cadrul Institutului de istorie N. de un colectivreputati specialisti (AleX. Constantinescu, (.onstantiniu, Val. Al. Georgescu, D. A. Lázá-rescu, O. Sachelarie, Stoicescu, P. Strihan, V. T. - coordonatoriO. Stoicescu) - gol adinc resimtit in niedievisticarománeascd chiar in celor ce orienteze rapid sigur in complexeleaspecte ale feudale de la noi. El este o de pionierat istoriografiarealizatá relativ scurt fárá a se fi putut sprijini pe vreun precedent"

p. IX), o lucrare perfectibild recunosclui), dar nu i putin a deveni un instrument de lucru indispensabil pe Masa

medievistOnce dictionar, chiar structura sa, se Este motivul pentru

ne in pre/entarea de fata a dictionarului de Institufti feudale din románe,in a sublinia travaliul depus de autorii in parcurgerea a impresionant mate-rial documentar (publicat sau inedit) bibliografic (1 672 de titluri la care se fac trimiterile!),din care au rezultat, intotdeauna pe baza celor recente achizitir de informatie deinterpretare, articole substantiale (sub raportul analizei) privind feudale din toate

* Dictionnaire des historiques, sub red. André Burguiére, Paris, 986,p. 372.

185

www.digibuc.ro

cele trei provincii istorice românesti, de la epoca mo-nele dintre acestea se chiar de o tratare mai (in concordantá impor-

tanta sistemul institutional intern desigur, abundenta izvoarelor a studiilorconsacrate acestora de istoriografia mai veche sau mai nouá), remarcindu-se micro-monografii inchinate, spre exemplu, de (p. 5-9), aristocratiei (p. 1-24),bisericii (p. 45-48), breslelor (p. -60), (p. 139- 1), domniei (p. 168-172),

(p. 250-254), justitiei (p. 267-270), (p. 305-313), (p. -330), propriettii feudale (p. 387-390), (p. 438-.440) etc.

In al a fi relevatä aprecierea de ce trangcende domeniul -numai in aparentO arid la tot pasul termeni tehnici specifici limbajului normativ

juridic - , o curioastere a sistemului national de institutii prezentulcontribuie din la acest demers - permite subliniem convingátor de struc-

turá de dezvoltarea istoria a institutiilor din cele trei ale poporului amaterial& social& cardinale au trásáturi specifice, care

izvoräsc tocmai din continuitatea de dezvoltare institutionalá". Totodatá, morfologiainstitutiilor din evul rnediu are darul de a lumina a poporulni

care se se atit de gráitor de autentic prinsale", #.contactele eu nzedii cimpuri, teritorii) institu-

tionale, influentele reciproce (in relativitateantro , p. XI - XII).

Avem convingerea cá dictionarul de Institu: feudale din Wile - pentru carefelicitári toti au contribuit la realizarea lui, autori editori - va da

impuls cercet&rilor dintr-un domeniu care poate trebuie aspire - pentru a revealla punctul de pornire al acestor rinduri - la atingerea acelei politice, de interogarea raporturilor dintre starca regimul politic" (R. Descimon, op. p. 372).

rcca Suciu

RADU POPA, La media' Tara , Bucuresti, Edit.stiintificá enciclopedick 1988, 324 p.

decenii, monografia Tárii Maramuresului in veacul al XIV-lea,Radii Popa istoriografia un mod de abordare adievale Inscriindu-se in cele mai curente ale cercetárii istorice, investiga-rea istorico-arheologicá a acestor subdiviziuni politico-geografice - atit de importantepentru procesele de etnogenez& constituire a statelor feudale românesti - s-a doveditdeosebit de generoask lucrarea de fatá constituind, credem, maisens.

asemenea abordare necesita desigut si o metodá de cercetare adecvatá conditiilormateriale nivelului actual al cercetárii, ca problemelor specifice ridicate de medievale

Tara Maramuresului, metoda reconstituirilor regresive, nu sin-gura cum o recunostea s-a dovedit cea mai oportuná, propunindu-sisá reconstituie pe definitorii ale societátii din etapele cevremea informatii

In capitolele preliminare (p. 5-38), a gcografic cronologic,cercetárii, relevind semnificatia extinderii teritoriale a sub raportultiei dintre organizare autohtone cele pe care regalitatea

sá le implantece. Sint trecute in revistá, mult spirit critic, izvoarele istoriografiaHategului, apreciind lucid cumpätat importanta, dar limitele diferitulor

categorii de izvoare, limite ce decurg din sau din stadiul Inun alt capitol pe care putein considera preliminar, dar nu intentia de a-i diminua impor-tanta, este menit precizeLe conditiile natural-geografic, relieful,partimentarea reteaua hidrografica drumuri, precum resursele naturaleau constituit factori care au exercitat o permanentá influentá asupra societätii hategane.De modul care ea a reusit sá acestor determinári depins vitalitatea in ultimäinstantä, continuitatea de regiunea datá.

Caracterul lacunas al izvoarelor documentare referitoare la secoleevului mediu transilvan cercetare determinat pe autor

consacre un capitol substantial analizei documentatiei arheologice (cap. V. Tarade p. 39-77).

arheologice au consiclerabil in ultimele trei decenii, eleincá departe de a fi suficiente omogen repartizate din de vedere geogra-

Cercetärile de autor in Tara Hategului sint arunce ototul nouá asupra istorice din a Descoperi-

concluzia, de importautk cá cca din cercetat

www.digibuc.ro

a fost afectat direct de inaintarea ale regatului maghiar secolele XI -XIII, existente in secolele antermare continua evolutta

proprie.remarcabile paginile consacrate problemelor cronologie atributrii

ale unor elemente de inventar arbeologic, abordarea nuantatä circurnspecasä-1 pe autor de aprecierile unilaterale de exagerärde de care

literatura de specialitate. Deosebirile constatate inventarul arheologic din diferitele zoneale Transilvaniei interpretate ca reflectind nu atit deosebiri etnice, cit decalaje de

de progres tehnic. Prezenta podoabe accesorii de port in medievaletransilvane poate reflecta cel mult e rolutia unor granite politice nicidecum transformlrietnice fundamentale.

Problemele geografiei istorice aspect esential al reconstituirii structuriiconstituie substanta capitolului urmätor: Tara secolele XIII -AI V.

p. 78-144. Registrul ce cuprinde 195 sate, este rezultatul unui efortitnpresionant, minutiozitatea analizei structurilor patrimoniale, genealogice, a toponimiei etc.constituind garantia incheierilor ce se cuprind in capitolele urmátoare ale lucriirii.scrise, coroborate informatia arheologick dovedesc in mod convingátor peste 85%din numárul formau satele iar pretinsa explozie ce ar

fie urmarea colonirdri recente, nu reprezintá decit mult o explozie" ainformatiei documentare in social-politice noi din vremea dinastiei angevine.

Capitolul la cnezip. 145-202, pregnant vechimea caracterul omogen al struc-

turilor politico-sociale juridice ale evolutiei unor institutiica obstea, cnezatul ori feudalitatea a prilejuit o analizá in stra-turile cele mai adinci ale vietii sociale, reusind totodatá obstacolele,nu putine, ridicate caracterul lacunar al

Reconstituirea formatiunilor teritoriale, reprezentate uniunile de obsti, de aceeasicu cnezatele vale din Tara Maramuresului, este de naturá ofere noi puncte de

sprijin in cunoasterea mai detaliatá a societätii hategane, dar in acelasi timp carac-terul unitar al evolutiei evul mediu. Cele zece cnezate de vale isidatoreaa existenta unor necesit4i ce de functionarea mecanismelor economice, sociale,juridice, militare spirituale, afara nu se poate concepe vietuirea unei cornu-

umane.Atentia autorului s-a indreptat in continuare spre márturiile de civilizatie

hateganä medievald Tara Halegidui, p. 203-249). Abordarea monumentelorde arhitecturk militare si civile, subliniazá efort al istoricului de a deslusi semni-

sociale ale acestor constructii. fortificatiilefamiltilor nobiliare sint expresii ale maturizárii feudale ale adinciriidiferentierilor in cadrul

Ultimele au fost consacrate aspectelor de istorie politicá administrattv-institutionalä. Analizind conditiile in care Tara Hatedului a e dei a la district,se continuitatea teritorialá institutionall, implicit cea etnick incercareade a organiza un comitat negásindu-si suportul social politic necesar. Schitind istoria poli-

a Tárii Hategului, reputatul specialist ajunge la concluzia necesitatii evenimentelorcontextul general al istoriei românesti, fapt natural deoarece ...indiferent de

rile politice care au conditionat diferit in secolele -XIV evolutia dintr-o partesau alta a teritoriilor locuite de români, aceastá istorie a fost unitará". .

Remarcabilele stiintifice si metodologice ale acestei lucrári o vor impune, sintemprintre contributiile de domeniu.

Antal

* * * Rdscoala si statul Culegere de studis, coordonator : Eugen Stânescu, Bucuresti,Enciclopedick 1989, 182

Aniversarea a 800 de ani de la ascoala vlaho-bulgará din anii 1185-1186, urmaBulgaria s-a de sub fost restaurate structurile

politice forma, la inceput, a.imperiului româno-bulgar, a prilejuit o retnnoire alui istoriografiei românesti asupra unui inserunat capitol al Nicolae

George Murnu, Bänescu sint care au aceastá directie deinvestigatie, dar de ei se cuvine amintit Dimitrie Onciul, care a acordat o

factorului valah sud-dunärean in studiul originii principatelor române, instápinirii Asänestilor la nord de Dunäre. istoriografia româneascl de astázi, studtilorincluse volumul prezentat aici au dat contributii de mai mare interes la elucidarea

www.digibuc.ro

probleme, in care obiectivitatea a uneori, asaltnlui considerentelorextrastiintifice. cuvine relevat, de a cuprinsul culegeri de st

onestitatea a autorilor, refuzul a face concesiirei alterare pe de etica volu-mului o obiectivitate

Studiul regretatului Eugenvcacurile -XII ofer un excelent introductiv, constituind o

,;ridicare de cortinä", care permite runoasterea scenei se vor evenimenteleevocate in volum. urniiireSte succesiv rolul in

româno-bulgar al statului restaurat räsculati, socialä (pene-a teoriei despre pretinsul al românilor sud-dunäreni), apoi

rea politick cea ecleziastick structurile militare, constiinta sine si permanenta deErudit sagace este studiul lui lian Brereanu,

tine relative la statului Asdnestilor. Terminologie ideologic za.linei analize strinse a surselor, autorul conchide Choniates, presi in Cronica a lui vlahi" are o etnick indicindu-ipe romanicii misieni" este dubletul al celui dintii; ceea ce pri--

cronica lui Akropolites, Brezeanu o convingMoaretrecerii sub t&cere prezentei in rindurile care au restaurat

bulgar.Oscilatia Asänestilor intre prima" a intre e

comproMis una sau alta este de Tudor Teoteoi in studiul statiRoma si Bi prezentare de istorie institutio-observatii fecunde pentru numai a specifi

statulni Asänestilor, dar realitäti românesti nord-dunärene din evul mediu.num'ismatice - nwnetar stalul primilor

(1187-1218) de Iliescu si Monedadin zona Dundrii de Ernest - se inrigoare care ne-au obisnuit cei'doi autori. Octavian Iliescu analizeazá care an

ca Asan H o proprie, ErnestTärnoveanu date pretioase circnlatia Dunärea de Jos in perioada.1204-1282.

Vohimul se un remartabil al lui Nicolae-Serban Tanasoca, prde la restaurana bulgar, inves-

tigatie istoriograficä, prin urm&rirea progreselor inregistrate cercetrrea.mentionat filiatii de idei), cit si prin dezväluirea intruzinii regreta-

bile a nationalismelor. Subliniind actualitatea vederilor lui Victor despre tulAsánestilor, autorul conchide Numai linie, partea

componentele acestei grupári de forte istorice (statul - inderare contextul de istorie general& care s-a jocul dobindi, o

seninátatea de spirit istorice corccte, cunoasterea a cea insemnat pentru sud-est europearrä participarea restiurarea

bulgar'' (p. 178).concluzie la cercearile acum un indemn pentru cele

PAPACOSTEA, evul Cluj-Napoca, Edit Dacia,1988, 258 p.

prezentat aici nu este o simplä inmänunchere de studii inrudite tcmatic,rodul sistematice intreprinse de autor, de-a a peste un deceniu, asu-pra inceputurilor organizärii statului medieval in spatiul romänesc. Publicate in diverseviste exceptia celui acum prima studiile surprind aspectele esen-

ale inchegärii in ale internationale.Continuator strälacit al operei Nicolae D. Onciul Gh. I. Brätianu,

ban Papacostea a adus in acest domeniu -ca in cele pe care le-a abordat -odocumentará bibliotecile au epuizat infor-

matlile despre evul timpuriu $erban Papacostea intreprins mai vastä.destinatá de informatii privind seciblele XIII- XIV pe cit i-au

mijloacele, se poate spune efortul a lacunostintelor noastre despre 'statelor feudale era firesc, pedescoperirilor documentare, au reinterpretarea fenomenelor cunoscute dinalte surse, informatiile completindu-se reciproc. a metodei

188

www.digibuc.ro

de cercetarc a lui Papacostea este permanenta integrare a istoriei con-europene, ce relatii de care aspecte mo-

rnente'ale grupei feudale ar de neinteles.române,sti: (p. 8-32)

este prezentare a de constituirc statelor feudale rornânesti, pre-cum a reflectArii acestui proces in istoriografie, de la ul" cronicarilor laviziunea de a istoriografiei românesti. interes deosebit lui Ni-colae despre sensul al intemeierii Tärii Românesti" (p. 31),

Serban Papacostea, studiul in -XVI.(p. 131- 150).

pintre celelalte studii incluse in volum, privitor la pentru ra cOnstituirii statelor feudale Ia din 7 ransilvavia, un p. 76-96) este esential

pentru intelegerea politicii, de Ludovic I de Anjou in 1366, de eliminare a ro-din viata a voievodatului.

Lucrare fundamental& care marcheasá o in studiul genezei statelor ro-mâne¡ti, cartea lui Papacostea ne face, prin eminentele ei asteptmnerabdare cele lucrári consacrate prerviselor constituirii statelor secolul al XIII-lea

respectiv, acestui proces.

Constantiniu

vol. Bucuresti, Edit.Enciclopedicá, 1988, 244 p.

. monografiei profesorului Toderascu la numai 5 ce un alt r putatn Stoicescu, inchinase o lucrare in t

de interesul socialmente orientat spre aceastá Pos-terioritatea cron.ologicä nu india o filiatie directá; dimpotriva, volumul care 11 pre-- care va fi urmat de un doilea, aflat in pregaire - reprezint& incununarea unor

acumulári ale autorului in dubla calitate de cercetátor si decadru didactic Alma mater" De altfel, ultimul mai capitol rein -

- un curs special publicat de autor intr-un tiraj redus tip grafia1984.

de a trece la prezentarea propriu-zis& a continutului lucrárii, se mai cuvinea fi precizare. Spre deosebire de Nicolae Stoicescu, care a separat analitic apecteale unitiitii le-a schitat caracteristicile principale, profesorul Toderascu a optatpentru o segmentare mai putin incercind surprindä in rind unitatea dede româneasc&. De aceea, interferentele intro domenii sint mult mai frecvente. Astfel,in capitolul referitor la posesiunile muntene moldovene peste Carpati este reliefat& insem-nátatea acestora pentru salvgardarea identitätii etnice confesionale a româniloracel timp sub De asemenea, in repetate se face apel ulatiacärtilor vechi ca martor al diferitelor dintre

in priveste delimitarea a cercetärii sale, autorul precizeazá in- istoriografia problemei - cá aceasta se suprapune aepocii medievale secolelor VIII- XVIII. Deoarcce discutia referitoaresitul evului mediu o intindere mai mare trateazá chiar uncle aspecte de fond,fie-ne ingáduite citeva observatii. Sintem acord profesorul Toderascu apre-ciazá o periodizare a culturii detasatá de ansamblul social este nefiresc fie aplicatá

istorii nationale. Ne asociem lui Theodorescu - care polemizeazátorul 19, nota 32) - in a aprecia intervalul din secolul al XVI-lea in

ale secolului al reprezintá o perioadá istorianeascä, perioadä efectiv de trecere de medieval la modern, pe care o consideram astfelnu in suprastructurii culturale, ci al fenomenelor proceselor economico-sociale.

relatiile de productie din principala ramurá economic& - agricultura - predo-chiar agraveaz& aceastá trásáturá. Faptul nu este independent

monetar+zarea de cresterea fiscalität;i, de sporirea productiei de dein ansambluri largi, central-europene sau mai ales

procese, care o pondere semnificativá abia in al XVI-lea carevor determina in mare aservirea crescindl a deosebesc perioada delimitatáde noi de anterioará anului 1500. Desigur, conditiile in care importante trásáturi feudale

pe ansamblul societätii, ar fi gresit spunem din secolulal incepe noi capitalist& Dar a nu tine cant - in persistenteifeudalismului - de caracterul distinct al acestei perioade de 3 inseanina a rcfuza avan-tajefe cognitive ale unei periodizári mai fine.

189

www.digibuc.ro

Acest prim monografiei profesorului este structurat in cinci capitole.Pritnul istoria (p. 2 1-42) este geografice ale

românesti. Autorul analizeazA mod interactiunea dintre derelief densitatea locuirii, hidrografice aletile concrete de adaptare a oamenilor in cu natura.

capitolul al doilea, intitulat(p. 43-95), pornind de la similitudinea formelor sociale de baza

reconstituie meticulozitate ceea ce a fost - dupä fericita sa expresie - evolutiade la sat la

continuare sint decantate legAturile econornice tArile române, trecindu-sein multele ce strApungeau granita de pe rolul nodal al unor oraseprecum Sibiul, Bistrita Caransebesul, reglementArile politice alefurile care fâceau obiectul schimburilor, schimbul de iscusintä p&storitultranshumant. Referitor la a relatiilor economice dintrea invocatei econornice a acestora, aducem consi-

de principiu. Cea parte a informatiilor s la legAturile Moldoveiorasele din Transilvania, in prhnul rind Dupa

stie, acestea reprezentau zona cea mai pe de pe teritoriulromânesc controlau principalele trecAtori peste Carpati. consecintA, Sibiul,

Bistrita aveau un rol comercial nodal, disproportionat teritoriuluiromânesc, care s-a caracterizat tirziu printr-o mai dezvoltare urbank Deatunci complementaritatea economicl ar trebui evaluatA ponderea relatiiloreconomice reciproce nu pentru centre, ci chiar rind pen-tru zonele rural-agricole, zone bazate preponderent autoconsutn larg in spa-

rornânesc de-a lungul intregii epoci medievale. De asemenea, se impune a se vedeain ce legAturile predomin& in raport cele alte

la aceste este in strinsä conexiune cu nivelul fortelor dein Oricum insk credem secolul al XIX-lea insuficienta dezvoltare a acestora,indeosebi a retelei urbane, a hnpiedicat geneza unei interdependente economice decare angreneze majoritatea românesti. AdevArata semnificatie a legaturilor Mol-dovei Munteniei cu Brasovul cu celelalte orase - - indemonstrarea faptului granitele politice nu au putut impiedica relatiile economice inter-românesti, ale limite au depins in primul rind de nivelul de dezvoltare atelor de productie. Astfel, sudul Transil,aniei, si indeosebi Brasovul, a putut deveni.-o expresie pusä circulatie de Radu Manolescu -o amertului insk faptul legAturile econotnice erau pola-rizate in jurul unor nuclee de alt etnic a diminuat implicatiile asupracelorlalte dimensiuni ale românesti.

Un capitol separat este consacrat posesiunilor muntene moldovene in TransilvaniaBanat (p. 128-150), autorul reconstituind istoricul dintre acestea reliefind

viata românilor din teritoriile respective.politico-militard Idee faptd este titlul ultitnului capitol

al acestui volum (p. 1-222). Dupl ce scoate externe ale relatiilorpolitice dintre române, profesorul Toderascu reliefeaz& vigoarea iuterdependenteiacestora din aceasta, a colabordrii politico-militare, indeosebi impotrivapericolului otoman. Demersul nu cantonat in sfera istoriei ideilor, ci penduleazApermanent spre realitätile politice concrete, astfel incit acest capitol se constituie intr-oreevaluare a relatiilor politice dintre statele de la formarea secolul al

De asemenea, in scurte paragrafe unorcum pribegiile politice, domniile alternative, mutarea dregAtorilor alta rolulTransilvaniei ca furnizor de armament in geneza consolidarea solidaritAtii româ-nesti. Potrivit autorului, alianta politico-militar& rezultatA din aceastá solidaritateneascl a avut o deosebitA insemnAtate in salvgardarea statale Moldovei

rolul de bastion antiotoman al rornâne, rol ce s-abucurat in de numeroase plan european.

Evident, prezentarea noastrk extrem de succintk nu propus decitmersul autorului in liniile sale cele mai generale, a intra in a.

punct al demonstratiei sale. Aceasta ar fi de altfel dificil, deoarece sustinereatezelor sale profesorul Toderascu a acumulat un tezaur de eruditie, intreaga lucrareatestind efortul autorului de a se documenta mai complet in fiecare subpro-

tratatk fie cl era vorba de climatologia sau relatiile internationale,. de zo-narea populatiei sau de ideologia efort incununat in mare de succes.la un meticuloas& räbdare un noian de informatii, profesorula reusit un dosar cvasiexhanstiv al dovezilor românesti medievale. Chiar

ici colo unele din punctele sale de vedere vor suporta uncle corective, nu aceasta nise pare esential. AdevArata este - dupl am sugerat in obser referi-

190

www.digibuc.ro

toare la economice - de a evalua semnificatia de a stabilisura a de-a timpului. lar reconstituirea a istorieinoastre se poate face decit sint analizati cu aceeasi minutie factorii care aupiedicat realizarea românesti. Or, au fost eludati tratati extrem de sumar(de exemplu, traditia dinastia, p. 93-94), autorul pe impactul negativfactorilbr politici ceea ce este just, dar insuficient.

Toate aceste observatii nu diminueaz& nimic meritele autorului, care a reusitmaterial - de experienta didactic& acumulatA la -

ne tabloul inchegat al unei realitAti istorice multiforme complexe. Monografiaprofesorului Ion care contine un rezumat in limba un indice

brio unei reale sociale istoriografice, nu putem decitcu interes al doilea volum.

Bogdan

* * Edit. Academiei, Bucuresti, p., redactori coordona-tori: Paul Cernovodeanu Florin Constantiniu, secretar de redactie: Andrei Busuio-ceanu

omagial inchinat marelui domnitor ctitor al culturale rornânesti,care a Brâncoveanu, cuprinde o de 17 studii menite istoriogra-fiei adev&rata dimensiune a monarhiei culturale" care a reprezentat acelasi timp sfirsit

de evului mediuTrei studii sint inchinate activitAtii donmului in vietii economice, activitate

vaste implicatii in viata social& româneascl. Studiul Iolanclei Domeniulpentru prima problema fabuloasei averi a famihei

Brâncoveanu modul in care s-a constituit evoluat domeniul printului aurului", capresie a expansiunii feudale in conditide de fiscalitate a seco-lului ce in mare materiale ale epocii cul-turale brâncovenesti. istoricul domeniului brâncovenesc, autoarea faptulBrâncoveanu a fost mai bogat proprietar funciar pe care avut Tara

stApinind 179 de proprietAti", dintre care 43 le mostenise si numai 13 le cumpAraseea avere reusind supravietuiascA tragicului al

transmitindu-se prin timp le va asigura un de insi a României moderne.

Aspectcle din Tara epoca abordate intr-ominutiontate de Constantin relevindu-se faptul atentia

mare de vietii economice a oferit Tárii Românesti un suport stabil pentruautonomiei prin reflex a aportul la cultura european&domeniul financiar, generalizarea practicii ruptorii, Bráncoveanu

s-a dovedit un precursor al epocii moderne, la o inviorareevidentA, productia cerealier& aflindu-se

ce se va in mod direct asupra volurnului comertului interior extern,pra preturilor ca asupra organizArii administrative a oraselor, domnul i-a

un interes deosebit. Prosperitatea economic& va conduce in mod firesc laautonomiei in acest context la angrenarea complex

de raporturi internationale in cuprinsul schimbul de importate exportate...a dominant".

politicii economice asupra sociale fundamentale,de domenii 'care le munceau, sint analizate perspectiv& de Florin

Constantiniu in studiul Politica a lui Constantin Bráncoveanu. de la concluziade domeniul feudal a constituit celula economic& a

medievale", subliniaz& faptul epoca BrAncoveanu este in planul relatiilor socialeobiectul subiectul contradictiei dintre tendinta de contestare a cea aei, contradictie caracteristia de altfel sfirsitului evului rnediu inceputului moderne.A fast in Constantin Brâncoveanu un precursor? - este intrebarea in jurul

se studiul mentionat. Analizind categoriile de rumini" lAturasi",autorul ajunge la concluzia Brâncoveanu, desi se in cadrul traditionalea.supra ruminiei, este un adversar declarat al ruminirii abuzive". Ba mult, acti-vitatea permanent& vederea sustinerii reformei fiscale pe care o initiase a avut dreptrezultat usurarea sarcinilor fiscale, rapid al respectivei reforme oprind astfel tendintade agravare a fanarioti n-au fácut decit continue ceea ce sedise din initiativa si autohtonilor".

Politica a celui pe care Xenopol considera cel deplin acrobat politic"face studiilor lui Paul Cernovodeanu Andrei Pippidi.

www.digibuc.ro

studiul s&u, politicii a lui Constantin de an-Paul Cernovodeanu cu finete politicii

externe a celui ce in aceeasi traditia bizantinbilor, reusind se in scaun 26 ani intr-un colt de lume mide,

Orientul se cu Occidentul spulberind incercare de rezistentl.situatie internationall, aproape iesire pentru autonomia Constantin

va pendula cu o abilitate de ai f&cind din dusmaniprieteni, transformind Tara in se intilneauHabsburgilor, turcilor dorintele timide ale rusilor, toate acestea pentrua pret, chiar al vietii lui al familiei sale, un bun pe care intotdeauna

situase mai presus de puterea averea sa: autonomia tuturor teritoriilor pecare ca le visa unite independente. sa fina

cu multá un efort material a deconflictul Cantacuzinii, gafa nu numai martiriul domnului, ci sfir-situl propriei puteri.

Un episod al relatiilor corespondenta dintrePaget este titlul studiului lui Andrei Pippidi, care ne un aspect necunoscut

al personalitritii marelui voievod, deschizind o directie de cercetare, cea a relatiilordintre Brancoveanu Occidentul care il considera nostra Europa?. Fin cunoscritor alsituatiei politice a raportului de forte din Europa citposibil rivalitatea anglo-francezh la Brancoveanu incercat sä faca Anglia o even-

apárátoare a intereselor in fata sultanului. Este de role rat indráznealadomnului de a curs invitatiei studenti la Oxford, gest pe care alsalimului Muse, actul lui Bráncoveanu semnificatia revendicárii apartenentei ro-

la Europa la ideileConstantin studiul noi lui

demonstreaz& acuratete departe de a provoca dccadereaaproape consacrat& in istoriografia ilustrul voievod fost un reformator in acest

cáci inlocuirea rosiilor" slujitori pre judete" a drept scop integrarea oasteide tará in structura aparatului militaro-administrativ intern". anoi categorii militare, talposii martalogii, a intärit hotarelor a construit prima

de rázboi toate aceste inovatii avind drept scop capacit4iilitare a in vederea unui asteptat favorabil rázboi antiotoman.

articolul Cronologia din 1690, Paul Binder relateazá preciziefásurarea canipaniei antihabsburgice, locul pe unde trupele aliate au trecut Car-

- Padina Lupului pe Brancoveanu capabil de transfera talentuldipl matic pe tabla de a cimpului de

Monarhia cultural&" Orientul Occidentul - face a treistudit propun dezlege niisterul acestui sfinx" al Balcanilor.

Radu-$tefan Ciobanu, in studiul Aspecte ale vieni spirituale in epoca ConstantinBrincoveanu prin prisma cu Cantacuziniz, ni-1 prezintá ca o creatié

a pur intelectual al Cantacuzinilor, care i-au modelat de pentru culturkarta, diplomatie Brancoveanului determinindu-i in el viitoruldornn. ca intr-o tragedie anticá, creatorii se vor transforma de fantomavictimei ce va arunca asupra o parte din tragicul ei destin.

Educatia primitá mediul cantacuzin va face din voievod un protector al cár-turarilor din sud-estul Europei din Orientul Apropiat, adunind in jurul lui unde inteligente ce vor o academie cu nimic mai

decit o universitate occidentala.Opera lui Constantin Er6ncoveanu in Apropiat ne-o

care vede in domnitor o personalitate cultural& in sud-estul Europei ce avealegáturi cu Orientul crestin, cu din Anatolia, Siria; Egiptul

de Nord, erijindu-se in al crestinismului in mai stat islamic.tele de semnificatie in sprijinul culturü Orientului va in modintroducerea tiparului in cultura prin unei sectii de in tipar-

de Snagov ce ulterior se va muta la Alep.de destinul bizantin, Constantin Brancoveanu a incercat pentru

in istoria sud-estului european din unitatea cultural& a lumii orientaleun instrument eficient de in fata puterii politico-militare otomane.nici imperii, nici puternicele regate cochetele republici n-au pentru intregOrientul... cit exploatati de dar de nienirea istoricl,ai principelui Constantin Brancoveanu".

Vorbind despre cultural brancovenesc, Alexandru Dutuintentiile culturale ale celui care márturisit voia cu chipin sufletele omenesti".

192

www.digibuc.ro

Principe le nu fie asemuit cu Constantin astfelcontinuitatea din care-i despärtea radical pe de Hab-sburgi otomani. Räspindirea tiparului pe spatii largi a tipárite Tara

diversificarea scrierilor prin aparitia altor decit cele de cult, sustineretrunderii bibliotecile din de cárti gratis crestinedemonstreazá 13râncoveanu a fost mai mult decit un a fost un creator de cul-

de care va da nastere, la curtea adevärate republicice va forma nucleul modelului cultural brâncovenesc".mod un creator de de talia lui Brâncoveanu trebuia sä fie un rafinat

al artei, ce nu putea nu transfigureze prin timp, cel maigindurile aspiratiile sale cele mai cu speranta generatiile de peste veacuri vor redaistoriei adevärata dimensiune a complexei sale personalitäti. descifrare este

studiile lui Räzvan The si Daniel Barbu.: semnele tinzpului si structurie este studiul in care Daniel

Barbu I3râncoveanu ca arhitect al universului mental al epocii sale. Exactceasul din turnul domnesti va timpul medieval timpul social,

orologiu substituindu-se bisericii", ctitoria va deveni un instrumentsolidarizare transformarea intemeietorului in de ctitori provenitilumi sociale diferite si a incintei han trecerea de la secular la sacru pierzindu-si caracterulsolemn si initiatic".

Analizind ansamblul pictural de la Hurezi in articolul Dunga cea mare a roduluiNote istoriste arta Theodorescu substrat,

basarabean cantacuzin, al mentalului brâncovenesc ce in mod programatic celetraditii istorice românesti ce se pierd legendá. Tipäriturile bräncovenesti ca arta vorpropaga dubla origine a domnitorului descendentä. basarabeascl care se voia mIreuapropiat de Constantin Mare, el noul Constantin" al pragului de secole,

inaintasii Basarabi.Domnia lui Constantin din Transilvania -

reflectare istoriografia romeineascg transilvdnean din XVIII este titlul studiuluilui Aurel Pop care ni-1 pe voievodul constient de greaua sa misiunede mentinere a autonomiei neamului românesc. Brâncoveanu nu sta-bili bune raporturi cu Transilvania, dar va stapinirile peste Carpati va

traducerile tipäriturile in Transilvania va cu insis-ortodoxismul amenintat de Flabsburgi. Amplele complexelc raporturi ale domnu-

lui tara de peste munti s-au reflectat transilváneanä, portretul sfint alBrâncoveanului apoi preluat aureoluat de Ardeleanä. Analizind acestenici istorii, ajunge la concluzia cl in mentalul transilvan Brâncoveanu

numele de "geneza noii natianale".Marieta Chiper ne aratI in studiul op'ica

pe clin epoca cum 1-au vázut pevoievod, inedite despre Constantin redindu-ne savoarea judecätii-oopulare din secolul XVIII. inforrnatiilor inedite se datar eape tron a domriului la 29 octornbrie 1638, data sosirii caftanului de domnie pentruCantacuzino la aprilie 1714, consemnarea unei mari bájenii provocate de teamainvazii tätare in scptembrie 1689, ca semnalarea in decernbrie an a cutre-mur de mare

Analizind de pe din epoca brâncoveneascä, autoareportanta directe care o transmit aceste ca inscrierea acestor

surselor primare ale dezväluirii menialului popular din secolul XVIIIDan Berindei, lui Constantin locul in

problema descendentilor marelui voievoda mostenirii fabuloasei sale averi. Analizind soarta a farniliei Brâncoveanu ,

urinäritä de polit ic timp generatii, autorul subliniazá grija deosebi-pe care a avut-o Constantin de a-si neamul cele distinse

din Moldova, Muntenia Fanar, presimtind masacrarea dornnesti. Nu-mele averea trecut la nepotul Constantin III Brâncoveanu, care va redaneamului brâncovenesc puterea economic& in fanariotä, numeleBrâncovenilor perpetuindu-se anilor legat de toate evenimente ale

XVIII XIX. Urmasi ai au fost domnii Gheorghe Bibescu Barbu$tirbei, a fost Alexandru Ipsilanti, conducätorul Eteriei-vär primar

istoriografiei românesti de monarhia culturalä", laritia acestui volum, este prezentat& sintetic de Andrei Busuioceanu studiul Constantincoveanu in viziunea istoriografiei strdine.

13 - e. 91

www.digibuc.ro

Relevind existenta unei bogate informatii despre epoca faceconstatarea justificatá In ciuda bazei documentare de mari, nu astázio monografie dedicatá marelui voievod, se face abstractie un sir de lucrári de acestfel, care nu au epuiiat documentatia nici problematica epocii brâncovcnesti".

Preocupári pentru domnia lui Brâncoveanu - se in studiu - au avut N.cescu M. dar abia cu A. D. Xenopol, care va sublinia extraordinara capa-citate diplomaticd a voievodului, incepe cercetarea cu adevárat sistematicd a epociicovenesti, Xenopol deschizind astfcl multe directii abordare. Analinnd personalitatea dom-nului alt urighi, va reliefa caracterul de monarhie culturald" alcovenesti. asile Mihordea, Papacostea Florin Constantiniu vor dezválui un nouaspect al dornniei lui Brancoveanu - agrare. Haralambie a aduso contributie esentiald pe ca reformator in domeniul fiscal deci precursor alMavrocordatilor.

Angrenajul politicii a fast studiat de Paul Cernovodeanu, Räzvan Theodorescu, intr-o viziune sistemicd, a in fcnomenul artistic

sociale. cum este lesne de observat nu s-a scris un studiu desprelui Constantin Brâncoveanu cu Imperiul Otoman, despre influenta sa la

despre politica sa de a de mijloacele otomane de reprimare,carenta care de se poate imputa volumului omagial prezentat. Istoriografiapreocupatá de domnia lui Constantin Brâncoveanu de Robert Seton Watson,Mano Ruffini, Athanasios Karathanasis, Peter Sugar sau L. E. Semianova a studiat in modunilateral minunatä ajungind in mod firesc la concluziiterale ite, mai putin intentionat.

Studiul sintetic lui Andrei I3usuioceanu pus fatá acest volurn ornagialva cititorului sarcina de a desprinde singur importanta pentru istoriografia ron

a culegerii de studii prezentatd, care nu reprezintd o monografie estetotusi un pas in acest sens, viziunea sistemica care asupra unei epoci atitde in timp.

incheierea studiului Andrei Busuioceanu preciza domnul Tani Românestia fost perceput in istoriografie in cinci ipostaze: martirul, diplomatul, precursorul politico dereformá, cultural, reprezentantul tipic al sensibilitátii baroce".

Din volumul prezentat se mai desprind putin cinci ipostaze ; dar a sosit timpulca acestei epoci i se locul care i se cuvine istor'a sud-estului european, caciintr-adevär o personalitate o monografie cornpletd.

Cruccanu

*** Récual d'études généalogiques et héraldigues roumaines, voluni ingrijit Dan Berindei,des Sciences Sociales et Politiques, Bucarest, 1988, 102 p.

Volumul fatá reuneste dintre cele mai valoroase contributii cursulanului 1987- 1988 in Comisiei de Genealogie, Heraldicd Sigilografie, ce desfá-

activitatea sub cunoscutului istoric Dan Berindei pe Institutul deistorie Nicolae

Studiile reunite o prezente probleme de genealogieico importante cadrul istoriei noastre nationale, aspecte dezute, in cazuri, ca reflectare a ideologiei mentalitätii evului

Constantm Rezachevici aduce in discutie binecunoscutul capete de negri"din heraldica româneascd (L'écu trois de maures". Déchiffremenl d'une légende de l'hé-

roumaine, p. 3-22), aratind, pentru prima ca aceastá reprezentare heraldic&este o atribuire, datoratá nu autorului armorialului conciliului de la Constantza, Ulrichvon Richental, ci unei pe care s-a fondat o heraldicd perpetuatá in secolulnostru. Aceasta a stat la baza scuturilor pentru Walachia" pentru Mol-davia", pe pagina de a Chronologzci lui Levinus Hulsius 4-6). Recitind cu atentielegenda scutului capete de negri", din mai vechi manuscris pästrat al armorialuluiConciliumbuch (1433- 1450), corecteazd interpretarea datá prezentca imaginea ce reprezintá pe Der hochgeborn Herzog von Aschalott hinder der Walachie"(Ilustrul duce de Aschalott (Ascholett) dincolo de Valahia" - p. 14) nu se laTara nici la Moldova, ci la Valahia Mare", din Thesalia, devlahii sud-dunareni 14). Ducele de Aschalott nu este decit Mauncius Sgouros Spata,despot de Acheloss in Epir (p. 15). acest caz sterna cu cele trei capete de negri" esteun rebus heraldic, ce numele posesorului (Mauriciu = Sgouros - Intere-

pune capät unei legende h raldice, a nenumärate supozitii pentruistoriografia din XIX XX.

194

www.digibuc.ro

Radu Ciobanu (Some Genealogical considerations upon the ofin XIVth and XVth p. 22-36) interesante

date despre familiile descendenta primilor Basarabi, raniurilegitime, precum acestor date genealogice in evolutia destinelorRornânesti, la inceputul secolului XVI.

alt genealogic de mare interes este cel semnat de Binder (Dielogie der p. 36-48), care, pornind de lanumele Drakulya atestatä secolid I la Sintesti, domeniu din apropierea pasului

unde romancierul irlandez Stocker plasa, trecut, castelulsului conte Dracula, demonstreaz& mult spirit critic, descendenta acestei dintr-o

a lui Tepes, numit epoca a dat urmasial nume de familie a suferit schimbdri in timp, dar care pot fi urmáriti, in linie direct&ping in secolul prin familia româneascd Ghetie, laXVIII (p. 40-4 schita genealogic& de la p. 45).

studiu prin care se urmäreste modul care heraldica reflectat aspecteideologice, culturale sociale este al Citzan-Neagu (Ideologische social-KulturelleGegebenheiten im Symbol. Spezifische fürp. Demonstratia urmdreste procesul prin care simbolistica.medievald preia,parte, mitico-magicd a gestului, perpetuatd prin traditia dincomuna primitivd in pragul epocii moderne. fenomen cultural, heraldicapreia, la originile ei, ancestrale, dar specificul ei tocmai in desacralizarea

autonomizarea a functie evolueazd atributul mitico-magic la orna-ment, de insemn familie de functie. Din aceastä perspectivá este analizatdsi evolutia heraldic românesc al capului de bour", sterna de stat a Moldovei inevul (p. 54-60).

Destinul nefericitului principe Constantin Brancdveanu descendentei salein istoria României obiectul deosebit de interesantului semnat coordonatorulvolumului, Dan Berindei (Les descendents du prince Constantin Brancovan et place dansl'histoire de Datele noi cu privire la descendenta Brâncovenilor au fost adunateprintr-o au o mare valoare pentru ele istoria farnilii ce se

si-a destinul istoric politic cu Grigore Brâncoveanu, ultimul descendentmasculin, `mort la 27 aprilie/ 9 mai (p. 72). Autorul informatii surprinzdtoare,demonstrind prin femei, desi numele se pierde, putern la fel de bine evolutiacontinuitatea unei familii; in cazul Brâncovenilor, studiul urcind la ageneratie, ce cuprinde impresionantul nurnär de 1 membrii (106 134 femei).cluzia, de important& a autorului genealogia trebuie nivelul uneisingure familii, extinzindu-si cercetärile intreaga descendent& mai ales prin fernei.

felul acesta, genealogia va contribui in mai mare mäsuri la fenomenuluiistoric (p. 74).

episod românesc, de savoarea Orient, din memoriile contelui d'Antrai-gues - nepot al ambasadorului Frantei la Constantinopol din perioada 1768-1784, contele deSaint-Priest - este analizat foarte interesantul atractivul studiu semnat de Paul Cernc-vodeanu mystification généalogique du comte d'Antraigues: la prétandue Princesse" Ale-xandrine, fille" de Grégoire (1778-1779), p. 88). Cu

analizate, rind rind, datele referitoare la pretinsa Alexandrina Ghica,poatá sau de domn, cum o d'Antraigues, cele din biografia celui din

demonstrindu-se caracterul versatil al acestuia faptul d'Antraigues a fostunei mistificdri genealogice voite. Sint respinse rind pe

istoricului francez Léonce Pingaud ale publicistului român Constantin Gane de a identificamisterioasa care, in realitate, nu nimic comun cu familia princiard,mult, o de (p. 80-82). Concluzia autorului studiului este aceastäAlexandrina Ghica, de origine foarte modest& a transformatti de contele d'Antraigues

in nepoata, in fiica lui Grigore Ghica - domnul Moldovei, la1777 - din dorinta de a se compromite printr-o cu o din meddle de josale constantinopolitane.

Contributia cunoscutului heraldist Jean N. (L'Aigle de Roumanie. Origineset devenir de symbole héraldique unitasre de roumain moderne, p. 76-88) volumulprezentat printr-o trecere a originilor evolutiei simbolului de statRomâniei moderne, vulturul roman ca a unititii etnice aanalizate principalele momente ce au marcat cristalizarea adoptat definitiv la 11921. D.monstrotia heraluicd si incepe anul 1859, anul Principatelor Române,

proiectul de elaborat de Comisia la apoi 1863,acvila este introdusd in gurile corpurilor de 1867, noua dinastie deHohenzollern noi care marcheze decea personal& a domnului. In 1881 proclamarea Regatului incorbnarea regclui

195

www.digibuc.ro

introducerea romane insemn de stat. Acesta este, inmentul nasterii cu semnificatia clarä simbol al statului modern,urmas glorioasei romane. Adoptarea armeriilor de stat 1921,conchide autorul, nu regrupeze, conformitate noua

1918, o compozítie deja existentá, in uz de la 1881 (p.94-96,99).

Ileana

CLAUDIU GIURCANEANU, Popidalia din Carpatii Bucuresti, Edit.5tiintific Enciclopeclick 1988, 296 p.

Abordarea unei teme de vaste, care presupune o a unorrealitäti deosebit de complexe, a reprezentat intotdeauna un derners la temeliilestau firesc eruditia si temeritatea, analiza detaliatá puterea de

munca a istoricului, a etnografului cea a ademografului cea a economistului, Claudiu Giurcgneanu a realizat o interesantg a

jucat de Carpati in istoria neamului nostru. autorului este acela de adeinonstra obiectiv, conditiile favorabile oferite ornului Muntii Carpati, astfelviata a aici, ca de pe cuprinsul teritoriului carpato-dungreano-

secol dupä secol, intensitate din ce in ce mai De ideea centraláa este evidentierea functiei de unitate" a Muntilor Carpati pentru poporul român.

este structuratg pe trei I Diversitatea, particularitätilein ; II Populatia asezgrile din Românesti" III

Complexe regionale de din Carpatii Românesti". cele ce urmeazá ne vom laaspectele legate de istoria a oicumenei carpatice.

partea I a luerärii, descrierea a limitelor caracteristicilor fizico-geograficeale oicumenei carpatice este impletitá formelor traditionale moderne de utilizarea (plutgrit, mori de viltorit, spälarea nisipurilor aurifere, p. -52),pádurilor (prelucrarea lemnului, a cárei diversificare reflectä dezvoltarea aschimburilor de produse la inceputurile feudalismului, extragerea p. 58-59),

solului (agriculturá, albingrit, pästorit) subsolului p. 58; p.90-94 este nedeilor", sárbátori annale intrepe care G. le socotea din cele mai importante fenomene de geografiea (p. -89).

circulatia transcarpaticä in decursul istoriei, autorul constituireastatelor medievale aceasta se pe din antichitate aparaltele noi, uncle pastorale comerciale (druniii rile 1). Acestora li sepotecile de (trecgtorile ascunse"). Linia creste a Carpatilor, peste care treceagranita fictivä" dintre cele trei românesti, era pe

de (pichete de pazg la obligatoriu de trecere) paláncia unui punct vamal), de numele citorva montane (Predeal,

Posada, PalancaNecesitatea trecgtorilor generat vechi românesti precum

(bine organizatä in Moldova) posada" (cunoscutO atit cit sicu deosebitá sec. XIV - XV). Din a doua a sec. al XVIII-lea

autoritätile habsburgice regimente de (printre care regimentele românestila regimentul capitol (al X-lea, p. -

120) al pärtii a lucrárii este consacrat românesti reflectatO de toponimie.Partea a a lucrárii problematica permanentei a

Carpatilor, rolul poporului român.Autorul contextul locuirii permanente a acestui sec. IV - VI s-a

realizat omogenizarea etnico-lingvisticg a românilor, aria de a,vor populatiile migratoare ; acestea vor ocoli general, depreferind spatiile extracarpatice" (p. 128). se succint la organizareasocial-politicá românilor timpul migratiilor in permada ulterioará la evolutia populatieidin Podisul Transilvaniei, depresiunile montane sau intracarpatice regiunea subcarpaticl.Teritorii (zona Muntilor Apuseni, etc.) vor vechea organizare

voievodate. Colonizarea Transilvaniei, a avutvedere rezistentei migratoare

(tátarii cumanii).dezvoltarea a comertului, au fos t

colonisti germani din Saxonia, Luxemburg, a activitate economicá im-

196

www.digibuc.ro

a fost de privilegiile acordate de regalitate de contactul populatia(p. 129'- 130). acelasi timp forrnatiunile prestatale" de la sud est de Carpati,

un proces logic obiectiv" se vor uni Tara Româneasa Moldova.continuarea notatiilor sale despre permanenta urnanizare a autorul subli-

conformitate care Carpatii au constituit de formare,dezvoltare a poporului din cele mai vechi timpuri. Carpatii nu i-au despartit, ci i-auunit pe români. spiritul acestei idei, autorul reliefeaza factorul de unitateconsolidare.economia reprezentat de sec, XII - XX (p. 130-138),acordindu-se acest o atentie vechimii asezárilor carpatice (aproape toate

atestate la sec. al acestnra (satul risipit mai.caracterisfic peisajului montan) fenomenului continuitätii mobile concentrári

reveniri pe vechile locuri - p. 156). Oraselor le este pe atribuit un rol deo-sebit Viata a Carpatilor, ele contribuind prin dezvoltarea mestesugurilor a

la consolidarea puterii economice politice a statelor feudale românesti".a lucrärii, consacratá complexelor regionale ale din Carpatii ro-

abordeaza aspecte de istorie niedievala a Maramuresului, Tárii Nasäudului,Dornelor Bistritei Aurii, Birsei, Hategului, Muntilor

tinutuluiin incheiere subliniem continutul al materialului 'carto-

precum conditiile grafice frumoase in care a apärut cartea.initiativa Enciclopedice de a pubica lui Claudio

Giurcáneanu, ne convingerea desi problematica aborclatá este deosebit de vastä.detalierea unor aspecte legate de permanenta urnanizare a Carpatilor românesti ni s-ar fi

consultarea ei reprezintä un real pentru medievist.

Mircea

D. NASTASE, F. -MARINESCU, Les rosimains de Athos). CatalogueAthenes, 1987, 159 p. 12 fig.

ce a prezentat in generale fondul de acte rornânesti din Arhiveleathonite Sirnopetra 1, D. Nastase, colaborarea lui F. Marinescu, a asupra

repertoriind 763 documente ce din anii 1433 ntartie 15-18481, alte atribuite veac. XVII - XIX a doua jumätate (nr. 764-773).

Cu exceptia domnesti din 1587 februarie 9, care din cancelaria voievoduluiMoldovei, Petru opul (nr. 79), celelalte provin din Tara deosebirede la Bolintin Mihai cum se desprinde indicele de actede la volumului, ele au fost emise in mare parte din porunca domniei a aunor fruntasi ai boierimii, dar a institutiilor statului, atributii Acestora li se

actele elaborate de jude pirgari ai Bucuresti, apoi un insemnat dezapise, precum citeva documente emise de patriarhi ai Bisericii de (Ierusalim, Con-stantinopol, arhiepiscopia de de mitropoliti ai de de lastirea 'Mihai a.

pentru marea majoritate a textelor din amintitul fond athonit autorii au indicatnumai nu objected destinatarul actelor, interes pentrn

oferind diferite date chiar repere.Amintim astfel faptul Indicele actelor din Sectia bunuri publice, de la Arhivele

Statului-Bucuresti, pentru m-rea Mihai evidentiazá la 1750, doar 86 2,Cataloged; ce obiectul notei noastre, cuprinde - pornind din sec. al XV-lea -mentiuni documentare (din care pentru sec. al 114 referinte(intre 36 dupä copii); din veac al XVII-lea, 245 originate si102 din prima a sec. al XVIII-lea, 55 originale14 537 acte.

In de numeroasele documente originale - numai la 1750 sint repertoriate- infcrmatie consetvatä traducerile

Cf.D.Nastase, Les documents rouenains des archives couvent detra. in 5 (1983), p.373-388+7

Cf. Indicele Nr.16, pentru Vodei-Bucurcsti-Mislea-Motru, ed. de R. S.Greceanu Directia a Arhivelor Statului, Bucurest i, 1949,

197

www.digibuc.ro

inserate Condica la de Costandin slov(enesc)" acestea sesitueazá ctul din 1437 august 23, de la Dracul, ce ne este cunoscut doar dintr-tin

sau din domnia lui Mihai de la si mai 1595, din 10citat etc. de la Pätrascu voievod, din 28 iunie 1600 multe altele, numaiprin intermediul amintitului codex. Pc baza incorporate in acest valoros izvor documen-

vor putea fi lacunele din textele originale, la Simopetra, parte din eledeteriorate de cum se din microfilmele executate de Arhivele Centrae deStat, de la Bucuresti, de acte din fondul athonit citai

primele documente autentice redactate in romänk ce in volumulintocmit de D. Nastase F. Marinescu, inscrisul fiicelpr lui Ivan fostul

anume al jupanitei si al datind din 20(nr. 117), din década ce a urrnat cunoscute si zapisul din 27 martie 1607 (nr. 127), precumsi actul de danie al doamnei Florica, fiica voievodului Mihai Viteazul, din 23 august(nr. 130).

Din formularile succinte sub care repertonate textele nepot retinute., deosebire pentru orasul Bucuresti, numele unor reprezentanti vietii 'admi-nistrative, si domnesti, negustori fruntasi ai breslelor, ales pentru pe-

dinspre XVII-lea, din veacul al figuteazäspre starostii Zamfir, in 1708 (nr. 478), Radu, in 1784 (nr. 13), 1796 (nr. 652),

asemenea diferiti meseriasi, (nr. 375 490), de mori (nr. 468), (573587), (nr. 626 si 726) etc., reflectind aspecte- din atorilor din carpato-danubian.

Detectarea masivului fond de documente la mänästirea Siniopetra aduce,un plus de iniormatie ineditk care va putea fi cunoscutà bunä

reeclitarea corespunzatoare. gen desi-au infäptuiascä in viitor doi autori°.

nouä editie a se impune cu necesitate sublinierea continutuluiact, amendarea clatelor gresite, pe baza informatiilor din cuprinsul (numele voievozilor,ale dregátorilor etc.), indicarea in care au fost tipärite anterior documentelerespective. Aceasta cit au fost comunicate in sfera de specialitate originalele

acte asupra ne-am oprit

C.

ALAIN By:ance monde Paris, Armand Colin, 1986

Cartea istoricului francez Alain de curind intralä fondul Bibliotecii CentraleUniversitare din Bucure#i, se ca o nu atit a bi/antine

(ea nu propune o abordare, traditionalistk a etapelor de dinastica o preporganizatà a evenimentelor), cit mai co a din sec. al pina

dupá Constantinopoluhri, a homo byzantinius" de purtatoare ade traditie bizantinä. Avind o prezentare de (aptoape

Cf. foto. fig. 1, la p. 8, : ce in-sine hrisoavele i cärti i zapise pentru ii i pentru ale sf(i)ntei care acum s-au

hrisoavele dupä pe lirnba rumáneasA, in zilele prealuminatuluimnul Ioannu Ipsilant v(oe)v(o)d, domnie In Tara Româneasck

Uggrovlah(ioi), chir Grigorie, cheltuiala sf(intitului), chirTimotei. De rob(ul) D(urnrie)zeu, Costandin dasc(al) slov'(enesc) ; 7283,

Cf. Dacumenta Historica, B. Romaneascd, I, 1966, p,153 (ed de P. P. Panaitescu D. Mioc).

Cf., spre exemplu, nr. 5 microfilm -Grecia, Rola Arh. St Buc , datatdin -1521), repertoriat Catalog, nr. 9, sub anul (7025) octombrie ; cf.

nr. 9 (ibidem Rola 11) datat din 1532-1533> septembrie 6, realitate,apare citat in Catalog nr. 16, din 1532 (7040) martie 6, etc.

Cf. Catalogul, p. 10, se la lucrarea care pro-

Avem in vedere actul din 1 (7079) mai 20, al a 12din (nr. 47), semnalat dupá copia din Condica in Catalog,

original Documenta B. Tara Româneascd, VII, ed. desi O. Diaconescu, Bucuesti, p. 37-38, nr. 26; de asemenea, documentul

din 1595 (7 103) aprilie 29, al original, de Vitalie la Biblioteea Natio-nail din Sofia, a fost in revista Studii", 1 (1968), nr. 5, p. 868-870

Documenta Romaniae B. Tara Romaneascd, XI, Bucuresti, 1975, p.154, nr. 115, in timp ce Catalog, nr. 107, apare citat Condica la 1775

www.digibuc.ro

fiecare este insotitá de fotografii, reproduceri, planuri, reprezintanurnai o originald contributie abordare a am putea numi fenomenuldar ca un reper pretios in de cercetare care istoria medie.

prima parte a Alain Ducellier propune analizeze tendintele centripete,sau factorii de asociere in ceea ce priveste ,traditille politice culturale romane,

tendintele cetrifuge, factorii de disociere care constituie esecul unei Rome orientaletriumful unei structui politice culturale de mare originalitate cu consecinte atit de puter-

nice rezistente in timp. subliniazd aici structurilor imperiale romane seprin instituirea imperiului ideologia universalistä romand,

fundamentatá pe prinpii politico-utilitare, ideologiei universaliste imperiale a Bizan-tului, bazatd, din anul 313 (care pe plan istoric, adoptarea caideologic stat, dar trecerea perioada apocalipticd cealconstanti-niand, intrind acum direct in circuitul intereselor politice),pe principiul guverndrii imperiale caimagine emanatie divine. De altfel circumatantele secolului al VI-lea daucontinut corect acestei noi imperiale universaliste echiva-

restaurarea autoritätii asupra Italiei, Africii de nord vandale a orien-tale asupra provincii iberice. Apoi, dinastia macedoneand marcheazd cu adevárattriumful unei noi structuri dinastice de tip abolind traditia de desemnare a

bazat pe compromisul dintre sistemul institutional tendinta la ereditate,gurind tipul bizantin al incoronärii bazat pe tre alegerea lui aorganelor constituante", care armata se ca de autoritate. Ideologiauniversalistd se codificarea juridicd, de la Theodosiu II (Codul Theodosian) latinian juris civilis ), etape importante in evolutia dreptului general.Tendintele centripete, sau factorii de asociere, de asemenea, sinteza culturald

creatinä; din sec. creatinismul dar conditia caca o propedeutica la adevärata care de la textele sfinte

aceasta conditiile de persistentá a sistemului educational antic.aceste noi practica conduce spre abandonul

liresc al principiilor romane, inaugurind perioada guvernatä de tendintele centrifuge san defactorii disociere in raport ca rezultat un adevdrat imperialsm"hellenic, caracterizat tendinta tot mai spre centralizare, disparitiaa formelor intermediare traditionale specifice politic roman. Orientalizárii maipronuntate a corespunde o stare dezechilibru economic social;ceea ce autorul afecteazd atit marea proprietate, cit pro-prietatea bisericeascd. De asemenea, secolele IV VII mutatiiunirersul urban: abolirea de de tip antic dezvoltdrii structurilorsocio-nrbane specifice mediu; de la la asistám la de

guvernat de sociale, cit de ratiuni creatine. Pe plan cultural,mutatie care caracterizeazd trecerea de la uman greco-roman la idealul

care de fapt trecerea de la perioada la cea medie: dirninuarea,sentimentului de apartenentä la o cornunitato. aceste conditii, romanitatea setot mai mai elernentelor de lingvisticd culturalä hellenica;

rind, prin afirmarea imperialismului lombard in provinciile italo-bizantine (cadeRavenna, Roma este chiar asediatä); in al treilea rind, invazia slavilor sklavenilor

tot mult Balcanii. odatá romanitätii, seimperiul unei politici repliere rezistentá

de cite ori tragicAl, raport invaziile asiatice: arabii nu au decit depentru a parveni la frontierele bizantine, iar victoria de la 634 inaugureazd o

de alte Bizantului provincii importante din Asia Africanord. La aceasta se invaziile de neglijabile ale slavilor bulgarilor Balcani.nsecintele unei asemenea replieri imperiale slat notabile: raza de actiune comerciall se scur-

relatiile economice in sistemul municipal decade, ceea duce la o ruralizare"vietii citadine. Imperiul devine imperiul satelor, dar aceastä situatie creatá are

ca rezultat cresterea rolului sistemului colon amphyteot. Este de remarcat,situatie de vedere politico-teritorial nu a impiedicat dezvoltarea

triumful imperialismului cultural grecesc.Secolele VII - XII slut dominate simultan de perseverenta politica de (care

ia adesea formele luptei pentru supravietuire) tot de actiunile de cucerire a unui noude defensivá antiarabd accente agresive: Constantin IV

opreste arabi mare pe uscat cu turcii khazeri, bizantinii bat deja flanculnord-caucazian al Islamului. Leon fiul Constantin zdrobesc pa arabi la

Phrygia, recucerind Eufratul. In aceste conditii, musulmanii nu se mai pot stabiliAsia Anatolia. Balcani, Constant II invinge pe sklaveni, restabilind comunicarea

despre Thessalonic, al doilea al imperiului, ca pentruautoriatii bizantine in peninsuld. La rindul ei, impáráteasa pe

Peloponez. Dar situatia nu este tot de in Orient; Carthaginei (695)

199

www.digibuc.ro

echivaleaa cu evacuarea cornplea a autoritásii imperiale din nordul african; de desiimperiul teorctic, posesia Venetiei, si Neapolelui practic, in poseyaLucaniei Siciliei (pe care Leon le sustriísese patriarhatului roman in folosulbizantine), totusi Ravena cade, la 729, miinile lombarzilor. Consecinta transformárieste stabilirea unui echilibru teritorial, mai ales conditiile in care pericolul bulgar devinetot endemic. convertirea bulgarii Boris fortific& in Balcani ele-mentului puterea de stat introduc limba practica liturgic&ortodox6; dar emanciparea ecleziastic& a bulgarilor fatá de Bizant oadevarat intr-acolo capitala imperiului se vede de ori asediaa debulgari, 914 924. In Occident, Carol Mare rupe alianta care defelonie nesupunere, rezolvarea contenciosului teritorial duce la recunoasterea autoriatiibizantine asupra Dalmatiei timp ce Croatia trece sub autoritate

In anul 963, Bizantul atinge o expansinne teritorial& care este adaptaa sale,frohtiere care asigur& securitate de once invazie extern& triumful lui Vasile II Bulgaro-ktonul pentru multá vreme virulenta agresiunii bulgare. Dar asa, de

stabilitate, care culmineaz& restaurarea lui Manuel Comnen, nu este decit acalmia.dináintea uraganului, cáci nu peste vrerne irnperiul va suferi prima sa marerevoltele slavilor loviturile celei de a treia cruciade, asaltul Constantinopolulni de fortelejugate ale normanzilor apoi debarcarea la Thessaloni a lui Vilhelm de Sicilia

u sprijin venetian, jefuirea cumplia a orasului, in fine aderea capitalei imperiale sub a-cruciadei a la 1204, marchcaa imperiului bizantin ca mare putere medi-

are ca rezultat o redistribuire a fortelor, sensul bulgarii, turcii dar'bizantini sustrag puterii imperiale spatii tot mai vaste de autoritate si deAceastá situatie a avut ca rezultat crearea unei conjuncturi internationale care a-

menintarea permanent& a expansionismului normand, neintelegerile vrajbele se combinaudemultiplicarea ingrijoatoare a dinastice, cásátoriilor occidentale con-

tractate de familia imperiall. .

Remodelarea a Bizantului sine, sec. XII - XIII, o remo-delare a autoriatii imperiale care, acum, nu se impune nici acelorali oameni, nici acelorasitentorii nici nu dispune de aceleasi resurse. Cucerirea musulmanä are impact rapidvalul arab din sec. VII ofensiva din sec. XI irnperiul de multe milioane de

odatä cu pierderea unor arii vaste din Asia Africa, condticind mutatii demograficeetnice semnificative, nu ar ne gindim decit la masiva imigratie armeanä. Zona

a imperiului, de care clepinde sän&tatea economiei urbane bizantne, se bucuri, de -racter stabil prosper datoria tehnicilor agricole evoluate si a volumului redus de investitii.

surprinde, aici, subtilitate, reversul negativ acestei sari de in vreme ce, la.sec. X - XI, Occidentul cunoaste n adeváraa revolutie

dubleze productia agricoli, Bizantul se complace in stabilitatea sa care se vain daci nu chiar in acesta nu este singurul paradox in acestal contradictiilor; in de invazii insecnritate, asisam la fenastere citadini,dispar foarte rar, o inflorire semnificativg. epocá instabilitate

militará, Bizantul se bucua de o mare stabilitate monetaa. in plin& cria eco-nomia, Bizantul se de binefacerile comertului italian in sec. XI. mai presustoate, intr-o epoci de amenintári Bizantul cunoaste o adeváraa reinnoire

implicatiile politice ale controverselor religioase iconoclasti inconoduli conducreafirmarea ideologiei imperiale, la intárirea principiului la crestereaministrative. Iconoclasmul inseamni, de fapt, recuperarea puterii imperiale prin vointaimpiratilor isaurieni, ceea ce echivaleazi o viguroas& reafirmare a statului.

Totodaa, ale acestei perioade au drept expansiunea siste-mului monahal: civile a ierarhiei, mänistirile devin adevärate re-publici se bucua de mare prestigiu aversiunli iconoclaste,educatia cultura in sec. al asistäm la o adeváraarenastere - dominati de sistemul aristotelic platonic - de reconstruireapalatine, spiritual reprezentaa de nume ca Grammatikos sau Leon Matematicianul,

care reconciliazi armonie precedent hellenismul cultura crestinä, care favo-nzeaa dezvoltarea spintului enciclopedic a sistemului in fine, care cunoaste, inarhitectua stil decorativ, o inflorire care poate fi clasicism bizantin". Acum se

tipul de homo byzantinus", care repede universal, gratie raportuluicultural al Bizantului lumea care o crease: astfel, in cadrul edificiului politic culturalortodox, Rusia tinde ocupe o arie autoritaa tot mai influent& Universaliariipului de byzantinus" corespunde nasterea dezvoltarea natiunilor traditietini, ales in Balcani: bulgarii, valahii chiar albanezii contureaz&

de acum, personalitatea nationalá. Tipul de homo bvzantinus" este deja constituit,punct vedere structural, national, institutional, cultural relg,os, anul 1204. defapt un fapt inevitabil: moartea imperiului nasterea natiunilor. Acest procesimperial in national nu mai fi opnt: Constantinopolul cade sub asediul cruciadei a

200

www.digibuc.ro

apoi el redevine dar in nastereacare Fierul

acestei afirmare constituie aIvan Asen. De mainte (chiar in ciuda relativei imperiale a Mihail al VIII lea,care reuseste controleze grecesc, acoperind baLinul egcean ca

cuiturile nationale se vor intr-o ascendent& Regiunilebizantine vor treptat specificitate inconfundabilk centrifuge deidentificare national& nu lima culturale bizantine.

cele imcdiat sint dominate tot mai pronuntat inraziileotomane de faptul teritoriile national - de natiuni deja constituite -teatrul militare de infruntare. de la (1371) are triumfullui Murad principii locali ai Bulgariei devin tributsultanului. este la Kosovopolje, in 1389,fiul lui Murad, devenit, moartea acestuia, sultan pe cimpul de in aceastá

atit favorabild expansimili de dependentd. tota Ortodoxe" de invincibila putere a victoria lui Mircea MareRovine, in 1395, statut autonomie de invidiat Pe-

unde domnea deruta esecul. Main Ducellier comite uneleinformare pildk el pe*Mircea Mare ca princjpe al Moldovei), rdzboaiele deindependent& ale triumful asupra unor osti considerate invincibile statutul de ne-

in raport cu marea putere ascendentd sint bine tratate exprimateeconomiA sale. de supunere a statelor balcanice (puterile crestine

nou zdrobite la Nicopole, 1396), victoria lui Mircea la Rovine a lui Mare(1476), la Chilia (1484- 1485) evolutia

raport celelalte balcanice. Tara RomâneascA Moldova pot sd-5iconserve, in de triumf otoman, institutiile nationaIe, cit propriile autoritAti;boierii nu sint sistemul militar otoman al spahiilor. Autorul subliniazdfaptul in nu a existat colonizare nici convertire la islam.Traditia nu se destramd, in timpul acestor secole de inexorabild cucerire

parte a este analizei epocii postconstantinopolitme, nunumai a doua cade sub autoritate otomank dar intreaga lume ortodoxd" este con-fruntatd dezastrul teritorial national, demografic cultural. Mizerfa romeiote

a grecesti general determind o generalizat& care se manifestd pretutindeni,de la agricole la dezastrul sistemului de comunicatii, de la ravagiiieciumei la la impunerea a dominatiei economice italo-raguzane.Rezistenta in fata unor asemenea vitregii se realizeaz& pe cale culturald. Constrinsd depericolul alternativa imperiu sau ortodoxie?, biserica nu rernediu decit

alianta sa Astfel, paleologe" isihasmuluica dominant& spirituald erestinismului inlocuirea capitalei politice - acumservind politicii otdmäne - capitale culturale: Muntele Athos, trecerea inRusia a vast de literatur& isihastk triumful ruisticismului isihast, vinefortifice unitatea crestind, tipul spiritual de homo byzantinus" confere o oare-care stabilitate culturald, reorienteze rezistenta antiotomank Mai mult, reintoarcerea totniai pa plan filosofic la sursele platoniee ale crestinismului, exodul de greci,precUm Georgios Gemistos purtAtori ai gindirii crestino-platonice la Florenta Medicilor,constituie amorsarea ideologicA a in Italia.

Cana Marius

JACQUES LE GOFF, La bourse et la vie. Économie et religion Moyen Hachette, Paris,1986,

Scurtul eseu, care ne propunem apare abinecunoscutului apreciatului istoric Jacques Le privire la structurile intime

ale organizárii societAtii apusene. Dintrelucrdrile legate cade subiectul abordat de fata, amintim cititorului interesat doar Lesau Moyen Age (1957 1985), (in colaborare, 1981) Pour en Moyen Age(1977), dintre cele trei bucurindu-se de o traducere un altEv Bucuresti, Editura Meridiane, 1986).

Problematica descifrdrii, studierii mai ales a mecanismelor gindirii omuluiconstituie pentru istoriografie contemporan& un domeniu de cercetare ce

cimp liber unei viziuni total noi Evul Mediu, proceselor petrecutenivelul mentalului colectiv fac abordarea istoriei medievale totul alte unghiuri,care la unui alt Ev

201

www.digibuc.ro

Pe aceastä se scurtul, dar studiuMediu, másura, ca un fenomen cc a stat la baza capitalis-

(p. 9), ca unei meserii dezavuate depentru era a fi un naturii" (p. 33).

Scopul autorul o este de a arataangrenajul sociale, al practicilor al schirnbului de valori, sau in

fenomenului economic in care este (p. 20).Contradictia un fenomen legat de progresul economiei monetare, de ger-

menii capitalisrnului, imlplicit, de o mentalitate ce tinde se emancipeze de valorilemoralei crestine, predominanta secolul XIII gindirea

la nivelul clasei dominante, cit cel al maselor populare, este surprinsain detaliu de Jacques Le Goff.

Titlul ales, reflecta insusi acest antagonism al medievale,aflate in pragul trecerii o a fata

poate fi cum poate impaca de prin cudobindirea Räspunsul oferit de traditia biblick de literatura de totidoctorii in teologie era net negativ: nu rezervat decit Infernul, diavoliivor chinui trupul sufletul moarte, pentru practica meserie" a diavolulut,ce nu justificarea nici necesitatile" sociale, nici in ordinea divina (p. 25, 43, 53).

era, insk pe drept cuvint condamnata in Evul seama ratase la % (p. 76-77), (profitul) nu se

Ludovic al stabilea dobinda just)," la orasele varia lala 20-25%, in acelaai timp intensa activitate comercialä ascensiune maia capitaliste. secolul XIII, numit autor al (p. 28-29)

co-isiderat dc noi, mai degrabk un secol al nettan, care erau considerati paraziti, ce doar din trecerea timpului, innu pe oameni, ci negustori, a activitate era

nu excludea ulunca, dintre principale ale medieyale (p. 47),bancherii, cit negustorii cheltuind propriul timp depunind eforturi pentru a procura

transporta marf a pentru a invest activitate (acei solidi laboratorii",pomeniti in 827 dc.gelui Mai mult, in secolul XIII de negustor

una dintre cele mai onorabile, adesea adevarata profesie subele generic de negustor (p. 59).

Revenind asupra unor aspecte larg de autor in studii vechi intere-santa lucrare Pentru alt Ev privire la ,,meseriile licite" meseriile ilicite", JacquesLe Goff, desi porneste de la teza dispretuite" Evul a con-cluziona, prin exemple mai decit de fapt aceste dezaprobatedoar pentru ce le ce sfimeau printr-unul din celecapitale". Asemenea indeletniciri erau cele de proprietar de (adesea

unor dubioase), actor, zaraf, dar, spm surprindereaprintre tentati in datorita pozitiei sociale, se aflan vinovatiadesea de orgoliu nemasurat (superbia") (p. 51). dorim ne expuneni

propria la statutul unor Evul Mediu.interdictia" care autorul un ce ideologiaclasei

din XII - XIII dear a clerului. consideratede pielar, de vase (la Thomas d'Aquinp -p. erau

cele ce situau pe ce le practicau pe subalterne, dintre cele umile.De mare al celor cc aceste ocupatii multe altele, ce

raspundeau unor din ce ce mai mari ale lumii plinä dezvoltare demo-economick mesetile in nu au fost nicicind, in practick incite",

interzise clerului nu putea care situeze pe o inferioarkSecolul XIII, recunoalte autorul 44, 59), este care reabiliteaza intreaga

a meseriilor dezavuate in teorie de biserick dar niciodatä de societatea civila".Vechile tabuuri", legate de superstitii mostenite din structurile ancestrale, con-topite in rnentalul colectiv medieval, erau eel al (ce

chirurgii razboinicii), eel al legat deanterior, al banului nemuncit", care cc caracter polemic,. nier-cenarii zarafii negustorii, alätura prostituateler, treptatDe altfel, aceastá problema J. Le Goff revine (p. 591, idcea banutuinecinstit nu se mai lega, in epocä, de ocupatia de hot, cecontrarian gray morala durimeserii, acest aspect credern noi, de o cadrulreflectind, in plan teoretic, profunde schimbári nivelul medie-vale,structura socio-profesionall. Apare astfel lupta diverselor de impun

202

www.digibuc.ro

nu numai in plan economic, dar in viata politica a medievale, tocrnai dindispute sint putin numeroase in secolul decit in cele anterioare, in

mentul de afirmare al cornunelor, al de privilegii deAcest operatä in modul de gindire al epocii, in

structurilor sociale. De la viziunea asupra ce la inceputul Evului Mediu, inlumea germanica, se afla in faza democratiei-militare, viziune ce se cu ceadin care reflecta o mai coniplexa, dezvoltaeanecesitatile ei curente au bisericii catolice, tributara conceptiei patristiceprivire la organizarea consfinteasca, aláturi de ordo'' indeob5te cunoscute,numeroase alte sociale, care, J. Cl. Schmidt, apar net conturatesecolul XIII sermones ad status", ilustrind, in acelasi timp, socio-profesionale aleorasului medieval, precum rolul categorii in progresul

Modificarea mentalitatii este dublatá de o adaptare", o modernizare" a ideologieireligioase. XIII, germenii lurnii capitaliste, de mai ales nevoia denumerar ce o toate categoriile sociale, de la incoronate, fete bisericesti, lameseriasi si aduc o schimbare in modul in care esteMeseria in sine mai departe, uti dar un se poate rascurnpára". La inceput

conditii accepta de doar inapoierea integrala a cistiguluinccinstit" celor de la care fusese penitenta alte forme, do

porneni generoase pentru saraci suficiente, pentru ca, in final,pedeapsa de dincolo de moarte fi ales prin vinovatului, inaintea

prin rugaciunile familici indoliate (p. 83-88).Intr-o societate o &dire exclusiv in care teama pedeapsa tortura

adesea constiintele celor pragul mortii, solutiaamintite punga sau viata" - : a ,si viata" (intele-

gmd aceasta prin mijloace, nu posibilitateaeterne - p. -93).

Studiul de pornind de la discutarea in Evul Mediu, deschide perspectiveasupra multor ce tin de gitidirea omului medieval, in Este o

a spiritului de eruditie a reputatuhri istoric francee o imagine rnultidimensionaláraporturilor dintré economic la pragul constituirii relatiilor capitaliste.

La de liberté Age. Islam, Occident, Paris,1985, 287

Volumul acest titlu specialistilor celui de al'colocviu international 12-15 1982 in castelul Morigny, organizatde George Makclisi, inique Sourdel Jamne Sourdel-Thomine concursuldin Pennsylvania (Philadelphia), PariS-Sorbonne IV) Dumbarton Oaks (WashingtonD. C.). cu titlu sesiunilor anterioare, organizate de

deja lumina en Occident Age,Geuthner, Paris, 1977; La notion Age, Islam, Byzance, Occidcnt, P. U. F.,

1982; Prédication Prapagande Moyen Islam, Occident, P. F.,Paris, 1983. Se poate constanta editorilor cercetarea unot terne fundamentale ale

a trei crrilizatii legate fizic dar spiritual Marea : occidentala,bizantina islamici. este al evolutieimentalitatilor, al medieval de libertate. epoci, doar aparent acestconcept s-a atlat in al teoretice, libertatea" imbracind semnifi-catii diverse: ca filozofic cu rezonahte politice, ca o optiune personalietc., pini la conceptele juridice, politice sociale clasice. din 1928, N. in lectia I

in din lucrarea ideei de libertate (reeclitatade I. Edit. Meridiane, Bucuresti, 1987, p. 65), afirma: Conceptii. de libertate este ochestiune de actualitate. acesta 5-a s-a compromis timpul nostru. Deli-

s-au rit. Singura cercetare cu numai aceea din de vedereistoric".

oluinul de cuprinde succesiune 21 de articole, din care 7se la spatiul oceidentului european, 5 Bizantul, 8 includ lumea doar

singur, ultimul, de Marguerite Boulet-Santel (Universitatea Paris - II), li-berté Moyen Age par les historiens, p. 275-287, are un caracter mai cuprinzator,tetrin'J partial concluzüle unor recente cercetiri Diversitatea tehnicilor dea accede la investigarea problemelor ridicate de libertate" este observabila prin sim-

a contributiilor referitoare la spatiul pentru care Marea Mediterani a fost maio economici. Zona occidentali, special Franta, este de stu-

203

www.digibuc.ro

elaborate Ann Matter din alFreedom Age: The Case Claudius of Turin, 51-60; ardfUniversitatea Libcrtas the in

p. 89 98; Harvard Dumbarton Oaks),and Choice in Monastic Thought and Specialy /hep. 99-118; Olivier Guillot niversitatea Paris-Sorbonne - dcs

dans la Franc sacl: leurs soumission p. -167; Paulette Leclerq Paris-Sorbonne - IV),

d'une seigneurie la fin (La169-178; André Gouron (Universitatea Montpellier),. dans le co i-

de la p. Robert BensonAngeles), Libertas" in Italy 1152-1226, p. 191-213, aria de studii mult igenerale semnate de Alexandre Ka7hdan (Dumbarton D.C.), Conceptof (eleutheria) Slavery p. Jacques Bompaire(Universitatea Paris-Sorbonne - La notion p.

Oucas (Universitatea p. 239-252; Leonidas (Centru de Cercetári de

Pépoque Paleologues, p. 253-260, Speros Jr.7 he of Expression" in 15th Century p. e

doar referitoare la islamic, insistind asupra celorde editori a articolului ce deschide Alegerca nu s-a datorat studiilorzente volurn, ci numai intentiei de a atrage atentia asupra unci lumi putinistoriografiei plus, considerärn acestea pot noi deschideri in

de confruntarea a raporturilor multiple dintre si isla-mic din sudul societatea a preluat notiuni deja diluate

de sau acestea au distorsionate de econornice, social-poli-tice proprii si cutume locale.

Montgomery Watt (niversitatea .Edinburgh), in stucliulto the of Free Will, p. 15-24, conceptul de libertate striatoapare in islamich. Filozofii musulmani care au fost atrasi de filozofice grececti

mentioneazh lucrarile libertatea ca o parte a dorintei umane ci mai mult ca otere, de a actiona, participa. In acest context dificil, M. Watt proponevestigheze absenta ideii de libertate prin cercetarea textclor coranice, care omul liber estecontrapus robului/sclavului, eliberarea din robie apare ca o expiere a unor evo-lutia ideii de libertate de predestinare -un moment important

ai chrei califi, in inter 661-750, deci de expansiunelegitirnat conducerea prin invocarea numirii divinitate

nerea de suveran era o atitudine de forta divinä. Totusi numerosimusulmani au privit guvernarea umayyad& ca contrará principiilor coranice, reclamin1faptul oamenii sint ei insisiresponsabilip:intru lor, faptul in anu-mite cazuri actionau in mod liber. pozitie destul de elaborath este ca

a lost initial cu revoltele umayyazilor. Dinastia ulterioará, ceas-a autolegitimat intr-un mod complet diferit, astfel incit credinta liberul arbitru nuera un semn al de calif. in prima jumätate a secolului IX membrii sectei

- care combina credinta in liberul arbitru diverse alte doctrine - sfetniciapropiati ai califilor. Dar in preajma anilor 850 politica abbasidä a o schimbare pro-

Principrile eretice mu'tazilite fost abandonatc in urma atacuri severe alece este deosebit revelator, deciziile califale erau acum bazate pe prin-

lslamului sunnit (ortodox), care aceastä vreme nu formulárile eiIslamul sunnit, omnipotenta divinitätii - credinta care a forme diverse,

extreme, promovate de reprezenta in acelasi timp respingercaminimalizarea liberului arbitru uman. lui W. M. o serie de gre-

preluate au jucat un rol secundar in dezvoltareagindirii islamice, deoarece aceste conccpte existau deja de preluarea o

primará din coran traditia Ginditorii musulmani au pre-conceptele alogene numai au obser in ele instrumente utile in sprijinul

cadrul dezbaterilor islamice interne in care ei erau deja angajati. Zicala omul propune,este universalä in mare vietii din

Deci o explicatie a conceptului de libertate poate fi -din trhsäturilea arabilor preislamici ce habitau Nu de interes este

perientei arabe referitoare la notiunile de ce corelatic.mare majoritate se pare se robi erau in mod cert de culoare -

ajunsi in posturá in unor lupte in mare erau con-siderati conform coranului ca inferiori. Este foarte probabil - consider& autorul -situatie se datora faptului erau recunoscuti a apartinind u.nui trib inferior inonoarei. trib onorabil ar fi putut sa-si räscumpere ei inrobiti. Pentru arabi In-

204

www.digibuc.ro

ferioritatea, vis-h-vis de onoare, era fapt al naturii ce nu putea fi de ac-si (hadith ) considerau ehberarea unui ca un

dar trebuie specificat acest act nu era determinant pentruierarbia Cit 'imp crau bine tratati, viata acestora era aproape identica

cea a oamenilor Pcntru nomazii arabi libertatea nu era un scop suprem, robia pri-ca o situatie intolerabila. Autorul corespondenta abd (rob) sub aspect

religios abstract ibada utilizarea in Vechiul Testament aebed (inrudit 'abd) Noul Testament a cuvintului doulos, ultirnele

Spre deosebire de lumea corelativul lui aplicat latate (rabb) general posesor numai in exceptional de

de robi. rabb donin si - ao suveranitate transcendenta. Ca robi ai libertatea nu era un pentru

un musulman si chiar schimbarea statutului de rob de liber putca cadivinitate. Arabii s-au preocupat notiunea de onoare

de libertate. preislamice dezvoltate in coran si facredus jucat libertate in gindirea Disputa dintre ce sus-

tineau liberul arbitru, teologii care o rcspingeau, nu s-aci in termenii de tabere subliniind puterea crea-

toare de control a Sunnifii considerau oamenii responsabiliactele dar in mod ferm afirmau nu erau liberi de iinitate. Decicurent ortodox al islamice conceptul de libertate era plasat un plan secundar.

acest paradox al controhilui divin si al autonomiei umane autorul surprindecrestinisin. Alternativa a conceptului de libertate este pri-

de divinitatc.Demersul lui George Makdisi (Universitatea Pennsylvania), Freedom

prudence, Ijtihad, Taglid, and p. urmareste libertatiiintelectuale cadrul educatiei institutionalizate experienta islamica din acest

cu cea acumulata in occidentul crestin. Islam academice areradacina in necesitatea consensului, din cele patru principii fundamentale alejurisprudentei islamice, in conditiile in care ortodoxla nu era denoduri ecumenice precurn se in lurnea occidentala. Aceasta situatie a dat nastere,in secole ale la arta discutiei/controversei. Aceasta a maitirziu universitatea medievali, occidentala unde a devenit o conditie pentru dreptul de apreda, nurnita metoda scolastica ale elemente constitutive o sic

corelative ale academice - hbertatea de a preda libertatea de a - inIslamul medieval eran de ale jurisprudentei: Primul ter-men avea sensul cercetare/investigare proprie" al doilea de investire autoritate".Lipsa formale pentru a se ajunge la consens deliberare vot, aunei eclesiastice care indice ortodoxia a impus Islamului metoda aces-teia printr-un sistem de eliminare retroactiva. acest sistem, de exemplu, o deveneaparte a unui consens observata prin opiniile anterioaretatea jurisconsultilor, nu exista un dezacord, ca un consens tacit.prisma de constituirea consensului toate sentintele emise autori-tatea sint valid egale. De aceea acest proces de realizare a consensului

solicitarea de a unci opinii/sentinte legale (fatwa) de laasupra situatie (wâqi'a, nazila). care

solicitat-o nu era obligat o accepte dcoarece era nunlai o opinie nu onu un qada ire era de judecator ). In plus,

era liber a solicita pe pentru sentinte aditionale de a urma doar unadintre acestea. Alegerea este considerata ca taqlid - iwrestirea autoritate - apli-

ei ca recomandabild. Un jurisconsult nu avea dreptul de a investi autoritate opiniaalt jurisconsult numai propria sa cercetare (ijtihad) putea conduce

la rezultat. Imitarea era interzisä. Opinia jurisconsultului, pe sfintelescripturi, nu urina opiniile din generatiile anterioare propria satiune din similare. Nici o autoritate sau putere putea predetermina opiniamai mult, era fincurajat de a cerceta liber independent. Disputa/controversa eraca in metoda scolastica privita ca o obligatie a era admisaca o aprobare (taqrir). sistemul nu permitea abtinerea. Cele libertati ale

mustafti-ului, mostenite principiile juridice ijlihad practicate Islam.de la extinse sistemul educational institutionahzat traducerea

in libertatea a preda libertatea de a Situatia initial. in care muftiul eramunerat de comunitatea musulmana a determinat un conflict puterea

controlarea maselor. a fost creat postul de prin careautoritatea sultanala a intelectualitatea musulmana in orbita puteriicentrale. La secolului al XIII-lea aceasta a creat de muftiu.Pentru a nu principiile ijtihad taqlid, numerosi jurisconsulti au refuzat

205

www.digibuc.ro

toni noilar posturi a marcat aca -astfel Impenul otoman protectia intelectualitätim apartmea deja

orbitei centrale. acest proces societatea mod treptat pierduta devenit statica.

temä mai generalä abordeaza Dominique Sourdel Raris-Sorbonnestudiul intitulat Peut-on dc dans la de p. 119- 133.

In cadrul organismului social islamic din 3 categorii doar una adin punct vedere juridic, de statutul complet liber, care nu au accedat nici ro

tributarii. In expansiumi victorioase a in Arabia a crescut consi -rabil robilor oricare arab idolatru trebuia se converteasca sau se pre-dea care avea asupra lui drept de rnoarte si care, maise cu aservirea celor care reziste. Ulterior, in ciuda practicii constantede eiberare, care a dat particulare in cadrul enilor liben,a , abundenta robilor nu s-a diminuat. In majoritatea teritoriilor ocupatein cursul marilor cucenri, crestinii, chiar zoroastrienii au putut, in virtutea

de oameni ai sub nditia de a nu rezistentä musulmarnlor, sa-sio anume forma de libertate, avind in garantat dreptul de a nu fi redusi robie.

principale de constituit in zone inclepârtate, caoperatiunile justificate de in comertul. parte din acrobi, in special convertiti la Islam, au ajuns in ranguri importante roabe ale rau parvemt la statutul de al-walad, cind la un mostenitor, de na califilor. Juridic nu aveau dreptul a ceva timp cit erau in posesiunea

nu puteau depone cásätoria se realiza stapinului t uindeplini functii publice. care-si - trib itansau - unei ciale la diverse obligatn interdictii.obligati poarte semne distincti pe vesrnintele chlareascá precum musulmnu accede la responsabilitati administrative, nu aveau poarte

comande in armata sau sa a.igure intendenta gestiunea. In doctrina sunnitamusulmami liberi erau singurii - femeile nu beneficiau de prero-gative - ce dreptunle necesare pentru publice,libertatea", acest vedere, notiunea de liberce avea islamul medieval o valoare incontestabila, cc era conditionata calitatea demusulman. Robul musulman putea studieze, ajunga de exemplu la situatia de juris-consult fatwale (sentinte) hotriri juridice, transmitil chiar traditii profence.Libertatea ca nopune juridicá era una din fundamentele ierarhiei in islamice, fin dconditie necesará credinciosului care dorea indeplineasca o dregatorie Este di cilde a estima in ce masurá exista o de hbertate ca rezultat al actiunii individuale saucolective cu atit mai cit idealul spiritual al musulmanilor, prin

(- supunere), pundea cu idealul eitute. Ilustrativ este obiceiul Semitic deformare a numelor teofonce termenul (rob), faptul termenul rob (abd)

de adorator la aceeasi rädacina. Servitutea scopulfinal al musulmanului, era acompaniatá doctrina impregnatá sufism a lui Ghazali -de gnja de a combate pasiunile sau, alti termem, de a se elibera de pasiuni. Acest efortnu avea ca final libertatea, alte uni, ca puntate, seninatate, IncredereSub aspect politic Islamul medieval au existat in VII -IX personalitäti care au

identifice cu autoritatea imam-ului. La secolului alal doilea abbassid, Al-Mansur, a fost accepte op nia intermediara,rind ca supunerea depliná fatä de suveran nu este o chestiune politica administra-t ivá (tadbir) nu un act de rehgios, in care califul nu are dreptul de a da ordinearbitrare. Luptele intestine care au dominat dinastie demonstreaza credinciosii

inláturarea puterii politice, deoarece aceasta nu era superioareale Islamului. Este faptul arabii se revoltau unei dar nu pentru

realizata in si a ca doctnna politicá carein mod traditional conducea spre un regini autocratic, a fost temperat in evolutie de obliga-

consultárii. Credinciosii, mai ales sunniti, se considerau ca ai califului. Teoretic,desemnarea sunrnt avea la nu o testamental - doctrina -

libera alegere (ikhtiyar) a sau a acesteia. practica suc-cesiunea -in regimul sunnit ca in - era rind de avi-zul predecesonlor zkhtiyar-ului primitiv destul de rapidd. cu elabo-rarea progresiva a dreptului rcligios , deten de insufic'enta textelor revelatoare

profetului confruntarea cu cazurt concrete, s-a problemaislarnici. nurneroase cazun, ei anumite cl estiuni minore,

special la cuturnele locale, multui indu-se sa justifice irasurile adoptate.Dezordinea ivitá practica a implicat promulgarea cod pentru toateregiunile irnpenului pentru reducerea incoerentel sentintelor, cod care prevedealatitudinea inspirapei deciziilor. Aceasta activitate personala a permis

206

www.digibuc.ro

alifului aparitia mari juristi,nifa Malik. Ulterior dintre suverani si juristi s-au ameliorat; Harunsfaturile marelui Abu usuf si s-au IX-lea, cu al-Shafi'i

Hanbal, noi care nu aveau nici o consacrare care erau influente.acceptau, domeniul dreptului in mod special in de o

sau alta. Divergentele dorneniul dogrnei s-au mentinut ele antrenat aparitiadiverselor scoli si chiar a unei forme de islarnice - ca cea

abbassid al Ma'mun sec. IX). Existenta a numeroase centre doctri-nale islamul medieval, care se de o libertate de expresie, constituie o

in favoarea divergentelor religioase intre musulmani, dar acest pluralismde nu trebuic confundat cu un climat de libertate religioasä. Religiile crestink

zoroastrismul nu erau admise decit pentru supusii din imperiu care o practicaserA incuceririi pentru descendentii Musulmanul devenit era

culpabil de o apostazie pedepsitA moartea, chiar era vorba de un fost crestinevreu. de la aceastä este cunoscutá istorie in timpulfatimid al-Hakim. Intoleranta s-a treptat, devenind cu rasec. XIII o indreptau impotriva adversarilor politici. Chiar impunerea acesteidinastii conditiile mentinerii unei inchise, dar o rnobilitate interioark subliniaz&

barierelor teoretice din sinul societätii medievale. Totusi, aceastáin decit este prezentat adeseori care

poate surprinz'ator, oferea in mod real garantarea libertätii aleIn diverse

Janine Sourdel-Thomine (Universitatca Paris-Sorbonne - IV), studiul etliberté l'artiste dans le monde islamique p. raporturile re

libertate, ultima ca o libertate de expresie a artistului. Dificultdtile repiczen-tate de faptul cd arta islamicd medieval& unui imperiu eterogen,in care au evoluat tendinte diverse initiate de aporturi exterioare, dar care nu au rnarcatsubstanta care a si in care in mod natural diversitatea solului,resurselor, etniilor impus o parcelare o diversificare, in care constante fenornenelede integrare interactiune, shit surmontate de J. Sourdel Thomine prin apelul la surselelide de informare. Documentele materiale reprezentate de operele de artd, considerate casemne elemente ale unui limbaj particular, permit autoarei de a evoca sub un unghi

trecutul islamic de a imagina universul artistului. Operele de islarnice medievaleaproape in quasitotalitatea prin definitie anonime impersonale, singurelenotabile din perioadele tardive, in special din epoca arhivele cuceririlor conser-

piese referitoare la comenzi imperiale de construire. Carenta estede hpsa referitoare la operele de tehnici de realizare, autobiografii sau tratatede profesionalk Din aceste motive, pentru imagmarea climatului in care in evulmediu un artist al islamului nu se poate lua in considerare natura obiectului

ea natura imperativelor care au cornandat executarea ei. Sub perspectivktrdsätura cea niai frapantd este caracterul utilitar al arhitecturii islamice, care chstinctiadintre civil religios pierde sensul in interiorul unei in care puterea eragioasä actele culturale nu prea de celelalte obligatii cotidiene impuse comuni-

Conformismul executie nu a dominat orizontul artistului musulman, rnanifestdrilede individualism slat totusi prezente. care au fost imitate anumite tipuride ornament, de la un material la a dat nastere unei ornamentatii adeseorimonotone repetitive gust ostentativ de totodatä explia jocul con-stringeri exterioare. A doua o reprezint& faptul opera de arid trebuia

primul rind detindtorului putern sau celui care comandase fabricarea ei pentru satis-face luxul vaniratea. Supunerea in executie, eliminarea artistului dinornamentale, au transferat beneficiul material spiritual, artistul deseoriun deportat, ceea ce explicá imprumuturile de obiceiuri stilistice tehnice de la o curtesuverand la alta. Restrictiile impuse artistului de stápinilor au lostsecundare in raport cu hmitele impuse, mult mai profunde, de societatea musuhnanddreptul conotatia religioask Tentativele cunoscute realizate de pictorii miniaturistii dinorientul musulman, in special iranieni turci, ce scene anecdotice, in care interveneauanimale oameni, pentru a manuscriselor, mai mult hterare

nu au destinate publicului unei largi Condarnnareaa impregnat mentalitatea majoritätii a impus o autocenzurg a imaginatiei alimbajului natural. Mesajul artistului, mascat de obstacole socio-economice ca de ordinfilozofico-religios, este vizibil in confruntarea dintre centru periferie, in proliferarea dina-

a decorurilor recursul la motivele geometrice. Jocul proiectiilorzualizarea celei de a dimensiuni, care a dat nastere la un soi de aabundenta prismelor alveolelor, corespundeau contemplatiei care animau cadrul

cotidiene a Dimensiunea din inerent al artei

207

www.digibuc.ro

s-a datorat transformäri a regulilor musulmane, artistul - constient desa ierarhie socialä riguroasg intolerantá plasat intr-un rol inferior, ain acest dreptul la o expresie personalg independenta.Celelalte contributii privind lumea datorate unor cunoscuti ca

Josef van Ess Tübingen), La juge dans le basrien dude l'hégire), p. 25-35; Richard Frank (Universitatea Cato Washington

D.C.), Two Islamic Views of Human Agency, p. 37-49; Claude Vadet (C.N.R.S.Obligation et liberté économigue dans l'islam médiéval, p. 61-78, Heinzversitatea Courants et mouvements antinomistes dans médiéval, p.

Nagy

FERNAND BRAUDEL, L'identité la France, Arthaud, Flammarion, Paris, I(168 p.), t. II (222 p.), t. III (433 p.)

suprasaturatá de contemporaneitate sub toate aspectele, lucrareatatului specialist Fernand Braudel un model de adaptare vie a istoriei la pro-blemele societätä umane azi si timp o repunere in dezbatere a unor idei for-

istorico-filozofice ca: generalul particularul, diversitatea, pluralitatea identitatea,unitatea retrospcctarea trecutului relatie cu prezentul.

Subiectul si metoda de lucru abordate de autor acelasi timp un modelnu pentru dar peutru alte ca ocuri de alte

care le-au inscris programul investigatiei istorice, exemplul cel mai laal istoriei identitatea, unitatea locul istoria universalä

constituie o permanentä a cercetdrii. Lucrarea lui F. Braudel este o in plus asupraunor astf el dc subiecte.

Franta diversita.te identitate, Franta Europa darprobleme identice in spatiu timp, mai bine zis in spatiu istorie.

idee este axa in jurul este cartea de cätre F. Braudel.este de intitulat istoric.

Geografia, cu explicatiile ei istorice (conform liniei lui P. Bonnard) de ieri de azi,pgmintul, mediul, ecosistemul asezarea europeang a Frantei,

diversitatea pluralitatea teritoriului oamenilor, capitalului - expresia luiBraudel. Zonele - careurile" hexagonului geografic francez - unite prin cimentarea

a multipli precum: constringeri sociale politice, complementare,schimburi comerciale si umane, drurnuri, formind sate, orase, regiuniin final o o natiune. Fiecare sat, fiecare vale -a fortiori fiecare tará" sensul de pro-

- au proprii, o un de a träi, un ansamblu de regulirelatiile umane de la familie ping la prieteni vecini, un mod traditional particular dea se si casele, un folclor anume, culori anume, reguli mäsurianumite. in explicatii ideile lui Lucien Febvre, Eugen Weber, Hervé le Brassi Emmanuel F. Braudel era industrialä prezentul n-a distrus diversitatea

Indicatorii analizei demogratice structura familiei, frecventa de copiirecunoscuti naturali, a divorturilor, a virslelor de a celibatului, incidenta -demonstreazá perpetuitatea Dar esentialul, continuare Braudel,nu este diversitatea, ci demonstrarea, baza ei, a ideutitgtii, a trasarea ullei Frantepe linia ei (p. 31).

Luarea discutie a este o prin care cautá arateeste viu" divers la un spatiu la altul, de la relief,

climate la micromedii macromedii sociale. Capitalul mai ales este atitviu divers, explicind de pop in Franta in epoca epoca

romane si a venirii popoarelor migratoare. caietele de doleante de la 1789 seo diversitate administrativ-institutionalg de a locale, comunale, a bur-

gheziei, conflict cu puterea centrala, a Abia revolutia a determinatca franceza din Bazinul limba universalä a republicii", deasupra mozai-

de dialecte.prezent trecerea do la sat la prezintá probleme. Cu baza

a suferit chiar ravagii de-a lungul timpului, o Frantácare se apárá vigoare, care se adapteazg cu succes la actuale. Pe ansamblul

care a crescut 1945-1980 de la 43 la 53 locuitori, circa22 de rurali sau ca si vremea revolutiei franceze.

Problema organizärii frontierei, in fapt a luptei pentru unitatea fiintei a este chestiuhe pa coordonatele vechii - Rin.Alpi, Pirinei, Atlantic, M. Nordului, Mediterana. F. Braudel arati. frontiera a devorat ener-

208

www.digibuc.ro

Citeva Dunkerque, privite- pentru importanta ca un Chinei sau ca roman

le II consacrate pe lima ideii luitier, oamenii, capitalul un indicator mondial destudierea din de unui factori. oateconsecintele se sistem de feed-back, care rind factori

Once degradare prelungita, once dezvoltar la nivelulcroare presupune o elemente, in care

confruntarea Se acest uman de laanul 1000, evul mediu epoca prezent. Rcferitor la acest umana se rolul de pe inclusiv a

de Jos, de pe tentoriul vechii la formarea societátii umane pe teritoriul vechiisi la munch in neolitic, la unor agricole a unor

chiar tiput de organizare de construire aistoric Nicolae care este preientat drept prunul

specialist care s-a angajat in polemica carolingian.

* History of Iran, and Period, CambridgePress, Cambridge, London Neu York, New Rochelle, Melbourne,

p.

M 6-lea volum din proiectata serie de volume History of apa-un hiatus editorial de aproape decenii - a lumina tiparului in

o perioada de din istoria Onentulm Apropiat a AsiciCentrale, de la din la dinastiei

aproximativ 1335- 1736. masivului volum, in mod succesiv, Laurenceapoi Peter Jackson planul volumelor anterioare: capitolele de istorie

factuala, urinate de ce subiecte diverse vietu sociale, economiceculturale.

Primele cinci capitole - I The Jalayirids, Muzaffarids and Sarbadars (p. Ti-in Iran (p. 42-97); 111 The Successors of Timor (p. 98-146); IV Dy-

(p. 147-188); Safavid Period (p. 189-350) - o treime din volumsuit datorate unui singur autor, H.R. Roemer din Freiburg). Luate separat,ele constituic prima in a acek,tei perioade decisi din istoriaIranului, a colapsului imperiului mongol al a si

safavide a ca religie dominanta. Modul in care H. R.mer analizeaza politice, intr-o dar problernelecontro nedeslusite in suficienta transforrna intr-o alter-nati a de a lui Roger M. Sa rory dedicata safavide

1980. Maniera autorului de a trata cronologic - mai is-t de Timur apoi legarea, in capitolul ca o introducere a o-

Kara-Koyunlu de istoria a safavizilor - po atecrea confuzii neavizat. De asernenca irnportanta a dei sufismului

militant este analizata prea sumar. partea elaborata de H. R. Roemer in modin ntabil anticipate aspecte ale vietii (despre literatura, p. 68 138

urm.; despre p. 142- 145). opinia autorului infiltratiade-a lungul secolelor a populatidor nomade de origine din in himeaa constituit factor decisiv in dezmembrarea compozitului safavid (p. 147).capitolul R. M. Savory (Universitatea Toronto), The Safavid Administration

p. 351-372, trei cu economice semnate de Laurence Lock-hart, Contacts Persia, p. 373-4 11, de Ronald Ferner la Britishle Company), 1rade from Mid - to End the Safavid Period, p.

12-490, care este lung pentru economia unei acest gen de Bert Fragner(Lniversitatea din Berlin), Social Economic p. 491-567. Acest ultim

profunde ale autorului problema vietii cotidiene plusule in comparatie cu din volumele anterioare. sint

expunerea sistemul taxare postmongol. 2 autoripredecesort nu au de relatiile, intense, politice economice - directeintermediate de Otoman - ale presafavid safavid cu stateler

Partea a a volumului, ce te particulare vietii culturale, este foartemod autoiul capitolului E. S.

din Beirut), Exact p. 568-580, aproape

14 - c. 209

www.digibuc.ro

numai personalitatea putin cunoscutului matematician Jamshid Ghiyas al-Din al-Kaski. Acestminor subject ar fi putut fi introdus in capitolul XI, Persian Science in Times(p. 581-609), un studiu - ce ar fi putut fi extins la intreaga - ela-

J. J. Winter (Universitatea Exeter). discutie o celecapitole de Capitolul Religion in and Period

(p. 610-653), semnat de S. Amoretti Roma), ar fi trebuitSpiritual Philosophy and in the p.

656-697, de S. N. Nasr (Universitatea Temple - Philadelphia), care in prima partenumeroase probleme tratate in precedent, oferind in plus o obositoare

de Acest proces de decupare capitolele urmAtoare,probabil o pozitie mai putin partea ultimului editor. capitolul XIV:Carpats and Textiles (p. 698-727), al lui F. IslamicA, Berlin),subiect particular, urmAtoarele douá sectionate strict cronologic: XV a Timurid Ar-chitecture (p. 728-758), de R. Pinder Wilson; XV b Architecture (p. 758-842), deRobert (Universitatea din Edinburgh), XVI a Pictorial Arts in themurid Period (p. 843-876) XVI b The Arts in the Safavid Period (p. 877-912), datoratelui Basil Gray (British Museum).

Viata este ultimele capitole, penultimul cu 3 subdiviziuni:XVII a Persian Literature in the Timurid and Period (p. 913-928), de ZabihullahSafa (Universitatea din Teheran); XVII b Hafiz and his Contemporanies (p. 929-947), de

,A.nnemarie (Universitatea Harvard); XVII c Persian Literature in Safavid(p. 948-964), de Z. Safa, ultimul dedicat numai poeziei: Persian Poetry

the Timurid and Safavid Periods (p. 965-994), de Ehsan Yarshater (Universitatea Columbia -New York). Z. Safa E. Yarshater contribuie in mod egal la unui clineu

istoriografie considera literatura ca de originalitatenefiind totuni de acord cu opinia primului ce privente limba Iranului safavid.

Ribliografia (p. 995-1 065) este putin folositoare, pentru capitolsubdivizat& originea sau limba surselor, caracterul general special al monogra-

frilor, studiilor etc. Din bibliografie lipsesc lucrArile unor autori care s-au dindeceniul trecut, ca de John Woods, Robert McChesney pentru istoria a evului

iranian. Indexul general (p. 1 067-1 087), deni mentionati in text, sint otnisitermeni ai unor cunoscute dregAtorii Kalantar, Naqib, Kadkhuda etc. parcurgerea volu-mului putin la textelor deranjeaz& numeroaseleterarea vocalei i in locul consonantei y, mod propriu regulile impusesau acceptate de Enciclopedia lslamului. Deni lipsa a volumului, anticipat& de editor(p. se datoreaz& faptului numeroase capitole nu au mai putut fi eizuitetori din diverse motive, unele capitole redactate cu aproape decenii,trebuie remaram un anume gen conformism sau traditionalism laserie neracordarea noile tendinte la recente metode cercetare care deja s-au impus

istoriografie. Sub acest ultim aspect, surprinde cantonarea spre factualkcapitolelor elaborate de L. Lochard R. pauperitatea izvoarelor

fi pentru lipsa unor capitole, sau cel putin paragrafe, referitoare la menta-colective, institutii sociale, arte minore, etc. concluzie, o

care nu este adresatá specialintilor dar publicului larg, deci un

Nagy Pienaru

La révolution hussite - anomalie historique", Collge de France,Essais et conférences, Presses Universitaires de France, 1985, 130 p.

Cartea profesorulni ceh Frantigek doctor la Universitatea din Praga,la muzeul din Tabor, o sintezk sub aspect proportional - 130 pagini -

dar foarte concentratk a 4 conferinte tinute aprilie-mai 1983, la de France,tema husite. Prefatat& de reputatul medievist Jean Delumeau,

prinde o introducere, 5 o concluzie final& Semnatarul lecturaa lucrArii, analizarea ei cu profund spirit critic, ca

o reinnoire reorientare termenul original RENOUVELLEMENT" putindfi tradus interpretat ambele -a istoriografiei consacrate husite,

precedind reformele, revolutie precedind revolutiile epocii moderne".Deni proportional redusk in carte se aflá un material vast, documentar

bliografic, o prezentare discutare a ei in ansamblul problemelor puse nufacem presupunind este mult mai util ca timp spatiu tipografic ne oprirn asupra

unor - esentiale, - ale fenomenului husit, pentru a le analizaminutios impartial in acelani timp.

21,0

www.digibuc.ro

In primul rind, insuai titlul - intentionat sau nu - face prin3 anomalie istoricd. par disparati ca intre ei o per-

sä miacarca husitä este o in feudalismdezvoltat - prima juniätate a veacului precedind prima revolutieTäri le de (1566) un secol re Anglia 42) cu mai

2 secole, Frantisek se sträduicate acrediteze teoria husitismul,precedind burgheze, practic o anomalie istoricA, un veritabil

accident istoric.ca un preludiu general al reformelor epocii moderne, husitismul

ne apare drept o anomalie, un element in istoria a au-torul in introducere. drept a acestei remarci, in continuare

husite, istoria evenimentialä se in istoria sau,exprcsia Jacques in

5 ale lucrärii, pe baza unei documentatii foarte bine pusepunct, se argumentarea acestei idei. capitol, intitulat:

conjugarea dintre aspectele economic, social, deevenimentele revoluPonare, conchizindu-se despre o

care, pornind de la marcind mentalitatea epocii, a in organismulsocial in politicd. Este o radiografie a la

al XIV-lea la inceputul celui urmätor. studiate conditiile concrete deperspectivele, nevoile claselor sociale determinante: monarhia,

clerul, puse contradictiile din cadrulclase, cit cele dintre ele - monarhie-nobihine,analizate asezate la justa valoare cauzele ordin national - afluxul coloniatilor ger-

priyilegiatä implicatia in dihotomia din Cehia -- influehta predicilor cuvintarilor asupra nientalului colectiv. Sint prczentate

fearte detaliat impozitele percepute de der, nobilime si monarhie de la contribua-in special rindul impactul in sus-

bazei sistemului feudal ceh.Capitolul al Problema in revolufici, se la doctrmei

ht la ei, in vestitele predici ycleffiene, care reintoarcerea la bisericacrestinä neimpovárat& de lux, dar mai ales la ei

Boemiei la aderentii dobinditi pe parcurs. Concluziile desprinse in urma lecturii aces-tui capitol fi urmátoarele: a) ideile husite au fost mai uaor in pärtile oriental&

ale Boemiei, unde nobilimea exercita influenta cea mai centrulmai important al Oraaul Vechi din Praga; b) rolul foarte important al predica-

care propováduiau, de sociale, ar anularea vechilordatorii celorlalte feudale, cu profund caracterreligios precum libera a cuvintului divin.

a-i minimaliza autorul consider& in finalul capitolului nuacpectul religios ar reprezenta cauza determinant& a husite.

capitolul al Articolele husile social, este detaliat prezentatcontinutul doctrinei husite, a idee era, autorul oniazá, intoarcerca la biserica Rezolvarea a situatiei erade cátre teoreticienii husiti printr-o de sus", realizatá, alte cuvinte, dc bratul

ular al Cauza acestui nonconformism trebuic in naaterea afirmareaei puternice urbane, care, cunoscind teologiei jurisprudentei vea-

cului al tratatele norninalistilor parizieni, Sfintului Bernard de Clairvaux,lui Aristotel, De a lui Dante politico-filozofice petrar-

permitea sfideze infrunte scolastica.ce este subliniatá contributia teologicA a Regoli ale Vecluului Noului

Testament lui de Janov, este continutul celor 4 componenteale propagate de Jan Hus: 1) predica a cuvintului lui D-zeu; 2)aaria in 2 forme pentru toti credincioii care nu au de moarte; 3) suprimareaputerii temporale a bunurilor seculare ale bisericn; 4) pedeapsa pentru

de moarte. cu claritate, din ultimul articol mai ales, reformatorul cehnu propAváduia recurgerea la Cu toate acestea, care au interpretat s-au

2 tabere, opuse, scindind miacarea: moderapi, reprezentanti ai nobilimii micimijlocii patriciatului care, considerau exercitarea era o atributie

exclusivä a monarhiei 2) taborifii - locuitori ai botezat numele biblic TA-BOR -, membri ai oräaenimii care singuri dreptate, aplicindtuturor vinovatilor, indiferent de pedeapsa capitalá.

Deai siut ca element de ultirnit ca element radical, ambele gru-husite reinstaurarea virstet de a primitiv, dinainte de do-

natia lui Constantin", calitatea papei de la Roma de al din Europa -Apuseanä.

211

www.digibuc.ro

acestui capitol ad maireveni asupra ei: Revolutia s-a oprit la drumului, capabila

un programcapitolul este comentat aspectul national

al evenimentului. ce este definità drept de oameni, care,bind aceeasi stabiliti pe teritoriu propriei unitäti,zintä se la inceputul al XV-lea, atreptat dar sigur, ernanciparea burghezilor, care, considerindu-se membri ai natiuni celie ,arogindu-P dreptul de a cehO, se intitulau, aserneni nobiliniii, noicehii". 1409 de Praga, in Sacrosancta communitas petoti posibili, de la rege la cavaler, de la cavaler la canonic, de la canonic ,,la cel maisimplu preot, la la mai simplu

plan demografie, populatia ceha, aflatá continua crestere, rcvendicaciparea la viata politicá a tOrii. Regele Wenceslas al sub doncdruia a husitd., a acestei s-a o pui

aplicare, colonipii germani aflati importante posturi conducere,tice culturale, prirnind o loviturá.

Este reluatO teza diferite a ultirnului husit, nasterea taboritilormoderatilor - dreapta husitá trOdarea din care nobilimeatolica, deterrninind infringerea armatelor Lipany care a marcat prac-tic sfirsitul

acestea, urmarea mai a a fostreligioase, astfel coexistenta mai multor confesiuni.

Ultimul capitol rcvohttie inaintea concluzia final& fie ateatanalizate. prezentate a) s-a itoriul

astfel urbane; b) regele Sigismund de Luxemburg a legalizatconfiscarea bunurilor bisericii in avantajul nobilimii Latolice, care

progresiv, siträcirii natiunca cehá a un plus de nturitate cunoscind pluralitatea credintelor religioase, a nAruit scurt tin psistemul administratiei in care majoritatea zdrobitoare o formau germani;d) ceh, participant activ la beneficiind de hbertate confesionalii,liber, apt de a purta arma.

incheierea capitolului, a urrnárit in aceastit lucrare sugerezeimportanta in uni a husite, rädOcinile si ei, men-tionind este despre un proces revolutionar care nu s-a prin infringerea de laLipanv din 1434, el zguduind din social la sfirsitul

XV-lea.scurt ideile fundamental ale autorului at fi 1) Nu este acordat

husitismului locul binemeritat in panorama istoriei medie tale; 2) husitismul a fost niai multdecit miscare care seria rdscoalelor Evului Mediu, el dktingindu-se de acesteaprin mecanismele avansate care anuntl revolutiile moderne, faptului nimeni nu

o revolutie in Boemia; 3) husitismul structura in esse referea exclusiv erleziastice; 4) cursul nu germenii

raporturile capitalismului m aparitie; 5) husitismul, determinind puterii regale afacilitat constituirea Monarhiei 6) istoricii moderni, Louis Blanc, auin husitism primul lant al reformelor revolutiilor europene. Astfel, anomalia decriza a era, prin natura un proces reforrnator revolutionar.

concluzie, m*area a o precedind reformele o prece-revolutiile.

Acesta este studiul, acestea sint Primul este o de inaltäpiintificä. Ultimele impun comentarii. Este cert autorul se inversuneaza in

demonstrarea a revolutia husitä - revolutie precedind revoluvile,precedind reformele. La inceput husitismul apare drept un insolitin istoria a Europei. Nu este absolut adevärat. Autorul in2 capitole, conjuncturile sociale, nationale religioase, care au determinat mod

logic, miscarea pe plan intern. Pe plan general, al istorici totale, spuneJacque Le - idee altfel de cercetatorul ceh miscarea nu trebuiedesprinsO separat sociale precedente din Europa centralO:Jacqueria ciompilor riiscoala de Wat Tyler Busi-tismul este indubitabil incontestabil o miscare a unor asuprite:

nujlode, indreptatá impotriva unor clase asupritoare:marea nobihme catolick chiar autorul aratá ataca structura feu-

dala in esenta ei, deoarece nu se referea decit la institutiile Deci, inmedievale implicit in universale a husitismuldintotdeauna importanta sa binemeritatd. considerAm are nevoic de un a

raport cu pe in prezent.

212

www.digibuc.ro

drept raportat la rilscoalele precedente, nominalizate sus, husitismul areelemente distinctive situeaza intr-un plan ideologie, o bine organi-zatá multá vreme pe sitnatie multe clase sociale in - daracest hicru in cadrul lui tebuie avansate carerevolutide moderne.

A fost miscarea o precedind o revolutie revolutiilor?este un categoric nu. ce este o revolutie ce A existat

medievala o clasa la putere a clase retrograde?Categoric nu. Au urmárit inláturarea orinduirii inlocuirea ei cu orinduire,

Categoric nu. A existat o ideologie Doctrina busitä poate constituio ideologic, dar referindu-sè strict la aspectul religios, nu poate fi vorba nici pe

parte de o ideologie A un program revolutionar? Autorul afirmás-a oprit la jumatatea nefiind la

program oare ce are istoricul FrantiSekrevolutie ópritala A existat o arrnatä

muta era cit se poate eterhgena, alcatuitä din nobilia lunclamentalä era urrnáreau, fiécare parte, lichidarea

obligatiilor fendale, predica intoarcerea la biserica timpurie,de fast, secularizarea averilor mánastiresti, dobindirea pos-

turi conducere administratie. déci, avea propriile ei interese bine stabi-care lopta. foartedeparte de o

' Husitismui,evenimentde feudalismului dezvoltat ceh, a urmárit instaurareacapitaliste? intrebare care precizeaza

apar germenii raporturile ale capitalismuluiin formare, ea, din puterii regale, a dus la aparitia monarhiei

Boemia, de stat ajyogeului feudalismului.ultima-i idee, priveste drept al

revohltiilor .europene, un proces reforrnator revolutionar". o intoarcere deprin multitudinea caiizelor, prin amploarca desfasurärii, par-

tidiparea reprezentantilor diferitelor in prin radicale,puternice in proces revolutionar,

de Reforma prima a al revolutiaos, din a doua acestui véac, in fine revolutia din Anglia, de la

jumátatea secolului al

Andrei

J. SESMA El de la en (1484- ).Documentos para su estudio, in 15, Zaragoza, 1987, 256 p.

Lucrarea de reprezinta o interesantä intreprinsa de istoricul Sesma Muflozde problemele inchizitiei dintr-un punct de vedere, el oprindu-sè asupra intro-ducerii acestei institutii in Aragón folosind 200 de semnificative sens.

Documentele pe care le foloseste autorul de patru categorii anume:, a) Documente care participarea la instaurarea inchizitiei Aragónanii 1484-1486. Ele provin din Arhiva coroanei tie la Barcelona

preoeupárile economice politice ale lui Ferdinand Catolicul in primii ani de functionarea Inchizitiei aragoneze.

b) care se la participarea deputatilor regatului, exponenti airilor reprezentate in cortesuri, provin din comune ale aflate inhiva dinZaragoza. Analiza aratä deputatii, initial au acceptat

schimbat pozitia, conducind rezistenta de aprivilegiilor, regatului (fueros),

4 A treia categorie de documente activitatea la Teruelinchizitiei de consiliul municipal de locuitori, atit la individual, cit colectiv.Documentele au fost extrase din din Teruel - reprezinta un fel deanale - anonimi pe o de aproape patru secole care cuprinde numeletuturor persoanelor ce ocupat functia municipala cea mai in oras. Acestecumente de rezistenta care a avut numirii lui ca inchi-Liter al

Volumul este completat cu documente de diverse proveniente care vin intre-de celelalte surse se la actiunile interventiile unor persoane

sau institutii afectate de politica privire la inchizitia aragoneza. primul rind,este de documente papale care au constituit baza juridich. a introducerii

213

www.digibuc.ro

ca altfcl in se la tri-bunalului inchizitorial spre exterior, incidenta asupra Apoi alte citeva do-cumente au in vedere schimbul de informatii tribunalele din Zaragoza Teruel,

reprimare economice rezultate din confiscarea averilorfine, este folositä si o cu numcle care au fost victimele autodafe de la

(iunie H85).acestor documente, poate vedea, citeva

determinate, autorul, in studiul introductiv al volumului, ofere o imagineinchizitici baza interpretárii reinterprearii documentelor celor mailansind, in acelasi timp, idei noi care a fi hiate in discutie.

Astfel, Sesma aratá de la ciuda numeroaselor studii asupra inchizi-spaniole, cercetarea se departe de a clarifica toate aspectele activitatii

deoarece istoria acestei institutii o care poate fiedin puncte de vedere. Dupa sa, inchizitia este o dar maiimportante decit aceasta sint aspectele politice, juridice,care direct si Ea, ca organ de control social, a funcponat maibine de 350 ani, ceca ce a si situatii foarte diferite,astfel incercare uniformizare de globalizare a studiilor care o privesc. Inacelasi timp, ca instrument al politice, ea apare aproape simultan mai multe locun,adaptindu-se unor interese deosebite, de multe ori chiar opuse.

De asemenea, este subliniat faptul inchizipa nu ca o structuráde ci ca o succesiune de la o care se schimbk

impuse de o aflatd in situatii diferite, in care etapele succesize nu pot fi descoperitecuantificarca nici prin descifrarea principal urmlirit atit maiprin evolutia structurilor organizationale sale dinafark din lumen care o inconjoará dau impulsul de are nevoie, de lacare o utilizeazá pentru interesele sale de clasá

Aceastá situatie duce, autorului, la o fragmentare a studiilor, la lipsa posi-de a concluziile la necesitatea analizárii aprofundate a

a evolutiei ci istoricc. punct de vedere, foarte important nromentul aparitieiei, care canalizeazá o tensiune deja constituie nu numai un punct de plecare, ci unpunet de sosire.

la sfirsitul secolului XV, fiind de Regii Cato lici, careaceastä hotärire de pozitiile de campioni ai religiei, dar pentru care ordinea religioasáse cu cea politick convinsi de imposibilitatea unci coerenteo unitate de credintá. Aceasta este prima de a inchizitiei. Apoi, in secolul XVI,ea incepe fie ca principal element de opozitie de profundele transformári

ale epocii, dar utilizarea ei in directie o transform& controlsocial, la desfiintarea ei 1820.

Dupá ce face consideratii de ordin general pri la sugerind inacelasi timp noi mijloace metode investigare a acestei institutii, Sesmase opreste asupra problemei speciale a introducerii ei in

El consider& cä introducerea, aproape simultan, a inchizitiei AragónRegii Catolici aveau de infruntat situatii similarc in regate, situatii

care puteau ameninta unitatea dinasticl realizatä eforturi.Introducerea inchiziPei in Aragón a deschis o de confruntare

Ferdinand si regatul stärile reprezentate in Cortesuri initiind o apárare a privile-giilor (fuGros). Motivele Ferdinand, desi au fost de au fost inrind naturá politick el controlul asupra regatului. Dinperspectiva, se poate opinia autorului, de ce inchizitia a introdusá in prirnulrind la Zaragoza Teruel. Este sigur la Zaragoza a fost introdusl de la inceput,acest era capitala regatului. Dar de ce Teruel? Aici rnotivele politice, celegioase fiindu-le subordonate. Teruel era capitala singurei regiuni aragoneze care se conducea

un propriu, o traditie apärat strásnicie, ce conferea o indepen-o personalitate privilegiatä, imposibil de controlat de la Zaragoza

institutiile generale ale Aragonului. dorea domine complet teritoriul aragonezsistem juridic, Ferdinand trebuia simultan la Zaragoza, capitala rega-

tului, la Teruel. Aceste considercnte mai bine dimensiunea eminamentea introducerii Aragón. Semnificativd acest sens este aprecierea autoruluicea mai canzá a esecului aragoneze s-a datorat faptului fruntea seaflau dominante, care, pästrarea propriilor privilegii avantaje, au acceptat,in cele din politica regalitátii. Demn remarcat este faptul Ferdinand a utilizat,ca o foarte important& pentru triumful politicii sale, propaganda. foarte

de adunat räspindit a permis crearea in regat a opiniei Teruel va cedala presiunile regalitápi, ce a negativ rezistenta din alte zone.

214

www.digibuc.ro

Ultimele documente ale volumului rezultatul imediat al triumfului regal: crestereaapaiatului represiv, cresterea personalului diferite investigatii, incorporarea masiväa functionarilor castilieni posturile fundamentale, instructiunile din ce in ce mai centraliza-

transmise organelor locale, activitatea unei masinärii dotate deja intreagasa obiectivele. lntr-un timp foarte scurt s-a

in restul oraselor aragoneze, ar fi Huesca, Calatayud, Barbastro, etc.ASa-numitele autodafeuri, confisarile de bunuri, macabrele ceremonii ale incine-rätii cadavrelor celor condamnati moarte au inceput groa/a repulsiaprintre locuitorii regatului.

Din toate cele expuse aici se poate trage documentele in acestvolürn, printre cele mai importante acest gen, permit,

noi imagini asupra spaniole, in general, asupra celei aragoneze, inspecial. Studiul introductiv al lui Sesma tocmai misiune poate,cea mai interesantä inchciere a sa este inchizitia a fost in primul rind dinmotive politice nu religioase, religia in acea epoca rolul unei ideologii menitä

politice interne ale monarhiei spaniole.Denize

* Su poca Zaragoza, 1986, 479 p.

Lucrarea pe care dorim o cititorilor din tara in rindurile cereprezintä o culegere de comunicAri prezentate Congresului national

Su época y su escuela, congres care a avut - cu a 400de de la nioartea marelui istoric aragonez, precum de la niversitritii din

- intre 16 21 mai 1983.Volumul cuprinde sectiuni, prima aceea a comuniarilor caracter general

asupra vietii lui Zurita, precum asupra situatiei de ansamblu a secolulXVI (p. 131).

Angel Canellas viata activitatea lui Zurita,sale lucr&ri probleme care le analiza acestora, Fernando Solano se

la sa la ideologia sa, la lumea in care a tráit la destinul salein care au urmat.

UrmAtoarele se la situatia a Spaniei in lui Zurita.V. Pérez Moreda aduce in discutie problemele demografice, se opermanent& toatá aceastä perioada, dar gertnenii care au dus la präbu-secolul J. Torras Elias se la economia castilianä de agricul-

Criza acestei ramuri, 1570- 1580, expansiunii seculare acastiliene ea a fost determinat& de mai multi factori printre care: cheltuielile tot

mai mari ale coroanci, fiscalitatea care a inhibat sectoarele productive, crestereaneproductive, parazitare. La Bartolomé analizind societatea

scoate in principalele inegalitAti care aceasta era confruntatä. opiniasa,sint patru tipuri de miirimea populatiei, care impune o anumitä structur&nomic& si conditia juridia, originea si situatia economica.

P. Molas Ribalta problematica sistemului politic spaniol, scotind infactorii care au contribuit la unificarea dinastic& a principalele directii ale politicii interne

externe a Regilor Catolici. Cultura spaniolä este subiectul lui M. Fer-care analizeze cit de mult lipseste o monografie major& acest domeniu,

precum care au elaborarea istorii a culturii spanioleepoca moderná. Pentru autor, cultura ca un fenomen social a cárui valo-

rizare este necesar se cadrul propriului context. ce aceastäeste E. 13alaguer Perigüell care se de raportul dintre factorii sociali activitatea

stiintificá din Spania. El societatea spaniolä din secolul XVI componentaa organizárii stiintifice se sprijiná institutii fundamentale: puterea cea

in timp ce componenta se bazeze pe nobilime, dareste pierdere teren.

rmätoarele sectiuni, intitulate Zurita (p. 137- 156) Scoala lui Zurita (p. 159-189), se direct de opera rnarelui istoric, prccum de influenta sa asupra istoriografieispaniole ulterioare. Astfel, Maria Isabel Artur analizeaza un izvor foarte important, folosit de

Zurita, El nobiliario de Aragón, compus de Pedro Garcés de in1397. L. Salabert Fabiani se la imaginea Frantei francezilor aparein principala lucrare a lui Anales la A;agón. Fiind cronicar el estepreocupat de obiectivitatea afirmatiilor sale, lucru care este ialabil important

al Spaniei Franta. Accentele, uneori mai entice, la adresa politicii francezenu vin in contradictie afirmatie.

Sectiunea urmátoare, cea de a 1V-a, se la citeva aspecte demografice ale societritiispaniole (p. 193-231) comunicdri. In prima dintre acestea, M. Alfonso

215

www.digibuc.ro

se Sevillei inconjuratoare,urnea a a agrare,

a nivelului de viata, o expansiune importanta. Astfel, 1588 orasu1avea 150 000 de locuitori, provincie 576 000, 1591 se manifeste

unui declin toate planurile. Cea doua conninicare, a luia Caracena Extremadura,

XIX. Concluzia autorului este de aici cunoaste oXVI, dar epidemia de ciumä care se la 1597 inceputuldeclin dernografic constant.

Sectiunea a V-a a are vedere a Spaniei secolului XVI,(p. 235-279). Entique Mut aduce in aspectele deinogra-

fice ale Olot se o crestere a in sec.de la 500 la 000 de din punct de vedere economic este chscutie

tratatul de la ianuarie 1 locuitorii tirguluidin ce raporturile economice dintre populatia ceaexistente in te ale R. Ferrero Mico se de veniturile municipale alein prima a secolului XVI aspecte principale: referitor laorganizarea a veniturilor cheltuielilor, cel de al privire la cornpozitiaoligarhiei municipale care domina finantele. Concluzia sa estesint intim legate una de J. Zorraquino problematica schirnburilor

cliutre Aragon si Franta, acestor relatii se afla exportul aragonezde francez o pentru extragerea deJ. Pla Alberola se de analiza rentelor nobiliare din zona cuprinsä Valencia,

masiv de rnorisci. Aceste venituri slat stabile in secolul XVI, dar scad brusc1609, anul Evolutia la Zaragoza 1525 este analizatade Pilar Gay care preturilor cereale la materialele de

nu este de o crestere corespunzatoare a salariilor zilierilor din agriculturaconstructii, care nu se alte categorii sociale ca medicii, avocatii etc. Este vor-

de fapt un inflationist, principale victime categoriilesarace ale salariatc.

Societatea din secolul XVI subiectul celei sasea a volu-mului (p. 283-337). L. Salabert Fabiani se lupta dintre Spania

Franta despre apare ea in societatea a vrernii. Elliteratura critic. mai jefuirea oraselor, chiar a,tunci acest lucru estede trupele Dar, contrapone pe spanioli, exponenti ai

imperiului exponenti ai irnperiului care nu au nimicdrepturile celor Populatia a orasului

ea din din 1534, analizata Clara. Acest recensamintprincipalele ale unei societati a activitate se

soará in trei productia alimentara, ocupau dina orasului. Contractele de ale 12 constituie terna

lui Maria Crenades Grian. Aceste contracte, autoarei, au fosto modalitatede a sclavia, ele la inceputul. secolultd XX. De asemenea, bazaacestor contracte analizat mecanismul de a bresleior, mecanism care, nu

se va men tine in secolul XIX.studiu deosebit de interesant este realizat Vicente Gil referitop la

prezenta in societatea 1526 1598, luindu-se ca model asezareaCastelló de la Plana. Autorul modul de penetrare a culturiiin societatea caracteristicile mediilor culturale oficiale publice posesia caindicator posibil al cititorilor, principale ale circuitului comercial al.De asemenea, propune analizeze intelectuale reflectate fondurile bibliograficeale biblioteci ce pot astfel curentele de gindireerasmiana, reformista si contrareformista.

Sectiunea urmatoare, a (p. 341-380), abordeaza problemele politicii internespauiole din epoca vedere. M. Torras i face o interesanta investigatie asuprasistemulni electoral municipal acest sistem a introdus pentrua cooptarea de a se oligarhiei municipale de a dobindi rnonopolulputerii. treptat el a fie manipulat de pe cale,

controlul asupra M. Arroyas Serrano analizeaza acelasinumai in cazul orasului Castellón. Pérez de Tudela se asupra negocierilor din 15281533 dintre orasele Carol Quintul, ultimele efecte aledin 1521- 1523, Gil problema carebeneficiau uni spaniole, Miranda la concluziade la Zaragoza, din 1504, a rezultatul direct al foametei de politicape care Catolici o acorn.

216

www.digibuc.ro

Ultimele sectiuni ale volumului la cultura si la stiinta tehnicadin XVI (p. 383-474). F. y se ocupa Joan, din

principahi corespondenti ai lui Zurita, G. Alzuria asupra manierei in careXVI s-a reflectat istoriografia ideologia din deceniul 1940- 1950, Josefina MateuIbars eviclenta activitatea a viceregelui aragonez Artal Alagón, DoloresMateo Ibras Carol Quintul, cit Filip al incurajat dezvoltarea arhivelor,precum si redactarea.unor importante inventarii - printre care celebrol Libro de

Real Pilar Gay Molins cultura zaragozand din intervalul 1500 -1525, Maria Carmen opreste asupro promisiunii acordate spitalului Santa

din Barcelona a deschide un care completeze veniturile, Manuel CapelMargarito se opreste asupra lui Ambrosio de Morales dintre cei mai renu-miti istorici contemporani Zurita, care a introdus istoricä noi ar fimonedele, inscriptiile descoperirile arheologice , . Luis Portillo räspindirea

cbrtii aragoneze la Sevilla, oras o cultura jar M. Garcia Iberni abordeazdfenomenul hi Zaragoza secolului XVI. fine, in volum,cea lui Carmen Gómez se la ingineri din Zaragoza, autoarea considerind

se o mare artä,In ansamblu, nu toate shit de lucrarea

pe care ne-am permisiunea o pe cititorilor din tarao Ea marcheazä un de al cercetärii istorice spaniole con-temporane, cuprinde cele noiinvestigatii aborcläri ale istoriei spaniole din secolul XVI,

o privire asupra Aragonului. Se constata, de marea varietate amelor in Pe personalitatea, activitatea influenta care Zurita a avut-oasupra istoriografiei spaniole, chiar si in nostru, sint abordate aspectele economiceisociale, politice si culturale, cele clemografice si de mentalitate specifice vremii marelui istoric.In concluzie, o carte interesanta care in stadiul actual al cercetdrii istoricespaniole, precum problemele

Eugcn

SINAN ÇAVU Tarih-i ve orName, Alas Basimevi, Istanbul, 4 1 p. + 143 coli (a b) cu 32 miniaturi4

ultimii baza privind politica occidentalá a lui Süleyrnan Kanuni(Legislatorul) s-a considerabil Un aparte aceastä realizare, in izvoa-

narative, detine cronica intitulatä ) siBelgrad care in original titulatura: Feth-i ve

Usturgon ve Istoni-Belgrad. Autorul a martor ocular la campania vesticá desultanul Siileyman in 1543, Tarih-i . unica lucrare ce nareazá aniánuntime

neapeptatá expeditie.editie facsimilatk de lux, a cronicii lui Sinan nu se datoreazá

de istorie turck ci Ministerului siTurismului, din care motiv prefata paragrafelecare preced textul facsimilat al cronicii, referitoare la viata cronicarului (p. 12- 13),

Süleyman Märetul lumea occidentala (p. 13- 17), prezentarea continutului (p.18-35) bibliografia sumare. Actuala editie este una cu transhteratieducere. conditiile grafice deosebite faptul autorul a folosit o scriere de

clare semne diacritice faciliteazä speciahstilor.Aláturi de faptul a contemporan Süleyman se cunosc prea date

despre viata activitatea cronicarului Muradi Sinan se datoreazä

Ne la seria de documente interesind istoria române editate de Anton C.Die Schreiben des an Karl V., Ferdinand I. Maximilian

II., Text bd.: Transkriptionem Dbersetzungen, Tafel bd. Fakisimile, Teil I, Wien, 198336 de firmane si ), a doua Claudia Römer, Die

Schreibens des an Vasallcn, Beamte un dRichtcr demHans-Hof-und Transkriptionem Wien, 1986

46 de in rnajoritate adresate principilor si nobililor din Transilvania,beylerbeiului din Buda, sancakbeilor din Timisoara, Buda, Mchacs, etc.,care totalitate partea a a volumului). Mentionärn utilizarea acestordocumente este de folosirea in prealabil a recenziilor intregitoare elaborate deOrhan Cökyay fetihnamesi in Tarih ve Toplum", 1984,nr. 5), de V L. Ménage (On the of xteenth - century Ottoman

Bulletin of the School Of Oriental And African Studies", vol. XLVIII, 2,p. 283- de Ilber Ortvylf in Tarih

ve ' nr. 12).

217

www.digibuc.ro

in cuprinsul color ale Gasavat-i- nu a nici o Ambele au fost traduse in

de muftiul b. AliManuscrisul original al Hayreddin (Cuceririle lui Hayredain Pasa) - care

cuprinde o relatare intoctnitá de chiar corsar otoman. a tuturor operatiilor sale mari-time nu s-a Dar s-au azi in biblioteci din Paris,

Vatican. Din cunosc 4 copii conservate la Bibliotecadin Paris (Ancien Fonds Turc, nr. 75), la Biblioteca din (copia nr. 003),Biblioteca National& (Millet) din Istanbul, sectiunea Sadrazam Hekimoglu Ali Pasa (nr. 700

numai 65 coli folio) Biblioteca Palatului Topkapi, sectiunea Hazine (nr. 1608).Editia de la Topkapi 146 coli folio, ilustrattcu

frumoase miniaturi care nu confine, ca si celelalte copii, nici o asupra perioadeiscrierii copierii.

Cronica Tdrih-i Feth-i ve ve Istoni-Bclgrad a elaborat& de MuradiSinan din marelui vizir Damat Pasa (T. Y. Baslagicindan mina-nimiza kadar Istanbul, 1965, vol. 7, p. 68). croniciiprezentare al amfibii din la mijlocie cursul anului1543 ipoteza Sivan este Muradcunoscut corsar otoman, beneficiarul final al operei este de floteiamiralul Hayreddin Barbarosa. Faptul autorul nu stilul bombastic -teristic cronicarilor instruiti teologice ) - dominat samilitará - in special - poate fi argument in acest sens.specific& militarilor - autorul exactitate inventarul cucerite,

adincimea a transeelor, diniensiunile podurilor construite,real participanti la ascdii al celor cázuti in luptá utilizarca, uneoriobositoare, a numeroase (de sorginte persanä care cronica de

sfera traditional& a cronisticii din secolul Descrierimanifeste in utilizarea exagerarea elogiilor dau lucrärii un caracter de in carefirul evenimential este de fortate.

Cronica evenimentele politice militare din otoman lumea medie-dispuse cronologic intre august 1542 septembrie 1543. opinia cronicarului,a lui Süleyman Kanuni, la putin timp din 1541 otomanii aveau

probleme diferite Orient, a fost determinatá de atacurile continui din partea la gra-de insistentele Frantei care dorea presiunea

lui spaniolo-german printr-o interventie combinatá. Firul cronologic este segmentat peplanuri: in terestru, compania de sultan debuteazA la 17 noiembrie 1542;

data la care Kanuni páräseste Istanbulul spre Edirne de iernare),va ajunge o calätorie de etape ) (fol. 9 a - 10 a) - beylerbeiul

Ahmed Pasa aflindu-se deja dispozitiv inaintat dincolo de Szegedin (fol. 7 a - 8 a) -,in maritim expeditia incepe la 13 aprilie 1543, amiralul Barbarosa din Istanbul100 nave in sprijinul regelui (fol. 16 b). intre fol. 16 b - 36 b prezentate

actiunile otontane: asedierea mior porturi spantole, sosirea la Toulon, initia-tivele lui Barbarosa pentru realizarea unui atac combinat trupele de uscat franceze, asediul

Nisa (esuat interventiei inoportune a francezilor) flotei la Toulon.un segment terestru in care sub forma unui jurnal de campanie sint prezentate

etapele (inenzil parcurse de armata imperial5 mäsurile militare, administrative judiciareadoptate de in diverse locuri. de campament. Astfel se parcurg distantele: Edirne -Fili-be (Plovdiv) - in 7 un popas in intervalul 29 aprate - 8 sosircatrupelor anatoliene beylerbeiul Anatoliei, Pasa) (fol. 37 a - -Sofia - tot in 7 etape (drum parcurs 9 - 14 mai 1543) (fol. 46 b - 47 b); Sofia --cimpia de la in 6 etape (in ultima s-a doar 2 zile: 24-25 mai) (fol.50 b - 53 b); h 30 mai a trecut Morava; la 12 iunie a traversat spre

Indreptindu-se spre Belgrad; la 22 iunie, capturarea unor asediupredare condition este primit o militará pe din

67 a - 69 b). de la Belgrad la cetatea Valpo (asediatl mai mult timp), in

2 prima a lui (ultima Gazavtve Hayreddin, Cezayir, 1934) au fost fácute numeroase Les Deux Exploits de

et Khair-E.ddin, Paris, 1831; S. Rang, F. Denis, Fondation de la régence d'Alger,Histoire de Barberousses, Chroniqauc Arabe du XVIe Expedition de Charles-Quint, 2 vol.,Paris, 1837; G. Luidigi Alcamora, vita e la storia di Barbarossa, 2 vol., Palermo,1884-1886; L. Gomara, Cronica dc Los B Madrid, 1854.

H. G. Yurdaydin, singurului articol despre viata opera cronicaruluive Eierleri (Muradi operele sale), in Belleten", vol. XXVII,

nr. 107, 1963, p. 453-466) nu identitate.

218

www.digibuc.ro

fata sultanul ajunge 24 corpul principal armat a parcurs 13 etape (fol. 70 a -73 a). Cu capturarea beylerbeii Anatoliei, diversisancakbei desemnati pentru construirea podurilor peste flu spre

al artileriei grele ceatile cucerite. La 30 iunie era total urmaunor atacuri succesive la care au participat crinleeni de Ahrned Ghirai,hanului, cetatea s-a predat '76 a - 1 b). Sultanul a intrat la Buda la 13 1543un de 10 (fol. 82a), pregátind aici planul pentru capturarea ce avea opozitie deosebitá. Asediul final al acestei cetáti, la care a participat sultanul

care a durat intre 25 - 8 august 1543 (fol. 90 b - 107 b), este descris detahu.primirea polon in la 15 august s-a. indreptat spre cetatea Tata,care a capitulat 110 - b). Armata s-a iiidreptat

spre cetatea - Belgrad Alba Regia). La 1 august s-acucerire adinci pentru surparea zidurilor. in

urma atacurilor din 26 28 august este cetatea. fortele crestine inter-care compuneau garnizoana retragindu-se in fortaretele interioare (fol. b

126 a). Sultana a inteles era imposibila datorita de carepuma inamicul. Descrierea asediului este de citeva paragrafe referitoare lanile lui Barbarosa pe coastele Frantei la succesele din dobindite corsarul

(acesta sprijin spaniol recapturase Tunisul din lui Barbarosa) de Spania, caredobindise La Gouletta (fol. 129 a - 131 b). Pentru coordonarea terestre (otomano-franceze) cele maritime, este trimis Franta emisarul Yunus, care a avut o regelein apoi s-a la Toulon Barbarosa (fol. 132 a - 135 b). Atacurile violentedin de 31 august si 1 septembrie, sob focul precis al artileriei grele otomane, aupecetluit destinul Székesfehérvar (Alba Regia) (fol. 137 a - 142 a), garnizoana din ceta-tea interioarä aman care implica conservarea vietii, averii nedistrugerea cetatii),predare acceptat& de sultan la 2 septembrie 1543 142 b - 143 b).

special& paragrafui in care se sosirea tabära sultanului -la Nis, la inceputul ultimei decade a mai 3 -a unor emisari moldoveni aduceaudaruri tributul trimise de voievodul din Kara Bogdan ), despre careautorul refuzase anterior se autoritätii sultanale (fol. 53 a).

Derularea a campaniei este suplimentatá de cronicar informarii sosite insultanului din orientale ale Imperiului otoman. Chiar de declansarea aexpeditiei o trimiterea specialisti pentru construirea unor poduri pesi Dunäre, i-a másuri pentru orientale, uncle Persiaastepta momentul prielnic pentru a ataca. Ramazanolu beylerbeiul Karamaniei,este transferat cu suplimentare in provincia (Damasc), Pasa, renumitbeilerbei, in Kastamonu cu sarcina de a organiza un de inväluire conducAtorului

din Irakului a - 16 a). in perioada care s-a la3), aici au sosit despre atacul portnghez din Aden, Zabid si Yemen

riposta organizatà de Abdurrahman Bey, sancakbeiul din Aden 45 a 46 a). Laceputul lunii iunie, in vreme ce flota dunärean& sub comanda sancakbeiului din Silistra, MehmedBey, transporta la Buda, a informatii din partea lui Ayas Pasa, sancak-beiul din Bagdad despre incursiunile safavizilor (kizilbasi) in teritoriul otornan (fol. 59 a - 59b).

Autorul celor 32 de miniaturi si al härtilor colorate nu este indicat. chiarsimilitudini in stil cu miniaturile incluse in Menazil-i lrakeyn (Etapele ráz-boiului Irakul) apartinind lui Nasuh opinia acesta este autorul celordin Tarih-i

Pienaru

HENRI WEBER, A travers le tome II, Histoire des Paris, 1986, 286 p.

istoricului francez Henri A travers le tome II, Histoiredes idées, se constituie ca un ciclu de articole publicate in perioada 1964- 1983, in reviste despecialitate franceze, engleze italiene.

Este o lucrare extrem de bogatá, concentratk in ce pri-cuprinsul - 15 articole inserate in 286 p. - mai ales continutul.

Pentru editia de lux care permite compararea, vezi (Matrakçi), Beyan-indzil-i sefer-i Irakeyn-i sultan Süleyman han, editie facsimilatä, prefatkintroducere, note,

traducere de H. G. Yurdaydin, Ankara, 1976, 307 p. 109 coli folii (a b) cu o

H. G. Yurdaydin, Matrakçi Nasdh'un 2 yeni eseri noi minia-uri ale lui Nasuh Matrakçi), in Belleten", vol. XXVIII, nr. 1964, p. 229-233.

219

www.digibuc.ro

subtilul este rorba foartedetaliatá a principalelor idei curente din Europa in din Franta,

probleme filozofie, teologie, rnentalitate socio-politica.comentate unor de ai Umanismuluilet, Poggio Braciolini, Bonaventure Des Periers, Jaques Tahureau, La Boétie, Erasm

din Rotterdam, Jean Bodin, Claude Michel Montaigne, Marsillio Nicoolo6,Machiavelli.

a pretentia de a face un comen'tario al cä,rtii, expune indintre aceste idei intr-o parte din volurnului.

primul capitol, intitulat Renaskre(1525-1550), se terrnenii fundamentali ai ideologiei veacului altere, Reforma,

Se porneste de la prezentarea originii comune a Urnanismului, Renasterii si Re-formei in transformärile productive, care s-au fácut sirntite in secolul al XIV-leaItalia in urmätoarele Germania, Spania

Dezvoltarca impetuoasä a industriilor minierä, a tiparului, comertului navi-gatiei au impulsionat burghezia industrialá aspire la un rol politicconsiderabil. Pentru aceasta, ea o ideologic proprie, diametral celeiclericale: Umanismul - conform definitiei lui Eugenio Garin - este ogogie aflatá la marilor negustori, a politico-diplomatic, care Substituiespecializärilor in medicinä teologie o criticatextelor". Weber vede la lui in efortul psihologic istoric intreprins inmeniul restaurärii textelor expresiei elegante elocvente, a unei morale con-crete a unor reguli practice, din textele in sine.

Renasterea, la rindul ei, absoarbe toate aceste elemente, exaltarea individualäa sau bucuriei de a

La umanistii au avut un aport sustinut la nu ca unrezultat al crize sociale, ca o cristalizare aspiratä nationale. Mai

de morala legatä. de penitenta asupra propriilor greseli, asalvare consta in credintá in Dumnezeu, moralä care socotea celebra-rea bärbatulni sau drept de moarte Renasterii, ei au datrepede Nu numai cä poezia arta Renasterii, sträbätute de platonism petrarchism,se de austeritatea Reformei, dar omul' Renasterii se deosebea radical deomul prin spirit critic iscutit, la negarca credintei, prin gustul pentrupläcere dragostea glorie.

intitulat lui Etienne o succintä pre-zentare vieti a umanistului - la Orleans, studiind succesiv la Paris,Padova, Toulouse, petrecindu-si anii cci mai fecunzi la Lyon (1534 - 1544)ars pe rug -, se trece la analiza principalei sale Comentariile un dictionar al limbiilatine, o culegere citate.

Spre deogebire unii distinsi precurn Erasm din Rotterdam, Guillaumesau François Rabelais, Dolet a refuzat intelepciunii anticilor mesajul evan-

ghelic.de blind, binevoitor, la fel ca ita-

el face elogiul literelor umaniste - humaniores - opunindu-le studiile de dreptsi medicinä, care au o finalitate lucrativä. Astfel, literele in ele

restul disciplinelor au nevoie de ele pentru a se dervolta.Umanistul acordà o dcosebitä consideratä un privilegie alomencsti culturii, prin extensia se produce o reinnoire a

umane. El nu multumi numai cu observatiile teoretice personale ci, din contrá, se vaconving5, I ca politica succesele sale militare se datoreazA dezvol-

tärii literelor, prin iransmiterea se aduc statului imense servicii. po-zitie contra atacerilor intreprinse de Sorbona impotriva umanistilor, Dolet, disputa sa cuErasm - sustinätor fervent al limbii latine pentru limba vorbith de popor, o

vie,Un alt capitol al lucrärii se la culegerile glume anecdote Les

rolul ridicarea a poporului. Sint enumerate luate discutieFaceties-urile lui Poggio Braciolini (1438- 1452), Heinrich Bebel (Bebelius - 1506) sfirsitBonaventure des Periers, asupra ultimelor insistindu-se in mod deosebit. Autorii, neurmärindalt scop decit a destinderii, adevärati maestri mecanismelor

exemplul unor demni predecesori precum Cicero Quintilian, revendicaujustetea drepturilor culturale In fata ironizau Scolastica, vehement bise-rica toatä complexitatea sale: acumularea.de beneficii pe cái nelegale, vinderea indulgentelor profit financiar rezultat din

operatic. arta a procedeelor psihologic social

220

www.digibuc.ro

zugrävind o contribuind la elevarea umane Face-ties-urile au serrit drept model Margueritei de si lui François Rabelais.

capitolul analizate alcatuite de poetul Jacquesal vietii (1554-1555), la de 27-28 sub dublul aspect: sa-

tiic Primul dialog Cymbalum este o dragostea darreferitor la anumite categorii sociale: de la curte, justitiei, medicii. M2-lea dialog Propos un atac la adresa astrologiei.

Metoda lui Tahureau nu este altceva instruirea prin glumä Apropiindu-sesavoarea pitoreasca a limbii de Rabelais, Nöel du Fail Bona des

Periers, dialogurile Jacques o foarte agreabila, preparindeseului ca gen literar, reprezentat cu cinste de Michel de Montaigne.Referitor la lui Montaigne, ne-am oprit putin studiului intitulat Mon-

toigne de plecare filosofia stoicilor, deZenon continuatil mai de Cicero, Montaigne, in ale sale vede naturaputerea care lumea - noastra, legea universalk

instingul animal si mai mult sau mai constiinta umankNatura in cóncluzie conceputa drept o ordine, un ansamblu legi constante.

Exista in acelasi timp posibilitatea ca, nemaifiind sub aspectul unei totalitätiexistente, natura drept o normä, o universala', conduita vii.

in continuare definitia naturalului, de autorul Eseurilor": tot ce estenecesar vietii noastre, ce ne face ce gäsirn mai mult mai putin definit la animal,

din popor orn primitiv, ce este cornis spontan constringere. firesti, astfel,atacurile incercari de limitare a placerilor legitime.

Criteriul esential al legii naturale este universalitatea ei - afirma hotärit Montaigne.Afirmatie dar in umbra ei umanistul in continuare a 2-a naturk con-

prin locul ocupat, prin in cadrul medievale, estetuma (la coutume"), care, arbitrara, nejustificata devine un ghid comod

conduits, a vietii noastre, precum. pentru sociale politice.un Montaigne contradictoriu, conservator in esentk revolutionar analiza

sa inincheierea prezentdrii credem este necesar ceva mai

asupra studiilor La de opozitie Jeanregald.

Opera de baza a lui La Boétie, Discurs despre servitutea (Discours sur leserpitude volontaire), a fost minutios de Joseph Louis Delasuelle.care au sesizat atit influenta anticilor Herodot, Plutarh, Tacit, Xenofon, Aristotel, Cicero, cit

umanistii italieni) in mod deosebit cu Machiavelli.lucrare, nu i se cea mai atentie opozitiei popor-tiran, de

Platon, Xenofon, Aristotel, Toma D'Aquino. ultirnii doi, s-auFrancesco Petrarca Leonardo Bruni, se impotriva tiraniei, apologia fiea republicii, fie a printului in lui Erasm din Rotterdam regele tre-buie dea de intelepciune, beneficlind de o educatie si totodata,

scriitorul politic Claude Seyssel in lucrarea-i La Grande Monarchic de France (1.529)apologia monarhiei, antimonarhismul sentimentul libertätii don' elemente fun-

damentale ale lui La Boétie, fondate pe ratiune, opuse puterii individuale.Astfel, pe de animal este fundamentul politice carese pe fraternitate.

Toma d'Aquino cartea a III-a din De Regimine prinoipium se sprijinä petotel Augustin pentru a necesitatea ierarhii sociale, suportul inonarhiei nuera natura, La Boétie face din libertate expresia a naturia. Toma d'A-quino echivaleazá autoritatea asupra fiilor cea a monarhului asupra supusilor, LaBoétie conformitate cu drepturile naturale, pe

supusi ratiunii, dar servi aiPentru La ca pentru u,nanistii florentini, constitutio-este asociat de a o cu invadatorilor. timp

ce, inspirindu-se din Plutarh, La Boétie vede pe principi colosi picioarele deflati pe punctul de a se libertatea, cutume legi anacronice, este ostare de fapt de drept, universal valabilä.

Ridicindu-se deasupra limitelor momentului, La Boétie, excelentá modern ,a väzut mai Claude Seyssel sau Jean Bodin, prizonieri ai monarhiei temperatede legi; a statul nou, liber, forma de guvernamint republica.

Studiul final de care ne se intituleaza: Jean regalci. Färäde Jean poate fi considerat teoreticianul mai autorizat al monarhiei

absolute. a doua a veacului al XVI-lea, opera considerata capitall. a

221

www.digibuc.ro

lui Bodin La Republique, in 1575-1576 cuprinzind peste pagini,munca a autorului de in arhivde spre foarte bine

cutumiar si dreptul roman.La ca Claude Seyssel - autor amintit anterior - Jean Bodin abso-

lutismul monarhic pe conceptul universal al suveranitOtii. Absolutä drepturi, monarhia vafi fapt printr-un anumit de uzaute, precum prin respectul legilor simoralei universale. celor doi autori de a superioritateamului rnonarhic asupra celor democratic mai exact a monarhiei franceze asuprarepublicilor Luind atitudine impotriva lui Bodin sustine

in timp ce monarhia trebuie se pe respectul legilor naturale ale lui Dumnezen,stabilitatea regale o existenta institutiilor si incadrarea sistem

juridic precis.Epi.stola lui Guy du Faur de Pibrac (1579) el in esentO con-

ceptia: intArirea autoritgtii regale pentru fiecare a unui minimum ne-cesar de libertate garantie financiarg

Teoria asupra monarhiei absolute se pe credinta in Dumnezeu in na-- Bodin - este creat de puterea de a comanda, putere care reuneste inaceleasi fie este despre aristocratie, democratic sau rnonarhie, executivul, le-gislativul juridicul. Caracterul indivizibil al suveranitOtii i-a permis luiteoria guvernArilor mixte, de Aristotel sustinutg de Polybios Cicero, pentru asustine superioritatea regimului monarhic.

Democratia - conform afirmatiilor autorului - poate natu-rale, dar egahtate este himerick ea neputindu-se realiza decit prin comunitatea bunu-

pärninturilor, vointei lui Dumnezeu. La ei,tocratia ca regim politic are aceleasi inconveniente: multi senioridetermin& rivalitatea factiuni care are drept rezultat rázboiul civil. exemplele nu

democratia ateniang, republica - antichitate, orasele-republici italiene,cantoanele elvetiene - in veacul al XVI-lea.

Tuturor care egalitatea este naturalg, Bodin le rAspundea prinmentul de care se servea si Aristotel lucrarea sa Politica, pentru a justifica sclavajul:tura a dat unei categorii de oameni forta spiritului pentru a comanda alteia fortapentru a fi execute ordinele primite de la prima. Pentru a atasa principiulnarhic naturii, este identificatg autoritatea monarhului asupra autoritatealui asupra fiilor, cu autoritatea lui asupra credinciosilor. In concluzie, Dumnezeu,

monarhul ar reprezenta trei aspecte alesustine in continuare teza conform pentru suveranitatea fie indi-

deci monarhia ea nu trebuie de puterea unei Refe-astfel la Generale la care de a participat,

nare poate solicite pe propuneri spre aprobare sau respin-gere. Principele - consider& politologul - nu este supus legii deoarece se la originea

legi. Logica suveranitOtii determing pe autor considere inferioarA oncea monarhiei, care se apropie, in mod evident, de aristocratie.

totusi, spre final, Bodin categoric intransigent devine mai culant, maiEl ideea contractului mutual supusi, care reciproc ambele

nici una neputind contraveni celeilalte, aceasta regeleobligat respecte cuvintul dat supusilor. Este vestita a social a iluministi-

francezi, in special de Jean Jacques Rousseau, care iatá cedepArtate are.

an, 1579, Jean Bodin publica lucrarea Vindiciae contra Tyrannos, in carenotiunea de contract, puterea rezultatul unui dublu contract: monarh-

popor monarh-Dumnezeu. Din acest fapt, claritate monarhul, fie el absolut,nu poate impune noi impozite supusilor consimtgmintul Statelor Generale.

in viziunea lui Jean Bodin, autoritatea mentine caracterul ei sacru,contribuind in acelasi timp la laicizarea treptatg, dar a acestei sacralitOti, rolulnarhului constind esentialmente in mentinerea societate armonierespectind diferentele de dar un transfer progresiv de la o la alta.

Jean Bodin, a doua a veacului al deabsolutism monarhic - nu Franta al 111-lea), dar Europa (Fillip al II-leain Spania, Elisabeta I Anglia, Ivan al Rusia)-, pozitia sa social-politic&

putea cum am chiar decontemporanii &dim numai la La Boétie. Cu toate carentele unei astfel de ideo-logii, am final, sustinind teza renumitului contract social", traditionalismul rigidal autorului face unei supape de deschidere spre lumea a monar-

aceste studii, considerAm nu mimai Weber a reusit relief princi-palele idei mentalitAti ale veaculut al XVI-lea Occidentul medieval, dar a evidentiat

www.digibuc.ro

atit latura progresist& cit pe cea refractark traditionalistä. Se desprinde astfelreprezentantilor Umanismului din secolul al XVI-lea de a se elibera din ca-

mentalitätii social-politice de cultura feudalo-clericalk dominati de scolastickacelasi timp, limitele acestora de gindire actiune, limite datorate fireste atmosferei,

in care au

Andrei

V. E. Rossija i evropejskie severnoj (1697-1710 ), Leningrad,Edit. Nauka, 1987, 296 p.

Aláturi de conflictul International pentru succesiunea la tronul Spaniei, nordica reprezentat din evenimentele majore ale politicii europene de la inceputul secolului alXVIII-lea. poate in ansamblu aprecia consecintele sale el a adus serioasebari in raportul de forte al continentului.

Subiectul fireste, nu este nou in litcratura de specialitate din fosta URSS. in 1958cunoscutul sovietic acad. E. V. publicase monografia consacrat& episoduluiistoric caua, care, desi sporirii a volurnului informational,

pästreaiä totusi nealterate valoa re analiza a 1ulterior istoriografia. sovietick printr-o serie contributii meritorii a aprofundat

diferite aspecte ale fenomenului istoric amintit, baia documentar4 acercet&rii.

Lucrarea asupra ne oprim pe scurt in cele ce bazindu-se pe odocumentar& mult comparativ cu cea a predecesorilor ofere o

ziune nu atit asupra confruntárii militare ruso-suedeze in amintitul rázboi,asupra meandrelor diplomatice care au caracterizat primii zece ai räzboiului, a

textului international care acesta s-a in fine asupra victoriei ruse de la Poltava(8 1709) a numeroaselor consecinte decurs de aici. atingerea scop,pe lucrárile predecesorilor sái amintiti mai sus ca literatura de specialitatesi V. E. Vozgrin a utilizat un vast material inedit provenit Arhiva deStat pentru Acte Vechi din Moscova (T.G.A.D.A.), arhiva Sectiei din Leningrad a Institutuluide istorie a URSS, precum date culese din fondurile arhivelor de stat suedeze cele aledepartamentului de al Cancelariei germane. Pe bazá, cercetátorulamintit a reusit reliefarea unui izbutit tablou al relatiilor internationale epocii, cu accentulpus evident pe atitudinea principalelor puteri implicate in conflictul nordic, cu deosebire pecea a Rusiei lui Petru Mare. subliniazá la inceputul secolului XVIII, diploma-tia in lupta sa pentru suprematia asupra Baltice concepea crearea unei puternice

de antisuedeze care Curlanda, Prusia, Polonia, Saxonia Dane-marca. Din acest punct de vedere evaluarea monografiei pare judicioasá: politica aRusiei odatá aceastá viziune depäseste caracterul regional de atunci,o dimensiune european& un continut mult mai global. Pe de acest plan al diplo-

lui Petru I, putin primul deceniu al räzboiului, nu a putut fi pe deplintuit; aliatii au suferit o serie grele Danemarca la 1700 (Traiendal), rusii la Narva(1703) etc.

In timp, se evidentiaz& in monografie, in planul relatiilor internationale incepeteren noua a echilibrului (balance of power ), pe ideea

mentinerii unor relatii pasnice principalele puteri europene de numerostoamenii politici ai continentului. infocat al noii strategii devine, firesc,

Anglia, avind in vedere ea, maritimk necesitatea mentinerii echilibrului eracerutá nu numai de cerintele propagandei oficiale, dar interesele sale reale. Nutor, perioadei analizate in lucrare, ambasadorul englez la Haga, Stafford, scriametropoll (august 1709): Natural Anglia nu va pierde. Suediei scad puterile seprábuseste. Esential pentru influenta englezá este ea (Anglia - unlibru apropiat puterile maritime" In instantä, se in monografie,suveranul rus nu era ostil unui asemenea concept, el fond oa Suediei, pe care o considera totusi ca un pretios factor de contrapondere in nordul con-tinentului de tendintele de veleitate

E. V. Tarlé, Severnaia voina i na Moscova, 1958.2 A. P. Glagoleva, Russo-tureckie otnosenia Poltavskim srajeniem, in Poltava, Mos-

cova, 1959; A. V. Florovskij, Poltavi do Is istorii rusko-avstriiskih otnosenij 1709 -Praga, 1971; L. A. Nikiforov, Rossia sisteme evropeiskih derjav, Rossija period

reform Petra I, Moscova, 1973.I. Lisk, The Struggle for supremacy in the Baltic 1600 -1725 , London, 1967, p. 22-23.

223

www.digibuc.ro

lucrare este destul de nuantat evolutia evenimentelor politice militareprimul deceniu al subcapitol special consacrat motiyatiei politice care

a stat la campaniei in Rusia a lui Carol al XII-lea, a raporturilor sale cu fortele politicevecine confruntärii: Imperiul otoman, atarii din Crimeea, cAzácimea ucrainean& (pe alsprijin scontau in special).

ce pri politica ansamblu, V. E. Vozgrin conclude cuobiectivitite in perioada 1697- 10 ea a pircurs drumul la actiuni insuficient

nificate si neinspirat la strAlucitele succese ale perioadei post-Poltava.1709-1710 pentru prima Rusia se transform& intr-un partener egal in drepturimicile tári ale Europei, politica ei devine in cbip definitiv politica unei mrri

a epocii moderne. rezultat al acestei situatii, stat nordic a reusit rea-lireze o serie de objective, puse lui la inceputul st&pinirii lui Petru I. Rusia a obtinut

la mare posibilitatea de a o pe lost a doua carecontribuia la izolarea ei de viata economic& Saxonia, Polonia Prusiacad sub influenta devin parteneri ai intereselor pe vjitor. Prin distrugereamilitare a principalului dusman in Marea Baltick Petru I a pus bazele navigatieiciale puterii maritimo-militare a statului, nemaitemindu-se de concurenta

pe mare pe uscat. fine, pozitia Rusiei in raport cu puteri abindit fermitatea coustiinta de sme, barate pe o Evident lavelul hii 17 10 era de a se de unei hegemonii ruse asupraBalticii zonei aferente, o concludent& a impactului suedezilor a con-stituit-o incetarea. terg si semnarea aceasta (11 octombne

10) a tratatului de ruso-danez care consolida Imperiului tarist inparte a Europei contnbuia determinant la izolarea politico-militarg a statului

In finalul prezentelor consemndri putem omite existenta in lucrare a unorcarente lesne sesizabile din am atit mai regretabile intercalarea

nu constituia o insurmontabilk aici mai ales in vedere faptul dintabloul complex al relatiilor internationale amintite lipsesc aproape

ordin general la pozitia in conflict a lmperiului otoman evident a Moldovei. ChiarStAnilestiul a avut in anul 11) celui care se incheie lucrarea, alianta moldo-

din 11, consemnat& tratatul de la Lutk 4, a de asemenea o consecintä indis-a evenimentului de la Poltava. Este asemenea la de evident faptul intrarea

m actiune a otornanilor in flancul sudic al lui Petru a lost rezultatul aproape tal instigatiei suedeze, lucru care, asemenea, nu este reflectat in

Cu scAderile amintite mai sus, apreciem, in incheiere, lucrarea istoricului sovietic ca ocontributie notabilä la rehefarea tabloului de complex de contradictoriu al relatiil rintereuropene la inceputul veacului XVIII, consistent istoriografia consacrat Asubiectului

Stroia

HENRI-JEAN MARTIN, Pour une histoire du livre Cinq conférences,Napoli, 1987, 94 p. 27 f.

Considerind proiectat& de el Henri-Jean Martin (L'apparitiondu livre, Paris, 1957) s-ar fi putut le livre au service de l'histoire", Lucien Febvrenu altceva decit sugereze noua orientare pe care sale ale colaboratorilor

urmau o imprime acestui domeniu al istoriei culturii. aproximativ treizeci defostul colaborator lui Febvre, devenit intre timp dintre reputatii specialipi dome-niul istoriei ne un bilant al realizärilor vederea familiarizärii cititoriliorcipalele probleme pe care le studiul

Ideea-pivot in graviteaz& intregul excurs este de LucienFebvre, anume In care cartea este din sfera a

ideologiei, prezentare noi valente depAsind sirnplatip&rituri sau de informatii tehnice despre perfectionArile in sine. ca fe-

Cf. P. P. Panaitescu, Tratatul de Moldova si Rusia 1711, in Studii"XIV (196 1), nr. 4, p. 897-918; mai recent contributia Mariei Holban a lui L. Deményi,

aceeasi t 26 (197 3), nr. 5, p. 067-1 8.

Pentru cadrul general al problemei se poate consulta Nicolae Ciachir, Gh. Bercan,europeanci epoca mod Edit. enciclopedick 1984,

p. 172-183; vezi Stanford J. w, of Empire and ModernI (1280 1808 ), Cambridge niversity p. 421-424..

4

www.digibuc.ro

economic., social, lui Martin cartea estecomponentele definitorii ale civilizatiei de o

reflecte aceastäLucrarea cuprinde fapt cinci conferinte de autor la Scuola Studi superiori

din Napoli, Italia. In prima dintre acestea (Les de imprimerie artizanale) ni sepropun o serie de reflectii despre aparitiei tipografiei, despre organizarea atelieruluiartizanal, despre difuzarea si organizarea rnestesugului, demate acesteia secolele al XV-lea al XVI-lea. Deosebit de interesant estemodul care problema costurilor de corelatia a aces-tora cu productivitatea muncii (p. 14).

foarte rapid Europa, cartea in forma sa va insensibile de gindire devenind incetul cu incetul forma de comunicare

cea mai elaborata organizatä, chiar (p. 26). Conferinta adoua (La naissance du livre un nouveau de analizeaza tocmai in

dintre carte si celelalte sisteme de comunicare sociald, precum legaturile cupsihologia individual..

In cadrul conferintei intitulate Le livre classique autorul fenomenul lecturiidezvoltarea imprimeriei secolul al discurs adecvat pe im-

conform justei a lui Henri-Jean Martin, conturarea contextului economico-social,politic intelectual al epocii permite autorului

in treizeci de ai secolului al XVII-lea'activitatea tipografica de editare a fostdeosebit infloritoare in Franta, in ciuda politice. Reactia ce a urmatrázboaielor religioase a avut o ceea ce va necesita unmare de publicatii. aici interesul tipografilor al librarilor de a colabora cutoritatea ecleziastica care le oferea texte clienti (p. 40-43). prosperitate anat de parte o incetinire a activitatii tipografice a librarilor protestanti

nevoiti publice texte clasice se casi Gerrnania, cum a Elzevier" (p. 43). Perioada

de la secolului al XVII-lea va aduce o serie legate de incercareatoriler olandezi de a se impune pe piata in care Franta se insti-

regimul cenzurii, iar puterea intr-o ternporara nu acorda atentleacestei In aceste conditii, la secolului XVII-lea ponderea exporturilorde carte scade, devine incepe in interiorul ariilor natio-nale lingvistice. nu e o intimplare faptul in timp ce de la Frankfurt pierde

apar primele bibliografii nationale curente" (p. 46). alt moment profundeimplicatii evolutiei si a editoriale a fost perioada lui Ludovic al XIV-lea, timpul se vor produce ample mutatii in geografia circulatiei a ideilor.Moment propice pentru autor de a analiza raporturile dintre puterea politica

influentele reciproce termen lung. Concluzia este la reinflorirea activitatiitipografice Olanda conditiile in care in Franta aceasta intra Sub controlul total al auto-

regale. Totodata, in corelatie cu reechilibrari economice, dar un anumedecalaj de acestea, de greutate al tipografice europene se dindul nordul Europei, de la Venetia la Amsterdam.

Conferinta a patra este Le livre au des imparte veaculstudiat trei subperioade: a academiilor (1715-1740), a lumiailor propriu-zise (1740-1770)

(1770-1789).Ultima parte, Le texte et l'image dans livre francais porneste

de la ideea opera ilustrata poate fi martorul privilegiat al spiritualitätii epoci saupopor. Pentru demonstrarea acestei afirmatii autorul o serie de ilustratii de carte pecare le de o si multilateral., reliefind legäturile complexe ale aces-tora discursul teoretic al respective.

Cele de sus nu fac schiteze - inevitabil - un demers acalitate este complexitatea aborclarilor. De aceea, credem nu

lectura lui Henri-Jean Martin va substantial prin metodologieprin nrultiplele sugestii concrete de cercetare - arsenalul istoricilor culturii.

Mirela-Lumini fa Murgescu

PIERRE CHAUNU, Racines et Portraits et Galerie, Paris, Economica,1985, 1 028 p.

Reunind 45 de articole, materiale, recenzii de-a sfert deveac de unul din mai reputati fertili istorici francezi, lucrarea, de o surprinzatoare uni-tate in caracterului de culegere", se constituie a perioadeide a evului mediu, a inceputurilor noi relatii de productieciale, specifice timpurilor moderne.

5 - 91 225

www.digibuc.ro

analizeazA aspectele structurilor social-economice tranzitie ale unorseparate vaste spatii (Occident, Lumea NouA, Extremul Orient), dar legate prin contactecomerciale, printr-un schimb mai mult mai intens de valori materialeflnctuatiile determinate evolutii interne specifice, dar de dinamica inter-nationale. Astfel, de exemplu, inceputurile rAspindirii crestinismului in Japonia analizate

contextul relatiilor comerciale chino-japoneze (intrerupte din ordin imperial de chinezi dincauza actiunilor piratilor japonezi), relatii ce au fost o suplinite de portughezi,de märfurile aristocratia din sud maniíesta un viu interes; concurenta ulterioará aglezilor olandezilor, dar mai ales lichidarea a fárimitärii feudale, reconstituirea

japoneze la inceputul secolului al XVII-lea autoizolarea bisecularA ce a urmatau concurat la anularea eforturilor iezuitilor portughezi, ale cáror pozitii erau tot mai com-promise de la secolului al XVI-lea grande puissance économique et finan-

les débuts de compagnie de Jésus au Japon p. 45-60). Manilleidrumul , concurenta hispano-portughezA pentru controlarea acestui drum consti-

tuie esenta unui alt studiu (Le galion de Manille. Grandeur et décadence d'une route desoie" ; p. 61-77) care imaginea contactelor vest-europene Extremul Orient

secolele al al XVII-lea.serie de materiale incluse volum privesc lumea latino-americanä in perioada ante-

independentei, o in care, cu temei spargá tiparescheme, autorul formuleazA opinii originale interesante legate de momentul oportuni-

tatea obtinerii ei (Interprétation de l'indépendance de l'Amerique latine" ; p. 115-134).Contactelor Spaniei Lumii Vechi cu Lumea le este consacrat studiul iLes

routes espagnoles de l'Atlantique" (p. 159-192).Conjuncturile" secolului al XVII-lea (conjunctura a fost o mare descoperire a scolii

istorice imediat primul rázboi mondial", P. Chaunu) temacare materialele incluse in partea a doua a - dar care putea spune

liantul ce unitate intregii studii ce raporturile Sevilleicu Belgia" de acute antagonisme tensiuni (1555-1648), conjuncturile glo-bale cele rurale franceze (cu referire la Basse-Provence), mercurialul parizian,pansiunea economicA (ginduri pe marginea studiului lui F. Mauro,européene, 1600-1870 ), cotitura hotäritoare" (le tournant") a anilor 1630-1650una din cele trei cotituri hotáritoare" care timpurile moderne, celelaltecele de la inceputul secolului al XVI-lea de la sfirsitul secolului al XVIII-lea),elementele de ale civilizatiei (demers preponderent demografic).

Partea a treia (p. 359-554) a este consacratä unor probleme religioase alecolelor XVI- XVIII, avindu-se vedere aspecte de istorie (Lorena; dioceza Ro-chelle), dar (ginduri despre biseria in secolul al XVI-lea pri-lejuite de lucrarea lui Emile G. Léonard, Histoire générale du Protestantisme I. La Réformation;probleme religioase ale secolului al XVIII-lea etc.).

Partea a patra a sugestiv intitulatA Un Camarade", notatii ample,adevärate studii in sine, ale lui P. Chaunu pe marginea operelor fundamentale ale istoricilorgeneratiei sale (P. Goubert, F. Mauro, J. Delumeau, E. Le Roy Ladurie, R. Mandroular partea a cincea, cuprinde, in spiritul celei precedente, gindurile autorului despresocietatea spaniolä a secolelor XV -XVIII despre o serie de consacrate acesteia(La galerie espagnole"; p.

Spatiul limitat disponibil nu ne-a permis uriasa diversitate, origina-litate de idei Retroistorwi" filosofului, teologului, eseistului, economistului

demografului, dar de toate a istoricului" Pierre Chaunu, lucrare ce con-tributii remarcabile privitoare la geneza unei lumi noi.

Sever Mircea Catalan

JAMES C. RILEY, Insects and the Mortality Decline, The American HistoricalReview", Vol. 99, Number 4, October 1986, p. 833-858

linia unor mai vechi preocupari privind impactul maladiilor consecinteleasupra insemnarea. bibliograficá de se opreste asupra roluhii

sectelor in secolul al XVIII-lea in transmiterea bolilor conexiunea. acesteaProfesor la Universitatea Indiana (S.U.A.), C. Riley este specialist

* Vezi pe larg comunicarea noastrá privind epidemia de de la Marsiliadin Provence (1720- 1723), la Laboratorul de Demografie Istcrick aprilie 1988.

Vezi si J. R. Busvine, Inspects, Hygiene and History, London, 1976; Arthur E.Imhof, From the Old Mortality Pattern to the New Implications of a Radical Changethe Sixteenth to weentieth-Century, Bulletin of Medicine", 59, 1985, -29.

226

www.digibuc.ro

istorie economic& a maladiilor s-a prin metodelor cantitative in anahzaefectelor bolilor asupra capacitAtii de munch. sint sale cele mai importante -

he International Finance and 1815, Cam-At the University Press, 1980, The Campaign to Avoid Disease,

1986. prezent la elaborarea unei lucrAri masive privind rilzboiului desapte ani (1756 1763), intitulatä The Seven Years War Old Regime France,Economic Financial Toll. de publicat organul de al prestigioaseiAmerican Historical Association, Riley apreciaA drept a seco-

al XV1II-lea masurile de a igienei publice prin reducereainsectelor ce rolul de agent microbian.

cá 1670 rata a sä pentru a atinge1950 30-40 1000 locuitori. Pentru a intreprinde o obiectiv& avute

vedere citeva elemente si anume: importante din secolele XVII- evolutiavirsta care medie decesul, de transmitere a primele profi-lactice efective, aria cuprinsä de declinul Riley mtalitAtii a inceput in Europa occidental& si apoi s-a deplasat lent spre (cf. p. 834).Discutia in jurul - muste, purici, negripe Riley le insecte vectori" (p. 849) sau vectori biologici mecanici demitere a (p. 834). Ca microorganisme sau agenti patogeni,ele s-au aflat in centrul unei vaste dezbateri in stiinta cu privire ladensitatea capacitatea Dar Europa secolului XVIII a aflatde-a lungul veacurilor mai multe explicatii asupra Riley insistA indelung. Mais-a dezvaluit consumul de hran& a inceput Dar ea transpune, in au-torului, realitätile secolului XX si ale statelor subdezvoltate in Luminilor. Uncle studiiprivind crizele de hranä (distrugerea recoltei) au marcat puternic triada hran&-foamete-moartepentru Anglia secolului XVI Europa occidental& central& in cel urmätor. O explicatieca aceasta este de cresterea preturilor la hranä intre 1730-1815 ea

probabil, in special la populatia nefiind generali-R. G. Brown Thomas Mckeown in studiul Medical Evidence Related English Popu-

in the Eighteenth-Century publicat in Population in anul 1955drept a mäsurile pentru dezvoltarea medicinii intArireade a populatiei. Riley introducerea de terapii moderne in

nu poate o argumentatie deoarece majoritatea, ele chiar ale lui Her-mann Boerhaave, au fost din cele traditionale bazate pe purgatie. Chiar inocularea

de Edward Jenner, a lost putin afara Angliei, umierau sceptici. autori ce pun nivelului de mortalitate pe seama unei

noi atitudini de copii, concretizat& in grija deosebitd de Or, o astfel deschimbare de mentalitate este greu de descif rat in docurnentele contemporane. Se recomandaspälarea periodic& a copiilor, dar pärintii se Cresterea veniturilor unorAnglia a permis accesul la serviciile medicinei, dar in mare acestea foarte scumpe.Paul-Marie Boulanger Dominique Tabutin, in lucrarea recent apärutä la Lige in 1980,La des enfants dans le monde et dans l'histoire, au identificat o a mor-talitätii infantile abia 1750. Riley explicatia privind cresterea rezistentei lasi virulentei microorganismelor, de pildä a baccilului streptococic.cel mai mult asupra unei explicatii la care aderä, adoptarea de de pu-

Adoptate de stat sau particulari, ele au dus la cresterea de a populatiei.Medici ca Giovanni Lanci Bernardino Ramazzini in Italia, Friederich Hoffman in Germania,Thomas Sydenham Anglia, mergind traditiei renascentiste, dar datelornoi ale secolului XVIII, au cercetat epidemiile epocii, evolutia climatului, modificarilefice au explicat unele boli prin transformärile din mediul ambiant. Ei au propus incepindmai ales deceniul cinci al secolului XVIII aplicarea de carantine obligatorii, secarea

aerisirea locurilor publice, dezinfectarea inaperilor din locuinte, spitale, inchi-vase, prin arderea pulberii de sulf, ingroparea cadavrelor in afara

drenarea canalelor. Astfel de au fost initiate in Germania, Anglia, Italia, ImperiulHabsburgic, Franta, unde in 1764 s-a publicat un decret regal in acest sens. Riley subliniaz&

aceste másuri s-au distrus zone de prosperitate a insectelor, dar este greu seprecizeze cu exactitate numärul acesta zonele de densitate S-a realizat doar uncontrol local" (p. 841) asupra

CercetArile recente au demonstrat saderea trebuie studiatä pe virste,deoarece: 1) nivelului diferite s-a produs momente diferite;2) boli importante au afectat de de mai mult ca cele-lalte 3) structura virstei europene s-a modificat prin cresterea numärului de locuitori scA-derea (cf. p. 841). evaluárii demografice in aceste provin

din aceea nu toate decesele erau inregistrate, mai ales cele din primele luni de viatá.Riley a un tabel cu privire principalele cunoscute in Europa Secolului

modul de transmitere a patogeni.

227

www.digibuc.ro

anii '70 ai secolului XVII fundamentalä a europene aciuma bubonick a intensitate a secolul

Marsilia Rusia (177 1). Unii autori nu mai considerä ca o a mortalitätii,puricele au alte interesante privind mortalitatea secolul

XVIII apar in arhivele unor spitalicesti in medicilor. Dacä ciurnadispare aproapé febra tifoidä scade in importantk ca tifosul, in cätre

Nr. Boalacrt.

1 DiareeaDifteriaDizinteria

45 Malaria6 Trichina,7 Tuberculozil

8 Variolä9 Febra tifoidá

Tifos

Mod de transnatere

contact fizic, aerinsecte, sau apacontaminatáaer, contact fizicinsecteaer, contact fizicaer

aer, contact fizicinsecte, apa contaminatäinsecte

(cf. 843)

1830, holera, difteria, scarlatina si convulsivá se manifestä in continuare. Semnificativáni se pare in acest sens lucrarea lui W. F. V. Nutton, Theories of Fever from

the Enlightenment, London, 198 1, care o imagine asupra cau-zelor febrei remediilor sale.

incercind afle o logicá si rationalá asupra mortalit4ii in scädere in seco-XVIII, Riley o aprofundatá a statutului insectelor, ce s-a modificat

aceastä perioadä. transmise de insecte prin hrana contaminatä erau foarte apropiate,cáci 1670-1870 abatoarele in aer liber sau de preparare a hranei amare De pildk variola a luat secolul XVIII local ciumei explicareainfantile. Abia 1890- 1910 oamenii de au identificat rolul insectelor transmiterea

de Anofel cazul malariei. Referindu-se la Secolul Luminilor,torul studiului se asupra boll a insectelor-vectori" adiacente Dizinteria,periculoasä pentru copii, era transrnisä prin hranä apa contaminatk in forma sa

de baccilul Shighella dysenteriae, purtat foarte probabil de zonelebogate in densitate a de era mare. Febra nu a fost deosebirá detifos in secolul XIX este foarte greu pentru a o identifica in secolul XVIII. Ea aräspinditä nu doar prin apa contaminatä, precum in Olanda, Franta ci deduchele de corp (Pediculus humanus) mai rar prin musca puricelui (Xenopsylla

). secolul XVIII tifosul a lovit zonele marilor : inchisori, tabere militare,vase militare comerciale. Malaria este incomplet pentru secolul XVIII. LeonardJan Bruce-Chwatt si Julian de Zulueta, in The Rise and Fall of Malaria in Europe, A His-tártco-Epidemiological Study, Oxford, 1980, aratä o in intensitate a cazurilor de

sec. XVII- Unii istorici au apreciat Anopheles innele calde, dar investigatii recente au rezistenta sa la temperaturi scäzute.

astfel se explicá violent al XVIII nordul AnglieiSuediei. Actiunea concertatil a mai ce s-au repercutat asupra se

explia conceptia lui larga a päcluchilot reveneau,dupá calculele autorului, 400-500 raportat la de ai (p. 849)

au agentii tifosului pediculozelor. sint a peste 100 specii de micro-organisme 65 (cf. p. 850). Ele au purtat cele mai multe ce au afectat copii

Profesorul Riley sustine cá actualul stadiu al cercerárii unele aspectedificile de evaluat - efectivul numeric populatiei de insecte, care contactele

insecte au facilitat transmiterea de la 110 milioane de locui-tori Europei la inceputul secolului XVIII, numárul de insecte a mai mare,dar a scäzut de de 1740. sub control, numärul a

suficient provoace cazuri de boalk dar nu de epidemii" (p. 853). Controlul asupramäsurile de a generat ratei de la la

228

www.digibuc.ro

de la an la S-a in contra a sulfurilor alcaloizilor. Desigur, mor-talitatea a in XVIII in sezonier, apogeul vara tirziu, deai

aceasta a tins sä dispara.Bazindu-sc o bogatä de pe materiale arhi-

vistice, concentrindu-se mai ales asupra Europei occidentale aproape deloc asu-pra celei profesorul Riley izbuteste un interesant in care latura epiclerniolo-

domind in dauna istorice, impactul asupra efectivelor demografice trecutvederea. A hint nastere o explicatie asupra unei cruciale istorie.

KASER, Freier Bauer und Soldat. Die Militarisicrung grarischenin der (1535 ), Graz,

Cartea pe care o este habilitare a istoricului Karl Kaser,cialist in european. colectia Zur Kundeeuropas" de istorie al din are. cercetarea(IC granitä habsburgic otoman in -XVII,

cuprinsd intre Marea urmind Kupa Belgrad.au studiat precddere aspectele politice militare legate de

aceastä aduce in centrul preocupdrilor sale viata si apornind de la faptul incontestabil elementul fundamental al structurii

liberi, proprietari grevati doar de serviciul militarcare dreptul de activitatea deci cea precumpAnitoare.

politico-militare noi din al XVIII-lea se manifest, un acceleratproces de militarizare care a functionata pare paradoxal la prima vedere, ca un

factor de disolutie a vechilor structuri.Tinind de aceste procese majore, structurat in mari

(1535 -1754 SocietatcaPrima parte nalizeazd mcdalitatea care s-au format structuri agrar-

militare. In teritoride pustiite de turci, in zona de au colonizate incepind cusecolul al I-lea familii refugiate din imperiul otoman, in mare parte viali balcanici, care

statutul privilegiat serviciul defunciare libere. S-a format acest fel o societate baza

economii naturale, de antagonismele sociale care caracterizau zonele ci-vile" invecinate. Lipsa unei coordondri centrale a procesului de a zonei pustii a

sensibile diferente in structurile administrative, ale diferitelorAdistricte si generalate, dar tuturor le era comund conditionarea reciproca dintre serviciul mili-

proprietateaValoarea cercetárilor Karl Kaser este de el a folosit un foarte

bogat material documentar, inedit in aflat ivele din Viena Zagreb.Dat faptul dintre ele se refer, la populatia de la sud semna-

mai imporLante ce ar putea interesa istoricii Fondul Militaria" dela Landesarchiv din care cuprinde cca 950 de sertare eontinind

militare, rapoarte documentatii ale unor referitoare la privilegtilestatutele juridice ale vlahilor, Vindica et Croatica" la Hofskriegrat din Viena,peste 50 de fascicole, care date referitoare la aspectele sociale, econo-

mice, administrati siprecizia analizate au permis reconstituie

detaliat mecanismele interne ale proceselor productic, repartizarea inde márirnea familiilor. conscriptide au oferit datele ajuto-

rul s-a construit tabloid evolutiei populatiei, a de noi sate, a relatillorfamiliale perioadd de populatie, schirnbdrile, radicale,

structura determinate in mare de procesul dede procese naturale interne.

cea de-a doua parte a lucrdrii sint analizate fenornenele procesele din primatate a secolului al care au dus zonei de care auminat la desfiintarea in Autorul trei procese: 1) inaintarea

militare in teritoriul otornan la veacurilor XVII - XVIII folosirea grA-nicerilor din zona de din ce ce mai in armata imperiald; 2) cresterea

si proprietátii funciare; 3) statului de a asigura finantareade

A dour a secolului al XVIII-lea a insemnat pentru militare oschimbare structural, care a avut ca transformarea

deosebirile zonale din precedentd.

229

www.digibuc.ro

fiscale, modernizare a productici agrare, de unitormizare administrativaaveau drept final transformarea zonei de granitä regiune dea armateiimperiale regimente cit mai multe. Transformarea militare recrutarea asigurat In continuare o in comparatiecelelalte regiuni ale imperiului, dar a lost totusi prea mare: intioducerea unor

cresterea permanentizarea serviciului militar, cera ce a balanta dintreliber soldat in favoarea celui Cind, 1848, s-a deschis calea

zona de a mai elercite atractia de d;nainte, treptatun anacronism ce inláturat.

bibliografice de documentare ale lucrrii vor trebuiatentia istoricilor.

Antal Lukdcs

* * Dénwgraphie vol. ingrijit de Maria Luiza Marcilio Hubert Charbonnean,Paris, 1979

Volumul Démographie historique, Luiza aHubert Charbonneau, colaborarea lui E. lin, L. Henry, H. Hollingsworth, J. Légaré,G. Leti, J. P. Poussou E. Van de 'Valle - traducere Demogralia historica, Paulo,1977 -a la in 1979, in seria publicatiilor Rouen. Elnuncheavá studii ce atit evolutia preocupärilor mai importante din sfera demografieiistorice, trecut, metodologice, de mare utilitate pentruvoltarea acestei discipline.

notele care-i pe reputatii autori, introducerea de Maria LuizaMarcilio 2 (Brarilia) evidentiaz& tocmai in care 1950 s-auin diferite centre ale lumii investigatii au conclus, treptat, de-a lungul a mai bine 30de ani, la sporirea impresionantá a travaliului stiintific - marcind interesul specialistilor -pentru noua a demografiei.

Extinderea asupra atitcr pot fi desprinse din indelungataa - favorizate unor solutii elevate de studiu,

sint cele statistico-matematice -a impus necesitatc mai a domeniului,a directiilor de cercetare, a metodologiei trebuitoare in aborclarea diferitelor teme.

Remaram in ordine de idei contributia lui Thomas H. Hollingsworth (Anglia),privire la obiectul demografiei istorice, la modul de abordare a studiilor - pornind de

la cele zece le numeste autorul, o adeváratá structur& in procesul- in conceptele sursele care se opereze, camodalitâti de abordare investigare a diferitelor subiecte.

De la aspecte teoretice, cititorul este apoi in laboratorul practicilor deprin studiul lui Henry (Franta), dezviiluind modul in care pot fi reconstrtuite fami-

cu ajutorul registrelor dc evident/ parohiilor.Giuseppe Leti se va in continuare asupra problemei folosirii sondajelor

in ancheta fenomenelor din trecut, pe calea decupärii din ansamblul informa-tional a unor imagini redate la o scar/ ce pot apoila reconstituirea - in plan mai larg -a aspectelor supuse

Progresele remarcabile realizate ajutorul cercearilor statistice, a analizei mate-matice, utilizarea calculatoarelor in domeniul demografiei, justific/demersul lui Hubert lui Jacques (Canada), loculmul

Nu intimplátor, mai sus amintitului studiu acela al lui Etienne Van de(Belgia), abordind o de asemenca, de interes, anume a demografiei

istorice modelele, care autorul le defineste ca un de elemente cunoscuteutilizabile cadru ipotetic, suplinirii lacunelor informationale.

Jean-Pierre Poussou (Franta) este preocupat ofere cititorului, angajat inde demografie, uncle repere tipologice metodologice care deschid noi perspective stu-

diilor despre migratiile de populatie 1850.

Notes sur les collaborateurs (p. -9).Introduction (p. 11-32).La dimographie concepts et sources (p. 33-5 1).L'exploitation des registres paroissiaux et la riconstitution des (p. 3-76).

d'ichantillonnage statistique dans les enquetes de historique(p.-107).

Utilisation des ordinateurs en amographie historique (p. 109- 130).Dimographie historique et (p. 131- 151).

8 Introduction a des migrations anciennes (p. 153-188).

230

www.digibuc.ro

asupra ne-am oprit se inchete contributia lui Etienne (Belgia),ce o serie de reflexii profesiune-statut social.

ocupatiilor, ca de a structurilor socio-profesionalc, autorulsubliniazá aptul cale indivizii familiile pot fi in mai buna situati

diferitele populatiei veche traditie de existentl. Ca inprecedente, aici supuse discutiei diferite date probleme ce pot

pe demografiei in viitor.Astfel constituit, volurnul oferk aidoma manual", o informatic ce nu

importantelor teme abordate, ci - acumulatátrecut - largi perspective progresului in disciplink

C.

coord. D. D.Marinez Histerico Militar, Madrid, 1987, p.

I.ucrarea exemplare. este priniul dincele ale de tratIL in colectia eHistoriales de los pos del

Lucrarea se structuratá trci Prima dintre acestea reproduce diplomemilitare, formulare din si reproducerii,in conditii excelente, a acestei categorii documente este, rind, de

heraldick pentru sint reproduse blazoanele autoritätilortare ale epoch.

I. Pa.apoart,le (Pasaportes) reprezintä permise individuale,nersoanc aflate in misiune. acest caz nu era' dear permis de liberá trecere

ordin de rechizitie sau ajutor, pentru autoritätile locale. Numeroasclede posesorii documente au ca in eliberate se specifice durata

ce de ajutor i se dea celui in (p.I. (Licencias) mai multe tipuri drept scop din servi-

militar, sau cauza incapacitätii fizice.din serziciul militar baza incapacitätii fizice era in urma unui

examen efectuat de forurile superioare lnspectores de as .4rmas). Se acordauusor din Reduta (corp recrutat prin voluntariat) greu din Quinta

Leva (corpuri ale serviciului militar obligatoriu - prima recrutatá in timp de rázboi,de-a doua cu rol de asigurare a ordinei publice). Actste permise de elibcrare pentru incapaci-

nu se refereau la o de adesea preferati soldatii ctipentru curaj.

Permisele de eliberare erau acordate celor din Quinta lain timp pace.

c) Permiselc temporare, eliberate pentru motive temeinice", nu treiluni exceptia aprilie, mai, octombrie - in care se tre-

in a trupelor). temeinice" mentionate familia casa".cazul ofitcrilor, permisii la

Partea a doua intereseazd in mod deosebit din punct- armeriile color mai importante personalitäti militare secolul alin pentru bun al istorici mai ales al

nobilimii ei, este de cum de familie sesub impactul cuceririi lumii noi", cum nasc blazoane titluri

inspector general etc.) in acelasi proces de exemplu, lutDon Manuel de ce ca parlante, trestia de zahár - p. 343). asemenea,

militare pun ele amprenta in heraldice. Pentru a ilustra fapte demilitare, armeni turnuri, ostasi inarmati, sau

spade, tunuri. lmbinarea traditlei heraldice atribute o inperpetuarea simbolului Cazanului - ce reprezenta in mediu spaniol comandan-tilor militari, acei ricos hombres", capabili trupa. Don Geronimo Gaballero,ministru de in 1787 (p. 13), Don Miguel Azanza, vicerege al provincier RioLa Plata (1800) de 1807 (p. 315), Don Alvarez Mendizabal, minis-

de in 1846 (p. 1), Don Laureano Sanz, ministru rázboi in 1846 (p. 347), sintcitiva dintre purtau cinstea acest imngini caredespre vechimea unei familii interesante si mult mai numeroase, leul, cas-telul vulturul Sf. aluzie ser Dacl totul ar putea fi corelat

et statut social (p. 13).

231

www.digibuc.ro

cu date genealogice, s-ar putca reconstitui, prin imagine heraldia, istoria familii. Acesteste, pe deplin posibil pentru interesati deopotrivä atit in génealogie,

de este o directie de urmat, acelasi se postestructurii organizatorice a arrnatei spaniole, in bunb sub imperiul institutiilorsimilare franceze, la sfirsitul secoluhii in prima a celui de-alprin (1705), secretar stat justitie,

pentru Colonii infiintarea Generale a Statului Major, in1835, ca a militar al Carabinierilor Coastelor (1829) civile(1844): Toate acestea s-au bucurat proprii.

O categorie blazoane, interesantä nu numai personajelor pc carereprezintä, dar pentru autorilor fath de regimul franchist, o constituieinserarea militare de la inceputul secolului XX piná 1946.lui Primo y Orbaneja (Presidente del Directorio Militar - 1923), mort 1930,

in ordine armeriile dernnitari ai franchist. Ace-stia sint: Don Ricardo Sarador y inspector general al Gärzii civile, 1937, apoi

al reprezentantei economice in Canare (1941); Don Andreas Soliquet Zumeta, presedinteTribunalului Militar Suprem (din 194.5 in 1959); Don Jose Moscardo Iturante (1939 -

1945: Jefe de la Casa Militar de S. E. el Generalisimo" personale a lui Franco);Don Fidel Davila Arrondo, rninistrul armatei in 1946...

Interesant este din punct de vedere heraldic categoric de bla-zoane se distinge prin abundcnta ornamentelor exterioare, mantale dublate lam-brechini, ornamente ce lipseau din armeriile secolelor XVIII -XIX.

Ultima parte a lucrärii, de valoare este Libros los NoblesSrs. Virreyes los. Reynos de Peru (desde - 1544). In aceste documenteprezentate portretele principahlor viceregi, o biografie, din editorilor. Intere-sant este faptul pe portretele titularilor acestei reproduse blazoanele

cititorului o galerie de personaje, ce prind sub ochii sii.

Deana

232

www.digibuc.ro

REVISTELOR DE ISTORIE

Srednie Moscova, 44 1), 16 p.; 45 (1982), 416 p.; 46 0 p. ;47 (1984), 16 p.; 48 (198.5), 16 p.; (1986), 368 p.; 50 (1987), 392 p.

De la ultima prezentare a sovietic de 10 din Studiimateriale de istorie a trecut aproape un activitate. Nu putem

dare de searnä, cit de fi ea, fára ne mai intii asupra studiuluipublicat in 50 pe anul 1987 de E. V. Gutnova V. I. Ukolova, inchinatanalizei rezultatelor perspectivelor Srednie Acest studiu un

nu pentru faptul principalele momente dinci pentru activitatea ei fost este o oglindä a devolthrii medievisticii

din perioada Revista a fost timpul conflagratiidiale, primul ei in 1942, Moscova la Leningrad, sub egida Academieide Stiinte a t.R.S.S. Primul redactor responsabil al periodicului a fost Dimitrievici

din comitetul de redactie parte Evgheni Alexeevici Kosminski, Nikolaivici Gratianski, Serghei Boris Fedorovici Zoia Vasilievna Mosina,reprezentanti de ai medievisticii atunci. La nu a fostde fapt publicatie Volumul 2 din ea a párut abia 1946, redactia lui E. A.

S. D. Skazkia, N. P. Gratianski (decedat in 1945), A. I. M. M.Smirin. De la volumul 3, aphrut in 1951, Srednie Veke s-a transformat publicatieperiodich, 1953 1957 cite un volum 1958 1965 cite 2,cite 3 si 4 volume pe an. Din 1966, Srednie Veka" a devenit sovie-tice, un de redaclie in fruntea se aflan oameni de ca E. A.Kosminski in 1959), S. D. Skaikin in 1973), A. L Danilov, V. I. Routenburg,care conducea in 988 Srednie Veka"; aici au studiile mai deprezentanti ai sovictice ca: S. D. A. I. Neusihin, A. D. Liublinskaia,M. M. Z. V. daltova, E. V. Gutnova. V. I. Routenburg, A. N. Cistozvonov,A. lu. M. Saprikin, A. Korsunski, L. A. Kostelnikova, L. L. S.Cikolini, L. M. Braghina, M. A. Barg, A. Ia. Gurievici, A. I. S. M. Stam, A. A.Kirillova, S. Osipova, A. A. Svanidze, N. A. Haciaturian,. A. E. I. N. Osino

altii.Veka" se eu o de la studii de metodblogie,

de &dire istoriografie, la publicarea de izvoare, prezenthri ample detice bibliografie. faptul in anuar parcursul anilor au

alchtuite de din alte din Ronuinia. Un aparte cadrulanuarului a ocupat istoria oulturii in Europa medieval& renascentistá.

ce este caracteristic in dialogul permanent medievistica euro-si mondialh, aspect deosebit pentru volumele 44-50. Astfel, in

volumul 45 gäsim o prezentare despre Pioblemele laal din de Z. V. E. Gutnova si A. N. Cistoz-vonov; despre o de francea,

de N. I. 13osovokaia. volumul se studiul O. F. Kudreavtevritor la Studierta de istoriografia al XIX-lea

al al 47-lea cuprinde o privire critich despre Uneleprobleme ale feedalismului teriloriul dezbatere, de In.

un al lui A. N. Cistozvonov referitor la studiercadin Tclrile de al apar sstoriografia

o prezentare a revistei Irish Historical Studies" pe 1975-1980, semnathde T. S. Osipova. volumul 49 se studiul lui 0. 1. Varjas despre Uncle probleme ale

agrare a elesemnat de O. F. pvivitor la Istoriografea postbelicd a italiene de

Volumul al 50-lea multe studii de acest gen. Astfel, E. V. Gutnova, L. A..Kotelnikova si L. S. Cicolini o interesanth trecere revisthreferitoarede la al XVI-lea Congres mondial al istorica de la 1985.K. T. Juniagulov rezultatele cercethrilor arheologice din R. F. G. in domeniulstructurii agrare la vechii germani, A. D. face o revistá a istoricecontemporane referitoare de din in al XV-lea,P. Uvarov trece rezultatele cercethrilor belgiene din nostru

privire la istoria in La toate acestea se numárul mare

233

www.digibuc.ro

ale difcrite critic pe rSpatiul restrins al noastre de nu permite

arnintim grija a tot ce important ndoar in 7 la care ne au re-

aproape de lucrAri o substantialA. Tot de contactelordialogului sovietice cu meclievistica mondialA tine participarca a

savantilor sovietici la internationale (simpovioane, conferinte, etc).,particopare despre care anuarul Srednie Veka" dAri de cuinteresante.

Redactia Veka" obtinute med'e-sovietici. gäsim permanent despre dezbaterile or-

ganizate, noilor discutii vii asupra unor probleme fundamentale aleistoriei Europei rnedievale. Este amplu preyentaa activitatca unor sovietici fruntecare prin lucrArile au dobindit o recunoastere internationala in primul esalon al

mondiale. Astfel, in volumul al 44-ka, A. D. Rolova si G. L. Hurbatov,aniversarea a 70 de ani de la lui V. I. Routenburg, membru cprespondent al Academieide a U. R. S. principalcle ale acestsavant, I. S. a bibliografia a stiintifice deV. I. Routenburg. volurnul al este de E. Gutnova, 13. G.L. N. Smolenski creatia stiintificA a academicianului A. I. Danilov,cu o a lucrArilor savantului, de A. E. G. Moghilnitki.

acelasi volum se public, studiul de L. T. Milskaia O. I. Varjas despreA. P. ca medievist.

in 1980 medievistica a suferit o grea moartea cunoscuteirecunoscutei medieviste sovietice a fost Alexandra Dimitrievna (1902 -

ei E. V. I3ernadskaia, L. I. Eiseleva, lu. P. Malinin, V. au publicatin al 46-lea al anuaru)ui Srednie Veka" o dare despre activitatea

didactia de A. D. Liublinskaia, o prezentare a materialelor inedite acorespondentei arhiva leningrAdene, I. S. o elevaa savantei, a lucrArilor realiyate de A. D.

In al 47-lea este activitatea a A. N. Cistozvonov (deA. E. Stöckli, P. Denisenko V. A. Yediuskin) semnat de A. A.

despre problemele actuale ale in lucrArile publicate E. V. Gutnova.In ambele cazuri insotite de bibliografia completa a lucrArilor realiiate. Lafel in anuar prezentilri, analize bibliografii publicate de alti medievistivietici ca: O. L. A. P. E. C. Skrjinkaia A. V.Konokotin V. V. Stokmar, M. P. Lesnikova B. E. Maier (in volumul 49),lu. M. M. S. (in volumul 48). altfel, in anuar apare o

istoria sovietice. Retinem, in ecouuna din cit de importante publicate de sovietici. In mapar 15-20 de recenzii uncle din ele aclevArate studii.

Ne-am oprit ceva pe larg asupra acestor aspecte informationale din munca colegiuluidin profilul anuarului Srednie Veka", ele au in ultimul o

pondere mai Aláturi de atentia citeva rubrici noi ca: PublicatiaStudiul izvoanlor, istorici superior.

In cadrul acestora au publicate materiale ca descrierea manuscriselor umaniste italienein fondurile Bibliotecii publice M. E. Saltikov-Scedrin" din Leningrad (E. V. Ber-

nadskaia, vol. 47 48), redactii ale tratatului castiliano-genovez din 1146,in fondurile manuscrise ale Bibliotecii publice in Arhiva Institutului de

istorie Leningrad (S. D. Cervonov, volumul 46), legislatiain 1514 P. Gusarova, volumul 47), documente privind istoria luptelor politice din Reichstagulimperial german secolului al Foarte este rubrica de istoriografie.

alt aspect activitatea anuarului Srednie Veka" in faptul cea maimare parte a studiilor dintr-un velum se la o bine definitA. Astfel,studiile din intreg al 50-lea se asupra teme: statul Europasecolelor XVI, problemele stApinirii feudale a cultura evului mediu aRenasterii. in cadrul rubricii despre stat publicate urrnAtoarele Statul feudal englez

secolele XIV - XV (E. V Gutnova), Statul in Irlanda secolelor XIV - XVI ("1. S.unirilor in Europa de Nord secolele XIV - XVI (A. Svanidze),

a monarhiei pe din Franta secolele (N. A. Haciaturianl, SignoriaItalia secolelor XIV - XV, antecedentele conditiile de aparitie (L. A. Kotelnikova),

Formarea structurii statale Republica a de Jos (A. N. Cistozvonov). cadrulrubricii referitoare la proprietatea stApinirea asupra pAmintului studiile: Alodiu

sistemul stApinirii a pAmintului (L. T. Milskaia), Dezvoltarea a dome-mului din Anglia in secolele XIV - XV (In. P. Dreptul francoasupra dezvoltarea proprietátii feudale D. Serovaiski). Rubrica consacratA

234

www.digibuc.ro

.culturii evului mediu a cuprinde Cultura epocii Renasterii (V. I. Routen-burg), Dialoghi Luciano Utopia lui Moro in editia lui Giunti 1519 (L. S. Cicolini),

editia 16 a (A. de altfel, istoria culturiiocupá un de frunte tematica anuarului, publicindu-se studii ca: Alamanuo Runiccini

dialogul lui Despre libertate" (L. M. 13raghina, vol. Motive urbanedin secolele - XV (N. A. Bogodarova, vol. 45), Identitatea sentimentul-nout'

la cronicarii germani de lupta pentru (W. Eggert, vol. 47), Cul-tura ostrogotice (V. I. Ukolova, vol.46), Luteranismul in de Jos (A. N. Cistozvonov,vol. 46), Conceptia a lui Machiavelli (M. A. vol. 46), Biografii in perioada

Astronomul" ca istoric scriitor (V. K. vol. 46), Conceptia lui Erasmsale Enchiridion militis christiani" L. Grigorieva, vol. 46),

Ideile umanismului civic in magistratilor florentini din secolul al XV-lea (L. M.Braghina, vol. 47), Umanism, traditie stilul Renasterii poezia Angelo Poliziano.(R. I. Hlodovski, vol. 47), Miscarea de Academiile in Italia (O. F. Kudreavtev,vol. 47), Isidorus Hispolensis filozofia (V. I. Ukolova, vol. 48), Reforma ca factoral istoriei germane din secolul al XVI-lea (A. N. Cistozvonov, vol. 48), Conceptia despre stat

drept a lui Gianfrancesco (L. S. Cicolini, vol. 48), De la adunärile eruditilor la societatistiintifice: academiile italiene in secolele XV XVII (M. A. vol. 48), Boethius

muzicologia eurpoeanä (E. V. Herzrnan, vol. 48), Francesco Petrarca formarea con-stiintei noii personalitati tratatul De vita solitaria" (N. V. Reviakina, vol. 49). Struc-tura in Utopia" (A. E. Stöckli, vol. 49), ideologiei din perioadaMarelui din Germania in creatia lui Sebastian Franck (A. A. Lukovteva, vol. 49),

protestatarl religioas& epoca feudalismului timpuriu din Europa(A. P. Korunski, vol. 44), civic opera lui Matteo Palmieri (L. M. Braghina,vol. 44), Petrarca demnitatea I. Deviataikina, vol. 44).

Lunga de studii atcntia de care se rnedievistica sovietic&si din partea colegiului redactional al anuarului Srednie Veka" problemele de istoria culturii

Ar fi totusi unilateral ne inchipuim cercetare atelor istorie social-economic& fi cazut Dimpotrivä, medievistii sovietici aupublicat ultirnul deceniu o de monografii fundamentale referitoare lala evolutia structurilor feudale, la proprietatea asupra pärnintului, la istoria oraselor,a mesteaugurilor comertului etc., preocupare. larg reflectat& coloanele anuaruluiSrednie care ultimele 7 volume a o serie de studii fundamentalé. Astfel,in vol. 44 au studiile: Proprietatea asupra pAmintului in dinsecolele VIII -XI (L. A. Kotelnikova), Dezvoltarea-agrar& a Cataloniei mediul

secolele XII - XIII (L. T. Milskaia), Veniturile pädurile coroanei in cadrul bugetuluiregatului Angliei secolele XII - XIII Serovaiskaia), Proprietatea nobiliará asuprapárnintului secolului al XIV-lea (M. A. Barg K. D. Avdieva), Potentioresmeliores londonezi la inceputul secolului al XIV-lea (L. P. Repina), Compania detirgoveti-aventurieri din York in secolele XV XVI. Contributii la istoria capitalului comercial

Anglia (S. P. Markova). volumul 45 E. V. Gutnova G. 13.studii fundamentale situatia lupta impotriva asupririi feudale Anglia,respectiv despre structura donieniului Glastonbury intre 1086 1189. 46cuprinde studiile de sintezá clespre influenta asupra schimbárilor in ierarhia

din Anglia secolelor XIV - XV (E. V. Gutnova), Arendarea bisericestidin Toscana la sfiraitul secolului al XIV-lea secolului al XV-lea (L. A. Kotel-nikova), Politica de aprovizionare a ducat al Toscanei in a doua jurn&tate a secolululal XVI-lea la inceputul secolului al XVII-lea (A. D. Rolova), Comertul Irlandei inal inceputul veacului al XVII-Iea (T. S. Osipova). La f el de bogat de istoriesocial-economic& este sumarul volumului 47. Dintre aceste studii.retinem cele privitoare lastructura clasei stápinitoare din Catalonia secolelor X - XII (L. T. Milskaia), Agricultura pedomeniile familiei Strozzi, o familie bogatá de popolani din Toscana (L. A.pozitele extraordinare feudale din Anglia in a doua a secolului al XII-lea(T. S. Feodorova), Schimbári caracterul sturctura a din

in secolele XV XVI (A. A. Evdochimova). Studiile din istoriei sccial-econotnice un preponderant in tematica volumulni 48. Dintre acestea amin-tim pe cele referitoare la soarta in Catalonia secolele X - XII (L. T. Mils-kaia), la satul castilian secolul XVI-lea (N. P. Denisenko), la misarile populare Reforma

Provence in prima a secolului al XVI-lea (N. A. Moldavskaia), la proprietateanobiliar& Italia (L. Kotelnikova), laturile bisericii engleze a doua a secolului al XIV-lea (T. A. Leonova), la marileorase din Apulia secolele XII - XIII (M. L. Abramson), la politica englezá de comertulirlandez in secolul al XVI-lea inceputul veacului al XVII-lea (T. Osipova) la aliantadintre Franta Scotia in sistemul contradictiilor anglo-franceze in secolele XII - XV(N. I. Basovskaia G. I. Zvereva). volumul 49 K. Ronin un studiudespre politica lui Carol Mare de slavi in traditia din Apusul Europei, E. V.

235

www.digibuc.ro

Gutnova un studiu en privire la dreptul comun englez in teorie practickSerovaiskaia un lupta maselor coroaneiin Anglia secolelor - P. un studiu despre dezvoltarea economic& ameniului Stonor secolele XIV XV L. A. Kotelnikova un studiu desprearendatori in orasele si satcle dinToscana in secolul al si cele citeva

referitoare la demografia raportul dintrepolitice, la situatia in statul francez.

coloanele Veka" s-au desfasurat in ultimul cleceniu multeinteresante despre feudalismului (vol. 47), despre structurain Franta 48), despre conclitirle social-economice in epoca forrnitrii claselor

democratia (vol. 49), despre de desprein feudalism cu privire la natura social& a evul (vol. 45).

Constat&m, in incheiere, Srednie Veka" in 1981- 1987 a publicat studiio consacrat& istoriei a Anglici, Frailtei, Germaniei,Jos, Portugaliei, aceste studii circuitul materiale inedite

ele nu numai dialogul ci preocuparea deaborda problemele tratate intr-o viziune innoitoare. Anuarul Srednie constituiè

fideld a medievisticii in U.R.S.S. cadrul'cüreiasovietici a inceput se afirme succes.

Mai 1988 L. Demény

CAHIE RS E CIVILISATIOg Poitiers, 30, 1- 4, Janvier-Decembre1987

patru numere alc&tuiesc 1987 a prestigioasei de Civi-contin studii din perspectiva lecturi de ansamblu, ar

putea fi polariiate in citorva teme majore de tratare, precum: civilizatie (incluzindprivind istoria social-politic& si probleme legate de urbanism

etc.), civilizatic civilizatie (cuprinzind, alitturi. de chestiuni privind arta me-pe cele legate sau .Aceste teme, jurul am incercato tipologie a studiilor revistä, nu se in stare

ele prezetind uneori interrelatii interdeterminari seninificative: problemelegate de ce am numim civilizatie exprimate in cadrul civilizatieilitetare artistice etc.

Studiile consacrate sociale includ, cum am istoriaprecurn este studiul lui John W. Baldwin, Le de

(nr. 2, Avril-Juin 1987), in care autorul sensul" pe care dela Bouvine avut in cadrul social si politic al victoria lui Philippe asupra baronilor

suprem al regatului; 2) in deruti un impirat roman, elindependenta fraucezilor de imperiu; 3) apirind biserica dePhilippe legitimeazá revendicarea Capetienilor de a se intitula reges christianissimi, Phillippe

la canonizare. Tomasz ski studiulnisemnificatiile unei statui ecvesrre, azi dispirute, de la Limoges, fonclul rimine in aria

a civilizatiei sociale; La statue équestre Limoges et le deEnfant (acelasi nr.), politice ale epocii lui Carol Plesuvul, epocil ce

multe exemple-statuia a fiulni Carol Copilul, este un exemplu- aleideologii politice care puterii prin incoronare aceeali arie

a civilizatiei sociale, de este si articolul lui Robert Durand,et segneurie Portugal (nr. Juillet-Septembre 1987), care autorul prezinti cele

sociale contraclictorii din Portuealia, din sec. al la niijlocul sec.al XIII-lea: satul autonom senioria, primul sprijinit de regii doritori asigure, prin con-cesiunea popularea fidelitatea regiunilor de doua prezentind intereseopuse, de determinismul economico-social tratare civilizatiei socialeperspectiv& urbanist& o constituie lui Robert Les débuts dc la ville dc La(nr. 1, Janvier-Mars 1987), care nitreprinde o cnprinzAtoare relatare a timpurri a ora-

de la prima sa atestare de la sec. al X-lea la cind Ludov;cal pone pe oras, astfel statelor sale un port la Atlantic; studiultrece in etapele majore ale La precum celor

de c&lugirii.clunisieni, in sec. al incintede 1139, de citre cavalerii templicri, revolta seniorial& din 1173/74 si 1175, alui de prim& a regiunii de citre al stabi4rea in a ortevristilor, comertului Bretania, Flandra etc. tratarea civilizartiei sociale, perspectivi Hatetina

236

www.digibuc.ro

studiul mod le apph ncare este im ante anul

1250 care al abatmletercian a o at in ioltarea econ ca levenituri cit de de lucru

inter in multe studn,semnat Ariane Ja et gutupc

p (nr. 4, autoarca,Peire idal (sec. al \

de valori poate solutii in efortul a Peirese face grupului lrul tiilor feudo- Textul

defineste conceptul nobilime functie sublinund prin aregrupul nobil tinde proprnle in sec-iune a literard si stud lui Jean-Pierre Torrell, Lcs

Pierre le Vénérable nr.), momente principale in arePierre le despre evrei si acesta se dovedeste un atorantiiudaice rnediu. fine, este artisticit, ca de

in sur tconographie in Maiiacare mestesugurile, dobindind o econonucd pentru

a opera sociale sec. - constring biserica - cc nu recunostea chmrcondamna, perioada sa diferitele meserii - accepte ca noua puteresocial mai in perioadei gotice.

ce am convenit numim, din a stabili o tipologiecuprinde asemenea o articole semnificati printre care

intitulat les de atde Jean-Claude Lozachmeur (nr. 1, 1987), si unde setezei celtice si a celei a legendeigumentatia triplu originea celticd se intr-o po tema

se diversele mitologii in po-vestirea are caracter initiatic. Deosebit interesant asemenea, articolul Jean-Claude Aubailly, Le et les s rire médiéual (nr. 2,

in care autorul sprijinindu-se pe teoriile psihologiei abisale,finalitatea istormara Franta veacurilor si

ca ca fond al medieval, are un e-o analitic& a risnlui medieval" - sex, corp dezmem-

brarea sa, timpul ca a , defineste fenomenul ca pe unal angoaselor arhaice, ca obsesie in fata misterului totodatá si temele

majore, ca moarte, timp, Cddere". Claude neroului lui Troyes, Harpin de la

tembre), nriasul Harpin interpretat ca transpunere a datelor inculosului. Harpin pe cavalerul Chrétien ne o imagine a rdi-

de la al NH-lea. La rindul Marie-Claudestudiul villes le le Jean (acelasi nr.

epoca postarthuriand, Jean Renart decorulcitadin al timpului Articohil romanele lui Jean

Renart, orasului a locuintelor sale; analizind peisajul urbanautorul pune in acele imagini care ideea care, pentru Jeansitnbolul citadin regim mistic" al imaginarului. Tot in aria tipologicd a civili-zatiei articolul lui Jean-Pierre Martin, Les motifs dans la de

4, Octobre-Décembre termenul de motiv", in epopeea desemneaz1in opinia autorului arhetipale: una apartinind continutului (motive

apartinind (moti retorice); urmind aceste demersuri, autorul so o tematicd, in efortul de a defmi statutul de imagmar epic de

ele in societatea si, de a evolutiaculut a st;lului

fine, arie tipologicd in cele patru numere ale revistei estede artistica, bogat fotografii schite. de studiulmusique clans la sculptor en France, semnat de Martine Jullian -Mars1987), efortul a limitelor intre care

motivelor formelor plastice.un important in decorul al bisericilor romamce din

ascultind principiile figurative ale artei asupra reca o de aceea, autoarea studiului convine considere opera

ca pe un intermediar care adesea investit cu un sens ce transcende pemuzicale. Héléne in studiul Un témoin la tradition

237

www.digibuc.ro

es Acles des les fresques romanes (nr. illet-Septem-bre 1987), despre frescele descoperite, in 1983, la abatia Nonantola, incercind stabileasalatia dintre aceste fresce, care fragmente din scrierile apostolice, alte ansam-bluri similare, pe texte similare in epoci similare, din nordul Italici. PatriciaDuret un studiu intitulat Les de de Notre-Dame deDéols (nr. Octobre-Decembre 1987), uncle descopere, sub modestia

a vestigiilor Déols, grandoarea edificiului care a fost in secolul al X1I-lea.Autoarea reconstituie etapele de constructie bazindu-se analiza asuprafragmente parietale bine conservate, precum asupra documcntatiei iconografice. Articolulpune remarcabila varietate a stilurilor care la aedificiului, precum stilul roman stilul gotic din

www.digibuc.ro

La 8 mai 1989 s-a stins din Darnaschin Mioc, unul dintre reprezen-tantii de ai medievisticii românesti. la 6 februarie 1920 inMarkovác (Jugoslavia), el fkut studiile secundare la Oravita

le-a continuat pe cele universitare la Facultatea de Litere Filosofie dinBucuresti, anual locurile natale. Remarcat de fondatorulbalcanisticii românesti, Victor Papacostea, care era profesor, DamaschinMioc a beneficiat de solicitudinea merituosi de acest mareprofesor, inzestrat cu harul pedagogic. La terminarea studiilor, a fost numitasistent la facultate (1947-1951), iar din 1949 a intrat corpul de cer-

al Institutului de Istorie, care din 1965 avea poarte numele luiNicolae

Excluderea din partid (in perioada campaniei anti-Tito, româniierau suspectati de cu liderul iugoslav) a pus capât carierei

dactice a lui Damaschin Mioc, a cârui activitate avea se deacum inainte la pensionare, Institutul N. lorga". Aici, in cadrulsectiei de istorie medie, a urcat toate treptele ierarhiei de la cer-cetâtor la sef de sector.

Membru al colectivului de editori ai colectiei privindRomânici, Damaschin Mioc, pofida irnperfectiunilor ale acestei(rezultate din interventiile pe cit de frecvente pe atit de incompetente alesefului" stalinist al istoriografiei românesti de atunci, Mihail Roller), a

o valoroasä pe care a folosit-o apoi la tipârireadin corpusul Documenta Romaniae Historic«, de a serie B,

Tara a cu si

Damaschin Mioc a debutat cu o foarte recenzie la ultima editiede atunci) a Letopisetului cantacuzincsc (in Studii cercetâri de istorie

I, 1); in cercetkile sale consacrate evului medin românesc ade-a lungul mai multor ani, fiscalitatea medievalâ, indeosebi originile sifunctiile birului, modul de percepere cuantumul birului asupra gospodä-

din Tara secolul al XVI-lea, reforma fiscalá alui Matei Basarab din 1632 aspectele fiscale ale activitätii Adunärilor de

A fost atras, de asemenea, de cercetarea istoriei agriculturii viti-culturii medievale românesti.

239

www.digibuc.ro

sustinerea doctoratului in istorie (1973), o consacratäeditärii Cronicii Banatului a lui Nicolae Stoica de Hateg, Damaschin Mioca o statornicä preocupare pentru viata opera cronicaruluipentru a cäror fixare in istoria literaturii a fäcut, desigur, maimult.

Sub o rezervatä, uneori venitä mai mult din timi-ditatea ce-1 va fi pe tinärul bänätean ajuns la DamaschinMioc a o inimä caldä permanentä de comunicatie sifiune. Mostenirea lui un onorabil medievisticaromâneascä.

: FLOREATehnoredactor TUREAC

Bun de 4. 02 100.Coli de lipar :

C.Z. : 9 13:16" (082)

C.Z. biblioleci : 9

Cd. 91 -S.C. Universul str. Brezoianu 23 - 25

240

www.digibuc.ro

ISBN -0248-6 (vol. XI)BN -27-.0247 (Inst. istorie N.

de istorie medie)

Lei 176

www.digibuc.ro