MATERIALE - iini.roiini.ro/smim/Studii_si_materiale_de_istorie_medie_1998_v16.pdf · de istorie a...

ACADEMIA

INSTITUTUL DE ISTORIE NICOLAE IORGA"

MATERIALE

DE

ISTORIE MEDIE

VOLUMUL XVI

EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE

www.digibuc.ro

ACADEMIA ROMÂNÄ


COLEGIUL DE

PAUL CERNOVODEANU (redactor FLORIN CONSTANTINIU,LUDOVIC DEMÉNY, SERBAN PAPACOSTEA,GHEORGHE (secretar)

Revista Studii materiale de istorie medie" apare o pe an.

revista se poate procura pe de abonament la: EDITURAACADEMIEI lea 13 Septembrie, nr. 13, sector 5, P.O. Box5-42, Bucuresti, Tel. 401-411.90.08, Tel./Fax401-410.34.48; RODIPET S.A., Presei Libere nr. 1, Sectorul 1, P.O. Box33-57, Fax 401-222.64.07, Tel. 401-618.51.03, Bucuresti, ORIONPRESS INTERNATIONAL S.R.L., Oltenitei nr. 35-37, Sect. 4, P.O. Box61-170, Fax 401-312.24.25; 401-634.71.45, Tel. 401-634.63.45, Bucuresti,

La revue Studii materiale de istorie medie" paraît une fois par an.

Toute commande de pour les travaux parus aux de l'AcadémieRoumaine sera adressée EDITURA ACADEMIEI lea13 Septembrie, nr. 13, sector 5, P.O. Box 5-42, Bucuresti, RO-76117,Tel. 401-411.90.08, Tel./Fax 401-410.34.48; RODIPET S.A., Presei Liberenr. 1, Sect. 1, P.O. Box 33-57, Fax 401-222.64.07, Tel. 401-618.51.03;401-222.41.26, Bucuresti, ORION PRESS INTERNATIONAL S.R.L.,Sos. nr. 35-37, Sect. 4, P.O. Box 61-170, Fax 401-312.24.25;401-634.71.45, Tel. 401-634.63.45, Bucuresti,

Corespondenta, manuscrisele publicatiile vor trimise pe adresa Colegiului deredactie: B-dul Aviatorilor nr. 1, 71247, Bucuresti, tel. 650 45.

1998, EDITURA ACADEMIEIlea 13 Septembrie nr. 13, Tel. 410.32.00/410.39.83

Bucuresti,

www.digibuc.ro

ACADEMIA ROMÂNÄ


STUDII MATERIALE

ISTORIDEEMEDIE

VOL. XVI, 1998

SUMAR

LUI PETRE NÁSTUREL

Petre la 75 de ani (Paul Cernovodeanu) 7

Petre S. Nästurel - Bibliografie selectiva (Mihai Sorin 11

Tabula gratulatoria 17

SERBAN PAPACOSTEA, Mircea cel Baiazid. intregire la cunoasterea con-armate 19

STEFAN ANDREESCU, Un de in pontic la alXV-lea: Teodorcha de Telicha" 23

EUGEN DENIZE, problemei Basarabiei. cel Mare 31

MARIA MAGDALENA S. GOROVEI, Semne minuni" pentruStefan voievod. Note de mentalitate 49

DUMITRU NASTASE, cel Mare 65ILEANA diplomatice despre situatia la linia de Jos

(1562 1564). Note rapoarte inedite din arhivele vieneze 103

IOLANDA Lumea clerului monahal si a celui de mir veacurile XVI-XVII 117

PAUL CERNOVODEANU COSTIN FENESAN, Pretentii de anexare a Românestide austrieci in 1698 141

VIOLETA BARBU, Sisteme de reprezentare a cultului Românesecolele XVII-XVIII 159

CONSTANTIN Hrisoave ale mänastirii Plumbuita in arhivele de la Xeropotam -Athos 171

MARIANA privind daniile romanilor la Muntele Athos 181

VARIA

ALEXANDRU MADGEARU, Geneza si evolutia voievodatului din secolul alX-lea 191

Studii materiale de istorie medie", XVI, p. 1-260, 1998

www.digibuc.ro

2

t GHEORGHE SEBESTYEN, Cetatea Gherlei. Cronologie (I)DRAGOS-LUCIAN Banii de Lugoj. Consideratii asupra

competentelor acestora (1)PAVEL MIRCEA FLOREA, Documente muntenesti din secolele XVI-XVII (H)

IN MEMORIAM

209

225243

t GHEORGHE SEBESTYEN (1920-1993) (Lajos Demíny) 253t MIHAI CARATAW (1926-1997) (Paul Cernovodeanu) 255

*ABREV1ERI 257

www.digibuc.ro

ACADEMIA ROMÂNÄ

INSTITUTUL DE ISTORIE IORGA"

STUDII MATERIALE

ISTORIDEEMEDIE

VOL. XVI, 1998

CONTENTS

A TRIBUTE TO PETRE

To Petre S. on his 75th aniversary (Paul Cernovodeanu) 7Petre Nästurel - Selective Bibliography (Mihai Sorin Rädulescu) 11

Tabula gratulatoria 17

SERBAN PAPACOSTEA, Mircea the Elder and Bayezid. New Highlights on their MilitaryDisputes 19

STEFAN ANDREESCU, A Romanian Businessman in the Pontic Space in the Middle 15thCentury: Teodorcha of Telicha" 23

EUGEN DENIZE, On the Beginnings of the Bessarabian Question. Stephen the Great 31

MAGDALENA S. Stephen the Great's Omensand Miracles". Notes of Medieval Mentalities 49

DUMITRU NASTASE, Stephen the Great Emperor 65ILEANA Diplomatic Accounts Concerning the Political Situation on the Lower

Danube (1562-1564). Inedited Notes and Reports the Archives in Vienna 103TIGHILIU, Monks and Priests Circles in the 16th and Centuries 117

PAUL CERNOVODEANU, COSTIN FENESAN, Austria's Claims of Annexation overWallachia in 1698 141

VIOLETA BARBU, Folk Representation Systems on the Marianic Cult in Romanian Princi-palities in the 17th and 159

CONSTANTIN Documents of the Plurnbuita Monastery in the Archives ofpotam Athos 171

MARIANA Contributions on the Issue Concerning the Romanian Donations toMount Athos 181

VARIA

ALEXANDRU MADGEARU, Genesis and Evolution of th Banat Voivodate in the 10th191

Studii si materiale de istorie medie", p. 1-260,1998

www.digibuc.ro

t GHEORGHE SEBESTYEN, The Fortress of Gherla. A Chronology 209DRAGOS-LUCIAN The Ban's of Caransebes and Lugoj. On Their Attributions

and Competences 225PAVEL MIRCEA FLOREA, Wallachian Documents the 16th and 17th Centuries (II) 243

IN MEMORIAM

t GHEORGHE SEBESTYÉN (1920-1993) (Lajos Demény)t MIHAI CARATASU (1926-1997) (Paul Cernovodeanu)

253255

ABBREVIATIONS 257

www.digibuc.ro

PETRE NÄSTUREL

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

LUI PETRE

LA 75 DE ANI

Urmas al unei vestite familii boieresti cu traditii Petres-a la Paris, la aprilie 1923, ca fiu al chimistului

Ndsturel, Franta si al Jeannei Baumann, descendentd dintr-o vechefamilie alsaciand din timpul lui Ludovic al XIV-lea. A urmat scoala

tot la Paris, apoi a absolvit cursurile prestigiosului liceu Condorcet",luandu-si bacalaureatul 1942. El a studiul limbii grecesti de pe

fiindu-i mult har de unul dintre cei mai apreciatiprofesori ai Lysimaque Oeconomos, elev al lui Charles Diehl, de la care aauzit pentru prima de strdlucirea de odinioard a si care initiatsi Atras de filologie, s-a 1942, la cursurile de

si ale Universiatii Sorbona, unde a fost legat mai mult de profesoriilatinisti: Jean Bayet Jules Marouzeau. prin filiatiune, afost chemat septembrie 1943, pentru satisfacerea serviciului militar,

atunci de la Paris, cu fratele mai laBucuresti. timpul efectudrii pregdtirilor sale de premilitar, s-apreocupat mai bine cunostintele sale limba siechivaleze, 1944, bacalaureatul. Apoi si-a continuat, 1944-1945, studiile de

la Facultatea de Litere si Filosofie a Universitätii din Bucuresti,audiind indeosebi cursurile de bizantinologie ale profesorului Vasile Grecu, decare, ca si de profesorul Nicolae a fost mai legat printr-oprietenie, magna cum laude limbile clasice bizantinologie,

1946. pe urmele bunicului generalul Petre V. Ndsturel, apreciatistoric militar, heraldist genealóg, nepotul omonim s-a dedicat, cu trup suflet,

din slujirii muzei Clio.pentru profesia lui a fost, din 1943, aceea cu pdrintele Vita lien Laurent,directorul Institutului de Studii Bizantine din Bucuresti, i-a fost fidelcolaborator si urmas, o credincioasd amintire o Paralel,Ndsturel, socotind filologia trebuie temelie pentru istorie, a urmatcursurile de Arhivisticd Paleografie de pe Arhivele Statului dinBucuresti, si-a cunostintele metodologia istoriei. A avutca eminenti profesori - cu multi apoi, cele maide prietenie - Mihai Berza, Emil Condurachi, Constantin Andreescu,Alexandru Elian, A. Sacerdoteanu, Maria Holban, D. P. Bogdan, Emil

Profesorul M. Berza introdus pe pe profesorul

Studii si materiale de istorie medie", XVI, p. 7-10; 1998

www.digibuc.ro

8 Paul Cernovodeanu 4

Gheorghe Brätianu, de care a fost sincer atasat prin profunde sentimente desi afectuos devotament.

decembrie 1948, Nästurel a fost numit conferentiar suplinitor depaleografie la Scoala de Arhivisticd Paleografie, peste câteva luniconfereMiar defmitiv; dar socotit necorespunzdtor" din punct de vederepolitic si social a fost de la un an jumatate. Concomitent,din octombrie 1948, a fost angajat asistent la Institutul de Istorie Filosofie alAcademiei, unde, cu mine, a lucrat la indicii marilor colectii dedocumente ale Sectiei de istorie Hurmuzaki", Acte fragmente",Studii documente" ale lui N. de George D. Florescu -mentorul nostru genealogiei - Constantin Andreescu, NicolaeBänescu, Maria Holban, Nicolae Ghinea s.a. 1949, Nästurel a prezentatUniversitätii din lucrarea de doctorat Contributii la istoria relatillorbizantine XIV-XV. Teza sa n-a lumina tiparului nefiindconsideratd suficient de just orientatd sub raport ideologic", dar unele capitole aufost publicate sub forma unor articole reviste.

aceastä perioadd, prin intermediul profesorului M. Berza al luiNästurel cu ajutorul Institutului Francez de Studii Bizantine, au fost scoaseilegal" din ultimele manuscrise - ulterior publicate Occident - aleprofesorului Gheorghe Brätianu, de comunisti care a pieritbeciurile de la Sighet. Tot atunci, Nästurel a luat initiativa inscriptieifondatoare a Institutului de Istorie N. ce purta sterna acoperind-o

un strat subtire de var, care a fost apoi cu lucrdrile derestaurare a clädirii din 1991.

1952, cu marile substrat politic, din vara acelui an,Nästurel - ca si mine si multi altii -a fost din Institutul de Istorie,

câteva luni vitrege de el a izbutit fie angajat, 1953, istoriografla Directia Monumentelor Istorice de pe Comitetuf de Stat pentruArhitecturd Sistematizare, unde a functionat 1957. Nästurel a revenit la

1959, ce ocupase vremelnic postul de al sectieide istorie a Muzeului de Istorie a Orasului Bucuresti, 1957-1959,

de timp care am lucrat din nou sfarsit, prin rnijlocireaprofesorului Berza, Nästurel a fost transferat ca cercetätor la nou

Institut de Studii Sud-Est Europene, unde a lucrat mai 1970.Nernaiputând atmosfera de ideologicdregimului comunist din invitat sä participe la de-al II-lea CongresInternational de Studii Sud-Est Europene de la Atena, el nu s-a mai deacolo refugiindu-se, temporar, Grecia.

1945-1970, Nästurel a desfdsurat o amplä activitatedomeniul bizantinologiei, al istoriei relatiilor rornâno-bizantine, al istoriei

bisericii, artei culturii medievale românesti, publicând o serie de studiiarticole pretioase revistele de specialitate din (Hrisovul", Monumente

www.digibuc.ro

5 Petre la 75 de ani 9

muzee", Ortodoxia", BAIESEE, BOR, GB, MB, MMS, MO, RESEE, RSL,SAO, SCIV, SON) de peste hotare (Acta Academiae ScientiarumHungaricae" - Budapesta, Byzantina" - Salonic, Revue de Moyen Age latin" -Strasbourg, buletinul Societdtii istorice" din Atena, Studia Balcanica" -REB - Paris SOF - München). Totodatd, 1965-1993, a asiguratbibliografia pentru Byzantinische Zeitschrift" de la München,

astfel, din tinerete un de consacrare internationald.patru ani de sedere Grecia, care a reusit

familia, sotia si la Atena, unde a lucrat calitate decolaborator extern la Centrul de Studii Bizantine al Academiei si la InstitutulBalcanic din Salonic, insusindu-si greaca s-a la Paris,unde se bucura de aprecierea cercurilor prin prestigiul dobandisedatoritä muncii sale neobosite de trei decenii domeniul bizantinologiei alistoriei medievale românesti si balcanice. Recomandat de cunoscutul bizantinist,profesorul Paul Lemerle de profesorii Ahrweiler Jacques Bompaire,devenit colaborator la Centre National de la Recherche Scientifique, el a fostnumit, ianuarie 1975, chargé de cours" la Universitatea Sorbona (Paris IV);promovat octombrie 1975 attaché de recherche" la C.N.R.S., iar ulteriorchargé de recherche", a indeplinit functie la pensionareasa, la 2 aprilie 1988. Chiar pensionare, el cursul dediplomatica bizantind de la Sorbona, creat anume pentru dânsul pe carepredat vreme de opt ani, ex gratia, 1996.

a fost un activ participant la viata internationald,prezentându-se la diferite congrese, reuniuni manifestdri, decooptat mai multe organisme de prestigiu, ca: Association francaised'études byzantines", Association internationale d'études patristiques", SociétéNumismatique Francaise", Association des Slavistes", Institutul dinFreiburg im Breisgau" Prin C.N,S.R. a trei misiuni de cercetdri laMuntele Athos, adunând valorificând un bogat material romanesc. Deasemenea, el a continuat infloritoarea sa activitate domenii devariate ca acelea ale relatiilor româno-bizantine post-bizantine, ale legdturilorTärilor Române cu balcanice, ale istoriei Bisericii române si balcanice, aleartei si literaturii medievale românesti, ale studiilor de sigilografie, heraldicd,numismaticd, genealogie diplomaticd, pe alte preocupdri de hagiografie

sau a cercetdrii trecutului vlahilor balcanici, pretioase contributiitoate aceste dornenii periodice de prestigiu din Germania, Olanda,

Grecia si Bulgaria, interzicându-i-se, publice propria luiNumeroase studii articole au lumina tiparului Analecta Bollandiana"- Bruxelles, Buletinul Bibliotecii - Freiburg im Breisgau, ByzantinaSorbonensia" - Paris, Byzantinisch-neugriechische Jährbücher" - Atena,Byzantinische Forschungen" - Amsterdam, Cahiers du monde russe et

www.digibuc.ro

10 Paul Cernovodeanu 6

soviétique" - Paris, lo methodianum" - Salonic, L'Europe Sud-Est" -Atena, Journal des savants" - Paris, Revue des grecques" - Paris,Révue des roumaines" - Paris, Etudes balkaniques" - Paris etc.

cu orientalistul Beldiceanu, de la C.N.R.S. si UniversitateaSorbona, el a editat mai multe studii privind cuceririleotomane Balcani, vlahii balcanici, societatea balcano-anatoliand sub otomani,

Athos otomanii apreciate ca Byzantion - Bruxelles,Jahrbuch der Österreichischer Byzantinistik" - Wien, Siidost-Forschungen" -Stuttgart, Revue des turques" - Paris, Zeitschrrift der DeutschenMorgenlandischen Gesellschaft" - Stuttgart. 1979, Nästurel sustinut un

doctorat la Universitatea Sorbona cu teza Les documents du Montsub conducerea profesorului Gouillard, très

bien". AmplificatA completatd, aceastä a lumina tiparului la Roma,1986, sub titlul Le Mont Athos et les Rpumains. Recherches sur leurs relations

du milieu du a 1654 Orientalia Christiana Analecta" (nr.227), de Institutul Pontifical de Studii Orientale de la Roma. Lucrarea afost mult apreciatd de cercurile din Balcani de la noi sirecenzatd elogios de istorici ca François Halkin, Analecta Bollandiana",Bruxelles, tome 105 (1987), 235-236, S. Gorovei - Iasi,XXIV, 1987, partea a II-a, p. 637-640, Bosko Bojovi Balcaniça" - Beograd,XVIII-XIX, 1987-1988, p. 393-402, Andronikos Falangas Bulletin deliaison du Centre d'études balkaniques", no Paris, 1989, p. 196-202.

regimului comunist reluarea legAturilor noastre normale cuemigratia din Occident, 1990, Nästurel a putut creatia

publicand diferite cercetdri AG, MIX, RI, RRH, Pontica"- Constanta si Verbum" - Bucuresti. Cu prilejul de luni

1996 - o de 26 de ani! pentru bogata activitatedomeniul bizantin6logiei a culturii medievale

a primit, la 10 mai, titlul de doctor honoris causa al Universitätii Al. I.Cuza" din Iasi. A fost acelasi timp ales membru de onoare al deistorie A. D. Xenopol" din Iasi, sud-est european N. din Bucuresti.toanma lui 1997, el a revenit tot pentru luni. Desi stabilit culocuinta la Paris, dar la Bucuresti, a cu cugetul de tara sade nutrind sentimente de arturar patriot

La implinirea a 75 de ani de a 53 de depe altarul sä ne Pierrot, cum te alinam noi,

rudele prietenii de aici, mijlocul celor dragisotie, multe pe blagoslovit al muzei Clio.

LA MULTI ANI!

Paul Cernovodeanu

www.digibuc.ro

PETRE NÄSTUREL BIBLIOGRAFIE SELECTIVÄ

Scarlat Callimachi et le monastère de Saint-Paraéléimon, Balcania", VIII, 1945 p.Un hrisov nou de Duca (1702), in Hrisovul", V, 1945, p. 97-105 + 2

- Facsimile de texte documente bizantine din veacurile XV privitoare laVitalien Laurent), 1946, 24 pl.facs. (album

Arhivelor Statului, seria complementarl).- Lista Patriarhilor Constantinopol, Alexandria, Antiohia lerusalim, Hrisovul",

VII, 1947, p. 147-186.- Cassiahus natione prilejul cercetdrilor Domnului H. Marrou), ibidem, p.

204-207.- Un évéque de et un qui,ne pas ou une confusion: Jacques Camporea, évéque de

et Jean de évéque des Roumains, Revue du Moyen latin", t.V., nr. 2,Strasbourg, 1949, p. 138-140.

.- Aux origines des relations de saint Athanase de Lavra du voiv odeVladislav, Actes du d 'Etudes Byzantines, Paris, 1948, t. II, Paris, 1951, p.307-314.

- Vechi tipdrituri in biblioteca Patriarhiei din Alexandria, Ortodoxia", IV, 3-4,1952, p. 516-525.

-In cu mucenicii de la Axiopolis, Ortodoxia", VI, 1954, p. 585-587.- Catalogul Patriarhiei din Alexandria, Ortodoxia", VII, 1, 1955.- Fostul schit Vestire din Pietrarii de Jos. (raionul Hurez), MO, VII, 3-4, 1955, p.

205-210.- Torna, torna, fratre". 0 problernd de istorie de lingvisticd, SCIV, VII, 1-2, 1956, p.

179-188- Strövechile odoare inapoiate de MB, VII, 10-12, 1957, p. 192-221.- Une victoire du Mircea l'Ancien sur les Turcs devant Silistra (c. 1407-1408), SAO, 1,

Bucuresti, 1957, 239-247 + pl.- Vicina de apus al Negre lumina unui portulan grec,

SCIV, VIII, nr. 1-4, 1957, p. 295-305 + 1 hartä.- 0 necunoscutd a lui Io" sigilograjie in 1, 1957, p.

367-371.- Contributii la lui cu Biserica in MO, X,,7-8, 1958,

p. 511-527.- Törilor cu Muntele Athos la mijlocul veacului al XV-lea, MO, X,

11-12, 1958, p. 735-758.- din imprejurimi, Monumente si muzee. Buletinul Comisiei stiintifice a

muzeelor si monurnentelor istorice si artistice", I, 1958, p. 215-226.- Neagoe Basarab Moldovita, ibidem, p. 253-255.- Une réminiscence roumaine de la messe latine 'époque de la liturgie slave, RSL, p.

198-209.

Studii materiale de istorie medie", XVI, p. 1998

www.digibuc.ro

12 Mihai Sorin Rädulescu 2

- Asupra stemelor unite ale Moldovei la inceputul veacului XVH-lea, inH, 1958, p. 371-376 ilustr.

- 0 a lui episcop de ibidem, p. 439-440 cu ilustr.- Date noi asupra unor odoare de la Puma (I), RSL, HI, 1958, p. 137-156; (II),

ibidem, IV, 1960, p. 267-288 cu ilustr.La pierre tombale de Denys IV Mousselimés ex-Patriarche de Constantinople, Deltion tisistorikis ke Ethnologikis Etaireias tis Hellados", t. XIII (1959), Atena, 1958, p. 417-419.

- Cuviosul Nicodim oddjdiile mitropolitului Antim Critopol de la Tismana, in MO, XI,7-8,1959, p. 419-430.Quelques observations sur l'Union de Florence et la Moldavie, SOF, XVIII/1,1959, p. 84-89.

ceva privitor la Ortodoxia preajma Unirii Tdrilor colaborare cuPaul Cernovodeanu), in GB, XVIII, nr. 1-2,1959, p. 111-114.

Tarigradului pentru Biserica MO, XI, 1-2, 1959, p. 45-73.insemndri despre Sinodul Florenta, in MO, XI, 9-12,1959, p. 643-648.

necunoscutd de la rostul acelora de la Putna Slatina, In SCIA,VII, 2,1960, p. 198-202.

lui Neagoe Basarab lumina pisaniilor de pe biserica de laMO, X, 1-2,1960, p. 12-23.

- Diata Doamnei a lui Constantin Bráncoveanu, in GB, XIX, 3-4,1960, p. 316-320.Sultana Mara, inceputulHilandar (1492), ibidem, p. 498-502.Un panaghiar necunoscut din 1678, MMS, XXXVI, 7-8,1960, p. 445-450 2fotogr.

- Arhitectura de la inceputul ei la veacului ai XIX-lea, MB, XI,p. 44-57.

- de la Preda banul Buzescu Grecia, MO, XIII, 10-12,1961, p. 699-708ilustr.

mai veche inscriptie de la Mare (1463), Omagiu lui George Oprescu prilejula 80 de ani, Bucuresti, 1961, p. 349-355 3 fig.

Témoignages roumains sur les formes Sphrantzés Phrantzès, REB (Mélanges RaymondJanin), XIX, 1961, p. 441-443.Un acoperdmánt de muntenesc (1704) colaborare cu Radu Popa), SCIA, VIII,1961, p. 228-232 + fotogr.Lapidariul Stavropoleos din Bucuresti colaborare cu George D. Florescu PaulCernovodeanu), in BOR, LXXIX, 10 12,1961, p. 1055-1095 ilustr.Un épitrachilion inédit de style byzantin: 'étole de Clément, métropolite de Philippes (1613),Acta Academiae Scientiarum Hungaricae", t. X, 1-3, Budapesta, 1962, p.203 210 ilustr.In cu unele danii de la Mare, RSL, V, 1962, p. 143-149 2 ilustr.

istorice noi despre monumente vechi, Sesiunea a Directiei MonumentelorIstorice. 1963, Bucuresti, 1963, p. 23-33.tiri despre monumente istorice, ibidem, p. 143-144.

Le Mont Athos et ses premiers contacts avec la principauté de Valachie, BAIESEE, 1-2,Bucuresti, 1963, p. 31-38 + 2 pl.Aperçu critique des rapports de la Valachie et du Mont des origines au début du

RESEE, t. II, nr. 1-2,1964, p. 93-126.Cetatea Bucuresti veacul al XV-lea, In Materiale de istorie muzeografie", (publicatie aMuzeului de istorie a orasului Bucuresti, Bucuresti), 1964, p. 141 157.De 'ascendance de Despina, épouse du voivode Neagoe Basarab. A propos d'une inscriptionslavonne inédite colaborare cu Mircea), in RSL, X, 1964, 435-437.

www.digibuc.ro

3 Petre S. Nasturel. Bibliografie selectiva 13

- Din dintre Crimeea al XV-lea. Pe marginea uneigrecesti, Omagiu P. Constantinescu-last. Cu prilejul implinirii a 70 de ani, p.

261-266.- Un épitrachilion roumain inconnu du monastère de Karakallov, Le Millenaire du Mont Athos

963-1963. Etudes et mélanges, H, Chevetogne, 1965, p. 275-283 cu 2 ilustr.- Peut-on localiser la lui Soare? Anne

Alexiade VII, RESEE, t. III, nr. 1-2,1965, p. 17-36.- Le anniversaire du professeur Grecu, RESEE, t. HI, nr. 3-4,1965, p + 1

portr.- Note sur la géographie historique de la Dobroudja chez Porphyrogénète, in

Polychronion. Franz Dölger zum 75 Geburtstag, hg. Peter Wirth, Heidelberg,1966, p. 382-387.

- Quelques mots de plus propos du torna fratre» de Théophylacte et deByzantinobulgarica", H, Sofia, 1966, p. 217-222 cu 3 facs.

- Recherches sur les redactions gréco-roumaines de la Vie de saint Niphon patriarche deConstantinople, RESEE, t. V, nr. 1-2,1967, p. 41-75.

- Slavo-roumain grec byzantin écriture ibidem, t. V, nr. 3-4,1967, p.561-566.

- Sur quelques boyards roumains d'origine grecque aux XIV' et REB, XXV,Mélanges Venance Grurnel", II, 1967, p. 107-111.

- L'épitaphios constantinopolitain du monastère roumain de Secoul (1608), extras dinCharisterion eis Anastasion K. Orlandon", Archaiologikis Etaireias", t. IV, Atena, 1967, p.129-140 + 5 f.pl.

- Ceremonialul culegerii buruienilor de leac antichitate colaborare cu N. MB,XVII, 1-3,1967, p. 71-77.

- Date noi despre Neagoe ctitoria sa de la Curtea de Arges (in colaborare cu MateiCazacu), ibidem, XVII, 7-9,1967, p. 529-544.

- Un vestige cyrillo-méthodien dans la toponymie de la Transylvanie en 1068, extras din Eortiontomon Kyrillou kai Methodiou epi ti 1100 eteridi", t. II, Salonic, 1968, p. 213-216.

- Icoana de hram a paraclisului de la spitalul Col/ea, a lui Pârvu (in colaborare cu N.BOR, LXXXVI, 1-2,1968, p. 184-188 + 1

-Valaques, Coumans et Byzantins le de Manuel Byzantina", t. I, Salonic,1969, p. 167-186.

- Le journal des visites canoniques du métropolite de Hongrovalachie le inActele (Pepragmena) Philologikos Syllogos Hrisostomos»", Atena, t. 4,1969, p. 328-334.

- de Sabas le Goth (BHG3 1607). Histoire archéologie, RESEE, t. VH, nr. 1,1969, p. 175-185.

- Le anniversaire du Professeur Nicolas présentation et bibliographie de sestravaux par Petre Nasturel), ibidem, p. 5-17 + 1 portr.

- Manuil din Corint Neagoe Basarab, Romania literara", II, nr. (63), 1969, p. 13 1

fotogr.- De quelques toponymes danubiens, SB, Sofia, 1970, p. 123-128.- Une prétendue oeuvre de Tsamblak: Martyr de Saint Jean le Nouveau»,

du Premier International des Etudes balkaniques europeennes, VII, Sofia, 1971,p. 345-351 si (discutii) p. 352-357.

- Donation roumaine Saint-Georges des Météores (1540), Europe Sud-Est", nr. 86, Atena,1971, p. 36-38.

- Dans le sillage des marchands italiens en Mer Noire, BF, IV, 1972, p.231-235 2

www.digibuc.ro

14 Mihai Sorin Rädulescu 4

- Les fastes épiscopaux de la métropole de Vicina, Byzantinisch-neugriechische Jahrbücher",XXI, 1972, p. 33-42.

- Un gpitrachilion moldave du XVI' et ses correspondants athonites,methodianum", H, Salonic, 1972-1973, p. 86-97 + 2Considérations sur l'idée impériale chez les Roumains, Byzantina", t. V, 1973, p. 395-413 +

pl.- Notes sur le culte de saint en Roumanie, La Chiesa greca in Italia al XVI

secolo (Italia Sacra, 20-22), Padova, 1973, p. 1 271-1 278.- Quatre martyrs de Noviodunum (Scythie Mineure), Analecta Bollandiana", t. 91, fasc. 1-2,

Bruxelles, 1973, p. 5-8 + 1 facs.- Le littoral roumain de la Mer Noire le grec de Leyde, RER, XIII-XIV, Paris,

1974, p. 121-134.- Hongrois et Valaques" ou Hongrovalaques" dans la Vie de saint Théodose de Tárnovo"?,

Cyrillomethodianum", III, 1975, p. 163-165.- De la datation d'un gvangéliaire slavo-roumain de Varsovie, ibidem, p. 166-168.- A propos de la Descriptio Moldaviae" de Dimitrie Cantemir, in CMRS, XVI,

ianuarie-martie 1975, p. 119-121.Un témoignage byzantin sur mètropole de Roman (Moldavie), in RER, XV, 1975, p. 198-202.

- Le monastère de Stavronikita et les Roumains, ibidem, p. 202-210.Remarques sur les versions grecque, slave et roumaine des aEnseignements du prince deValachie Neagoe Basarab son Théodose», Byzantinisch-neugriechische Jahrbücher",Atena, 1976, p. 249-271 + facs.

- L du Journal de 'expédition ottomane de 1715 contre la de Constantinextras din Praktika. A Diethnous Synedriou Peloponnisiakon Spondon", t. III,

Atena, 1976, p. 325-336.Remarques sur les documents grecs des princes roumains, Colloques interdisciplinaires duC.N.R.S. no 559. La paléographie grecque et byzantine. Paris, 21-25 octobre 1974, Paris, 1977,p. 489 503 + 3Autour de la partition de la mètropole de Hongrovalachie (1370), in BBRF, VI (X), 1977/78, p.293 326.Phases et alternation de la ottomane de la Dobroudja au Actes du

International des Etudes du Sud-Est européen (Athènes, 7-13 mai 1970), t. III, Atena,1978, p. 49 56 si p. 57-58.

- Etymologies byzantines, Revue des grecques", t. XCI, nr. 434-435, Paris, 1978, p.568-570.Vlacho-Balcanica, Byzantinisch-neugriechische t. XXII, 1978, p. 221-248 + 1fasc.Les byzantines et la situation économique de Drama, et Zichna aux XIV' et

colaborare Beldiceanu), Jahrbuch der Österreichischen Byzantinistik",t. 27, Viena, 1978, p. 269-285.Une démonstration navale des Turcs devant Constantinople et la bataille de Kilia (1448)colaborare eu Matei Cazacu), Journal des Savants", Paris, 1978, p. 197-210.Les Valaques balkaniques aux (Mouvements de population et colonisation dans

Romanie grecque et latine), BF, t. VII, Amsterdam, 1979, p. 89-112. .

lutour de saint Spyridon le Jeune de Byzance et les Slaves. Etudes de civilisation.Mélange Ivan 1979, p. 289-297.

- Un portrait de martyr roumain au Mont Athos, BBRF, vol. VI (X), 1979/80, p. 59-79 + pl.- unui despre inceputurile ibidem, vol. VIII (XII),

1980/81, p. 221-236.

www.digibuc.ro

5 Petre selectivá 15

- D'un document byzantin de 1395 de quelques monastères roumains, Travaux etMémoires", 8 (Hommage Paul Lemerle), Paris, 1981, p. 345-351 (Centre de Recherchesd'histoire et de civilisation de Byzance).

- A propos du Tenou Orman (Teleorman) de Kinnamos, in Geographia Byzantina ByzantinaSorbonensia 3), Paris, 1981, p. 81-91.

- Strehaia, in BBRF, LX, (XIII), 1982, p. 321-342.- Din nou despre ibidem, p 343-348.-A propos d'un document de et d'une patriarcale inconnue de REB,

t. 40,1982, 211-214.- Le Dit du monastère moldave de BBRF, X (XIV), 1983, p. 387-420.- Minutiae variae: Ivan, le de mourut de A propos de la

C'hronique murale de Suceava, Cyrillomethodianum", VII, Salonic, 1983, p. 39-45.- La Thessalie entre 1454/55 et 1506 colaborare cu Beldiceanu), Byzantion", LIII,

p. 104-156.- La christianisme roumain répoque des invasions barbares. Considérations et faits nouveaux,

in BBRF, XI (XV), 1984, p. 217-266.- Recherches sur le testament de Maxime de Skoteiné (1247), Philadelphie et autres études

(Byzantina Sorbonensia 4), Paris, 1984, p. 69-100.- Precuvântarea la macedo-romând (Institutul Român de Cercetäri), Freiburg im

Breisgau, 1984, I-XLV 545 p.- Bayezid et la capitulation des moines des Météores (in colaborare cu Nicoará Beldiceanu),

Zeitschrift der Deutschen Morgenländischen Gesellschaft", Supliment VI (XXII. DeutscherOrientalistentag...), Stuttgart, 1985, p. 151 152.

- Dix contributions roumano-athonites siècles), BBRF, XII (XVI), 1985, p. 1-46.- Prodromica: D'une prétendue mention de la Dobroudja chez Ptochoprodrome; (II) Autour du

mot Skavonikon; (III) En marge de rédition de (1536) d'oEpigrammata» de ThéodoreProdrome, Byzantina", t. 13 (Hommage J. Karayannopoulos), Salonic, 1985, p. 759-770.

- Le monastère de la Théosképastos la d'un recensement ottoman de Trébizondecolaborare cu Nicoará Beldiceanu), Byzantion", LV, 1,1985, p. 269-331.

- Le Mont Athos et les Roumains. Recherches sur leurs relations du milieu du 1654,Roma, 1986,375 p. seria Orientalia Christiana Analecta 227).

- Autour du phylactère slavo-roumain de in Recueil IV. Etudes et documentsbalkaniques et méditerranéens", 13, sous la rédaction de Paul H. Stahl, Paris, 1987, p. 52-55.

- Mais donc localiser Vicina?, BF, t. XII, Amsterdam, 1987, p. 145-171.- Grégoire , métropolite de Moldovalachie (1436), Dictionnaire d'histoire et de géographie

ecclésiastiques, sous la direction de R. Aubert, 126, Paris, 1987, p. 4-6.- Le Pope oboursier» en Macédoine du prince de Moldavie Alexandru

BBRF, XIV (XVIII), 1987/88, p. 139-152.- Diavolul zavistia la vechii cronicari ibidem, p. 153-169.- Les récensements ottomans effectués en 1477, 1519 et 1533 dans les provinces de Zvornik et

d'Herzegovine colaborare cu Beldiceanu si Beldiceanu-Steinherr), Turcica.Revue d'études turques", t. XX, Paris, 1988, p. 159-171.

- Les Valaques de respace byzantin et bulgare la conquéte ottomane, Les Aroumains(Cahier no 8, Centre des Civilisations de 'Europe Centrale et du Sud-Est), Paris,INALCO, 1989, p. 47-80; româneascd a apärut sub titlul Vlahii din bizantin

la cucerirea Istorie. Limb& Destin, coordonator NeaguDjuvara, Bucuresti, Edit. Fundatiei Culturale Române, 1996, 50-82.

- Lettre ouverte M. Beldiceanu pour son prochain anniversaire, in BBRF, XV(XIX), 1989, p. 97-106.

www.digibuc.ro

16 Mihai Sorin 6

- Istoria piciorului Sf loan Botezdtorul de la mändstirea Secu: hagiografie istoriecolaborare cu Andronikos Falangas), ibidem, p. 147-173.

- Koutsovalaque. Recherche étymologique, Etudes roumaines et aroumaines, sous la redactionde Paul Stahl, Paris-Bucuresti, 1990, p. 90-99.

- Mélanges roumano-athonites AHAI, t. XXVII, Iasi, 1990; (II), t. XXVIII, 1991, p. 53-72.- De la o inscriptie crestind din Tomis la pdtimirea Sf Teogene, in Pontica", XXIV, 1991, p.

283-286.- Sud-estul european Occidentul, Verbum", an. II, nr. 7-12, Bucuresti, 1991, p.

139-148.- Droits sur la terre de labour dans les Balkans et en Anatolie l'époque ottomane

colaborare cu Beldiceanu), SOF, L, 1991, p. 61-118.- E Thessalia periodo 1454/55-1506 colaborare Beldiceanu), In Thessaliko

Emerologion", t. 19, Larisa, 1991, p. 97-135.- Biens du monastère Saint-Sophie de Trébizonde dans plusieurs bandons du pays la charnière

de la (1461) colaborare cu Beldiceanu), Byzantion", p. 25-89.- Hrisovul lui Alexandru Aldea pentru mändstirea Bolintin (1433) colaborare Constantin

Man), In RI, III, nr. 5-6,1992, p. 477-488 + 1 facs.- De unde se trage românescul popd"?, Verbum", anul III-IV, 1992-1993, p. 159-161.- L'affabulation de Martin Bielski sur l'origine des Valaques, RER, XVII-XVIII, Paris-Iasi,

1993, p. 299-301.Emil Turdeanu l'occasion de ses 60 ans d'activité, RRH, t. XXXII, nr. 1-2, 1993, p.155 165.

- De la Cantacuzinii la Cantacuzinii Turcocratiei ai Române, AG, serie1-2,1994, p. 171-175.

- Stoica Ghizdavet (1444-1453) Dumitru (1475-1485): omonimie sau înrudire?,ibidem, 3-4,1994, p. 221-224.

- Pomelnicul pe al bisericii Trei din Iasi, AHX, t. XXXI, 1994, p. 83-85.un boier muntean de neam arndut veacul XVII, AG, serie II(VII),

3-4,1995, p. 39-42.greceasa despre mucenicia lui Brâncoveanu, Verbum", anii VI-VII, nr. 7,

1995 1996, p. 289-291.- Amintiri despre George D. Florescu, AG, serie III(VIII), 1-2,1996, p. 35-42.- Despre numele lui Alexandru cel Bun, ibidem, p. 331-333.- L 'Attitude du Patriarcat oecuménique envers les Arméniens des Pays roumains XIV'

siècle-début XVI' in L Arménie et Byzance. Histoire et culture (Byzantina Sorbonensia12), Paris, 1996, p. 145-156.

- Denys II de Constantinople, «empereur et patriarche» (1546), EB, IV, Paris, 1997, p.133-146.

Mihai Sorin

www.digibuc.ro

TABULA GRATULATORIA

Venera ACHIM (Bucuresti)Viorel ACHIM (Bucuresti)Stefan ANDREESCU (Bucuresti)Florin ANGHEL (Bucuresti)Daniel BARBU (Bucuresti)Violeta BARBU (Bucuresti)Constantin (Bucuresti)Dan BERINDEI (Bucuresti)Gheorghe (Bucuresti)

CAPROSUIleana (Bucuresti)Virgil (Bucuresti)Dan CERNOVODEANU (Paris-Bucuresti)Paul CERNOVODEANU (Bucuresti)Veniamin CIOBANU (Iasi)Virgil CIOCALTAN (Bucuresti)Florin CONSTANTINIU (Bucuresti)Constanta COSTEA (Bucuresti)

CRISTACHE-PANAIT (Bucuresti)Lajos DEMÉNY (Bucuresti)Eugen DENIZE (Bucuresti)Petre DIACONU (Bucuresti)Neagu DJUVARA (Paris-Bucuresti)Alexandru DUTU (Bucuresti)Costin FENESAN (Bucuresti)Cristina FENESAN (Bucuresti)Tahsin GEMIL (Bucuresti-Constanta)Nicolae GHINEA (Bucuresti)Stefan S.Octavian ILIESCU (Bucuresti)

Aurora (Bucuresti)Gheorghe (Bucuresti)Mariana (Bucuresti)Mustafa MEHMET (Bucuresti)

MIHAIL (Bucuresti)Dumitru NASTASE (AtenaRemus NICULESCU (Bucuresti)Panait I. PANAIT (Bucuresti-Constanta)Serban PAPACOSTEA (Bucuresti)&rnelia PAPACOSTEA-DANIELOPOLU

(Bucuresti)Georgeta PENELEA-FILITTI (Bucuresti)Anca POPESCU (Bucuresti)Emilian POPESCU (Buduresti)Constantin REZACHEVICI (Bucuresti)Oana RIZESCU (Bucuresti)Marina SABATOS (Bucuresti)Elena (Bucuresti)Elena SIUPIUR (Bucuresti)Maria Magdalena (Iasi)Stefan STEFANESCU (Bucuresti)'Anca TANASOCA (Bucuresti)Nicolae Serban TANASOCA (Bucuresti)Tudor TEOTEOI (Bucuresti)Maria THEOCHARIS (Atena)Ion TODERASCU

(Bucuresti)(Bucuresti)

Radu Stefan VERGATTI (Bucuresti)Dan ZAMFIRESCU (Bucuresti)

Studii materiale de istorie medie", XVI, p. 17, 1998

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

MIRCEA CEL SI BAIAZID.

LA CUNOASTEREA CONFRUNTARILOR LOR ARMATE

§ERBAN PAPACOSTEA

incâlcita cronologie a militare turco-române vremea luiMircea Baiazid a stârnit numeroase ipoteze, reconstituiri, mai multsau mai putin riguroase, chiar controverse aprinse. ipotezelecontroversele sunt unor elemente certe care ar

incertitudinile sau ar marginea aproximatiei cronologice,agresiv care a caracterizat unele de pozitie ultimii ani ai regimuluitotalitar - spirit de puterea scopuridiversionist-nationaliste -e nu numai regretabil, dar de-a dreptul condarnnabil.Departe de a contribui chestiunilor controversate cu mijloacelestiintei, ale cercetdrii retorica a agentilor culturali ai puteriis-a ofere argumente unei politici pe cât de nationaliste expresia ei,pe atât de antinationale scopul ei.

date - octombrie 1394 si mai 1395 - se centrulcerceatorilor fazei culminante a dintre domnul Românesti sisultanul care, ce ridicat pe culmile succesului, asigurându-icea mai expansiune, atras cea mai grea din faza sa deascensiune. Care din aceste date corespunde de la Rovine? Care a fostrezultatul acestor lupte: victorie sau pentru domnul Românesti?Care e semnificalia prezentei lui Mircea la Brasov primdvara anului 1395 pe

regele Ungariei, Sigismund: act de vasalitate al unui caresprijin pentru a infrângerii sau vederearelansdrii ofensivei impotriva neostenitului sultan, a rapiditate de deplasarede pe un front pe altul i-a atras porecla de Fulgerul?

Nu vom reface acest cadru restrâns istoricul controverselor iscate derdspunsurile diferite la aceste Bibliografia sau aproape

poate fi consultatd din cele mai recentecrate chestiunii'. Subliniem doar convingerea pe care ne-am format-o de-a lungul

' intregirile bibliografice referitoare la primele Mircea Baiazidnoua editie a sintezei lui N. Istoria III. Ctitorii, volum de V. Spinei,Bucuresti, 1993, 256-261. Informatii incomplete se pot gäsi la Al. 17mai 1395, o importantd istoria universald. Victoria de la Rovine, Bucuresti,1995.

Studii materiale de istorie medie", XVI, p. 19-21,1998

www.digibuc.ro

20 Papacostea 2

cercetarilor consacrate relatiilor internationale ale Romanesti si Moldoveisecolele al XIV-lea al XV-lea dat caracterul imprecis alsurselor cunoscute acum istoricilor - ele sud-slave,turcesti chiar apusene -, singura posibilitate de a restrange aria aproximatieicronologice privinta luptelor romano-turce de a mai exact sensulevolutiei evenimentelor se aflä bazei documentare a cercetarii acestuiaspect capital al istoriei noastre medievale prin noi investigatii descoperiridocumentare. Neindoielnic, principalele surse apte

cunostintele noastre sunt cele apusene, latine sau limbiletextele inedite, cele publicate, mai recent sau mai demult, darneintroduse in dezbaterea Doar un efort de scrutare atuturor posibilitätilor de reinnoire a documentatiei poate asigura dezlegareaincurcatelor probleme de cronologie de interpretare, mai aproape de realitate, afaptelor care au marcat evolutia raporturilor militare turco-romane vremea luiMircea si Baiazid.

Un asemenea element documentar suplimentar randurile de maijos; alt cadru, el va integrat datelor cunoscute cercetatorilor si

poate chiar al altora neutilizate.Stirea pe care o e desprinsa dintr-o a unui

anonim florentin, de editorii ei Cronica volgare di anonimo florentino.Autorul cronicii, contemporan al evenimentelor, astfel informatiacare i-a parvenit despre o mare infruntare Sigismund de Luxemburgsultanul Baiazid cursul mai 1395:

Capitolo VII. - Come tra il Re d'Ungheria Baisetto furono grandibattaglie, e'l Baisetto vinse per allora

In questo tempo del mese di maggio 1395, avendo il Re d'Ungheriaraunata molta gente d'arme per riparare che il Baisetto, figliuolo Moratto Baiturco, il quale piú di cento cinquanta migliaia d'uomeni armati venia addosso per

il reame d'Ungheria, ed essendo li loro campi vicino l'uno all'altro, eordinato ciascuno di loro la sua gente a battaglia, ciascuno confortati li suoi abene operare e valentemente l'una parte e combatterono, e con buon animocorsero alla battaglia, nella quale molta gente fu morta; ma molti de'Turchiche di Cristiani vi morirono, ma niuna delle parti il fu vinta. Poi, l'altroricominciata tra loro battaglia aspra e crudele a presso che tutto il combattutisiinsieme con grande mortalita dell'una parte e dell'altra, pure alla il camporimase al Baisetto e a'Turchi, comecché molti furono morti de'Turchi chede'Cristiani. E per questa vettoria con loro avuta dal Baisetto, tutta Balacchias'arrendé al Baisetto, e lui ubbidirono (s.n.). Ma pure il Baisetto, per la grandeperdita che avea fatto della sua gente, si torn a Buda con grande perdita fatta

www.digibuc.ro

3 Mircea Baiazid 21

della sua gente, con isperanza di ristorare l'anno vegniente a tutto suo onoreperduto"2.

Redus la informatia sa citat din cronica anonirnuluiflorentin luna mai 1395, urma unei lupte sultanulBaiazid Sigismund de Luxemburg, oastea celui din a fost faptcare la a provocat supunerea Valahii - -de Baiazid, i-au dat ascultare", i s-au supus. Cronica

din pricina grelelor suferite, Baiazid s-a retras devenise, fireste, la sudul

Informatiile oferite de citat sugereazd urmatoarea reconstituire aevenimentelor: toamna anului 13944 la atacurile lui Mircea ale .

Sigismund, Baiazid a intreprins o campanie Tara unde a suferito grea Constient de inevitabilitatea unui atac turcesc, Mircea

se cu Sigismund primavara anului la Brasov, consolidandcu Noul asalt al lui produs efectiv 1395, luna

mai, s-a cu victoria sultanului; pierderile greleinfruntare pe Baiazid se din frunteaacesteia, un domn favorabil puterii otomane. Faptul autorul anonim al croniciiflorentine acum, luna mai 1395, ca urmare a campanieisultanului Baiazid, supunerea e un indiciu al eseculuicampaniei otomane din toamna anului precedent'.

Mai lumina surselor disponibile, e situatia din Taraurma ofensivei lui Sigismund vara anului 1395, care a

inregistrat incontestabile succese, a contraloviturilor turcesti; sigur celputin asupra unei a nu asupra ansamblului ei, turcii au reusit

domn pe care s-a orientat pe plan extern directia Poloniei aMoldovei, la acea regelui Ungariei.

cu privire la cronologia lui Mircea cu Baiazidintervalul 1393-1402 se cuvine noi investigatii de izvoare, curigoarea de demers autentic apel la argumente deautoritate pseudonationale. Personalitatea lui Mircea e prea insemnatä

istoria pentru a deveni de exercitiu declamatoriu de tipulâniei.

2 volgare di Anonimo Fiorentino dall'anno 1385 al 1409, attribuita a Piero diGiovanni Minerbetti, a cura di Elina Bellondi, Rerum Italicarum Scriptores, Raccolta deglistorici italiani del Cinquecento al Millecinquecento, nuova edizione, XXVII, 2, p. 197.

Pentru o reconstituire similad a desfasurArii evenimentelor, vezi V. Pervain, Din relafilleTärii cu Ungaria la secolului al AIIAC, 18, 1975, p. 89-117; studiutemeinic, care cu acribie spirit critic indeosebi documentele emise de cancelaria ungarä.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

UN DE AFACERI IN SPATHJL PONTICLA MULOCUL VEACULUI AL

TEODORCHA DE TELICHA"

ANDREESCU

studiu al säu publicat 1987, intitulat Les Orientaux Caffa auprofesorul Michel Balard rânduia printre membrii comunitgii grecesti

ce vietuia principala colonie de pe litoralul pontic pe un anumeDemetrius de Telica". Pé temeiul câtorva acte inedite din arhivele din Genova,profesorul Balard semnala mai acesta, 1472, un magazinsituat interiorul citadelei din Caffa, contra sumei de 6 000 de aspri, de la doigreci, Mica li Manoli de Dar, lucru mai important, el era le fils du GrecTeodorca de Telica, qui a prété en 1461 plus de 40 000 aspres au seigneur deThéodoro-Mangoup et confié cinq ans plus tard une grosse commande de 300sommi Lodisio de Pietrarossa". Aceste câteva elemente 1-au fäcut pe profesorulBalard pe Demetrius de Telica" drept unul din cei mai bogatireprezentanti ai comunitätii grecesti din

De fapt, istoricii români s-au ocupat de Teodorca de Telica" de lasecolului al XIX-lea. Mai exact, Nicolae este cel ce a atentia

asupra lui, pornind de la un document publicat lui Amedeo Vigna.Este vorba de un salv-conduct, emis 19 septembrie 1455 la Genova, deProtectorii Bäncii San Giorgio favoarea lui Theodorus cha de Thelicavelachus", care era habitator ciuitatis nostre Soldaie". baza acestui act,personajul pricina putea sä-si desfAsoare liber afacerile Caffa Soldaia, dar

ad omnes alias urbes et terras ditioni nostre subjectas, Famagustacomprehensa-2. Sigur ceea ce a stârnit interesul lui a fost precizarea de

velachus". Pe de altä parte, alt document, tot din colectiaVigna, din 26 aprilie 1471, este desemnat sub forma cavalerul" Teodorus

Vezi Michel Balard, La Mer Noire la Romanie génoise Variorumreprints, London, 1989, XIII, p. 230 (studiul citat a initial Byzantinische Forschungen",XI, Amsterdam, 1987); vezi si idem, Les hommes d'affaires occidentaux ont-ils asphyxiél'économie byzantine?, vol. Europa medievale e mondo bizantino. Contatti effettivi e possibilitàdi studi comparati, a cura di G. Arnaldi e G. Cavallo, Roma, 1997, p. 264.

2 N. Studii istorice Chiliei Albe, 1899, p. 118; actul a fosteditat de A. Vigna, Codice diplomatico delle colonie tauro-liguri durante la Signoria dell'Ufficio diS. Giorgio, t. I, Genova, 1868, p. 371-372.

N. op. cit., p. 137; A. Vigna, op. cit., t. II, 1871, p. 770.

Studii si materiale de istorie medie", XVI, p. 23-30,1998

www.digibuc.ro

24 tefan Andreescu 2

Ulterior, Nicolae a examinat o serie registre ale Massariei(trezoreriei) din Caffa, din rdstimpul 1455-1472, spre a extrage din ele numele deromâni pe care le-a intâlnit. potrivit observatiilor sale, mai decât

rezultä a fost tocmai Teodorcha de Telicha, cu care a publicatun de 11 De fiecare numele acesta este pomenitsocotelile din Caffa raport cu sume mari de bani, mai ales cuorasului (comerchium). Pe temeiul acelorasi Nicolae puteaconchide, altä ordine de idei: Calitatea lui de Român e «Massaria»pe anii 1455 1457 e Dominus Theodorca de Telicha Vellachus".

personajul, probabil un Moldovean", venea din Telicha", pe careBänescu nu-1 poate identifica, desi un sat, Telita, siazi pe Nistru, mai sus de gura Bâcului, DimitrieCantemir, pe cunoscuta lui a Moldovei"4.

Relativ de curând, anul 1982, a mai iesit la un izvor deosebit depretios privire la Teodorcha de Telicha. Este un lung act notarial,Pera, la 1 februarie 1490, de notarul Dominicus de Alsario, numele luiPrimaflos, filia condam Demetrii de Telicha, filii condam sereni dominiTheodorocha de Telicha, olin habitatoris Soldaie"5. Ce ne spune acest act?Primafloare", fiica lui Dimitrie de Telicha", a fost mai cuGiovanni Battista de Campofregoso, iar apoi, ce a s-arecdsätorit tot cu un genovez cu nume sonor, Luciano Squarciafico fuGiuliano. De altminteri, ea era pe genovezd, mama ei -

viatä acum, 1490 -, pe nume Cathymia, era flica lui Geronimo de Alegro.Bunicul ei patern, Theodorocha de Telicha", i-a constituit o dotá valoare de400 de sommi de argint de Dar de bani trebuia recuperatä dela debitorii bunicului fetei, care cedat drepturile favoarea celui dintâi alPrimeiflori", Giovanni Battista

A intervenit, cucerirea Caffei de care turci (1475), prilej cu care, cumdiscutie, omnes pe[rso]ne, maxime Lattini Iannuensses in

disperssionem abierunt, ductis ipsis Latinis Iannuenssibus et Caffenssibuscaptivis ex Caffa in urbem miserabilem Constantinopolim". Printre cei ce au

s-a notarul Nicolo de Torriglia, dindebitorii lui Teodorca de Telicha, care acum se insula Chios. Acesta,pentru datoria sa bani, cum se consemnase act redactat de notarulLodisio de Pietrarossa, pusese drept casa construita de el Caffa.Dar, Caffa a pe mâna turcilor, tot ceea ce Nicolo de Torriglia aavut acolo s-a pierdut. De aceea, prin acest act Primafloare" la banii

N. Bánescu, ale noastre cu genovezii, volumul Inchinare luiNicolae lorga cu prilejul implinirii de 60 de Cluj, 1931, p. 34-36.

Actul a fost editat de Ausilia Roccatagliata, Notai genovesi in Oltremare. rogati aPera e Mitilene, t. I, Pera, 1408-1490, Genova, 1982, nr. 124, p. 273-278.

www.digibuc.ro

3 Un de in pontic 25

ce-i datora notarul Nicolo de Torriglia, cu exceptia sumei de 150 de lire degenovini", ce urma a-i trei rate, la 1 ianuarie 14926.

Actul de mai sus a retinut atentia profesorului Geo Pistarino,care genealogia familiard pe care el o raportul GenovaOrient planul legdturilor personale afective". Dar sa s-a

punctul de vedere asupra etniei din care provenea serenus dominusTeodoroca de Telicha sau Demetrius'. Oricum, la o parte izvoarelegenoveze care pe numele lui Teodorcha de Telicha" figureazdprecizarea Velachus", se poate dovedi alt chip nici un caz el nu eragrec, asa cum a crezut Michel Balard. aceeasi colectie de documente a luiAmedeo Vigna mai este publicat un act, ce data de 20 iunie 1455 a fostredactat Soldaia. Este vorba de o scrisoare de locuitorii de aici, latini

greci", protectorilor San Giorgio, prin care exprimau bucuria lavestea acestia au preluat stdpânirea asupra coloniilor din Marea(evenimentul a avut la 15 noiembrie 1453). Avem de-a face, cuun gest de captatio benevolentiae. ceea ce ne intereseazd suntdin josul acestui act. A. Vigna le-a publicat pe coloane: stânga celelatinilor", dreapta pe cele grecesti. Or, pe coloana din stânga, a latinilor",unul din primele nume este lui... Teodorcha de Telica8. De fapt, ordinecronologicd, aceasta este prima cu privire la personajul nostruizvoarele genoveze cunoscute cea din estereprezentatä o scrisoare pe care Protectorii i-o adresau personal, data de7 februarie 1472, din care acum el se ocupa de... opere pioase! mairetinem din acest text asigurarea de la urmä: pentru Theodorus cha de Telicahabitator Soldaie" a ales viuere in le terre nostre e sotto la nostra protetione...voi vostri et tute le vostre cose ne sono singularmente arricomandate"9.

anul 1961, binecunoscuta sa lucrare Génes au XVe J. Heerspomenea la un moment dat de un act inedit din Arhivele din Genova, care

1448 un marchand de Valachie... obtenait du Doge un sauf-conduitpour aller Caffa, Péra et Chio". Acest act interesat dovedea insula

6 Am atras asupra acestui document mai articolul nostru: Au temps de lachute de Constantinople: nouvelle données sur les relations roumano-génoises, RRH, t. XXIII,1984, 4, p. 331-332. Potrivit calculelor lui Octavian Iliescu, 3 000 de sommi de argint, suma

care voievodul Petru al Moldovei 1-a imprumutat 1388 pe regele polon Vladislav, echivala14 531 de de aur (Le accordé en 1388 par Pierre Jagellon, RRH, t.XII, 1973, 1, p. Aceasta ar deci, dota pentru nepoata lui Teodorcha deTelicha" suma de 1 900 de de aur venetieni.

Geo Pistarino, Genovesi Genova, 1990, 341.8 A. Vigna, op. I, p. 315.

Ibidem, II, p. 834

www.digibuc.ro

26 tefan Andreescu 4

Chios devenise le but des lointains voyages des Chrétiens des Balkanspar les routes du Sud-Est européen"10.

regAsit de curând acest document primul pe care 1-am autat afost, fireste, numele beneficiarului Astfel am putut constataconductul era favoarea lui Theodorocha de Telicha velachus", care, cumuxore et filiis suis utriusque sexus ac servis, famulis, factoribus omnique familiasua, rebus, bonis, pecuniis et mercibus", putea merge se stabileascd si

la Genova et ad alia quecunque loca dominii nostri ubicunque sita sintspetialiterque Capham, Peram et Famagustam et Chium et universa loca Orientis,Maris Maioris et Syrie tam terra quam mari". Data a actului, emis laGenova, este 20 martie

reflectdm acum asupra semnifkatiei acestui document. Mai vomcompara cu document de acelasi tip, demult cunoscut, salv-conductul din19 septembrie 1455. Este limpede acesta din a fost cenit obtinutnoile conditii ale schimbdrii statutului posesiunilor genoveze din spatiul pontic,de curând trecute sub controlul particular al San Giorgio. Dar ceea ce neretine cu precddere atentia este faptul vreme ce actul din 1455precizarea personajul nostru era habitator" Soldaia, actul din 1448 nu se

nimic acest sens. De unde putem deduce atât de cuprinzdtorulsalv-conduct din 20 martie 1448 este actul temeiulTheodorocha de Telicha velachus" s-a s-a stabilit Crimeea,

ca de Soldaia.observatie cu acest document este el ne apropie mult

timp de data unei inscriptii din Cetatea discutate odinioard de NicolaeBogdan. Textul acestei inscriptii grecesti, lui N. suna

cum Rugdciunea robului lui Dumnezeu Teodor. - Isus ChristosS-a fdcut aceastä cetate sub prea evlaviosul Domn Voevod de

maiestrul Domniei Sale si mai marele peste cetate, la anul 694814401. Fereste de primejdie, de Dumnezeu, pe robulVoevod". tot este cel care a apropierea numele Teodor",pomenit inscriptia din 1440, personajul prezent 1455 actelegenoveze, care ar putea arhitectul de odinioard din Cetatea

La rândul I. Bogdan a publicat atât textul grecesc al inscriptiei, cât otraducere pärerea lui Bogdan, numele din primul al

inscriptiei trebuie citit Fedorca. ceva mai jos, tälmdcirea unui alt rând altextului a fost corectatd asa: ...qi prin boierul domniei sale al pâralab".

data intregitä a inscriptiei este 10 noiembrie 1440. Deci, luiI. Bogdan, Fedorca a fost nu arhitectul", ci pârcdlabul Albe, de

J. Heers, au XVe Activité économique problèmes sociaux, S.E.V.P.E.N.,Paris, 1961, p. 399.

Archivio di Stato Genova, Archivio Segreto, Diversorum reg., nr. 539. Vezi anexa.N. lorga, op. cit., p. 99 137.

www.digibuc.ro

5 Un de spatiul pontic 27

altminteri cunoscut. De asemenea, adopand identificarea luiTeodorcha de Telicha", Bogdan atentia, pe temeiul actului

genovez din 1471, Un «cavaler» moldovean sec. XV e un «boier»moldovean, atributul «de Telicha» satul de unde era el". Dar privire laidentificarea satului nu a putut nici o sugestie

Nicolae a replicat, modifice doar lectura numelui dinprimul al forma: Thedorka". rest, luirostul lui la Cetatea a fost de maestru al domniei", deci de arhitect,priveghind calitate de ispravnic refacerea zidurilor vechii genoveze.

mai departe, echivala numele Tedorcha" prin Tudorachi",Theodorakis", cu explicatia: Inscriptia a fost de el el a

limba sa obisnuitd", greaca. fine, a interpretat numeleTelicha", ar vorba de transpunerea toponimului Tela, Tulcea,veche asezare, cu o populatie amestecatd, care se aflau greci"14.

subliniat, totodatd, marele istoric a mentinut acum identitateapersonajul mentionat inscriptia de la Cetatea scos la mai

repetate de izvoarele genoveze.Schimbarea lui despre originea a lui Teodorcha de

Telicha" nu facem apel din nou la lista de ale latinilorgrecilor" din Soldaia, din 1455, de care am amintit mai sus. Apoi,

de stilul inscriptiilor noastre" - invocat la un moment dat deplasarea numelui Thedorka" inscriptia din 1440 chiar primullimpede se nu avem de-a face doar cu un simplu ispravnic allucrdrilor de la Cetatea ci cu un personaj cu rosturi mai de

asa cum a sustinut loan Bogdan. In sfarsit, cuprivire la locul de credem remarca lui Nicolae este sepoate de este vorba de satul de

I. Bogdan, de la Cetatea Alb" Moldovei asupra ei, in AARMSI,Seria II, t. XXX, 1908, p. 316 322-323.

N. Noi descoperiri privitoare la romailor, comunicare la Academiaanul 1937, reeditatd in volumul: N. Studii asupra evului mediu românesc, editie

de Papacostea, Bucuresti, 1984, p. 225-226. Idem,lucrare care se nu cumva Thelica" ascunde, deformare,

toponimul Chilia (Chelica? Chilia?") (Opere economice, ed. de Georgeta Penelea,Bucuresti, 1982, p. 504).

15 Vezi Alexandru I. Documente privind istoria A. Moldova, Veacurile(1384-1625). Indicele de locuri, s.v. In 2 februarie 1616 acest sat eraSf. de la Ierusalim de cAtre feciorul lui Stroici mare Se mentiona

actul de danie satul Telita in uricele Drujestilor", acum laProbota, si, numele lui trebuia ras de acolo (DIR, A, veac. XVII 4, nr. 5,

p. 3-4). In a doua a secolului XVII satul este achizitionat de un mare negustor, devenitboier (N. Ucraina moldoveneascd, AARMSI, Seria II, t. XXXV, 1913, p. 350-351).

www.digibuc.ro

28 Stefan Andreescu 6

Nu este deloc exclus ca boierul moldovean de Telita luathotdrârea se strdmute, cu familia sa, Crimeea din pricinasângeroaselor lupte dinastice din Moldova. De ajuns ne gândim, acest sens,

13 mai putin de un de emiterea salv-conductuluigenovez, a fost ucis voievodul fostul numele aexecutat lucrdrile de la Cetatea

De ce pentru identificarea toponimului Telicha" cu satul Telita?Mai este de observat actele genoveze sau registrele Massariei dinCaffa numele cu pricina uneori apare h" - Telica. Apoi, am reflectat lachipul care a fost trecut act intern moldovenesc numele unui occidental,

sfIrsitul secolului al XVI-lea. Este vorba de marele vistiermentionat o sfatul lui Aron hrisov slavon din 25decembrie 1591. retinem existenta cadrul acestui nume a grupului deita". cum am de avem de-a face cu François Ponthus de laPlanche, gentilom francez aflat mai slujba lui Petru Cercel alRomânesti (1583-1585). Or, scrisoare expediatd din Cluj la 15martie 1586 el este amintit forma: Mons. della Planica"". deci grupulde litere ica" - la fel precum cazul numelui Telica - s-a transformat sub panascribului din cancelaria domneascd a Moldovei ita". De ce nu admitem siprocesul invers? Numele Telita a devenit actele latine genoveze Telica" sauTelicha". Pe de parte, primim aceastä identificare putem întelege maiusor forma Fedorca a numelui boierului, de

cum am spus, satul din istoric al Orheiului, se aproape deNistru, cu alte cuvinte chip firesc unor asemenea inrâuriri

un cuvânt despre senmificatia actului din 20 martie 1448, acum pusUn asemenea salv-conduct, de extins obtinut direct de la

Genova, putea dat numai unui personaj binecunoscut cu puternicemediile genoveze din spatiul pontic. Or, un fost ,jupan" de Moncastro", cumcredem a fost Fedorca de Telita, chip aceste conditii.

mentiunea a fost habitator" Soldaia nu spune mult despre statu-tul lui social'9, schimb faptul s-a incuscrit cu un genovez cu nume sonor -

16 Vezi P. P. Panaitescu, Manuscrisele slave din Biblioteca Academiei R.P.R., vol. I,Bucuresti, 1959, nr. 136, p. 71, precum studiul lui Leon Simanschi, Precizri cronologice privindistoria Moldovei anii 1432-1447, VII, 1970, p. 60.

Stefan Andreescu, français au service de deux princes roumains dusub tipar.

N. A. Constantinescu, Dictionar onomastic Bucuresti, 1963, s.v. Teodor.19 Vezi, mai nou, discutia lui David Jacoby, Les génois dans /Empire byzantin: citoyens,

sujets et protégée (1261-1453), La storia dei genovesi, IX, Genova, 1989, p. 261-262 si, maiales, n. 84 de la p. 279.

www.digibuc.ro

7 Un de român spa¡iul pontic 29

babil jund anului 1460 -, a o cdsätorie si pentru nepoata sa,extrem de consistente°, dar faptul a mânuit necontenit

mari sume de bani, toate aceste elemente ne antecedentedeosebite ale personajului, atât privinta originii lui nobiliare, cât a puteriieconomice. ce nu face deck aceeasi concluzie.ordine de idei, Fedorca de Telita este un exemplu de adaptare a unuiboier moldovean ambianta comerciald spirituald a coloniilor italiene de pe

Negre la jumdtatea veacului al XV-lea.

ANEXA

20 1448, Genova - Salv-conduct pentru boierul moldovean Fedorca de Telita

Pro Teodorocha velacho

dux etcetera, Consilium Antianorum civitatis Ianue ac Officium Provisionis Romanielitterarum nostrarum auctoritate damus, concedimus et impertimur plenum, tutum et validum

salvumconductum ornnimodamque fidantiam valituram et duraturam usque quo illurn illamexpresse revocaverimus et post revocationern annos duos proximos a die revocationis ut dici soletpro contramando generoso viro Theodorocha de velacho cum uxore et filiis suis utriusquesexus ac servis, farnulis, factoribus omnique familia sua, rebus, bonis, pecuniis et mercibusquibuscunque et cuiuscunque generis tam coniunctim quam divisim et pluries accedendi adcivitatem nostram et ad quecunque loca dominii nostri ubicunque sita sint spetialiterqueCapham, Peram et Famagustam et Chium et universa loca Orientis, Maris Maioris et Syrie terraquam mari eques et pedes ibidemque standi, morandi, habitandi, pernotandi, negotiandi, traffigandiet frequentandi ac transeundi et de omnibus suis rebus, bonis, pecuniis ac mercibus et creditis

processibus pro libito suo quocunque voluerit disponendi exindeque pro suoquotienscunque voluerit discedendi et iterum redeundi et discedendi et eundi quo ei placuent tamper terram quam aquam et in quocunque navigio cuiuscunque nationis nisi esset navigiumnationis cum quo eodem tempore bellum publicum a nobis gereretur tute libere et secure ornniimpedimento reali et personali omnique molestia prorsus cessante. Ita ut ipse Thodorus cha uxor,

servi, famuli ac factores eius, res, pecunie, bona et merces, processus ac credita et loca quehaberet ad presens in futurum acquireret in quibuscunque comperis nostris tam quamCaphe et Pera sub quocunque nomine scripta essent in futurum scriberentur ac etiam domus,predia et possessiones acquisita ad presens in futurum acquirenda salva et salve sint ac prosalvis habeantur ubicunque reperta tam terra quam et in quocunque loco territorii nostriet dominii et spetialiter Capha, Pera et Famagusta ac locis omnibus ut supra ac et prout siessent subditi nostri et bona, pecunie, res et merces, loca, credita, domus et predia nostrorumsubditorum non obstantibus aliquibus guerris, odiis, inirnicitiis, differentiis vel debitis presentialitervertentibus que in poster= possent inter nos et alios quoscunque principes, dominia,dominos et communia aut alios viros quicunque sint cuiuscunque nationis existant quacunqueratione causa que dici possit non obstantibus represaliis quibuscunque autrepresaliarum laudis licentiis cuicunque concessis decetero concedendis contra quoscunque

Vezi mai sus n. 6.

www.digibuc.ro

30 Stefan Andreescu 8

principes, dominos, et communitates eorumque subditos aut alios viros eorumque res etbona quacunque ratione vel causa demumque generaliter omnibus huiuscemodi obstantiisquibuscunque etiam si tales essent de quibus oporteret spetialem mentionem que hic proexpressis habeantur, declarato quod presens salvusconductus nullatenus se extendat adpersonas nominatas et ad aliqua bona sua que ante presentern salvumconductum in quovis locoimpedita vel arresta aliqua ratione fuissent in quo casu dumtaxat iusticiam volurnus,presenti salvoconduetu non obstante. Data die marcii 1448.

A.S.G., Archivio Segreto, Diversorum Reg., 539.

www.digibuc.ro

iNCEPUTURILE PROBLEMEI BASARABIEI.STEFAN CEL MARE

EUGEN DENIZE

teritoriul românesc cuprins Prut, Nistru Marea Neagre,ocupând aproape din suprafata statului feudal al Moldovei, a fost

una din problemele fundamentale ale istoriei poporuluiromân. Ea este un exemplu elocvent al felului care istoria româneascd a fost

de factorii externi, special de puteri vecine. Acestea, fieau fost Ungaria sau Imperiul Otoman, Rusia sauHabsburgic, nu au ezitat ocupe cât mai mult românesc,

opinia cauzele principale care le-au ocupeintregime: rezistenta, forme variate, de români rigorile impuse denecesitatea unui echilibru de putere Cu toate acestea, mai binede din spatiul românesc (Transilvania, Banat, Bihor, Maramures,Oltenia, Bucovina, Basarabia, Dobrogea) a fost supus, pentru indelungateperioade de timp, dominatiei directe. Mare le merit istoric al românilor afost acela o constituit, ei au statul. Chiarformele cele mai ciuntite cele mai vitrege, statalitatea româneascda cunoscut o evolutie din momentul aparitiei salenoastre, ceea ce nu s-a chiar cazul unora dintre vecini pe carei-am amintit anterior.

istorice ale problemei Basarabiei se pierd undeva neguracu mult de intemeierea statelor feudale românesti, mai ales

Numele de Basarabia provine de la dinastia a Basarabilor, care, a douaa secolului al XIV-Iea, stäpânirea la gurile tärmurile Märii

Negre se va sub Moldovei (G. I. Brdtianu, La Bessarabie. Droits nationaux ethistoriques, Bucarest, 1943, 17-26). In secolul al numele se teritoriului deturci sudul Moldovei, incluzând Chilia, Cetatea Tighina, Ismail, (Ch. dePeyssonnel, Traité sur le commerce de la Mer Noire, vol. I, Paris, 1787, p. 304), 1670 unraport venetian Bugeacul cu Basarabia (N. Studii istorice asupra ChilieiAlbe, Bucuresti, 1899, p. 75). Pentru numele de Basarabia a se vedea C. Diaconescu, Accepliunileistorice ale Basarabiei, Cuget moldovenesc", XII, 1943. Cele mai vechi mentiuni documentaredespre Basarabia se in hrisoave din 1349 1357 (Ion I. Nistor, Localizarea

Basarabia Moldova AARMSI, s. III, t. XXVI, 1943-1944, p. 2).2 C. asupra hotarelor Basarabiei, extras din AB, an I, nr. 3,

1929, p. 1.


www.digibuc.ro

32 Eugen Denize 2

privinta culoarului din sudul acestei regiuni care permitea trecerea din stepelenord-pontice sudul invers, din nu vor face obiectulstudiului de Ceea ce noi prin inceputurile problemei Basarabieieste procesul de pierdere a teritoriului dintre Prut, Nistru siMarea de Moldova fata expansionismului otoman de la sfarsitulsecolului al XV-lea din prima a secolului al XVI-lea, la a douadomnie a lui Petru Rares, cu o prelungire vremea lui Ioncel Viteaz si Mihai Viteazul, ultimii domnitori care aurecucereascd prin forta armelor teritoriul ocupat de turci sudul cunoscutsub numele de Bugeac3.

Aceste teritoriale au avut, marea majoritate, un caracterdefinitiv, recuperdrile au fost secolele al XIX-lea si alXX-lea, au fost tranzitorii, perioade de timp relativ scurte statul

obligat le cedeze din nou. Exceptie de la afirmatie o constituieperioada 1538 si 1541, atunci turcii au cucerit, practic,

Basarabie, dar, datoria unor cauze multiple asupra ne vom opripe atentia paginile unui studiu ulterior, vor nevoiti o retrocedezeMoldovei, doar zona de sud, Bugeacul, la nord de Tighina.

Important este faptul turcii, prin politica de cuceriri, au deschisproblema Basarabiei, conferindu-i o ce vacunoaste o amplificare 1812, atunci teritoriu dintre Prut,Nistru Marea va trece Rusiei, dar aceste evolutii cumult limitele prezentului studiu sunt foarte bine cunoscute istoriografia

de a introducere credem se impunespunem cuvinte despre importanta pe care Basarabia a avut-o istoriapoporului dar istoria continentului nostru general. Partea dea Moldovei, teritoriul dintre Prut, Nistru si Marea a avut, nici o

o deosebitä de-a lungul istoriei, pe carementine si momentul de afirmatie este pentruteritoriul, datoria resurselor sale economice, umane, a facilitätilor de comunicatie

a pozitiei strategice, ea este cu mai pentru partea de sud aBasarabiei. cunoscutd sub numele de Bugeac, pentru celcare o trei avantaje majore: iesirea la mare, iesirea la

cea mai pe uscat dintre teritoriile nord-pontice PeninsulaBalcanicd, drumul mai scurt spre Constantinopol unde se prestigiulimperial, cheile Mediteranei sau ale Negre, functie de punctul dincare sunt privite lucrurile. Indiferent din ce parte vin cuceritorii, de la nord sau dela sud, asupra Bugeacului este fundamentald deoarece permitesimultan inchiderea sau deschiderea spre noi cuceriri, spre noi orizonturi

Pentru denumirea de Bugeac a se vedea, printre altele, Ion I. Nistor, art. cit., p. 14 si IonChirtoagd, Din istoria Moldovei de sud-est ,si diferitele teritoriale ale Bugeac,

RI, tom 6, nr. 7-8, 1995, 651.

www.digibuc.ro

3 Inceputurile problemei Basarabiei 33

de expansiune. Acest teritoriu a constituit intotdeauna o parte integrantd aspatiului românesc, din toate punctele de vedere, dar a reprezentat un object decrâncene dispute diferitele puteri pe care istoria le-a adus tot ea le-a luatdin acest spatiu geografic.

momentul intemeierii statului feudal al Moldovei, 1359, si acela alpreludrii tronului de Stefan cel Mare, 1457, situatia Basarabiei matales, a zonei sale de sud, a iesirii la gurile la Marea se prezintd,asa cum din documentele ce au sträbdtut timpul si ne stau ladispozitie, destul de tulbure de Abia spre sfarsitul domniei lui Petru I(1374-1392) sau la inceputul domniei Roman (1392-1394), putin dup1390, Moldova atinge Märii Negre devenind un stat pontic4. Principalcle

orase din regiune, Chilia Cetatea de genovezi, suntocupate de moldoveni, timpul lui Alexandru cel Bun (1400-1432), pe la1410

Chilia, Cetatea general, regiunea a Moldovei cu gurilelitoralul Negre, perioadd, o de

prin drumului molcioveresc, de la Cetatea la snre Ioniasi Marea cele mari curente traficului maritim dievtraficul hanseatic, baltic, si mediteranean De asemenea, prinde la Caffa si din Orient trecea un drum foarte important care Tara

Transilvania, Ungaria si ajungea Europa Centrald. Acest lucru aca pentru controlul asupra Chiliei, mai ales, se declanseze o

rivalitate Moldova si Tara Româneascd, dar Ungaria, lacare foarte curând, se va Imperiul Otoman6.

N. Tara a Moldovei de la intemeierea laMare (1359 1457), Iasi, 1978, p. 51, 56; Papacostea, internalionale insud-estul Europei MV-XV, RdI, tom 34, nr. 5, 1981, p. 907.

N. op. cit., p. 60; Ion Nistor, art. cit., p 229-230; Papacostea, La de ladomina'ion génoise Licostomo, AIIM, tom XXII, 1, p. 29-42.

6 Pentru rivalitatea drumurilor comerciale continentale care sträblteau Tärilepentru concurenta puterilor central si sud-est europene pentru controlul gurilor a se vedea,printre altele, O. Górka, Zagadnienie czarnomorskie w polityce srednowiecza1359-1459, Warszawa, 1933 (extras din Przeglad historyczny", I, 2), P. P. Panattescu, Lacommerciale de Pologne la Mer Noire au RIR, III, 1933, p. 172 193; idcm,Drumul comercial al Poloniei Marea evul românesti,1947, p. 122; idem, moldo-polone XV problema RSL, 3Bucuresti, 1958, p. 95-115; Papacostea, Kilia la politique ortentale de Sigismond deLuxembourg, RRH, tome XV, no. 3, 1976. p. 421-436, idem, Relapile p. 906,Virgil Ciociltan, in primul sfert al veacului al in RdI tom 34, nr. 11, 1981,p. 2091- 2096; Stefan Andreescu, Une ville disputée: Kiha pendant la du

RRH, tome XXIV no. 3, 1985, p. 217 230

www.digibuc.ro

34 Eugen Denize 4

Ungaria vor o reglementare definitivä a problemei prinincheierea tratatului de la Lublau din 15 martie Tratatul prevedea, printrealtele, ca Moldova, va refuza ajute Ungaria lupta antiotomand fie

aceasta, care urma Chilia pärtile apusene alecare urma Cetatea cu räsdritene ale

Foarte curând apare un alt competitor, Imperiul Otoman.Intentia lui Sigismund de Luxemburg de a-i ataca pe turci manifestatd 1419, si

de primele ciocniri zona SeverinuluP, precum integrareaMoldovei alianta antiotomand a atras prima ripostä a Portii asupra regiuniigurilor Dundrii9. Cetatea a fost succes'°, schimb Chiliaa fost pentru putin timp, de 25 august 1420", dar scurt timprevine Moldovei neclare. Este posibil ca, Dan al II-leasä cucerit cetatea de la turci'2, care Radu Prasnaglava predat luiAlexandru cel Bun, fie turcii o fi cedat lui Radu Prasnaglava care, larândul a cedat-o domnului Moldovei'3.

Moartea lui Alexandru cel Bun a provocat Moldova o stare deanarhie, urmasii i nepoti, luptând pe pe moarte pentru tronul

dar primind fiecare un puternic sprijin din exterior, fie dindin Ungaria. Astfel, Moldova a ajuns pragul dezastrului, al destrdmárii aldisparitiei statului. Turcii au ei profite de aceastá situatie 1432au atacat zona gurilor Dundrii'5, iar 1448, ca la ocuparea Chiliei de

de Hunedoaral6 unui nou asediu al Constantinopolului,au atacat din nou Chilia, dar au fost respinsi".

F. Constantiniu, Papacostea, Tratatul de la Lublau (15 martie 1412) inter-a Moldovei la inceputul veacului al Studii", tom 17, nr. 5, 1964, p. 1129-1140.Viorica Pervain, Lupta antiotomand a anii 1419-1420, AHAC, tom

19, 1976, p. 68.V. Ciociltan, pentru controlul inferioare (1412-1420), II, RdI, tom

nr. 11, 1982, 198-1 201.N. Iorga, op. cit., p. 81; N. Grigoras, op. cit., p. 103; idem, Moldovei cu Imperiul

Otoman la domnia lui tefan Mare, RdI, tom 28, nr. 1, 1975, p. 37." F. Constantiniu, Papacostea, art. cit., p. 139; V. Ciociltan, Chilia primul sfert..., p.

2 093; N. Grigoras, op. p. 105; idem, art. cit., p. 38.12 Scrisoarea lui Vladislav II al Poloniei Sigismund de Luxemburg la J. Caro, Liber

Cancellariae Stanislas Ciolek, vol. II, Viena, 1874, p. 160-161, apud F. Constantiniu,Papacostea, art. p. 1 140.

N. Grigoras, op. cit., p. 105.Pentru anarhia din Moldova a se vedea ibidem, p. 125-199 si idem, Din istoria

diplomaliei moldovenegi (1432-1457), Iasi, 1948.Idem, Moldovei cu Imperiul otoman..., p. 40; V. Ciociltan, Poarta otomand

gurile in XV-lea, in RdI, tom 38, nr. 11, 1985, p. 1 062.16 Pall, lui de Hunedoara asupra Chiliei problema

Studii", tom 18, nr. 3, 1965, p. 620.M. Cazacu, Pierre S. Nästurel, Une démonstration navale des Turcs devant

Constantinople et la bataille de Kilia (1448), Journal des savants", septembre-octobre 1978, p.197-210.

www.digibuc.ro

5 Începuturile problemei Basarabiei 35

Cedarea Chiliei de Petru al II-lea lui de Hunedoara de 22august 144818 s-a fäcut ca recompensä pentru ajutorul primit la preluareadomniei, cu scopul Moldovei dinspre Dunäre impotriva turcilor a avutdrept consecintä inglobarea Moldovei sistemul militar al guvernatoruluiUngariei premergätoare expeditiei antiotomane a acestuia dintoamna aceluiasi an. In a fost instaurat un sistem de condominium ungaro-muntean. de Hunedoara, asezând garnizoana sa cetate, a admis capesdriile, târgul ba chiar folosirea militarä a cetätii rämânämuntenilor. a transferat, de fapt, Chilia de la Moldova, vasala Poloniei, laRomâneasd, vasala Ungariei19.

Dar aceste au provocat profunda nemultumire ingrijorare aPoloniei, interesatä tot mai mult nu numai de comertul ce se desfäsura prinCetatea ci de cel al Chiliei. In iulie 1448 regele Cazimir al scrialui de Hunedoara, afirmându-si calitatea de suzeran al Moldoveideclarând va pune rânduiald rivalitatea pentru tronul acestei La1 august 1448, de Hunedoara, regele Poloniei se apropie cuoastea de granitele Moldovei, i-a din Medias, rugându-1 ca nu turburedomnia lui Petru ca el se din expeditia impotriva turcilor21.Presiunile polone obligat pe Petru al ca, actul omagial depus

de regele Cazimir al la Hotin, la 22 august 1448, sä-si asume obligatiade a readuce Chilia stäpânirea Moldovei22. Aceastä se va repetaactele omagiale ale lui Petru Aron, din 29 iunie Stefan cel Mare, din2 martie 146224, disparând 1465, anul care va recuceri Chilia.In schimb Bogdan al II-lea, care a depus omagiu de vasalitate fatä de deHunedoara la 1450, se angaja cä nu va ataca Chilia25.

cel mare pentru Chilia, Cetatea zonele din sudul Moldoveicuprinse Prut, Nistru si Marea Neagrä se profileze 1453,dupá ce turcii cuceresc Constantinopolul desfdsoare o

Grigore Ureche, Letopiseful prii Moldovei. Editie Ingrijitä, studiu introductiv, indice siglosar de P. P. Panaitescu. Editia a II-a, revázutl, Bucuresti, 1958, p. 84; N. Istoria

vol. Bucuresti, 1937, p. 95; P. P. Panaitescu, Leeturile moldo-polone secolulp. 103; N. Grigoras, laliile Moldovei cu Imperiul Otoman..., p. 43.

P. P. Panaitescu, moldo-polone veacul . 106-107.20 Monumenta Medii Aevi Poloniae, XIV, 3, p. 33-34.21 Ibidem, II, 2, p. 40-41.22 M. CostAchescu, Documente moldovenesti, de Mare, vol. II, 1932,

p. 733-737.23 Ibidem, p. 780,784.24 loan Bogdan, Documentele lui Mare, vol. II, Bucuresti, 1913, p. 284 si 287.25 M. Costächescu, op. cit., II, p. 756-757.

www.digibuc.ro

36 Eugen Denize 6

de transformare a Negre lac turcesc26. Prin aceastä eiurmäreau obiective foarte precise. Pe un control politico-militar exercitatasupra intregului bazin al Negre, turcii cAutau säai potentialului economic al regiunii al intensului practicat aici,otoman, spre deosebire de statele occidentale ale vremii, aplicând ointerventionistä domeniul economic". cele din ei vor atingeobiectivele, prin Trapezuntului 1461, a Caffei si a celorlalte coloniigenoveze 1475, si a Chiliei Cetätii Albe 1484, Mareatransformatä lac turcesc. Consecintele economice vor negative deoareceturcii vor scoate geografica din circuite comercialeinternationale", importanta Märii Negre de la ei international la

local, ceea ce va constitui o calea modernizdrii societätii din Wilelimitrofe unde feudalismul, se dilueze, se va consolida.

Din cauza acestei politici a sultanului Mehmed al II-lea moldo-otomane vor creste simtitor anii imediat premergdtori pe tron a luiStefan Mare. din 10 septembrie 1453 existenta unui ultimatumotoman Moldova, anterior acestei date, care se cerea plata unui tributschimbul Tratativele vederea rezolvdrii acestei probleme au fost

de Alexdndrel (1449; 1452-1454; 1455)2° continuate de Petru Aron(1451-1452; 1454-1455; 1455-1457). ambele au adoptat

militare adecvate, atât defensive, ofensive. Astfel, 1454de la Cetatea Alba au fost consolidate de catre pârcdlabul Stanciu31,

ceea ce a fAcut ca flota de Temircai, atace cetateaacelasi an, nu declanseze atacul, multumindu-se doar cu o demonstra-de anul 1455, moldovenii din Cetatea

26 Papacostea, et la Moldavie face l'expansion ottomane (1453-1484),Colocviul Genovezii la Marea Neagrá secolele XIII-XV, Bucuresti, 27-28 martie1975, Bucuresti, 1977, p. 133-138. Chiliei a Albe pentru turci 1453

reiese din afirmatia pe care ienicerul sârb Constantin Mihailovici din Ostrovita i-o atribuie luiAtâta vreme Chilia Cetatea le le stäpânesc românii, iar ungurii

Belgradul noi nu putea avea nici o despre grilevol. I, Bucuresti, 1968, p. 128).

27 A. Afetinan, Aperçu général sur l'histoire économique de l'Empire turco-ottoman,Ankara, 1976, p. 12.

29 G. I. Brdtianu, La Mer Noire, plaque tournante du international du MoyenÂge, RHSEE, 1944, p. 36-69; idem, La Mer Noire. Des origines la conquéte ottomane,Monachii, 1969, pp. 327-328.

29 Matei Cazacu, L'impact ouoman sur les pays roumains et ses incidences monétaires(1452-1504), RRH, XII, no. 1,1973, p. 180.

30 Stefan S. Gorovei, Moldova Casa Pe marginea izvoarelor privind primulsecol de relatii moldo-otomane, XVII, 1980, p. 634.

Ion Chirtoagd, Cetatea Destin românesc", nr. 1,1994, p. 113.32 N. Studii istorice asupra Chiliei Albe, p. 113 114,327.

www.digibuc.ro


cucereascd prin surprindere castelul de la gurile Niprului, degenovezi Senarega". Evident cucerire se cadrul evolutiilortensionate din relatiile moldo-genoveze, generate atât de comerciale,mai ales de de sclavi moldoveni pe care le practicau genovezii, dar ea aavut o semnificatie antiotomand deoarece viza consolidarea pozitiilor Moldoveide-a lungul pontic vederea unei mai bune defensive.

Dar presiunile otomane, la care s-a schimbarea principalelordirectii de ale Poloniei din zona Negre cea aBaltice cu fireasca a menajdrii reciproce a intereselor poloneotomane din au obligat Moldova se incadreze nouaImperiul Otoman - Domnitorul ce va inaugura politicd,continuatd de dintre urmasii a fost Petru Aron. La 10 octombrie 1455 eldevine vasalul regelui polon34, ce prealabil, la 5 octombrie, sultanul aemis actul de pentru plata tributului de 2 000 de galbeni, oferit de solulmoldovean Mihail A urmat asa-zisa inchinare de la Vaslui", din 5

actul de privilegiu comercial, din 9 iunie 1456, acordat de sultannegustorilor din Cetatea la Derbent, Bosnia37, care poate ficonsiderat ca primul tratat turco-moldovean38. acest fel, Moldova se

pe deplin noua polono-otomand, dar salva integritateateritoriald sud, zona cea mai amenintatä noul context politicMarea

acest context politic, aprilie 1457, cel Mare preia tronulMoldovei, cu sprijin de la Vlad pe lima promovatä de deHunedoara, aceea a luptei antiotomane. Astfel se cei doi ani de conflictesi relatii incordate le va pune tratatul de la Overcheläuti,din 4 aprilie 1459. Disparitia de pe scena vietii a eroului transilvdnean, linia

Idem, Acte fragmente privind istoria vol. III, Bucuresti, 1897, p. 32; SergiuColumbeanu, navale Marea timpul lui Mare, RdI, tom 28, nr. 1,1975, p. 75.

M. Costächescu, op. cit., II, p. 773-776.Mustafa A. Mehmet, Documente privind istoria vol. I, 1455-1774,

Bucurest, 1976, p. 1-2.36 DRH, A, vol. H, 1449-1486, ed. L. Simanschi, G. Ignat, D. Agache, Bucuresti, 1976 p

85-87; Papacostea, La Moldavie état tributaire de l'Empire ottoman au XV' le cadreinternational des rapports établis en 1455-1456, RRH, tome XIII, no. 3, 1974, pp. 445-461;Leon Simanschi, " de la Vaslui (5 iunie 1456), tom XVHI, 1981, p. 613-637.

Mustafa A. Mehmet, op. I, pp. 2-3; Tahsin Gemil, otomanii secoleleBucuresti, p. 138.Fr. Kraelitz, Osmanische Urkunden in Sprache, Viena, 1922, p. 44-46, M. A.

Mehmet, Din raporturile Moldovei Imperiul Otoman a doua a veacului al XV-lea,Studii" tom 13, nr. 5,1960, p. 167.

Bogdan, op. cit., II, p. 266-268; N. IV, p. 127; I. Ursu, StefanMare, Bucuresti, 1925, p. 15; Papacostea, Stefan Mare Poloniei cu Ordinul

teutonic (1454-1466), RdI, tom 31, p 477

www.digibuc.ro

38 Eugen Denize 8

total diferia a urmasului si a noului rege al Ungariei, Matiaconflictul dintre sasi lipsit pe Mare de sprijinpolitic militar extern pentru politica sa antipolond implicit, antiotomand,obligându-1 accepte statutul international al Moldovei stabilit dePetru Aron si intre, pentru un deceniu, 1469-1470, axapolono-otomand.

Schimbarea de nu a schimbat intentiile nouluidomnitor al Moldovei. Constient de pericolul reprezentat de expansiuneapentru tara sa, mai ales pentru zonele din sud, cel Mare a fácut tot ce i-a stat

pentru a o elimina sau, putin, pentru a o incetini. 1462,timpul expeditii sultanale, impotriva lui Vlad Tepes, el a atacat Chilia, cuacordul polonilor si al turcilor40, si chiar nu a reusit o cucereascd, a reusit,cel impiedice cucerirea ei de turci. Cu toate acestea turciiatins obiectivul pe care si propus privinta Chiliei, acela de scoatere a ei dinsistemul ungaro-muntean, Tara Româneascd a lui Radu celFrumos, ce le va fi, la un credincios Pentru turci Chilia eramai Românesti cea a Moldovei, Radu celFrumos mult mai docil decât Mare, dar acest va genera unadin de dezvoltare ale antagonismului moldo-otoman.

Peste aproximativ trei ani, la inceputul lui 1465, a atacat din noude data aceasta, a reusit cucereascd orasul42. Fapt de o deosebitdsub raport economic si strategic, revenirea Chiliei la Moldova probabil,

cu acordul tacit al Poloniei", prin reactiile pe care le-a provocat a demonstrata acestei cetäti, dar si a sudului Basarabiei general.

Cucerirea Chiliei 1465 s-a aflat la originea principalelor conflicte externe aleMoldovei lui Stefan cel Mare, acela cu Ungaria, care a reactionat aproape imediatprin campania terminatd cu dezastrul de la Baia, din decembrie si acela cu

40 Acest acord este foarte exprimat de L. Chalcocondylas Expuneri istorice, traducerede V. Grecu, Bucuresti, 1958, 286.. De asemenea, trebuie avem vedere atacul s-a produs

ce, la 2 martie 1462, Stefan a un angajament vasalic cu prin care seobliga recucereascd Chilia (I. Bogdan, op. cit., II, p. 282-294).

In cu lui Radu cel Frumos, Jan Dlugosz spune ... alungându-i peunguri [...] Radu (cel Frumos - Chilia pentru turci" (Jan Dlugosz, Historiae PolonicaeLibri XII, vol. H, Lipsiae, 1712, col. ...oppidumque Kilia, cum arce super ripam Danubiisitamquod Graeci Lycostomos Radul occupaverat pro Turca tenebat".

42 Grigore Ureche, op. cit., p. 92; A. Boldur, Istoria Basarabiei, Bucuresti, 1992, p. 166.P. P. Panaitescu, moldo-polone secolul XV si problema Chiliei, p. 111.Al. Gonta, Strategia lui Mare de la Baia (1467), Studii", tom. 20,

nr. 6, 1967, 1 127-1 144; S. Papacostea, Un épisode de la rivalité polono-hongroise au XVela campagne de Mathias Corvin en Moldavie (1467), la d'une source inédite,

RRH, tome VIII, no. 6, 1969, p. 967-979. La 16 martie 1468 solii poloni au cenit lui Matia Corvinnu mai atace Moldova (Codex epistolaris saeculi decimi quinti, I, ed. A. Sokolowski, J. Szujski,Monumenta Medii Aevi Historica Res Gestas Poloniae Illustrantia, H, Cracoviae, 1876, p.

241-242), dar acesta a prin reafirma asupra Moldovei (A. Veress, Acta etepistolae relationum Transylvaniae Hungariaeque cum Moldavia et Valachia, vol. I, 1468-1540,Budapest, 1914, p. 5-6) niciodatä realizate.

www.digibuc.ro

9 problemei Basarabiei 39

Imperiul Otoman, care va de mai legat direct de stdpânireaasupra litoralului pontic al Moldovei asupra de Jos", ca prelungireeconomicd a Mdrii Negre. De asemenea, prin cucerirea Chiliei,si-a atras adversitatea atarilor din Crimeea46, care se printreprincipalii ai drumului comercial ce unea Caffa cu regatul Ungariei,trecând tocmai acest oras.

la mare, asupra Chiliei a Cetätii Albe, comercialecare tara spre nordul centrul continentului au ca Moldova luiStefan cel Mare o prosperitate economicd o glorie egal

ev mediu. Acest lucru a fäcut din ea un rival de temut pentru ImperiulOtoman zona Negre indelungatul moldo-otoman dintre1473 1486. A fost un inevitabil, care a avut menirea de a clarificadefinitiv raportul de forte dintre cele Pe de o parte, Moldova

independenta, forma a vremii, apere integritatea teritorialdraportul de subordonare fatä de la un nivel minim, pe de

parte, Otoman adânceascd dominatia asupra Moldoveistdpânirea asupra Negre prin cucerirea

moldovenesc. aceste conditii Chilia si Cetatea la fel caa Moldovei sau sudul Basarabiei, au jucat un rol esential, stdpânirea asuprao necesitate de prim pentru ambele tabere.

Astfel, chiar de declansarea propriu-zisd a rdzboiului moldo-otomandin 1473, vara anului 1469, o a atacat, succes, Cetatea

Apoi timpul campaniei din Moldova de Pasa iarmadintre 1474 1475, Chilia Cetatea au fost cucerite pentru scurt rimp deturci". infrângerea de la Vaslui, o infrângere cum nu mai turcii defoarte vreme, i-a obligat se abandoneze cele

mare victorie, Stefan cel Mare, a luatde a printre care s-a Cetatea unde a

fost construitd marea poartd"49. atacul lui Soliman Pasa nu a reprezentat

Papacostea, ale Moldovei vremea lui Mare,RdI, tom 25, nr. 5-6,1982, 610.

46 Acest lucru reiese limpede din tratatul de Stefan cel Mare Cazimir IV, la 281468, prin care regele polon asuma de a-1 de turci, de tAtari si de unguri, prin

soli, armele ostile sale (I. Bogdan, op. cit., II, p. 300-304; loan lagile politico-economice Moldova a doua a sec. al XV-lea, in RSL, X, Bucuresti,1964, p. 346).

N. Studii istorice asupra Chiliei Albe, p. 131-132; S. Columbeanu, art.cit., p. 80.

Amedeo Vigna, Codice diplomatico delle colonie tauro-liguri durante la signoriadi S. Giorgio tomo III, Genova, 1879, p. 195-196; N.

Studii istorice asupra Albe, p. 140.loan Bogdan, Inscrimiile de la Cetatea Moldovei asupra ei,

AARMSI, s. H, t. XXX, 1908, p. 324; Lucian Chitescu, privire la Moldovei timpul luiMare, RdI, tom 28, nr. 10,1975, p. 1 540.

www.digibuc.ro

40 Eugen Denize 10

inceputul. luna mai 1475, timp ce o impresionana sespre Caffa, turcii au atacat Moldova. Niste bei de cu trupe

15 si 20 000 de soldati, au atacat sudul Moldovei pentru jaf, darcu scopul de a o ajutor genovezilor Caffa".

Turcii se temeau de o coalitie a statelor nord-pontice dedomnul Moldovei, mai puternic din aveau motive intemeiateacest sens. La putin timp victoria de la Vaslui, Stefan Mare a trimis uncontingent la Teodoro (Mangop), Crimeea, pe Isac,favorabil turcilor, cu fratele Prin actiune se viza o

cu Caffa, cu atarii cu celelalte orase din precum si consolidarealegdturilor cu Uzun Hasan52. Actiunea combinatd, terestrd,impotriva Caffei a fost fulgerdtoare", astfel Stefan nici nu aputut schita vreun gest de ajutorare, mai ales relatiile sale cu Caffa eraudestul de dar, schimb, el a reusit lichideze, la fel de fulgerdtor,incursiunea din Moldova", care vizase, primul cucerireaChiliei. Totusi, se pare acest an, 1475, el a de o campanie

numai sultanului", care dorea personalo astfel de campanie de represalii, dezastrul de la Vaslui, dar nu a deun atac al otomane care, cucerirea Caffei, a cucereascd prinsurprindere Cetatea Chilia, a esuat".

N. Acte fragmente, III, p. 88-89; idem, Studii istorice asupra ChilieiAlbe, p. 143.

Virginia Vasiliu, Sur la seigneurie de Teodoro" en Crimée au l'occasiond'un nouveau document, Mélanges de l'Ecole roumaine en France", Paris, 1929, p. 333;Malowist, colonia genuenska na Krymie i problem wschodni w latach 1453-1475 (Caffacolonie Crimeea problema Orientului anii 1453-1475), Warszawa, 1947, p.328-329.

Papacostea, Venise et les Pays Roumains au Moyen Âge, Firenze, 1973, estratto daVenezia e sec. XV p. 614-615; T. Gemil, op. cit., p. 148.

Arhivele Statului Bucuresti, Italia, 53, cadrele 371-376; A. Vigna, op. cit.,p. 53-68; Roberto S. Lopez, Storia delle colonie genovesi nel Mediterraneo, Bologna, 1938, p.

440-444; Histoire de l'Empire ottoman, sous la direction de Robert Mantran, Paris, 1988, p. 101.Papacostea, Cajfa la Moldavie..., p. 131-153.

La 4 1475 niste inform* venetiene provenite din Corfu Dicono ancora,come il Signor Turco haveva mandato essi ala Valachia in loco dicto Cheli per pigliarcerto passo, dove die andar la sua armada, fo sapudo per Cara Bogdan, ando et assalto quelle inmodo che non scapo lo Turco de quelli". (Monumenta Hungariae Historica. Acta extera, V,Budapest, 1877, p. 265; N. Studii istorice asupra Chiliei Albe, p. 143).

56 Monumenta Hungariae Historica. Acta extera, V, p. 266-267.Ibidem, p. 268 si urm.; A. Vigna, op. cit., III, p. 480-481; N. Studii istorice asupra

Chiliei Albe, p. 143; idem, Istoria lui pefan cel Mare neamului românesc,Bucuresti, 1904, p. 163-164 si 167-168; V. Ciociltan, Poarta osmand gurile secolulal XV-lea, p. 1 067; I. Chirtoagd, Cetatea p. 113-114. La Axinte Uricariul chiarinformatia flota a reusit, scurt timp, cucereasca Cetatea lard sultanMehmet, turcesc, ce au Chefe au luat cetätile lungu, Impregiurul

stând. au luat Cetatia (Axinte Uricariul, Cronica paraleld a Tdriia Moldovei, vol. I. Editie studiu introductiv de Gabriel Stempel, Bucuresti, 1993, p. 71).

www.digibuc.ro


Caffei a intregului sistem de colonii genoveze din Marea Neagrá,precum amenintarea crescândA la adresa Moldovei venitä partea turcilor auprovocat atât Ungaria, Regele Ungariei, MatiaCorvin, a acceptat un tratat de cu Mare, pe caresemnat la 15 august 147558, ce prealabil domnul Moldovei semnase la12 la de asemenea, la insistentele acestuia a acceptat elibereze

cu scopul de a-1 instala scaunul toamna lui1475 Matia Corvin a chiar o campanie antiotomand la sud de Belgrad,campanie care se va prin cucerirea orasului la 16 februarie 1476, sila care o contributie importantd a avut Dar, bineintelesingrijorarea regelui maghiar nu mergea atât de departe el schimbe

politice, interesul principal continuare indreptat spreEuropa spre cu Frederic III. Ungaria renuntasede facto la sale asupra Chiliei a sudului Basarabiei.

ceea ce priveste Polonia, desi aceasta transferase centrul de greutate alpoliticii externe din zona Negre cea a Baltice de la mijloculsecolului al XV-1ea62, nu putea totusi, indiferentd la cuceririle otomanedin regiunea litoralului nordic al Negre. Ea astfel, un vecin incomod

periculos, care devenea protectorul atarilor din Crimcea, ce atacau curegularitate regatului. Refuzând de ajutor direct lui celMare, regele Cazimir al a ordonat punerea stare de alarmä atrupelor din sudice ale regatului", in vara lui 1476, atunci domnulMoldovei devenise un pribeag, nu numai primit pe teritoriul polon, i-a

Hurmuzaki, Documente, II, 1, pp. 8-10; I. Bogdan, op. cit., II, p. 334-336.I. Bogdan, op. cit., II, p. 331-333; Monumenta Medii Aevi Historica Res Gestas Poloniae

XIV, Codex epistolaris saeculi decimi quinti, ed. A. Lewicki, III, Cracoviae, 1894,219-220.

60 Bogdan, op. cit., II, p. 328; A. Veress, op. cit., p. 13; Nicolae Stoicescu, VlaBucuresti, 1976, p. 150.

61 N. Stoicescu, op. cit., p. 155; Stefan Andreescu, (Dracula) legenddadevör istoric, Bucuresti, 1976, p. 136.

62 Papacostea, La Moldavie état tributaire..., p. 448 449; idem, cel Marerözboiul Poloniei cu Ordinul teutonic..., p. 460-461.

63 ce ne spuen Axinte Uricariul despre atitudinea Poloniei moldo-polone dinvara anului 1475: Sene cronicariul rdpedziia soli la craiul Cazirnirpentru agiutoriu, precum toti moldovenii acoperiti de de turcicines de sine socoteste si pre Stefan singur lasä. de vor videa agiutor toti vorsta pre dânsu. Le aceasta prin soli, dobandind turcii Moldova, deodatä vor alerga

si

Acestea toate Cazimir craiul, de toatä Tara Podoliia TaraBelzului care cu Iasinschie podscrabi cu starostele Belzului a Helmului auporoncit stea de la marginea agiutor lui nu i-au dat" (AxinteUricariul, op. cit., I, p. 72).

www.digibuc.ro

42 Eugen Denize 12

permis si fortele armate zona Sniatin-Camenita64, forte care-i voralunga pe turci din Moldova din Tara

sultanul Mehmed al II-lea nu a reusit cueereasca CetateaChilia, chiar nevoit recunoascd, implicit, apartenenta acestora la Moldovaprin tratatul de pace pe care cu cel Mare anului1479 la 3 mai 148165, data mortii sale, urmasul acestuia, Baiazid alpresat de ieniceri, indreptat prima mare expeditie de cucerire tocmai asuprasudului Moldovei, zona Basarabiei. Expeditia a fost fulgerdtoare, cele

cucerite foarte repede, la 14 iulie 1484 Chilia la 5 august Cetateacel Mare a fost luat prin surprindere deoarece credea, probabil,

tratatul de pace 1483 Matia Corvin sultan includea Moldovacu toate ei de Din acest tratat, dintr-o omisiune anegociatorului maghiar, arhiepiscopul de Kalocsa, fapt pentru care a fostaruncat datoria insistentelor Portii acceptate de Matia Corvin, nuincludea din sudul Moldovei. Acest ar explica faptul MatiaCorvin, pentm despdgubi, pe domnul Moldovei, i-a cedat

64 C. Esarcu, relatiune despre cel Mare. 1476. DinBiblioteca din CT, serie VII, tom I, Bucuresti, 1876, p. 376-380;N. Studii istorice asupra Chiliei Albe, p. 150.

65 tratat se spunea, printre altele: Deoarece s-a apropiat s-a legat adevArat,conform conditiilor acestora amintite, de pragul sultanului meu, el si averea tara luinu vor mai suferi nici un atac din partea mea a beilor sangeacurilor din partea celorlalti robi aimei". Decei, Tratatul de pace - - sultanul Mehmed si celMare, la 1479, RIR, XV, fasc. IV, 1945, p. 246; Mustafa Ali Mehmed, Din raporturile Moldovei

Imperiul otoman..., p. 173-176; idem, Documente truce.yti..., I, p. 5-6 Bogdan Murgescu,reglementare de pace moldo-otomand la 1481?, SAI, 1985, p. 268-274). Dorinta

lui Mehmed II de a cuceri Chilia Cetatea a fost mare deoarece ele reprezentaustrategice economice cheie atât pentru Moldova, cât pentru turci, le-ar stdpânit,le-ar permis procesul de cucerire al intregului litoral pontic. In acest sens AxinteUricariul esteloarte atunci când se la cauzele expeditiei sultanale din 1476: Vddzindsultan impäratul turcescu, atâta ce-i fAcuse Chilia si Cetatea

nerdscumpärate, supt stdpânirea lui Stefan gândi singur cu capulsale o cotropeascd o prade" (Axinte Uricariul, op. cit., I, p. 72). Cele

au constituit unul din obiectivele principale ale campaniei sultanale din 1476, dar toateatacurile indreptate impotriva au esuat (M. Guboglu, Izvoare turco-persane privind relatiile lui

cel Mare cu Imperiul otoman, RA, 44, 1982, nr. 2, p. 144; V. Ciociltan, Poartagurile secolul al XV-lea, p. 1 067; S. Columbeanu, art. cit., p. 84; Chirtoagd, Cetatea

p. 114). Acest fapt explicA de consolidare pe care le va face la Cetatea1479, precum construirea, 22 iunie si 16 acelasi an, a Chilia pe malulstâng al (I. Bogdan, art. cit., p. 338; L. Chitescu, art. cit., p. 1 542; S. Columbeanu, cit.,p. 85; I. ChirtoagA, p. 114).

Beldiceanu, La campagne ottomane de 1484: ses militaires sachronologie, RER, V-VII, Paris, 1960, p. 67 77; idem, La conquéte des cités marchandes deKilia et de Cetatea par Bayezid SOF, XXIII, München, 1964, p. 36-90.

67 Vilmos Fraknói, király levelei, vol. II, Budapest, 1894, p. 273-275; SzeremiGyörgy, Chronicon, Monumenta Hungariae Historica. Scriptores, tom I, Budapest, 1857, p. 19.

68 N. lorga, Acte fragmente, III, p. 63-65; idem, Studii asupra ChilieiAlbe, p. 166.

www.digibuc.ro


ceati Transilvania, Ciceul Cetatea de De asemenea, este foarteprobabil ca contat pe ajutorul Poloniei virtutea tratatului devasalitate pe care reinnoise cu regele Cazimir IV 146869. Nici una din

domnului moldovean nu s-a indeplinitTurcii nu s-au limitat doar la simpla cucerire a celor la

transformarea kazale dependente de sangeacbeiul de Silistra. Ei au anexatteritoriul cu fortificatia din apropicre deCetatea Anexarea acestui teritoriu era pentru folosinta celor

pentru asigurarea unui culoar terestru de cu dinCrimeea. Kazaua Ceatii Albe se de la limanul Nistrului spre vest laapa Cogdlnicului, atingea Nistrul la satul Hotarul kazalei Chilia pleca de

spre vest si atingea la vest de prin Tasbunar, Dundrea71.Mai mult ce a cucerit cele ceati, sultanul a sudul

trupe ale tätarilor de pe conduse de Murtaza-Han, care au pustiitsi au jefuit asa acest teritoriu cum o recunosc chiar cronicileotomane", a devenit aproape de nelocuit, ce i-a obligat pepermisiunea Portii de a se reintoarce tara De asemenea, turcii au

dar permanent, hotarul Moldovei din apropiereaNegre tot mai departe spre nord, silind pe moldoveni formeze o linie dehotar mai jos de Ciubdrciu, pe Nistru, unde s-a instalat vechea deCetatea Aici mentionat la 8 aprilie 1526 pe Faul, la 22 martie1535 pe Tomsa74. Probabil acest hotar a fost stabilit vara anului 1486,incheierea moldo-otomane din aprilie acelasi an, urma unei misiuni

69 Hurmuzaki, Documente, II, 2, p. 709-710.Tahsin Gemil, Quelques observations concernant la conclusion de la paix entre la

Moldavie et l'Empire ottoman (1486) et la délimitation de leur RRH, tome XXII, no. 3,1983, p. 236-238.

Nistor, art. pp. 11-12; idem, Basarabia, pivotul politic al Moldovei voievodale,AARMSI, s. III, t. XXVI, 1943-1944, p. 237-239; idem, Istoria Basarabiei, Cernduti, 1923,

p. 89 90.72 Iatä ce ne spune acest sens o anonimä a sultanului Baiazid ...lasä acolo

oastea hanul numit Murtaza, pentru ca acestia, ca unii ceaceste cetäti, sä le impiedice apropierea ghiaurului. Acesti rästimp detrei sau patru ani au petrecut aici, aceastä au pustiit-o si au jefuit-o in adevenit aproape de nelocuit. In cele din când nu mai nimic de prädat, sultanuluiBaiazid pentru a se bor. ce cu

(Menakib-i sultan Bayezid han ibn-i Muhammed han, (Cronica sultanului Baiazid,lui Mehmed), Cronici privind vol. Sec. XV-mijlocul

sec. XVII, volum de Mihail Guboglu Mustafa Mehmet, Bucuresti, 1966, p. 137).Informatii asemändtoare la Orujd bin Adil Tevarih-i al-i Osman (Cronicile dinastieiotomane), ibidem, p. 63.

Ion I. Nistor, Istoria Basarabiei, p. 90-94.N. istorice asupra Chiliei si Albe, p. 187.

www.digibuc.ro

44 Eugen Denize 14

duse de cadiul din Aidos, Mustafa. Atunci, crestinii s-au dindocumentul otoman referitor la misiune, dar nu se mai putea face aproapenimic.

Prin ocuparea celor turcii au procesul de cucerire alNegre. De acum nimeni nu mai putea o decât cu

aprobarea conditiile impuse de ei. Pentru Moldova, schimb, pierdereacelor a o economicd nimicitoare, deoarece aprivat-o de cele mai importante venituri vamale si de iesirea la si mare.

economic a fost si Tara Româneascd prin obstructionarea1485 de otomane au venit la Chilia pentru a construi

un castel care trecerea spre Tara Româneascr6. Este vorba, probabil,de cetatea Eski Kili, pe zidurile turcii au arnplasat tunuri, astfel nici ocorabie nu putea trece nu avea pasapoarte imperiale. Din punct de vederemilitar sistemul de fortificatii al Moldovei a fost gray dezorganizat, numai putea dinspre sud, turcii având drumul deschis pentru

oricând ar aceasta. Pierzând cele oimportantd din sudul Busarabiei, Moldova pierdea poate regiunea cea maiimportantd sub aspect economic militar, riscând o degradare permanentd astatutului ei cu Poarta, acum pozitie extrem de favorabildpentru a-si impune conditiile.

acelasi timp cucerirea Chiliei a Albe a fost de ocrestere a tensiunilor existente relatiile dintre Moldova si pe de oparte, Imperiul Otoman pe de les cel Mare nu aasistat pasiv la pierderea celor cetäti. a astepta ajutor de la aliatii ela le recucereascd tot prin surprindere, atac fulgerdtor cusprijinul unor din interiorul dar tentativa a esuat. acestedomnul Moldovei a apelat la aliati, la Ungaria la

Mustafa A. Mehmed, Documente turce.yti..., I, p. 10-11. Editorul misiuneacadiului din Aidos perioada domniei lui (1517-1527), dar Gemil demonstreaza

claritatea ea s-a desfasurat vara lui 1486 (Quelques observations..., p. 225-228235).

76 N. Acte fragmente, III, p. 86.M. M. Alexandrescu Dersca Bulgaru, Date asupra subotomand (sec. XV-XVII) Peuce", VI, Tulcea, 1977, 249. Importanta Chiliei si a

Albe, din toate punctele de vedere, pentru turci, rezultä cu puterea din scrisoarea pecare sultanul Baiazid II a trimis-o raguzanilor, ce cucerit, a doua a lunii august1484. Despre Chilia el spune: ...la qual chiave et porta ad tutto lo paese de Moldavia et Ongaria,et in quel del Danubio:" (A. Veress, op. cit., I, p. 38), despre Cetatea ...la qual chiaveet porta al tutto paese de Polonia, Russia, da tutta el mare maiore..." (Ibidem, p. 39).

Papacostea, ale Moldovei vremea lui cel Mare, p.627-628.

Tevarih-i al-i Osman (Cronicile dinastiei osmane), Cronici turcepi, I, p. 100-101;Mehmed Nesri, al-i Osman (Istoria dinastiei otomane), Ibidem, I, p. 132-133; S.Columbeanu, art. cit., p. 87.

www.digibuc.ro


De la Ungaria, ciuda tratatelor existente, nu a reusit mare lucru.Matia Corvin aruncat temnitä pe arhiepiscopul de Kalocsa, de

neperrnisd negocierea tratatului cu turcii din 1483, a cedat Moldoveitransilvane Ciceul Cetatea de Bala ca un de compensatie pentru

cele cetäti din sud a trimis o misiune diplomaticd la care, evident,nu a obtinut absolut nimic. este Matia Corvin incheiase tratatulturcii deoarece avea nevoie de pace la granita de sud pentru a-si putea

asupra Europei Centrale si nu mai putea, sub nici oasupra prevederilor sale. Nu vara lui 1484, el a declansat o

campanie de mare anvergurd impotriva Frederic HI, campanie cares-a soldat cu ocuparea Vienei, anul oras unde regele maghiar va

la moartea sa, survenia surprinzdtor concluzie, dinpartea Ungariei nu se putea astepta nici un fel de ajutor serios pentru recuperareacelor

a fost atitudinea Poloniei. Desi, asa cum ceva mai sus,politica a acestei era primul spre problemelebaltice, fapt pentru care si ea avea nevoie de liniste la frontierele sudice, regeleCazimir IV nu putea asiste pasiv la turcilor de a modifica echilibrulstrategic la nord de Marea Din el s-a oferit ajute pe

Mare cu conditia ca acesta personal de vasalitate,ceea ce domnul moldovean evitase cu abilitate acel moment.

Interesul strategic al Poloniei privinta opririi otomane spre nordcucerirea Chiliei a Albe este scos claritate de

cronicile romanesti. Astfel, Grigore Ureche spune turcii: ...ar vrut apucaalte Stefan la gol n-au ci numai la stramtori

de le zminteald. Ci si turcii ajutoriul ce venise de la Taralui Stefan sau craiul, cum scriu unii, au tras de la rusi

de la Litva tara de stransese oamenii de mai mult de 20 000 deoameni Nistrul Craiul cu suptu Haliciu, au venitu la

Mai Ureche este Axinte Uricariul careurmdtoarele: mai cu au Cazimir, craiultoti liasii, pentru Stefan Tara Moldovei de turci, nu

la turci dc prietesugul liasilor. nu

Pentru acest conflict major Matia Corvin si Frederic III a se vedea, printre altele, V.Mathias Corvinus König von Ungarn 1458 1490, Fteiburg im Breisgau. 1891, p.

208 212; Peter Rassow, Histoire de l'Allemagne des origines nos jours, vol. I, Lyon, 1969, p.285; Lajos Elekes, La politica estera di re Mania e gli Stati italiani nella seconda secoloXV, vol. Rapporti veneto-ungheresi all'epoca Rinascimento, a cura di Tibor Klaniczay,Budapest, 1975, p. 249; T. Berend, P. Hanak, Histoire de la Hongrie des origines nosjours, publié sous la direction de E. Pamlenyi, Budapest, 1974, p. 130; Karl Nehring, MathiasCorvinus, Kaiser Friedrich III und das Reich. Zum hunyadisch-habsburgischen Gegensaz imDonauraum, München, 1975, p. 163 168.

Gr. Ureche, op. p. 106-107.

www.digibuc.ro

46 Eugen Denize 16

domn era ce vestit domnii crestinesti pentru multe rdzboaece au asupra a turcilor a ungurilor. Socotit-au, dar,

Cazimir craiul au trimis agiutor lui mai mult de ostihotarul nävälind ostile turcesti craiul Cazimirsiliia nice o nu despre turci asupra sa, ce socotiia

pre Tara Moldovii, totusi are nevoe Podoliia, Tara Litva.cu cât mai mult, lipsind pdretele, Moldova, s-ar räsipi de tot Podoliia, Tara

Litva [...J. de au socotit craiul de pogorirea saosti la marginea Moldovei, pentru turcii atunce ar avia de nu ar

lara ades. pre acia vreme avia turcii delesdsti"82.

otomane tot mai grave cu speranta polonii vorajuta recupereze pierdute, cel Mare alcat pe mândrie si s-adus unde, la 15 septembrie 1485, la Colomea, a depus personaljurdmântul de vasalitate lui Cazimir al Este posibil cafost la acest gest de nevoia de a-i scoate pe din Moldova,trupele acestora, de un pretendent la tron pe nurne Petru Hronoda sauHruet, pdtrunzând adânc si ajungând la Suceava pe care au jefuit-oau ars-o la 19 septembrie Dar obiectivul a fost atins numai partial

a primit din partea regelui polon ajutor suficient" pentru a-i scoate peturci din Moldova prin victorioase de la (16 noiembrie 1485)

Scheia (6 martie 1486), nu pentru a recuceri Chilia CetateaUreche ne spline carile le-au luatu turcii, Chiliia Cetatean-au putut le dobândeascd, ei mai nainte de ce au iesitu, le-au grijituoameni, pusci cu bucate de ajunsu au pre turcilor,zioa de Evident polonii dorind ofensiva nudoreau si, probabil, nici nu puteau declanseze un pe necesarpentru redobândirea celor Neavând pentru a continuaconfruntarea Imperiul otoman neprimind sprijin suficient din partea Polonieipentru recuperarea celor din sud, cel Mare nu a putut face

82 Axinte Uricariul, op. cit., p. 76.83 Hurmuzaki, Documente, II, 2, p. 288-289; Papacostea, De la Colomeea la Codrul

Cosminului. a Moldovei la secolului al XV-lea, RSL, XVII,Bucuresti, 1970, p. 534-535; Victor Eskenasy, Omagiul lui Mare de la Colomeea (1485).Note pe marginea unui ceremonial medieval, XX, Iasi, 1983, p. 257-267.

84 Letopiseful anonim al Moldovei, Cronicile din sec. XV-XVI publicate deBogdan, completatä de P. P. Panaitescu, Bucuresti, 1959, p. 19; Cronica

moldo-germand, ibidem, p. 35; Letopiseful de la Puma nr. 1, ibidem, p. 51; Letopiseful de laPutna nr. 2, in ibidem, p. 64; Traducerea a Letopisefului de la Putna, ibidem, p. 72;Tursun-bei, Ebu-I Sultan Mehmed-han (Istoria sultanului Mehmed han, pärintelecuceritor), in Cronici I, p. 77.

Este vorba de trupe 3 000 de oameni (Gr. Ureche, op. cit., p. 107;moldo-germand, p. 35).

86 Gr. Ureche, op. cit., p. 107; a se vedea si Axinte Uricariul, op. p. 77.

www.digibuc.ro

17 Inceputurile problemei Basaibiei 47

ceva pace cu sultanul primavara lui 148687, pace carepierderea a Chiliei a Albe.

Desi domnul Moldovei nu a renuntat la recuceririi celoractiunile sale din ultima parte a domniei, din 1497, a crezut

dorinta regelui polon de a elibera Caffa, Cetatea Chiba,scump printr-un rázboi cu victoria din Codrii Cosminului, dar sicu teritoriale sudul Basarabiei", precum cele din timpul razboiuluiturco-venetian dintre 1499 150389, el nu a mai putut face nimic care

pe turci se instaleze solid sudul Moldovei. Pierderea ceiorera o cu ea se deschidea problema Basarabiei, turcii

manifestand de la tendinta a-si extinde dominatia mai spre nord.Acest lucru a ca problema Basarabiei chiar de la ointernationala, ea implicand nu numai interesele Imperiului Otoman aleMoldovei, dar pe acelea ale tatarilor din Crimeea de pe Volga, ale Ungariei

ale Poloniei. cu toate de-a lungul timpului unele dintre aceste puteri vordispare sau se vor transforma, caracterul al problemei Basarabiei nuva dispare niciodata.

87 Tevarth-i al-i Osman (Istoriile dinastiei osmane), Cronici turcesti, I, p. S.

Gorovei, Pacea moldo-otomand din 1486. marginea unor in RdI. tom 35, nr. 7,1982, p. 807-821; T. Gemil, Quelques observations, p. 225 moldo-otomane, diplomatia a in continual e sn-i scoatä pe turci din Muldoveiconditionând semnarea unui armistitiu Baiazid de restituirea Chilieicare turcii ...le-au dobândit prin viclenie" (Hurmuzaki, H, 2, p. 306- 308; I. Ursu, Mare

1914, p. 126). la urmä, dupA mai multe ciocniri cu turcii si tatarii (AktaStanow Krolewskich (Acta Statutum Terrarum Prusiae Regalis), ed. K. Gorski, M. Biskup, Torun,vol. I, 1955, p. 425, 466; Beldiceanu, Jean-Louis Bacqui-Gramont, Matei Cazacu,Recherches sur les ottomans et la Moldavie ponto-danubienne entre 1484 1520, Bulletin ofthe School of Oriental and African Studies" Unuversity of London, vol. XLV, part 1, 1982, p. 52),Cazimir a el pace turcii, 1489, sanctionänd pe de jurepieiderea celor cetäti (Hurmuzaki, II, 2, pp. 315-316; N. Studii istorice asupra Chiliei

Albe, p. 297).88 La 19 iunie 1497 un sol al sultanului pe dogele turcii au cucerit mai

multe locuri sudul Moldovei (Marino Sanuto, vol. I, 1879, col. 844-846;Domenico Malipiero, Annali veneti dall'anno 1457 al 1500, Archivio Storico Italiano", XXI,Firenze, 1874, p. 154. A se vedea si Eugen Denize, Aspecte noi privire politica externd a luiStefan Mare ultima parte a domniei (1490-1504),in SMIM, vol. XI, Bucuresti, 1992, p.95-108.

89 Eugen Denize, Mare si rdzboiul otomano-venetian din 1499 1503, tom41, nr. 10, 1988, p. 977-991.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

SEMNE SI MINUNI PENTRU STEFAN VOIEVOD.NOTÈ DE MENTALITATE

MARIA MAGDALENA STEFAN S.

Descoperim, cu mirare, specificitateaevului mediu stä mai «istoria» sa,

«devenirea» sa, cât ce are elsupraistoric, traditional, universal;simbolismul si metafizica sa".

(Mircea Eliade)

Evul Mediu este epoca gândirii mitice mistice. Este vremea când iaunastere ciclul arthurian mitul adormit", este vremea spaimelorde strigoi, de Antichrist, dar a spaimelor milenariste, este vremea

a a alchimiei si hermetismului, a cruciadelor, a Ordinuhiia mistice tainice. Este vremea care omul lumeaimaginarului, lumea visului, a basmului, a fantasmelor, a simbolurilor.

omul medieval este un homo religiosus, care crede semne miracole,pelerinaj, se fata moastelor, de cu cu

Omul medieval percepe dimensiunea a universului, percepere careresimtirea prezentei anterioare propice sau

caz. Oamenii se prin ofrande, cântece,lumea a fost de Dumnezeu i se supune

lui, toate evenimentele naturale care armonia universului sunt perceputeca gesturi divine de avertizare sau de sanctionare ori ca rezultat al actiuniiDiavolului. caz si oamenii trebuie

lupte indreptarea Pentru homo religiosus,spatiul nu este omogen": un spatiu sacru altul profan, neconsacrat2.

* Acest studiu reuneste comunicdrile prezentate la Simpozionul Stefan Mare si Sfânt.540 de ani de la urcarea pe tronul Tärii Moldovei", Suceava, 12 aprilie 1997, decomunicari a Asociatiei Arhivistilor si Prietenilor Arhivelor Gh. Asachi", 15 mai 1997.

Jacques Paul, Biserica cultura Occident, secolele IX vol. II, traducere de Elena-liana Bucuresti, 1996, p. 286.

2 Mircea Eliade, Sacrul traducere de Brândusa Prelipceanu, Bucuresti1995, 21.

Studii materiale de istorie medie", XVI, p. 49 64, 1998

www.digibuc.ro

50 M. M. Székely, St. S. Gorovei 2

sacru poate un sau numai un sanctuar3. Nici timpulnu este omogen: el se timp sacru timp profan, obisnuit. Timpul sacrueste timpul timpul liturgic, care se ciclic4.

Nu-i era dat, oricui recepteze realitatea acest chip.Doar initiatii aveau acces la semne, iar monarhii erau princeremonia de intronare una de tip initiatic5. Tocmai de aceea, eierau primeascd semne si sä le interpreteze, ei sau cu ajutorulastrologilor de la curte.

Principi crestini, unsi ceremonia de incoronare, domnii primeauei semne. doar, ele au fost arareori consemnate izvoarele timpului,

lipsindu-ne astfel de un temei foarte solid pentru a cerceta, din punct de vederesemiotic si simbolic, evul nostru de mijloc. Printr-o pentrudomnia lui Stefan Mare, directe despre semne -multe - indirecte, pe care le vom analiza cele ce

La 8 septembrie 1503 constructia bisericii din Reuseni. Textulpisaniei mentioneazd ei, Tierea Capului Sfântuluimotiveazd, indirect, alegerea acestui hram de care Mare: pe acestunde a fost capul taalui Bogdan voievod"6. Asadar, biserica dinReuseni a fost construitd de amintirea pdrintelui a mortii luitragice. Poate comemorarea acestui eveniment, petrecut la 15 octombrie

ziva de 15 octombrie a anului 1488, se biserica Sf.aceeasi zi, fdcea o danie episcopiei de Roman (n-ar exclus caepiscopul Vasilie participat la slujba de sfintire a biserici

Suceava)9. Mai o a lui care a primit ca hramCapului Sfantului Botezdtorul: biserica de la Vaslui'°. La 16

ianuarie 1471, Vasluiului, tdie Stefan - spune cronicarul - preIsaiia vornicul pre Negri pdharnicul Alexa Edificarea bise-

p. 40.Ibidem, p. 61 62.Arnold Van Gennep, Riturile de traducere de Lucia Berdan si Nora Vasilescu,

Iasi, 1996, p. 102 103.Repertoriul tnonumentelor obiectelor de din timpul lui Mare, Bucuresti,

1958, p. 196, nr. 23.

Data mortii lui Bogdan al II-lea apare pe piatra lui de mormânt (ibidem, p. 275, nr. 82).8 Ibidem, p. 67, nr. 4.

DRH, A, III, p. 80, nr. 42.Repertoritd..., p. 87, nr. 6.

" Grigore Ureche, Trii Moldovez, editie ingrijitä de P. P. Panaitescu, ed. a H-a,Bucuresti, 1958, p. 96.

www.digibuc.ro

3 Semne minuni " pentru voievod 51

ricii din hramul amintit nu poate avea unei uriasesimbolice spovedanii, a unei vesnice rugdciuni - va sta biserica - pentruiertarea pdcatului lui de a-i pe botez. Semnul

boierilor a fost un pare fi venit domnului anulindeplinirii sentintei, 1471, la 29 august, ziva Capului Sfântuluiloan Botezdtorul. La acea consemneazd letopisetul a fost cutremurmare atunci peste lumea, vremea când la Inmentalitatea oamenilor medievali, cutremurele erau interpretate ca semnedivineu: ca avertismente, ca sanctiuni date de Durnnezeu'4, spus,

formuldrile lui Gilbert Dagron, ca semn-rdspuns (al luipentru noastre semi-efect) sau semn prevestitor (al evenimentelorcare vor veni, slobozit de Dumnezeu, de astri sau de o si

Cel ce spre face pe el de se cutremurd;Cel ce se atinge de spune Psalmul 103,3316. Cutremurul eraprivit ca o prevestire a sfdrsitului lumii a Judeatii de Apoi",Apocalipsa lui loan (8,5), ingerul a luat si a umplut-o din foculjertfelnicului a aruncat pe s-au pornit tunete glasuri fulgere

s-a cutremurat". Seismele erau socotite o Dumnezeucu atentie viata oamenilor, treburile publice, mersul

evenimentelor". Dezordinea sau era prelungitd dehaosul natural'9. marea lui bundtate, Dumnezeu nu ca lumea

se cutremur, dädea numai avertismente pentru ce s-arputea oamenilor se vor repeta. Astrologii care seindeletniceau prevederea cutremurelor functie de pozitia asemnelor zodiacale, legau de aceste fenomene tectonice diverse profetii,referitoare la succesiuni imperiale, rdzboaie, revolte, epidemiin. Potrivit hagio-

12 Cronicile din sec. XV-XVI publicate de Ion editiecompletatä de P. P. Panaitescu, Bucuresti, 1959, p. 17.

13 Brian Croke, Two Early Byzantine Earthquakes and Their iturgical Commemoration,Byzantion", LI, 1981, p. 125.

Alain Ducellier, Les séismes en Méditerranée orientale du auProblèmes de méthode et résultats provisoires, Actes du XV' Congres international d'étudesbyzantines, IV. Histoire. Communications, Atena, 1980, p. 111.

15 Gilbert Dagron, Quand la terre tremble..., Travaux et mémoires", 8, 1981, p. 103,studiu reluat idem, La romanité chrétienne en Orient. Héritages et mutations, Variorum Reprints,Londra, 1984, nr. III.

Aici si in continuare, pentru textele din Biblie, folosim editia din 1968 a InstitutuluiBiblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române.

Frank Vercleyen, Tremblements de terre Constantinople: l'unpact sur la population,Byzantion", LVIII, 1988, p. 159.

18 Gilbert Dagron, op. cit., p. 96.Frank Vercleyen, op. cit., p. 156.Ibidem, p. 171; Gilbert Dagron, op. p. 94.

www.digibuc.ro

52 M. M. Székely, St. S. Gorovei 4

grafiilor, adesea, timpul torturii sau mortii unor se misca. Eraun semn prin care Dumnezeu dezvdluia puterea pe care omartirilor de ce coincidenta datei cutremurului din 1471 cu

Capului Sfântului loan Botezdtorul trebuie fi fostinterpretatd ca un gest divin, ca o mustrare la adresa domnului de la Suceava. Nueste exclus ca seismul fi determinat pe construiasa o biseria

Vasluiului, amintirea boierilor decapitati acolo.Cum am spus deja, piatra fundamentald a ctitoriei de la Reuseni s-a pus la 8

septembrie 1503. Data nu este, mai ca sigur, 8 septembrieziva Nayterii Maicii Domnului. Un de acte

ctitoricesti legate de numele lui Mare se circumscrie datei de 8septembrie dar aceleia de 15 august, se celebreazd Adormirea MaiciiDomnului. Nu este cazul expliam de ce necropola domneasa de la Putna aprimit ca hram marea din 15 august22, ne vom opri la

hramul Adormirii ctitoritd de Stefan cel Mare. Este vorbade biserica din Borzesti, localitate de care traditia domnului. Chiar

aceasta va doar o rosturile atribuirii hramului amintitconsemnarea din pisanie (intru siesi pomenireapdrintilor"23) sunt dovezi marele domn satul Borzesti a existat,

o nemaistiutd Reamintim bisericii din Borzesti,Stefan Mare va 1495, un Tetraevanghel, inscriptiadomnul se intituleazd lui Bogdan voievod al Oltei"24. manuscriseleazi cunoscute, acesta este singurul care donatorul pomeneste numele mameisale. Mai mult actul de danie s-a petrecut la 3 noiembrie 1495. Dataaceasta duce imediat cu la data mortii Oltei -4 noiembrie 1465 -,

pe piatra ei Probabil, Tetraevanghelul a fost un dar fäcutde Stefan pentru comemorarea a 30 de ani de la moartea mamei sale.inchinarea lui tocmai la Borzesti nu a fost, un gest gratuit! La 15august 1471, de la Putna - unde se afla, ziva hramului - Mare

o danie mändstirii Probota, intru pomenirea nostripentru pentru copiilor nostri"26. La 8 septembrie

1457, se la mänästirea Bistrita, locul unde-si odihna uniidintre neam domnie. Cu acel prilej, confirma o maiveche danie atre de sfdnträposatul Alexandru voievod

si de alti donmi care i-au urmat27.

Frank Vercleyen, op. cit., p. 167.22 p. 49, nr. 1.23 Ibidem, p. 109, nr. 10.24 Ibidem, p. 407, nr. 157.25 Ibidem, p. 246, nr. 49.26 DRH, A, II, p. 258, nr. 174.

Ibidem, p. 96, nr. 65.

www.digibuc.ro

Semne minuni " pentru voievod 53

Särbdtoarea Stefan cel Mare i-a acordat cea mai mare cinstire a fostCruci, de sensurile cele mai adânci si mai

ascunse. ultimii 30 de ani de principele a suficiente indicii despreimportanta pe care o acestei Numai nu demult, acestesemne nu au fost decriptate. Semnificatia se vede,claritatea ei. trebuie porneascd de la anul 1473, considerat an-cheie" al domniei lui cel Mare28. Atunci, 1473, Mare a

mai tribut Portii scos din tronul Românesti pefilootomanul Radu Frumos, atunci, domnul a fost pictat Tetraevanghelul dela Humor, al epilog donatorul este numit tar"29. 1473 este anul careMoldova se ceva, ceva care va declansarea ostilitätilor fatä deImperiul Otoman. Dar evenimentele din 1473 precedate de un semn,despre care va vorba mai departe, de un eveniment: luiMare cu Maria din neamul Asanilor-Paleologi de la Mangop. Cununia s-a oficiatla 14 septembrie 1472, ziva Sfintei Cruci". Nuunirea principelui urmasa bizantini fusese sub semnul

supremului simbol al crestinismului. - s-a sugerat deja- îi lui dreptul de a spera Suceava va noul Constantinopol"31.Cu alte cuvinte, Moldova va deveni centrul crestine. ziva de 14septembrie, se citeste Acatistul Sfintei Cruci. Cu acel prilej,credinciosii cum Crucea lumineazd marginile lurnii", cum pecele de pe cu cele de sus", cum scard la cer s-a fd.cut". Dar acesteasunt, explicatiile lui Mircea Eliade, atributele Arborelui Cosmic, situat

lumii, care comunicarea dintre Cer Acestui i

se substituie, plan simbolic, Crucea, din lemnul lui33. Crucea - scriaautorul amintit - era semnul vizibil al mântuirii implinite de Isus Christos; caurmare, ea trebuia simbolurile vechi ale la pentru

mântuirea a cuprins omenire, Crucea a trebuit socotitä centru allurnii sanctifica univers"34. de ce Mare arezervat - momentul 1472 -o de mare

Dumitru Nastase, Ideea imperiald Geneza eivechea (secolele XIV- Atena, 1972; Stefan S. Gorovei, un an-cheieal lui ce Mare, XVI, 1979, p. 145 149; idem, 1473: Moldovalumea in XXIX, 1992, p. 75 83.

Idem, 1473. Moldova lumea catolicd, p. 75 76.p. 17.

Stefan S. Gorovei, 1473: Moldova lumea p. 83.32 Mircea Eliade, mistice, traducere de Mihaela Grigore Paraschivescu, Bucuresti,

1995, p. 156.Idem, simboluri. Eseu despre simbolismul magico-religios, traducere de

Alexandra Beldescu, Bucuresti, 1994, p. 200, dar p. 54.Idem, p. 156; idem, sitnboluri, p. 200, 202.

www.digibuc.ro

54 M. M. Székely, S. Gorovei 6

Sfintei Cruci: locul unde se Crucea devenea Centrul Lumii35. Adia, centrullumii ortodoxe, al crestine. ceea ce-1 priveste pe 1472, elera ridice Crucea spadei sale impotriva necredinciosilor. La1486, pacea cu turcii va pune cruciadei, va dalupta nu se incheiase definitiv. - plan simbolic. 1487, el vaconstrui biserica de la cu hramul Cinstitei Cruci36, care, de fapt, esteacelasi cu Cruci, a se o

cunoscutd sub numele de Cavalcada impäratului Constantin". O compozitieo oaste de militari, sub arme cu mantiile

frunte cu Constantin cu Arhanghelul Mihail, directieindicatd, din cer, de o cruce. cum a A. Grabar, evocând victoria

numele Crucii de Constantin cel Mare asupra dusmanilorcompozitie nu decât s-o invoce pe cea a moldovenilor

asupra turcilor [...]. Biserica din compozitia ei alegoria trebuiaulimpede pacea nu fusese acceptatd decât fapt, ca o provizorie

«încetare a focului», de domnescul ctitor, care se socotea virtualapelând la fortele ceresti cele mai calificate vederea lui efective"".Un an mai tot la 14 septembrie, se biserica mändstirii Voronet,având ca hram pe Mare le Mucenic Purator de Biruinte, Gheorghe. fine, spre

domniei, 1500, ultima a cruciadei lui Mare,constructia bisericii de la ziva Cruci38. Hramulei, chiar Cruci, nu reprezintd, deat o reluare oprecizare - lupta reincepe, a fusese cu 13 ani

ea se intrerupea, biserica dinLa 20 de ani dramatica de la Rdzboieni, Stefan cel Mare va

pe oasele ostenilor biserica având hramul SfantuluiMihail, pentru amintirea pomenirea dreptcredinciosilor

crestini care s-au Data pisaniei: 8 noiembrie 1496, adia tocmaiziva Arhangheli Mihail si Gavril. La aceeasi dar anul 1497, se

biserica mändstirii Tazldu41. Arhanghelul Mihail era, pentru oameniievului mediu, apetenia ostilor ceresti, sprijinul popoarelor crestine, cel ce vaanunta Judecata de Apoi, dar explicatia lui René Guénon, principiul

Varianta mai a simbolismului Centrului este Arborele Cosmic, care segäseste Universului care sustine ca o cele trei Lumi" (idem, Imagini simboluri,p. 54). Crucea a fost asimilatd cu Arborele Cosmic tocmai ca simbol al Centrului Lumii" (ibidem,p. 202).

36 Repertoriul..., p. 61, nr. 3.Dumitru Nastase, op. cit., p. .

Repertoriul..., p. 183, nr. 20.Dumitru Nastase, op. cit., p. 8.Repertoriul..., p. 143, 14.

Ibidem, p. 146, nr. 15.

www.digibuc.ro

7 Semne minuni " pentru voievod 55

puterii regale ca al puterii sacerdotale sau pontificale"42, cesemnificatii multiple gestului lui de a zidi o numeleArhanghelului Mihail, de a o chiar ziva de 8 noiembrie plus, de amai un cu alt hram, la aceeasi

Biserica din a fost Mare Mucenic Procopie44,acesta pe de la Râmnic cu al

Românesti, la 8 1481, ziva cinstirii acestui sfânt45. Piatra eifundamentald a fost la 8 iunie 1487, zi care Biserica

Aducerea Moastelor Sfântului Teodor Stratilat, un alt importantmilitar. Biserica la s-a terminat la 13 noiembrie 1487. aceeasi 7i,Stefan Mare o danie episcopiei la pentru pomenireasfänträposatilor nostri pärinti pentru mântuirea noastra

pentru mântuirea copiilor nostri"46.Hram de sfânt militar (Sf Gheorghe, patronul protectorul

voievodul lui Hristos") mai au si bisericile din: Baia (atribuitä luibiserica mändstirii Pornind de la exemplele clare

sigure ale Rdzboienilor se poate presupune aceste biserici,ale pisanii nu se pomeneste expres o anume au fost puse sub

ocrotirea spirituald a Mare Purtator de Gheorghe,ca semn de amintire pomenire a unei victorii pe câmpulziva Sfäntului Gheorghe, la 23 aprilie 1460, Stefan a o danie mändstiriiBistrita51, iar 1502 a mändstirii Zografu la Munteconsacrat el Marelui Mucenic) un Reamintim acestasezdmânt athonit a fost trimis steagul al lui având

scena uciderii balaurului deSe mai cunosc apoi acte ctitoricesti legate de ziva de 26 octombrie

Dimitrie Izvorâtorul de Mirm, ostasul lui Hristos"): la1493, Stefan bisericii din Hotinului care,

42 René Guénon, Regele traducere de Roxana Cristian si Florin Mihdilescu, Bucuresti,1994, 30.

Pentru Arhanghelul Mihail, Lexikon der Christlichen Ikonographie, III. Band, Herder,Roma-Freiburg-Basel-Viena, 1971, col. 256-266.

Despre Sfantul Procopie, ibidem, VIII. Band, 1976, col. 230.Repertoriul..., p. 57-58, nr. 2.

46 DRH, A, III, p. 33, nr. 19.Lexikon..., VI. Band, 1974, col. 366-390.Repertoriul..., p. 95, nr. 8.Ibidem, p. 198, nr. 24.Ibidem, p. 77, nr. 5.DRH, A, II, p. 134, nr. 93.Repertoriul..., p. 416, nr. 161.Ibidem, p. 332, nr. 115.Pentru semnificatia reprezentärile Sfintului Dimitrie, Lexikon..., VI. Band, col. 42-46.

www.digibuc.ro


se ostenii de la granita un Tetraevanghe155. Dinnu ce destinatie a avut manuscrisul Vechiului Testament, datat 26 octombrie147556, dar, exemplul de mai putem presupune si data lui avea osemnificatie, mdrturisind, indirect, o spirituald Sf. Dimitrie. acestcontext, ne momentul luptei de la Codrii Cosminului,din 1497, a fost anume ales de domn, fel atacul asupra ostii poloneze

cu ziva Dimitrie pe care, astfel, Stefan cel Mare lua caprotector Zic unii - povesteste cronicarul - sä se fi

la acest Mucenicu Dimitrie, intr-armatu ca unviteazu, fiindu-i ajutoriu dând ostii lui, ci ieste de a créderea, devréme ce au zidit Bisérica" pe care o pomeneste are toatesansele biserica Sf. Dumitru din Suceava", ulterior de Petru Rares.

Din cazurile aici se vede Stefan Mare obisnuiaplan simbolic, lui Dumnezeu pentru victoriile obtinute pe

câmpuri de se roage de iertarea pdcatelor. constataredetermind interpretarea daniei din 12 aprilie 1458 acute mitropoliei noastre dinTârgul Roman" ca un act de multumire Divinitate ca o avictoriei de la Doljesti, din 12 aprilie 1457, de la care se scursese exact un an59.Probabil amintirea aceleiasi izbânzi a la 12 aprilie 14'70,mändstirii Putna o splendidd artisticd, broderieargint

Un Tetraevanghel comandat de pentru sa, mändstirea Putna,a a se la 3 septembrie care coincide aceea aPutnei: 3 septembrie pe manuscrisul celor patru Evangheliis-a inregistrat anume ca un memento.

Inexplicabile deocamdatd, o serie de date din donmia lui StefanMare sau coincidente de date care nu par totusi a la27 aprilie 1490 zidirea bisericii din Vaslui63 tot la 27 aprilie, dar1503, constructia bisericii de la La 1 mai 1481 se

zidul imprejmuitor al Putna65. La

Repertoriul..., p. 406, nr. 156.56 Ibidem, p. 389, nr. 145.

Grigore Ureche, op. p. 115.Nicolae Pentelescu, Sdpdturile arheologice din bisericii Sf Suceava, in

MMS, an. XLVI, 1970, nr. 7 8, p. 445.Maria Magdalena Székely,Pe pe Tind, la in XXXI, 1994, p. 512.Repertoriul..., p. 340, nr. 117; Claudiu Paradais, ale románesti la

Puma, lasi, 1988, p. 524 526, nr. 113.61 p. 398, nr. 149; Claudiu Paradais, op. p. 371-377, nr. 54.62 Grigore Ureche, op. cit., p. 95.63 p. 87, nr.

p. 190, nr. 22.65 Ibidem, 55, nr. 1.

www.digibuc.ro

9 Semne minuni pentru voievod 57

sapte ani mai târziu, a se zidi biserica Sf. de Suceava66; totatunci, Stefan mändstirii Putna o pentru capul SfântuluiGhenadie67. Ziva de 5 mai este de acte ctitoricesti: la 1485,

Mare Putnei o cu scena Adormirii Maicii Domnului68 si la 1488- clopotele mändstirii Voronet69. Dar nu numai atât: anul 1507, Bogdan IIIoferea Putna un Tetraevanghel de Mare terminatde el. Inscriptia de pe ferecdtura de argint danie ziva de 5mai". La 4 1466 a se pune temeliile bisericii de la Putna, pentruca, exact trei decenii mai târziu, la 4 1496 constructia bisencii

Data de 10 august pe de o parte, bisericiiSf. Nicolae din Iasi 1492)72 pe de parte, unei dvere la Putna

1500), care contine si portretele brodate ale donatorilor: cel Maresi Maria Voichita". La 30 septembrie 1493, biserica de la primea laStefan cel Mare un Tetraevanghel", pentru ca, la 30 septembrie 1496 se

biserica de la biserica Sf. Gheorghe dinclopotnita de la biserica Sf. din Piatra" se la aceeasi datä: 28octombrie 1492, respectiv 28 octombrie 1499. Judecând atentia pe careStefan Mare o acorda datelor si, legat de acestea, din calendarulortodox (modalitate de exprimare a timpului sacru, fond), suntem

a presupune cele date asupra ne-am oprit mai(27 aprilie, 1 mai, 5 mai, 4 10 august, 30 septembrie 28

pentru domnul Moldovei. Intrucât ele nu marcheazd oimportantd, nici data vreunui eveniment politic sau militar cunos-

cut, poate semnificatia ar trebui altundeva, eventual biogra-lui Stefan.

toate aceste observatii - care lucruri precise pusecorelatie, din ele cauze efecte acolo unde a fi doar

piese disparate ale unui puzzle sfärâmat vidat de sens -un alt de decriptare a trecutului, raportându-ne, acum la

66 Ibidem, p. 67, nr. 4.67 Ibidem, p. 344, nr. 120.68 p. 296, nr. 89; Claudiu Paradais, op. cit., p. 223-224, nr. 9.

Repertoriul..., p. 336, nr. 131 132.Claudiu Paradais, op. cit., p. 384, nr. 55.

71 Repertoriul..., p. 146, nr. 15.Ibidem, p. 108, nr. 9.Ibidem, p. 307, nr. 95; Claudiu Paradais, op. p. 230-233, nr. 13.Repertoriul..., p. 403, nr. 155.Ibidem, p. 126, nr. 13.

76 Ibidem, p. 166, nr. 18.

www.digibuc.ro


evenimente a nu e nici ignoratd, nici contestatd. Nu ne va miraceea ce (ca ceea ce a precedat) va cu scepticism:

de vreme, alte coordonate e altorsimtiri cea a omului medieval chiar a omului din Renastere fond,acest de veac XV este, pentru Europa catolicd, vremea Renasterii). E o

de care, mai adesea, nu seama atuncireconstituim trecutul si sä scormonim colturile mai umbroase sau intunecatede-a binelea ale acestui trecut. La un moment dat - nedintr-un istoric al religiilor pe care-I descoperim cu emotie cafoarte apropiat de simtirile noastre - cenzura transformase personalitatea;oamenii pierduserd obiceiul de a-si utiliza activ irnaginatia de a prin«calitäti», lucrul acesta nu mai era permis. Pierderea de imaginatie

mod o ea observarea riguroasd a lumii materiale,aceasta s-a tradus printr-o atitudine de respect de date cantitative

de suspiciune fatá de asertiune de ordin «calitativ» [...]. Omul Renasteriiomul zilelor noastre si-au poate, aceeasi exterioard, cel din

este o mutatie psihologicd a celui inläuntrul aceleiasi specii. Cei ceafirmä omul Renasterii simtea, cugeta actiona ca noi se enorm.Dimpotrivd, noi avem de-acum obiceiul secular de a refula noi tot ceeace constituia imagine a lumii la omul Renasterii, acesta se confundacu «umbra» ceea ce am prin educatie,

din noi comunicare este imposibild, barierele denu se niciodatd. De aceea, e zi ne-am putea

Dar e mai speranta acest oaspetenelinistitor din profunzimile noastre va dispärea vreodatd. lipsa putintei de aajunge la o cordiald, trebuie privim prea multäsuperioritate. noi am pierdut cea ce el avea, el nu are ceea ce noi amcucerit. la aceste cantitäti sunt egale. noi am realizatdintre cele mai arzdtoare ale imaginatiei sale, nu trebuie amdistrus tot pe-atatea acestea s-ar putea irecuperabile"" [sublinierilene apartin].

lul mai lung la judecata unui specialist ca Joan Petru Culianu lajumätatea drumului nostru ni s-a pärut necesar folositor, de ainterpretarea unor fapte ale trecutului prin ceea ce a putut o imagine apentru de atunci, care evenimentele interpretandu-le imaginatia

predispusd sä observe calitätile" lumii materiale.Primul caz asupra ne oprim reprezintd anul 1473, anul-cheie"

evocat deja paginile anterioare. Nu repeam elementele care pentru avalora calificarea acestui an drept an-cheie" - pe care a pus-o

loan Pet-u Culianu, Eros .yi magie 1484, traducere de Dan Petrescu, prefatäde Mircea Ehade, postfatä Sorin Antohi, Bucuresti, 1994, p. 254-255.

www.digibuc.ro

11 Semne minuni"pentru voievod 59

latie dl. Dumitru Nastase78. Ne oprim doar la faptul - care tine de istoriapragmaticd, materiald, cantitativd - acel an, din motive care nenecunocute, Stefan Mare a suspendat plata tributului declansândceea ce dl. Leon Simanschi a numit, indreptätit si sugestiv, rdzboiul de 13 ani" alMoldovei. Un studiu mai recent a dosarul acestei probleme,

noi, insistând asupra unor pete albe din cronologia explicatia faptelorcare se succed se rästimpul 1471-1473. S-a atunci, Stefan

Mare marele proiect al papei Sixt IV (Francesco della Rovere) tocmaimomentul când de reusitä sä cadrul lui

chiar ce, vara lui 1473, unul din stâlpii proiect - Uzun Hassan,hanul turcoman al - suferise o grea infrângere. Si totusi, nu

planurile sale atacarea Tärii Românesti se produce noiembrie, actde neascunsd ostilitate de sultan moment care e imposibilcredem vestea lui Uzun Hassan nu-i ajunsese la urechi. Care eratemeiul acestei sigurante din care-si trägea el curajul increderea?"79.

pe care tocmai o contractase anul precedent,tocmai de ziva Cruci, cu Maria de Mangop legitimaaspiratii: calificativul de apare acum pentru primainsemnarea Tetraevanghelului cunoscut azi ca de la Humor",

17 iunie 1473. are aici un titlu usor de recompus obiceiulvremii: domnul

aici un detaliu care ni se pare sernnificativ:sa nu e, ca de obicei, ci e or,

e formula mostenitä din scrisorile care domnimitropoliti sunt tis Moldovlahias". e pe epitrahilul de la Ladoga al luiAlexandru Bun, e pe de pe la 1428 al mitropolitului Macarie, e

lui Joan Nou versiunea tot mai târziu, inintitulatia unor acte care contin danii pentru Athos sau pentru Bistrita

E ca o proclamatie, un manifest la inceputul räzboiului, al unuicare prin care Stefan se vedea sirul tarilor mold oveni" ai

impärätiei crestine. s-ar explica apelul la o expresie formularuluigreco-bizantin al scrisului din Moldova - cum tot asa, poate, se va explica,aproap 15 ani mai târziu, folosirea limbii grecesti inscriptiile picturil dinbiserica ltärii Cruci de la Päträuti.

Stefan S. Gorovei a subscris acestei de ce a cunostintä de ea (1473un an-cheie al lui cel Mare cit.).

Idem, 1473: lumea catolic, p. 76-77.Repertoriul..., p. 388, nr. 144.

Stefan S Gorovei, Moldovei. Piobleme controversate, Iasi, 1997,p. 191-192.

www.digibuc.ro


Dar toate efectele ei, cu tot ce decurgea din acest contract, eraun eveniment gândit, de mintea omului, de iscusintaomeneascd - chiar din inspiratia si cu harul divin. Nu va mai fost si.

de alt ordin, care lui cel Mare credinta de nezdruncinatputinta victoriei sale?

Rdspunsul, afirmativ, credem se veche insenmare, care seanul 6981 (= 1473) s-au o stea luminoasd cu cutremur, ianuarie

22"82. Cutremurul a fost Balcani, dar nu e nici o vestea lui s-ade tot spatiul nord-dundrean. cometa (sau meteoritul) nu a

putut trece neobservatd tot acest spatiu.Or, am deja, cutremurele insemnau, pentru oamenii de atunci, mesaje

divine: semn-rdspuns (efect) precum a fost din 1471, sau senm-prevestire(semi-cauzd), cum a putut interpretat cel din 1473. Semn de prevestire,fireste, pentru el a lovit turcului, prin urmare primejdia era acumasupra pdgânului stdpânirea se lui Dumnezeu se vedeaaceasta intâmplarea a putut fi prin Apocalipsa lui loan, care

ale celor sunt precedate de un cutremur deNu mai putin steaua cea mare: a din cer o stea arzând ca o(8, 10); o stea din cer pe pämânt" (9, 1). mai departe.

Semnele evenimentele se adunaserd interpretarea nu puteadecât favorabild domnului Moldovei: astrologii curtii sale nu vor avut mari

senmelor. aceste semne trägeau mai mult,mult mai mult deck promisiuni ale monarhilor vremii, decât ostasii luiMatias Corvinul, cordbiile venetienilor banii Papei. avea constate,mai târziu, puterile lumesti nu ajutat cele ceresti s-au mâniat de

pripeala lui.si mai tulburdtor este de-al doilea caz, al anului 1484: lipsa de

a domnului Moldovei fatä de agresiunea urma i s-aurisipit din sud, cu tinuturile a nici o explicatie. Pare, dealtfel, viata lui e o parantezd, care vreo doi ani;interiorul ei, documentele interne lipsesc" - de la 29 mai 1484 la 14septembrie 1486 (NB: sau nu, 14 septembrie!) - daniile lipsescdoar câteva fapte de mai pot atesta domnul existaera activ. .

Cronica lui Ureche - preland, desigur, informatii mai vechi -scurt comentarii neimplicarea lui luptele din vara anului 1484

Paul Cernovodeanu, Paul Binder, Cavalerii Apocalipsului. Calamitätile naturale dintrecutul la 1800), Bucuresti, 1993, p. 211; Vasile Mioc, Damaschin Mioc,Cronica observallilor astronomice Bucuresti, 1977, p. 107.

Cf. Sergiu Iosipescu, la Moldovei lui Mare,XXIX, 1992, p. 64.

www.digibuc.ro

13 Semne minuni " pentru Stefan 61

chipul urmätor: Stefan la gol n-au ci numai lastrimtori nevoia de le pasajul e confuz

pare emane vointa de a lucrurile, schimb o insemnare pe unmanuscris contemporan e mult mai mai pe unoctoih bulgdresc din seculul XV" aflat azi Biblioteca Academiei de aUcrainei, a fost publicatd 1891 de Joan Bogdan, ca - chip foarte curios- istoricii epocii lui Stefan Mare acorde vreo cuprinsul ei(reamintit de de dl. Dumitru Nastase) Baiazid II, si StefanMare sunt identic: tar. acest cuprins, cu usoare de

anii Baiazid, au luat turcii cetatea Chilia pe cealaltd,Cetatea pe ai i-au robit pe altii i-au alungat Anatolia pei-au la nu s-a dus, ci i-a asteptat la Oblucita, darturcii au fost vicleni si n-au venit la ci s-au asezat sub Chilia"".

trecerea la 26 iunie 1484, oastea s-a dus spre lia,al asediu 1-a luni, 5

Din partea unui spirit dinamic, netemätor ca Stefan Mare,obisnuit pericolele - era nevoie, -oasemenea atitudine e se poate de E ca cum o paralizie lovit, i-aanihilat vointa, actioneze cea mai rezistentä: astat, cu alte cuvinte, a privit" cum se stäpanirea lui fatada

(ca o formulare a profesordlui Main Duce llier) tocmaiaceea care, conceptia vremii, un caracter imperial stäpanirilor sale. E

mai de acest blocaj al marelui domn, cu campania lui Baiazid nufusese un Blietzkrieg": din 1483 se ea va avea - trupele otomaneconcentrate la Adrianopol alertate din mai 1483. Rezultd dinizvoarele contemporane - räposatul profesor Beldiceanu,cercetätorul avizat al acestor evenimente - lima subestima peprintul moldav"88. Pe de altä parte, nimic din situatia a Moldovei nu pare

se constituit motiv al vreunei incapacitäti de aphare asingura explicatie a acestui veritabil tine de domeniul

subiectiv, de psihologic.Sunt evenimente care se petrec Moldova, in 1483 1484, care au

putut de un asemenea blocaj. Pe povesteste

Grigore Ureche, op. cit., p. 107.loan Bogdan, Scrieri alese, editie ingrijitä, studiu introductiv note de G. Mihailä,

Bucuresti, 1968, p. 52086 Beldiceanu, La campagne de 1484: ses militaires et sa

chronologie, idem, Le monde ottoman des Balkans (1402 1566). Institutions, societé,Variorum Reprints, Londra, 1976, nr. V, p. 74 77.

87 Grigore Ureche, op. p. 120.Nicoarä Beldiceanu, La des cités marchandes de Kilia de Cetatea par

Bayezid cit., nr. VI, p. 61.

www.digibuc.ro

62 M. M. Székely, St. S. 14

Cronica moldo-germanä, asezându-1 gresit sub anul 1484: In luna iunie 3 zile, avoievodul un castel la târgul Romanului. luna august 11

zile a plouat sânge asupra aceluiasi castel; atunci, s-a läsat voievodul de cläditde zidit"89. Asezarea evenimentului sub 1484 e gresitä se vede chiar dincuprinsul acestei cronici, care pune asediul cetätilor pontice sub 1483 (intervertirede s-ar zice); pe de parte, cronica lui Ureche ne anul 1483: leato6991 au Stefan a zidi cetatea de la târgul Romanului, ceSmeredova"90.

Ploaia de sânge a fost un eveniment pe care oamenii vremiidesigur, lumina descrierii Apocalipsei lui Joan, care se spune cä la rupereacelei de-a peceti, primul dintre cei a trâmbitat atunci s-apornit foc amestecat sânge" (8, 7). Prevestire a

Au trecut câteva luni - vreo - s-a petrecut alt eveniment teribil:anul 6992 martie 15, miercurea mare, la miezul noptli, a ars toatä mändstireaPutna, jurul acestui eveniment, s-a discutat istoriografia

pornindu-se de la constatarea 1484 miercurea mare nu putea la 15martie niciodatd n-ar putea la acea de echinoctiu); s-acorectarea datärii de plasarea miercurii mari luna martie, ajungân-du-se la anul logica ne asemenea imprejurare,memoria pästreazd nu luna sau ziva de ci anul determinarea prinsärbdtoare a zilei; de aceea, credem trebuie la propusä deE. Kozak de M. Costächescu, si anume e vorba mai de miercureamare a anului miercuri 14 aprilie 1484, Pastile la 18aprilie). Prin urmare, chiar Patimilor, Maredistrus - partial si nu cu cum spune, tânguios, cronica - tocmaimonumentul care reprezenta lui cu divinitatea, legdmântul su, loculde veci, inchinarea lui cea dintâi. Darul i se refuza, precum lui Policrat i serefuzase jertfa, din pântecele unui peste.

sdptämâni mai târziu - reconstituirea cronologicd este- la Istanbul, Baiazid II lansa ordinul de mobilizare a armatei, pentru ziva

de 30 aprilie94. Rägazul de scurt aräta de fapt, toate pregdtirile erau demult incheiate. De la arderea Putnei, prin urmare, n-a putut mai mult deo când la Suceava a ajuns vestea despre mobilizarea oastei otomane.nu e greu ne ce efect psihologic a putut aceastä veste. Ea

Cronicile p. 35.Grigore Ureche, op. cit., p. 106; editia C. Giurescu, Bucuresti, 1916, p. 16: Stnedorova.Cronicile slavo-romäne..., p. 51 si 64.

92 Stefan Andreescu, Data primului incendiu la Putna, in MMS, an. XLII, 1966, nr. 1-2, p.15 22.

V. Claudiu Paradais, op. cit., p. 33 si nota 26.Beldiceanu, La campagne ottomane..., p. 73.

www.digibuc.ro

15 Semne si minuni pentru voievod 63

venea ploaia de care oprise pe urmeze zidirea de laRoman - zidire pe care o proiectase, desigur, tocmai vederea drumuluispre cetatea de scaun, cazul unei mari invazii - incendiul Putnei: sângesi foc, sânge asupra zidului de foc asupra Casei Ce semnemai convingkoare putea pentru - nu al lumii, celputin al stdpânirii sale?! asteptarea de la Oblucita, se va locul

din Babilon, cum descrie profetul Pdmântul secutremurd se zbuciumd, se impotriva Babilonului planulDomnului, de a face Babilonului pustietate locuitori. Cei puterniciai Babilonului au lupta, intäriturile secdtuitu-s-a putereaau ajuns ca femeile; sunt arse zdvoarele Sol sol,vestitor vestitor dea de regelui Babilonului cetatea sa ecuprinsä din toate vadurile sunt luate, stuf arse ostasiiloviti de (Ieremia, 51,29-32).

Practic, catastrofd, din iulie-august 1484 (Chilia este cuceriala 14 Cetatea la 7-8 august), nu mai avem, despre Mare,nici o veste, vreme de mai multe luni - s-ar la jurdmântul dela Colomeea, din 12 septembrie activitate aproapetotul. Putnei la 5 mai 1485 rupe Broderia

Adormirea Maicii - hramul, altminteri, al mändstirii Putna;dar subiectul era un bun prilej pentru a reaminti pe hulitorul ArhanghelulMihail i-a mâinile.

Nu vom complet aceste oamenilor carele-au vom omite din discutia un element deosebit de

ordinea de idei care ne aici. Anul 1484 fusese prevdzut, el caavând a un moment de evolutia omenirii. Pentru ziva de 25noiembrie 1484, era conjunctia dintre Jupiter Saturn constelatiaScorpionului". 1484 este anul care, mai târziu, va moartea luiChristian Rosenkreutz, misteriosul intemeietor al Ordinului Rosicmcienilor. 1484este, anul pentru care se prezicea nasterea unui mic profet, care vainterpreta perfect Scripturile va furniza rdspunsuri cu un mare respect pentrudivinitate va readuce la ea sufletele omenesti"". Rdspândirea acestei profetiitrebuie fost considerabild lumea catolicd, papa Inocentiu al VIII-leas-a simtit obligat dea - data amintitei conjunctii, -o care estesocotia a fost semnalul vândtoarei de vrdjitoare" (Summis desiderantesaffectibus, 5 decembrie 1484)98. Specialistii considerd, azi, previziunea despre

Cf. Victor Eskenasy, Omagiul lui Mare de la Colomeea (1485). Note pemarginea unui ceremonial medieval, XX, 1983, p. 260 si nota 26 p. 264-265.

96 loan Petru Culianu, op. cit., p. 260.Ibidem.

98 Ibidem, p. 262.

www.digibuc.ro


nasterea unui mic profet ar putea fi raportatä la Martin Luther, despre care nuse foarte precis s-a toamna anului 1483 sau toarnna anului1484. Evident, cei care la vremea aceea n-aveau cum sä miculprofet" se sau ba; dar ei spaima, teroarea pe care asemeneapreziceri le puteau naste sau alimenta, ceea ce violenta reactieImportanta cu colosald" pe care astrologii o atribuiserd anului 1484 nuputea necunoscutd Moldova lui cel Mare, care la apusla nord avea vecini catolici ai negustori bântuiau aceste catolicecu regularitate cu

Toate acestea la un care se compuneau, au fost, credintamotivul blocajului psihologic al lui Mare. Prezicerea

astrologilor, semnul de sânge, semnul de foc, citite tälmdcite prin cuvinteleApocalipsei ale profetiei lui puteau pentru cel Maredovada Dumnezeu i-a luat gratia, i-a luat harul - i-a cahulitorului de la catafalcul Fecioarei. Pentru ce? el singur - pentru motivede probabil, singurele pe care le putea constientiza ori le putea imagina.Peste toate, venea campania lui Baiazid si domnul a fost convins ar facesau ar ar fi zadarnic a asteptat - cu desigur -

desfäsurarea evenimentelor.Si a sultanul cucereste o parte din si se opreste. A

aliatii din Europa nu se in ajutorul lui. Noul Mesia nuturceascd nu se dar nici lui nu dispdruse de pe lumii. Nuputea decât un semn acelei trebuia i se - numaivremelnic - pentru aceleia fusese dat de la Dumnezeu sä existe.Si-a asigurat sprijinul polonilor, a mai provocat o infrângere turcilor apoi a

marea sa rugdciune pentru sacralizarea spatiului moldovenesc99: primulact azi cunoscut, emis de cancelaria sa aceste din 14septembrie 1486; a doua zi, se lucrdrile la curtea din läu. anul

o este inchinatä amintirii victoriei de la Râmnicsi a doua e Cruci Desfasurarea

istoriei reintra ciclu vizibil.Se astfel, observatia foarte judicioasd a aceluiasi savant român,

care nu a fost istoric, dar a simtit excelent istoria, kan Petru Culianu. dinnou, din volumul pe care 1-a tocmai anului 1484: genul de istorie pecare contemporanii nostri nu se decât unor evenimentecare, pentru oamenii din Renastere [si, cu atât mai mult pentru cei dinevul mediu] aveau probabil doar una secundard. Dimpotrivd, se ceea ce,mod ochii era efectiv marcat de o cruciald"100.

care manifestä o insertie a sacrului in spatiul profan - Mircea Eliade - erasocotit el un «centru»" simboluri, p. 63 si 48-49). o dovadä cel Maredorea din kara sa Centrul Lumii" ortodoxe!

loan Petru Culianu, op. cit., p. 255.

www.digibuc.ro

STEFAN CEL MARE

DUMITRU NASTASE

Puternicul al romanimii", astfel califica Nicolae peMare 1904, la 400 de ani de la moartea voievoduluil. Caracterizarea va

fost - atunci, ca mai - drept o floare retoricd,prin imprejurarea care o prilejuise ca atare, nimeni n-a luat-o

E drept totusi a atras insistent atentia asupra anumitormanifestdri cu caracter sau aspect imperial ale unora dintre domnii prilor

El le-a considerat importate mai de donmi originesi le-a limitat, de la domeniul cultural ecleziastic2. despre titlulimperial, o de general acceptatd de

domnii nu 1-ar fi purtat, nici revendicat, niciodatä3.Cercetdri mai recente au dat la sau au pus numeroase

titluri vocabule imperiale, aplicate acestor domni, diferite surse (cronici,notite de manuscrise, scrisori, dedicatii dosarul astfel constiMitdevenind, relativ vreme, considerabir. lucrarea de voi referi

' N. lui Mare pentru poporul reedita.re, Bucuresti, 1966 (ed.I, Bucuresti, 1904), 8

2 Vezi, special, idem, Byzance Byzance. Continuation de de la viebyzantine, reeditare, Bucuresti, 1971. Cu o Postfatä de Virgil Cândea. Cf. analiza acestei conceptii alui la D. Nastase, L'idée impériale dans les pays roumains et le crypto-empire chrétien"sous la domination ottomane. Etat et importance du in , 4,1981, p. 201 sq.

Asupra acestei probleme, expunerea mea, cit., p. 203-204.Primul releveu de titluri de alti termeni imperiali referitori la domnii români a fostde Petre Nästurel, Considérations sur l'idée impériale chez les Roumains (comunicare

prezentatä la simpozionul international L 'institution Byzance et au Moyen Ageoccidental et slave", Salonic, 24-29 august 1969), BYZANTINA", 5,1973, p. 395-413 + 4Alte märturii de acelasi lucrarile mele:

Remarques sur une inscription insolite, Byzantinisch-neugriechische22, 977-1984 (extras, 1976), p. 1-16; La survie de lEmpire des Chrétiens" sous la dominationottomane. Aspects idéologiques du probléme, Popoli e spazio romano diritto e profezia. DaRoma alla Terza Roma, Studi III, 21 aprile 1983, Neapole, 1986, p. 459-471; Imperial Claims inthe Romanian Principalities, the Fourteenth the Seventeenth Centuries. Newin volumul colectiv The Byzantine Legacy in Eastern Europe, Lowell Clucas Ed., New York, 1988,p. 185 224 passim; s.a.


www.digibuc.ro

66 Dumitru Nastase 2

la marturiile cu caracter imperial privitoare la cel Mare, atât la celecuprinse acest dosar, i la altele, neînregistrate sau nevalorificateacum.

cronica sa de curte - cea mai veche moldovenescd-, Stefan cel Mare este de intitulat voievod domn

dar uneori E acest titlu nu este atribuitde cronicar decât de trei ori, mea, se poate desemnificative.

Mai textul ne informeaza la 29 august 1471 a fost cutremur mareatunci peste lumea [no la

Se bine conceptia vremii, fenomene naturale ca eclipsele,cutremurele, de ape, etc., erau socotite semne divine. Ca atare, eleerau puse explicit sau, mai adesea, doar aluziv, cu anumite situatiisau evenimente terestre. Acest sistem de relatii apare frecvent istorio-grafia medievalä, atât occidentala, si prin mijlocireas-a rdspândit Europa orientale. cazul nostru, valoarea de semn" a

P. Din legöturile Moldova Crimeea in veacul al XV-lea, in Omagiului Petre Constantinescu-Ia# cu implinirii a 70 de ani, Bucuresti, 1965, p. 265; idem,Considérations sur impériale..., p. 405-406 n. 36-38; cf. Eugen Stänescu, Culturamoldoveneascd vremea lui Stefan Mare, Cultura moldoveneascd in timpul lui celMare. Culegere de studii de M. Berza, Bucuresti, 1964, p. 34.

6 Cronicile din sec. XV-XVI publicate de Ion Bogdan, editie side P. P. Panaitescu, Bucuresti, 1959 (in continuare Cronicile), p. 17, r. orig. p.

8, r. 16-17. Pentru tot ce priveste acest pasaj, vezi, mai pe larg, D. Nastase,NA. 'H

Atena, 1989, p. 623-625. Pentru tradus nu ca la P. P.Panaitescu, cit.), vezi mai jos, p. 68 si nr. 15, 16.

Pentru Bizant, mai recent, S. Lampakis,in 7, 1987, p. 77-100

rezumat francez, p. 423). Anume pentru cutremure spatiul bizantin relativ numeroaseVezi printre altele, G. Dagron, Quand la terre tremble..., Travaux et mémoires", 8, 1981

(Mélanges Paul Lemerle), p. 87-103; idem, La romanité chrétienne en Orient. Héritages etmutations, Londra, Variorum Reprints, 1984, cf. A. Ducellier, Les seismes en Méditerranéeorientale du au XIIP Problèmes de méthode et résultats provisoires, Actes du

international d'études byzantines, Athénes - septembre 1976, IV Histoire,Communications, Atena, 1980, p. 103 113. Pentru perioada ce ne intereseaza, vezi, recent,Florentia Evanghelatu-Notara, 130 150

Atena, 1993 (cu surse bibliografie). Listä de cutremure, pentru istoriabizantina, la V. Grumel, Traité d'études I. La Chronologie, Paris, 1954, p. 476-487.

Pentru zona vezi Paul Cernovodeanu, Paul Binder, Cavalerii Apocalipsului.naturale din trecutul Romániei la 1800), Bucuresti, 1993. Cf. Damaschin Mioc,

Vasile Mioc Raportul feomen astronomic - eveniment politic sau calamitate inmentalitatea volumul colectiv medievald

istorice, de Nicolae Edroiu, Pompiliu Teodor, Cluj-Napoca, 1985, p. 195 203.

www.digibuc.ro

3 cel Mare 67

seismului era prin fatidic al datei sale: 29 august,capului Sfantului Joan Botezdtorul. pentru moldoveni, el putea

cu universal", cel mai seism din cursul secoluluiXV, resimtit mare toate cele trei române peste hotare...,

mari pagube spaimd"9. Cronicarul are precizezeimportanta fenomenului, se poate de sugestiv cutremurul

termenii caracteristici lumea" corespondentul al luifaptul acest cutremur a cuprins

toatA lumea" îi caracterul unui mesaj adresat mod special rnonarhuluiuniversal care e, principiu, Atribuindu-i lui acest titlu

imprejurare cronicarul mesajul cutremurului ecumenic seadresa propriului suveran, pe care, prin s'ocotea nu mimai voievodsi domn, ci

interpretare este coroboratd de exemplul care va luminamai bine sensul valoarea pe care cronicarul le de

atribuindu-1- aici de ori la - aceluiasi domn. Tot lorga observa cä,cronica cunoscutA drept a lui Grigore Ureche, la Suceavamarea lui de la Podul (Vaslui), din 1475, asupra turcilor,

Stefan a fost de mitropolit de der care i-au iesit ca unuibiruitoriu de limbi Dar acest pasaj e preluat din cronica de

curte a marelui domn, unde semnificatia sa e mult mai lamuritä. Citez: ,Si s-avoievod toti ostenii lui ca un de cetatea sa de

scaun a Sucevei i-au iesit mitropolitii preotiievanghelie slujind pe Dumnezeu pentru ce au fostdäruite de Prea pe

Nu poate ceea ce descrie pasajul astfeleste victoria imperialA asupra necredinciosilor triumful crestin

P. Cernovodeanu, P. Binder, op. 210-211, cu izvoare (citatul la p. 210; subliniereamea). un martor care a cutremurul, trepidatiile post-seismice - inregistrate de 5 ori - aucontinuat la septembrie 1471" cit., p. 211).

Grigore Ureche, Trii Moldovei, editie studiu introductiv, indiceglosar de P. P. Panaitescu, ed. a 2-a, Bucuresti, 1958, 102; N. Histoire desRoumains et de la Romanité orientale, VI, Bucuresti, 1940, p. 203. privinta autorului

vezi recenta reatribuire cu o soli& argumentare, de N. A. Ursu,Moldovei la Aron opera lui Simion Dasalul, I, H, in AIIAX, XXVI p.

363 379 si, respectiv, XXVII, 1990, 73-101.onicile, textul slavon, 9, r. 16 20; traducerea p. 18 r. 11 15: la

Panaitescu, tar", tarul" (pentru = infra). Pentru pluralul mitropolitii",limitez sä citez aici acte ale lui Stefan Mare: mitropolitii nostri moldm eni: chir

Theoctist Suceava chir Tarasie de Roman", DRH, A, II, intocmit de L. Simanschicolaborare cu Georgeta Ignat si D Agache, Bucuresti, 1976, nr. 141, din 1466, sept. 15, credinta sisufletul mitropolitului nostru de Suceava, chir Teoctist credinta si mitropohtului dommeimele de Roman, chir Tarasie", ibidem, nr. 169, din 1470, aug. 10.

www.digibuc.ro


nicefor'2 capitala sa (pe care, doar putin mai nu cuacest precedent, Macarie, cronicarul lui Petru Rares, o va numi orasul

al Sucevei", Mai mult, intrarea triumfalda impdratului" cetatea sa de scaun simbolic un model precis:intrarea la fel impärdteasca Roma" a lui Constantin Mare, victoriosnumele crucii, cum e Panegiricul primului crestin, copiatabia cu un an la porunca domnului

Semnificatiile termenului din cazurile examinate se altorargumente, mai generale, pentru a limpede acest titluvaloarea imperiald se la domnii priveste care-icorespunde el este (cum se vede din Letopisetul... la Aron

si se va vedea aici, continuare) de El n-a fost n-ar fiputut de transcris direct prin termenul recent introdus cum aremarcat de mult N. derivate limba neva permite traducem corect o mentiune privind subiectul nostrucronica de curte din care le-am retinut pe primele. Textul acesteia

a domnilor Moldovei de la la veacului XIV,doar titlul de voievod. Dar apoi, de acest titlu, ea

domnilor cu Alexandru cel Bun, pe acela, global, decare moldoveni"18. Printre acestia se

cuprinde, evident, eroul mai de al cronicii2°singurul pentru al titlu imperial cronicarul cum am

personale.

72 Constantin Mare in tot cursul istoriei bizantine, victoriacrestin asupra vrAjmasilor barbari" M. Mc Cormick, Eternal Victory. Triumphal rulership inLate Antiquity, Byzantium and the Early Medieval West, Paris, 1986) a constituit un elementfundamental al ideologiei imperiale, o si bogata expresiva ei iconografie. VeziA. Grabar, L'empereur dans l'art byzantin. Recherches sur l'art de Paris,1936 Londra, Variorum Reprints, 1971), III, La Victoire", p. 131 sq. special p. 139 sq.).

Cronicile, p. 87, r. 30. Cf. infra, p. 94.Vezi p. 69-70 n. 26.Cf. D. Nastase, La survie de l'Empire des Chrétiens"..., p. 461 si n. 14; idem, Imperial

Claims..., p. 186.Nicolae lorga, bulgari Peninsula evul

AARMSI, s. II, XXXVIII/6,1915, p. 120.Cronicile, p. 6, r. 3-12 (textul slavon).Si nu Tarii Moldove", cum a tradus P. P. Panaitescu, op. cit., p. 14, r. 17.Pentru explicarea acestui titlu global a faptului moldoveni" cu

Alexandru Bun, bunicul lui Mare, vezi D. Nastase, Imperial Claims..., p. 195 196.Cf. P. P. Panaitescu, in Cronicile, p. 2: din toti domnii, numai el e alesul lui Dumnezeu.

Expresia «cu voia lui Dumnezeu» se cronicA la intemeierea Moldovei, apoi nici un domnde nu se mai de favoare de cronicar. ce

domnia lui infrângerea lui Petru Aron a fost «din mila lui Dumnezeu», luareaChiliei voia lui Dumnezeu», la Baia «s-a lui Dumnezeu prin voievod»,pe turci bate ajutorul lui Hristos», pe poloni al sfantului Dimitrie. Singur Stefan,excluzând pe toti ceilalti domni, voia divinA, este ales de Dumnezeu spre a stApâni".

www.digibuc.ro

5 Stefan Mare 69

Dar principala dintre acestea, victoria imperiald din 1475 marcheazdmomentul culminant al antiotoman, a Stefan o luase cu

1473, refuzând mai pläteascd tribut sultanului atacând - la 8noiembrie, de ziva arhanghelilor Mihail Gavril, voievozii ostilor ceresti! - peprotejatul domnul Românesti, Radu cel Frumos, a oaste aveasprijin turcese. Or, tot 1473, a fost inauguratd, din porunca lui celMare"", nu ale elemente imperiale le-am luatdiscutie, putin o importantd din redactarea ei". Dar, mai ales, iunie aaceluiasi an, preajma ofensivei impotriva Românesti, Stefan ddruiestemändstirii Homor vestitul Tetraevanghel, atunci, care pusese fiereprezentat genunchi la picioarele Maicii Domnului - atât deiconografia antiotomand -, epilogul manuscrisului, donatorul intitulatBinecinstitorul si de Hristos iubitorul Io Stefan voievod,domn al Moldovlahiei"24.

Este de prisos mai insist asupra ce nemijlocit titlul imperialdin cele momente, al rugii pentru din 1473 al biruinteiimplinite 1475, pe care o consemneazd triumfal letopiseMl reluat o

invocarea ei. Dar pentru a nu nici un dubiu posibil,o stabileste Stefan 25 aprilie 1475, la foarte scurt timp

victorie, tocmai ale mändstirii Homor, pdsträtoarea

In 1473-1474, este copiat, tot din porunca lui Stefan, pane-giricul Constantin Mare, de patriarhul Eftimie alTârnovei26. Läsând la o parte valoarea simbolicd a gestului sine, panegiricul

21 Mihai Costächescu, Arderea a lalomitei 1470 Un fapt necunoscutdin luptele lui Mare Muntenii, Iasi, 1935, p. 118-134; D. Nastase, imperiald

Geneza ei raport vechea (secolele XIV XVI).Atena, 1972, Fondation Européenne Dragan 9, p. 10; cf. Stefan S. Gorovei, 1473 un an-cheie aldomniei lui Mare, XVI, 1979, p. 145-149; idem, 1473: Stefan Moldova silumea catolicd, XXIX, 1992, p. 75-83. Pentru astfel pentru fazele saleurmätoare, Serban Papacostea, internationale ale Moldovei vremea lui Mare,

RdI, XXXV/5-6,1982, p. 614 sq.S. 1473 - un an cheie..., p. 147.

23 Leon Simanschi, Inceputul elabordrii cronicii lui Mare, uluiConstantn Cihodaru a 75-a aniversare, volum de Ion Agngoroaiei, 1983, p. 39-46

24 Repertoriul monumentelor obiectelor de din timpul lui Mare, redactatsub conducerea lui M. Berza, Bucuresti, 1958, p. 388. Cf. D. Nastase, op. cit., p. 10 11.

DRH, A, II, nr. 201. Cf. infra, p. 95 n. 161 164. L. Simanschi, Mare - domnal Moldovei in Cronica" nr. 7,1-15 apnlie 1995, p. 7, vede in titlurileimperiale de mai sus posibilitatea unei intentii a lui Stefan Mare de a deveni rege.

26 I. Moldovifa, centru cultural important din perioadaMMS, 39/7-8,1963, p. 435; G. si

veche context european - si texte, Bucuresti, 1979, p. 260-263. Repertoriulcitat, p. 390, nr. 146. Panegiricul e cuprins zbornic comandat de domn pentru mänästireaPutna de ieromonahul manuscris are 301 conform colofonului de pe f.298v, a fost terminat la mai 1474 (vezi cit.). Ceea ce fusese 1473!

observatiile lui A. Pippidi, Traditia bizantind secolele XVI XVIII,Bucuresti, 1983, p. 146, n. 17. critia a panegiricului, de G. op. cit., p. 274-332.

www.digibuc.ro


continea documentatie cu ajutorul se puteau teoretiza pretentiile lasuccesiunea Bizantului la restaurarea crestine", inclusivimportantul episod al crucii", asupra vom reveni. spunemtotusi de pe acum acest episod, cu tot luxul de care e povestit"

redactie slavo-romând a aceleiasi scrieri - cea introdusd doar cu putin maitârziu lui Neagoe Basarab fiul Theodosie -, era,

un simbol de cruciadd, cultivat de Stefan Mare"27.de la culminând cu cea de la Vaslui, din 1475, le-a

urmat infrângerea de Mahomed II, pe Pârâul Alb, 1476.Totusi, sultanul nu putut valorifica victoria, trebuind se cu o

intrerupere 1479-1480, efortul de antiotoman al domnuluis-a prelungit câtiva ani buni 1484, turcii au cucerit Chilia

Cetatea ocupând litoralul moldovenesc. Ca urmare a acestei greleStefan a fost nevoit 1486, pace cu

Poarta, reluând plata tributului".Pierderea celor porturi moldovenesti a fost printre

de o contemporand, pe un Octoih slavon. Dar, desiinsemnare a fost publicatd de loan Bogdan din nimeni nu pare aobservat pentru autorul ei cel Mare e El numeste,

titlu pe care Bogdan schimbat pentrudomn" (domnul Stefan"), traducându-1 numai cazul sultanului prin

partea din care intereseazd aici, traducerea lui I. Bogdan,care n-am cuvenita restabilire a dat lui Stefan Mare:

anii Baiazid turcii cetatea[cetate], Belgradul, Stefan nu merse laci-i la Oblucita; turcii vicleni nu la ci sesub

27 Dan Zamfirescu, Studiu introductiv, I, la lui Neagoe BasarabTheodosie, ed. Moisil Dan Zamfirescu - Mihäilä, Bucuresti, tiraje 1970, 1971, p. 36.

p. 74 n. 55. Pentru alte din vreme ale lui Stefan cel Mare, puse intot cu campania sa din 1473 si cu ei mai adânci, St. S. Gorovei, op. cit.,

p. 147 148.28 Nicoarä Beldiceanu, La Moldavie la fin du in REI, Paris, 2/1969, p.

244-245 (datare de autor ulterior); Stefan S. Gorovei, Moldova casa pcii". Pemarginea izvoarelor privind primul secol de XVII, 1980, p.642-645, 666-667; idem, Pacea din 1486. Observaiii pe marginea unor texte, RdI,35/7, 1982, p. 807 821; Tahsin Gemil, Quelques observations concernant la conclusion de la paixentre Moldavie et Ottoman (1486) et la délimitation de leur in RRH, XXII/3,1983, p. 225-238; idem, otomanii Bucuresti, 1991, p. 33.

loan Bogdan, Manuscrtpte Kiev, Cv. L.", XXV/6, 1891, p. 503-511.Retipärit idem, Scrieri (culegere de studii ingrijitä de G. Mihdilä), Bucuresti, 1968, p.517 523, insemnarea p. 520.

Loc. cit.

www.digibuc.ro

7 Stefan Mare 71

Bogdan, octoihul, pe descoperise Biblioteca AcademieiTeologice din Kiev, trebuie fost scris pe moldovenesc". Limba

- medio-bulgard de bulgara continândmalorosisme" face presupund ei va fost un bulgar ce

Basarabiei de sud sau Bulgaria de nord"". Dar particularitätiale limbii vii bulgare" se medio-bulgara textelor documentelorromânesti", cele moldovenesti suferind influente ale limbii rusestiapusene"333. Pe de parte, precise ale autoruluidespre evenimentele pe care le consemneazd, atentia cu care

mi se par a indica, oricum, pe cineva Moldova, suautoritatea celui pe numeste in chipul cel maiPentru comparatie, doar putin mai târziu, tot insernnare pe

sigur de un supus al Neagoe Basarab (despre care märturiileimperiale va numit el, tot de natural,

Pierderea litoralului românesc a prin ei ideologice.Stdpânirea era un atribut de puterii imperialo, Mediteranamarea imperiald" prin de pe timpul era un lac roman", dar maiales continuare, epoca de glorie a Bizantului, când Constantinopolul era si o

a peste care se socotea bazikul, la fel ca pcsteuscatul care se mdrgineau36. Paiathalassia", zona maritimd,drept" suveranitätii acestuia, stdpânirea ei dobândind astfel un caracier

imperial, fapt, legitimand necesitatea de arespinge deopotrivd nävälitori de pe de pe

Ibidem, p. 522.32 Ibidem, p. 521.

Piotr A. Lavrov, citat de G. studiul introductiv la recenta sa editie facsimilatd,lui Neagoe Basarab Bucuresti, 1996 p. LII; cf. P. P.

Panaitescu, in V. Costachel, P. P. Panaitescu, A. Cazacu, Viata feudal TaraMoldova (sec. XIV-XVII), Bucuresti, 1957, p. 505.

cit.P. S. Nästurel, Considérations sur l'idée impériale..., p 397-409; D. Nastase, Ideea

imperial Törile Române..., p. 12 14; idem, La survie de lEmpire des p. 462,464, 467-468.

Notita consemneazd faptul manuscrisul (propnetate a Bistrita, din Oltenia)fusese împrumutat un an care-Irestituise. Vezi textul slavon la G. Studiu introductiv, II, la luiBasarab..., ed. - D. Zamfirescu - G. p. 71.

36 Vezi Ahmeiler, Byzance et la mer, 19(6, in special p. 113 ,

389 392. Pentru axe maritime legänd Asia Africa de Europa, controlate deConstantinopol. p. 389. Pour la prospérité et la sécurité de la mer devait étre lecentre de byzantin, et non pas une frontière, une limite de son vaste domaine", cit.,p. 391-392.

cit., p. 190, citând, Anna Comnena, cazul lui Alexis I Comnen, careinstaleazd statul major punct unde putea sä se turcilor, venindpe mare, dar pecenegilor amenintind de pe uscat (situatie nu fdrä corespondenteva avea aproape veacuri mai târziu, eel Mare).

www.digibuc.ro


la acest sistem de valori doctrinare participau adiacente,ca, de Adriatica sau Egeea. Marea era ea, de fapt, un golf", oprelungire a Mediteranei ea a fost vreme un lac bizantin",sub dominatie sau control tot bizantinen mari din litoralul ei lacucerirea turceasa. Constantinopolul era, de altfel, situat nu pe Mediterand,ci pe Bosfor, portile Negre, ale ape legau nemijlocit deporturile ei, inclusiv de cele moldovenesti. Toate acestea lämuresc cu caredomnii nostri subliniazd hotarului atunci ajung

mentionat ca atare de un Roman sau de unMircea cel care precizeazd dominatia sa se si la Mareacea Mai anume, asa se explia de ce inscriptie greceasa dont lestyle politique est cehii des empereurs"42, Parathalassia"titulatura lui Alexandru cel Bun, primul dintre moldoveni":

Inscriptia însotea, pe un epitrahil azi pierdut, executat la comanda sa, portretuldomnului autocrat al Moldovlahiei si Parathalassiei", sous un chapeaupareil celui du Paléologue contemporain" [i.e. loan pe

broderie, sotia sa, doamna Marina, era si ea intitulatdversiune a

ultimului termen, Alexandru domneste si pe (...H

acelasi timp, Bisericii sale, spune, greceste, pe unepitaf din 1428, mitropolit, tot al Moldovlahiei Parathalassier46.

Pe bizantine din coasta balcanica, socotim ca atare litoralulimperiului de Trapezunt, precum Mangopul (pentru care, cf. infra, p. 81 n. 88, n. 92). Pentrustäpänirea bizantinä a litoralului Märii Negre, vezi capitolele respective ale lui Gheorghe I.Brätianu, Marea Neagrd de la origini la cucerirea trad. de Michaela Spinei,editie Victor Spinei, Bucuresti, 1988; si H. Ahrweiler, op. cit., p. 389-390.

DRH, A, I, vol. de C. Cihodaru, I. Caprosu, L. Simanschi, Bucuresti, 1975, nr. 4(1393).

DRH, B, vol. de P. P. Panaitescu Damaschin Mioc, Bucuresti, 1966,nr. 28 (p. 63), 32 (p. 70), 34 (p. 73), 35 (p. 75),

Mwpi. Vezi actele citate nota precedentä.42 N. Histoire des Etats balcaniques 1924, Paris, 1925, p. 47.

Loc. cit.N. Patrahirul lui Alexandru Bun. chip de domn

AARMSI, s. II, 35 (1913), p. 344, republicat in vol. idem, Studii asupra evului mediu ed.Serban Papacostea, Bucuresti, 1984, p. 159 160. Asupra epitrahilului, Maria Ana Musicescu, Date

privire la epitrahilul lui Alexandru Bun, SCIA, , 1958, p. 75-114, si pl.au greseli. Despre Parathalassia moldoveneasca, S. Gorovei, La

intemeierii mitropoliei Moldovei, in istoriaHI, 1, coordonatori: I. Agrigoroaiei, Gh. Buzatu, V. Cristian, Iasi, 1988, p. 872 sq.

Episcop Melchisedec (ed.), sf Nou de la Suceava, RIAF, an. II, vol. III,1884, p. 173; cf. St. S. Gorovei, cit., p. 873.

Ibidem, p. 872 n. 140, cu bibliografie.

www.digibuc.ro

9 Mare 73

Or, ce turcii distruseserd Imperiul bizantin cuceriserd, lant,Imperiul de Trapezunt (1461), Mangopul (1475) coloniile Samastri(1459), Caffa (1475) si dependintele ei, ceea ce mai subzista din litoralulNegre crestine se rezumase concentrase" Parathalassia moldoveneascd,

de Chilia de CetateaConform conceptiei vremii, succesele militare ale turcilor otomani

disparitia statelor crestine cucerite de ei constituiau o pentrupdcatele" popoarelor si, mai ales, suveranilorera de moldoveni", de Mare". Dar, de lainceputul indelungatului ei conflict cu turcii 1484, Moldova nupierduse nici o aschie din teritoriul ei de Ba, dimpotrivd, chiarStefan Mare izbutise adauge tocmai Chilia, capät fortificat alParathalassiei sale". Nu poate raportatd la expansiuneapusese tuturor stäpânirilor ortodoxe din Balcani Asia cuprinzândlitoralul pontic, cu exceptia celui moldovenesc, aceastä situatie lui

Mare se favoarea Acum cucerirea de careturci a celor porturi a Parathalassii a moldoveni", cualte cuvinte a agarenilor" pe o portiune atât de(sub toate aspectele) a Moldovei, nu putea decât indice chip tragicadânc credinciosului Stefan Dumnezeu si-a fata de la el.

1487, la mai putin de un an reluarea plätii haraciului, celMare la biserica Cruci, care, asa cum am alte

trebuia afirme pacea nu fusese acceptatd fapt, ca oprovizorie incetare a focului" de ctitor, care se socoate fel depermanent cu turcii. Ceea ce prin actul ctitoricesc, acesta si-a

incredere, iertarea cu atât mai multconfruntdrii astfel este izbânda definitivä a Crucii eliberarea

Crestine". spune chiar hramul bisericii, dar, maipictura ei interioard.

Caracteristia e Marea de publicistul" rus IvanPeresvetov tândrului moscovit Ivan IV. Imperiului bizantin e acolo dreptconsecinta pdcatelor de neiertat ale aristocratiei sale, in schimb, lui Mahomed H,ca instrument sanctiunii dumnezeiesti. Ivan Peresvetov, cea mare,despre Prile I, vol. de Maria Holban, Bucuresti, 1968, p. 457 sq

48 Vezi D. Nastase, Unité et continuité le contenu de recueils manuscrits ditsoniscellanées», Cyrillomethodianum", 5, 1981, p. 32. Pärerile de mai sus sunt chiar atribuite dePeresvetov lui Petru Rares.

Vezi, scrisoarea sa Ivan al Moscovei, labalcanice cucerite de turci, domnul Moldovei pe toate pentru noastre Dumnezeule-a supus Apud A. Pippidi, op. cit., p. 96 si n. 454.

cum se stie, cel Mare a cucerit Chilia 1465: e izbitoare importantadeosebitä pe o acestui eveniment cronica sa de curte, Cronicile, p. 7, 16. Vezi aici,ADDENDUM.

D. Nastase, p. 7, 9-10; idem, L'héritage impérial byzantin l'art etl'histoire des pays roumains, Milano, 1976, p. 10.

www.digibuc.ro

74 Dumitni Nastase 10

In pronaosul o compozitie ooaste de sfmti militari sub cu mantiile frunte cu

Constantin Mare si de spre odin cer de o cruce". cum a dovedit-o de mult André Grabar",

evocând victoria numele crucii de Constantin Mare,aceasta compozitie nu fAcea deca s-o invoce pe cea a moldovenilor asupraturcilor, simbolul extinzându-se hramului, neobisnuitpentru o ortodoxd, Cinstitei Cruci"54.

Evident, capitolul Crucii" din PanegiriculConstantin copiat la porunca ctitorului 1473-1474 expeditia militariilustrând acelasi hram, o Ea e si mai mult

alte scene pictate la Pentru a preciza suprem al acestuidintre din fruntea ostii de Constantin Mare

mai de ori frescele din bisericd, naos: votiv,recomandând lui Hristos pe Stefan56, si, de mama sa Elena, purtând

ei Cinstita Cruce (a hramului!), pandant ctitoruluiincoronati la fel cu el.

Ne fata unui alegoric de imagini,prin extindere, i se potriveste urmdtoarea a lui André Grabar, referitoare lacompozitia sfintilor militari ecvestri: Comme l'empereurConstantinmarcha contre les et les écrasa de môme Etienne de laMoldavie, nouveau Constantin, vaincra l'ennemi infidle, au nom de la Croix"".

52 A. Grabar, Les croisades de /Europe orientale dans Mélanges Charles II,Paris 1931, p. 19-27. Reeditat idem, L'ari de de l'Antiquité et du Moyen Age, I, Paris 1968,pasajul, p. 169 170. Cf. Sorin Ulea, Originea ideologicd a exterioare

(I), SCIA, (1963), p. 75, n. 1.Loc. cit.Astfel numit in pisania bisericii (vezi Repertoriul monumentelor obiectelor de din

timpul Mare, p. 61). In insemnarea copistului pe un Tetraevanghel din 1493, comandatde Doamna Maria a lui Mare, se precizeazd biserica din are hramulndltdni Cinstitei Cruci a lui Dumnezeu" (ibidem, p. 403). ne mai amintim in 1473, Stefanalesese arhanghelului Mihail, 8 noiembrie, pentru a (supra, p. 69 ).

a mea primul care a sesizat-o a fost Dan Zamfirescu, cit., (cf. supra, p.69 70 n. 27). Pentru antiotoman drept lupta pentru independentr,cruciada defensivd" [?] al lui Stefan cel Mare, relatat de cronicile moldovenestiparalelismele"dintre acestea si Panegiric, precum pentru tema Cavalcada

militari" (dar nu pentru interpretarea surselor), cf. A. Pippidi, op. cit., p. 67 69,146 147. Pentru ideea imperiald bizantind asociatä Adeväratei Cruci pentru valoarea imperiald aacesteia din A. Frolow, La relique de la Vraie Croix. Recherches sur le développement d unculte, Paris, 1961, p. 77 79, 84 88 nr. 233 [ Cinstitul lemn

381 (6 [Crucea cf., anterior, A. Grabar,L'empereur dans l'art byzantin..., p. 32 sq., 239-243.

56 Cf. A. Grabar, Les croisades... (reeditarea), p. 170.Ibidem, p. 171. tot ansamblul e implicatA o trimitere" la intrarea triumfald din 1475

Suceava a lui Stefan, actualizând" cronica sa, cum ne amintim, pe aceea, din Panegiric,a lui Constantin Roma (cf. supra, p. 68). In relatarea tnumfului Stefan e calificat purtdtor

www.digibuc.ro

Mare 75

Dar nou Constantin" fusese denumit Mihail VIII Paleologul,eliberarea Constantinopolului, care 1261, rest area nnperiuluicrestin", prin alungarea cuceritorilor latini' ai capitalei 1453,

eliberare va fi drept o prefigurare a scontate, de subocupatia turceascd59. Sistemul de simboluri al frescelor de la Patrauti ne

limitele la care s-a oprit interpretarea lui Grabarelul primuluicrestin si al celestei trupe pe care o tel indicat de insusi

arhanghelul Mihail, neputând altul decât eliberarea orasului deConstantin Mare si instalarea pe tronul crestine" rendscute anoului Constantin" moldovean.

Confirmarea spre acest scop convergeau toate imaginile examinateuna din aceste fresce. E vorba de o mare si elocventd compozitie a

lui Isus, de imagiriea sfintilor unghiei, tabloului votiv. Inviere, figurata simbolic, conformiconografiei bizantine, prin scena la iad a lui

se neobisnuit, ei dimensiuri, totau frapat pe I. D. Stefánescu, ce subliniazd, cu drept cuvânt, le

développement exceptionnel" al acestui la sur lalargeur de deux registres et de quatre compartiments"°. Pe parto, AGrabar reprezentarea aprin lui Hristos la iad pentru a pe deoriginar, contine de iconografie imperiald, cum ar fpotrivit cazului nostru, de l'empereur libérant un peuple soumis au joug d'untyran"61. Or, pentru greci, timpul stdpânirii otomane,semnifica, foarte si invierea neamului"

de biruintä", epitet, asa cum s-a mai spus, al Sfäntului Gheorghe (cf. A. Pippidi, , p. 67; cfsi n. 64, El existä si pasajul analog din Panegiric, unde se la cruce la

Constantin (G. veche..., p. 290, V, 6. Cf. sitraducerea româneascd veche" a textului, p. 340-341)

Vezi Titos Papamastorakis, 'Evain

tom 15, 1989 1990, Atena, 1991, 237-238 (cuindicatii de surse bibliografice).

D. L'heritage imperial byzantin..., p. 1 2, 13 14.60 L'évolution de la peinture religieuse en Bucovine et n

les origines jusqu'au XIX' Paris, 1928, texte, p. 14361 A. Grabar, L'empereur dans l'art byzaniin..., 248.62 Grecia, aceastä semnificatie este acum, de Paste, si

ocazionale, eventual pusä cu situatii actuale. Dau un singur1989, Pasti unitate de la granita cu Turcia, presedintele de

atunci al Republicii Elene, Christos Sartzetakis, adresändu-se soldatilor, a spus, printre altele:ami sclaviei [turcesti, D.N.], grecii vedeau si neamului De aceea, Pastele este sisärbätoare Pe vremuri, Pastele simboliza [neamului], astäzi, fireste.simbolizeazd Ciprului" cum se cunoaste, parte de turci). Transmis deteleviziunea la 30 aprilie 1989.

www.digibuc.ro


o urare greceascd azi ajunul Pastelui este Kava Ock!" la Constantinopol deaPutem conchide, de a gresi, finalizdnd

mesajul celorlalte discutate, marea compozitie de la a o

vesteste de fapt pe aceea a crestine, prin eliberarea orasuluilui Constantin, de noul Constantin" fata ei64. pentru ca

al acestor reprezentdri si mai neindoios, lainscriptiile picturii murale nu sunt ca de obicei, ci, modexceptional, greacd65, limba Imperiului bizantin si, a capitalei sale.

Chipurile Constantin si Elena, cu crucea ei, vor deaici nelipsite din ctitoriile religioase ale lui Mare (cu exceptiaVoronetului)66. Dar pentru a alegoric de mai sus al invierii,celelalte biserici ale lui construite pe aceeasi vreme cu1487, si Sf. Ilie Suceava, 1488), mai pogoare laiad Anastasis, Hristos apare pe acelasi - fatä cu chipul

63 S-ar putea chiar ca acest fel de utilizare simbolicd a Invierii o maideck ne putem inchipui. Cel putin, asta pare a indica faptul pentru a se triumful luiHenric al in lupta cu Liga, asasinarea fratilor de Guise, se de-adreptul simbolul sacru al invierii". A. Pippidi, Mihai Viteazul arta epocii sale, Cluj-Napoca,1987, p. 63 si n. 180 (cu trimitere la Jean Ehrmann, Le tableau de Résurrection du Musée deBeauvais et la satire politique au XVII Bulletin de la Société de l'Histoire de l'artfrançais", 1966, p. 49-50).

ar trebui reexaminate toate scenele Anastasis din vechea româneascd -nu numai - pasibile de a avea alte semnificatii cea Pentru dimensiuni alecelei de la cf. pictura a bisericii Sf. Gheorghe din (zidite de StefanMare; ctitor al picturii, Petru Rares), scena Sfäntului Gheorghe balaurul (pronaos):cum a remarcat Sorin Ulea, imagine este de dimensiuni excesiv de mari de celelaltescene ale vietii sfântului, iesind vraiment du commun" (Sorin Ulea, La peinture extérieuremoldave: quand et comment est-elle apparue, RRH, XXIII/4, 1984, p. 289). Or pictura

de la a fost realizatd la porunca lui Petru (idem, Portretul funerar lui Ion -un necunoscut lui Petru datarea ansamblului de picturd de Probota, SCIA,

1959, p. 67 90; idem, in Istoria plastice redactatä de un colectiv subingrijirea acad. prof. G. Oprescu, I, Bucuresti, 1968, p. 362, 367), context purementmilitaire" (idem, La extérieure moldave: quand et comment..., p. 288), (seantiotoman (ibidem, passim), ea e evocat simbolic Mare (ibidem, p. 288-291;infra, n. 111).

65 G. Bals, Bisericile Mare, BCMI, XVI, 1925, p. 22, 255, inaceasta o indicatie pictura ar fi din veacul al XVII-lea. realitate, ea a fost executatd curând

terminarea constructiei. Vezi Sorin Ulea, Gavril ieromonahul, autorul frescelor deIntroducere studiul din epoca lui tefan Mare, Cultura

timpul lui cel Mare, p. 420-424; cf. idem, Istoria plastice..., I,p. 353 354. Primul care a atribuit 1931) pictura de la domniei luiMare, a fost A. Grabar, Les croisades..., vezi reeditarea in L'art de la de lAntiquité..., I,p. 169 172.

Ulea, Istoria artelor..., vol. cit., p. 351.

www.digibuc.ro

13 Stefan cel Mare 77

ctitorului - ipostaza de rege al regilor scenaRugdciunea (Deisis) primind intercesiunea Maicii Sale,

nebiruita protectoare a crestinilor cu musulmanii, reprezentatd caacest tip de Deisis se chiar

cum a Sorin Ulea, aceastá e amplasatd numai Moldova pandantcu tabloul votiv". Este evident valoarea ei imperiald se asupraacestuia scopul mai al rugdciunii adresate astfel lui lisusde Maica Sa nu putea altul cel simbolizat de marea Anastasis

luase locul pentru a sublinia mai cu putere rangul misiunea,asijderea imperiale, pe care le atribuia ctitorului fata sa.

Tot 1487, cel Mare face un gest foarte semnificativ: el sereactualizeze obiectul care materializa rugdciunea sa din 1473

pentru cum spune inscriptia donatorului,anul 6995 [1487], noiembrie 20", donmul a ferecat" Tetraevanghelul de la

Humor, iconografia ferecdturii reprezentand, ca de obicei, fatä lui- Anastasis! - spate, Adormirea Maicii Domnului69. De

primei scene am luat deja act, chiar aceleasi despre cea de-adoua, trebuie spus Adormirii Fecioarei, la 15 august, evoca sivictoria Constantinopolului asupra agarenilor" arabilor), 718, survenia

aceeasi zi, aniversatd aceea la 15 august, ca a

Constantinopolului, datorate Maicii Domnului70. valoare a fostde Mihail VIII Paleologul, 1261. acel an, generalul

bizantin Alexis Stratigopoulos redobandise Constantinopolul la 25 iulie, darbazileul uzurpator ziva Adormirii Maicii Domnului pentru a intra caeliberator cetatea a deveni astfel Noul Constantin71.

de metal pretios ale Tetraevanghelului din 1473 sunt grele deprin ele cum e intitulat

manuscris, asadar ruga pentru dezvdluite debiserica din si de frescele sale: restaurarea crestine", prinalungarea turcilor Cinstitei Cruci cetatea ei de scaun, dezrobitd.

Ibidem, p. 354-355; idem, La peinture extérieure moldave: quand et comment...,p. 294-295. In general, pentru tema Deisis vechea româneascd, Cornelia Pillat, Quelquesnotes sur le de la Déisis et son emplacement dans la peinture murale roumaine du MoyenAge, in RESEE, 1981, p. 517-529, 3 fig.

68 artelor..., I, cit., p. 355; La peinture extérieure moldave: quand...,69 Repertoriul monumentelor obiectelor de din timpul lui pefan Mare,

p. 340-344 240, a, b.cum a foarte privind hramul bisericii din Stänesti

(construitd in primele decenii ale secolului XVI; zugrdvitä in 1536), Carmen Laura Dumitrescu,Pictura murald din Tara veacul al XVI-lea, Bucuresti, 1978, p. 54-55.

71 Vezi T. Papamastorakis, cit., p. 237 (cu extrase din izvoare). Cf. supra, p. 75.

www.digibuc.ro


Au trecut peste decenii de când am luat pentru prima discutiemdrturiile oferite de Acum, cu celelalte documenteiconografice mentionate, ele vin explice titlul imperial al lui Mare,consemnat notita de pe Octoihul de la Kiev, tocmaipierderea celor porturi, titlu la rândul

mdrturii din domeniul artein.dar ultimul si izvoarele otomane lui

Mare titlul de = . spune Dimitrie Cantemir",contemporanul lui cronicarul Mehmet Nesri, distinge chiar ast-

fel de regii (melik) din imprejurimi", pe care i-a Mahomed citându-1

72 D. Nastase, Ideea imperiald Geneza p.Nu poate trecut cu vederea un fapt tulburdtor, rämas neldmurit. Exact dintre 1484 - din

29 mai a doua parte a anului 1486, nu se cunoaste nici un act intern moldovenesc (vezi DRH,A, II, nr. 262-264). Oprindu-se mai recent la aceastä anomalie, Sergiu Iosipescu face observatiapretioasä data când acte domnesti coincide cu aceea la care s-a terminatreconstruirea de cel Mare a curtilor domnesti din (Sergiu Iosipescu,la Moldovei lui Mare, XXIX, 1992, p. 64. pisania pästratd,aceste case... s-au a se zidi in anul 6994 [= 1486], luna... 20, si s-au acelasi an,septembrie 15", Repertoriul monumentelor... lui Mare, p. 234, transcriere traducere deI. R. Mircea). Coincidenta nu se opreste aici. ziva care a fost emisä prima cartedomneascd din 1486 precis datatä e 14 septembrie vol. citat, nr. 264; S. Iosipescu,cit.), Cinstitei Cruci! lucrdrile la casele" domnesti din s-aua doua zi. cum se stie, constructii activitatea se intrerupea sezonul rece, pentru a

primdvara urmätoare. Dar cazul nostru, primdvara urmdtoare e aceea a anului 1487,Stefan biserica din Päträuti, cu hramul, cum s-a tocmai al Cinstitei Cruci

(supra, n. 54) si cu mai adânci, asupra ne-am oprit. potrivirecele din anul precedent existä o continuitate ce se prelungeste pe tot restuldomniei lui Stefan cel Mare! In adevär, o cu biserica din acesta una, la

sfântului militar Procopie, inaugurând astfel o campanie de constructiireligioase de o amploare precedent, care nu va lua deat 1504, moartea ctitorului(pentru bisericile lui Stefan cel Mare, lucrarea aceea, a lui G. Bals). Pe departe, curtile din se vor bucura, continuare, de o atentie din comun, atât din partealui Stefan cel Mare, a pe tronul Moldovei, târziu, secolul XVII (când vor

reconstruite, de Radu Mihnea, care-si va afla si sfârsitul ele, 1624). Potrivirile semnalatedeci, caz, o cercetare speciald, care poate ajunge la rezultate surprinzatoare si,

primul rand, la explicarea infloriri care a dus stilul moldovenesc" si, general, vecheamoldoveneascd, pe culmile dezvoltdrii ultimii 18 ani ai domniei marelui Stefan. Cf.,

privintä, observatiile mele din 1972: D. Nastase, op. p. 6-12, unde se motiveazd princonceptia a luptei sale antiotomane cu unele exemple concrete, apelul la ajutordivin pentru continuarea ei 1486, ctitoriile religioase pe care cel Mare le

campanie constructiva sistematica 1487 si 1504", artamoldoveneascd atinge apogeul" (p. 6; cf. p. 12).

Al. Papadopol-Calimach, Paleolog, nepoata Constantin XII Paleolog,,si Olena, Domnului Moldovei Stefan Mare, 1472-1509, AARMSI, s. II, XVII,1894 1895, p. 30 (mentiune semnalatd, amabilitate, de Maria Magdalena Székely).

Istori 'a Imperiului otoman, trad. de Dr. Hodosiu, Bucuresti, 1876, p. 158.

www.digibuc.ro

15 Mare 79

irnediat acestia, dar contrast avantajos cu ei, victorios asupraturcilor (la Vaslui!) acelasi titlu cu cel dat de otomani bazileuluibizantin76. acest context, titlul imperial al lui cel amintesteuimitor pe cel conferit tot lui de propria sa exact aceeasi

La mdrturiile examinate acum, se cea a unui ilustruheraldic, vulturul bicefal, care se impunea definitiv pe aceeasi vreme Europa,drept simbol prin imperial.

destul de recent se credea vulturd bicefal se pentruprima Moldova pe de al sotiei lui Stefan, Mariade Mangop 19 decembrie 1477; ingropatä la Putna). acolo

Paleologd - sau ca atare -, a doamnei rdposate, el a fostconsiderat un caz aparte, importat" cu heraldicamoldoveneascd". arheologice efectuate la curtea domneascddin Vaslui au dat la ceramice decorate cu vulturi bicefali, dintimpul lui Stefan cel Mare", si mai vechi, anumite indicii,

76 Mehmed Nesri, Mihail Guboglu Mustafa Mehmed, Cronici privindExtrase, I, Bucuresti 1966, 127. Pentru impäratul bizantin = impäratul

Stambulului", vezi, volum: Nesri, p. 113; Kodja Husein, p. 444.Un act otoman din 1581 11 numeste Qodjea Istefan. Termenul «qodjea» are de

«bâtrân», dar pe acela de «mare, enorm»". N. Beldiceanu-Nädejde, otomane privindMoldova (1486-1520), XXIX, 1992, p. 100.

Vezi supra, p.67-68. cronica lui Nesri (ca si alte cronici otomane), infrângerea din1475 a lui Soliman Hadâmbul e urmatä de victoria din anul a lui Mahomed II asupra luiStefan, relatatä pe care rangul atribuite acestuia din urmä o fac decimai strälucitä. versurile de laudä pentru Mare ale lui Asik-pasa-zade, acelasivolum, p. 104-105. secolul XVII, desi, de intituleaz5 pe domnii români bei,Evlia Celebi va numi biserica Sfintul Nicolae-Domnesc din mändstirea craiului Stefan"(Istefan kiral manastiri") despre VI, Bucuresti, 1976, EvliaCelebi. Tngrijit de Mustafa Ali Mehmet, p. 483 n. 586.

Pentru aceastä broderie vezi: N. Les arts mineurs en Roumanie, II, Bucuresti, 1936,p. 20 si 73, 74 (välul si detaliul vulturului bicefal); Gabriel Millet, Broderies religieuses de stylebyzantin. Avec la collaboration d'Héléne des Ylouses, Paris, 1939 1947, II, p. 78 81, pl. CLXII,CLXIII; Repertoriul citat, p. 288-290, 202 203; Maria Ana Musicescu, Portretul brodatarta SCIA, 1962, p. 73; M. A. Musicescu, Ana Dobjanschi,Broderia veche Bucuresti, 1985, p. 16-17 (desen, vulturul bicefal, p. 16), 36, (catalog16), pl. 15, 16. 0 explicatie diferitä de cea indeobste admisä pentru vulturul capete alMariei de Mangop propune Sergiu Iosipescu: vezi infra, n. 92.

Rica Popescu, decorative la domneascó din in Revistamuzeelor si monumentelor. Monumente istorice si de artä", 1978, p. 68-69 fig. 7;Alexandru Andronic Rica Popescu, - secolele XV-XVLXVII, 1980, p. 587 fig. 6/1.

www.digibuc.ro


la Alexandru Bun81. Aceste trebuie deci pusemoldoveni" ai cronicii, ele nu pot socotite dreptexceptii, vulturul cu dovedindu-se mai de a se poate defamiliar si de heraldicii limiteletrebuie mai vulturasi bicefali" sistematic legAturile depiele, altfel specifice, ale multor manuscrise de pe vremea lui Stefan Mare,aflätoare la Putnam, loc-simbol pentru puterea a ctitorului ei,si de care va mai veni vorba aici, tocmai cu vulturul bicefal".

Pentru am amintit de Maria de Mangop, este locul spunem cevasi despre imperiale" ale lui Stefan Mare.

Prima este din 1463, Evdochia de Kiev, despre care toatevariantele slavone ale cronicii moldovenesti contemporane nu precizezeera sora lui Semen Evdochia moare 1467, dar Stefan nu se

o sotie cinci ani mai

Al. Andronic, Santierul arheologic Raport definitiv principalele rezultateale din anii 1958/1959 1976/1977, pe care regretatul nostru coleg intentionapublice AMM, si din care mi-a comunicat informatie, cu generozitate,o utilizez de a o da la tipar.

Vulturul bicefal" ce de dintr-o casä de oräsean" (poate olar) dinSuceava, därâmatd, cum autorii, 1447 (M. D. Matei Em. Emandi,casd de din XV-lea de la Suceava, SCIV, XXVIH/4, 1977, p. 570 571,

7) n-are nimic de vultur: aratä mai curând a... bicefald. Cf. foarte recent,Paraschiva-Victoria Batariuc, Elemente heraldice pe cahle descoperite Moldova (secoleleXV XVI), AG, 2, 1995, p. 327. Autoarea respinge posibilitatea ca aceastä zburdtoarefantasticd sä vultur bicefal aratä oricum, ea nu are cu resedinta domneascd.

Vezi supra, p. 68.D. Nastase, L'aigle bicéphale dissitnulée dans les armoiries des pays roumains. Vers une

crypto-héraldique, Roma, Costantinopoli, Mosca, Atti I Semonario internazionale di studistorici Da Roma alla Terza Roma", Roma 21 23 aprilie 1981, Neapole, 1983, p. 357-374 + 25 il.;idem, Imperial Claims..., p. 191 194, 203 206; idem, Une aigle bicéphale déguisée sur une charteinédite de Michel le Brave (1599), Bulletin de la Société Hellénique d'Héraldique et deGénéalogie", 8, 1992, p. 166 176, 5 fig. + 1 cf. idem, Necunoscute" izvoarelor

XXX, 1993, p. 489, 496. In Moldova, arheologice recente sau cursdovedesc destul de frecventa prezentä a vulturului bicefal decoratia interioarelor domnesti.Multumesc aici pentru informatie doamnei Rodica Popovici, de la Institutul deArheologie din Iasi al Academiei Române.

Pr. Paulin Popescu, Manuscrisele slavone din Putna, I, BOR, LXXX/1-2,1962, p. 129, 134, 141; II, BOR, 8, 1962, p. 693, 694.

infra, p. 98.Cronicile, p. 7, r. 18. Acelasi titlu si in celelalte variante slave

(inclusiv cea polo* ale cronicii. In traducerea româneascd a Letopisetului de la Putna: soraSimion" (ibidem, p. 70, r. 29). In Letopisetul Moldovei, zis al lui Grigore Ureche,

www.digibuc.ro

17 cel Mare 81

Printre pe care le vederea ofensivei din 1473, sesa cu dinastii din Mangop-Theodoro, Crimeea, cu a Maria,

se 1472, la... 14 septembrie, de ziva Sfmtei Crud,care, mai ales de atunci, nu mai are nevoie de comentarii". Isaac,fratele noii doamne, titlul de domn de Theodoro aliar Mariei i se atribuie o obârsie

Maria de Mangop va muri ea vreme, la 19 decembrie 1477, dar,asternând pe mormântul ei din necropola-i de la Putna un funerar"de o somptuozitate 1), pe care imaginea

a defunctei sale sotii va ostentativ, spun, detoate atributele imperiale posibile - de la costum, rosii coroanabasiliselor despoinelor, la vulturii bicefali monograma ultimei dinastiibizantine" -, Stefan va invedera, nu numai drepturile indicate deaceste ci le disparitia celei care i le

importanta acestei e astfel: Stefan luatu-s-au de mare preEvdochia de la Chiev, sora lui Simeon (Grigore Ureche, Letopiseful..., ed. II, p. 92).Cneaz de Kiev, Simeon Olelkovici (circa apartinea unei ramuri a dinastiei lituanienea lui Gedimin, iar mama sa era marelui cneaz al Moscovei Vasile 1. Vezi: Damian P. Bogdan,Pomelnicul de la Bistrifa rudeniile de la Kiev de la Moskova ale lui Mare, inAARMSI, s. III, t. XXII, 1939-1940, p. 633-657 tabel genealogic, p. 658; WlodziemierzDworzaczek, Genealogia, Varsovia, 1959, tab. 15,16,161; Stefan S. Gorovei, Aliante dinastice aledomnilor Moldovei (secolele XIV-XV1), universald, coordonatori: I.Agrigoroaiei, Gh. Buzatu, V. Cristian, Iasi, 1987, p. 695. Pentru revendickrile imperiale ale cnejilorde Kiev, mult de 1453, vezi D. Nastase, Remarques sur l'idée impériale en Russie avant1453, RER, XVII-XVIII, 1993, p. 95-107. Titlul dat lui Simeon de moldovenetticorespunde nu puterii lui reale, ci ascendentei lui trecute a Kievului e semnificativpentru interesul acordat acestora Moldova vremii. Rolul jucat de familia aOlelkovicilor" revendicarea de feudalii lituanieni, tocmai in 1463, a Podoliei anexate de

(vezi A. Pippidi, Tradifia p. 147-148) ar putea partea aproblemei n-ar veni de fel contradictie - ba dimpotrivä - cu acest interes.

87 Maria Magdalena Székely, S. Gorovei, Semne si minuni" pentru Voievod.Note de mentalitate medievald, volumul de

P. Nksturel, Din legiturile dintre Moldova Crimeea..., p. 262. Referindu-se laMaria din Mangopo", cronica zisä moldo-polonk" adaugä era acolo o(Cronicile..., p. 179, r. 23; czarstwo tam krzesczianczy", ibidem, p. 170, r. 7). De la sfarsitulsecolului XIV, deciziile metropolei fAceau din consulul Caffei adeväratul al genovezilor «din

Marea cea Mare din Imperiul Gazariei»". Gh. I. BrAtianu, op. cit., H, p. 264, p.266. Pentru Khazaria, vezi n. 92.

Cf. S. Gorovei, cit.supra, p. 79 si n. 79.

91 Marie, et Paléologue, qui est en impératrice sur le rideaurecouvrir sa tombe". N. Byzance aprés Byzance cit., p. 20. 0 a doua monogramA, pe acelasiacoperkmânt, se a fi aceea a Asanilor (si nu a numelui Maria, cum s-a transcris in

Mare, p. 290).

www.digibuc.ro


Fig. 1. Mänästirea Putna.mântul de mormânt al Mariei de

Mangop.

adusese ca zestre92. despre vulturul bicefal al Mariei de Mangop, el trebuiaarate se cu al ei de fapt, i se integreazd,du-i toate elementele de legitimitate imperiald pe care le implica.

92 Sergiu Iosipescu, op. cit., p. 56, vulturul bicefal al Mariei de Mangop s-ar explicaprin titlul despotal" pe care domnii de Theodoro 1-ar fi purtat la inceputul veacului XV. Cele

nu sunt contradictorii ar putea eventual, complementare. Interesul viunu numai de cel Mare, ci, exact aceeasi vreme, de Ivan III al Moscovei, dinastieistdpânitoare a Mangopului, dar, teoretic, a Khazariei" fapt Crimeei), peste careaceasta socotea domneste - sä ne amintim o numea stäpânire czarstwo, iar

www.digibuc.ro

19 Mare 83

astfel, la aceste succesorale tipic feudale, cdsätoria ulterioard alui Stefan cu Maria Voichita", lui Radu cel Frumos, nu putea deckadauge noi drepturi de mostenire, decurgând din cele ale dinastiei muntenesti, larândul ei posesoare de titluri imperiale.

Dintre aceste trei ale lui Stefan Mare, mai ales aceea cu Mariade Mangop a atras, mai de mult, atentia unor cercetâtori. Oreste Tafrali a

actele genoveze se la imperiul Gazariei" (supra, n. 88) - departe de a fi(pentru rolul, pe de important, pe de putin cunoscut, de succesiuneaconstituirea doctrinei imperiale rusesti, vezi D. Nastase, op. cit., p. 102 sq. special, idem, Lasuccession dans l'idéologie souveraine des princes de Kiev, The Legacy of Saints Cyriland Methodius Kiev and Moscow. Proceedings of the International Congress on the Millenium ofthe Conversion of ' to Christianity, Thessaloniki 26 28 November 1988, Salonic, 1992, p.359 364).

Mesajul transmis de portretul funerar de la Putna (fig. 1) este precis. Celor doi vulturibicefali le corespund, simetric, monogramele ale Paleologilor Asdnestilor. Lucruneobservat, axele diagonale dintre cele patru medalioane ale se X, exact peincrucisate ale adormitei doamne, punct esential (abisul" heraldic!) al imaginii ei mortuare,transmitandu-i astfel, toate simbolurile pe care le reunesc aici, toate conexiunile semnificatiilece din acest aranjament. Dar dintre monograme, de este indiscutabil aceeaa Paleologilor. Ea se de ori, la nasterile arcului ce incadreazd chipulMariei, astfel identitatea".

Nu intereseazd aici ce Maria de Mangop familia ei descindeau efectiv - cumpretindeau - din neamurile ale Comnenilor din Trapezunt, ale Paleologilor aleAsdnestilor, ci numai faptul Mare consfinteste descendentä primitä zestre.Istoria medievald a Apusului, si a -e de asemenea cazuri, care sotulpästra moartea sotiei drepturi, chiar dintre cele mai indoielnice, achizitionate prin

eventual unor urmasi dintr-o ulterioard, ceea ce dädea adesea lacomplicate conflicte. Vezi, de cazul (pe citez dintr-o transmiterii deprint de Achaia (Morea moartea, 1278, a ultimului din familiaVillehardouin, Guillaume, aventuroasd si istorie, ce se prelungeste peste un secol, JeanLongnon, L 'Empire latin de Constantinople et la principauté de Morée, Paris, 1949, p. 263,281 282, 289 291, 303, 340-343.

priveste pe Mare, el a avut Maria de Mangop, ladar dintre care unul, Bogdan, a dupa ea, la 27 iulie 1479. M. Costdchescu, op.

cit., p. 3-4, 135; Stefan S. Gorovei, Musatinii, reeditare, Chisindu, 1991, p. 63.Asa trebuie, desigur, pasajul din cronica moldo-germand in 1499),

care se face precizarea fiica lui Radu Frumos era de si de acumeste doamna lui Stefan voievod" (Cronicile, p. 133). o dar conotatieexplicit imperiald, pentru Evdochia de Kiev, Gr. Ureche, (supra, p. 80 86). Pentru titlulimperial al domnilor Romanesti, vezi lucrdrile citate mai sus, n. 4. Cele mai vechi märturiiprivind acest titlu a doua a veacului XIV (P. Ndsturel, Considérations surl'idée impériale..., p. 402, 407; D. Nastase, Imperial Claims..., p. 186-194). Pentru inrudirile

munteni cu alte case suverane, Stefan Andreescu, Aliante dinastice ale domnilor(secolele XIV-XVI), Românii istoria p. 675-684. Pe urmele lui

Andrei Pippidi (Tradilia politica bizantind p. 149 150), autorul presupuneMaria Despina, sotia lui Radu Frumos si mama Mariei Voichita", putea... sä fie o grecoaicdsä o ascendentä imperiald bizantind" (p. 679). Cf. observatiile lui S. Gorovei,

1968, p. 1017.

www.digibuc.ro


avansat chiar ipoteza acest bizantin" ar fi inspirat voievoduluimoldovean ideea ridice pretentii la tronul Constantinopolului94. Acceptatd deA. A. Vasiliev", a fost se poate de de istoricii

Cu mai Petre totusi Mareera numit uneori tar, vreme ndprasnical celei de-a doua Rome, Constantinopolul, nu-i urmase cea de-a treia, aceeaa marilor cneji de la Moscova" pune aceste mdrturii faptulatunci doamna Moldovei era tocmai Maria de Mangop"97.

Din mdrturiile moldovenesti caracter imperial examinate acum,unele privesc vremuri anterioare lui cu printesa dinCrimeea, ba chiar propriei lui domnii. Conform conceptiei ce se din acestedocumente, al lui nu e preluat de la nici una din sotiile sale,ci e mostenit de la pe tron, moldoveni", e mentinut nuprin ci prin voia lui manifestatd prin semne". Ceea ce nu

aceste aliante matrimoniale imperiale" au rostulimportanta ele vin, valoarea consolideze

prestigiul dinastiei moldovenesti cunoscut recunoscut peplan international ortodox rangul si rolul imperial al lui Mare99,cazul Mariei Voichita", primul dedominare a Tdrii Românestim.

Pe de parte, titlul corespunzand acestui rang ar fost transpusmecanic din texte bizantino-slave sau s-ar datora initiativei unor cronicari oriscribi, clerici cArturari doritori astfel, formal, eventual

O. Tafrali, Le trésor byzantin et roumain du monastère de Poutna, Paris, 1925, Texte,p. VI, 54.

The Goths in the Crimea, Cambridge-Massachussets, 1936, p. 239.96 Vezi Alexandru Elian, Moldova Bizantul secolul al XV-lea, Cultura

moldoveneascd timpul lui cel Mare, p. 162 n. 3 mentionarea criticelor mai vechiaduse lui Exceptie: C. I. Andreescu, Despre o nationalitate ortodoxd, BOR,1934, p. 596, care sustine aceeasi ca profesorul O. (A. Pippidi, op. cit.,p. 146, n. 18).

P. Nästurel, Din legdturile dintre Moldova Crimeea..., p. 265 si n. 28. Cam aceeasiidee dezvoltatä de E. Stänescu, Byzance et les pays roumains aux Actes du

international des byzantines, Bucarest, 1971, vol. I, Bucarest, 1974, 429-430;supra, n. 5. Cf. foarte recent, L. Simanschi, cit.

98 Vezi supra.varianta Putna II a cronicii lui se aratá, mai cá Evdochia era si

apoi era de tar": ... si-a luat doamnä pe Evdochia binecredincioasa, de la Chiev, sora luiSemen impäratur textul slavon, p. 56, r. 25-26.

Vezi Stefan Andreescu, Restitutio Daciae..., Bucuresti, 1980, p. 31-33 bibliografienote); mai recent, Ion Toderascu, Unitatea medievald I, Bucuresti, 1988, p. 167-169;cf D. Nastase, Ideea p. cf p. 93 n. 150.

www.digibuc.ro

21 cel Mare 85

viziunea unui imaginar doar ecleziastic, trebuit gdsim - sau- variantele ale celui mai vechi moldovenesc

Or, aceste texte, Stefan e intitulat intotdeauna domn sau voievod si niciodatdAcest titlu apare numai cronica redactatd la comanda sub

controlul domnului - sau al cuiva pus de el - indicându-i pozitia deevenimentele relatate, precum dedicatie a unei danii ale sale deimportanta a Tetraevanghelului de la Homor: e cea maititlul imperial punctul de vedere conceptia a luicel

destul de limpede din cele expuse desi el nu apare intitulatiilesale oficiale, rangul imperial al lui Stefan a fost o realitate istoricd, ale

erau de ordin ideologic nu aveau nimic de-a face cu ideea,de imperiu teritorial. Din punct de vedere teritorial, Stefan era domn si

voievod al prii Moldoveim, care nu era nicidecum un imperiu, ci uncorespondent sui generis a ceea ce era numit Hausmacht, domeniul propriu pe

stdpâneau direct, cu alte titluri, mai modeste, Occidentului.Cum s-a rangul imperial, mostenea de la

moldoveni" - nu ai Moldovei"! Aceastä succesiune cuprindea peaceea a impäratilor crestini"m a tuturor suverani ai popoarelorortodoxe supuse de turcim.

Ea era legitimatä ca atare prin protectia pe care, Marino Sanutoa exercitat-o asupra Muntelui Athosm, de prezenta

numelui pomelnic al Protatonului, capitala athonitk fruntea serieiromâni", cu al lui Neagoe

Cronicile, p. 41-73.Cf. D. Nastase, La survie de l'Empire des Chrètiens"..., p. 463.Ibidem, passim.Idem, Ideea imperiald..., 18-21; cf. idem, Unité et continuité dans le contenu de

recueils manuscrits dits Cyrillomethodianum", V, 1981, 27 sq. Referindu-sela miruirea" domnilor moldoveni, A. Pippidi, op. cit., p. 35, considerA cA primul uns dintre ei afost probabil Stefan cel Mare", semnificatia inovatiei din 1457" apArându-i limpede: legitimareadomneascA pe urmele ritualului imperial". In continuare, dupA ce acest act, prin care Stefan

incepea domnia, drept extraordinar", A. Pippidi face o remara pretioasA (dar trebuiescaduse corectivele impuse de concluziile noastre de mai sus): anume - pe superioritatea pecare i-o asigura fatä de alti pretendenti -, la numai trei ani dupA Constantinopolului,

de Stefan... ridica acest râvnit tron la celui al ortodocsi".Vezi St. Andreescu, cel Mare protector al Muntelui Athos, XIX, 1982,

p. 654. Informatia a fost in fugA, de N. Istoria lui Stefan Mare... (supra, n.1), vezi reeditarea din 1966, p. 275, n. 332.

P. NAsturel, Le Mont Athos et les Roumains. Recherches sur leurs relations dumilieu du 1564, Roma, 1986, p. 302. Cf. si p. 294, 295; cf., de asemenea, VirgilCândea, peste I, Albania-Grecia, Bucuresti, 1991, p. 449, nr. 659.

www.digibuc.ro


cum se stie, patron ctitor mare a Sfetagora"°7. In adevär,comunitatea monasticd a Munte, multinationald panortodoxd, reunea

sânul ei reprezentanti ai tuturor acestor popoare. Ea constituia unsimbol viu al crestine" supravietuind cuceririi otomane, iar ocrotireaei era un privilegiu rezervat puterii imperialem.

aceastä perspectivä trebuie plasate - erau, tot cazul,trecut - portretele votive de la Athos ale lui Stefan Mare, asezat astfelprintre bazilei tari, calitate de al unorale Sfântului Munte. Dintre ele, se cunoaste bine de la arsanaua foarteinsemnatei mändstiri imperiale a Vatopedului, relief, pe de

1495/6109. Spre veacului XVII, Joan Comnenun altul, la Zografu, pictat, el, 7010 (1501/2), la exteriorul

katholikon-ului°. Tot la dar interior, existá un portret muralal lui mai rar amintit. E o imagine târzie, conventionald, dinctitorilor, deschis de Joan Paleologul", urmat de loan Asen bulgar",apoi de ambii drept Innoitori ai acestui continuare,sunt si alti domni moldovenim.

Pentru calitate a lui Neagoe Basarab, vezi Gavril Protul, fa traiul Sfpatriarhul Constantinopolului, ed. Tit Simedrea, Bucuresti, 1937, p. 25. DupA P. NIsturel, op.

p. 183, Mare aura tenu se réserver le monopole de certains principaux couvents dela Sainte-Montagne (Zographou, Saint-Paul, Pentru ajutoarele daniile sale la Athos,ibidem, p. 183-193 (Zografu), 241-242,249-250 (Sf. 269-273 278-279 (Sf.-Pantelimon?). Dar contributia lui Stefan Mare cu daruri constructii se extinde la alte

athonite - dintre cele mai de la Vatoped (arsanaua cu pisanie, vezi mai jos n.109) chiar la Protaton, unde achizitioneazA pentru de la o chilie, de fapt o micA

pe care fiul succesorul sAu, Bogdan o va dezvolta, zidindu-i o nouA(ibidem, p. 271; cf. Teodor Bodogae, Ajutoarele românesti la din

Munte Athos, Sibiu, 1940, p. 279-280). SA mai cA 1493, din porunca luiStefan, se scrie la Athos un Tetraevanghel pentru ctitoria sa, biserica Sf-Apostoli, din Husi(Repertoriul monumentelor... lui Stefan cel Mare, p. 442, nr. 191).

Vezi D. Nastase, Les débuts de la communauté oecuménique du Mont6, 1985, p. 251-314; idem, Le patronage du Mont Athos au XII? siécle,

Cyrillomethodianum", VII, 1983, p. 71-87; mai recent, idem, Necunoscute"..., p. 491-495.Teodora Voinescu, Portretele Mare arta epocii sale, Cultura

moldoveneascd in timpul lui Mare, p. 477 7 (p. 476); A. Xyngopoulos, Undu Etienne le Grand au Mont Athos, BSt, p. 106-108 + 2 P. S.NAsturel, op. cit., p. 99-100.

Comnen,Karyes, 1984, p. 85. P. op. cit., p. 187.

T. Bodogae, op. cit., p. 222; V. op. cit., p. 541, nr. 2041. 0 reproducerepartialA (numai domnii ctitori), la V. - C. Simionescu, Mont Athos. Présencesroumaines, Bucuresti, 1979, p. nenumerotatA 0 fotografie a portretului" lui Mare,cuprinzAnd inscriptiile mentionate, reprodusA dupA revista Rodoljubie, 1985, nr. 3, inAntologia poeziei vechi moldovenesti. Modele reconstituiri. selectie, note deNicolae Dabija, 1987, p. 8 (Prefata).

www.digibuc.ro

23 cel Mare 87

Stefan socotea Zografu drept negresit pentru asublinia ce calitate o stäpánea, numeste actul prin care face o insemnatädanie 1465, chrisobul hrisov), imperialá, exceptionalänu numai pentru cancelaria sa, ci general, diplomatica moldoveneascd dinsecolele

Acest gen de legitimare a rangului imperial al lui cel Mare prinbinecuvântarea Munte", devenea deosebit de actual de importantmomentele de släbiciune ale puterii otomane. Un asemenea moment a fostdeterminat de moartea lui Mahomed II, 1481, care fdcut pe sä reialupta ofensivä impotriva turcilor. Disparitia cuceritorului provocase,printre altele, o criza a dominatiei otomane Europa, unde popoarelebalcanice, trezite la sperantä..., se agite pentru liber-

pierdute""4. Ce idee putea focaliza un asemenea la aceste popoare

Tot la Zografu a fost, pe vremuri, semnalatä o broderie cu chipul lui cel Mare innaturala", broderie azi arhiva [?] T. Bodogae, op. cit., p. 218, n. 2. Vezi

Heinrich Gelzer, Vom Heiligen Berge und aus Makedonien..., Leipzig, 1904, 117; V.p. 546, nr. 2094.

In acelasi trebuie si baniera oferitä de Stefan Mare1500 (pentru care, Repertoriul... Mare, p. 302-303 211, N. Les artsmineurs..., II, 85). In ea imaginea somptuos a Gheorghe (care e

patronul pentru luptä zdrobind simbolizati de un balaur cutrei capete, dar, sous les traits de saint Georges, c'est moralement Etienne le Grand qui se

affronter de nouvelles épreuves". P. Nasturel, La bannière 'Etienne leXXVII, 1990, p. 12-16 (citatul, p. 13); cf. n. 9, unde, pentru de interpretare, autorul

la lucrdrile lui Sorin Ulea. ce datoreaza, cazul de lui A. Grabar,impieteze asupra fondului interpretarilor rezultatelor aceeasi se lapunctul de plecare al analizelor iconografice din prezenta lucrare. La metoda de cercetare a luiUlea, rn-am referit, alte repetate Pentru o privire generalä, vezi D.Nastase, Necunoscute"..., p. 490. Cf., aici, n. 64, p. 96 si n. 170,171.

la Zografu o a Gheorghe, care ar fi tot o danie a luiMare. Ea o care ar complica in mod inutil textul de La felcunoscuta a Maicii Domnului Pantanassa", la Grigoriu de Maria AssaninaPaleologina".

112 P. Nasturel, Le Mont et les Roumains..., p. T. Bodogae, op. p.215-217. In 1502, Stefan un Tetraevanghel la Munte biserica sa (wit

Zograf', posesivul aici de vero). Repertoriul...Mare, nr. 161 p. 416). In 1475, la comanda sa, se copia un manuscris

pentru manästirea sa Zograf" op. nr. 147, p. 392.Actul DRH, A, II, nr. 135. P. S. Nästurel, op. cit., p. 183-184,

particularitate. Ca nou ctitor al grace au statut par lui, le voévode roumain sehissait la hauteur des anciens bienfaiteurs de Zographou, les tsars bulgares et serbes et les basileisde Byzance", ibidem, 185. Un alt act de danie al lui din 1500, pentrue cunoscut nurnai printr-un regest grec modern, care e denumit DRH, vol. citat,nr. 249. Denumirea de apoi, romineste, hrisov, e obisnuitä

diplomatica munteneasca, dar, cum am spus, nu cea moldoveneasci a vremii.. Papacostea, op. cit., p. 625-626.

www.digibuc.ro


posedând o puternicd traditie imperiald, nu ideea ceputea mai convingdtor ochii purtdtorul ei este domnul moldovean,singurul suveran ortodox care se lupta cu turcii, decât pe care i-oacorda Sfântul Munte, microcosm al Crestine", concentrândcomunitatea sa ecumenicd pe cei mai autorizati reprezentanti ai ortodoxiel acestorpopoare, al ansamblu era asimilat cu crestindtatea"? intrebare mai multretoricd, mai de faptul considerape conducea impotriva turcilor nu era numai al moldovenilor, ci erapurtat numele acestui ansamblu, dusmanii - chiar ortodocsi - deveninddusmanii spune tot cronica sa, referindu-se la din1476, de la Valea calificându-i pe munteni (aliati atunci cu sultanul) de

ca unii ce au fost cu au fost de partea impotriva

Calitatea sa de pravoslavnic" trebuia asigure lui celMare o autoritate sporia de populatiile ortodoxe din vecindtatea sale,populatii aflate sub stdpânirea regilor catolici ai Ungariei. cepriveste acest gen de autoritate aducea un sprijin o justificareconsiderabile unei revendiari teritoriale moldovenesti, cât se poate de concretede precise: aceea a stäpânirii regiune de nobilime

preferintele factorul confesional juca un esential, pecare colorarea lui sens imperial nu putea decât mai multfavoarea P. P. Panaitescu pe dreptate, atitudineaStefan de Pocutia aceea a Ivan III al Moscovei, care

mâna pe provinciile de credinciosi ai Bisericii dinPolonia Litvania"7. Paralela poate merge mai departe. IvanIII (1462-1505) a arborat cu titlul de pe care i 1-au cunoscut

aceste dar pe care cneji ai Moscovei nu-1 vor adopta formaldecât 1547, sub Ivan IV (apoi cel Groaznic").

Cronicile, p. 18, r. 27-33 (textul slavon, 9, r. 31-37). Subliniat de mine.P. P. Panaitescu, Mare. incercare de caracterizare (ed. de Maria Magdalena

Székely), XXIX, 1992, p. 8.Referindu-se la prezenta moldoveneasca, si comerciald, pânä mult

dincolo de Nistru, sub domnia lui Stefan Mare, si la politica matrimonialâ a acestuia aceeasiNicolae astfel: Cine nu vede vastul plan dinastic, politic, comercial, care

cuprindea departe peste Nistru tot Rdsäritul?" N. Românii de peste Nistru, 1906, retipärire,Slatina-Olt, 1990, p. 17. Pentru antecedentele, mai restrâns delimitate, ale unui asemenea plan",legate de revendicarea succesiunii regilor" tarilor" cnezatului de Halici de atre domniiMoldovei pentru raportul ei cu problemea Pocutiei titlul generic de Moldavstii tarie"al acestora, vezi D. Nastase, Imperial Claims..., p. 200-201.

Mai recent, I. I. Ilieva, Moskovskih (s serediny XV -dopervoj 'etverti XVI veka), Bulgarian Historical Review/Revue bulgare d'histoire", 12/2, 1984,p. 84-85 surse bibliografie); cf. G. Alef, The Adoption of the Moscovite Two-Headed Eagle:a discordant View, Speculum", 1966 idem, Rulers and Nobles in Fifteenth-CenturyMuscovy, Londra, Variorum Reprints, 1983, IX), p.

www.digibuc.ro

25 Stefan cel Mare 89

Aceste deductii sunt coroborate de o apuseand, tocmai dinzona de E vorba de Cronica de la mändstireaHustanskaia", din reunind manuscris din secolul XVII letopisetemult mai P. P. Panaitescu a atribuit ce le despreMare simpatiei acelorasi populatii ortodoxe pentru domnul moldovean carerevendica Pocutia. Stefan rusii din ca un eliberator, probabil

urma fägdduielilor de a ce le Pentru asesiza fondul ideologic, aceste trebuie interpretate potrivit celorspuse mai sus. Din ele, Stefan Mare se putin egal cu IvanIII, de asemenea centrald" a dar nu pe alecaracterizäri acelasi text sunt cele mai pe care le subpana cronicarilor istoricilor"21.

acest izvor, nu e niciodatd ci intotdeauna alturcilor si al tätarilor (chiar si 1476, a pe impäratul turcescMahomet... dar al ungurilor al Ceea ce nu putea pentrucititorul pravoslavnic, semn de sus, cu ce nu ne mai potAsa cum subliniazd P. P. Panaitescu'24, aceste victorii constituie factorul decdpetenie pentru explicatiile faptelor istorice din Europei", date decronicar. Acesta pe cel Viteaz"125, iar mai apoi chiar celMare", cu acest prilej voievodul Moldovei Munteniei"126. Dar,mai ales, nu uitä mentioneze se (prin cdsätorie) cu IvanIII cu Paleologii127, la moartea sa cu Alexandru celpersonaj de imaginarul imperial Evului Mediu.

Transilvania, domeniu al coroanei maghiare, ortodocsi erau mai culocuitorii Se a acolo feude (Ciceul

Cetatea de Bala), pentru care a fost o episcopie, mitropolieiSucevei, la mänästirea Vad, i se atribuie lui Stefan ctitorirea unei biserici, ce

Vezi A. G. [P. P. Panaitescu], Mare de o Studii",1952, p. 141-144. Editatä Polnoe sobranje ruskih letopisej, II, Petersburg, 1843. Pasajele

privind istoria românilor, traduse de P. P. Panaitescu, p. 142-144. P. P. Panaitescu,Mare cronicarilor contemporani din vecine, SCSI, 1960, p.

222-223.120 Idem, Mare vözut de o ruseascd, cit., p. 141-142.

Loc p. 141.Loc. cit., p. 142.

123 Loc. special p. 144.124 Loc. p. 141.123 Loc. cit., p. 143.

cit., p. 141. pentru Ivan viteaz cnezi", cit.127 p. 143, 144.

cit., p. 144; D. P. Bogdan, op. cit., p. 657 n. 2.

www.digibuc.ro


azi'29. La Feleac, pe vremea sa, avea sediul mitropolia aArdealului, pentru care, 1498, Isac, marele vistier al domnului moldovean,comanda ferecatura Tetraevanghel, donat de mitropolitul locului, Danielm.E de admis imaginea lui cel Mare pe care vor acreditat-o" printrecredinciosii arhiereii slujitorii acestor centre ecleziastice românesti, nuputea alta aceea a impäratului dreptcredincios, suverancrestin".

Tocmai ca se de altminteri culegere,publicata 1904, din literatura româneascd a TransilvanieP31.

e greu de spus si, eventual, ce imagine nu econtaminata de aceea a de Dar important edeopotrivd rang cu acesta, memoria 1-a retinut pe Mare,nu pe un Petru Rares, cel cu stapâniri de planuri de mariTransilvania'32 despre a conceptie imperiald voi spune câte ceva,sau pe Mihai Viteazul, care va avea o deosebitd se arate românilorardeleni ca purtdtor, tot al ideii imperiale ortodoxe'33. schimb,culegerea s-a statornicit români de peste Carpatichipul lui cel Mare:

Din buzdugan mondur deDe copil, punându-si Dumnezeu (cd e Dumnezeu,

acolo nu e nici o primejdie"), un leu (simbol curent al turcilor)'35. IarStefan s-a facut un mare si vestit, o cu totii", naratoruP36.

vestit si curajos", Moldoveanului", sau marede Stefan e atacat de Matias, ungurilor", care vrea

Repertoriul p. 214-215; Marius Porumb, Bisericile din Feleac Vad.moldovenesti din Transilvania, 1968, p. 19-25 si fig. 9-12,33-42. Prin cele douä cetäti,administrate de pâralabi moldoveni" prin episcopia de la Vad, pentru prima datä, un domnmoldovean apäta putinta nu numai de a controla, dar de a influenta direct viata româneasa dinTransilvania". S. Gorovei, Musatinii cit., p. 60-61.

Mircea Pacurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, [1]2, Bucuresti, 1991, p. 297; M.Porumb, op. cit., p. 9-18 fig. 1-5,7,13-32; Repertoriul citat, p. 346, nr. 122.

Teodor A. Bogdan, Mare. Tradifii, legende, balade, Culese dingura poporului, Brasov, 1904. referirile lui N. Moldova lui Mare, Iasi,1982, p. 12 (Cuvânt Inainte), ce mi-au fost semnalate de P. Nästurel, care m-au pus pe urmele

citate din culegerea lui T. A. Bogdan.Nicolae Grigoras, Precursor al lui Mihai Viteazul, vol. colectiv Petru Rare.y. Redactor

coordonator, Leon Simanschi, Bucuresti, 1978, p. 85-108; Andreescu, Restitutio Daciae, p. 76sq.; S. Gorovei, Petru (1527-1538; 1541-1546), Bucuresti, 1982, p. 119-124.

D. Nastase, Une aigle bicéphale déguisée..., p. 170-175.T. A. Bogdan, op. p. 72.

D. Nastase, L'héritage impérial byzantin..., 34 n. 14.T. A. Bogdan, op. cit., p. 9-10.

www.digibuc.ro

27 Mare 91

ia, cu bätaie", o de Se o minune: ostenii ungurisunt surprinsi dormind de lui Acesta neacceptând decât lupta

se trezeascd. Buimdciti ca de somn", dar de frica lui, unguriise ei. Locul acestei nu se stie, dar se crede a fost valeaunde izvordste Somesur37.

Stefan, moldovenilor", e asemuit lui Alexandru Mare(Alexandru care s-a bätut si cu vecini",dar sunt acum povestitorului: Noi ardelenii, care cramsub stäpânire la porunca celor mai mari, duse-ne-am... ca scoatem<pe din cuibul lui de vultur o de care nu mai mâncasede când era. Ne-am dus cu vitejesc, dar intorsu-ne-am cu totii ca vaide noi..."139.

Din invräjbire, Stefan biruie pe Matias, ai ostasi senimicesc unii pe ear pe unde a stat noaptea s-a uitat la<Stefan> a ridicat o urme astäzi se mai(ca cele de la Vad!). Atunci i-a <lui Matiap cetatea Ciceului, care era unadin cetätile cele mai frumoase din si care s-a mutat, adunând o

de scule scumpe, luate de la lesi, tätari, cazaci, turci, muscali altii.Cetatea o o zid puternic" santuri afunde, de puteaiascunde biserici ele. ce o urnplu cu toate aduse nevasta ca

guste din pldcerile lumii, cáci din cetatea asta vedea aproapelui Matias" tefan povestire, crai peste pämântul

Ardealului"43.Bätându-se cu din tara Ardealului", Stefan craiul

moldovenilor", le-a luat satele orasele stdpânire", ridicând altele, cuoameni adusi din tam lui". Acestia de limbi sträine", Stefanscoborâtu-s-au tara Ardealului", a toate apele a fdcut o

mare", a Cetatea de Bala, de numai craiea". Aceastä cetate nu a mult", deoarece

limbi sträine", venite destupând iazurile" au putut ea,una cu Dar atunci, venind Stefan Mare cu ostenidin Moldova, ca pedepseascd pe säcuii ce-i de la Cetatea deBald", pe drum vis un vultur urias, incoronat aripi deintunecau soarele umbrea plmântul". Gigantica zburätoare coroana ei

Ibidem, p. 15-17.Ibidem, p. 29-30. supra, p. 89 n. 128.Loc. cit., p. 30.Ibidem, p. 28-29. Cf. supra, män5stirea Vad.Ibidem, p. 23-24.

142 Ibidem, p. 22-23.Ibidem, p. 21-22.Ibidem, p. 38-39.

www.digibuc.ro


numai de diamante si petrii scumpe", si un mare steag, pe cioc,explicAndu-i steagul, de-1 va va face biruitor va coroana ova purta toate zilele de sArbAtoare. Si Iar de vei drept crestinbun, atunci intindere umbresc aripile mele - -ovei

cântec, Stefan spune unei mândre":

Eu pe tine te-oi lua,Când, mi-i visa

i-oi fiSi-oi bate turcul turbat".

Ea rAspunde:

drept, adevärat,eu bade visat

C-au mare'mpdrat

Dinpe turcul

trecem la un text oamenii se impotriva turcilorpunând fruntea pe Stefan, coborât ca prin minune dintr-un nor, o luarA

- - spre dar acolo nu nici un pui de turc caleacu au luat lumea cap de auzind Stefan cel Mare vrea se

cuDesi aceste produse folclorice au un pronuntat iz târziu,

rezerva exprimatd, trebuie totusi ele se organizeazdjurul unor nuclee, istorice, reale, fie specifice conceptiei imperiale ale lui

Stefan Mare, cum se desprinde ea prezenta lucrare. Dintre primele,notez conflictul lui cu Matei Corvin lupta, realitate de la Baiaostasii unguri de somn), feudele din Transilvania ale domnuluimoldovean, cu rolul si ctitoritA de el acolo, dintre celelalte,caracterul imperial al puterii sale bazat pe ajutorul divin, vulturul,heraldicA imperialA, biruintä necontenitA,care pe de parte, se de titlul de mareconditionat de turcului ca lupta de la Vaslui, detriumful imperial!) de expeditia la Teligrad" (ca biserica ca

o raportAin la o imagine a lui nu-si putea gäsisprijin atitudini ca aceea a sasilor brasoveni, care, rugAndu-1 la

Ibidem, p. 11-12.Ibidem, p. 59-60.Ibidem, p. 5-8.

www.digibuc.ro

29 cel Mare 93

26 aprilie 1479, cu mare dorinlä afectiune... binevoiascd a se gräbi seapropie de aceste pentru a le ocroti de zisii turci foarte sälbateci",ales trimis de voia lui Dumnezeu pentru a cârmuiTransilvanier148.

Rangul al lui Mare era asadar dinamic atestatde rolul säu de conduator ortodox al rdzboiului antiotoman, cum s-apurtat, teoretic, la victoria definitivä eliberarea impärätiei crestine".Practic, acest era conceput mai realist, pe etape, inceputul trebuindsä-1 desprinderea Românesti de sub suzeranitatea sultanuluiinstalarea pe tronul ei a unui voievod sub autoritatea lui Cu acest adeclansat acesta lupta, atacând 1473 pe Radu Frumos'49, urmärindcrearea unei baze solide pentru ofensiva unire" aPrincipatelor" la modul mai genul de autoritate pecare exercita dincolo de Carpati, prin mijlocirea feudelor sale aBisericii ortodoxe, ajungem la constatarea ne fata actiunisistematice de adunare a pdmânturilor românesti", pusä sub ideii

inregistratä si de cronistica ba si de felul mareavictorie de la Vaslui a fost comentatd uneori si de surse crestine,termeni care nu puteau sä constituie pentru deck o confirmare a valorii pecare i-o acorda el Am vedere, fireste, celebraacest prilej domnului moldovean de cronicarul polon, foarte bine informat, JanD1ugosz. Desi des ea meritä recititä aici, perspectivd:

O, bärbat demn de admirat, nimic inferior conduckorilor eroici, pecare atâta care dintâi dintre lumii a repurtat zilelenoastre o atât de stralucitä asupra turcilor. mea, el estemai vrednic [dignissimus] sä i se stdpânirea conducerealumi [totius mundi Principatus et Imperium] mai ales functia de comandantsuprem conducätor impotriva Imperatoris et Duds contra

Titlul imperial s-a transmis urmasilor lui Mare pe tronulMoldovei, timpul va deveni chiar mult mai frecvent utilizat. Cronicarii

148 loan Bogdan, Documentele lui cel Mare, vol. Bucuresti, 1913, p. 354.Vezi supra, p. 69.D. Nastase, Ideea p. 10-11. Pentru autoritatea lui Mare asupra

domnilor Tärii Românesti, vezi L. Simanschi, cit.151 Cf. D. Nastase, L'idée impériale dans les pays roumains et le

chrétien"..., p. 238-241.152 Reprodus, câteva usoare dupä traducerea româneasca a pasajului din

Constantin C. Giurescu - Dinu C. Giurescu, Istoria románilor, Bucuresti, 1976, p. 162. Textullatin, Dlugosz, Historia Polonica, II, Leipzig, 1712, col. 528.

www.digibuc.ro

moldoveni din secolul XVI - Macarie, Eftimie, Azarie, Anastasie de laMoldovita - vor intitula de pe suveranii nu numai domnivoievozi, ci, mai ales, (cu acelasi termen de folosind oterminologie imperiald pentru a desemna domnia, coroana, tronul, palatelecapitala - cuvânt, puterea

Dar legitimarea acestei puteri se va face, adesea, prin referire - sauindirectd - Stefan cel Mare la conditia lui imperiald. Astfel, 1538-1541,Petru va avea cu el, refugiul ardelean apoi la Constantinopol, ca peun act de identitate, tocmai Tetraevanghelul de la Homor, care e

intitulat va reveni, a doua domnie (1541-1546), oinsemnare pe acela,yi Tetraevanghel, ce va relata peripetiile prin caretrecuserd domnul detronat si manuscrisul, va preciza se milostivi Dumnezeu

preacurata lui <lui coroana ca fiedomn al Moldovei al creginilor" 6HTH

3MAH MOAAABCKOH H Dar ca domn al Moldovei alcre,stinilor", cu coroana Petru devine iardsi"

exact sensul care fusese taal potrivit titlurilor sale dinacelasi ilustru manuscris. aceasta dintre e de altfel discretsubliniatd care continuare apoi Rares veni cu bine la

sa cetate de scaun Suceava dete acest tetraevanghelmändstiri a Homorului, pentru sufletul pentru sufletul pdrinteluivoevod cel Relatând si el aceeasi revenire, Macarie numesteSuceava raportând astfel inapoierealui capitala sa, la triumful imperial al celeilalte intoarceri la Suceava, ceadin 1475, a pdrintelui

Ceva mai târziu, 1556, prefata versiunii sale a Sintagmei luiVlastarism, tot Macarie va imprumuta chiar titlul al lui celMare din Tetraevanghelul de la Homor, pentru a indica astfel de el setransmisese lui Alexandru impäratul Io Alexandru, domn a

Cf. supra, p. 65 si n. 6, 15, 16. Cf. si P. P. Panaitescu, in p. 90, n. 1:

peste tot când e vorba de domnul Moldovei, Macarie foloseste termenul: tar, care de

fapt Pentru Anastasie de la vezi P. Nästurel, Le dit du monastère dePremières recherches, in BBRF, X (XIV), Serie 1983, p. 387-420.

I. Bogdan, Scrieri p. 530 cuvântul si, traducere, domniei"de

D. Nastase, La survie de rEmpire des Chrétiens"..., p. 464-465.156 Bogdan, op. cit., p. 530 531 (cu schimbarea slävita", in de vestita").

Supra, 68 si n. 13.Pentru care, mai recent, Sorin Ulea, personalitate a evului mediu

românesc: cronicarul Macarie, SCIA, seria Artä Plasticd, 32, 1985, p. 32-34.

www.digibuc.ro

31 Mare 95

tara Moldovei"cf., pentru cel Mare: Io Stefan voievod, domn alMoldovlahiei"

La sfârsitul aceluiasi an 1556, soborul mändstirii Homor, depozitar alacestui Tetraevanghel, este numit cât se poate de caracteristic de egumenul

Eftimie, sfmtireMändstirea Adormirea Maicii Domnului din Homor a fost

(constructia terminatd 1530) de marele Teodor Bubuiog 162. Spredeosebire de toate celelalte biserici de boieri pdstrate,

care acestia figureazd tablourile votive ale ctitoriilor bisericamändstirii Homor acest e ocupat de portretul lui Petru Rares al familiei sale,

pisania se precizeazd mai acesta a fost zidit princu sprijinul binecinstitorului domn Petru Voievod" doar al

doilea darea de bani osteneala lui Dumnezeu jupan Theodormare ale sotiei sale Anastasia. anul 7038 (1530), luna august

de hramului. Cât despre chipurile adevdratului al sotiei sale, elesunt zugrdvite, mai mici mai putin vizibile, - semnificatie funerard, dar

- doar deasupra mormintelorcuriozitate lumina celor de mai sus: Petru

trebuia fie el principalul ctitor al terminate simbolic laAdorrnirea Maicii Domnului si al sobor era sfintire evident,pentru fusese Tetraevanghelul din 1473 al lui Mare,document de legitimare imperiald a domnilor Moldovei coborâtori ai

când va Moldova amintirea lui Stefan Mare casub forme?

G. (pravda) lui Matei Vlastaris lexicografiei románe.yti(secolele al XV-lea -al XVII-lea), reeditare idem, Contributii la culturii literaturii

vechi, 1972, p. 282.Repertoriul... Mare, p. 388. Ca sä Moldovlahia"

vine si Alexandru, dupä cronicarul Eftimie. Cronicile, p. 114, r.10-11. (Traducerea lui P. P. Panaitescu ca sä domnia Moldovlahiei" (ibidem, p. 122, r. 25)

sensul acestei informatii).DIR, A, XVII/2, nr. 89.

162 G. ls, Bisericile din veacul al XVI-lea 1527-1582,[Bucuresti] 1928 (BCMI, XXI, 1928), p. 21 31. Maria Magdalena Székely, aiMoldovei lui (I), in SMIM, XIII, 1995, p. 98 99. Pentru Teodor ibidem,p. 75-76,84-101.

Traducere recentä de Maria Magdalena cit., p. 99.164 propun sä revin asupra mänästirii Homor asupra semnificatiilor ei articol

anume, Soborul Homor, Pentru sárbätoarea Adormirii MaiciiDomnului, supra, p. 77.

www.digibuc.ro


Desi mai intituleazd de-a dreptul asa, ca vechiulcronicarul din veacul XVII totusi de la Podul lt, luiStefan i-a iesit clerul intâmpinare ca... unui

Drept Stefan sau impäratul el e pomenit de unelelegende bucovinene166. una din ele, imparatul Constantin a fost pelocurile acestea, de Stefan afirmatie ce trebuie ne cugândul la frescele de la - tot Bucovina - la Panegiricul luiConstantin Mai departe nu putem pe aici deoarece,aceeasi culegere, numele de Bucovina, precum precizarea aceasta era

a turcului si Maria Terezia a scos-o de la ce privestetitlul lui o a dominatiei imperiale austriece.

dar cale pentru a afla ce ne intereseazd.In 1955, preotul octogenar Constantin Constantinescu, vechi paroh al

bisericii Sf. Gheorghe din ldu, ctitoria lui cel Mare, ii lui SorinUlea, pictura a imaginea lui David, intitulându-1afirma acesta nu era David, ci Mare: explicaserd 1904, lasosirea sa parohie, les vieux de l'endroit, ...car ils le tenaient de leurs grands-parents et ceux-ci le savaient depuis leur Ainsi précis& - conchide Ulea- tradition remonte au XVIIIe sicle"170. Interpretând simbolic limbajuliconografic, traditie socotea deci pe Mare

Dar, asa cum a Sorin Ulea, David simboliza, de la bun peStefan Mare, nu numai pictura de la din 1530, ci aceeade la Dobrovdt, cu un an mai veche, ambele ansambluri executate lacomanda lui Petru Rares' 71.

165 Cf. supra, p. 67. Vezi, observatiile lui Cesare Alzatti, Etnia euniversalismo. Note in margine alla continuita termine Romanus tra le gente romene, Lanozione di Romano" tra cittadinanza e universalità. Da Roma alla Terza Roma", Studi H, 21aprile 1982, Neapole, 1984, p. 442, n. 18. autor, ar Stefano non erapertanto imperatore per Grigore Ureche, ma riproduceva ai suoi occhi i lineamenti dellaimperiale". Dar discutA acest distinguo cadru, cronologic problematic,depAseste cu mult pe al ce intrebarea pe care ne-am pus-o, mi se pare suficientfaptul cA un cronicar moldovean din veacul XVII, când tara sa era de atâta vreme sultanului,

exprimând propriul punct de vedere, nu pe ca sAu, perfect biruintaStefan asupra turcilor acestuia dreptul sA primit capitala sa ca un impärat".

Elena Niculitd-Voronca, Datinele credintele poporului adunate si asezate inordine mitologicA, vol. Partea III, CernAuti, 1903, p. 708,710.

167 Loc. cit., p. 708.168 Cf. supra, p. 68,69-70,73-75.169 E. NiculitA-Voronca, op. cit., p. 710.170 Sorin Ulea, La peinture extérieure moldave: quand et comment est-elle apparue,

p. 291.171 Ibidem, p. 287-291; pentru data picturii de la Gheorghe - Hârl p. 285 sq.

www.digibuc.ro

33 cel Mare 97

Se Biblia David este cea slavä iarcea româneascd - traducerile mai vechi - La fel sunturmasii la Ierusalim, peste ales al Legii Vechi alcdtuind odinastie, chiar de David, din care se socotea se trage siHristos. Evul Mediu, noul popor ales" va al crestinilor" si,calitate de cârmuitori ai acestora, suveranii crestini ai vremii vor frecventnumiti nou David" (mai ales), nou Solomon" sau chiar nou Trebuie

subliniat faptul foarte adesea cazurile cele mai reprezentative),asemenea exprimau imperiald sau o revendicare imperialk apurtätorilor Dintre acestia, mai vechi mai important, cu valoare dearhetip, general, dar mai ales pentru zona ortodoxd, era bazileul de laConstantinopol, suveran al Noului Israel care sunt crestinii ca atare, nu doardenumit nou David ori Solomon, ci reprezentat simbolic sub chipulconducdtorilor Israelului biblic, considerati drept ale La fel vorproceda mai regii, apoi pentru afirma justificapretentiile de a se substitui bizantini'".

Am succesori ai acestora din urmä s-au socotit domniiMoldovei, deveniti moldoveni", letopisetul de curte al lui

Mare. Or, manuscrisul care cuprinde singurul exemplar cunoscut,succesiunea imperiald moldoveneascd nu e numai bizantind, civeterotestamentard: explicatie nu gäsesc pentru faptul acest codice, al

limbaj e simbolic de la un cap la altul, istoria domnilor Moldovei -de la Alexandru Bun, moldoveni" - pe aceea a

172 A. Grabar, Les cycles byzantins tirés de l'histoire biblique et leur symbolismeprincier, Starinar", n.s., 20, 1969 (= idem, L'art du Moyen Age en Occident, Londra, 1980,Variorum Reprints, VIII), p. 133.

Vezi D. Nastase, L'idée impériale en Serbie avant le Roma fuori di Roma:Istituzioni e immagini, Da Roma alla Terza Roma", Studi V, Roma 21 aprile 1985, p. 175 177.

174 A. Grabar, L'empereur dans l'art byzantin, p. 95 97. Reprezentdri bizantine ale istorieilui David sunt traitées dans un style et selon une iconographie qui ne laissent aucun doute surl'intention des artistes de faire ressortir le parallle entre le rigne de David et le gouvernement desbasileis contemporains", cit., p. 96-97. Pentru impäratul bizantin chef desChrétiens", recent, P. Yannopoulos, Le couronnement de Byzance: rituel et fondinstitutionnel, in Byzantion", 61/1, 1991 = Hommage la mémoire de Leroy, p. 90.

Pentru monarhii sârbi asimilati" cu Moise, David, pictura sârbeascämonumentalä a Evului Mediu, vezi V. I. Djuri2, Istorijske kompozicije u srpskom slikarstvusrednjega veka i njihove knji2evne paralele, in Zbornik radova Vizantoloikog instituta", 8 2, 1964(= Mélanges G. Ostrogorsky, II), p. 84 sq.; 10, 1967, p. 129-131. Ciclul veterotestamentar al luiIosif, pictat veacul XIII la Sopoeani, ilustreazd, de fapt, inceputurile dinastiei Nemanizilor, aicArei reprezentanti sunt asimilati personajelor episodului biblic, cabizantini plasate evocând curtea imperialä din Constantinopol. R. Ljubinkovie,Sur le symbolisme de l'Histoire de Joseph du narthex de Sopoeani, L 'art byzantin duBelgrad, 1967, p. 207-237 1 pl. 6 Reeditat culegerea de studii ale lui R.Ljubinkovie, iz srednjovekovne umetnosti i kulture Etudes d'histoire de l'art et decivilisation du Moyen Age, Belgrad, 1982, p. 40-61. Cf. D. Nastase, L'idée impériale en Serbie...,p.

www.digibuc.ro


bizantini din Cronograful lui Manassis, versiime mediobulgard, dar ele afost intercalatá o listä a tarilor" ne amintim acelasi titluimperial tot acolo cercetate, putem conchide

imaginea lui David prooroc de la este,adevdrat, aceea a lui Stefan Mare, cu completarea astfel, acesta e

ipostaza imperiald de nou David". pentru a dede incurajatoare trebuie fost mod special pentru domnul moldovean

calitate, ajunge ne el se de turci - dar deai - situatie se poate de comparabild cu aceea a

inaintasului" biblic pe uriasul filistian Goliat. ne maiamintim acum de postura sa de nou Constantin", apropierea cu MihailVIII vine si ea sprijinul explicatiei noastre, intemeietorul dinastiei Paleologilorcumuland" si el

Dar din secolul XVIII cunosc o mdrturie, tot imperiald referindu-sesi ea, tot simbolic, la Stefan Mare. acest una dintre personalitätile defrunte ale Bisericii moldovenesti a fost mitropolitul I Putneanu1179. Egumenla Putna, era metania, apoi episcop de a ocupat tronulmitropolitan al Moldovei 10 ani (1750-1760). Printre tipäriturile care i sedatoreazd, se si care oricum au de-a face cu cercetarea cumar Psaltirea pre fericitului prooroc David... (1757) sau Desprelemnul Cruci (1759)180. Silit demisioneze, s-a - cuonoruri totusi - la Putna, de conducerea a dispus fapt, de atunci

la vietii (1778)181. Ca mitropolit, a fdcut lucrári importante

176 Descrierea a codicelui, la I. Bogdan, alese, p. 378-380. Pentrusemnificatiile textelor care alcdtuiesc, pentru ideea de succesiune imperiall pe care oexprima continuarea cronografelor universale bizantine prin zise slavo-moldovenesti,manuscrisele ce le cuprind, D. Nastase, Unité et continuité..., p. 23-31. Pentru lista tarilorIsraelului" rostul ei, cit., p. 31.

Un exemplu de izvoarele in felurite alte scrieri vechiceva mai jos. Pentru utilizarea ei actele domnilor munteni, in

revendicdrile imperiale, cf. idem, Imperial Claims..., p. 187.Vezi T Papamastorakis, op. cit., p. 236-238.

Si la si la David = Stefan figureazd in cadrul scenei lui David"(Sorin Ulea, op. cit., p. 287-288), o semnificatie a complexitate mult tot ce s-aspus acum despre ea. Pentru a putea fi la bun cercetarea ei trebuiede datele de mai sus precum si de unele observatii, fdcute tot (supra, p. 94-95) asupra ctitoruluipicturii celor biserici, Petru Rares. Ea privi primul pe acesta ca atare, se

dincolo de limitele pe care le-am fixat.N. Grigoras, Mitropolitul I Putneanul..., MMS, 1958,

p. 791 810; Teoctist Mitropolitul Moldovei Sucevei, slujba Ortodoxiei ade unitate national de afirmare a culturii románe: Mitropolitul Jacob Putneanul,

1719-1778, in MMS, LIV/5-8, 1978, p. 458-500 separat, Mändstirea Neamt, 1978);M. Pacurariu, op. cit., 22, Bucuresti, 1994, p. 345-350 bibliografie).

N. Grigoras, op. cit., p. 805 806.Ibidem, p. 799.

www.digibuc.ro

35 cel Mare 99

de a cuprinsul a dat un culturale

Tot pe atunci, a avut Moldova o a amintirii luicel Mare, evocarea trecutului pe care acesta o personifica. Un rodcaracteristic al acestei preocupdri este remarcabilul Cuvant de ingroparevechiului Stefan voievod... ce s-a numit Mare", datat prin anii 1770-1780"oricum, ante 1797, de ultimul exeget, prof. N. A. Ursu, care atribuie,ipotetic, ierodiaconului Gherasim Putneanul, din cercul episcopului de RomanLeon Gheuca (apoi mitropolit al caz, locul de memorie",simbolul de cdpetenie al gloriei lui era chiar ctitoria sa care-i addpostea

unde se presupune fusese rostit acest panegiric almai si chiar mitropolitul Putneanul,

Mare ar ca Putna fie cea mai cap mändstirilorMoldovei, singura de sine ceea ce trebuia

conditia prestigiul, pe celor ale ctitorului ei.Or, pe aceeasi vrerne, Cuvantului de corespund, la Putna,

anumite heraldice lapidare, ce desigur, tot pe cel Mare,care au un caracter dar cu mare tocrnai spre a nubate la ochi aceastä semnificatie a a le e necesar neamintirn, prealabil, vulturul capete era prezent la Putna,ca simbol heraldic al ctitorului ei, mostenit de la moldoveni",

primit de el ca zestre - si devenit, deci, tot al - de la Maria de Mangop 186.

Unul dintre aceste e chiar sterna pe care domnul Constantincare contribuise la lucrdrile de restaurare ale lui Jacob '88 -a asezat-o

pe turnul de intrare a compozitie heraldia (fig. 2), scutulcuprinzand arrnele unite" ale celor Principate este vulturbicefal nu stilizat, ci si deformat, din care nu se cele capete(schematizate foarte reduse), aripile penajul (elernent-cheie),labele si coada tratate ca volute decorative. Deoarece acest tip de vultur bicefaldisimulat are, felurite variante, o evolutie heraldica

M. Pdcurariu, cit.; p. 552-553,591.N. A. Ursu, Un necunoscut din XVIII-lea,

1986, p. 239-254. Titlul al textului: Cuvant de ingropare vechiului voievod, domnulMoldaviei, ce s-a numit Mare pentru marele vrednicii vitejii ale sale" cit., p. 239).

Si Gherasim Putneanul, N. A. Ursu, autorul ipotetic al acestei era, oricum,legat de mänästirea Puma.

Vezi N. Grigoras. op. p. 808.Cf. supra, p. 79-80.

domnii Moldova (1749-1753; 1756-1757) si Muntenia (1753 1756;1763-1764).

Cf. N. Grigoras, op. p. 807.

www.digibuc.ro

Dumitru Nastase 36

Fig. 2. Mändstirea Putna. Sterna lui Constantin voievod(Foto Al. Comänescu).

rn-am ocupat de el pe larg alte mai ales studiul care i-amscos la voi aici observ plasat laintrarea mdndstirii-necropole a lui Stefan Mare, nu poate evoce, pentrucine trebuie, decât rangul imperial al acestuia, mostenit", alegoric, detârziul urmas din veacul al

Alte compuneri decorativ"-heraldice cu se chiar pe mormântulJui Putneanul, pridvorul bisericii centrul

sculptate relief, pe latura a sarcofagului 3)se o arhiereascd, iar sub foarte stilizat, redus aproape la un motiv

D. Nastase,L'aigle bicéphale dissimulée...: pentru Putna, p. 369 22.Pentru alte nurneroase exemple de asernenea vulturi bicefali secreti" pe timpul

domniilor fanariote, p. 366-370.

www.digibuc.ro

37 Stefan Mare 101

vegetal, un vultur bicefal, neindoielnic totusi ca atare. Desigur, el poate socotitdrept ecleziasticd, aceea a cum se totvulturul bicefal, ca aici, de atributele specifice, mitra, crucea si cârja. Daracest simbol este flancat de care acelasi vultur bicefal stilizat,

lipsit de bisericesc timbrat de o heraldicd deschisd.

Fig. 3. Mänästirea Putna. Mormântul rnitropolitului lacob Putneanul.

inscriptia lui funerard, Putneanul a la 15mai 1778 (7286)19'. Bucovinei, decoratia mormântuluiopunea astfel armelor ale Casei de Austria, vulturul bicefalmoldovenesc, al ca al Bisencii mai mare peste Putna, mai alespe al domnului ce-si donnea somnul de veci

Aici se intâlnesc, deci, traditia heraldicd a vulturului bicefal al lui Stefan celMare, cu lui Mare sub chipul impdratului"David, pe care preotul octogenar de la o va aduce zilele noastre.

Expunerea care se aici are limite precise. Ea constituie, oprimä incercare de a prezenta, examina si explica, toate referintele caracterimperial pe care le-am putut reuni, privitoare la Mare la lunga,glorioasa, lui domnie. Printre ele, de cele scrise, se altele,apartinând iconografiei, heraldicii si folclorului. Se constituie astfel, chipfiresc zice, care se coroboreazd se completeazd a confruntare

N. Grigora, op 792.

www.digibuc.ro


obligatorie pentru stabilirea unor rezultate corecte. tentativd de a izoladin aceste pentru a o studia doar separat, ar cu

incercarea de a lua considerare, de a de a restitui un monumentarheologic, smulgându-i din feluritele pietre ce au mai dinalcdtuirea sa, pentru a le examina una câte una, ele: singurulrezultat ar distrugerea a edificiului, conducând inevitabil la concluzia...inexistentei lui.

Mdrturiile adunate aici se dovedesc a destul de numeroase si deelocvente pentru a rezista unui asemenea tratament. Pe de parte, doarcercetate cum trebuie, ele deschid perspective ce perioadaa se extinde la spatiul istoric românesc. La rândul ele trebuiesc asadarintegrate ansamblul, mult mai cuprinzdtor, al documentelor de acelasiexisteina mare a am semnalat-o de la bun inceput192 ainvestigare va trebui si ea sistematizaa'93. Numai astfel se vor putea trageconcluzii mai largi asupra valorii acestor mdrturii, concluzii dintre carene-ar permite sigur adâncim, completdm sau parte dinrezultatele la care am ajuns ancheta de fatä asupra epocii lui Mare'94.

ADDENDUM

in ultima parte a anului 1997, pe când studiul acesta era curs de publicare, articolullui Andreescu, Politica a Moldovei: Mare Il lice", R.I., s.n.,

1996, p. pune in faptul stdpânind castelul Lerici de la gurile Niprului,Moldova lui cel Mare a dispus, cucerirea Chiliei, 1465, de ocare se de la la Nipru" (p. 516). sa cu Maria de Mangop (pe careautorul o in 1471, dar tot la 14 septembrie! p. 517-518) controlul direct careexercitat pentru un moment asupra minusculei ei patrii, au prelungit atunci, fapt,

in Crimeea! Raportatd la conditiile acelui moment, o asemenea extindere a Parathalassieimoldovenesti nu putea deck proportional valoarea ei ideologicd, analizatd mai sus,p. 71 73. mai mult. Chiar 1475, anul marii biruinte a lui Stefan asupra turcii, cecuceriserd Caffa, atace Chilia, cu forte importante. respinsi net de moldoveni

A. Pippidi, aceastä doit comptée désormais au nombre des victoires d'Etiennele Grand"95.

192 Supra, p. 65.Cf. D. Nastase, Necunoscute"..., p. 496-497. Pentru cercetarea analiticd a unui

asemenea material, privind o limitatd, aceea a domniei lui Vasile Lupu, idem, Coroanaa Lupu, in XXXI, 1994, p. 43-52, 4 idem, Din nou despre

coroana lui in AG, IV (IX)/1-2, 1997 (sub tipar).Rezultatele cercetdrii consemnate articolul meu (redactat prezentul studiu)

Biserica din ei SCIA, seria Plasticd, 43, 1996, p. 3-18, vorpune poate problema reexamindrii acceptate aici, ale ansamblurilor de dela Sf-Gheorghe-Hârldu. Eventuale revizuiri de datare, nu semnificatiiledegajate mai sus din anumite scene ale acestor ansambluri.

A. Pippidi, Lettres inédites de Léonardo Tocco, In RESEE, XXXII/1-2, 1994,p. 69-70.

www.digibuc.ro

RELATÁRI DIPLOMATICE DESPRE SITUATIALA LINIA DE JOS (1562-1564).

NOTE RAPOARTE INEDITE DIN VIENEZE

ILEANA

Tratatul de pace ratificat de sultan de impäratul Ferdinand I, iunie1562, a fost premers, dar urmat de o intensä activitate diplomaticd pentrunormalizarea raporturilor politice cu Transilvania, conditiile care regeleales", Joan Sigismund, nu se dispus respecte vreo asupraposesiunilor detinute de teritoriile limitrofe sale.

Primul emisar ce sosea la Ferdinand de Austria a fost Petru Szentgyorgy(Zentgyeargh) praefectus camerae et fodinarum", trimis ianuarie 1562 deSigismund negocieze un viitor tratat de pace; solul directresponsabil pe comandantul Cossovia Záy, de toate

de teritoriu comise, deoarece acesta atacase intotdeaunaLa 5 ianuarie, unul dintre cei mai devotati sprijinitori ai Habsburgilor,

Sigismund Thorda, expunea impáratului un amplu raport care exprimapdrerea [sa] pentru a o supune binevoitoare a Maiestätii sale".Thorda analiza o de pätrundere, ce recomanda ca pe un foartecunosator al situatiei politice de la de Jos, toate ce stäteau

fata lui Ferdinand de Austria pentru a-si pozitiile din UngariaTransilvania. Prima evaluare sfdtuia sä nu unTransilvania acordul sultanului, deoarece un atac ar näscut imediatreactia lui Suleyman. acelasi timp se marca importanta strategicä a Moldovei

eventualä confruntare sultan si ajutorul Moldoveisansä de a ocupa Transilvania

Mai mult, Maiestatea ar obtine Transilvania, Moldova ceeace a mai din Ungaria, aducând sub supunerea tronului cetätile de lagranitele prezente, s-ar putea evita rdzboiul; din ni s-ar caMoldova Transilvania acorde ajutor expeditia [sultanului] impotriva

pe valahi pe transilvdneni i-ar ridica impotriva atunciacea regiune sau regat al se teamä [Ferdinand] acestia se aflä

Haus-, Hof- und Staatsarchiv - Wien, fond Ungarn Allgemeine Akctenfasz. 84, f. 13-15.


www.digibuc.ro

104 Ileana 2

Maiestätii voastre"2. Toate acestea erau posibile pentru prin Moldovaturcii puteau ajunge cu Transilvania, pe care ar trecut-o prinfoc si sabie".

posibilitate de Thorda era aceea a tratativelor cu JoanSigismund, dar acestea erau cu totul nesigure, deoarece lui Zápolya eranesincer nu mici o ocazie de a-1 pe fata sultanului, aregelui Poloniei, dar si fata tuturor principilor mai marilor lumii crestine"3.Sansa lui Ferdinand ar fi venit numai din sprijinul acordat de nobilii dinTransilvania, dintre care unii, cum era Gabriel lath,domeniului se aflau conflict direct cu principele loan Sigismund. Celmai sigur ajutor era opinia lui Thorda, Despot carecauzei Habsburgilor, arätându-se oricând gata miscare trupele pe carele pe banii Casei de Austria4. Thorda foarte lucid, peFerdinand nu apeleze la ajutorul lui Despot deoarece acesta era prinsostilitatea Poloniei, unde se refugiase pentru scurt timp, Alexandru

de suzeranitate ale sultanului, care fi deranjat deimixtiunea Habsburgilor Moldova, mai ales Joan Sigismund aveainformeze la despre lui Despot, favorabile

pentru a se putea recupera Transilvania era pentru SigismundThorda calea tratativelor secrete, prin care supusii lui Joan Sigismundconvinsi urmeze pe Ferdinand. Sprijinit, flanc, de Despot, Ferdinand arputut obtine ajutorul lui Balassa, care redevenise partizanul Casei deAustria. Ar fost necesar un pact secret cu orasele care urmau se

din nou cauzei Thorda obligându-se imediatnegocierile cu Petru Haller, primarul Sibiului5. De asemenea, se putea conta peNicolae Bathory Terek, ca pe altii, nu putini lipsiti deimportantd"*. Toate propunerile lui Thorda mergeau deci pe ideea obtineriiTransilvaniei prin manevre abile, care pe sultan estemai bine ofere acest principat lui Ferdinand decât lase familiei Zápolya.

Pe de parte, informatiile de pe frontul din Transilvania erau optimiste siAndrei Bathory considera este momentul propice de a ocupa Transilvania,

Despot triumfase Moldova"6.

2 Ibidem. Raportul lui Sigismund Thorda din 5 ianuarie 1562, f. 62v.Ibidem, p. 63v.Ibidem, f. 64r.Ibidem, p. 71v.

* Amintim raportul lui Sigismund Thorda din luna ianuarie 1562. intr-adevärprimävara aceluiasi Balassa si Nicolae Bathory reocupau comitatele dincolo deTisa", asa numitul Partium", favoarea lui Ferdinand de Austria. Aceste teritorii, la Oradea,erau incluse tratatul de pace din iunie 1562, semnat de si de sultan, ca posesiuniale Ungariei ferdinandiste.

6 Ibidem, scrisoarea lui Andrei Bathory atre arhiducele Maximilian, 13 ianuarie1562, 21.

www.digibuc.ro

3 diplomatice de Jos 105

Cum negocierile la a favorabile Casei de Austria, FranciscZáy manifesta acelasi elan rdzboinic. La 13 ianuarie se adresa arhiduceluiMaximilian, informând despre manevrele lui Joan Sigismund, care a trimis soli labeglerbeg-ul Budei pentru a-1 convinge pe acesta porneascd impotrivafidelilor voastre". Záy insista asupra faptului singurul vinovatpentru neintelegerile din Transilvania este loan Sigismund, carecomitatele de dincolo de Tisa", care apartin lui Ferdinand, fapt recunoscut si desultan. ciuda dispozitiilor sultanului, care nu i-a acordat nimic afaraTransilvaniei", Zápolya are pretentia de a se numi continuare regele ales alUngariei", desi afara Transilvaniei nu poate detine nimic chip cinstitdrept"7 - spunea comandantul Cassovia. La 16 ianuarie, Záy revenea cu oinformatie care urma a fi decursul tratativelor laConstantinopol ca o a lipsei de lealitate a lui loan Sigismund, ce nurespecta nici cu impäratul, nici promisiunile solemnesultanului. Ca urmare a soliei lui Joan Sigismund la Buda, beglerbeg-ul

atace comitatele estice cu 5 000 de 2 000 de pedestrasi8. La fel deingrijorat se si comandantul Gyula, Ladislau Kreckeny, care se temea

avea atacat de armatele otomane, chemate chip deprincipele Transilvaniei9.

Pe ce Busbecq progresa cadrul negocierilor cu marele vizir,Habsburgilor din Ungaria Transilvania se stidduiau

noi avantaje teritoriale, favoarea lui Ferdinand, avantaje pe caresperau le viitorul tratat de pace. La 4 februarie cu acelasientuziasm Záy scria Melchior Balassa cu Despot erau gata de atac, ultimulasupra cetätii Rivulum" (Baia Mare). Acesta astepta ajutor fmanciar nu numaide la ci de la factiunea pro-habsburgicdm.

Abia la 14 februarie 1562, arhiducele Maximilian rdspundea propunerilorde Sigismund Thorda la 5 ianuarie, acestea mult mai putin belicoase

deck trimise, aceeasi perioadd, de Záy de Andrei Bathory. Cumtoate proiectele de ocupare a Transilvaniei se legau indubitabil de sprijinulMoldovei, arhiducele Maximilian dorea informat chiar de la fata loculuidespre militard, despre modul care Despot administreazd tara despreinclinatiile poporului", deci ce putea conta pe o angajare deanvergurd ce ar fi putut pe sultan. acelasiscop, la 15 februarie 1562 Ogier Ghiselin de Busbeq era de Ferdinandsä afle de la care era situatia Moldovei12.

Ibidem, 25-26.Ibidem, scrisoarea din 16 ianuarie arhiducele Maximilian, f. 28.Ibidem, scrisoarea din 23 1562, f. 51-52.

'° Ibidem, scrisoarea lui Záy din 4 februarie 1562, fasz. 84-2, f. 11v.Ibidem, februarie 1562, f. 42.Hurmuzaki, Documente, III, p. 401.

www.digibuc.ro

106 Ileana 4

luna martie, favorabile lui Ferdinand sporeau Transilvania.Gabriel lath ridica 1 000 2 000 de pedestrasi, acestuia i se

comitatele secuilor" contau pe sprijinul lui Despot, care cerea,la rândul lui, 50 000 de galbeni de la Ferdinand13. Despot era un de temutpentru loan Sigismund, pentru domnul Moldovei revendica posesiuniletraditionale Ciceul Cetatea de Bala. La 20 martie informaprincipele Transilvaniei neutralizeze pe Despot, de care se teme,pentru a-1 folosi tocmai impäratului.

Ideea Transilvaniei nu mai cea mai solutie, pe cenegocierile lui Busbeq avansau la Constantinopol. Acesta informa la 25 aprilieincheierea armistiOului Ferdinand Sigismund era o conditiepentru perfectarea cu La 13 mai 1562 de la Linz, arhiduceleMaximilian implicarea lui Despot conflictTransilvania nu era de deoarece intrigilor fiului defunctului regeloan", dar si ale regelui Poloniei, Despot a devenit suspect ochii principeluiturcilor ca [aliat] al Majestätii voastre Imperiale". Tocmai de aceea, Maximilianruga pe asigure pe domnul Moldovei de intreaga afectiune asufletului pentru ca acesta actioneze continuare pentru binele cauzeiHabsburgilor'5.

Animozitatea dintre loan Sigismund vecinul din Moldovanemultumea pe sultan, care transmitea lui Despot ordinul expres de apacea principele Trasilvaniei'6. Dorinta lui de a perfecta paceaHabsburgii era primdvara anului 1562. La 15 mai 1562 soseau laKomáron câtiva ceausi ce urmau a cerceta conflictele de Tot scopul

tensionate din Transilvania sultanul insistase ca loan Sigismundpace Ferdinand de Austria relatii de vecindtate cu

Despot. 20-23 mai 1562, domnul Moldovei, temându-se de consecintele pecare le-ar stârnit o luare de favoarea Habsburgilor,

de prietenie loanLa 27 mai 1562 se semna la principele Transilvaniei

Ferdinand de Austria, numit neinvinsulnostru preaclement". Joan Sigismund recunostea posesiunile de moment aleHabsburgilor se angaja nu trupele otomane dincolo de graniteleregatului nostru Ungaria"9. Formularea era evident avea deaposibilitatea viitoare de frontierd.

Haus- Hof- und Staatsarchiv - Wien, Ungarn"..., fasz. 84, martie 1562, f. 31-33, raportanonim trimis lui Ferdinand la 9 martie 1562.

Hurmuzaki, Documente, p. 413.Haus- Hof- und Staatsarchiv - Wien, Ungarn"..., fasz. 85, mai 1562, f. 85.Hurmuzaki, Documente, p. 422.Ibidem, p. 415-416.Ibidem. p.

19 Haus- und Staastarchiv - Wien, Ungarn"..., fasz. 85, iunie 1562, f. 158-159.

www.digibuc.ro

5 diplomatice privind Dunärea de Jos 107

Cu ratificarea tratatului de pace habsburgo-otoman, la 2 iunie 1562, nu sedisputele pentru Transilvania pentru teritoriile dintre Tisa si

La 24 septembrie 1562 Francisc scria din Cassovia (Kosie)Sigismund a armistitiul. La rândul principele Transilvanieiatacurile lui Melchior Balassa, care controla la acea comitatele Munkács siHuszt ocupase cetatea Satu Mare comitatele Ugocea, Berek si La26 septembrie 1562, din corespondenta din Zagreb beglerbeg-ulBudei reiese trupele otomane granita - luna iulie - nudeparte de Smedrevo", ocupând trei sate"; ca la acest atac, GeorgeBebek nu sä apere drepturile cadrul limitelorarmistitiului", cu toate acesta fusese prizonier. Pentru Bebek ceilaltinobili secondaserd se cerea iertarea si eliberarea

Stirile despre Bebek revin luna octombrie 1562, interesul pentru soarta sadictat de ingrijorarea Habsburgilor otomanii ar putea folosi prizonieratul

nobilului maghiar pentru a-i confisca posesiunile. Raportul anonim ce era trimisdin Constantinopol la 10 octombrie 1562, probabil de la agentul secret alHabsburgilor Michael Cernovi, informa lunile iulie-septembrie Francisc

sotia lui Bebek nenumdrate demersuri pentru a-1 elibera. Situatiaprizonierului era pentru sultanul cerea, drept pentru eliberareaacestuia, cetätile din zona de apropiere de Smedrevo).

Interesante sunt despre urzite la de neobositul loanSigismund. Acesta cerea sultanului alunge mai repede pe Despot dinMoldova, de a prea târziu, pentru - spunea principele Transilvaniei -detto Despota ha posto nelle fortezze Alemani et Ongari et che di continuomanda li suoi huomeni alla Cesarea MIa et altri d'Allemagna, et chetutti li banditi di Transilvania et di Polonia venio da lui". Interventia luiSigismund se termina, conform raportului din 10 octombrie 1562, cu rugdminteaca sultanul Moldova pe Alexandru care estesultanului". Emisarul principelui Transilvaniei la fusese Francisc Deák,care tributul pe anul curs. Cum sultanul nu prea

plângerilor aduse, Deák capteze marelui vizir,Ali-pasa. De data aceasta era pus discutie tratatul de pace din 1562,

cu care a fost spre marea a Transilvanului,mâna sale imperiale Satu-Mare Baia - bagni

text>, care mine aduc cea mai mare parte a veniturilor Transilvaniei". Cumnu se discute hotdrârile sultanului care incheiase pacea

pentru dorise emisarul lui loan Sigismund sprijin la aldoilea vizir. Acesta, urma darurilor primite, devenea dispus asculteplângerile lui Deák, care acuza pe Ferdinand de Austria a interceptat scrisorile

Ibidem, fasz. 86 (octombrie 1562), f. 15-17.Ibidem, f.

www.digibuc.ro

108 Ileana 6

trimise de sultan principelui Transilvaniei. informatie a avut maimare ecou la curtea sultanului, o de proportii. Din pasajelededicate acestei anchete putem identifica pe autorul anonim raportului, caMichael Cernovi. Informatiile sunt urmätoarele: marele vizir a aflat scrisorilelui au fost copiate chiar cancelaria sultanului predate unui agentsecret al Casei de Austria. care aceste copii era secretarul cancelariei- Letif - prietenul meu de care am avut ultimii doi ani <tuturor>scrisorilor". Cum suspiciunile marelui-vizir se indreptau chiar asupra acestuisecretar, pe care fi asteptat pedeapsa cu moartea, Cernovi se temea,pe dreptate, el ar putut deconspirat. Habsburgilorräsufla oarecum usurat afla Latif cu voia lui Dumnezeu a fugit, daracum este cea mai mare sträsnicie".

Raportul se cu ultimele cu privire la situatia din familiasultanului I. aceste pasaje se gäsesc noi informatii,desemneazA pe ca autor al raportului. era 1562 maredragoman al balivului venetian aceastä calitate era trimis obtinä

viitorului sultan, Selim. Textul raportului consemneazd Domniivenetieni mi-au scris trebuie sä merg la sultanul Selim la cu darurideosebit de scumpe, trimise de ei [de pentru nunta pe care a

celor trei fiice ale sale luna trecutd". cu Selim se maiconsemna este un dusman periculos, dar pe moment este inofensiv, pentru

timp mai nu va mai Constantinopolul, denu favoarea sultanului, pentru care luptase din greu cu fratele

Baiazid22.Tot dintr-un raport al lui Cernovi, Ferdinand de Austria afla despre soarta

celui de al doilea Roxolanei, Baiazid.anii 1560-1561, Baiazid, de fratele säu Selim, era suspectat de o

cu sahul Persiei. intr-adevär, Baiazid se la curtea lui Tahmasp, darnu ca aliat, ci ca prizonier. 1561 informatorul secret al lui Cernovi, unnegustor persan de covoare, era alungat din Constantinopol, ca un act de ostilitatela adresa sahului, bänuit de complot cu Baiazid. De aceastäTahmasp a cumpänit bine situatia politicä a momentului avantajeledezavantajele unei aliante cu Baiazid, precumpdnind cele din De aceea,

lui Baiazid cu disperare solutii, se refugiezeSpania sau Imperiul german, tentativa de care afla marele vizir, Ali-pasa.Pentru a un cu otoman, dar pentm a distrugefamilia lui Süleyman, Persiei predarea lui Baiazid a fiilorsultanului, contra sumei de 600 000 de scuzi. Aceastá faptä a o trädare

lumea crestind, printre musulmani. Tahmaspavusese un mobil ascuns: cu o singurä erau 6 membri ai

22 Ibidem, 33r-34v.

www.digibuc.ro

7 diplomatice de Jos 109

sultanului. nu ar mai avut mostenitorular murit, Imperiul otoman ar putut intra criz nimicitoare".

timp, la Dundrea de Jos la fel de tensionatd,datoritä prezentei trupelor imperiale posesiunile lui Bebek,Moldova. Ferdinand de Austria pe arhiducele Carol, apereteritoriile ce lui Bebek24, Franciscus Pestiensis"

ca soldatii germani, trimisi lui Despot care se aflau 5 orase dinMoldova, plätiti si sie trimisi acolo unde erau utili"". I eraingrijorat de existenta efectivelor Habsburgilor apropierea Belgradului, catsi trecdtorile Carpatilor Räsdriteni, de aceea revenea o scrisoare foartecategoricd, prin care, la 8/17 decembrie 1562, aducea aminte imparatului decontinutul tratatului de pace. Tara Transilvaniei celelalte tinuturi, se

stäpanirea numitului rege [loan Sigismund] au fost cucerite preluate de preamea victorioasä sunt tara mea posesiunea mea. locuitorii

sunt, la ca locuitorii celorlalte ale mele bine supusiipldtitorii tribut". Formula de adresare, Ferdinand desi protocolard,evita cu grijä termenul de sultanul folosea persoana a singularpentru a-si marca pozitia de superioritate. Celui deprincipi crestini, alesul mai nobililor lumii crestine.. purtätorul mantiei

Rornei, insemnelor de Majestate de cinstire, regeleFerdinand, ca viata lui se cu pace... Este necesar ca tu la primireascrisorilor noastre, vrei trdinicia tratatului de armistitiu care

noi, respecti chip obedient cu atentie cele amintite"".Interventia sultanului punea pe Ferdinand de Austria asupra

pericolului care plana sultanul ar interveni disputa din Transilvania. La 17ianuarie 1563 scrisoarea arhiducelui Carol, Insärcinat cu comandatrupelor de pe Tisa, era ingrijorat de forta combativä aefectivelor imperiale aflate Ca de obicei, solda nu fusese la timpexista pericolul revoltei mercenarilor sau al dispersdrii Din Boemia dinprovinciile anexate" de (comitatele de pe Tisa) nu primise nici un ajutormilitar, principii din Imperiu abia trimiseserd 500 de (cavalerie

Grija lui Ferdinand se posesiunile lui Bebek amenintate

23 Zontar, Obvelcevalna slu2ba in Habsburtanov bojutriukom 16 (Der Kundschafterdienst und die Diplomatie des ÖsterreichischenHabsburger in Kampf gegen die im 16. Jahrhundert), Ljubljana, 1973, p. 226.

24 Haus- Hof- und Staatsarchiv - Wien, Ungarn"..., fasz. 86 (noiembrie-decembrie 1562),f. 23-24; scrisorii lui Ferdinand de din 10 noiembrie 1562.

25 Ibidem, 72r-v. Fragment nedatat din copia unei a lui Franciscus PestiensisFerdinand de Austria.

26 A. Schaendlinger, Die Schreiben des an Ferdinand I, Karl undMaximilian II., Wien, 1983, nr. 27, p. 77.

www.digibuc.ro

110 8

direct de otomani". Aceastá situatie facea pe mai reticent laindemnurile de primite mai ales din partea lui Francisc plus,situatia diplomaticd a Casei de Austria la Constantinopol era dedeconspirarea, aproape 7 ani de activitate, a atât de pretiosului agent secretMichael Cernovi.

La 23 ianuarie 1563, balivul Domenico Barbarigo informa la Venetiadespre activitatea de spionaj a lui Cernovi. Erau descoperite trei scrisori aleacestuia, adresate pornindu-se o anchetä, retea de spionaj aCasei de Austria era vileag. Episcopul de Hvar, Zaccaria erapedepsit cu ridicarea demniatii ecleziastice, confiscarea tuturorbunurilor. Fratele acestuia, Lodovico, ce intermediase schimbul corespondentei,era pentru 10 ani, pentru Michael Cernovi se dorea oexemplard, deosebit de Serenissima Republica" cerea ca sesecretul când Cernovi ar fost arestat, cu sprijinul autoritätilor otomanetransportat la vorba despre un supus otoman, marelevizir trebuia informat de scandaloasd a lui Cernovi si i se avizulpentru extrddarea acestuia. eventualitatea otomanii refuzau extrddareatrebuiau luate extreme: Cernovi sä a se urme, care

la un conflict diplomatic, venetienii putând acuzati au omorât un supusal sultanului.

Ancheta octombrie 1562 cu privire la scurgerea de informatii dela cancelaria sultanului fusese la cauza deconspirdrii lui Cernovi.Secretarul Latif' numele folosit raportul din 10 octombrie) fusese,cele din prins torturat, pentru a spune cui scrisorilor.

amestecati predarea informatiilor agentul secret al Habsburgilorfusese denuntat si un nepot al marelui vizir, de aceea, nu era nici miratde cele dezvdluite de nici nu se pedepseascd peCernovi28. La reprosul balivului Malta nepedepsit un spion, Ali-pasa replica: marele sultan i-ar pedepsi pe toti spionii din Imperiu, atuncibalivul natio venetiana la Constantinopol ar trebui alungatipentru nu sunt decât spioni. Cu toate acestea sultanul nu se temea detoti acesti spioni pentru nu-i pot face mai mult räu decât face o unuielefant"29.

De la secretarul personal al lui Ali-pasa Cernovi afla venetienii voromoare se sä Imperiul otoman, nu de a multumimarelui vizir tuturor pasalelor, despdrtindu-se de demnitari otomanicele mai bune Este interesant de subliniat faptul autoriatile otomane,

27 Haus- Hof- und Staatsarchiv - Wien, Ungarn"..., fasz. 87 1563), f.20-21, copia scrisorii din 17 ianuarie 1563.

28 Zontar, op. cit., p. 227-228.29 Ibidem, p. 228.

www.digibuc.ro

9 Relatäri diplomatice privind Dunärea de Jos 111

dat momentul de habsburgo-otomane, perfectateprin tratatul din 1562, preferau activittea a lui Cernovi ca pe unelement de ostilitate ce se referea strict la conflictul dintre venetieni

un dea implicatiile unei impotriva sultanului. Oricum, pentruCernovi era activitatea sa de spion se incheiase. Se spreRaguza pentru sotia - Jovanka copiii. De teama amenintdrilorvenetienilor, pleca de aici spre Apulia Neapole, se stabilea, pentru putintimp, teritoriile spaniole, de unde se spre Roma Milano, de aiciBusbecq ducea la curtea imperiald. Acest periplu dura 1565, cândreintra activitatea diplomatica, aceastä ca ambasador extraordinar al

Maximilian al II-lea, tot la Constantinopol.timpul acestei perioade agitate pentru serviciul secret de informatii al

Casei de Austria, teritoriale belicoase sunt läsate pe planulal doilea, de teama izbucnirii unui räzboi, care se implice agresivul printSelim. La 26 aprilie 1563 impäratul scria Maximilian, ce pnmise deja -

1562 - investirea cu de rege al romanilor", este necesar ca pc viitorse asigure prelungirea cu cazul care sultanul ar muri".ambasadorul Habsburgilor la Constantinopol, Busbecq, avea aceeasi ere.acelasi timp, noul ambasador, ce avea pe Busbecq, Albert deWys, se preia

Aceeasi boala sultanului s-ar putea agrava mostenitorultronului, ar putea folosi conflictul din Transilvania pentru a ocupaprovincia, pe Joan Sigismund conciliant. La 27 aprilie 1563, el dinBrasov regelui Poloniei, rugându-1 medieze prelungirea armistitiuluiHabsburgii, pentru un an, conditiile deja stipulate31.

Nobilimea era nemultumitä de incetarea ostilitätilor deoarecenumeroase teritorii aveau o dublä, ceea ce greva mult drepturile deproprietate sarcinile fiscale.

Din memoriul adresat de Dieta intrunitä la Bratislava la 4august 1563, se poate vedea situatia (militard si administrativd) la acea

Comitatele Szábolocz Satu-Mare erau loanSigismund, Crasna apartinea principelui Transilvaniei, Szólnokul de

apartinea lui Stefan Bathory. Bihor exercita stdpânireaSigismund, dar teritoriul de drept episcopului de Oradea, care la acea

era Simeon Forgách, partizan al Posesiunile ce de Bekes,Szólnokul inferior, Zarand, Arad, Cenad Chongrad, erau trupeleotomane trupele imperiale, ce Gyula32.

30 Hurmuzaki, Documente, vol. III, p. 467, vezi originalul Haus- Hof- und Staatsarchiv -Wien, Ungarn"..., fasz. 87, f. 132r.

Ibidem, f. 134r-135r.32 fasz. 87 (mai-august 1563),

www.digibuc.ro

112 10

Prezenta trupelor otomane tot mai multe teritorii dincolo de granitaImperiului otoman nelinistea populatia Nobilimea din Ungariavesticd, câtiva ani de polemici cu asupra dreptului Dietei de a-sialege regele, creda accepta formula de incoronare de Ferdinand deAustria pentru fiul Maximilian, ce excludea ideea de alegere,cuprinzând doar pe aceea de recunoastere". La 8 septembrie 1563 Maximilianera incoronat rege al Ungariei, calitate intensificând eforturile pentrueliberarea lui Bebek, posesiunilor acestuia necesitând tot maimulti bani34.

La 20 noiembrie 1563 Francisc Zá5 informa pe Ferdinand despreasasinarea lui Despot tentativa lui Melchior Balassa de a interveniesuase. Situatia Habsburgilor era din ce ce mai grea, din punct de vederemilitar, necesitatea mentinerii ce, timpul dornniei luiDespot, Casa de Austria considerase detinea controlul zonei extracarpatice,fapt ce i-ar permis o interventie Transilvania, rdsturnarea situatieipolitice din Moldova avea reorienteze linia a politicii imperiale la

de Jos.Din vara anului 1563 cel care interesele Habsburgilor la Constan-

tinopol era Albert de Wys, ale rapoarte din luna iuliePrimele erau legate de intrigile lui Sigismund pe sultan

despre pozitia lui Despot", care, desi la timp tributul, nu era bine laUrmau informatii despre luptele pentru tron Moldova, luna

septembrie 1563 si, cele din primul care scria - la 16noiembrie 1563 - despre asasinarea lui Despot, era tot Albert de Wys". 12

noiembrie 7 decembrie 1563, Albert de Wys era desi se afla laConstantinopol, lui Alexandru de laprimirea tronului Moldovei de la sultan (raportul din 12 noiembrie) laintrarea domnului Moldova (raportul din 7 decembrie)38.

Controverse argumente pro" contra" dreptului de alegere a regelui de Dietamaghiarä sunt redate de A. Gindely, die Erbrechte des Hauses Habsburg auf die Krone vonUngarn, Wien, 1873, p. 10 urm.

Haus- Hof- und Staatsarchiv - Wien, Ungarn"..., fasz. 87 (septembrie-decembrie 1563),f. 27r-v.

Despre activitatea lui Albert Wys vezi Hammer Prugstall Geschichte derdiplomatischen Verhältnisse Österreichs mit der Hohen Pforte von Beginn zum Ende des 17.Jahrhundert, manuscris, aflat la Haus- Hof- und Staatsarchiv - Wien, fond Turkei, fasz. v/28, p. 93

36 Hurmuzaki, Documente, vol. III, p. 474-476. Rapoartele lui Wys din 14 211563.

Raportul din 29 septembrie cel din 26 noiembrie 1563, p. 478-480.38 Ibidem, p. 479,489.

www.digibuc.ro

11 Relatäri diplomatice privind Dunärea de Jos 113

de schimbdrile politice Moldova, partizanii Habsburgilordevanseze sosirea lui un dornn atasat

intereselor Casei de Austria. La 28 noiembrie Balassa propuneapentru tronul Moldovei pe pretendentul Socol, iar la 3 decembrie Francisc Záyinsista pentru ajutorul imediat acordat numitului

Ungaria unde Ferdinand de Austria importantecapete de pod, pärea la sfârsitul anului 1563. FranciscusPestiensis" scria din Cassovia (Kosie) eliberarea lui GeorgeBebek era iminentd, dar fusese informat acesta obtinuse libertatea luiJoan Sigismund toate fortificatiile pe care le detinuse. Acestea nu eraudeloc putine acopereau o foarte (cistibicanum Cassoviam usque),prin care era amenintatä pozitia Habsburgilor comitatele Ungariei estice. CumBebek jurase principelui Transilvaniei sultanului, aveau senoi conflicte pentru recuperarea posesiunilor acestuia. Mai mult Bebek avea

cu ajutorul românilor sau al Ungurilor" nici o va intranici o greutate cetatea Zenderen <Smederevo> putinii oameni pe care

Maiestatea are cetatea Zenderen vor Ca o de precautiese cereau grabnic bani pentru organizarea rezistentei zona Smedrevo,

pentru iarna ce se anunta deosebit de pentru putinele trupeimperiale cantonate Ungaria

Spaima de interventia românilor apare la agentul Habsburgilorvorbea despre Despot, care a fost trädat de ai predat mâiniledusmanilor". De acest complot nu loan Sigismund, care dorea sä

conta pe sprijinul vecinilor munteni si moldoveni" cu care se poatäalia", impotriva lui Ferdinand de Austria. Alexandru Läpusneanu fusese de

lui loan Sigismund nu numai 1556, când sprijinise cu armelereintoarcerea Transilvania a reginei Isabella a ei, dar ultimeleconfruntdri cu Casa de Austria intervenise comitatele de dincolo deTisa", unde distrusese, plin de cruzime, numeroase sate promisese vareaduce sub ascultarea fiului regelui loan" orasul Baia-Mare (RivulumDominarum) cetatea Satu-Mare, cu zona trans-tibiscand

Situatia tulbure din Moldova nu pe regele romanilor"Maximilian al II-lea, intervind cu toate fortele favoarea pretendentuluiSocol. La 22 si 23 decernbrie 1563 adresa scrisori cerându-isfatul, cum a fi mai util, mai bine si mai sigur pentru bunul mersal negocierilor" credea nu trebuie intreprins nimic care prejudiciezepacea cu Imperiul otoman41. acelasi timp, de la Kosie, informa despre

Hurmuzaki, Documente, vol. III, p. 484,485-486.Ibidem, p. 492 (scrisoarea din 22 decembrie 1563, Haus- Hof- und Staatsarchiv - Wien,

Ungarn"..., fasz. 87, f. 70r-v, 73r-v.Ibidem, p. 490-492.

www.digibuc.ro

114 Ileana 12

demersurile lui Albert Laski*, care conflictul cu Despot, din vara anului1563, revenea acum Habsburgilor. Nemultumit regele Poloniei nurecunostea posesiunile acordate de Despot zona Hotinului, cerea ajutor luiFerdinand, promitea ajutor imprejurare pentrubinele patriei". Ancheta efectuatd de Záy Laski eraconflict cu regele Poloniei, iar moscovitii" atacaserd granitele Lituaniei

respinsi doar cu ajutorul militar al lui Sigismund, trimiseseregelui Poloniei 40 000 de osteni. Acest ajutor fusese, insuficient pentru

ce s-au retras ungurii, polonezii nu au putut singuri Lituania, pentrusunt putine semne de sau de victorie sau ale unei fericite asoartei pentru regele Polonier42. situatie de politica, careera Lituania, de trupele lui Ivan al luiRadziwill Negru intra Acesta pe moscoviti" la Ulareusea, prin influenta ce o avea asupra regelui contracareze tentativa Seimuluipolon de a distruge autonomia Lituaniei Aceasta avea doar o

de moment era, acelasi timp, inceputul crizei politice, ce urmaspeculatd de Habsburgi 1572, la moartea lui Sigismund al II-lea August. La

acea (1563) Ferdinand de Austria era interesat de evenimentele dinpentru a ajutor impotriva lui loan Sigismund, pentru impiedica

pe acesta perfecteze o cu regele Sigismund August. Ferdinand nuneglija nici consecintele matrimoniale incheiate 1555; regelePoloniei ar murit urmasi, Casa de Austria, prin Katerina de Habsburg,lui Sigismund al II-lea, era tronul

Pe moment pentru Ferdinand de Austria relatiile cu Imperiul otomanerau prioritare. noiembrie 1563, Paul de Palyna era predea, laConstantinopol, ambasadorului Albert de Wys, tributul de 30 000 de ducati.Palyna aducea unele revendiari din partea ce dorea ca locuitoriidin apropierea Tátá, recent de otomani, sub jurisdictiazonei administrative Komáron (ce apartinea nu obligati

impozite Imperiul otoman". Cererea lui Palyna nu eraconsideratie", dar sultanul se receptiv la lui Ferdinand de

* Albert Laski era fiul diplomatului Laski un ajutor pretios lui Despotcând acesta luptase pentru a ocupa tronul Moldovei. La acea se un partizan al Casei deAustria, apoi, aliindu-se cu Dimiter Wisnowiecki, sprijinise pretentiile acestuia la tronul Moldovei.Wisnowiecki, Laski revenea lui Despot a Habsburgilor, dar ajutorul eraformal venea prea târziu.

42 f. 74r-v. Scrisoarea lui din 24 decembrie 1563.H. Uebersberger, Österreich und Rusland seit dem Ende des 15. Jahrhundert, Wien,

Leipzig, 1906, p. 382.Ibidem, p. 376.E. Dieter Petritsch, Regesten der Osmanischen Dokumente im Osterreichischen

Staatsarchiv (1480-1574), Bd. Wien, 1991, doc. 411, p. 146.46 Ibidem, doc. 420, p. 148, beglerbegul de Buda, Mahmud-pasa, scria lui Maximilian

sultanul de la satele amintite de plata impozitelor curente (2 martie 1562).

www.digibuc.ro

13 diplomatice Area de Jos 115

Austria si ale Maximilian de a mentine bunele Chiar lunanoiembrie 1563 cerea principelui Transilvaniei sä respecte clauzeletratatului de pace habsburgo-otoman din 1562, reamintind - - ca pe ogarantie a situatiei politice privilegiate a Transilvaniei, faptul Dieta aveadreptul desemneze ca mostenitor al tronului pe oricine crezut de

ar fi fost un succesor loial al familiei Zápolya, sultanul angajandu-serecunoascd o asemenea alegere". La 7 mai 1564 sultanul cerea din nou luiSigismund nu nimic impotriva partizanilor lui Ferdinand deAustria, iar posesiunile acestora, indiferent unde s-ar aflat,consemnate tratatul de pace din 1562, nu trebuiau atacate".

Toate aceste semne de erau privite cu neincredere dece se temea iminenta eliberare a lui Bebek avea tensioneze situatia militard,

comitatele de dincolo de Tisa". la 9 februarie 1564 de Záycontinea zvon linistitor pentru Ferdinand: timpul unei epidemii de laConstantinopol, Bebek ar murit". luna mai 1564 acest zvon era dezmintitacelasi neobosit Záy nota se certo certius Bebek avea sä ataceSmederevo, cu ajutor militar din partea lui Joan Sigismund.

De teama unei invazii otomane teritoriile ce apartineau Casei de Austriasi probabil si cauza bolii Habsburgii se luna iunie1564, trimitä la o extraordinard. Maximilian se astepta ca

din o importanta deosebitä misiuniidiplomatice ce pornea spre Constantinopol. primul ambasada avea 3membri, pe George Albany (Csurday), Acatiu Csabi pe binecunoscutulMichael Cernovi. Faptul Cernovi era chemat iifrunte riscul unei misiunila Constantinopol, unde ura venetienilor nu se stinsese descoperirea

agentului Casei de Austria, amploarea acordatä acesteireprezentante. La 15 iunie beglerbeg-ul de Buda elibera salvconductul pentruemisarii imperiali; la 21/30 iulie 1564 Albert de Wys pe Ferdinandambasadorii au fost blocati la Komáron, din cauza conflictelor deaceeasi zi sultanul Süleyman I cerea sandgeacbeg-ului de Smederevo se

de ambasadorii imperiali ca laConstantinopol, ce se acestia aduceau tributul pe anulcurs". Pe moment, lipsa banilor, emisarii lui Ferdinand ai lui Maximilianerau retinuti la

La 25 iulie Ferdinand de Austria din la Praga. La3 august Arslan-beg, loctiitorul pasei de Buda, condoleantele sale pentru

Ibidem,.doc. 414, p. 147, publicat integral Hurmuzaki, Documente, vol. III, p. 483.E. D. Petritsch, op. cit., doc. 421, p. 149.Haus- Hof- und Staatsarchiv - Wien, Ungarn" fasz. 88 (mai-iulie 1564), f.

G. D. Petritsch, op. doc. nr. 423,424 si 425, p. 149-150.

www.digibuc.ro

116 Ileana 14

moartea exprima speranta misiunea diplomaticd aflatä cursde desasurare avea sä curând la Poartd51. La 9/18 august 1564sultanul scria noului Maximilian al II-lea doreste mentinerearelatiilor de pace, perfectate 1562, dar pentru trdinicia tratatului acesta trebuiasä numele lui Maximilian. Mai mult trimitea laMaximilian al II-lea pe ceausul Bali care aducea urkile sale de bine pentrusuccesorul se interesa acesta dorea sau nu reinnoirea tratatuluide pace. ambele tabere, cea cea prelungirea eradoritä pentru problemele care erau doi suverani erau maispinoase deck tulburdrile de la granita provocate, principal, de loanSigismund, ce dorea sä demonstreze supusilor lui era un principe

Sultanul era conflict cu Cavalerii Ioaniti din insula Malta, care rämäseseca o a Marea Mediterand si ca o a idealuluicruciat. Galerele ordinului erau un dusman de temut pentru piratii pecoasta africand. Tocmai de otomanii se pregMeau pentru un atac asuprainsulei Malta doreau asiguratd frontiera La rândulMaximilian avea probleme imperiu, unde se temea ar putea reizbucniconflictele religioase de aceea, pacea turcii era necesard. Din aceastä

anul 1564, ambasada de Jakob Betzek perfecta reinnoireahabsburgo-otomane, numele Maximilian al II-lea.

Ibidem, doc. 426, p. 151.

www.digibuc.ro

LUMEA CLERULUI MONAHAL SI A CELUI DE MIRiN VEACURILE

IOLANDA

Religio est modus cognoscendi et colendi Deum" (Religia este modul dea cunoaste de a cinsti pe Dumnezeu") spunea Fericitul Augustin'

omului medieval nu poate conceputd afara lui Dumnezeu. Pentrua-i structura psiho-afectivd, care a stat la baza tuturor actelor salevolitive, credem este necesar ne oprim asupra aspecte teologice,care au fost punctele cele mai de ale dogmei ortodoxe.Transpunerea cotidian a modelului de care are centru idealulhristic se face printr-o adaptare la omeneascd, cu tot ce ea, atiparului divin.

Pentru crestin, a exista a Dumnezeu, luiDumnezeu. A nu fi Dumnezeu luat fata de la tine. Onceeste o manifestare a Celui Preaînalt. lucru are un rostprovidentia12. Nimic nu este Totul este si din voia lui Dumnezeu,fie este vorba de viata a individului, fie de cea a statului.

biserica ordonat viata pe coordonatele fapteiexterioare ce s-a tradus angajat pe deplin planul realuluiistoric3, biserica ortodoxd, mai interiorizatä mult mai caduhovniceascd, si-a axat pe magnifica transfigurare aumane prin har4. Harul este prezenta cea mai vie a lui Dumnezeu noi5. Elreprezintd conlucrarea dintre si cea

spiritualitatea starea de har nu are un sens absolutstatic. Ea este o realitate si care functie de vointa

Apud pr. prof. dr. Isidor Todoran, arhim., prof. dr. kan Zägrean, TeologiaBucuresti, 1991, p. 35.

2 M. Vulcdnescu, Logos si eros, Bucuresti, 1991, p. 94.Serban Mora celelalte morale confesionale, ST, 1940,

vol. I, p. 3-62.Dan Zamfirescu, Ortodoxie romano-catolicism

Bucuresti, 1992, p. 275.V. Lossky, Teologia a bisericii de Bucuresti, 1992, p. 229. Vezi si D.

Stäniloaie, Din sacramental al bisericii, ST, 1966, p. 9 10, p. 531.

Studii si materiale de istorie medie", vol. XVI, p. 117-140,1998

www.digibuc.ro

118 2

omului. Din stare se poate dar se poate creste,care omul, lui la o prin credintd, la o

induhovnicire, altfel spus la indumnezeire. Aceasta este, fapt, chintesentaortodoxiei.

Apartenenta la ortodoxie se cu botezul prin scufundare6. Acestrit7 este explicat de Sfäntul Joan Hrisostomos care afundarea apoiscoaterea din simbolizeazd coborarea iad (moartea) apoi iesirea dintinut (reinvierea) urmându-1 pe Hristos. Harul de la botez, prezenta lucrare a

Duh noi este personal inalienabil. Taina botezului devine astfeliluminare, taina nasterii lumina dumnezeiasce.

Dumnezeu este nu ci Energia sa -Sfântul Grigore lamas (1296-1359), episcop de Salonie. Comunicarea dintreDumnezeu este prin energiile divine, necreate, care ne suntaccesibile. aceste energii, Dumnezeu se reveleazd pe de-a-ntregul.

care contempld contempld taina Dumnezeu.Sfântul Grigore lamas, care sintetizeazd ortodoxd,pentru apostoli, care, pe muntele Taborului, au fost martorii Schimbdrii lalumina nu a nu a ea a necuprinsd de simturi,desi ea a fost contemplatd de ochii apostolilor...

Aceasta printr-o transformare a simturilor uceniciiDomnului au trecut de la trup la Duh. Lumina taboria nu e nurnai obiectulviziunii, ea este si conditie. ce parte la energia devine el

anume fel, el se uneste cu aceasta cu ea, vede ceascuns celor care nu au acest har; ei trec astfel dincolo de simturile

trupesti si de tot ce poate cunoscut prin inteligentd'°.Natura comunickii dintre Dumnezeu si astfel de doctrina

palamistd a fost consacratd de sinoadele constantinopolitane din 1341, 1347 si,special, prin Tomul sinodal din 1351.

Luminii taborice isihasmul (de la ishia - liniste, reculegerepace. ascetico-misticd a interiorizdrii a rugdciunii inimii,

ortodoxiei) sunt premisele indumnezeirii, nu prin ci prin har.

6 despre le V, p. 595 (solul suedez Conrad Hiltebrand,1656 1658).

Despre rit ritual, vezi E. Braniste, Rit, ritual, ritualism, ST, 1966, pr. 5-6, p. 255.P. Evdochimov, icoanei. teologie a frumuselii, Bucuresti, 1992, p. 248 si 268.Pentru detalii, vezi D. Stäniloaie, Grigore Palama, Bucuresti,

ed. a II-a, 1993, 301 p. Vezi Dan Horea Mazilu, Literatura in epoca Renasterii,Bucuresti, 1984, p. 33-37. Tot pentru isihasm, mai vezi Mitrop. Antonie PlämAdealä, silibertate in spiritualitatea ortodoxd, Bucuresti, 1995 (cap. V, Cateva consideratii asupraisihasmului", p. 251-264).

'° P. Evdochimov, op. cit., 200; vezi si V. Lossky, op. cit., 252.

www.digibuc.ro

3 Lumea clerului (secolele XVI-XVII) 119

Doctrina a energiilor necreate a irnprimat ortodoxeo de optimism. Ea posibilitatea omului de a fi pdrtasdumnezeiesti". sa de a se apropia de modelul omul seprin Dumnezeu venindu-i intâmpinare, pentru a merge apoi

goticul catolic simbolizeazd - cum remarca un distinsierarh - efortul omului un Dumnezeu mereu inaccesibil, bizantind abisericii ortodoxe, Pantocratorul coborât, e semnul unui ce vine laintâlnire cu Din aceastä impresie de accesibilitate a sacrului vineconvingerea, care existä mentalitatea Dumnezeu semai din când când, pe de obicei, de Sfäntul Petru.

omului Divinitatea se realizeazd numai prin rugdciune.Rugdciunea este puterea care toate stfädaniile omenesti, ale vietiduhovnicesti. Este convorbirea care areconvorbire, care ar trebui o urcare, se realizeazd si ea in trepte.

Sfântul Isac Sirul prima este rugaciunea de cererepreocupdri si de dar si de Urmdtoarea esteduhovniceascd", o autare si spre Preaînalt. planimediat pentru omul se vointei lui Dumnezeu.Pe cea mai zbuciumul sufletesc semintii sau rugdciunea lui care devine permanentd ca respirayainimii. o prealabild de pregdtire prin pentru «despätimne»,se va repeta neincetat Doamne Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluies-

pe mine sau, mai simplu, se pomeneste incontinuu numainumele lui Hristos. Metoda rugdciunii lduntrice (a inimii) sau a mintii estecunoscutd sub numele de isihasm si tine de traditia a bisericiide isihasticd se - cum aminteam mai

toate rugdciunea lui ar trebui pe practicant lavederea luminii Desigur cei care, indelungate stfädanii, ajungpe culmile acestei mistico-religioase se din bucuria prezenteienergiilor divine, dobândind harul sunt foarte

Române, isihasmul a din veacul al XIV-lea,legdturile Athosul au din el, ulterior, o realitate a vietiireligioase spatiul carpato-dundrean. cum remarca RäzvanTheodorescu: Existenta unui monahism românesc anterioarda doua a sec. XIV, ecouri ale din PeninsulaBalcanicd, din centre de precum din Chalcidica (Athos), sau de maiaproape, precum cele de la Paroria Kalifarevo poate temei;

Mitrop. Antonie Plämädeald, op. cit., p. 12-13.P. Evdochimov, op. cit., p. 235 sqq.D. Stäniloaie, Din istoria in ortodoxia Filocalia nevointe

ale vol. VIII, Bucuresti, 1979, p. 569.

www.digibuc.ro

120 4

modeste schituri de lemn sau chiar de a amintire nu s-aputând aduna laolaltd, pe malul sau sub munte, intinsele regiunipäduroase sau cele pe alugärii care, departe de orase vororganizat existenta canoanele cinului monahal ortodox [...] inainteaaparitieiprimelor cunoscute documentar Moldova Muntenia"4.

Deschiderea deosebitä pe care care au pe aceste meleaguri auavut-o pentru viata duhovniceascä special, pentru forma ei cea maimonahismul, nu s-a datorat, nicidecum, bigotismului cu atât mai putinfanatismului religios, total structurii psihice românesti, ci unei sincereprofunde crestine.

Cu toate acestea un treator prin Moldova veacul al XVI-lea, remarca faptul locuitorii au pästrat de la acum cu foartemare (sub. ns. sffintului o confuzie

ortodocsi pavlicieni.Totusi, rafinatele dogme ortodoxe au fost prelucrate" de mediile

alugäresti transmise, din generatie generatie, de traditia vietii de obste destaretii ce au stat fruntea acestora. Ele au devenit astfel accesibile tuturor celorcare, venind din foarte diferite, se indreptau spre läcasuri cusufktele smerite cu nädejdea de a-si gäsi mântuirea.

Celor care la poarta mänästirii pentru a cere primirea cinulmonahal (de la mono - monahos singur) domni (ca un VladCAlugärul) sau mari (precum banul Barbu Craiovescu: devenit alugärulPahomie la ctitoria sa de la Bistrita, sau Neagoe ajuns Theodosiemonahul la mändstirea Aninoasa, chiar de el sau, cum erau mai multi,oameni simpli, unii nestiutori de carte, ce trudiserd atunci pe ogoare sau

existenta din sau negot, tuturor nu se altcevasmerenie si ascultare.

Desigur schimnicii retrasi munti sau codrii adânci, mai departede agitatia vietii lumesti, nu nu palamitenu aveau acces la subtilitätile teologice ale ortodoxiei hristocentrice. Ei duceauviata conform traditiei crestine ce se de la o mändstire la alta, de la un schitla altul.

Era suficient ca un Nicodim de la Tismana, intemeietorul vietiimonahale nord-dundrene, sau stätätori ai scaunelor mitropolitane românesti

destule cunostinte teologice pentru a corespondentd pe acesteteme cu patriarhia ecumenicd. Era suficient ca schiturile risipite

tot spatiul extracarpatic, anonimi, ignoranti privinta dogmei, dar cucugetul curate practice, schimb, cu fervoare posturile, aspra

R. Theodorescu, Balcani, Occident, la inceputurile culturii medievale(secolele X Bucuresti, 1974, p. 219-220.

I, 192 (G. Reicherstorffer - 1541).

www.digibuc.ro


rugdciunea fierbinte. Puritatea sufletului puterea credintei veneaucompenseze lipsa teologice; acestea au fost suficiente pentru catot evul de viata din Tara Româneascd Moldova sedesfasoare la un autentic si Malt nivel de duhovniceascd ortodoxd.

Postul, rugdciunea, smerenia dragostea erau virtuti ce se cereau oricaruibun crestin. Aceste virtuti trebuia cu mai mult fie respectate de cei carealegeau calea ' sau monahismul". Dimitrie Cantemir, altminteri,destul de la adresa contemporanilor lui, recunoaste, secol al

toti cu atâta strict* regulile Sfäntului Vasilear prefera de o de ori deck vreochiar dacá le-ar porunci doctorul"17. De fapt, a fi de norme rigidescrise, viata elemente din vechile Reguli ale

Pahomie, Vasile Mare si Teodor Studitul modele de vietuire ces-au transmis prin viu grai din din genera*

Conform acestui model de monahul este tipul crcstinului care seintegral. Cel care de o autenticd

intotdeauna, fericirea a därui decât a primi, va alege täcerea locul vorbirii,locul locul linistea izolarea locul

a succesului, ascultarea smerenia locul de .

duceau, mai ales, care se retrageauChiar acestea se intâlnesc Tara mai ales zonaprepondereMa pare fost cu mult mai mare Moldova. La 1044, un

nota aceastd sunt multi pustnici care ofoarte de trai ascunzdtorile cele mai pierdute alepesterile râpelor, abia privirii omenesti. Ei se abtin de la mâncarea

se tot cu legume si purtând ciliciul, ei se nemâncarestaruiesc numai contemplarea lucrurilor ceresti. Ei nu nimic despre

neintelegerile dintre greci si ci imitând viata lui Hristos aBotezdtorul, feriti de cu oamenii se indeletnicesc cu rugdciuni si,timpul zilei, muncesc cu mainile". sunt, se vede, corecte,Paul Beke remarcând imbinarea dintre caracterul contemplativ activ, dintre oraet labora, care a fost definitoriu pentru monahismul românesc.

distinctd mai ales, Moldova, este existenta micilormänästiri care se pot vinde de mireni. Practica aceasta a fostconsemnatd din veacul al XV-lea, dar ea era secolul alXVII-lea. Asa, de exemplu, la 8 iulie jupânita a rdposatului Simion

IO Despre monahismul românesc, vezi N. Pacurariu, Istoria vol.I, p. 302 si 564 si vol. H, p. 216-229.

D. Cantemir, Descriptio Moldaviae, Bucuresti, 1973, 359.Antonie Plämädealä, op. cit., p. 59.N. Steinhardt, vei Bucuresti, 1994, 291-292.

V, 278. (Paul Beke).

www.digibuc.ro

122 6

Gheuca, fost mare medelnicer, ddruieste lui Toader lade, lui lade vistier,satul ei fAcut sotul ei, cu vecinii, curtile boieresti bisericadin sat pentru a avea grijä de ea va

Tara Româneascd daniile sau de religioase sunt mai raredeck Totusi, un Dumitru din Drajna vinde lui Hrizea marelebiserica din Drajna pe locul vornicului, tot ce este bisericd,icoanele si averile" pentru 3 000 de bani22.

Desigur, ctitorul, care-si intrupase dragostea smerenia sade Dumnezeu, speranta pdcatelor a Divinitatea, trebuia

si de propria-i zidire. Asa, 2 mai 1700, Teodosie,mitropolitul Românesti, ajuns la vreme de se gândea la soartactitoriei sale, schitul de la Vâlcea, considerând depurator de - ca schitul nu va puteaschimbându-se oamenii, vremurile obiceiurile", ar puteadecade23.

De altfel, ideea de a un este mai veche familiamitropolitului. Cu ani 1667 noiembrie 26, primar, Vasile,arhimandritul mändstirii Tismana, având mari necazuri, este obligat, pentru a facerost de bani, prin intermediul surorilor sale, o vie ce-o avea la Ceateni.S-au gândit mai bine ar o rudei mitropolitului Teodosie,

va durea va pomeni pururea la sfânta dumnezeiasca liturghie,ca de al frate"24.

societate eminamente masculind, mdnästirile de sunt putinnumeroase, iar adesea femeile care schima sunt spre apusulvietii. Faptul pare fi surprins pe P. B. care, trecând prin TaraRomâneascd, 1640, prin Moldova 1641, demajoritatea monahiilor nu sunt decât niste care nu mai sunt de nici

lume"25.Dar si multi se la o uneori chiar

preajma mortii. Pe cei, putini numerosi, care mirenie,importante dregdtorii, marea majoritate o formau oamenii de stare mijlocie,precum Dobre, de grddinari domnesti devenit Dionisie26 sauMihu din Bucuresti care se va numi Misail dar mai

de origine despre care documentele nu vorbesc.

21 N. Studii documente privind istoria VI, p. 21-22.22 DRH, B, vol. XXIII, Bucuresti, 1969, 374.23 Arh. St. Bucuresti, ms. 136, f. 285v.-286.24 A. Sacerdoteanu, Arhimandritul Vasile mitropolitul Teodosie, MO, XV

(1963), nr. 7-8, p. 548 p. 557-558).25 V, 216 244. Pentru vezi ibidem, 24 (Paul Bonnici - 1632)

ibidem, VII, 98 (Vito Piluzzi - 1670).26 G. Potra, Documente privitoare la orasului Bucuresti (1634-1800), I, p. 54.27 N. Iorga, Studii documente, V, 310.

www.digibuc.ro


Intrarea cinul era perceputd ca un semn Dumnezeute-a ales printre cei vrednici de a-i sluji Lui. spune chiar banCraiovescu, care, la 14 aprilie 1529 mändstirii Tismana satul Turceni,

Eu dar, robul domnului Dumnezeu mantuitorulnostru lisus Hristos, ban al Craiovei, care am fostlume cu voi toti, vremea aceasta, iar acum m-a Dumnezeum-a iubit ns. din vostru desparte de lume avietii desarte si de voi"28.

In traditia spiritualitätii ortodoxe, din vremuri intrarea cinulmonahal se face prin randuiala tunderii29. Autorul acestei reguli nueste cunoscut. Elemente din ritual existau din timpul Sfantului Pahomie.Nichita Stethatul secolul al X-lea, viata Simeon Noul

log obstea sa o ceremonie a tunderii" se schimba numele.Ritualul, de o deosebitd, se de obicei, seara sau

noaptea este pentru toti, femei. El este de depunereacelor trei voturi monahale: castitatea, ascultarea si de schimbarea

ceremonial moartea omului mirean renasterea luilume a ratiune de a este slujirea lui Dumnezeu ajutorarea

aproapelui.Cei care ar pe vreun mänästiiza rasa

erau pedepsitide si de Indreptarea capului (Cela

ce va scoate din pre vreunul di ceia ce aceluiacapul i se Cela ce va pre leapede rasele, capuli se

totusi vreun din propriul renunta la rasaera mai afurisit, apoi, persista era socotit ereticsi putea pedepsit ca atare predat la mirenesc certe"".

averea celui care renunta la mänästirii. Detestarea se fácea la intrarea Primirea mändstire se putea face de la

de zece ani, dar dispunerea de propriile bunuri materiale sesaisprezece-saptesprezece ani. In caz de avereamändstirii. monahul avea copii, averea se el acestia coteegale, partea lui revenind

28 DRH, B, vol. HI, Bucuresti, 1975, p. 115-116.29 Pentru tot tunderii monahale, vezi Antonie Plämädeald, op. cit., 39-48.

Carte de ed. crt., Bucuresti, 1961, p. 179, 67, zacea 7 8.fndreptarea legii, p. 148, 124 (formularea este identia cu cea din Cartea

de32 Carte p. 180, 68, zacea 1.

Indreptarea legii, p. 153-154, 132.

www.digibuc.ro

124 8

mändstirile din le traiul a fost organizat chinoviticVasile teoreticianul, prin al vietii comun), cât idioritmic.

Desi, potrivit prerogativelor canonice, mitropolitul avea dreptul asezeegumeni de cultm mändstiri, mai ales dinau beneficiat de samovlastie, de dreptul soborului de alege egumenul

amestec din parteaChiar au mai fost situatii domnii

egumeni, Mihai Viteazul Miron Barnovschi 1626"soborul mändstirii ca organ in vremurile din toate

obiceiuri din trecut au fost stricate si prin mai multe mändstiri suntoameni de Dumnezeu care s-au apucat mai mult agoniseascd pentruei poarte de sfintelor domnitorul Moldovei, MironBarnovschi, la la 20 septembrie pe mitropolitul Anastasie,episcop de Roman, pe Evloghie, episcopul de pe Mitrofan, episcopulde Husi, cu tot sfatul domnesc pentru a reglementa viatacinului monahal37.

Se ca toate mändstirile din de obste (chinovitice)conform a sfmtelor sinoade ecumenice. Asadar, niciun nu cesta mieu, cesta au", acestcaz nu se mai poate vorbi de ci de sdborulObstea toate lucrurile comun.

Masa se comun la mâncarea fie aceeasitop, egumenii staretii nu altele deosebi de cei mai

ce chip bea toti, caEgumenul trebuie ales anual de soborul mändstirii, preot se

poarte care va ales, nu de mändstirii, ciface dupd samovoliia sa, strunsurd, unul ca acelascos din ca o oaie

cum rezultä din actul Patriarhiei ecumenice din 1372 prin care Hariton,mitropolitul avea dreptul sä aseze pärinti duhovnicesti igumeni in cinstitelelocasuri de acolo"; vezi Vasile Muntean, Organizarea celebizantine la 1600), ST, nr. 1-2,1984, p. 74.

DRH, B, vol. XI, p. 205. Sinodul de la Thrgoviste la care au participat mitropolitulEftimie episcopul Râmniceanu Luca episcopul Buzäului, toti egumenii, preotii,

toti dregatori ai sfatului domnesc. luate atunci, in 1596, sunt reinnoitereactualizate de hrisovul din 1664, 18, dat de Grigore Ghica voievod, cu acordul

mitropolitului a episcopilor Ignatie de Râmnic Serafim de a altor egumenidregâtori (Arh. St. Bucuresti, ist., XCIV/1).

36 DRH, A, XIX, p. 146.Documentul s-a pästrat exemplare, unul destinat Dragomirna (Arh. St.

Bucuresti, Doc. ist., LXXXVI/14, mänästirii Sucevita. Pentru detalii, vezi Al. Mares,Crestomatia vechi, vol. (1521-1639), Bucuresti, Editura Academiei Române, 1994,p. 187-190.

Ibidem, p. 188.Ibidem.

www.digibuc.ro


Miron Barnovschi va relua precizdri din acest important regulamentactul prin care reglementeazd viata din ctitoria sa, mändstirea

Hangu: Pe care va alege a egumen preot, iar nefiind preot nuegumen"40. La mâncare, la ce va ce va bea

egumenul, aceea la chip".Egumenul si soborul puteau oamenilor din toate limbile" intre

cu exceptia ungurenilor care nici de nu-i aacolo".

Pentru ca aceste norme de vietuire nu se uite, domnul cauricul obstii si acestu testament de de trei ori

an" si stabilea si când se rememorare.acelasi spirit este actul dat de patriarhul al Constantinopolului,

la cererea de la Bistrita din Tara Româneascd, de a-si alegesinguri egumenul din nu din parte, pentru adesea s-aintâmplat ca venind din pricinuiascdDe aceea, care va ales egumen trebuia fie mai vrednic având

de a nu permite aparitia neintelegerilor de a cultiva, sânul obstii,frica de Dumnezeu si Actul interzicea, totodatd, mitropolitului, subamenintarea blestemului nedezlegat, de a modifica hotdrârea patriarhald.

patriarhul, care hirotoniseste pe mitropolit este obrazul viual lui Hristos42, cum domnul, care este uns de mitropolit, este

spiritual al acestuie.Desi slujitorii bisericii ar trebuit exemplu de conduitä unii

dintre ei se ispititi mai mult de firea omeneascd decât de ceaduhovniceascd, umblând cu minciuni. era egumenul Gligorie dela Jitian care pierde 1626 septembrie 5 procesul cu Florica, luiRadu Calotescu pentru a pârât dreptate cu zapise mincinoase"pe care domnul Alexandru Coconul le va rupe divan". nu ezitau

aprecieze, mai mult decât se cuvenea, unei fete bisericesti, calitateavinurilor, era acel Teodor de la mändstirea despre careceilalti rndrturiseau, 1634, august 2, iaste un betivpritiveste

40 DRH, A, XIX, p. 220-222 (doc. din 1627, martie 20, Iasi).Ibidem, B, XXIII, p. 4 (doc. din 1630 ianuarie, indiction 13).

42 Indreptarea legii, p. 75, 5.DRH, A, I, 30-31; DIR, A, veac XVI, vol. II, p. 7.DRH, B, XXI, p. 264.DRH, A, XXII, 265. In 1612, Luca mitropolit de Tdrgoviste, Efrem episcop de

episcop de ca egumenii Cozia sA fie dintre cu voiapreotilor si a din patriarhului Erernia din greceste pelimba ca altii citi socoti", blest= asupra celor ceegumenia prin mild ns. de la pentru este legemai dinainte si std neclintitA de ca fie ales egurnenul dintre de la nudintre mireni; pe ce-lpe este bun, destoinic, pentru a

bunurile a face pace

www.digibuc.ro

126 10

tot evul de prestigiul social al alugdrilor era deosebitde vreme ce, veac al XVII-lea, divanul domnesc, unde cei care seadresau domnului trebuia vorbeascd stând genunchi cu capul descoperit,preotii nu-si scoteau comdnacul nici nu ingenuncheau când vorbeaucu principele46.

Cu toate acestea, din motive pur materiale, nu arareori bisericiau fost jefuite de odoare sau distruse, ucisi prigoniti. Asa s-aintâmplat secolul al XVI-lea sub Despot Heraclid (1561-1563) sau sub loan

(1572-1574), dar si secolul al XVII-lea, când Radu Leon, a douadomnie nu la sfatul - cronica - argintdria de la

o pentru a face tipsii, si sale ferecate". ca cumacestea n-ar fi fost destul au luat de aur cu pietre scumpe dindegetele lui sfeti Nicodim, care cu moaste ale lui

den Tismana"47. nu Indreptarea legii din 1652 stipulacel ce va fura din lucru ce va se pedepseascd cu

spânzurdtoarea".La abuzurile asupra mändstirii de unii domnitori, cum am

mai sus, se jafurile la drumul mare facute de tot felul dezilele lui Radu Mihnea, tâlhari au prins ucis, chiar incinta

pe egumenul Rdzbici de la Menedec49; altii au furat5° de laun al mändstirii Tismana pe care 1-au prins torturat, pecetile de lahrisoavele ce se aflau asupra lui. de hoti a fost popa Dragomir din satul

De aceea, pentru a preveni astfel de situatii, domnii au scutit, de-a lungultimpului, de sate ale mändstirilor pentru a asigura schimb pazaldcasurilor religioase; de hoti, nu intre sau

pagubd"52.

de cult marile mai puteau fi punctede supraveghere sistemul de al Moldovei al

46 V, 206 (P. B. Descrierea 1640).Istoria Törii 1290-1690. Cancatuzinesc, ed. crt. C. Grecescu si D.

Simonescu, Bucuresti, 1960, p. 158.Indreptarea p. 318, 346, zacea 8.Arh. St. Bucuresti, Episcopia XXXVII/16 (doc. din 1643 august 8); vezi Peceti

61, hrisovul din 1643, august 10.so DRH, B, XI, 31. Pentru furt Indreptarea prevedea pedeapsa cu

(ibidem, 346, zacea 11).Documentul din 1662, februarie 25, aflat in Institutului N.

52 DRH, B, XXII, 57 (doc. din 1628, martie 8) si ibidem, XXV, 195 (doc. din <1636-1637>ianuarie 8). Ambele documente sunt date pentru mänästirea Menedec, jud.

www.digibuc.ro

Lurnea clerului (secolele XVI-XVII) 127

Românesti, conceput spiritul doctrinei militare a unei defensive activeconditiile lipsei a prezentei raialelor turcesti de-a lungul

insirându-se regiunea de jurul domnesti,ctitoriile lui Matei Basarab, de exemplu, acopereau principalele zone strategice:sud-carpaticd (mändstirile Tismana, Arnota, Govora, Câmpulung, Brebu);

Strehaia, Sadova, Brâncoveni, Negoesti,Slobozia, Mdxineni); spre Moldova spre drumul care venea de acolo(mändstirile Pinu); Bucuresti (mänästirile Cälddrusani, Plumbuita,

Târgoviste (mändstirile Câmpulung Brebu asezate pe de accesspre vechea domneascd). Aceste mändstiri erau, marea majoritate,puternic fapt consemnat de o serie de contemporane.

De asemenea, apropierea se aflau puternice garnizoane dede dorobanti. Astfel, pe se unitätile de slujitori la Strehaia,Craiova, Caracal, Rusii de Vede, Hodivoaia, Lichiresti, Orasul de Floci;Bucurestii Târgoviste erau la rândul de garnizoane proprii, ca h

unde vegheau la granita de nord-est ade mändstiri domnesti din care aveau, nu

hramuri de militari55 era completat de câteva ctitorii boieresti56, ridicate,neindoielnic, din domnului. Avem vedere mändstirile de laTopolnita, Brebu, din regiunea submontand, mändstirile GuraMotrului, Pldviceni si din preajma majoritatea construne

imediat mändstirilor mateine preajma se aflau.mändstiri, ca Snagovul, de exemplu, sau Tismana mai erau

ca locuri de recluziune. arstea Drdgoescu, mare postelnic,ddruieste 1688 octombrie 26 mänästirii Tismana vii case si livezi dealulPitesti deoarece urgie trimitându-md sa aici la Tismana ca

la a are nevoie deDe altfel, efortul financiar secolele XV-XVII de domnie de

boierime, iar perioada urmdtoare de alte categorii sociale, zidirea demändstiri biserici inzestrarea cu domenii

R. Rosetti, Istoria artei militare a românilor la veacului al XVIII-lea,Bucuresti, 1947, p. 408-412. Vezi si N. Stoicescu, Le rôle des des eglisesdans la defense des pays roumaines, in RRH, t. XVIII, 1979, nr. 1, p. 181-185.

V, p. 208; ibidem, VI, p. 102, 199, 221, 277; N. Stoicescu, op. cit., p.219 221.

Arhanghelii Mihail Gavril la Arnota, Brebu, Negoesti, Slobozia, Sf.Dimitrie la Sf. Mercurie la N. lorga, Istoria romanilor, VI, Bucuresti, 1938,p. 87; N. Stoicescu Bibliografia monumentelor feudale din Románia, I, Tara

Craiova, 1970, hramul tuturor mänästirilor; R. Theodorescu, Epoca lui MateiBasarab, a vechii culturi RdI, t. 35, 1982, nr. 12, p. 1 331, 1 333.

56 Pentru ctitoriile boieresti din vremea lui Matei Basarab, vezi V. Nicolae, Ctitoriile luiMatei Basarab, Bucuresti, 1988, p. 221.

Documentul din 1688, octombrie 26, aflat coleclia de documente a InstitutuluiN.

www.digibuc.ro

128 Iolanda 12

tärani aserviti, robi, privilegii de tot felul nu are explicatia decâtconvingerea a oamenilor ofrandele pe care le-au adus,

lui Dumnezeu, le vor de sprijin viata decaptatio benevolentiae la Judecata de Apoi care avea le locul viata dedincolo.

Modificarea raporturilor politico-militare bazinul mediteraneean, urrnardzboiului otomano-venetian (mai 1570-martie 1573), favoarea Sublimei Porti,Serenissima Republica pierzând Ciprul acceptând pläteascd o despdgubirede 300 000 de nu va rämâne ecou nici spatiul nord-dundrean.

Multi autohtoni vor lua drumul exilului spre pdmânturi mai ospitaliere.Unda acestei noi expansiuni a diasporei va ajunge Române la

veacului al XVI-lea primele doud-trei decenii ale secolului urmätor.Pdtrunderea, tot mai puternicd veacul al XVII-Iea, a elementelor

levantine, pe care documentele le numesc termenul generic de greci",pdtrundere sprijinitä de domnii grecofili, a dus la acapararea, principal, adregdtoriilor care aduceau mari si imediate venituri. De asemenea, viata

româneascd s-a aflat si ea sub presiunea crescândd a acelorasi elementealogene, care prin mitä prin aroganta pe care le-o dädea constiinta cä domnul

au acaparat multe din actuldomnesc dat 1626 (februarie-iunie) de Miron Barnovschi mänästirii Hlincea,prin care un domnesc din hotarul Iasi pentru a se stabiliacolo cAlugärii scosi de la mänästirea Aron de Radu Mihnea, carepermisese asezarea mänästirea aceea a cdlugärilor streini veniti din TaraGreceased" timp ce monahii români au fost siliti umble din mändstiremändstire pre unde au putut"58.

Despre alungarea români din mändstiri de care sträini vorbescsi alte märturii ale vremii.

obiceiurilor de domni care erau oamenistrini nu cu lege ci neamul, cu limba i näravurile cele rele,greci"" a determinat reactia 1631, a lui Leon Tomsa, apoi a lui MateiBasarab si a urmasului Constantin Serban, care decid dezinchinarea

care trecute sub autoritate prin orbitoarea rnitä"inseläciune, asentimentul ctitorilor. era cazul mänästirilor: Tismana,Arges, Brädet, Dealu, Glavacioc, Snagov, Mislea, Tânganu, Potoc,Râncdciov, Menedec. Vândute carciumärite de acei si Cozia,Bistrita, Govora, Cotmeana, Gura Motrului inchinate doar

pe care le-au a

A, XIX, 14.Documentul din 1657 mai 14 de la Constantin (Arh. St. Bucuresti, ist.,

www.digibuc.ro


Conflictul va reizbucni, de data aceasta deschis, 1710. stätätor alscaunului mitropolitan al Românesti era atunci Antim Ivireanul, georgiande origine, dar contopit pe depin cu interesele neamului care primit

Administratorii mänästirilor inchinate Sf. Mormânt primiserdde la Hrisant Notara, patriarhul Ierusalimului, ca se considere legati

direct de Sf. Mormânt, peste Patriarhia a mai avea obligatia dea pomeni la slujbe pe mitropolitul locului.

Antim scrie la 16 decembrie 1710 lui Hrisant, ce se urcase scaunulpatriarhal doar cu un an mai cu care Ivireanul era prieten, are grele

ce de vreme"6°.Antim aduce argumente pretentiile lui Hrisant sunt o

de canoane.apere cu demnitate fermitate drepturile mitropoliei pe care

o reprezenta, Antim adreseazd, acelasi timp, o scrisoare patriarhuluiecumenic, Atanasie, care vorbeste despre lui Hrisantcu ironie, pe patriarhul de la Constantinopol nu cumva a renuntat laprerogativele sale. Apoi continud: Este fireste lucru vrednic de râsimpotriva legii a canoanelor cineva doirmeste obiceiul ca patriarhullerusalimului pomenit... mai de zici se Ungrovlahiamändstiri supuse patriarhului de Ierusalim"61.

Este cu atât mai vrednic de respect zbuciumul lui Antim indrepturilor bisericii sale cu cât, in Moldova mitropolitul Ghedeon

cu supunere, controlul greci asupra averiloracestor influenta greci care chiar pe

dracu"62 nu a fost deloc Despre aceeasi a vietii monahalecontrolului strdinilor care ce au vrut ei supt putiare aciia au sevorbeste scrisoarea din 30 1700 a lui Antioh Cantemirmitropolitul Sucevei63.

Unii - spun mdrturiile vremii -au iesit din stau pe lape la neamuri sau pe la boieresti, iar de

monahi; altii treburile neglijeazd treburile obstii astfels-au stricat cu totul podvigul obiciaile ciale a svintilor

Solutia era una si radicald. aflati astfel de situatii,luati de grumazi" cu tot ce au trimisi la mändstirea de metanie. Cu toate

acelasi veac al XVII-lea a adus o a vietii monahale, cum amfundatiile religioase au constituit, de-a lungul intregului ev mediu românesc,

60 Fanny Djindjhasvili, Antim Ivireanul. umanist, 1982, p. 37.61 Ibidem, p. 39.62 Caracterizarea apartine staretului Leontie (1701), VIH, p. 188.63 Studii documente, V, 97-98.

www.digibuc.ro

130 14

ca pretutindeni, de principalele puncte de iradiere culturald, ca centre deinstruire, unde se formau oameni de carte initiati tainele slovelor. Consemnareatraditiei a prezentului istoric, inovatia culturald reprezintd tot atâtea coordonatepe care se desfdsura viata spirituald a mändstirilor.

cum N. smeritii ori umilii preoti de mir au datpoporului, ei singuri aproape, au inzestrat neamul cu oliterard, o literaturd cu o cu gustul cu nevoile lui ausprijinit statul, se lase a fi de dânsul, au neamul pedrurnurile pdmântului a-si desface ochii de la cer au ridicat mai sus toateramurile gospoddriei românesti - dând istoriei noastre cdrturari, caligrafi,sculptori lerrm, argintari, oameni de stat, ostasi, mucenici

mai aici faptul multi ierarhi au indeplinit, adeseori,misiuni diplomatice, uneori slujindu-si loialitate domnitorul, alteorivrednici de increderea ce se acordase, ca acel Eftimie II, mitropolitulRomânesti (1594-1602), care a avut un rol negativ semnarea tratatului din20 mai 1595 de la Alba Julia.

Nu acelasi lucru se poate spune despre Varlaam al Moldovei (1632-1653).ce ca arhimandrit al Mändstirii Secu a fost trimis, 1628, de Miron

Barnovschi la Moscova pentru a comanda icoane, mai arziu, calitate demitropolit, va mijloci dintre Vasile Lupu Matei Basarab 164466.Tratativele fost incununate de succes urmând o de pace timpul

Vasile Lupu zideste la Târgoviste biserica lea, Matei Basarabo la Soveja, Moldova.

Ignatie Sârbu, mitropolitul Românesti (1653-1655; 1659) este trimisde Constantin mai 1655, Transilvania pentru a solicitasprijinul principelui Gheorghe Ráckózy al II-lea, iar mai târziu va mai face undrum Ardeal pentru a reprezenta interesele lui Mihnea al ucidereaacestuia, se retrage la mänästirea Cozia, unde moare 1662.

Moldova contemporand, mitropolitul Ghedeon (1653-1659) este trimisla Moscova de domnul Gheorghe Stefan, 1656, pentru a oantiotomand Alexei Mihailovici.

Tratativele au fost mediate de patriarhul Paisie al Ierusalimului. La 17 mai1656 se primul tratat de Moldova Rusia prin care luaMoldova sub ocrotirea" sa. Tratatul nu a avut nici o urmare planulpolitice.

Idem, Istoria bisericii românesti, I, ed. H, Bucuresti, 1929, p. 4-5.Georgescu lerarhi soli diplomatici veacurile XVI-XVII, ST, 1957, nr.

3-4, 262-271.M. Pacurariu, Biserica slujitoare a istoria poporului nostru,

BOR, XCVIII, nr. 9-10, sept.-oct., 1980, p. 1 020-1 046. Pentru rolul de diplomati al inaltilorierarhi, mai vezi Berechet St. Gr., Biserica domnia trecutul românesc, BOR, LXIII, nr. 9,sept. 1945, p. 424-442.

www.digibuc.ro


1684 se tot spre Moscova, o de mitropolitulDosoftei al Moldovei (1671-1686). Domnitorul Stefan Petriceicu trimisesepentru a o antiotomand Rusia. Din cauza ciumei, Dosoftei nu amai ajuns la Moscova, ci s-a oprit la Lavra Pecersca, unde a asteptat rdspunsultarului. Solia nu s-a fmalizat, 1686 Dosoflei va lua drumul pribegiei.

Desi viata bisericeascd din Tara Româneascd si Moldova, rolulprecumpdnitor avut cinul monahal, câteva aspectelegate de starea clerului de mir. referitoare la aceastä categorie sunt

mai parcimonioase decât cele privitoare la Existenta estedocumentatd a doua a veacului al XIV-lea. Sunt amintiti hotdrâreasinodului patriarhiei ecumenice din mai 1359, privind strdmutarea lui lachintla Vicina scaunul Ungrovlahiei, ca actul mitropolitului grec(c. 1393), prin care arunca anatema asupra domnului,credinciosilor din Moldova".

Cu toate sporadice pe care le avem pentru veacurileXIV-XVII, trebuie avut vedere faptul cadrul clerului monahal de mirpersoanele se aflau pe diferite trepte de pregdtire. Printre ei, erau buni cunoscdtoriai tipicului slujbelor alesi cdrturari (cum au fost unii mitropoliti ai veacului alXVH-lea), unora dintre ei, domnii incredintându-le importante misiunidiplomatice, cum am

Pentru altii, putina de carte pe care si-o laapoi pe episcopii mitropolie se reducea, de obicei, la citit

pe de rost a momentelor mai importante din slujbele sfmtelor(exemplu taina botezului, taina cununiei) sau din slujba de inmorrnântare.Cunostintele religioase se reduceau mai ales la ritual, despre

dogmatice nici nu putea vorba.Slujirea limba limba de cult a bisericii noastre ortodoxe evul

de o pe care preotii români de-abia o asporeascd instruirii. De asemenea, ambele categorii clericale se&eau numerosi nestiutori de carte.

De aici, efortul pe care ierarhi de la secolului al XVII-leainceputul veacului vor depune constant pentru ridicarea niveluluicultural a pdtrunderea a limbii române.

Astfel, mitropolitul Teodosie al Românesti, prefata la Liturghiadin 1680, preotii nu cunosc bine nici slujba, acest fapt

provenind din din limbii care jalnicpldnsuros lucru este"".

67 M. PAcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe I, p. 619.68 D. Preotimea secolul al XVIII-lea. Starea ei

maieriald, VA1enii de Munte, 1915, p. 12.

www.digibuc.ro

132 16

Mitropolitul Antim Ivireanul, care slujit tara de adoptie cu talentdäruire, a depus stäruitoare eforturi pentru a mai risipi din ignoranta ce pusesestdpânire pe clerul mirean. cartea pe care a tipärit-o spre folosul preotilor,intitulatd (1710), Antim se destdinuie cuamärdciune: celelalte sarbe ce am de la iaste aciastacea mai grea, intristez si mä manesc mai mult, preotii meiatâta prostie, atâta si atâta nu puteti facevreun ajutoriu sau vreun ticdloasei turme.

pentru acea prostie a la sfänta carte, rn-amindemnat, cuprins de frica dumnezeiascd, a cu aceastäcArticea"69.

1702, se la pe scurt care seslujitorilor sfintelor altare cum trebuie sävârsite sfintele

Ostenindu-se tot mai multe pentruAntim, ca unul ce cunostea foarte bine deldsarea celor pe care trebuiapästoreascd avertizeazd, de la pe cei care nu ar fost dispusiurmeze indemnurile: nu afle niminea au pierdut-o <cartea>sau au ars casa lui, sau i-au furat-o cineva, nu se va putea vada rândul

plus, Antim cere Capete de la toat ceata(Târgoviste, 1714) ca toti cei ce doreau, de atunci preoti sä

timp de un an la episcop sau la pentru a cele necesarepreoliei; cel ce va silitor, de an"71.

Sub aspectul regimului unii preoti erau scutiti de multe fatä dedomnie. secolele XV-XVI, preotii pläteau cu locuitorii satelor

iertati de däri numai atunci se acordau scutiri satuluicare locuiau72.

Secolul al XVII-lea, cu fiscalitatea lui excesivd, va aduce mari sipreotilor. spre veacului, statutul multor preoti era asimilat cu starearumânilor. Pentru a le usura situatia, Alexandru i-a iertat pe toti preotii de

de la orase de bir de alte puse asupra de dijma dinstupi, de de si birul vlddicesc; schimb, ei numai depaza sfintelor besearici, zi noapte, cu pace", cum dindocumentul dat Bucuresti la 2 septembrie 1627 <1628>.

69 Ibidem, p. 13. T. Nedelcea, vechi. Predoslovii, Craiova, 1994,p. 107.

D. op. cit., p. 15.71 Norme disciPlinare de pentru din veacurile al

XVII-lea-XVIII-lea, in MO, XVIII, nr. 7-8, iul.-aug., 1966, p. 621.72 N. Stoicescu, Regimul al preotilor din Tara Moldova la

Regulamentul Organic, BOR, nr. 3-4,1971, p. 335.N. Studii documente, VI, 467-468.

www.digibuc.ro


0 din 15 iunie 1629 tot din vremea lui Alexandru preotiide la orase doi galbeni anual, diaconii un galben jumdtate;priveste popii de la acestia numai din celor de laorase.

La 22 mai 1635, Matei Basarab din preotului Stefanfratelui popii Stefan din Tdtulesti, pace, si slobozi devecinie de jupanita ei Barbu paharnic care s-au pusspinarea [...] Pentru acesti oameni mai sus spusi [...], ei au fost nisteoameni slobozi, de umblau din sat sat ca niste au fost paceslobozi"74.

a patriarhului Dositei al Ierusalimului la 1670 bisericiidin Ludesti - a logofdtului Stoica Ludescu aminteste ca depreoti, a le preciza birul popesc, haraciul ploconulmitropolitului.

Cresterea pe preoti amenintat statutul deprivilegiati. document din 15 aprilie 1673 adresat de preoti domnuluiGrigore Ghica se spune acestia sunt de däri din au

a fugi a care pre unde au putut, beserici pustiilipsite de dumnezeiasca murind crestinii

nespovediti neindireptati, necuminecati neslujiti cum se cuvine secade pravoslavii noastre"75.

Spre sfdrsitul secolului al XVII-lea, Cantacuzino constata la 23iunie 1682 preotii erau tara" ce priveste le unelescutiri; ei categorie distinctd.

Condica vistieriei a lui Constantin Brâncoveanu trecuti sub termenul.generic de popii toti" sunt trei eparhii: popii mitropolitului,episcopului de popii episcopului de erau supusi la numeroase

La 27 aprilie 1714, Stefan Cantacuzino &rile domniedoar cele mitropolit episcopi. ateva zile mai la 4 mai

1714, acelasi dornn scuteste si de darea la care preotii si mändstirileimpuse un an mai

Amenintarea aceasta de a-si pierde libertatea statutul deprivilegiati, trebuie creat o de pe care o 'mai

Moldova, de unde ne-au informatii mai bogate din caredomnia a trebuit acorde, mod repetat, scutiri de ddri pentru

DRH, B, XXV, p. 103.N. Stoicescu, op. p. 337.

76 Ibidem, 339. Tot pentru statutul al preo(ilor, vezi C. Man, Biserica, clericisocio-politicd a Tdrii (sec. XVII a doua jumdtatesec. XIX primele

Unele in RI, t. V, nr. ian.feb., 1994, p. 77-79.

www.digibuc.ro

134 18

preotii nostri moldoveni, nu de vreme, sunt supusi la toate grelede preoti dau darea mireneascd pentru a pace, nu este deajuns numai plätesc ei capul, ci pentru alti mireni li se agoniseala

Si din pricina vietii nevoiase unii îsi preotia fugsträine ca de rele sfintele biserici preoti oamenii mor

spovedanie"77. Din documentele pe care le avem, sepoate constata cadrul clerului de mir, cel putin pentru Moldova, existau maimulte categorii care se diferentiau ele prin privilegii special scutiri de

Primii ar preotii diaconii de la toate bisericile din Iasi carede mai multe scutiri succesive de la Petru (1585 februarie MironBarnovschi (1626, august Moise (1633, septembrie 9)80 VasileLupu (1634, 8)81. Apoi erau preotii dela.bisericile donmesti din toatä

cum din hrisovul lui Alexandru Ilias, din 1632 8 dat din Iasiprin care scuteste pe preotii din Moldova de toate de dareasteagului domniei, de care nu sunt decât preotii de la bisericile dornnesti".Urmau, aceea, toti preoli de mir din târguri si sate. Aceste privilegiierau acordate slujitorilor pentru ei nu din agoniseald",meserie sau ci se hrdnesc numai de la bisericd"84.

in acestor danii, preotii de mir erau datori se roage luiDumnezeu, biserici, dimineata, la seara pentru oaste pentru pacea

preotii nu ar respectat pravila bisericeascd nu ardeschise tot timpul biscricile, sfânta rânduiald, anatemizati".Clerul de mir nu a avut, cum am nivelul de al cinului

monahal, din rândul se alegeau ai bisericii române. Savanteleprobleme care, veacul al XVII-lea, ca VarlaamDosoftei excelau, cum o dovedesc strädaniile erau departede teologice ale unui preot de

DRH, A, XXI, (doc. din 8,

DIR, A, veac XVI, HI, 268-269.DRH, A, XIX, 132-133.Ibidem, XXI, 490-491.

81 Ibidem, XXII, 200 202.82 Ibidem, XXI, 189 191.

Ibidem, XXII, 139 140 (Vasile Lupu däruieste, 1634 mai 14, bisericii domnestiNicolae din un obroc in bani de 300 alimente haine si de asernenea, unuipatru oameni pentru diaconilor doi oameni, de asemenea").

Ibidem, XIX, 132 133.Ibidem, (doc. din 1626, aug. 28). 0 formulare la din 1634, 8 (ibidem,

XXII, 200-202).86 fndrepiarea legii (p. 89, 33): Anathema iaste de Dumnezeu

impreunare mostenire Satanei" nici un credincios crestin nu-si anathema, numaice ereticilor chipul".

www.digibuc.ro


Desi se foloseau de cult si se slujea limba putini erau ceicare ce se citea". Chiar la nivel popular, cunostintelor religioaseerau sintetizate doar de rugaciunea Nostru sfânta cruce, pe care

cu mare evlavie, credinta aacest fapt a fost esential.

Pravilele din secolul al XVII-lea, stipuleazd câteva norme privitoare la viataconduita a preotilor. de exemplu, se stabilea la care

cineva putea hirotonisit ca preot era de treizeci de ani; diacon lacinci, ipodiacon la la optsprezecen.

ierarhia ecleziastica, cinstea cea mai revine arhiereului care estelocul lui Hristos capul trupului besearecii"". De aceea, preotii si diaconii

sunt datori smerita ascultare pentru acestia de la arhiereu darul".Arhiereii nu bani pentru hirotomre cei ce daiul duhului

sfânt pre galbeni" o fac pentru iubire de arginti astfel vând pentru a douape Hristos90. De asemenea, nici preotii nu bani pentru

trup sânge ale lui Hristos nu sunt de ci daruridumnezeiesti. Culpa se pedepsea pierderea preotiei.

cadrul preotul, a iaste numaimarelui arhiereu, nostru Hristos' trebuia

model de ei caz, caterisirea sauafurisirea.

Cu scoaterea din preotie se pedepseau fetele bisericesti care proferau injurlila adresa arhiereului (pentru insulte aduse altui preot sau diacon, eraafurisit)"; care erau proprietari de cârciumi (si cliricul prävälie dc

de vin, care sä prost dar aveau schimb dreptullegal de a da astfel de localuri; care furau, jurau duceau o

erau alcoolici jucau table, zaruri (coinace) arsice (harjetile)95 sause indeletniceau vrajitoria96.

Episcopii si preotii sunt de ignoranti putini din - nu niciunul - potce citesc, deoarece citesc limba (= pe care nu o

nu nimic nici ei, nici aceia care aud biserica. Spun aceasta despre aceia care nustiu slavone, dar nu cunosc caci in preajma se si uniicare ceva, greci, dar pe din acestia asa cum am maisus, dar cu acestea sunt foarte staruitori - nota P. B. 1641

V, 225); vezi si ibidem, 205 si 343.p. 108, 58.

Ibidem, p. 100, glava 47.Ibidem, p. 78, glava 9.Ibidem, p. 125, 91.Ibidem, p. 100, 47.Ibidem, p. 125, 91.Ibidem, p. 78, 10 (Episcopul sau preotul sau diaconul va curvi, sau va fura,

sau va jura nu mai liturghie").Ibidem, p. 130, 104. Pedeapsa era diferentiata: pentru episcopi, preoti -

caterisirea, pentru ipodiaconi, citeti - afurisirea.Ibidem, p. 100, 65.

www.digibuc.ro

136 20

Cu afurisenia se pedepsea clericul care frecventa cârciurnile exceptiecare se afla nu avea unde De asemenea,

legiuitorul mai prevdzuse, pentru vini mai suspendarea, pe termendeterminat, de la altarului. Astfel, preotul care mergea lalipsit trei luni de popia lui"97, care oficia liturghia stare de ebrietate erasuspendat pe o ce varia, caz, de la la patruzeci de zile".

Tipologia este atât de sigur au existat persoanecare erau departe de ce se cerea unui preot. Informatiile de caredispunem, desi laconice, ne fac acel sublim paradoxal veac alXVII-lea, cinul preotesc traversa el o de spuneMoldovei, Alexandru 1632, iulie 8: Si cinul preosesc -hrisovul domnesc - se picioare de care mireni si oameni darul

ns. I.T.); nu se cunosc preolii a fi mai bine sau cu ceva maipresus mirenii, ci mai vârtos mult mai rea mai de le estepreotilor deca mirenilor mirenia. ceea ce lui Dumnezeu estede cinste, aceea noasträ e de se aflä fapte mai credintä mainelegiuite la crestinii nostri deca la oamenii necredinciosi nu poate

acest lucru de la Dumnezeu"99.Paul de Alep, care peste de ani vizita el Moldova, o

distinctie, pe care noi o considerdm exageratd si subiectivd, preotii din TaraRomâneascd din Moldova. primii erau elogiati pentru evlaviacumpdtarea ingrozeau de-a dreptul: Noi am la ei un lucru decare ne Dumnezeu; preotii erau de bandr [...] <Ei> sunt ceidintâi care ziva la

pofida acestor reprosuri, care niste ale unor aiunei categorii sociale, care, ochii oamenilor, ar trebuit intruchipezeperfectiunea, le-a revenit misiunea de a fi de enoriasi toatemomentele majore ale trecerii prin de la nastere si la moarte.

ciuda lipsurilor pe care le-am marcat aici, atât cât ne-a permis materialuldocumentar, acesti preoti au reusit dea coeziunea sufleteascd acolectivitätilor pe care le-au pdstorit. aceste comunitäti, care pilonul de

de la la domn, constituit spiritul crestin, frust echilibratbigotism exagerat fanatism religios. De aici, necesitatea acestor oarneni de ase inconjura de sacramente, de la icoana ce ordona spatiul interior latele de care le protejau orasul; Sfäntul loan Nou la

Ibidem.98 Ibidem, p. 109, 62 (care preot va zioa ce-au slujit liturghia, acela

lipsit sä de popie zile patruzeci; de va a doua zi de betie nu liturghie, acelalipsit liturghie zile douAzeci").

DRH, A, XXI, 189-191.tori, VI, 56 58.

DRH, A, 22.

www.digibuc.ro


Filofteia102, la Curtea de Arges, Sfânta Paraschiva la Cei care puteaupermite, aduceau moaste propriile ctitorii, precum Craiovestii, care au adusdin Serbia, la mändstirea Bistrita, pe Grigore Decapolitul sau Alexandru

care, primeste de la mändstirea Vatoped de la SfäntulMunte fragmente de moaste de la Grigore Bogoslavul, loan

Ana, pe care le-a depus la sa de la Slatina.Primul, din celor sapte de moarte stipulate este

lepddarea de lege" despre trecerea de la ortodoxie la alte confesiuni saureligii, ce se interfereazd acest spatiu de aculturatie care esteromânesc, sunt putine, fenomenul sine nefiind semnificativ. Motivatiile deordin personal. la inceputurile ei statale, carebiserica nu-si deplina structurd, trecerea la catolicism a doamneiMargaretam, mama lui Petru I Musat este doar un fapt inregistrat, convertirea laaceeasi a unui dornn plin secol al XWI-lea se facea RaduMihnea - ne spune confesorul franciscanul Paolo Bonnici de Malta: a muritcatolic, spovedit de mine, secret de toti slujitorii curtiiFaptul nu ar trebui atât de surprinzdtor avem vedere traditiaa Mihnestilor ce-si aveau inceputurile cu acea Ecaterina Salvarasi, doamna luiAlexandru II Mircea.

Cele treceri la islamism din veacul al XVI-lea a lui Ilias, lui PetruRares, lui Turcitul, urnpleau de indignare, peste un secol, peGrigore Ureche Miron Costin. care pe dinafard se vede inflorit,dinlduntru lac inconjurându-se de un anturaj de turci, cu care zioapetrecea dezmierda, iar noaptea cu turcoaice curvind, din obiceiurilecrestinesti s-au Mai apoi, Satana de lui", arenuntat la domnie, s-a dus la unde s-a turcit numele de Mehmed;ulterior va ajunge beg de Silistra.

Prin reactie, pentru a stinge numele cel al fratelui atrecut la adevdrate persecutii religioase, obligând pe cei de sau

la ortodoxie, sau tara.

102 D. R. Mazilu, Filofteia de la unor probleme istorico-literare.Monografie In AARMSL, seria III, t. VI, Bucuresti, 1932-1934 (Sedinta din 13 mai1932) p. 217-316.

103 DIR, A, veac XVI, II, 154-156.104 Indreptarea legii, p. 155, 137. Celelalte sunt ordine: nebunia, trufia, omorul

premeditat,zAcearea cu stricarea de copii cea de leage".1, 39 arhiepiscop de Sultanieh, ante 1404).

Ibidem, V, 26.Gr. Ureche, Letopiseful Moldovei, Bucuresti, 1958, p. 167. Miron Costin,

pe Ureche, el Ilias s-a turcit de la care intunecare a mintii au venit dinfapte a curviei" (Opere, I, 48).

www.digibuc.ro

138 22

ce-1 priveste pe Turcitul, chemat la Istanbul, se vede amenintatcu surghiunul, pe mai cunoscuse la Rodhos la Tripoli; pentru a evitarepetarea unei experiente nefericite alege calea renegdrii religiei. Va duce oexistentä la Nicopole la Silistra, de

Din paharul umilintei, va bea si Elisabeta, cea care fuseseprearnândra si ambitioasa a lui este

captivitate la va existenta cu silaharemul unui

Erau situatii când rornânii au fost trecuti cu sila la islamism. Estevorba de cei pe care gazii din Silistra raidurile pe care le fdceau,trecând Tara Româneascd Moldovam. Dar, tot din veacul al XVII-lea ne-a parvenit un document din care un de incredere luiEustratie Leurdeanul, vistiernicul, de va omorât fuge latrece la islamism primind numele de Ali. Acolo se cu Ayse, pe care opune casa, bijuteriile toate bunurile care au saptesprezecepungi jumdtate. Apoi, cu acesti bani, fuge singur Moldova,islamismul, revenind la

Interesant este actul din decembrie 1631 prin care Apostol, lui Jane,banul cel care se turcise sub numele Curt Salam ceaus,egumenului Tanasie de la Troita din Bucuresti, din TaraRomâneascd ce fusese a Venind cu Leon proaspdtulturcit intre stäpânirea Oganilor. Prezentându-se la judecatd, divanul

ca el nu mai treabd cu nici mo#i,pentru a din lege (subl. ns. Deoarece banul nu a maiavut alti urmasi, se decide ca pentru

Tot din secolul al XVH-lea, ne-au parvenit alte documente caresurprind un aspect deosebit: convertirea la ortodoxie a unor supusi de alt rit saude lege".

martie 1631, cei doisprezece pârgari din Târgovisteo vie pe Valea lui Voievod lui Gheorghe care a fost armean

s-a botezat legea Un comandant de mercenari, Gheorghecdpitanul de unguri, este däruit de Matei cu satul judetulTeleorman pentru dreaptä credincioasä pe care a slujit-o domniei mele

N. trecutul ferilor noastre al neamului romänesc, extras dinAARMSI, seria II, tom XXXVI, 1914, p. 2.

VI, 68 (Evlia Celebi spune cä gazii din Silistra räpeau valahi moldoveni",pe care cinstesc trecerea la islamism").

Gemil, Poarta documenteBucuresti, 1984, p. 302 (doc. din 1659, itmie 29 <1069 8>).

Catalogul documentelor Tdrii din Arhivele Statului, vol. III (1621-1632), p.621, doc. 1 239.

Ibidem, p. 593, doc. 177.

www.digibuc.ro


unde a fost treaba porunca domniei mele am fdcut domnia meade 1-am botezat a venit intuneric la la legea

pe al doilea portar om din de legea evreiascd [...], 1-ambotezat, 1-am de la intuneric la legea [...] si 1-am sicununat domnia mea", Matei Basarab ddruindu-1 la 2 iunie 1646 cu silisteaUesti din judetul Despre acest portar vorbeste Paul de Alep care

cunoscut si care ajunsese un crestin dintre cei mai habotnici"5.Aceeasi fervoare a neofitismului este remarcatd, de acelasi si la un

ienicer din Konya care venise Moldova, se trecuse la crestinism.i-a fost hatmanul Gheorghe Coci, fratele domnului Vasile Lupu. Credinta

râvna sa la rugdciuni nu se la nici unul dintre noi"6, remarca prelatulsirian.

Un alt exemplu de convertire mai târziu, document datIasi, la 25 martie 1704, prin care Panaite sotia lui, Safta, se vândhatmanului Lupu ca robi pentru ei nu au avut iar Panaite a fostturc si s-a botezat, nevasta lui a fost ruscd din Tara

Situat Orient Occident, spatiul românesc a fost o deconvietuire diferite etnii. Ceea ce trebuie subliniat, mod cu

totul deosebit, deoarece socot este o fundamentald, estetoleranta religioasd, cu totul a socieatii românesti intervalulstudiat.

Marturiile veniti din spatii epoci diferite sau cele aleunor domni pämânteni sunt perfectä La 1541, GeorgReicherstorffer nota Moldova felurite neamuri semintii, cum arruteni, polonezi, sârbi, armeni, bulgari, tätari, ca din cauza deosebirilorde dogme se certe ei". Fiecare natiune se slujeste de obiceiurileei, cum este voia. Tot crestini se de toatälibertatea"8. libertate pe care, exact peste o de ani, 1641 o constataP. B. care o considerd excesivd, deoarece misionarii catoliciaici nemaiintâlnind nici un fel de constrângere rigorile ritului catolictrecând la ortodox, deoacere aproape o libertate de

"3 BCS, de documnete a Institutului N.Arh. St. Bucuresti, Mitrop. Tärii Românesti, CXXIX/4.

"5 VI, 218; vezi Izvoare referitoare la evreii din vol. I (ed.V. Eskenazy), Bucuresti, 1986, p. 107, doc. 146.

VI,71.117 N. Studii documente, 297.

I, 196 si 193.Ibidem, V, 250 si 269. Vezi 240.

www.digibuc.ro

140 24

Aceastä libertate, a unei societäti care nu a fost de inchizitie dereglementdri religioase severe, conducându-se doar normele traditiei, era oispitá si o atractie pentru alugärii veniti din sfera catolicismului, obisnuiti cureguli foarte restrictive. Ispita era de mare unii din ei reusesc

exaspereze confratii. pärintele Giovenale Falco (comisarfranciscan pentru misionarii din Tara Româneascd) nu mai purta nici nicifunie la brâu si nici Când s-a dus la domn ceva milostenii s-adus port românesc", locurile publice umbla careerau asezate covoare pompoase. Mai mult, la Târgoviste pdrintele se purtafel fdcea din cu cântece ca acelea ceobisnuiesc sä se rusine de acolo". Când minoritSilverio Pilotti face arnarnice reprosuri arätând se ca un franciscan

apostat eretic atunci: Acesta de vin si de mânie, cum eraport romnesc (subl. ns. - pus patrafirul m-a excomunicat

printr-un canon cuprins regula noasträ, potrivit cineva aducesuperiorului va fi supus excomunicdrii aceluiasi

La 1700, solul polon Rafael Leszynski, discutând cu domnul Moldoveidespre franciscani iezuiti, faptul acesta a manifestat o mare

dar a cenit reciprocitate: ca sä respectat ritualulgrecesc al credintei

Toate aceste märturii ale unor sträini sunt confirmate si de DimitrieCantemir. Tara lui, de moldoveni mai locuiau albanezi, bulgari,polonezi, cazaci, rusi, unguri, nemti, armeni, evrei tigani puiosi".

se de liberul exercitiu al credintei inclusiv evreii care potavea oriunde sinagogi, dar de lemn nu din piatrd'22.

Asadar, credem se poate conchide societatea româneasca aveacurilor XV-XVII, sentimentul religios, puternic nu va atinge,niciodatd, cote paroxistice, ca Occident sau lumea Mai mult, pe totpalierul social se general, o extraordinard tolerantä fatä de cei dealte onfesiuni (lucru remarcat - cum am - cu mirare de sträini). Faptulcapätä valente cu totul deosebite avem vedere aceeasi asecolelor XVI-XVII Europa occidentald erau sfäsiate dedrapate haine confesionale.

101-102 (scrisoarea din 2 dec. 1637 a lui Silvestro Pilotti din Penna atreCongregatia de Propaganda Fide).

21 Ibidem, VIII, 177.D. Cantemir, Descriptio Moldaviae, Bucuresti, 1973, p. 297.

www.digibuc.ro

PRETENTII DE ANEXARE A TÄRIIAUSTRIÉCI IN 1698

PAUL CERNOVODEANU si FENESAN

catastrofald suferia de trupele otomane la Zenta (11 septembrie1697) din partea imperialilor, condusi de generalissimul principe Eugeniude Savoia, ca si incheierea de la Ryswick franceziolandezi (20 septembrie) austrieci (30 octombrie), complet Poartafata ofensivei dezantuite de adversarii ei imperiali, poloni, venetieni rusicoalizati Liga au privat-o de ultimul ei sprijin Apus, venit dinpartea Frantei Regelui Soare. Uzura a peste 14 ani de secdtuirea

imposibilitatea de a recruta noi trupe au determinat mod serios peotomani accepte mediatia de pace a puterilor maritime, Anglia Olanda -oferia din - spre a pune ostiliatilor sud-estulEuropei. acest sens, marele dragoman al Portii, Alexandru MavrocordatExaporitul", a initiat discutii preliminare la Adrianopol la 27, 29 31 decembrie1697 cu ambasadorul britanic Imperiul otoman, lordul William Paget,imputernicit a-i transmite din partea marelui vizir, Amudja Husein pasa,turcilor de a pacea cu austriecii aliatii cu de a fi mai corectprecizat principiul possidetis, pus anterior la baza negocierilor, a se clarificaproblema stäpanirii Transilvaniei a de In urma convocdriidivanului extraordinard la 10 ianuarie 1698 s-a luat camarele vizir regelui William al al Angliei medierea sa3,

ca intermediul lui primeascd rdspunsul imperialilor aliatiloracestora la propunerile de pace Inaintate. ce a primit favorabil cererea Portii,

Vezi mai ales Colin J. Heywood, English diplomacy between Austria and the OttomanEmpire in War of Sacra Liga, 1684 1699, with special reference to the period 1688 1699(Ph. D. Dissertion) London, 1970, p. 113 119 (ms. dactilografiat la Library Senate House of theLondon University); Ludovic Demény Paul Cernovodeanu, Relatiile politice ale Angliei cuMoldova, Tara Transilvania XVIII, Bucuresti, 1974, p. 184-190.

2 A. C. Stourdza, L'Europe orientale et le rôle historique des Mavrocordato 1660-1830,Paris, 1913, anexa IV, doc. II, p. 390 392; un rezumat limba si E. Hurmuzaki,Documente privitoare la istoria românilor, vol. V2, Bucuresti, 1886, p. 295, doc. CCCCLV vol.IX1, Bucuresti, 1897, p. 352, doc. DIII.

Idem, Fragmente zur Geschichie der Rumänen, vol. III, Bucuresti, 1884, p. 415 si n.h.2;Documente..., vol. IX1, p. 355, doc. DVI.

Studii materiale de istorie medie", vol. XVI, p. 141-157,1998

www.digibuc.ro

142 P. Cemovodeanu si C. Fenesan 2

suveranul britanic s-a adresat la 12 martie 1698 Leopold Icunoscutd calitatea de mediator si mai grabnic lainceperea tratativeloe; acelasi sens s-au adresat din Viena la 31 martieState le Generale ale Olandei, oferindu-si, la bunde cesenatul venetian dat asentimentul pentru la 4 aprilie, negociatorulsef din partea imperialilor, contele Franz Ulrich von Kinsky, cancelar al Boemiei,a la 12 aprilie, pe mediatorii oficiali din partea Angliei a Olandei,ambasadorii Paget Jacob Colyer, de acceptul Curtii din Viena al serenissimeirepublici de a purta tratative de pace cu Poarta6; schimb, regele Poloniei,August al II-lea si Rusiei, Petru I Alekseievici, au manifestat, initial,reticente deoarece, potrivit principiului uti possidetis - acceptat la bazanegocierilor teritoriile cucerite de armatele nu se puteau compara volum

cu cele ale austriecilor, sporeasca avantajelepe cale

marelui vizir acceptul imperialilor de a initia tratative de pace,ca cel al polonilor rusilor obtinut ulterior, mediatorii Paget

Colyer au discutie locul data inceperii negocierilor. Pentruaceasta s-a convenit ca marele vizir se deplaseze la Belgrad, mai aproape deteatrul cei doi mediatori invitati i se

Este interesant de precizat a preliminarela inceputul verii anului 1698, Leopold I s-a dispus acceptepacea cu turcii pe principiul uti possidetis, dea

mod expres pentru respectarea lui. De aceea, descoperireaunui interesant document inedit din 1698 arhivele imperiale, cu cea maimare probabilitate din prima a anului, lumini noi asupraveleitätilor de expansiune ale Habsburgilor sud-estul Europei, alepretentii nu se limitau doar la Ungaria Transilvania, dar

la subordonarea principatului muntean.Raporturile imperialilor cu Tara timpul domniei lui

Constantin Brancoveanu au cunoscut mai multe etape: 1688 de apropiere

Johann Christian Orationes procerum Europae, eorundemque ministrorum aclegatorum... nec non Belli ac Pacis negotiis... usque Annum 1713, vol. Lipsiae, 1713, 592;

Der Friede von Karlowitz (1699), Leipzig, 1893, p. 39; L. Demény si P.Cernovodeanu, op. cit., p. 200.

Ibidem.6 Hurmuzaki, Fragmente..., p. 419.

Idem, Documente..., Bucuresti, 1885, p. 490, doc. CCCXXVII; V2,CCCCLVIH; W. Konopczynski, a Turcja 1683-1792, Warszawa, 1936,Bogoslovski, Materialf k vol. H, Moscova, 1941, p. 469-474.

British Library, Mss. Add. 8880, f. 93-93v.; Hurmuzaki, Documente...1912, p. 365, doc. DCCCXX.

p. 297-298, doc.p. 17-39; M. M.

, XVI, Bucuresti,

www.digibuc.ro

3 Pretentii de anexare a Tärii 143

conlucrare, dar 1689-1690 de dezacorduri, culminând lamilitare, tendintele de cucerire ale austriecilor ce au invadat Tara Româneascd,prin corpul de oaste al generalului Donat Heissler, opunându-li-se ferm domnul,care, asistat de turci de curutii rebeli ai lui Imre Thököly, a izbutitalunge peste hotare trupele de ocupatie ale Habsburgilor, prin victoria de la

(11/12 august 1690) le temporar tendintele de acaparareforta a principatului muntean9. Ulterior, relatiile s-au ameliorat, Brâncoveanu,

de vrednicii Cantacuzini, fratii Constantin stoinicul si Mihaispdtarul, cu fervoare ideea imperiali si otomani,

din 1691, drept care a primit cu ospitalitate la curtea sa penegociatorii imperiali, contele Luigi Ferdinando Marsigli Ignaz Quarient vonRaal, poposind aici drumul Viena Constantinopol, a stabilit,totodatd, raporturi amicale cu comandantul general al trupelor din Transilvania,generalul Federigo Veterani, pe care 1-a aprovizionat merinde, initiind o

corespondentá emisarii a acestordeschideri acordând lui Brâncoveanu la 30 ianuarie 1695 titlul de principe al Sf.Imperiu romano-german de a achizitiona proprietätiTransilvania". Atitudinea prieteneascd a a fost, eronat interpretatdde Curtea din Viena ca un semn de apropiere deHabsburgi de tacia acceptare a Speculându-seaspiratiile generale ale domnului pentru izbânda crestinilor - rândulBrâncoveanu includea, mai ales, puterea coreligionard a Rusiei ortodoxe ca factorponderator de echilibru de asigurare a drepturilor dregdtorii imperiali auconceput primele luni ale anului 1698 un proiect 7 puncte, potrivit

Amänunte la Constantin Rezachevici, Constantin - 1690,Bucuresti, 1989, 27-235 cu bibliografia aferentá.

Ambasadorul Venetiei la Viena, Carlo Ruzzini, caracteriza astfel in anii '90 ai secolului alXVII-lea abilitatea politia a lui Brâncoveanu: Prencipe presente di Valacchia passafama di saggio, et attento bilanciarsi con desteritá fra i riguardi di Cesare e della Porta, usandoanco l'arte di portar auuisi, possan esser utili, grati, hor aluno, hor all'altro Partito;indagando con osservatione i successi della Christianità, e raccoglendo con la stessa quelli dellaTurchia", cf. Joseph Fiedler, Die Relationen der Botschafter Venedigs über Deutschland undÖsterreich im Siebzehnten Jahrhundert, vol. II, Wien, 1867, p. 406. Pentru raporturile luiBrâncoveanu cu imperialii, vezi Otto Brunner, Osterreich und die Walachei während desTürkenkrieges von 1683-1699, Mitteilungen des Instituts OsterreichischeGeschichtsforschung", XLIV (1930), p. 319-323, Paul Cernovodeanu, váltoarea primejdiilor.Politica promovate de Constantin Brâncoveanu (1688-1714), Bucuresti,1997, p. 18-20.

V. Dräghiceanu, Constantin Bräncoveanu conte al regatului principe al sacruluiImperiu roman. Stema Cv.L., vol. XLIX (1915), n. 9, p. 932-934; N. Les

impériaux de Constantin Bráncoveanu, prince de Valachie, in RHSEE, XIV (1937),nr. 7-9, p. 181-186.

www.digibuc.ro

144 P. Cernovodeanu si C. Fenesan 4

puteau subordona principatul muntean conglomeratului statal alPresupunem proiectul anonim a fost inspirat de negociatorul principalimperial, contele Kinsky, care avea cunostinte despre politica lui Brâncoveanudin corespondenta acestuia cu contele Marsigli generalul Veterani, dar i-ainterpretat eronat Principiile de vasalizare ale principatului muntean castat clientelar urmau se asemene celor existente ale acestuia de Imperiulotoman, cu oarecare moderate. Astfel s-ar fi putut cu domnulboierii favorabili Casei de Austria tratate secrete care trebuiau se stabileascdgarnizoane habsburgice doar de margine de la Portile de Fier, pe

la Turnu,.Giurgiu, si Focsani, nu si interiorul undeincartiruirea plata unor militare ar fost complet evitate. De asemenea, seprevedea mentinerea cultului ortodox majoritar, de care locuitorii n-aracceptat stäpânirea austriacd. Urmau apoi sä se fixeze, cu domnul siboierii de frunte, cuantumul anuale, la termene fixe produse bani, maimoderate decât cele turcilor, pentru garnizoanelor demargine. Având vedere aceste avantaje, se spera penetratia austriacd se vaputea efectua Moldova, prin ocuparea de la Hotin,Bender Akkerman, alungarea atarilor din Bugeac incorporarea armatelehabsburgice ale unitätilor militare moldovenesti aflate acel moment soldapolonilor" a rusilor. seama ca muntenii moldovenii nufie Ungariei si Poloniei, fatä de care aveau mari rezerve, cidirect de Viena, cu achitarea unor impozite modeste si netulburarea surselorde autorul proiectului un statut clientelar domnului caretrebuia mai mult un rol de locotenent al eligibil nuereditar, alegerea sa urmând se de suveranul de la Viena dintre treipersoane propuse de pentru numirea slujbele civile bisericesti trebuia

se utilizaze acelasi procedeu deeligibilitate din rândul a trei persoanedesemnate de localnici. Proiectul austriac s-a dovedit nerealist nu numai prinfaptul austriecii nu se aflau mod concret stdpânirea Românesti, dar

prin perceperea a intentiilor lui Brâncoveanu, care nu senici un caz la lnchinarea austrieci, ci la mentinerea autonomieiei cadrul sistemului politic existent, cel mai bun caz sub protectiaRusiei coreligionarem. acest sens pentru a neutraliza atât

12 Hofkammerarchiv Wien, Anhang gemischter Faszikel. Siebenbargen, rote Nr. 96, f.391 394. Vezi textul proiectului original traducere anexa

13 Aluzie la ostasii regimentului de joimiri" moldoveni, pusi sub comanda rohmistrului"Constantin staroste de Cernäuti, luptând slujba regelui Poloniei impotriva otomanilor,pentru care, vezi Duzinchevici, Documente din arhivele polone relative la istoria(secolele XVI Välenii de Munte, 1935, doc. III; P. L Panait, Moldova politica luiConstantin Anuarul Muzeului judetean Vaslui", vol. II, Vaslui, 1980, p.301 307; P. Cernovodeanu, op. cit., p. 21 22.

14 Vezi mai ales L. E. Semionova, Stabilirea legaturilor permanente TaraRusia al al in RSL, Istorie, V

(1962), p. 37-38; eadem, XVII naciale XVIIIv., Moscova,1969, p. 81 84; P. Cernovodeanu, op. cit., p. 22-23.

www.digibuc.ro

5 Pretentii de anexare a

expansioniste ale Habsburgilor, dar pe acelea ale polonilor, care reclarnaunici un drept nu numai Moldovei, dar si pe aceea a Românesti15,domnul a trimis ca emisar de la Viena pe medicul din Bucuresti,Pylarinó, a era acolo la 26 spre adiscuOile consilierii imperiali Petru I al Rusiei, aflat la

Leopold I, la intoarcerea sa din periplul efectuat EuropaAustriecii, credem, a nu persistat - putin pe - planurile

irealizabile de a pretinde turcilor stdpânirea cadrulviitoarelor tratative de pace, contrare principiului uti possidetis, aflat la bazanegocierilor acceptat oficial de la 23 iunie 1698's, când ape contele Kinsky calitatea sa de negociator principal, dar cu sediul la Viena.Cedarea Habsburgilor, se pare, nu a fost de vreme ce lacurtea imperiald s-a mai vehiculat vreme un proiect, reprezentând o

de compromis de anterior, prin propunerea stdpâniriiRomânesti cu Poarta Acest proiect a ajuns la

kapukehaielii domnului Românesti la Constantinopol, Porphyrita -probabil prin intermediul lui aflat la lunii iulie 1698 laViena de reprezentantul domnului la printr-o

nesemnatd, expediatd discret mediatorului principal al din parteaputerilor maritime, lordul Paget, cu care se afla de la Belgrad cu

din 14 august, de marele vizir de negociatorii turci MehmedRami, reis-efendi Alexandru Mavrocordat Exaporitul", mare dragoman19.

Vezi instructiunile remise de regele August al II-lea negociatorului polon StanislasMalachowski, palatinul Poznaniei, la 5 septembrie 1698, vederea tratativelor de pace, cf.Hurmuzaki, Fragmente..., p. 435-437.

16 Idem, Documente..., p. 298, doc. CCCCLIX; N. Vätämanu, Pylarino,medic al Curtii domnesti din Bucuresti (1684-1687; 1694 1708) in vol. Din istoria medicinii

universale, Bucuresti, 1962, p. 125.Pentru vizita la Viena acceptarea tratativelor de pace, vezi mai ales Wlodzimierz

Lenkiewicz, Rossyi w pokoju Karlowickim (Rolul Rusiei pacea de la Karlowitz), inPrzewodnik Naukowy i Literacki", vol. XXIX (1901), p. 902-910; M. M. Bogoslowski,

p. 469-474.18 Jean du Mont, universel et dtplomatique du droit des gens, tome VII, partie,

Amsterdam-La Haye, 1726, 451; M. Der Friede von Karlowitz, p. 41-42.British Library, Mss. Add. 8880, 98, atestând trimiterea din Belgrad a secretarului

lordului Paget, Georg Philip Schreyer von Wegmar, la Viena pentru punerea la punct a ultimeloramänunte inceperii tratativelor de pace. Pentru prezenta dregâtorilor otomani la Belgrad la14 august, vezi Hurmuzaki, Documente..., XVI, p. 365, doc. DCCCXXII. Despre cariera luiPorphyrita, ce a servit mai multi ani ca rezident al Imperiului habsburgic, apoi al Angliei laPoartä kapukehaie a domnului Brâncoveanu care a prin a sluji 1701 1710ca dragoman al flotei pe lângä marele kapudan, vezi mai ales Basil VI.

(Dragomanii flotei), Atena, 1965, p. 86-93; P. Cernovodeanu, Arhiva alordului William Paget (1637-1713) RA, an LII (1975), vol. XXXVII, nr. 1, 83-84; idem, In

primejdiilor..., p. 18 si 42, n. 100.

www.digibuc.ro


In cadrul noului proiect habsburgic, domnul Tärii Românesti urma prestezede fidelitate sultanului, de la Viena sä le

egale tributul datorat de Principatul avea sä pus sub protectia celordoi suverani ca acestia sä abuzeze de stäpanirea domnul urma sä

linistit cu legile sale ale primite cu libertatea deLa numirea unui domn - ales de mod legiuit -, el avea

primeascd dubla confirmare a sultanului si impäratului". conceptia acestuiproiect de compromis, austriecii s-au inspirat, probabil, din similar prezentat,

de turci la 27 ianuarie 1698, la inceputul negocierilor, prin care acestiareclamau evacuarea Transilvaniei de trupele imperiale recunoastereaautonomiei principatului pusä sub protectia comunä a Portii si a Casei de Austria21.Dar cum emisarii habsburgici nici n-au sä de vreo evacuare aTransilvaniei, aflatä ferma stäpânire lui Thököly 1690, eraverosimil ca nici turcii nu accepte a cu imperialii suzeranitatea asupraTdrii Românesti, rdmasä, de afara ocupatiei austriece.

Aflând vara anului 1698 despre intentiile de luare stäpânire ade austrieci sau Brancoveanu, cu clarviziunea-i

si beneficiind de sfatul avizatilor sfetnici Cantacuzini, a realizattara nu avea nimic de urma sä inlocuiascä dominatia Portii cu cea aunei alte puteri sträine. punea, de tendintele anexioniste ale

doi aveau sä se neutralizeze reciproc, mentinerea autonomiei sauchiar aveau stea atentia Rusiei, putere coreligionard,exprimase, putin formal, dorinta sustinerii crestinilor ortodocsi desub stäpanirea De aceea, vremuri mai bune, Brâncoveanu

University of London, School of Oriental & African Studies (S.O.A.S.), Papers,Bundle no. 51, Undated letters, nedatatä a lui Porphyrita din arhiva Paget).Vezi anexa II.

21 Astfel Germaniae Militiae ex Fortalitiis quae sunt in Transylvania exeant, Fortalitiareddantur Transylvanis" totodatä Transylvanica Regio iterum in pristino statu ponatur et uttranquillo statu fruatur, sit sicuti prius sub patrocinio utriusque Imperatoris", cf. Hurmuzaki,Fragmente..., III, p. 415 si n.h.2; idem, Documente..., p. 355, doc. DVI.

22 Astfel Gheorghe Castriotul din Castoria, cunoscutul lupator pentru eliberarea popoarelorasuprite din Balcani, folosit de Brâncoveanu misiuni diplomatice pe 1697 1698,exprimând temerile pentru ca populatiile de la sud de nu stäpânirea austriecilor,se adresa scrisoare hatmanului Ivan Stepanovici Mazepa, apoi misivaexpediatd de acesta boierului curtean Leonid Feodorovici Nariskin la 17 ianuarie 1698 detarul Petru I, aflat la Amsterdam, la 27 februarie 1698, in urmätorii termeni: Neplângem cu totii cu lacrimi in ochi pentru ca monarh ne scape de papistasi iezuiti, caresunt porniti impotriva ortodocsilor mai mult decât impotriva turcilor evreilor... lumescse va termina cândva, dar acel al niciodatd", B. H. Sumner, Peter the Great and theOttoman Empire, Oxford, 1949, p. 34. Vezi activitatea de patriarhul Ierusalimului,Dositei al II-lea Notura, ce cu domnii prilor Române unele cdpetenii ale

sârbi, croati si bulgari, lupta pentru eliberarea de sub dominatia cu ajutorulRusiei la N. Kapterev, Snosenija lerusalimskogo patriarha s Russkim(1669-1707 gg.) (Legdturile patriarhului Dositei al Ierusalimului cu conducdtorii Rusiei1669-1707), Moscova, 1891, p. 191-238.

www.digibuc.ro

7 Pretentii de anexare a Tärii Românesti 147

s-a mentinerea situatiei de statu-quo ante a principatuluimuntean, strdduindu-se neincluderea problemeiviitoarele de pace initiate imperiali otomani, socotind-oinoportund lui Pentru aceasta, domnul s-aadresat din Pitesti, la 7/17 octombrie 1698, negociatorului principal din parteaimperialilor, contelui Kinsky, cum i-a transmis prin de-al doileaemisar al trimis la Viena, secretarul domnesc Ladislau Teodor Dindar, nuse nici o pomenire despre mine despre a mea (ne ulla de me ethac patria mentio)... deoarece printr-o astfel de pomenire, atunci treaban-ar izbuti, s-ar isca cea mai mare cea mai mare primejdie n-ar devreun Majesatii Sale prea luminate, nici mie mele" (si negotium nonsuccedit, maxima suspicio, excitabitur et grande periculum, nullaque utilitasSuae Majestati Sacratissimae, mihi et patriae emerget)23. Cancelarul Kinsky,

de luciditate politicd, a pledat fataLeopold, la 27 octombrie, eliminatd din problema principatuluimuntean, faptului suveranul avea drept dublu (duplex jus) asupra

Romanesti", fundamentat pe de o parte pe dependenta apartenenta,de mult din vechime <a de regatul Ungariei (illud independentia et appertinentia Regno Hungariae jam et ab antiquo), iar pe dealta prin de depus de numele tuturor stdrilor, decare principele defunct" (in homagio nuper Principe defuncto, nomine Statuumuniversorum praestito) fost domn, Serban Cantacuzino24. De aceea, socoteaKinsky oricat de sunt <drepturi>, ele nu pot pretinse,deoarece turcii li se opun locuitorii dau defrica (utrumque quamtumvis satis mihi hactenus videturinexigibile, nam et Turcae se opponent, et Incolae horum se retractant). Deaceea, considerand pacea nu se cuvenea a dinnegociatorul imperial recomanda se cedeze mod tacit, pe pentru afi evitate, mai mai mari" (ita cedendum erit vel tacite velexpresse, quod posterius ut magis praeiudiciosum evitandum). Prin

el socotea discutie drepturile elecu totul neatinse pentru vremuri mai bune" (indecisa manet jureutriusque partis et aptiori tempori reservat6). intre timp, de Transilvania

si prin tratatul [de pace], ne vom putea bucura la de bine cumse folosesc turcii de Tara (Interim occupata et per tractatus cessa

23 Hurmuzaki, Documente..., p. 511-512, doc. CCCXLI; P. Cernovodeanu, op. p.81 82, doc. 34.

Vezi N. Iorga, Documente privitoare la familia Cantacuzino, Bucuresti, 1902, p.325 326, doc. 7; Jovan a principatului Tarii vremealui Cantacuzino (1678-1688) in AARMSI, a II-a, XXXVI (1913-1914), p.

0. Brunner, Österreich und die Wallachei..., p. 294-296, etc.

www.digibuc.ro


Transylvania, idem commodum, quo Turcae usi Wallachiâ fruuntar), profitând devecindtatea celor principate spre a se apropia de propus. De aceea,asteptarea hotdrârii spre a fi transmisd negociatorilorde la Karlowitz (Karlovae), Kinsky pleda pentru ca punctul referitor la TaraRomâneascd nu mai abordat, ci trecut sub acere" (punctum Wallachiaepotius non tangi, quam motum silentiô praeteriri)25. zi mai târziu, la28 octombrie 1698, cu asentimentul suveranului, Kinsky a transmis delegatilorimperiali, contilor Wolfgang von Ottingen-Wallerstein, presedinte al Reichs-Hofrat"-ului Leopold Schlick, Kriegskommissar"26, instructiunile necesarespre a nu mai atinge decursul tratativelor problema statutului Românesti.El din cele ce i-a scris Brâncoveanu, prin secretarul Dindar, anumitelucruri dorite" mai s-au schimbat de aceea, ce a

cele de domnul muntean, suveranul a hotdrât le trimia princurier expres noi instructiuni potrivit din propunerile inaintate turcilorDomniile voastre excludeti cu totul prevederea sau articolul care se laprincipele Românesti nu faceti absolut nici o favoareaamintitului principe, ci binevoiti a trece sub toate acesteadeoparte suspensie actiune vizând Tara Româneascd". (... denpassum seu articulum instructionis, welche den der Wallachey betreffenthuet, daraus gäntzlichen zulaszen und von benandten interese gantz undgar keine meldung zuthuen, sondern allesz dieszes mit stillschweigenvorbeygehende, das gantze die Wallachey betreffendte werck unberührt und inindeciso zulaszen belieben möchten). propunerile negociatorilor au fostremise turcilor mai potrivit vechilor instructiuni, Excelentele Voastrevor trebui, vor sesiza vreo opozitie a turcilor, nu mai insiste asuprapropunerii privinta principelui Tarii Românesti nici se implicealte tratative acest sens, turcii asupra respingerii aceleia, ci vetiocoli totul mod tacit" (so Ew. Exc. Exc. auf verspörte opposition derTürcken der wegen des Fürsten in der Wallachey beschehenen proposition nichtzu inhaeriren, noch sich destwegen, wan anderst die bey bloszer dererVerweffung erhalten solten in fernere tractation einzulaszen, sondern mitstillschweigen vorbeyzugehen)". Dar negociatorii imperiali n-apucaserd seimplice tratative privind Tara Româneascd sau pe domnul ei deoareceBrâncoveanu a avut prevederca se adreseze direct din la 17/27octombrie 1698 mediatorului principal al lordului Paget, fäcându-icunoscut am simtit rog pe

ca cel mai prieten al meu mai nimerit mijlocitor

25 Hurmuzaki, Documente..., VI, p. 512 513, doc. CCCXLII.26 Aflati de la Karlowitz, cf. J. Fiedler, Die Relationen der Botschafter Venedigs...,

p. 377 378; M op. cit., p. 48-49.Hurmuzaki, Documente..., VI, p. 513 514, doc. CCCXLIII.

www.digibuc.ro

9 Pretentii de anexare a Românesti 149

acele tratative, binevoiascd a-si aduce aminte a fi cu bägare de canu cumva provincie zbuciumatd ori numele meu, amestecatefelurite ca nu cumva locul vreunui bine ce ar trebuiiasä de acolo urmeze vreo nedoritä nepläcere vreun(in hac dubietate et incertitudine Excellentiam Vestram tamquamperspectissimum meum Amicum ei dignissimum illorum negotiorumMediatorem, humanissime et confidentissime requirendum duxi, quatenusExcellentia Vestra perpensis prudentissime tractandis Negotiis, bonam haberedignetur memoriam et vigilantiam, ne haec afflictu Provincia, mea Persona,aliquibus ab aliqua parte involvatur difficultatibus, vel suspicionibus, et ne locoalicuius consequendi boni importuna molestia et damnosum suboriatur malum)".

scrisoare a fost la 28 octombrie st.v. din Belgrad lordului Pagetprin kapukehaiaua domnului, Poryphyrita, care discutase anterior cumediatorul englez neincluderea tratative a problemei Românesti.Porphyryte scria: Ieri am primit <scrisoarea> de la principele meu, princare cu acea pe care am discutat-o cu

eu sunt sigur atunci Excelenta va avea prilejul, nu va uita oimpiedice asemenea propuneri, ce se vede limpede sunt

mai curând pdgubitoare folositoare, iar scrisoare a fostExcelentei Voastre conformitate cu aceea ce discutasem cucazul care negociatorii imperiali ar voi vreun lucru oarecare pentruprincipele meu sau pentru tara sa, putea avea prilejul de ade de a impiedica ce vor fapt prin care vanespus nu numai pe principele dar pe slujitorul lui cel mai umil"(Hieri mi l'annessa dal mio principe, con la quale la prega per quelnegotio, per lo quale ho discorso con ella. E son sicuro che V<ostr>aEcc<ellen>za quando havera l'occasione non mancava di favorirlo, col impedirele tali propositioni, che si vede chiaram<en>te che piu tosto sono dannose queutili, e questa lettera stata scritta V<ostra> Ecc<ellen>za (in conformità cheho discorso con ella). Se per caso vorrando proponere qualche cosa per il mioPrincipe sua provintia, possi haver occasione di mostrar la presente et impedirequello vorranno proponere, con che non solamente obligara infinitam<en>temio Prencipe, ma anche suo humillissmo servitore); scrisoarea urma

si marelui dragoman Alexandru Mavrocordat Exaporitul" (la presentefarla capitare al sig<n>ore Maurochordato), negociator din partea otomanilor,spre luare la

Rugdmintea lui Brâncoveanu a fost satisfäcutd deoarece decursultratativelor delegatilor la Karlowitz, deschise prin de protocol(joi 27 octombrie/6 noiembrie 28 octombrie/7 noiembrie), dar intrate

28 E. D. Tappe, Documents concerning Rumania in the Paget Papers, in SEER, XXXIII(1954), no. 80, p. 206; P. Cernovodeanu, op. cit., p. 82, doc. 35.

29 University of London, S.O.A.S., Paget Papers, Bundle no 51, doc. 174.

www.digibuc.ro

150 P. Cernovodeanu C. Fenesan 10

efectiv stadiul propriu-zis al negocierilor, duminick 30 octombrie/9noiembrie", situatia Tärii Românesti n-a mai fost luatä discutie, veleitätilede expansiune ale austriecilor infrânate pentru un timp. Acest fapt poateconsiderat un succes al diplomatiei românesti personal al luiBrâncoveanu, experimentatul domn al Tärii Românesti. Dar, austriecii si-au luatrevansa 1718 când, anexând Oltenia pentru decenii, urma päciivictorioase de la Passarowitz (Pojarevaze) din 10/21 care a pus capät unuialt räzboi austro-turc incununat cu succes, ei au aplicat provincia cuceritä unregim politico-administrativ similar celui preconizat proiectul din 1698, ce aanticipat politicii orientale de expansiune a Imperiului habsburgic

crestin-ortodoxe din Balcani.

ANEXA I

1698

Animadversiones wegen erstrekung deren Christlichen Conqvesten A° 1698 aus derWallachey ertheillet worden.

Es seye ausser zweiffel, die Wallachische Nation zu beförderung des allgemainenwohl-weesens der gantzen Christenheit die gedanken höge und von Seiths es nieermanglet haben würde, dieses Gott-gefällige Werk Ihrer Erlösung jugo Turcico nach allenKräfften zu beförderen. Allein, es hätten villfältige Casus solcher angetragen- auch öfftermahlenfruchtlos tentirten Erlösung Sie dermassen furchtsamb und schüchtern gemachet, Sie anderstnicht als mit zittern hierauff gedenken könten, insonderheit wan Ihnen nicht vorhero die Sicherheitdessen, was man anfangen wolle, so begreifflich zeige, Sie daran zu zweiflen keine uhrsachmehr übrig behalten. Dan es sey ja Historienkündig welchergestalten seithero zweyen Saeculis Sieresultorie, id est bald von Hungarn, bald von in sogenandten Schutz genommen, hernach nurausgeplündert und endlich bey denen ita dicendo, pro ossa dahin geworffen und inFriedens-Schlössen auf Sie gahr vergessen worden. Nicht zum läugnen seye zwar, nach derSchlacht zu Zenta eine forchtsambe Hoffnung gewesen, Ihre Kayserliche Mayestät solcheVictori mit poussirung des zerstreut- und flichtigen feindes, nach leichter Occupirung der VöstungTemeswar, gegen Wallachey proseqviren lassen. Aber es wäre eine gantz andere resolution nacherBosnien aufgefallen und diese Wallachische Fürstenthumb wiederumben in den alten Jammer-stand, und eben mit diesen Posnischen Casu noch mehr verstärkten Sorgen geblieben. Darzumahlenauch der Fürst, die Bojaren und geystlichkeit mit gesambter Nation von der noch in gahr frischenAndeneken hafftenden Heyslarischen Irruption und allzu vehementen Commando nochbetriebte angedächtnussen und uhrsach habe, umb einen solchen Protectorem sich zu bewerben, derIhnen erträglicher seye als die unter welchen Sie doch auffs wenigste die vollkommeneSicherheit Ihres Religions-Exercitii jederzeit genossen und daran in dem möndesten nicht, wederDirecte noch indirecte, gestöhret worden.

P. Cernovodeanu, Le journal des travaux du de Karlowitz (1698 1699),RESEE, XIX (1981), no. 2, p. 326 si n. 4.

www.digibuc.ro

11 Pretentii de anexare a prii Românesti 151

y

.

.

, .

. =

;

/

;.,

.

Fig. 1. Proiectul austriac de anexare a Tärii din 1698.Prima

Darumben, dann und soferne man ein beharrliche oder Ernstliche Intention und diehiezue versichert habe, diese Nation nicht nur jetzt in Schutz anzunemmen, sondern auch

bey und mit Frieden-Schluß darinne zu erhalten, So wäre zu solchem zwekhin hienachfolgender Ordnung zu arbeithen und handlen oder wiedrigenfahls wenig oder nichtswohlgedeyliches zu verhoffen, Nemblichen:

* In text: effaciter.

www.digibuc.ro


Erstens Vor Angreiffung des Werkes durch geheimbe Tractaten mit dem Fürsten undBojaren die formam Regiminis Politici in Rechten und Regalien, soviel möglich bey

gegenwrtgen Stand, und zwar solchergestalten zu versicheren, nur die finitima oderVöstungen, und darunter sonderlich die Porta ferrea an der Donau, Thurn gegengelegen, Giorgievon, Braila und Foxam mit zulänglich genungsamber Mannschafft Postirungs-weyB versehen und hiemit ad contribuendum das Land, ohne sondere Qvartier auch ausser denengewöhnlichen Militarischen Superationibus erhalten werden möge. Nichtmünder,

Fig. 2. Proiectul austriac de anexare a din 1698.Ultima

www.digibuc.ro


Fig. 3. Proiectul austriac decompromis din 1698. Prima filä

Andertens, und förderist der numerosen geistlichkeiten, an welchen das Volkh mitungemainer Devotion hänge, circa Consistorialia et Dependentiam a Patriarchali SedeConstantinopolitana begreiffliche Versicherung zu stellen. Alldieweillen sonst diese vongahr Bellicose Nation sich mit evacuir- ja Abbrennung deren Häusern in die Gebürg retiriren,Türken und Tartarn zu Hülffe zu ruffen, ja endlichen wohl gahr zu emigriren und das Land lähr zulassen pflege. Wan aber diese beyde Passus mit denen Interessenten praeviae in gehaimb adjustiretund mit behörigen Diplomatibus versichert würden, so wäre auch,

Driuens, ebenergestalten voraus mit dem Fürsten und Bojaren zu vergleichen, was in Geldund Naturalien Sie zu unterhaltung obangeregter Postirungen jährlich und in was Terminen zupraestiren haben würden, worinfahls Sie an dem jenigen Qvanto, so die Türken exigireten, einigeModeration oder wenigstens in modo exactionis Christliches Tractament verhoffeten. Womithindan,

Vierttens, ausser Scrupl die gesambte Nation, sozusagen viritim zusammengreiffen werden, nicht nur oberwöhnte Postirungen bald occupiren, sondern auch successive denweitheren Progress in die Moldau zu beförderen, als welche Nation allerdings noch mehrhabe umb einen Christlichen Erlöser seufftzen und sich der unauffhörlichen Excurssionen derenTartarn zu welchen Abziehl ein mittelmässiges, doch zu Besetzung deren Vöstungenund Postirungen mit zuelänglicher Artiglerie versehenes Corpo also lociret werden nachOccupirung der Wallachey und verstärkter Postirung an der Donau die Conqvesten nacher Cocim,Bendern und Akiermann (so keine sonderbahre Vöstungen wären) zu erstreken, untereinstens aber

www.digibuc.ro


mit leichter Reytterey einen Straiff umb reiche Beutt in die Buziakische Tartarey zu thuen, diesesRaub-gesündel von dannen zu delogiren. Man könne sich verlassen,

Fünjftens, nicht nur alle Moldauer auff eben diese Conditiones als man denen Wallachenaccordirete sich gleich zu dieser Armee zuschlagen, sondern auch die aus beyden Wallachisch- undMoldauischen Nationen in groser anzahl nacher emigrirte und dorten beständigunter Militarischen in continuo exercitio stehende Patrioten, so aller weegenund Stegen kündig, sich zu dieser Armee und vortreffliche Dienste praestiren würden;welchen aber nebst austheillung der Fahnen und Chargen eine Moderate Gage auszuwerffen undderen also etliche Compagnien von den Streittbahresten (wie man Sie schon kennet undernennen auffzunemmen sein

Sechstens, wäre bey denen Tractaten wohl in obacht nemmen, beyde Nationen einesonderbahre Abhorrescenz haben, sich nacher Hungarn oder Pohlen incorporiren zu lassen, in derApprehension lebende, daB Sie als Partes des orientalischen Kayserthumbs auch dermahlen wie einSchlüssel desselben zu consideriren, unter solcher Incorporation aber, insonderheit auch mit IhrenReligions-exercitio nach der Hand von der Römischen Kirchen Bischoffen Anfecht- und Beirrungerlayden, auch in sacris von dem Constantinopolitanischen Patriarchat getrennet werden könten.Ferner und

Siebendens, damit die Einwohnere dieser Landen ad praestanda onera, so Sie übernemmen,nicht verunkräfftiget und in Ihren gewerbschafften ruiniret werden möchten, so wäresonderbahrlich praecaviren und und versichem, die in erwöhnte Postirungen und Praesidiaverlangende Militares sich keinerley sogenandten Regalien, durch Errichtung allerhand Mauthen

Gabe llen, auch anrnassung bürgerlicher gewerbschafften und trafficirungen mit Ochsen undanderen Vieh oder Waaren, zuaignen, sondern denen Landes-Einwohnern Ihre Nahrungenunperturbiret lassen.

Zumahlen nun aber der Status rerum anjetzo Vortheill Ihrer Kayser lichen Mayestät sichin eine bessere gestalt richten anbegünnet, so ist in keine Weeg zu zweiflen, daB bey denenanvorstehenden Tractaten die Jura et reservata Supremae Majestatis Foederum Armorum,Praesidiorum, Appellationum etc. mit denen Competentien einer zeitlichen Fürsten und desselbensubalternen Landes-Officieren nur in einer Stadthalterschafft werden combiniren lassen, als

denen Piastischen Fürsten in Schlesien accordiret ware, dabey jedoch in alle weege in casuscujuscunque vacantiae nil haereditariurn verleyhen, die Confirmation und gleichsambInfeudation nicht nur des neu-erwöhlenden Fürstens, auch deren obristen Hof- und Landes-Officieren Ihre Kayserliche Mayestät solchergestalten aufzubedüngen hätten, daB nach Absterben

Fürsten(s) die Bojaren und Bischöffe pro succesione drey Subjecta und in Vorschlagbringen, Ihre Kayserliche Mayestät aber daraus den Fürsten ernennen und investiren können, wieebenermassen es auch bey erledigung deren obristen Landes-Officieren und Bischoffen geschehensolte. Salvo etc.

Hotkammerarchiv Wien, Anhang gemischter Faszikel. Siebenbürgen, rote Nr. 96, fol.391-394 (cotA veche: Siebenbürgische Urkunden, Aufstellungsnummer 15.559).

TRADUCERE:

Observatii care au fost primite din Tara RomâneascA anul 1698 extindereacuceririlor crestine.

Este mai presus de faptul cA neamul valah nutreste cele mai arzAtoarepentru promovarea bundstärii de obste a cA, din parte-i, nu s-a

www.digibuc.ro

15 Pretentii de anexare a Romanesti 155

nu sprijine din toate puterile aceastä lucrare lui Dumnezeu, cea a mantuirii salede sub jugul turcesc. Numeroasele episoade ale astfel de mantuiri,de mai multe ori efect, au facut ca nearnul valah fie de si de

nu se poate la o astfel de eventualitate ingrijorare, mai ales nu i se vademonstra mai anume se poate de certitudinea privinta a ceea ce a fiintreprins, fel nu mai vreun temei de din istorie estecunoscut modul care, de secole, valah> a fost luat pe sub asa-zisä protectie

de unguri, de polonezi, apoi doar jefuit fine, aruncat turcilor drept os de ros,pentru a zice asa, chiar dat totul la incheierea tratatelor de pace. Ce-i drept, nu sepoate nega faptul de la Zenta, a existat imensa Maiestatea Sa Imperialava continua victorie prin lovirea dusmanului fugar ocupareadificultate a Timisoara, va in Tara Dar, s-a luat o cu totul

anume de a se purcede directia Bosniei, iar acest principat valah a iaräsivechea sa stare de jale cu griji sporite tocmai datoritä acestei situatii din Bosnia. Pe aceasta,principele, boierii clerul, tot poporul mai au multe amintiri triste de la atacul luiHeisler comportamentul mult prea brutal, care le sunt prea proaspete minte,deci temei caute un protector, care le fie mai usor de suportat deck turcii, sub care s-aubucurat putin de siguranta deplinä a religiei a fi tulburati de putin, nicidirect, nici indirect.

De aceea, certitudinea unei intentii statornice si serioase, precum fortelenecesare acestui popor sub protectie, nu numai pentru moment, ci spre a fi cuprins modeficient viitorul tratat de pace, atunci, spre atingerea acestui va necesar se actionezeprocedeze felul sau - nu se va - nu trebuie se spere foarteputin sau nimic. Asadar:

primul de a se incepe actiunea, trebuie fie stabilita, pe posibil stareade acum, forma regimului politic ceea ce drepturile veniturile regaliene, anume printratate secrete incheiate principele si boierii favorabili anume fel, doar

de margine sau de la hotar, iar acestea mai Portile de Fier de pe Dunäre,Turnu aflatä in fata Nicopolelui, Giurgiu, Focsani, inzestrate garnizoanesuficiente acest fel se alte incartiruiri obisnuitele cheltuieli militare

ceea ce <ostasesti>. De asemenea,

al doilea mai ales clerului numeros, de care poporul este atasatneobisnuitä trebuie se creeze o certitudine privinta chestiunilor consistoriale

a dependentei de scaunul patriarhal de la Constantinopol, deoarece caz contrar acest neam,de felul lui foarte casele sau foc, putea retrage munti,

cheme in ajutor pe turci ba, la emigreze pustie, cumobisnuieste. aceste chestiuni vor fi reglementate mai cei interesati

garantate prin documentele cuvenite, atunci,

In al treilea ar trebui, asemenea, se un acord principeleprivire la ceea ce ar urma dea tara fiecare an, anume la ce termene, produsenaturale, pentru subzistenta garnizoanelor amintite mai sus. acest caz, ei omoderare a pretinse de turci sau putin un tratament crestinesc la modul de percepere.

al patrulea Prin aceasta se deci, ca neamul, de o parteretinere, se va uni, asa-zicand forta, nu numai pentru a ocupa mai pozitiile sus-amintite, ci pentru a apoi extinderea spre Moldova. de acolo are maimulte motive pentru a-si un mantuitor crestin pentru a se elibera de incursiunileale tatarilor. acest scop, pentru ocuparea a pozitiilor de acolo ar trebui uncorp de de mijlocie, inzestrat artilerie acesta ca,

www.digibuc.ro

ocuparea Românesti pozitiilor de pe sä cuceririle la Hotin, BenderAkkerman (care nu sunt niste deosebite), vreme ce cavaleria ar intreprinde o

de in Bugeacul ar alunga de acolo adunAtura de tâlhari. Se poate punedeplin temei pe faptul

In al cincilea nu numai moldovenii se vor acestei armate aceleasiconditii acordate valahilor, ci patriotii din cele neamuri, valah moldovean, care auemigrat in mare Polonia Rusia s-au aflat acolo mereu sub arme rândulmilitare, cunoscând toate drumurile potecile, se vor prezenta la aceastä vor faceservicii excelente. Acestora va trebui li se acorde, pe steagurilor si a gradelor, osoldA moderatA, iar dintre cei mai vrednici mestesugul armelor (care sunt de acum cunoscutipot fi amintiti cu numele) sA asadar, câteva companii.

In al cazul tratatelor va trebui sA se seama de faptul cA ambele neamuriau o deosebitA sA incorporate sau Poloniei, träind cu teama cA ele, ca pärti aleImperiului de trebuie socotite si acum o cheie a acestuia, cazul unei voravea de atacuri datorate episcopilor Bisericii Romane, mai ales ceea ce privestepracticarea religiei si ar putea separati cele sfinte de patriarhia de la Constantinopol. Apoi,

In al saptelea pentru ca locuitorii acestei nu storsi de puteri prin prestareace le revin sA ruinati indeletnicirile va extrem de necesar se evite si sA se

tinA seama de faptul militarii trebuinciosi amintitelor garnizoane sA nu se bucure devreun asa-numit venit regalian, de incasarea a tot felul de impozite, de exercitareaunor mestesuguri civile si a comertului cu si alte vite sau märfuri, ci lase netulburate surselede subzistentä ale locuitorilor tärii.

deoarece starea de capete acum un sens mult mai favorabil MaiestAtiiSale Imperiale, nu existA dubii cazul tratatelor viitoare, drepturile cele cuvenite numaiMaiestAtii Supreme privinta aliantelor, armelor, garnizoanelor, apelurilor etc. vor trebui puse deacord cu competentele unui principe vremelnic a dregAtorilor acestuia doar sub forma uneilocotenente, cum a fost acordatä odinioarA principilor Piast in Silezia; situatie nu seva acorda nicidecum ceva cu titlu ereditar in cazul care s-ar ivi vreo ci confirmarea,precum vasalitatea, nu numai a principelui care sA ales, dar a dregAtorilor celor mai

ai curtii vor trebui conditionate fel de Maiestatea Sa ImperialA,decesul principelui boierii episcopii drept succesor trei persoane,Maiestatea Sa ImperialA sA numi investi principele din rândul acestora. fel ar

sA se procedeze si la ocuparea dregAtoriilor supreme ale tärii a scaunelor episcopale.

ANEXA II

1698 <Belgrad>

Valachiae Princeps utriq<ue> Imperatori iuramentum prestabit. Post mortemgubernandis Principis, uterq<ue>, tam Imperator Romanorum, quam Magnus Sultanus novum aprovincia legitime electum confirmabit. Tributo non nisi convento aequis partibus inter utrum<que>sub utriusq<ue> paciscentis Imperatoris protectione trebitur. Vivetque securus ac quietus in suis, acProvinciae receptis legibus, religionisq<ue> libertate

University of London, School of Oriental & African Studies, Paget Papers, Bundle no 51,Undated doc. 10.

www.digibuc.ro

TRADUCERE:

Domnul va presta de ambilor moarteadomnului aflat scaun, ambii - romanilor, marele sultan - vor confirma penoul ales de mod> Numai darea va chip egalcei doi nici nu va fi apoi sporitä prin

celelalte <treburi> vor fi ocrotite sub protectia a doi cum se vor fi<domnul Românesti> sä linistit cu sale ale primite

si cu libertatea de

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

SISTEME DE REPREZENTAREA CULTULUI MARIANIC TÄRILE

iN SECOLELE

VIOLETA BARBU

Prezenta cuvântului fruntea acestei anchete la câtevaprecizdri terminologice, studiile deschizdtoare de drumuri din anii '40semnate de Gabriel Le Bras' ori de Lucien Febvre2 plecau de la termeni capracticd religioasd" sau devotiune". Aceste precizdri sunt rodul unor indelungidezbateri care, ultimele trei decenii, s-au angajat istorici ai culturii,sociologi, etnologi, antropologi. Robert Mandrou, sinteza sa de pionieratconsacratd secolelor de care ne La culture populaire aux XVIP et

cultura ca foarte dar nu identicd, culturade cu alte cuvinte o consumatd de clasa ce se opunearistocratiei burgheziei. Devo0unile, de catehezd, vietile suntpentru Robert Mandrou un segment de populard. Interventia lui Michel

din 1977 intitulatd La religion populaire, problèmes et méthodest aducediscutie cuplul culturd-religie populard, insistând pe definirea notiunii de

popular". Trisând cu surselor", recomandd anchetapluridisciplinard, care apeleze la o varietate tipologicd de documente, numiteindicatori": literare, nonliterare, iconografice, arheologice, juridice etc.

Pe acelasi críterii ale sociologiei de tip gramscian, pe care a fostteoria lui Mandrou se fundamenteazd punctul de vedere al lui Carl Guinzbourgexprimat la Colocviul international tema La notion de «religion populaire» enEurope Occidentale, du Moyen nos jours, organizat de C.N.R.S. 1977,

participare (Pierre Chaunu, Michel Vauvelle,Jean Delumeau, Philippe Ariés, Jacques Le Michel Meslin, André Vauchez,Alphonse Dupront, Raoul Manselli, Gabrielle de Rosa etc.): dezba-

era tocmai clarificarea tenninologicä si definirea obiectului,

Introduction l'Histoire de la pratique religieuse en France, Presse Universitaire, 1942.2 La dévotion en France au XVIP Revue de Synthse, 1932, p. 197-206; Pour

une histoire 1982, Editions de E.H.E.S.S., p. 834-843.Stock, 1975, p. 11-18.Publicatä Le Monde alpin et rhodanien", 1977, nr. 1-4 republicatä vol.

Idéologies & Mentalités, Paris, 1982, p. 125-162.


www.digibuc.ro

160 Violeta Barbu 2

Guinzbourg propunea definirea religiei populare ca o religie a claselorsubalterne, dominate", urmare imposibil de circumscris o raportare lareligia Dintr-o perspectivd cea a istoriei sociale, Serge Bonneta expus stadiul metodologice ale domeniului: Bonnet valorizeazdaspectele de tip dihotomic prin care putem ajunge la specificitateareligios popular: gest/ cuvânt, festiv/didactic, obicei/ lege, implicit/ explicit,concret/ abstract, cosmologic/ metafizic, trdit/formulat, colectiv(familial)/individual, intuitie/ argumentatie, temporal/ sacral etc. acelasi timp, abordareaacestui domeniu trebuie plasatá contextul mai larg al istoriei sociale(politica, sociologia familiei), al sociologiei practicilor. fmal, se totusi odefinitie care transcende vechile opozitii categoriale clerici,antinormd, religia este caracterizatdca «carnald» prin locul acordat sernnului, o religie a «medierii», prin loculacordat pelerinajelor, o religie a multitudinii prin locul acordattuturor categoriilor sociale, mai cu marginalilor6. Un punct de vedereinteresant a prezentat pdrintele fondator al antropologiei religioase, AlphonseDupront, adeptul unei perspective mai fenomenologice decât integriste.Pentru Dupront, experienta religioasd caracteriza prin treidistinctive: cotidianul, extraordinarul cripticur, teorie dezvoltatdsubstantial cartea sa publicatd 1987, Du Sacré. Croisades et pèlerinages.Images et langages. autarea unei organice a religiei populare,Dupront alte patru caracteristici triadei initiale: caracterul de celpanic, imanenta divinului, precum absenta distincOei sacru-profan. Existentaunor inventare regionale ale realiatilor religiei populare Franta, reunite subtitlul La piété populaire en cu putere principiul diferentieriispatiu a fenomenului pe religie populard".

Cum pot definite cultura religiozitatea spatiul românesc?afara studiilor consacrate populare, preocupdrilor peacest Desigur, cultul marianic a obiectul unor marcatede interesul pentru latura (monografiile lui DimitrieSanescu, Cultul Maicii Domnului, Bucuresti, 1932 Minunile Maicii Domnului,Bucuresti, 1925, complet de formatia teologicd a autorului:teza lui Ene Braniste pe aceeasi manuscris. Cea dintâi incercarede sociologie religioasd a devotiunii mariane la români i-o episcopuluiRaymund Netzhammer, care 1902 o despre Die Muttergottes-Verehrung in der rumiinisch-orthodoxe Kirche, un surprinzdtor dosar, hrdnitdin date statistice.

La religion C.N.R.S., 1979, p. 398-399.6 Ibidem, p. 397-398.

Ibidem, 412.g Sub directia lui Bernard Plongeron Paul Leroux, vol. II, 1984, III, 1985; de

asemenea, tomul 90 al revistei Annales de Bretagne et des pays de 1 'Ouest", 1983, nr. 2, intitulatL'Espace et le sacré.

www.digibuc.ro

3 Cultul marianic Române (secolele 161

nu gresim, unei anchete cantitative de sociologie a lecturiirealizate de Daniel Barbu cu mijloacele a unei reflectiiterminologice apartinând lui Alexandru cultura nu s-au exprimatpuncte de vedere asupra acestei chestiuni10. Subscriem sintagmei culturd

pentru care Alexandru Dutu, spre a marca, pe de o partediferenta de spatiul vest-european, iar pe de parte spre a punelipsa unei suprapuneri clivajul social cel cultural. Cu alte cuvinte, sustineAlexandru Dutu, cultura de curte ori cea clericald le ca si totsud-estul Europei nu este sensibil culturii unor locuitori ai satelorde carte. stare de fapt poate descrisd, mea, mai ca o

a lipsei magisteriului Bisericii, constituitd ca autoritate careori omologheazd comportamentul religios, cum se

Transilvania perioada calvinismului, iar apoi vremea Unirii, a se vedeaexemplul episcopului Petru Pavel Aaron. Mai apoi, persistenta unei culturimanuscrise si supravietuirea zorii veacului al XIX-lea a oralitätii si acolportajului a generat o de tip feed-back a bunurilor culturale dinspresi zonele marelui mereu innoitoare, suficient de integratoare.sfdrsit, nu e greu de observat afara categoriei profesorilor partegreci, nu putem numi alti profesionisti ai culturii elitei, care dovedeascd sise bucure de de institutii ca biserica puterea domneascd.

Rezultä de aici o ambivalentd a termenului popular", jurul se vaorganiza ancheta Istoricul va trebui de ordine ale

nu privilegieze pe nici una dintre ele: pe de o parte, modelul depietate de religiozitate propus de de culturald (statulcivilizatia, expresia lui Gabriel le Bras), pe de parte, gustul popularcare, perpetuând si multiplicând, infuzeazd discursul sau obiectul artistic cu oserie de semnificatii, transformându-le, potrivit unei de clivaje de tipsocial, cultural, regional, al vârstei al sexelor. Cu alte cuvinte, conceptul clasicde practicd religioasd" bucurându-se de o transversalitate este maiaproape de conceptul de care defineste ultimele demersurimetodologice ale de la Anna demersuri potrivit istorie

Loisir pouvoir. Le temps de la lecture dans les Pays Roumains au XVII', R.E.S.E.E.,XXVIII, 1990, nr. 1-4, p. 17-27, reluat Scrisoare pe Timpul privirea

a secolului al XVHI-lea, Bucuresti, 1996, p. 59-79.Culture commune culture populaire: l'exemple du Sud-Est européen, raport la

Congresul istoricilor de la Stuttgart, Rapports, p. 500-502; idem, La circulation de l'imprimédans le Sud-Est entre le XVII= et in vol. Colportage et lecture populaire,coord. de Roger Chartier si Hans-Jurgen Lusebrink, de la Maison des Sciences deI 'Homme, 1996, p. 165 170.

Les formes de l'expérience, Une autre histoire sociale, coord. de Bernard Lepetit, AlbinMichel, 1995, special studiul lui Bernard Lepetit, Histoire des pratiques, pratique de l'histoire,p. 9 22.

www.digibuc.ro

162 Violeta Barbu 4

poate conceputd ca o istorie a practicilor. Este deci mai fecund pentru anchetanu cu alte opozitii de tip cultural cum ar oficial/popular, sau

cult/popular, ci cu raportul care se stabileste sau nu un acordal actorilor precizare metodologicd: referintele la realiatileromânesti din Transilvania nu vor avea decât un rost pur comparativ.

cu ochii strdinilor (Weismantel, Anton Maria Del Chiaro, JohannFilstich etc.), cultul marianiç si se bucurau, cel putin ladintre cele veacuri, de o mare inflorire le Române: asijderea se

cu habotnicie la Sfânta la calendar aproapenu zi care nu fie vreunui sfânt de norodul nestiutor"12.Imnografia consacratd Maicii Domnului13, Acatistul compus de SerghieParaclisul Precistei, are primele versiuni românesti Moldova, asa cum a

studiu filologic Mariana Costinescu 1974'4. Cea dintâiversiune a Paraclisului, descoperitd 1955 conservatd foaie detitlu, a fost atribuitd de aceeasi cerceatoare mitropolitului Varlaam1639-1640. Pe baza acelorasi manuscrise pe care s-a intemeiat Varlaam,mitropolitul Dosoftei a publicat unic volum cele rugdciuni 1673.Destinate atât private, celei institutionalizate, cele imnurivehiculeazd modelul Fecioarei intercesoare ocrotitoare, printr-o simbolicd

programul iconografic al bisericilor'5: rug arzând se mistuie,pe care s-a pogorât roua, toiag odrdslit, chivot, mask munte

de aur, nor etc. Doamnd", si acestitermeni spicuiti din vocabularul marial al Paraclisului ne Fecioara este

prin maiestatea puterii divine a Fiului ei, cum secolele XII-XIIIfusese preamdritä Occidentul medieval ca

Un fervent adorator al Fecioare a fost Antim Ivireanul, carela Râmnic 1706 un Acatist traducere ce probabil apartine, cartede un Sinopsis la 1714, continând toate slujbele dedicate Maicii Domnului.

materie de tipdrituri, Mario a secolul al XVII-leaeditii muntenesti ale Acatistului", le putem un mare de

12 Johann Filstich, fncercare de istorie trad. de Adolf Armbruster, Bucuresti,1979, p. 247.

D. I. lu, Maica Domnului lumina imnelor liturgice, Caransebes, 1941; M. Gordillo,La Madonna nella liturgia orientale, vol. Mater Christi, Roma, 1958, p. 167-198; Ene Braniste,

generald, Bucuresti, 1985, cap. Maicii Domnului" cu bibliografie, p.230-245.

Versiuni din secolul al ale Acatistului Paraclisului Precistei, Studii defilologie, Bucuresti, vol. HI, 1974, 217-239.

Ene Braniste, Programul al bisericilor ortodoxe, Bucuresti, 1975, p. 20.16 Jean Leclercq, della donna nel medioevo, Jaka Book, 1994, p. 79-87.

Mario Ruffini, Aspetti della cultura ortodossa romena medievale, Editrice Nagard, 1980,p. 215-216.

www.digibuc.ro

5 Cultul marianic Române (secolele XVII-XVIII) 163

copii manuscrise, precum traducerea altor fragmente imnografice (irmoase,icoase, condace) din patrimoniul bizantin alatuit de opera Sf. Roman Melodul,

Damaschin, Cosma de Maiuma, Imnograful. Mutatii importantemodul de raportare al crestinilor la se produc a doua asecolului al XVIII-lea, se cristalizeazd la noi probabil ritualul procesiuniiprohodului, Vinerea Mare. Umanizatd, vulnerabild maternitatea eiMaica Domnului devine simbolul umilintei si al iubirii al unei infinitecapacitäti de si Accentuarea acestei noi ipostaze, asupraOccidentul indelung, epuizându-i expresivitatea afectivd,trebuie consemnatd ca o practica religioasd a Române.Acordând credit pe care Jean Wirth, sinteza sa consacratd imaginiimedievale, o devotiunii - comportament nu numai ritual, ci afectiv, care searticuleazd pe un imaginar religios"I8 suntem aproape nevoitide-abia momentul rdspândirii procesiunii prohodului acompaniate deplângerea Fecioarei se naste cu ceea ce Canonul de

prea care se la ca textliturgic, compunere a lui Andrei Criteanul, se traduce româneste la inceputulsecolului al XVIII-lea (ms. rom. 939, f. 63-71v cu lacune); o traducere esterealizatd de Vartolomei 1768 (ms. rom. BAR 3698),

spre 1780: ms. rom. 1683, 3162, 3324, 4252 etc. si purtând ca titlu«Plângerea sau tânguirea Maicii Domnului». Edificator pentru noul spirit,subtitlul din la BAR, la infuzia desentimentalism subiectiv si de duiosie a textului: «Cuvintele céle dulciplângerea cea cu glas dulce ca de maia a Maicii Precistii», profundarmonios acord cu românesc al bocetului, despre careCantemir Descriptio nu numai el. Adunate puse pe optglasuri, canoanele de inchinate Fecioarei vor alatui culegerea cunoscutdsub numele de Theotokarion, din greceste jurul anului 1750,destinatd, insemnarea din cel mai vechi manuscris, devotiunii private: iareu, cu ajutorul Precistii, [...] la iesirea sufletului nu nici

oare o traducerea limbapentru prima 1731, cu litere latine versificatie asimilare din liturghia celor ce se biserica apuseand,

cunoscutd ca o a lui Jacopone da Todi sub de Stabar Mater?Textul integral al acestei scris de Lippay, parohul

de români catolici din Zlatna, se codice al BiblioteciiSzéchény de la Budapesta21. traducere româneascd este cu mult

L 'image Naissance développements Paris, 1989, p. 277.Ed. Gh. Gutu, Bucuresti, 1973, p. 331.Gabriel Catalogul manuscriselor românegi, Bucuresti, 1968, p. 316.

21 V. Violeta Barbu, Cea mai veche versiune a imnului LR, 1997,nr. 5-6.

www.digibuc.ro

164 Violeta Barbu 6

celei a lui Giuseppe Bonaventura Berardi, semnalatd 1943 de CarloTagliavini22. primele strofe, reproduse paralel traducerea luiAnton Pann din 1830, de el sa de de stea subnumele de Jalea Maicii Domnului23.

Ms. Széchény Oct. Val. 8Planctus Beatae Verginae Maria

Sezu MajkaLinge krucse entristateKend Isus kinuirePre krucse restignire.

A keruja sventul tyeptulUnpreune ku sufletulAtuncs sabja o trekuSe durory mare feku.

Anton PannJalea Maicii Domnului

maica amar plângândcruce

Pre Fiul chin

ei rumpeaSabie o pdtrundeaDe durere

Semnele aceluiasi timp au redus dincolo dincoace de munti distantadintre si protectoarea sa ecourile târzii ale barocului au ridicat surdinade pe emfaza gesturilor, sentimentului familiei, sensul valorificat dePhilippe Aris a schimbdrile. Deasupra siluetei indurerate a Mariei,mater omnia, se umbra mortii, pe care oamenii de la sfärsitul VechiuluiRegim nu mai o

Dar devotiunea marianicd s-a putut exprima forme originale, nu numaineintrecute au panegiricile de un suav lirism24

inchinate Maicii Domnului de mitropolitul Antim Ivireanul. Repertoriul simboliceste cunoscut din Acatist: rug aprins, toiag inflorit,

umbroasd, dar ritmul ce aminteste de Litania (De laudibusbeatae Mariae), alte imagini ce-si datpreazd prospetimea talentuluioratoric al mitropolitului: pecetluitd, soare, al zorilor, crin,chiparos. Revdrsarea de analogii criptice culmineazd cu simbolicaa literelor si a numerelor, numelui de Miriam. OrniliaDomnului de data aceasta, chipul cel mai concret, omenesc, maternitateaMariei. Accentele populare, de colind, se impletesc paradoxurile retorice cele

Le traduzioni rumene dello «Stabat Mater» e di altri inni religiosi di Jacopone da Todi,«Studii italiene», X, 1943, p. 49 57.

23 N. Cartojan, populare literatura româneascd, ed. a doua, Bucuresti, 1974, vol.H, p. 254.

24 Eugen Negrici, Antim, logos personalitate, Bucuresti, 1971, p. 49-52.25 1531 ambianta sanctuarului marianic de la Loretto, este de cel

mai important cercetdtor al acestei rugdciuni «imnul Acatist al Apusului», G. G. Meersseman, DerHymnos Akathistos Abendland, Freibourg, vol. I II, 1958-1960.

www.digibuc.ro

marianic Române (secolele 165

rafinate, detaliile naturaliste surprinse de Antim prevestesc cântecele de stea:drept aceea si preainteleapta fecioard, cu cu dragoste, cu multe

care le scotea dragostea cea avea cela ce se dintrudânsa, uda trupul preasfantului cocon; cu scutece 1-au cu

cuprins fecioresti dându-i cu lapte curataddpat"26. imagine emblematicd a maternitätii, aceeasi

aminteste de o alegoriilor teologice ale iconografieibaroce, Maica Domnului laptele22. Ca poporul luiDumnezeu ca temelie statornicd la lucrarea solire a

cu de domnului Constantin Brancoveanu, Stefancompune un Cuvânt panegiric la Adormirea de Dumnezeu(Bucuresti, 1703). Spre valorizarea a maternitätii ca afeminitätii, panegiricul mamei sale, care purta numeleFecioarei.

Nici o scriere nu bine popularitatea de care se bucura MaicaDomnului ca traducerea lui Agapie Landos, MântuireaAmartolon Sotiria (Venetia, 1641) si cea a lui Ioanichie Galeatovschi, Cer nou28,Nebo Novoe (Lwow, 1651), ambele romdneste din limbile

respectiv cu titlul Minunile Maicii Domnului. 198929Liviu Onu, care a realizat un studiu monografk al versiunilor manuscrise

ale lui Landos, a reusit nici mai mult, nici mai putin de 100de copii manuscrise, de numai 20 cunostea Nicolae Cartojan31,

cinci grupuri distincte. Numai acest argument ar suficientca putem afirma ne afläm fata celui mai important best-seller al VechiuluiRegim, iar ecourile lui cele peste 300 de pagini ale legendelor Maicii Domnuluiculese de Simion Florea din traditia sunt pe deplin grditoare

ponderii factorului miraculos evlavia de Fecioard. Pece resorturi mentale se pasiune molipsitoare? E suficient s-opunem pe seama principiului analogiei (ceea ce s-a se mai poate

punctul de vedere psihologizant al lui HeinrichGunther33? al entuziasm se mentine vreme de

26 Antim Ivireanul, Opere, ed. de Gabriel Stempel, Bucuresti, 1972, 199.27 A. ler, Barockthemen. Eine Auswahl von Verzeichnissen zur Ikonographie des 17. und

18. Jahrhunderts, vol. I, Budapest, 1956, p. 506-507.tefan Ciobanu, Din culturale romeino-ucrainiene. Ioannichie Galeatovschi

literatura veche, Bucuresti, 1938.29 pe marginea unei versiuni a a

Agapie Landos, A.A.R. Mem. Sect. de Filologie si Literaturá, Seria IV, tom XI, 1989, 29 38.Manuscrise in XLI, 1990, nr. 4, p. 356-359.N. Cartojan, op. cit., p. 157-158.

32 Legendele Maicii Domnului, Bucuresti, 1904.Psicologia della legenda: aspeui e problemi, vol. Bologna,

1976, p. 78.

www.digibuc.ro

166 Violeta Barbu 8

un secol este provocatd, ca si viziunile ori visele, de decomunicare cu lumea de dincolo, cum credea André Vauchez34, sau e vorba de unfenomen cu precizie circumscris istoric, avându-si climaxul secolul alXVII-lea, secol al ofensivei Contrareformei - teza lui Jean Delumeau, exprimatd

celebra sa carte Rassurer et protéger35? Un lucru este cert: ca Frantaveacului al XVII-lea, valul al miracolelor uneste Româneelitele clericale, elitele sociale si poporul credincios, clivaje sociale. Posibilerdspunsuri la enigma populariatii acestei culegeri ne vin din mai multe directii:1. structura a aproape 450 de mici naratiunifavorizeazd, fapt verificat cazul populare, selectia recompunerea

potrivit gustului publicului sau copist parte. 2. exotismul acestormiracole, multe dintre ele provenind din spatiul Europei Occidentale (Genovevade Brabant, Pentru Frantei, ale le-a vindecat

cea a tot etc., povestea care vândut sufletuldiavolului etc.). 3. amplificarea prin detalii pitoresti, umanizante sau dimpotrivdfabuloase a scheletului narativ al episoadelor din Evanghelii legate de persoanaFecioarei: nasterea ei, fuga Egipt, Adormirea etc. 4. avântul imaginatier,orizontul de asteptare al publicului larg, deschis secolul al XVIII-leamiraculos, vizionar hagiografie, cum au anchetele statistice realizatede Daniel Barbu pe ansamblul celor 6 000 de manuscrise conservate la BAR36;din ansamblul acestui gen de scrieri, lectura de desfdtare edificare religioasäpredilectä pentru starea a treia, aici doar apocriful Visul MaiciiDomnului, amuleta Cele 72 de nume ale Precistei Prosopografia MaiciiDomnului37. 5. incadrarea ansamblul miracolelor a unor minuni pe

românesc cum este cea nr. 217, de Galeatovschi. Minuneaface parte din ciclul miracolelor sdvârsite de icoane este atribuitd celebreiicoane paleologe bifaciale de la Neamt. vremea lui Gheorghe 1655,

timp ce era procesiune, icoana a plutit aer, s-a asezat pe amvons-a inchinat. Povestirea mitropolitului Gheorghe din 1723, de curând de

Stefan Gorovein, numele lui Nicolae Milescu, carecalitate de domnesc, ar primit scrie povesteaicoanei de minuni a Maicii Domnului, documentându-se din vechilehrisoave cronici. acest fel, se acrediteazd, iar cerceatorul iesean nuacest lucru, ne afläm fata primei opere a spdtarului Nicolae, care,potrivit demonstratiilor filologice ale lui Liviu Onu este autorullui Agapie

Spiritualitatea Evului Mediu Occidental, trad. rom. de Doina Daniel Barbu,Bucuresti, 1994, p. 136-137.

Fayard, 1989, p. 210.36 D. Barbu, Loisir et pouvoir, p. 24-26.

Pentru aceste trei scrieri N. Cartojan, op. cit., p. 119-120,126-129,136-138.Un episod din «recuperarea» prima a Nicolae Milescu,XXII/2,1985, p. 445-458.

www.digibuc.ro

9 Cultul marianic Române (secolele XVII-XVIII) 167

Icoana de la Neamt, de studiatä din punct de vedere artistic deConstanta Costee, ce a fost pentru primaeste doar una din icoanele miraculoase ale Maicii Domnului. Din relatdrileamintite, icoana nu avea virtuti taumaturgice, comportamentul eimiraculos mai un avertisment teologic asupra sfinteniei"obiectului sine, care trebuie cinstit rezerve. Al doilea element important pecare putem desprinde pentru ancheta este consemnarea eipelerinaj la

acestei forme de reprezentare a cultului marianic, secuvine evidentiem faptul imaginile stdpânesc populeazd spatiul

teritoriul miraculosului, detrimentul relicvelor independent de ele.Nimic ciudat constatare, ne la Bizant, unde AndréGrabar" si Louis Bréhier4' au observat deja acest raport, peintegrdrii liturghie a cultului icoanelor. acord cu mdrturiilefrapati de evlavia deosebia a fatä de icoane, constatdm spatiul

cultul privat este preponderent se substituieadesea participdrii la liturghie sau frecventdrii bisericii. ciobanii demunte cu ei o scrie Johann Filstich42, semn vizibil al sacrului, rolcare Occident era conferit altarelor portabile. Metaniile fata icoanelorsunt, pentru lumea satelor, cum cu uimire protestantul Weismantel43,unica de de refuzul de a merge la bisericd. Nunumai din coltul dinspre al casei exercia imaginea putereaprotectoare, ci ea pe toate riturile de trecere: botez, (ca daroferit mirilor, lui Paul de Alep), (odihneste pe pieptulrdposatului, a lui Anton Maria Del Chiaro44). Deosebirea deBizant, care devotiunea de cea vine nu de la nivelulpracticilor religioase, ci chiar de la nivelul celei institutionalizate: celeBiserici, si existä o de a icoanelor, carele afara asemändrii cu prototipul pe care reprezintd, virtutiletaurnaturgice.

de la secolului trecut, episcopul Melchisedec amintea19 icoane miraculoase Moldova si Muntenia", dintre care cea mai mare parte

Un exemplar de A.I.I.A.I., p. 381-388.L 'iconoclasme byzantin. Dossier archéologique, Paris 1957, p. 351.La civilisation byzantine, Albin Michel, 1970, p. 232; märturii de cucerirea

Constantinopolului de latini, Silvio Giuseppe Mercati, Santuari e reliquie constantinopolitanesecondo codice ottoboniano latino 169, prima conquista latina, Roma, 1936.

42 Filstich, op. cit., p. 247.Ceiltori despre Törile coord. de Maria Holban Paul Cernovodeanu,

Bucuresti, 1983, VIII, 352-353." Ibidem, p. 383.

Ene Braniste, Teologia icoanelor, ST, IV, 1952, nr. 3-4, p. 198 199.Melchisedec (episcop de Roman), Tratat despre fnchinarea icoanelor

Biserica despre icoanele de minuni din România ortodoxd, Bucuresti, 1890,p. 26 et sq.

www.digibuc.ro

168 Violeta Barbu 10

sunt icoane ale Fecioarei. istorice despre cele muntenesti sunt extrem desa pe la bisericile importante ale Paul de

a consemnat, de legenda icoanei injunghiate, de care mai pomenesccronicile, si pe cea a Icoanei Maicii Domnului de minuni, dintre care

i-au atras cu osebire atentia: icoana a indicat locul pe careavea se ridice mändstirea, foc de ostenii unguri a

De o minune cu prima, indicarea unuipentru un viitor este icoana miraculoasd a Maicii Domnului de lamändstirea Dintr-un lemn, mare si fdatoare de minuni", scrie Paul de

extrem de despre virtutile tdmäduitoare ale acestei icoanedespre popularitatea de care se bucura ne-o un document inedit din condicamanuscrisd a mändstirii, la Arhivele Statului". Cu putinCrdciunului anului 1695, la 20 decembrie, Pârvu fiul marelui logontRadu al Cantacuzino" face o donatie pentru ca

stie venind noi aicea, pentru boala la cinstitasfänta a Precestei a de pururea FecioareiMariei, ceea ce din duhul Sfânt au pe Fiul cuvântul lui Dumnezeu IsusHristos, Cel ce i dumnezeire voie cu Taal cuDuhul este strdlucita un Dumnezeu luând izbdvirea

de la mila sfin0i sale...". Si tot la s-au ominune mare care iaste de scris"51: de Adormirii MaiciiDomnului, la care venise pentru doamna lui Stefan Cantacuzino,aceasta a fost subit de un acces de pus de contemporani peseama faptului acea zi la Constantinopol erau executati Brincovenii, la a

moarte contribuise din Cantacuzino.Alte icoane ale Maicii Domnului cu puteri miraculoase apar diverse

mahalale bucurestene: detinem despre cea de la biserica Icoanei, apisanie din 1784 se destinatia chiliilor pentru alugdritele

bolnavi ce vor la ajutorul sfinteiicoane"". icoanele de la biserica Olari mändstirea minuneaBucurestilor", ca biserica Icoanei, de chilii care se addposteau

despre vol. VI, p. 168-169.Ibidem, 188-189; icoana poate fi atribuitá secolului al XVI-lea provine,

lui Radu Creteanu, dintr-un atelier athonit, Radu Creteanu, Din tr-un lemn,Bucuresti, 1966, 25-27.

Ms. 445, 313.este tatAl lui Cretulescu, celebru pentru sa,

functionar de Daniel Barbu, Scrisoare pe p. 19-20, unde se comenteazd portretulacestui personaj flcut de Mohai Cantacuzino Genealogia Cancacuzinilor.

Radu Popescu, Istoride domnilor ed. de C. Grecescu, Bucuresti, 1963,p. 210.

coord. Alex. Elian, vol. I, Bucuresti, 1965, p. 266; icoanadin 1682.

www.digibuc.ro

11 Cultul marianic (secolele XVH-XVHI)

pelerinii veniti la binefacerile Maicii Domnului". Devotiunea deicoanele miraculoase ale Fecioarei câteva particularitáti, ce s-ar putearezuma astfel: 1. icoanele sunt majoritatea de tipul Hodighitria 2.

au dimensiuni mari, de peste un metru; 3. sunt plasateimportante (cele mai vechi), orase mari (Iasi, Bucuresti, Galati, Focsani,Craiova, cele mai noi), ce un sens de urbanizare acestui tip de cult54; 4.instanta care icoanelor este poporul, colectivitatea (obsteamändstirii, mahalaua sau pelerinii), amestecul vreunei componente deautoritate sau institutionald (Biserica sau Statul), cum s-a intâmplatTransilvania, la anchetele imperiale pentru adeverirea minunilorMadonei Lacrimosa de la Nicula a icoanei care a la Blaj la moarteaepiscopului Petru Pavel Aaron55.

intârziem asupra aparitiei unor teme iconografice rdspânditebarocul Occidental (Maica Rozariului la paraclisul Hurezilor, AcoperdmântulMaicii Domnului56, tot Hurezi, incoronarea Mariei, de la Sihästria), nevom märgini final la evocarea statisticilor grditoare privind hramurilemarianice: cifrele comentate de Raymund Netzharnmer studiul din

o coplesitoare mergând la o din totalul bisericilor(1 420 dintr-un de 3 665 de parohii); dintre acestea, se detaseazdAdormirea Maicii Domnului (934), de Nasterea (183), raportul de 4la etc. Cu precizarea aceste repere de la secolului al XIX-lea, am compar aceastä configuratie cu anchetapentru diverse din departamentul francez Saone et Loire58: 36,5% din

sunt plasate sub protectia Mariei, 1/3, raportul dintre celehramuri la cer si Nativitatea este de 8 1.

Dosarul pe care am nu ne permite deducem untablou de ansamblu al practicilor religioase dedicate Mariei le Româneultimele secole ale Vechiului Regim. Prea multe lacune aceri. Adesea, o

N. Stoicescu, Repertoriul al monumentelor feudale din Bucuresti,1961, p. 266.

sens invers, modelul ctitoricesc al Hurezilor se difuzeazd prin in lumea satelor,cu entuziasm de starea a de-a lungul veacului al XVIH-lea, Daniel Barbu,

Stilul bräncovenesc arta populard din Tara secohd al XVIH-lea,XXV/2,1988, p. 369-375.

Samuil Micu, Istoria ed. de Chindris, Bucuresti, 1995, p. 341, anchetase pästreazA la Arhivele Statului Budapesta, Icoana de la Blaj,1764, ed. de loan Chindris si Miskolczy Ambrus, Cluj, 1997.

56 Despre Maria ca Mater omnium despre rdspândirea temei Occidentsecolele XIVXVI, J. Delumeau, Rassurer et protéger, p. 161-192.

R. Netzhammer, op. cit., p. 14-15.n Jean Rigault, Les vocables des églises et chapelles du département de Saone et Loire, in

vol. L 'encadrement religieux des au Moyen Age et jusqu'au Councile de Trente, tome I,Paris, 1985, p. 451-472.

www.digibuc.ro

170 Violeta Barbu 12

de reprezentare este un cal sub care se ascundparadoxale, practici bizantine fosilizate cu sensibilitäti baroce.Unitatea de care vorbea Alexandru la care am subscris, sedinamica bunurilor culturale care decad din sfera elitei sau din sfera

spre straturile sociale superioare. sensibilitateimaginar, de miraculos de afectiune, de protectiecaracterizeazd deopotrivd elitele marele momentul depolarizare intâmplat sub domnia lui Constantin Brâncoveanu.

1695 (7204) decembrie 20.

eu, Pârvu Cretulescu, zapisul mieu la mâna Filothiei staritei de lamänästire Dentrunlemn si tuturor maicelor câte se läcuitoare la aceastämänästire, de credintä, cum sä venind noi aicea, pentru boala släbiciunea

la cinstita a Preciste a Näsatoarei de Dumnezeu purureaFecioarei Maria, ceea ce din Duhul Sfânt au näscut pe Fiul cuvântul lui Dumnezeu voenedespärtitä cu Duhul este strälucita Troitä, un Dumnezeu adevdrat.

luând si izblvirea noasträ de la mila sfintii sale, am 40 de vedre de vinden viia de la Alimänesti, au din vinerici ce noi de acolo, sä sä de acumacest vin, de s-ar afla numai sä maicele volnice ia la sfânta mänästire den

in toamnä.cine nu va in aceastä a mea scrisoare, ori den mieu, ori judecdtori,

ori arhiereu, sau iereu sau sau boieri, sä fie anathema fie Domnul Dumnezeul nostruIsus Hristos la al viilor al pârâsi, amin.

eu, pentru credinta, am pus pecetea si iscAlitura mai jos, ca sä märturiacare mai jos vor acum. Dechembrie 20, leat 7204 <1695>.

Eu, Pârvul Cretulescu.

Ms. 445, 313. Copie rom.

www.digibuc.ro

HRISOAVE ALE MÄNÄSTIRII PLUMBUITAARHIVELE DE LA XEROPOTAM - ATHOS

C.

Raporturile de veche traditie ale Române cu läcasurile din MunteleAthos sunt bine cunoscute' cu deosebire sprijinul acordat de acestea räsdrituluiortodox'. de curând a primului volum al Catalogului de documente

din arhivele Xeropotamului3, sub ingrijirea lui Florin Marinescu,cadrul Centrului de Cercetdri Neoelene de la Athena, face completareainformatiilor despre ctitoria domneascd de la Podul Colentinei", din Bucuresti4.

nota de vom folosi din rândul celor 42 de texte rezumative, careprivesc mänästirea Plumbuita, - redate fotocopii - din timpulvoievozilor: Constantin Brâncoveanu (1689 iunie 26), Stefan Cantacuzino (1714octombrie 26) loan Mavrocordat (1717 august 7).

ajutoarele oferite de principii români la Xeropotam din veaculal XV-lea5, legdturile chinoviei athonite cu obstea a Plumbuitei au fostpecetluite de hrisovul din 1585 octombrie 21, prin care Mihnea Turcitul arânduit-o ca metoh la Munte, fapt confirmat la 1614 noiembrie 18, de

Radu De aceea, la aveau atât

SA se mai ales, Petre NAsturel, Le Mont Athos et les Roumains. Recherches surleurs relations du milieu du 1654, Roma, 1986.

2 Pentru aspecte, cf. V. Cândea, peste hotare. enciclopediede románeyti de izvoare despre colectii din I, Albania-Grecia,Bucuresti, 1991.

Cf. Florin Marinescu,Athena, 1997.

Pentru actele sA se vadA Ion Sachelarescu, Din istoria Bucure.ytilor.Plumbuita, Bucuresti, 1940; mai ales Actele Sectiei Bunuri publice - Bucuresti, Indice cronologicnr. 17, Bucuresti, 1950, ed. de Ion G. ComAnescu (pentru Plumbuita, p. 30-58,documente din 1550 iunie 10-1883 martie 4, totalizând 643 de acte). In vol. deMarinescu sunt evidentiate 42 de documente, sub formA rezumativd, dintre care 15 nuevidentele noastre.

SA se vadA observatiile lui P. S. NAsturel, op. cit., 171, privind cu deosebire daniile dinvremea lui si ale urmasului Radu cel Mare.

6 cum a afirmat St. Nicolaescu, Xiropotam din Sfäntu-Munte Athosmetohul m-rea Plumbuita din Bucureyti, Bucuresti", 1 (1935), p. 101-104; cf. P.NAsturel, op. cit., p. 172-173.

SA se vadA Marinescu, vol. cit., p. 31-32; B, XXI (1626-1627), Bucuresti, 1965,p. 169-175, pentru doc. din 1626 iunie 8.


www.digibuc.ro

172 Constantin 2

actele de inchinare, si altele, din sutele de documente interne, de miluire deproprietate8, cu deosebire din categoria acelora ce-i atestau privilegiile saureglementau asupra poslusnicilor ei9, cum se desprindedin hrisoavele la care ne vom referi cele ce urrneazd.

cartea domneascd din 1689 iunie 26, Constantin Brâncoveanu,bucurestean de la Podul Colentinei, de Matei

Basarab - mosul voievodului - la mare - si nici unvenit", va conferi dreptul de a lua anual 500 de vedre din vindriciul DealuluiSäcuienilor 50 de galbeni din târgului, danii sau sporiteulterior".

Actul se printre acelea ce nu au fost redactate de logofetiiCancelariei principelui, ci de Radul lui Gheorgheputea explica cuprinsul formularului a unor expresii mai putinobisnuite de practicile divanului, scriitorul textului-inscris numeledomnului - precizeazd ded(ui) danie El nu cunoastenici numele egumenului Serafim", aflat fruntea obstei monahale de laPlumbuita 1887 iunie 5-1690 iunie spatiu liber text. ce-1priveste pe Nica mare sluger, lui Bunea al doilea - ispravniculdocumentului acesta a detinut amintita demnitate anul 1679's.

Hrisovul lui Constantin Brâncoveanu a oferit urmasilor scaunul tdriiun la ajutorarea vechii ctitorii dornnesti asa cum o reconfirmareamilei la 1714 7, de Cantacuzino'6, 1717 august 7, prin

principelui Mavrocordat", la 1731 iulie 8, cu sprijinul voievoduluiMihail de domni, de-a lungul a mai bine de 100 de ani.

de-al doilea act elaborat cancelaria lui Cantacuzino, anulal.domniei", cum preciza la 1714 octombrie 26,

Plumbuitei mosia de la pe Mostiste, Tudoresti-fifov,

se Marinescu, vol. cit., trimiterile de la p. 710, indicativele:(Bucuresti) si (Plumbuita).

Ibidem, se Indice cronologic nr. 17, cit.Marinescu, vol. cit., p. 211, nr. - doc. din 1714 7, p. 232, nr. - doc.

din 1731 8, p. 258-259, nr. - doc. din 1754 iunie 8 s.a.p. 350, nr. 486 - din 1794 mai 6, p. 370, nr. 511 - din 1798 iunie s.a.

12 se si ms. rom. nr. 255 (Condica Plumbuita), la Arhivele Nationale aleRomâniei, f. v 178 si doc. nr. infra p. 174 p. 175, nota 2.

se doc. nr. 1, p. 174.Cf. doc. la Marinescu, vol. cit., p. 170, nr. 160 si p. 174, nr. 167.SA se vadA Lista din domnesc al secolele XV-XVII,

SMIM, W (1960), p. 583.Marinescu, vol. cit., p. 211, nr. 244.

17 SA se textul nostru nr. 3.18 Cf. Marinescu, vol. cit., p. 232-233, nr.

www.digibuc.ro

3 Hrisoave ale Plumbuita 173

urma unor vistiernicelul pärtasii de acolo, care au rämasde lege neputând primi cartea de blestem din partea mitropolitului, ca temei almdrturiilor aduse19. Consemnarea, de datele calendaristice obisnuite lafixarea cronologiei documentelor a timpului trecut de lavoievodului, apare ca o a diecilor divanului - din indelungatadomnie a lui Constantin Brâncoveanu - acum de o motivatie. Aceeasiformulare va si de la loan Mavrocordat.

hrisov, pe care utilizând tot valoroasele fotocopii color dinCatalogul editat de Florin Marinescu, de asemenea, pentru

Plumbuita, asa cum sunt confirmate de Joan Mavrocordat, la 1717august 7, anume 500 de vedre de vin din vindriciul Dealului Sdcuianilor si 50de ughi de la pârcdlabilor târgului Bucuresti, la MariaMare". Reinnoind principele fanariot continua preocupdrilesustinere a bisericii de patronate de Constantin BrâncoveanuCantacuzini, care se angrenase, cum singur o si maimarele nostru frate, Nicolae ce fusese dus la data mai sus-arnintitd,prizonierat Transilvania, urma incursiunii unor detasamente austriece la sudde Carpati, din toamna anului 1716.

Voievodul care se afla fruntea este formularuldocurnentului ca angajat sustinerea daniei luin-am luatu a nu si a mila aceasta..., ci dentruam miluitu... s-au luatu acum...". Textul este apoi marcat de apelulprincipelui la urmasul ca si el ajutorul trebuitor de laPlumbuita, ca domnia cu pace cu sändtate",rnosteni celor blagosloviti21.

Scriitorul actului, Lefteru sinu Isaru logofdt", semnase acordatemändstirii bucurestene de la Podul Colentinei, tot de Joan Mavrocordat, la 15martie si 11 iunie 171722.

Cele trei hrisoave sunt scrise pe hârtie ornamente motiveflorale cu litere sau unele mici ale formularului grafiate cu auriu saurosu. Documentele din 1689 1717 au partea superioardmedalion sterna prii Românesti -o crucea cioc. La de-al doilea

citat, crucea este de o si este de aleSoarelui Lunei, zona de deasupra medalionului apar initialele I[oah]v[oievod]"23.

se textul nostru doc. nr. 2.se textul nostru nr. 3.

21 Ibidem.22 se George Potra, privitoare la orasului

(1594-1821), Bucuresti, 1961, p. 272 si p. 275.23 se Marinescu, vol. foto. color la [p. 597], fig. 9.

www.digibuc.ro

174 Constantin 4

In continuare ream textele respective:

1. 1689 (7197) iunie 26, Bucuresti. E(or)",r(ocno)A(a)ph,

Cu acesthrisov al domniei méle ded(ui) danie la sv(â)ntad(u)mn(e)ziasca mändstire, care Plumbuita, apa sudElh(ov), unde präznuiaste cinstitul hram Nasterea pr(ea) s(fin)tuluipreaslävitului, marelui proorocu nainte botezdtoriu de D(o)mnul,Sv(â)ntul pdrintelui tuturor voru läcuila acest sv(â)ntu ca sä fie sv(Ontei mdnästiri aceastä de la domniiamea, egumenul cu cdlugärii den Dealul Sdcuianilor,

ani(i), pre anu câte védre 500, de la vindricérii ar pre deplin,domniia d(o)mniei méle.

pdrintele de la târgului de aici den Bucurestitoti ani(i), pre anu câte galbeni 50, de la pâraabii ar fi, pentru

aceastä sv(Ontä mändstire iaste den-ceput den temeliia ei derdposatul mosul domniei méle, Matheii Basarab voevod ne apucând o

cu danii cu mile, ca pre la alte mändstiri, au lamiluindu-ne D(o)mnul D(u)mnezeu pre noi cu d(o)mniia acestiia

Rumânesti, la scaunul mosilor strämosilor domnii noastreväzându-o domniia mea aceastä mändstire Plumbuita si

de nici un de nici o parte, domniia mea le-am am preaceastä mändstire cu cu acesti bani den precum

numéste sus, ca sv(â)ntei mändstiri de créstere si de side de domnii méle ai

méle a mosilor strämosilor domniei mélepomenire. Asijderea urma domniei méle pre va m(i)luiD(u)mn(e)zeu domnu au den sângele domniei méle au den neamuldomniei méle au dentr-altu neam, rog cu liub(i)tel acelui putérnic mare

ce iaste Troitä a si a aceastäa domnii méle, ca si ale domniilor m(i)le cu dirése ca acéstea, cinstitesi-(n) véci petrecute. NH WT no

' Textul este cartuse figurate partea superioard a hrisovuluimedalionul cu sterna urmätorul Hristos Dumnezeu, binecredinciosul sibinecinstitorul de Hristos iubitorul singur stäpdnitorul domn, Io Costandin voievod a toatä TaraUngrovlahiei, nepotul marelui preabunului, räposatului, fericitului, Basarab voievod".

2 alb.greu ms. rom. 255, f. 178, lectura este mai sus", formularului

precum sä numéste".

www.digibuc.ro

Hrisoave ale Mändstirii Plumbuita 175

"3, B

B WT

BOEBOA, rocn(o)A(H)Hh.

Original, (49 x 34 cm.), pecete timbratd, Arhivele mändstirii Xeropotam-Athos.Copie mss. rom. nr. 255 (Condica Plumbuita), de la Arhivele ale

Romdniei, 177 178; Foto. la Marinescu, vol. [p. 595], nr. 7; Rezumat, Idem, p. 173,nr. 165, sub data 1688 (7196) 8, Bucuresti.

2. 1714 (7223) octombrie 26, Bucuresti.IWN

d(u)mneziestii mándstiri ce Plumbuita peapa Colintinii, unde cinsteste hramul Sfântului IoanBotezdtoriul pdrintelui Damaschin egumenul tuturor vorldcuitori la ca a tine si a hotarul de Sus,

apa Mostistii ot sud de mosie 334 la mosii, pemändstire, stdn(jini) 284 si la capu mosii, despre Frumoasa, stän(jini) 175.

Numele scriitorului domnesti greu lizibile fotocopia actului Ms.

rom. 255, cit.de nimeni neschimbat porunca domniei mele. martori am pus domnia mea

ai domniei mele: mare ban, Ghincea Väleanul mare AlexandruAlexeanu mare Iordachie Cantacuzino mare spätar, arstea Popescul mare vistier, DiiculSerbdnescul mare clucer, Dumitrasco Caramanldul mare postelnic, Barbul Urddreanul marepaharnic, Matthei Filipescul mare stolnic, Serban Pärvulovici mare comis. Si ispravnic, Bunea aldoilea lui Nica mare sluger. Si am eu, Radul fiul lui Gherghe S-a

orasul Bucurestii, luna iunie, zile 26, cursul anilor de la facerea lumii, 7197. Io Costandinvoievod <m.p.> Io Costandin voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Bunea al doilea acitit.

t Din mila lui Dumnezeu, Io Stefan Cantacuzino voievod, nepotul marelui preabunului,rdposatului, Ion Cantacuzino voievod. domnia mea a domniei mele.

www.digibuc.ro

176 Constantin 6

Care mosie iaste mändstiri de danie de la Cârste si de la Nedelcodin precum cartea rdposatului Gligorie a stdpânit-osfânta mändstire tot pace i-au luatu totu venitul dupe dânsa. când aufostu zilele lui Costandin Brâncoveanul, fostu-s-au sculatu cu

vistiernicel H ero, dinfeciorii lui, Marco si Dumitru si Gontea, cu nepotiiNecula i Fota, de face ei ca mosie ce maisus. care, Costandin le-au fostu datu 12 hotarnici, caadeveréze au ei parte de mosie Präseanca au nu au. acei boiarimestesuguri au fostu dat mosie megiasilor ce scriu mai sus

le-au fostu fäcutu réle. cându au fostu acum zilele domnii melepdrintele egumenul de la Plumbuita de acolo cum nu

le-au fostu 12 dreptate, le-au inpresuratu mosiia mändstiriidreptate n-au pe visternicelul lui ca

acea mosie, ci au venit totii de méle,Divan. domniia mea cum au multe pricini le-am datu alti 12boiari credinciosul boiariu domnii méle, biv velsluger, adeveréze dovedeascd acei 12 boiari ce au fostu umblatumai-nainte sä dreptate au n-au cu ce au fäcut scrisorile

réle. dupe porunca domnii méle i-au strânsu sluga domnii méleHrizea 2 portar, pe toti dinpreund boiariul donmii méle, ce mai sus, acolola mosiia si au fostu visternicelul lui pdrinteleDamaschin egumenul de totii, acelor 12 Si auegumenul toate scrisorile ce au avutu de acea mosie, de le-au citit toate pe rându

12 boiari dinpreund boiariul domniei méle strângându pealti mosnéni du pen prejurul Pläsénilor ca descopere adevdrul. Ei2 aumdrturisit toti inpréjurenii de acolo cum n-au pomenit nici pepárintii acelor megiiasi ei cum avutu mosie au luat

ci tot Plumbuita au au luat venitul ia.acei boiari dupe au datu [c]3arte Plumbuitii ca

mosiia pace de visternicelul lui le-au luatscrisorile ce au avutu de la le-au datu la mâna pdrintelui

Damaschin egumenul. visternicelul lui pe aceanu s-au läsatu, ce jar au venit la Divan de cu Damaschin

egumenul, domnii méle, zicându lui nici acestiboiari nu le-au dreptate. domniia mea citindu cartea celor 12 boiari siväzându cum i-au tot cum nu le-ar dreptate zicecum au ei oameni mosnéni de cum au au luatdijma du pe mosiia domniia méa din Divan am poruncitu-le o

' Si fratele lui, Neagul lui lacov.2 Litera e" se

Actul deteriorat la locul de pliere; litera ilizibild.

www.digibuc.ro

7 Hrisoave ale Plumbuita 177

carte 4 megiiasi, care au zis visternicelul, i-au datu pe seamaboiariului domnii méle, Savei 2 port(ar), aducându-i ia

sale pdrintelui ca de vor priimi ei carte de blestem, cum dinzilele lui Gligorie ei cum au pärintii acestor oameni

au luat mosiia de vor primi blestemul cului parte de mosie iar de nu vor primi blestemul

mosiia pe o ducându-i boiariul domnie méle,2 portar, sale pdrintelui n-au putut priimeascd

blestemul, ci au spus tot adevdrul, cum de la Gligorie totmändstirea Plumbuita au stdpânitu acea mosie. nepriimind ei blestemul audatu si pdrintele cartea sfintii sale lui Damaschin egumenul de laP(I)umbuita, ca cu pace.

Drept acéia domniia mea am dat cartea a domnii méle pârinteluiDamaschin egumenul câti vor ldcuitori la aceaPlumbuita, ca de acum a a acesti stânj(ini) demosie, ce scriu mai sus, cu pace de cu lui, pentru au

cu lui de dreptate de dinnaintea donmii méleden Divan.

Si am hrisovul acesta cu tot sfatul si credinciosii boiarii aiDivanului domnii méle: pan Costandin v(e)l ban i pan Bunea Greceanulvel vornic i pan Radul Dudescul vel log(ofdt) i pan Radul Cantacuzino velspät(ar) i pan Bojoreanul vel vist(ier) i pan Priseceanul velcluce(r) i pan Brezoianul vel poste(lnic) i pan State Leurdeanul velpah(arnic) pan Neagoe Topliceanul vel stol(nic) i pan Mihai Cantacuzino velcom(i)s i pan Chirca Rudeanul vel sluge(r) i pan Grecean pit(ar).ispravnic, Costanin Contescul [vtori logofet]'.

Si s-au scris hrisovul acesta anul dintâi al domnii méle, aici orasuldomnii méle Bucuresti, de

BT(opH) m<anu>pro<pria>.

Original, hârtie (43 x 30 cm.), pecete timbratd, Arhivele mändstirii Xeropotam-Athos.Copie in ms. rom. nr. 255 (Condica mändstirii Plumbuita), de la Arhivele Nationale ale

României, f. 80v 81v; Foto. la Marinescu, vol. [p. 596], nr. 8; Rezumat, Idem,p. 211-212, nr. 245.

Ilizibil; spatiu acoperit de timbrul pecetii.2 Luna octombrie 26 zile, anul 7223. lo voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io

Stefan Cantacuzino voievod <m.p>. Costandin Contescul al doilea am m.p.

www.digibuc.ro

178 Constantin 8

3. 1717 (7225) august 7. Bucuresti.H BCON 3MAH

d(u)mnezeestii mändstiri care Plumbuita apa Colintinii, sud Elhov,unde präznuiaste cinstitul hram Nasterea a pr(ea)s(fln)t(u)lui preasldvitului,marelui Proroc, alergdtoriu Botezdtoriu de D(o)mnul, S(f5.)ntu

egumenul chir Damaschin tuturor câti vor ldcuitori laacestu ca mándstiri de la donmiia mea, ca alua pdrintele egumenul, caare va vremi, acestu den DealulSdcuianilor, pre an vedre cinci sute de la vindricearii, caarii arvremi, toti anii vietii domniei méle. a lua pdrintele egumenul denvaama de aici den Bucuresti, pe anu câte ug(hi) cinzeci de la vamesu carear vremi, la vreme la Mare, când iau si la alte sfintemändstiri milele de la domnie, caare sântu daate inchinate. Pentru

dumnezeiascd iaste de-n cepu(t) den temeliia eide rdposatul Matei Basarab voevod ne apucându o cu daanii cu

ca pre alalte mändstiri au la miluindu DomnuD(u)mnezeu pre rdposaatul Costandin B(râncoveanu) cu domniia acestiiRumânesti pre mändstire ce scrie mai sussi nici un venitu de nici o parte, domniia lui au fostu daatu au fostu miluitupre mändstire cu acestu cu acesti baani den precummai sus numeste.

Dreptu acééasi domniia mea hrisovul saale lui CostandinBrâncoveanul Basarab de daaniia acestii mili hrisovul rdposatului Mateictitorul acestii sate mänästiri si hrisovul lui Stefan Cantacuzino simai marelui nostru frate, Nicolae n-am luatu a nu hrisovul si amila aceasta a ci dentru bine voindu domniia mea ammiluitu la sf(â)nta hrisovul domnii méle ca ia cescrie mai sus, anii, tot pe deplin cum s-au luatu acum, ca

de de si de iardomniei méle cinstitilor donmiei méle pomenire.

urma domniei noastre pre caarele va invrednici Domnula donmu stdpânitoriu acestii Rumânesti, cu numele

ve(s)nicului D(u)mnezdu caare iaste ca simila si cu hrisovul domniei sale, ca si Domnul Dumnezeu

domniia lui cu paace cuvietii domniei sale, când va la infricosaatul al Domnului nostru I(isu)sH(risto)s acelui fericitu glas când va zice: Venitibl(a)g(o)slovitii pdrintelui mieu de mosteniti care iaste voao de lainceputul lumii".

Din mila lui Dumnezeu, Io loan voievod domn a Româneascd. domniamea a domniei mele.

2 Loc rupt.

www.digibuc.ro

9 Hrisoave ale Mändstirii Plumbuita 179

Si am hrisovul acesta cu toti cinstitii si credinciosii boiarii cei maari aiDivanului mele: jupan Negoescul ban Cralevschii i p(a)nCostandin Grece(anu) v(e)1 vornicu i p(a)n Iordachie Cretulescul logof(dt) ip(a)n Grece(a)nul v(e)1 spdtaariu i pan Gligorasco v(e)1 vistiiariu i p(a)n

Hierdscul v(e)1 cluce(r) p(a)n Dumitraachie v(e)1 post(elnic) ip(a)n Nicolaae Rusetu pdharnicu i p(a)n Grece(a)nul v(e)1 stolnicu ip(a)n Costandin v(e)I com(i)s i p(a)n Hasan sluger i p(a)n BarbulMeresaanul pitar. ispravnicu, Costandin vt(orii)

s-au scris acest hrisov al domnii méle anul al domniei méle aiciBucuresti, de Lefteru* sinu Isaru logofdt, av(gust) 7 dni, 1(ea)t

r(o)c(no)A(H)Hh.

e(e)" m<anu>p<ropria>.

HWCTAHAHH m<anu>p<ropria>.

Original, hârtie (45 x 30 cm.), pecete timbratd, Arhivele mändstirii Xeropotam-Athos.Copie ms. rom. nr. 255 (Condica Plumbuita), de la Arhivele Nationale ale

României, f. 179; Foto. la Marinescu, vol. p. 597, nr. 9; Rezumat, ibidem, p. 217, nr. 255.

* In mod deliberat, a dublat uncle vocale, de litera a", dar si consoana r",grafierea diferitelor cuvinte din prezentul text.

' Io loan voievod, din mila lui Dumnezeu, domn. Io Joan voievod IordachieCretulescul mare logofdt am citit m.p. Costandin al doilea am citit m.p.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

CONTRIBUTH PRIVIND DANIILE ROMANILORLA MUNTELE ATHOS

MARIANA

Nici un alt popor pravoslavnic nu a facutatâta bine pentru Athos au fäcut

Uspenskij)

Religiozitatea poate mai bine, societatea meclievaldsubstraturile ei; comuniunea cu Dumnezeu niciodatd nu a atins odimensiune atât de dramaticd, generatoare de controverse, de procesede asemenea societate, generale tripartitd,prestigiul preotului (cel care se pentru ceilalti") de necontestat.Implicarea sa toate aspectele vietii cotidiene este mai decât oricând; chiar

putinele laice, într-o vreme care predominau cele religioase,debutau cu o rugdciune a slujitorului bisericii, solicitând pentru

supusiiDin perspectivd, apare total justificatd atitudinea pozitivd,

general, a societkii (de suveran la mai umil supus al fatä de Bisericd,exprimatd, rând, prin daniile fäcute acesteia, prin protectiatimp. Gestul donator dobândea un plus de semnificatie atunci când viza

religioase reprezentative, de spiritualitateRomânii s-au printre principalii donatori sustinkori ai ortodoxiei';

gesturile venite dintr-o s-au dovedit multe cazurisalvatoare pentru religioase, conditiile care situatiaprotectorilor anteriori devenise sub saphirea Puternic atasativalorilor credintei, dar, acelasi timp, dorind urmeze exemplul

Despre daniile românesti la Athos, vezi: N. cu ferilenoastre, AARMSI, tom XXXV, 1914, p. 447 517; Teodor Bodogae, Ajutoarele románevi la

din Sibiu, 1941; Marcu Beza, Urme románeviOrtodox, Bucuresti, 1935; P. S. Nästurel, Le Mont Athos les Roumains. Recherches sur leursrelations du milieu 1654, Institutum Studiorum Orientalium, Roma, 1986.

Ilustrativ este cazul doamnei Ruxandra a lui Alexandru Läpusneanu, caremetohurile mändstirilor athonite de la creditorii turci, vezi T. Bogodae, op. cit., p. 165 166.


www.digibuc.ro

182 Mariana 2

bizantini, al bulgari3, domnitorii fac donatii substantialeLocurilor Sfinte. Danii cu o asemenea destinatie nu numai la nivelulprincipalului factor politic; credinciosi din straturi sociale diverseastfel speranta pomenirea mantuire.

Componentele acestor donatii marcheazd o diversitate, pe care documenteleprezentate tind o contureze. Primul act de danie provine de la un reprezentantal boierimii: clucerul Stoian din Cepturi. Originea lui nu ne este prea binecunoscutd, documentele cu functia de cdpitan za

Din 1671 apare ca dregdtoria de clucer, atunci Antoniedin Cepturi5. Achizitiile succesive de

demonstreazd o materiald.exemplul altor credinciosi, clucerul Stoian merge, cu

sotia sa, Ilinca, pelerinaj la Ierusalim, spre a se la mormântulMantuitorului; a avut de 1680, avem vederepisania ctitoriei sale de la el apare cuapelativul hagi", distinctiv pentru pelerinii crestini6. credinta sa, se

un nou pelerinaj, de la Muntele Athos. Impresionatde situatia deosebitd a mändstirilor athonite, le vii la Cepturi, cudorinta de a pomelnicele acestora spre a comemorati timpulslujbelor liturgice. Actul de danie, redactat Bucuresti, probabil la scurt timp

intoarcere, desemna ca administrator pe egumenul Partenie de la Cotroceni,mdnästire ce fusese Athosului de ctitorul ei, Cantacuzino7.

Considerdnd o amplificare a gestului donator, mai 1684clucerul Stoian Ilinca, la vréme de descendenti,

Cotroceni celor 20 de mändstiri de la Athos ctitoria de la(biserica, odoarele ei, case, mosie si vie Cepturi, mori, animale etc.)8

P. S. Nästurel, op. p. 305-310.ANIC, Cotroceni,Ibidem, XXXVII/44.

6 Nicolae Studii documente, XV, p. 232.ANIC, originalul românesc.Un rezumat actului de inchinare a Välenilor se aflä G.M. Istoria Cotrocenilor,

Groavescilor, Bucuresti, 1902, p. 91-92, de unde 1-a preluat E. Vlaiculescu, Bisericade Munte, GB, XXX (1971), nr. 9-10, p. 847 861.

Am considerat publicarea integrald a actului original, socotindu-1 interesant,special, pentru reliefarea ctitorilor, exprimând preocuparea pentru porneniremântuire. Actul de inchinare foarte dania este mändstirii Cotroceni si celor20 de de la Muntele Athos. Nu de unde au luat: T. Bodogae, op. cit., p. 84, nota 4, p.142, si E. Vlaiculescu, op. p. 850, nota 19, informatia ar fost mändstirii Ivir. Dinpisania bisericii (1746) publicatä de N. Studii documente, XV, p. 232 - nu reiese aceasta,ci numai egumenul Zaharia, care a provenea de la mändstirea Ivir. Conformprevederilor ctitorului, egumenul mänästirii era desemnat de comunitatea athonitä dintre

de acolo, printre care si Ivirul. De altfel, toate catagraffile din secolele al XVIII-leasi al XIX-lea ale Cotroceni, mändstirea apare ca metoh al acesteia, vezi: ANIC,Manuscrise, nr. 377, idem, Ministerul Instructiunii dosarele 3413/1840,4050/1854,4206/1855,4560/1856.

www.digibuc.ro

3 Daniile românilor la Muntele Athos 183

(vezi documentul nr. 2). Mändstirea beneficia, totodatd, dedomnesti de Cantacuzino: bolovani sare de la ocna Teisani,vindriciul domnesc pentru de la Cepturi, dijma pentru 100 de stupi9; deasemenea erau scutiti de ddri doi preoti ai Aceste funciare

mile domnesti se constituiau importantd de venituri pentruathonite.

drept model mändstirea Cotroceni", donatorul pentruca egumenul desemnat de comunitatea athonitd, unde urmau a

trimise surplusurile, acoperirea cheltuielilor metohului. Actul de inchinaredovedea preocuparea donatorilor pentru sufletele schimbul bunurilortrecdtoare din lume, ei aspirau la o greutäti, apoi la oeternitate viata de apoi.

Urmdtorul act de danie asezdmintele athonite acorda domnitorulMihai Considerand pravoslavia blagocestia domnilor"provin, primul din pe care o de cult, scuteste dedarea 1 000 de vite din satul Pietrile, proprietatea mändstiriiCotroceni12. acestei prevederi din actele de scutire alepredecesorilor al acordate acestei mändstiri (de vréme ce pe acélevremi n-au fost"), ca egumenul Cotrocean banii (44 de banide via) ce s-ar cuvenit la cele 20 de mändstiri athonite sd-i fie de ajutoriu lamultele cheltuieli de acolo". Dania aceasta, pe celor fdcute de-a lungultimpului de domnii la care-i asocia pe urmasi, viza pomenireavecuitoare" a donatorului ce astepta ajutorul divin pentru sine familia saacele vremuri instabile.

cele mai importante pe care le-au Locurilor aufost de religioase din ca metohuri. Acestea, princontributii periodice, se constituiau principalii airespective. Prin actul de inchinare, totusi ele nu ieseau total din sfera depreocupare a factorilor de conducere ai care interveneau atunci situatiao impunea.

Grigore Ghica voievod, constatand starea de a mändstiriiCotroceni mare si domneascd"), urmare a rdzboaielor si a cutremurului

ANIC, Cotroceni,'° Idem, Manuscrise, nr. 206, f. 13v (rezumat).

Idem, ... pentru a folosintä si egumenul acela care se vatrimite, cu sfatul tuturor svintelor

Idem, Cotroceni, 11/13, actul de danie al lui Serban CantacuzinoCotroceni.

13 Idem, de la Constantin Brâncoveanu; 1/14, de la Nicolae Mavrocordat.Ibidem,

IS Semnificativä este catagrafia la porunca domnitorului Constantin Mavrocordatcare perioada 1730-1740; din cei zece ani analizati, numai patru veniturile au

cheltuielile, edificator pentru situatia Cotroceni. Vezi MarianaCotroceni. Catagrafii (sec. XVII-XIX, Muzeul National Cotroceni, 1997, p. 42-66.

www.digibuc.ro

84 Mariana 4

din 1738, o opreste mai trimitä celor 20 de de la Athos contributiastabilitd. Banii urmau a folositi pentru repararea primulpentru refacerea chiliilor de cutremur. De prin actele de inchinare

- cum fusese cazul lui - ca dinveniturile obtinute, special se repare metohul numai surplusul trimismändstirii protectoare.

Acestea sunt numai aspecte din multitudinea raporturilor ce s-austabilit de-a lungul timpului comuniatile ortodoxe de la LocurileSate. De un real ar deschiderea arhivelor acestor asezdminte studiuluicerceatorilor, pentru pomenirea, cel putin fata istoriei, a actelor depietate ale donatorilor care le-au sustinut mod de evidentsituatii critice.

1. 1683 (7191) aprilie 20,

eu, Stoian clucer hagiul de la Cepturi ot sud Saac, dempreund<cu> jupaneasa mea, anume Ilinca hagiita, care am fost dempreund laIerusalim, scriem si mdrturisim cu acesta al nostru adeverit zapis, ca de

la sfmtilor de la Sfeta Gora, ldcuitoriacolo la acéle 20 de mari.

aducandu-ne Dumnezeu de la Ierusalim cu mea, anume Ilinca,care scrie mai milostivului eu

dus (?) la Sfeta Gora vdzuiu minunate, den intemeiate.Ci nu avusei miluiescu, ci miluii cu méle de la podgorie, den dealulCepturilor, pogoane 30 poli ocina, 30, de peste tot hotarul,den den pädure, den precum scriu zapisele céle de la

mea. Si am dat acéste vii toate dichisele, cu case, pivnite,slonu si toate insindrilite dichise, buti mari teascu, covita,

tocitori. Care vii pre mänästirii peParaschivei logoffitul pe Dumitrasco

acéste vii, pogoane 16 luoatu-le-arn de la Mavranghel logoffitul de vistieriesi de la Papa, care le-au fost de de la Preda slujbica,feciorul comisul. 14 pol pogoane lé-am pus eu, dempreund cu

mea, den saduri, care fac cea de ce scriu maisus pogoane 30 pol. lé-am dat noi de a de nici o

ca ne noao nostrii,ce scriu mai le de ajutor le mosii véci.le-am dat pre seama pärintelui Partenie, egumenul de la sfanta dumnezeiasca

ce Cotrdcénii, unde iaste hramul Uspenie Bogorodite, care

Idem, 1/7: Venitul care se va den toate bucatele mosiile mänästirii...socot vor fi de trebuinta ce va prisosi se

la Sfeta Gora, pentru ajutorul acelora".

www.digibuc.ro

iaste si de sa Io Cantacuzino Basarab voievod, cale poarte grija, le lucréze ce ar fi venitultrimitä la acéste sfinte mändstiri ce scriu mai sus. sä a scoate

cheltuiala ce s-ar cheltui la lucrul alt ce ar fi venitul, trimitä acolo laacéste sfinte ce scriu mai sus. urrna pdrintelui Partenie,s-ar afla a egumeni la mdnästire Coträcénii, tot a purtarea grijaacestor vii ce scriu mai sus.

si céle 20 de la Sfeta Gora, a ne scrie pe minejupâneasa mea anume, nume 2 la pomé<1>nicul unde scriu

<c>titorii, la Parosiia cea mare si la foaia care scriu deafilom ton batirom", acéste 2 nume.

acéste mosii le-am dempreund cu jupâneasa mea le-am datlucrate foarte bine si bine. noi cât am läcuit cu jupâneasa mea,coconi nu am Ci le-am dat pentru cum mai sus. amdat toate zapisele scrisorile de cumpärätoare acestor mosii la mânacartea Radului voievod, feciorul lui Leon voievod.

den neamul nostru s-ar amesteca la acéste vii, vrând ca le calcestrice aceastä a veri din frati, veri den surori, ori den

nepoti, ori den nepoate, veri den cumnati, veri den cumnate, unii ca acéiablestemati de Domnul Mântuitorul nostru Hristos si de 318

Nicheia, parte sä cu cu afurisitul Ariia la un pietrile,lémnele topeascd, trupurile acelora stea véci.

märturie boiarii vor isali mai jos. noi, pentru mai adeveritamai jos ne-am pus pecetile isaiturile ca sä

Si am scris eu, Stanciul cu Bucuresti. Pisahommeaseta apriliia 20 7191 <1683>.

Stoian cluceriul, hagiu ot CepturiIlinca clucereasa hagiita ot CepturiPârvul Cantacuzino märturieCostandin Cantacuzino vel paharnicMatei biv vel Filipescul märturieSerban vtori postelnic martorGligorasco Cantacuzino vel märturieCostandin biv vel Filipescu marturie1.

ANIC, Cotroceni, LV/73.Original românesc, hârtie, peceti ale donatorilor.

Semndturi autografe.

2. 1684 (7192) mai 2, Bucuresti

eu, hagi Stoian, cu jupâneasa mea Elina hagiica, den satden Cepturile ot sud Saac, dat-am acest zapis al nostru de danie de

svintii si dumnezeestii mändstiri de la Cotrocéni, iaste ziditä

www.digibuc.ro

186 Mariana 6

de luminatul si buncrestin domnu nostru Io SerbanCantacuzino Basarab voievod la céle 20 de svinte de la Sfeta Gora,unde easte mändstire Cotrocénii. Pentru ca se stie

viiata am a<n>i, den tineréte la vréme denoi coconi den trupul nostru n-am den nostru

ce ne-au dat Dumnezeu, noi tot am si am miluit neamul nostru cu ce ne-aufost putinta.

Deci, am fost acum mai pre ajungandu-ne vréme deboale gréle viindu-ne lucrul la mare sldbiciune, spereatu-

ne-am de moarte. noi lume amdgitoaresocotit-am dentru inimile noastre dentru nostru bun, de ne-amtocmit si ne-am lucrul nostru, de ne-am dat den ce-am avut am fost noivii si am închinat la dumnezeiascd mändstire de la Cotrocéni sila célélalte svinte mänästiri ce scriu mai sus tot anume, precum mai jos.

Ca fie acestor sfinte mändstiri ndstavnicului, pdrintelui nostruegumenului Partenie altor se vor afla de la acéste svintecase: bisérica de den den Väléni ot sud Saac, carea o am acut noide-nceput, den temelie, unde iaste cinstitul Bogorodite, pentru ca metohacestor dumnezeiesti mändstiri. am dat niste svinte moaste péstele

al sldvitului Persul 2 cruci de argint 1 de argint, 3de de casele noastre de la Cepturile, mosiia de

acolo, o am cumpdrat, precum scriu zapisele. Si 10 pogoane de vie dealulCepturilor, care pre célélalte vii care dat mai nainte vréme numaisvintii de la Cotroceni. 2 roate de izvorul ce vine pre la

ce Buchilasu. 10 boi, 10 vaci 100 de de stupi 150de si 30 de suflete cu mare cu 100 de bolovani de sare gata,mila ce easte pre an la bisérica ce mai sus, de sa

niste bani, 800, care bani i-am luat eu Papei Buicesculvel comis de la niste priiateni ai miei, de i-au dat trebile lui. eu acelorale-am el mi i-a mie mi-i dea zapisul lui cu pre an10-12. Si acesti bani Papei comisul Buicescul, voie pdrinteleegumenul Partenie de aici, de la mändstire Cotrocéniivor de la célé svinte de la Gora, caute si de la

fie iar ai svintelorasa, acéstea toate scriu mai sus le-am dat le-am acestor

svinte dumnezeiesti mändstiri, ca le de adaos si de mändstirilorde noao netrecutd

pomenire.dator pdrintele egumenul Partenie de la mändstire de la Cotrocéni,

cu svinti de la célélalte caute debiserica carea o am metoh, puie acolo buni siocarmuitori vrédnici o chivernisi. nu lipseascd slujba niciodatd,ci precum se cade pre deplin se ca se pomeneascd numele noastre la

www.digibuc.ro

7 Daniile românilor la Muntele 187

jartavnic, la liturghie poarte grija acei svinte bisérici, denn-am putut noi istovi o istoveascd den venitul mosiilor ce

dat o diresul den ce se va <in>vechi se vastrica.

fie dator pdrintele egumenul Partenie de aici, de laCotrocéni cu svinti de la célélalte svinte

ce numite mai sus, caute de mosiile si de bucatele ce le-am dat,le adaoge le ca pentru ca si venitul

acela venit la acéste svinte mändstiri, la toate, casporind mila pre la toate, le svintilor de sufletele noastre,ni le pomeneascd aici la mändstire de la Cotrocéni la svintelemändstiri de la Gora, la toate.

Asijderea, vom vii aici, au au bolnavi, tot avemde nu lipsiti de nici uncle den ce-am pohti ne-ar tribui.ce ne vom petréce, a ne pre la unmänästire ne pomeneascd svintii la unne pomeneascd pärinti tot cu venirea si precum cadesä cuvine ctitorilor.

asa, noi acéstea toate lui Dumnezeu acestor svinte case aisvintiiei sale, si dau zapisul acesta de danie de

cu noastre. mdrturii, boiariivor mai jos.Si am eu, Radul sin Radul grad Bucuresti, measeta mai 2

dni, vä leat 7192 <1684>.<H>agi Stoian ot Cepturi<H>agiitaBarbul Milescul vel banRadul banul mdrturieBadea vel dvornicGhinea vel clucerRadul

ANIC, Cotroceni,Original hârtie, peceti negru.

' Semnaturi autografe.

3. 1731 (7239)

Milostiiu Bojiiu, Io Mihaiu voievod i gospodin Zemle Vlahiscoe,davat gospodstvo mi sie povélenie gospodstva mi. Pravoslavia blagocestiia

domnilor si dentru alte cunoaste, mai multpricépe la toti dentru facerea de bine ce dumnezeiestile

www.digibuc.ro

88 Mariana Lazär 8

de la care lauda pomenire vecuitoare Intru carepravoslavie si noi cu cucerie cu osârdie, am binevrut cu mila spre

dumnezeiascd Cotrocénii, unde seUspenii Preacinstitii, care easte toate mändstiri dela Sfânta Gora. Drept acéea domnia mea milostivindu-md mai sus

mändstire, am socotit domnia mea ca a scutirea totdauna satulcându ar iesi dajdea vite 1 000, nici o de

boiarii ce ar umbla cu slujba aceastaPentru acest sat mai denainte vréme iertat de toate cu

hrisoave domnesti cu hrisovul domnii méle, pentru ajutoriul folosireasfmtelor mändstiri, numai dajde a väcdritului necoprinzând<u-sd>hrisoavele domni, de vréme ce pe acéle vremi n-au fost, nicihrisovul domnii méle care 1-am Deci, domnia mea pentru

ce am de-a pururea sfintele am den bun gânduldomniei méle de am ca scuteascd acéste vite ce scriumai sus totdauna, la toate de vistieria domneascd. Numaindstavnecul ce va vremi la mändstirea aceasta, a luarea banii ce arface pentru acéste 1 000 de vite, de câte bani 44 la toatebani toti anii la mändstiri de la Gora, ca deajutoriu la multele cheltuieli ce ar având acolo, ca aibu dornnia mea purureapomenire.

Drept acéea, poruncescu domnia mea dumneavoastrd care vetiorânduiti cu nici un val nici o bântuiald nu facetisatului pentru acéste vite ce scriu mai sus. Numai ce ar tréce peste

le toate dupre cum tara, alt maiPohtindu pe fratii nostrii Hristos credinciosi domni, care vor fi

urma adeveréze si mila aceasta, pentru cade Dumnezeu pururea Maria le

domnia cu pace, cu liniste cu fericire le iertarepdcatelor. pentru buna necldtita stare am hrisovul acestasi cu sfatul tuturor cinstitilor si credinciosilor boiarilor celor mari ai divanuluidomniei méle: pan Iordachie Cretulescul vel vornic, pan Costandin Dudescul vel

i pan Manolachie Lambrino vel logofet pan Grigorie Greceanul velvistiiar i pan Barbul Merisanul clucer i pan Manolachie vel postelnic i panCostandin paharnic i pan Matei vel stolnec i panCostandin Brâncoveanul vel comis i pan Mihai Bdrbätescul vel särdar i pan [...]'

sluger i pan Grigorie Filipescu vel pitar. ispravnic Costandin Cretulescu vellogoat.

s-au scris hrisovul acesta anul dentâi al domniei méle, la leat 7239luna lui iulie.

Mihai Racovitd, milostiiu Bojiiu gospodar.

www.digibuc.ro

Io Mihai RacoviO <m.p.>Manolache vel logofdt procitenoom.

ANIC, Cotroceni, 111/22.Original românesc, hârtie, pecete miniaturi deosebite.

Loc alb text.

4. 1749 (7257) august 18

Milostiiu Bojiiu Io Grigorie Ghica voievod i gospodin, davat gospodstvomi sie povelenie gospodstva mi. De vréme ce ne-am domniia mea de laegumen<ul> Cotrocéni, chir Grigorie cum din pricina trecutei

si din alte ale vremii s-au mänästirea de lacutremurul mare s-au un rând de chilii despre amiazdzi, cum

domniia mea le-am poruncindu-i mea egumenului caapuce le ca nu o mändstire mare domneascd ca aceasta

a céle si zidite mai denainte cu a ctitorului,rdposatul Serban ne-au igumenul cum orânduitdmändstirea de ctitor ca dea an o de bani la Gora,unde iaste mändstirea nu sä ajunge din venitul mändstirii a da acea

de acolo a preface stricate.Pentru aceasta dar, asa am socotit domniia mea am ca doi anioprit a nu da acea orânduiald la Gora cu venitul casei de acesti doi

ani toate chiliile ar mai stricat, cumrdposatul ctitorul au orânduit prin hrisoavele domnii sale, ca

toate ale mändstirii aducându-le egumenii stare puindu-le laorânduiald atuncea va prisosi din venitul casii, orânduiala banilorla Gora.

I ispravnic saam reci gospodstva mi. Avgust 18, 7257 <1749>.Io Ghica voievod, Bojiiu milostiiu gospodar.Procital vel

ANIC, Cotroceni, XXVIII/29.Original românesc, hârtie, pecete inelarä.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

VARIA

GENEZA SI EVOLUTIA VOIEVODATULUIDIN AL X-LEA

ALEXANDRU MADGEARU

intr-unul dintre ultimele sale studii, regretatul medievist Radu Popadepldngea exagerdrile la tot pasul unele despre formarea

voievodate din Transilvania, Crisana Banat'. Chiarpoate, unele dintre opiniile lui Radu Popa sunt, la exagerate senscontrar), este evident prezent, istoriografia româneascd poate trebuieinvestigheze mai atent cu mai severitate izvoarele literare arheologiceprivitoare la secolele IX-XI. Spre deosebire de unele productii ale istoriografieianilor '80, cartea a domnului Ioan-Aurel Pop se prin puncte devedere echilibrate serios argumentate. Din o lucrare de eanu a putut intra serie de care ar trebui supuse discutiei (decercetarea a credibiliatii operei Notarului Anonim). Cercetareaacestei epoci

Despre voievodatul lui Glad Ahtum s-a scris destul de mult ultimii ani.Studiile valoroase ale lui A. Bejan3, E. R. Constantinescu5 au tratatdiverse aspecte ale istoriei arheologiei Banatului secolele IX-XI. Nulipsesc nici scrierile unor diletanti, precum V. Fizesan6, care izvoarele literare

R. Popa, la din jurul Anului Mie, SCIVA, 42,1991,3-4, p. 154-188.

2 I. A. Pop, maghiarii Geneza statului medieval inTransilvania, Cluj-Napoca, 1996.

A. Bejan, Banatul in (Continuitate etnogeneziiinceputurile feudalismului sud-vestul Daciei Traiane) Timisoara, 1995 alte lucräri

anterioare.E. Contribulii cu privire la epoca ducatului lui

(I, II), Ziridava", 6,1976,89-116; 10,1979, p. 243-278; Idem, privind istoriaStudii privind istoria Aradului, Bucuresti, 1980, p. 82 100; Idem, Cu

privire la istoria epoca ducatului lui ibidem, p. 101-150.R. Constantinescu, Gerard din Cenad - un al anului 1000, in vol. Gerard din

Cenad, Armonia lumii, Bucuresti, 1984, p. 10-67.6 V. Fizesan, runice de pe vasele tezaurului de la Mare, MB, 30,

1980,7-9, p. 535-549; Idem, Consideralii asupra numelui voievodului Glad, Studii de istorie aBanatului", 12,1986, p. 31-41.


www.digibuc.ro

192 Alexandru Madgearu 2

unele descoperiri arheologice mai spectaculoase (tezaurul de la SannicolaulMare de pe unele vase ale sale) sunt interpretatefantezistd. ceea ce ne priveste, am publicat deja trei articole7 care, credem,contribuie la o mai a unor aspecte ale istoriei Banatuluisecolele IX-XL

paginile urmdtoare, vom prezentdm o privire asupraconstituirii voievodatului bändtean8, pe baza izvoarelor literare a unordescoperiri arheologice.

Aparitia unor forme de organizare militar ale populatieiautohtone românesti din Banat a fost de raporturile de forte existente

preajma Banatului. Evolutia acestor raporturi de forte cursul secolului al IX-lea a fost o a dominatiei avare la secolelorKhaganatul avar a fost urma mai multor campanii ale francilor,

791 si 797. Banatul se aflase sub dominatie Pe valeaMuresului inferior pe malul stâng al Tisei s-au descoperit numeroase cimitireavare, dintre care unele se chiar ultima treime a secolului al VI-lea9.Concentrarea de situri avare din apropierea confluentei Mures-Tisa uncentru de putere. Acolo s-a descoperit tezaurul de la Sânnicolaul Mare, care,

unele opinii, a apartinut unei cdpetenii avare, care 1-ar fi ascuns dincauza rdzboaielor francii cu disparitia khaganatuluiavar, Pannonia a devenit o a statului franc. Profitând defrance, Bulgaria a atacat ea partea a khaganatului avar, 804-805,

A. Madgearu, Contribulii privind datarea dintre ducele Ahtumregele al Ungariei, Banatica", 12, 1993, 2, p. 5-12; Idem, Misiunea episcopuluiHierotheos. la istoria Transilvaniei Ungariei al X-lea, RI, s.n., 5, 1994,1-2, p. 147 154; idem, Gesta Hungarorum" despre prima ptrundere a ungurilor in RI,s.n., 7, 1996, 1 2, p. 5-22.

Desi Notarul Anonim denumeste dux pe Glad, ni se pare mai potrivia folosireadenumirii de voievodat", care a intrat Termenul de formatiune social-politicd" sauprestatald" este prea vag, cel de ducat" trimite la o formA de organizare tipic apuseand, care nuare nici o cu de aici. Este tot Notarul Anonim a consemnat cap.13) existenta termenului duca limba de locuitorii din zona Hung-Zemplin. acest caz seimpune cercetarea a originii denumirii, forma ei nu pare ci bizantind(medio-greacd). acestei etimologii ar putea mult mai s-ar putea

la prima vedere.Pentru descoperirile de din Banat vezi indeosebi: D. Csallány, Archäologische

Denkmäler der Awarenzeit in und Fundorte, Budapest, 1956, p. 103-104,110, 126, 143 144, 148, 154, 159, 164, 176, 182, 210; E. Dörner, din epoca

German, SCIV, 11, 1960, 2, p. 423-434; A. Bejan, op. cit., p. 80 83, 98 99; Idem,Necropola de inhumatie de sec. VIII IX e.n. de la Timisoara -Podul AMN, 20, 1983, p.488-489.

M. Rusu, Tezaurul de la Mare. Noi puncte de vedere, AIIAC, 27,1985 1986, p. 31 66; K. Horedt, Zur Zeitstellung des Schatzfundes von Sánnicolaul Mare(Nagyszentmiklós), Archdologisches Korrespondenzblatt", Mainz, 13, 1983, 4, p. 503-505.

www.digibuc.ro

3 Voievodatul in 193

stabilindu-si noua de nord-vest pe Tisa inferioard. Zona dintre Tisaa un teritoriu al 827, când khaganul bulgar

Omurtag (814-831) a atacat marca a cucerit Srem, pe careBulgaria incheierea 832".

Asadar, secolul al IX-lea, Banatul era situat mari centre deputere: franc Bulgaria. Ar mai de poate un al treilea, anumeMoravia, dar acest caz se probleme asupra nu ne putem opridecât Istoricii români nu exprimat acum un punct de vedereasupra lui Imre Boba (care a provocat ultimii 25 de ani o viecontroversd printre medievisti). Acest istoric american de origine asustinut mai multe lucrdri'2 Moravia Mare a lui Sventopolk (Sviatopluk) era

apropierea râului Morava de la sud de nu Moraviadin Slovacia. Bazat pe analiza comparativd a surselor occidentale, bizantineslavone, el ajunge la concluzia Moravie avea centrul la SremskaMitrovica (Sirmium), care ar purtat secolul al IX-lea numele Marava.Acolo avut resedinta episcopald Sf. Methodiu, apostolul Moraviei.Principatul Moraviei ar cuprins initial teritoriul dintre (fostaPannonia de acolo, s-ar fi extins ulterior spre nord, ajungândinglobeze teritorii din actuala Slovacie. parte a Moraviei,necrestinatd" de Constantin Porphirogenetul, este amplasatd de I. Boba pustadintre Tisa.

teorie a lui I. Boba - desi pe argumente greu derespins -a fost contestatd vehement de istoricii cehi slovaci. acelasi timp, eaeste acceptatd dezvoltatd de alti specialisti istoria secolelor IX-X, printrecare se si Charles R. Bowlus''.

" V. Gjuselev, Bulgarisch-fränkische Beziehungen in der ersten des Jhs.,Byzantinobulgarica", 2, 1966, p. 16-35; H. Bulin, Aux origines des formations étatiques desSlaves du Moyen Danube au L'Europe aux IX'-XP Aux origines des Etatsnationaux, Varsovie 1968, p. 168-170; P. Ratkos, Historische Quellen und die sog. awarisch-magyarische Kontinuität, Studijné Zvesti archeologického ustavu Nitra, 16, 1968,183-191, p. 184-187; A. C. Die slawische Bevölkerung Westungarns im 9. Jahrhundert,München, 1973, p. 12-13, 18; M. Rusu, The Autochtonous Population and the Hungarians on theTerritory of Transylvania in the 9th 11th Relations between the AutochtonousPopulation and the Migratory Populations on the Territory of Romania, Bucuresti, 1975, p.201 202; V. K. Ronin, The Franks on the Balkans in the Early Ninth Century, EB, 21, 1985, 1, p.39-57; I. Bóna, Völkerwanderung und Frühmittelalter (271-895), Kurze GeschichteSiebenbürgens, Budapest, 1990, p. 102-103.

12 Boba, Moravia's History Reconsidered. A. Reinterpretation of Medieval Sources, TheHague, 1971; Idem, The Bijelo-Brdo Culture" and Ethnic Changes in the Danubian Basin in theNinth Century, Rapports du international d 'Archéologie Slave, Bratislava, 1979,

1, p. 105-107.13 C. R. Bowlus, Imre Boba's Reconsiderations of Moravia's History and Armful of

Carinthia's Ostpolitik (887 892), Speculum", 62, 1987, 3, p. 552 574. Nu ne-a fost accesibildcartea Franks, Moravians and Magyars. The Struggle for the Middle Danube 788 907,Philadelphia, 1995. Vezi si T. Senga, La situation geographique de la Grande Moravie et lesHongrois conquerants, Jahrbuch Geschichte Osteuropas", 30, 1982, 4, p. 533 540.

www.digibuc.ro


Presupunând I. Boba ar avea dreptate, atunci ar trebuiconsiderare Moravia ca un factor cadrul raporturilor de din zonaBanatului secolul al IX-lea. Totusi, pentru a nu complica mai mult discutia,vom face acum abstractie de factorul Moravia". Analiza teoriei lui I. Boba si aimplicatiilor sale pentru istoria spatiului locuit de români ar necesita un studiuaparte.

Din cele expuse, reiese Bulgaria a atins o de mare putereregionald cursul secolului al IX-lea. Unii istorici au admis extinderea

bulgare Banat'5. Cercetdrile arheologice nu au adusprezent nici o edificatoare acest sens. Tezaurul de la Sânnicolaul Marea fost considerat dintre cele mai importante argumente sprijinuldominatiei bulgare Banat'6; am originea sa nu este deloc

Tot izvoarele scrise simt cele care ar putea elucida problema.Expansiunea Bulgariei spre nord-vest a prilejuit inregistrarea unor

informatii despre regiunea de care ne izvoarele france. Din AnaleleFrance" abia 818 Bulgaria a anexat teritoriul dintre Timoc Morava,populat de timociani". Asadar, Banatul a putut fi ocupat de Bulgariadoar 818. anul 824, aceleasi anale consemneazd o care privestemod direct teritoriul Banatului. La franc Ludovic I Pios s-au

denumit praedenecenti, care locuiau Dacia decu bulgarii" (contermini Bulgaris Daciam Danubio adiacentem

incolunt). Ei au cerut ajutor impotriva Bulgariei care-i atacase. Acestipraedenecenti au mai fost 822, printre care au

De obicei, Moravia Mare este amplasatä Slovacia Cehia. Chiar acest caz, esteo extindere a dominatiei moraviene ultima treime a secolului al IX-lea

vecinatatea Banatului, in bazinul superior al Tisei in Crisana. Vezi P. Ratkos, DieGrofimährischen Slawen und die Altmagyaren, Studijné 16, 1968, p. 198; L. I. Havlik,Bulgaria and Moravia between Byzantium, the Franks and Rome, Palaeobulgarica", 13, 1989, 1,

6, 18.A. Grecu ( = P. P. Panaitescu), Bulgaria nordul veacurile al IX-X-lea,

SCIM, 1950, 1, p. 223-236; P. P. Panaitescu, 1ntroducere la istoria Bucuresti,1969, p. 191 193; M. Comsa, Die Bulgarische nördlich der Donau während des IX und

Jh. im Lichte der archäologische Forschungen, Dacia, NS", 4, 1960, p. 405-406; I.Brátianu, Le théme de Bulgarie et la chronologie de l'Anonyme Hongrois, Acta Historica. SocietasAcademica Dacoromana", München, 10, 1972, p. 108-110; Idem, despreintemeierea statelor Bucuresti, 1980, p. 213-215; R. Theodorescu, Balcani,Occident la inceputurile culturii medievale (secolele X-XIV), Bucuresti, 1974, p. 62-63;S. Brezeanu, La d'au de la lumiére des sources écrites médiévales, EB,20, 1984, 4, p. 127 130; H. Dimitrov, Bulgaria and the Magyars at the Beginning of the 10thCentury, EB, 22, 1986, 2, p. 61-77.

16 De exemplu, M. Comsa, op. cit., p. 405-406. Teoria originii bulgare a tezaurului a fostdezvoltatä indeosebi de N. Mavrodinov, Le trésor protobulgare de Nagyszentmiklós, Budapest,1943.

Annales Regni Francorum, a. 818 Fontes ad Historiam Regni Francorum AeviKarolini illustrandam, Berlin, 1960, vol. I, p. 116; vezi si p. 118).

www.digibuc.ro

5 Voievodatul bänätean secolul al X-lea 195

trimis reprezentanti la adunarea a imperiului de la Frankfurt'8. Daciaeste localizatd nu pentru ar vorba de un teritoriu situat strict pemalul fluviului, ci pentru autorul a simtit nevoia sä o deDacie, cea (Dania, Danemarca). a lui Einhard, VitaKaroli Magni, se mai consemna Carol cel Mare a cucerit Daciacare era pe mal din fata Pannoniei (... utramquePannoniarn et adpositarn in altera Danubiae Datiam)'9. Este Daciadin Analele France" nu poate cu fosta Dacia Ripensis de la

cum au presupus unii cercetätori20. Pentru autorii occidentali din(Geograful din Ravenna, Alfred Mare), Dacia era doar cea nord-

Apoi, fosta Dacie Ripensis, dominatia Bulgariei se instaurase deja.Deci, se la o regiune de la nordul Kurt Horedt apreciaabodritii sau praedenecentii locuiau vestul Banatului sau TisaAvem o märturie de limpede despre ofensiva spre nord,

probabil Banat zona dintre Tisa Al.observa - cu dreptate, credem - Dacia, izvorul spatiuldintre si Tisa".

Pasajul din Analele France" (anul 824) alte probleme, care nusunt pe deplin clarificate. astfel: Caeterum legatos Abodritorum, quivulgo Praedenecenti vocantur et contermini Bulgaris Daciarn Danubio

incolunt. De obicei, textul a fost interpretat sensul echivalenteicelor denumiri, praedenecenti. De aici, s-a ivit o controversd,fiinda despre se zona Elba-Oder. S-a postulatexistenta unui alt trib omonim, amplasat regiunea Moraviei sud-dundrene

eventual imigrat din nord. S-a emis reinterpretare atextului efectuatd de I. Boba a ajuns la concluzia abodritii nu pot identificaticupraedenecentii, text, qui nu cele nume, ci desemneazdpe praedenecenti (cei care vulgar sunt denumiti praedenecenti"). Numele ar

de fapt latin, insemnând ar o unui grup de slavicunoscuti si sub numele de marvani sau

18 Anna les Regni Francorum, a. 822, 824, cit., p. 130, 138.Einhardi, Vita Karoli, c. 15, Fontes ad historiam..., p. 184; A. Dacia de la

din IX-lea. Evenimente probleme, Craiova, 1947, p. 22-23;Idem, Dacia Dania istoriografia cartografia medievald, SMIM, 3, 1959, p. 355.

A. Románii din veacul IX-lea lumina izvoarelorarmenesti, idem. Bucuresti, 1978. p. 51-52, nota 4; A. Bejan, Sud-vestul contextul politic european al sec. VII Studii de istorie a Banatului", 13,1987, p. 39.

21 K. Horedt, la Transilvaniei IV Bucuresti, 1958, p.156. H. Bulin, op. cit., p. 169 170; V. Gjuselev, op. cit., p. 29.

22 A. Dacia de la p. 23.23 Boba, Abodriti qui vulgo Praedenecenti Vocaniur" or Marvini Praedenecenti",

"Palacobulgarica", 8, 1984, 2, p. 29-37.

www.digibuc.ro


Oricare ar fi adevdrul, retinem faptul teritoriul locuit de acestipraedenecenti cuprindea Banatul (sau o parte a sa) Bulgaria extinsdominatia asupra jurul anului 824.

Bulgaria avea secolele VIII-X mai multe teritorii de margine,france, care aveau rolul de zone-tampon. Se apreciazd teritoriul

dintre Tisa a fost o asemenea zond-tampon24. Problema este totcele cursuri de este amplasatd Moravia nebotezatd "25. Esteposibil ca aceasta din se aflat mai la nord, dincolo de gura Muresului,

acolo unde Notarul Anonim amplasa stdpânirea lui Menumorut - alnume este legat de Moravia. Aceasta este cu totul chestiune, care nupoate discutatd aici. Este posibil ca hegemonia Bulgariei nu se maila nord de gura Muresului.

Amintirea dominatiei bulgare teritoriul dintre Tisa s-aGesta Hungarorum a Notarului Anonim. Izvorul (cap. 11, 30, 38-43) amplasa

acolo stdpânirea lui Salan, un conducdtor de origine Numeletransmite, de fapt, amintirea a controlului exercitat asupratransportate pe Tisa (ca toponimul Slankamen)". G. Moravcsik a admisautenticitatea relatdrilor despre Salan Glad, considerând alianta bulgarilor cugrecii care este text a fost ultimii ani ai dornniei

Leon VI (deci, de 912), când era pace Imperiul Bizantinsi Bulgaria. bizantind ar cu cale anterioard cuungurii27. Notarul Anonim distingea teritoriul lui Salan (ca si cel al lui Glad, de

de Bulgaria. Atacarea zonei de margine a Bulgariei dintre Tisa afost de un izvor contemporan, Cronica lui Regino din ungurii

bazinul de Mijloc ultimii ani ai secolului al IX-lea audevastat Carantanorum, Marahensium ac Vulgarum fines". Termenul defines se

exact notiunii de margine" putern presupune agresiunea a afectatzona cea mai apropiatd de locul unde s-au instalat ungurii, sudulinterfluviului Dundre-Tisa. Regino scria 908 data evenimentul889, reiese primele atacuri au avut dinainte de 896 (ungurii au afectuatraiduri Europa de imigrarea din 896). Este posibil ca acestraid identic cu cel inregistrat de Analele de la Fulda anul 894, unde,

24 Vezi S. Brezeanu, op. cit., p. 127-130; D. Ovarov, Die Protobulgaren und ihreWanderungen nach vol. Die Völker Südosteuropas im 6. bis 8 Jh., München,1987, p. 179; C. Bálint, im 10. Jahrhundert, Budapesta, 1991, p. 100-101.

T. Senga, op. cit., p. 536.26 Vezi N. Dräganu, Románii veacurile IX pe baza toponimiei a onomasticei,

Bucuresti, 1933, 428; Gh. Brátianu, p. 213.27 G. Moravcsik, Der ungarische Anonymus über die Bulgaren und Griechen, RESEE, 7,

p. 173 174.28 Regionis Prumiensis Chronica, A. 889, in Fontes ad historiam..., vol. p. 284.

www.digibuc.ro

7 Voievodatul bänätean secolul al X-lea 197

mod similar, se vorbeste despre atacul ungurilor (denumiti aici avari)Pannonia".

Vedem deci Banatul era la sud la vest de deBulgaria. De aceea, este posibil ca Banatul (sau, mai precis, zona de asa) fdcut parte din teritoriul tampon care proteja Bulgaria de directia vest.

Banatul putea un fel de provincie de margine a Bulgariei".timp Bulgaria a fost puternicd cursul secolului care a urrnat

lui Krum Omurtag), este greu de crezut teritoriile de margine seputeau desprinde de sub autoritatea centrald. moartea marelui Simeon(927), Bulgaria a intrat de declin politic militar.

iesirea Banatului de sub hegemonia s-a petrecut 927 sauimediat aceea. La moartea lui Simeon, vecinii Bulgariei erau pe punctul de ao invada. Theodor Daphnophates (continuatorul lui Theophanes) nota Atunci

popoarele din jurul Bulgariei - croatii, turcii [= ungurii] alte popoare - auaflat despre moartea lui Simeon, ele au o expeditieimpotriva bulgarilor".

Asadar nu putem vedea nasterea voievodatului lui Glad ca pe odesprindere a unui conducdtor local de sub tutela din ce ce mai aBulgariei. bazinul de mijloc, teritoriile autonome ale slavilor de sud saude vest Croatia, Slovacia) s-au prin separarea din conglomeratulkhaganatului avar. dintre aceste principate sau jupe au evoluat spre formestatale (de exemplu, Moravia). De mod similar s-au petrecutlucrurile Banat, cu deosebire aici, a fost hegemonia nu

Cu un secol mai prizonierii macedoneni deportati Bulgaria de lanordul (pe se pare, zona din apropierea au izbutit

se elibereze de sub dominatia Bulgariei, care nu dispunea de forte suficiente lafata locului (a fost nevoitä apeleze la ajutorul ungurilor din Atelkuz). Poateevenimentele au decurs mod similar Banat, jurul anului 927.Informatia din Gesta Hungarorum referitoare la sprijinul acordat lui Glad de carecumani (pecenegii, probabil)" nu este de neglijat.

29 Annales Fuldenses, A. 894 (ibidem, p. 160). Pentru aceste raiduri, vezi G. Fasoli, Leincursioni ungare in Europa nel secolo Firenze, 1945; V. Spinei, Migralla ungurilor

contactele cu secolele IX-X, AM, 13,1990, p. 117.Vezi R. Browning, Byzantium and Bulgaria. A Comparative Study across the Early

Medieval Frontier, London, 1975, p. 87; Brezeanu, op. cit., p. 127-130; H. Dimitrov, op. cit., p.63-64.

Theophanes Continuatus, ed. I, Bekker, Bonn, 1838, p. 412. Vezi I. Dujbev, Medioevobizantino-slavo, Roma, 1971, p. 201. Pentru contextul evenimentelor, vezi S. Runciman, TheEmperor Romanus Lecapenus and his reign. A study of Tenth Century Byzantium, Cambridge,1969, p. 95-97 si G. Moravcsik, Byzantium and the Magyars, Budapest, 1970, p. 53 55.

32 D. Teodor, Quelques aspects concernant les relations entre Roumains, Byzantins etBulgares aux n.e., 24,1987,2, p. 9-15.

G. The Relations of the Principality of the Banat with the Hungarians and thePetchenegs in the Tenth Century, vol. Relations... (vezi nota 11), p. 245-248; V. Spinei, op. cit.,p. 127; I. A. Pop, op. p. 117.

www.digibuc.ro


Tot Notarul Anonim a consemnat parte folosind alte surse)atacuri ale pecenegilor desfdsurate cam aceeasi vreme Transilvania,voievodatul de Gelou. pasajul respectiv (cap. 25), estedenumirea de picenati, de cea sursele maghiare din secoleleXII-XIII (bisseni). Pe baza acestei forme, unii critici ai operei Notarului Anonimau afirmat avem de-a face cu un anacronism creat prin introducerea unor

despre cruciada I, care vorbesc despre pincenates sau piccinaci34 . Totusi,Notarul Anonim a putut prelua forma picenati din cronica lui Regino (pe care autilizat-o), unde se consemna ungurii au fost alungati din Scythia depecinaci35. nu se poate dovedi Notarul Anonim s-a inspirat dinale unor evenimente recente, de la secolului al XI-lea.

S-a mai afirmat pecenegii nu puteau fi prezenti BanatTransilvania prima a secolului al X-lea, deoarece pe atunci ei se aflau

la est de Siret sau de Este ei au luatstdpânire Câmpia Munteniei abia ultimii ani ai secolului al X-lea, dar nimic nune presupunem pecenegii au efectuat raiduri pe

de la inceputul secolului al X-lea. Stim, caz, desi aveau bazele deatac Atelkuz, pecenegii actionau si la de Jos. Astfel, 917, ei urmau

ajute armata bizantind purtat contra Bulgariei. Alianta nu s-aflnalizat din motive asupra nu insistdm; ne intereseazd faptul rdzboiniciipecenegi ajunseserd la de Jos37. Tot asa, ungurii au efectuat incursiuni

Europa (pornind din Atelkuz), din 863, cu peste trei deceniide descdlecarea Panonnia.

Prin urmare, nu ni se pare imposibil ajutorul acordat lui Glad depecenegi38, anul 927 sau putin aceea, eventual conflict cu Bulgaria-o Bulgarie care deranja expansiunea pecenegilor

G. Györffy, Formation d'Etats au suivant les Gesta Hungarorum" du NotaireAnonyme, in Nouvelles historiques l'ocasion du XIP International des SciencesHistoriques, Budapesta, I, 1965, p. 46. Vezi C. A. Macartney, Studies on the Earliest HungarianHistorical Sources, III, Budapest, 1940, p. 212; D. Deletant, Ethno-History or Mytho-History? TheCase of the Chronicler Anonymus, Idem, Studies in Romanian History, Bucharest, 1991, p. 345.Aceeasi opinie era de N. Les plus anciennes chroniques hongroises et ledes Roumains (I), ARBSH, 9, 1921, 3-4, p. 213, care contesta credibilitatea operei NotaruluiAnonim. Pentru anacronism se pronunta V. Pârvan, Cronica Notarului Anonim alRegelui Bela. Cercetare comparativ cu celelalte cronici unguresti Cronica lui Nestor, Idem,

de istorie ed. de L. NästasA, Bucuresti, 1990, p. 50.Reginonis Prumiensis Chronica, p. 284.

36 R. R. Heitel, Die Archäologie der Ersten und Zweiten Phase des Eindringens der Ungarnin das innerkarpatische Transilvanien, Dacia, NS", 38-39, 1994-1995, p. 420, nota 99.

P. Diaconu, Les Petchénègues au Bas-Danube, Bucuresti, 1970, p. 14-15.Vezi A. Bejan, Banatul..., p. 108, 126.

www.digibuc.ro

9 Voievodatul in secolul al X-lea 199

cercetdtori au presupus acei cumani sprijinit pe Glad ar o

populatie de origine de exemplu kavarii39. Nici nupoate

Coroborând relatarea Notarului Anonim cu ce din surselebizantine despre situatia Bulgariei moartea Simeon, se poateconchide Banatul s-a desprins de sub hegemonia Bulgariei, profitând de

favorabile create imediat 927, probabil ajutorulpecenegilor. Nu cunoastem nimic despre situatia politico-militard aBanatului lui Glad. Asertiunile despre jupanii Buila Butaul (atestati deo inscriptie de pe tezaurul de la Sânnicolaul Mare) - adeseoriconduatori ai unor formatiuni prestatale din secolul al - nusunt credibile, asa cum precizam, tezaurul mai probabil dinepoca Acesti zoapani erau conducdtori avari. Este probabilteritoriul condus de Glad s-a constituit baza unor structuri teritoriale evoluateprin unirea obstilor sätesti, care au fost obligate la plata unui tributstdpânirea

Din Gesta Hungarorum - care putem avea increderediferitele ale relatdrii din capitolul 44 - teritoriul de Glad se

de la la cetatea Horom (care nu poate fi decât actualalocalitate Banatska Palanka). prezentarea din capitolul 9 se

de sud: castrum Urscia (Orsova). Mai este o cetate laCuvin (Kevee). Din nici una dintre aceste fortificatii nu este cunoscutd pecale arheologicd. La Cuvin, sporadicele cercetdri prezent nu auadus nici un indiciu favoarea existentei unei fortificatii de secol X. La Orsova,lucrdrile de construetie a hidrocentralei Portile de Fier au distrus situl.

teritoriul de Glad au fost descoperite totusi fortificatii cuval de databile secolul al X-lea. Cu o exceptie, ele seconcentreazd pe Muresului, zona Dealurilor Lipovei, acolo unde puteacontrolat accesul dinspre Transilvania. Fortificatiile de la Arad-Vladimirescu, Cladova si Bulci, la care ne-am referit mai pe larg studiulanterior41, au fost ridicate cel mai probabil cursul secolului al X-lea, eventualchiar timpul lui Glad. La acestea se mai o fortificatie mai putincunoscutd, depistatd la Clisura Dundrii). Sub de piaträ din

G. Györffy, Abfassungszeit und der Gesta Hungarorum desAnonymen Notars, Acta ASH", 20, 1972, 214; K. Mesterházy, landnehmendenungarischen Archaeologica ASH", 30, 1978, 3-4, p. 322; V. Ciociltan, Observaliireferitoare la din cronica Notarului Anonim al regelui Bela, RdI, 40, 1987, 5, p. 450.

0 discutie asupra termenului de jupan ar necesita un studiu aparte. Pentru moment,socotim necesar sä problema se pune fel pentru Banat in alt fel pentru Dobrogea

pentru cunoscuta inscriptie a lui Jupan Dimitrie de la Mircea41 A. Madgearu, Gesta Hungarorum"..., p. 19 20.

www.digibuc.ro


secolul al XIII-lea a fost descoperit un val de aude lut din secolele XI-XII - care incetarea folosirii valului

anterioard. A mai fost descoperit un nivel de locuiredin secolele VIII-X. Situatia permite datarea ipoteticd a

fortificatiei cu val de de la secolele IX-X42 - ce araceasta a putut functiona timpul lui Glad. Nici una dintre aceste

nu poate consideratd voievodald. Cele mai bine cunoscute(Vladimirescu, Cladova) sunt simple fortificatii de refugiu, nu fortificate.Singurele descoperiri din interiorul constau bordeie, care, fireste, nu suntsuficiente pentru a indica o a unui conduator.

arheologia nu ne poate asupra locului unde se afla centrulvoievodatului lui Glad, ne putem gândi acesta era amplasat la Orsova,bazându-ne pe informatia din Gesta Hungarorum. A. Bejan presupunea acestcentru era acea cetate din apropierea râului Timis, de NotarulAnonim, dar nenominalizatd". idee a fost de Ioan-AurelPop44. De fapt, izvorul nu a consemnat nici o cetate a lui Glad apropierea râuluiTimis. Se pare este vorba de o confuzie. relatarea raidului se la unmoment dat ungurii instalat râul Timis, la denumitVadum Arenarum (Foeni): venerunt versus Temes et castra metati suntiuxta Vadum Arenarum. Evident, castra metati au instalat Nueste vorba de nici un castru!

Teritoriul de Glad nu putea cuprinde Banat, o partefusese deja cuceritä de unguri. Am trecut alt prilej cele mai vechidescoperiri arheologice maghiare din Ele ne permit

au ocupat nord-vestul Banatului din prima treime a secolului allea. Descoperirea cea mai semnificativd este mormântul de rdzboinic de la Arad-Ceala, databil la inceputul secolului al a fdcut parte dinteritoriul unui centru de putere maghiar de la secolului al X-lea (vezi maijos). De asemenea, câmpia din vestul Banatului la Tisa si sud,spre Horom), ungurii s-au instalat numär mare prima parte a secolului allea, densitatea descoperirilor arheologice. ConstantinPorphirogenetul semnala multimea unguresti,

care poate cu Banatul sudul Crisanei, ea este delimitatä

42 Matei, Cetatea de la Banatica", 2. 1973, p. 144-147.A. Bejan, Banatul..., p. 126.I. A. Pop, op. cit., p. 120.A. Madgearu, Gesta Hungarorum"..., p. 13 17.

46 Pentru acesta, vezi mod special consideratiile lui C. Bálint, op. cit., p. 207-210 si R. R.Heitel, op. cit., p. 401. Mormántul a fost publicat sumar de E. Dömer, Cercetdriarheologice Arad, MCA, 9, 1970, 447-449.

Vezi C. Bálint, op. cit., passim.

www.digibuc.ro

11 Voievodatul secolul al X-Iea 201

de Timis, Mures, Cris Tisa". Mediul geografic le era favorabilungurilor, este vorba de o prelungire a pustei.

Fortificatiile de la Arad-Vladimirescu Cladova sunt situatedistinctd de cea unde se concentreazd descoperirile maghiare vechi, darimediata sa apropiere cetatea de la Arad-Vladimirescu mormantul foartetimpuriu de rdzboinic de la Arad-Ceala sunt numai kilometri).oare aceasta inaintarea ungurilor pe amonte a fost de acestefortificalii? Este greu de dat un deoarece ridicarea nu poatecu prea mare precizie (nu ele sunt mai vechi primele mormintemaghiare din

bulgarii cumanii" care, potrivit Notarului Anonim, luptauoastea lui Glad, nu reprezintd o consemnare a etnice a populatieiBanatului, asa cum s-a afirmat, fortând izvorul49. Textul nu spune Glad abeneficiat de ajutorul acestora - ce este cu totul altceva. Se poateconsidera populaAia voievodatului lui Glad era majoritarnu nici un motiv de a contesta continuitatea siBanat, de-a lungul secolelor IV-X.

Glad, ca persoand, a putut dar bulgar. cum bine observaIoan-Aurel Pop, chiar venit din Vidin, el putea de origine

densitatea populaOei romanesti bazinul Timocului". Numele unic caatestare, poate derivat din Vlad(imir). caz, numele nu a fost inventat deNotarul Anonim, conservat de mai multe toponime Banatnu numai acolo)51.

Acestea sunt practic datele pe care le cunoastem despre voievodatul luiGlad: un teritoriu desprins de sub autoritatea puternicului vecin de la sud, careevolua probabil forme statale incipiente momentul care a fostconfruntat cu agresiunea ungurilor condusi de Zuard, Cadusa Boyta. Acest ataca avut 934 - am alt studiu". raidul nu a vizatatacarea Banatului, ci a Bulgariei a Imperiului Bizantin. Luptele cu Glad aufost un simplu episod al acestei campanii. De aceea, evenimentele nu se pot data

934, izvoarele bizantine incursiunea ungurilor Imperiu(confirmându-1 pe Notarul Anonim). Relatarea despre Glad din capitolul 44 este,de fapt, prima parte a unei povestiri mai ample despre isprdvile cdpitanilor Zuard,Cadusa Boyta, care, ce l-au pe Glad, au plecat mai departeincursiune Grecia". La ei, povestire constituie o digresiune

Constantin Porphirogenetul, De Administrando Imperio, cap. 40, 39-43 (FHDR, II, p.667).

St. Pascu, Voievodatul Transilvaniei vol. I, 1971, p. 51.I. A. Pop, op. p.

51 Vezi A. Madgearu, Hungarorum"..., p. 10 p. 21 pentru originea numelui.A. Madgearu, Gesta Hungarorum"..., p. 12 13.

www.digibuc.ro


cadrul naratiunii principale, firul acesteia este intrerupt prima acapitolului 44, momentul poposirii lui Arpad insula Csepel, apoireluat capitolul 46, terminarea relatdrii despre campania celor treicdpitani. Notarul Anonim a acordat campaniei celor trei osecundard, deoarece titlul capitolului este De insula Danubii. Este o maredeosebire de modul care Notarul Anonim a tratat digresiune - ceadespre Gelou de-a lungul a patru capitole). De aici reiese, credem,faptul Notarul Anonim era constient raidul celor trei cdpetenii nu a avutconsecinte prea mari.

de la Vladimirescu nu a suferit nici o distrugere care säpe seama atacului din Aceasta Aradului nu au fost

afectate de acel raid. Pe de parte, nu dovezi clare ale unei pdtrunderia ungurilor Transilvania, pe valea Muresului. cum a chiar

R. R. Heitel (adept al unei asemenea cimitirul maghiar de la Devaeste mai databil secolului al X-lea.54. De aceea, ni se pareprobabild pdstrarea zonei Arad-Cladova sub stäpânirea voievodatului bänätean,

atacul din 934. Traseul raidului rdzboinicilor maghiari a fost marginalraport cu teritoriul Banatului: prin extremitatea de vest. lea aleasä era cea

mai potrivitä pentru a trece Chiar de aici se vede care era adevdratul eiscop. Pe de parte, atacarea ocuparea Orsovei este neverosimild, nuavea sens o deviere de la directia principald de atac (Horom-Branicevo), mai ales

prin Clisura era extrem de pentru nisteneobisnuiti cu muntele". Absenta referiri la soarta lui Glad,infrângerea sa, este si ea Se spune doar a cenit pace a

ungurilor cetatea Cuvin. De aceea, se poate presupune Glad a continuatsä domneascd asupra tinutului eventual un tribut. impotriva saa fost un eveniment de importantä cadrul faptelor de arme ale ungurilordin secolul al X-lea. De aceea, putem presupune voievodatul lui Gladcontinuat existenta, teritoriul care nu fusese ocupat efectiv de unguri".

perioada urmdtoare, voievodatul a fost probabil, din cece mai stânjenit de puterii noilor vecini, care 955 au renuntatmai atace Occidentul. Nord-vestul Banatului parte la mijlocul secolului alX-lea din teritoriul de un important centru de putere unguresc. afaradatelor de arheologicd, dispunem acest caz de unele informatii dinizvoarele literare. importante pentru ceea ce ne aici, vom reluacele ce unele din consideratiile pe care le-am publicat deja",

Vezi A. Madgearu, Gesta Hungarorum"..., p. 19-20.R. R. Heitel, op. cit., p. 429-430.A. Madgearu, Gesta Hungarorum"..., p. 7.

56 Vezi G. op. cit., p. 245; A. Pop, op. cit., p. 117.A. Madgearu, Misiunea..., p. 147-154 - cu trimiterile respective.

www.digibuc.ro

13 Voievodatul bänä¡ean secolul X-lea 203

cu amplasarea teritoriului care, la mijlocul secolului al X-lea, se afla stdpânireaunui de trib maghiar crestinat, pe nume Gylas. Acesta (intitulat

s-a botezat la Constantinopol, probabil 953, a primit demnitatea depatriciu al Imperiului. El s-a de Hierotheos, care a fost unsepiscop al Tourkiei. Eparhia Tourkiei a continuat existe secolul alcând sunt atestati doi mitropoliti ai ei, pe nume loan Antonie. Sediulmitropoliei se afla la Bács".

Identificarea regiunii unde Gylas unde a Hierotheos apreocupat numerosi istorici. Opinia cea mai istoriografiaromâneascd o localizeazd Transilvania. Interpretarea se pepresupusa identitate dintre personajul mentionat de izvoarele bizantine acelduce transilvan Geula, care a fost printesei Saroltu (mama viitorului regeStefan I). Totusi, titlul de episcop al Tourkiei" purtat de Hierotheos se potrivestedestul de greu cu o eventuald localizare Transilvania. ConstantinPorphirogenetul prin Tourkia de la vest sud-vest de MuntiiApuseni, de Tisa, Timis, Mures, Cris. Imperiul Bizantin eratotal dezinteresat de Transilvania, la secolului al X-lea. atât deminutioasa De Administrando Imperio, nu se spune nimic despre acest teritoriuaflat pecenegi unguri. lucrurile, de ce ar ConstantinPorphirogenetul alianta unui conducdtor din Transilvania? Apoi, senepotul Saroltei era El a fost atacat de I,cronicile afirmä acest Geula Minor a refuzat crestinarea. Desigur acest faptn-ar veni contradictie cu o eventuald crestinare a unchiului dar o face putinprobabild. Amplasarea teritoriului de Hierotheos Transilvania nu este

nici de descoperirile arheologice. Biserica de tip descoperitdla Alba care a fost initial cu misiunea lui Hierotheos, sepoate data si a doua a secolului al IX-lea. Oricum, ode mici dimensiuni nu este o episcopald! misiune de evanghelizareprecum cea a lui Hierotheos, care a fost si de incheierea unei aliante deoferirea unor daruri, avea o serie de consecinte culturale chiareconomice. Chiar nevoile misionare impuneau trimiterea din a unormesteri constructori, orfevrieri, sticlari etc., incheiate se concretizau

plata unor sume destul de mari de bani. Or, facem abstractie de rotondacu datare de la Alba nu Transilvania secolului alnimic care s-ar putea pune cu o asemenea culturaldbizantind, nici monede.

Vezi pentru supravietuirea eparhiei: N. Oikonomides, propos des relationsecclésiastiques entre Byzance et la Hongrie au XI' le métropolite de Turquie, RESEE, 9,1971, 3, p. 527-530. Un alt sigiliu a fost publicat recent de J. Nesbitt, N. Oikonomides, Catalogueof Byzantine Seals at Dumbarton and in the Fogg Museum of Art, I, Washington, 1991, p.103. Vezi si P. Stephenson, Manuel I Comnenus, the Hungarian Crown and the feudalsubjection" Hungaiy, 1162-1167, BS, 57, 1996, 1, p. 35.

www.digibuc.ro


Descoperirile arheologice pot totusi solutiona, o probabilitate,problema teritoriului unde a Hierotheos. Obiectele relevantesunt crucile monedele bizantine. Pdtrunderea monedelor bizantine aria

de unguri s-a datorat, mare subsidiilor acordate acestora deImperiu. Se o crestere a parunderii monedei bizantine

948-959 o concentrare a descoperirilor zona din preajma confluenteiMures-Tisa, nord-vestul Banatului, si imediat la vest si la nord deBanat comitatele Csongrád, Békés, Bács-Kiskun). Acest fapt a fost explicat cao a subsidiilor acordate lui Gylas. Din acelasi teritoriu provincruci pectorale, databile secolul al X-lea prima parte a celui Zona

aproximativ gurile Muresului Crisului a suferit o puternicdbizantind la mijlocul secolului al X-lea. De aceea, noi

opinia aici a teritoriului de acel Gylas care s-a botezat laConstantinopol, 953. acest teritoriu, descoperirile de veche(prima a secolului al X-lea) sunt foarte numeroase. Acolo selocalitatea Gyula. Toponimul amintirea unui conducdtordin epoca arpadiand, care poate crestinat la Constantinopol, ori altul.de nord-vest al Banatului pe la Arad) a parte din acest teritoriu.

Rezumand, suntem de pärere pe la mijlocul secolului al Banatulera zone: vestul nord-vestul erau deja ocupate de ungurifáceau parte din teritoriile unor care deja erau curs de sedentarizare deintegrare lumea europeand; partea centrald, de nord-est de sud aBanatului, ca nucleu a organizatd ca un voievodat populat de

poate de slavi. Atacul maghiar din 934 nu pare avut efecte preagrave. Poate continuarea existentei voievodatului creat deGlad. Descendenta lui Ahtum din Glad, de Notarul Anonim, este de

acest sens.Criza de autoritate prin care trecea Bulgaria timpul Petru

(927-969) a favorizat probabil mentinerea independentei Banatului decentrul de putere de la sudul schimb, este de presupus reorientareaatacurilor maghiare spre sud-est de la Lechfeld din 955 acondus la reluarea agresiunilor indreptate mod direct asupra Banatului,drumul spre Bulgaria trecea prin vestul Banatului, pe la BanatskaPalanka (Horom). Raiduri ale ungurilor Imperiul Bizantin sunt semnalateanii 934, 943, 948-955, 959, 967,

modificare de proportii situatia geopoliticd a Banatului a pututinterveni ce Bulgaria a pentru scurt timp, sub Samuel. Puterealui Samuel ajunge la apogeu 986, pe Vasile Astfel,

Vezi G. Moravcsik, Byzantium..., p. 55; N. Oikonomides, Vardariotes - W.I.nd.r. -V.n.nd.r.: Hongrois installés dans la vallée du Vardar en 934, SOF, 32, 1973, p. 3.

G. Ostrogorsky, Histoire byzantin, Paris, 1956, p. 325 327.

www.digibuc.ro

15 Voievodatul secolul al X-lea 205

ultimii ani ai secolului al X-lea, reinträ sub exclusivd.Ungurii, izolati de Bizantin care trecea, domnia lui loanTzimiskes, printr-o de au ei alianta Bulgariei.anului 987 ducele maghiar Geza a o aliantä matrimoniald cu Samuel,oferindu-i acestuia Gabriel Radomir (viitor tar) pe una dintre fficele sale.Raportul de forte s-a schimbat din nou 1001, bizantinVasile II a declansat marea ofensivä contra Bulgariei. Dobrogea nord-estulBulgariei actuale au fost recucerite 1001, armata bizantind a continuatinaintarea pe amonte, ocupând Vidinul, 1002 sau 1004. 0

a acestei ofensive bizantine a fost reorientarea ungurilor atreImperiul Bizantin ruperea dinastice cu Bulgaria. printeseimaghiare cu Gabriel Radomir a fost repudiatd, la o pe care nu o cunoastem,dar pe care o putem plasa jurul anului 1000. Armata bizantind a fost deoastea actiunile la Vidin apoi la cucerirea Ohridei,

101862.

Probabil favorabile create de revirimentul Bulgariei,voievodatul a o parte din centrul de putere maghiar de la nordde Mures. Despre Ahtum, Legenda Sancti Gerardi spunea el larâul (probabil, Crisul Alb). Din acelasi izvor se poate deduce initial,Ahtum se aflase de unguri, dar se Avem motivecredem iesirea de sub hegemonia ungurilor s-a curevirimentul Bulgariei din ultimul sfert al secolului al X-lea.

La finele secolului al X-lea, voievodatul pare fi atins odezvoltare mai apropiatd de formele statale. cazul lui Ahtum, beneficiem deinformatiile mai detaliate din Legenda Sancti Gerardi - chiar acest izvoreste susceptibil de deformdri de confuzii (am discutat acest lucru articolulpublicat 1993). caz, sursa ne un conduator dispunea deo oaste bine organizatd, un inamic puternic; infrângerea a fost

doar prin cdpeteniei Sunad (Chanadin). Ahtum avea ola Morisena (ulterior Cenad). urbs izvor, asezare

a luat probabil cursul secolului al X-lea (o datare mai exactänu este deocamdatd posibild). Pe baza planului cetätii Cenad ridicat de Marsigli la

secolului al XVII-lea, Mircea Rusu evul mediu timpuriu a fostrefolosit castrul roman care a existat Acest fapt nu este exclus (analogia

G. Moravcsik, Byzantium..., p. 62; G. Györffy, Des Aufstand von Koppány, vol. StudiaTurcica, ed. L. Ligeti, Budapest, 1971, p. 204, nota

62 G. Györffy, Zur Geschichte der Eroberung Ochrids durch Basileios Actes duinternational d'études byzantines, Beograd, 1964, vol. II, p. 149 154.

63 D. Suciu, R. Constantinescu, Documente privitoare la istoria Mitropoliei Banatului, I,Timisoara 1980, p. 28, 45.

M. Ru5u, Castrul roman Apulum cetatea Alba Julia, AHAC, 22, 1979, 57.

www.digibuc.ro


cea mai este Alba dar evidenta arheologicd lipseste deocamdatd. LaMorisena, Ahtum a ctitorit o cu de rit bizantin, ale urmeau fost depistate65. Aparitia resedinte caracter protourban, centru politicreligios totodatd, evolutia voievodatului o organizare de tip statal. Deaceea, informatiile referitoare la o organizare la o anumitästratificare de tip feudal voievodatul lui Ahtum sunt credibile66.

articolul publicat 1993 am admis ipoteza originii pecenege a luiAhtum. Examinând cu mai atentie datele arheologice legate de o eventualdinstalare a pecenegilor Banat secolul al X-lea, considerdm

nu mai poate mormintele din tumulii de la PustaBucova nu sunt pecenege67. Dispare astfel unicul argument al unei pdtrunderitimpurii a pecenegilor Banat. Prin urmare, ni se pare mai probabild. originea

(khazard) a lui Ahtum, pe care o putem pune cu prezentakozarilor" Crisana voievodatul lui Menumorout), precum cu a unorgrupuri de khazari Vojvodina". posibilitate care poate ficonsiderare este descendenta lui Ahtum dintr-un grup de bulgari veniti dinBulgaria Mare de pe Volga, cursul secolului al X-lea, care au unele urmearheologice vestul Banatului69.

Ne opinia asupra conflictului dintre Ahtum I1003-1004. Suntem de izvorul a o confuzie, desemnând pringreci" pe bulgari". Conflictul a fost determinat, pe de o parte, de dorinta luiStefan I de a acapara controlul asupra traficului de sare pe Mures, iar pe departe, de orientarea lui Ahtum bulgar Samuel. De fapt, se poate spune

Pentru cercetarile arheologice de la Cenad, vezi: P. lambor, Matei, A. Bejan, Cercetdriarheologice asezarea feudal-timpurie de Cenad (1974-1975), Ziridava", 14, 1982, p.89-108; L. Marghitan, Banatul lumina arheologiei, III, Timisoara, 1985, p. 28-33; A. Bejan,Descoperiri arheologice din sud-vestul (sec. Universitatii Timisoara.Seria 3, 1991, p. 50-51; P. Matei, Cenad, Cronicacercetärilor arheologice. Campania 1994, Cluj-Napoca, 1995, p. 19, nr. 25; Idem, Cronica

arheologice. Campania 1995, 1996, p. 31, nr. 34.66 Vezi consideratiile despre organizarea viata economica ale voievodatului lui Ahtum la

E. Cu p. 105-127; A. Bejan, Banatul...,p. 122-124; I. A. Pop, op. p. 123-127.67 Vezi A. Madgearu, Gesta Hungarorum"..., p. 14.68 Pentru acestia din vezi interesantele descoperiri din necropola de la elarevo:

R. BunardZi, Report on the protective archaeological excavation of the medieval necropolis at theCiglana" locality near Grad2a za prouiavanje spomenika kulture Vojvodine", NoviSad, 8-9, 1978-1979, p. 33 67 (khazari de religie mozaica), vezi H. Schönebaum, ZurKabarenfrage, vol. Aus der byzantinischen Arbeit der Deutschen Demokratischen Republik, I,Berlin, 1957, p. 142 146.

69 Fodor, Archaeological Traces of the Volga Bulgars in Hungary of the Arpád Period,Acta Orientalia ASH", 33, 1979, 3, p. 315-325.

Vezi argumentele A. Madgearu, privind..., p. 6-9.

www.digibuc.ro

17 Voievodatul secolul al X-lea 207

acest conflict a fost un episod al rdzboiului purtat de Imperiul Bizantincu ungurii impotriva Bulgariei, pentru zona Vidin-

Branicevo.Astfel, primii ani ai secolului al XI-lea, conjunctura prin revenirea

a Imperiului Bizantin la a avut efect indirect destrdmareavoievodatului creat Banat cu circa trei sferturi de veac mai Nucunoastem nimic despre eventualele forme de organizare locale care ausupravietuit ulterior. caz, autoritatea a regatului Ungariei s-aimpus mult mai Banat. Din punct de vedere cultural si economic,Banatul de sud a cursul secolelor XI-XII mai legat de sudul bizantin

de Ungaria.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

CETATEA GHERLEI. CRONOLOGIE* (I)

1291, ianuarie 6

t GHEORGHE SEBESTYEN

Andrei al rgele Ungariei, oaspeti1or din Dej mai multeprivilegii, printre care dreptul de a fi judecati de judele dreptul de asare din Dejului, precum nu datori a din lucrurile nicio nici la Gherla (prima atestare documentard a localitätii, sub numeleGerlahida - n.n.), nici la (Balványos), nici la

1406 Ungurasul, de care si Gherla, trece proprietatea lui SzántóiLaczk2.

1410 Fostul voievod al Transilvaniei la Gherla.stingerea familiei (1456), Ungurasul trece proprietatea familiei

Bánffi3.

de 1434 Se cetatea Ungurasului4.

1456 Ladislau al V-lea, regele Ungariei, däruieste Ungurasul viceconsularuluiStefan Várdai si familiei Bánffi de Losonez5.

1457, jurul lui Urmasii banului Zantho dreptul regelui Ladislau al V-lea de a donaaprilie 20 domeniul Ungurasului familiei de Losoncz6.

1457, august 9 Delegatul regelui Ladislau al V-lea instaleazd pe Stefan Váradi si familiaBánffi de Losoncz proprietatea Ungurasului2.Se introducerea in proprietate, efectuatä pe 4 august propoliile de

a episcopului din Kalocsa, Stefan de Várady, a unor rudeale acestuia, respectiv a unor membri ai familiilor Losonczi Szántói, a

Ungurasului a localitätilor apartindtoare acesteia: Unguras, Mintia

* Revizuit completat de Tüdös S. Kinga. transcrierea numelor de persoane delocalitäti s-a respectat grafia din documentele epocii.

C, vol. XIII/2, p. 355.2 József Kádar, Szamosujvár szabad Királyi város, a vár uradalom története (Orasul

regal Gherla, istoria si a domeniului), Dés, 1903, p. 5.Ibidem.Radu Constantinescu, Moldova Transilvania vremea lui Petru Bucuresti,

1978, p. 34.

6 Zsigmond, A Kolozsmonostori Konvent jegyzökönyvei (Procesele verbale aleconventului de la Cluj-Mändstur), vol. (1289 1484), Budapesta, 1990, p. 516.

519.

Studii materiela de istorie XVI, p. 209-224,1998

www.digibuc.ro

210 Gheorghe Sebestyén 2

Gherlei, Nires, Gherla, Mandstireni, Fizesu Gherlei, Ceaba, Bod (localitatein apropiere de Nires), Top (Padureni, Batin, Curtea, Osorhel,

Nicula, Vita), Sanmartin, Chirales Saniacob, dupa ce s-a dovedit, printr-undocument din 19 drepturile descendente ale familiei Szántói au fostsatisfacute prin predarea aceasta a unei case de locuit a unui sfert dinproprietatile raposatului ban Nicolae Szántói°.

1458, 25 La porunca regelui Matia Corvin, loan Gereb de Wingarth este instalatdomeniului Ungurasului°.

1458, august 20 Urmasii lui Desew de Losoncz ai banului Korog dreptulregelui Matia Corvin, de a dona domeniul lui Joan Gereb deWyngarth'°.Constatarea este ziva urmatoare".

1463 Ungurasul, de care tine Gherla, revine proprietatea familiei Bánffi deLosoncz, ce scurt timp a fost a lui Gereb de Wyngardth, ca donatiea regelui Matia Corvin'2.

1467 Regele Matia Corvin, pedepsind pe Bánffi de Losoncz descendentiipentru participarea la rebeliune, aproape averea acestorau.

Ungurasul trece proprietatea episcopiei de la

1469 Clopotul din de deasupra capelei inscriptia: 1496. REXGLORIA E VENI CUM PACE".

1525 este proprietatea lui Francisc Perényi, episcop de

1527, ianuarie 26 Alexie Bethlen sprijinul lui Ferdinand de Habsburg schimbulUngurasului '7.

1529, martie 25 Petru Rares, domn al Moldovei, bani pentru a obtine

1529, martie 31 Nicolae Gerendi, episcop al Transilvaniei tezaurar al regelui, cetateaGherla, cuceritä prin asediu de manibus numele lui Ferdinandde Habsburg lui Marco Penfflynger, comite al sasilor, Mattia Ambrusther,jude al Sibiului, drept pentru suma de 12 440 florini'°.

1529, mai 17 Prin acordul de la Lipova, Joan Zápolya si mitropolitul Calixt alSucevei, i se promit lui Petru Rares, in afara Ciceului deUngurasul, Rodna Bistrita, pentru sprijinul ce urma dea lui Zápolyaimpotriva lui Ferdinand de Habsburg20.

Ibidem.p. 527.

Ibidem, p. 527 528.Kádár, op. cit., p. 6.

R. Constantinescu, op. cit., p. 9.Ibidem; J. Kádár, op. cit., p. 6.Kristof Szongott, Szamosujvár szabad Királyi város (Monografia orasului

regal liber Gherla), vol. I, Szamosnjvar, 1901, p. 29.Kádár, op. p. 6.

R. Constantinescu, op. cit., p. 36.Ibidem.Z. Jakó, op. vol. (1485 1556), p. 502.

20 R. Constantinescu, op. cit., p. 40.

www.digibuc.ro

3 Cetatea 211

1529, 31

1529, 15

1529, septembrie 10

1530, ianuarie 25

1530, octombrie 24

1531, 9

1536, mai 25

1537, martie 11

1537, martie 13

1537, martie 26

1537, aprilie 13

1537, mai 14jurul datei)

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

32

Marco Penfflynger, jude regal al Sibiului, obtine de la Ferdinand deHabsburg, titlul Ungurasului, schimbul a 220

Petru cere lui Zápolya ceea cepriveste Bistrita dar nu va primi deck Cetatea de

Ostile lui Petru Rares trec muntii; domnul Moldovei trimite bistritenilorporunca predea Ungurasul, ceea ce nu va obtine23.

Cetatea Ungurasului este de Rohat, numele lui PetruRares, domn al Moldovei24.

Prin pacea de la Rodna, Bistrita acceptä autoritatea lui Petru asupraorasului, satele Rodnei sä fie de reprezentantuldomnitorului, iar Ungurasul si Ciceul trebuind sä aprovizionate chipgratuit cu provizii si materiale, la cererea

Solul lui Petru Rares comunica la Viena domnitorul, schimbulrecunoasterii stäpânirii Moldovei la Bistrita, Ciceu, Ungura Cetatea deBaltä, este dispus sä se recunoasca aliatul si credinciosul lui Ferdinand deHabsburg26.

Baraba Nagy Ladislau Dwl din sä le deacetatea, sä o vândä mai apoi lui Mailat sau lui JoanZápolya27.

Baraba Nagy Ladislau Dwl predau, contra sumei 6 000 de florini, luiStefan Mailat, cetatea si domeniul Ungurasului, ocupatä de ei de lafapt declarat 11 rnartie 153728.

Ladislau Mikola, vicevoievod al Transilvaniei, dispune ca latinstalat de conventul de la proprietatea

Stefan Mailat, voievod al Transilvaniei, cumpärä 6 000 cetateaUngurasului de la nemesii Dwl

Stefan lat, voievod al Transilvaniei, pune cetatea Ungurasului sublui loan Kemény31.

Conventul de la Cluj-Mändstur instalarea lui Mailat a urma-silor acestuia proprietatea Ungurasu1ui32.

Ibidem, p. 36.Ibidem, p. 44.Ibidem, p. 49.Ibidem, p. 56.Ibidem, p. 59.Ibidem, p. 75.Ibidem, p. 81.Z. op. vol. II, p. 594.Történelmi Tár (Culegere de documente), Budapesta, 1892, p. 82.R. Constantinescu, op. p. 84.Ibidem.Történelmi Tár, p. 85.

www.digibuc.ro


1537, august 8 Regele Joan Zápolya dispune ca Stefan Mailat sä instalat de cdpitanul de laAlba proprietatea Ungurasului33.

1537, octombrie 2 Cdpitanul de la Alba regelui Zápolya vrândinstaleze pe Mailat in proprietatea Ungurasului, a intâmpinat opozitialui Wolfgang Beth len, a lui Mihai Thelegdy si a sotului Elisabethei Bethlen34.

1538, 23 Episcopul Gheorghe Martinuzzi preluarea de oamenii aUngurasului, care numele lui Stefan Mailat, le-a fost predatä de

castelanii loan Kemény Blasius

1538, noiembrie 11 Nicolae Kosar suma de 8 000 lui Gheorghe Martinuzzi, pentrucare a cetatea domeniul de Jos, ca sä le schimbe cucetatea Ungurasului, care sunt posesia lui Stefan Mailat, voievod alTransilvaniei comite al secuilor, pe care o (fiinda aceastaintotdeauna a fost a episcopiei de Oradea, parte din stimä pentru patronulepiscopiei, regele Ladislau

1539 Datä pe un ancadrament de din bastionul nord-vestic".

1540, ianuarie 12 Domenico (da Bologna n.n.), Architector et regaliumfundator", chemat la construirea Ungurasului Nou (Gherla? - n.n.), seadreseazd lui Velten Kugler, jude al Bistritei, arätând a fost deregele loan (Zápolya - n.n.) ridicarea cetätii de la Noul Bálványos(Ungurasul Nou - n.n.) doreste sä viziteze Bistrita38.

1540, 26 pentru construirea cetätii Gherlei erau sub indrumareaarhitectului italian Domenico da Bologna de care Bánk Pál, cdpitanulpersonale a tezaurului (Gheorghe Martinuzzi - n.n.), care, plecând de laUnguras, se noua cetatea de pe

1540, iunie 13 In registrele Bistritei se cheltuieli pentru transporturi diferite sprecetatea Gherlei40.

1540, iunie 14 Egregio lp Bank provisori et Castellano novae arcis nostrae Balwanos"el mai este in 1548 praefectus arcis Balvanyos"41.

1540, august 29 Dieta de la Sighisoara decide trimiterea unei solii la regina Izabela, care -printre altele - sä discute de novo castro Balvanyos vocato demoliendo"42.

Ibidem.Ibidem, p. 86.Magyra történelem, XIII, Pest, 1871, p. 9.

36 Jakó, op. cit., vol. II, p. 612.al Gherla, Arhivele Statului Maghiar, Budapesta. Erdélyi fiskális levéltár,

XII 2 szek. 15 89.Wenrich W., Könstlernamen aus Siebenbürgisch-Sächsicher Vergangenheit, Archiv

des Vereins Siebenbargische Landeslcunde", Hermannstadt, p. 46.R. Constantinescu, op. cit., p. 105.Ibidem, p. 183.

lán Balogh, Késörenaissance mühelyek (Ateliere de pietrar in perioadaRenasterii in Ars Hungarica", Budapesta, 1980/2, p. 332,

42 Monumenta Regni Transylvaniae, red. Szilágyi Sándor, vol. Budapesta,1875, p. 41.

www.digibuc.ro

5 Cetatea Gherlei 213

1540, septembrie 2 Episcopul Antonie Verancsics scrie episcopului Joan Statilius, lahotärärea Dietei de la Sighisoara (1540 august 20): donet facultatemdemoliende arcis Balvanos novi, quod universae Transsylvaniae detrimentoesset et causa dissensionum"43.

1540 Inscriptie:FRATER GEORGIUS INFANS CROVACIEEPISCOPUS VARADINSIS ET TESAURARIUS ET CONSILIARIUS REGIE MAIESTATIS A.D. XXXX"44.

1540 Inscriptie cu textul:PAULUS BANK DE COMITATU/BACIENSIS PROCVRAN/TE HOC OPUS CEPTUET PERFECTVM 1540" se amplaseazd pe fatada exterioard a bastionuluiportii, dreapta, la inelului portului ridicdtor45.

1541, noiembrie 4 Ultima mentionare a Ungurasului ca

1541 Francisc Horvath este primul al Gherlei42.

1542, mai 3 Paul Bank, prefect de Wybalvanyos", solicitä Sfatului Bistritei trimitä,conform promisiunii, pentru transportul pietrelor necesare constructieicetätii".

1542, 3 Petrus Horwath, Stefan Zabary Stefan Chereny, prefecti ai Wywar"pentru trimise (lateres", ceea ce pot igle) pentru

constructia cetätii un transport de pentru acoperireaturnului mai mare"49.

1542, 25 Petrus Horwath, Stefan Zalay si Stefan Chereny, prefecti de Wybalvanyos"sfatului Bistritei trimiterea a 4 000 pentru constructia

cetätii50.

1542, august 17 Paul Bank este prefect al cetätii Wybalvanyos"51.

1542, octombrie 12 Francisc Horvath Paul Bank din Ujvar" drept sol SfatulBistritei pe Simon Porkolab52.

1542 Francisc Horvath Paul Bank sunt cdpitanii Gherla".

Monumenta Hungariae Historica, vol. IX, Pest, 1860, p. 146.J. Balogh, op. cit., p. 244.Idem, Az erdélyi renaissance (Renasterea Transilvania), vol. I (1460-1541), Kolozsvár,

1943, p. 284.46 R. Constantinescu, op. p. 105.

Kristof Szongott, op. cit., p. 10.Urkunden - Regesten aus dem Archiv der Stadt in Siebenbürgen. Begründet von

Berger Albert. Mit Dordea, loan Drägan und Konrad G. Gründisch, vol. II, Wien, 1995, p.1551.

Ibidem, p. 1562.Ibidem, p. 1570.Ibidem, p. 1576.Ibidem, p. 1512.K. Szongott, op. vol. p. 10.

www.digibuc.ro


1542 Inscriptia deasupra portalului spre curtea principalä:DOMINUS ADIVTOR ET PROTECTOR MEVS QUEM TI MEBO",

aläturi, deasupra usei: QVESIVT PESVL VIRTVTE GEORGIVSAMPLA.

ARMA ET TITVLOS NATVS DE STIRPE CROATAHIC VNICORNO VT CORWM PREBERE ALIMENTACERNIS SIC FIDE ET CVRIS VIGILANTIBUS APTVSASSIDVE REGI STVDVIT SERVIRE ETPOSVIT IMPENSIS LONGEVE HEC PREMIA FAME.M.D.

1543, august 11 Paul Bank, prefect al cetätii Wybalvanyos", se adreseazd Sfatului Bistriteipentru strângerea decimei transportul pietrei".

1544 Paul Bank este câpitanul cetätii

1545 asa-numitul corp Rákóczi din cetatea Gherlei, pe o fereastrá de zidulapusean, curtea interioark este inscriptia: Sculpsi Stephanus Nagyfalv

1548, august 26 Martin Bornemissza este provizor al Gherlei58.

1548 Paul Bank, prefectus arcis Balwanyos

1550, aprilie 21 Paul Bank este prefect al Gherleiw.

1550, aprilie 30 Martin Bornemissza, provizor al Gherlei, solicitä judelui Bistritei trimitereade a opt pietrari pentru terminarea casei domnului milostiv"61.

1550, iunie 3 Martin Bornemissza (Bornemyza), provizor al Gherlei, comunia judeluiBistritei, va da drumul la doi pietrari, de ce va primi altii62.

1550, iunie 23 Mathias Nagy, vicecastelan de Gherla, judelui Bistritei lasolicitarea acestuia, va da drumul la doi zidari si solicitä pe alti doi loculacestora, afara acestora, pe magister Adrianus" pentru construireacetätii63.

1550, 4 Martin Bornemissza, provizor al Gherlei, judelui Bistritei zidaripentru construirea cetätii, putinii zidari bistriteni, care acolo,au fugit pe ascuns64.

J. Bologh, Késörenaissance, p. 245.Urkunden-Regesten, vol. II, p. 1665.

56 K. Szongott, op. cit., vol. 1, p. 10.Lechner, Renaissance emlékek Szamostijvárott (Monumente arhitecturale din

Renastere la Gherla), Építöipar Budapest, 1916, nr. 51-53, p. 19.Urkunden - Regesten, vol. II, p. 1889.J. Balogh, Késörenaissance, p. 240.Unkunden - Regesten, vol. II, p. 1969.

Balogh, Késörenaissance, p. 240.Urkunden - Regesten, vol. II, p. 1975.Ibidem, p. 1977.Ibidem, p. 1985.

www.digibuc.ro


1550

1551, februarie

1551, martie 9

1551, aprilie 26

1551,

1551, 19

1551, august 19

1551, decembrie 17

1551

1552, aprilie

1552, aprilie

1552, aprilie 9

Provizorul Gherlei, Martin Bornemissza, cere Bistritei 8 magistros murarios"ad constructionem et edificationem domus domini nostri"65.

loan Dobay solicitä judelui Bistritei trimiterea de

Dobay este provizor al Gherlei67.

loan Dobay, al Gherlei, solicitä judelui Bistritei trimiterea decärämizi (tegulas trium fornacium", deci sau

loan Dobay judelui Bistritei permisiunea de a tgia arbori sprijin intransportul lemnului respectiv69.

loan Dobay, prefect al cämärii din lj provizor al cetätii Gherla, seadreseazá sfatului Bistritei problema transportului lemnelor".

Joan Dobay solicitä de judele

Episcopul Gheorghe Martinuzzi este asasinat castelui lui de la Vintu de Jos.Tezaurul lui, pästrat cetatea Gherla, cuprindea 250 000 florini, 889aur, 2 454 argint, 4 000 Lysimach (aur) giuvaieruri, vestä de aur deargint

Prefectul loan Dobay cere bistritenilor lemn pentru lucrärile de laGherla".

Ferdinand de Habsburg numeste pe Andrei Báthori voievod alTransilvaniei74.

Ferdinand de Habsburg Gherla cu toate veniturile ei voievoduluiAndrei Báthori ca conditia sä se de cetätii

conlucreze cu generalul Castaldo. Salariul lui era de 15 000 de forinti, dincare trebuie sä pläteasca ofiterii; garda compusä din 200 de 100 de

era plätitä de Ferdinand".

Ferdinand de Habsburg pe generalul Castaldo numit peAndrei Báthori drept voievod al Transilvaniei, revenindu-i acestuia salariulpentru a 700 de husari 100 de pedestrasi, primind, deaceasta, Gherla acele douä cetäti (?), pe care din vechime le stäpânescvoievozii Transilvaniei76.

65 J Balogh, Késörenaissance, p. 240.Urkunden - Regesten, vol. H, p. 2034.

67 Urkunden - Regesten, vol. II, p. 2043.Ibidem, p. 2058.Ibidem, p. 2080.

p. 2086.Ibidem, p. 2093.

72 Bilhbus Wolffgangus, Historia de vita Transilvanicis, Cibinii,Kövari, Erdély emlékei (Monumentele istorice din Transilvania),

J Balogh, Késörenaissance, p. 240.Monumenta Comitalia, vol. I, p. 359.J. Balogh, Késörenaissance, p. 240; József Kádár, Károly

Szolnok-Doboka vármegye monográfiája, vol. VI, Dés, p. 205-206.76 Történelmi p. 143.

1782, p. 512 513; LászlóKoloszvártt, 1866, p. 165.

Togányi, László Réthy,

www.digibuc.ro

216 Gheorghe Sebestyén

1552 Georg Werner Orasul (Cojocna) acum mai mult a satdin cauza pustiirilor ce spun locatarii au fost de monah(Gheorghe Martinuzzi, n.n.) in vremea construirii cetätii Gherla apoi depersonalul acestei cetäti, sub regele loan (Zapolya, n.n.) au fostasezate acolo de 63 de iar acum s-au asezat de 22 (port». lar

de la Dej a de moartea monahului loan Dobay, care afost in fruntea cetätii Gherla. Acesta, cetatea domnuluigeneral (Castaldo, n.n.), a päräsit locul lui, acel domn general

pus pe George Hanvay...". A ajuns in maiestät-ii regesti, prinmoartea monahului, cetatea Gherla pe care acesta s-a sä o ridice dintemelii, ce a fost distrusä cealaltä cetate a Ungurasului (Bálványos), care

a episcopului de Oradea, ale bunuri le-a trecut cetätii Gherla. Nuse cuvine nimänui mai mult ca regelui acestei cetäti, ca una cepoate de mare importantä pentru sprijinirea cauzei regelui Transilvaniacare nici nu poate usor de episcop. Monahul a dat pentruei o mare parte din veniturile de sare (?) din Dej, care e la odepärtare de o de (acea) cetate i-a mai dat alte bunuri77.

1552 La solicitarea Dejului, Ferdinand de Habsburg dispune intoarcerea acelor zece de care la din Dejaduse de episcopul Martinuzzi la Gherla, pentru a munci la cetate78.

1552 1553 Sebastian Tinódi scrie despre cetatea Gherla (Wy Balvanyos",Ungurasul Nou) a fost de lat, dar fundatd" deGheorghe Martinuzzi printr-un italian, dorind ca de aici sä

Transilvanie79.

1553, aprilie-mai Paul Bornemisza ca martor procesul pentru uciderea lui GheorgheMartinuzzi: Si am cetatea Gherla, cu alt nume cetatea nour,de el din temelie pe o posesiune a episcopiei de Oradea Transilvaniadärâmarea cetätii dinainte, Unguras,\dar fi fost terminatä saula capät"".

1553, mai 26 Ferdinand de Habsburg numeste, drept voievozi ai Transilvaniei pe StefanFrancisc Kendi, resedinta lui Kendi la Gurghiu, a lui Dobó la

Deva, iar a familiei acestuia din la Gherla".

1553, mai 28 Ferdinand de Habsburg porunceste voievodului Andrei Báthori nu obligebistriteni la munci la Gherla82.

1553, decembrie 26 Conventul de la comunia lui Ferdinand de Habsburg dininsärcinarea voievodului Transilvaniei, Francisc Kendi, au inventariat Gherlacu cele 23 de sate de fapt: un 22 sate apartinatoare, pentruvoievod al Transilvaniei".

despre vol. II, de Maria Holban, M. M.Alexandrescu Dersca Bulgaru, Paul Cernovodeanu, Bucuresti, 1970, p. 24, 31, 59-60.

J. Kádár, p. 99.J. Balogh, Késdrenaissance, p. 240; J. Kádár, K. Tágányi, L. Réthy, op. cit., vol. VI, p. 294.

strdini, vol. II, p.Monumenta Comitalia, vol. 1, p. 448.Inventar al Gherla, 43.J. Balogh, Késörenaissance, p. 241; David Prodan, Transilvania secolul al

vol. 1, Bucuresti, 1967, p. 188.

www.digibuc.ro


1553 Andrei Báthori

1556, martie 8 Dieta de la alege pe Sigismund asediereacare i se opun, printre care Gherla.Stefan Dobó, care - de mercenarii prost - s-a cetateaGherlei, este somat se predea85.

1556, februarie 22 Ostile lui Petru Petrovici, Alexandru Bun au intratTransilvania pentru a sprijini revenirea pe tron a reginei Izabela.

Deva, Gherla, lean, Hust toate de partea Ferdinand de Habsburg,adreseaz1 o chemare voievodului Dobó episcopului

Bornemissza sA predea de sânge, promitându-le libera retragere".

1556, martie 12 Dieta de Sebes rechemarea lui Sigismund a Izabelei,precum si asedierea care nu se vor supune acestora. Ei vor sosi 22septembrie la

1556, martie 26 de la Cluj pentru a asedia conditii mai bune Gherlasi Beclean, sub arcibus Wywar et Bethlen, castella de cAtreiobagii comitatelor Cluj, si Solnocul Interior ostile asediatoare de subzidurile Gherlei se in trei tabere distinctive: moldoveni (condusi devornicul Motoc), nobilii ardeleni secui88.

1556, noiembrie 11 Dobó predA cetatea Gherlei, aceptând pe aarmamentului si retragerea pe un anumit itinerar, spre a nu puteainterveni asediul Oradea si Hust, conditii pe care nu le varespecta".

1556, decembrie 11 Dieta de la Cluj date de Sigismund dreptcontrazestre reginei Izabela au ajuns altora, ca sA despAgubitä -

la redobandirea - prin Gurghiu Gherla90.

1557 Gabriel Ebeni este prefect Gherla".

1558, aprilie 28 CApitanul Gherlei pe judele Bistritei sA-i

1558 Gabriel Ebeni, al Gherlei, scrie bistritenilor cA la Gherla se construiescbastioane (turnuri) se cu

1559, noiembrie 15 Regina Izabela moare".

1559 Gabriel Ebeni este al Gherlei95.

84 J Balogh, Késdrenaissance, p. 241.85 Monumenta Comitalia, vol. 1, p. 481, 482.

Ibidem, p. 479.87 Ibidem, p. 481, 488.88 Ibidem, p. 484-485.89 Ibidem, vol. II, p. 5.

Ibidem, p. 9.K. Szongott, op. cit., vol. 1, p.

92 Urkunden-Regesten, vol. p. 2423.J. Balogh, Kés&enaissance, p. 241.Monumenta Comitalia, vol. II, p. 52.K. Szongott, op. cit., p. 11.

www.digibuc.ro


1562, februarie Gheorghe Nowaky este provizor al Gherla; el este aceeasi functiein 1564 septembrie 15.

1564, mai 1- lui Giovan Andrea Gromo Transilvania. El va nota despre cetatea1565, aprilie 5 (?) Gherla: «Castelul Nou» o localitate cu patru bastioane puternice

tipicul de cu o fortificatie inaintând dincolo de care bineambele laturi ale castelului. Zidurile sunt joase puternice, cu terasamentmare de este adânc, dar cu care din

parte este din râurile care curg la vest dau [...]La vreo 600 de pasi de aici este un munte, pe care Balassa folosit

când cetate apartinea 1556, n.n.), pentru ao bate cu artileria, lucru de din cauza prea pe de

parte muntele e de scund, nu e cu nici un chip, sepoatä bate de acolo cu artileria. Un inginer florentin de fortificatii aacest la cererea cardinalului, fratele Gheorghe, plecarea regineiIzabella din Locul acesta este indestulat cu tot ce-i trebuie ca rezistetimp de trei ani. aici o parte din comorile sale cele mai de pret,având incredere in acestui Acum este de un preotcatolic, cu numele Gheorghe, pus de fratele George si socotit ca un

de mare Acest are spre sud o fortificatiecu de flancuri, care se refugia locuitorii dinimprejurimi timp de se apere impotriva unui atac inamicserios, si acum fortificatie are intindere mai mare chiar decât castelul,prin faptul ea putea? strânge un de ostasicedeze tezaurul in fata inamicului, de nevoiasi, celorlalte

ale castelului foarte mult

1566, decembrie 13 Dieta de la Sibiu ca suporte in intregime cheltuielilepentru construirea Gherlei un sfert din cele ale Sebesului".

1568, februarie 14 Petrus Literatus de Zentmihályfalva este prefect provizor al Gherlei; el esteprefect al in 1568

1568, mai 18 Sigismund Sfatului sA prelungeascd pentru construireaGherla 300 de lui Petru Zentmyhálfalwy le

transporte pe la Dej'°°.

1569, februarie 3 Petru Zentmyhálffalwy, prefect al Gherlei, Bistriteiconform din partea lui loan Sigismund, transportul pietreipentru constructia de la cetatea (Unguras, n.n.), ducând-odeocamdatd la Szent Iván'0'.

1569, februarie 10 Petru Zentmihálffalwy transportarea pietrei pentru constructiaGherlei de cAtre Gheorghe Zigiarto din districtul Bistriteil°2.

vol. II, p. 2706, 2947.vol. p. 347.

Comitalia, vol. II, 327.Urlcunden-Regesten, vol. II, p. 3251, 3262.Ibidem, p. 3269.Ibidem, p. 3356.Ibidem, p. 3364.

www.digibuc.ro

Cetatea Gherlei 219

1569, februarie 16

1569, mai 8

1569, mai 19

1570, martie 5

1570, aprilie 27

1570, mai 15

1570, mai 20

1570, mai iunie

1570, iunie 20

1570, octombrie 8

1571, februarie 28

loan Sigismund Sfatului Bistritei trimiterea unui zidar calfe laGherla, pentru refacerea unor fortificatii deteriorate*.

Petru Zentmihálffalwy, prefect al Gherlei, solicitá Sfatul Bistritei pentrutransportul a 200 care pentru GherleP".

P(etrus) Z(entmyhálffalwy) transportul pietrei bistritene la Gherlam.

Petru Zentmyhályffalwy cere judelui Bistritei transportul pietreipentru constructia Gherla'".

Petru Zentmyhalfallwy cere judelui Bistritei porunceascdinceperea transportdrii pietreil°7.

Andrei Myske, castelanul Gherlei, este de acord cu Sfatul Bistriteipentru transportul pietrei la Gherla abia lunea urmAtoare, 22

maim.

loan Literatus este de acord cu propunerea Sfatului Bistritei ca, din cauzavremii neprielnice, carele pentru transportul pietrei mai

Petru Zentmihálfalwy loan Literatus prin cincitransportarea de cAtre bistriteni a unui total de 2 496 care de pentruconstructia

Petru Zentmihálfalwy judelui Bistritei completare la 100 a carelortrimise, pentru ca transportul pietrei mai

Petru Zentmyhálfalwy Sfatului Bistritei transportul a 50 care

Petrus Szent Mihalyfalvy pe judele din Bistrita pentru a transporta7 000 de pietre la Uivar" chitantele care adus de un deincredere, pentru a constata eventualele lipsuriu3.

1571, martie 14 Sigismund

1571, aprilie 23 Petrus de Zentmihalifalwa provizor, vesti privire la lemnul pentruconstructii pe care comandat115.

103 Ibidem, p. 3366.Ibidem, p. 3484.Ibidem, p. 3387.Ibidem, p. 3489.Ibidem, 3521.Ibidem, p. 3530.Ibidem, p. 3332.Ibidem, p. 3523.Ibidem, p. 3542.Ibidem, p. 3586.Ibidem, vol. III, p. 3638.Monumenta Comitalia, vol. II, p. 284.UrIcunden-Regesten, vol. III, p. 3659.

www.digibuc.ro


1571, aprilie 28

1572, martie 30

1572, martie 30

1572, mai

1572, mai 6

1572, iunie

1572, 20

1572, octombrie 3

1573, mai 28

1573, septembrie

1574, iunie 21

Petrus de Zentmihalifalwa pe Casparus Zewch jude alBistritei cu corespunzAtoare pe care le comunicAtrimisul lui. SA asigure transportul sA comunice

Voievodul Stefan Báthori se adreseazA Sfatului Bistritei: sA

construiascA casA" cetatea Gherlei, dispune sA se dorintele

Stefan Báthori judelui consilierului Bistritei sA-i acorde tot ajutorulnecesar pent= constructiile la Arce

Voievodul Stefan Báthori se adreseazI Sfatului Bistritei, multumind cA autrimis de repede la Gherla"9.

Stefan Báthori, voievod al Transilvaniei, se adreseaza Sfatului BistriteicA a aflat din scrisoarea provizorului Gherlei, Thorma, cA acesta

a plAtit o anumitA sumA bistriteni, pe care orasul totusi vrea sA-ila Oradea. pentru trei mesteri care la Gherla sunt

foarte necesari dieta Arce novi", porunceste ca acestia sA trimisimai

Joannes Thorma, provizor Arcis Nove" pe judele bistritean, GregoriusDawm, sA-i mai multe

Joannes Thorma provizor Arcis Wywar transmite judelui Bistritei GeorgiusDawn porunca principelui de a trimite

Thorma Janos administrator Vywar pe judele Bistritei, Gergely Dawm,sA zidari cioplitor pentru terminarea constructieiw.

Joannes Thorma, Provizor Arce Nova" revine cu rugdmintea la judeleBistritei, Georgius Dawm, de a trimite 2 000 de

Joannes Thorma provizor cere de la bistriteni sA cele 5 000 de

Stefan Báthori, voievod al Transilvaniei, se adreseazA Sfatului Bistritei,cA trimis pe Joannes Thorma provizorul Gherlei, la ut

quaendem seu tegularum numerum ad aedificiorum tecta conficiendacompareret"I26.

Ibidem, p. 3660.J. Balogh, Késrenaissance, p. 242; Endre Veress, István Báthori, Erdély fejedelem és

lengyel levelezése (Corespondentele lui Stefan Báthory, voievod al Transilvaniei, cu regelePoloniei), vol. I, Koloszvár, 1944, 192.

Urkunden-Regesten, vol. III, p. 3780-3781.J. Balogh, Késrenaissance, p. 242; E. Veress, Báthori, op. cit., vol. 197.

Balogh, op. p. 242; E. Veress, I. Báthori, op. cit., vol. 1, p. 202.Urkunden-Regesten, vol. III, 3806.Ibidem, p. 3827.Ibidem, p. 3847.

124 Ibidem, p. 3902.Ibidem, p. 3921.

126 Balogh, Késrenaissance, p. 242; E. Veress, I. Báthori, op. cit., vol. 1, p. 292.

www.digibuc.ro


1575, noiembrie 26

1576, aprilie 12

1576, mai 19

1576, mai 21

1576,septembrie 13

1576, octombrie 23

Kristof Báthori cere de la bistriteni 300 kg de cositor pe care le va plAti pe

Joannes Thorma provizor Arcis Nove cere scuze judelui de Bistrita, deoarecenu el, ci chiar Principe le a comandat care nu au folosite laconstructia

Joannes Thorma provizor Nove pe judele Bistritei, GasparusBudake, retinä cele 40 000 pentru voievod sau timp auluate sä facá

Joannes Thorma provizor Arcis Nove pe jude alBistritei, Caspareus Zeoch, despre supärarea Principelui care s-a datoratnetransportArii celor 40 000 de

Elisabeta Bocskai sotia lui Cristoph Báthori roagá judele Bistriteiolar la Gherla pentru a construi im cuptorm.

Thorma Jánnos solicitä pe bistriteni sä-i doi doi zidari laGherla'32,

1576 Maximilian de Habsburg dispune ca fiscale sA fie predate voievoduluiStefan ceea ce s-a Alba lia, cu arsenalul defunctuluidomnitor, Deva, Caransebes, Lugoj, Gyula, Gherla, Oradeaarmament, Brâncovenesti, Gurghiu, Odorhei si Várhegy au fost predateprimele zile ale lunii exceptie constituind doar

Gabriel Ebeni provizor Arcis Vywar roagá pe judele Bistritei pentru trimitereaa 20 000 de Ogle necesare la renovarea bastionului incendiat iarna

Socotelile orasului Cluj plecarea pietrarului Seres la

1577, aprilie 17

1577, aprilie 18

1577, aprilie 21

1577, mai 25

1577, septembrie 29

Gabriel Ebeny provizor Arcis Vywar roagá judele Bistritei, Casparus Budaki,sA Imprumute sau sA cumpere necesare de la Ambrosius

Socotelile Clujului plecarea zidarului Antonie (Antal) la

Socotelile Clujului plecarea zidarului Matia Zeyffer la Gherla138.

127 Urkunden-Regesten, vol. HI, p. 4359.128 Ibidem, 4129.129 Ibidem, p. 4143.

Ibidem, 4144.Ibidem, p. 4173.

132 Ibidem, p. 4188.133 Monumenta Comitalia, vol. H, p. 406.

Urkunden-Regesten, vol. III, p. 4270.135 Balogh, Késôrenaissance, p. 242.136 Urkunden-Regesten, vol. III, p. 4274.137 Balogh, Késôrenaissance, p. 242.138 Ibidem.

www.digibuc.ro


1577, noiembrie 14 Gabriel Ebeny judele Bistritei ca sä nu mai cu trimitereacarelor cu pietre (bolovani) care sä asigurate de depedestrasi pentru a nu suferi

1577 Voievodul Cristofor Báthori construieste la Gherla, fapt dovedit de blazonal acestuia, amintit din 1687 al ca datând din

1587, martie 9 Cristofor Báthori da Somlio cere Sfatului Bistritei sä necesarepentru terminarea unui bastion al cetätii Gherlam.

1587, martie 18 Ebeni cere judelui consilierului Bistritei scânduri, precumalte materiale necesare, cerute de principe, pentru repararea bastionuluil".

1587, martie 21 Ebeni Gábor solicitä judelui Bistritei, Orbán pe mesterulTorday materiale pentru a a repara cele trei

1578, mai 20 Provisor Gabriel Ebeny pe judele Bistritei, Orabanus Zabo, trimitätiglele scândurile pentru acoperis, asa cum a trimis de asemenea,sä mesterul care va putea conduce pe meseriasim.

1578, mai 29 Mathias Deak, viceprovisor Arcis Wywar pe judele Bistritei, CasparusZabo, sa-i dulgheri, precum necesare pentru reparareabastioanelor. Mai o de

1578, noiembrie 7 socotelile orasului Cluj apare drumul unui fundator (italian?) la Gherlaw7.

1579, martie 5 Cristof Báthori da Somlio solicitä judelui consilierului Bistritei ca trimitäde acoperis pentru zid, precum grinzile necesare bastionului din

Gherla'48.

1579, martie 13 Gabriel Ebeny solicitä judelui Bistritei, Zabo Orbán, sä 150 depentru podea, precum Ogle pentru repararea bastionului grinzile

1579, mai 5 Gabriel Ebeny provisor Arcis Wywar cere pe bistriteni trimitä cai pentrutransportul tunurilor, el principelui depentru

1579, octombrie 15 Gabriel este provizor al Gherleil51.

139 Urkunden-Regesten, vol. III, p. 4357.Balogh, Késörenaissance, p. 234.

Urkunden-Regesten, vol. III, p. 4412.142 Ibidem, p. 4413.

Ibidem, p. 4414.144 Ibidem.

p. 4440.Ibidem, p. 4446.

147 Balogh, Késôrenaissance, p. 243.Urkunden-Regesten, vol. III, p. 4577.

149 Ibidem, p. 4580.Ibidem, p. 4612.E. Veress, I. Báthori, op. vol. II, p. 135.

www.digibuc.ro


1580, mai 18

1580, decembrie 31

1581, ianuarie 8

1583, martie 24

1583, iunie 25

1585, mai

1585, 3

1590, aprilie 25

1590

1591, 29

Gabriel Ebeny prefectus Arcis Wywar cere lui Gaspar Budaky, judeleBistritei, la ordinul principelui, fabricarea (producerea) necesarerepardrii bastionului pentru a evita pagube mai mari'".

Magistratul de Sibiu judelui consilierului Bistritei pe anulcurent: 9 006 pentru Universitate natiunii, 10 000 impozit 99 pentrutransportul la Gherla'53.

Gabriel Ebeny judelui consilierului Bistritei vamomentul care va obtine aprobarea principeluil".

Gabriel Ebeny capitanus Wyvariensis"55.

Gabriel Ebeny este provizor al Gherlei'56.

Joan Giczy (Géczy), al cetätii Oradea, este numit guvernator alTransilvaniei, de Stefan Báthori, dându-i totodatä dreptul de a numicdpitanii, provizorii si alti ai cetätilor fiscale, cu exceptia OradeiCaransebesului, in cazul el va trebui acordul prealabil alprincipelui.El va detine aceastä functie de guvernator decembrie 1588'.

Jaques Wywar, ceea ce cetatea cetateasezatä vale inconjuratä de

Socotelile Clujului plecarea unor zidari la Gherla, la poruncaprincipelui Sigismund BáthorP".

Cetatea Gherla are 91

Socotelile Clujului plecarea a lucrdtori la Gherla161.

1591, septembrie 26 Socotelile Clujului plecarea unor zidari la Gherla, solicitati deGheorghe Wass, al 1590-1591162.

1591, decembrie 6 Socotelile Clujului plecarea a patru zidari la Gherla163.

1592, februarie 19 Socotelile Clujului plecarea lui loan Kuthy cu alti trei zidari laGherla.

1592, 17 Socotelile Clujului plecarea zidarului Gaspard la Gherla165.

152 Urkunden-Regesten, vol. III, p. 4808.Ibidem, p. 4890.Ibidem, p. 4908.E. Veress, I. Báthori, op. cit., p. 244.Ibidem, p. 234.Monumenta Comitalia, vol. III, p.

vol. III, p. 156.159 Balogh, p.

K. Szongott, op. cit., p. 4-5.Balogh, Késgrenaissance, p. 243.

Ibidem.163 Ibidem.

Ibidem.165 Ibidem.

www.digibuc.ro


1592, decembrie 13 Alfonso Carillo scrie: domnul Gálfy... noapte de a venisoldatii a fugit", castelul Ujvár cu celelalte drumuri ale sale afost

socotelile Clujului apare o deplasare a fondatorului Simone Genga laGherla167.

1594,septembrie Kováchóczy Baltazar .sunt predati ca prizonieri lui GheorgheRavazdy - al Gherlei - care la 12 septembrie sugrumä la porunca luiSigismund Báthorii68.

1595, august 25 Cosimo Capponi scrie: Azi dimineata alteta sa (Sigismund Báthori - n.n.) s-ade la Gherla, cetate unde a mers resedinta serenisima

(Maria Christierna - n.n.) pe tot timpul absentei principelui...

1596-1599? Giorgio Tomasi Cetdtile mai Insemnate de cele ocupate deturci (ca de pildä, Timisoara, Lipova, Gyula, Ineu - n.n.) sunt: Oradea, Hust,Gherla, Chivar,

1597, ianuarie 2 Socotelile Clujului trimiterea unor mesteri la Gherla, pentruprincipesa Maria Christiernam.

1598, mai 8 Giorgio Hamvai prefecto Arcis Uivar"72.

1598 Gheorghe Hamvai este prefect al cetätii

1599 Solii lui Rudolf al II-lea de Habsburg aratä 4 noiembrie Clujul s-a pre-noiembrie 6 dat ostilor lui Mihai Viteazul, de unde acestea s-au Indreptat spre Gherla;

nu stiu, cetatea s-a predat sau nu"4.

1599, noiembrie 29 Mihai Viteazul conventului de Cluj-Mdnästur introducd pe sfetniculcomitele comitatului Cluj, Bodoni, toate acestuia, ce i le-a

restituit, de cetatea

vol. III, 321.167 Balogh, Késôrenaissance, p. 243.

vol. HI, p. 338.Cldtori ströini, vol. III, p. 508.Ibidem, p. 670.J. Balogh, Késôrenaissance, p. 243.

172 Andrei Veress, Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldovei(1527 1599), vol. V, Bucuresti, 1929, 158.

K. Szongott, op. vol. I, p. 11.Hurmuzaki, Documente privitoare la istoria vol. XII, Bucuresti, p. 476.A. Veress, Documente, p. 292.

www.digibuc.ro

DE CARANSEBES SI LUGOICONSIDERATII ASUPRA

DRAGOS-LUCIAN

Vreme de aproape 125 de ani (1536-1658), documentele medievaleamintesc de existenta unui banat al Caransebesului Lugojului, prezentândtotodatd, prin exemple concrete, cu ce competente erau inzestrate care erauatributiile persoanelor desemnate administreze apere acest banat. Pentru a

mai bine locul rolul banului cadrul administratiei politiciiprincipatului Transilvaniei, se cuvin a acute câteva precizári referitoare laaparitia, apoi la existenta acestei dregdtorii cu organismul teritorialaferent.

1584, cu ocazia prin Banat Transilvania, Antonio Possevinoconsidera important precizeze regii Ungariei obisnuiau intotdeauna

acea regiune foarte <Severinul> unui guvernator bineales (scelto), de o mare vitejie autoritate. cum guvernatorii Sloveniei,Croatiei nu se numeau palatini sau voievozi, ci bani, tot astfel s-aintâmplat si provincie de aceea, am numit-o noi banat,stdpânire cârmuitá de un ban, ceea ce guvernator cu drept totusi de apella principe. Acest ban se numeste de Lugoj o localitate unde are

Aceste remarci corespund pe deplin realitatii istorice, pentru dinpunct de vedere al administrativ-teritoriale, banatul de Caransebes siLugoj, pe care Possevino cunoscut mod nemijlocit, poate considerat dreptcontinuatorul banatului de Severin. Acesta din ce a vreme detrei secole (1230-1526) sudice ale regatului maghiar, a ca urmarea unei conjuncturi politico-militare complexe. Primul factor a fost de

otomani a unor importante verigi ale sistemului defensiv de laBelgradul (1521), Orsova (1522) Severinul (1524). Al doilea factor 1-aconstituit dezorganizarea regatului ungar cu 1526, ca urmare a cuceririi

acest studiu sunt analizate diplomatice politico-militare, urmând canumär viitor, sä le prezentam pe cele administrative judiciare.

despre le vol. 2, Bucuresti, 1970, p. 557; ulterior, W.Historia de rebus Transsylvanicis, vol. 6, Cibinii, 1793, p. 10 preciza: Caransebesiensis

Praefectura quam Banatum vocant".


www.digibuc.ro

226 Dragos-Lucian 2

militare otomane dobândirii situatiei de stat tributar Portii. sirulbanilor de Severin s-a intrerupt 15262, urmat de ode documente prin formula honore Banatus vacante3.

Prima informatie despre activitatea unui ban din 4 februarie1536, când Mihai de Somlya era prezentat ca titular acestei dregdtorii. Peste unan (14 februarie-7 iunie 1537), documentele amintesc si de existenta a doivicebani, Olah de (vicebani pertinenciarum et districtusKaransebes), ambii probabil subordonati banului Mihai deexistentei unui ban Caransebesului, care continue activitätile fostilor bani deSeverin, s-a dovedit a fi acceptatd atât de localnici, cât de

principatului ardelean. Elementele care ilustreazd asimilarea institutieibäniei de societatea caransebeseand sunt relevante si relativ numeroase.primul multi nobili români din sau de pe väile Bistrei,Carasului, Pogänisului si Timisului au ocupat demnitätile de bani si vicebani aiSeverinului cu mijlocul secolului al XV-lea5. unii bani deSeverin au prezidat adundrile cneziale nobiliare, transformate scaune dejudecatd, din Caransebes6. Pe de parte, documentele indicii despreexistenta la nivelul local al districtului orasului Caransebes a unor voievoziromâni al statut anticipeazä pe cel banilor din secolele XVI-XVII.Relevant este cazul lui Stoica (Izthowyka) care a fost succesiv wayuodaoppidi Karansebes (30 iunie 1498) judex et wayuoda de Karansebes (23septembrie 1505)7. acestui personaj, care exercitat autoritatea asupraorasului indeosebi prin calitatea de prim-jude, voievod doar lanivelul societätii locale a districtului omonim8, pare a fost asemändtoare cu ceaa banilor vicebanilor consemnati 1536. loan Olah a detinut conco-

2 Lista banilor de Severin poate consultatd la Fr. Pesty, A Szörény Bánság és Szörényvármegye vol. 1, Budapest, 1877, p. 248-293; M. Romanescu, Banii Severinului, AO,23 25, 1944-1946, nr. 131 148, extras, p. 12-14.

Hurmuzaki, 11/3, p. 656-657 (doc. din 25 august 1530).Ibidem, 11/4, p. 99 100, 114, 117, 127; Pesty aratA pe loan Olah ca viceban din

1531, op. cit., p. 316.Mihai Ciorna (1447-1454), Petru Danciu de (1452 1454), Mihai Stefan

Matniccanu (1466-1469), Jacob Gärlesteanu (1495 1508), Petru (1495-1502), Barnaba deBela (1501, 1503 1514, 1519), Nicolae (1520 1521); vezi nota 2 precum Al.Horvath, Consideralii juridice privitoare la banatul de Severin de ban alLugojului Caransebesului, in Studii de etnografie-istorie", Caransebes, 3, 1979, p.302.

6 AdunArile din 1391, 1452, 1499, 1500 si 1503, cf. Hurmuzaki, vol. 1/2, p. 340-341; vol.11/2, p. 14 15, 418-420, 454-455, 510 515; nu relevantä este existenta BanuluiCaransebes, de 1518, cf. ibidem, 11/3, p. 292.

Ibidem, II 2, p. 394, 542.V. Achim, Voievozii in districtele din in SMIM, XII, 1994, p. 109;

cunoastem un caz in care functia de viceban al Severinului era de un voievod (Raynwayuoda vicebanus Zewriniensis", iun. 1478), cf. Hurmuzaki, 11/2, p. 248.

www.digibuc.ro

3 Banii de Caransebe Lugoj 227

mitent cu functia de viceban al districtului, pe cea de jurat consiliulordsenesc al Caransebesului (13 martie 1537)9. Este un indiciu care nunumai sale compete*, ci si autoritatea pe care banul o exercita, modindirect, prin intermediul subalternului asupra locuitorilor din oras. Dealtfel,documentele de 1550 ilustreazd mod convingdtor faptul banulvicebanul au competente asupra districtelor, asupra locuitorilor dinCaransebe Lugoj indeosebi plan judiciar

Banatul Caransebesului Lugojului si-a forma 1552,ce otomanii au cucerit Timisoara faptului

Lugoj s-au supus de otomanilor, acceptandplata unui tribut, ele nu au fost inglobate noul eyalet otoman, ci au format o

de condominium principatul ardelean beilerbeilicul Timisoarei.situatie s-a mentinut 1658, otomanii au cucerit partea

a Banatului". privinta amplasdrii banatului, informatiiconcrete ne Giovanandrea Gromo la 1566-67: acest banat sespre sud-est cu de turci, spre cu Tara

de Pdtrascu, spre cu Timisoara deasemenea de turci,spre apus cu Ungaria spre nord cu Transilvania. Are o lungime de 3 zile dedrum de la Orsova la Poarta de Fier cu mult mai putin de 2 zilede drum de la hotarele Transilvaniei la Timisoarei".nu uita precizeze orasul de frunte capitala acestui este

Ca forme documentare, banatul a fost desemnat fie printermenul de Valachia, folosit cu preadere de carecaracterul al regiunii'3, fie prin expresiile cornitatus/districtusKaransebes sau comitatus Zeuriniensi, utilizate izvoarele deTitulatura banului a cunoscut putine variante: banus et officialis Karansebesiensis

Ibidem, 115.'° Stefan Vaida (1607) a purtat titlul de districtuum civitatumque Caransebes et Lugos

banus", Paul Keresztesi (1611) se intitula civitatis et districtus Karansebesiensis banum", cf.Pesty, op. cit., p. 308; A. Veress, Documente privitoare la istoria Ardealului, MoldoveiRománesti, vol. 8, Bucuresti, 1935, p. 115.

" Hurmuzaki, p. 295, d. CCLXX; pentru detalii, vezi C. Fenesan, BanatulCaransebesului Lugojului Habsburgi anul 1552, SMIM, XII, 1994, p.161-199; Cristina Fenesan, Problema dominatiei asupra banatului LugojuluiCaransebesului, Banatica", 4, 1977, p. 223-238.

vol. 2, p. 317, 329; vezi si S. Timon, Imago Novae Hungariae, vol. 1, Cassovia,1734, p. 40-41: quoque Banos qui Caranschebeschi residebant".

vol. 2, p. 316, 320-321, 329, 557; vol. 3, p. 78, 105, 121; vol. 6, p. 534;I. Suciu, Denumirea Banatului de MB, 31, 1981, nr. 10-12, p.669-680.

Hurrnuz.aki, 11/5, p. 285-287; 695; un act din 15 februarie 1701 utiliza termenul BancausKaransebesiensi", desi acesta dispäruse la 1658, cf. Fr. Pesty, Krassö vármegye története, vol. 4,Budapest, 1883, p. 359.

www.digibuc.ro

228 Dragos-Lucian 4

(1559), districtuum civitatumque Caransebes et Lugos banus (1607), banus(supremus) districtuum... (1599, 1650) cazuri, de titlul deban, apar specificate alte functii indeplinite cadrul administratieiTransilvaniei.

Numirea functie a banilor a fost, majoritatea cazurilor, rezultatulvointei principilor Transilvaniei, demnitatea find din

milostivirea ne va fi La alegerea banilor s-a contde interesele bängenilor, pentru dregdtoria de ban a fost de multi

nobili locali (din familiile Békés, de Ictar, Cherepovici, dePalatici de Iladia, Petrovici, Vaida de Caransebes) sau din zona

Hunedoarei (Barcsai de Mare, Nagy de Deva). Nobilimeaprivilegia, realitate ce era raport din

1561, avea posibilitatea de a cere numirea unui ban, exprimandu-si cuocazie preferintele pentru o anume". unui ban poate firealizatd deasemenea de fortele aflate pentru o laconducerea Transilvaniei. Astfel, vreme de peste un an (4 februarie 1551-22martie 1552) au de la partida habsburgicd numireaunui ban (supplicamus [...] unam personam capitalem) numele apatru persoane agreate. Habsburgii, initial respecte vechiul drept al

de a-si alege singuri banul, au numit final (mai 1552) ca ban peloan Glesan, persoana de generalul Castaldo'8. 1603,Habsburgii au avut din nou posibilitatea de a impune, prin intermediulgeneralului George Basta, un reprezentant propriu (Simon Lodi) deban".

Un alt personaj care poate decide numirea banului, devenind astfel unfactor de legitimare a autoritätii acestuia, este sultanul otoman.rapoarte din 27 martie si aprilie 1554 precizau Imperator Turcarum [..]Petro Petrowyth dedit in zanzacatum oppidum Lugas et Karansebes"". acest

Vezi notele anexei (81-112).16 Expresia este folositá actul de investire a lui Sigismund Fiat ca tricesimator al

Caransebesului (1627), ea subliniind o realitate valabilä pentru functia de ban, C. Fenesan,Documente medievale Timisoara, 1981, 154; un asemenea act prin care, la 13septembrie 1577, Toma era numit dregAtoria de ban, se pästreazd colectia dedocumente a Arhivelor filiala Hunedoara volumul editat de Dir. Gen. Arh.St., arhivele statului. Hunedoara, Bucuresti, 1972, p. 219).

nobilimii severinene de a-si impune propriul candidat la functia de ban, saumäcar de a consultatä aceastä privintä, s-au manifestat cu putere 1695 1698, cf. C.Fenesan, comitatul Severinului timpul de-a doua habsburgice(1688 1699), Banatica, 14/2, 1996, p. 150-153; pentru citatul din 1561, Hurrnuzaki, 11/5, p.493.

Ibidem, p. 514, 537; C. Fenesan, Banatul, p. 167-168, 170, nota 45 si d. IV-VI, p.181-183.

19 Pesty, Krassö, 4, p. 232-233; W. op. cit., vol. 5, 1789, p. 525.Hurmuzaki, p. 182, d. LXXVI si p. 185, d. LXXIX.

www.digibuc.ro


caz, asa cum corect s-a remarcat de acum decenii21, este vorba nu decrearea unor noi sangeacuri otomane zona a Banatului, ci deconferirea unui berat de investire functie, obligatoriu de un steag(sangeak) ca al puterii. practica a mai fost de otomanila 4 septembrie 1541, acelasi Petrovici a fost reconfirmat de sultan dreptcomite al Timisoarei, dându-i-se un steag. Otomanii nu fac decât continue unobicei un drept firesc al recent dispdrutei maghiare, condiliilecare sultanul se considera protectorul Banatului, Transilvania se aflamomentan stdpânirea Habsburgilor. In aceeasi trebuieperspectiva ce i se oferea, la 16 mai 1552, banului loan Glesan, aceea de a deveniun donm deloc neinsemnat" beneficiarul unor uriase milostiviri, binefacerionoruri" din partea sultanului, va sprijini interesele otomanilor22. cumse va vedea din cele ce promisiunile s-au adeverit cazul banului PetruPetrovici.

Autoritatea banului prestigiul social de care acesta se suntdeterminate, de averea personald Documentele

banii au detinut insemnate averi imobiliare orase,districtele invecinate. Astfel, Caransebes erau mentionate, la 1565 1622,grädina (hortus domini banny), respectiv moara banuluiPatrimoniul imobiliar s-a märit prin dobândirea de noi posesii acordate deprincipii transilvdneni, care au credinta slujbelecredincioase acute si aduse si acestei locuri si vremuri deosebite

cu osebire toate rdzboaiele noastre"24. Daniile princiare pot avea aspectulreconfirmdrii unor posesii, predii castele deja stdpânite sau recent recuperate desub stdpânirea otomand25. al donatiilor pot fi aspectdocumentele princiare din 18 august 1597 23 mai 1601 prin care SigismundBáthori acorda banului Andrei Barcsai târgul de alte 9 posesii,respectiv Lugojului cu castelul cele 12 mosii ale sale. A douadonatie, care a avut aspectul unei menite räscumpere ode 25 000 de florini, s-a lovit de impotrivirea categoria a lugojenilor care erau

Cristina Fenesan, op. cit., p. 230; eadem, fnceputul dominatiei otomane asupra Banatuluila 1541, RA, 64,1987, vol. 49, nr. 1, 43.

22 C. Fenesan, Banatul, p. 170.23 Hurmuzaki, 1115, p. 578; C. Fenesan, Documente, p. 149.24 Ibidem, p. 94-95; aceleasi motive, mai 1589, banul Albert Lonay primea de la

principele Sigismund Báthori o curte nobiliara Reteag (comitatul Solnocul Dinlauntru),deci o proprietate nu Banat, Arh. Bucuresti, Microfilme Ungaria, r. 143, c.775 (dupa Liber Regius).

25 Cazul posesiilor acordate lui Paul Keresztesi de Sigismund Báthori in 1596 (Pesty,Krassö, 4, 189-190), ulterior reconfirmate de Mihai Viteazul 1599 (C. Fenesan, Documente,113-114), apoi cazul posesiilor familiei de Ictar recuperate de la otomani reconfirmatede Sigismund Báthori 1597 (ibidem, p. 94-95 105-107).

www.digibuc.ro

230 Dragos-Lucian 6

importante Donatiile pot acute de reprezentantiipartidei hansburgice care vremelnic Transilvania. Edificator este actuldin 9 august 1602, prin care George Basta banului Petru Huszar o mosie(Damakosfalwa in comitatu Zolnok interioris) al proprietar murisemostenitori27. sfarsit, cazul care chiar banul (Petru Petrovici)

unui viitor ban (Ladislau Békés) unei posesii28.

deosebitd banatului Caransebesului si Lugojului, deprincipii ardeleni, de vremelnici ai Transilvaniei

(comisarii imperiali habsburgi sau Mihai Viteazul) s-au manifestat prin numireafruntea acestei zone direct invecinate cu Imperiul otoman, a unor persoane

autoritare competente, realitate care transpare dealtfel luiPossevino. Constienti aceastd regiune se ca mijlocul turcilor", ideeexprimatd raport tot din 158429, banii caransebeseni au asigurarealinistii securitätii teritoriului administrat prin mijloacele subtile alediplomatiei, printr-o tenace viguroasd

analiza competentelor politico-diplomatice, trebuiefaptul la ocuparea functiei, multi bani aveau deja o diplomaticdremarcabild. Seria exemplelor poate cu primul ban atestat, Mihai deSomlya, care 1530 avea misiunea de a purta tratative cu Succesoml

Petru Petrovici s-a dovedit un fervent al Zápolya, atitudinecare i-au atras favoruri din partea sultanului Solimanmaterializate prin reconfirmarea de comite ale Timisoarei (1541), apoi

investirea ca ban al Caransebesului Lugojului (1554). diplomatice adovedit George Palatici care, calitate de slujitor al Curtii princiareaulae nostrae, 20 septembrie 1585), era trimis la domnul MihneaTurcitul si la beilerbeiul Rumeliei. Cu ocazie, el a primit instructiuniprecise asupra discutiilor ce le va purta timpul audientei oficiale intrevederiiprivate (privata audientia) cu cei doi demnitari. Cerinta principald era se

siretenia sa afle despre toate pregdtirile de aleotomanilor31. La

Ibidem, p. 19, nota 41 si p. 121 126; anii 1576-77, banul Tompa a imprumutatprincipelui Cristofor suma de 800 de florini, primind de la acesta ca cetatea Jdioaracu pertinentele sale, precum posesii in comitatul Cluj, cf. Pesty, Krassö, 4, p. 107-108.

A. Veress, Epistolae et acta Generalis Georgii Basta, vol. 2, Budapest, 1913, p. 52, d.1042.

Hurmuzaki, II 5, p. 387 388 (doc. din 29 septembrie 1556).vol. 3,1971, p. 96.

G. Pray, Epistolae procerum regni Hungariae, vol. 1, Posonii, 1806, p. 352,355 (doc. dinmai si 18 iunie 1530).

A. Veress, Documeme, vol. 3,1931, 51-58.

www.digibuc.ro


Acatiu Barcsai s-a remarcat de 1644 ca un diplomat,negociind cu domnul Moldovei, Vasile Lupu, probleme diverse: proiectul unei

Vasile Lupu voievodul muntean, Matei Basarab (20 august1638), perspectivele unei posibile Maria, flica domnului moldav,Sigismund, mezin al principelui George (12 august 1643-28 ianuarie1644) precum un posibil tratat moldo-transilvdnean (2 decembrie 1643).Barcsai, care se bucura de pretuirea principelui (intimo aulae familiari nostro, 20septembrie 1643), trebuia cu la cinstea la constiintademnitatea de principe (...) de instructiunile noastre"32.

ocuparea de ban, titularul functiei poateipostaza de legat al principelui la (ad Fulgidam Portam Ottomanicamablegatus) sau la ceremonii oficiale. Astfel, 1611, banul Paul Keresztesiprimea importanta misiune de a expune sultanului motivele campaniei lui GabrielBáthori la sud de Carpati, si de a-i solicita, pentru principele confirmarea

de voievod al Peste ani, 1645, banului AcatiuBarcsai i se reprezentarea principelui transilvan la nunta domniteiMaria, flica lui Vasile Lupu, cu nobilul polon Radziwill. Alegerea solului nu afost pentru cum am Barcsai a numeroasemisiuni Nplomatice Moldova din

Banul trebuia dovedeascd spiritul diplomatic indeosebi cu ocaziaapoi a solilor curtea

elocvente sunt scrisorile princiare din 1614-1615 adresate banului PetruBethlen, care contineau instructiuni despre modul care trebuia

o otomand35. timpul contactelor diplomatice, banii

32 Barcsai a intrat din vremea in serviciul lui George Rákóczi, devenindu-isfetnic de La 15 mai 1635 avea, deja, o vastä experientä diplomatia (...res quaslibet seriaset frequenti in utrorurnque orbis Monarcharum, Christiani scilicet et Turcici, aliorumquePrincipum aulas internunciali munere non ultimam ad sui gratiositatem nec illaudanda

peregisse"), K. Szabó, Székely Oklevéltdr, vol. 4, Kolozsvár, 1895, 257 258;pentru anii 1638-1643, vezi A. Veress, Documente, vol. 10, 1938, 33 34, 139 141, 144-153,157-159, 162-164, 166-168; citatul p. 147.

vol. 8, 1935, p. 114-115, 128-132; Hurmuzaki, p. 313-315 (1611), apoi la4 aprilie 1613, cf. K. Szabó, op. cit., p. 188, d. 783. La Istanbul au mai indeplinit misiunidiplomatice banii Paul Nagy (29 septembrie 1635 13 februarie 1636, cf. Történelmi Tár", 1884, p.312-313 si 1891, p. 183-184) si Barcsai (4 octombrie 1654, cf. Magyar Torténelmi Tár",18, 1871, 83-85).

vol. 5, 1973, p. 135, 647; din nou solie la domnul Moldovei ianuarie 1657,cf. Hurmuzaki, XV/2, p. 1257, d. 2343.

C. Fenesan, Vaida, un adversar caransebesean al principelui Gabriel Bethlen(1614), Studii si comunicari de etnografie-istorie", Caransebes, 2, 1977, p. 412 d. I, p.

16-4 17; idem, ,Fase scrisori ale principelui Gabriel LugojuluiCaransebesului, Apulum", 14, 1976, p. 176-177 si d. I, V, p. 179, 182.

www.digibuc.ro

232 Dragos-Lucian 8

caransebeseni aveau posibilitatea de a culege transmite principilor Transil-vaniei multe informatii despre conjunctura diplomaticaexistenta la un moment dat sau despre o posibila, chiar schimbare.Banul astfel pozitia unui veritabil releu informational. leculege nu numai personal, ci prin intermediul spionilor sau a persoanelor deincredere cu care are strânse relatii. La 20 ianuarie 1615, banul Petruavea la Belgrad cu misiunea de a afla vesti despre noul vizir de Buda

de a cerceta eventualele de trupe. Cu un an mai(februarie 1614) acelasi ban era de care Mustafa-Pasa din Timisoaradespre concentrarea trupelor otomane eyalet despre eventualele incidentecare s-ar produce astfel, spre paguba Observam, deci,informatiile erau furnizate de otomane, autoritäti cu care

dealtfel o corespondenta pe teme variate".Stiri din belsug despre toate lucrurile" domnii munteni, cel mai

relevant exemplu scrisoarea acreditivä din 17 aprilie 1594 de MihaiViteazul banului George Palatici. Solul muntean era trimis pentru deosebitelucruri", indiciu misiunea sa nu se rezuma doar la transmiterea de informatii,ci pregatirea propriu-zisa a comune antiotomane, care trebuiau

prealabil coordonate". Situatia din Tara Româneasca era cunoscuta banilor,indeosebi prin legaturile de colaborare stabilite cu boierimea Printreputinele märturii care realitate, se aflä scrisoarea din 29 iunie1647 a logofatului Nicolae din care acesta se prezenta ca slugabinevoitoare alte a banului Acatiu Barcsai".

Cu toate banii dispuneau de numeroase canale pentru obtinereastirile edificatoare se obtineau de multe ori cu greu, realitate ce se

oglindeste scrisorile principilor dornici de a afla vesti 'mai pe larg si maisigur" (1614)4°.

Actiunile diplomatice s-au indisolubil cu activi-tate politica. Cele mai energice actiuni le-au intreprins banii Petru Petrovici

36 Ibidem, p. 176-177 d. V, p. 182.Idem, cotidiand la hotarul osmano-transilvdnean sec. XVII; documente

inedite, Banatica, 12/2, 1993, 82-83, d.A. Veress, Documente, vol. 4, 1932, p. 75; Mihai Viteazul i se adresa lui Palatici cu

formula: vicino amico nobis honorando".Ibidem, vol. 10, 1938, p. 204-206.C. Fenesan, Vaida, p. 412 si d. I, p. 416-417; idem, scrisori, d. I, p, 179.

Banul a obtinut in mod sigur inform* suplimentare de la prim-juzii marilor orase, care aveaupropria retea informativá, precum de la negustorii locali sau din Balcani care prinpunctele de tricesimä de Caransebes, cf. C. Fenesan, Banatul, p. 173 d. XV, p.191-192; S. Goldenberg, comerful sud-est european din secolul XVI, Banatica,1, p. 163 177.

www.digibuc.ro


Acatiu Barcsai. Primul a avut meritul indiscutabil de a fi obtinut de la sultanscutirea de tribut a oraselor Rapoartele lui Verancsics din 1554, dejaamintite de noi, precizau 7'urca Karansebes et Lugos oppida (..) remisitqueei insuper tributum trium millium aureorum nummum, quod pro iisdem oppidis,quotannis pensurum se spoponderat". Un alt obiectiv vizat de Petrovici a fost

partidei pro-habsburgice de la conducerea Transilvanieiimpunerea familiei Zápolya la principatului. Demersurile energice alebanului roadele 1556-1557, când Petrovici a obtinut din parteaDietei recunoasterea de loctiitor regal momentulIsabellei Zápolya. Preluarea a conducerii principatului de aceastafiul ei, loan Sigismund, nu a afectat autoritatea lui Petrovici careadevdratul conducdtor al Transilvaniei la moarte (13 octombrie

privinta lui Acatiu Barcsai, acesta a urmärit insistent, timp de pestedecenii, Transilvaniei. El s-a raliat politicii princiare de

a conflict Române, susceptibil de a determina ointerventie Mai Barcsai a sustinut ideea unei confederatiia Române, care un pronuntat caracter defensiv. Demersurilediplomatice din anii 1638-1644, deja amintite de noi, dovedesc nu numai dorinta

unui sistem de aliante politice, ci tendinta extinderii influenteiprincipelui ardelean la sud est de Carpati. Caracterul consecvent al politiciibanului reiese bine din scrisoarea bistritenilor la 8 august 1657, careacesta exprima datoria de a cele românesti" de pericolulotoman42. Conjunctura politico-militard din 1657-1658 propulsat pe Barcsaispre demnitatea de principe Transilvaniei (septembrie1658-decembrie 1660), cu neconditionate otomani abanatului pe care administre. Cronicarul George Kraus a bine

Hurmuzaki, vol. p. 294, 333, 344-345, 349 351; 11/5, p. 163-165, 182, 185,248, 325-326, 354-358, 442; Petrovici a murit postquam annum 70 auigisset", cf. W.

op. 1, 1782, 610.42 Hurmuzaki, XV/2, p. 1275, d. MMCCCLIX.

acest sens, vezi: lui Barcsai din 12 septembrie 1658, careîndemna predea de otomanilor cele mari orase (Pesty, Krassö, 4, p. 352 354);protestul lui Gh. Rákóczi (1659) Impotriva banatului caransebesean de otomani,actiune ce contravenea tratatului (ahd-name) dintre Soliman Joan Zápolya (publicat de L.Kropf Történelmi Tár", Budapest, 1888, p. 513 565 si 667 706, vezi mai ales p. 516, 557, 689,694); cronica lui Mustafa Naima care este conceptia despre tratate: in tratatulimperial de pe vremea Märiei Sale Suleiman-Han (...) se aflä ca «de azi nu semai din vilaietul Transilvaniei», noi nu am apelat acum la

Mehmed, Cronici privind Bucuresti, vol. 3, 1980, p. 121). Dinpasajul citat caracterul provizoriu, oriand revocabil, al statutului de ahd acordat deotomani romänesti (vezi si M. Maxim, Bucuresti, 1993,p. 158-159).

www.digibuc.ro

234 Dragos-Lucian 10

Barcsai nu a principe al Transilvaniei, cedarea banatului doarfata evidentei presiuni otomane". Ideea de a pästra cu

libertatea Transilvaniei a fost de Barcsai si 1658-1660, noulprincipe constient dacd or sä dea ei <otomanii tätarii> ne e

Ardealul mai mult nu va Ardeal, ci vor birui ei"45.remarcabild au avut alti bani, ca de Toma

Thornai anii 1580-1581. Referindu-se la Thornai, misionarul catolic Possevinoprincipele Cristofor Báthori a evitat intre conflict cu banul, pentru

ca acesta sä nu irnpiedice alegerea Sigismund, ca succesor la tronultransilvdnean".

Pentru a asigura regiunii administrate, banii au recurs uneori larezistenta ocazie cu care si-au dovedit calitätile militare. Asemenitalentului diplomtic, experienta a fost cu multde obtinerea demnitätii de ban. Mihai de Somlya era 1525 aulicus huzarowregie maiestatis in Karansebes Petru Petrovici a cumulat, 1548-1549,functiile de comite al Timisoarei, ban al Caransebesului al pärtilorsudice ale Ungariei". viitori bani dovedit aptitudinile militare lacomanda unor corpuri de oaste, postura de administratori ai unor cetätiimportante. primul caz loan Nicolae Cherepovici (ambiiserviciul generalului Castaldo, la 1552-1553) Andrei Barcsai (cdpitanul

trimisi ajutorul lui la 1595)49. postura deadministratori castelani pe Albert Lonai (praefectus arcis Huszt",1587), Andrei Barcsai (capitaneus praesidii Caransebesiensis" 241597-4 1598) Petru Bethlen (cdpitanul Lipovei la 18 iunie

G. Kraus, Cronica Transilvaniei, ed. G. Duzinchevici, Bucuresti, 1965, p. 271;sa este preferabild celei oferite de cronicarul Silahdar Findiklili Mehmed Aga: drept multumirepentru aceastä binefacere <Barcsai> a trimis cheile oraselor Sebe Lugoj" (Cronici vol.2, 1974, 303).

Hurmuzaki, XV/2, p. 1302; Barcsai a avut o soartá nefericitä, decapitat de otomaniiunie 1661, ibidem, V/2, p. 85.

46 2, 1970, p. 558.Hurmuzaki, H/3, p. 513 (28 ianuarie 1525).Ibidem, p. 411, 413, 420; Monumenta Hungariae Historica", Scriptores, vol. 2, Pest,

1857, p. 349; cumulul functiilor din ratiuni militare este de timpuriu: la 25 august 1404,Filip de Korogh era comes Themesyensis et Sebesyensis", Hurmuzaki, 1/2, p. 436.

Pesty, Szörény, vol. 2, p. 135; A. Veress, Déva és környéke Castaldo idejében, Kolozsvár,1898, 49; idem, Documente, vol. 4, 1932, p. 237.

Ibidem, vol. 3, 1931, p. 136, nota (pt. 1587); vol. 5, 1932, p. 167, 170 Pesty, Krassö,vol. 4, p. 208, 209, 213 (pt. 1597-1598); A. Bárány, Temesvármegye Nagy-Becskereken,1848, d.L, p. 17 (pt.

www.digibuc.ro

11 Banii de Lugoj 235

functie, banul comanda a regiunii.Aceastä realitate apare consemnatä regestrum regni Transsylvaniae" de

inceputul secolului al XVII-lea, unde la rubrica capitanei" apare, pentruBanat, karánsebesi, lugosi Banul poate cumula alte functii militareimportante, care dovedesc prestigiul competenta acestuia. Cel mai bun

banul Paul Nagy de Deva, care a detinut pentru mai mult de 16ani (1627-1643) functia de al personale pedestre a principilorGabriel George Rákóczy 152.

Desi are subordine castelani administratori de cetäti cu atributiispecifice, banul a initiat mereu demersuri pentru fortificarea marilor cetäti(Caransebes, Lugoj, Jdioara, Mehadia), pentru obtinerea unor cantitäti dearmament munitie pentru unui deosteni. mod sigur, banul loan Glesan a supravegheat, 1552, operatiile defortificare a ceatilor Lugoj Caransebes, de inginerul italianAlessandro Cavolini da Urbino". La o distantä de trei decenii, banul TomaThornai a contribuit la buna aprovizionare a cetätilor, gratiede administrator al veniturilor acestora (1579-1583)54. În timp de sbunaaprovizionare a trupelor devenea una din cele mai importante atributii alebanului, principele transilvan nu putea aproviziona sistematic prompt

garnizoanele iunie 1595, banul George Borbelydispunea din belsug, pentru cei 4 000 de osteni ai de tunuri, falconete,pulbere, ghiulele mingii infocate" trimise de principe, 1598, cdpitanulAndrei Barcsai era ingrijorat de lipsa pulberii (penuria pulveris tormentarit)pentru armele pedestrasilor". Constient de consecintele dezastruoase aledezagregdrii unei armate neplätite la timp", banul Andrei Barcsai nu a pregetat sächeltuie din averea sa 25 000 de florini pentru plata soldelor ostenilor din Lugoj

Monumenta Comitialia Regni Transsylvaniae, ed. S. Szilágyi, vol. 21, Budapest, 1899, p.437-439.

52

53

Vezi notaA. Veress, Documente, vol. 1,1929, p. 72, d. 80; C. Fenesan, Banatul, p. 166 si 182-183,

d. V.La 3 ianuarie 1584 o princiarA preciza: Sigismundus Báthory (...)

recognoscimus per praesentes Egregium dominum Thomam Thorny, Banum nostrum DistrictuumKaranysebes, Lwhgas super administracione omnium proventuum trium castrorum Karanysebes,Lwhgas et Sydowar septembrie 1579-31 august 1583> ...annorum nempe quatwor", Pesty,Szörény, vol. 1, p. 301.

A. Veress, Documente, vol. 4, p. 238; vol. 5, p. 167.56 La 5 1552 se arAta intentia ostasilor din de a intra solda

altor comandanti (C. Fenesan, Banatul, doc. IV, p. 181-182), la 16 aprilie 1600 un raportgerman intuia situatia periculoasA creatA prin plecarea ostasilor din Caransebes, Ineu,Lipova Lugoj (Hurmuzaki, XII, p. 840, d. MCCVIII).

www.digibuc.ro


si pentru alte nevoi ale Cheltuieli demersuri pentru procurarea devor ultimii bani caransebeseni, Evliya Celebi

remarca abundenta materialelor de de tunuri unguresti strdlucitoare caaurul" abandonate de crestini cu ocazia Caransebesului,

Eforturile organizatorice ale banilor nu au intârziat arate rezultatelebenefice. rapoartele timp de pace subliniazd constantcalitatea militarilor din Banat. 1551, George Martinuzzi amintea de 16 000 demilitari dintre mai (optimorum militum), 1584, Possevino remarcaexistenta a 3 000 de osteni mai buni decât oricare cetate"". Trupelebanului pot cu efective trimise de principele transilvan. Astfel,1626, un raport preciza banul 200 depedestrasi, Lugoj 500. Acestor osteni li se cei 1 000 de

100 de de principele Bethlen la Lugoj Mehadia".de buni militari au fost dovedite de banii Caransebesului

cursul campaniilor militare la care au participat. Primul prilej s-a ivit1552, momentul declansdrii ofensivei militare otomane spre Timisoara,

Arad, Szolnok Eger. Banul loan Glesan a ajutorulgarnizoanei asediate din Timisoara, prin initierea unui atac asupra unui corp de2 000 de militari otomani, care un transport de armament. Ataculdesfdsurat intervalul 17-19 iulie, s-a finalizat printr-un esec".

aproape 40 de ani de pace, 1593, s-a ivit din nou prilejulactiunilor antiotomane. Documentele ne certitudinea banulCaransebesului a fost mereu la curent cu pregdtirea declansarea acestoroperatiuni62. 1594, banul Palatici de Iladia a incurajat actiunile antiotomane alebulgarilor sârbilor din beilerbeilicul Timisoarei,cdnd prin soli, când prin scrisori, când trimitându-le praf de spiritul

sprijinul politicii duplicitare a principelui Sigismund Báthori de Poartaotomand63. Banul putut coordona activitatea mai eficient faptului

C. Fenesan, Documente, p. 122 (23 mai 1601); vezi scrisorile care impäratul Rudolf aldin 22 noiembrie 1600 29 iunie 1602 care se cheltuielile de Barcsai, cf.

Hurmuzaki, vol. XII, p. 1 090, d. MDLXXIII, respectiv vol. p. 303.vol. 6, 1976, p. 535.

Hurmuzaki, 11/4, p. 534; vol. 2, p. 557.Török-magyarköri ed. Szilády Szilágyi S., vol. 1, Pest, 1868, p.

471, 474.C. Fenesan, Banatul, p. 174, notele 70-71.

62 Cristina Fenesan, Din premisele luptei antiotomane a vremea luiMihai Vileazul; populare din 1594 Timisoarei, in AIIAC, 27, 1985 1986, p.128; vezi raportul banului Palatici de Iladia principe (8 noiembrie 1593) despreostilitätilor cu la (A. Veress, Documente, vol. 4, 1932, p. 39-40).

Cristina Fenesan, Din premisele, p. 105 106, 118; W. Bethlen, op. vol. 3, 1783,p. 183: Rascianos Bulgaros ad armi contra Turcas capienda p. 227: submisitqueMichaelem Vajda dictum qui Rascianos ad continuandam rebellionem Turcasque infestandos

www.digibuc.ro


a cunoscut planurile lui Mihai Viteazul cu care dealtfel acorespondentd. Succesorul banul Borbely de Sima a putut trece la actiunideschise impotriva otomanilor, cucerind de la acestia numeroase Bocsa

(iulie 1595), (13 august), Lipova (19 august), Ineu (21 octombrie),apoi Banul a exploatat bine sprijinul material moral alprincipelui Báthori (sd cu sârbii cu haiducii slobozi tot ce ajuta

impotriva dusmanilor de acea intrareaantiotoman a lui Mihai Viteazul si, nu ultimul rând, nepdsarea emirilor

de margine" osmani66. lasi Borbely s-a remarcat inclusiv operatiunidefensive, ca de exemplu respingerea cu ajutorul lugojenilor a atacurilor otomaneindreptate impotriva Lipovei (mai 1596)67. Peste doi ani, iunie 1598, cândotomanii au intreprins un raid asupra Lugojului, rezistenta a fost organizatd debanul Andrei Barcsai vir militaris Acesta raport din 4 iulie 1598,

câteva ore au fost ucisi 250 de otomani s-au capturat alti (spahiizaimi), exprimându-si speranta capul pasei va aici"69.

Cunoastem un caz care demersurile banului pentru organizarearezistentei antiotomane s-au fmalizat printr-un esec. aprilie 1603, banul PetruHuszar a inaintarea lui Moise Secuiul (plecat din Timisoara cuajutor otoman) spre Transilvania, teama locuitorilor din Caransebes Lugojfatä de o incendiere a oraselor, precum atitudinea favorabild a prim-judelui din fatä de pretendent, au determinat predarea celororase. Banul a fost deasemeni predat otomanilor, care ucis la Timisoare.

Banii de Lugoj s-au remarcat nu numaiantiotomane, ci cu ocazia confruntdrilor militare care au fostprincipii ardeleni. Toate actiunile au fost subordonate interesului de alibertatea neocupate de otomani la 1552. Un prim exempluavem din perioada august 1553-ianuarie 1556, când multe documente surprindzvonurile privitoare la intentia lui Petru Petrovici de a cutrupele beilerbeiului de Timisoara Transilvania, pentru a alunga conduce-rea pro-habsburgicr. final, acest zvonuri s-au adeverit, pentru Petrovici a

64 Sârbu, Istoria lui Mihai Viteazul, ed. D. Mioc, Bucuresti, 1976, 185;R. C. Say, antiotomand Banat Mihai Viteazul, in Studii de istoria Banatului",9, 1983, p. 31-32; Hurmuzaki, p. 155; XI, 380, d. DXXVIII.

65 A. Veress, Documente, 4, 1932, p. 238.Expresia apartine cronicarului Mustafa Naima, cf. Cristina Fenesan, Problema, p. 224,

nota 5.67 R. Päiusan, C. Say, op. cit., p. 33-34; Hurmuzaki, vol. p. 195-198; vol. XII, p. 255,

d. CCCLXXI.68 W. op. cit., vol. 4, 1785, p. 123-126, 260.69 A. Veress, Documente, vol. 5, 1932, p. 170.

P. Drägälina, Din istoria Banatului Severin, vol. 2, Caransebes, 1900, p. 90-92; veziraportul lui B. Pezzen arhiducele Maximilian (3 mai 1603) la N. Studii documente cuprivire la istoria vol. 20, Bucuresti, 1911, p. 307, d. CLXII.

Hurmuzaki, 11/5, p. 98, 133, 344-348; p. 506, d. DCCCCXXXV; A. Veress,Documente, vol. 1, p. 143-145, 148-149.

www.digibuc.ro


reusit cu ajutorul trupelor moldovenesti muntene, reinstaleze la cârmaTransilvaniei familia Zápolya72. Fidelitatea pentru aceastä familie a fost

apoi de banul Grigore Bethlen. Veteran credincios"si nobilchibzuit", expresia lui Giovanandrea Gromo, banul a participatfruntea a 300 de la campania principelui ardelean impotrivaMaximilian de Habsburg Peste alti 10 ani, au sprijinit din nouprincipele pe Stefan Báthori, actiunea acestuia de a lui GasparBékés, partidei pro-habsburgice din Transilvania. Cu frunteacelor 300 de cavaleri 200 de pedestrasi s-a aflat banul Tompa74.

de a interveni prompt ajutorul principelui, a fostpoate datoritä temerii cä pretendentul Békés va respectat promisiunileavansate otomanilor de a dubla tributul Transilvaniei de a le ceda

schimbul recunoasterii sale ca principe75.Un alt aspect care merita a fi studiat este pozitia banului de

evenimentele din Transilvania de la secolelor XVI-XVII. Pdtrunderealui Mihai Viteazul Transilvania (octombrie 1599) determinat pe banulAndrei Barcsai cum valida equitum sprijinul cardinaluluiAndrei Báthori, ajutorul a sosit consumarea luptei de la (28octombrie). Cronicarul Szamosközi, ostil lui Mihai Viteazul, nu îsi ascundearegretul pentru defectiune: ar sosit s-arlucrurile"77. aproape un an de la acest eveniment, Mihai Viteazul a fostnevoit la rândul apeleze la sprijinul banului pentru a puteaadversarii. Cronicarul Francisc preajma luptei de la (18septembrie 1600), Andrei Barcsai a apelurilor de voievodulromân, indreptându-se cu trupele adunate de la Ineu, Lipova Lugoj spreSebes78. infrângerea lui Mihai Viteazul, banul s-a reorientat rapid sprefamilia Báthori, pe care a slujit-o cu devotament iunie

pe care dorim o facem aici, este aceea fidelitateabanului de principe este cu ocazia capturdrii rebelilor, aadversarilor politici. asemenea situtie este 1614, când Vaida

72 Hurmuzaki, 354-358, 367-368, 369-373.vol. 2, p. 368.

W. Beth op. cit., vol. 2, 1782, p. 302.Promisiunile lui Békés, la Hurmuzaki, 11/5, p. 753; p. 182, d. 265.

76 W. Bethlen, op. cit., 4, 1785, p. 388-389.I. Criciun, Cronicarul Szamosközi lui privitoare la (1566-1608),

Cluj, 1928, p. 126.Idem, despre Mihai Viteazul la cronicarul transilvan Francisc AHNC, nr. 9

(1943 1944), Sibiu, 1944, p. 503; Hurmuzaki, p. 134 (pt. 14-15 septembrie 1600).C. Fenesan, Documente, p. 121-123; in 1602, a fost implicat tratativele dintre

Sigismund Báthori George Basta pentru cedarea puterii Transilvania, cf. W. Bethlen, op. cit.,vol. 5, p. 135, 138, 155.

www.digibuc.ro

a initiat o opozitie de predarea Lipova, predarede otomani. Principe le Gabriel a intuit rapid

politice negative ale nepreddrii grabnice a de pe a ordonatsuccesiv banului Petru Bethlen comunice locul unde se afla rebelul (23 mai1614), pregdtiri pentru a duce cu vitejie treaba la capät" (2 iunie)

final, captureze cu gheare" pe Vaida (4 iunie). Desirezultatul actiunii nu este pe deplin miza acesteia a fost extrem deimportantd: stoparea miseliilor secrete ale unor oameni mai mari <Habsburgii>,care au actionat cu el <Stefan ...spre pierzania Domniei le. Totulse jurul conservdrii sau pierzaniei le". plus, banul trebuiadepisteze bunurile rebelului, le inventarieze le la Caransebes.Pentru reusita acestei actiuni, banul trebuia trateze cu cuvinte frurnoase,cu promisiuni, cu amenintarea <tdierii> capului" pe cei care ascundeauaceste valori de sechestre. Exemplele de confiscare sechestrare a bunurilor pemotive politice sunt mai nurneroase, prezentarea acestora a fi

contextul analizei competentelor administrative judiciare ale banilor deCaransebe Lugoj.

examinarea destul de a competentelordiplomatice politico-militare, se functia de ban a fost depersoane active, cu o remarcabild. diplomatice militare aupermis acestor dregdtori, primul asigure securitatea teritoriuluiadministrat, care era o veritabild tampon lumea Imperiulotoman. Pe de parte, caliatile deja mentionate au permis banilor cumulezefunctii administrative militare importante la nivelul principatului Transilvaniei,

rezolve onorabil misiuni dintre cele mai delicate importante.Toate .acestea au conferit banilor un prestigiu social deosebit le-au atrasincrederea principilor, voievozilor, chiar a demnitarilor otomani.

LISTA BANILOR DE CARANSEBES LUGOJ

Date le alAturate numelui banului sunt cele ale primei si ultimei mentiuni documentare, eleevident, nereprezentând perioadele ale dregAtoriei. Ordinea trimiterilor la surse respectAsuccesiunea cronologicA a mentiunilor documentare.

1. 4 feb. 1536 1543, Mihai de Somlya"2. 25 feb. 1548-22 1549, Petru Petrovici de3. mai-19 1552, loan

C. Fenesan, Vaida, 415-416 si d. II, p. 417-418.Hurmuzaki, 99-100; Pesty, Szörény, vol. 1, p. 294.

82 Vezi nota 48.83 C. Fenesan, Banatul, p. 170,174.

www.digibuc.ro


4. 17 1553, Blasius Zekel (de5. 27 mar. 1554-13 oct. 1557, Petru Petrovici de Suraklin856. 1558, Ladislau Békés"7. 17 apr.-19 nov. 1559, Nicolae Cherepovici"8. oct. 1560-6 feb. 1566, Grigore Bethlen de9. 1566, George Berendy89

10. 17 dec. 1566-22 1568, Nicolae Orbai"11. oct. dec. 1569, George Berendy"12. feb. 1573-7 1577, Stefan Tompa"13. 16 iul.-8 aug. 1575, Gaspar partizanul lui Gaspar Békés

(concomitent cu banul Tompa)"14. sept. 1577-6 feb. 1585, Toma Thornai"15. 24 iun. 1586-7 mai 1588, George Palatici de Iladia9516. 2 ian. 1589-19 feb. 1590, Albert Lonai9617. 21 ian.-10 apr. 1591, Mihai Horvath de Nyved"18. 11 1592-11 oct. 1594, George Palatici de Iladia"19. apr. 1595, Stefan Békés, ban de20. de la 27 mai 1595, George Borbely de

Pesty, Krassö, vol. 4, p. 62 (era simultan ojficialis de Pankotha"); 1571-1574apare cu supranumele de Somosd", K. Szabó, op. cit., vol. 3,1890, p. 338; vol. 4,1895, p. 33.

Hurmuzaki, p. 182; W. Bethlen, op. vol. 1782, p. 610.86 Hurmuzaki, p. 452.

Ibidem, p. 452,462.Ibidem, p. 472-604.

89 Pesty, Szörény, vol. 1, p. 299.Hurmuzaki, p. 606-609,627-628,637-644,674-675.Ibidem, p. 670,676; posibilitatea ca Berendy ocupat functia de ban 1570-1573

(cf. I. Ivány, A lugosi és káránsebesi in Tört. Rég. Ert. Temesvárott", 1875, p. 101) nu esteconfirmatá de Pesty.

92 Szazadok", 1887, p. 519 (pt. 28 februarie 1573 si 1578!!); Mon. Reg. Trans., vol.2,1877, p. 565 (pt. 6 august 1575); C. Fenesan, Despre privilegiile

a doua a secolului XVI, in 20,1977, p. 305-308 (pt. 21 aprilie-27 mai 1577);Pesty, Szörény, vol. 3, p. 409.

Pesty, Szörény, vol. 1, p. 300; Ivány, Lugos és Karánsebes története (1526-1658),Tört. Rég. Ert. Temesvárott", 1876, p. 72 (pt. 8 august 1575, când era cApitanul Lipova);W. op. cit., 2, p. 318.

Dir. Gen. Arh. St., arhivele statului. Hunedoara, Bucuresti, 1972,p. 219; Pesty, Szörény, vol. 3, p. 426 (pt. 10 decembrie 1578); idem, Krassö, vol. 4, p. 102 (pt. 5iunie 1580); A. Veress. Documente, vol. 2, p. 244 (pt. 24 martie 1583); C. Fenesan, Documente,p. 69.

vol. 3, p. 120; Pesty, Krassö, vol. 4, p. 124.96 Ibidem, p. 125; Arhivele Nationale, Microfilme Ungaria, r. 143, c. 775 (pt. mai 1589);

C. Fenesan, Despre privilegiile, p. 309.Pesty, Krassö, vol. 4, p. 170-171; C. Fenesan, Documente, p. 83 (pt. 16 martie 1591).

98 Pesty, Szörény, vol. 1, p. 303; idem, Krassö, vol. 4, p. 173-175 (pt. 16 februarie 159311 octombrie 1594); C. Fenesan, Doud diplome de innobilare..., RA, 71,1994, vol. LVI, nr. 1, p.107 (pt. 5 mai 1593).

Pesty, Krassö, 4, p. 179.W. Bethlen, op. cit., vol. 3, p. 572.

www.digibuc.ro


21. 1596,22. 24 1597-13 1602,23. feb. 1601,

24. 9 aug. 1602-11 apr. 1603,25. nov. 1603-dec. 1604,26. feb. 1605-28 mai 1606,27. 17 feb. 1607,28. 1 iun. 1609,29. sep. 1610-14 mai 1613,30. 13 feb. 1614-1616,31. 13 1617-10 1644,32. 26 dec. 1644-14 sep. 1658,

George Palatici de Iladia, ban deAndrei Barcsai de Bârcea MaremLudovic Rákóczy banus districtusKaransebesensis designatus"°3Petru Huszar deSimon Lodi de TrogermPaul Keresztesi de Nagy Megyer106Stefan Vaida107Ladislau Gârlesteanu banus substitutus"°8Paul Keresztesi de Nagy Megyee°9Petru Bethlen de Ictar'l°Paul Nagy deAcatiu Barcsai de Bârcea Mare" 2

Monumenta Hungariae Historica", Scrzptores, vol. 30, Budapest, 1880, p. 56.102 Pesty, vol. 4, p. 208, 209, 213 (pt. 24 1597-17 martie 1598); W. Bethlen,

op. cit., vol. 4, p. 124, 389, 567 (pt. 1598-1600); C. Fenesan, Documente, p. 111, 122, 125 (pt. 16iunie 1599, 23 mai 1601, 23 martie 1602); Hurmuzaki, XII, p. 1090, d. 1573 Mon Com. Reg.Trans., vol. 4, 1878, p. 568 (pt. 22 noiembrie 1600); Tört. Tár", 1907, p. 119 (pt. 13 iunie 1602).

103 Pesty, Szörény, vol. 1, p. 305.Veress A., Epistolae, vol. 2, p. 52, d. 1042; I. Ivány, Lugos, p. 88.

105 Pesty, vol. 4, p. 232-233; W. Bethlen, op. cit., vol. 5, p. 525; vol. 6, p. 9, 14, 42;Monumenta Hungariae Historica", Scriptores, vol. 30, Budapest, 1880, p. 255.

Ibidem, p. 325; W. Bethlen, op. cit., vol. 6, p. 227 (pt. 1605); I. Lupas, Documenteistorice transilvane (1599-1699), Cluj, 1940, p. 80.

107 Pesty, Szörény, vol. 1, p. 308; Török-magyarköri, vol. 1, 1868, p. 64.Pesty, vol. 4, 255 sau A. Veress, Documente, vol. 8, p. 65.Mon. Reg. Trans., vol. 6, 1879, p. 187; A. Veress, Documente, vol. 8, p. 115 (pt. 7

ianuarie 1611); C. Fenesan, Documente, p. 138-141 (pt. 1612-1613).Idem, scrisori, p. 176-183 (pt. 13 februarie 1614-29 ianuarie 1615); Pesty, Szörény,

vol. 1, p. 309.Ill A Hunyadmegyei Tört. Rég. Tár. Évkönyve", 10, Deva, 1899, p. 85; C. Fenesan,

Documente, p. 153, 159 (pt. 25 septembrie 1627, 11 mai 1633); Pesty, vol. 4, p. 290, 298,303, 305 (pt. 20 aprilie 1628, 17 iunie 1635, 29 martie 1636); Tört. Tár", 1891, p. 183(pt. 29 septembrie 1635); Mon. Reg. Trans., vol. 9, 1883, p. 580 si vol. 10, 1884, p. 292 (pt.decembrie 1636 14 august 1640); A. Veress, Déva vára és Rákóczy Györgyfejedelem idejében, Deva, 1906, p. 37 (pt. 31 octombrie 1643); S. Szilágyi, Levelek és okiratokRákóczi György, Budapest, 1883, p. 781.

Tört. Tár", 1895, p. 632; Pesty, vol. 4, p. 340, 349, 352-354 (pt. 22 martie1646, 29 septembrie 1654, 12 septembrie 1658); A. Veress, Documente, vol. 10, p. 204-206 (pt. 29iunie 1647); C. Fenesan, Documente, p. 189, 199 (pt. 6-16 iunie 1650); idem, p. 109(pt. 6 rnartie 1652); Mon. Com. Reg. Trans., vol. 11, 1886, p. 162 (pt. 15 martie 1653); MagyarTört. Tár", vol. 18, 1871, p. 83-85 (pt. 4 octombrie 1654); Hurmuzaki, p. 69-70 (pt. 9noiembrie 1655).

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

DOCUMENTE MUNTENESTIDIN SECOLELE XVI (II)

PAVEL MIRCEA FLOREA

5. 1605 (7113) august 6, Radu domnul TäriiRomânesti popii loan fratelui ocine

H

IWHAB H H C'hC HM

HM wm nowm H BOA H

H wrn H ce

non H wmno H

H C'hC H

H AO"

CH H

CH

[H

HM BHW HM CHHOBH HM HH HM H

KAIOLIAp

H

H H H

H H H

H

CHH'h

H AO

t Din mila lui Dumnezeu Io Radu voievod si domn a toatäUngrovlahiei, nepotul lui Basarab voievod. domnia mea popii Joan fratelui

Studii si materiale de istorie medie", XVI, p. 243-251, 1998

www.digibuc.ro

244 Pavel Mircea Florea 2

cu Dumnezeu le va läsa, ca ladin a opta parte din tot hotarul, din partea lui Giura Mare a patra parte,din din din pádure din selistea satului de peste tot, ori se vaalege, deoarece a cumpárat popa Ion Pätni de la nepotul lui Giura

Mare, pe nume Giura pentru 6000 aspri gata, a Giura nepotulGiura Mare de a sa stirea tuturor si si cu stireatuturor din sus jos înaintea domniei mele.

lui un pe nume...* cu cudeoarece a cumpdrat de la Stoica din Deleani pentru 3000 gata, a

Stoica de a sa bundvoie.<De> aceia dat popii loan si fratelui ca le

fie acea mai sus de fiilorstrdnepotilor niciodatd neclintitä spusa donmiei mele.

martori pune domnia mea: jupan Radul cliuciar jup>anPreda mare ban jupan Cernica mare vornic jupan Stoica mare<Marz>2ea Nica vister comisclucer Stänciucul paharnic jupan Leca mare postelnic. Ispravnic Cernicamare vornic.

eu Bunea lui Coresi3 care am scris cetatea de scaunluna august 6 zile de la Adam acum anul 7113 <1605>

Io Radu voievod din mila lui Dumnezeu domn.

Arh. Nat. Mun. Fond 157, Col. Doc. Ist., 11/25.Original pergament (36,5 x 20 cm), cernead neagd, monograma cu chinovar, portiuni de

text ilizibile, pecete aplicad,Ed. DIR, B, XVIII], doc. 181, 185, o traducere nu copie) româneasca BAR, Ms

3281, 17v-18.

Pasaje ilizibile sau rupte.traducerea publicad DIR, B, XVII/1, doc. 181 Balea spätar. Intregirea s-a

documentul original din 1605 (7113) august 5, (DIR, B, doc. 180, p.184-5).

traducerea publicad in DIR, B, doc. 181 Coruia

6. 1612 (7120) martie 12. Radu voievod porunceste maicerceteze drepturile de stäpanire ale lui Matei paharnic <din

Brancoveni> din asupra satului Racovita.

Zde Mateiuv pahamic; Dräghiciov banul ot ime otpostelnic i ot logofet i ot i ot

Dobrochoveni postelnic1 caute adevereze pentru RacovitaMathei paharnic, tot cu tot hotarul, cum i spune cartea voivod

feciorul voivod, <sau> tinutu-au si banul de sat de

www.digibuc.ro

3 Documente muntenesti (secolele XVI-XVII) 245

Racovita, cum i citea cartea lui Radu de Mircei de afeciorilor Radului lea

cum vor afla ale suflete. Si ziva iaste la Pasti.Ispravnic portar.Pis Lepädat, martie 12 dni, leat 7120<1612>Io Radu voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.

Arh. Nat. Dir. Mun. Buc. Fond 157, Col. Doc. Ist., XIV/93Original (15,5 x 19,2 cm) monogramd cu chinovar, pecete aplicatA

rosie, distrusd.

' Aici boierii lui Matei paharnic DrIghici banul din anume din Mihailpostelnic si din din Vladislav logofdt din Dobrosloveni, Stanciulpostelnic.

7. 1613 (7121) martie 8, Radu Mihnea voievod luiBucse, Gurgur Cârstea ocine Iasi, Tomesti Moronglav (jud.Romanati).

H

CHHh BO6BOAA.

H CHOBH

HM TO,

H

H

H 6M H

romoau.H H H PAAVA

B'hCAX, noH H H H

H

H A» ecm no BHW

no H

H

AA MAno

H BOA,

ecm

H

www.digibuc.ro

246 Mircea Florea 4

H H ... HACITH ... ... H

H ecm

H

...

WnpiAO6POBOAH C'hC

... ... H H

H

MH

H Aoro4em,H H

H

I

1w

t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod domn a TaraUngrovlahiei, marelui preabunului, rdposatului Mihnea voievod.domnia mea a domniei mele lui Bucse si Gurgur2 cu

Dumnezeu le va da, ca le la a patra parte a lui Neagoeori se va alege din câmp din din din uscat, deoarece

a Bucse Gurgur Cârstea de la Pârvu, Radei, sora lui Neagoe,pentru 4901 aspri gata iar le lui Bucse Gurgur Cârstea

Radul, la Tomesti4 a patra parte, partea lui Neagoe orise va alege, deoarece este de la Pârvul, Radei, sora lui Neagoe,pentru 2800 aspri gata. au Bucse GurgurRadul, la Moronglavi, partea lui de peste tot hotarul, pentru2800 aspri gata. iar au Bucse Gurgur si Radu,

la Moronglavi partea lui Dumitru a lui Macsev a lui Barbu, orise va alege partea din Moronglav, deoarece... de peste tot hotarul. Si se

stie care din ei cât a dat pentru <acele mai sus zise ocine>, pentru ocina dinTomesti pentru ocina din Moronglav, Bucse a 2000 aspri, Gurgur2000 2000 Pgru5 Radul, au dat 20006 <aspri...

iar lui Dragomir lui Gurgur din partea taalui dinocina sa deoarece a schimbat... Gurgur... cu ocina lui Bucse laTomesti, din partea lui Badea... din ori se va alege, cu vad dedeoarece a cumpdrat... de la Badea pentru 1200 aspri. iar a Bucse

www.digibuc.ro

5 Documente muntenesti (secolele XVI--XVII) (II) 247

lui Gurgur, Dragomir Badea la Moronglav, partea luiDragomir... partea lui Preda pentru 4200 aspri, se care dintre ei...<cât a dat Bucse> ...2100 aspri Dragomir 1000 Badea laMorunglavi aspri, deoarece au cumpdrat aceaste mai sus zise ocine, mai dedemult, zilele rdposatului bunicului domniei mele, lui Alexandru voievod;si am domnia mea si cartea taalui domniei mele Mihnea voievod. Si iar...

lui Mihaiul la din partea socrului Lupul... peste tothotarul, deoarece a dat Lupul, partea sa pentru 1060 aspri. ir aOprea la Moronglav Tomesti, partea Lojii lui partea luipentru 1200 aspri. au vândut de a cu Ion... Tura,

din Moronglav, DumitruPentru aceea am dat domnia mea ca sä le fie si de ohabä si>

neclintit porunca domniei mele.dar martori pune domnia mea: jupan mare vornic jupan Nica

mare Deadul mare vistier arstea mare Panaiot mare stolnicBratul mare comis Lupul mare paharnic jupan Fota mare postelnic.

Am scris eu Stepan, orasul Bucuresti, luna martie 10 de la Adam ani7121 <1613>.

Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.

Arh. Nat. Dir. Mun. Fond 157, Col. Doc. Ist., 11/27.Original, pergament (42 x 30), rupt, restaurat, monogramd chinovar,

pecete timbratd.

Pasaje ilizibile sau rupte.2 Am optat pentru forma Gurgur, traducetea din 1813 a documentului (BAR, Ms.

rom., 5712, 21v-22 (cod veche) citat ed. DRH, B., doc. 417) in de Gurgurea, careae mai sau de cea Gugoru, redatä Arh. Nat., Doc. Muntenesti, CLX/1 (ed.rezumat Catalogul documentelor din Arhivele Statului, vol. IV, Bucuresti, 1981,doc. 884).

Sat dispdrut, fost Morunglavi, jud.Sat dispdrut, fost Morunglavi, jud.Un din Morunglavi este in 1636 Tomesti Morunglavi

cumpärate zilele lui Radu voievod la leat 7130 de la sotia sa. Actulcdrti Alexandru voievod alti domni" DRH., XXV, doc. 417.

6 si unitätilor ilizibile.Sat disparut, fost Morunglavi, jud.

8. 1613 (7121) august 4, Pe apa Teleajenului mai jos de RaduMihnea voievod intäreste lui Matei paharnic <din Brâncoveni> pärti Racovita,

urma cu ban.

H OCHOAHH6H

MU MU

www.digibuc.ro

M HM PAKOBHG,

wm AA CAM

A MAION AABAN MAION AC" H C'hC

CM H C'hCC'bC BAN.

PAKOBHGA.

WN C'hM MH H

no H H

NHX KAKO AA AA KO

AA HC'hC H H

AA

CHIO ACA, CAM, wm

mpH H C'hC AA

TorAA HM

WXAB CM H CM H HM

NH

H MH HNHAH

H H

H

A3,

H

BOHBOAA

Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod domn a TaraUnglovlahiei, marelui preabunului, ráposatului Mihnea voievod.Domnia mea aceastä a domniei mele, boierului domniei mele Mateipaharnie, ca fie la Racovitd3, a fost satul <pe> trei mosi, astfelpartea bunicului din <cele trei> singur boierul domniei mele alelui mai sus zise, iar din acesti doi mosi trei de peste tot, iar Dräghiciban4 din acesti doi mosi a patra parte cu megiesii cusale, deoarece a avut boierul domniei mele, Matei paharnic domnieimele cu Dräghici ban. Dräghici ban mele ca

din satul care este mai sus numit Racovita. La fel boierul dorrmiei meleMatei paharnic, el s-a de Astfel pentru acea domnia mea amcercetat judecat dreptate legea dumnezeiascd cu totidregAtorii domniei mele, si am dat 6 ca sä cerceteze

www.digibuc.ro

7 Documente muntenesti (secolele XVI-XVII) (II) 249

cum vor gäsi cu sufletele De aceea acesti 6astfel au gäsit cu sufletele au au rnärturisit domnieimele, ca boierul domniei mele Matei paharnic din acei trei mosi, parteamosului din toate pärtile, de peste tot, singur, iar din acei doi mosi, trei

iar Dräghici banul, cu megiasii cu sa, a patra parte.Pentru aceia am dat domnia mea boierului domniei mele Matei paharnic ca

ocina sa mai sus satul Racovita de lui fiilorstränepotilor lui de nimeni neclintitä domniei mele.

martori punem domnia mea: jupan vornic, jupan Nica marelogofdt, jupan Dediu vistier>4 spätar <Panaiot mare>4 stolnic

Bratul comis Lupul paharnic jupan Bärnad mare postelnic. ispravnic,jupan Nica mare

am scris eu, Dumitru pe apa Teleajen mai jos de lunaaugust 4 zile de la curgerea anilor 7121 <1613>

Radul voievod, cu mila lui Durrmezeu, donm.

Arh. Nat. Dir. Buc. Fond 157, Doc.Original (21,5 x 31,5 cm), monograma initiala cu chinovar, pecete

timbratd.

Pasaje ilizibile.2 Matei postelnicul din Brâncoveni, viitorul domn Matei Basarab.

Deoarece satul Racovita nu figureazd lui Matei BasarabMicu, Radu Lungu, Domeniul lui Matei Basarab, RdI, XXXV, (1982), nr. 12, 1313-1329:idem, Date noi privind domeniul lui Matei Basarab din Tara in RdI, XXXVI, (1983),nr. 10, p. 1028-1033) identificarea lui Matei postelnic cu Matei Basarab ar putea pusä sub semnde intrebare. se tine cont satul Racovita era la 1543 lui Detco mare armas,strabunicul lui Matei (DRH, B, IV, doc. 144), o parte a satului era individualizatä la 1574addugarea determinativului al ,jupanitei Calea" lui Detco mare armas, partea I-a, doc. 3)Matei postelnic un sat de la bunicul la care se informatiafurnizatd de un document din 1693 (7201) ianuarie 14 prin care Constantin Brâncoveanu luiBadea logofdt din Brâncoveni mosia din Racovitä, din apa Oltetului peste tot hotarul, din josde Märgäritesti, drumul Loloestilor, mosia capul curdturii luiRalit si Valea Brptaiului, peste Piscul Scheaua de la Lac, coadaVâlcelii Grecilor, cu lui Cazan, din jos la actul maiprecizeazd satul a fost al voievodului de la párinti. (Arh. Nat. Centrald, Ms. rom. 704, 4-4vdocument comunicat de dl. Constantin Man). Se constatá deci satul se mentine pe o de150 de ani stdpânirea descendentilor din Craiovesti, fapt care permite identifkarea lui Mateipostelnic cu Matei postelnic din Brâncoveni.

Din (vezi supra, doc. 5).

9. 1629 (7137) mai 20, Neagoe judetul cei 12 dinconfirmä lui Proca negutätorul stäpanirea asupra trei locuri de prävälie

cumpdrate oras.

www.digibuc.ro

H H

.

Scris-am eu Neagoe judetul cu 12 de-a aceastä acarte jupdnului negutetorul ca lui 3 locre de prävälii

aceale prävälii pre casele popei lulocul, va alege peste <to>t locul vor avea voru <a>vea

celelalte prävälii pre unde vor urdina alalte prävälii acolea ce aldturea,pre acolea sä aibu ordindtoarea aceste 3 ce-s mai sus zise, careurdindtoarea si ornu, pentru le-au curnpäratu Proca2 de la Mihaifecio<r>ul Dimei la soacrd-sa Mihnea, dreptu dreptä zeci galbenigata. tie: 2 prävälii cum au fost cumpdrate Mihai n-au fost lasocru-sdu chir Fote si le-au vändut de a lui voie cu intrebarea tuturorurudeniei lui cu totroru veciniloru de in sus de jos: o prävälie o au

la Mihnea, so<a>cra lui Mihaiu, o au vändut si ia, iar a eivoie cu intrebarea tuturoru rudeniei lui featei Neculei, pre numeRczandra si tot<o>roru rudeniilor ei si ale veciniloru si sus sijos. au ei acele 3 prävälii nu s-au aflat nirnenea de oamenii

nece dä in vecini le dea bani la nevoia numai ce s-au aflatProca negutätorul le-au dat acesti bani gata, mai sus au

Mihai si so<a>cro-sa Mihnea a voie nici oasijderea Proca au a lui voie cu tuturorlu Mihai ale Mihnei stirea totror veciniloru de in susu si de in jos,inprejururul acelor dä prävälie. au Proca negutetorul,

locul, n-au fost nici o prävälie pre acele au cumpäratdd-naintea si dd-naintea a multi oameni buni, tineri preoti

au dat Proca ai lui bani drepti gata, 80 galbeni calui acel<e> locure mosie ohabnicd, lui feciorilor lui i va

<vrea> Dumnezeu nepotilor stränepotilor de nimineaneschimbat veci.

Drept aceia blestem am pus, cum am väzut scris zapisul luiMihaiu si al soacrd-sa Mihnei, care oamenii ori ce rudenie ar sau

vecini sau va banii jupanului sausä mai alte valuri peste acastä a acel träcletafurisit dä Hristos fie blästemat 318 sveati otti ije Nekei

cu cu Aria dd<n>preun<ä> un veac.Drept aciaia marturii am pus, pre Fota star i Dragul Scaun, i

Mirea sin i Radul sin Paraschivei, i sin Ivan sä bratiem si na imeaCostandin i Mina, i pop<a> Jane gospodski i pop<a> i pop<a> Vasilie, ipop<a> Atanasie clisiar, i pop<a> Ivan ot sveata Petca, i Mihai star, i Fota teslar i

sin Nedealei i sin Ananiei i Dräghici multi buni ce nu i-am mai cartea aceasta.

www.digibuc.ro

9 Documente muntenesti (secolele XVI-XVII) (H) 251

I az star Efrem ot mesea maiu 20 dni, leat 7137

Muzeul Bucovinei, Suceava, de documente nr. 2122.Original, pergament, räddcinie, sigiliu aplicat azut dreapta jos a

documentului se pästreazd datoria plierii presdrii, urmele grase ale impresiunii negative asigiliului, pe care se poate recunoaste imaginea Maicii Domnului probabil cu ceadin documentul din 1639 cu legenda t S-a fdcut aceastá pecete zilele binecredinciosuluiJoan Neagoe voievod. (DIR, Intruducere, vol. II, p. 492-3 46, 553.).

numele Taalui si al Fiului si al Sfântului Duh, Treime nedespärtitä, amin.Cu ajutorul lui Dumnezeu.

2 sunt cunoscute mai multe persoane cu numele de Proca, in cazul de se parecä este vorba de Proca care documente, ca martor in mod special,cu 1611 (DIR, B, p. 20-21.) cu apelative: Proca din (1616septembrie 1 Catalogul documentelor Românesti din Arhivele Statului, Bucuresti, 1974, vol.

doc. 748), Proca a lui Paru (1620) (DIR, B, p. 603-605), Procoi Paruni (1623) (DIR, B,p. 329), lui Nica (1636) (Catalogul documentelor Românesti din

Arhivele Statului, Bucuresti, 1981, vol. doc. '786). Ultimul documentdin 1640 martie 10 (Catalogul documentelor din Arhivele Statului, Bucuresti,1985, vol. V, doc. 47). Informatii pretioase despre originea lui Proca le furnizeazd inscriptia dedonator, pe fila 80v. a unui Liturghier grec copiat 1631 Tara pästrat

Muzeului National de (ms. 19), care spune: S-a aceastä carte a celor treiLiturghii, Arhiepiscopiei din Pogoniana prea nobilul arhonte Procos Paros dinValovista" (L. Tugearu, Miniatura ornamentul manuscriselor din de

vol. Manuscrise bizantine grecesti medievale tárzii, Bucuresti, 1996, p. 80; 136V. Brdtulescu, Miniatura manuscrise din Muzeul de Bucuresti, 1939, 55).

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

t GHEORGHE SEBESTYÉN(1920-1993)

Gheorghe Sebestyén, fecund cercetdtor domeniile istoriei arhitecturii,arhitect specialist recunoscut urbanism contemporan, a avut ozbuciumatd. Nici nu-si incheiase studiile superioare de arhitecturd,la Paris continuate apoi la Bucuresti Budapesta, a fost arestat lade 23 de ani, 1943, pentru activitatea antifascistd. 1944, din inchisoare a fostdeportat, de exterminare naziste din Germania. din acestinfern, Gheorghe Sebestyén, din fire optimist valorile umane, s-a

si s-a miscarea de tineret. Soarta a fostcu el. 1949, a fost din nou arestat, de data aceasta de Securitate,

inchisoare 1951, judecat, conditii din cele mai inumane.ce a iesit din inchisoare, ciuda sale pregAtiri, a lucrat timp de

aproape zece ani ca simplu proiectant diferite institute de proiectare dinBucuresti.

Profesionalismul, competenta, talentul indeosebi tenacitatea i-au creat oplatformd o reputatie care nu mai puteau nesocotite. Revenirea randurilespecialistilor i-a fost de studiile de arhitecturd contemporand de cele


www.digibuc.ro

254 In Memoriam 2

referitoare la istoria arhitecturii antice medievale. ambele domenii Gheorghe.Sebestyén s-a dovedit deschizdtor de noi orizonturi.

domeniul arhitecturii, el a promovat ideea strânsei dintresocietate constructii, prin munca imaginatia lui el a fostpromotorul noii discipline: sociologia arhitecturii. Aceasta i-a deschisspre cariera didacticd superior de arhitecturd. din 1959,Gheorghe Sebestyén devenise profesor asociat la Institutul de Arhitecturd IonMincu" din Bucuresti, unde sä predea cursul plictisitor despre economiaconstructiilor. El a transformat acest curs intr-unul despre eficientaeconomicd a proiectdrii, a constructiilor mediul urban, abordând problematicaurbanismului pe planul legdturii dintre arhitectura societate.

Pe tärâmul cercetdrii istorice, Gheorghe Sebestyén, oefectuatä pe teren, cu mai mic Victor Sebestyén, a

elaborat a publicat o impundtoare monografie, 1963 la EdituraAcademiei Române sub titlul Arhitectura Renasterii Transilvania. ultimiiani ai vietii sale, Gheorghe Sebestyén concentrat activitatea asupra cetätilortransilvane din perioada El a publicat pe aceastä izvoare inedite,studii sfarsit, o valoroasd monografie despre Cetatea Cu mare

si cu o competentä de strange materiale (inventare, schite,descrieri etc.) despre celelalte cetäti din secolele XVI-XVIII din Transilvania.

Printre acestea, se aflä si cetatea de la Gherla. Cronologia de el,pe baza surselor publicate inedite, reprezintd - noi - un valorosinstrument de lucru pentru monografia De fapt, este vorba de lui

manuscris pe care acum le punem la cercetätorilor.

Lajos Demény

www.digibuc.ro

t CARATASU(1926-1997)

La 27 1997, s-a stins din la Bucuresti apreciatul neoelenistMihai Caratasu.

Näscut Grecia la Sanmarina la 15 august 1926, de origineregretatul dispärut a urmat cursurile liceului din Grebena apoi laSalonic, studiile efectuandu-le absolvit, 1949, Facultateade Drept Academia de Economice din Bucuresti, sectia consularä. Din1965, Mihai Caratasu a functionat ca paleograf de greacä la sectia demanuscrise rare a Bibliotecii Academiei apoi din 1968 capaleograf principal; 1975 la pensionare (1 noiembrie 1986) adeservit aceeasi institutie calitate de bibliotecar principal. 1993-1997, afost angajat ca specialist probleme de manuscrise limba la Muzeul deArtä al Romaniei. A fost membru fondator al Asociatiei de StudiiNeoelene din Bucuresti (1996).

decursul vietii, Mihai Caratasu a fost recunoscut ca un bun specialistpaleografia bibliologie totodatá istoria culturii fanariote,autorul unei pretioase culegeri de izvoare (Documentele Bucuresti,1975,352 p. + il), precum a numeroase studii articole de profil publicatereviste de specialitate. Dintre studiile sale mai insemnate retinem: Catalogulbibliotecii unui mare negustor din veacul al XVIH-lea: Grigore Anton AvramieSCB, (1972), p. 189-207; noi privitoare la biblioteca Mitropoliei dinBucuresti secolul al XVIII-lea SCB, XIII (1974), p. 133-150; Néophyte leCrétois; fondateur de la bibliothèque métropolitaine de Bucarest vol. decomunicari al celui de-al Congres de Studii Cretane, Athena, 1975, p.73-78 A elaborat, de asemenea, volumul al din Catalogulmanuscriselor grecesti din Biblioteca Academiei, lucrare rdmasä din nefericire,neterminatä si si-a dat contributia la volumul din Miniatura ornamentulmanuscriselor din colectia de medievald de la Muzeul de

al Romaniei, editat de Liana Bucuresti, 1996.Am avut privilegiul de a numära printre colaboratorii lui Mihai

Caratasu, realizand mai multe studii din care sä amintesc: Dincorespondenta lui Constantin cu greci

Ralachi Cariofil BOR, anul XCIII (1975), nr. 9-10, p. 1139-1154Correspondance diplomatique d'Alexandre Mavrocordato

rite, 1676-1703 RESEE, tome XX (1982), nr. 1, p. 93-128; nr. 3, p. 327-348;


www.digibuc.ro

256 In Memoriam 2

tome XXII (1984), nr. 4, p. 327-358, ca editia din Dimitrie Cantemir, Operecomplete, vol. VI, tomul II, povestire despre familiilor lui

a Cantacuzinilor... (la care au contribuit Alvina si EmilLazea), Bucuresti, Editura Academiei, 1996,270 p. +

amintirea posteritätii, Mihai Caratasu va rämâne ca un erudit bibliologistoric al vechii culturi românesti, de mare modestie deosebitä fin*

ca un prieten de nädejde. La despärtire nu pot rostesc cutri tele crestmescul: Dumnezeu

Paul Cernovodeanu

www.digibuc.ro

ABREVIERI

AARMSI = Analele Academiei Române. Memoriile Sectiunii IstoriceAARMSL = Analele Academiei Române. Memoriile Sectiunii LiterareAB = Arhivele BasarabieiAG = Arhiva GenealogiaAGR = Arhiva GenealogicAAIIAC = Anuarul Institutului de Istorie Arheologie, Cluj

= Anuarul Institutului de Istorie Arheologie- A. D. Xenopol", Iasi= Anuarul Institutului de Istorie din Cluj= Anuarul Institutului de Istorie A. D. Xenopol", Iasi

AISC = Anuarul Institutului de Studii ClasiceALIL = Anuarul de LingvisticA Istorie Literarl, IasiAM = Arheologia MoldoveiAMM = Acta Moldaviae Meridionalis (Vaslui)AMN = Acta Musei NapocensisAnB = AnaleleAnD = Analele DobrogeiAnM = Analele Moldovei

= Arhivele OltenieiAR = Arhiva RomâneasaARBSH = Académie Roumain. Bulletin de la Section HistoriqueASUI = Analele ale UniversitAtii Al. I. Cuza", IasiAUBI = Analele UniversitAtii Bucuresti. Seria IstorieAUI = Analele UniversitAtii SeriaBAIESEE = Bulletin de 'Association Internationale d'Etudes du Sud-Est

EuropéenBAR = Biblioteca AcademieiBBRF = Buletinul Bibliotecii din Freiburg

= BCIRBCIR = Buletinul Comisiei Istorice a RomânieiBCMI = Buletinul Comisiunii Monumentelor IstoriceBF = Byzantinische ForschungenBG = Boabe GrâuBIFR = Buletinul Institutului de Filologie Al. Philippide"

= Buletinul Monumentelor IstoriceBOR = BisericaBRV = Bibliografia Româná VecheBS = ByzantinoslovicaBSt = Balkan Studies (Thesaloniki)BSH. BSHAR = ARBSHBSGR = Buletinul Geografice RomâneBSNR = Buletinul Numismatice Române


www.digibuc.ro

258 2

BZ = Byzantinische ZeitschriftCC = Codrul CosminuluiCI = CercetäriCL = Cercetäri LiterareCv. L = LiterareCMRS = Cahiers du Monde Russe et SoviétiqueCN = Cercetäri NumismaticeCNA = Cronica Numismaticd ArheologicaCT = Columna lui TraianDIR = Documente privind Istoria României (seria A: Moldova; seria B:

Tara Româneascd; seria C: Transilvania)DR = DacoromaniaDRH = Documenta Romaniae Historica (seria A: Moldova; seria B: Tara

Româneasca; seria C: Transilvania; seria D: Relatiiromâne)

EB = Etudes Balcaniques, ParisFHDR = Fontes Historiae DacoromanaeGB = Glasul Bisericii

= Geopolitica GeoistoriaHurrnuzaki colab.) = Hurmuzaki, Eudoxiu de, colaboratorii), Doàumente privind

istoriaIN = Ion Neculce". Buletinul Muzeului Municipal dinLAR = Literatura si ArtaLL = LiteraturdLR = LimbaMA = Mitropolia ArdealuluiMB = Mitropolia BanatuluiMC = Miron Costin". Revistä de märturii istoriceMCA = Materiale Cercetäri ArheologiceMI = Magazin IstoricMMS = Mitropolia Moldovei SuceveiMO = Mitropolia OltenieiNEH = Nouvelles Ludes d 'HistoireRA = Revista ArhivelorRC = RevistaRDP = Revista de Drept PublicREB = Revue des ByzantinesREG = Revue des GrecquesREI = Revue des IslamiquesRER = Revue des RoumainesRES = Revue des SlavesRESEE = Revue des Sud-Est EuropéennesRFR = Revista Fundatiilor RegaleRH = Revue HistoriqueRHSEE - Revue Historique du Sud-Est EuropéenRdI = Revista deRI = Revista (ambeleRIAF = Revista pentru Arheologie FilologieRIB = Revista de Bisericeascä

www.digibuc.ro

3 259

RIR = RevistaRIS = Revista de IstorieRITL = Revista de Teorie LiteraräRM = Revista MuzeelorRMM = Revista Muzeelor MonumentelorRRH = Revue Roumaine d'HistoireRSL = RomanoslavicaRT = Revista TeologicASAI = Studii si Articole de IstorieSAO = Studia et OrientaliaSB = Studia BalcanicaSC = Studii ClasiceSCB = Studii Cercetäri de BibliologieSCI = Studii si Cercetäri IstoriceSCIA = Studii Cercetäri de Istoria ArteiSCIM = Studii si Cercetäri de Istorie MedieSCIV = Studii Cercetäri de Istorie VecheSCIVA = Studii Cercetäri de Istorie Veche ArheologieSCN = Studii Cercetäri de NumismaticaSCSI = Studii Stiintifice.SEER = The Slavonic and East European ReviewSMIM = Studii si Materiale de Istorie MedieSOF = Süd Ost Forschungen, MünchenST = Studii TeologiceStudii = Studii. Revistä de IstorieSUBB = Studia Universitatis Babes-Bolyai. Historia

TB = Tara BârseiTC = Theodor Codrescu" editata de Gh. Ghibänescu)UKB = Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in SiebenbürgenVR = Viata Româneascd

Autorii sunt rugati sä foloseasa aceste materialele trimise pentru publicare,semnaländ titlurile necuprinse aceastä

www.digibuc.ro

LUCRÁRI RECENTEDITURA ACADEMIEI

EUGEN COMSA, Figurine le antropomorfe din epoca neolitici pe teritoriulRomâniei, 1995, 224 p., 5 500 lei.

COSTIN FENESAN, Cnezi si obercnezi Banatul imperial, 1711-1778,1996, 256 p., 5 000 lei.

Dr. FLORIN SALVAN, Viata satelor din Tara evul mediu (secoleleXIII-XVIII), 1996, 212 p., 9 000

INSTITUTUL DE ISTORIE ,NICOLAE IORGA", Documenta RomaniaeHistorica, B. Tara Româneascä, vol. VIII, 1576-1580, 1996, 632 p.,

000 lei.INSTITUTUL DE 1STORIE A. D. XENOPOL", Documenta Romaniae

Historica, A. Moldova, vol. XXIII, 1635-1636, 1996, 908 p., 30 000 lei.INSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA", Documente privind Unirea

Principatelor, IV. Rapoartele consulatului Austriei din Bucuresti(1856--1859) (sub red. acad. Dan Berindei), 1997, 674 p., 28 000 lei.

INSTITUTUL ISTORIE CLUJ-NAPOCA, Bibliografia aRomâniei, vol. VIII, 1989-1994, coordonator Gh. Hristodol, 1997,604 p., 30 lei.

ELIZA CAMPUS, Mica intelegere, ed. a 2-a, 1997, 304 p., 15 000 lei.INSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA", Mori sträini despre prile

vol. IX (red. resp. Maria Holban), 1997, 800 p., 28 000 lei.G. STREMPEL, Viata si activitatea lui Antim Ivireanul, 1997, 228 p.,

000 lei.

ISSN 12224766 Lei 000

www.digibuc.ro

MATERIALE - iini.roiini.ro/smim/Studii_si_materiale_de_istorie_medie_1998_v16.pdf · de istorie a...

Documents

Transcript of MATERIALE - iini.roiini.ro/smim/Studii_si_materiale_de_istorie_medie_1998_v16.pdf · de istorie a...