STUDII $1 MATERIALEDE

ISTORIE MEDIE

ACADEMrA'DE. $TIINTE SOC:IALE SI POLITICEA REPUBLICA SOCFALISTE. ROMAN:IA

INTT4TUTUL DE ISTORIE N. I.ORGA"

VOL.VII

a

4?)

EDITURA ACAD.EM.VE.1 REPUBUCII SOC-rALISTE RO'MAN(A

www.dacoromanica.ro

ACADEMIA DE STIINTE SOCIALE $1 POLITICEA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

INSTITUTUL DE ISTORIEN. IORGA"

STUDII SI MATERIALEDE

ISTORIE MEDIE

COMITETUZ DE REDACTIE

FL. CONSTANTINIU, L. DEMENY, D. MIOC,5. PAPACOSTEA, $T. STEFANESCU

VOL. VII1 9 7 4

EDITURA ACADEMIE! REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

www.dacoromanica.ro

Volumul Studii si tnateriale de istorie nzedie, VII, a primit avizul Consiliului;,tiintific al Institutului de istorie N. Iorga" pe data de 27.1.1973.

www.dacoromanica.ro

ACADEMIA DE STUMP SOCIALE SI POLITICEA REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

INSTITUTUL DE ISTORIE "N. IORGA"

STUD!! SI MATERIALEDE

ISTORIE MEDIEVOL VII 1974

SUMAR

STUDII SI ARTICOLE Pag.

Acad. DAVID PRODAN, Desfiinfarea serbiei in Transilvania 9

FL. CONSTANTINIU, A specte ale mentalului colectiv .scitesc in societatea medievaldromdneascd 69

AUREL DECEI, A loisio Gritti in slujba sultanului Soliman Kanuni, dupii uneledocumente turcesti inedite (1533 1534) 101

LIA LEHR, Factori determinanli in evolufia demograficci a Teirii Romdnesti insecolul al XV II-lea 161

COMUNICARI, NOTE, DISCUTII

LIDIA A. DEMENY, Regimul tricesimelor ci punctele vamale din Transilvania inperioada principatului autonom 207

AURORA MIES, Drumurile ci transportul sdrii in Tara Romcineascd (secoleleXV XIX) 223

OVID SACHELARIE, Autoritatea hotdririlor judeciltoresti in vechiul drept románesc 243TUDOR VOINEA, Surghiunul 251

S. COLUMBEANU, Birul in Tara Romdneascii (1775 1831) 259

IZVOARE I INSTRUMENTE DE LUCRU

D. NLIOC, Manuscrise slavo-romkne in biblioteci din strdincitate 277MARIETA ADAM, Documente inedite din secolele XV XVII 285OLIMPIA DIACONESCU, Intregiri documentare la istoria secolelor XV XVI 293RADU CRETEANU, Documente din zona Tismana Pestisani ( jud. Gorj) 301T. HOL13AN, Doud documente moldovenesti din secolul al XV II-lea 307IANCU BIDIAN, Moldova in tratativele polono-otomane intr-un document din

anul 1538 309ADOLF ARMBRUSTER, 0 relatare inedild a morgi lui Despot-V odd 321GHEORGHE CRONT, Arta judiciarci" a lui Dimitrie Panaiotache Catargiu 329

..... . .

. . . .. ..... .

www.dacoromanica.ro

4

4DDENDA ET CORRIGENDA

RILLENZII I PREZENTARI

DOCUMe nia Romaniae Historica, B, Tara Romdneascd, vol. II (1501-1525), volumingript de $tefan $tefanescu i Olimpia Diaconescu, Bucuresti, Edit. Acad., 1972,600 p. (Fl. Constantinsu) ; N. Leonachescu-Nandrasu, Stroesti-Arges. Documente cimdrturiz, vol. I (1520 1933), Bucuresti, Edit. Litera, 1971, 406 p. ( St. Stefrinescu) ;Nicolae Stoicescu, Dicfionar al marilor dregdlori din Tara Romdneascd si Moldova, se-colele X I V XV II, Bucuresti, Edit. enciclopedica romana, 1972, 456 p. Sorin(,oroves) ; \ lad Georgescu, Minioires et projets de reforme dans les Principautés Rou-mains, 1769-1830, Bucuresti, 1970, XXI+ 197 p. (Georgeta Penelea) ; Bibliografiis torice apartite in ultima vreme in Republica Socialistd Romdnia ( Ruxandra Cdmd-rasescu) ; Stefan Pascu, Voievodatul Transilvaniei, vol. I, Cluj, Edit. Dacia, 1971,595 p. (D. illsoc) ; Radu Popa, Tara Maramuresului in veacul al X I V -lea, Bucuresti,Edit. Acad., 1970, 304 p. + 17 fig. (Corina Nicolescu) ; Matei D. Vlad, Colonizarearurala in Tara Romdneascd ii Moldova (secolele XV XV III), Bucuresti, Edit.kcad., 1973, 186 p. ( Stefcinescu) ; Florin Constantiniu, Relaiiile agrare din TaraRonidneascd in secolul al XV III-lea, Bucuresti, Edit. Acad., 1972, 210 p..Nefdnescii); A urel Tinta, Colonizdrile habsburgice in Banat (1716-1740), Timisoara,Edit. 1.acla, 1972, 216 p. (D. Mioc) ; Andrei Otetea, Tudor Vladimirescu si revolufiadin 1821, Bucuresti, Edit. stiintifick 1971, 564 p. Papacostea) ; Populafie sisocietate. Studii de demografie istoricd, vol. I, sub redactia prof. $tefan Pascu, Cluj,Edit. Dacia, 1972, 356 p. (Olimpia Diaconescu); Adolf Armbruster, Romanitatearomilnaor. Istoria unei idei, Bucuresti, Edit. Acad., 1972, 279 p. (Fl. Constantiniu);Lucia Djamo-Diaconita, Limba documentelor slavo-romdne emise in Tara Rom&masa in secolele XIV - XV , Bucuresti, Edit. Acad., 1971, 387 p. (Maria Bdlan);Gonna Nicolescu, Istoria costumului de curie in fdrile romdne. Secolele XIV -- XV III,Bucuresti, Edit. stiintifica, 1970, 308 p. (Marieta Adam) ; G.G. Ursu, Memorialisticain opera cronicarilor, Bucuresti, Edit. Minerva, 1972, 290 p. (Paul Cernovodeanu);Al. Dutu, Crirfile de infelepciune in culturaromdnd, Bucuresti, Edit. Acad., 1972, 168p. (Ff. Con stantiniu) ; Georgeta Penelea, Les foires de la V alachie pendant la période1774 1848, Bucuresti, Edit. Acad., 1973, 189 p. (Fl. Constantiniu) ; GheorgheSavulescu, Comuna Colibasi (judeful Arges), ed. de Consiliul popular al comuneiColibasi, 1972, 244 p. Stefilnescu); Finances publiques d'ancienrigime. Financespubliques contemporaines. Processus de mutation. Continuité et ruptures. Colloqueinternational, Spa, 16-19. IX. 1971, Actes Pro Civitate", Collection Histoire,nr. 34, Bruxelles, 1972, 268 p. (D. Mioc); Dr. Imrich Kotvan, Rukopisy Univerzit-nej Knifnice v Bratislavie (Codices manuscripti Bibliothecae Universitatis Bratislaven-sss ), Univerzitna, Knitnica v Bratislave, 1970, 544 p. Papacostea); Guy Four-quin, Seigneurie et flodalite au Moyen Age, Paris, 1970, 246 p. (C. Rezachevici) ;Leopold Génicot, Les lignes de faite du Moyen Age, ed. a VI-a revazuta, Tournai,1969, 407 p. (Constantin Bucsan) ; Reallexikon zur byzantinischen Kunst, Stuttgart,vol. I, 1966 ; vol. II, 1972 (Corina Nicolescu); Cleobule D. Tsourkas, GermanosLocros, archevéque de Nysse et son temps (1645-1700). Contribution a l'histoire cultu-relle des Balkans au XV Ile siicle. Thessalonique, 1970, 120 p. + 5 pl. (Gh.Crotif); Repe-torium fontium historiae medii aevi, primum ab Augusto Polthasidigestum, nunc cura collegii historscorum e pluribus nationibus emendatum et auctum,Romae, MCMLXII, MCMLXX (Stefana Simionescu); Gian Giacomo Musso, Nuoverscerche d'archsvio su Genova e l'Europa centro-orientale Medio Evo, InRivista Storica Italiana", LXXIII, 1971, nr. 1, p. 130-143 Papacostea);Radu Flora, Relafiile sirbo-romdne. Noi contribufii, Panciova, Edit. Libertatea, 1968,406 p. (felts Stjkora); Radovi simpozijuma o srpsko (jugoslovensko)-rumunskimodnossma. Ackle simpozionului dedicat relaliilor sirbo(iugoslavo) - rotisdne(Vraac, 22 23. V. 1970), Pandevo, Edit. Libertatea, 1971, 501 p. (D. Mioc): Maksy-

($t.

(St.

($.

($t.

($.

nell'ultitno($.

www.dacoromanica.ro

5

milian Grzegors, A naliza dyplomaticzna sfragistyczna dokumentOw traktatu Toruris-kiego 1466 r., Torun, 1970, 289 p. Papacostea); Salustiano Moreta Velayos, Elmonasterio de San Pedro de Cardefia. Historia de un dominio mondstico castellano (9021338), Salamanca, 1971, 302 p. (Ioan I. Neac,su); Kosary Domokos, BevezetésMagyarorszdg történetinek forrdsaiba és irodalmdba, I, Budapest, 1970, 890 p.(E. Lazea); Eap6apo u lionmapurtu o Poccuu u ucmopuu uma..ao-pyccnuxcemert e XV a., ed. E. V. Skrjinskaja, Leningrad, 1971, 274 p. Papacostea) ;V. I. Buganov, Mocnoecnue eocemanus nonaa XVII eena; Moscova, 1969, 439 p.(C. erban) ; A. D. Liublinskaia, .7/amukcelza.a naileospaOus, Moscova, 1969, 192 p.+ 64 pl. (L. Demény).

REVISTA REVISTELOR DE MEMEL/I-ST.1CA

Cpeartue eena, vol. 35, Moscova, 1972, 320 p. (L. Demény) ; Deutsches Archivfür Erforschung des Mittelalters", 28, 1972, 1-2, 684 p. (Adolf Armbruster).

E DITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

(.f.

www.dacoromanica.ro

ACADEMIE DES SCIENCES SOCIALES ET POLITIQUESDE LA REPUBLIQUE SOCIALISTE DE ROUMANIE

INSTITUT D'HISTOME N. IORGA

PTLIDES ET MATERIALIXD'HISTOIRE MtDIEVALE

TOME VII 1974

SOMMAIREETUDES ET ARTICLES

DAVID PRODAN, L'abolition du servage en Transylvanie 9CONSTANTINIU, Aspects de la mentalite collective paysanne dans la société

médievale roumaine 69A. DECEI, A loisio Gritti au service du sultan Soliman le Législateur, d'apres certains

documents turcs inédits (1533-1534) 101LI %. LEHR, Facteurs determinants dans revolution demographique de la Valachie

au XV II° siecle 169

COMMUNICATIONS, NOTES, DEBATS

LIDIA A. DEMENY, Le regime des tricessima et les posies douaniers de Transylvaniependant la période de la principaute autonome 207

AURORA 111E8, Les routes et le transport du sel en V alachie ( X Ve X IXe siècles) 2230. SACHELARIE, L'autoriti des decisions judiciaires dans le droit roumain ancien 243T. VOINEA, Le bannissement 251S. COLUMBEANU, L'impôt en Valachie pendant la periode 1775 1831 259

SOURCES ET INSTRUMENTS DE TRAVAIL

D. MIOC, Manuscrits slavo-roumains dans des bibliotheques de retranger 277MA RI ETA ADAM, Documents inedits des XVe XVIII siecles 285OLIMPIA DIACONESCU, Contributions documentaires a l'histoire des X Ve XV le

siecles 293R. CRETEANU, Documents de la zone Tismana-Pestisani (district de Gorj ) . 301F. HOLBAN, Deux documents moldaves du XV IIe siècle 307I. BIDIAN, La Moldavie et les pourparlers polono-ottomans dans un document de 1538 309A. ARMBRUSTER, Uwe relation inédite de la mort de Despot Vole:lode 321GH. CRONT, Ear/ judiciare * de Dimitrie Panaiotachi Catargiu 329

ADDENDA ET CORRIGENDACOM PTES RENDUS ET PRESENTATIONSREVUE DES REVUES SUR LE MOYEN AGE

EDMONS DE L'ACADEMIE DE LA REPUBLIQUE SOCIALISTE DE ROUMANIE

L.

s

..... . . .

..... . . . . . . . . . . . . . . .

. . ..... .

www.dacoromanica.ro

ARAAEMVIH OBIAECTBEHHbIX H HOJIHTIVIECKHX HAYKCOHVIAJIHCTIPIECROR PECHYBJIVIRVI PYMbIHHH

HHCTHTYT HCTOPHH Inc it. MOPI'H

HCCAE1t0BAHHH H MATEPHAAMllo

HCTOPHIT CPEAHHX BEKOB

COAEPIRAHHE

CTATbH H IICCJIEAOBAHHH Om.

ARag. gABHg HP0)IAH, Ommena npenocmuoeo npaea e Tpanciutb-eanuu 9

HOHCTAHTI4HHY, Acnenmu, ce.abcnoeo no.n.aenmuenoeo coartanu.se pwublItC7C0.18 cpedneeenoeo.0 o6ufecmee 69

AYPEJI A.ttousuo l'pummu a ariyalc6e cy.itmana Co.aumanaBe.aunortennoeo, na ocuoee neuadanubrx mypeunux donymenmoe(1533-1534) 101

JIMA JIEP, Oanmopm, onpede.aniotque demoepaOuuecnoe paseumueBa.taxuu e XVII eene 161

COOEHIEHI4H, SAMETICH, jI4CICYCCHH

JIHAMH A. )1EMEHM, Pearcum mamodicenubtx mpurfecu.st e Tpartcu4b-6w-tau e nepuod aemonomnoeo nusaicecmea 207

AYPOPA HJIHEIII, Coital-ate nymu u nepeeoana MUG e Baitaxuu(XVXVIII ee.) 223

OBH,11 CAHEJIAPHE, Curta cyde6nux petuenuii e cmapom pymbaccnomnpaee 243

TY,TIOP BORI151 , Ccuana 251C. HOJIYMBHHY, Hodamb e Baaaxuu (1775-1831 ee.) 259

HCT01111HRII H HCCJIEJOBATEJILCKHE HHCTPYMEHTM

T. MHOH, anaesno-pymuncnue pynonucu e aaepanututux 6u6.4uomenax 277MAPH3TA AAAM, Heuedannue dony.meambp XVXVII ee . . . . 285OJIHMHHH gI4AHOHECHY, Home donymenmaabnue aanubte no

ucmopuu XVXVI ee 293PAAY HPEHHHY, ,aonymenmat, ,cacannquecn aonu Tuamana-Hetumu-

menu (yead Topaoc) 301

rEqEIr,

eNI.

............

www.dacoromanica.ro

8

T. XOJIBAH, ;feu moAdaecicux aoxymenma XVII e 307RIMY BHJ:IHAII, Monaaeus a nortbow-mypeuxux nepeeoeopax na

ocnoee oanozo aoxymenma 1538 e 309A,110JIbil) APMBPYCTEP, Heuaeecmnoe noeecmeoeanue o cmepmu

ifecnoma-Boau 321r. HPOHLI, Cyde 6noe umccmeo jumumpus Hanaiiomanu Kamap-

axcuy 339

ADDENDA ET CORRIGENDA

PEHEH3HPI H AHHOTAHHH

0E3OP HCYPHAJI0B HO MEJIIEBHCTHICE

H3AATEJIbCTBO AHAAEMHI4 COLIHAJIHCTINECHOVI PECHYBJIHHHPYMbIHHH

www.dacoromanica.ro

STUDII SI ARTICOLE

DESHINTAREA SERBIEI IN TRANSILVANIA*DE

Acad. DAVID PRODAN

Precizam de la inceput cà sub serbie intelegem servitutea personala,introdusa prin legiuirile din 1514 si desfiintatà prin patenta imperiala din1785.

Problema iobagiei in Transilvania in secolul al XVIII-lea a devenito mare problema de stat. Regimul austriac face consecvent eforturi de aintroduce o ordine in raporturile feudale, de a le scoate din domeniuldreptului privat si a le transpune in cel al dreptului public. Face eforturide reglementare a sarcinilor feudale, punindu-le de acord cu bunurile supu-sului. In Ungaria eforturile au dus la reglementarea generala din 1767.in Transilvania insa au izbutit mai putin. Reglementarea urbarialà intir-ziind, la insistentele regimului s-a conceput de guvern una provizorie, publi-cata in limba maghiara sub titlul de Bizonyos Punctumok (Certa Puncta,Anumite Puncte) in 1769. Aceasta amplifica numai ordonanta din 1747,care la rindul sau continua pe cea din 1742, care, iarasi, confirma hota-rirea dietalà, ceruta de regim, din 1714. Incercarile de reglementare aleregimului se izbesc mereu de rezistenta nobilimii, sint tergiversate, eludateca fund neconstitutionale", ca venite adica prin ordine de sus, nu prinhotariri dietale. Provizorie a ramas i sumara reglementare de pe domeniulfiscal al Zlatnei din 1776. Doar in Banat, domeniu al Coroanei, a pututintroduce o reglementare in 1780 1

Fapt e cà raporturile urbariale din Transilvania, in ciuda gravitatiilor si a insistentelor regimului, au ramas tot nereglementate. Revine luiIosif al II-lea sarcina sa reia intreaga problema.

* Studiul de fata a ap&rut In versiune germara, sub titlul Die Aufhebung derLeibeigenschaft in Siebenburgen, In rev. Sudost-Forschungen" din München, Band XXIX(1970), p. 2-42. Aici apare in forma original& ci amplificat. s.--.

1 D. Prodan, Reglenzentarea urbarialä din Banat de la 1780, In Anuarul Institutului deistorie din Cluj", XII (1969), p. 295-322.

.....

www.dacoromanica.ro

10 DAVLD PRODAN 2

Problema táranimii, a iobagimii in speta, se integreaza organic inlarga conceptie de stat a imparatului, in despotismul sau luminat, in com-plexul sat' reformism. In conceptia sa valoarea cetateanului se masoaracu utilitatea lui in stat. Iar cea mai mare utilitate in stat o reprezintá maseleproducatoare si contribuabile ; spre ele trebuie sa se indrepte in primul rindatentia monarhului luminat. In consecintd, el trebuie sa cunoasca nevoilelor. Trebuie O. le cunoasca direct, prin contact nemijlocit. El nu se maimultumeste cu comunicarea prin organele de stat, primeste tot mai des,personal, pe reprezentantii poporului la Curte, le ascultà personal pasurile.Calatoreste in lungul si latul imperiului printre masele de supusi, ii ascultä,le culege adesea cu miinile proprii plingerile. In virtutea fiziocratismuluisau, la temelia statului pune inainte de toate productia agricold, pamintulproducator si pe taran, cultivatorul lui direct. Acesta e si contribuabil prin-cipal, si soldat la nevoie. Pentru ridicarea productiei agricole si implicit abazei fiscale, nu mai sint suficiente sfaturile, ordonantele agricole, trebuieintervenit mai adinc in raporturile de productie. Nu mai sint suficientenici numai reglementarile urbariale, trebuie slabite catusele servitutii.Raporturile feudale trebuie reformate, ameliorate, acordate cu progresulnoii economii, acomodate la nevoile statului. 0 cer aceasta luminismul,ratiunea de stat, miscarile taranesti deopotriva. Taranii 0 ei tot mai desdau imparatului prilejul sä intervinajn raporturile feudale, il asalteaza cuplingerile lor, cu delegatiile lor la Curte.

Pentru tarile sale ereditare imparatul Inca la 22 aprilie 1781 da opatenta care, spre a_ impiedica cererile false, prescrie ca cererile sá fie sem-nate de un agent al Curtii. Patenta pe care acum vrea sa o impuna. si Unga-riei. Cancelaria ungara insa pretexta ca aici in virtutea legilor iobagii auprocuratori din oficiu. Un agent al iobagimii n-ar face decit sa o agite sisa-i dea prilej de plingeri neintemeiate, care vor fi insotite de obisnuitelepagube si neglijarea muncii de acasa. Un asemenea agent poate fi tiorindus in eroare. $i apoi unde s-ar gasi omul care sa inteleaga cele vreo 1011 limbi uzuale in care il vor solicita iobagii in Ungaria ? Dacä totusi impa-ratul il socoteste necesar, e suficient sa incredinteze cu misiunea aceastape agentii in functiune la Cancelarie, care ar face-o gratuit, dindu-li-sedoar o suma mai mica pentru a-si lua un ajutor.

Consiliul de Stat respinse argumentele. Iosif, din economie, adoptatotusi solutia Cancelariei. Iar Cancelaria, incredintata cu intocmirea in-structiunilor pentru acesti agenti, le prescrise sa nu primeasca decit plin-geri care au trecut prin toate forurile legale si, judecind inc5. odata dacdsint intemeiate sau nu, sa le semneze 0 inainteze Cancelariei. Judele nobi-lilor sa refuze semnarea innoirii plingerii iobagesti in problemele urbariale,dacà aceasta nu a trecut prin toate forurile, si far5. semnatura lui sa nufie primita la Viena ; el sa obtin5. de la sate sd renunte la trimiterea dedelegati (la Cancelarie sau la Curte). Ba nici cererile cu chirograful impa-ratului sa nu fie primite dacá vreun agent nu le gaseste intemeiate.

La aceasta insá imparatul se opuse si dispuse ca orice cerere care sosestede la el, fie cu chirograful sdu fie fara, trebuie trimisa spre semnare unui

www.dacoromanica.ro

3 DESCFLINTAREA $E1.BI.V.1 11

agent, despre cele cu chirograf Cancelaria trebuind in orice caz sa-i facaraport. Toate pricinile sau plingerile urbariale in legátur5. cu nerespectareadin vreo parte a obligatiilor prescrise sau contractate, trebuie s5. ajung5.in fata autoritatilor politice. Cele judecatorqti pot sa decida doar dacaun contract e legal sau nu. Impotriva tuturor eforturilor Cancelariei, impd-ratul tine deci deschis drumul iobàgimii spre Curte, pe care iobdgimeaea il bate tot mai des 2.

Un alt fir pe care imparatul intervine in favoarea iobagimii e cel alrascumpararii robotei pe domeniile camerale, care erau i inainte indicatepentru inovatiile concepute.

Drept exemplu imparatul ordonase la 2 febr. 1783 in Cehia, iar maitirziu ordona in celelalte parti ale Austriei, ca pe domeniile camerale, pecele foste ale iezuitilor i pe alte domenii ecleziastice sau fundationale ajunsein administratia statului, sa se rascumpere robota in bani sau in naturadeodata cu aceasta paminturile domeniale sa se imparta spre a fi coloni-zate sau date in arena. s.

Cind sa introduca insd rascumpararea robotei i in Ungaria, se ivirdfirqte, rezistentele. De la primele domenii camerale a cdror arendare intrain discutie, chiar in Consiliul de Stat parerile se impartirá. Unii sustineauca in Ungaria rascumpararea e mai dificila, pentru c5. aici taranii nu aubani, din veniturile lor nu pot plati rascumpararea i, prin urmare, ar fimai bine ca aceste mo0i sa fie valorificate prin arendare. Iosif insa nu ceda.Nu e vorba numai de rascumpararea robotei explica el mai impor-tanta e parcelarea sau arendarea parninturilor alodiale. Scopul ultim fiindsporirea populatiei, grija trebuie sd fie mai ales de a coloniza aceste pamin-turi cu locuitori noi. Numai daca nu s-ar gasi de acqtia, sa se arendeze

sa se lase iobagilor de pina aci 4. imparatul se gindea, evident, la noicolonizari germane.

Parerea exprimata in Consiliul de Stat coincidea cu a Cancelariei auliceungare, ca i cu a nobilimii stapine. Se alaturà la ea chiar i -Camera. Taranulnu are bani pentru rascumparare ; aceasta pentru el ar insemna doar onoua sarcina, cind el munca, cu vitele sau cu palmele, devenit5. disponi-

2 Ferenc Eckhart, A becsi udvar jobbdgypolitikdja 1761 1790-ig, in Századok", 90(1956), p. 105-107.

3 Ibidem, p. 108.4 Zum ersten Anfang kann zwar angetragenermassen auf den Giitern Di6sgyor, Altofen

und Visegrad mit der Einrichtung der Versuch gemachet werden, doch ist meiner schon er-klarten Willenmeinung zufolge diese Einrichtung weiters auf allen Obrigen Giitern nich I) mM-der auf den sammtlichen von Geistlichen besitzenden und von aufgehobenen Klostern, Jesuiten-und Fundationsgiitern anzuwenden und mit deren Verarbeitung ganz ohnfehlbar nach undnach fürzuschreiten. Es kommt nicht allein auf die Reluirung der Robotten an, sondern wie esder Kanzlei schon mitgetheilte Vorschrift deutlich enthalt, machet auch die Zerstucklung oderVerpachtung der Dominical und Mayergriinde den vornehmsten Theil der Einrichtung aus ;dann nachdem die Vermehrung der Population dabei der Vorgesetzten Haupt-Endzweck ist,so muss vorzilglich gut erachtet werden, mit neueren Ansiedlern derlei Griinde zu bestellen unddie bestehende WirtschaftsgebAude selbe unterzubringen. Nur so weit these nicht aufzubringensind, wird nach aufgegebener Robotth auf die Verpachtung oder Bestand-Verlassung derleiGrande an die eigenen Unterthanen für zu denken sein", ibidem, p. 109.

0

d

si

www.dacoromanica.ro

12 DAVID PRODAN 4

bild nu si-o poate valorifica. Aducerea de noi colonisti se face cu cheltuielimari, veniturile tezaurului ar scddea substantial.

Argumentele Camerei convinserd Consiliul de Stat. Nu insa si pe impd-rat, care dispuse din nou ca nici un domeniu ecleziastic sau fundational sànu fie dat in arendä pind cind nu se introduce noul sistem. Conveni si elca numai robota obisnuità sd fie rdscumpAratd, mentinindu-se cArdusialungd, adusul de lemne pentru stdpin i vinatul animalelor rdpitoare. Accen-tud insd cd vrea sä schimbe obiceiul de pinà acum din Ungaria dupd caremosia nu poate fi datd in proprietatea supusului, vrea tocmai ca pe moiilecamerale, ecleziastice i fundationale sä lase supusilor acest drept de aposeda päminturi 5.

Intentia impäratului e evidentd : vrea introducerea treptatd nu numaia iäscumpàràrii robotei, ci si a proprietatii tardnesti. Operatie care sd fieun exemplu de urmat i pentru domnii pdmintesti. Gindul il duce insd,cum vedem, nu spre o proprietate liberà, spre o proprietate mare fructi-ficatd. prin munca salariatà aldturi de una mica tardneasca, ci spre reducereasau desfiintarea pdmintului alodial i crearea unei proprietati tdramesti incadrul domeniului feudal nescutitd total de servituti. Rdscumpdrarea nu tre-buie sà fie obligatorie. Crearea proprietatii tdrdnesti o vede deci doar trep-tata si mai mult ca o posibilitate decit ca o obligativitate. Intentiile luinu tintesc la desfiintarea raporturilor feudale, ci doar la reformarea lor.

In Austria sistemul a dus intr-adevdr la ridicarea partiald a uneitarAnimi proprietare, mai libere. In Ungaria si in Banat mai putin. Rezul-tatul cel mai palpabil a fost doar un nou val de colonizdri germane 5.

Un alt prilej care se ivi fu cererea Lipovei din comitatul Timi. Lipovaceru imparatului sä o scoatä de sub arendare, mosia cameralà de aci sä oarendeze comunei pe 50 de ani pentru 9 000 de florini anual. Sub stdpi-nirea unui proprietar particular mosia s-ar ruina, pind cind arenda oferitäde comund ar aduce venituri mai mad tezaurului si la expirarea termenuluis-ar intoarce i mosia in posesia Camerei. Cancelaria respinge propunereasub pretext cd comuna n-ar fi in stare s5. pldteascd. Ba insinuind i asuprainteresului domnilor de pdmint i neregulilor dregatorilor comitatului,Cancelaria ceru descoperirea autorului cererii i pedepsirea lui ca r52-

rdtitor al taranilor". Imparatul frisk luind sfatul Consiliului de Stat, oprimi i respinse pedepsirea autorului ei 7.

Abia dupd. o sdptdmind urmd ordinul impäratului s5. inceteze vin-zarea mosiilor camerale, ale fundatiilor bisericesti si de studii, sd se proce-deze i cu acestea mai economicos, dupd normele introduse in t drile eredi-tare germane, adicA prin rdscumpärarea robotei.

Usu itaque In Hungariae regno hucdum observato, quod nempe eiusmodi fundi subditoin proprietatem cedere nequirent, hoc ipso derogatum haberi volo, quin imo in cameralibus utiet fundi studiorum atque religioMs bonis his isthoc possidendi fundos ex nunc subditis concedo",Ibrdem, p. 110.

IbIdem.7 Ibuirm, p. 108.

1

www.dacoromanica.ro

5 DESFIINTAREA 1E12.BIE1 13

Dar pentru asemenea reforme, pentru a le face posibile, operante,era nevoie de o operatie mai generala in inse0 raporturile feudale, de aelimina insasi cheia Mr de acum : serbia (Leibeigenschaft), adicä depen-denta personala, cu componenta ei, legarea de stapin si de glie.

In biletul sau de mina din 23 aprilie 1781 imparatul ii exprima clarhotarirea de a desfiinta serbia in Boemia si de a acorda i iobagului dreptulde proprietate. Ca desfiintarea generala a serbiei in tarile Boemiei si intro-ducerea unei supusenii moderate, dupl exemplul din tarile Austriei, va influ-enta favorabil imbunatatirea agriculturii i sirguinta i c5. aceasta schim-bare o cere insasi ratiunea, nu se mai poate in mod intemeiat tagaduijudeca el. Noua rinduiald nu poate dezavantaja hotaritor domeniile, maiales cà serbia a luat forme de speriat. E dispus chiar sã despagubeascala nevoie pe stapini de paguba pe care ar suferi-o (Se gindeste la ceea ceei au platit in plus la cumpararea domeniilor statului in conditiile iobaguluiserbit). Schimbarea va fi si mai importanta, atit pentru prestigiul statuluiin afara, cit i altfel, daca deodata cu desfiintarea serbiei i se concede ingenere supusului din tarile Boemiei proprietatea paminturilor sale subnexu dominii directi. Aceasta promovare a bunastarii supusilor e chiarspre avantajul domeniilor. Prestatiile cuvenite, care se vor mentinepentru proprietatea cedata, in conditiile imbunatatite ale contribuabilu-lui, vor fi cu atit mai sigure. Fara ca prestatiile sà sufere scadere, proprie-tatea va da un nou impuls harr;kiei i sirguintei supusului.

Insarcineaza in consecinta Cancelaria sä comunice guvernelor i sta-rilor din Moravia si Boemia acest gind explicit al sail, ea avind sa se consultecum s-ar putea mai bine executa,in marginea legilor, ca sa fie in avantajulsi al domeniilor si al supusilor. Cere sä i se prezinte curind proiectul cuavizul Mr, intrucit e ferm hotarit sä nu lase nimic neincercat pentru reali-zarea cit mai grabnic si mai bine a acestei opere atit de utile. Ceea ce s-asi transmis prin Cancelarie autoritatilor de stat din Boemia si Moravia curescriptul din 27 aprilie 1781 8.

Patenta de desfiintare a serbiei in Cehia, Moravia si Silezia s-a pu-blicat cu data de 1 noiembrie 1781. Cu data de 12 iulie 1782 s-a publicatapoi in Carintia, iar cu data de 20 decembrie 1782 in tarile ereditareaustriece.

In textul patentei imparatul abroga cu totul serbia (Leibeigenschaft)inlocuind-o cu o supusenie (Unterthänigkeit) moderata, dispunind, in vaseplincte, urmatoarele :

1. Supusul se poate casatori liber, printr-un simplu anunt prealabil.2. E liber sa-si paraseasca stapinul i sá se aseze altundeva, avind

doar o dovada de la acesta cä s-a achitat de indatoririle sale.3. Supusii pot invata in voie meserii i arte si a le exercita oriunde,

fara sä albà nevoie de scrisoare de eliberare pentru aceasta.

8 Karl Grfinberg, Die Bauernberreiung und die Auflösung des gutsherrlich-biluerlichenVerhälinisses in Bohmen, Miihren und Schlesien, II, Leipzig, 1893, p. 371-373. Textul In anexanr. 1.

si

1

www.dacoromanica.ro

14 DAVID PRODAN 6

4. Ei nu mai sint datori sa facä vreun serviciu de curte.5. SA fad. numai orfanii de amindoi parintii de sub grija tutelara a

stapinilor, dar numai unde aceasta e in obicei si nu mai mult de trei ani.(Mai tirziu s-a adaugat ca acestia peste virsta de 14 ani sa fie si ei

6. Toate celelalte robote i prestatii in natural si in bani legate depamintul iobagesc, cu care supusii ramin obligati si dupa desfiintarea

sint stabilite prin patenta urbariald ; in afaral de acestea nimicnu se mai poate pretinde de la supusi. Astfel, ei ramin i pe mai departedatori, in virtutea legilor, cu ascultare stapinilor lor.

Patenta e insotita de o a doua, complimentara, cu aceeasi data deI noiembrie 1781, menita sà asigure supusilor proprietatea pamintului lor.Preambulul Ii motiveaza necesitatea. Dispozitiile luate de mai multi aniincoace privind acordarea proprietatii paminturilor pentru supusi nu si-auatins pretutindeni scopul. Iar acum, dupa desfiintarea serbiei, acordareaproprietatii e cu atit mai urgenta pentru amindoua partile, cu cit ea pro-movind bundstarea e si in avantajul domeniilor, conditiile imbunatatiteale supusilor asigurind mai bine si prestatiile etc. (continua cu cuvinteleimparatului din biletul sail de mina). Hotaraste astfel ca domeniile, acolounde proprietatea n-a fost acordata supusilor, daca ei o cer, sa le-oacorde contra unei despagubiri echitabile. Iar drepturile i pentru cei care10 au in proprietate paminturile, ca i pentru cei care le vor avea in viitor,le hotardste astfel :

1) Supusii, indata ce Ii au in proprietate paminturile, in virtutealui dominium utile, ce li se cuvine, farà prejudicierea obligatiilor senioriale,pot dupä plac sá le foloseasca, O. le transmita, sa le zallogeasca, vinda

schimbe, cu exceptia locurilor de cask care potrivit rostului lor nu potfi vindute fara. casa.

2) Supusii nu sint obligati sa ceará consimtamintul stapinului pentruindatorare, dar supusul sa nu se indatoreze cu mai mult decit dou5. treimidin valoarea averii sale, in caz contrar el poate fi, in marginea dispozitiilorexistente, deposedat de pamintul

3) Datoriile sa se inregistreze numai cind o cer creditorii.Date fiind avantajele proprietatii, cei care nu o au fara indoialal se

vor sirgui sa o aibá, càci, desi in persoana lor nu sint serbi, paminturilelor trebuie sa se supuna legilor conditiei lor de acum pina cind nu vorreusi O. le rascumpere. Dar domeniile sà nu sileasca pe supusi sà le rascum-pere impotriva vointei lor. Autoritatile sa. privegheze sal nu se intimplenici cea mai mica constringere si nici sa nu se puna supusilor conditiiapasatoare. 9.

Ceea ce desfiinteaza imparatul deci nu e iobagia, raporturile feudaIecu obligatiile urbariale, ci serbia (Leibeigenschaft), adica servitutea perso-nala. Prin desfiintarea acesteia ii reda supusului serbit dreptul de strdmu-

9 Textele germane In Handbuch aller unter der Regierung des Kaisers Joseph des II. fiirche K. K. Erblander ergangenen Verordnungen und Gesetze, I, Wien, 1785, p. 57 §i urm. aidanexele 2 1 3.

plgtiti).

stir.

serbrei,

si

www.dacoromanica.ro

DESFIINTAREA $ERBIEI 15

tare, ii dä dreptul de a se casatori, de a invata i exercita o meseriesi fàrá consimtamintul stapinului sàu, II dezobliga de serviciile de curte.Dar prin a doua patenta ii deschide i drumul spre proprietatea pamintului,adica spre eliberare, prin rascurriparare, chiar daca proprietatea i elibe-rarea intrevazuta nu e deplina. Cele doul reforme, imbinindu-se acum,completindu-se una pe alta, i§i i usurau sarcina reciproc, slabind raporturilefeudale in genere, facind un pas hotaritor spre destrarnarea lor.

Desfiintarea serbiei trebuia extinsd i asupra Ungariei i Transil-vaniei.

Dar in Transilvania mai ramasese deschisa i problema reglementariiurbariale. Organele politice ale Transilvaniei, in frunte cu guvernatorul,dupg ce au reusit sa o eludeze mai bine de zece ani, continua aceeasipolitica a tergiversärii. Inca in 1778, guvernatorul incredinta pe impara-teasa Ca instructiile pentru comisari in vederea inceperii lucrarilor urbarialesint gata. A reusit insa sa obtina o aminare sub pretextul razboiului. Raz-boiul a trecut, dar lucrarile n-au inceput.

Imparatul Iosif, chemat sa reia intreaga problema, o putea reluaacum in spiritul vederilor sale.

Inca in prima calatorie, din 1773, se izbi aci de stari, de abuzurialarmante. In drumul sau e invadat de mii de plingeri. La fiecare pas ise dezvaluie starea iobagimii, robotele excesive, calamitatile care o apasa. ;constata soarta românilor, chinuiti (gefilagt) de oricine, coplesiti de nedrep-tati 1°. In Valea Hategului, de pilda, imparatul descoperea satele coplesitede composesori si mici nobili, avind cite 10-20 de domni, care ce-i drepttraiesc i ei in saracie, dar Ii incarca dur supusii cu robote, iarna cu cite4 zile pe saptamina cu vitele sau toate zilele in sir cu palmele, iar vara faraintrerupere, dupa plac, nu numai pe iobag cu vitele sale, ci i pe sotiasi copiii s.i 11. In drumul sau dintre Rupea i Sighisoara, chiar iobagiicomitelui suprem Haller, care era doar chemat sä pazeasca legea, i sepiing ca trebuie sa roboteasca neincetat i saptämini intregi, de multeori cu atitea brate cite se gasesc in casá. Multi numai din aceasta pricinaau emigrat, dupa cit 1-a asigurat si vicecomitele Albei, numai din 13sate au emigrat 150 de familii 12. I se pling i iobagii sasi din Boian (corn.

111 N. Iorga, Isloria rornanilor, VIII, Bucure§ti, 1938, p. 23. Const. Sassu, Ronidnii $iungurii, Bucure§ti, 1940, p. 118-120.

sonsten sind alle Wider mit Compossessoribus und kleinen Edelleuten rechtiiberhauft, also zwar, das in jeden 10 auch 20 Herren sind, welche zwar elend leben, die Unter-thanen aber doch mit Robotthen hart halten, wie sich den mehrere beschwerten, dass sie imWinter zu 4 Tage Robbothen mit ihrem Vieh und alle Tag zu Fuss mit der Hand, im Sommeralle Tag mit dem Vieh, aber auch alle Tag nach Belieben der Grundherren nicht allein 1 Mann,sondern auch Weib und Kinder zur Robboth angehalten wiirden". Citat din notele ImpAratuluide Const. Sassu, Tarile rornane spre sflesitul veacului al XVIII-lea, In Revista arhivelor",V (1943), p. 338.

12 Die Unterthanen von Obergespann Haller beschwerten sich erschrocklich ilber dasharte Verfahren ihres Grundherren da sie bestândig und die ganzen Wochen robbothen müssten,und viele dies mit so viel Personen als nur im Haus sind. Es waren auch viele von ihnen ausdieser einzigen Ursache emigririt, wie mich auch der Vice-Gespann Szandor von Alba-Inferiorversicherte, dass allein aus 13 Dorfern 150 Familien emigrirt waren", ibidem. p. 339.

7

www.dacoromanica.ro

18 DAVID PRODAN 8

Tirnava Mica) ai Consilierului guvernului, contelui Nicqae Beth len. Dom-nul lor Ii ruineaza cu totul cu munca cea multd ; trebuie sa-i lucreze ade-sea saptamina intreaga. De mincare nu le da, dar bataie de la prefect iaude pomand aproape in fiecare zi. Ii aduce la sapa de lemn. Mai multi. de50 au fugit i hotarul sta. aproape pustiu. Daca nu sint ajutati, tot satul

duce de ripa. Satul e locuit parte de romkii, dar in cea mai mareparte sint plecati 13.

Ridicat pe tron, imparatul inca din primul an al domniei sale provoacäenergic guvernul Transilvaniei sa-si inainteze urgent propunerile. Ceea ce

vede ca facut numaidecit efectul, caci Inca in 1781 s-a intocmit pro-iectul. Acesta insa n-a multumit pe imparat i pe consilierii sai ; augasit cã se deosebeste in mod esential de urbariul din Ungaria, pe care1 au indicat ca model. L-au inapoiat pentru explicatii i modificari. Bunprilej de o noua aminare. /mparatul Insui, cuprins in vastul angrenaj alreformelor sale, a mai aminat problema in ordinea urgentei. Nu lipsescInca nici acum preocuparile pentru ea, ordinele care sa o tina in actuali-tate, sa o puna in rindurile problemelor importante imediat urmatoare.

Reglementarea lunga a folosirii si ocrotirii padurilor cu data de 30mai 1781 are inevitabil i implicatii urbariale, trebuia sa cuprinda in rigo-rile ei i padurile domeniale i ordinea folosintei lor de catre supusi. Tre-buia sá intervina si in regimul defrisarilor. Ea vine cu felurite restrictiiin taierea, folosirea lemnului. Reglementeaza pina i ingradirea obisnuitaa paminturilor de araturd i finatelor. Se interzic ingradirile cu lemn viu, seadmite doar unde padurea e din belsug. Se prescrie ca gardul sa nu fie hicidin scinduri, nici din lemn crapat in cloud, ci doar din ramuri ramasechircite. Socoteste insa ca e mai folositor ca paminturile, finatele sa fieinconjurate cu sant ca sIt fie aparate de vite. Spre conservarea i proSpe-rarea padurilor socoteste ca acolo unde se gasesc din belsug alte materiale,casele, grajdurile, soproanele, surile i alte cladiri taranesti sa nu se facadin lemn, cum se obisnuieste i acum pe multe locuri, ci din lut, dinpamint batut, din paianta, farimaturi de piatra sau piatra amestecata cuvar, exceptie facind doar acoperisul. In loc de garduri de nuiele sa se faca/iduri de piatra sau garduri vii din feluriti arbusti sau tufisuri (art. 31-32).Socoteste pagubitoare i colibele din paduri, cu vitele multe care se tinin jurul lor, cu drumurile care se fac spre ele. Interzice prin urmare ridi-carea de cae i colibe in paduri, in bercuri, fara ingaduinta domnilor pamin-testi sau dregatorilor cercurilor incredintati cu aceasta (39). Reglemen-teaza timpul taierii, stringerii de lemne uscate de catre oamenii saraci.

13 Ihre Majestat I Unsre Herrschaft der Graf Bethlen Miklos ruinirt uns vollig durchdie N iele Arbeit. Wir mtissen ihm manchmal die ganze Woche arbeiten. Er gibt uns doch nichtszu essen, aber Schlage bekommen wir vom Praefectus fast alle Tage umsonst, wir mogen arbei-ten, was wiz. wollen. Er bringt uns an den Bettelstab" ... Es sind kaum noch 30 PflOge imDorf, mehr als 50 Inwohner sind durchgegangen, und der Hattert liegt schier wtist. Wenn unsnicht geholfen wird, so geht das ganze Dorf zu Grunde" ... Das Dorf ... besteht nicht auslauter Sachsen ... Es wird zum Theil Ruch von Wallachen bewohnt, und die sind grossten-theils weg". Michael Conrad von Heidendorf. Eine Selbsibiographie, In Archiv des Vereines fürsiebenburgische Landeskunde", serie nouã, XVI (1881), p. 481 483.

he

he 8i-a

www.dacoromanica.ro

DESFIINTAREA $ERBIEt1 17

Lemnele sau crengile cazute, uscate de pe pamint se pot stringe numaidota zile pe saptamina, lunea si joia sau in alte zile rinduite de stäpinulpadurii, se leaga si se duc in spate. Se prevede infiintarea de pepinierepentru plantatii (49). Ordonanta e ingrijata cu deosebire de marile nevoide lemne ale fabricilor", minelor, fierariilor, stic15.riilor, fierbatoriilor desalitru, de potasd si alte asemenea, care trebuie nu numai sa se mentinaci sa i sporeasca (50). Ca padurile comune sa nu se pustiiasca din lipsade crutare a posesorilor, ele sa se imparta 14.

Un decret regal din 1781 e preocupat de pregatirea instructiilorpentru comisarii care vor fi insarcinati cu introducerea urbariului. Unaltul, din 1782, de adoptarea i adaptarea pentru Transilvania a instructiilorurbariale date pentru Ungaria 15.

Problema o reinvie acut o a doua calatorie a imparatului prinTransilvania, in 1783. 0 nou5. avalansa de plingeri, de cereri. Imparatulia din nou cunostinta de starile intolerabile de aici, de sarcinile strivitoare,de conditiile, de arbitrarul, de abuzurile in care trebuie sà vietuiasca iobagul.

Trebuiau neaparat remediate relele i aici, curmate abuzurile.Trebuie desfiintata si in Transilvania i Ungaria institutia degrada-

toare a serbiei. Hotarirea, imparatul exprima la Sibiu. De aci Ii scrie,in 4 iunie 1783, cancelarului sau, contelui Pálffy : Nu e necunoscut pentrudumneata cä erbia (Leibeigenschaft) i asa-numita iobagie am sters-o cutotul, In toate tarile mele ereditare, neexceptind nici Ungaria i Transil-vania. Aceasta se refera numai la libertatea personalä : oricine e liber säse casatoreascd, sà invete meserie, sä se angajeze etc. ... Intrucit aiciin Transilvania aceste abuzuri exista in paguba libertatii naturale, si deacestea se intilnesc si in unele parti ale Ungariei, Cancelaria sä emitapublicatia respectiva, ca aceasta injosire la servitute i sclavie a omenirii(Die knechtische und sklavische Herabwiirdigung der Menschheit) peste totsa inceteze cu desavirsire" 16.

In acest scop imparatul trimise Cancelariei aulice ungaro-transil-vane cele douà texte din 1 noiembrie 1781 publicate in Boemia, Moravia

Silezia.In raspunsul sau din 14 iunie, Cancelaria se straduieste s. demonstre-

ze, punct cu punct, deosebirile de situatie i inutilitatea unei asemeneareforme in Ungaria i Transilvania. Notiunea de Leibeigene" din Austrianu corespunde cu cea de iobag de aici afirma ea. Iobagii aci sint de douäfeluri, ereditari (Imereditarii) 0 de libera migratie (coloni liberae migrati-onis), in Transilvania numiti jeleri (inquilini). Cei din urma, i in Ungariasi in Transilvania, daca n-au fost asezati pe un timp determinat, dupd ces-au achitat de indatoririle lor urbariale, pot s5. se stramute liber. Desis-a socotit ca, in interesul asigurarii bazei de impunere si a mai bunei

14 Bibl. Fil. Acad. Cluj. Arhiva istoricA, Ordonante imprimate, 1781 mai 30, si alte multeexemplare, in limba germana i maghiara.

Ibidem, col. Samuil Kemeny, Chartophilacium Transsilvanicum, t. XXXI, nr. 186..16 Henrik Marczali, Magyarország tortenete II. Józsej kordban, III, Budapesta, 1888,.

p. 38-39.

2-c. 89

9

si-o

si

www.dacoromanica.ro

18 DAVID PRODAN

cultivari a pamintului, e mai avantajos sa fie induplecati ca pe pärnintuldat fie de domnii pamintesti, fie de comune, in conditii reciproc stabilite,sä ramina locului i O. nu se mute de ici-colo. Cei numiti iobagi, in schimb,fara obtinerea obisnuitei earti de liberä plecare (ohne der Erhaltung dergewohnlichen Manumissionalien) nu pot pleca de pe sesia lor i nici nupot fi primiti in rindul nobililor. Legarea iobagului de glie, Cancelaria ojustified prin actele regale de danie, prin contractele de vinzare-cumpa-rare incheiate cu fiscul, prin dreptul legitim de mostenire in virtutea caruiaorice proprietar intra in partea sa de proprietate cu aceleasi drepturi cucare au stapinit-o i inaintasii sai. Legarea de glie e legitimata de legi

obiceiuri, de legile care dispun readucerea iobagilor fugiti, care oprescinnobilarea iobagului fàrä consimtamintul stapinului sau.

Nu e nevoie n ci de celelalte dispozitii ale patentei considerá Can-celaria. 8i iobagii, i jelerii sint liberi a se casatori, a invata meserii, audreptul de a dispune liber, ca de proprietate, de paminturile care nu tinde sesie, iar la curtea stapinului sint datori s5. slujeasca numai cu simbriecorespunzatoare. Plingerile iobagilor i abuzurile unor stapini afirmaCancelaria nu ar indreptati deductii asupra intregii clase. In atare im-prejurdri, aplicarea patentelor austriece in Ungaria i Transilvania e deprisos. In conditiile constitutiei in vigoare nici nu e posibil : legile funda-mentale ale Orli (se refera la Tripartitum) exclud de la dreptul de pro-prietate pe cei care nu sint nobili adevarati. Libera stramutare ar fi i pri-mejdioasä, din mai multe motive. Multi si-ar parasi parninturile, ceea cele-ar face indoielnica darea. Iar in Transilvania desfiintarea ioMgiei eredi-tare ar produce emigrarea taranilor români in Principatele Române. Apoisi despagubirea domnilor pamintesti ar costa mult, caci ei pe iobagi tocmaiin virtutea dreptului asupra persoanei lor i-au cumparat mai scump decitpe taranii de libera stramutare ".

Argumentele cele mai convingatoare erau desigur cele invocate decite ori era nevoie : depopularea i scaderea &aril. Doar tocmai pe acesteavoia sa le inlature prin politica sa iobageasca regimul. Ba in Consiliul deStat, unul din consilieri (Reischach) a mai venit i cu parerea c5. in Tran-silvania ar trebui mai intii operata reglementarea urbarialà, stabilind in-datoririle iobagului fata de domnul sau, numai dupa aceea putindu-sedesfinta iobdgia ereditara. Decisiva ramase insa opinia lui Martini : Intru-cit Cancelaria sustine c5. in cele (Iona tari nu este Leibeigenschaft", nupoate avea nimic impotriva publicarii acelorasi indreptatiri, care s-aupublicat si in celelalte tan ereditare. S-ar restabili cu aceasta egalitateat dranului ungar cu cel din Austria, caci doar si in Austria stramutareataranului e ingaduita numai daca asaza in locul sau un alt taran ac-ceptabil.

Cu data de 17 iulie 1783 imparatul astfel ordona numai : a) casato-ria libera a iobagului si fara consimtamintul domnului pamintesc ; b) liberainvätare a mestesugurilor ; c) libera lui dispunere de avutul s5.0 ; d) el nu

17 Apud F. Eckhart, op. nil., p. 110-112.

10

www.dacoromanica.ro

11 D ESFIINTARE A $ERB11521 19

poate fi scos din sesia sa, decit pe motiv legal judiciar stabilit ; e) robotaalte prestatii s5. le Lcà dupa prescriptiile urbariului ; f) in cauzele. lui

e dator s51-1 reprezinte procuratorul comitatului;g) silirea lui la serviciide curte inceteaza. Mai adäuga ca daca numele de iobag Cancelaria ar so-coti cä trebuie inlaturat ca odios i trebuie pus carat umilirii care decurgedin el, cele hotarite sa le publice fara intrebuintarea cuvintului, sa opreas-cal i pe dregatorii comitatului si domeniilor de, la intrebuintarea lui,contribuind i cu aceasta la sistarea abuzurilor. Cancelaria insa fu iaraside opinia c5. iobag" nu e identic cu Leibeigene" i nici nu e odios pen-tru t Aran. El inseamna. doar atit cit nemtescul Unterthan" i deci nue nevoie ca numele sa fie schimbat. 18

Ordinul imparatului, adresat guvernului Transilvaniei cu datade 16 august 1783 si emis imprimat de guvern cu data de 9 septembrie1783, pentru a fi publicat i domnilor pamintesti i iobagilor, drept moti-vare indica abuzurile in floare, contrare intentiei imperiale i ordinelorexistente, care apasa poporul contribuabil din Transilvania, hotarirea dea le inlatura pe viitor si de a libera plebea supusa de oprimare i vexare.El cuprinde patru puncte :

1) Oricare colon, fie ereditar sau de libera migratie e liber din pro-prie hotarire, adica fara consimtamintul domnului pamintesc

a) a se casatori ;b) a invata arte i meserii si a le exercita ;c) de ceea ce are in proprietate in sensul legilor patriei dupä plac:

a dispune, a le vinde, darui, schimba sau zalogi.2) Nici un supus, fie ereditar sau de libera migratie sa nu poata fi,.

dup5, bunul plac al domnului sàu 0 Mel o cauza legala judiciar recunos-cutä, scos din sesia sa sau mutat dintr-un loc sau dintr-un comitat inaltul.

3) Pina cind va fi fost introdusa noua reglementare urbarialä, su-pusilor sa nu li se poata cere prestatii contrare ordinelor in vigoare.

4) In toate cazurile abuzurilor i vexatiunilor care se opresc in acestepuncte, procuratorul fiscal al comitatului e dator sa apere din oficiupe supusii lezati.

Contrar opiniei Cancelariei, in ordin nu apare numele de iobag, cinumai cel de colon (colonus) i de supus (subditus).

Principiile, cum vedem, sint cele din ordinul de la 17 iulie si in generecele din. patenta data pentru tarile ereditare ; au doar deosebiri de formu-lare. Ordinul de acum insa are si omisiuni. Lipseste aici interzicerea siliriiiobagului la servicii de curte. Aci nu se mai vorbeste de vreun drept deproprietate sau de ereditate a iobagului asupra sesiei sale, ci numai de-ceea ce are in proprietate in sensul legilor tarii. *i in privinta dreptuluide proprietate a iobagului legea e Tripartitum. Ordinul e dat spre usurarea_colonilor ereditari §i de libera migratiune, cele dou5., categorii iobagesti aleregimului serbiei.

Ibidem, p. 112.

si

1

www.dacoromanica.ro

20 DAVID PRODAN 12

Din principiile patentei ordinul a mentinut pe cele mai putinpe cele care aici erau de domeniul practicii sau abuzului stapinilor

si nu a interdictiei legilor. Din el lipseste tocmai esentialul, desfiintareacolonului ereditar i libera stramutare. El astfel nu desfiinteaza serbia,ci interzice abuzurile. Cele interzise de ordin sint desigur consecinta maiales ale serbiei i fara. desfiintarea ei cu greu puteau fi eliminate.

De necesitatea desfiintarii i aici a serbiei avea sa-1 convinga pe impa-rat cealalta parte a edificiului feudal, iobagimea. Va veni sa-1 convingadeplin, cu alte mijloace, razvratirea iobagilor români, rascoala lui Horea.

Calatoria imparatului urni din loc i problema redeschisa a regle-mentarii urbariale. 0 noul serie de decrete premergatoare aparu. Undecret din 1783, la plingerea locuitorilor din Sieul Mare, opreste obligareaiobagilor de a da asternuturi de pat pentru oaspetii domnilor pamintestisau saci pentru semanat. Un altul, din 1784, hotardste ca torsul cu caresin t datoare sotiile supusilor sà se socoteasca in robota si fiii colonilorsa nu fie siliti la servicii de curte. Un altul din acelasi an hotaräste cumsa faca slujba vaduvele colonilor si cum se pot lua sau schimba sesiilelor. Un altul repeta socotirea torsului femeilor in robota. Un altul dispuneca pina la introducerea noii reglementari urbariale sa se republice in limbapoporului punctele cu abuzurile interzise (Prohibita generalia). Un altulrepeta oprirea de a lua pe fiii colonilor in serviciul curtii impotriva voin-tei lor.19

/n iunie apoi, se inainteazd Curtii o noul versiune a proiectului dereglementare urbarialä.

Consiliul de Stat luä amanuntit in dezbatere noul proiect, ii discutapunct cu punct. Se facur5. iarasi multe obiectii, la punctele esentiale. Atrebuit sa fie inapoiat Inca odata in Transilvania ".

Nobilimea nu se resemneaza, fireste. Face intimpinari, insista pentrurevenirea la vechea ordine.

Nobilimea comitatului Alba de pilda, din adunarea sa din 31 augustinainteazd douà memorii, unul guvernului, altul Imparatului, cautind sademonstreze consecintele noilor rinduieli. Ridicindu-se impotriva intro-ducerii limbii germane in administratie, se ridica i impotriva inovatiilorin raporturile dintre stapin i iobag, a socotirii torsului femeilor in robota,a interdictiei de a lua pe fiii iobagilor in serviciu de curte. $i apoi, fireste,impotriva conscriptiei militare din yard, prin care taranii vreau s'a scapede jugul domnesc i O. se facà stapini pe paminturile domnilor Mr, ame-nintind chiar sä tearga. nobilimea.

Bibl. Fil. Acad. Cluj, Arhiva istoricd, col. Samuil Kemény, Charlophilacium Transit-tanicum, t. XXXI, nr. 186.

" Jend Berldsz, Az 1784i erdilyi parasztfelkelis és II. József jobbdgypolitikdja, Inlucrarea colecti% TanuIrndnyok a parasztsdg lörtenetEhez Magyarorszdgon, 1711-1790, Buda-pesta, 1952, p. 457.

" Blbl. Fil. Acad. Cluj, Arhiva istoricd, copii B. Tordli din Arhiva Statului din Buda-pesta, 9 227 1784.

esen-pale,

"

www.dacoromanica.ro

13 DESFIINTAREA $ERBIE1 21

In acelasi sens se adreseazg i imparatului. Se plinge impotriva de-cretului imperial din 31 ianuarie 1784 care interzice schimbarea pamin-tului iobagilor fárà consimtamintul bor. Invoca aci legile, proprietateadeplina a stApinului asupra mosiilor sale, dreptul lui de a dispune liber depamintul sau, iobagul dupg Tripartitum neavind pe pamintul stapinuluisdu decit, plata si rasplata muncii sale". Pe iobagi, nobilimea pe unii i-acistigat cu singele sat', pe altii i-a supus dupa razvratirea lor. Nobilimea estapina deplina a iobagilor sai, poate dispune liber de ei. Contrariaz5.aci dispozitia care prevede calcularea torsului femeiesc in robota obisnuitg,precum i oprirea stapinului de a lua in serviciul curtii pe fiii iobaguluiCara* consimtgmintul pdrintilor. Luarea in serviciul curtii e doar in avan-tajul bor. Stapinul nu-1 lipseste pe iobag de fiul unic, ia de la tatal cu maimulti copii, i atunci mai curind lb usureazA. In serviciul stapinului copilulbeneficiazg de imbracaminte, de hrana, invata o meserie, dupa mai multiani de serviciu poate ajunge la dotare cu vite pentru agricultura, la o me-serie din care sd tralascg. Orinduielile noi n-au facut decit sg sporeascgnesupunerea, cutezanta supusilor. Cu aceasta cutezanta au alergat si laconscriptia militarg, in credinta ca bunurile imobile, pe care ei sint numaiuzufructuari, vor fi pe veci ale lor, iar ei nu vor mai fi supusi domnilor,ba i pAminturile alodiale le vor lua de la ei. 22

Pe urmele conscriptiei militare apoi a deschis larg portile asupracomplexitatii intregii probleme rascoala lui Horea.

Rascoala izbucneste in continuarea tulburarilor in jurul conscriptieimilitare, o stirneste toatg gravitatea sarcinilor feudale si a servitutii, gra-vitate care a alarmat pe imparatul insusi in calatoriile sale.

Cauzele ei, de astadatg, le putem culege chiar din gura taranilor, insimplitatea i plasticitatea limbajului bor. In fata doctorului loan Pivariu-Molnar, taranii din Zarand se piing cà domnii i-au incarcat cu slujbe totmai grele, cu bucate, daruri, dijme, plati, cit numai apa nu am platit",cg toti trebuiau s5. facl cite patru zile de lucru, desi unii aveau abia opgtrime de iugar de pamint. Mai mult, will domni ne sileau sä le adu-cern lemne chiar si in sfinta noastra zi de CrAciun, zicind ca ce le pasa lorde sarbatorile noastre". Femeile trebuiau sa faca i ele slujbe, s5. toarca,sa teasa ; femeia care nu stia s5. toarca sau sa teasa bine trebuia sa pla-teasc5. alta in locul ei. Pe vgduva iobagului mort o aruncau i la inchi-soare pentru a o sili sa-si declare averea", ca sa i-o poata lua, s.a. 23.

Sau, curn marturiseste Crisan insusi la interogatoriul sau : In timpul mun-cilor grabnice iobagii trebuiau sä lucreze dintr-o duminica in alta, fara ceamai mica bucatura de piine, iar in celelalte timpuri cite patru zile pe sapt5.-mina, i trebuiau sa dea i dijme din bucate, oi, rniei, porci. Darile erau

Didem." D. Prodan, Mistunea lui loan Pivariu-Molnar In cursul rdscoalet lui Horea, In

Apulum", VII/1 (Bucure§ti), 1968, p. 561 567.

"

www.dacoromanica.ro

22 DAVID PRODAN 14

si ele prea mari, cei fdrä pamint trebuiau sA plAteascd. 4-5 florini pe an,cei cu pdmint cite 10-20 24.

In arhiva comisiei de cercetare a cauzelor i cursului rdscoalei plinge-rile iobAgesti s-au strins in numAr mare. Iobagii se pling de aceleasi sarciniexcesive, de aceleasi felurite abuzuri care abuncld in scriptele timpului.Robotele sint interminabile, adesea saptdmina intreagd, nu rar chiar i induminici i sdrbdtori. Ele nu sint raportate la mosia iobageasca (sesie),nu se subdivizeazd in raport cu ea. Chiar dacd mosia s-a impArtit in opt-iece pArti, dui-A toate partile se face deosebit slujba. Sint abuzive adeseasi conditiile muncii. Apare i plingerea cd la grApat prind pe oameni in jugca pe vite. Tot mai multe sint i slujbele femeiesti, la curte, la cinepd, lators, la tesut, la cernut. Motiv de plingere sint i acum cdrdusiile lungi,cardturile de pe o mosie pe alta, adesea la depdrtari mari. Unii se pling cdsint siliti sd care 70-80 de care bucatele stdpinului in Ungaria i dacd viteleiobagului mor in drumul lung, iobagul nu e despagubit cu nimic. Darurifelurite, in obicei sau peste obicei, in naturd sau rdscumparate in bani.Dijma porcilor ajunge i la unu din cinci. Crismarit abuziv, cu yin stricat,care totusi trebuie pldtit. Sint multe ludrile de pdminturi, de paduri, depdsuni, sint multe zilele de robota cu care iobagul trebuie plateascdlemnele, pdsunatul. Iobagului mort domnul Ii ia averea, pe copiii lui Ii iaslugi. Pe oamenii liberi cautd sd-i fad. iobagi. Abund5. ludrile abuzive dehunuri, pedepsele arbitrare, bath:He. Plingerile nu numai cd sint zadarnice,dau mai curind rezultate contrare, rAzbundri, batai, inchisoare etc. 24. Elene dezvelesc cu lux de detalii tabloul incarcat al vietii iobagesti, al arbitra-rului si abuzurilor care-1 fac atit de sumbru, constituind tot atitea motivede rAzvratire.

Nu mai putin grave se ardtau stArile din Muntii Apuseni. Reglemen-tart a urbariald provizorie din 1776 lichida robota urbariald prin rdscumpd-ra re in bani i inscrierea ei in taxa. Dar cu aceasta nu se inchidea pro-blema muncilor necesare. Nevoile mineritului reorganizat cereau tocmaiToruri considerabile de muncd auxiliard. Aceasta muncd venea peste ceaurbariald reglementata i rAscumparatd, trebuia deci pldtitd. Dar o ase-milk a munca la liber era costisitoare i regimul nu era dispus sä investeascdpc mAsura nevoilor sale. Nu i se putea asigura apoi, in conditiile de aici,nki con,stanta necesard. Solutia : muncd platità dar obligatorie, i pldtitd.cu putin. Pentru plata redusd se putea invoca acum, la nevoie, pretulmic al rAscumpardrii robotei urbariale. Si cum aceasta muncä acum cAdeain tfara reglementdrii, putea fi nelimitatd, atita cit o cereau nevoile.

Astfel simplificarea raporturilor sub haina usurArii" sarcinilor iobd-qt ;sti le-a putut mult agrava. Iobagii de aici se pling de mari cantitati demuncA, plAtite cu sume mici sau infime, ori nepldtite deloc : transporturi

" N. Densusianu, Revolultunea lui Horia in Transilvania i Ungaria, Bucuresti, 1884,p 272 273.

" Arhi% a comisiei Jankovich In Arhiva Statului din Budapesta, in fotocopii la Bibl. Fil.Acad. Cluj, ArhiN a istoricii, V, si N. Densusianu, op. cit., p. 333-335.

s5.-si

www.dacoromanica.ro

15 DESFUNTAREA 4E:RBI= 23

masive, cu carul, cu caii, de minereu de la mine la topitorii, taiat, caratde lemne, de carbuni pentru ele, fäcut, reparat de drumuri, transporturide bautura pentru cri§marit, cosit, facut fin pentru administratia domenialà,Insumind cifre mari de cdräusii, de palmasi. SI dam citeva. In 1777 earl-usiile de lemne, carbuni, minereu pentru cuptoarele, steampurile, casade schimb si de proba a aurului din Zlatna, de carbuni si de lemne pentrumonetaria i pentru uzina de mercur din Alba Iulia, pe care le-a facutdomeniul de jos si Zlatna, s-au ridicat la un total de 8 950. Lucratori cupalmele pentru acestea si pentru repararea drumurilor de carbuni 1 740.Impreuna domeniile trebuiau s. faca 13 180 de stinjeni de lemne anual.Satele domeniului Baia de Arie§ au carat la steampurile din Zlatna pe cai14 385 maji de minereu. Pentru crismaritul domeniului supusii au carausit27 000 de vedre de bautura anual, doar 1 creitar de vadra,cind trebuia sa se plateasca de trei-patru ori atita etc. 26 Se mai adlugauobligatii de cosit pentru domeniu, transporturi de fier de la Hunedoara

altele. Taxa crestea si ea. I s-a mai adaus apoi o suml sub titlul de accres-centia, pentru plata functionarilor.

Peste acestea veneau consecintele cresterii mineritului pentru regi-mul pamintului, pentru economia supusilor in genere : opririle de paduri,restrictiile de pasunat, oprirea defrisarilor, taxele pentru folosinte. Maiveneau i reactivarea monopolurilor senioriale, arendarea crismaritului ladoi armeni, care a dus curind la tulburari.

Veneau a poi sarcinile publice, darile, lucrdrile publice, pentru stat,pentru oaste, pentru comitat. In 1778 de pilda s-a impus domeniului Zlatneide comitat transportul a nu mai putin de 16 534 de maji de sare de la ocneledin Turda la portul din Partos (linga Alba Julia).

Si peste toate acestea veneau luxuriant fraudele, abuzurile nesfir-site, atit de greu de controlat si de combatut in acest loc inchis fizic, dar sideschis larg variatiilor vietii, cdderii sau ridicarii, mizeriei si cistigului subitsau ilicit. Se abuza, se frauda aci pe intreaga scara aparatului domenial,la inscrierile in rolurile de dare, la incasari, la socoteli, peste tot unde seputea, de la dregatorii domeniali ping la gornicii si juzii satesti, care se aco-pereau unii pe altii.

Cu cresterea mineritului se complica i problema minerilor de tot felul.Acestia erau scutiti de alte munci, de taxe, de dari. In baza legilor miniereei erau obligati doar la darea capului, de un florin. Dar aceasta cu condi-tia sä fie mineri adevarati", adica sa traliasca din minerit. Tocmai ceea ceera mai greu de stabilit aci, unde omul avea mereu nevoie de mai multesurse de existenta, unde minerul trebuia sa se ajute si cu munci agri-cole sau de alta natura sau, invers, i cel cu alte ocupatii se vedea nevoitsa Lea i minerit, aici unde ocupatiile se cumulau, se incalecau. 0 vesnica

26 Vezi asemenea cifre la Z.L Toth, Parasztmozgalmak az erdayi Erczhegysêgben 1848-ig,Budapesta, 1951, P. 99-102 ; In editia romAneascA. Miscdrile fardnesti In Munfli Apusenipind la 1848, Bucuresti, 1955, p. 126-128 ; J. Berlász, op. cit., p. 402 ; Istoria Romdniei, III,p. 751.

platindu-li-se

si

www.dacoromanica.ro

24 DAVID PRODAN 16

problema : care sint mineri 0 care nu, care sint scutiti 0 care nu, vepicu1arbitrar, vepicele abuzuri la inscrierea bor.

Plingerile se aglomereaza mereu, ajung pe scara oficiala sau directpina la Cancelaria aulica, pina la imparat. Reglementarea nu se respecta ;in loc sa u§ureze, agraveaza starile. Nu e mirare ca iobagii cer revenireala vechile raporturi, la urbariul din 1746. Anomaliile sint evidente, tre-buie neaparat remediate. Se obtin rezolutii favorabile. Dar acestea intoarsepe aceea0 cale ierarhica, implicatä ins5.0 in ele, nu se executa. Provoaaa,dimpotrivd, razbunari, pedepse pentru taranii care au indraznit sa seplinga 27.

Rascoala a ridicat violent valul de pe tot acest complex. Nobilimealovita insa nu-0 gasi nici o vina in stirnirea ei. Cauzele rdscoalei le gase§tein aversiunea romanilor fata de nobili, in agitatiile preotilor români. Lega.se§te in ordonantele imperiale, in libertatea pe care au dat-o ele iobaguluiroman de acuza pe domnul sau. Vazindu-1 confruntat cu dinsulpedepsit pentru excesele sale, a pierdut iubirea" i respectul care il legauinainte de el. Le gasete in duritatea" poporului roman, care n-a fosttinut in friu destul, fata de care regimul de pita aci a fost prea blind.Rascoala infrinta, nobilimii nici prin gind nu-i trecu 55. fad'. vreo concesie.Printre nobili nu se gasi nici unul sa vita cu vreo idee de indreptare. Nobi-limea e preocupata exclusiv de rdzbunare, de pedepse cit mai drastice, demasuri cit mai severe pentru a preveni asemenea indrazneli in viitor. Seintrece iara0 in excese, trebuia acum calmata nu numai iobagimea räscu-lati, ci i nobilimea orbitä de razbunare 28.

Regimul, cu ace1a0 gind de a preintimpina o noua izbucnire, cautäremedii. Rdscoala dezvelea nu numai obipuitele abuzuri i conflicte curente,nu numai calamitatile pe care trebuia sa le indure iobagimea romana, dez-velea gravitatea problemei iobagiei

Drept remedii generale pentru lini§tirea taranilor rasculati imparatulsocotea mai ales cloud : reglementarea urbariala i desfiintarea dependenteipersonale.

Inca in 27 noienibrie cerind cancelarului Eszterhazy actele privindplingerile domeniului Zlatnei, cere i pe cele privitoare la introducerea regle-mentarii urbariale ca sa. le poata. trimite comisarului regal, conteluiJankovich 29.

In aceea0 zi se adreseaza i contelui Jankovich. Comunicindu-i dispo-/itia data Cancelariei trimitä toate actele privind plingerile domeniuluiZlatnei adauga : Si fiindca pina acum nu s-a facut nici un pas in reglemen-tarea urbariala aa de mult timp promisa i pentru ca la Cancelarie seaflA un elaborat prealabil, i se va trimite i acest elaborat pentru a putea

27 Istorta Romântei, III, p. 751-754." Ihidem, p. 776 777." Octavian Beu, L'empereur Joseph II et la revolte de Horia, Sibiu, 1944, p. 53.

a-si

sa-i

insdsi.

www.dacoromanica.ro

17 DESFIINTAREA SERRIEI 25

aprecia daca nu ar fi bine sg inceapg chiar acum punerea ei in aplicare.Dar mai presus de toate iobagiatul, care dupg toate constatgrile mai existgacolo, cel putin incit se extinde asupra persoanelor, dacä ping acum, cu toateordinele sale atit de categorice, nu se va fi pus capgt acestei apgsgri caredezonoreazä atit de mult omenirea, sá fie inlaturat fArg intirziere, a§a cums-a fgcut cu erbia (Leibeigenschaft) in toate celelalte tgri ereditare ".

Cancelaria, in intimpingrile sale din 28 noiembrie, considerg ca intro-ducerea reglementgrii urbariale, i chiar in timpul acesta, va avea urmgrilecele mai rele. Mai tirziu insg, dupg ce lini§tea i ordinea se vor fi resta-bilit peste tot, incit sg se poat5. spera intr-o stabilitate a ei, atunci poateva fi timpul pentru operatia aceasta. Cdci altcum, dacä reglementarea vapgrea poporului bung, va crede cä toate le poate obtine prin foc i sabie,iar daca nu-i va plAcea, va incepe tulburgri §i mai mari. Ba cum e indea-juns Si cert Idmurit d adevArata cauzg a tilhdriilor n-a fost severitateanobilimii, reglementarea urbarialg nu va ajuta la nimic de astg data,decit va produce influentele rele pomenite 31

La acestea impgratul raspunde lung. Toatg lumea §tie cä de zeceani de zile toti iobagii din Transilvania i cu deosebire romAnii s-au plinsinsistent impotriva robotelor i o dovedesc actele cg Inca impgrAteasa dadusecele mai energice ordine pentru reglementarea lor i ca ele au fost totdeaunazadarnicite. E firesc ca unde existg asupriri i dispare mice posibilitate deindreptare, nici lin4tea sà nu poatà domni. Sint lucruri cunoscute, carenu se pot tagadui, Ca in domeniul Zlatnei au existat o multime de asupririexcesive i prin urmare i plingeri impotriva Mr, CA Tezaurariatul cu depar-tamentul monetar i montanistic (minier) de acolo, care e cu totul absent,niciodata n-au fAcut ca asupririle acestea sg inceteze. Dimpotrivg, orbitede. functionarii br cautá Inca* sg-i scuze. E fapt tiut ca astfel de plingerizac acolo Inca din luna aprilie nerezolvate i ca tot astfel se intimpldin celelalte ora§e miniere. Cu deosebire la Baia Mare, unde un frate alconsilierului aulic Mitis face pe tiranul, iar fratele sgu aici 11 acoperg. Con-tele Jankovich va avea de acut deci negre0t o cercetare in domeniulZlatnei, sg pung capat acestor plingeri i sg pedepseascà pe vinovati. Tre-buie sg introducg §i urbariul, care dup5, atitea prelucrgri a fost in sfir0tgasit echitabil atit de guvern, cit 0 de Cancelarie, 0 in acest chip sg sefacg dreptate acestor oameni, sä se vadä ca aa cum romAnul rebel a fostspinzurat, decapitat, impucat sau condamnat la alte pedepse grele, totaa se pune capat i plingerilor sale 0 se introduce un urbariu convenabil,impunindu-se prin putere regalg sg-1 observe atit domnul cit i iobagul.

30 ... vorzaglich aber muss das allem Ansehen nach noch immer bestehende Jobajat soweite rs sich auf die Personen erstrecket, wenn hierinn Meiner so nachdracklichen Befehleungea chtet die Abstellung eines die Menschheit so sehr entehrenden Druckes gleichwohl nichterfolge t ware, unverzaglich beseitiget werden, so wie es mit den Leibeigenschaf ten in alientbrige n Erblandern geschehen ist", ibidern, p. 54.

111 Vezi textul la N. DensuOanu, op. cit., p. 315-316.

f

si

www.dacoromanica.ro

26 DAVID PRODAN 18

In acest fel reglementarea nu va face deloc falsa impresie presupusà decancelar 32.

In privinta modului cum se va introduce urbariul, imparatul preci-/eaiä ca el i se va comunica contelui Jankovich numai cu scopul ca dinsulin cursul misiunii sale sä instruiasca poporul i pe dregatorii domenialiin privinta lui. Punerea in aplicare insa trebuie fard indoiala incredin-tata guvernului i comitatelor si numai in cazul cind aceste autoritati nuar proceda cu seriozitate i potrivit datoriei lor, atunci sa se numeascäcitiva comisari, cum s-a facut in Ungaria 33.

Astfel in urma biletului imparatului din 27 noiembrie Cancelaria seadreseazá contelui Jankovich in sensul celor indicate de imparat. Cumreglementarea urbarial 5. e incredintata guvernului i comitatelor, Cance-lariei nu-i mai ramine decit sa-i transpung toate actele referitoare la cerce-tarile intreprinse in urma plingerilor supusilor de pe domeniul Zlatnei,impreuna cu observatiile Camerei in treburi monetare i miniere. Cit pentrulinistirea poporului, comisarul va trebui sà lamureasca atit pe domniipamintesti cit i poporul ca imparatul are intentia sä introduca curind onoul reglementare urbariala, stabilind astfel o maisura mai echitabird invederea atasamentului reciproc dintre supus i domnul sàu 34.

Cu data de 1 decembrie impäratul Ii scrise iarási cancelarului. Regle-mentarea urbaria15., de mult timp pregatita., cum si-a exprimat ideea decurind, a ajuns in stadiul inainteze prin urmare cu propune-rea sa proiectul, ca sa-si poatä exprima aprobarea asupra lui, aldturindtextul unei publicatii, care tradusa apoi in toate limbile uzuale se va publi-ca peste tot si in care se va arata lamurit cum pe de o parte s-au luatmäsuri ca deodatä cu introducerea urbariului sa fie sistate toate abuzu-

oprimarile, pe de alta se va cere implinirea exacta a tuturor obliga-tiilor, cu atit mai mult cu cit prin aceastä reglementare totul e precizat cu(ea mai mare exactitate. Iar in 2 decembrie adaugä ca in reglementareaurbariala pentru Transilvania, in locul celor patru zile (de lucru) se vorstabili numai trei, corectind in acest fel elaboratu135.

Impáratul, dupà actiunea de pacificare intreprinsa. socotind rascoalaterminata, Inca in cursul ei, la 1 decembrie 1784 ordona autoritatilor Tran-silvaniei sä procedeze la conscriptia generala in vederea reglementarii urba-riale. E convins ca feluritele plingeri iscate intre posesorii din Transilvaniasi supusii lor yin mai presus de toate din faptul ca pita acum nu s-auhotarit nici prestatiile datorate de supusi domnului lor, nici proportionarealor cu sesia i ca de mult a fost necesara reglementarea urbariala si in Tran-silvania. Isi exprimá acum vointa ca reglementarea sa se introducl in toataimpdratia sa, i ca ea sa-si facä cit mai degraba efectul. Nu se indoiestecd in interesul salv5sii pacii si securitatii comune, o vor executa intru totul

Ibidem, p. 317." Ibzdcm, p. 319.

Arhiva comisiel de investigatie Jankovich, fotocopie I, 568 571." 0. Beu, op. cit., p. 56 57.

realizdrii,si

rile

i

.

st-i

www.dacoromanica.ro

19 DESFILNTAREA SERBI:E1 27

numaidecit. Vrea ca vointa sa sá fie publicatä in limbile Orli, aratind15.murit ca rostul reglementarii urbariale e mai ales sa inlature toate abu-zurile i opresiunile, dar i ca sa ceara supusilor implinirea intocmai aobligatiilor prescrise de ea, pe cei care nu o vor executa in pace sause vor impotrivi pe urma domnilor lor pamintesti sau dregatorilor comi-tatului asteptindu-i pedeapsa cuvenitä 36

Ordinele marturisesc acum graba stirnit a. de rascoala : reglementareasa se facä cit mai urgent in interesul pacii si al securitatii obstesti.

Reglementarea urbarialä ii obsedeaza pe imparat si in timpul repri-marii rascoalei. /n biletul sau din 13 decembrie adresat guvernatoruhiiSamuil Brukenthal, fermitatea puterii regale o vede in impunerea respec-tarii reglementarii urbariale. Fiecare sà fie necrutator obligat la prestatiilefixate prin urbariul echitabil care se va fi stabilit odata si nu la mai mult 37.

/n raportul sau din 30 decembrie, contele Jankovich relateaza Cance-lariei ca. pentru linistirea poporului a apelat si la episcopii romani, ca prinpreotime sa-1 incredinteze ca. durerile lui dupa imprejurdri vor fi vindecate

sarcinile lui usurate.' Cancelaria inaintind raportul observa c., ce-i drept,intrebuintarea preotimii române pentru linistirea poporului poate fi intru-citva salutara si ea este in sensul ordinelor imperiale, dar nu-0 poate ascundeingrijorarea cite rastalmaciri se pot naste incredintind preotilor misiuneade .a talmaci poporului usurarea sarcinilor sale, cind este stiut cä si In ras-coald ei au fost instigatorii lui. Imparatul insa, contrariat, aproba procedeullui Jankovich. In promiterea usurdrii sarcinilor nu trebuie \Tanta o gre-sealà, comisarul mai curind trebuie incurajat sä lamureasca poporul citde bun va fi urbariul care se va introduce 38.

In 6 ianuarie Jankovich raporteaza printre altele i ca la plingerilein legatura cu urbariul el lamureste poporul asigura cä impäratul se vaingriji sä faca o rinduiala 39.

In 10 ianuarie, la vestea prinderii lui Horea i Closca, imparatulprintre altele se gindeste iarasi la aceeasi reglementare urbarialà, dar i ladesfiintarea serbiei. Adresindu-se contelui Jankovich, ii indrumä sa intro-duca noul urbariu i desfiintarea ordonata de atita timp a iobagiatuluiin sensul ca fiecare sä fie considerat, in ceea ce priveste persoana sa si acopiilor sai, ca om liber in toate actiunile sale si ca ofice alte dafi siobligatii, fie ele sub mice nume sau titlu, sa fie desfiintate prin urbariu,prezentind aceasta supusilor, cum se si cuvine, ca o usurare pentru ei

In sensul introducerii de indata a urbariului scrie impäratul in aceeasizi i cancelarului 41 In 18 ianuarie imparatul Ii scrie din nou. In Transil-

3 6 Bibl. Fil. Acad. Cluj, Arhiva istoricA, col. Mike, Urbéri utasitdsok Magyarorszdgon,lila 2.

" 0. Beu, op. cit., p. 62." Szilfigyi Ferencz, A. Ildra-oildg Erdélyben, Pesta, 1871, p. 164-165, 196 197." N. Densusianu, op. cit., p. 336 337 ; Sziligyi, op. cit., p. 164." 0. Beu, op. cit., p. 77-78.

Ibidem, p. 80."

pi

pi

pi-1

.

.

www.dacoromanica.ro

28 DAVID PRODAN 20

vania linistea fiind restabilitg, cancelarul sg trimità guvernului ordinulde a relua si continua conscriptia urbarialg pretutindeni 42. In 7 februarie,adresindu-se contelui Jankovich, impgratul tine iargsi sà fie publicatgintrodusg reglementarea urbariald in comitatul Hunedoarei si al Zaran-dului, precum si in Valea Hategului 0 in comitatul Albei, convingindpe domnii pärnintesti i pe supusi de vointa sa nestramutata de a urmgripersonal ca aceastg reglementare sg. fie observatg intocmai ; despre ceea cea pus in cunostintg. prin Cancelarie i guvernul 43. In aceeasi zi Ii pune invedere si baronului Samuil Brukenthal ca pe una din cele mai de seamgprobleme rcglementarea urbarialà, pe care sà o pung numaidecit in lucru ".

In 28 februarie se adreseazg cu un bilet iargsi cancelarului Pal*.In cc priveste problema presantg a urbariului asteaptg de la Cancelarieavizul favorabil, ca apoi guvernul sá fie obligat sub cea mai grea rdspun-dere sg. publice in sfirsit reglementarea urbarialà atit de multe ori ordo-natà si sg o pung in aplicare 43.

In tot timpul rgscoalei cheia linitii i pgcii impgratul o caut g. in re-glementarea urbarialg i desfiintarea serbiei, asupra cgrora, cum vedeminsistg. mereu.

Introducerea in sfirsit a reglementgrii, atit de contrariatà ping acurhde domnii pämintesti, pentru a elibera din sclavia de ping acum pe romahulatit de cumplit asuprit, ceea ce ar fi un mijloc salutar pentru a-1 inyata sgcugete mai bine" " e chiar prima propunere si a cgpitanului Egermann,care participase la reprimarea rgscoalei i propunea la sfirsit remedii 47.

Iobagilor sà li se rinduiascg zile hotgrite de slujbe propune 'sivicarul Ioan Popovici de Hondol. El socoteste a fi drept ca dommiluipämintului sg-i facg 2 zile cu mincare, 2 zile sg fie ale lor ca sg-si hrgneascà

imbrace casa, 2 zile O. le rgming sg-si poatà face slujba i dajdeaimpärgteascg. A saptea zi (sá o dea) lui Dumnezeu 48.

Introducerea reglementgrii urbariale chiar acum e contrariatä,fireste, de nobilime, sub acelasi motiv cg introdusg acum, taranii ar privi-oca un fruct al rlscoalei lor. Domnii pgmintesti nu sint straini de intentia de ase aduce robotele iobdgesti la o uniformitate scrie in marele s'au memoriudin 24 decembrie 1784 comitatul Hunedoarei. Se teme insal cg, introducinLdu-se acum o reglementare urbarialg, nu cumva plebea sà fie ispitità a credecà a cucerit-o cu tulburgrile de acum i, pentru schimba starea, !sàizbucneascg I cu alte prilejuri. Reglementarea urbarialg sg se introducd Maitirziu, dupg ce au fost stirpite din radgcini tulburgrile de acum ". Ceea ,LN

" 1bidem, p. 83.43 Ibidem, p. 87." Ibidem, p. 89." Ibldem, p. 95.41 . . . und den grausam bedrtickten Wallachen aus der bisherigen Sclaverey zu setzen,

wit rde ein heilsames Mittel seyn, ihn besser denken zu lernen".Ileana Bozac, 0 relalare contemporand streind privind cauzele rdscoalei tut Horea, In

Lucrari stlintifice" Istorie $tiinte sociale Pedagogie, Oradea, 1971, p. 60-61." Arhiva comislei de Investigatie Jankovich, II, 635-640. Text romAnesc.41 Papiu-Ilarianu, Tezaur de Monumente Istorice, III, p. 402.

§i

§i

si

.

a-si

www.dacoromanica.ro

21 DESFIINTAR.EA REIM= 290

repeta si in memoriul din 8 februarie. Introducindu-se acum urbariul, taraniiar fi ispititi sä cread5. c5. rascoala lor a fost dreaptd, introducerea urbariultivor privi-o ca o rasplata, ceea ce ar fi un indemn pentru ei i la alte asementaviolente in speranta ca-si vor usura starea O.

Nu poate aduce linistea nici .introducerea noului urbariu opineazaun alt memoriu al nobilimii. In comitatul Arad era doar introdus urbariulUngariei si totusi a fost lovit de acelasi prapad. Apoi serviciile pe unele locuriar putea sá fie mai usoare acum decit cele prevazute de urbariul care se va-introduce, ceea ce nicidecum nu va liniti rascoala. Daca noul urbariu insusiva fi mai usor, aceasta pentru români n-ar fi decit un indemn la noi rascoale,cind cred ei 51.

Urbariul sa nu se introduca cel putin o jumatate de an, ca nu cumvasä sporeasca insolenta tdranimii, crezind ca räscoala so i-ar fi grabit intm-ducerea sulfa un plan general de asigurare a 1initii pe viitor 52

Cit priveste desfiintarea serbiei, de fapt imparatul nu daduse ordinde desfiintare si in Transilvania, daduse numai decretul din 1783, in caretocmai desfiintarea serbiei lipsea. Contele Jankovich intreaba la 21 ianuariepe guvernator daca s-a dispus potrivit vreunui ordin imperial ceva dinpartea guvernului in privinta servitutii personale (Personal Leibeigenschaft) 53,Raspunsul va fi fost desigur negativ.

Sta pe loc dealtfel i introducerea urbariului, in ciuda urgentariiimparatului. Contele Jankovich amina mereu, Ii declina competenta.Guvernatorului la 26 februarie Ii scrie ca la introducerea urbariului nu sepoate avinta pentru c problema in genere ii este inca necunoscuta. Eadepinde de inaltele rezolutii i desigur va mai trebui Inca dezbatutd

Nici la Zlatna comisarul nu se putea deplasa mai inainte de a-si ter-mina misiunea la Alba Iulia. In raportul din 2 februarie care imparatel promite ca indata ce va termina cu cercetarea si a lui Crisan se va ducela Zlatna sa faca cercetarile potrivit ordinelor sale 55.

Conscriptiile urbariale in vederea reglementärii erau de acum in curs..0 asemenea operatie era insa de durata. Rascoala abia se sfirsise i taranii seagitau iaräi. Circulau insistent zvonurile ca la primavara se vor ridica dinnou. Razbunarile nobilimii continuau, atitind spiritul de revolta. Ca raspunsse indesesc nesupunerile, agitatiile, amenintarile. /ncepeau muncile cimpului

stabilirea obligatiilor de lucru intirzia. Sint frecvente mai ales nesupunerilela lucru.

Imparatul insusi a trebuit sa se lase convins de primejdie si s5. intervinaenergic. Cu data de 5 aprilie adreseaza douà patente, pe una autoritatilor,domnilor pamintesti i supusilor deopotriva, pe cealalta evident supusilOr,

Bibl. Fil. Acad. Cluj, Arhiva istorieä, col. Mike, 116ravildg, p. 205.61 Ibidem, p. 21-22.62 Ibidem, p. 43." Arhiva comisiei de investigatie Jankovich, II, 930, ,,Archiv des Vereines", XXXI

(1903), P. 782." Archly des Vereines,", acela§i an, p. 803.

Arhiva comisiei de investigatie Jankovich, nr. 529.66

si

www.dacoromanica.ro

30 DAVID PRODAN .22

In prima imparatul invoca aceleasi plingeri care au ajuns pina la eldin arnindoua partile : din partea supusilor impotriva domnilor lor pamin-testi de robotele excesive i alte prestatii, de refuzarea foloaselor ce li secuvin de la domnii lor, de cruzimile la care ii supun, din partea domnilorimpotriva supusilor pentru indaratnicia si impotrivirea la implinirea slujbelorsi celorlalte prestatii ce li se cuvin in virtutea legii si a obligatiilor urbariale.Obligatiile au fost stabilite intr-o mdsura i pentru unii i pentru altii prinpunctele publicate din 1770 (e vorba de Certa puncta din 1769). Atunci Insaau lamas in suspensie i la arbitrul ulterior al imparatului stabilirea consti-tutivului sesiei, a paminturilor de aratura i finatelor, precum si a beneficiilorin raport cu ele. Atit plingerile care se isca zilnic din aceasta pricina, citstatul, fericirea de obste i pastrarea locuitorilor Marelui Principat cerstaruitor si aci o mai buna rinduiala urbaria15.. De aceea a propus introducereasi aci a unei cit mai bune reglementari urbariale, acomodate uzului dinprincipat. Dar pentru c5. aceasta operatie nu se poate face deodatd, ceretuturor ca pind cind se va putea face deplin, sà o astepte in pace siiar dupa ce se vor fi introdus cele stabilite, atit domnii pamintesti, cit i supusiisa le indeplineasca intocmai. Pina cind insa aceasta treptat se va putea face,domnii pdmintesti sà nu se incumete sa ceara nimic de la supusii lor pesteceea ce li se cuvine dupa legi i dup5. prescriptiile urbariale ale rezolutiilorregale, sau peste ceea ce au prestat dupä obicei i pinä aci, sa nu aducain privinta acestora nici o injurie supusilor lor, nici sa nu incerce vreoinovatie sau sä le ia ceva din ceea ce acum poseda. La rindul lor i iobagiisi jelerii sa se abtina de la mice impotrivire i indaratnicie Ltd de domniilor pamintesti, slujbele datorate pinà acum sä si le fad de bunä voie, cucredinta i fara codire. Acestea sa le observe si sä li se conformeze intocmaitoti domnii pamintesti i toti iobagii i jelerii, atit in cercurile in care auinceput operatiile urbariale, cit si in cele in care n-au inceput Inca, altfelvor cadea fAra iertare in pedeapsa ". Textul vizeaza deci in primul rind pedomnii namintesti, imparatul se adreseaza mai ales lor.

Taranilor li se adreseaza cu textul dojenitor al patentei Mariei Terezadin 14 iunie 1776, publicatA tot in asemenea imprejurari. TAranii sint chematila ordine, dar iarAsi in asteptarea reglementArii urbariale care trebuie säurmeze. De fapt e o reeditare a textului de atunci 57. Tonul lui e cel al severi-tatii. I-a ajuns la cuno0inta. spune acum in numele salt imparatul cäiobagii unor domni nu-0 mai fac sau nu vreau nicidecum implineascarobotele §i alte sarcini cu care sint datori fatal de domnii lor, ba unii maiindäratnici §i mai cutezatori decit ceilalti, din greit i strimba judecataau indräznit O. se adune, O. se incurajeze la nesupunere, iar unii au facut §imulte alte neorinduieli primejdioase pentru binele public. Dore§te sä ocro-

" Text latin imprimat, tn Bibl. Fil. Acad. Cluj, Arhiva istorica, col. Samuil Kemeny,Charlophilaclum Transsilvanicum, t. XXXIII, ResoIutiones Normales 1784 1786, nr. 3.

67 Avem la Indendn a. textul german, maghiar i roman. Un exemplar din cel german inaceeasi arhivi, aceeasi colectie a lui Samuil Kemény, acelasi volum, nr. 3. Unul din cel maghiarIn aceeasi arhtva. col. Mike. Urbarium 1770-1848, fila 67. Cel romanesc In aceeasi colectie Mike,intr un volurn fara titlu, sub nr. 28.

sA-si

liniste,

www.dacoromanica.ro

23 DESFIINTAREA $ERALIDI 31

teasel iobagimea impotriva impovargrii nedrepte i potrivnice legii si dinacest motiv sg rinduiasca urbarii, stabilind cu dreptate rinduiala robotelor

sarcinilor domnesti, i aceste urbarii vrea sá ajunga pentru mai largäexaminare chiar in fata sa. Dar e departe de intentiile sale ca prin aceastaocrotire i rinduialg sg. deschida drum spre acte de putere i razvratire cuteza-torilor i raufacItorilor ; doreste mai curind sa le rInduiasc5, in liniste si pace,cu adevarata dreptate, iar ceea ce va hotari, doreste i porunceste sa fieimplinit de amindoul pArtile, adica stabilind slujba i daturile iobagilorfatä de stapini toti sa fie datori a se tine de ele. De aceea i cei care dincutezantg nesabuita s-ar purta impotriva patentei i poruncii de acum, sauar indrAzni sa facg. si de acum incolo neorinduieli ca cele insirate aci sau alteleasemanatoare, vor fi pedepsiti cum meritg, dupg cum e vina, mai mica soumai mare, cu inchisoare de cinci sau de zece ani, sau chiar pe viata, ba i cucumplita moarte. Juzilor i juratilor tirgurilor si satelor i tuturor iobagilor

altor locuitori le da poruncg aspra, chiar in limba lor, ca de acum incolo.nimeni sa nu se poatg apara cu nestiinta, fata de dregatorii comitatelor (caresint obligati sa-i apere in toate pricinile lor drepte) sg fie cu toata cinstea

supunerea, fatg de domnii pamintesti cu aceeasi ascultare i supunere,ping cind va sosi la ei si se va publica rinduiala regeasca cu privire la slujbele

sarcinile iobdgesti, sa implineasca in pace toate slujbele i daturile iobl-gesti in obicei ping aci, sa se poarte in linist.e, sa se fereascA de orice cu-prindere de pgmint sau de volnicii, pe dregatorii comitatelor i domnilorpamintesti i pe slugile lor, mai ales cind acesti dregatori umbla in slujba lor,sg nu cuteze cu vorbe de ocarg a-i jigni, cu silnicii a-i supara sau a li seimpotrivi, caci nu vor scapa de greutatea pedepsei 58

In acest fel, prin asemenea interventie salutarg, cauta curtea sa con-vinga nobilimea ca reglementarea urbariall o scapa de primejdie. Asa s-aajuns in Ungaria la reglementarea urbariall generalg din 1767 pe cale dedecret regal.

Imparatul ridicind din nou problema serbiei Cancelaria isi incearcaInca odatg puterile, raspunzind in 30 iunie la o nouà insistenta a imparatuluiprin biletul sat' de ming din 24 mai. Dupg rezumatul Cancelariei imparatulconstata trei lucruri :

1. C. desfiintarea iobagiatului, asa cum a fost ordonata de el, mai alesIn Transilvania Inca n-a fost pusa in aplicare.

2. Ca aceasta trebuia adusa de mult la cunostinta tuturor printr-opatenta formala.

3. Ca fiecare trebuie sa dispuna de o deplinà libertate personala intoate treburile sale si in acelasi timp sa aiba drept de proprietate asuprapgmintului i bunurilor sale (das Eigentum seines Grund und Bodens dannVermogens besitze) putind astfel dispune de ele ca inter liberos.

Cancelaria &este iarasi mai multe intimpinari de fdcut.

68 Textul maghiar, imprimat, In Bibl. Fil. Acad. Cluj, Arhiva istorick col. Mike, Urberiufasiidsok Magyarorszdgon, fila 45. Aci i alte exemplare.

si

si si

si

www.dacoromanica.ro

32 DAVID PRODAN 24

La punctul intii, ca s-au dat mai multe ordine in acest sens, vazuteaprobate de imparat. La al 2-lea cä asemenea rinduieli in Ungaria i Transil-vania se obisnuieste a se transmite prin ordine nu prin patente. Daca impd-ratul ar dori ca ele sa fie republicate prin patenta, Cancelaria e de opinia capentru Transilvania aceasta sa fie aminata pita la terminarea lucrarilor dereglementare urbariala chiar acum in toi, ca sa nu dea prilej poporului, siaa banuitor, pentru alte presupuneri care ar putea aduce prejudicii regle-mentaxii urbariale insasi.

La punctul 3, care prevede acordarea libertatii personale a supusuluisi a proprietatii pamintului, Cancelaria invoca legile tarii prezentate Inca inraportul sau din 18 iunie 1783. Potrivit acestor legi, dreptul de proprietaterevine numai regelui i prin el nobilimii tarii i unor comune privilegiate caresi-au dobindit dreptul fie prin merite deosebite, fie cu bani. Dar si altfel,Cancelaria socoteste cit dreptul de proprietate si de cumparare a paminturilorseionale pentru supusii din Ungaria si Transilvania nu poate prezenta un realfolos, pentru ca nobilul trebuie sa-i doteze cu parnint sesional fara vreosuma de cumparare, iar ei trebuie sa presteze pentru el servicii i daturi fixateprin urbariu in functie de marimea lui. Acest raport constituie chiar unavantaj pentru supusul ungaro-transilvan fata de cel din celelalte provincii.El primeste gratuit pamintul necesar economiei sale si nu poate fi scos din eldecit pe cale judiciara. In schimb, supusul din celelalte provincii, daca facedatorii de peste o treime ( !) (de fapt peste 2/3) din valoarea averii sale imo-bile, este expus pericolului de a-si pierde dreptul sau de cumparare (Einkaufs-Reck).

In acest fel trebuie inteles dreptul de proprietate al supusilor asupraparnintului. Dar au drept de proprietate deplina asupra averilor mobile,asupra clitdirilor, cit i asupra viilor, curaturilor i altor achizitii provenitedin siiguinta lor. Cum ei au pe deplin acest drept, Cancelaria e de opinia sa nuse mai incerce nimic altceva, decit sal se ordone oficialitatilor tarii sa aplice

exactitate prevederile legii si sa apere pe supus in acest drept al sail deproprietate.

Cu privire la libertatea personala a supusului ordonata de imparat,Cancelaria observa ca din cele spuse reiese clar ca supusul a beneficiatbeneficiaza si acum de aceasta libertate i crede cit extinderea acestei libertati,ingaduind plecarile incoace si incolo dupa plac, n-ar aduce vreun folos nicistatului nici supusului. Nici statului, pentru ca prin aceasta s-ar ajunge la onesiguranta i disproportie in privinta contributiilor, intretinerii armatei,agriculturii i altor institutii oficiale. Nici supusului, pentru ca domnulpamintesc in asemenea nesiguranta II va putea sprijini mai putin decit afacut-o pina acum.

Cit priveste dreptul supusului de a dispune liber de averea sa, Cance-laria aminteste ca el are prin lege cam tot atitea drepturi ca i proprietarulde pamint si nobilul. Dar cum nobilul i proprietarul de pamint nu poatedispune liber de bunurile sale avitice, acestea fiind mostenite de copii Inmod egal, i poate dispune liber numai de bunurile sale achizitionate, asanici supusul nu poate dispune liber de constitutivul sesiei sale sau de pi-.

cx

www.dacoromanica.ro

DESFIINTAREA SERBIEd 33

minturile primite de la domnul sau, acestea trebuie impartite in mod egalcopiilor sài. In schimb e liber sa lase mostenire dupa. bunul plac avereasa mobila i bunurile cistigate prin sirguinta sa.

De aceea Cancelaria crede ca s-ar putea ramine la drepturile existente,iar aceste drepturi sa se publice taranilor prin patenta, avind inalta aprobare,in toate limbile tarii.

Consilierul de stat Martini in urma acestora propune : Pentru a pre-intimpina rastalmacirile, in patenta sa se explice clar cà taranii sint supusimai marilor lor ca si acestia imparatului i cä deci nu mai sint iobagi, ca inprivinta libertatii de strämutare sa se observe cu stricteta articolele 2630 din anul 1547, care sä fie incluse si in patenta si in care intre altele stascris : colonilor li se restituie vechea libertate, caci nimic n-a daunat maimult Ungariei infloritoare decit oprimarea colonilor, al caror strigat färaincetare se ridica in fata lui Dumnezeu. Iar referitor la proprietate, prinpatenta sa se reinnoiasca dispozitia din Tripartitum, partea a III-a, articolele29 si 30, care permit taranilor ca in anumite cazuri sa-si designeze si altimostenitori in afara de copii si care sä fie republicate in intregime. In acestfel pot sa nu mai fie admise procese de revindicanda libertate". In fine,trebuie terminate cit mai repede lucrdrile reglementarii urbariale, la caresa se tina seama de articolul 16 din 1514 cu 52 de zile de robota anualdnu de articolul 11 din 1553 cu numai 40 de zile 59.

Rezolutia imparatului adopta propunerile lui Martini, le reproducepunct de punct, aproape in aceiasi termeni. Pentru a-i putea informa maibine pe tarani asupra drepturilor care le revin, urmeaza ca dispozitiile datede el in acest sens sa fie cuprinse intr-o patenta tiparita in toate limbiletarii, patenta care apoi sä fie oficializata dupa ce i-a fost inaintata spreaprobare. Pentru a preintimpina ra'stalmdcirile, in patenta sal se expliceclar a) Ca taranii sä fie numai a)sa iobagi ai domnilor lor cum sint domnii

fata. de rege i nu mai mutt. b) In privinta liberei stramutari trebuies5. se refere textual la articolele 26-30 din 1547 si sä se recomande strictalor te-spectare. c) Referitor la proprietate, in patentä sa se reinnoiasca dispo-zitiile articolelor 29 si 30 din partea a III-a a Tripartitumului, care permitfaranilor ca in anumite cazuri sa-si numeasca si alti mostenitori decit cOpiiilor, dispozitii care trebuie republicate integral. In sfirsit d). Trebuie aratatclar in patenta cä pe viitor nu vor mai avea loc procese de revindicandalibertate '. De altfel trebuie reconiandata guvernului terminarea cit mai ra-pidd a reglementarii urbariale, cu adaosul cal in privinta zilelor de robotasa aiba in vedere mai intii articolul 16 din 1514 si apoi articolul 11 din 1553 60.

. Contele Jankovich in raportul sau final asupra rascoalei, din 6 iulie1785, printre alte remedii, drept primul socoteste si el reglementarea urbar

Cercetind cauzete si originea raului, ca el sá nu se mai repete si linistea

59 I. Lupas, Impdratul losif II rdscoala idranitor din Transilvania, In An. Ac. Rom.,Mem. Sect. Ist.", seria a III-a, t. XVI, p. 301-304. Aici una din copii menitä sä circule printremembrii consiliului de stat, cu propunerile consilierului de stat Martini.

59 Ibidem, p. 304.

3-c. 89

:

nObilii

Hard.

si

22

si

www.dacoromanica.ro

34 DAVID PRODAN 26

O. se statorniceasca, intrucit taranii rasculati arata drept cauzà a räscoaleilor sarcinile si prestatiile fata de domnii pamintesti care li se impun arbitrar,propune sa se prescrie si sa se publice un urbariu in care : a) SA se defineasclquantumul pamintului de dat colonului de sesia intreaga, de jumatate, depatrime, de optime. b) Ca pamintul contributional s5. prospere si sirguintacolonului O. fie mai bine stimulata, el sa nu fie miscat din sesia sa decit in cazulcä o cere legea sau i se dA alta de aceeasi valoare. c) SA se inlature abuzurilesi prestatiile de tot felul, sa se defineasca cit mai exact in raport cu dotareai dac . unele din vechi obicei sau prescriere erau prea grele, ca cele patru

zile cu palmele pe saptamina, sä fie scazute. d) Acestui urbariu sà fie obligatisa i se acomodeze atit domnii cit si taranii, sa fie observat cu exactitate deamindou5. partile. Contracte prin. care O. se facà abatere de la urbariu sä nuse admita decit incheiate inaintea magistratului, atestate de comitat cal nusint mai grele decit urbariul si aprobate de guvern. Ca urbariul A. fie obser-vat cit mai exact, plingerile taranilor pentru incalcarea lui sal se cerceteze Mfgintirziere, dispunindu-se despagubirea lor. Investigatiile urbariale, comitatulin fiecare an sa le supuna guvernului. $i celorlalti care cer dreptate, sa li sedea prompt si cu exactitate 61

Consilierii Martini si Hatzfeld, in opinia lor in urma raportului, propunsa se ceara. Cancelariei introducerea cit mai de graba a reglementarii urbarialesi inlaturarea abuzurilor, inainte mergind Camera montanistica din Zlatna,de unde au inceput tulburarile. Aceasta fiind cu atit mai necesar cu cit altfeltaranii ar putea fi impovarati cu noi obligatii prin fel si fel de siretlicuri 62

In biletul sat', adresat Cancelariei, in privinta urbariului imparatuladopta intocmai propunerile lui Jankovich, in aceiasi termeni. $i (cumpropuneau consilierii) intrucit tulburarile au izbucnit pe domeniul Zlatnei,reglementarea O. Inceapa acolo, urmind O. serveascà de model 0 celorlalteunitati s.a.m.d. 63.

In rescriptul sau din 14 iulie 1785, adresat guvernului Transilvaniei,imparatul indicind marile neajunsuri de care sufera societatea Transilvaniei,neajunsuri in care trebuie cautate cauzele ultime ale razvratirii iobagimiiromane si a caror inlaturare e indispensabil necesara pentru asigurareadurabilä a linistii in viitor, numeste pe cele indicate de contele Jankovich.Primul si fundamentalul neajuns spune i el e lipsa unui regulamenturbarial general. Acesta e izvorul principal al abuzurilor. Trebuie intocmitdeci, dupa prescriptiile date, urbariul general, care va apara apoi pe iobagimpotriva pretentiilor peste masura. ale domnului pamintesc, iar pe acestaimpotriva sustragerilor iobagului. $i pentru cà rascoala a izbucnit pe dome-niul Zlatnei, reglementarea sa se faca inainte de toate acolo. SI se cercetezefara tntirziere plingerile domeniului. Acolo unde sint urbarii, sa se publicenumaidecit, ca nimeni O. nu mai aiba indoiala de indatoririle sale. $i inafara de acestea, comitatele sa examineze coiWiincios plingerile urbariale.

" lbsdem, p. 319-320." Ibulem, p. 325-326.8 lbsdern, p. 327.

www.dacoromanica.ro

27 DESFIINTAREA $ERBIE1 35

Contractele urbariale care se vor incheia intre domnii pamintesti i iobagisd se inainteze spre mai inaltä aprobare, altfel sa nu fie valabile ".

Cercetarile de pe domeniul Zlatnei, acute in sfirsit, dovedira deplintemeiul plingerilor. (Se constata cä pentru munci, de pilda, domeniul in1776 nu platise nimic, iar intre 1777-1785 platise doar 655,43 1/2 florini.Se dezve1ir i alte multe anomalii. In 1785 si 1786 urmara astfel, mai multeindreptari : se restabili pasunatul liber pe domeniul de sus, libertatea defri-sarii in locurile de unde nu poate fi adus lemnul ; se desfiinta accrescentia,stapinul feudal trebuind sd-si plateasca singur slujbasii ; minerii sint scutitide toate sarcinile publice, fie ordinare fie extraordinare ; supusii domeniuluisd nu mai fie obligati la cei 13 180 de stinjeni de lemne anual, oficiul silvicurmind sa tocmeasca la liber facutul i caratul Mr ; sä nu mai fie obligatinici la cositul i strinsul finului domeniului ; sa nu mai fie obligati la cardu-situl fierului de la Hunedoara si al bauturilor pentru domeniu, asupra Mrdomeniul urmind iarasi sa se tocmeasca la liber ; crismaritul sa se arendezetaranilor pe trei ani, in conditii usoare, i sä nu mai fie asupriti in legatur5.cu el ; sä fie pedepsiti arendasii armeni care au Inca:kat dreptul de crismarital taranilor si au provocat tulburarea de la Cimpeni, i sa se evalueze din noupaguba Mr de atunci, exagerat despagubità ; rudele iobagului mort fdraurmasi sal nu-i mai rdscumpere averea cu pretul ei, ci, dupd obiceiul dinainte,numai cu 12 si cu 6 florini, dupa marime ; sä se cerceteze incasárile juzilorsi dregatorilor, obligindu-i sä restituie indoit ceea ce au luat abuziv ; sá li serestituie taranilor tot ce au plata peste taxa domeniald" i sa li se pläteascaretroactiv toate muncile acute, táiat si carat de lemne, de carbuni, transportde minereu, de fier, de bauturi, fdcut de fin etc.

Muncile prestate, la sfirsitul anului 1785 se hotari sa fie platite cu12 creitari ziva cu palmele si 51 creitari ziva cu vitele, cind, chiar dup5.opinia provizorului, in 1784 ziva cu palmele se platea cu 20 creitari, cea cuvitele cu 1 florin. Mai mult, sub pretextul ca la lucru taranii obisnuit au trimismai ales bdtrini i copii, iar carele le incarcau doar pe jumatate, comisia lesocoti drept o zi de lucru deplin5. patru zile cu palmele sau douä cu vitele.Dupä toate calculele, astfel subtilizate, suma de restituit taranilor se cifrala 12 722 florini. Dar calculindu-se acum i datoriile pe 1785 1786, acestease cifrara la 24 000 de florini. Astfel, in loc de vreo restituire, se punea pro-blema incasarii restantelor, care trezi din nou spiritul de impotrivire" ".

Problema spinoasa, i dupa remediile incercate, raminea tot cea amuncilor auxiliare, a salarierii lor.

Provocat de marele eveniment, imparatul nu mai sta la indoialä :si in Transilvania i Ungaria trebuie neap:rat desfiintata serbia.

Cancelaria mai incearca odata s5. aducl argumente impotriva libereistrámutari. Ea este de prisos de cind iobagul stä sub ocrotire regall. El sepoate casatori liber i poate exercita o meserie. Procesele de revindicandalibertate" n-ar trebui sä fie sistate, acelea sint doar spre folosul iobagilor.

" J. Berlasz, op. cit., p. 454-455.66 Z. Tóth, op. cit., p. 129 131; Istoria Romditiei, III, p. 779.

www.dacoromanica.ro

36 DAVID PRODAN 28

Impäratul insa ramase la hotarirea sa chiar la inceputul patenteitrebuie declarat ca numele de iobag e inlaturat cu totul (ganz aufgeltoben sei)

in consecinta orice taran, de orice nationalitate, din Ungaria i Transil-vania trebuie considerat ca om de libera stramutare i cä aceasta o pretindebinele public si libertatea personald care i se cuvine oricarui om de la naturasi de la stat". $i pentru cä libertatea i se cuvine oricui, procesele care-irevendica restituirea sa fie sistate, afirmindu-se i aceasta tot la inceput.

Cancelaria mai incearca Inca o dificultate, aceasta de natura financiard,care socotea cá mai poate influenta pe imparat : cind Camera a vindutdomenii particularilor, pe iobagii ereditari i-a evaluat totdeauna mai scumpdecit pe cei de libera stramutare i ei i-au cumparat mai scump. Asa sintevaluati si la impartirile de mosii, pentru cà pe cei dintii i-au consideratproprietate sigura i imuabila, pe cei din urma doar brate de munca nesi-gure. Acum ca amindoua categoriile de tarani trebuie luate ca egale, s-arputea ca astfel de cumparatori sä foloseasca pe drept prilejul sa solicite rege-lui despagubiri, pentru ceea ce imparatul insusi s-a declarat dispus la4 iunie 1783.

Raspunsul impäratului transa cu abilitate i aceasta ultima dificultate.Cancelaria sa-i raporteze de la caz la caz pe cei care ridica pretentii de despa-gubire. La astfel de cumparatori sa li se restituie sumele de cumparare, careindeobste se stie ca i asa, cum le-a evaluat Camera, au fost scdzute, i dupaaceea mosiile sa li se vinda altora. Se putea usor prevedea Ca nimeni nu vamai veni cu asemenea pretentii stiind c. trebuie sä restituie mosia atit deieftin cumparata. 86.

Patenta emisa in numele 0 sub semnatura imparatului, poarta datade 22 august 1785.

Rescriptul care-i comunica textul poarta aceeasi data. El incepe cumotivarea emiterii ei. E stiut cä conditia colonilor, din care multi erau deobligatie perpetua i legati de glie, impiedic5. mult sirguinta (industria, poatechiar in inteles de industrie) i imbunatatirea culturii pamintului, fara de ca-re nu se poate promova fericirea publica. Insäsi ratiunea i drepturile umani-tatii cer sà fie inlaturate piedicile acestei fericiri. Patenta sà se traducase tipareasca in toate limbile uzuale in provincie, inaintind i imparatuluicite treizeci de exemplare din fiecare limbä, i sa se publice in toate locurile.Cu prilejul publicàrii, pentru a evita orice rea intelegere sau pornire, poporu-lui sà i se explice lamurit ca pun ctele care dispun asupra bunurilor mobile

imobile trebuie intelese in sensul legilor si regularii urbariale.In Transilvania patenta s-a raspindit, tiparita, in patru limbi :

germana, maghiara i romana. In preambulul ei imparatul, preocupat deschimbarea situatiei popoarelor imperiului sau, fard deosebire de stare,conditie, natiune sau religie, exprima acelasi gind cä pentru realizarea ei enevoie de imbunatatirea agriculturii i stimularea sirguintei, iar acestea nuse pot obtine fàrà redarea libertatii personale care oricarui om i se cuvine

66 Apud F. Eckhart, op. cit., p. 113-114.

§i

i sa

latina,si

www.dacoromanica.ro

29 DESFIINTAREA 5ERBIDI 37

de la natura 0 de la stat si a proprietatii lucrurilor care li se cuvine colonilordupa lege.

Hotaräste astfel :1) Conditia iobageasca, in sensul obligatiei perpetue i legarii de glie

pentru viitor se desfiinteaza si de acum incolo nici numele de iobag inacest sens sä nu se mai intrebuinteze. In consecinta toti colonii, de orice na-tiune sau religie, sint declarati in persoana lor oameni de libera migratiune"(adica de libera stramutare), asa cerind dreptul naturii si binele public.De unde urmeaza cä orice proces de revendicare a libertatii trebuieinceteze.

2) Colonul sà fie liber a se casatori in voie, i fara. consimtamintuldomnului sau pamintesc, a se dedica studiilor i tiintelor, a invata artemeserii si a le exercita oriunde.

3) Niciun colon si nici fiul, fiica sau alt membru al familiei sale A. nupoata fi silit sà slujeasca, impotriva vointei sale, la curtea domnului pamin-tesc, ci sa. familia la voia oricaruia daca vrea sa ia asupra sa asemenea slujbe ;si sa faca cum ii va placea si cum se va putea de buna voie tocmi cu domnulpamintesc, invoiala.

4) Oricare colon poate lucrurile sale mobile 0 pe cele cistigate, adicaestimarea cuvenita a paminturilor, finatelor, morilor, sau viilor dupa placsa le vindd, däruiasca, schimbe, zalogeasca, sa le testeze copiilor sai sau altuiconsingean, sau s5.1e lase cui va voi mai bine ; in sfirsit, sä dispunä liber de eledupd voia sa, mentinindu-se insa dreptul legal de perpetuitate (de stapinirevesnica asupra lor) a domnilor pamintesti, subintelegindu-se aci ca sarcinilevinzatorului sau testatorului legate de aceste bunuri, daca. ele nu sintrascumparate de domeniu, sa treaca asupra cumparatorului sau legataruluiurmas in posesiunea lor.

5) Spre a asigura pe coloni in ccca cc poseda, rdci ei, nici urmasii lorsa nu poata fi scosi sau tulburati din sesia colonicala sau din orice alte pa-minturi ale lor fara o begalä i suficienta cauza si farä cunostinta prealabilaa comitatului respectiv, ci s5. ramina totdeauna in pace si netulburati inposesia lor i nici sa nu fie stramutati frà voia lor dintr-un loc sau dintr-uncomitat in altul.

6) Cit pentru cele necuprinse in aceste puncte, colonii sa se tina deorinduielile in vigoare, pina cind prin introducerea treptata a urbariului vaurma o aIta. reglementare ; i daca li s-ar intimpla vreo suparare, comitatulsa fie dator a le rindui asistenta fiscala si a pedepsei nedreptatile suferite.

Rinduind pentru coloni acestea i publicindu-le, imparatul Ii exprima.speranta ca. i ei vor raspunde parintescului sau cuget, i prin sirguinta lor,prin purtarea zeloasa a economiei lor rurale se vor stradui spre binele public,spre fericirea lor si a urmasilor lor 67.

67 Mai multe exemplare in Bibl. Fil. Acad. Cluj, Arhiva istoric5 .. traducere româneasc5.dupä originalul latin la N. Densu§ianu, Revoluliunea lui Horia, p. 495 497. Din versiunearomâneascã cu chirilia se cunosc dou 5. forme, una in fotocopie la I. Lupa.§, op. cit., p. 330.Aceasta din urmá probabil traducere a Locotenentei din Buda pentru comitatele din Ungaria.Anexele 5 9.

In

sO

si

www.dacoromanica.ro

38 DAVID PRODAN 30

Ordinul guvernului prin care e raspindita patenta spre publicare poartadata de 10 septembrie. Guvernul o trimite in numär desigur mare de exem-plare imprimate, atit in originalul ei latin, cit si in versiunile ei, maghiarkgermanä si romana. Ea O. fie publicatá fara intirziere, prin oameni cumpätati,potriviti pentru asemenea lucru si cunoscatori ai legilor patriei, care sä meargalla toate mosiile domnesti din comitat, sä o publice drept, punct de punctdomnilor pamintesti, dregatorilor lor, precum si supusilor si colonilor lor,declarindu-le lamurit ca dispozitia preainalta privind libertatea personalä acolonilor si deci putinta lor de libera stramutare (de personali Colonorum li-bertate, liberaque de him migrandi facultate sonantem) nu-i scuteste de supune-rea si obligatiile datorate in sensul legilor domnului mosiei pe care locuiesc.Cit priveste dispunerea de lucrurile mobile si imobile, sa declare de asemenea0 sa bage in minte plebei cd acestea trebuie intelese in sensul legilor si regle-mentarii urbariale, mentinindu-se dreptul de veci legal al domnilor pamintesti(salvo Dominorum Terrestrium legali jure perpetuitatis). In consecinta vinzariledaruirile, schimburile si zalogirile pomenite in patenta trebuie sa se Lednu pe ascuns, ci totdeauna cu prestiinta domnului pamintesc, caruia iiapartine proprietatea mosiei si cdruia si in virtutea patentei i se cuvinedreptul de rascumparare. Sa sfatuiasca apoi pe coloni, potrivit punctului 6,ca pinä la reglementarea urbariald care va urma, sa dea ascultarea datoratadomnilor lor pa.mintesti si dregatorilor lor, sa-si poarte fail nici o impotriviresluj bele si cele datorate in virtutea ordinelor in vigoare, sa astepte in linisteurbariul care le va reglementa prestatiile. Dad ar avea cumva vreun necaz sinu li se va face dreptate de domnii lor pamintesti, sa recurga la dregatoriicomitatului spre a le da asistenta fiscala si a pedepsi injuria. Si, in sfirsit, sale comunice increderea imparatului cä la intentia sa parinteasca vor ras-punde cu sirguinta si iscusinta in economia bor. Dupa publicare, in fiecaresat sa ramina un exemplar in latina si altul in limba locului la mina colonilorspre a se pastra la jude si tot asa unul in latin5. si altul in limba loculuila stapin 63.

Ordinul de publicare e in spiritul patentei si rescriptului imperial,accentuind insa mai ales ceea ce interesa pe domnii pamintesti ; dreptul lorde proprietate si de a cere supusilor ascultare si indeplinirea obligatiilor loriobagesti, de care libertatea de strämutare nu-i scuteste. Trebuia incercatasi pe aceastá cale o atenuare a dispozitiilor patentei, mai ales a libertatiide stramutare, dacä ea acum nu mai putea fi evitatá.

Patenta ins5.0, cum vedem, repeta dispozitiile ordonantei din 1783.Deosebirea e doar ca principiile enuntate acolo aici sint formulate mai larg,mai precis. Se reafirma dreptul iobagului de a se casatori liber, de a invatameserii, de a dispune de avutul sail, de a nu fi alungat din sesia sa, de a nu fiobligat la prestatii peste cele prescrise de ordinele in vigoare, de a fi aparatde procuratorul fiscal in pricinile sale urbariale.

" Exemplarul din Bibl. Fil. Acad. Cluj, Arhiva istorick col. Ordonanje imprimate,10 sept. 1785. Anexa 10.

www.dacoromanica.ro

31 DESFIINTAREA SERBIDI 39

Dar acum cu o deosebire esentiala : in fruntea patentei apare desfiin-tarea, fara echivoc, a erbiei, care in ordonanta din 1783 lipsea. Desfiintareaacum a Frbiei 0 in Transilvania i Ungaria e deci consecinta räscoalei luiHorea. Astfel de fructul singeroasei lupte de clasa a iobagimii române abeneficiat intreaga iobagime din Ungaria i Transilvania" 69

Comparind textul cu cel al patentei date pentru Boemia etc., vedemprincipiile sint acelea0. Deosebirile sint numai de distribuire, de formu-

lare, de precizare, de adaptare la institutiile i legile Ungariei i Transilvaniei.Ridicarea erbiei i in una 0 in cealalta se exprimä prin redarea dreptuluide stramutare. Adaosul care elimina procesele de revendicare a libertatii nuface decit sa precizeze concesia. E mai larg 0 mai bine precizat punctulcare oprete luarea supusului cu sila in slujba de curte, trimitind partile laliberI tocmeala. Lipse§te din patenta de aici dispozitia privind slujba decurte a orfanilor. In schimb, punctul privind dreptul iobagului de a invataarte i meserii adauga i studiile i tiintele.

Dar o deosebire esentiala intre cele douä patente e ca aceasta nu maieste insotita de un al doilea text care sa precizeze drepturile iobagului asuprapamintului sau. Dispozitiile privind acest drept in patenta de aici sint incluseca doua puncte deosebite, 4 0 5, §i sub o alta formulare.

Dar pentru a vedea mai bine ce inovatii aduce patenta, sa analizamputin textul insu0. SI incepem cu punctul ei esential.

Dreptul de libera stramutare, iobagul din Ungaria i Transilvania I-apierdut in 1514. Legiuirile Transilvaniei n-au mai revenit asupra legarii deglie. Ale Ungariei insa da 7°. Art. 26 de lege din 1547, pe care-1 indica impa-ratul ca temei al dreptului de stramutare in instructiile sale, revenea cate-goric asupra lui ; I-a imbrIcat chiar in limbajul penitentei. Minia lui Dumne-zeu glasuiqte textul pedepsete un popor pentru pacatele sale. In aniidin urma nimic n-a daunat mai mult Ungariei ca oprimarea colonilor (op-pressio colonorum) al caror strigat se ridica fàrã incetare spre fata lui Dumne-zeu. Ca sa indeparteze minia lucratorului celui prea inalt al tuturor lucruri-lor i ca intoara indurarea spre aceasta tara atit de incercata", i ca saràspund i indemnului regal, dieta hotar4te ca libertatea sarmanilor colonisupu0 (libertas subditorum tniserorum colonorum), care in anii de mai inaintedin orice motiv ii s-a luat, sa li se dea inapoi, cei care nu mai vor s. traiascäsub stapinirea vreunui domn sau nobil (poate mai aspru, mai crud, duriorisfortassis, et severioris) sä aib5. voie sa se mute altundeva. Iar Iarticoleleurmatoare stabileau conditiile stramutdrii 71. Aceste conditii insa sint cele incare iobagul se poate stramuta de sub un stapin sub altul, sau mai bineconditiile in care stApinul poate beneficia de dreptul de stramutare a iobagu-lui. Trimiterea se facea la legislatia ob4nuita, practicata secole de-a rindul,menit5. s5. asigure stapinului libertatea de a achizitiona iobagi 72

" F. Eckhart, op. cit., p. 115,72 Cf. D. Prodan, Iobelgia in Transilvania in secolul al XV1-lea, I, Bucurelti, 1967,

p. 430 438.71 Corpus Juris Hungarici, II, p. 202-209.72 Vezi D. Prodan, op. cit., p. 130 144, 430 440.

ca

sa-i

www.dacoromanica.ro

10 DAVID PRODAN 32

Aceasta posibilitate de stramutare de sub un stapin sub altul o deschi-dea in primul rind si textul patentei. Textul nu vine insä cu asemeneaingradire ; libera stramutare nu impune stramutarea sub alt stapin. Punctul2 Ii asigura doar colonului in plus si dreptul la scoala, la meserii si de a leexercita oriunde. Ceea ce inseamna ca el putea sa se mute oriunde, in oriceconditii. Iobagul care s-a achitat de indatoririle sale si putea pleca, se puteaindrepta si spre vreo industrie, spre carte, spre profesiuni libere, se puteaindrepta spre oras, putea intra in bresle, se putea inrola la oaste. Cu uncuvint se putea si elibera cu totul de iobagie. In Boemia, Moravia, in tarileereditare ale imperiului, libertatea de stramutare, deschiderea drumuluispre proprietate, spre eliberare, viza cu deosebire aceasta din urma posibili-tate. Ea urma sa favorizeze dezvoltarea noii economii, s deschida o maresurst de brate de munca libere pentru dezvoltarea manufacturilor, industrii-lor. Acolo patenta a si avut importante consecinte in acest sens.

In Transilvania consecintele ei in acest sens nu puteau fi decit multmai reduse. Doar mineritul putea deschide posibilitati mai mad de plasarea bratelor de lucru libere. Dar si in minerit continua Inca productia maimult cu minerul de breasla, privilegiat in sens medieval, cu supusii dome-niilor miniere obligati la munca cu salarii impuse, decit cu munca liberäsalariata. Se practica si aceasta acum larg pe domeniile miniere, mai alesin muncile de specialitate, partial chiar in cele auxiliare, dar in proportiipe o scara departe de a putea solicita o eliberare masiva. Manufacturflesint prea putine, mici si destul de obisnuit senioriale, lucrind Inca cu su-pusii proprii ai domeniilor in conditii feudale. Sint prea putine i manufac-turile orasenesti, care dealtfel ii puteau acoperi nevoile reduse de brate demunca inainte de toate din oras. Artele, meseriile nu puteau fi decit debu-seuri restrinse si in vechile conditii de munca ale privilegiului, restric-tiilor, oprelistilor corporatiste medievale. Aparatul de stat, in statul note mereu in crestere, dar posibilitatile lui de absorbire sint mici raportatela intregul ansamblu social. Si pentru deservirea lui erau disponibili ina-inte de toate locuitorii oraselor, categoriile libere. Ba aparatul cameral,financiar e incadrat mai ales cu functionari austrieci. Sint restrinse Incasi posibilitatile sau nevoile liber profesioniste, intelectuaTe'. Cadrele biite-resti ale armatei se recruteazd obisnuit din nobilime, ba cei Mai multi yindin Ville ereditare ale imperiului, in regimentele de granita in niimarcovirsitor iar masa armatei de linie e temporard, obisriuit nu. elibereazadecit temporar din raporturile feudale.

Libertalea de stramutare reintrodusa dupa aproape trei secole; prac-tic scadea in importanta i prin conditiile in care se reintroducea, i prinevolutia care s-a produs intre timp in sarcinile iobagesti si in regimul pa-mintului : Sarcinile iobagesti in genere s-au nivelat, e mai greu acum degasit conditii mai bune". Pamintul, cu cresterea populatiei, a scazut inevolutia sa, s-a individualizat, s-a imbunatatit, supusul acum e incompa-rabil mai strins legat de el, mai putin dispus sä-1 paraseasca. Fata de is-pita de a-si schimba stapinul abuziv, cu un altul, devine mai importantaacum pentru el asigurarea in pamintul sau. Ne apar mult mai scazute acum

www.dacoromanica.ro

33 DESFIINTARE A SERBIDI 41

listele iobagilor fugiti, sesiilor pustii. De pilda, conscriptia urbariala dintoamna anului 1785, in 94 de sate ale comitatului Turda nu mai inregis-treaza dupa totalizarea noastra, decit 362 sesii pustii la 6 513 unitatiiobägesti prezente. Dupa valul de migratie" stirnit de rascoalà, de teamasanctiunilor, razbunarilor care i-au urmat, stirnit de descatusarea adusàde patenta, e preferata iarasi stabilitatea. Creste in importanta interzicereaalungarii iobagului din sesia sa faira motiv legal, din punctul 5.

Patenta putea avea consecinte importante in sensul eliberarii pentruiobagimea romana, care constituia majoritatea covirsitoare a iobagimiiera supusa celor mai multe ingrAdiri. Dar aceasta numai cit timp au pututramine in vigoare i celelalte reforme iozefine, care deschideau i romaniloraceleasi posibilitäti ca i celorlalte natiuni, natiunilor politice. Altfel ora-sele, meseriile si breslele lor pentru ei ramineau in genere inchise, chilefunctiilor de stat inguste, greu practicabile. Le tinea calea sistemul consti-tutional al tarii, situatia lor de exclusi din rindul natiunilor politice, detolerati", le-o ingustau legile care rezervau functiile de stat nobilirnii,cetätenilor tarii, religiilor recepte. Ca numai tolerate, natiunii romapei se inchidea cu deosebire calea functiilor inalte. In conditiile economitce

politice ale natiunii i se ingustau considerabil i Calle culturii. Pentruiobagimea romana scoala proprie in genere lipsea, infiintarea ei era difi-cila, intretinerea ei costisitoare, scoala straina prea costisitoare.

E de inteles de ce aici desfiintarea serbiei, libertatea de stramutare aiobagului va avea consecinte in chip covirsitor in sensul schimbarii stapinuluisi mai putin al eliberarii de iobagie, de ce orinduielile i legiuirile insile sevor ocupa mai mult de acest sens al ei. Textul insusi vizeaza astfel prea putinposibilitatea eliberarii de iobagie, vizeazd mai mult libertatea personala.Acelasi sens il are si schimbarea numelui de iobag cu cel de colon. In raportcu numele de iobag care crede ca numeste pe iobagul verb, patenta vrea saimpuna pe cel de colon, care sal numeasca pe iobagul de libera stramutare.Doar in acest sens putea sa aiba vreo importanta schimbarea de nume.Caci in fond supusul in limbajul si al stapinului si al iobagului s-a numittotdeauna iobag, in toate fazele supunerii, si a liberei migratiuni si a legariide glie, doar in numirea lui oficiala se produc schimbari. Initial iobagul de-signa pe omul liber in raport cu robul, designa chiar pe nobili ca supusi airegelui. Disparind treptat robul i luindu-i locul iobagul, acesta oficial afost identificat nu cu servul (servus), ci cu colonul. Cu introducerea serbieitextele oficiale generalizeaza in loc de numele de iobagio, villanus, rusticus,pe cel de colonus pentru a designa o schimbare calitativà in evolutiaNumire care e uzuala mereu in textele latine si in secolul al XVII-lea, inlimba stapinului si a iobagului insa supusul e continuat desigur sa se nu-measca. iobag. Trecindu-se de la textele latine la cele maghiare se va generali-za din nou i oficial numele popular de iobag pentru iobagul acum legat deglie, care va trece si in textele latine sub forma jobbagio. Ca acum, nouaschimbare calitativa cerind un nou nume, sa se revina la colon pentru adesigna pe un iobag liber de serbie. Popular insa desigur va dainui maideparte numele traditional de iobag, cel de colon fiind de circulatie oficialä,

iobagiei.

si

www.dacoromanica.ro

42 DAVID PRODAN 34

pus in gura iobagului de scripte. Versiunile patentei si ele traduc pe colonus,cea germana cu Unterthan, cea maghiara cu paraszt, cea româneasca cuslujbcg. Pdpular in nici una din limbi nu se va adopta numele de colon.Colonul din o a doua versiune româneasca a patentei 73 nu e decit o trans-punere mecanica a traducatorului.

Prin libera stramutare se elimina si deosebirea juridical intre iobag sijeler, in patenta numele jelerului (inquilinus) nici nu mai apare. Nici numai era motiv sa. apara. Dar practic nici el nu se va elimina. Se va mentinepentru categoriile inferioare ale iobagimii fära sesie sau cu subdiviziuniprea mici. Dimpotriva, va creste mereu numeric, in virtutea procesului dedezvoltare social-economicá.

Libertatea personala a iobagului tinde sä o asigure si punctul al 3-leacare opreste silirea iobagului sau a familiei sale la servicii de curte, acesteatrebuind sa fie consimtite si platite prin liberä invoiala intre supus si stapin.

Dar fata de patenta pentru tarile ereditare, cea de aici se deosebesteesential, cum am spus, in punctul referitor la dreptul iobagului de a dispunede avutul sail. Punctul 4 care-1 cuprinde e formulat intru totul in spriritullegilor, mai precis a Tripartitului. Reforma aci e respectarea principiiloracestuia. Articolele 29 si 30 din partea a III-a a Tripartitului la care trimiteauinstructiile pentru formularea dreptului iobagului de a dispune de avutul sau,afirma dreptul iobagului (rusticus) de a-si imparti intre mostenitorii legalisau de a-si testa bunurile mobile sau imobile, de mostenire (avitae aut pater-nae) sau de achizitie, dreptul de mostenire a sotiei iobagului. Dar cuprind sirestrictiile principiale, inclusiv celebra fraza care-i anula dreptul de proprie-tate a pamintului. Dupa articolul 30, iobagul falra urmasi poate sa-si testezeliber averea mobild, ereditatile" sale insa dacd sint avitice" revin intru-totul domnului pamintesc 74. Daca sint de achizitie, se impart in doua, unarevenind domnului parnintesc, cealalta celui cdruia i-a lasat-o prin testament.Iar daca a murit fdra testament, toate bunurile sale, atit cele mobile cit sicele imobile, revin domnului pamintesc, care e dator sa se ingrijeasca maiintii de nevoile funerare ale raposatului, apoi sa-i satisfaca toti creditorii,sa-i plateasca datoriile, ceea ce ramine din bunuri putind sa ia pentru sine.Daca mostenitorul legitim e minor si n-a implinit 12 ani, iobagul poate nunumai sa-i testeze partea, dar si sa-i lase in loc alt mostenitor pentru cazulcá ar muri inainte de virsta de 12 ani. Articolul concede insal, ca asa cum siconditia colonilor (colonoruni) e de mai multe feluri, si obiceiul dreptului(consueludo juris) e de mai multe si trebuie tinut dupa uzul vechi al locului.Prin aceasta insa nu trebuie sa se inteleaga ca ereditatea" lasata sau yin-duta de iobag (rusticus) cuiva ar putea fi instrainata. cu drept ereditar dedomnul parnintesc, caci iobagul (rusticus), in pdminturile domnului sau,in afard de plata si rasplata muncii sale nu are nici un drept de veci, ciproprietatea intregului pamint il priveste si ii apartine domnului pamintesc.Prin astfel de lasare sau vinzare, colonul (colonus) nu poate lasa sau vinde

" I. Lupas, op. cit., p. 330." HaeredItates, tamen si avitae fuerint ; omnino in dominum terrestrem devolvuntur".

www.dacoromanica.ro

35 DFSPLINTAREA SERBIEI 43

decit plata si rgsplata muncii sale, adica estimatia" cuvenitä a pamintului,finatului, morii sau a viei, perpetuitatea" rgminindu-i totdeauna domnuluipamintesc, care poate sg le reia la sine cind vrea, pAminturile, finatelemorile dupa estimatia comung.", viile dupa valoarea lor cuvenitä 76.

Instructiile trimiteau deci la textul care privea pe iobag de proprie-tatea pamintului, atribuind-o aceasta intreaga domnului pgmintesc. Dreptuliobagului de a testa sau a vinde se reduce la bunurile sale mobile sau imobilede achizitie si la folosinta ereditgtilor" sale, a pamintului, finatului, morii,viei, pe care stäpinul, dacg iobagul le instraineaza, cu estimatia cuvenita,poate sl le rgscumpere cind vrea. Iobagul ii are deci si el ereditatea" sa,in spiritul paragrafului ultim poate sa dispunä si de ea in cadrul dreptuluisuprapus de proprietate al stapinului. Dispunind de paminturile sale, deachizitie sau ereditare, in virtutea drepturilor sale si a obiceiurilor, in nici uncaz ins g. nu poate sa le instraineze de mosia domnului sgu. De fapt, acestae rostul fundamental al articolului : pamintul cu sarcinile sale sg ramingin mice imprejurare i la orice tranzactie in cadrul si in componenta domeniu-lui. In acest cadru bunurile au circulat copios, in virtutea dreptului

si sub regimul serbiei. S-au practicat intre supusi tranzactii, schimburi,vinzgri de paminturi ca i intre nobili.

In tot cazul, in privinta dreptului de proprietate al iobagului patentaa mentinut principiul formulat pentru regimul serbiei, nefacind nici un pasinainte. Se revine doar la legalitate". Ceea ce e socotit acum o imburatg.-tire, caci si fatg. de Tripartitum se abuza, depasindu-l. Regimul pamintului,neschimbat, afecta i libertatea personalg. decretata, o reducea in posibili-tatile sale. Acest regim al pamintului, nereglementarea, nedefinirea sesieiscadeau i operativitatea punctului 5.

Dreptul iobagului de a se cgsatori liber, farä sa fie nevoie de consimta-mintul stapinului sau era mai mult o transpunere a preceptului din princi-piile de desfiintare a serbiei in tarile ereditare ale imperiului sau pentrua preveni abuzurile, caci institutional cgsatoria iobagului aici n-a fost ingradi-ta de vreun drept seniorial, n-a fost grevata de formariage sau de vreo altg.obligatie. Atit doar ca prin casatorie nu puteau fi instrginate bunurileimobile de mosia stgpinului sau sustrasi copiii iobagului, viitori iobagi, desub stapinirea lui.

Dreptul iobagului de a invata meserii sau carte era prevazut uneoriin legiuirile de pinà aci, erau prevazute i pedepse pentru oprirea lui de la

" Per hoc tamen non est intelligendum, ut haereditas per rusticum cuipiam legata,vel vendita, jure perpetuo a domino terrestri alienari possit ; nam rusticus praeter laboris rnerce-dem, et praemium, in terris domini sui, quantum ad perpetuitatem, nihil juris habet, sed totiusterrae proprietas, ad dominum terrestrem spectat, et pertinet.

Per hujusmodi igitur legationem, aut venditionem colonus nonnisi laboris sui mercedem,et praemium, condignam scilicet aestimationem terrae, prati, molendini, vel vineae, cuipiarnlegare, vel vendere potest, perpetuitate domino terrestri salva semper remanente. Qui dumvoluerit terras, prata, et molendina, secundum aestimationem communem ; vineas vero, juxtacondignum earum valorem ad se recipiendi habet facultatem". Corpus Juris Hungarici, Werb dczyIstvan luirmaskOnyve, Budapesta, 1897, p. 414.

ob4nu-ielnic,

§i

si

www.dacoromanica.ro

41 DAVID I3RODAN 36

Foalä. Dar in conditiile serbiei era greu de calcat voia stapinului. Acesta,in loc de invoire pentru indreptarea fiului iobagului spre meseriile sau pro-fesiunile libere, 11 invoieste pentru meserie sau Ii pregateste meserias pentrunevoile sale. Libertatea de a invdta meserii sau carte, decretata acum, des-chidea totusi noi perspective de eliberare din iobagia Insäi, chiar i limitatacum era.

Iobagul luat in serviciul curtii era tocmit, plata si pina aci. Dar inraporturile serbiei se putea fireste, abuza, stapinul Ii putea sili iobagul, iiputea pläti arbitrar. Legiuirile nu interveneau categoric in favoarea lui.Acum interdictia se definea ca un drept al lui, in refuzul lui supusul se puteaintemeia pe o prescriptie legala.

Limitele reduc, dar nu anuleaza importanta deosebita a patentei.Libertatea personala, libertatea de stramutare, cu toate reducerile ei, era odezlegare din catusele serbiei, un pas inainte spre eliberare, insasi libertateaposibila in raporturile feudale. Libertatile, interdictiile decretate stabileaudrepturile iobagului, Ii sporeau armele de aparare. Stabilirea legalä a drepturi-lor sale ii servea terenul solid al apararii impotriva abuzurilor i ingradeaupe stapin in arbitrarul sdu. Chiar daca libertatea de stramutare s-ar firedus numai la posibilitatea iobagului de a-si schimba stdpinul, teama caiobagul nemultumit ar putea sa-1 pardseasca, sfatuia pe stdpin la mai multi'',moderatie in impunerea sarcinilor sau practicarea abuzurilor sale.

Libertatile decretate influentau insusi regimul pamintului. Chiarmentinut in marginile principiilor Tripartitului, supusul era in cistig. P5.-mintul crescuse in valoare, individualizarea dadea o mai mare importantaposibilitatii iobagului de a dispune de el. In schimb stapinul e ingradit, redusin posibilitatile sale de a-I acapara, de a-I deposeda pe iobag, de a-i lua pa-mintul defrisat, abuziv, si fara despagubire, cum era tot mai des ispitit sà ofaca pe masura ce-si sporea pamintul propriu de cultura. Iar buna asigurarea iobigului in sesia sa, nu numai ii apdra mai bine de deposedare arbitrara,dar ii dadea o mai mare stabilitate in ea, il apropia mai mult de proprietateaci.

Dar patenta isi mai avea si importanta ei morala. Ea intarea pe iobagin constiint a drepturilor sale, ii sporea curajul luptei. Aparuta in urma razvra-tirii lui, ii intarea in constiinta c5. lupta lui nu e zadarnica. Libera stramu-tare, libera vointa, libera dispunere de persoana si de bunurile sale, era unstimul pentru iobag spre libertatea Insäi, pe care a revendicat-o in razvrà-tirea sa si al carei nume circula tot mai insistent in spiritul de innoire alvremii sale. Libertatea" nou cistigata daca nu se respecta, in vederile luiera iarasi numai un abuz al nobilimii.

In ansamblul ei patenta e un important pas inainte, un semn sigur cadestramarea raporturilor feudale a inceput.

Ce au putut intelege din textul ei taranii, carora ii s-a publicat siexplicat in limba lor ? Ce au putut intelege din textul ei românesc, cum vorfi explicat preotii incredintati cu aceasta textul in traducerea luimai curind complicata decit simplificata ? Mai ales din textul versiuniiguvernului Transilvaniei (Cel al versiunii pentru Ungaria e mai inteligibil).

www.dacoromanica.ro

37 DESVIINTAREA qERBIEI 45

N-aveau, desigur, sä inteleaga mare lucru din motivarea teoreticä a reformeidin preambulul patentei. Era de inteles parintesca purtare de grije",toata silinta", pe care imparatul a intorsu-o" spre fericirea supu01orimparatii" sale, dar mai putin de inteles modalitatea realizarii acestei fericiriintr-un asemenea limbaj : Fiind dara a spre ajungerea sfir0tului acestuiaam socotit ca mult foarte ar aduce mai buna chiverniseall agonisiturii ceidin afara, 0 indemnul spre mai mare silinta, iara aceastea nu almintrinea s-arputea dobindi, Did daa slobozániea featii, care din fire fiqtecaruia om i secuvine, si dupä statul cel de ob§te trebuie a sä ingAdui, incitu-i pentru s1ujba0peste tot sa se hotarasa, 0 averile sale, incit dupà leage Mr sa cuvin ne-priciuite, i statornice sa sg. faca". Greu 0 de explicat de catre un preotadesea nu mult mai ridicat decit ascultatorul sau. Dar in preambul ref orma-torul isi motiva reforma pentru sine, in termenii gindului sau.

In punctele patentei textul era mai upr de inteles, chiar dacä tra-ducerea are ductul strain al originalului. Era mai wr de inteles punctele 2 si3 privind dreptul iobagului a sa deprinde la carte 0 la invatatura, a invatameste§uguri", sau hotarirea ca la slujba curtii domneasca sa nu poata fisilit, in voia lui stind sa primeascä asemenea slujba, tocmindu-se cu domnulsau". Nu era greu de inteles punctul 5, care asigura pe iobagi in sesia lor 0oprea alungarea lor Dia motiv legal sau stramutarea lor cu sila dintr-unMc in altul : ei (slujba0i) sau acar care a Mr rama0ta, nici din ocina sa,nici din acar ce locuri, care le tin, Med de cuvioasa 0 destuld. ocd, 0 Diade tirea si. cunostinta varmeghii sa nu sä poata scoate, nice sa sa izgoneasa.. . . nice cu sila dintr-un Mc intr-altul sau dintr-o varmeghie intr-alta sa nusa stramute". S-a inteles, desigur, 0 promisiunea urbariului din punctul 6, §iobligatia de a tine rinduielile dinainte pina atunci.

Erau mai greu de inteles subtilitatile privind dreptul supusului de adispune de bunurile sale, respectiv dreptul suprapus de proprietate al stä-pinului, cum iobagul poate precum ii va fi voia averile cele miscatoare, 0cistigurile sale, adeca pretul care i sa cuvine a paminturilor, a riturilor,a morilor, sau a viilor, a-I vinde, a-I cinsti" etc. ramiind in sus nem4catiousul urica. Domnilor pamintului, insä aa aceasta aicea intalegindu-sa,ca greutatile care razama in vinzatoriul, sau in cela ce le liaga cuiva in citu-ipentru fundu§urile aceastea, care cumva despre partea Domniasca nu s-arrascumpara, sa atirne, 0 sa pogoare in cumparatoriul, sau in cela la a aruiamina vor veni". In asemenea limbaj exprimat, dreptul de proprietate alstapinului avea, fara indoiala, nevoie de explicatii !

Nu-i putea fi deplin clar iobagului nici textul desfiintarii serbiei, ceanume se stria.", ce deosebire poate fi intre iobag 0 colon. Traducereaam va.zut, nici nu folosqte termenul, il traduce cu slujbas". Colonul aparedoar in a doua versiune româneasca, dar iobagului ii era desigur strain.

Din textul final iobagii mai mult puteau banui decit intelege ce asteap--ta imparatul de la ei in schimbul hotaririlor sale : milostivea0e nadajduim,a 0 ei vor raspunde parintascului nostru cuget, si cu stradania sa, 0 deprin-derea cu tot adinsul agonisitura, peantru binele cele de obste, 0 fericirea sa,0 a rama0telor sale din toata putearea lor inainte a o urni sa vor sili".

www.dacoromanica.ro

46 DAVID PRODAN 38

Iobagul a retinut insa desigur expresiile : slobozenie, mutare sloboda, e volnic,si färá slobozenia domnului salt, O. se casatoreasca, s ä invete carte, meserii,nu poate fi silit la slujbe de curte, nu poate fi izgonit din ocina sa fara motivlegal, nu poate fi stramutat cu sila dintr-un loc in altul. Le-a inteles desigurin sensul propriilor aspiratii. Era ispitit sà inteleaga cä s-a stricat iobagiainsAsi. De pilda, in raspunsurile satelor Gurghiului cu prilejul conscriptieiurbariale din toamna anului 1785, textul sinuos, complicat al punctuluiintii : Iuobajia, incit era panà acuma veacinica detorie, i asa de pamintlegat ca sa nu O. mai poata muta iuobajul intr-alt loc, de aicea inainte cutotul o stricam, i nici voim, ca acest nume de Iuobaj mai mult intr-aceasta.intaleagere sà sa tie, si asa dara pe toti i pe fieste care slujbasi, fie acar dece niam, sau de ce relighie, de aicea inainte despre featele lor oameni cumutare sloboda Ii numim, i ca pre unii ca aceia pretutindenea a-i avea,a-i socoti poruncim" s-au simplificat. La intrebarea dacã sint iobagiuricasi" sau ba, raspund : Ne stim iobagi uricasi, dar acum de citevasaptamini ne-a facut inaltatul imparat oameni slobozi". Oameni cu mutaresloboda" din textul patentei s-au simplificat in oameni slobozi" in limbajultäranilor.

In urma publicarii patentei un val puternic de migratie" se stirneste.Chiar daca, nu gasea un loc mai bun, iobagul strimtorat putea sa se aperemAcar in acest fel de razbunarea stapinului sau dupa infringerea rascoalei.Sau foloseste prilejul pentru o plecare de mult timp pinditd. Libertateastramutarii Ii ofera un nou mijloc de lupta, de care intelege sa se foloseasca,frinind zelul stapinului san. Valul de migratie se stirneste si mai mult inafara teatrului rascoalei, caci inlauntrul lui unitatile militare instalateaveau mijloace sA o descurajeze. Se propaga in masa credinta ca nu tre-buie sa mai faca robota, ca paminturile sint acum deplin ale lor, ince-tind orice drept al domnului pamintesc. Multi au incetat munca, si-auparAsit locul, s-au ridicat impotriva stapinilor. Au batut dregatori domnesti,au pascut cu vitele in semanaturile domnesti, au pradat moiile domnesti

intimpine vreo impotrivire.Marturii ale revirimentului trezit de patenta in iobagime se pot

cita nenumarate. Sa retinem aici doar citeva.A iesit tiparita patenta de desfiintare a iobagiei in sensul stergerii

numelui de iobag scrie la 25 septembrie din Gornesti Ladislau MálnAsicontelui Iosif Teleki. Rinduielile imparatului sint bune i corespunzatoarenaturii, numai de le-ar intelege i urma i taranimea asa, macar pina laintroducerea urbariului, nu cumva sA abuzeze de ele, sa rimed ele miscarinephicute in mintea ei necoapta. Asa aude ca domnii sint peste masura deamariti 76. Baronul Simion Kernény, comitele suprem al Albei, acum dupapublicarea patentei se teme si mai mult O. se intoarca. la resedinta sa dinGalda ".

78 Bibl. Fil. Acad. Cluj, Arhiva istoricA, Corespondenta Teleki." Scrisoare ckre guvernator din 15 oct. 1785, Archiv des Vereines", XXXI (1903),

p. 864.

fAra sa

www.dacoromanica.ro

39 DESFIINTAREA E3ERBIE.1 47

Ace Iasi M am asi scrie ace1uia0 conte Teleki, cä a primit scrisoarea dinTelna. Acolo iobagii nu vreau sä faca slujba, nu mult iau in seama coerci-tiile dregatorilor comitatului, spun ca ei au fost declarati oameni liberi,iar slujba cu sila nu se potrivete cu libertatea. Binecuvinteaza WI ince-tare pe Horea, cinta peste tot litanii despre el 0 in cinstea lui, sustinindca sigur ca el a exoperat libertatea lor de acum. In scrisoarea dinainte arelatat doar despre indaratnicia iobagilor sasi din Be§a. 0 din Cr4, 0 acelor din Recea. Dar a auzit pe urma. cg. i In comitatul Odorhei, baintr-o parte a comitatului Tirnava se poarta cu indaratnicie asemgnatoare... Nu spun ca nu slujesc, dar raspund cu felurite scuze, unul ca 0-a pier-dut boii i trebuie sg.-i caute, altul cä vrea sa se ducg la moara, altulca n-a semgnat Inca, altul ca trebuie sa mearga in padure, altul ca n-arebucate imblatite. In SorWin s-a publicat patenta dupg buna sa rinduiall,dar targnimea nu-i d. crezare 78

Intr-o alta scrisoare, data din Ighiu, 30 octombrie, Ii relateazacontehii Teleki intre altele c. wanii sa.0 amagesc täränimea i o tin cuincurajari fàrá temei, din ceea ce a urmat ca romanii spun : Iatä sa0ispun drept, dar ungurii pentru folosul lor explica altfel poruncile impa-ratqti". $i in Gornqti iobggimea a inceput sg se indaratniceascg §i asava fi, farg indoialg, 0 in alte parti ping cind nu se va introduce urbariul 79.

Mihail Gyitrai, inspectorul mo0ilor Teleki, scrie la 1 decembrie dinIghiu. S-a publicat i aici, 0 in Telna, 0 in ard patenta de eliberare aiobggimii, s-a trecut i peste conscriptia urbariala. Acum romanii preama-resc pe Horea 0 spun el el a facut eliberarea i cg libertatea e asa ca sänu faca nici slujba, dar o strica domnii din Sibiu. Ba se pptesc ca la culesdin nou sa se ridice

In Gurghiu taranii au atacat pe provizorul baronului Ioan Borne-misza, 1-au batut 0 1-au pradat. La Sibiu indeob§te se §tie cä dupg publi-carea patentei domnii pamintqti au ramas farg. slujitorime. Printre altii,baronul Simion Kemény a pierdut 22, contele Sigismund Thorotzkai 15 81.

Contele Nicolae Miko scrie din Chileni (Trei Scaune) guvernatoruluila 9 noiembrie c. dupa publicarea patentei de libera stramutare, 0 in acestcomitat, ca 0 in altele, colonii au izbucnit in indaratnicii atit impotrivadomnilor paminte§ti, cit i impotriva dregatorilor comitatului. A trebuitsa iasa la fata locului, sa le lamureasca buna intentie mai mult parinteascadecit regeasca a maiesta.tii sale 82.

In comitatul Bihor in mai multe de patruzeci de sate se semnaleazam4cari. Circula credinta cä dupa noile orinduieli de acum nu mai e deose-bire intre nobil i iobag. In acest sens explica patenta mai ales preotii.Trebuie sä se trimitg armatä. Sint frecvente acum mi§carile 0 in Banat,

78 Sibiu 22 oct. 1785, Bibl. Fil. Acad. Cluj, Arhiva istoricl, Corespondenta Teleki." Ibidem.

Ibidem,1 Secretarul gubernial Stefan Koszta atre guvernator, Sibiu, 2 nov. 1785, Archiv des

Vereines", XXXI (1903), p. 876." Ibidem, p. 884.

so

0.

www.dacoromanica.ro

48 DAVID PRODAN 40

unde noii domni pamintesti se grabesc s pyafite de domeniile nou achizi-tionate. In Transilvania miscarile iau proportii alarmante in comitatulTirnavei, in scaunul Odorheiului. Interpretind patenta in sensul propriilornazuinte, iobagii incep st. nu-si mai faca slujbele. In scaunul Odorhei austabilit chiar pedeapsd pentru cei care ar mai face robota, ba au spusimparatul pedepseste cu moartea pe cel care lucreazà pentru domni 83.In comitatul Tirnava nu numai iobagii români, in satele Las lea Mare,Ticmandru, Boiu Mare, Boiu Mic, Fintinele, Bachnea, i iobagii sasi,unguri refuza sa mai slujeasca domnului lor, contele Banffy. Furt. prinsicitiva agitatori, dar la amenintarile poporului trebui sa fie eliberati. Comi-sarul trimis nu ajunse nici el la mai mult, iar armata intirzia.

La 9/20 noiembrie i episcopul Nichitici Ii dojenea preotii pentrutMmacirea abuziva. a patentei in sensul ca iobagii nu vor mai avea de facutslujbe iobdgesti. Primind de la guvern un milostiv intimat" cu data de18 noiembrie, prin care ii aduce la cunostinta relatarea comitatului Albadin 16 noiembrie cit popii, mai virtos cei românesti, inaintea noroduluilorusi incredintat fac strimbe i nedrepte tilcuiri la milostivele porunciimparatesti date prin (pentru) sloboda mutarea locuitorilor", precum calde acolo ar urma ca slujbe sa nu mai faca", ceea ce a facut norodul sa nuasculte nici de comitat, care se silea sa-1 aduca la intreaga buna inte-legere si indreptare". Porunceste astfel tuturor preotilor ca sa nu indraz-neasca inaintea inaltelor rinduieli ceva a cerca, nici a face, nici a tilcuirau sau strimb, nici a schimosi de la adevarata lor intelegere, caci uniica aceia cu pedeapsa neiertat se vor pedepsi", asa cum a fost pedepsitanul trecut preotul loan din Micasasa care n-a ascultat sfatul sau, pentruceea ce a cazut la prinsoare i judecat se va despopi la 13(24) noiembriesi mirean va raminea spre implinirea rinduitei lui pedepse" 84.

Sa retinem imaginca generala a starilor de spirit dupa publicareapatentei, vazuta de preotul reformat din Turda, Joan Gyongyosi. Maifrith la 24 octombrie. Eliberarea iobagimii scrie el pina acum a avutefectul ca pe multe locuri, i aici la cimpie nu numai la [munte, nu maivreau sa slujeasca nicidecit. Vorbesc deschis cit ei nu se multumesc numaicu asta, doresc pamint proprietate fart slujba. stiu, ba intaresc cit Horeae si azi la Viena in mare dregatorie si astea el le face. In Bontida niciiobagii unguri n-au vrut sit slujeasca. Românii din munti nici acum nu facaltceva decit se indeamnt unii pe altii, se pregatesc 85.

Sau o alit imagine data de el la 23 noiembrie. Iobagii (sau poatesa-i numim domni) in mare parte a tarii nu vreau cu nici un chip sa slu-jeasct, abuzind de porunca imparatului care spune ca pint cind tine con-scriptia urbariala si se va hotari apoi slujba, excelentele lor sa slujeascitdupt uzul vechi". Nici iobagii fiscali, mai ales cei ce tin de domeniul Zlat-nei, nu slujesc nici decit. Asa e in toate comitatele, pe Cri i pe locurile

83 F. Eckhart. op. cit., p. 116." Ilarion Pu§cariu, Documente pentm linibà ci istorie, II, Sibiu, 1897, p. 314.

Hazánk", VII (1887), p. 267."

ca

www.dacoromanica.ro

41 DESFIINTAREA SERBIEI 49

miscarii trecute nicaieri nu slujesc de loc. Pe unele locuri, pe unde dre-gatorii provinciali au fost mai curajosi si ofiterii le-au fost favorabili, auadus taranimea cu puterea la ordine. Din sus de Tirgu Mures, satul De-drad (sat in mare majoritate sasesc) nevrind sà slujeasca, Tabla a trimispe vicecomite, cu care s-a dus si capitanul comandant de acolo cu 12soldati i strimtorindu-i la iesirea din biserica, sub amenintdri i focuri dearmd, au extradat pe corifei, care apoi au fost dusi prini. Taranimea etratata cu vorbe frumoase, dar cu cit mai frumoase vorbe va fi tratata.,cu atit va fi mai cutezatoare. In zadar se ocoleste varsarea de singe tara-nese, pina cind nu se varsa din belsug, linistea in veci nu se va restabili.Nobilii din comitatul Hunedoarei asteapta cu nerabdare ca romanii saporneasca ceva, ba fac si rugaciuni lui Dumnezeu s. le inaspreasca inimasi sa se ridice, ca dupa porunca s poata tabari asupra lor i s5.-i poatafah: 86.

Din vederile Cancelariei nu lipseste nici insinuarea c. chiar concesiileimparatului au atitat pe iobagi, care acum sint in situatie mai bunadecit taranii tärilor ereditare". Trebuie prevenite tulburarile ca sa nu Seintimple iara0 lucruri ca cele din iarna trecuta opineaza ea. Imparatuldea o altä patenta in care sä reprobe rastalmacirea intentiei sale, sa declareca nu vrea sal despoaie nobilimea de drepturile sale si sà dezlege peiobagi de indatoririle bor. Noua patenta sa se publice in prezenta armatei,la nevoie rebelii sa fie prinsi, atitatorii batuti in fata celorlalti si pusi infiare. Se aflara si in Consiliul de stat partinitori ai emiterii unei noi patente,ai pedepsirii exemplare a celor vinovati, dar aceasta sa se extinda. i asupraautoritätilor care fac exces de severitate 87.

Imparatul, contrariat, izbucneste in reprosuri. Daca cu publicare denoi patente vreau numai sa intareasca pe cele publicate, comunitatea numai poate avea incredere nici in unele nici in allele. Daca nici un lucruca acesta (desfiintarea serbiei) nu vreau, dad binele suprem ii vaid intratarea iobagimii in spiritul vechii tiranii, atunci nu vor scapa nici celmai mic prilej ca cele mai juste principii sä le rdstoarne sau sa le reduca.Ar fi fost de dorit ca reglementarea urbariala sa precedeze emiterea paten-tei. Ca aceasta nu s-a facut, ca reglementarea urbariala autoritatile, Cance-laria si mai ales guvernul i dregatorii comitatului din neglijenta sau dinlipsa de zel suficient n-au intocmit-o i o taraganeaza ca sä ademeneascàpe iobagi la izbucniri care le dau prilej sa-i trateze mai dur i sä restabi-leasca iarasi vechile abuzuri, e numai vina lor. Reglementarea urbarialadeci trebuie realizata in toate comitatele, patenta liberei stramutari apli-can'. in toate punctele sale. Daca pe unele locuri ele n-ar fi destul de dare,sa se introduca numaidecit si in Ungaria i Transilvania regulamentul nude mult intocmit privind servitorimea. Si pentru ca degeaba a urgitat deani de zile reglementarea urbariala, a carei neglij are se datoreste organelor

66 Ibidem, p. 267 271.87 F. Eckhart, op. cit., p. 116.

4 - C. 89

s.

www.dacoromanica.ro

50 DAVID PRODAN 42

executive, comitii supremi si in Transilvania sä fie schimbati cu comisariregali ".

Desfiintarea serbiei nu mai putea fi deci eludata. Putea fi insä ate-nuata. Autoritatile Transilvaniei o publicara. Dar mai publicara si restric-tia ca stramutarea iobagului sa-i fie ingaduitä numai dacä aduce in locullui un alt iobag, corespunzator", adica de aceeasi valoare (Clauza cunos-cuta din reglementarile anterioare).

Imparatul, ajungind aceasta la cunostinta lui, considera ca sub aseme-nea pretext se nimiceste cu totul libera stramutare insasi. Sä se publice caoricare iobag, daca nu are datorii, poate sa se strämute liber si cä e deajuns sa aduca in loc orice iobag, de orice neam sau religie, si dacd aremai putine vite de jug decit cel care se muta.

Cancelaria se apara cä de aceea a fost nevoie de publicarea acesteiclauze, pentru ca in Ungaria si Transilvania populatia e rara si e greu degasit iobag in loc. Vrea O. introduca totusi in noul text ca iobagul care semuta O. aduca in locul sau pe unul care are atitea vite cite sint nece-sare pentru cultivarea pamintului". Imparatul a omis-o si pe aceasta dinpublicatie 89

La 27 septembrie 1787 guvernul a ajuns sal intrebe dacá si jelerii,care aveau si inainte libera stramutare, sint datori sa lase in loc urmasicind se muta ? Imparatul riposta cä scopul ordonantei sale n-a fost nici-decum sa ingreuneze stramutarea taranilor liberi si sa-i reducä la conditiimai rele decit au avut inainte, ei O. fie lasati in statu quo ".

Cu data de 29 octombrie 1787 guvernul vine cu o nou5. precizare.Pe cei care se stramuta nici orasele sau comunitatile libere, nici domniiparnintesti sa nu-i primeascd, sub grea pedeapsa, daca nu au passus de lacomitat si carte de libera plecare (Entlassungs-Scheine) de la domnulpamintesc. Supusii care vreau sa se mute sint datori, dup5. ce au satisfacutcele datorate domnului pamintesc si cele hotarite de rinduielile preainalte,O. cearà cuvenita carte de la domnul parnintului, dupä cum si acesta edator sä le-o dea si sa nu-i impiedice silnic in nici un fel. Si pentru ca nicidomnului pamintesc, nici supusului sä nu i se facä vreo nedreptate sau ilega-litate, comitatul sa fie cu grije ca supusul sa-si satisfaca intru totul stapinul,iar stapinul sa nu-1 supere cu nici o nedreptate pe supus, care, dad. s-arintimpla, sa-1 ajute si s5.-1 apere 91.

Mai trebuia precizat si reversul liberei stramutari : conditiile in careiobagul putea fi alungat din sesia sa, care pot fi cauzele legale si suficiente"pentru aceasta. Oferea doar si acest punct al patentei de desfiintare a ser-biei posibilitati de abuz. Imparatul veni si aici cu conditiile stabilite pentrutarile ereditare. Si in Ungaria si Transilvania taranul sa nu poata fi alungatdin sesia sa decit : a) dad. isi lucreaza pamintul rail si nu asa cum e dator

" Ibulem, p. 116 117." Ibulem, p. 117.9° J. Berlisz, op. cit., p. 460 461.91 Bibl. Fil. Acad. Cluj, Arhiva istorick Odonanje imprimate, 1787, oct. 29.

www.dacoromanica.ro

43 DESFIINTAREA $ERBIEI 5 t

un econom sirguincios ; b) daca se indatoreazä cu mai mult de douä treimidin valoarea averii sale imobile ; c) daca un an intreg nu si-a prestat celedatorate domnului pamintesc si nu poate dovedi ca a fost impiedicat devreo nenorocire ; d) dacl persista in nesupunere i impotrivire i dupa ce-pentru indreptare a fost pedepsit cu munca, sau cu arest mai usor ori maigreu, fara sau cu fiare la picioare. Dar alungarea O. se faca numai cu prea-labila cunostintä a dregatorilor comitatului 92.

Repetind ordinul cu data de 15 februarie 1787, impäratul adaugaca in cele douä treimi ale valorii bunurilor imobile pe care datoria nu tre-buie sà o intreaca O. se socoteascà numai valoarea bunurilor imobile propriisi a imbunatatirilor facute pe imobilele tinute de la altu199.

S-a publicat in 1786 si in Ungaria i Transilvania ordonanta imperialadin 27 martie 1784 privind slujile. S-a rdspindit imprimata in latineste,.nemteste, ungureste. Ea prescrie in 56 de puncte indatoririle reciproce aleslujilor i stapinilor. Angajamentul trebuie sa fie voluntar i contractual..Contractul trebuie respectat de amindou5. partile, diferendele se incredin-teaza justitiei publice. Obligativitatile sint minutios prescrise, culpabili-tätile in toate cazurile determinate. Statul intervine si in aceste raporturi,.in acela0 spirit luminist, cu aceeasi insistenta de reglementare, cu aceeasimigala birocratica. Dar si cu aceeasi grije pentru ordinea constituitä. Sintcaracteristice articolele care opresc cu severitate pe servitori sal se vorbeascaimpreuna, O. se inteleagl intre ei ca denuntind serviciul cu aceasta sa-sisileasca stapinii la simbrie mai mare, la alte foloase incorecte sau la elibe--rare. Dregatorii oraselor i comitatelor au deosebita datorie de a inlaturaasemenea asocieri periculoase, pe iniiatorii sau complicii lor sa-i pedepseascafara crutare cu arest sau cu munca (art. 28). Ordonanta trebuie sa se citeascäservitorilor la fiecare inceput de an duminicile sau in zile de sarbatoare 94.

Ne oprim acum aici cu studiul nostru. Läsam pentru altä data urma-rirea mai departe a soartei desfiintarii serbiei, a ordinelor complimentaremenite sa o precizeze, sa-i inlesneasca aplicarea practica. Pentru a intelege

92 3. Berlisz, op. oit., p. 461. Ordonanta imprimath a guvernului din Transilvania, emis5.in baza ordinului ImpAratului din 23 ianuarie, poarta data de 28 februarie 1786. In textul eLlatin punctele sint formulate astfel : 1) Si Colonus Fundum male, et non ita, ac ( 1) sedulusOeconomus tenetur, coleret. 2) Si debitis passivis semet oneraret, quae valorem duarum terti-alitatum Fundorum suorum immobilium superant. 3) Si per unum integrum Annum id, quo,Dominio Terrestrali tenetur, non praestaret, nec comprobare posset, se a praestatione ila perpesso,aliquo infortunii Casu impeditum fuisse 4) Si in contumacia et renitentia persisteret, non adtentis,iis, quae pro ejus correctione tentata essent, mediis lenioribus, et Arresto, laboribusque, sine ta-men adhibitione vinculorum exasperatis Un exemplar in limba latinä i altul in limba ma-ghiar5. In Bibl. Fil. Acad. Cluj., Arhiva istorick col. Mike, Urbarium 1770-1848, p. 123-124,147 ; Samuil Kem6ny, Chartophilacicum Transsilvanicum, XX XII, nr. 70, si altele.

93 Ibidem, col. Mike, volum färã titlu, nr. 60." Mai multe exemplare In aceea§i arhiv5., in colectiile : Ordonante imprimate, Mike,.

Samuil Kemény.

www.dacoromanica.ro

52 DAvIto PRODAN 44

procesul e iarasi nevoie de urmarirea problemei complicate a iobagieiinsasi.

Anticipam doar cä ordinele succesive au concretizat mai bine inten-tiile reformei, au adus ameliorari, modernizari in raporturi, au mai scazutdin abuzuri. Toate acestea se datoresc rascoalei taranilor, care continuasa-si faca efectul, si spiritului luminist al imparatului. Valul impetuos demigratie" de dupa rascoala se calmeaza, raporturile Ii reiau cursul obis-nuit. 0 ameliorare substantiala insa nu era posibila pina cind nu se ope-reaza si in Transilvania o reglementare urbariala. i aceasta nu i-a reusitnici lui Iosif al II-lea, cu toate eforturile sale. Valul reactiunii nobiliare,nimicitor al iozefinismului in totalitatea lui, care a urmat mortii impara-tului, a inlaturat i orinduielile lui privind iobägimea, pe care cu revocareaordinelor nu le revocase. Desfiintarea serbiei, reforma sa capitala insa arezistat incriminarilor. La propozitia" regala, dieta din 1790-1791, dupamulte opozitii si ezitari, adopta libera stramutare. La serbie nu se maiputea reveni Lira primejdie. Resemnindu-se la desfiintarea serbiei i liber-tatea de stramutare, dieta trebuie sa se multumeasca cu ingradirile ei.Acestea, in schimb, sint multe. Articolul de lege votat le cuprinde in nu maiputine de 13 (in articolul sanctionat 11) paragrafe. Dintre conditiile pe caretrebuie sa le indeplineasca iobagul care se muta nu lipseste rum cea maigrava dintre toate : el sa aduca in prealabil in loc un alt iobag, de aceeasivaloare Abia legea urbariala din 1847 absolva pe iobag de aceasta obli-gatie 96. Dar legea a fost facuta de prisos de revolutia care a urmat.

Relevind meritele reformei, importanta ei istorica, pasul mare pecare 1-a facut spre destramarea raporturilor feudale, de incheiere nu neputem sustrage ispitei de a observa cä iobagii romani rasculati la 1784,care i-au provocat sau graPit aparitia voiau mai mult, voiau altceva. liilozincile sau revendicarile lor nu apare nicicind libertatea de stramutare ;nu apar nici una din libertatile oferite de patenta. Ei nu pomenesc nicide vreo reglementare urbariala. Vreau eliberare deplina de iobagie, pro-prietate deplina a pamintului. Mai intii prin militarizare. si apoi in mo-mentul cind se simt biruitori, prin ultimatul nimicitor, adresat la 11 no-iembrie nobilimii, pretind nici mai mult nici mai putin decit : nobilime sa.nu mai fie, si ea s5. plateasca dare ca i poporul de rind, nobilii stapini demosii sa-si paraseasca odata pentru totdeauna moii1e, paminturile lor säse imparta intre poporul de rind. Vreau nu inlocuirea starii de iobag cu ceade colon, schimbarea unei iobagii cu alta, vreau nimicirea totall a ioba-giei, desfiintind nobilimea si proprietatea ei, trecind intregul pamint inproprietatea taranilor. Gindurile ii poarta nu spre reformarea, ci spre da-rimarea edificiului feudal.

" Priusquam colobus migrationi se accingeret, obstrictus erit, alium, et quidem talemsui loco colonum substituere, qui par sit, praestandis illis, quae colonus migrare volens turn4omino terrestri, quam publico praestitit", Corpus Juris Hungarici, 1540 1848 évi erdélyiJorvények, p. 522; cf. D. Prodan, Problema iobdgiei in dieta Transilvaniei din 1790 1701, InAnuarul Institutului de istorie din Cluj", XIII (1970), p. 69-82.

" Corpus Juris, p. 648.

www.dacoromanica.ro

ANEXE

1

Biletul de mini" al Imparatului Iasi! al II-lea din 23 wale 1781

Dass die allgemeine Aufhebung der Leibeigenschaft in den BOhmischen Landen, unddie Einfthrung einer gemassigten nach dem Beyspiel der Oester. Lande eingerichteten Unter-thanigkeit auf die Verbesserung der dortendigen Cultur und Industrie den natzlichsten Einflussnehmen wiirde, dass auch die Vernunfts- und Menschenliebe selbst fiir diese Abanderung dassWort spreche : kann nach reiferer rberlegung nicht wohl einem gegriindeten Widerspruch mehrunterliegen.

Die Einrichtung warde ohne einig wesentlichen Nachtheil der Dominien um so gewissergeschehen können, als ohnehin die Leibeigenschaft, wie es mehrmalen bestattigt worden, mehrdem Wort nach so schreckbar bestehet, allenfalls aber, in so weit, als den Dominien eM recht-massiger und bewiesener Genuss entzohen würde, ware Ich geneigt, selbe mittelst Abschreibungvon ihrem zu zahlen habenden Extraordinario angemessen zu entschadigen, daiiiiberhaupts MeineGesinnung immer dahin gerichtet ist, jeden Grater Besitzer bey seMen biligen Einkanften,so weit als es nur die allgemeine Wohlfarth des Staats zulast, stets fest und ungestorthandzuhaben und zu schatzen.

Der Nutzen dieser Abanderung warde far den Staat sowohl in auswartigen Ansehen, alsauch abrigens desto wichtiger seyn, wenn mit der Aufhebung der Leibeigenschaft, zu gleicherZeit allgenaein dem TJnterthan in den Bohmischen Landen das Eigenthum seiner Grande ein-geraumet, und hierunter die gleiche Verfassung der Oesterreich-Lande, unter dem nexu desDominii directi eingefthret werden mdchte.

Mit der hierdurch befordernden Wohlfahrth der Unterthanen wurden auch die Vortheileder Dominien selbst in Verbindung stehen ; Sie lcdnnten des richtigen Bezugs der gebtlarendenPraestationen, die auch bey dem eingeraumten Eigenthurn stehen bleiben, bey den verbes-serten Umstanden des Contribuentes desto gesicherter seyn ; ohne ihre Verkiirzung warde dasEigenthurn so, wie es auch anderwerts die Erfahrung bestattiget, der Arbeitsamkeit, und Indu-strie des Unterhtans einen neuen Trieb geben.

Ich trage also der Kanzley ernstgemessen auf, diesen Mir sehr am Herzen liegendenwichtigen Gegenstand, und wahre Verbesserung mit allem Nachdruck, und mit Meiner wohlerklarten Gesinnung an die Gubernia und die Stande von Mahren und Böheim gelangen zulassen, aber die Modalitaten und die Art, wie eM und das andere ohne Anstôssigkeit, und mitverbundenem so allgemeinen Nutzen der Dominien, und des Unterthans ehernoglichst zu bewerk-stelligen seyn wird, ihren Befund einzuholen, und Mir hiernach die entworfene Einleitung mitihrem Gutachten demnachstens vorzulegen, da Ich fest entschlossen, nichts unversucht zulassen, urn dieses so nutzbare Werk je ehender je besser zu bewerkstelligen".

www.dacoromanica.ro

54 DAVID PRODAN 46

Hier Ober ergingen durch die Kanzlei an die Landesstellen in Bdhmen und Mahren dieStande und das Kgl. Amt in Schlesien wurden nicht einvernommen das Reskript vorn27. April 1781.

(198 ex Aprili 1781, IV. K. 2, 2 485 ; StA. 980 ex 1781).

Apud Karl Granberg, Die Bauernbefreiung und die Auflösung des gutsherrlich-biluerlichen Verkaltnisses in Bohmen, lähren und Schlesien, II, Leipzig, 1893,p. 371 373.

2

Patenta de desIiinfare a tierbiel In Boeinia, Moravia I Meth'

Wir Joseph der Zweyte etc. Entbieten unseren gesammten treugehorsamsten Standen,grundobrigkeitlichen Beamten, Ortsrichtern, Geschwornen, und tibrigen Unterthanen, inBohmen, Mahren und Schlesien unsere landesfinstliche Gnade, und geben auch hiemit gnadigstzu vernehmen :

Da Wir in Erwagung gezogen, dass die Aufhebung der Leibeigenschaft, und die Einfah-rung einer gemassigten nach dem Beyspielle Unserer Oesterreichischen Erblande eingerichtetenUnterthanigkeit auf die Verbesserung der Landeskultur, und Industrie den nutzlichsten Ein-fluss habe, und dass die Vernunft, und Menschenliebe fur diese Aenderung das Wort sprechen.

So haben Wir Uns veranlasst gefunden, von nun an die Leibeigenschaft ganzlich auf-zuheben, statt derselben eine gemassigte Unterthanigkeit einzuffthren, und hierunter den Grund-obrigkeiten, und ihren Beamten, dann den Unterthanen folgendes zur genauesten Nachachtunggesetzmassig vorzuschreiben :

Erstens: Ist jeder Unterthan blos gegen vorherige Anzeige, und unentgeltliche Meldzet-tel sich zu verehelichen berechtigt ; so wie

Zweytens : Jedem Unterthan frey steht, unter Beobachtung dessen, was das Werbbezirks-System vorschreibet, auch von der Herrschaft hinwegzuziehen, und immer Landes anderswosich mederzulassen, oder Dienste zu suchen.

Nur haben jene Unterthanen, die von ihren Herrschaften hinwegziehen, und sich anderswohauslich, oder inwohnungsweise niederlassen wollen, ebenfalls den unentgeltlichen Entlas-schen, den sie auch der neuen Grundobrigkeit aufzuweisen, und anmit, dass sie von der vorigengrundobrigkeitlichen Pflicht entlassen seyen, zu bewähren hatten, anzubegehren.

Mittens : Kônnen die Unterthanen nach Willkthr Handwerke, und Kiinste etc. erlernen,und ohne Losbrief, welche ohnehin schon ganzlich aufhOren, ihrem Nahrungs-Verdienste, da wohie ihn finden, nachgehen.

Viertens : Sind die Unterthanen ktinftig einige Hofdienste zu verrichten nicht mehrschuldig : nur haben

Ffinftens: Jene, die beyder Eltern verwaist sind, wegen der von der Obrigkeit unent-gelthch besorgenden Obervormundschaft die tiblichen Waisen Jahre, welche jedoch nirgendsdrey Jahre zu tbersteigen haben, und nur jener Orten, wo sie Herkommens sind, auf dem Hofabzudienen. Und da endlich

Sechstens: Alle tibrige auf den unterthanigen Grtinden haftende Roboten, natural- undGeld Praestationen, zu welchen die Unterthanen auch nach aufgehobener Leibeigenschaft

erbunden bleiben, in Unseren böhmischen Erblanden durch die urbarial Patenten ohnehin

www.dacoromanica.ro

47 DESVIINTAIIMA SERBIEI 55

bestimmt sind ; so kann ausser diesen den Unterthanen ein Mehrreres nirgends auferleget, amwenigsten aber, da sie anjetzo als nicht maw leibeigene Menschen anzusehen sind, unter derRubrik der vorigen Leibeigenschaft von ihnen mehr etwas abgefordert werden.

Uebrigens verstehet sich von selbst, dass die Unterthanen ihren Obrigkeiten auch nachaufgehobener Leibeigenschaft vermog der diesfalls ohenhin bestehenden Gesetze mit Gehorsamverpflichtet bleiben.

Wornach sich also in Hinkunft zu achten, Unsere vorgesetzte Kreisämter, und Stellenaber in vorkornmenden Fallen dieses Gesetz zur unabweichlichen Richtschnur zu nehmen, auchauf dessen Befolgung genaueste Obsicht zu tragen haben werden.

Denn hieran geschiehet Unser hochster auch ernstlicher Wille und Befehl.Signaturn Wien, den I. November 1781

Henricus Comes a Bliimegen,Reg-is Boh-iae Sup. et A. A. Canc.Heinrich Graf von AuerspergAd mandatum etc. Johann Wenzl von Margelik.

Ibidem, p. 390 391.

3

Joseph L. S.

Textul patentel complimentare, prIvind dreptul de proprietate al supusulul

Wir Joseph der Zweyte u. s. w.Wienach zwar schon seit mehreren Jahren wegen Vberlassung des Eigenthums der

unterthanigen Grande an die Unterthanen verschiedene Verffigungen getroffen worden, ohneclass jedoch bis jetzt der andurch abgezielte Endzweck durchgehends hatte erreichet werden!airmen.

Da nun aber dermalen nach aufgehobener Leibeigenschaft die Einberaumung desEigenthums fur beede Theile urn so dringender, und wichtiger wird, als mit der durch ebendiese Aufhebung der Leibeigenschaft, und Einberaumung des Eigenthums befOrderten Wohlfartder Unterthanen die Vortheile der Dorninien selbst verbunden sind, weil sie des richtigen Bezugsihrer Praestationen, die auch bey dem eingeraurnten Eigenthum stehen bleiben, bey den verbes-serten Umständen der Unterthanen mehr gesichert sind, und ohne ihrer Verkiirzung das Eigen-thum, so wie es auch andefwerts die Erfahrung bestattiget, dern Fleiss, der Arbeitsamkeit, undIndustrie des Unterthans einen neuen Trieb geben wird.

Als versehen Wir Uns gnadigst, class die Dorninien da, wo das Eigenthum den Unter-thanen noch nicht eingeraurnet ist, und die Unterthanen hierum anlangen, solches denselbengegen einen angernessenen billigen Entgelt einzuberaumen sich bereit finden lassen werden.

Die Vortheile, die denen bereits ihre Grande eigenthitmlich besitzenden, und selbe inHinkunft ins Eigenthum ttbernehmenden Unterthanen zu statten kommen sollen ; Wollen Wirmit folgenden gnadigst bestirnrnet, und festgesetzet haben.

Erstens: Konnen die Unterthanen, so bald sie ihre Grande eigenthamlich besitzen, dieseihre Grande vermog des ihnen gebahrenden Dominii utilis, jedoch ohne Nachtheil der grund-herrlichen Gerechtsarnen nach Gutgedanlren benutzen, versetzen, verpfanden, verkaufen, undvertauschen ; nur allein die zu den Hausern gehorigen Grande ausgenommen, welche vermogihrer Bestimmung ohne dem Hauss nicht verkauft werden können.

www.dacoromanica.ro

56 DAVID PRODAN 48

Zweytens: Sind die Unterthanen nicht schuldig den obrigkeitlichen Consens zur Einschul-dung anzusuchen ; doch solle sich der Unterthan iiber zwey Drittel seines liegenden Vermdgensnicht einschulden, und kann derselbe widrigenfalls von seinem Grunde mit Beobachtnng derdie falls bestehenden Vorsichten abgestiftet worden.

Dritlen. s: Hat die Vormerkung der Schulden nur damal, wenn sie die Glaubiger verlangen,zu geschchen.

Gleichwie nun nicht zu zweifeln ist, dass die Unterthanen in Ansehung dieser mit demEigenthum verbundenen Vortheile sich hierum von selbst, und zwar urn so mehr sorgsarnstbewerben werden, als jene, die ihre Grande nicht eigenthiimlich besitzen, zwar fur ihre Personnicht leibeigen sind, dahingegen in Ansehung der Griinde solang den Gesetzen ihres dermaligenNexus sich unterziehen miissen, bis sie selbst den Einkauf sich verschaffet haben werden ;

So wollen Wir anmit auch ernstlich verordnet haben, dass die Dominien ihre unein-gekauften Unterthanen wider Willen zum Einkauf ihrer Griinde keinerdings verhalten sollen,und konnen, und werden Unsere aufgestellte Kreysarnter mid Lander-Stellen die genauesteObsicht zu halten haben, damit hierunter nicht der geringste Zwang vorgehe, noch hiebey denUnterthanen drückende Bedingnisse zugemuthet werden. Denn hieran u. s. w.

Signatum wie oben".A nhang. Zeitlich mit der Leibeigenschaftsaufhebung zusammenfallend, erfolgte die

schon lange vorher (durch Blanc) angeregte Neurodnung des Verfahrens in Streitfallen zwischenObrigkeiten und Unterthanen, sowie die Erlassung eines besonderen Strafpatents far den Fallvon Ungehorsam und Widersetzlichkeit der Unterthanen gegen Befehle und Verfiigungen derObrigkeiten und ihrer Wirtschaftsbeamten, sowie der politischen Behörden.

Beide Gesetze (das Patent betreffend die Verfahrensart in Unterthanssachen und dasUnterthanshauptpatent) sind vom 1. September 1781 datiert

Ibidem, p. 391-393,

4

Reserlplul Imperial premerwitor deg serbiei eomuuleat de (tavern.ImprImat, la 9 septembrie 1783

6 961

Sacrae Cacsarco Regiae, et Apostolicae Majestatis, Archi Ducis Austriae, Magni PrincipisTransilvaniae, ac Siculorum Comitis, Domini Domini Nostri Clementissirni Nomine I

Salutem et Gratiae Caesareo Regiae Incrementum ! Postquam ex factis ad Suam Majes-tatern Sacratissimam per diversorum Dominorum Terrestrium Subditos Recursibus eadem Alte-fata ad ertisset, in Magno hoc Principatu diversos Contribuentem Populum prementes, etIntentioni Altissimae praeexistentibusque Ordinationibus contrarios adhuc vigere abusis, adeosdem pro futuro avertendos, subditamque plebem ab oppressione, ac vexis liberandum, dignataest Altefata Sua Majestas Sacratissima virtute Benigni de dato 16-ta Mensis Augusti nnnicurrentis exarati Rescripti Regii sequentia pro futuro per Dominos Terrestres accurate obser-% anda statuere Puncta.

Primo : Ut cuivis seu haereditario, sive liberae migrationis Colono liberum sit pro arbitriosuo id est etiam sine consensu Domini Terrestris.

a) Matrimonia inire.b Artes, ac Opificia addiscere, ac ilia exercere.c) Cum ea, quam in sensu Legum Patriarum habet proprietate, pro lubitu disponere,

endere, donare, cambiare, aut impignorare.

www.dacoromanica.ro

49 DESFIINTAREA SERBIET 57

Secundo : Nullus Subditus seu haereditarius, seu liberae migrationis pro arbitrio suiDomini, et sine legali Judicialiter agnita Causa e Sessione, et fundis suis amoveri, aut de unoloco, vel Comitatu in alium translocari valeat.

Tertio : Nec ab iisdem interea donec nova Urbarialis regulatio introducta fuerit, praesta-tiones praevigentibus provisionalibus Ordinationibus contrariae, et adversantes exigi possint.

Quarto : In omnibus abusuum, et vexarum his Punctis prohibitarum, casibus, FiscalisComitatensis laesis Subditis ex Officio adsistere teneatur.

Altissima proinde heac Resolutio ea cum Ordiniatione Dominationibus Vestris notificatur,ut illam ad singulorum Dominorum Terrestrium, et Colonorum in Circulo suo degentium in-structionern publicari, et observari faciant, effectuique ejusdem serio invigilent. Sic factur :Altefata Sua Majestas Sacratissirna Benigne propensa manet. E Regio M Principatus Tran-sylvaniae Gubernio. Cibinii, die 9-na Mensis Septembris Anno 1783.

5

Reseriptul imperial l textul latin al patentel de desliintare a serbiel, din 22 august 1785

6 895

Josephus Secundus, Dei Gratia Electus Romanorum Imperator, Semper Augustus,Germaniae, Hungariae, Bohemiae, Dalmatiae, Croatiae, Sclavoniae etc. Rex Apostolicus, Archi--Dux Austriae, Dux Burgundiae, et Lotharingiae, Magnus Princeps Transilvaniae, et ComesSiculorum etc.

Illustres, Reveremli, Spectabiles, Magnifici, Generosi, Egregii, Prudentes item, et Circum-specti, Fideles Nobis Sincere dilecti ! Quandoquidem notum sit, Conditionem Mara Colonorum,qua multi ex ipsis, perpetuae Obligationis, ac Glebae adscripti erant multum obstitisse, quo-minus industria, et melioratio Culturae, sine quibus publica felicitas promoveri nequit, aliquacapere potuerint incrementa ; praetera, cum ipsa quoque Ratio, et Iura Humanitatis exigant, uthaec publicae felicitatis Obstacula removeantur : visum Nobis est, hunc in finem acclusas hicPatentales concinnandas ordinare, quas Manuum etiam Nostrarum subscriptione jam munitasVobis eo cum benigno Mandato transmittimus, ut easdem in omnes per Provinciam illam usitatasLingvas verti, et sine mora Typis excudi faciatis, ubivis locorum publicandas, et extradandas ;qvaruin triginta saltem Exemplaria e quavis vernacula Lingva Nobis quoque submitti volumus.Interim occasio'ne publicationis earundem, ad evitandas omnes ex minus adaequato intellectuexoriri queuntes sinistras explicationes, et animorurn Motus Plebi diserte inculcandum erit,puncta, quae de rerum mobilium, ac immobilium, dispositione agunt, in sensu legum, et Urbari-alis kegulationis intelligenda esse. Quibus sic facturis, Gratia Nostra Caesareo Regia, et Princi-pali benigne propensi manemus. Datum in Archi-Ducali Civitate Nostra Vienna Austriae.Die Nigesima secunda Mensis Augusti, Anno Domini Millesimo Septingentesimo, Octuagesimoquinto. Imperii Nostri Romani vigesimo prim% Regnorum vero Nostrorum HaereditariorumQuinto,

..

Iosephus m. p.Comes Carolus Palffy m. p.Ad Mandatum Sacrae Caesareae Regiae

Majestatis proprium.Alexander Horvath.

www.dacoromanica.ro

58 DAVID PRODAN 50

Nos Iosephus Secundus, Divina Favente Clementia Electus Romanorum ImperatorSemper Augustus, Gennaniae, Hicrosolymae, Hungariae, Bohemiae, Dalmatiae, Croatiae,Sclavoniae, Galiciae, et Lodomeriae Rex, Archi-Dux Austriae, Dux Burgundiae, et Lotharin-giae, Magnus Dux Hetruriae, Magnus Princeps Transylvaniae, Dux Mediolani, MantuaeParmae, etc. Comes Habsburgi, Flandriae, Tyrolis, et Siculorum etc.

Memoriae commendamus tenore Praesentium, quibus expedit universis : A primordioRegmunis Nostri eo benignam direximus intentionem, paternamque sollicitudinem, inde-fe sam curam, et conatus omnes eo convertimus, ut felicitatem Populorum, Imperio Nostrosubjectorum absque discrimine status, et conditionis, nullaque facta inter Nationem, aut Reli-gionem distinctione pro viribus Nostris promoveamus, et stabiliamus. Cum autem ad hunc fi-nem assequendum, meliorationem Agriculturae, et excitationem industriae plurimum facereagnoscamus, haec autem non aliter obtineri possint, quam si Libertas personalis cuivis hominia natura competens, et a parte etiam Status publici debita, quoad Colonos etiam generaliterstabillatur, et proprietas rerum, in quantum illa Colonis de Lege competiti secura et firma red-datur. In hunc igitur finem sequentia publici Juris fieri, et pro universali omnium notitia, etdirectione ubivis Locorum publicari volumus, et mandamus.

1-mo : Conditionem Jobbagionalem, in quantum illa Colonos hactenus perpetuae obliga-twins, et glebae adscriptos efficiebat, pro futuro simpliciter tollimus, et neque in hoc sensuNomenclaturam Jobbagy imposterum usuari volumus, consequenter omnes, et singulos Colonos,cujuscunque Nationis, aut Religionis sint, pro futuro quoad suas personas liberae migrationishommes esse pronunciamus, et pro talibus ubique haberi, et reputari jubemus, Jure naturae,et ipsa etiam publici Boni ratione id ipsum svadente, et exigente ; Unde consectarium est,omnes Processus de revindicanda libertate eo ipso cessare debere.

2-do : Cuivis Colono liberum esse volumus, Matrimonia pro lubitu, ac etiam sine consensuDomini Terrestris inire, studiis, ac scientiis operam navare, artes, ac opificia addiscere, et haec,illasve ubivis exercere.

3-tio : Nullus Colonus, nec ejus filius, filia, aut aliud ad ejus familiam pertinens Indivi-duum ad servitia Domini Terrestris curialia invitus cogi potest, sed libero cuivis arbitrio relin-quitur, talia servitia, si voluerit assumere, et eatenus cum Domino Terrestri conventionem, proutplacuerit, et cum Domino sponte accordare potuerit, iMre.

4 to : Quivis Colonus potest pro arbitrio res suas mobiles quascunque, et acquisitas,condignam scilicet aestimationem Terrarum, Pratorum, Molendinorum, vel Vinearurn prolubitu vendere, donare, permutare, oppignorare. Prolibus, aut alteri Consanguineo testari,aut cui maluerit legare ; denique de iisdem pro suo arbitrio libere disponere, salvo DorninorumTerrestrium legali jure perpetuitatis, eo tamen hic subintellecto : ut onera, quae vendenti, autleganti relate ad hujusmodi fundos, in quantum per Dominium non reluerentur, incumbunt, adlImptorem, vel Legatarium in eorum actuale Possessorium succedentem condescendant.

5-to : Ad firmandam Colonorum quoad illa, quae possident, securitatem clementerstatuimus, ut ipsi, aut eorum qualescunque successores ne quidem e Sessione Colonicali, autquibuscunque suis fundis sine legali, ac sufficienti causa, praeviaque concernentis Comitatuscogmtione amoveri, aut turbari queant, sed in pacifico, et imperturbato eorum Possessoriosemper relinquantur, et nec de uno Loco, vel Comitatu ad alium inviti translocentur.

6-to : Quoad reliqua his Punctis non complexa momenta, Coloni semet praevigentibusOrdinationibus interea quoque conformabunt, donee per successivam Urbarii introductionemulterior adhuc Regulatio subsequetur ; et si quas forte vexas ipsos pati contingeret, eatenusComitatus Fiscalem assistentiam ipsis assignare, et illatas injurias vindicare tenebitur. Quibus

www.dacoromanica.ro

51 DESFIINTAREA $ERBIEI 59

taliter quoad Colonos statutis, ac publicatis, clementer confidimus ipsos quoque PaternaeIntentioni Nostrae responsuros, ac industria sua, solertique ruralis Oeconomiae exercitiopublicum Bonum, propriamque, ac haeredurn suorum felicitatem pro viribus promovere adni-suros. Datum in Archiducali Civitate Nostra Vienna Austriae, Die Vigesima Secunda MensisAugusti, Anno Domini Millesimo, Septingentesimo, Octuagesimo Quinto. Imperii Nostri Roma-ni Vigesimo Primo. Regnorum vero Nostrorum Haereditariorum Quinto.

losephus m. p.L. S. Comes Franciscus Eszterházi m. p.

Alexander Horvath m. p.

Versiunea germanii a patentel

6 895

Wir Joseph der Zweyte, von Gottes Gnaden erwählter römischer Kayser, zu alien ZeitenMehrer des Reichs, zu Germanien, Jerusalem, Ungarn, Böheim, Dalmatien, Kroatien, undSlavonien, Galizien, und Lodomerien, Konig, Erzherzog zu Oesterreich, Herzog zu Burgund,und zu Lothringen, Grossherzog zu Toskana, Grossfarst zu Siebenburgen, Herzog zu May land,Mantua, und Parma, Graf zu Habspurg, Flandern, Tyrol, und der Zekler etc.

Geben alien und jeden, denen es zu wissen gebahret in Gnaden zu vernehmen : Was-massen wir von Anbeginn Unserer Regierung Unsere landesväterliche Vorsorge, und rastlosesBestreben darauf gerichtet haben, dass die Glackseligkeit deren uns ergebenen Völkerschaftenohne Unterschied ihres Standes, iherer Nationen, und Religionen bestnuliglichst befördert,und auf einen dauerhaften Fuss gesetzet werde.

Nachdem wir aber einsehen und erkennen, dass der zu verbessernde Ackerbau, und dieErmunterung des Fleisses, und der Industrie die zwey vorraglichste Mittel sind, welche zu diesemgemeinnutzigen Entzweck führen. Diese jedoch ohnmöglich warden 'airmen, wenn nicht diepersönliche Freyheit, welche jedem Menschen von der Natur, und vom Staat aus gebahret, auchin Rucksicht auf die Unterthanen allgemein eingefahret, und ihnen das Recht des Eigenthumsin Absehen auf ihr besitzendes Vermögen, in so weit ihnen solches nach den Landesgesezenzustehet, zugesichert, und befestiget würde. Als ist diesem zu Folge Unsre gradigste Willens-meinung, dass alter Orten im Lande zu jedermanns Wissenschaft und Nachverhalt kund gemachtwerde :

Erstens: Dass wir den sogenannten Jobbagional-Stand, in so weit selber bisher denUnterthan eine immerwährende Schuldigkeit aufgelastet, und ihn dem Boden seines Sitzesangeheftet hat, glatterdings aufgehoben, und das Wort Jobbagy, welches in ungrischer Spracheeinem Unterthan bedeutet in diesem Verstande hinfaro nicht mehr gebraucht wissen wollen,sondern dagegen verordnen und befehlen, dass alle Unterthanen, ohne Unterschied ihrer Nation,und Religion in Absehen auf ihre Person in Zukunft als freyzilgige Leute, far welche wir siehiemit erklären, angesehen, und aller Orten als solche geachtet, und gehalten werden sollen,wie solches dass Recht der Natur, und die gemeinschaftliche Wohlfart allerdings erfordere ;

6

www.dacoromanica.ro

60 DAVID PRODAN 52

woraus dann auch von sclbsten abflüsset, dass alle Aufforderungen der Unterthanen, oder diesogcnannte Prozesse de revindicanda libertate für die Zukunft ganzlich aufzuhdren haben.

Zweytens: So lle jedem Unterthan frey stehen nach Belieben, und auch ohne Einwilligungseiner Grundherrschaft zu heurathen, sich auf Wissenschaften zu verlegen, Kunste und Hand-werke zu erlernen, und das Erlernte aller Orten auszuüben.

Drittens: KOnne weder ein Unterthan, noch dessen Sohn und Tochter, oder eine anderezu seiner Familie gehorige Person zu Hofdiensten ihrer Grundheirschaften gezwungen werden,sondern es werde von eines jeden Willkiihr abhangen dergleichen Dienste anzunehmen, und deszu erhaltenden Lohns wegen sich mit seinem Grundherrn so gut, als er mit demselben freywillig,und ohne allen Zwang wird tibereinkommen können, abzufinden.

Vier lens: 'Wird jedem Unterthan frey und erlaubt seyn all sein beweglich, und erwor-benes Vermogen nämlich den angemessenen Schatzungs-Betrag derley seiner Griinde, Wiesen,

und Weingarten nach eigenem Wohlgefallen zu verkaufen, verschenken, vertauschen,versctzen, seinen Kindern, Blutsverwandten, oder einem andern, wenn er will, zu vermachen,und tberhaupt von solchen nach seinem Gutbefinden ungehindert zu disponiren, doch allemalohne Nachstand des darauf haftenden gesetzmassigen perpetuirlichen Rechts der Grundherr-schaften, und mit der ausdrucklichen Vorbehaltung, dass die Lasten und Entrichtungen,welche dem Verkäufer, oder Erblasser von wegen dergleichen Grande obgelegen in so weitnamlich besagte Grunde von dem Dorninio nicht wiirden eingeloset werden, auf den in demwirklichen Besitz derselben eintrettenden Käufer oder Erbnehmer zu tibergeben haben.

Fiinftens: Wollen wir auch die Sicherheit der Unterthänen in Absehen auf ihre Besi-tzungen, so, und dergestalten allergnädigst befestiget, und verwahret wissen, dass niemand befugtseyn solle, weder sie, noch ihre Nachfolger ohne rechtstandigen, und gentiglichen von deinbetreffenden Komitat allemal vorlaufig daliir anzuerkennenden Ursachen nicht einmal vonihrer Colonikal-Session abzuschaffen, oder in dem Besitz ihrer was immer anderer Grandezu sthren, sondern, dass die dagegen in dem ruhigen und ungest8rten Genuss ihrer Besitzungenstets belassen, auch wider ihren Willen von einen Ort, oder einem Komitat in den andern nichttibersiedelt werden sollen. Endlich

S chtens: Was die tibrige unter diesen Vorsehungen nicht enthaltene Gegenstande betrift,da werden sich die Unterthanen Unseren bereits vorausgegangenen höchsten Anordnungen auchindessen zu fiigen haben, bis durch die zu beschehende Urbarial-Einführung die fernere Vorschriftnachfolgen wird ; den Komitaten aber wird obliegen denen etwa gekrankten Unterthanen dieFiska Assistenz anzuweisen, und ihnen des erlittenen Unrechts wegen die Genugthuung zuvcrschaffen. In tbrigem versehen wir uns allergnadigst, dass nach dieser zu beschehendenPublikation auch die Unterthanen ihres Orts Unserer landesvaterlichen Absicht entsprechen,und durch ihren Fleis, und den emsigen Trieb ihrer Feldwirthschaften das gemeinschaftlicheBeste sin% ohl, als auch ihre eigene, und ihrer Erben Gliickseligkeit nach Kraften zu befordernbefliessen seyn werden. Gegeben in unserer Erzherzogl. Stadt Wien in Oesterreich, den 22-stendes Monats August im Jahre Christi 1785, Unserer Reiche des Romischen im 21-ten, und deranderer erblandischer im 5-ten Jahre.

Joseph m. p.

L.S. Franz Graf Eszterhazi m. p.Alexander Horváth m. p.

Mithlen,

www.dacoromanica.ro

53 DtESPIINTATCEA $ERBIE1 61

'7

Verstunea maghlari a patentel

MO. Felséges Misodik Josef, Isten Kegyelmességébäl Valasztott Romai Tsiszár, N6met,Jerusalem, Magyar, Tseh, Dalmatia, Horvit, Tot, Galicia, 6s Lodorneria Országoknak, Királya,FO Hertzege Austriának, Hertzege Burgundianak, és Lotharingianak, Hertzege HetrurianakErd6lynek Nagy Fejedelme, Majlandnak, Mantuanak, és Parmának Hertzege, Hibsburgnak,Flandrianak, Tyrolisnak, és Sz6kelyeknek Groffjas a' t.

Adjuk tudtara mindeneknek a' kiknek illik ezen Leveliink rendében Orsziglasunknakkezdetétöl fogva a' mi kegyelmes szándekunkat oda int6zttik, 's Atyai szorgalmatosságunkatfaradhatatlan gondoskodisunkat, és minden Igyekezettinket arra forditottuk, hogy a' N6peknek,mellyek Birodalmunk alatt vagynak, boldogságokat, minden allapot, s sors, Nemzet, vagyVallisbeli killombs6g nélkiil, tehettségink szerint el6 mozdittsuk, és meg álittsuk.

I.Jgy v6vén azért észre, hogy ennek a' Czélnak el-6r6s6re, a' szántásnak, vet6snek megjobbittása, és az emberi Igyekezetnek, vagy-is Industriának fel serkentése leg többet tenne,ezeket pediglen kftlinnben nem lehetne meg nyerni, hanem ha a' személlyes szabadság, melyminden embert természet szerint illet, 6s a' mellyet a' kozonséges Polgári Hatalom-is tartozikmeg adni, a' Parasztságra nave-is meg alittatik, és a'vagyonoknak tulajdonsága, a' rnennyibenaz törvény szerint a' parasztokat illetne bizonyossa és állandovi tétetik. Erre a' v6gre tehate' következendo Punctumokat kozons6gess6 tenni, és mindeneknek tudtára's magok alkal-maztatására minden hellységekben Publicaltatni kivinnyuk, és parantsolyuk.

Elöszor: A' Jobbagyság allapottyát annyiban a' mennyiben a' Parasztok ennél fogva eddigel6 orokos kotelesség ala vettetve, 6s a' földhoz köttetve voltanak, jovendore te11yess6gge1 el-torollyuk, és azt akarjuk, hogy ebben az 6rtelemben a' Jobbagy nevezettel tovább ne éllyenekkovetkezendöképpen minden Parasztokat, akar mely nevezet, 6s vallásbéliek l6gyenek, joven-are magok szem6llyekre n6zve szabad lakdsu, az az lakásokat szabadoson változtathato embe-rekk6 t6szsiink, és mindentit ollyanaknak tartatni, parantsollyuk, maga a' Term6szet Torv6n-nye, és a' lc& Jo azt kivánván, melyböl kovetkezik mar, hogy a' Jobbigyság alol valo felszabadulas iránt minden Per-follyasoknak önkent meg-kell szunni.

Mdsodszor : Azt akarjuk, hogy minden Parasztnak szabad l6gyen maga kedve szerint,a' Foldös Urnak engedelme házasodni, Tudományoknak, 6s Mesterségeknek tanu-lására magat adni, 's azokat akárhol gyakorolni,

Harmadszor : Se egy Paraszt, se annak Fia, L&nya, vagy az ö háza népe közztil yak>mas személy a' Földös Urnak udvari Szolgalattyára, kedve ellen nem k6nszerittethetik, hanemkinek kinek szabad akarattyában marad, ha akar efféle szolgálatokat váilalni, és az iránt a'FOldos Urral, A mint tettzik, 6s Wile Onként meg egyezhetik, Conventiora menni.

Negyedszer : Minden paraszt ember maga ingo Javait, és Keresm6nnyit, t.i. a' Föl-deknek, Réteknek, Malmoknak, vagy Szöllaknek otet illeto betstjét szabadoson el-adhattya,aj andékozhattya, meg tser6lheti, el Zállagosithattya, Gyermekeinek, vagy mas Attyafianakel-testalhattya, avagy a' kinek tettzik, hagyhattya ; egyszoval azokrol szabadoson rendel6sttehet ; fenn maradván mindazonáltal a' Foldos Uraknak azoknak ordkösségihez valo tor-v6nyes Jussak ; eztis hozzâ értvén, hogy (ha az illyeneket a' Foldos Ur magához nem valtana)mind azok a' terhek, mellyekkel az el ado, vagy test alo Paraszt ember az illyen fundusokroltartozott, a' Vévore, vagy arra, a' ki azoknak birodalmába succedil, altal szallyanak.

Otodszilr : Hogy a' Parasztok azokban a' miket birnak, bitorságosok lehessenek, kegyel-mesen végeztuk, hogy ök, vagy akar mely maradékjok a' Ház hellyekbol, vagy akar mi féle

:

:

nelkUl-is,

www.dacoromanica.ro

432 DAVID PRODAN 54

fundusokbol hellyes elegedendo ok, es a' Virmegyének elOre valomeglitSsa nélkul, Ki netetethessenek, vagy azokban ne hiborgattatthassanak, hanem azoknak bekesseges birásabanmeg hagyattassanak, s egy helységbol vagy Varmegyebol masban akarattyak ellen Anal netétetessenek.

Halodszor : Egyebekre nézve pedig mellyek ezekben a' Punctumokban be-nem foglal-tattak, a' Parasztok az eddig tartott Rendeléseinkhez szabják magokat, addig-is, mig azUrbariumnak be hozása Altai meg bovebb igazittas kOvetkeznek, es ha törtennek valami ban-todisok, az illyeneket a' VArmegye, Fiscalis adsistentiat rendelven nekiek, meg orvasolnitartozzek.

Mellyeket a' Parasztokra nave e' szerint meg alitvin, s tudtokra adatván,k egyelme-sen remellytik, hogy 6k-is a' mi Atyai szindékunknak meg fognak felelni, és magok Igyekezetek,'s a' mezei GazdasAgnak szorgalmatos folytatasa iltal mind a' kOz Jonak, mind pedig onnOnmagok, 's maradekjok boldogsagAnak ele mozdittására tehettségek szerint igyekezni fognak.Kok a' mi Ertz-Hertzegi Varasunkban Betsben, Kis-Aszszony HavAnak 22-dik Napj An1785 (Ilk Esztendoben. Romai biradalmunknak 21-dik, és tObb OrOkOs orszagainknak OtOdikEsztendejeben.

Josef m.p.

895

L.S. Groff Eszterházi Ferenz m.p.Horvath Sindor m.p.

8

Versiunea romfineasei a paientel

Noi al doilea Iosiv ajutind mila lui Dumnezäu ales 1mpArat al Romanilor, purureapodobnic, craiul Orli NemtAsti, a Hierozolimii, a Orli Unguresti, a Bohernii, Dalmatii, Croa-tii, clavonii, a Galitii, si a Lodomerii. Arhipovatuitoriul Austrii. Povätuitorul Burgundii,si a Lotaringii, Mare PovAtuitoriul Hetrurii, Marele Printip al Ardealului, Povatuitoriul Medio-lanului, a Mantui, Parmi iproci. Groful Habjburgului, Flandrii, Tirolului, si a Slcuilor iprociiproci, Instlintare facem prin aceasta cArora se cuvine tuturora :

Din Inceputul ocArmuirii Noastre Intracolo am Indreptat cugetul, i pArintasca purtarede grije, neostenita grijire si toat 5. silinta, intracolo am intorsu-o, ca fericirea supusAlorImparatu Noastre Niamuri fAr 5. nice o deschilinire Intre stat, intre Niam, i Intre legi dupaputearea noastrA sA o ajutAm, i sl o asez5m. FiMd darl cä spre ajungerea sfirsitului acestuiaam socotit cä mult foarte ar aduce mai buna chivernisal 5. agonisiturii cei din afark i Indemnulspre mai mare silinta, iarl aceastea nu almintrinea s-ar putea dobindi, fAr 5. dacä slobozAnieafeatn, care din fire fiestec5.ruia om i sä cuvine, i i chip& statul cel de obste trebue a s5.Ingadui, IncItu-i pentru slujba i peste tot s5. s5. hotArasca, i averile sale, !milt ( I) dupáleage lor s CU% in nepriciuite, i statornice sá sa. facl. Pentru aceaia darl voim, i poruncim,ca cealea ce mai In jos sä vor arata O. fie cunoscute, i petutindinea spre a tuturora stiintA,Indreptare si sä vestiasck

fatf : Ioobajia, !nett era panä acuma veacinicã detorie, i asa de pämint legat ca s5.-nu sA poatA muta iobajul Intralt loc, de aicea inainte cu totul o stricAm, i nici voim, caacest nume de Ioobaj mai mult Intraceasta Intlleageare sa. O. tie, si asa dar5. pe toti i pe

8

zi

www.dacoromanica.ro

55 IDE.SFUNTAIREA SERBIEI 63

fieste care slujbasi, fie acar de ce niam, sau de ce relighie, de aicea Inainte despre featelelor oameni cu mutare slobodA Ii numim, si ca pre unii ca aceia pretutindinea a-i avea,§i a-i socoti poruncim, aducAnd aceasta cu sine si leagea firii, si insu§ binele cel de obste ;de unde unniaz1 ca toate 'Arne ce sint peantru dobindirea slobozanii, cu aceasta trebue sl s5.continiascA.

A doua: Voim, ca fieste care Slujbas volnic s5. fie a sA insura si fArA de slobozAniiaDomnului sAu, a sä deprinde la carte si la InvAtAturA, a InvAta mestesuguri, si cu aceastea,pretutindenea a s5. laznui.

A triia : Nimenea dinta slujbasi nice feciorul sau fata lui, sau acar care dinta celeziiaceluia, la slujba curtii Domneasc1 sh nu si poatA sill, ci in voia lui va sta a primi ace/fealiu de slujbA, si cu Domnu-sau precum va putea a s5, tocmi.

A patra : Fieste care slujbas poate precum ii va fi voia averile ceale miscAtoare, siCistigurile sale, adecA pretul care i a cuvine a pamunturilor, a riturilor, a morilor, sau aviilor, a-1 vinde, a-1 cinsti, a-1 schimba, a-1 zAlogi, a-1 lAsa cu diiatA pruncilor lui, sau la altAfrAtie, sau cui va vrea, cu un cuvIntu precum va voi despre acealea a face rinduia15., arniindin sus nemiscat Iousul uricas Domnilor Vimintului, Ins5. asa aceasta aicea intalegindu-sa,ca greutAtile care razAm 5. in vinzAtoriuL sau In cela ce le liagA cuiva In citu-i pentru fun-dusurile aceastea, care cumva despre partea Domniascl nu s-ar rAscumpAra, s5. atirne, si apogoare In cumpArAtoroiul ( 1) sau In cela la a cAruia mini vor veni.

A cincea: Pentru ca slujbasii abizuiti sl fie despre locurile care le tin, milostiveasterinduim : ca ei sau acar care a lor rAmasitl, nice din ocina sa, nice din acar ce locuri,care le tin, Oil de cuvioas5. si destulä ocA, si fArä de stirea si cunostinta varmeghii A, nuA poatä scoate, nice s5. sl izgoniascA, ci sA A ingAdue cu pace, si cu liniste acealea a le tineanice cu sila dintrun loc Intraltul sau dintro varmegie intralta sa nu A stramute.

A psi: : Despre cealelalte lucruri care intraceaste punctumuri nu s-au cuprins, slujbasiisä urmeath dupl rinduialele cele mai din nainte tinute, si Ora atuncea panl and aducindu-sa.mai pe rind Urbariumul InlAuntru mai ales asezAmInt 0, va face, si ori ce supArari li s-arintimpla, petru ( I ) acealea varmeghia diatoare (1) va fi ajutoriu fiscusesc a le rindui, sipentru acealea suplari a le face lndestulare. Care Intracestasi chip pentru slujbasi hotArindu-sA,si dindu-s1 afarl, milostiveaste nAdAjduim, el si ei vor easpunde pgrintrAscalii ( I) nostrucuget, si cu stadaniia sa, si deprinderea cu tot adinsul agonisitura, peantru binele cele deobste, si fericirea sa, si a rAmasitAlor sale dan (1) toatl putearea lor lnainte a o urni s5.vor sili. S-au dat In cetatea noastrA a Beciului In 22 de zile a lunii lui August Anul Domnu-lui 1785, de la impArAtiia noastrA 21. Iar A. de la Stapunirea mojeanelor (1) noastre tAri alcincilea.

Iosiv mpr.L.S. Grof Esterhazi Feareant

Alexander Horvat mpr.

a

0 alti vanillin romaneasea a patentei

Noi Iosif al doilea cu darul lui D(u)mnezeu ales a Romanilor linpArat pururea ... a,Germaniei, Ungariei, Boemiei, Dalmatiei, Croatii, Sclavoniei etc. craiu apostolic ... Etrurii,Mare Printip a Transilvanii ...

www.dacoromanica.ro

64 DAVID PRODAN 56

Cu aceastea facem Instiintare tuturor cgrora s cuvine ...<pgrin>tasca sirguintg, neos-tenita purtare de grijk i toate le-am Intors, ca fericirea lor supuse impräii noastre,dupg puteare sä o sporim, i sä o asethm <fgrä> deschilinire, sau osgbire intrg stat, i soarte,Intrg Neam, i leage. Insä cunoscind Noi, cumc g. spre dobindirea acestui sf<irsit> ...<foar>temult ar folosi mai bung. lucrarea pämIntului, i desteptarea la strAdanie, i cumcg aceastaIntr alt chip nu s ar putea dobindi slobozirea featelor, sau a capetelor, carea Este cgzuiom de la fire i data, si si din partea statului de obste sg cade despre coloni, de obstesg. se aseaze, i prosperitatea lucrurilor Incit acea<i>a colonilor dupg leage se cuvine, scuba,si se facg. Pentru acest sfirsit darg voim, i poruncim, ca aceastea punturi ce urmea-za ; legi de obste sä fie, si spre a tuturor cunostinta de obste, i Indreptare, in toate locu-rile O. se vesteasca.

Intii : Soartea iobägeascg, Incit aceaia pe coloni ping acuma in veasnica supunere,de un loc legati ii tinea, de aici inainte de tot o stricgm, i o steargem, nici voira canumirea : Iobagiu intru aceast. Intelegere mai mult sg. se pomeneasck i pentru aceaiape toti i pe fiestecare coloni, ori de ce Neam, i religie vor fi, incitu-i despre featele saucapetele sale, Ii numim a fi de aici inainte oameni de umblare slobodg, i poruncim, capretutindenea ca aceiasi A, se aibg, i sa se cunoascg ; mai ales ca i leagea firei, i folosulbunului de obste aceastas indeamnä, i pofteaste ; de unde urmeazg, ca pentru aceastatrebue sIt Inceate toate legiuirile despre rascumpgrarea libertl4ii sau a slobozenii.

A doa : Voirn a fi slobod fiestecgrui colon dupg plgcearea sa fgrg voia d<o>m-nului locului a se cgsgtori, in invgtaturi, i tiinte a se deprinde, a Invgta mesterii, i mes-tesuguri, i cu aceastea sau acealea in tot locul a putea trgi, si a se cistiga.

A triia : Nici un colon, nici feciorul lui, nici fata, sau <alt>cineva din familia, saucasa lui, nu sa poate peste voe sili curtesti a domnului locului, ci sg lasg fistecare inslobodg, voia ... a intra Intr-unele ca acealea slujbe, de va vrea a le ... domnul loculuide bung, voe va putea face tocmalg de ...

parninturilor, riturilor, morilor sau viilor <da>rui, schimba, zglogi, pruncilor sau altorrudenii sau cui Ii va mai placea a le lasa, cu un cuvint despre acelea depling voia saa rindui, intreg rIminind iousul cel de pururea a Domnilor locurilor, insg cu aceastgInteleagere : (greutatile sau datoriile, ceale ce pe Rugg aceaste fund(usuri> adecg prin4.1omnime nu s-ar rasplati :) de vinzatoriu, sau lasgtoriu se tin, sa treacg la cumpgratori, lacela carui läsat, si care adevarat intrg in mostenirea bor.

A cincea : Pentru ca mai bine sg fie Intarita apgrarea colonilor intru ceale, ce stapi-nese ei, milostiveaste rinduim, ca Inca nici de pre vatra au sessia coloneascg, sau orice altefunduri ale sale, fara legiuitg, i destula pricing, si fgra mainaintea cunoasterea comitatuluisgu, ei, sau oricine mosteani a lor, sIt nu-i poatg scoate afarg sau turbura, ci in pacinica,

neglimAcita mostenire acelora pururea <sg> se lase, si nici dintr-un loc, sau comitat la altulMr& voia lor sa se stramute.

A seasea : Intr-alte lucruri care nu sint cuprinse Intru aceastea punturi, colonii or aveaa se lndrepta dupa ceale mainainte date orinduieli, si de curnva s-ar Intimpla a patimi eiceva batjocuri, i asupriri, atunci comitatul datoriu va fi a le da sprigeana fiscuseasca,Indestulire pentru asupririle suferite.

Accastea toate Intru aceasta forma pentru coloni fiind vestite milostiveaste ne incre-dintam, ca i ei Insui, parintescului Nostru cuget vor raspunde, i cu sirguinta sa, i bar-<bateasca> economia clmpului deprindere, bunul de obste, a sa, si a mosteanilor sal fericire,

...

si.

si

si

...

si

si

www.dacoromanica.ro

57 IDIESIFIINTAXMA SIELIBLEI 65

dupl putinta, vor nevoi a o mina Inainte ceasca N oasträ cetate Vienna Austrii doaozecitloao de zile a lunii lui August ; Anul Domnului o mie sapte sute (optzeci i cinci.> Al

noastre romanior a doaozeci i unu, a U ngarii, Boemii, si a celorlalte al cin-cilea

Dupä cIieu1 imprimatului deteriorat, dat de I. Lupas, Impdratul losif II ,sirdscoala idranilor din Transilvania, in An. Ac. Rom., Mem. Sect. Ist.", seria a III-a, tom.XVI, P. 330.

10

Ordinal Guvernului de publienre a patentei, din 10 septembrie 1785

6 895

Sacrae Caesareo Regiae, et Apostolicae Majestatis, Archi-Ducis Austriae, Magni Prin-cipis Transilvaniae, ac Siculorurn Comitis, Domini Domini Nostri Clementissimi Nomine !

Dignata est Sua Majestas Sacratissirna medio Benigni Rescripti Regii de dato 22-aMensis Augusti Anni labentis 1785 emanati, Benignarum Patentalium infra memorandarumorigionale ( !) exemplum de eodem dato latino idiomate expeditum, et propria Suae Majes-tatis Subscriptione ac Sigillo munitum eo cum mandato Regio huicce Gubernio transmittere,ut illud in omnes per Provinciam hanc usitatas linguas verti, et sine mora typis excudi faciat,ubivis locorum publicandum, et extradandurn; una autern ad evitandas omnes ex minusadaequato intellectu, et sinistris explicationibus exoriri possibiles animorummotus clementerpraecepit : Occasione Publicationis earundem Patentalium plebi diserte inculcandurn esse,quod puncta, quae de rerum mobilium, ac immobiliurn dispositione agunt, in Sensu Legum,ef.Urbarialis Regulationis intelligenda sint.

In obsequium Altissirni hujus Mandati transponuntur Dominationibus Vestris praeci-tati Benigni Rescripti Regii, et Patentaliurn tarn Latinarurn Originalium, quam in linguasVernaculas, Hunga,ricam, Germanicam, et Valachicam translatarum IsIro. Exemplaria,committiturque iisdem, ut publicationern ipsarum Patentaliurn sine mora, per viros modera-tos, rei huic gerendae idoneos, et Legum Patriarum gnaros institui curent, qui ad singulas inillo Cornitatu Possessiones Iuri Dominali subjectas exeundo, dictas Patentales de puncto adpunctual Dominis Terrestribus, eorumque Officialibus, aeque ac Subditis, et Colonis eorurngenuine publicent, diserte praeterea declarent, Altissimam hanc Dispositionem de personaliColonorum libertate, liberaque de hinc migrandi facultate sonantem, debitum obsequium, etobligationern, qua Domino Fundi, quem incolunt, ex Sensu Legum, et Altissimarum Ordi-nationum tenentur, haud sustulisse, quod puncta vero, quae de rerum Mobilium, ac Immo-biliurn dispositione agunt pariter declarent, Plebique inculcent, qualiter haec in Sensu Legum,et Urbarialis Regulationis, salvo Dominorum Terrestrium legali jure perpetuitatis intelligendasint ; Consequenter hujusmodi Venditiones, donationes, permutationes, et oppignorationesin Benignis Patentalibus memoratae, non clancularie sed semper cum praescitu Domini Terres-tris, ad quem proprietas Fundi pertinet, et cui vigore quoque Patentalium redemptionis juscompetit, fieri debeant ; unaque in ductu puncti 6-ti Benignarum Patentalium Colonos admo-neant, nt quaemadmodum ibidem dare, et distincte praecipitur, ut quoad omnia, punctis

5 o, 89

siinsult/nit

www.dacoromanica.ro

66 DAVID `PRODAN .

harum Patentalium non complexa momenta semet praevigentibus ordinationibus interea vo-gue conforment, donee per successivam Urbarii Introductionem uberior adhuc Regulatio,sub-sequetur ; In conformitate Altissimi hujus Mandati dehinc etiam Dominis suis Terrestribus,eorumque Officialibus, a quibus porro quoque dependebunt, debitum Obsequium, et ju*tapraevigentes Ordinationes competentia servitia, ac praestationes absque ulla renitentia prae-stent, ulteriorem cum introductione Urbarii subsecuturam praestationum Regulationem quietepraestolaturi. Quodsi vero vexas forte aliquas eos pati contingeret, nec eatenus a DominisSuis Terrestribus Satisfactionem obtinere valerent, adtunc modo et ordine praescriptd; adOfficiales Comitatenses, Fiscalem Adsistentiam ipsis assignaturos, et illataB injurias vindicareobstrictas, recurrant, declarando ipsis Colonis ulterius, quod his taliter statutis SacratissimaSua Majestas clementer confidat, eosdem Paternae Suae Majestatis Intentioni responsuros, acindustria sua, solertique ruralis Oeconbmiae exercitio se utiles exhibituros. Quibus ita publi-cans, in singula Possesione unum exemplar Patentalium in latina, altenim autem in Vernaculalingua expeditum prae manibus Colonorum reliquatur penes Iudicem Pagensem conservandum,et non absimiliter unum exemplar Latinum, aliudque in lingua Vernacula Possessoratui consig-netur. De peracta, et absoluta publicatione autem Dominationum Vestrarum erit, ad Regiumhocce Gubernium referre, et in ductu praevigentium, ac saepius reiteratarum ordinationumrecurrentibus ad se Colonis, et de vexis sibi ne fors illatis conquerentibus, promtam, etefficacem adferre medelam, neque quidquam in hac parte a se se desiderari admittere, cuipro munere, et officio suo non satisfecissent. E Regio Magni Principatus TranssylvaniaeGubernio. Cibinii die 10-ma Septembris Anno 1785.

L'ABOLITION DU SERVAGE EN TRANSYLVANIE

RESUME

L'abolition du servage (Leibeigenschaft) dans les pays autrichiensfait partie de l'ensemble de réformes du despotisme éclair& en l'occurrencedu joséphinisme. La patente de l'abolition en Boheme, Moravie et Silésiea été publiée a partir du r novembre 1781, en Carinthie a partir du 12juillet 1782, dans les autres pays héréditaires de l'empire a partir du 20décembre 1782. Elle supprimait la servitude personnelle, rendant au serfla liberté de &placement. La seconde patente, émise a la meme date,allait assurer aux sujets la propriété de leur terre, une propriété nonexempte totalement de redevances envers le seigneur (Grundherr). L'inten-tion de l'empereur n'était pas d'abolir les rapports féodaux, mais de lesreformer. L'introduction de cette réforme en Hongrie et Transylvanies'est heurtée a maintes difficultés. La noblesse apporta ses arguments con-tre son opportunité. En Hongrie on avait introduit une vaste réglementa-tion urbariale » en 1767, au Banat en 1780. En Transylvanie on n'avaitopéré meme pas cette réglementation, les efforts prolonges du regime etantdemeurés sans résultat. Ainsi, l'abolition du servage y va de pair avec denouveaux efforts pour la réglementation urbariale.

Des son premier voyage en Transylvanie, en 1773, Joseph II futfrappé par la gravite du servage (<4iob'agia ») dans ces parages, grayité

www.dacoromanica.ro

59 DESEIINTARgA *ERBIEI 67

révélée par une veritable avalanche de plaintes paysannes. Apres sonavdnement au trône, ii accéléra la réglementation du probleme. Celui-cise"posa 'avec encore plus d'acuité lors de son deuxième voyage de 1783ob fut enregistree une nouvelle avalanche de plaintes. C'est ce qui décidal'enwereur a abolir en Transylvanie aussi bien qu'en Hongrie le servage,cet u avilissement a la servitude et a l'esclavage de l'humanité ». Mais seWssant finalement convaincre par les arguments de la Chancellerie auliquehungaro-transylvaine qui s'efforeait de le déconseiller, sa decision se ré-duisit aux préceptes complémentaires du servage, ornettant précisémentson fondement, la liberté de &placement du serf. C'est ainsi que parutson ordre du 16 aofit 1783, imprime par le Gouvernement de la Transyl-vanie h partir du 9 septembre 1783.

La révolte de Horea de 1784-1785 allait convaincre l'empereur dela nécessité de l'abolition du servage dans ces parages aussi, cette révolteouvrant violemment les portes sur la complexité du probleme en question.En tant que remedes généraux, l'empereur prenait en consideration surtoutdeux : la reglementation urbariale et l'abolition du servage. C'est ce qu'ilcommuniqua a son commissaire de Transylvanie, le comte Jankovich, aucours meme de la révolte. Des lors les contestations de la chancellerie etdes seigneurs sont inutiles, l'empereur les repoussant point par point. C'est

rété 1785 que commencent les recensements urbariaux en vue de laréglementation, et le 22 aoilt 1785 parait la patente même de l'abolitiondu servage tant en Hongrie qu'en Transylvanie qui s'est répandueensuite en Transylvanie au cours du mois de septembre, &ant impriméeen latin, allemand, hongrois et roumain. L'abolition du servage en Tran-sylvanie et Hongrie est done la consequence, sans équivoque, de la révoltede Horea.

La patente répete généralement les préceptes de l'ordre de 1783, maiselle a maintenant au premier plan l'octroi de la liberté de &placementdu serf, changeant aussi le nom de «iobag » en celui de «colon ». Les prin-cipes répetent en général ceux de la patente pour les autres pays : le droitdu serf de se marier librement, d'apprendre des métiers, d'aller a l'école,de tester, d'être pris au service h la cour seulement avec son libre accord,l'interdiction d'être chasse sans motif legal. Mais elle n'est plus accom-pagnee d'une deuxieme patente concernant la propriété du serf. Les sei-gneurs ont obtenu gain de cause ; la patente maintient a cet égard lespréceptes du «Tripartitum ». On ne supprimait done pas la servitude,mais la dependance personnelle (servage, Leibeigenschaft). Les paysans,moins sensibles aux nuances, &talent enclins a. comprendre la réforme hleur maniere, comme une liberation. Dans plusieurs endroits ils refusentles charges seigneuriales, ils s'agitent, ils s'opposent aux employés domani-aux, aux maitres, sous prétexte que l'empereur des a affranchis ». On a eubesoin de nouveaux éclaircissements, de menaces, de coercitions pourqu'on leur fasse comprendre le vrai sens de la patente.

Son sens était limit& Au niveau du développement social-économiquedu pays, le serf ne pouvait meme pas trop jouir des «libertés » concédées par

a

www.dacoromanica.ro

68 DAVID PRODAN 60

la patente. La liberté du &placement se réduisait a la possibilité du serfde changer de maitre, plutôt qu'a changer la servitude contre des profes-sions plus libres. C'est surtout dans ce sens-ci qu'elle a été comment&par Ja legislation ultérieure.

L'abolition du servage a, quand meme, son importance historique ;c'est un pas décisif en avant vers la suppression des rapports féodaux engeneral. Le droit de &placement, la determination légale de ses droitsoffraient au serf un terrain solide pour sa defense contre les abus et limi-taient le maitre dans son arbitraire par la crainte de ne pas perdre son serf.

Mais l'abolition avait aussi son importance morale. Elle affermissaitle sujet dans la conscience de ses droits, lui augmentait le courage decombat. Parue a la suite de la revoke paysanne, elle l'affermissait dansla conscience que sa lutte n'était pas inutile.

www.dacoromanica.ro

ASPECTE ALE MENTALULUI COLECTIV SATESCIN SOCIETATEA MEDIEVALA ROMANEASCA

DE

FL. CONSTANTINIU

In lucrarea sa inchinatl cercearii spaimelor colective milenariste carear fi agitat societatea medieval5. apuseana de la sfirsitul secolului al X-lea,Henri Foci llon asaza in fruntea celui dintii capitol o intrebare i un ras-puns care ni se pare c5. inchid in ele esentialul in ceea ce priveste rostulcercetarilor de psihologie socio-istorica. Sà lasAm, asadar, cuvintul istori-cului francez : Avem dreptul scrie el sa introducem in studiul isto-riei fenomenele de psihologie colectiva ? Sint fara indoialI cele mai greude surprins cu precizie. Avem o percepere directä a sensului i vietii uneiinstitutii, a cauzelor i rezultatelor unui eveniment militar, a unei con-ventii politice. Putem chiar reconstitui mobilurile ce au actionat asupraunei constiinte omenesti. Sintem mult mai putin inarmati pentru abor-darea vastei regiuni nedeterminate a instinctelor, credintelor i framinta-rilor care urnesc, nu individul, ci multimile. Dar se poate ocoli elementulacesta cind e vorba de crezul religios sau de cel revolutionar de pada ?Ar fi periculos sA elimini datul acesta fundamental al sociologiei, chiarcind ia, cum se intimpla adesea, un caracter fantastic. Niste mari undeafective ca iubirea i teama tulburind un intreg popor nu sint neaparatiluzii romanesti. Totul e sa le constati mai intii in texte, sa .le analizezi,

arati ce amploare i intensitate au relativ la timpul i locul lor" 1 Sintcuprinse in acest paragraf citeva constatari i sugestii care pot sluji dreptjaioane unei investigatii a psihologiei multimilor : mai intii necesitateacnoasterii vietii mentale a societatilor pentru adevarata intelegere a eve-nimentelor istorice ; apoi dificultatile intimpinate in interogarea surselor

identificarea fenomenelor psihice i, in sfirsit, o data detectat curentul

Henri Focillon, Anul o mie, trad. din lb. francezä, Buc., 1971, p. 31.

st

si

www.dacoromanica.ro

70 FL. CONSTANTINIU 2

afectiv care strabate o colectivitate, fixarea dimensiunilor i functiilor saleistorice. S-ar putea spune ca in textul citat mai sus H. Focillon sintetizade fapt preocuparile i incheierile a citorva decenii de cercetari in nouadisciplina a psihologiei social-istorice.

In momentul cind opera sa vedea lumina tiparului anul 1952se incheia o etapa in studiul mentalului colectiv ; alta care continuaastazi se afla la inceputul ei. Nu ni se pare lipsit de interes pentru

problemele tratate mai jos, sa schitam in aceastä parte introductiva originilesi directiile initiale de cunoastere ale psihologiei sociale i social-istorice,care asa cum se va vedea se confunda cu studiul mentalitatilor revo-I utionare.

Dad, psihologia popoarelor, adica studiul particularitatilor psihice alediverselor etnii, a retinut atentia celor mai vechi istorici din antichitate,incepind cu Herodot, si, de la mijlocul secolului trecut, prin opera lui M.Lazarus si H. Steinthal, s-a constituit intr-o disciplina de sine statatoare(V olkerfisychologie)2, ramasa insa, ping astazi, dup5, opinia noastra, farlcontururi precis trasate, psihologia colectivitatilor este cu mult mai tinara,debuturile ei asociindu-se strins celor ale sociologiei, cu care uneori a fostidentificata (ca de pilda, de E. Durkheim, care afirma ca psihologia esteintreaga sociologie" 3). Individualizarea ei, dac5. nu ca disciplinä, m4carca o preocupare, care nu trebuie insä confundata cu asa-numitul curentpsihologic din sociologie, sta in legaturá cu dezvoltarea impetuoasa a mis-carii muncitoresti internationale la sfirsitul secolului al XIX-lea si in con-secintl, agravarea confruntarilor sociale i politice dintre proletariatburghezie. Demonstratiile muncitorimii, incheiate adesea prin ciocniri cuautoritatile publice, puneau probleme deopotriva juristilor, psihologiloristoricilor. Pentru cei dintii, se cerea stabilirea, din punctul de vedere. allegalittii burgheze, a culpabilitatii i deci si a sanctiona.rii acestormase delicvente ; psihologii incercau sä patrundl mecanismul psihic caregenera sufletul colectiv" al masei umane ; istoricii, in sfirsit, erau soli-citati sa caute in trecut antecedente sau similitudini pentru aceste exploziide nemulturnire populara. Este semnificativ, in aceasta privintä, ca celedintii lucrari consacrate psihologiei multimilor au aparut in Franta,.siItalia, unde, in ultimul deceniu al secolului trecut, se inregistreaza o inas-prire a conflictelor sociale. G. Le Bon cu Psychologie des foules (Paris,1895) si S. Sighele cu La Folla delinquente (Torino, 1896) au fdcut ince-putul investigarii psihologiei agregatelor umane 4. Investigatie care nu adepasit insa faza empirismului si a simplei impresii apasate de opiniile

2 Vezi, mai larg, Abel Miroglio, La psychologie des peuples, Paris, 1965, p. 25.3 E. Durkheim, Les rigles de la mithode sociologique, ed. a 2-a, Paris, 1927, p. 47, nal,

citat la M. Ralea si T. Herseni, Introducere in psihologia sociald, Buc. 1966, p. 231.4 Aprecierea de ansamblu a operelor celor doi la M. Ralea, T. Herseni, op. cit., p. 236-239.

si

,si

.si

www.dacoromanica.ro

3 1.1EINTALUL SATESC 71

politice. Dacd Sighele incearca macar sa formuleze o lege, aceea a sporuluiemotivitatii (suma sentimentelor) intr-un grup, insotit simultan de redu-cerea inteligentei la valoarea medie (media ideilor), Le Bon ramine de-alungul intregii sale activitati, concretizate intr-un foarte mare numar devolume 5, la nivelul constatdrilor subiective care reflectá convingerile saleprofund antidemocratice. Adversar marturisit al socialismului, sociologulfrancez nu face un secret din antipatia sa pentru orice devine o actiunede masa.Culegindu-si aproape toate exemplele din timpul Revolutiei fran-ceze si indeosebi din perioada masacrelor din septembrie, el infatiseazamasele ca fiind calauzite de un spirit distructiv, gata sa savirseasca celemai teribile acte de cruzime, incapabile sa iasä din captivitatea emotivuluipentru a urma rationalului etc. Evident, simple speculatii, fára niciun temei stiintific. Le Bon insusi a fost incapabil sa lamureasca mecanis-mele psihice care explica, spre exemplu, unitatea de actiune a unui grupuman.

Ceea ce se cuvine retinut si subliniat de pe acum e ideea contagi-unii mentale, asupra careia vom avea prilejul sa revenim. Propagareaunei stari de spirit e un aspect fundamental al genezei mentalitatii revo-lutionare. Aflata Inca la inceputurile ei, psihologia sociala nu poate Incadescrie riguros procesele psihice care au loc in cadrul unei colectivitati,astfel ca adesea istoricul trebuie sa se resemneze cu inregistrarea fenome-nului, fail s5.-i poata infatisa resorturile profunde 6 Un singur exemplu :fervoarea maselor populare care in 1096 au dat ascultare chemarii la cruciada,si-au parasit caminurile si tara si au pornit spre indepartata Palestina.Paul Alphandéry a staruit asupra psihologiei acestei multimi, seceratä deepidemii, de foame, de mizerie si de atacurile selgiucizilor, dar intaritain credinta ei de tot felul de miracole, la care era convinsa ca.' asistä 7. Epi-sodul lui Pierre Barthélemy, umil cruciat provensal, care in momentelecele mai critice ale asediului Antiohiei, de catre selgiucizi, descoperl la14 iunie 1098 Sfinta Lance", refacerea datorat5. minunii" a mora-lului armatei cruciate 0 proba focului la care este supus apoi inspiratul,dar nefericitul descoperitor, dau mdsura starii de exaltare a acestei multimia carei puternicd credinta sufera asaltul indoielilor provocate de vicisituydinile campaniei. Oricit de fina este analiza intreprinsa de P. Alphandér-a starii psihice a masei cruciate, ceea ce am numi desfasurarea launtricaa manifestarilor exterioare surprinse de izvoare ramine Inca necunoscuta.Si aceasta pentru ca insasi psihologia sociala nu poate da Inca un raspanssatisfacator in aceasta privinta. Contagiunea mentall ca generatoare aunei stari de spirit este un fenomen complex la a carui nastere concuräun intreg Or de componente, de naturi variate. G. Bouthoul, intemeiet orulpolemologiei, care a urmarit si aspectul psihic al starilor beligene (gen era-

5 Din aceastä intinsä opera, semnallm, ca prezentind interes pentru tema t ratatá aici,La Revolution franfaise et la Psychologie des Revolutions, Paris, 1912.

6 Vezi si excelentele observatii ale lui P. Veyne, Histoire et historiens, in Annales",XXVII (1972), nr. 3, p. 669.

7 P. Alphandéry, La chritienté et l'idie de croisade, Paris, 1958 1959, 2 vol.

www.dacoromanica.ro

72 FL. comsTANTINTU 4

toare de razboi), a incercat sà explice de ce intr-un anumit moment, sianume, la sfirsitul secolului al XI-lea, societatea europeanä apusean a. acrezut c5. nu mai poate trai", fárà locurile sfinte. Solutia oferita de invä-tatul francez aparitia unei structuri demo-economice explozives este,desigur, de luat in consideratie, dar i aici lipseste veriga care O. lege factoriimateriali de psihicul colectiv.

Problemele studiului mentalitatilor colective s-au bucurat de o trataremai ampla sau mai restrinsa si in scrierile lui P. Rossi, G. Tarde, E. Durk-heirn, care a pus in circulatie termenul de constiinta colectiva", LevyBruhl, preocupat mai ales de mentalitatea primitiva, Ch. Blondel etc.care au studiat psihologia sociald in strinsa legatura cu sociologia, astfelcà prezentarea opiniilor lor iese din cadrul acestei cercetari 9.

Cel care a pus bazele istoriei mentalitatilor colective a fost fara indo-iald, francezul Lucien Febvre (1878-1956). El s-a pronuntat si a militatde-a lungul intregii sale activitäti pentru umanizarea" istoriei, pentrua aseza nu individul, eroul ci grupul, masa, in centrul de atentie al anche-tei istoriografice. Nu omul, niciodata omul, societatile umane i grupeleorganizate" era principiul formulat in prima sa lucrare de mare amploare,aparuta in 1922, care avea s5.-1 impuna in istoriografie 10 . Cele doug. arti-cole in care L. Febvre a fixat directiile de cercetare in studiul mentali-tatilor colective au fost precedate de publicarea in 1923 a doul lucrarifundamentale pentru cunoasterea sensibilitatii i mentalitatilor unor socie-tati : Le déclin du Moyen Age a olandezului J. Huizinga si LaGrande Peur a lui G. Lefebvre : cea dintii este o amplä fresca a climatuluimental si sentimental al societatii franceze i burgunde in secolele XIVXV ;cea de a doua, o minutioasa cercetare a imprejurarilor care au generatin Franta Mama frica" din iulie 1789, termen sub care este cunoscutdpanica declanata in mediul satesc de teama de briganzi si de complotularistocratic", urmata de tulburdri i atacarea castelelor, care s-a propagatdintr-un sir de centre in cea mai mare parte a tarii. Ambele lucrari ofereau,in fapt, exemple de studiu istoric al psihologiei sociale i relevau valoareaunor astfel de cercetari pentru reconstituirea imaginii adevarate a unuiproces sau moment istoric.

Necesitatea asocierii istoriei cu psihologia pentru a scoate la luminacorelatia dintre psihismul individual, cel colectiv i mediul socio-istorica fost subliniata de L. Febvre intr-un scurt articol intitulat Psihologie

istorie, publicat in volumul al VIII-lea al Enciclopediei franceze i consi-derat drept actul de nastere al istoriei mentalitatilor colective. Istoriculfrancez indica intre obiectivele viitoarei discipline raportul din tre grup

0 rezumare comoda a principiilor de baza ale polemologiei datorita fondat orului ei laG. Bouthoul, La guerre, Paris, 1963.

Vezi pe larg M. Ralea, T. Herseni, op. cit., p. 239 0 urm. Pentru cercetarile de psiho-logie social& In Franta In cursul secolului nostru vezi studiul lui L. I. Antiferova, In volumulIf crnopua u ncuponoeu.s Moscova, 1971, p. 63 0 urm.

10 L. Febvre L. Bataillon, La Terre et l'Evolution humaine (Introduction géographiquel'Histoire), Paris, 1922, P. 201. Un loc Insemnat In interesul lui L. Febvre pentru stud.iul

mentalttatilor I a jucat i prietenia sa cu marele psiholog Henri Wallon.

dispArute

pi

a

www.dacoromanica.ro

5 MZEINTALUL SATESC 73

individ, dintre conditiile de viata i mentalitate i stäruie asupra nece-investigarii aprofundate a limbajului cel mai puternic dintre

toate mijloacele de actiune ale grupului asupra individului" 0 a utila-jului mental in genere ; inventarierea, apoi recompunerea materialului men-tal de care dispunea societatea intr-o anumitä perioada. Raportul de deter-minare dintre ansamblul conditiilor de existentä i conduita mentalaemotionalä a fost ilustrat de L. Febvre, prin incercarea de a explica mobi-litatea dispozitiei sentimentale a omului medieval saltul de emotiicomportare, relevat 0 de J. Huizinga ca fiind generata de contrasteleinse0 ale conditiilor de existenta : contrastul dintre noapte i zi intr-osocietate care traiete la lumina flacarii, contrastul dintre iarna i varapentru omul care locuie§te fie intre zidurile reci ale castelului, fie intreperetii ingu0i ai locuintei mizere, contrastul dintre bogatie i mizerie intr-olume marcata de adinci inegalitati sociale.

Problemele cercetarii istoriei vietii afective au fost reluate de L.Febvre intr-un cadru mai amplu intr-un alt studiu publicat in 1941 nEl pledeaza. pentru o istorie a sensibilitatii identificate cu viata afectiva-§i manifestarile ei, la baza careia se af1à emotiile, fenomene psihice deose-bite de simplele automatisme de replica. Caracterul contagios al emotiilor

regasim aici notiunea de contagiune mentald din psihologia multimilorimplic5. existenta unor relatii intre ins 0 colectiv. Nascute in fondul organical unui individ, de obicei in legatura cu un anumit eveniment, emotiileI0 afla forme de exprimare care sint de fapt rezultatul unei serii de expe-riente comune, de reactii similare fata de §ocuri declanatoare identice,la contacte asemanatoare. Printr-un fel de contagiune mimetica", emoti-ile transmit colectivitatii complexul afectivo-motor resimtit de un singurindivid fata de evenimentul petrecut. Pornind de la reprezentarile colec-tive ale epocii, L. Febvre credea ca poate explica in lumina consideratiilorde mai sus, doctrina calvinista a predestinarii prin impresia provocataasupra maselor populare de spectacolul gratierii de catre suveran a unuicondamnat la moarte, dreptul de viatá 0 de moarte asupra supu0lor, detinutde capul statului, i comportarea, in ultima instanta arbitrara a acestuia,fiind atribuite i divinitatii.

Mijloacele de studiu ale sensibilitatii indicate de istoricul francezsint vocabularul, iconografia artistica i literatura.

0 discutie asupra opiniilor lui L. Febvre nu poate fi intreprinsa decitluind in consideratie modalitatile in care ele au fost aplicate i dezvol-tate de istoricii de la Annales", care au urmat linia indicata de fonda-torul revistei. intre ace0ia, A. Dupront 0 G. Duby au incercat sa. sistema-tizeze problemele i metodele unei istorii a psihologiei colective.

Cel dintii fixeaza drept obiective ale istoriei psihologiei colective, pe plancantitativ, inventarul tuturor formelor de manifestare a mentalitatii (sufletu-lui) colectiv ; pe plan calitativ, analiza resorturilor spirituale ale oamenilor intr-

11 L. Febvre, La sensibiliti et l'histoire. Comment reconstituer la vie affective d'autrefois,fn Annales d'histoire sociale", 111(1941), nr. 1 2, p. 5 20.

sitätii

si

www.dacoromanica.ro

74 FL. CON'STANTINIU 6

un anumit cadru spatialo-temporal, si in sfirsit, pe planul sintezei interpreta-tive, evidentierea caracterului coherent al actiunii umane La scara istorieipsihologiei colective avertizeaza el nu este loc pentru nici o lege"",propozitie care dezvaluie orientarea idealista a autorului. G. Duby a atrasatentia asupra necesitatii unei puneri la zi a principiilor enuntate de L.Febvreprin folosirea noilor rezultate obtinute de stiintele sociale, in primul rindde psihologia sociala, mai ales in ceea ce priveste mijloacele de verificare

interpretare a marturiilor, modelele", raportul dintre individ i mediulsocial. G. Duby subliniaza necesitatea investigarii atente a mediilorpentru cd nu exista doar unul singur umane si a diferentierilor create deasezarea geografica. El sugereazd sä se adopte si in studiul mentalitatilorcolective schema propusa de F. Braudel a celor trei ritmuri ale duratei,carora le corespund trei modalitati de a studia istoria : a) timpul scurt(le temps court) istoria evenimentiala care urmareste evenimentul sauindividul ; b) ciclul (termen imprumutat de la economisti) istoria conjunc-turala, pe citeva decenii ; c) durata lunga (la longue durée) istoria seculara,orientata spre studiul structurilor".

Atitudinile mentale pot fi analizate, dupa parerea lui G. Duby, la cele treiniveluri ale duratei Microistoriei" ; timpului scurt Ii corespund reactiileemotive provocate de un anumit eveniment ; istoriei conjuncturale, evolutiamai lenta a sensibilitatii, observabild prin compararea atitudinilor mentaleafective la distanta de citeva decenii ; istoria de lunga durata pune in luminacadrele mentale cele mai rezistente i deci mai durabile in care se desfasoaràviata sociala mostenirea culturald, credintele religioase, valori etice etc.

Aplicarea celor trei niveluri ale duratei la studiul mentalitatilorcolective care tine mai mult de domeniul metodei decit al conceptiei

poate sä se dovedeasca, credem noi, fecunda. Am incercat sa o aratamin cuprinsul lucrarii de fata, in ceea ce priveste mentalitatea tardnimiimedievale.

Este insá in afarà de orice Indoialà, cä progresul cercetarilor de psi-hologie socio-istorica nu poate fi asigurat decit prin asezarea lor pe temeliasolida a conceptiei materialismului dialectic si istoric. Lucrarile lui Marx,Engels si Lenin cuprind numeroase indicatii privind aspecte ale psihologieicolective, indicatii care constituie pentru cercetatorii marxisti o calduzàatit in ceea ce priveste orientarea cercetarii, cit i metodologia Obiectulfundamental al investigatiei psihologiei sociale se desprinde cu claritatedintr-un articol al lui K. Marx in care se discutl conflictul dintre legitimiti

aderentii monarhiei din iulie :Deci ceea ce dezbina aceste fractiuniscrie Marx nu erau nicidecum asa-zisele principii, ci conditiile lormateriale de existenta, doua feluri diferite de proprietate ; era vechea

12 A. Dupront, Problèmes et mithodes d'une histoire de la psychologie collective, in Annales" ,XVI (1961), nr. 1, p. 3 11, citatul la p. 9.

13 Autorul capitolului Histoire des Inentalités din volumul L' Histoire et ses méthodes,Paris, 1961, p. 937 966.

14 Vezi capitolele II, III si IV consacrate elementelor de psihologie sociall i istoric 5. incperele Iui Marx, Engels si Lenin, la M. Ralea, T. Herseni, op. cit., p. 25 83.

ei".

si

www.dacoromanica.ro

7 MUNTAIAJL SATESC 75

opozitie dintre ora§ 0 sat, rivalitatea dintre capital 0 proprietatea funciar g.CI in acela0 timp, vechi amintiri, dupnanii personale, temeri i sperante,prejudecati i iluzii, simpatii i antipatii, convingeri, crezuri i principiiii legau de o dinastie sau de cealaltg, eine ar putea nega acest lucru ? Pediferitele forme de proprietate, pe conditiile sociale de existenta se ridic5.o intreagg suprastructurg de sentimente, de iluzii, de mentalitati 0 deconceptii despre lume, diferite i caracteristice. Intreaga clasg le creeazg§i le modeleazg pe baza conditiilor ei materiale 0 a relatiilor sociale corespun-zgtoare. Individul izolat cgruia aceste conceptii Ii sint transmise prin traditie

educatie, i§i poate inchipui ca ele constituie motivele reale, determinantepropriu-zise i punctul de plecare al activitatii sale ... i dupg cum in viataparticularg se face o distinctie intre ceea ce crede i spune un om despresine §i ceea ce este 0 face in realitate, cii atit mai mult trebuie sä facemo distinctie, atunci cind este vorba de lupte istorice, intre frazeologiailuziile partidelor i adevArata lor naturg i adevgratele lor interese, intreceea ce i§i inchipuie cá sint de ceea ce sint in realitate"15. Textul citat fixeazgnu numai obiectul psihologiei sociale16 suprastructura de sentimente,iluzii, mentalitati i conceptii despre lume dar indica i zonele careurmeazg a fi investigate pentru a le descoperi originile i caracteristicile.Aceastg suprastructurg mentalg este creatg i modelatd de intreaga clasà,deci ancheta trebuie sg ia in consideratie, in primul rind, structura socialg,sa revele raportul dintre individ i colectivitatea cgreia Ii apartine, inter-dependenta dintre psihicul individual 0 cel colectiv i apoi sa studieze atitu-dinile mentale ale colectivitgtii. Este necesar a§adar, ca istoricul s5. cunoascànu numai clasele sociale i felul lor de a simti, gindi i reactiona, dar i cele-lalte forme de agregare socialg care se subsumeazg claselor sociale. In luminacelor de mai sus, devine limpede cal un studiu asupra mentalitgtilor medievalenu se poate margini la macro structura societatii feudale, ci trebuie sà urmg-reascg algturi de familie i alte elemente ale microstructurii sociale : ob§teasgteascd, breasla, unitatea de impunere fiscalà etc. Colectivele de caracterproductivscrie medievistul sovietic A. I. Gurevici trebuie examinate, evi-dent, in chip deosebit. Dar aceasta nu inseamng, cg trebuie ignorate i altegrupe a cdror existenta, permanentg sau de scurtà durata, s-a intemeiat pecomunitatea de altd naturd, de la activitatea politicg ping la apropierea deordin pur spiritual sau, religios. Pentru studiul fiecaruia din aceste grupe estenecesarà o tratare specific5."17. Este necesarg, prin urmare, cunoa§tereatuturor formelor de solidaritate socialg, de la cele fundamentale i durabile,ping la cele temporare.

/n pasajul citat al lui Marx se aratg cà suprastructura mentala estegeneratg de clasg pe baza conditiilor ei materiale 0 a relatiilor socialecorespunzátoare", adicg a unor factori obiectivi. Procesul de dezvoltareistoricg a societatii umane este guvernat de legi obiective a cgror acti-

us Karl Marx Friederich Engels, Opere, vol. 8, Buc., Edit. politica., 1960, p. 145.16 Cf. M. Ralea, T. Herseni, op. cit., p. 52.17 A. I. Gurevici, HeKomopue acnexmu uarienus coqua.abnota ucmopuu, in Bonpocar

HcTopitu", 1964, nr. 10, p. 58.

si

f

si

www.dacoromanica.ro

76 FL. CONSTANTINIU 8

tine se manifestä in activitatea socialá a oamenilor. Psihologia socio-istorica este chemata s5. studieze si sa dezvaluie modalitatile prin care fac-torii obiectivi sint perceputi de catre indivizi si colectivitati, devin factoride constiinta individuala, mai intii, colectivä, mai tirziu, si declanseazdastfel actiuni corespunzatoare. E vorba, asadar, de ceea ce am numisubiectivizarea colectivei a obiectivului. In cadrul acestui proces, se pot dis-tinge trei faze : cea dintii este aceea a reflectOrii in constiintele individualea realitatii obiective ; a doua a inchegarii starii de spirit colective, in care,alAturi de comunitatea emotiilor, intervin contagiunea mentalá si con-stringerea exercitata de colectiv asupra individului si, cea din urma, con-duita sau actiunea colectivului, determinata de reflectarea realitatii.

Factorul mental devine elementul de legatura intre legitatile obiec-tive si evenimentele istorice. G. Lefebvre care a studiat pe baze stiintificeproblema mentalitatilor revolutionare, remarca cu dreptate ea, in generalistoricii care cerceteaza revolutiile, studiaza mai bucuros conditiile econo-mice, sociale si politice care, dup5. parerea lor, se gasesc la originea miscariirevolutionare, evenimentele care le-au marcat si consecintele lor. Ei uitainsä ca intre cauze si efecte se intercaleaza constituirea mentalitatii colec-tive, ea este aceea care stabileste adevarata legatura cauzald si, se poatespune, singura care permite sa se inte1eag5. bine efectul ... Istoria sociallnu se poate deci margini la descrierea aspectelor exterioare ale claselor anta-goniste, ea trebuie sa ating5. si continutul mental al fiecareia dintre ele ;numai asa poate contribui la explicarea istoriei politice si, in special, aactiunii maselor revolutionare" 18.

In lucrarea de fata, incercam pentru prima data in istoriografia noas-tra sa investigArn universul mental al taranimii medievale din Wile roma-nesti si sa punem in lumina fireste, in masura ingaduita de izvoarefazele succesive ale procesului de formare a mentalitatii revolutionare 18.

Izvoare. R. Mandrou observä cu dreptate ca orice istorie a vietii spi-rituale este concomitent istorie sociala si istorie a culturii 20. E de la sineinteles cä, fata de aceastä directie de cercetare a istoriei psihologiei colec-tive, nici o categorie de izvoare nu poate ramine in afara anchetei istori-cului. Este a spune ca orice marturie de viata indiferent de caractersau intindere intereseaza in reconstituirea mentalului societatii feudale.

Dad. pentru studiul mentalitatii boierimii, clerului si a negustorimiimedievale exista surse abundente si valoroase, o situatie cu totul deose-bita se infatiseaza in ceea ce priveste mentalitatea taranimii. S-a spus,pe bun5. dreptate, ca táranii sint mutii istoriei medievale ; intr-adevaranalfabetismul la care i-a condamnat societatea feudall a facut imposibillaparitia unor cronici redactate de tarani care sä infatiseze, deci, punctul

II G. Lefebvre, Foutes révolutionnaire, In Etudes sur la R;volution francaise, Paris, 1954." Dest este 1ndeobste stint CA miscArile tArAnesti nu se ridicl si nu se pot ridica la

ruNelul revoluttei, IntrebuintAm totusi termenul de mentalitate revolutionara", pentru adesemna mentalitatea tAranului rasculat, deoarece din punct de vedere mental, ridicarea sa Inarme, mdiferent de rezultatele ei obsective, este o revolutie.

II° R Mandrou, Introduction a la France moderne (4550-- 1640). Essai de psychologiekistorsgue, Paris, 1961, p. 366.

www.dacoromanica.ro

9 MEINTALUL SAW-SC 77

lor de vedere fata de evenimentele narate. RIscoalele tärgnesti ne sintcunoscute doar din relatarea, fireste, pgrtinitoare, a adversarilor lor n.In dialogul pe care cercetItorul ii propune sg-1 angajeze prin mijlocireaizvoarelor cu protagonistii procesului istoric, partenerul Oran rAmine mut.Din fericire nu pe de-a intregul. Dispunem de trei categorii de surse carene inggcluie cunoasterea directd a mentalitatii targnesti.

Cea dintii cuprinde jalbele fdranilor i anchetele autoritdfilor in leggturgcu agitatiile, impotrivirea i rgscoalele din mediul rural. Aceste plingeriin mdsura in care sint redactate de tgrani sau de preoti de tara, dascgli,deci oameni cu aceleasi atitudini i orizonturi mentale etc. i cercetgriale aparatului de represiune consemneazg declaratiile tgranilor privindmotivele nemultumirii lor i desasurarea faptelor. Pentru studiul räscoaleilui Horea, spre pildg, minutioasa anchetä intreprinsg de autoritatile aus-triece oferg materialul de bazg. Interogatoriile luate tgranilor, confruntg-rile dintre versiunile privind acelasi eveniment, reproducerea textuall amárturfflor, toate acestea dau istoricului posibilitatea de a investiga cudestulg precizie psihicul masei targnesti rasculate. Din nefericire, nu dis-punem pentru toate miscgrile din lumea ruralg de un material la fel debogat ca acela privind räscoala din 1784 care O. permitg reconstituireatuturor etapelor procesului mental care transformg pe t granul resemnat"cu exploatarea feudalg in luptgtorul decis sg pung capät prin foc si singesistemului care il osindeste la mizerie.

A doua categorie de izvoare o constituie insemndrile de pe manu-scrise i cdrti datorate unor tgrani stiutori de carte sau oameni cade pildg dascglii de bisericg ridicati din, dar i rgmasi in mediul rural,care reflectá deci atmosf era menta15. in care trgiesc. E meritul lui N.Iorga de a fi atras atentia asupra valorii acestor notatii care de altmin-teri, in ciuda conciziunii lor, dau de cele mai multe ori nu numai indicatiifoarte precise asupra datei unui eveniment notatii redactate de ceimodesti i putin carturari uneori, care nu se gindesc nici la un patron,nici la un public, ci pun pe hirtie ce stiu, din simplul impuls instinctiv dea nu läsa ca faptele sä se piardg, ori din nevoia de a face si pe altiinecunoscuti, martori ai suferintelor, isprAvilor i intimplatoarelor bucuriiale lor". E istoria tArii conchide marele nostru istoric prin cei mici 22.Insemngrile de pe manuscrise sau carti au fost publicate sporadic si ele sintrisipite in mai toate periodicele de istorie ; altele, cele mai multe, au rgmasinedite. Detectarea celor ce provin din mediul tgranesc este, asadar, destulde anevoioasg. Initiativa Institutului de istorie N. Iorga" de a intreprindeo cercetare sistematicl a acestor insemndri in vederea publicgrii lor intr-un corpus va pune la indemina cercetätorilor un material de cea mai

21 G. Lefebvre observä cu dreptate cä In cronicile societätii medievale, dominate denobili i preoti, singurele fapte care retin atentia stilt de ord,in =altar sau religios, nimeni nuse va gindi sä vorbeasa. despre Wulf sau mestesugari cleat doar ca s mentioneze uneori si cuun anumit dispret, cA au Indraznit s5. se revolte". Naissance de Phistoriographie moderne, Paris,1971, p. 19.

22 N. Iorga, Istoria Ierii prin cei mici, In Revista istoricl", VII(1921), nr. 1 3, p. 26.

www.dacoromanica.ro

78 FL. CONSTANTINIU 10

mare valoare pentru fixarea atitudinilor mentale ale celor mici" in fata§irului de evenimente care au alcdtuit viata lor 0 a tdrii.

In sfigit, cea de a treia categorie este alcatuita de productiile poezieipopulare. Cintecele cu tematica socialä exprimd o gama variata. de atitu-dini ale t dranului fall de problemele fundamentale ale vietii rurale, de lamuncile agricole i rodurile pamintului pina la raporturile cu stapinulmo0ei §i agentii fiscului. Totul flind, bineinteles, subordonat obiectivuluifinal al tuturor straduintelor sale, asigurarea existentei lui 0 a familieisale. A§a cum s-a remarcat in repetate rinduri, marele obstacol in utili-?area folclorului ca izvor istoric stà in dificultatea fixarii sale in timp, de0din poezia populara nu lipsesc indicatii cronologice exacte. Fire§te cà ocercetare a mentalitatilor colective tardneti se poate dispensa de stabi-lirea riguroasa a datei cind s-a inchegat cutare cintec popular, deoarece,in acest caz, intereseazà in primul rind starea de spirit pe care o exprimaproductia populara i numai dupa aceea timpul cind ea a fost creata.Nu este mai putin adevarat insa cà ar fi de cel mai mare interes sá sepoata cunoa§te imprejurarile istorice concrete care au dat nWere diverselorcintece de saracie, de revolta 0 de haiducie, baladelor haiduce§ti etc. S-arputea §ti astfel care a fost reactia mentala Ltd de un anumit eveniment,desprinzindu-se de aici trasaturile generale ale psihologiei colective tara-ne§ti in evul mediu.

Se poate stabili o relatie intre psihicul taranesc specific unei anumiteregiuni §i caracterul productiei folclorice ? Probabil ca da, i in acest cazun pas inainte poate fi facut in intelegerea mai profunda a desf4urariloristorice. Spre pilda, s-a constatat ca, in regiunea motilor, creatia popularaliterarã i muzicala prezinta anumite aspecte caracteristice Folclorulpresupune o anume expansivitate sufleteasca, un dialog permanent in cu-prinsul colectivitatii riirale, care intr-o oarecare mdsura lipsesc in partilemotilor. S-ar putea afirma oare ca lipsit de supapa pe care o ofera folc-lorul, de descarcarea afectiva care inseamna de fapt cintecul, motul *aacumulat in sine, pe fa:cute i pe ne§tiute, minia impotriva celor care-1asupreau, pentru ca atunci cind situatia i-a aparut intolerabila sä reverseintr-un torent nimicitor aceastä ura pe care sufletul sdu n-o mai puteaconteni ? Problema merita desigur o examinare atenta.

Duratit i mentalitate. Dupa cum s-a aratat mai sus, G. Duby propuneca studiul mentalitatilor s5. foloseascä schema celor trei ritmuri ale du-ratei enuntata de F. Braudel : microistoria, istoria conjuncturala i istoriastructurala 24 Dupa opinia noastra, propunerea lui G. Duby poate fi acceptata cu intregirile i amendamentele pe care le impune conceptia mate-rialismului istoric. Intr-adevar, credem ca ceea ce se numqt mentalitatede clasa se integreazd duratei lungi, acelor cadre mentale pe care Braudelle nume§te plastic prisons de longue durée". Mentalitatea de clasä estede fapt, chipul de a gindi 0 a simti al unei clase sociale, care in elemen-

13 Enciclopedia Rotridniei, vo!. 11, p. 491.4 G. Duby, op. cit.. p. 949 952.

23

www.dacoromanica.ro

11 MITNTALTIL SATEsC 79

tele lui fundamentale ramine acelasi de-a lungul intregii orinduiri socialecare 1-a generat. Mentalitatea de clasa apartine, asadar, unei anumitesuprastructuri : se naste o data cu ea si dispare o data cu ea (desi, trebuieimediat spus, cä prelungiri, vestigii continua sa se mentina i dup5. dis-paritia azei i a suprastructurii corespunzatoare). Din punct de vedereal duratei mentalitatea de clasa se infatiseaza, prin urmare, ca elementulde cea mai mare stabilitate. Dar nu numai atit. Mentalitatea de clasaeste determinatá de realitatile obiective cele mai profunde ale unei forma-tiuni social-economice; la rindul ei mai ales pe masurd ce inaintam intrecut mentalitatea de clasa este cadrul determinant pentru acel ansam-blu de ginduri, idei, reprezentari, emotii, stari de spirit care nu si-augasit o formulare i o sistematizare ideologica, precisa i clara" 22 0 careapartin psihologiei sociale. Mentalitatea de clasd ràmIne datul fundamen-tal din care decurg toate celelalte enumerate mai sus. La nivelulsubliminal deci inainte de elaboratul ideologic reactiile afectivepornesc din aceasta mentalitate de clasa poarta amprenta. Vremsa spunem cl reactiile afective ale individului constient sau nu

poarta pecetea clasei careia el ii apartine. Raportul individ clasa,care se incadreazd mai ales in alte relatii, mai largi, aceea dintre individ

colectivitate, trebuie considerat in evolutia sa dialectica, deci raportatin permanenta la conditiile de loc si de timp. Dupa cum observa Marxcu cit pátrundem mai adinc in istorie cu atit individul deci i indivi-dul care produce apare mai dependent, apartinind unei colectivitatimai cuprinzatoare" 26 Este a spune ca. cu cit inaintam in trecut, cu atitindividul este mai integrat unei colectivitati (castd, stare, clasa) : in raportcu alt5. colectivitate el apare nu ca individ, ci ca membru al unei

Constatarea e cu atit mai valabila cind e vorba de societatea feudala.Omul medieval la diversele niveluri sociale seniorial, orasenesc i ärd-nesc se defineste in primul rind prin apartenenta sa la o stare. De ladiverse semne exterioare vestimentare mai ales i pinä la felul saude a simti i gindi, acest om îi stabileste pozitia fatà de ceilalti semeniai sai prin starea sociala al carei membru el este. Solidaritatea cea maidurabila si, deci, cea mai importanta a lumii medievale este, asadar, starea.Fireste, ca in ansamblul relatiilor de solidaritate care se incruciseaza intr-oadevarata retea in aceasta lume a evului mediu, solidaritatea de familie,de obste etc., apoi cele temporare, precum cea fiscalà, sint uneori mai puter-nic resimtite afectiv ; dar ceea ce ramine, in ultima instanta determinant,este solidaritatea de clasa, cu reflexul ei mental, mentalitatea de clasa.

Celei de a doua cadente a duratei conjunctura, perioada ii co-respund schimbarile de atitudini mentale observabile prin compararea ladiverse intervale a pozitiei unui grup fata de un anumit aspect sau de oanu mita problemd a vietii sociale. Sfera cea mai lesne de investigat ni se

25 P. Tugarinov, Corelafia dintre categoriile materialismului istoric, Buc., 1960, p. 121.26 K. Marx, Contribufii la critica economiei politice, ed. a II-a, Buc., Edit. politick 1960,

p. 220,

0-i

colecti-vitati.

-

www.dacoromanica.ro

FL. CONETANTINTU 12

pare a fi aceea a mentalitAtilor economice, deoarece aici se reflectlmai rapid schimbArile survenite in economia i structura societAtii me-dievale 27 In ce ne priveste credem Insá cä aplicarea tezei lui F. Braudella istoria mentalit4ilor cere i aici o lamurire. ArAtam mai sus c5. menta-litatea de clasä este mentalitatea duratei lungi" i cà aceastä incheiereeste egal valabilA pentru toate nivelurile sociale ale lumii medievale. Ciridse trece InsA la perioada (conjunctura), introducerea unei diferentieri"sociale este necesarA ; vrem sa spunem c ritmul de modificare a atitudi-nilor mentale nu este acelasi la toate clasele i stArile sociale feudale ob-servate intr-un anume interval de timp. Un täran, un boier i un tirgovetde la 1600 se deosebesc sau nu de omologii lor de la 1700 ? Raspunsul este,dup A. opinia noastrA, negativ in primul caz i afirmativ in celelalte,faptul se datoreste cadentei lente de evolutie mentald (care nu trebuie con-fundatd, abia dacà mai trebuie spus, cu dezvoltarea intelectuald) a tAranu-lui, care tinut in marginea societatii, inchis in orizontul ingust al gospo-dAriei, mosiei i satului, este mai putin receptiv la innoirile de vial:a sod-ala. Aceleasi diferentieri sint de luat in seamA i pentru boier i orAsean,cel dintii manifestind un atasament mai ferm fatA de imaginile, reprezen-tArile, prejudecAtile etc. clasei sale. Intervine aici insa i un alt fenomenasupra cdruia a atras atentia istoricul polon Bronislav Geremek ; nu fiecareclasA sau categorie sociala dispune" dintru inceput de propria-i menta-litate : la inceputurile ei, negustorimea medievala nu a adus un elementcalitativ nou in mentalul colectiv, ci doar progresiv ea a dobindit un noufel de a gindi si a simti 28 Nu trebuie apoi pierdut din vedere mimetismulsocial, care e si mai explicabil intr-o lume marcatA profund de privilegiulde stare si de dorint a de parvenire. Dacä conditia sociala mi poate fi depa-

atunci mAcar prin anumite aspecte exterioare imbracaminte, locu-mte, alimentatie, distractii etc. sau prin imitatii pinA la insusirea feluluide a gindi i reactiona in anumite privinte se incearca trecerea ilicitA afrontierei sociale care separA starile medievale.

In sfirsit fara ca prin aceasta sA incheiem sirul de nuantAri meri-tale trebuie tinut seama de deosebirea dintre mediul urban si cel rural,dintre capitalA i provincie. Distinctiile au fost remarcate cu finete si co-lorat descrise de Costache Negruzzi in cunoscuta sa Fiziologie a provin-cialuluz care contureazA portretul mental al boierului de tard.

Cea de a treia duratI evenimentul caruia Ii corespunde micro-istoria îi are corespondentul in sfera psihologiei colective in reactiilementale fata de un anumit fapt sau fenomen istoric. Se poate vorbi in acestecazuri de un soc emotiv care declanseazA o anumitA reactie, care fie cA estedintru inceput comunk fie cA devine comunA prin contagiunea emotiilor.Studiul mental al rAscoalelor taranesti se incadreazA acestei categorii

17 ezi. spre exemplu, excelentul studiu al lui M. Confino pentru Rusia, Domaines etseigneurs en Russie vers hi fin du XVIII-e siicle. Etude de structures agraires et de rnentalias

nomiques, Paris, 1963." Cf. I. V. Sozin, K memoaune uaysertus xonenmuetioa ncuxodioauu, In Bonpous

lIcropitn"., 1963, nr. 10. p. 184.

80

teI

si

00.,

\ic

www.dacoromanica.ro

13 IvIVNTAIJUL GATESC 81

duratei. Prin el, trebuie elucidate circumstantele care 11 fac pe taranulimpic", resemnat, supus sau neputincios in fata exploatarii, sa, faca dincoasa sau topor arma, ucidà stapinul etc. Firqte, el mutatiile psihicesint numai aparent bru§te i ca, in realitate, avem de a face cu o indelun-gata acumulare interioar a. a elementelor de nemultumire care se manifes-tà acum exploziv sau cu prilejul-pretext care da posibilitatea unei osti-litati surde sa. se manifeste in chip paroxistic.

Abia daca mai trebuie spus ca once studiu asupra mentalitatilor,care ia drept metoda. schema produsa de Braudel, nu se poate nicicIncilimita la o singura cadenta a duratei, ci trebuie sà raporteze permanentfaptul de microistorie, la perioada. 0 la durata lunga, cu reflexele lor cores-punzatoare pe plan mental, aa cum le-am schitat mai sus.

Contrastele viegi medievale. Incepe sa devina un loc comun al cer-cetarilor privind mentalul colectiv medieval constatarea cá omul evuluide mijloc 10 duce viata intr-o lume a contrastelor. Aa cum aminteammai sus, L. Febvre, cel dintii, a staruit asupra celor trei perechi de con-traste care ar explica mobilitatea sentimentalä a psihicului societatii feu-dale : contrastul dintre cald 0 frig, dintre lumina 0 intuneric, dintre avutie

saracie, resimtite mult mai puternic violent chiar de o societateatit de lipsità de mijloace in fata fortelor naturale 29. Recent, R. Mandrouface din sentimentul neputintei in fata naturii trasatura principala a psi-hologiei omului din secolele XVI XVII. Istoricul francez considera all-turi de ea, hipersensibilitatea manifestatä prin violenta emotiilor §imanifestarea lor zgomotoasa i conformismul sau agresivitateadrept trasaturi definitorii ale psihicului renascentist

Este incontestabil ca omul medieval a avut o emotivitate sporitain raport cu cel de astazi, ca urmare a permanentizarii starii de incordarenervoasà. De fapt, ceea ce caracterizeaza viata societatii medievale i inprimul rind a taranului este sentimentul de insecuritate. Taranul nu tiedaca lacustele sau grindina nu-i vor distruge recolta, nu §tie dacà ce i-acrutat natura nu-i va lua stapinul de pamint sau agentul fiscal, nu 0iedaca o incursiune turceascä sau tätareasca, venita pe neateptate, nu-i varuina gospoddria, nu §tie dacä razboiul, atit de frecvent, nu-i va jertfiviata lui 0 a lor sai, nu tie dad. dincolo de pragul acestei lumi, chinurilevestite de bisericä nu le vor intrece pe cele de aici. Intreaga lui viat5. de-vine o ateptare a nenorocirii, ea se desf54oara sub semnul teribil al fricii 31.

Cronica mqtqugarului Ioan Dobrescu adevarata istorie prin ceimici", pentru a relua expresia lui N. Iorga sta. marturie a vietii de teamaa omului evului mediu, mai ales cind el apartine multimii de rind lipsitede mijloacele materiale 0 de putere ale clasei stapinitoare. Este semnifi-

29 Vezi mai sus p. 73.so R. Mandrou, op . cit.; cf. si observatiile critice ale lui L. N. AMiferova, op. cit., p. 80

Si, in legatur 5. cu corectivele de adus pentru ( poca Renasterii ; autoarea este insã de acor I cur.R. Mandrou In ce priveste caracterizarea mentalitatii medievale.

32 N. Iorga observ5. ci. dintre toate limbile romanice, romAna dispune de cel mai mare,-numar de termeni pentru starea de frica, Sur la psychologie du routnain, in Revue historique-du suchest européen", VIII (1931), p. 214.

6 C. 89

s5.-0

social&

si

www.dacoromanica.ro

S2 FL. CONSTANTINIU 14

cativä, din acest punct de vedere, frecventa cu care apar cuvintele frith,spaimd, groazd in cronica lui Ioan Dobrescu ; la inceputul lui iulie 1813se raspindeste zvonul ca turcii sint gata sa tread, Dundrea, boierii si negus-torii se pregatesc de refugiu : Si era o mare turburare intre norod, pingcind cei mai alesi incepusa a-si scoate familiile .si se facu o frith (s.n.) foartetare cit nu stiiarn ce ne facem. Mai in scurt frith" (s.n.) mare era si prenimini nu vedeam. Fierbea lumea in toate partile. Unii zicea turcii yin, altiiciumd, altii altfel". Cind Caragea, domnul tdrii, ordong inchiderea cailorde iesire din oras pentru a opri exodul populatiei : Atuncea sa fi vgzutfricd" (s.n.). Mai departe, in legatura cu vicisitudinile vremii, autorul no-teaza o realitate generala Apururea cu frith (s.n.) in sin" 32 La 19 ianuarie1815, turcii adalii invadeazd Oltenia : Dar frith' (s.n.) destula de la amindodpartile la ticalosii crestini" 33. In 1821, la intrarea turcilor in Bucuresti :uncle pui frica (s.n.) norodului ?". Si aceeasi intrebare se repetd la luareaprinlelor mdsuri de inchidere a orasului : Apoi, unde pui frica (s.n.)" ?34.In relatarea jefuirii orasului : Iar intru aceste doa zile (cind turcii auprAdat n.n.) vaiu ajungea la cer. Parea ca pin urechile omului sg invirteamori. De la o vreme perise §i Pica (s.n.). Umblam ca niste ametiti"35. In varaaceluiasi an, executarea unui oarecare Lambru grecu provoacg o panica 36tipica de altminteri societatii medievale : iarasi s-au mai facut o spairrid(s.n.) cind au spinzurat pre un Lambru grecu, de sa prapadea lumea fugind,nestiind ce este. Si de frith (s.n.) sa adunase cite mai multe familii la o casà,de sadeam, ca din ceas in ceas adastam pieirea" ". In 1827, se raspindescivonuri despre razboi 38 : Apoi atuncea sa fi vazut fricei (s.n.) in norod...si aceste semne de mai sus, cutremuratul pamintului Inca ne-au mai ingro-zil" (s.n.) 39. In luna decembrie a aceluiasi an, cronicarul inseamna : Intruaceasta vreme sa mai alinaserd vorbele pentru naprasnica fricii (s.n.) decatre turci. lar ciuma sporea" 40. Epidemia continua si in primavara anului

33 I. Corfus, Cronica tnestesugandui loan Dobrescu, in Studii si articole de istorie",\ 111(1966), p. 340.

33 Ibulem, p. 346." Ibidem, p. 353.35 lbsdem, p. 358.36 Panica insäsi a acut obiectul a numeroase studii psihologice. De fapt aceste explozii

de spaimà colectivä se desfAsoar5. dup5. Imprejurarile care le-au generat. Spre exemplu : La6rande Peur", marea fric 5. de complotul aristocratic si de briganzi pe care au tait-o Oraniifrancezi in vara lui 1789, a fast studiath de G. Lefebvre, In La Grande Peur de 1789, Paris, 1932 ;panica declansatã de mitul coloanei a V-a In Franta a fost analizata. de Jean Vidalenc, In L'exodede mai juin 1940, Paris, 1957. Aspectele psihologice ale panicii militare cea care se propagãintre soldati in timp de rAzboi au fost cercetate Intre altii si de F. Gambiez, La peur el lapanique dans l'histoire, in Revue militaire générale", jan. 1971, p. 3 14 ; J. J. Ondishko,A View of An rid'', Fear and Panic, In Military Affairs", XXXVI (1972), 2, p. 58 62.

" loan Dobrescu, op. cit., p. 358.38 Pentru zvonurile false, cf. M. Bloch, Reflexions d'un historien sur les fausses nouvelles,

in 11 langes hisloriques, vol. I, Paris, 1963, p. 41 57. Autorul conchide c5. un zvon se nasteintotdeauna din reprezentarile colective care preexistl la nasterea sa ; el nu este intimplätor".

" Ibidon, p. 378-379.4C lb den , p. 380.

www.dacoromanica.ro

15 MIINTALUL SATESC 83

urmator : Intru acea vreme in groath mare (s.n.) ne afam din pricinamolimii" 41.

Este argtata aici o lume in al cgrei psihic, teama devine o componentg,o lume anxioasg, nesigurg, abgtutg (o lume trlstg" spune undeva Ioan Do-brescu 42). Teama aceasta ii face pe oameni sä vadg in cutare fenomenceresc infatisari teribile care le sporesc groaza ; se creeazg. astfel un fel decircuit al spaimei care incordeazg nervii i sleieste omul. Iata citeva descri-eri, datorate aceluiasi Ioan Dobrescu, de fenomene ceresti : la 19 octombrie1818 cerul ca cind s-ar fi deschis i in mijloc ca un balaur de foc. Si iardsis-au strins si au rginas o dungg pg cer ca un fulger" 43 ; la 14 ianuarie 1823la trei din noapte i lung: plinä s-au intunecat, cit sä fäcuse ca un ficatproaspdt. Iar dupg ce s-au ridicat acea vgpae de singe... ne-am mirattoti de acest semn ce va sg fie". Nu mai poate surprinde pe nimeni faptulCa, intr-un astfel de climat de asteptare si de teamg, orice incident mgruntpoate provoca prin rapida contagiune mentalg, spaime colective, fgrg niciun temei real. Iatä un exemplu, din primgvara anului 1828. Izbucnireargzboiului ruso-turc creeazg, cum era de asteptat, o atmosferd de insecuri-tate si de teamg, astfel infatisata de cronicar : ce era sg vezi de asa gro-zavie ? Cà toatg. lumea era ca in mare primejdie". In aceasta stare de spiritgeneralg, o ceartg. la o pravalie pentru o pereche de opinci, urmatg de unfoc de armg declanseaza panica. Descrierea e tipicg : Si cine poate spunealergdturile i ipetele norodului, toti in toate partile ca niste uimiti" ".

Daca populatia Bucurestilor era zguduita atit de des de spaime co-lective, este lesne de inteles cà frecventa panicilor va fi fost mult mai ridi-catà in lumea ruralà. Conditiile materiale ale existentei, inapoierea cul-turalà i gradul mai ridicat de agregare, de integrare a individului in colec-tiv fac ca in sat fricile colective sg fie mai dese si mai intense.

Orgseanul chiar dacg trdieste in aglomeratia urbang e mai izolat dinpunct de vedere spiritual fatal de ceilalti orgseni, decit tgranul a cArui gos-podárie chiar dacä nu mai este separatg de cea a vecinului decit doarde un simplu gard, ci adesea de un spatiu mult mai intins este acasa lael in tot satul. Intilnirile sint aici mai frecvente, conversatiile mai indelun-gate, grupul, multimea se sudeazä psihic mai rapid si mai trainic decitin oras. Biserica i circiuma oricit de surprinzgtoare apare apropiereasint cele doug. centre de adunare a satului ,unde personalitatea individuluise dizolvg in aceea a grupului, unde se nasc ideile i reprezentgrile colec-tive, unde actiunea intermentalg ggseste nu numai cadrul cel mai favo-rabil, dar i cel mai sigur, din punctul de vedere al repetitiei (frecventareabisericii este cel putin sgpfaminalg, cea a circiumii poate chiardacg. se tine seama de cantitgtile de yin consumate si care, datorità mono-polului seniorial, asigurg stapinului de mosie principalul sgu venit 45).

41. Ibidem, p. 391.42 Ibidem, p. 369.43 Ibidem, p. 346." loan Dobrescu, op. cit., p. 381.43 S. Columbeanu, Date privitoare la economia agrard din Tara Ronidneascd in .ima

jumcitate a secolului al XV II I-lea, in Studii", XV (19E2), nr. 1, p. 111-132.

zilnict,

www.dacoromanica.ro

84 FL. CONSTA.NTINIU 16

Mentalul seltesc. Intr-o lume a violentei, a spaimei 0 a nesigurantei,taranul se prezinta ca cel mai dezarmat. Un boier, un orA§ean gAsesc in avere,in dregatorie, in relatiile sociale un scut in fata vitregiilor. Taranul e sin-gur in fata tuturor i intr-un anumit fel impotriva tuturor. Caci, Infapt, intreaga societate feudald 0 in primul rind ierarhia ei se reazamape munca acestui taran, incarcat de obligatii i nevoi, dar exclus de la oriceprivilegiu din cele pe care societatea medievalA le rezerva nobilimii, clerului,iar de la un timp i ora§enilor. Dincolo de solidaritatea i armonia sociala,proclamatä de biserica, se ascund grave fisuri §i tensiuni sociale. Realitateafundamentala a societatii feudale, fixatA intr-o frazA a episcopului Adalberondin Laon (1020), pe care Jacques Le Goff o califica drept cuvintcapitald i extraordinara stapinul este hranit de verb, el care pretindeca este cel care ii dà hrana erbului" 46, a fost oare tot atit de limpede per-ceputa de contemporani 0 la noi ? Nu avem in literatura noastra medi-evald nici un text care sà dezvdluie atit de raspicat scindarea societatiiin clase antagoniste, din care una trdie§te parazitar pe seama muncii celei-lalte. Doar in predicile lui Antim Ivireanu se intilnqte o paraleld careilustreazd contrastul dintre bel§ugul seniorilor feudali i pauperismul masei,pentru a conchide ca cei umili au dreptul la respectul demnitatii Mr : Nusà cuvine cinstea §i lauda numai oamenilor celor man i bogat, cal sintvrednici acestui dar i cei mici §i smerit. Ca macar ca. cei mad stralucesccu hainele cele de mutt pret i cei mici n-au cu ce sa-acopere trupul ; ceimad sà odihnesc pe a§ternuturi moi i frumoase i cei mici sà culcd pe pa-mintul gol §i pe pae ; aceia insotit cu multime de slugi, iar acetea lipsit,pustii §i de ajutoriu 0 de priiateni ; aceia intre rasatari i intre bogatii

ace§tea intre primejdii i intre intristAciuni. Insa, cu acestia MarinidespArtite, nu O. cuvine celor mici mai putinica cinste i dragostedecit aceia ce sa cuvine celor man i bogati, nici iaste cu dreptate celorman sà li sà inchine lumea 0 pre cei mici sa-i batjocureasca ; de aceia sase teama 0 pre acetea sa-i obideasca ; de aceea sa se ru0neze i prea aceteasa-i infrunteze, pentru cad macar cä cei mari cu sila i cu puterea rasplà-tesc sudAlmile, iar cei mici au ingeri sprijinitori in ceriu de pedepsesc precei ce-i obidesc" 47.

Care erau simtamintele celor mici" fata de aceasta boierime asupri-toare §i dispretuitoare ? Dad. acea nespusa vrajm4iia a prostimei' 48,despre care scrie Miron Costin, relatind uciderea lui Bat4te Vevelli de catretarani, i-ar putea privi numai pe boierii greci, cronica lui Radu Popescunu mai lag Mc nici unei indoieli asupra ostilitatii care caracteriza raportu-rile dintre cele cloud clase fundamentale ale societatii feudale rumaniiri fiind §i pururea (s.n.) vrajma0 boiarilor" 46. In rarele ocazii, cind taranii

condamnati de analfabetismul br sa ramina. majoritatea Vacua" (Lynn

" Jacques Le Goff, Civihzapa ocodentului medieval, Buc., 1970, p. 341.Antim h ireanul, Predici, ed. G. Strempel, Buc., 1962, p. 231 232.

" Miron Costm, Opere, ed. P. P. Panaitescu, Buc., 1958, p. 99.Radu Popescu, Istorsile domnilor Tdrii Romdnefli, ed. C. Grecescu, Buc., 1963, p. 235."

o

pc

si

www.dacoromanica.ro

17 MENTALUL skrEsc 85

White) 5° vorbesc totusi, rasare imediat condamnarea raspicata, maiampla sau mai concisA, a abuzurilor faptuite de stapinii lor. Intelegereade la Bobilna din. 6 iulie 1437 cuprinde in preambulul ei un lung act deacuzare, in al carui cuprins tAranii arata, intre altele, el au fost chinuitiamar i apasati cu greutati de neindurat ; obiectivul luptei lor fiind sascoata capetele lor din jugul nesuferit al serbiei" 51 Un zapis din 1772, datde niste tarani, aminteste de abolirea serbiei din 5 august 1746 in urmätoriitermeni : dind Dumnezeu bun gind marii sale Costandin vodA Mavrocordat,domnul Orli, de s-au slobozit toti rumAnii de sub jugul robiei" 52

Lasind la o parte pe contestatarii ideologici", de principiu, ai bazelorSocietatii medievale, este de admis c5. masa taranimii, chiar dad. sesizainechitatea sistemului feudal, nu-1 considera, in ceea ce am numi peri-oadele pasnice", drept inläturabil. In fapt, asa cum am incercat sá aratam,precaritatea i insecuritatea vietii satesti 11 constring pe taran sa cauteun scut protector impotriva acestui univers ostil in care se desfasoaráexistenta lui. Intr-o societate farimitata economic si politic ca cea feu-dala cadrul cel mai apropiat si am spune cel mai sigur al indivi-dului II constituie obstea sateasca sau domeniul feudal care ii dau in mar-ginile lor teritoriale o organizare autarchica. Preocupati in acest studiunumai de taranii dependenti serbi i liberi fara pamint sa incercama reconstitui imaginea pe care ei o aveau despre acest domeniu. Carac-terul natural al economiei feudale decurge, dupa cum se stie, din autar-chia domeniului feudal : ceea ce este necesar ca intretinere alimentara,vestimentara etc. se produce pe loc, schimbul pastrind un caractersporadic. Aceasta satisfacere prin mijloace locale a sedimentat in constiintataranului simtaminte de atasament si de siguranta similare celor pe care leIncercau, desigur, orasenii din Europa medievall in spatele zidurilor bur-gului, citadelei, Kremlinului etc.

Imaginea unui addpost sau pentru a folosi un cuvint care aparedes in textele bisericesti, a unui liman" oferit de domeniul feudal eraIntarita cind stdpinul mosiei era un mare boier sau o manastire inzestratacu privilegiul de imunitate sau care cazul era frecvent facusera, prinforta i autoritatea lor, imune stapinirile lor funciare (imunitatea autogena) ;la hotarele acestor domenii slujbasii domniei trebuiau sä se opreasca ;accesul in interiorul lor le era interzis. Este un fenomen caracteristic alistoriei medievale, fuga taranilor pe domeniile marilor demnitari care asi-gurau protectia" scump platit5. de altminteri acestor fugari. Acestflux de populatie spre moiile celor puternici este atestat i la noi de nume-roase izvoare, iar domnii fanarioti au incercat in repetate rinduri, canal-ziti de interesele lor fiscale, sA-1 .stavileascd.

" The Life of the Silent Majority, apud A. Gurevici, Reprnentations et attitudes a l'egardde la preprint pendant le haut moyen Age, In Annales", XXVII (1972), nr. 3, p. 504.

51 L. Demény, Textele celor dourl fnlelegeri incheiate la 1437 fntre reisculali i nobili-dupdd ocumente originale, In ,,Studii", XIII (1960), nr. 1, p. 99.

5 Arh. St. Buc., M-rea Arnota, IV/20.

www.dacoromanica.ro

86 FL. CONSTANTINIU 18

Acest domeniu imun de drept sau de fapt apgrea tgranuhiidrept un refugiu sigur. In cuprinsul lui se stabilea intre taran i stgpinun raport de solidaritate, ca atit mai puternic cu cit senioria, paistreazg uncaracter patriarhal. SI nu fim insl intelesi gresit : departe de noi imagineaidilicg a unui domeniu feudal in cadrul cgruia stgpin i tarani se simt unitiprin aceleasi interese desfasoarg. activitatea in spiritul unei perfectearmonii sociale. A accepta un astfel de tablou ar insemna nu numai sg.comitem o grosolang eroare falsificare de fapt a adevgrului istoricdar i sá revenim la schemele tripartite ale literaturii medievale care facdin seniori i grani membrele aceluiasi organism, chemat deci sg convie-tuiasca in depling. intelegere. Cind vorbim de aceastg solidaritate domani7alg.", ne gindim numai la faptul cg. taranul vede in stapinul sciu boiersau egumen o pavaza impotriva primejdiilor din afara domeniului, cgin umbra puterii acestuia cautg el scgparea in fata agentilor fiscului, a asu-pririi fostului sdu stgpin. etc. C. aceastg pavazá era indreptatg numai spreexterior, cg. acest protector" il apgra pe Oran de exploatarea statuluipentru a-1 pgstra intact" exploatgrii senioriale, acestea toate le stia foartebine taranul. Dar economia domanialg Ii lega cu un lant" pe cei doiparteneri ai sistemului domanial, unindu-le ping la un punct destinele. .

Dicotomia care sg separe in aceastg solidaritate de suprafatg a dome-niului interesele tgranilor de cele ale stgpinului nu se producea decit Inpei ioadele de crizg revolutionarg, cind, cum se va vedea mai jos, are Mco destrgmare a cadrelor mentale statornicite de vremi i obiceiuri. Cit delimpede era separatia, din punctul de vedere al taranilor, intre nor

ei" (pentru a relua termenii lui B. F. Porsnev) este greu de spus fatade penuria izvoarelor, dar algturi de istoricul sovietic B. G. Litvak credemcg o astfel de schema clara a relatiilor de clasg stare, purificatg detoti factorii intermediari si de prejudecgti incg nu se formase In mintiletgranilor" 53.

Moartea boierului aduce ruperea leggturii de care aminteam. Taranul,nu are nici un fel de garantii cà noul stgpin va respecta clauzele contrac-.tulur nescris stabilit cu predecesorul sgu. E de la sine inteles cá atuncicind tgranii erau nemultumiti de regimul de pe mosie, moartea stgpi"-nului era prilejul cel mai potrivit pentru strgmutare. 0 scrisoare din seco7lul al XVIII-lea surprinde foarte limpede starea de nesigurantg creatàprin decesul stgpinului : la 23 decembrie 1711, moare Balasa, fiica luiIlie Cantacuzino i sotia lui 5tefan Brincoveanu, stgpina satuluitesti. Bgrbatul defunctei se grgbeste sà adreseze sgtenilor din Baltatqtio scrisoare prin care le anuntg moartea stapinei Mr si in care se repetgindemnul la calm si rgminere pe mosie : ... nu vg. turburati nicivg risipiti si de acum nemiscati sg. fiti ... nu vg spgimintati, nici\ t risipiti, ci stati la locurile voastre" M. Fuga de pe mosie pe care voia

53 B. G. Litvak, 0 neicomoptar topmax rzouxorgoeuu pycchwx xpenocrnubtx nepeollno.i.oeum4 XIX a, in Hcmopus u ncumonoeua, Moscova, 1971, p. 208.

54 N. lorga, Scrisori de familie ale vechilor Brincoveni in An. Acad. Rom., Mem. Sect.IA.", HS., III, s. XVI (1935), nr. 10, p. 18.

-

si-si

,

.

www.dacoromanica.ro

19 MENTALUL SATESC 87

sa: o preintimpine Stefan Brincoveanu era provocata de nemultumireataranilor de un regim apasator de obligatii sau era reactia unui simtdmintde insecuritate creat prin moartea stapinului ? Cuvintele nu va spdimin-tati" din textul scrisorii ar putea fi o indicatie pentru cea de a doua expli-catie. Oricum, documentul relevà existenta lantului" de care aminteammai sus si care famine, dupa. opinia noasträ, o realitate fundamentala acorolarului psihic al structurilor domaniale.

0 alta coordonata a vietii spirituale a täranimii a constituit-o apara-rea sau redobindirea libertatii personale. Nu stim aproape nimic desprefelul cum era prività in societatea medievala romaneasca conditia servila(am ardtat insa mai sus, ca cel putin in ultima ei faza de existentä, rumaniaera considerata drept un jug al robiei"), dar tenacitatea cu care taraniiIi revendica, din generatie in generatie, in fata divanului domnesc liber-tatea amenintata, pierduta sau rdpitä, stä dovadä a marelui ei pret. Niciostenelile drumului, nici sacrificiile banesti, nici umilintele judecatiiadeseori, dupa o sentinta defavorabila taranii sint nu numai batuti, darinsultati in demnitatea lor umana, fiind plimbati goi prin oras nu potstàvili aceasta profunda aspiratie spre libertate. Dintre nenumaratele mar-turii ale dirzei lupte pentru statutul de om liber, semnalam aici doar unace ni se pare revelatoare in mai multe privinte : o judecata a lui Constan-tin Brincoveanu din 24 martie 1704 in pricina unor sateni din Timburesti,reclamati ca rumâni de Rada, sotia lui Constantin capitanul Filipescu,apoi de fiul ei spatarul 5erban. Ceea ce este remarcabil in desfasurareaacestui litigiu altminteri obisnuit" , care incepuse cu _33 de aniin urma 55, este episodul care se plaseaza in timpul calatoriei lui ConstantinBrincoveanu la Adrianopole. In timpul absentei domnului din tara, sateniidin Timburesti avind val" de la Serban spätar fac un gest care ni separe plin de semnificatie : Dupa aceia se spune in cartea domneasca

trecind cdtava vreme, venit-au porunca de la imparatie ca sa mergudomniia mea la Odriiu i acest Stanislav vazind ca tot are val nefiindpatriarhul aici, de mare nevoe facut-au cum au putut si au venit acolola Odriiu" 56. Marturie intr-adevar revelatoare, caci iata un taran care,strimtorat de marea nevoie" a presiunilor unui boier, a f5.cut cum aputut" i cine stie cite sacrificii inchid aceste cuvinte adunatbanii de drum si a plecat din Timburestii Ialomitei pina la Adrianopolpentru pleda acolo cauza libertatii sale.

Libertatea personala apare taranului drept bunul cel mai de preta carui instrdinare nu se produce decit in momentele cele mai critice ale

55 1.1n grup de tarani din amintitul sat, rumami ai rn-rii Sf. Sava din Bucure0i, metohal patriarhiei din Ierusalim, se ascumplrasea din erbie in 1670, cu prilejul unei vizite a pa-triarhului in Tara Româneasca. (de amintit cã unul din motivele pentru care inaltul prelatacceptase rascumpArarea era 0 a solicitantii nu erau m-rii de nici un folos fiind tot fugariIn tara turceasa"). Dup6. aceea Rada Filipeasca i fiul ei Incercarl In douã rInduri sl-i rurna.-neasca. din nou. Vezi Documente privind agrare in veacul al XVIII-Iea, vol. I, Tara Ramd-neascd, Buc., 1961, p. 204 205.

56 D. R. A., p. 205.

si-a

a-si

retalias

www.dacoromanica.ro

88 FL. CONSTANT/NM 20

existentei sale, cind foamea i fiscul, cele doug spectre ale vietii ruralemedievale devin atit de amenintatoare incit salvarea nu poate veni decitprin acceptarea sacrificiului intrarii in servitute. Este lesne de inteles c.in asemenea conditii, taranul ramine atent la tot ceea ce poate s5.-1 priA-veze de statutul lui de om liber. Rumânirile in masà care caracterizeazaanumite domnii ca de pilda cea a lui Mihai Viteazul sau Matei Basarab

urmate de reactia taranimii, decisä recapete libertatea cain timpul lui Gavril Movila, Constantin Serban i Mihnea al III-lea men-tineau in lumea satelor o stare de permanenta incordare, extrem de favo-rabil5. zvonurilor de primejdie. Deosebit de valoroasä este in aceasta pri-vintä marturia unui document din 29 mai 1665 care ne informeaza ,c5.sateanul Vasile din Negomiri auzind bogate cuvinte, zicind cà strigatoata tara de rumânie, care-I va prinde in sat boieresc sa fie rumln ;deci el, fiind om slobod, judec, el s-a spaimintat i a tras sa fuga" 67.Textul, repetam, este de exceptionall insemnatate. Mai intii el relevk orealitate pe care celelalte izvoare ale vremii o ignora cu desävirsire. Cron,i-cile de partid din Tara Româneasca ofera imagini contradictorii despredomnia lui Radu Leon. Letopiseful Cantacuzinesc ii infatiseaza domniain tonalitati sumbre : Deci fiind impresurat cu multe datorii, cazut-auasupra tarii multe nevoi i grele dajdi. $i nu era numai despre dinsul,ci i grecii inca-i prada S-i minca cu tot feliul de mestesuguri, precum sintei invatati" 58. 0 CL1 totul alta imagine se intilneste la Radu Popescu : RaduLeon s-au arAtat cu blindete i cu mill catre toti. $i avind si pace, nefiindostire, nici intr-o parte, petrecea bine in primblari, pe balta la vindtori,in ospete pe la unii altii S era toti veseli c5. dedese D-zeu si pace si bisugde toate bucatele. $i era Radu voda bun si cu boiarii i cu tara" 59. Niciunul din cele &la izvoare nu semnaleaza, asadar, temeiurile care ar fiputut indreptati teama lui Vasile din Negomiri ca un nou legamint defelul cclui al lui Mihai Viteazul avea sa fie promulgat. In Tara Roma.-neasca potrivit ultimelor cercetari cea din urma reglementare privindstramutarea taranului apartinea lui Matei Basarab care fixase o prescrip-tie de patru ani, de la 1629 la 1633, iar in Moldova, lui Vasile Lupu, carestabilise una de cinci ani, in 1634 60. Cele trei decenii scurse de la acestemasuri care reluau in esenta continutul legaturii" lui Mihai nu putu-sera Serge din memoria colectiva arnintirea caderii in rumânie a taranilorliberi fara pamint care fusesera surprinsi de masurile domnesti pe paminrturile boierilor sau manastirilor. Teama ca o decizie similara ar putea aruncape oamenii liberi farä pamint in conditia servila pare sa fi devenit o obsiecare se manifesta prin reaparitia acestor bogate vorbe" ... ca striga toatatara de rumânie" care il inspaimintaserä pe sateanul din Negomiri.

67 C. Giurescu, Studii de istorie sociald, Buc., 1942, p. 121." Istorsa /dm Romdne,sti 1290 1690. Letopiselul Cantacuzinesc, ed. C. Grecescu

D Simonescu, Buc., 1960, p. 155.59 Radu Popescu, Istorisle domnilor Tdrii Romdne,sti. ed. C. Grecescu, Buc., 1969, p. 133.40 P. P. Panaitescu, Dreptul de strdmutare al Idranilor in pile romdne, in Studii ,si ma-

tersale de sslorse medic, I (1956), p. 107, 117.

sA-0

7i

www.dacoromanica.ro

2.1 MENTALUL 8ATESC 89

Dincolo de episodul dezvAluit de documentul din 1665 stA insä o rea-litate mai profundl care a pecetluit mentalul sAtesc. Aceastä teama perma-nentä de a vedea pierdut statutul de libertate, aceastA teamA permanent5.cà stApinul de plmint Ii va nApastui" 61, serbindu-1 silnic, aceastAteAml permanentl de a se sti legat pe el si pe urmasii sAi pentru tot-deauna de pAmint si de sapinul acestuia, genera o stare de tensiune, deostiitate care, potrivit imprejurArilor, putea sä gaseascA si forme explozivede manifestare. Cum se ajungea la ele ?

Geneza nientalitaii revolutionare. Izbucnirile violente ale nemultu-mirii täränimii presupun mutatii nu mai putin adinci in sfera mentaluluiindividual si colectiv. In chip obisnuit, cind se studiazA o rAscoala tár5.-neasc5., atentia istoricului se indreaptA spre cauzele generale si imediatecare au declansat-o, dar analiza sa nu dep5.seste in imensa majoritate acazurilor sfera factorilor obiectivi : sint studiate situatia economid, socia15.si politicä, adid realitatile exterioare constiintei celor rasculati, mai nicio-datA chipul in care ele s-au reflectat in mintea lor.

Fireste, reconstituirea genezei unei mentalitAti revolutionare saumacar a principalelor ei momente nu este deloc usoara. Asa cum ardtam,nu dispunem de mArturii ale taranilor rasculati care sA infatiseze gin-durile care au precedat ridicarea lor in arme, astfel cà efortul nostru dea reface intregul proces mental pAstreaza un subliniat caracter ipotetic.Si totusi incercarea meritä din plin O. fie intreprinsa, fie si numai pentru asluji drept ipotezA de lucru.

Dupä opinia noastrA, in mentalul colectiv sAtesc pot fi distinse patruaspecte fundamentale : a) starea de resemnare" ; b) nemultumirea latenta ;c) rezistenta pasivA ; d) rezistenta activA. Dintru inceput, trebuie spus c5.e vorba de stain colective 0 nu individuale. La origine ele sint, desigur,individuale, dar ulterior prin actiunea intermentald ele devin colective.Conversatia, propaganda, constringerea in cadrul carora un rol importantII ocupà afirmatia, repetitia i contagiunea mentalA, sint factorii gene-ratori ai starilor de spirit colective.

Cele patru aspecte sau faze distinse de noi nu sint in realitatea lori nici n-ar putea fi separate in cuprinsul lor pur". Resemnarea

nemultumirea latentä se pot ingemAna intr-o comunitate ruralA, dupA cumrezistenta pasivä i activä pot trece cu usurinta dintr-una intr-alta. Cetrebuie inteles, in fapt, prin aceasta resemnare ? Lungile perioade cindtaranimea acceptä sistemul de exploatare feudalá, färä sA reactioneze invreun fel la opresiunea statului si a seniorului, presupun o anumitacare" cu realitatile existente ; impAcare" datoria unui sir de factori deorclin material sau psihic : stare materia15. satisfAcatoare sau convingereacä nimic nu poate fi schimbat. J. Huizinga a stIruit asupra pesimismuluicaracteristic evülui mediu izvorit din absenta unei actiuni generale sihotärite de perfectionare a lumii". Dacä aici pe pAmint nu existl nici o

Termenul se Intilneste Intr-o carte de apärare de ruminie data de C. Brincoveanusitenilor din Rimesti la 20 septembrie 1713 In care domnul recunoaste IndreptAtita teama lorde a nu fi inväluiti ... de rumlnie" dupl cum multi cu vremea näpastuisc", D. R. A.p. 259.

si

impa-

www.dacoromanica.ro

90 FL, CONSTANTINIU 22

speranta de ameliorare, omul care aspira la o ordine mai buna si care totusimbeste prea mult lumea pentru a renunta la ea, cade desigur in disperare"62,

Acest fond pesimist intilnit in intreaga lume medievala a fost con,io-lidat in psihicul taranului roman din evul mediu de torentul vicisitudinilorla care 1-a condamnat istoria. Pentru a supravietui tuturor rautatilor",pentru a raspunde challenge-ului lor, taranul roman al evului de mijlocrecurs la o detasare, amestec de intelepciune, indiferentà, ironie i condam-nare 53 totusi dincolo de aceasta desprindere de realitate ca atitudinernentala, s-a manifestat din plin i refuzul de a accepta injustitia unuisistem ca cel feudal care, condamnindu-1 s5. Onà pe umerii sai. ointreaga societate, 11 excludea de la impartirea privilegiilor. Acest ratasi-a gdsit expresia cea mai frecventa si mai durabila in neimplinirea

feudale. Lenea tdranului" pomenita de atitia calatori straini nu eraaltceva decit aspectul exterior al unei atitudini mentale care a facut carepetatele porunci ale domnilor fanarioti din secolul al XVIII-lea privindprestarea celor 12 zile de clad. sä ramina MIA urmare.

Cum se explica faptul ca de-a lungul celor citeva secole de ev mediunu intilnim in Moldova si Tara Romaneasca rascoale taranesti de amploa-rea celor din Transilvania ? Realitatile obiective si in primul rind deosebineadintre regimul de obligatii tardnesti mult mai apasator peste Carpati decitdincoace de ei oferá desigur explicatia cea buna. Aceasta explica nerecep-tivitatea sau, in orice caz, audienta restrinsa pe care au avut-o in Moldovasi Tara Româneasca bogomilismul i husitismul ca expresie religioasasi ideologicd a luptei antifeudale.

Factorul demografic a jucat de asemenea un rol important in reti-nerea nemultumirii taranimii in ceea ce am numit rezistenta pasiva. G.Lefebvre a atras atentia asupra locului insemnat pe care nivelarea" iiocupd in geneta mentalitatii revolutionare : prejudiciile suferite de fiecaretaran cu titlu individual sint trecute in totalitate la pasivul seniorului,apoi al tuturor seniorilor ; se construieste prin abstractie un senior tip" 65.Aceasta imagine mentald, care precede de regul5. izbucnirea rascoalelortaranesti, nu s-a putut constitui in Moldova si Tara Ronthneasca pentruca in goana dupa. brace de munca, in conditiile depresiunii si instabilitiidemografice care caracterizeaza cea mai mare parte a evului mediu românesc,marii stapini de pamint, aflati deci in concurentd, ofereau la inceput tara-nilor pentru a-i atrage pe mosia lor un regim mai lesnicios. Dad'. un tatanera nemultumit de situatia sa de pe o mosie, el se refugia pe alta undecuantumul indatoririlor sale era mai redus. Aceasta diversitate de regimuri,

.2 J. Huizinga, op. cit., p. 46.63 Cf. si A. E. Baconsky, Spiritul poeziei romane, in Luceafarul", ";." (1972), nr. 3, P. 8

t rad. din revista austriaa. Literatur und Kritik").s4 yen si concluziile lui G. Cantacuzino, Les tombes de bogomiles decouvertes en Roumanie

et leurs rapports avec les communautis herettques byzantincs et balkaniques, in Rezumate comu-nicdrs al Congresulus al X X V-lea de studis bszantine, Buc., 1971, p. 136.

5 G. Lefebvre, Les foules revolutionnaires, In Etudes sur la Revolution francesise,1954, p. 271 278.

. .

sarci-nilor

pans,

Si

"

ce

www.dacoromanica.ro

23 MENTALUL skrEsc 91

care oferea, asadar, taranului posibilitatea de a se sustrage indepliniriisarcinilor feudale a impiedicat procesul de nivelare" mentald, al caruipr.odus e imaginea-tip a st5.pinului de pamint, devenit atit de odios incittrebuie doborit, si a facut ca fuga sá raminä in Moldova si Tara Roma.-neasca forma cea mai inalta a luptei de clasa, chiar atunci cind oprimareafiscala a capatat in epoca fanariota formele cele mai salbatice. Estesemnificativ, din acest punct de vedere, eä haiducia, a devenit un fenomencaracteristic al acestei epoci, cind exploatarea, razboiul i foametea s-aualiat pentru a rupe echilibrul traditional i altminteri precar al socie-tatii feudale. Haiducia romaneasca ilustreaza perfect concluzia istoricului en-glez Eric Hobsbawn, potrivit careia lupta haiducului este o protestarenu revolutionara. El protesteaza nu impotriva faptului Ca taranii sint saraci

oprimati, ci impotriva faptului ca uneori sint excesiv de saraci i exce-siv de oprimati Functia practica a banditului social consta in a impunelimite opresiunii traditionale intr-o societate traditionala, amenintind-ocu anarhia, uciderea i extorsiunea" 66

. Intocmai cum izbucnirea unei revolutii presupune existenta ante-rioarä a unei situatii revolutionare, tot astfel declansarea unei rascoaletdranesti implica cu necesitate precedenta unei stari de criza, prezentd deo-potrivä in sfera conditiilor si a relatiilor materiale, cit i in aceea a reprezen-tdrilor mentale. S-a spus, cu dreptate, ca orice rascoala este o izbucnirede minie populara sau o reactie de aparare 67 In ambele ipostaze, este pusin evidenta caracterul mai mult sau mai putin spontan, al ridicariinesti, dar dacd este adevarat cà o raiscoala se deosebeste de o revolutie,intre altele, i prin nivelul de organizare, ar fi gresit sa se creada ca simplasitinteie a unui abuz sau a unei masuri apasatoare poate declansa explo-zia care smulge de linga familiile lor, din casa sau de pe ogor pe taranulde. pasnica infatisare pentru a-1 transforma in razbunatorul necrutator alsuferintelor indurate ani de-a rindul cu aparent5. resemnare. Realitateaeste ca in rascoala taraneasca absenta organizarii este compensate de oindelungata perioad5. de mutatii ale mentalului individual si colectiv. Oricitde aspra ar fi fapta sau masura care apare drept cauza imediata a rascoa-lei, ea n-ar putea avea ecoul i consecintele de masa, dacä mediul mental alacestei lumi de tarani n-ar fi ridicat la tensiunea care transforma scinteiain flacara.

Aceast5. revolutionare" a mentalului sätesc are desigur o baza mate-riala. Apasarea regimului de obligatii fata de stapinii de mosii, sporireacontributiilor catre stat sint, in genere, factorii generatori cei mai desintilniti ai stärilor colective de nemultumire. Lor li se adauga actiuneaa.seea ce am numi catalizatorii mentali", stari sau fapte care prin reflec-tarea lor in constiinta colectiva accelereaza inchegarea mentalitatii comba-tante i, deci, izbucnirea rascoalei.

66 E. Hobsbawn, Les primitifs de la révolte dans l'Europe moderne, trad. din limba englez5,1963, p. 37.67 M. Mollat §i Ph. Wolff, Ongles bleus, Jacques et CiomPi, Paris, 1970, p. 91.

tara-

Paiis,

timidd,

www.dacoromanica.ro

92 FL. CONSTANTINIli 24

Apelul la masele tarane0i lansat de boieri pentru a exercita o pre-siune de jos asupra lui Alexandru Ilia5 0 a clientelei sale greceti n-ar !fiavut puternicul ecou mai puternic chiar decit cel dorit de instigatoriimicàrii dad, in acel moment Moldova nu ar fi fost hierbindu in gren-tati,, 68.

Mai larauritoare, pentru ea se finalizeaza intr-o m4care de mare am.ploare, este starea de agitatie dezvaluitä de un document din 23 iunie 1653,potrivit caruia in momentul izbucnirii rascoalei seimenilor era teara toata.intáritata i toti slujitorii asupra Ghinei vistiernic", la a carui executieacela0 izvor semnaleaza prezenta gloatelor" 69

In ceea ce prive0e actiunea catalizatorior mentali", ea imbracaformele cele mai variate. In Franta, spre exemplu, in ajunul Jacqueriei,discreditarea nobilimii in ochii taranilor, dupg. Infringerile suferite la Crécy

Poitiers, a contribuit la crearea acelui climat favorabil ridicarii taranqti.'".In Transilvania, conscriptia militara, ordonata de Iosif al II-lea, a aparutiobagilor drept mijlocul cel mai rapid 0 sigur de a ie0 din conditia ser-vila, cu atit mai mult cu cit avea i sanctiunea imperiall ; pentru taxaniitransilvaneni sfera clasei conducatoare apare intr-o viziune maniheica:de o parte imparatul bun, de cealalta domnii de pämlnt asupritori ; imbra,-cind uniforma celui dintii, ei se salvau din exploatarea celor din urrara.De aici, acel curent puternic care Indreapta pe tarani spre regimentelegranicere0i, pregatind astfel spiritele pentru chemarea la lupta a lui Horea.

Actiunea conjugata a conditiilor materiale de existenta 0 a catali-zatorilor psihici" produce o dislocare a cadrelor mentale colective. Sensi-bilitatile i reprezentarile traditionale se surpa ; ceea ce parea statornWit§i legitim din mo0 stramo0 e pus sub semnul intrebarii i contestat. Invidul care se creeaza, navalesc ca un torent idei, simtaminte i imagininoi adesea insuficient elaborate 0 de aceea in evident conflict cu logica.Supusul devine rasculat, focul devasteazd ceea ce pina atunci fusese te-mut, tabu-urile sint calcate in picioare. /n acest sens i numai in el.se poate vorbi de o revolutionare" a mentalului colectiv in cursul uneiräscoale

In aceasta atmosfera de incordare 0 de efervescenta, explozia de vio-lenta este provocata adesea de o scinteie pornita dintr-alta parte, ceeace conferá situatiei explozive un relief deosebit. Desf4urarea cunoscutuluiincident de la Cimpeni semnalul prevestitor al rascoalei lui Horearelevä mecanismul a ceea ce am numi incidentul declatuator.

La Cimpeni aveau dreptul sá circiumareasca locuitorii din satele Cirn-peni, Vidra, Riul Mare §i Bistra, care beneficiau chiar §i de o varna modestade la strainii care vindeau yin acolo. Dupl arendarea domeniului Zlatneicatre ni§te armeni, acest privilegiu a fost ignorat de cei nou veniti. Pentrua-0 face respectata autoritatea, arenda0i au adus la tirgul desf4urat la

1 M. Costin, Opere, ed. P. P. Panaitescu, Buc., 1958, p. 98.Lidia Dem6ny, L. Demény, N. Stoicescu, Roscoala seimersilor sau rdscocila populard?

Buc , 1968, p. 60.70 M. Mollat 0 Ph. Wolff, op. cit., p. 118.

tgrAnesti.

si

www.dacoromanica.ro

25 M'EJNTALUL sAwsc

24 mai 1782 oameni inarmati ; acestia urmau sä asigure vinzarea butoaielorcu yin aduse de arenda0. Partile se urau si se supravegheau. In aceastaatmosfera de asteptare si de ura, un servitor al arendasului, venind intirg Ware, calcã pe un táran care impacheta lina cumparata la tirg.Care este reactia celui lovit ? Se rafuieste el cu cel care il rasturnase ? Nurtaranul ia o secure si sparge un butoi de yin de-al arendasilor. Reactia estesenmificativa : in aer plutise i plutea conflictul mocnit in jurul vinzariivinului ; obiectul litigiului era materializat prin butile aduse de arendasi,care apareau localnicilor drept simbolul cel mai concret al incalcarii privi-legiilor lor. Spargind butea, taranul nu mai savirsea un act de razbunare

ci, identificindu-se pe sine cu obstea satelor private de dreptulbar vechi, i identificind sluga cu sapinul, el infaptuia o razbunare

Aceasta au inteles-o fireste, la nivelul subliminal i cei prezenti ;indata i se asociaza un Iacob Zahuta, care avusese el insusi o neintelegerecu un alt servitor al arendasilor, dupa care amindoi cheama pe ceilalti sale urmeze exemplul, distrugind butile arendasilor. Invitatia e de indataping in aplicare 71.

Izvoarele noastre nu permit o reconstituire minutioasa a miscarilortaranesti, pentru a depista intotdeauna incidentul declansator, dar existentalui ni se pare un postulat. In marile rascoale din Europa apuseara, desprea caror desfasurare sintem mai amanuntit informati, incidentul declansatorse desprinde cu limpezime : Jacqueria incepe printr-un banal schimb deinsulte intre tarani i oameni de arme la St. Leu-d'Esserent 72 ; rascoalamaillotinilor are la origine incidentul dintre o precupeata i un perceptor 73

71 N. DensusMnu, Revoluliunea lui Horia p. 91.72 M. Mollat si Ph. Wolff, op. ciL, p. 123. De retinut cA tulburarile, care au avut We la

Paris in 1358 si care 1-au adus pentru un moment pe Etienne Marcel la putere, au izbu cnit innrma asasinarii unui vistier al delfinului de cAtre valetul unui creditor al su (ibidem, p. 121)-Etienne Marcel a profitat de starea de spirit a maselor pentru a le antrena In actiunea sa si aexercita presiuni asupra viitorului rege.

p. 72. Este interesant de subliniat o anumit& similitudine Intre incidentul de laCtnipeni i cel relatat de Buonaccorso Pitti, aflat la Inceputurile rAscoalei maillotinilor. Ordo-nanta regal& din 15 ianuarie 1382 privind perceperea ajutoarelor (aides") a provocat o puternicá.nemultumire In rindurile populatiei. La Paris, un perceptor, voind el confiste marfa unei femeicare vindea legume si fructe pentru a acoperi plata gabelei, IntImpin a. un refuz, Incheiat custrigAtul Jos dArile". Pentru multimea din jur reactia precupetei, mai ales strigatul ei, cores-punde perfect unei sail de spirit interioare. Acest Jos impozitele" a devefiit deci un Indemn la.actiune, Indat& ascultat. Intr-adevAr, cei prezenti se Indreapta spre sediul perceptorilor deim.pozite, pe care li ucid. Cu aceasta rAscoala a Inceput.

Functia acestui incident declansator a Inteles-o perfect Liviu Rebreanu. Rdscoala, aceastaexceptional& istorie a ascoalelor taranesti din 1907 In vestinInt beletristic, ofer& un episod cu oputernicA fort& de tipizare. La Amara, pe mosia boierului Miron Iuga rascoala izbucneste Inurma corectiei bine meritate de altminteri pe care un sofer o aplicase unui copil neastIm-pitrat, gata de a ajunge sub rotile automobilului (L. Rebreanu, Rdscoala, Buc., 1957, p. 283 siurm. Capitolul este intitulat semnificativ, Scinteia). Ceea ce se cuvine subliniat In legatur& curomanul lui Rebreanu, este cunoasterea perfect& de catre scriitor a mecanismului psihic dedeclansare a rAscoalei. In lumina abundentei documentatiei cunoscute astazi. Rdscoala luiRebreanu poate fi considerat& drept cea mai veridia reconstituire a marilor rAscoale tAr&nesti..Coustatarea oferl Inca un prilej de a compara functia literaturii care reflect& realitatea In imaginiartistice i istoria care se sileste s& o reconstituie prin investigatia surselor.

Ibidem,

rotor-

.

www.dacoromanica.ro

FL. CONSTANT/MU 26

Aspecte tnentale ale reiscoalelor feirdnqti. Aproape in toate rascOaleIetarAnesti medievale ridicarea in arme are o finalitate precisa i adeseaunica. : restaurarea legalitatii". A carei legalitati ? Fireste, a aceleia care sesedimentase in constiinta colectiva in decursul lungilor perioade de dezvol-tare pasnicA", care cdpatase o sanctionare prin traditie si al cArei paznicnu putea fi decit cel aflat, dupa credinta poporului, deasupra tuturor con-flictelor i intereselor : domnul. Aceasta imagine colectiva a legalitatii sesprijind pe douA mari idei care sint una un cliseu mental, cealalta o iluziecolectiva : viziunea optimista a trecutului si credinta in bunul suveran".SA le cercetdm pe rind.

Mitul epoch de aur" de mult apuse a fost prea des discutat pentrua mai fi necesara aici o analizd amanuntita a lui. Ajunge sá spunem ca. inmarile miscari taranesti din evul mediu reintoarcerea spre trecut e unobiectiv quasi-permanent : in timpul Jacqueriei, taranii francezi doreaureinvierea timpurilor ,bunului rege Sfintul Ludovic", iar in Anglia, invremea rascoalei lui VVat Tyler, locuitorii din St. lbans cereau abateluio inchipuita charta de libertati acordata de regele Offa (care domnise cusase secole mai inainte), acuzindu-1 pe abate ca o tine ascunsa 74.

Textul primei intelegeri incheiate la Bobilna (6 iulie 1437) intre taranirasculati i nobili releva in, repetate rinduri aceasta lupta pentru reintrareain legalitate", adica reintoarcerea la niste timpuri i rinduieli care apareautaranilor drept fericite si care, ar fi fost intemeiate pe o lege data de unrege bun. Obiectivul adunarii taranesti de pe dealul Bobilnei este limpededefinit : Pentru a cistiga si a dobindi din nou vechile libertati, date silAsate de sfintii regi tuturor locuitorilor ..." 75, iar mai departe acestilocuitori s-au silit numai sä cistige din nou libertatile lor, date odi-nioara de sfintii regi, care acum, savirsindu-se felurite silnicii, sint inchip vadit nesocotite si cu totul desfiintate" 76. Simbolul tuturor acestorlibertati devenise pentru taranii rasculati o inchipuita chartä a regelui5tefan I sau a succesorilor sai al carei original, ei sperau sa-1 obtinade la monarh pentru a gasi o indreptatire a actiunii lor, deci temeiul legalal rascoalei, i totodatä. o garantie de viitor impotriva silniciilor senio-riale 77.

Chiar intr-o miscare organizatà, dispunind de cadre de conduceresi un program, ca acela al lui lui Tudor Vladimirescu, imaginea idilica a trecu-tului rAmine prezentà. Cererile norodului roman" evoca cu nostalgie dom.,nialui Alexandru Ipsilanti, ale carui masuri urmau sa ramina In vigoare:Cum se explica simpatia ce inconjura figura domnului fanariot in constiinta

74 M. Mollat si Ph. Wolff, op. cit., p. 198 199.7 L. Demény, Textele celor doud inielegeri inAeiate in 1437 bare rdscukiii nobili dUpd

documente originate, in Studii", XIII (1960), nr. 1, p. 99 100 ; trad. rom. de St. Pascu, Bobilna,Buc., 1957, p. 216.

76 Ibidem, p. 217.sã cearl. de la maiestatea sa impäratul cartea sfintului rege Stefan sau a urmasifor

sli, In care se cuprind liberatile i legile". Ibidem, La St. Albans In Anglia ca i la Bobilna,.:InTransilvania, aceeasi credinta In documentul regal favorabil taranilor I

94

5

www.dacoromanica.ro

27 mvNTALin. SATEsc 95

populara si care explica alegerea sa drept ref erinta pentru fixarea unei epocide dreptate i bunastare ? Raspunsul ni-1 ofera cronica lui DionisieEclesiarhul care pästra inca amintirea unei vremi de abundenta i iefti-ngtate 78 Era firesc, asadar, ca o realitate economic5. relativa bund-stare sa se pastreze in memoria colectivg mai mult timp decit un feno-men de alt ordin, pentru ca ea fusese perceputg direct, intens si in propor-tie de masa. Ceea ce trebuie insá subliniat este cà in miscarea din 1821,aceasta imagine optimista asupra trecutului nu mai apare decit ca o rem i-niscenta a vechilor iluzii taranesti despre timpurile bune" de alta data.Distanta care separg evenimentele din 1821 de orice alta rascoala tara-neasca medievalg este vizibila deci i pe planul mentalitatilor colective.

Aceasta orientare spre trecut, acest asalt dat cu capul intors inapoisocietatii feudale, a imprimat miscarilor taranesti un caracter conservatorsi le-a condamnat sä nu se poata ridica ping la nivelul unor miscgri nova-toare. Categoriile mentale traditionale ramin atotputernice.

Al doilea element al imaginii colective a legalitatii ii constituie, asacum spuneam, credinta in bunul suveran". Acesta imparat, rege,domn apare la inceputul rascoalei, drept paznicul i aparatorul legali-tatii" incalcate de boieri, grofi, autoritati etc. Iluzia monarhica este quasi-generala. Aura misticg care il inconjura pe domn, caracterul semi-charis-matic 79, desprins din ungerea cu mirul sfint, al autoritatii sale, fac dinpersoana domnului o fiintg, care, la toate nivelurile societatii, apare sacra,

deci, intangibiiä. E semnificativa in aceastä privintä scrisoarea boierilormoldoveni adresata regelui Poloniei in care ei se explica asupra atitudiniifata de Stefan Lacusta, domnul instalat de Soliman Magnificul in timpulcampaniei din 1538 : noi, boierii, n-am ingaduit sa-1 taie, pentru ca la noinu era obiceiul acesta si nu va fi cit vom trai" 90. Relatind uciderea celordoi asasini a principelui transilvanean G. Báthory, cronicarul G. Kraus Iiinsoteste naratia de urmatorul comentariu tei care se ating de cei unsimor rareori de moarte bung, cad trebuie sa plateasca in acelasi fel" 91.Aceeasi reflexie la Miron Costin in legaturl cu omorirea lui Gaspar Gra-tiani de care Septilici hatmanul i Goia postelnicul : Scirnava i groadz-nica fapt5. i neauzita in toate tarile crestine. Domnul, ori bun, orila toate primejdiile feritu trebuieste, cl oricum este, de la Dumnedzaueste. Précum dzice Svinta Scriptura" Nu-i nici o putere fard de laDumnedzau data". Platit-au apoi cu capetele sale aceasta fapta i Septe-liciu i Goia de la Alexandru voda, pe lege direaptg de le-au taietu cape-

79 Dionisie Eclesiarhul, Cronograful Terei Runuinefli, ed. C. S. Nicolaiescu-Plopsor,R. VIlcea, 1934, p. 14 15.

79 Regii Frantei erau considerati ca tamäduitori de scrofule, vezi M. Bloch, Les rois thou-rnaturges, ed. I, Paris 1924.

80 N. Iorga, Scrisori de boieri, scrisori de donzni, ed. a III-a, Välenii de Munte, 1932, p. 25.totusi boierii au sfirsit prin a-1 ucide pe Stefan Lacusta, dar ei spun despre el ca. sultanul

a imbracat un turc In vesmIntul nostru i 1-a pus domn". Asasinarea lui este prezentata ca unact de justitie s-a iscat intr-o noapte rascoala i s-a facut dreptate asupra lui" (p. 26).

81 G. Kraus, Cronica Transilvaniei, Buc., 1965, p. 36.

rdu,

:

$i

www.dacoromanica.ro

96 FL. CONSTANTINIU 28

tele si trupurile le-au aruncatu in iesitoare. Si cu cale le-au facut, cá dupáscirnave fapte, scirnave morti vinu" 82 Atit G. Kraus cit si M. Costin sta-ruie amipra caracterului imanent al sanctiunii divine care loveste pe oricinese atinge de persoana sacrosantá a suveranului.

Dacä la nivelul nobiliar se elaborase conceptul inviolabilitatii dom-nului calcat totusi adeseori , este lesne de inteles el in zonele ne-structurate ale psihicului täranesc, monarhul aparea cu atit mai mult unsullui Dumnezeu", purtator de grija supusilor sal si gata sa intervina in fa-voarea lor, de indata ce i-ar fi ajuns la cunostinta nedreptatea savirsitä deboierii strinsi in jurul lui. Cazurile cind suveranul este vizat direct de cri-ticile rasculatilor sint rare. Ele stau, de obicei, in legatura cu practicareaunei fiscalitati excesive, care aduce masa de contribuabili la marginile clis-perArii. Domnul prevaricator, care in loc s5. asigure bunastare supusilorii asupreste, devine astfel obiectul urii generale ; e cazul lui Gheorghe Ducacel care, dupa spusa cronicii nu cruta nici boier, nici sdrac, nici taran,nici femei" si care, in drumul säu de captivitate, avea sä auda din guraunei femei, blestemul, consemnat de Neculce : minca-l-ar viermii iaduluicei neadormiti". Pe acest domn il intilnim osindit si in poezia populara :Frunza verde foi uscate in Moldova nu-i dreptate. /Foc si para-n lung si-nlat/ Pentru-un cine blastOrnat,/ Pentru \Todd cel hain,/ Duca voda celfieros Cu cei mari prietnos,/ Cu cei mititei cinos/, ... Doamne, du-1 si-1du departe,/ S-aiba dracul de el parte/ Doamne, du-1 si-1 du mereu/ sapot rasufla si eu ! " 83. Cazurile de acest fel insä, repetam, sint rare.

Credem ca exista o legatura intre atitudinea seimenilor fata de Con-stantin Serban si indiferenta lor in materie religioasa, daca nu chiar un ateismprimitiv. Iata marturia Letopisefului cantacuzinesc : batjoCorira pe domnullor, suduindu-1 in tot chipul si-i da cu lemne in ochi 0-1 purta val, cumera mai rail", iar mai departe Si lua potirile de au varsat sfintul singesi trup al domnului nostru Isus Hristos. Si sfintele moaste le calca cupicioarele si zicea ca sint farmece" ". Miscarea din 1655 cuprinde de faptcloud actiuni paralele : dezordinile unei soldatesti alogene si atacurile izo-late, locale ale tarAnimii. Nu e vorba de o rascoala, ci de cloud actiuniparalele, prezidate de douà mentalitati deosebite : a mercenarilor si,respectiv, taranilor ; de aici si imposibilitatea fuzionarii celor doua curentecal e ramin juxtapuse.

Cel mai puternic se manifesta iluzia monarhica in rascoala lui Horea ;faptul este de explicat si prin vizitele pe care Iosif al II-lea le facuse InTransilvania si unde taranii se putusera convinge de visu ca suveranulpoate fi un ascultdtor atent si binevoitor al doleantelor taránesti. Intreagamiscare stä la inceputurile ei sub semnul supunerii fata de autoritateaimperiall. In fond, taranii pornesc sa se inscrie ca graniceri, fiindca asae porunca imparatului ; mai tirziu ataca pe nobili fiindcä asa e porunca

" M. Costin, Lelopiseful, ed. cit., p. 72.63 Floes alese din poem' populard, ed. I. $erb, vol. 1, Buc., 1967, p. 49 50.44 Letopisejul Cantacuzinesc, ed. cit., p. 122.

www.dacoromanica.ro

29 KEINTALUL SATEsc 97

imparatului. Persoana imperiall e scutul legal pe care tarAnimea ii poartain timpul devastärii curtilor nobiliare Tut ihr das (Faceti-o)", cuvintele,care n-au fost desigur rostite de Iosif al II-lea, shit o adevärata unda dere care preface, pe mäsura propagarii ei, in scrum §i ruine avutiile senio-riale. Horea insu§i arata rasculatilor, pentru a-i convinge ca le comunicavointa imparatului, o cruce aurita, care pare sä fi fost, in realitate, cumparatade la un tirg de antichit5.ti. Col. Schultz declara ca pe cruce ar fi fost chipulimparatului. La adunarea de la Mesteacan, Cri§an prezentase §i el o cruceca garantie cä cele spuse de el sint expresia poruncilor lui Iosif al II-lea 85

ca, deci, ridicarea taranilor se inscrie in cadrul unei legalitati imperiale".0 scrisoare nesemnatä din Cluj (10 noiembrie 1784) informeaza cä rasculatiise apropiau de ora5, condu§i de un roman ce poarta o cruce de aur §io diploma care ar incepe cu cuvintele Josephus II-us" 86. Pretutindenirasculatii sint convin§i cä executa vointa imparatului. Care ? Adesea nicinu-1 tiu macar. La Vulpeni, la 4 noiembrie 1784, taranii distrug 38 de casede nobili i or-4mi in strigatul de Vivat Maria Theresia" 87 Zvonurilecele mai fanteziste, izvorite din convingerea c5. imparatul e alaturi de ei,circula printre tarani. Tolan Chirila din Buru aflase cä vine sora impara-tului cu tarul Rusiei ca sa asiste la distrugerea curtilor nobilimii 88 ; Araniicare ocupasera Vintul de Jos afirmau cà merg la Galda, unde vor priminoi ordine de la fratele imparatului, care s-ar fi aflat la Alba Iulia. Doitarani din Huedin afirmau insa cà fratele lui Iosif al II-lea e la Abrud infruntea unei mari arrnate 89 Unii rasculati spuneau ca imparatul i-a dat peunguri pe mina tarului. Bucur Stefan, judele din Pitnic, Ii sf5.tuia pe cr4-marul domnesc din sat, sa nu mai sileascá pe taranii saraci sá plateascavinul cad au venit muscalii in tara i vor bea ei fara bani"80. Satele sintrasculate de purtatori ai pretinsei porunci imperiale" pe care imaginatiapopularä Ii transfigureaza. La Singeorzul Trascaului, oastea lui Horea arfi aparut, dup5. spusele unui Poputa, cu trei steaguri in frunte, cu cite unbumb de aur in virf, iar catanele poarta arme i chivare cu pajurl dearama, pe care sta scris cuvintul curut" ; fratele imparatului este a15.turi

85 N. Densusianu, Revolugunea lui Horia in Transilvania ci Ungaria, Buc., 1884,p. 109 110.

86 D. Prodan, Rciscoala lui Horia in comitatele Cluj Turda, Buc., 1938, p. 52.87 N. Densusianu, op. cit., p. 213.88 D. Prodan, op. cit., 44.

. " N. Densusianu, op. cit., p. 214 215. Credinta cä monarhul n-ar tolera silniciile nobi-limii (Si le roi savait ...") a fost o adevaratä constantä a rascoalelor targnesti, chiar i Inepoca modernä. Un exemplu : In cursul tulburaxilor care au avut loc la Poltava in 1902, tAraniiau atacat un conac, spunInd : noi nu facern asta In numele nostru, ci In numele tarului". Ser5,spIndise chiar svonul cg. ar fi sosit un general din Petersburg, emisar al tarului, purtätor alunui manifest scris cu litere de aur", Hccrpittiecicati Beernim" (aprilie 1908), reprodus laE. Hobsbawn, op. cit., p. 214.

66 D. Prodan, op. cit., p. 44.

7 c, 80

,si

si

www.dacoromanica.ro

98 FL.-CONSTANTENIU t90

de rasculati 91. La Abrud, clgdirile fiscului i casieria fiscalg .sint Crntatec.dergsculati, pentru cg apartin impgratului 92. I 4

Pe ingsura desfasurgrii rAscoalei, iluzia monarhicg" se destramg.Tranzitia poate fi surprinsg in scrisoarea din 18 noiembrie 1784 a slt. In-czédi despre pacificarea comunei Sglciva. La declaratia cgpitanului trupOorimperiale cg impgratul a ordonat ca tgranii sg stea linititi acasä unu1rgspunse cA impgrat nu este decit pe Aries in jos, iar de acolo in sus, la ,ei,nu este impgrat. Ce-i drept, capitanul lor 1-a mustrat numaidecit, sg, nuvorbeascg asa prostii, dad, nu stie cum stg treaba" 93 . Desprinderea de ini-pgrat face insg progrese. Oprea Ispas declarg cg dacg impgratul ne Vapedepsi cumva atunci, fiindcg ne-a inselat de doug ori, ne vom afla noialt impgrat" 94. Cind vom dispune de un corpus al documentelor rgscoalei,se va putea vedea dacg nu existg o anumitg evolutie la capatul cgreiaHorea a putut fi considerat rege sau impgrat pe masurg. ce imaginea monar-hului bun este distrusl de realitatea faptelor si se creeazd o noug legitimi-t ate revolutionard.

Unul din momentele decisive ale rdscoalelor targnesti este ceea ceam numi prima violentg". Am spus mai sus, cg orice ridicare a tgranimiiare la inceput un caracter legal si rgsculatii incearcg sg-1 menting, de obicei,de-a lungul intregii miscgri. In ce imprejurgri insà se produce trecerea, clela desfdsurarea pasnicg la cea violentg ? La Bobilna, uciderea solilor tgranidin ordinul voievodului Transilvaniei, L. Csaki, declanseazg conflictularmat ; cruciatii lui Doja se rgscoalg la aflarea abuzurilor pe care nobiliile sgvirsiserd impotriva familiilor celor plecati. Cunoastem mult mai bineacest moment in rdscoala lui Horea. La Tirgul de la Brad (28 octombrie1784), Crisan prezintg o cruce de aur adusd de Horea de la Viena, ca semnde incredintare cg Iosif al II-lea a dat ordin ca romanii sg capete arme sisä nu mai presteze obligatiile feudale. Inceputul contagiunii revolutionareeste fgcut ; trei zile mai tirziu, la Mesteacgn, Crisan aratg. o cruce de lemn

care va fi folositg apoi ca steag i alta de aur, impreung cu o scri-soare a impgratului. Tgranii pleacg. spre Alba Iulia convinsi cg executg. unordin imperial. In noaptea de 1-2 noiembrie se produce incidentul e laCurechiu : doi dreggtori i un gornic care incercaserg sg-1 aresteze pe trisansint ucisi de multime. Acum este de fapt momentul cind se decidesoarta micàrii. In fata cadavrelor insingerate, tgranii speriati depropria lor ispravd sovAie ; teama de represiune Ii indeamng sg se reintoarcgla casele lor. Dacg frica e mai puternicg decit hotgrirea de luptg, atuncimiscarea a luat sfirsit. E fuga ittapoi. Dar Crisan are intuitia momentuluipsihologic decisiv : adung iargsi pe tgrani si le citeste o noug porunca :impAratul a ordonat ca nobilii A, fie prgdati i ucisi ; ceea ce s-a fAcut la

Ibidem, p. 32 33." N. Densuianu, op. cit., p. 204.93 D. Prodan, op. cit., p. 132." N. Densu§ianu, op. cit., p. 215.

!

o

www.dacoromanica.ro

31 MZUNTALUL skrEsc 99

Curechiu trebuie multiplicat la scara intregii Transilvanii. Trupurile carezac in fata taranilor nu sint marturi p. unei ilegalitati, ci dovada c5. se executavoia imparatului. Taranii sint convinsi ; vor ucide de acum inainte pentrua se convinge pe ei Inii eä rdmin in marginile legalitätii. E fuga inainte.

Am spune cà exista doua tipuri de trecere la actiunea violenta : unule 'cel intilnit la. Curechiu : o multime comite o ilegalitate i apoi se autocon-Vinge- cä autoritatea suprema le cere sa procedeze astfel ; celdlalt e acelal ,caderii Bastiliei z multimea se convinge ca autoritatea suprema pe careo 4respecta si de care se teme, e slaba ; urmeaza rapid destrdmarea acesteiautoritati in constiinta colectiv5.95.

0 alta problema importantä privind studiul multimilor rasculate esteaceea a raportului dintre conducatori si masa. Ca, uneori, rolul acestorsefi: de rascoall poate fi decisiv, ne-o dovedeste faptul ca. n-a existat o mis-care a seimenilor in Moldova, unde conducatorii lor au fost decapitati, deindatä ce au aparut cele dintii semne de razvratire Si aceea scrie MironCostin au fost potolitul aceli zarve a saimenilor, cl, cum au inteles cale-au pierit capetele in loc au purces spre fuga" 66. In 1675, in Franta,udderea lui Le Balp, conducatorul rascoalei taranilor din Bretagne, decatre seniorul de Montgaillard, aduce imediat risipirea rasculatilor 67.

!.' Adesea liderii Inii ai miscarilor apar inzestrati in ochii maselor cuo forta misterioasa sau cu trasaturi considerate drept semn al electiei divine.In 1526, Ioan Nenada pretinde cd este un trimis al cerului si este crezutpentru ca avea pe piele o banal neagra, lat5. de un deget, care porneade la timpla dreapta si se intindea pina la talpa piciorului drept. In 1569,Gh. Cr5.ciun, care afirma ca a savirsit minuni, avea ca particularitate fizicao fisie neagra de dou5. degete, care pornea de la ceaf5. si se termina la ulti-ma vertebra 98. Amindoi aveau pielea foarte neagra. Dupa o traditie pas-tratl la Carpini§, Cr4an, pentru a cistiga increderea taranilor, Ii unsesemlinile cu o substanta inflamabilä pe care o aprindea i ridica apoi miinilein flacari strigind : S5. mergem, sà mergem !". Asistenta, uluita, strigauitati-v5. la el ca nu arde" 69.

Abia daca mai trebuie spus cá mentalul satesc medieval cuprindezone si aspecte mult mai numeroase decit cele abordate de noi. Studiilede psihologie socio-istorica sint Inca la inceput ; ceea ce am vrut sa aratamaici e cä explorarea universului mental este o componenta indispensabilaa cunoasterii istorice. De la o realitate obiectiva la faptele umane care alca-tuiesc substanta istoriei se trece prin constiinta individuala sau colectiva.

numai analizindu-le cu atentie putem intelege de ce K. Marx spunea caideile devin o forta materiall cind cuprind masele.

" G. Le Bon, Le Revolution francaise et la psychologie des revolutions, p. 162.96 M. Costin, op. cit., p. 170.97 R. Mousnier, Fureurs paysannes, Paris, 1967, p. 155.98 Th. Tripcea, Tarul loan Nenada Fi Gheorghe Crdciun, oameni negri, in Balcania",

II III (1939 1940), p. 331 si urrn." N. Densusianu, op. cit., p. 202 203.

!

www.dacoromanica.ro

100 FL. CONS'F.A.NTIVIU 32

ASPECTS DE LA MENTALITE COLLECTIVE PAYSANNE DANSLA SOCIETE MEDIEVALE ROUMAINE

RÉSUMÉ

Apres un bref historique des recherches sur la psychologie sociale,l'auteur examine les sources les plus importantes pour l'étude des mentalitéspaysannes : enquetes des autorités sur les agitations et les soulevementsdans le monde rural, plaintes des paysans, notes marginales &rites parles paysans sur des manuscrits et des livres, la poésie populaire. En discu-tant les opinions de G. Duby sur l'application de la theorie de F. Braudelen ce qui concerne la durée dans l'étude des mentalités collectives, l'auteurrelève l'importance de la mentalité de classe, déterminée par les réalitésobjectives les plus profondes d'une formation socio-economique.

L'article poursuit l'importance du climat d'insécurité et de la peurpour l'émotivité accrue du paysan medieval, la genèse des mentalitésrévolutionnaires et essaye une analyse psychologique des phases d'unerévolte paysanne, mettant en relief les debuts légaux » du soulevement etle moment de (I la sortie de la légalité » des paysans, la plupart des exem-ples &ant offerts par la grande révolte des paysans transylvains dirigéepar Horea en 1784.

.

#

www.dacoromanica.ro

ALOISIO GRITTI IN SLUJBA SULTANULUISOLIMAN KANUNI, DUPA UNELE DOCUMENTE TURCESTI

INEDITE (1533-1534)DE

AUREL DECEI

Secolul al XVI-lea a adus mai multi italieni in legaturl cu destinelecelor trei tan romanesti, Transilvania, Tara RomAneascA. si Moldova.Unul dintre cei mai celebri, in mod trist celebri, a fost Aloisio 1 Gritti, carea intrat de mult, Inca de pe timpul lui Sincai, in paginile istoriografieiromAne, insA cAruia nu i s-a inchinat pinA acum un studiu critic de cAtreinvAtatii nostri.

Gritti nu era italian pur. Era ceea ce se obisnuieste sa. se numeasaun levantin. Taal lui, venetianul Andrea Gritti ales doge al Serenisi-simei la 20 mai 1523 si decedat in acest post la 27 decembrie 1538 , Iipetrecuse tineretea la Istanbul, a fost un diplomat si militar, iesit din clasanegustorilor 2. La izbucnirea rAzboiului turco-venetian din anul 1497 seafla acolo, ca particular, de multA vreme. Din relatiile lui cu o grecoalca.istanbulioth a avut patru baieti : Pietro, Gregorio, Lorenzo si Aloisio 3,dintre care ultimul s-a nascut in anul 1480 4. Mai multi contemporani

1 Aloisio sau Alvise era forma venetian& a numelui säu, folosita i lii conversatiile zilnice.Forma aceasta este derivat& din italianul Lodovico sau Luigi. In documentele scrise latinestese folosea Ludovicus. Turcii aveau tot forrna venetian& : Lovize si Lovizo.

2 Vezi Roberto Cessi, articolele Gritti Luigi §i Gritti, In Enciclopedia Italiana (Treccani),vol. XVII, Roma, 1951, p. 977. Cea mai bun& monografie a lui Aloisio Gritti, pin& acuma, estea lui Dr. Heinrich Kretschmayr, Ludovico Gritti. Eine Monographie, In Archiv far österreichischeGe,schichte, 83. Band, Wien, 1897, p. 1 106. 0 altä editie, refãcut i Intemeiaa In parte pemateriale noi, de acelasi, Dr. Kretschmayr Henrik, Gritti Lajos, (1480-1534), In seriaMagyar Thrténeti Eletrajzok", Budapest, 1901. Un rezumat succint Gritii Lajos, In RivalNagy Lezihona, IX, Budapest, 1913, p. 24.

3 Insirati probabil In ordinea nasterii, In necrologul lui Andrea Gritti flout de NiccolbBarbarigo, la Eugenio Albdri, Relazioni degli ambasciatori Veneti al Senato, Firenze, 1882,t. III, p. 7 sq.

Secretarul sail, Francesco della Valle Padovano, spune cä la 1 octombrie 1531, cInd aintrat In serviciul lui Gritti, acesta avea 52 de ani ; vezi Una breve narracione della grandezza,virtfe, valore, et della infelice morte dell' Illustrissitno Signor Conte Alouise Gritti etc., publicata

:

4

www.dacoromanica.ro

102 AUREL DECEr 2

arata ca acesti copii ai dogelui s-au nascut nu printr-o casatorie legala.Oratorul" Venetiei la Poartd, Barbarigo, spune : di una sua amante" 6,sau e non legitimus nuptiius" 6 ; istoricul episcop Verancsics : azvenenci herceg, Andras Gritti neva, fattyli fiat, kinek Alovizius valaneve" 7 (fiul bastard al principelui venetian, numit Andrei Gritti, al caruinume era Alovizius), iar dusmanul sail personal la Poarta, dragomanulYunus beg (un grec trecut la islam), Ii exprima opinia sa in fata ambasadoru-lui austriac Cornelius Duplicius Schepper, la 8 iunie 1534 : Sed si occidere-tur, quis vlterius de illo filio meretricis curaret ?" 8 Acest filius meretricis"reda aidoma injuratura turceasca kahfieoe'lu, folosita fara indoialä de drago-manul Portii.

Epitetele acestea, ca i celalalt, iste canis" 9, dat de acelasi Yunusbeg, nu au impiedicat citusi de putin ascensiunea vertiginoasa, pina lapiscul ambitiilor posibile, a acestui reprezentant tipic al Renasteriiacolo unde mai tirziu se preparau unsorile Fanarului". Tn acest contexttrebuie puse in cumpana i cuvintele teribilului Pietro Aretino temutuneori intretinut de papi, de Carol Quintul, de Francisc I si de un lung sirde potentati din Italia si de aiurea care, intr-o scrisoare datata tocmaidin Venetia, unde acest cel mai mare defdimator al timpurilor noi" " serefugiase prudent, la 14 septembrie 1534, asadar cu exact 14 zile inainte deultimul act al tragediei de la Medias a lui Gritti, 11 intituIeaza felicissimoet glorioso signor il Signor Luigi Gritti mio padrone e benefattore". 4anunta ca i-a dedicat lui noua sa lucrare I sette salmi di David, apoi observaca emisarul sultanului turc este laudat i blestemat concomitent, ins5. aceastaii mareste pe aceia care te predica i te celebreaza ca pe un Dumnezeu(come un Dio)" 11 Aretino marturiseste ca eu acum maninc piinea pe caremi-o (Id valoroasa ta liberalitate", ceea ce, desigur, nu-1 pune pe acelasiplan moral cu ienicerul turc de la apararea cu succes a Budei in noiembrie

cu lecturi defectuoase de Ivan Nagy, in Magyar T drtinthni T dr", III, 1857, Pest, sub titlui&Pith Alajost aka eredeti emlékiratok, p. 3 118, textul propriu-zis hind intre p. 13 ,60.Clteva pasaje sint republicate de Claudio Isopescu, Notizie intorno ai Romeni nella letteraturageograftca italtana del Cinquecento, in ,,Buletin de la Section Historique, Acadérnie Roumaine",Bucarest, 1929, t. XVI, p. 13-17 ; in traducere romaneasca, extrase in N. Iorga, Istoria roma-nst r prin ccildtors, vol. I, Bucuresti, 1920, p. 76, si apoi in Cdldtori strdini despre Idrile romdne(citat mai departe Cilkitori), sub ingrijirea Mariei Holban, vol. I, Bucuresti, 1968, P. 317 340.

Kretschmayr, Ludovico Gritti, p. 8.Reprodus in Magyar T örtinelmi Tdr, cit. , p. 9.

7 In lucrarea scrisä in ungureste, dar cu titlu latinesc, Memoria rerum quae in Hungaria anatu Rege Ludovtco ultuno acctderunt, qui fuit ultimi Ladislai filius, in Veranciics Antal, M. kir.helytartO, Esgergomt irsek, Osszes Musk di, ed. Szalay Laszló, in seria, Monumenta HungariaeHtstortca, Magyar TOrtinelmt Emlékek, II, Osztály, Irók, II, Pest, 1857, p. 30.

a Anton von Gévay. Urkunden und Actenstucke zur Geschichte der Verhältnisse zwischenOsterresch, Ungern und der Pforte tm XVI. und XVII. Jahrhundert. Gesandtschaft 1534,Wteit,1839, p 63

9 lbtdtm, p. 116.10 Asa cum li zice Jacob Burckhardt, Die Kultur der Renaissance in Italien, Grosser

Phaidon Verlag, Wien, f. a., p. 94 : der grdsste Lasterer der neuren Zeit".11 Publicata pnntre anexele documentare de KretschMayr, Ludovico Gritti, p. 104 ; In

monograha scnsa in ungureste, Grills Lajos, Kretschmayr nu mai public& anexele documentare.

italiene,

'

si

www.dacoromanica.ro

3 ADDISIO GRrrrI 108

1530, contra austriecilor condu0 de Roggendorf, caci turcul a refuzat ceiopt ilbrini de aur dati de domnul Gritti", replicindu-i : Haydi bre, ca mieimi dà. pad4ahul !" 12

Dispunind de mare putere la Sublima Poarta 0 de nesfir0te posibilitäide inanevre politice, datorita imbinarii in persoana lui a spiritului italiancu cel postbizantin, insa datoritä nu in ultimuI loc i averii imense strinse

chivernisite de el cu profundl pricepere, nu poate sa surprincla faptul caGritti era la fel de adulat, pe cit era de defaimat.

Aloisio, de0 fiu de doge 0 intr-o vreme reprezentant al Venetiei inepoca ei de glorie in capitala celui mai mare dintre sultani, Soliman zisKanuni (Legislatorul") de catre turci i Magnificul de catre europeni,totu0, nu a putut urmeze tatalui sau la conducerea statului venetian,din cauza ca era fiu nelegitim. Acest impediment juridico-constitutional,valabil in lumea catolica, nu era valabil 0 nu insemna nimic in lumea musul-mana turceascd. La Istanbul, citiva dintre sultani erau fii nascuti din femeide orice neam i religie, in afara celor patru casatorii canonice admise deislam ; apoi, dintre marii viziri abia un sfert erau turci pur singe (cel putindupa tata). Puternicul stat otoman nu se impiedica in astfel de considerente.In scrisoarea sa datatä Istanbul, 4 iulie 1533, pad4ahul refugiu mon-dial" scrie regelui Ferdinand al Austriei ca a poruncit onoratului printreprincipii credintei crqtine Aloisio Gritti, inaltul consilier al regelui Ioanguvernator al TOTH Ungaria, iar din partea fericitei Porti imperiale a noastreprotector in acea tara, ca sa facà prin arbitrul sau intelegere intre voi asuprahotarelor" 13. Acelea0 titluri 11 impodobesc pe Gritti 0 in scrisoarea mareluivizir Ibrahim pap. cdtre Ferdinand, de la aceea0 data.

Baza ascensiunii 0 a puterii lui Gritti o constituia prietenia neclintitänedezmintita a acestui sadrazam, unul din cei mai de seama mari viziri

otomani, Ibrahim pap. el insu0 fiind italian sau grec de origine, din Pargala sud de Ragusa, 0 ajuns la Poarta prin dev*me adica culegerea"pentru corpul ienicerilor , care a detinut sigiliul imperial" (mithr-ihiemdylin)12 ani, 8 luni 0 18 zile, intre 27 iunie 1523 0 15 martie 1536, cind a fostexecutat pentru mai multe vini maj ore de stat 14 de sultanul Soliman, careii era cumnat. Ibrahim paa este poreclit In istoriografia turd., mai intiimakbul Ibrahim pavt, Ibrahim paa favoritul", i pe urma maktul Ibrahimficwt, Ibrahim pap. executatul' .

Personalitatea marelui vizir Ibrahim pasa poate fi comparata cuaceea a fiului de doge ; ambii aveau o trasatura comuna : pofta de marire

ingimfarea, conjugate cu exhibitionismul fastului i pompei. Ambii seintreceau in lupta costisitoare pentru ci§tigarea i pastrarea zimbetului

Cronicarul turc Miineccimba0 (Tafik, II, p. 98) 15 spune despre

12 Szerémi Gy6rgy, Epistola de perdicione Regni Hungarorum, publicatã in MonumentaHungariae Historica, II Osztily, Irók, I, Pest, 1857, p. 286 : Vno Turco dabat dominus Grittiocto aureos florenos ; sed nequit accipere, sed dicebat : Breha y, dabit mihi Cesar Turcarum".

13 Gdvay, op. cit., 1534, p. 47.14 Ismail Harni Danismend, Izahli Osmanli Tarihi Kronolojisi, vol. II, Istanbul, 1948,

p. 103, 426.15 Ibidem, p. 98.

padisahului.

.;

sa-i

si

si

,

si

www.dacoromanica.ro

104 AUREL DECEI 4

Ibrahim pasa ca Mind unghiile mariei sale sultanului, bea pe urm l. apa cucare spalase cinstitele sale picioare" (5ehriydr Hazretlerinin ttrnaklarmkesiib pely-i feriflerini gaslettikleri suyu n4 ider idi). La rindu-i, Gritti, cindintra in audienta la Soliman, cadea ca trásnit la pamint 0 stia sa expliceacest gest, zicind cä lumina raspindita de fata padisahului care dealtfel,dupa cum se stie, avea si apelativul de Zillii'lldhi fi'l-ard, Umbra lui Allahpe pamint" este mai puternica decit soarele si de aceea numai proster-nindu-se la vederea lui poate acest sarman plin de neputinta" (bu Izakir-ipier-teksir) A.-0 exprime veneratia sa sincera 16.

Prin mijlocirea lui Ibrahim pasa, ca 0 prin priceperea sa la comertulcu pietre scumpe si margaritare, Gritti a ajuns O. fie apreciat si clutat deinsu0 Padisahul celor dou5. mari si al celor dou5. continente" (Pddigih-iBahreyn ye Berreyn). Nu numai marele vizir, ci si sultanul, adica cei doicumnati, il vizitau adesea pe pretiosul venetiano-istanbuliot in somptuosulpalat ce si I-a dada in cartierul zis Pera, el, Beyoglu, Fiul beiului", dupa.apelativul sau turcesc, Beöioãlu, fiul dogelui" (dogele fund un bei",pentru turci) 17 Schepper, ambasadorul lui Ferdinand, noteazá in raportulsau, dupa audienta ce a avut-o la padisah, la 2 iunie 1533 : Dupl aceastaaudienta, marele imparat al turcilor si Ibrahim pasa, in aceasta zi s-audus la casa lui Aloisio Gritti, unde au mas pina la ceasul trei din noapte,discutind cu el multe secrete". Apoi, continua raportul : Despre aceastavi7ita a lui, turcii spuneau multe lucruri rele, numindu-1 pe marele impâratticnit, nebun, fermecat de Ibrahim si de Gritti, asa cum am putut afla maitiriiu" 19. Faptul acesta, aproape horribile dictu et auditu, dupà opinia publicaturceasca, si in orice caz insolit pentru occidentali, este repetat de biograful-secretar al lui Gritti, Francesco della Valle, care descrie acel bellissimopalazzo grande" din Pera, cu gradini alla italiana" incintatoare, in carefoarte adeseori Soliman si Ibrahim pasa veneau in vesminte private ca sä sedestinda" 19. La fel si celebrul istoric italian contemporan, Paolo Giovio(care afirma eronat ca locurile si palatul i-au fost daruite de marele vizir),scrie :In care insusi Soliman impreuna cu Ibrahim pasa treceau dincolo,ca sa petreaca, imbracind haine private" 2°

Aceasta era, prin urmare, pozitia si atit de marea putere a lui AloisioGritti, in anii aceia, pe lingä Sublima Poarta.

In lucrarea noastra infatisam doua documente turcesti necunoscutein legatura cu Aloisio Gritti, ambele avind contingente cu istoria noastra.

Aceste cloud acte se gäsesc in Arhiva Muzeului Palatului de la Topkapi(Topkapi Sarayi Milzesi Arsivi) din Istanbul, primul purtind numdrul

111 Della Valle, kc. cit., p. 20.17 Intr-un document intern de la 3 august 1579, In slavoneste, apoi tradus in romilneste,

refentor la evenimentele anului 1534 lui Gritti i se spune, repetat Beg Oglu" ; vezi mai jos, P. 132.18 Gévay, op. cit., 1532 1533, Wien, 1838, P. 28.la Della Valle, op. cit., p. 19 ; nelli quali spessissime volte Solimano et Abrain Bassa in

habito privato (Nagy, gresit : priccato) venivano diporto".10 Pauli 1o% ii Novocomensis episcopi Nucerini Historiarum sui temporis, t. II, Lutetiae,

1560, p. 530.

www.dacoromanica.ro

5 ATJOISIO GRITTI 105

3 926, iar al doilea 5 496. Au fost aduse la noi in talä sub forma. de micro-filme i astazi se pastreaza in depozitul Arhivei Centrale a Statului dinBucuresti : Cutia de microfilme de la Istanbul, numarul VI 40 si 66.

Primul document este copia (suret) unei scrisori (mektub) trimisa deregele Ungariei Ioan Zapolya sultanului Soliman I si datatä : Buda, la27 ale lunii martie", frã indicarea anului.

Anul era 1533 si imprejurarile in care a fost scris documentul sinturmätoarele :

Prin lovitura catastrofala de pe cimpia de la Mohacs (29 august 1526)Ungaria a intrat in faza istorica a impartirii in trei parti ungureasca,turceasca i austriaca. Fostul voievod al Transilvaniei, Joan Zapolya, alesrege al Ungariei la 10 noiembrie 1526, incepe actiunea militara i diplomaticaimpotriva lui Ferdinand de Habsburg, proclamat si el rege, de o aka dietamaghiara, la 17 decembrie acelasi an. Pina in anul 1538, cind intre cei doiregi rivali s-a incheiat pacea de la Oradea, Ungaria a fost teatrul unorlupte rar intrerupte, in care arbitrul era sultanul de la Istanbul, Soliman.Acesta, pina la aceastä data, nu ocupase efectiv i irevocabil Ungaria, inafara de provincia Srem Szerém Sirmiu, intre Sava si Drava.

In fata lui Ferdinand, sprijinit de fratele sàu imparatul Carol Quintul,Zapolya s-a vazut silit sa se inchine lui Soliman. La sfirsitul anului 1527 1-atrimis pe polonezul Ieronim Laski ca ambasador al sau la Poarta ca sà cearaajutorul otoman, recunoscindu-1 ca suzeran al sau pe sultanul care a zdrobit

pustiit statul sail. In schimb, sultanul, care declara : Intreaga tara aUngariei, pe care eu am cucerit-o cu sabia, am dat-o milostiv regelui Ioan" 21,

II lua sub ocrotirea sa, fara a-i cere tribut, adica haraci, ca pe fiul sae,asa cum il va numi mai tirziu, cind se vor impaca, 0 pe regele Ferdinand.Laski, dupa ce stabileste contactul cu Aloisio Gritti care apare, atunci,dintr-odata, ca un personaj influent la Istanbul , cind este primit inaudienta de sultan, la 3 februarie 1528, dupa ce Ii prezinta acestuia omagiulde supunere al regelui Zopolya, anunta : La picioarele inaltimii tale 11 las,din mandatul domnului meu pe domnul Ludovic Gritti, ca ambasadorinsárcinat cu negocierile treburilor noastre" 22

In anul urmator, 1529, al asediului neizbutit al Vienei, Gritti face partedin suita marelui vizir Ibrahim pasa ; insa, conform dorintei Venetiei, seopreste la Buda, pentru probleme negustoresti 23 La retragere, Soliman Iilasa la Buda, linga Zapolya, dotindu-i cu o garnizoana turceasca de 3 000 desoldati. Zapolya 11 numeste vistiernic (thesaurarius), socotind ca negustorullevantin va putea reface finantele subrezite ale statului sau. Trimis apoi laIstanbul, revine la Buda, in octombrie 1530, inainte de asediul neizbutital austriecilor, ca sa fad., in numele sultanului, pregatirile in vederea expe-

Gévay, op. cit., p. 138.22 Hurmuzachi, Documente, II 1, p. 66.23 Acsidy Ignácz, Magyarorsirdg hdrom részre oszldsdnak törtinele 1526 1608, In seria

maghiar, A Magyar Nemzet Törtinete, ed. Sziligyi Sindor, V, Budapest,1897, p. 64 sq.

:

si

o

www.dacoromanica.ro

106 AUREL DECEI 6

ditiei sultanale pldnuita pentru anul viitor. Gritti 'a participat activ 1aapararea i despresurarea Budei, dovedindu-se i militareste util, incitZipolya la indemnul cancelarului Verbôczy i al lui Laski avind Inconsiderare prestigiul i puterea ce le avea fiul dogelui la Istanbul, 11 nu-meste la 26 decembrie 1530, guvernator (kormdnyzó) al Ungariei, nu palatin(nddor), cum cerusera unii magnati, i totodata comite perpetuu in comitatulMaramures, bogat in saline si metale nobile. Mai multi magnati unguri s-auopus acestei numiri si nu au semnat diploma regala de numire ; printreacestia fiind Toma Nadasdy si Emeric Czibak, amindoi inversunati adversariai omului lui Ibrahim pasa 24

Gritti pleacá apoi iarasi la Istanbul, in februarie 1531, de unde Iiintinde tot mai mult mrejele influentei sale asupra Europei central-orientale.In anul 1532 participa la expeditia a doua a sultanului Soliman contraAustriei. Intre 15 august si 29 septembrie, la ordinul sultanului, GrittiZapolya, impreuna cu oastea auxiliarã trimisa de voievodul Tarii Romanesti,Vlad zis Inecatul, si de voievodul Moldovei, Petru Rares, asediazaEsztergomul, insä fdra succes, apoi se retrag 25.

Guvernatorul Ungariei Gritti, caruia i se decerneaza si titlul de coman-dant suprem, al armatelor maghiare, famine la Buda cu Zapolya. Aci, deasta data, ia masuri categorice pe linia incorpordrii progresive a orasului deresedinta regala in sistemul statului otoman : i-a inlocuit pe toti crestiniicu ofiteri i soldati turci, ceea ce 1-a facut pe Zipolya 55. plinga, färd a puteareactiona altfel 26. Omul padisahului dispunea de 7 000 de soldati turci,pe cind regele Ungariei nu avea nici pe departe atitia. Trufasul levantina inaugurat aci o domnie proprie i despotica, desconsiderindu-1 pe regeleIoan, care, in afara de solicitudine, ii mai datora colosala suma de 300 000de ducati 27 Fara a-1 consulta pe rege, 1-a numit viceguvernator, in locullui Nadasdy, care a refuzat aceasta onoare, pe loan Dóczy 25, care il vaucide in anul urmator pe Czibak, provocind astfel prabusirea lui Gritti. Inmartie 1633 acesta, in calitate de guvernator al statului, convoaca prinDóczy dicta, in care cere bani contra lui Ferdinand : nobilii i clerul trebuiesa dea jumatate din averea lor mobila, ca impozit. Iar in calitatea sa denegustor impune cumpararea unei cantitati imense de sofran, adus dinOrient, din care brasovenii trebuira sa ia o parte considerabila, nimicitape urma ca nefolosibila'. 29 ; in plus, faurea un plan pentru exploatarea unui

24 lohannis Zermegh, Rerum gestarum inter Ferdinandum et Iohannem, Hungariae Reges,Commentariut, publicat la Amsterdam, 1662, de S. A. Bel, i republicat de J. G. Schwandtner,Scriptores rerum Hungaricarum veteres et genuini, t. II, Vindobonae, 1746, p. 404 ; Veran-csics loc, cit, II, p, 34; Nicolaus Isthvanfius, Historia regni Hungariae, post obitum gloriosissimiMatthiae Com ini regis I. XXXI V , Viennae, 1758, p. 118 sq. ; Wolffgangi de Bethlen, Historia derebus Transsyltarucis. ed. a II-a, t. I, Cibinii, 1782, p. 186.

" Kretschmavr, Ludovsto Gritti, p. 46 ; idem, Gritti Lajos, p. 65 sq.26 Vezi E, Charriere, Negotiations de la France dans le Levant ou torrespondantes, niemoires

et acres diplomatiques des ambassadeurs de France a Constantinople, t. I, Paris, 1848, p. 212.27 Gevav, p. tit., 1534, p. 37.28 Szeremi, op. cit., p. 313 ; qui postremum vxorem suam seduxerat ei in thóro suo

donuni gubernatori. Et istam infamiam audieram ab ore Joannis Regis"." Cron: a 111 Hieronymus Ostermayer, in Quellen zur Geschichte der .Stadt Brassó, vol. ,IV,

Brasov, 1906 p, 18.

si

www.dacoromanica.ro

7 AliOSSIO GRrrTI 107

munte de aur" din Transilvania unde reu§ete sã acapareze exploatareatuturor salinelor, izgonindu-i de aci pe vestitii bancheri Fugger din Aug-sburg 30 un alt plan pentru specularea transportului de aramg din mineleUngariei superioare, in Turcia 31.

, Activitg.tile sale nefaste pentru Ungaria i faste pentru el care ilinvrajbeau tot mai mult cu ungurii, cu sa0i i cu altii, au fost curmate.Sultanul i marele vizir aveau nevoie de el la Istanbul, ca specialist pentrutratativele incepute in vederea incheierii pgcii cu regele Ferdinand, 0 sulta-nul a trimis o cinstitg. scrisoare" (mektub-i erif) prin care-i poruncqteregelui Ioan sg-1 trimitg imediat la Istanbul. Zapolya executg ordinul 0 la27 martie 1533 32 Gritti pleacg din nou la Poartg..

Acesta ii Msg.' lingg Zápolya pe fiul sgu mai mare Antonio, de 16 ani,care fusese numit de rege in functia bgnoasg. de episcop de Eger (Agria,Erlau) la aceea0 data cu numirea tatglui sgu. ca guvernator (26 decembrie1530) 33. In locul acestuia, il lug cu sine la Istanbul pe fiul lui Perényiadversar al sgu numit Francisc, care nu s-a mai intors niciodatg. acasal,La Buda nimenea nu regreta plecarea acelui §arpe" 34.

Prin Gritti, Zapolya trimite o scrisoare de rdspuns sultanului (veziAnexa, documentul nr. I).

Zápolya ii zice lui Gritti, pe turcete, in doug rinduri : inaltul nostruvizir" (ulu vezirlimuz), termen care la Poartg acoperea functia aproximativade ministru, vizirul fiind unul din membrii Divanului, adicg ai Consiliuluide Stat. In terminologia craiului Ianor tradusà in turcqte, gubernator"nu este redat prin váli, cum era normal, ci prin perifrasticul cel care stg-pinqte" Tara Ungureascg (Ungurus Vildyetinun zabtidecesi), compus dinsubstantivul zabt, stApinire, administrare, conservare", i verbul ajutgtoritmek, a face".

Un comentariu pe marginea acestui document ar fi de prisos, fiindcäel este expresia clarg a momentului istoric, precum 0 a pozitiei craiuluiIanor fatà de pad4ah, ca i fata de Gritti.

II

Gritti a ajuns dupa o lung, la 29 aprilie 1533, la Istanbul 35 ceea ceinseamng. Ca a calgtorit rapid. La 3 mai s-a prezentat la Ibrahim pap., iarpeste citeva zile la sultan 36.

Prezenta lui Gritti era intr-adevär necesarg la Istanbul, deoarecePoarta Ii schimbase atitudinea fata de Austria dupg cele doug. expeditii

32 Gustav Gundisch,Die siebenbargische Unternehmung der Fugger 1528 1581, InOmagiu /ui loan Lupas, Bucuresti, 1934, pi. 332.

31 Kretschmayr, Ludovico Gritti, p. 51 ; idem, Gritti Lajos, p. 83.32 Dupä cum aratä data scrisorii publicate aici, nu la 25 martie, cum afirmI Della Valle,

p. 33.33 Vezi mai sus nota 24.34 Szerdmi, loc. cit., p. 321.35 Gdvay, op. cit., 1532, p. 516." Ibidem, Della Valle, p. 33 ; Kretschmayr, Ludovico Gritti, p. 53 ; idem, Gritti Laps, p. 86.

.

www.dacoromanica.ro

108 ALTREL Da= 8

neizbutite din anii 1529 0 1532 sultanul concepind posibilitatea incheieriiunei pad cu regele Ferdinand pe temeiul lui uti possidetis, ceea ce era in defa-voarea lui Zdpolya. I se incredinteazd chestiunea Ungariei. La 22 iunie 1533,marele vizir le spune oratorilor austrieci ca i-a fost data lui Aloisio Grittitoatä puterea ca sa orinduiasca hotarele in Ungaria", anuntindu-i totodata.ca Gritti, robul meu," va pleca in Ungaria ca sa se inteleaga cu regeleFerdinand asupra acestora ". La 23 iunie, ambasadorii sint primiti deSoliman care le declara ca s-a decis sa faca pace cu Ferdinand, numindu-1fiul sau" 38 Si Zápolya 0 Ferdinand sint anuntati cd Gritti va veni inUngaria 3°. Soliman ii comunica regelui Ferdinand in scrisoarea amintita,hotarirea in ace0i termeni : Intreaga Tara a Ungariei, pe care am cucerit-ocu sabia, am dat-o milostiv regelui Joan. Deci, pentru aplanarea diferendelorcare existA intre regele Ioan 0 voi cu privire la hotarele tarii, a fost insarcinatde aceastä fericita §i inalta Poart5. imperiala ca sa mearga acolo onoratulprintre principii credintei cre0ine Ludovic Gritti, supremul consilier alregelui Ioan i guvernator al Tarii Ungariei, iar din partea fericitei noastrePorti imperiale protector in acea tara, ca sa orinduiascd prin arbitrul sAuasupra hotarelor. Deci, cind va veni acolo, cu voia lui Allah, sa fie crezut,.,i sa fie aa cum el va hotari cu 0iinta voastra a amindurora. Iar pe paceaaceasta jur pe unitatea atotputernicului Allah" 40 .

Prin urmare, in aceasta consta misiunea lui Gritti, nu in altceva.Du0nanii lui 0 avea destui au raspindit mereu tot felul de §tiri despreplanurile lui ascunse de a pune stapinire pe Ungaria, rasturnindu-I penpolya, de a-1 pune pe Laski voievod in Transilvania, iar pe cei doi fii ai 01,Antonio §i Pietro, domni in Tara RomAneasca §i Moldova. El dezminte,categoric, in fata ambasadorilor austrieci, intentiile ce i se atribuiau cuprivire la Ungaria : Sä mor ca un ciine, a zis el, daca voi avea vreodatasau dacä am avut pind acum o astfel de dorinta !" 41.

Gritti era ap.dar a0eptat de ambii regi rivali. Insa plecarea lui dinIstanbul se tot amina. La 21 octombrie 1533, marele vizir Ibrahim pap.pleacA §i incepe campania impotriva Persiei. Absenta lui din capitalaimperiului il lipse0e pe fiul dogelui de sprijinul sail. La inceputul anuluiurmator, 1534, pozitia lui Gritti era stationard. Insä razboiul pe frontul derasarit se intetea i la 11 iunie a plecat 0 Soliman impotriva §ahului safavidTahmasp (1534 1576), §iit, opus deci §i religios otomanilor sunniti,intr-o expeditie lunga, ajungind s5. cucereasca Bagdadul (28 noiembrie 1534)i intorcindu-se la Istanbul numai la 8 ianuarie 1536. Ca sa aiba spatele,

adicA frontul de apus, liber 0 lini0it, padiphul a dat la sfir0tul acestorpreparative ordinul de plecare protectorului" Ungariei 42.

37 Gévay, op. cit., 1533, p. 33." Ibsdens, p. 35." /Wens, p. 39.40 lbsdem, anexe docurnentare, p. 138 139, nr. LXVI.41 Gévav, op. cst., 1532 1533, p. 19.44 I Inclem, 1534, p. 139 140 si 146. Ardelenii erau inforrnati ca. Gritti va veni in curind

hi Ts ansik ania. La 15 februarie 1534 burgermeister-ul" si sfatul Sibiului scriau regelui Ferdi-nand I : ... quod Ludovicus Grithy cum copiis suis in civitatem Brassoviensem hodierna

www.dacoromanica.ro

9 A DOISIO GRITTI 109

Episodul Gritti in istoria tArilor romAne este astfel formulat in tratatulIstoria Romdniei Cind turcii au inceput un lung rAzboi cu per0i, Solimana trimis in Transilvania pe Aloisio Gritti, cu scopul de a intAri influentaturceascd asupra tarilor romAne. Se zvonea chiar cA Gritti ar fi venit cuscopul de a preface t Arile in pap.lic. VAzind in misiunea renegatului fiu dedoge o amenintare a independentei Moldovei al cArei tron 11 dorea pentruun fiu al sAu Rare a adus o contributie de seamA la uciderea reprezentan-tului sultanului (1534), fapt care constituie semnalul deschiderii lupteicontra turcilor" 43.

De fapt, cum s-a vdzut, Gritti nu a fost trimis de Soliman in Transil-vania, ci la Buda ; Tara Romaneasca i Transilvania erau numai locurilede trecere spre tinta finalà. Nici scopul venirii lui nu era acela de a IntAri in-fluenta turcä asupra tarilor romAne i nici zvonurile persistente despretransformarea acestor tari in pa§alic prin atribuirea lor celor doi fii ai sAi,Antonio 0 Pietro, nu aveau o bazd reald, deoarece ace0ia nu erau pa0turci musulmani. Apoi, fiul dogelui nu era un renegar, cad el declar5.solilor Austriei la Poart5. la 14 iulie 1533 : subiunxit, se Christianum esseet fauere hristianis omnia bona, sed nondum esse tempus, quo possintaliquid agere contra Thurcas, eo quod discordes essent, Et tanto minusresistere Caesari Turcarum, si Bellum continuarer ". TrAind in miezulsocietatii inalte turce0i i fiind una din personalitatile de seamA ale vietiidiplomatice i financiare ale Portii, purtind citeodatá turban, el putea ficonsiderat pdgin" uneori, ap. cum 1-a taxat episcopul catolic Czibákinsä dupA ce a fost ucis prin trAdare i intr-un mod barbar, Aloisio Gritti,

die exspectatur", la Dr. Fr. Schuller, Urkundliche Beitriige zur Geschichte SiebenbUrgens von derSchlacht bei Mohdcs bis zum Friedcn von Grosswardein. Aus dem k. u. kJ-lam-, Hof- und Staats-archiv in Wien, in : Archly des Vereins fur SiebenbUrgische Landeskunde, seria noir& XXVIII.Band, 1898, Sibiu, p. 564. Dupa, aceasta stire pripiti, sibienii afla la 20 aprilie 1534 ca. Grittifuere in itinere sed rediit iterum ad Turcarn", ibidem, p. 570, 572 etc. Tot la aceeasi data, de laSibiu, Matia Armbruster 11 informeaza pe regele Ferdinand I despre conspiratia lui Petru Rares,dornnul Moldovei, cu stefan Mailat, voievodul Transilvaniei, de la Fagaras, ca sa-1 ucida peGritti la sosirea lui.

" Istoria Romdniei, Edit. Acad., vol. II, redactor responsabil acad. Andrei Otetea,Bucuresti, 1962, p. 645 ; capitolul este scris de N. Stoicescu.

" Ghvay, op. cit., 1533, p. 45. Sultanul Insusi nu-I considera renegat ; vezi nota 40 lascrisoarea adresata regelui Ferdinand I la 4 iulie 1533 ; vt vadat eo honoratus in fide Christianainter Principes Ludouicus Gritti ...".

Capelanul regelui loan Zipolya, Szer4mi, kc. cit., p. 307 : Et ego coram Rege astabam.et valde dominus Cybak ad Regem loquebatur : Quamobrem istum paganum elegisset ingubernatorem ? * Optimates Hungari non indigebant, quia dominus gubernator veritatemdiligebat ...". Un alt dusman de moarte al lui Gritti de la Istanbul, dragomanul Sublimei Porti,Yunus beg, acesta un grec renegat" trecut la islam, Ii spune ambasadorului austriac Vespasiande Zara, la 1 ianuarie 1534, despre Aloisio Gritti: scio quod istius Imperij perditionis et multorumChristianorum damni et iacture causa erit, quia neque bonus Turca est neque Christianus, etomnia eius uerba fincta et adulata sunt", cf. Gévay, op. cit., 1534, p. 116. Sint concludente Insã,pe de altä parte, chiar declaratille lui Gritti, intre patru ochi cu Vespasian de Zara, unde subliniazafaptul ca el a lucrat si lucreaza ca Ungaria, desi ocupata cu armele de sultanul Soliman, sa nu fietransformata In pasalic, caci aceasta declaratie trebuie avuta in vedere si in cazul Tara Roma,nesti si al Moldovei sau al Transilvaniei (Gévay, p. ocn., p. 117).

42

www.dacoromanica.ro

110 ATIREL DECEN to

fiul dogelui Venetiei, .a fost inmormintat in biserica Sf. Francigc dinMedia§ 46.

Gritti plead. din Istanbul la 18 iunie 1534 47.

Cunoscind bine situatia din tarile spre care se indrepta caplineasca misiunea, dar i ca sa-§i desfd§oare proiectele sale asupra catOiatoti aveau o viziune neclara, el a tinut sa fie insotit de un numar cit maimare de soldati, de o mica armata. Francesco della Valle, care facea pattedin expeditie, afirma cA domnul men a plecat spre Ungaria cu o garnizoah5.de 1 000 de calareti §i 1 000 de pedestra§i, parte turci §i parte greci, priritrecare se aflau 200 de ieniceri din garda lui Soliman, pe care ii incredintaseca garda a persoanei sale, §i 11 ducea cu sine pe domnul Pietro, al doilealiual salt, care avea virsta de 12 ani, ca sa-1 a§eze in posesia marelui comitatal Maramureplui" 48. Museo Tarvisino 4°, de asemenea prezent, arata"t.Gritti venea cu 900 de pedestra§i i 1 000 de calareti turci in afard de careerau romani din Tara Româneasca. (pe care ii d5.duse domnului guvernatorvoievodul Tarii RomAne§ti) calareti In numar de 300". -Cu ace§tia s-a unit,dupd acela0 autor, oastea pe care au adus-o la Bra§ov, unde sosisera maiinainte, venind de la Buda, viceguvernatorul Ioan Dóczy cu Orban Bat-thy dnyi §i fiul cel mai mare al lui Gritti, Antonio, oaste care ninnara 1 060de soldati, dintre care 100 de ieniceri §i 80 de calareti turci 5°. Totalul eraa§adar de 3 100 de soldati. Pe linga ace§tia, alaiul guvernatorului-protectorcuprindea inca 100 de servitori, 90 de camile i 30 de catiri, cu incarcatiiri,ingrijitori §i 4 carute. Cifrele acestea, cum este firesc, variaza in surgelevremii. Magistratul Sibiului se apropie de adevar : 4 000 51, insa Szérerhi,tot contemporan, umfla cifra totala pina la 8 000 52. Istvanffy (m. 1615)§tia cA cu Gritti au intrat in Tara Romaneasca 3 000 sau mai multi"pedestra§i turci, in majoritate ieniceri, apoi 1 000 sau mai multi" calareti,plus servitori §i altii 53. Intr-un Flugschrift" din anul 1534, care contine

46 Kretschmayr, Gritti Lajos, p. 136, cu imaginile bisericii i mánastirii franciscaneMedias.

47 Gévay, op. cit., 1534, p. 139 140.46 Della Valle, p. 36 ; trad. rom. Cdldtori, p. 327.45 Calugarul (Frate) Agostino Museo Tarvisino, originar din Tarvisio (nu Treviso, cum

se spune in CcIldtori, p. 356), a fost profesorul de teologie al lui Antonio, fiul lui Aloisio Gritti, si aparticipat la tragedia acestora la Brasov si Medias. A scris in latineste un ziar al faptelor, care afost pubhcat tot de Ivan Nagy, in Magyar T ortinelmi Tdr, cit., seria Gritti Alajost illetö eredetiemlékiratok, partea a II-a : Fr(atris) Augustini Musei Tarvisini, De expuguatione Megghes,p. 61 74 ; trad. rom. in Cdlatori, p. 356 367. Pasajul respectiv vezi Magyar T tirténelmi Tdr,cit., p. 66. .

5° Ibidem, p. 63..

51 Dr. Fr. Schuller, Urkundliche Beit, age, p. 517. 0 cifra destul: de apropiata de aceasta(probabil primita din Sibiu, singurul oras ferdinandist in Transilvania in acea vreme) o transmiteregele Ferdinand I reginei Maria la 2 septembrie 1534 din Viena : a ce queientens ledict Grittina autre puissance que de environ III m. V c. hommes turcs vallaquiens et aucuns hongrois'!,la Gd% ay, op. cit., 1534, p. 152.

" Loc. cit.53 op. cit., p. 122.

bide-sa-si5

:din

www.dacoromanica.ro

11 ATJOISIO GRMIT 111

informatii in general exacte, se arata ca Gritti a plecat cu 1 000 de ienicerisi 800 de caldreti spre Tara Romaneasca" ".

. Gritti insusi in Raportul(arz) sau (pe care-I vom cita in cele ce urmeazasub sigla R"), trimis de linga Brasov la Istanbul, nu indica numarul solda-tilor pe care-i avea cu sine. Acest numar era cunoscut la Istanbul. Doarintr-un singur loc mentioneaza ca era cu putinteii nostri ostasi". Acestiaerau asadar cei 1 000 (sau 900) de pedestrasi, printre care 200 de ieniceri,plus 1 000 de calareti, oastea islamului", cum ii zicea raportorul, cu carea trecut Dunarea. R" inseileaza cal i-au fost atasati pe teritoriul TariiRomanesti insa aflindu-se impreunä cu boierii rasculati impotrivavoievodului un numar nespecificat de ostasi, precum i un numdrde sase, sapte sute de ostasi cälàri dintre vitejii ostasilor Tarii Romanestiscrisi ca sa fie de asemenea atasati acestui rob". Din cifra ostasilor aduside boierii rasculati trebuie apoi scazuti 184, pe care i-a pedepsit crunt voie-vodul. Deci, la cei 2 000 (sau 1 900), cu care Gritti intrase in Tara Roma-neascd, trebuie s5. li se adauge 600-700 de ostasi romani. Cu acestia atrecut muntii spre Brasov. Ajuns o data aci, i-au mai sosit din urmd incaalti 700-800 de calareti din Tara Româneasca, trimisi ulterior de voievodulVlad Vintila, in care insa guvernatorul Ungariei nu avea incredere, dupa cumo spune farà ocol in R". Prin urmare, mai tirziu, la Medias, el dispunea de3 200 3 400 de soldati, pe care nu se putea bizui suta la suta.

Cälatorind pe drumul cel mai comod, Adrianopol (Edirne pe turceste,Odrii in vechea româneasca din Odrin, slay) Filipopol (Filibe pe turceste,Plovdiv bulgäreste) Sofia, apoi pe valea Iskärului, spre Dunare, Grittia ajuns la Nicopol (Nigbolu, turceste), la 23 iulie.

La 25 iulie 1534 Aloisio Gritti a intrat in Tara Româneasca pe laNicopol i Turnu (Magurele). Data trecerii peste Dunare este inregistratain ziarul" fratelui Agostino Museo Tarvisino, care a vcnit sa-1 astepte pe

54 Vezi mai jos, p. 129. In evaluarea numgrului otirii cu care venea Gritti de astã data.,pe ling& Francesco della Valle si Agostino Kuseo Tarvisino, rnárturia ambasadorului austriacSchepper, care asistase la plecarea lui Gritti din Istanbul, este hotAritoare ; el scrie prietenului sa.u,arhiepiscopul prirnat al Ungariei Nicolae Olahus, la 30 iulie 1534 : Grittum venire cum bis milleequitibus et peditibus suis ad pacandum ut ait, regnum Hungariae", in corespondenta sa publi-cat& de Ipolyi Arnold, Oldh Miklós II. Lajos és Mdria kirdlyné titkdra, utóbb magy. orsz. cancelldr,esztergomi irsek primds és kir. helytartó levelezése, in : Monumenta Hungariae Historica = MagyarT örtinelmi Emlekek, I Osztdly, Okmdnytdrak, XXV, Budapest, 1875, p. 517. Dupà cum e inte-resant de mentionat cifra extraordinar de exageratä de 20 000 de oameni, pe care o obtine i otransmite loan Laski, prepozitul de Gniezno, lui Petru Tomicki, episcopul Cracoviei i vicecancelaral Poloniei,intr-o scrisoare cu cronologie, imposibila, mAde Tomiciana, t. XVI-1, ed. VladislausPociecha, in Academia Scientiarum Polona, Bibliotheca Kornicensis, Wratislawiae-Cracoviae-Pos-naniae, 1961, p. 563 564.

55 Este inexplicabilã, chiar i corectind-o in functie de celelalte documente neindoielnice,datarea scrisorii din nota precedent& Ex Kyesmark vigesima secunda maii anno do mini 1534"data la care Gritti se afla Inca la Istanbul , In care se scrie Hieri (aclic& la 21 iunie 1534 !)rursum a fratre litteras accepi, XI huius mensis (11 iunie !) non procul a Coloswar scriptas,quibus dominum Gritti iam Danubium traiecisse atque in Thorgovyscze apus Transalpinumwoievodam fuisse iam scripsit segue ab illo per litteras vocari, ut secum quamprimum convent-ret". Frater" al lui loan Laski este faimosul Ieronim Laski, prietenul lui Gritti, palatin deSieradz i voievod al Transilvaniei. Dupa alte stiri pripite sosite in Polonia din Transilvania

55

5

www.dacoromanica.ro

112 AIM= DECEE

Gritti la Brasov, insotindu-1 pe fiul cel mai mare al acestuia, Antonio,episcopul de Eger " : in festo Sancti Jacobi apostoli in mense Julio (25 iulie)affuit Dominus Gubernator in Transalpina". Iar locul trecerii este dat inR" : am sosit la schela DunArii ce se af1à in sangeacul Nicopoluluitrecind apoi Dunn-ea, in locul unde am ajuns..." ". Acelasi punct ii indicA

secretarul i insotitorul sAu, Della Valle, cind scrie : veni la Nicopol,intimpinat cu mare cinste de sangeacbeiul de acolo i gAzduit in castel" 58.Trecind DunArea la nord desigur pe un pod improvizat pe bArci, deoareceavea oaste si mai ales bagaje multe cu camile, a poposit undeva ling&Turnu (Magurele) 59 in cimp", asa cum va face pretutindeni unde va condci,chiar i lingA Tirgoviste i lingA Brasov 69 Numai la Medias s-a inchisGritti intre zidurile care i-au adus apoi moartea.

Grab ar ft trecut Dunarea la Inceputul hinii mai 1534 (vezi mai sus nota 42), ajungind la TIrgo-viste la curtea lui Vlad Vintila, in Acta Tomiciana, XVI-1, p. 562 ; vezi i Hie Corfus, Activitateadipl matial in jurul conflictulut dintre Petru Raref ,si Polonia, In Romanoslavica", X, 1964,Bucuresti, p. 338.

" La 8 mai 1534 ei erau la Brasov. Vezi Quellen , II, p. 351.57 0 alta versiune, tardiva Ins& i necorespunzatoare cu desfasurarea evenimentelor, a

lnrcgistrat-o istoricul maghiar (m. 1615) N. Istvanfi, op. cit., p. 122 (1. XII. a. 1533 I).58 Un alt secretar al lui Aloisio Gritti, Tranquillo Andronico din Trail, In relatia sa, arata

ca la acea data sangeacbegul de Nicopol era Haydar beg : Ex Nicopoli tantum, nam alii proculsunt, Haderbegh aderit". Lucrarea aceasta cu caracter de panegiric, De rebus in Hungariagestss ab Illustmssimo et Magnifico Ludovico Gritti deque eius obitu epistola, a fost publicata deH. Kretschmayr, In Thrt6nelmi Tar", 1903, P. 202 225 ; apoi, parti numai, de dr. AndreiVeress, In Acta et epistolae relationum Transilvaniae Hungariaeque cum Moldavia et Valachia,vol. 1 (1468 1540), Budapest, 1914, p. 242 247 ; a fost republicata In Intregime cu un bogataparat, InsA färä criticA i fa.ra a mentiona deloc editiile anterioare ale lui Kretschmayr i Veress,de Florio Banfi, In Archivio Storico per la Dalmazia", vol. XVIII, Roma, 1934, fasc. 105,p. 439 468 (21 50) ; ultima reproducere integrala este In Acta Tomiciana, t. XVI-2, 1961,p. 478 488 ; N. Iorga a folosit manuscrisul de la Budapesta, fara a reproduce textul latinesc,In Studii ,st documente cu privire la istoria roendnilor, vol. III, Bucuresti, 1901, p. LXXVLXXIX. La Haydar beg, sangeacbegul de Nicopol, a apelat Gritti din Mediasul asediat Inseptembrie 1534 ; secretarul sAu Della Valle (ed. citatA, Ivan Nagy, p. 41 42) scrie : In aceleasizile, chid trimisese pe Laski la Buda, ceru i sangeacbegului din Nicopol sa-i vinä eft mai degrabaIn ajutor cu un numar cit mai mare de oameni. Ungurii, dusmani, pentru a Impiedica sosireaajutorului care putea veni, Inchisera trecAtorile cu un foarte mare numAr de oameni, atlt pedestricit i cAlari, incit sangeacbegul de la Nicopol n-a putut trece cu nici un chip prin aceste locuri,mai degraba din cauza tariei naturale a pozitiei trecAtorile ffind In munti i foarte Ingustedecit datontA vitejiei ungurilor care le pazeau" (Trad. rom. In Cdlatori, p. 331-332). TraducAtoriiromani pun nota jos afirmatie gratuita". Este mai probabil ca. Haydar beg de la Nicopol sa fiplecat cu oastea sa In ajutorul omului sultanului i prieten al sau, iar voievodul Tarii RomAnestiVlad Vintila, dupa ce a ajuns la o aplanare a conflictului cu Gritti, nu avea motive ca sA-1 Impie-dice pe begul de la frontiera (ucbeg), care avea aceasta, sarcinA In cadrul Imperiului otoman, de amerge sl-1 ajute pe emisarul Portii ; Ins& nu a mai avut timpul necesar sa ajunga sá treacA muntii.

In privinta punctului de trecere a Dunarii trebuie relevat cä cel mai bun biograf al luiGritti, Kretschmayr, care utilizeaza. totusi memoriile lui Della Valle, prefer& informatiile eronateale lui Istvánfi despre trecerea pe la Silistra ; vezi Ludovico Gritti, p. 71, si Gritti Lajos, p. 121.Oricum, boierul the (Elias" la Istvinfi) nu este reperabil In documentele vremii, nu este men-tionat In R" i nici nu pare plauzibila. aceasta informatie. Acelasi drum 11 acceptl, tot dupa.

Révdsz Ferenc, Gatti Lajos szereplése Magyarorszdgon, In Erdélyi Museum", VII,1890, p. 240, unde face sa fie exccutat boicrul Ilie.

" Acesta era obiceiul turcesc. Padisahul insui, In campanie i In deplasare, Ii 1ntindeatotdeauna In loc deschis corturile ample si de o bogatie extraordinara, stind astfel In mijlocularmatei sale.

1;

es

lstvinfi, si

si

www.dacoromanica.ro

13 411103SIO morn 113

Itinerarul sgu i desfasurarea dramatica a evenimentelor iscate deprezenta sa in Tara Româneasca, unde era cunoscut i avea colaboratoriin sinul boierimii, se descifreaza cu usurinta din R", desi nu totdeaunacu siguranta, din pricina misiunii sale oficiale, pe de-o parte, si mai alesdin pricina zvonurilor care i-au premers sau care-1 insoteau cu insistentgoriunde se deplasa, presarind parcà in cale-i echivocul, lipsa de incredere

nesiguranta.Situatia internal in tara in care a ajuns trimisul sultanului era departe

de a fi linistitoare. Simplu pion pe esichierul pe care se jucau partidele mon-diale ale marilor puteri ale vremii, Tara Romaneasca era vinturatg intredouà forte contrarii : filoturcismul i filoaustrianismul. Factorii de condu-cere, boierii tarii, erau grupati in douà factiuni de tendinte contradictorii :proturci i proaustrieci. Obiectivele acestor doug. factiuni boieresti, asupracarora de multe ori izbuteau domnii tarii s5,-0 impuna vointa, iar alteorisucombau in fata lor, nu vizau destrámarea statului autonom roman, citinteau dimpotriva la salvarea lui.

Prezentul raport infatiseazg in cuvinte mestesugite, diplomatice,aceasta stare de lucruri, dar de multe ori si crude, fiinda erau smulse-din inversunarea celor ce aflindu-se pe pozitii antinomice se azvirleau fargmill unii asupra celorlalti. Frazeologia de cancelarie i grandilocventaorientala a R" nu inabuse citusi de putin incordarea extrema care existain acele zile in tara, creata de cele doua particle adverse aflate in plingcursg pentru asigurarea puterii, i nici nu ascunde primejdiile, nesiguranta

imprevizibilul ce se ivisera in calea preamaritului i preavestituluibarbat Ludovic Gritti, guvernatorul i protectorul regatului Ungariei" 61.

Considerat din acest punct de vedere care este dealtfel oferit de insu§i.textul säu R" este expresia autentica a timpului si a oamenilor pecare-i infatiseaza spre informare Sublimei Porti de la Istanbul, unul dintrecei mai priceputi diplomati otomani si activist pe vastul domeniu europeanca i pe cel, mai restrins, al tärilor noastre romanesti.

Intre 25 iulie, cind Gritti a pasit pe pämintul romanesc, ping la 1august, cind trecea tarpatii 62 ca sg: ajungl in Tara Birsei la 4 august 63rsint opt zile. Asadar, Gritti in anul 1534 a petrecut in total opt zile inTara Romaneasca.

61 Tranquillo Andronico, ed. Kretschmayr, p. 199, si Banfi, op. cit., p. 442.62 Cf. Museus Tarvisinus, op. cit., p. 65 ; Kretschmayr, Ludovico GriUi, p. 71, si Grati

Lajos, p. 121, considerl cã a trecut Carpatii la inceputul lui august si a ajuns la Brar la.7 august ; Della Valle, op. cit., p. 37 : et alli 6 di Luglio gionse in Brazzovia".

63 Data sosirii in Tara Birsei este categoric S. peremptorie, prin insemniirile exacte din,cancelaria Brasovului, Quellen, II, p. 360 : la 4 august. La aceeasi data., Quellen, II, p. 359, inregi-treaza solia trimis1 de regele ZApolya la Gritti : dum Istar Janus de Buda a regia maiestate addominum gubernatorem venit", linga Brasov. Cronologia lui N. Iorga nu se sprijinA pe mci asursA, vezi Geschichte des Osmanischen Reiches nach den Quellen dargeslellt, 11, Gotha, 1409,p. 421 : Am 20. August langte Gritti vor Kronstadt an", decit pe greseala lui Ostermayer,loc. cit., p. 20, 21. Ostermayer precizeaza cl Gritti fixat tabAra am Gespreng", pe ungura Fortyogón", la Kretschmayr, Gritti Lajos, p. 121. Fortyogó-hegy se aflA la nord-estul

deasupra Brasovului vechi. In acel loc si-a redactat, färä indoialk Gritti raportulatre PoartA, de unde 1-a i trimis frä intlrziere.

0. 89

si

u.

si

si

:AnBrass-

www.dacoromanica.ro

114 'AIYREL bECEr,, 14

Conform R", consecutio tellIPOrtim a acestor zile este precum urmeaza :1. 25 iulie, Gritti infra in Tara Romaneasca pe la Turnu (Magurele),

intilnindu-se cu boieri disidenti in frunte cu logofatul Vilsan.2. Plecarea ; si in timp ce mergeam, intr-un loc de unde mai

erau trei etape pina la punctul intilnirii cu mentionatul voievod ..." sosesteCoadd, marele spátar. Trei etape inseamna trei zile de mers, iar locul undeurma in mod normal ca omul sultanului si al marelui vizir sä se intilneascacu voievodul numit de aceiasi stapini turci, trebuia sa fie orasul de rese-dinta, Tirgoviste. Aceste trei zile confirmate i prin aratarea ca amramas trei zile fara hrand" dau ziva de 28 iulie pentru data prefixata aintilnirii cu Vlad Vintila ".

Drumul spre Tirgoviste, apoi Brasov, de la Turnu (Magurele) eradesigur peste Putinei riul Vedea (in zona Ro0orilor de Vede de astazi)

Dobrotesti Caldararu Ionesti aproape de izvoarele riului Teleor-man Pitesti (mentionat in R", insa nu ca loc de popas) apoi pesteriul Arges la Tirgoviste.

3. Cind au mai ramas dou5. etape pina la intilnirea. fixata cu voie-vodul, deci dou5, zile, Gritti este prins din doua parti de detasamentelemilitare conduse de spatarul Dragomir ; aproximativ pe la Ionesti Cos-testi. Deci, aceasta prima incercuire s-a intimplat la 26 iulie.

4. A doua zi, cind am ajuns la popas i numaidecit ne-am insta-lat" era deci seara, in ziva de 27 iulie , Gritti este impresurat de astädata de mai mult de 30 000 de ostasi calari inarmati ai Tarii Romanesti",o cifra desigur mult exagerata, impreuna cu voievodul Vlad Vintila, careinsa nu apare Inca personal.

am continuat sa stam o zi i o noapte Inchii in aceastä situa-tie" ; deci, noaptea 27 i ziva de 28 iulie, desigur, linga Pitesti 65 Aci seda atacul contra trupelor lui Gritti ; de fapt contra boierilor rasculati.

" Tranquillo Andronico, impreunä cu Ieronim Laski, cind au reulit s fug& din Tirgovistela Nicopol, in anul 1528, au facut in 4 zile acelasi drum, in sens Myers ; ed. Kretschmayr, p. 204,§1Banfi, op. cit., p. 446 : inter quattuor dierum Nicopolim in ulteriorem ripam Danubii evasimus ;trad. rom., in Cdldtori, p. 248 249.

65 La 22 iulie judele Brasovului a trimis un emisar in intimpinarea lui Gritti pina. laPitesti", cunoscind astfel dinainte itinerarul guvernatorului Ungariei ; Quellen, II, p. 358 :.,Ztoyka Dobromyr Bulgarus missus est in Transalpinam ad dominurn guberatorem ac dominumWlad waywodam cum literis usque ad Pytest". Prudenti i circumspecti, brasovenii trimit a'doua zi, la 23 Mlle, o altä delegatie alcatuita din insu0 villicus cu prestigiosul Paul Literatus,sa duca daruri i sa-1 Intimpine pe Gritti : Quellen, II, p. 360. Stoica Dobromir (care nu era,,bulgar" etnic, ci era din Belgerey", din Scheii Brasovului) s-a intors la Brasov numaidecitla 27 iulie a mai fost trimis si a doua oara, la o data deci cind Gritti sosise in tara si se aflaPitesti ; Que Wen , II, p. 359 : Ztoyka Dobromyr bis in Transalpinam ad dominum waywodam inPytest ac deinde cum literis domini thesaurarii ad dominum gubernatorem misso". Tezau-ranul" era omul lui Gritti, Ioan D6czy, sosit in aprilie impreuna cu fiul lui Gritti, Antonio ;el I a ucis pe Czibak (vezi mai jos, p. 136). Dóczy ramasese la Bran (Ibidem), unde s-a intilnit custapinul salt la 3 august. In schimb, celalalt sprijinitor al guvernatorului, Orban Bathyanyia plecat de la Brasov la 2.7 iulie in Tara Româneasca, impreuna cu Valentin TOt, ca sa.-1 intimpine.pe Gntti ; Quellen, II, p. 358.

ling&si

www.dacoromanica.ro

15 Al./CASIO &MITI 115.

5. ziva urnigtoare Vlad-voievod s-a ivit in cale, la juilia-tatea etapei si a venit de s-a intilnit" cu Gritti. Era deci 28 iuliepe la amiazg i punctul intilnirii era la jumAtatea drumului intre Pitesti

Tirgoviste, poate la Leordeni.6. Am ajuns la popas" ; deci se sfirsise i jumatatea a doua a

etapei, ca sg se poatg astfel aseza lingg Tirgoviste, al cgrei nume nu estementionat in R". Era deci seara lui 28 iulie. .

Della Valle dg multe detalii asupra popasului de lingg capitala tärii ;aci au venit la Gritti i solii lui Petru Rares.

7. A doua zi' dupg poposirea de lingg Tirgoviste, asadar la. 29iulie, Gritti asteaptg banii i ostasii porunciti prin firmane. S-au aminat5 zile" ; au stat prin urmare lingg Tirgoviste de la 28 iulie seara, zivasosirii, ping la 1 august, in care timp s-au sgvirsit pedepsirile i execu-tiile celor peste 180 de rgsculati.

8. In ziva a sasea, in locul de unde era sd plecgm", adicl tot laTirgoviste, a sosit porunca defterdarului Mahmud celebi efendi cgtre voie-vodul Vlad, ca s5. nu dea nici o accea din haraci lui Gritti. Ziva aceasta,prin urmare, era 2 august. In consecintà, am plecat far.à bani mer-gind ,am sosit la vestita cetate numitg Brasov". Lingg Brasov, in TaraBirsei, Gritti ajunge la 4 august 66.

In urma noasträ au sosit imediat oamenii nostri", care-i raporteazA.lui Gritti executarea la Pitesti, de cgtre voievodul Vlad Vintilg, a logo-fAtului Vilsan si a celorlalti conspiratori principali, dupg plecarea sa dinTara Româneascg. Primirea acestei stiri a avut loc la 5 sau 6 august.

9. Am sosit in apropierea cetdtii pomenite i la 2 zile dupg cene-am odihnit", adic5, la 6 august, Gritti primeste de la voievodul Vladvreo 700-800 de osta0 cáldri", in tabgra sa de lingg Brasov.

Raportul lui Lovize Griti", cum semneail el, cgtre stdpinii sai dinIstanbul, se referg asadar numai la Tara Româneascg, de la intrarea intara pin5. la pgrgsirea ei i la intrarea in gura fatalg a leului, in TranSil-vania 67.

Relatarea sa incepe prin a arata cá el trece prin Tara Romaneasc5.deoarece tara aceasta se gAseste in calea sa spre Ungaria pentru slujbele

66 Drumul de la Tirgoviste a fost, fireste, pe la Cimpulung Bran Risnov, i putea fifacut in cloud etape, in dotiä zile. In Quellen, II, p. 361, se arata ca. la 1 august Dominus Sigis-mundiis Gemmarius et Paulus Deack secunda vice in Transalpinam obviam domino gubernatorimisi, duxerunt suae magnificentiae in 2 scriniis vulgo Thwnnen (Truhen, ladite") sirniias".Erau deci un bijutier i un secretar, care ie§eau In intimpinarea potentatului Portii in TaraRomâneasca", plecind din Brasov la 1 august. L-au intilnit pe nepoftitul i nedoritul oaspetedincolo de punctul de frontiera de la Bran, la Rucar, dupä doul.etape, la 2 august. Tot la 1 augusteste trimis de la Brasov Barbul din *chei deci roman, cel putin prin articolul vechi min:mese

daca nu si prin numärul mare de berbeci, din productia oierilor romani ai regiunu ,

de catre judele Brasovului, cu hrana. claruita." lui Gritti ; Quellen, II, p. 361 : dominus judexnoster misti Barbul Bulgarum pro 600 vervecibus, qui domino gubernatori dono dati sunt,for (enorum) 155, 600 panibus dono dandis, flor(enorum) 12 ".

67 Numai datoritä unei inadvertente a putut scrie Claudio Isopescu, No1iie, p. 14 :il padovano Francesco della Valle, che dal 1532 al 1534 accompagnb in Valacchia, in Mok.a Iaet in Transilvania Aloise Gritti ...", deoarece Gritti n-a fost niciodata in Mo1do. a.

In

enclitic,

.

t

si

www.dacoromanica.ro

116 AUREL DECEI i6

sultanale". Gritti avea, dup5. cum am vazut, misiunea de impaciuitor intrecei doi regi ai Ungariei neocupate de turci, loan Zdpolya si Ferdinand deHabsburg. Asupra acestui punct viziunea i argumentarea lui N. Iorgasint intemeiate : Dad. unii Ii atribuie lui Gritti c. ar fi voit sa se urceca rege al Ungariei i O. fad. din principatele romane fiica sa cas5.-torit-o cu un pretendent la coroana valah " posesiuni personale pentrucei doi fii ai sai, atunci acestia uita cd Gritti nu era nicidecum un fan-tast sau un aventurier obisnuit ; el stia foarte bine ea aristocratia maghiarl

romanä nu ar fi suportat incontinuu domnia unui strain, chiar dacäs-ar fi bucurat de sprijinul atotputernicului imparat Soliman ; i ramineintrebarea da.c5. Soliman insusi ar fi favorizat sau i-ar fi iertat acestui sclaval sclavilor sai o astfel de inaltare. Misiunea sa suna dimpotriva ca saintemeieze pacea in Transilvania, unde era sa-i stirpeasca pe partizaniilui Ferdinand dupd modul italian prin incitatii la conspiratii i prin asasi-nate dibace ; apoi sa facä ordine si in partida lui Zapolya i dupa inlaturareatuturor elementelor opozitioniste sa formeze un voievodat dependent desultan, corespunzind acelora ale Moldovei i Tarii Romanesti, sub un slu-jitor credincios ca Dóczy" 7°. De mare pondere este declaratia lui Schepper,a ambasadorului regelui Ferdinand la Poarta, care la 2 iunie observa. apriatca. Gritti se duce peste Buda numai ca un mijlocitor pe Engel regele sAu,precum i declaratia lui Gritti insusi fat5. de acelasi ambasador, ca el vineres in Hungaria componere et superba illa capita Hungarorum casti-gare" Scrisoarea aceasta a lui Schepper contine i alte elemente inte-resante. El de asemenea luat ramas bun de la sultanul Soliman, carepleca in expeditia contra persanilor. Aratind ca sultanul a poruncit sangeac-begului de Semendria dud. saluum et laetum" pina la Esztergoma continuat : ipse Turcarum caesar ore proprio dixit : Etiam si mihi essesmortalis hostis, ego te inter brachia seruorum meorum faciam portarilaetum et ridentem usque in Strigonium ; quia tu es seruitor dominitui, et facis ea, quae tibi sunt commissa". Aceste cuvinte parafrazeaza

" Vezi mai jos p. 132." GOR, II, p. 419 : class Gritti jedenfalls kein Phantast oder gewahnlicher Abenteuer

war". Mai tlrziu, fArä ca sa-si schimbe baza documentarl, N. Iorga are o opinie diametral opus& ;Istoria poporului romdn (tradusá din limba german5. de Otilia Enache Ionescu, vol. II, Bucuresti,1925, p. 165) : e trimis In Ardeal Aloisio Gritti, ca sä cerceteze la fata locului Imprejurarile deacolo Intrunia i uriasa putere de Inchipuire a unui aventurier Inarcinat" ; iar in Histoire desR01411141,15 et de la romaniti orientale, vol. IV, Les Chevaliers, Bucarest, 1937, P. 440, 11 condamnape Gritti pentru cette immixtion insolente d'aventurier". Raportul prezent, scris de Grittipentru a se justifica, dar mai ales pentru a informa, nu lasä loc citusi de putin acestei judecAtiasupra lui : Gritti nu a fost un aventurier.

7° N. Iorga, GOR, II, p. 419.n In Oldh Miklds . . . Levelezése, p. 504, si In Hurmuzachi, Documents, 11-4, p. 54.Misiunile si acVunile lui Aloisio Gritti shit cunoscute i materialele de care dispunem In

aceasta privm0, sint explicite. In acelasi timp Insä i se atribuiau o sumedenie de planuriintentli privitoare la Ungaria. Transilvania, Tara Româneasca si Moldova, cu o serie lungl devanante, ba chiar i uciderea sultanului Soliman i Inlocuirea lui cu marele vizir Ibrahimpasa, Inclt Inprarea lor nu ar face declt sa Indreptateascã concluzia ca toate aproape eraunumai zvonun. I. Ursu, In Die auswärtige Politik des Peter Rarq, le acordä un mare credit,p. 81, 106-107 cu citatele In note, 108-109 cu notele respective.

71

sd-1

si-a

si

si

www.dacoromanica.ro

17 AirorsIO GRITTI 117

sentinta otomanä straveche elpiye zeval olmaz, solul nu poate fi atins".Se. Intelege deci usor reactiunea violentä a sultanului Soliman in urmaasasinarii lui Gritti la Medias, deoarece acesta era trimisul lui personal.

Intru indeplinirea acestei misiuni el avea nevoie de largirea i intari-rea bazei militare de care dispunea. S-a decis prin firman padisahal inconformitate cu obligatia tarilor romane de a trimite trupe din tar5. pentruexpeditiile Portii otomane in zona europeanä a imperiului ca voievodulprii Romanesti, Vlad Vintil, sä pregateasca i sä ataseze micii ostiristraine a lui Gritti un numär de 3 000 de ostasi caldri romani. Asa seintimplase i cu doi ani in urma, in 1532, cind voievodul Vlad Inecatula dat tot 3 000 de ostasi romani 72. Cit ii erau de necesari lui Gritti acesti3 000 de ostas'i romani reiese din faptul ca in R" se subliniazI de cinciori existenta firmanului emis in acest scop. Firmanul acesta a fost repe-tat si a fost dat a patra oara in mina acestui rob inexistent".

i mai stringentä era insä cealaltä cerere, a banilor. Aceasta este men-tionata de sapte ori in R", in suma de patrusprezece ori o suta de miide accele din banii haraciului Tarii Romanesti". R" este ambiguu asupraacestui punct ; asa s-ar pArea la prima impresie ; analiza lámureste insasituatia. Din cele sapte mentionAri a acestei sume, de patru ori se spunec5. suma este din accelele haraciului Tarii Românesti" (Iflak haraci akpe-sinden), prin urmare reprezinta o parte din suma integralä a haraciului.Iar de trei ori se spune c8. suma aceasta reprezintä banii haraciului priiRomanesti" (Iflak haraci akpesi), ceea ce ar insemna c Gritti avea fir-man ca sa incaseze intreg haraciul tarii. Este insa putin probabil ca sul-tanul Soliman Magnificul s fi defalcat pentru operatiile tratativelor depace si pentru stabilirea frontierelor intre cei doi regi ai Ungariei sumaintegrall a haraciului prii Romanesti, in clipa in care imperiul se aflaangajat intr-un razboi absorbant cu Iranul, unde a trebuit sa plece insusipadisahul. In orice caz, din R" rezultä ca haraciul pe anul 1534, desigurintegral, a fost dus i predat la Istanbul de catre ghiaurul sirb" Peia.Suma de 1 400 000 de accele, pe care trebuia s-o incaseze Gritti la Tirgo-viste era asadar numai o parte din haraciul tarii pe anul viitor, 1535. Prinporunca sosita ulterior, in ultim5. instanta, tot la Tirgoviste, de la defter-darul Mahmud celebi efendi adresata voievodului Vlad Vintilá, se anulalivrarea catre Gritti a sumei respective, precizindu-se : Din banii haraciu-lui care sint la tine (fizeriinde vdki olan harac akpesinden) sä nu dai nicio accea fiului begului Venetiei, lui Lovize. Banii haraciului care sint latine (azerfinde mai olan &frac akpesi) sa-i trimiti la Istanbul... Mil lipsa".Aceastä supraporuncl confirma asadar, daca mai era nevoie, faptul el sumade 1 400 000 de accele reprezenta numai o parte din suma integralá a hara-ciului anual al prii Romanesti in 1534, care deocamdata nu poate fi cunos-cuta in intregime.

Hurmuzachi, Documente, VIII, p. 61 : Ser Piero Zen, bailul Venetiei la Istanbul,aerie la 21 august 1532 catre Serenissima : Et lui Gritti ... era per andar al impresa di Strigoniacon persone X m ha auto 3 000 dal Cara Bogdan (Petru Rare§), 3 000 dal Valacho (Vlad Inecatul),et ha intelligentia con questi doi Signori et col Polono".

71

1

www.dacoromanica.ro

118 AUREL DECEI 18

14 x 100 000 = 1 400 000 de accele. Cit reprezentau aceste aproapeun milion i jumatate de accele in alte valori ? Termenul turcesc cape, akfa(pronunta accé, accea.), cu sensul de .albisor, albut", este redareaturceste a numelui monedei bizantine 6,arcpK, tot cu sensul de alb",desi moneda era la origine latina i Suetonius o numeste aspe-rum". Grecii au facut-o s5. fie foarte popular-I in Levant, prin comert:.I.,abizantini i pe urma, la turci a fost facuta din argint, dar la greci erauneori de aur. Numele sub care se intilneste la europeni este : aspro, aspero,asprio, aspre, dup5. forma greceasca, 73, din care s-a luat i românesculaspru, aspri, mai frecvent decit genuinul turc accea, accele. Monedaotomana era de argint, de unde-i deriv5. numele, devenind apoi monea,nationala turceasca. Primul sultan otoman, care a batut accele sernnulsuveranitatii , a fost Orhan, la anul 1360. La inceput o accea (asprIA)avea 5 carate (kirat, cuvint de origine araba) si 3 graunte (bugday), adicacintarea 1,75 g (1 /drat cintarind 0,200 g, iar 1 bugday 0,050 g). Mai tirziu,in anul 1704, acceaua a ajuns sà cintareasca numai 3/4 dintr-un caratIn consecinta, valoarea accelei la inceput era mare ; in 1486 ducatul vene-tian se schimba cu 42-44 de accele. Un ordin din anul 1509, dat deguvernatorul Genovei in numele regelui Frantei, stabileste ca toate tran-zactiile pentru comertul in Levant sa se faca in accele turcesti (aspriturchi) la taxa de 27 de accele pentru un ducat de -Chios 0 de 52 deaccele pentru un ducat mare. Numai pratile cele mici puteau fi facutein moneda micuta la taxa de 2 1/2 carate, adica 15 denari pentru 1 accea ?srPe timpul sultanului Soliman Magnificul valoarea accelei era stabila. sipina dupa, moartea acestuia (1566), in anii 1584/1585 situatia era aceeasi.Raportul accelei cu monedele de aur ale vremii era urmatorul : 40 deaccele faceau 1 taler ; 50 de accele 1 taler-coroana (Kronenthaler), scudo,ecu, sau sultanino ; 60 de accele 1 aur maghiar (turc, macar altunu), acestaultimul, echivalind cu 2 florini si 15 pénz 76 Deprecierea ulterioara, fire'as-cà in raport cu economia Imperiului otoman, nu intereseaza R". t

Bazati pe aceste corelatii, suma de 1 400 000 de accele, care trebuiaincasata de Gritti din haraciul anual al Tarii Romanesti fata de Poarta,corespundea cu : 25 000 de taleri ; 24 000 de Kronenthaler, scudi, éonssau sultanini ; 23 335 de galbeni maghiari sau 47 227 de florini. Toate acestemonede erau piese de aur.

Dat fiind cà R" spune de sapte ori ca, suma de 1 400 000 (sauechivalentul acestor. accele in piese de aur diferite) reprezinta numai o

73 Vezi Edoardo Martinori, La Moneta. Vocabolario generale, Roma, 1915, p. 17.Vezi H. Dj. Siruni, Monetele turcefti in romdne, Bucuresti, 1944, p. 4 si 48 (Institn2

tul de studii i cercetiiri balcanice, Seria istorick nr. 2), intemeiat pe lucr5rile numismatice turcdsti. le ltn XII, Ismail Galib i Hall Edhem. i:t .

Martinori, op. cit., p. 18 : aspro turco ; autorul nu foloseste termenul intern, genuinat..cca (akce). .

76 V eti J. \V. Zinkeisen, Geschichte des osmanischen Reiches in ,Europa, III. Theil; Gotha,1.S55 p. 798 sq. : Dr. Laszlófalvi Velics Antal (ford.) Kammerer Ern& Magyarorszdgi

m .51 'it thfbiih, 1 (1543 1635), Budapest, 1886, p. LIV.

74

"

'I.

Merle

I3

tared

www.dacoromanica.ro

19 ALOISIO oRrrn 119

patte majora sau minora ? din suma globala a haraciului Tarii Roma-nqti pe anul 1534, ar trebui sä o raportam la suma integralä. Date lectinoscute pina acum asupra acestei probleme nu ne dau o imagine corn-pieta 77. Se arata cal la anul 1524 haraciul Tarii Romanesti era de 14 000de galbeni. Pentru anul 1538, Theodor Spandugino Cantacusino noteazacA acum (Id 16 000 (ducati>, in afard de daruri" 78. Suma aceasta a gasit-o,probabil, voievodul Radu Paisie, la recunoasterea sa de catre turci, inartül 1535 ; deci ar fi la un an abia, dui:4 anul tragediei lui Gritti, 1534 7°.Iar in 1542 acelasi Radu Paisie dadea turcilor 24 000 de galbeni 82

Cifra citatal de sapte ori de R" este categorical si plauzibila, in con-textUl documentului. Mai ales daca se tine cont de revelatiile facute deGritti, Ca soldatii turci de la paza Budei", adicà din vilaietul de Budadin Ungaria turceasca, precum i cei de la Vidin, care constituiau bazaflotei dunarene a otomanilor inspre Europa centrala, nu si-au mai primitsoldele de un an de zile devenind vagabonzi", atunci atribuirea uneiimportante parti din haraciul Tarii Romanesti lui Gritti pentru achitareaacestor solde rezulta cà corespunde nevoilor imperioase ale imperiului.Nevoile imperiului fiind mari, cel putin in aceste clipe, fara indoiala cä sisuma globala a haraciului Tarii Românesti trebuia sá fi fost, in acel an,mai mare decit cifrele citate i utilizate mai sus, care au fost luate dinunele lucrari serioase, desigur insa nu oficiale. De aceea, problema cifreiharaciului Tarii Românesti pusa. de R" famine in cel mai bun caz in sus-p ensie.

Nu constituie, pe de altà parte, o problema faptul insusi al insarci-narii lui Gritti de a incasa la Tirgoviste o parte din haraciul datorat Portii,precum si al obligatiei domnului tarii Vlad Vintila de a-i achita suma res-pectiva. R" este sprijinit sub acest raport de memoriile lui Della Valle,care noteaza urmatoarele ; A apucat acest drum fiindca a avut insarci-narea de la Soliman 81 ca, ajuns la Tirgoviste, sal trebuiascal sa scoata hara-ciul pe care-I plateste in fiecare an acel domn al Tarii Romanesti, care estein valoare de douasprezece mii de ducati 22 Acel domn se scuza ca nu este

" Vezi M. Berza, Haraciut Moldovei Tdrii Ronzknesti in secolete XV XVI, in Studzici materiale de istorie nzedie, vol. II, 1957, p. 7-48.

. 78 Ibidem, dupa. N. Iorga, Acte ci fragmente, I, 13.7° M. Berza, op. cit. Dat fiind ca. 1 ducat echivala cu 3,37 thaleri" (Kretschmayr, Ludovicop. 22), suma de 16 000 de ducati echivala cu 53 920 de taleri. Aceastä echivalare ar confirma

faptul cä Gritti avea ordin sä 1ncaseze numai o parte din haraciul Tani Romanesti, nu sumaintegral& ; era deci un raport de 25 000 de taleri (= 1 400 000 de accele) la 53 920 de taleri.In ceea ce priveste cantitatea de metal nobil, 1 ducat de aur avea 1,166 grame, iar 1 ducat deargint avea 32 896 grame ; vezi Enciclopedia Italiana, sub voce ducato. Ducatul (numele derivade 1,a dux-ducele-dogele Venetiei) venetian de aur a fost batut mai intii la 1248 sub dogele Dandolo

i se zicea zecchino".88 Istoria Rominici, II, p. 779.81 Aceasta fraza a secretarului lui Gritti, Della Valle, suna ca prima fraza a R" : In-

dieptindu-se spre vilaietul Tarii Romanesti, pe temeiul poruncii padisahale ...".82 Textul italienesc are dodici", deci douasprezece" ; traducerea romaneasca din

Calatori, I, p. 327, este gresita ; care este de 13 000 de ducati". Oricum, suma aceasta de 12 000diStati, pe care o cla Della Valle, nu este citatä i examinata In studiul asupra haraciului deM. Berza.

gi

Grin,

zi

www.dacoromanica.ro

120 .AUREL DECEI 20

in stare sa plateasca atunci acea suing de bani. Deci, domnul meu a repe-zit un turc ca stafetä la Soliman (care, cum am spus mai sus, trecusein Asia ca O. se bata cu persii), instiintindu-1 el nu a putut scoate dela acel domn plata datorata i cä deci avea nevoie sa-si procure alti bani" 83

Suma aceasta cu pricina, de 1 400 000 de accele, dupa. ce fuseseporuncitä prin repetate firmane sa i se defalcheze lui Gritti din haraciultarii, este poprità brusc printr-o cinstita poruncr (Itiikm-i f), contra-semnata de seful finantelor Imperiului otoman, defterdarul Mahmud celebiefendi. Acest ordin nou interzicea categoric voievodului Vlad Vintill sadea lui Gritti orice suma din banii haraciului, asa cum fusese stipulat ante-rior. AceastA neasteptata. decizie (dar poate asteptata de siretul domn VladVintila, care tot promitea, dar amina achitarea sumei respective) a insemnatultima ratio pentru Gritti. Redus numai la resursele sale proprii, la avereasa, a plecat spre Transilvania.

Lovitura aceasta i-a aplicat-o defterdaral Mahmud celebi efendi 84lui Gritti in urma unor divergente acute, de natura financiara, ivite intreei la inceputul lunii iunie, cu citeva zile inainte de plecarea protectoruluiUngariei" in misiunea sa padisahalä. Cornelius Schepper, amabasadorulAustriei, Ii raporteaza de la Istanbul regelui Ferdinand I 65 cà defterdaruls-a plins sultanului Soliman de faptul Ca Gritti, care avea in miinile saletoate veniturile Rumeliei 86, pe care le inchiria tot la trei ani, nu plateaaceste dari in bani, ci numai in pietre scumpe, pinzeturi de matase i altemarfuri de acest fel. De care acum nu e nevoie, fiindcd e nevoie de banifientru rdzboaie". In afard de asta, continua Mahmud celebi, Gritti dato-reaza pina acum suma de 200 000 de ducati. Intervenind in plus doi pasiimpotriva lui Begoglu, acesta vazut autoritatea scazuta. I-au fostlasate numai clàrile Istanbulului i multe matasuri i-au fost restituitefiind silit sa plateasca inainte de plecarea lui Schepper 80 000 deducati. In acest scop, Gritti zalogit toate lucrurile sale de aur si deargint. Apoi defterdarul 1-a informat de toate acestea pe marele vizir Ibra-.him pasa care se afla mai de mult in Orient si era in asteptarea ras-punsului acestuia.

Defterdarul Mahmud celebi efendi nu a tergiversat asupra necesità-tilor financiare ale imperiului, a continuat presiunile contra lui Gritti si aobtinut firmanul de anulare a incasarii a 1 400 000 de accele din haraciul

83 Vezi editia lui Ivan Nagy, singura existenta, cu greselile sale, loc. cit., p. 38. Traducerearornaneasca din CcIldlori, loc. cit., lasá de dorit. Nefiind cunoscut R", redactorii i traducatorii luiDt Ila alle In aceasta importanta publicatie recent aparuta li exprimalndoiala In materialitateaorchnului Portii pentru ca Gritti sa 1ncaseze o parte a haraciului Tarii Românesti sau suma in-tograla, asa cum afirma. Della Valle (il tributo, che paga ogn'anno quel Signore"), ibidem,p. 319 si 327, nota 47. R" si Della Valle slut concordanti In acest punct. Misiunea lui Grittiin fara Romaneasca a avut, prin urmare, acest obiectiv precis.

" Efendi, domnul", este titulatura functionarilor, chiar superiori, otomani din stareailA, nu mthtari.

1'4 Raportul ambasadorului austriac Schepper la Givay, oP. cit., 1534, P. 51."° Ttxt Grecie", prin care se lntelegea nu Grecia actuall, ci partea din Europa a Impe-

rialui ottnuan, cu exceptia vilaietelor Bosnia si Buda. Aceasta era Rumelia.

si-a

si-a

to

www.dacoromanica.ro

21 ALOISIO GRrrn 121

TArii Româneti, pe care le rivnea aa de mult pacificatorul unguriloraustriecilor 0 de care avea efectiv mare lipsä.

Aloisio Gritti a intrat in Tara RomAneascg ca intr-o casg unde aveaprieteni, dar tocmai din pricina aceasta avea i du0nani.

Un grup de boieri, din partida care ducea o politicg de supunere fatade suzeranii turd, a§a cum dealtfel o fAcea i regele Ungariei Ioan Z Apo-lya, aflat in aceea0 pozitie juridicg fatA de sultanul Soliman, care il ridi-case la rangul de fiu" al sgu (titulaturg pe care o dorea i celalalt rege alUngariei, Ferdinand I) 1-au a$eptat pe tArmul romgnesc al Dungrii 87.In fruntea lor era logofatul Vilsan numit in R" de cinci ori in modconstant Vilksan logofat" 88 pircglabul Stan amindoi aflindu-se laTurnu (MAgurele) ca sg-1 a§tepte pe trimisul sultanului §i al mareluivizir , precum i Peia, numit in R" de trei ori ghiaur sirb", care defapt venea cu Gritti impreung de la Istanbul, 0 mai erau i alti boieri,nenumiti. Din partida kr erau apoi, tot dupg R", logofatul Tudor,logofltul Giura i altii, care ins5. nu sint mentionati ca fiind prezenti latrecerea Dundrii. Iar algturi de ei era 0 fostul mare ban Barbul Craiovescu,cu oltenii.

Din grupul celorlalti boieri, antiturci §i care tineau partea domnuluiVlad Vintilg, R" Ii numqte pe marele portar Coadg i pe spgtarul Dra-gomir. Alte nume nu mai mentioneazg.

Dupg cum aratg R", Gritti ii cunoscuse bine §i cooperase inaintevreme cu logofAtul Vilsan, cu pircglabul Stan, precum §i cu spdtarul Drago-mir. Cite0 trei, ca i alti boieri nenumiti aci, au fgcut parte din oastea TariiRomAnWi, care in primgvara anului 1532 a fost data de domnul tgrii deatunci, Vlad Inecatul 89, ca sg intareascg oastea islamicg.

Sultanul Soliman intreprindea atunci o noug expeditie contra luiFerdinand de Habsburg coalizat cu fratele san impgratul Carol Quintuldin Spania, care insg s-a impiedicat in rezistenta nea§teptata a cetAtiiKdszeg (Giins) din Ungaria habsburgicd, apgratg eroic i indelung de NicolaeJurisics, incit ping la urmg pad4ahul s-a intors la Istanbul.

In acel an 1532, a§a cum am vgzut mai sus, Gritti a avut din parteasultanului i a marelui vizir Ibrahim pa§a o misiune paralell la rgsgritprin Tara komâneasc5. Transilvania Buda (care pe atunci Inca nudevenise reedinta de pa§alic). Guvernatorul Ungariei a venit in Tara Roma,

87 N. Iorga, GOR, II, P. 420, 0 In Studii i documente, III, p. LI, afirmA c Intilnirea IntreGritti i boierii razvratiti a avut loc la Pite§ti, ace§tia cerindu-i trimisului sultanului un altprincipe. R" aduce Ins& §i In aceastA privintA amAnunte noi, necunoscute i irecuzabile.

8 Forma aceasta a numelui pare sa, fie cea genuinA, nu Vilsan", care era cea curentl,astAzi cel putin. Se IntllnWe adesea i In documentele vremii ; vezi Documente privind istoriaRomdniei, veacul XVI, B, Tara Romkneascd, vol. II (1526 1550), Bucure§ti, 1951, p. 94, la18 IV 1531 Vflcsan ; P. 104, la 23 IV 1532, Vilcsan ; P. 129, la 18 IV 1533, Vflcsan ; p. 91, la27 XI 1530, VAlxan ; P. 131, la 15 IV 1533, VlAcsan. VlAcsan i Vlasan, vezi 0 In studiul genealogicde general V. P. NAsturel, Radu .erban Basarab ,si Matei Basarab. &age genealogice, In ,,Li-teratur i artA româna", XI, 1907, P. 261 ; In transcrierea sAseasca, latinA : Wolzan Lwgofoth,Wolsan logofoth, Quellen, II, P. 376, 380.

Vezi monografia lui D. Ciurea, Domnia lui Vlad Vodd Inecatul (iunie 1530 octombrie1532); extras din CercetAri istorice", an XVI, vol. 3 4, Iasi, 1940.

.

n

si

i

i

www.dacoromanica.ro

122 AUREL DECEI .22

neasca pe la inceputul lunii aprilie 90 pentru ca trecind pe aci sa-si adaugeun contingent de oaste româneasca trupelor sale turcesti pentru expedi-tia contra puternicei cetgti de pe Dungrea superioard Esztergom (turcesteOstorgom, latineste Strigonium, in limba germana Gran), care se .a.flaatunci in miinile austriecilor. La 22 martie, Gritti, in drum spre Tirgo-viste, 11 cheamd aci pe Toma Nedasdy, palatinul Ungariei, pe care el SIfacuse viceguvernator 91, ca sal vina in capitala Tarii Romanesti sa se intil-neasca pentru a discuta unele chestiuni comune 92. Nadasdy n-a venit insgGrafi a stat la Tirgoviste in lunile aprilie si mai 1532, unde secretarul sauYrancesco della Valle a avut tot timpul sg se informeze asupraoraplui si a originii romanilor. De aci poartg coresponden i aci primestede la bra}oveni vite, piine si alte provizii pentru trupele sale 93. in acestrgstimp a preggtit conectarea trupelor islamice cu acelea date de domnulVlad inecatul. Cifra contingentului românesc nu este data in R" ;; inschimb, este inregistratd de Ser Pietro Zeno, bailul Venetiei la Istanbul,care informeaza la 21 august 1532 Serenissima : Et lui Gritti era perandar al impresa di Strigonia con persone X m, ha auto 3 000 dal CaraBogdan (Petru Rares), 3 000 dal Valacho (Vlad inecatul), et ha intelli-gentia con questi doi Signori el col Polono" 94. Dat fiind ca si in anul 1534acelasi emisar al Portii, pornit in expeditie, trebuia sal primeasca tot 3 000de ostasi din Tara Româneascg fara a mai aminti nimic in R" despreo obligatie similara din partea domnului Moldovei trebuie admis càaceasta era cifra ostasilor pe care-i furnizau cele dota tari române Portii,in cazul cd oastea era condusg de vreun alt comandant decit insusi padi-sahul ; pe de alt5. parte, acesti ostasi se aflau sub conducerea unor boiericomandanti, nu a domnului insusi, care trebuia sa participe personal; la

20 Vezi Quellen, II, p. 258 : la 2 aprilie Gregorius Literaturs regiae maiestatis (Zipolya)secretarius ad nos venit, Nicopolim ad dominum Gritti iturus", ffind insotit de Toma David.D. Ciurea, op. cit., p. 12, arata a Gritti era la 10 aprilie la T1rgov4te ; vezi Quellen, II, p. 259261 ; la 12 aprilie Gawrjill Bolgaro cum regiae maiestatis familiari ad dominum Gritti in Thergo-wystyam misso". Vezi qi Pray, Historia regum Hungariae, Viena, 1801, p. 26, §i Kretschrnayr,Ludovico Grali, p. 39 ; Inca preavestitul Enghel", cum ii zicea incai, adica Johann ChristianEngel, care-I cuno§tea §i-1 utiliza pe Tranquillo Andronico, in Geschichte des Ungrischen Refths,partea a 1V-a, Viena, 1814, p. 35, arata ca Gritti era la Tirgov4te la 16 aprilie 1532, Ina gre,"tecind crede ca era la 1 mai la Alba Iulia. Caci la 11 mai era Inca tot la Tirgovite ;p. 262. In anul 1532 oastea lui Gritti era §i mai mica decit in anul 1534 ; Della Valle, p, 22 :, con presidio di cinque cento cavalli parte Greci et parte Turchi, et duecento fanti".

23 Vezi scrisoarea lui Gritti catre Nadasdy, data la Buda, 12 ianuarie 1531, publicata deKretschmayr, Ludovico Gritti, p. 89 90, i care contine titulatura sa completa : Nos Ludov,icusGritti gubernator regni Hungarie comes perpetuus terre Marmarusiensis ac summus thep,ati-rams et consiliarius Regie Maiestatis etc. ...".

92 Pray, Epiaolae procerum, vol. II (1531 1554), Posonii, 1806, p. 12 13, reprodusain Hurmuzachi, Documente, II 4, p. 26 : impetrata licentia Suae Serenitatis (ZApolya), accin-getis vos itineri versus Tergovistam partium Valachiae amore nostri, ubi me reperietis". Vezi inMartinus Georgius Kovachich, Scriptores rerum Hungaricarum minores, t. I, Budae, 1798,p 128 sq. ; Vita Domini Palatini, Thomae de Nadasd, scrisa de secretarul sau, Gabriel Saerrt-gyorgyi (Lentgiurgy). Nadasdy era insä un du§man declarat al lui Gritti, ca i episcopul. deOradea Emeric Czibak.

93 Quell n, II, p. 247 280, reproduse in Hurmuzachi, Documente, 11-4, p.- 33 38.24 Vezi §i nota 72, mai sus. I

tarii,

...

Quelle00,31,

www.dacoromanica.ro

23 ALDISIO GRIM 123

expeditie numai atunci cind oastea islamului avea in frunte pe insusi padi-sahul. Pentru anul 1532, R" Ii pomeneste pe boierii Vilsan logofatul,Std.n pircllabul i Dragomir spatarul, care era desigur comandantul oasteiromanesti, i pe alti boieri, nenumiti. Printre boierii romani era si mareleban Hamza din Obislav 95. Cronicile interne nu au pastrat amintirea acesteiexpeditii indepärtate a oastei Tarii Romanesti.

". De la Tirgoviste Gritti, cu oastea marita, a trecut apoi in Transilvaniaajungind la Brasov 96, iii ziva de 19 mai, si acolo a stat putin, apoi a plecatpeste Fagaras 97 la Sibiu, care era singurul oras transilvan ramas credinciosregelui austriac Ferdinand I, in consecinta opus regelui Zapolya si eo ipsolui Aloisio Gritti. Exista teama c5. Gritti impreuna cu Wile din TaraRomaneasca si Moldova vine sa ocupe Transilvania, asa credea .tefanMailat, castelanul din Fagaras 98. Dupa un acord cu sibienii pentru asigu-rarea de provizii, Gritti trece insa la Ocna Sibiului, unde tine o diet5. tran-silvang, apoi peste Cluj, Oradea, Debretin, ajunge la Buda, la 6 sau 7 iulie1532 99.

Avind misiunea s. ocupe Esztergomul, Gritti incepe asediul acesteicetati la 14 august 1532 100, folosind bineinteles i contingentele romanesti.R" numeste aceasta operatie expeditia Spaniei" (4panya seferi), desiea se petrece pe solul Ungariei habsburgice, Esztergomul aflindu-se petarmul drept al Dunarii, la vreo 60 km in linie dreapta de la Buda. Ina-d'evertenta aparenta se lámureste, dacà se tine seama de faptul cä ImperiulotiOman se afla in acea vreme in razboi pe uscat i pe mare cu imparatulCarol Quintul, care rezida avea baza in Spania, precum i cu Ferdinand I

tt.;;. " Marele ban Hamza este numit in documentele interne cind Craiovescu (Kralevski).

Jianu (Jilski) ; vezi I. C. Filitti, Banatul Olteniei i Craiovestii ; extras din ArhiveleOlteniei", Craiova, f. a. (1927), p. 101. Hamza a fost mare ban intre anii 1531 1533.

96 Quellen, IV, loc. cit., ; vezi i editia Chronik des Hieronymus Ostermayer 1520-1561,In:G. J. Kemény, Deutsche Fundgruben der Geschichte Siebenburgens, I, Cluj, 1839, p. 18 : NachIlingsten ist Ludovicus Gritti ...zum erstenmahl durch die Walachey gegen Cronen kommen,vdn da er wieder die Hermanstadt gezogen". La 21 0 23 mai Gritti era la Ri0iov : Quellen, II,p. 264.

97 Din Sercaia (datum in castris nostris prope villam Sarkan positis atque metatis), la1 iunie 1532, Gritti iartä pe termen de trei ani de toate taxele i contributiile cAtre fisc pe lara.03-veni i pe locuitorii satelor din Birsa, din cauza conflagrationem ac incinerationem ... perwalachos moldauienses factam atque patratam, quam experientia teste nos ipsi, dum in eorummedio fuimus constituti, palam agnovimus". Erau urmele conflictului dintre bra0weni §iPqtru Rare0

98 Scrisoarea lui Nicolae Apafi i Marcu Pempflinger, judele Sibiului, cátre regele Ferdi-nnd I, datatä Bratislava (Posoniae) 23 mai 1532 : His proximis diebus venit ex Transilvaniacastellanus castri Fogaras (Stefan Mailat, ulterior voievod al Transilvaniei), qui refert, quodGritthy Moldaviam et terram Transalpinam totam nunc ad se subigere et eos omnes secuma.sumere, ac ad expugnandam civitatem Cibiniensem et castrum Fogaras educere jam tentatnulia ratione ipse Gritthy audebat etiam cum Moldaviensi et Transalpinensi Transsilvaniaminkrare. Si Cibinium, quod Deus avertat, occupaverit, non pro Joanne ipse Gritthy occupabit,sed Caesari Turcarum". Publicaa mai intii de dr. Fr. Schuller, Urkundliche Beitrage, p. 550-551,apoi In Hurmuzachi, Documente, II-1, p. 81, 0 de A. Veress, Ada et epistolae, p. 234-235.

s " Vezi Della Valle, p. 27, care 10 aminte0e incurcat acest itinerar : Brasov Cluj'Sibiu Oradea etc.

100 Della Valle, p. 28 : posto l'assedio la vigiia della Madonna d'Agosto 1532".

.

clucl

:

si-si

6

www.dacoromanica.ro

124 AUREL DECEI 24

de la Viena, ajutat in continuu de impArat ; dar, mai ales, clacà se stie-cAcu apArarea Esztergomului era InsArcinat comandantul spaniol Toma deLazcano 101, cu o garnizoanä alcatuitA din 1 000 de spanioli, plus slujitoriarhiepiscopului de Esztergom, primat al Ungariei. Prin urmare, Gritti cuostirea lui, cu romhnii munteni i moldoveni si cu tAtarii veniti din Crimeealuptau impotriva spaniolilor i Impotriva Spaniei 102. Asediul n-a fostcununat de succes, cetatea dovedindu-se a fi inexpugnabil5.103. La apro-pierea armatei austriece, condusä de Katzianer, Gritti abandoneazA Eszter-gomul si la 29 septembrie 15321°4 se intilneste cu regele apolya la Buda,iar la mijlocul lui octombrie este primit de sultanul Soliman la Belgrad,de unde ajunge apoi la Istanbul. Contingentul de ostasi din Tara Roma-neascA s-a intors acasä de la Esztergom, pe la Szolnok, unde poate s-adespArtit de cel moldovenesc, apoi a luat-o prin Banat, pe la Lugoj . siCaransebe§1°6, ca sA treacA in Oltenia. Drumul mai departe al moldovenilornu este cunoscut ; se poate numai presupune cä a fost prin Transilvania,de-a currnezisul, i apoi prin una din trecItorile Carpatilor spre Moldova.

In cursul acestei expeditii i colabotAri s-a putut forma si cimentaapropierea intre unii boieri romani i Gritti, care a fost ulterior alimentatäIn asa mAsurA incit, la a doua venire a acestuia, dupä ce domnul .tgriiera altul si se revelase a fi crunt i tiranic, grupul de boieri filoturci sAtreacA la actiune.

Voievodul Vlad, care domnea in anul 1532, era ceea ce obisnuiestesl se cheme omul turcilor". Impotriva lui Moise Vod5. au venit domnuV1ad-vod5. de la Poartà in tara". Era casAtorit cu Ana, fiica voievoduluiMoldovei Petru Rare§, care 1-a sprijinit pentru otinerea tronului si maitirziu. Ginerele lui Rare§ nu a trecut ins 5. in altA tabArA, hotArit antitur-ceascA, in urma insuccesului sultanului Soliman impotriva Austriei din1532 si in urma apropierii lui Rams de regele Ferdinand I, dupA infringereasuferitA la Obertyn 1°6. Pe timpul domniei sale, atit de scurte, nu s-au pro-filat prea clar antagonismele celor douI factiuni ale boierilor Tarii Roma-nesti filoturcii i filoaustriecii. Inecindu-se in riul Dimbovita la PopeSti

101 Kretschmayr, Gritti Lajos, p. 74 75, unde reproduce in facsimile semnaturaThomas de Lazcano".

101 Vezi lgnaz Aurelius Fessler, Die Geschichten der Ungern und ihrer Landsassen, VI.Band, Leipzig, 1849, p. 469, sau editia Fessler-Klein, III. Band (1457 1576). Leipzig, 1874,p. 451 sq. ; J. Chr. Engel, Geschichte der Nebenliinder des ungalischen Reichs, II, p. 174 ;vezi i Szer6mi, ed. cit., p. 299 ; N. Iorga, GOR, II, p. 417, la asediul acesta al EsztergornuluiIi mentioneazã numai pe tátari ca auxiliari, pe romani nu.

103 Fessler, op. cit., p. 469. Vezi Della Valle, op. cit., p. 29-32, si Acsidy, op. cit., p. 95 ;In 1-16man i Szekfu, Magyar T Menet, lipsesc datele asupra asediului.

1" Szererni, op. cit., p. 303 ; Kretschmayr, Ludovico Gritti, p. 46.105 Pentru aceste probleme scrisoarea voievodului Tarii Romanesti, Vlad Vintila, adresata

oievodului Transilvaniei, $tefan Báthory, datata Bucuresti la 22 iunie 1533, in TörtgnelmiTar", 1892, p. 77 78, i apoi republicata de N. Iorga, Studii documente, III (1901), p.I XXIX LXXX, farä a se face mentiune de prima editie.

1" Istonsle dommlor Tani Romsfnesti de Radu Popescu, in Cronicari munteni, ed. ingrijith.de Mihail Gregorian, vol. 1, Bucuresti, 1961, p. 281 ; Letopisdul Cantacuzinesc, ed. cit., p. 116,arata CA Moise Vocia, care dealtfel venise tot la Poarta, a Mat mai multi boieri, iar alti boiariau fugit in Tarigrad si au adus domn pe Vlad-voda (Vlad Inecatur.

in-

si

--

-

www.dacoromanica.ro

25 ALOISIO GRrrri .125

den jos de Bucuresti", inainte de 8 octombrie 1532, Vlad Inecatul"lasä in urma lui cimp deschis pentru luptele intestine ale clasei conducd-toare a boierilor tarii.

Cronicile interne au inregistrat aproape la fel alegerea noului domn,inauntrul tarii. Letopiseful cantacuzinesc Si dupa acéia boiarii auradicat domn pre Vintill-vodä den ora de la Slatina. 8-au facut Vintilà-voda sfinta manastire din Menedic. $i au taiat multi boiari". Iar Rath)Popescu 102 : SfirOndu-se Vlad-voda, in ce chip ati auzit, iar boiarii, sfa-tuindu-se pentru domnu, pa cine ar pune, au gasit cu socoteala lor s5. puiepa Vintila, judetul de la Slatinal ; i s-au dus cu totii de 1-au luat i 1-aupus domnu. Dar au gre0t, cä nu trecu multà vréme, ci au venit la cruzie,de au taiat pa multi boiari... 0 au facut manastirea den Omenedic"

Pe temeiul acestor marturii ale analelor romane0i, care nu erauinsä. contemporane cu faptele, ambele fiind reductibile in acest punct launa i aceea0 informatie, istoriografia noastra a acceptat ca just apelativulacestui nou voievod, tot Vlad, ca fiind de la Slatina". N. Iorga observahl°La Ludescu e numai <c Vintila-Voda, den oras de la Slatina » ; u judet

un adaos al Capitanului i anume unul nepotrivit". Iar biograful lui VladVentila (aa cum apare in unele documente acest mime) Voda de la Slatina"Stoica Nicolaescu explica termenul de judet" ca avind sensul de pro-prietar, stapin al mo0ei orasului Slatina. Probabil era nascut la Slatina" ;de aci deriva a§adar acest apelativ.

R", act contemporan si bine informat, arata o aka, origine a acestuivoievod Vlad. Mentionind dusmania acestuia cu vestitul ban zis fost mareleBarbul ban", care este Barbu III Craiovescu 112 , adica du0nalnia cu

107 D. Ciurea, op. cit., p. 1 ; Ostermayer, ed. Kemény, P. 195, noteaza ca era beat ; Als derVlad Wayda sich eMmal vol gesoffen, ist er im Wasser sampt dem Ross ersoffen". Vezi D. Ciurea,op. cit., p. 16, dupa. Quellen, II, p. 273. N. Iorga, Studii i documente, III, p. II, inseamna Grit-ti, care trecuse In acest an prin Tirgoviste, poate sa nu fi fost strain de acest accident". Timpulscurs de la Inceputul lunii mai, vremea plecarii lui Gritti din tail., pin& fn luna octombrie, cinds-a Inecat Vlad, exclude aceasta supozitie, cu atft mai mult cu cit fnecarea omului turcilor",prin urmare si al lui Gritti, este prezentata si de analele interne si de brasoveanul Ostermayerca un accident firesc.

108 Ibidem, p. 116.Ibidem, p. 281 282. Vezi de ex. si editiile mai vechi in Magazin istoric pentru

Dacia", sub redactia lui Laurian i Balacescu, t. IV, Bucuresti, 1847, p. 271 : Istoriile domnilorTdrii Roindnesti, cuprinzind istoria munteana de la fnceput pfna. la 1688, compilate i alcatuite deConstantin Capitanul Filipescu, publicate din nou de N. Iorga, Bucuresti, 1902, P. 52 -*-53..N. Iorga 11 considera ca autor al Letopiselului Cantacuzinesc pe Constantin Capitanul Filipescu,.iar al celuilalt (al lui Radu Popescu) pe Stoica Ludescu.

110 Vezi nota 106, Istoriile domnilor Tdrii Romdnesti, p. 53. De asemenea In Studii sidepumente, III, p. LI.

111 Vezi Stoica Nicolaescu, Domnia lui Vlad VentiM Vodd de la Slatina in lumina unornoui documente istorice inedite 1532 1535. Extras din Arhivele Olteniei", nr. 83 85,Craiova, 1936, p. 3, passim.

118 Datele biografice privitoare la boierii Taxii Românesti mentionati In R" ; veziNicolae Stoicescu, .Dicfionar al marilor dregdtori din Tara Romdneascd si Moldova, sec. XIVXVII, Bucuresti, 1971. Vezi p. 47, asupra lui Craiovescu Barbu (III), fiul lui Preda mare ban.In R", Barbul este considerat fost" (ex ; turc. sabika) mare ban, In ultimele zile ale lui iulie1534, cfnd Gritti trecea prin Tara Româneasca fara ca sa-1 fi vazut pe Barbul, cad R"

:

e

1"

www.dacoromanica.ro

126 AUELEL DECEI 26

boierii olteni din bänia" Olteniei, opusa asadar domnului tárii, R" ra-porteaza despre Vlad-voievod : si i-a pregatit pentru acea tara a banieipe oamenii sdi din Tara Buzaului, care ii este supusa lui si de unde esteel insusi (kendiiye tdbi ye kendii oldu4t Buza yildyeti adamilerini), ca sa faca,liniste in amintita tara a baniei i ca sä fie una i uniti cu el, atunci cindse va ridica". Vlad Vintila era asadar buzoian. Gritti, care 1-a cunoscutpersonal pe domnul Tarii Romanesti la Tirgoviste si care îi culesese,primise tot personal informatiile sale de la boierii razvratiti, ca logofatulVilsan, pircalabul Stan si altii, reda fara indoiald realitatea experirnentatd.Acest Vlad din vilaietul" adica., Tara Buzaului a putut foarte bine sàfi fost judet" in orasul Slatina aproape de Olt, ins5. in Tara Roma.-neasca propriu-zisa, nu in Oltenia, sau in Sdrata (Monteoru)113, decitot in Buzau, atunci cind a fost ales domn de catre boierii tarii. Pentruoriginea sa buzoiana pledeaza si faptul consemnat de ambele cronici, anume,ca a zidit manastirea de la Menedic sau Omenedic, manastirea zisa aziVintila Voda, care se gaseste In nordul judetului actual al Buzauluiv4. Ata-samentul voievodului fata. de locul sau de origine este foarte firesc i con-firma de asemenea datele raportului lui Gritti.

Icoana vietii interne a Tarii Românesti in acea vreme este pregnantzugravitä de R" cu o minà de maestru care a trait faptele. Liniile direc-toare pentru epoca de dupà moartea voievodului Neagoe Basarab au fosttrasate astfel in tratatul de Istoria Romdniei (vol. II, p. 650) 115 :

conflictelor dintre partidele boieresti ce cautau, unele sä mentina,altele sä inscauneze un domn favorabil intereselor lor, li se adaug5., con-tradictiile din interiorul acelorasi partide, ce imbracau deopotriva un .pro-nuntat caracter teritorial. Muntenia si Oltenia Ii disputa puterea. Elenu mai actioneaza insa tot timpul ca unitati politice ; in cadrul lor se In-tilnesc adesea forte ce se desolidarizeaza de lupta intregii provincii si carelupta pentru impune propiul lor candidat : e cazul Mehedintilor, pentruOltenia, al Buzaului si Slatinei, pentru Muntenia. 0 amploare deosebitàiau luptele interne in Oltenia. Craiovestii, in dorinta de a-si pastra rolulpreponderent in stat, urzesc tot felul de intrigi politice care vor macinachiar propria lor familie stirnesc nemultumiri, compromit ideea baniei

spune cä acesta se retrAsese In bAnia" (banitk) sa, deci in Olteniasau In primele zile ale luiaugust, clnd si-a scris raportul. SA fi fost o suspendare temporath din functia sa, de cAtre voie-vodul Vlad intila., care pe urmA s-a convins poate cà efectiv nu participase la complot ? Sau säfie o inadvertentã a lui Gritti si a informatorilor ?

113 Inainte de a fi fost cunoscut R", a fost lAmuritA originea buzoianä a voievodukti\ lad VintilA. Vezi Stefan StefAnescu, Bdnia in Tara Ron:dr:eased, Bucuresti, 1965, p. 209-210.

114 Ambele numiri provin din ungurescul Menedék, refugiu, adApost" i O-Menedik,refugiul vechi", localitatea aflindu-se in zona carpaticA in care existaserl odinioarä infiltratiide secui ; vezi i fostul judet Saac, Sacuieni. Vezi N. Stoicescu, Bibliografia localitdfilor monu-tnentelor fendale din Románta, I. Tara Romdneascd, vol. II, p. 424 425 ; Tudor Sandu, Braga

ievod" (1532 1535) i mdmilstirea ot Menedica din Buzau, In Glasul bisericii", XXIX, 1970,nr, I 2, p. 97 104 ; N. Iorga, Braga Votevod" al Tdrii Romdne,sti 1535, In Convorbiriliterare", XXXVII, 1903, p. 1 043 1 045 ; idem, Mdndstirea Vintil Vocld. Observalii noteAyr ice , in Buletinul Comisiunii monumentelor istorice", XXV, 1933, p. 178 181.

115 Capitolul scris de Stefan Stefanescu.

sal

...

a-si

oi

0

www.dacoromanica.ro

41.01:SI0 127

ereditare, determina domnia sä scoata dregatoria de mare ban din minalor" 116.

In lumina acestei expuneri de principii, stirile cuprinse in R" aparlimpezi i mult mai reliefate.

Ele se regasesc dealtfel intr-o anumita masura in urmatoarele do-cumente contemporane occidentale, pe care le reproducem aici fiindca in-tregesc i intaresc materialul nou i deciziv cuprins in R".

I. Scrisoarea senatului orasului Sibiu catre episcopul Transilva-niei Nicolaie Gerendi la Alba Iulia, datata 4 august, asadar in ziva. in careGritti intrase in Tara Birsei, unde primise si el ca i sibienii acestia,.desigur, pe drumul mai scurt de la Pitesti pe Valea Oltului stirea exe-cutarii de catre voievodul Vlad Vintila a boierilor rasculati i arestati

Senatus civium Nagyszeben Nicolao Gerendi episcopo Transylvani :Vaivoda crudelem se cum boiaronibus ostendit in Valachia.

Has Reverendissimae Dominationi Vestrae novitates scribere possu-mus, quod dominus tybak castrum Hunyad occupavit et Ludovicus GrittiTurciam egressus, iam in Transalpinis est, castris suis in Pytest positis ;ad quem quidam boyarones infideles waivodae Transalpinensis confugerunt,alium waivodam efficere volentes, quos quidem infideles boyarones ipsemodernus waida Tansalpinus post tergum ipsius Gritti captivos accepit ac75 boyaronibus os et nares amputavit et quinque potiores ad castrum,Paunaiar captivos deduxit et quid exinde futurum sit, ignoramus. Famaest, ipsum Gritti cito per Transsilvaniam egressurum. Verum tamen time-mus, si eundem ex parte nostra fore intellexerint, quod vel in Trans-alpinis vel in Transsilvania occident et sic tandem negotium quoque nostrumesset interceptum et eliberatio nostra dilata etc.

Datum Cibinii 4 Augusti Anno Domini 1534" 117.

116 Diplomatul Habsburgilor, Cornelius Schepper, patrunde i Intelege atitudinea claseiconducãtoare din Tara Romaneasca. 0 din Moldova, a boierilor, in conditiile politice ale acelorani. El ti scrie din Linz la 8 februarie 1533 lui Nicolae Olahus : Hoc medio duas fortissimas.nationes Hungaros et Polonos iunctis Valachis et Muldauis, quorum primores (boierii) apertesint Turcaruni iugum retractaturi, vel facile pacem a Turcis impetraturos, vel si bello agatur,pares etiam, aut superiores fore. Quod de Valachis et Muldauis dixi, id omnino babe pro certi-simo", Oldh Mildds levelezése, cit., p. 286. Acestea erau atunci cele trei alternative alepoliticii interne i externe a celor doua àri rorna.ne.

117 Aceste doua foarte importante scrisori (n. I 0 II) au fost publicate mai intii, dupàoriginalele pastrate la Viena, de dr. Fr. Schuller, Urkundliche Beitroge, cit., p. 515 0 518 520.Prima a fost apoi publicata Inca odatä de Dr. Andrei Veress, Acta et epistolae, cit., P. 240, indicindpablicarea ei anterioará ; pe a doua nu o mai reproduce. Intre cele douà editii, scrisorile acesteaau fost utilizate i interpretate de N. Iorga, Studii ci documents, III (1901), P. LI, MIA a indicanici o sursä i alunecind spre unele inadvertente : boierii nu au cerut" lui Gritti alt voievod,caci documentul spune aliurn vayvodam asserere (lectura Veress : efficere) volentes" ; crono-logia sufera, caci era irnposibil sa. afle Vlad prin mijlocirea aliatului sari Majlath, caruiaii facusemulte Indatoriri, in 1536 0 1537", iar mai departe, nu in legatura cu faptele relatate In :

apoi In iunie 1537 el porni sá vineze peste jiu cerbi", deoarece Vlad Vintila a fost ucis In 1535,.dup5. 10 iunie. Castrum Paunaiar" este cetatea Poienari, pe Arge§ul superior.

GRITTI

...

P."

27

5

'

www.dacoromanica.ro

128 ACRE/. D.ECEI 28

II. Aproape identice sint detaliile asupra acestor fapte, cuprinseintr-o scrisoare, datata 24 august 1534, Ex Swl", din Giula Gyula 119,trimisä de loan Zalay de Kerecheny (Kerecsény) comes Posoniensis"regelui Ferdinand I, In care dupa ce relateaza asasinarea lui Czibakarata cA Gritti Ii pregatqte aceea0 soarta i lui Stefan Mailat, continua :

Hoc quoque dat mihi intelligi, quod decollatum caput Chybak adportam Caesaris Grythy transmisisset, tandem quod in Transalpina deinterimendo vayvoda Transalpino isto moderno cum prioribus boyariis,conjuraverat Grytty et mutuo sese intelligebat, locoque illius alium volu-isset creare, sed ubi hoc ipsi Maylath constitit veraciter vayvoda cum quofirma sub fidelitate et sacramento fidei mutuam amicitiam et familiari-tatem habuit, scire dedit, se proditum esse a suis, vayvoda accepto secumet levato toto regno suo cum apparatu bellandi illum Grytthy, qui eumperdere moliretur circumdedit, quo ille territus postulante ipso vayvodaproditores suos in castris suis libere perquirere concessit et, ut dicunt, extentorio solius Grytthy septem potiores boyarii proditores vayvodae exceptisunt, et nares cum labiis absciderunt. Ex his unus dicitur fuisse, ut mihidictum est, frater adoptivus fidelis majestatis vestrae sacrae Marci Pem-phlynger, alius vero, qui alias in Transalpina ipsum Maylath, Mihal Belz-wyth duxerat ( !) ceteri horum subditi simili quasi poena pro majori partetrucidati sunt et puniti. Post hoc vayvoda et Grytthy concordia inter seinita, Grytthy illi dedit vayvoda trecentos equites, et hoc nuntiatum estmihi, quod absque illis trecentis sunt alii quingenti equites Thurcarum cumGrytthy et pedites hoc est Janchyarii octingenti. Sed illi non sunt JanchyariiCaesaris, verum solius ipsius Grytthy, cum exiret, in stipendio conducticum quibus egressus est...".

III. 0 foaie volantä, Flugschrift", tiparit a. imediat dupd uciderealui Aloisio Gritti la Media, pe care o reproducem integral, pentru raritateasa : 119.

Wahrhafte gesehleht Wle herr Ludouleo Grill von Constantlnopel In die Wala-ehey ankommen/vnd in Sybenbilrgen ersehlagen ist den 2S. Septembrls. 1534

lie Fr. Schuller emendeazl Ex Swl" in Gyula (Sula)", ceea ce ar indica orasul Giula-Gyula (R. P. Ungara) $ i nu Gyula-Fehérvir, Alba Iulia; I. Ursu, op. cit., p. 112, o identifica,,gresit, cu Gilau-Gyalu.

119 Reproducem aici textul integral dupl exemplarul plstrat In Biblioteca Academiei,cota II 45 3291. Flugschrift-ul" acesta are doul file : I fill, r. titlul ; textul v. care continuape fila II r. i v. Aceastl descriere contemporanä si de senzatie asupra mortii lui Gritti" i-afost cunoscutl lui A. D. Xenopol, Istoria romdnitor, vol. IV, p. 240, col. Sturza, nr. 2 190".Biograful lui Vlad Vintila, Stoica Nicolaescu, op. cit., p. 12 (extras), mentioneaza de asemeneaexemplarul de la Academie, flrä a-1 utiliza.

Un alt exemplar se mai glseste in Biblioteca Brukenthal din Sibiu, cota V I 2 890, pe-care f4a 11 prezinta. astfel : Warhaffte geschichte, wie herr Ludouico Gritti von Constantinopelin die Walachey ankommen, und in Sybenbuergen erschlagen ist den 28. Septembris 1534", 8°,s. 1., s. a., 4 foi (deci ar avea 8 pagini).

Carl Gollner, Turcica. Die europäischen Tarkendrucke des XVI. Jahrhunderts, I, MDT--MDL, Bucuresti Berlin, 1961, p. 251, nr. 510 si 511, mentioneaza doul exemplare de la Budapes-

www.dacoromanica.ro

29 ALOISIO GR1TTI 129

(I : Titlul de mai sus recto ; apoi verso :)Herr Ludouico Griti des Hertzogen von Venedig beysun/so zft Constantinopel an des Tftrckenhoff aufferzogen/ vnnd in sondern genaden gewesen /daselbst von jm abgefertiget worden mittausent Janitschern vnd acht hundert pferden/ vft auff die Walachey gezogen. Alda er

boss practicken furgenömen/ etlich der machtigsten Herren der Walachen an sich gezogen/vnnd auff sein parthey bracht hat in willen den Wayda daselbst zfi entsetzen.

Dasselb aber gedachter Wayda zft fru gewar worden ist /sich gesterckt/ vft den Gritigenotet/ jm die Walachft so er jm anhengig gemacht het/ zft zustellE. Dero ftirnemsten er diemeüler vnd nasen abschneyden /vft die andern niderhacken lassen/ Hat Griti gesagt /ob erdem Kayser vngehorsam sein wol. Darauff er geantwort /nayn/ Der Kayser aber hab jm solchesachen mit jm zuhandlen nit beuolhen. Dagegen Griti gebetten/ jn on schaden in Sybenbilr-gen ziehen zci lassen. Das der Walachisch Waida bewilligt/ vft jm zi seiner verglaitug noch tau-sent man zft geben hat.

Als Griti in Sybenburgen ankomen ist /sein jm der herr Ziback Bischoff zu Wardein/vft der Wayda in Sybenbilrgen etgegen gezogft mit anderhalb hundert pferden jn zft empfahen.Vnnd da sy auff vier meil in ainem dorff gelegen sein /hat Griti auss geschickt/ vnd ernentenBischoffen Ziback sampt seinem volck bey nachts nider hackE lassen /mit befelch jm des Bi-

schofs haupt auf aind Sebel zft zufuren. Vnd den Mailaten/ der die selbe nacht auch bey demBischoff gelegen sein solt /aber nit entgegE gewesen ist/ gleicherweiss niderzuhacken.

Darab die Sybenbilrger erzftrnet sein /vn habe mitt hilff des Waida auss der Molda/

vnnd etlicher Hunger /Zecken vn Walachen/ ain machtig gross volck versarnlet /vnd Griti samptseinem stinen /vnd etlich machtigen (fila II) Herrn in aing vesten Stattlein Medwisch genaftt/ain zeytlang belegert.

Letslich seynd die Burger mit etlichen Hungern verainigt / in den kirchthurn oderfreydthoff geflohen / vnd haben die Gritischen mitt schiessen vnd werffen / so weyt besche-digt vnd getrungen / das sy zum tail fiber die Stat maur aussgefallen sein vnnd zum tayldie thor selbst eröffnet / vnd sich dem Mailat obersten hauptini in gnad ergeben haben.

In dem selbft haben die Synebtirgischen vnd mituerwantE in die Stat getrungft /des Griti volck alles / etlich melden in drey tausent erschlagen. Aber Griti / sein zwen sun /auch Doci Janisch vnd Luti Jascherban / haben sich in ainem hauss auf das sterckist vertar-rast gehabt.

Da sollichs der Mailat erfarn / hat er das hauss erbrechen lassen / den Griti / der sich

nit gerurt/noch gegen jm auffgestanden ist/ in ainem sessel gefunden I selbst bey der hand gend-

ta, din Országos Szdchényi Kiinyvtár cotele Hung. Ropl., 1534, App. H. 1695. Gallnerafirmft, In rezumatul Flugschrift-ului", cä Gritti a venit mit der Absicht, sich selbst zumungarischen Konig kränen zu lassen" si greseste cind 11 numeste pe Petru Rares Filrst derWalachei".

Kretschmayr, Grith: Lajos, p. 148, reproduce in facsimile un exemplar pftstrat la Budapesta,in Muzeul National Maghiar (Magyar Nemzeti Mftzeum). Din compararea exemplarelor Acade-miei, Brukenthal i Kretschmayr rezultä cä nici unul nu este absolut identic cu celMalt, la fiecaredin ele existind unele diferente de ortografie, nu de text ; ceea ce inseamna cl acelasi text a fosttiparit de mai multe ori, cu mici variante.

g - c. 89

fill

www.dacoromanica.ro

130 ATJREL DECEI 30

men /sampt bemelten seinen &linen / vnd Deci vnnd Luti Janisch far das Stetlein in das leger

za seinen zelten gefurt / daselbst den Griti mit aigner hand nidergegehackt.Vnnd ainen gepman in seinem bleit wol gewaschen / dem Doci Janisch anlegen / vnnd

ja etlich mal vmb die zellt / vnter dem volck vmbfuren lassen / Darnach hat er jn sampt demLuti Janischerban vnd zwayen des Griti sanen auch nider gehackt / die dermassen geendethaben.

Janus Wayda enthelt sich in schloss za Wardein XXI meyl von daften 1 vnd wollendie Hungern kaine Tiirkischen Herren mehr gedulden / Vnd hat der Hoffrichter za Ofen des

Griti gutter in das Geschloss furen lassen / besorge sich die Pester. Vnd was sich auff solli-che geschicht weyter zatregt / gibt die zeyt za erkennen. Der guttig Herr Gott sey bai vnsallen. AMEN" 120 .

Fata de aceste tiri, R" arunca o lumina cruda, e adevarat, asupraevenimentelor infierbintate ce s-au desf4urat intr-un ritm grabit in varaanului 1534 in Tara Romaneasca, dezvaluind in ace1a0 timp i altera pars,adica punctul de vedere turcesc in acest climat shakespearean : Cronicileturceti, cel putin pasajele traduse i publicate in romanete de curind 121,nu cuprind nici o mentiune despre Gritti, de0 printre motivele expeditiei

122 Informatiile privind aceste evenimente cuprinse intr-o publicatie rara, care se gasestenumai in Biblioteca Brukenthal din Sibiu, cota Brukenthal II 52 002, sint in corelatie cu infor-matiile Flugschrift-ului" acestuia, si din cauza materialului si a expresiilor, dar mai ales dinconcordanta neindoielnica a numelor celor doi protagonisti maghiari ai actiunii lui Gritti inTransilvania, Dóczy J Anos i Bathyányi Orban, ccre sint ortografiati in ambele lecuri : Docija-nisch si Lutijanischerban. Informatiile acestea sint extrase din Kilian Leib, Annales 1524 1548,§i sint publicate in J. v. Dollinger, Beitriige zur politischen, kirchlichen und Cultur-Geschichte dersechs letzten Jahrhunderte, II, Regensburg, 1863 (Materialien zur Geschichte des 15. u. 16. Jhs."),p. 588 sq. : Ludovicus Grittus, Andreae Gritti Venetorum Ducis ex scorto filius, iniquus homo(ut ferme sunt eo modo progeniti), qui diu apud Turcam sanguinarium etiam contra christianumsanguinem militaverat, et fuerat potens et magnus in conspectu illius cruentae bestiae, Septembrmense missus est ab Turca ipso in Walachiam cum mille Janitzeris ac octingentis militibus. Quoidum venisset, Magnatis sibi conciliatis decrevit, Woiwodam Walachiae submovere officio. Id.ubi cognovit ille, collecta valida manu coegit Grittum prodere reddereve sibi Walachos, qui adeuna defecerant, in quos animadvertit severiter. Cui cum diceret Grittus, numne contra Impera-torem rebellare contenderet ? respondit, se quidem non rebellare, verum scire se id, quod adver-sum ageret Grittus ipse, non fieri iussu Turcarum Principis. Grittus ut vidit se turc minoremviribus, rogabat Woiwodam, ut salvum se in Septemcastrenzem sineret transire provinciam.Concessit ille additis mille viris, qui illum deducerant. Ejus adventum ubi cognoverunt ZibacusVaradzenszs Episcopus et Septemcastrensis Woiwoda, obviam exiere ilium suscepturi cum CLequitibus ...". Detaliile corespund in mare faptelor pragmatic cunoscute din sursele vremii,dna" i raportului lui Gritti, numai disputa dintre guvernatorul Ur gariei i voievodul TariiRomanesti nu a putut fi purtata dup 5. linia indicatä de analele lui Kilian Leib, caci Vlad Vintilastia ca Gritti a venit cu firman de la Poarta, adica de la sultanul Soliman, si nu putea sà-i raspundb. ca. non fieri iussu Turcarum Principis". Multumim colegului nostru Adolf Aimbrusterde la Institutul de istorie N. Iorga" al Academiei de Stiinte Sociale i Politice a R. S. Romaniapentru bunavointa cu care ne-a pus la dispozitie acest text aflat in Biblioteca Muzeului Bruken-thal din Sibiu.

121 Mihail Guboglu si Mustafa Mehmed, Cronici turce,sti privind Jeirile romdne, extrase,vol. I, Bucuresti, 1966.

www.dacoromanica.ro

31 ALO IS IO GRITTI 131

punitive a sultanului Soliman Magnificul impotriva domnului Moldovei,Petru Rams, in anul 1538, a fost i faptul cä acesta a participat la ucidereatrimisului padisahului.

tonspiratorii contra domnului Vlad Vintilã, atit cit ii cunoastemacuma si cu numele, erau in parte rude de-ale boierilor Craiovesti 122 Infruntea lor apare si in R" ca si din descifrarea altor documente internelogofatul Vilsan 122, care, dup a. cum am vazut, 11 intovára0se pe Gritti invara anului 1532 impotriva Esztergomului si se cunosteau, asadar, personal.Baza unei intelegeri intre ei doi se crease inainte cu doi ani. La care intelegereau fost atrasi i alti boieri, atunci cind au constatat c noul domn, Vlad

incepe sa se distanteze de Poarta i sà incheie o alianta cu Ferdinandde Habsburg. Aceasta partidä de boieri, ramasi credinciosi Portii, era incontact permanent cu Gritti, fara a sti ca i acesta stabilise intr-ascunslegaturi dubioase cu fratele imparatului 'Carol Quintul. Unul dintre oameniilor de legatura era Peia 124, care fusese trimis de domn cu haraciul tarii laIstanbul. Expunindu-i puternicului prieten al marelui vizir Ibrahim pasa sifavorit al sultanului, lui Gritti, situatia i pozitia conspiratorilor, precum sitratativele secrete ale domnului cu regele Ferdinand, ghiaurul sirb" aplecat inapoi spre tara in suita guvernatorului Ungariei si a ajuns la Dunareo data cu el. Aci erau asteptati de logofatul Vilsan, de pircalabul Stan 125al cetaltii Poienari si de alti boieri conjurati.

Apartenenta rasculatilor la factiunea Craiovestilor este declaratasi mai tirziu, intr-un document126 de la voievodul Mihnea Turcitul, din3 august 1579, singurul act intern cunoscut care sa cuprinda amanunteasupra celor petrecute cu 45 de ani in urma. Documentul acesta intareste

322 Despre Craiovesti i rolul lor politic in Tara Romaneasca vezi mai cu seaml. : I. C. Filitti,Neamul Craiovestilor, in Convorbiri literare", an. LIII, 1922, p. 194 228, 292 320, 398416, si extras ; G. M. Demetrescu, Craiova, mosie a Basarabilor, in Arhivele Olteniei", an. I,1922, p. 16 20 ; I. C. Filitti, Banatul Olteniei ,si Craiovestii ; I. Minea, Inceputurile marii bdniide Craiova, in Analele Olteniei", XIII, 1934, p. 1 4 ; I. C. Filitti, Craiovestii rolul lor politic,In Analele Olteniei", XIV, 1935, extras, p. 1 14 ; Stefan Stefänescu, Rolul boierilor Craiovestiin subjugarea Teirii Romdnesti de cdtre turd, in Studii i referate privind istoria Romaniei",partea I, 1954, p. 697 718 ; idem, Inceputurile baniei de Craiova, in Studii ci materiale deistorie medie, I, 1956, p. 325 332 ; idem, Bania.

123 Vilsan (sau Vilcsan) Furcovici, fiul lui Radu al lui Furca, vezi N. Stoicescu, Diclionar,p. 103. Vilsan si familia lui, impreura cu boierii conspirati impotriva voievodului Vlad Vintill,ocupa in R" un loc de seama.

124 In R" este numit de mai multe ori ghiaurul sirb" Peyo, o data scris Beyo, farä a i searata vreo functie sau demnitate in Tara Romaneasca. E posibil ca acesta sl. fie identic cu boierulPeia, care a fost mare portar, in sfat, la 6 februarie 1526, portar in anii 1527, 1529, si ultimadata in documentele din 5 10 septembrie 1533. Peia era casatorit cu Neacsa, fiica lui Harvat(Croatul", tot e conexiune sirbo-croata ?). vezi N. Stoicescu, Diciionar, p. 79, si maijos n. 146.

125 Pircalabul Stan a avut doi fii, Badea i Chirca. Conform R", i acestia au fostexecutati la Pitesti, impreuna cu tatal lor ; insä dupl. expresia R" : baietasi", pe turcesteoglancuk (diminutivul de la, oglan, baiat"), ambii trebuie sä fi fost Inca copii.

126 Documentul acesta a fost folosit mai intii de Stoica Nicolaescu, op. cit., p. 23 27,anexa VI, citind in intregime traducerea veche romaneasca facuta dupa originalul slavon.Reprodus in DIR, B, sec. XVI, vol. II, p. 410, si partial la St. Stefänescu, Bänia, p. 211 212.

,si

www.dacoromanica.ro

132 AU/1EL DECE1 32

fiicelor lui Firtat vornicul jumatate din satul Izlazul, ca o incheiere a jade-catilor avute cu descendentii Craiove§tilor care stapinisera Izlazul, i cuaceasta ocazie evocà faptele anului 1534 :

Apoi, cind a fost in zilele raposatului Ventila voievod, Firtat dvornica avut iard0 greotate i nevoe pentru satul Izlazul. i intr-aceasta s-auintimplat atunci Ventill voievod cu greu i nevoe de citra Beg Oglu,de a fost venit cu oaste pin Tara Rome.neasca, sä treaca la Tara Ungureasca,apoi Pirvule§tii... ei au mers spre intimpinarea lui Beg Oglu, pentru ca. afost cu Beg Oglu un domn, dar in taina. Si au venit voievod, a luat p.acel domn din minile lui Beg Oglu i pa toti boierii care au fost viclenile-au taiat capetele lor pentru faptele lor. i intr-aceasta au facut IarBeg Oglu a zis cä va sa pireasca pa Ventill Vodà la cinstita Poarta. De aceea,Vintila voievod a trimis pa Firtat dvornicul la cinstita Poarta 0 a venitcu buna slujba i dreaptl. Iar Firtat dvornic a cerut carte, ca sa-i fie luisatul Izlazul in pace 0 mWenire, precum i-au fost motenire i miluit

de Vlad voievod" 127

Cu toate acestea, nu toti Craiove§tii au participat direct la rascoalaorganizata impotriva voievodului Vlad Vintila. S-a observat c. mareleban Barbu III Craiovescu, ca i marele vornic *erban Craiovescu, 0-aupastrat dregatoriile §i mai tirziu in tot timpul vietii acestui voievod 128.

R" 11 mentioneaza pe vestitul ban zis fost marele Barbul ban", care,prin urmare, la sfir0tul lui iulie i inceputul lui august 1534 nu detineaaceasta functie (daca nu va fi cumva vreo inadvertenta a lui Gritti, autorulraportului, sau a surselor sale), fara insa a-I integra raspicat in factiuneaostila domnului tàrii. Deoarece o parte din boierii din Oltenia, Tara Baniei",erau parta0 in aceasta actiune, ei trebuiau sa fie pedepsiti 0 de aceea VladVintila i-a trimis acolo pe oamenii sal din Tara Buzaului, care ii este supusalui 0 de unde este el insu0", ca sa fad. acolo Iinite. Iar Gritti nu uitä. sainsinueze in acest context 0 intentiile proferdinandiste ale voievodului,sugerind i finalitatea urmarita de acesta : ca sa fie una i uniti cuel, atunci cind se va ridica".

R" o mentioneaza i pe sotia logofatului Vilsan, fara a-i da numele.Ea se chema Vladaia 0 era fiica banului Pirvu Craiovescu 129. Acest Pirvueste vizat in documentul citat din anul 1579 : apoi Pirvulqtii ei aumers spre intimpinarea lui Beg Oglu...". Ffind iWiintata despre executareasotului ei la Piteti, doamna mentionatului Vilsan logofat" a trecut imediatDundrea pe la Nicopol i s-a salvat impreuna cu sotiile celorlalti boieri

727 $t. $tefanescu, Rolul boierilor Craiovesti, ana1izeaz5. factorii care au contribuit la.cresterea puterii acestor boieri, oprindu-se Insã Inainte de anii interventiei lui Gritti In 1532 01534, constatind, totusi, c In anii 1521 1535 raporturile Craiovestilor cu turcii capa.ta oforma, de-a dreptul odioasb," (p. 708). Concluzia acestui studiu este foarte asprä Contradictiilece apar in sInul Craiovestilor duc la nimicirea puterii i pozitiei lor In stat. Ei dispar de pe arenavietn politice a Tarii Romanesti. RAmin Insà urmele politicii lor nefaste de Intelegere cu turcii desubjugare a lath intereselor tucesti" (p. 718).

122 Vezi 5t. Stefánescu, Bdnia, p. 212 ; Istoria Romdniei, II, p. 656.722 N. Stoicescu, Diclionar, kc. cit., ; vezi si I. C. Filitti, Banatul Olteniei, p. 30.

si

si

www.dacoromanica.ro

33 ALOISIO GRITI1 133

conspirati. Printre acestea era si sotia pircalabului Stan, numele careia nueste cunoscut, stiindu-se in schimb numele celor doi fii ai lor, BadeaChirca, aflati cu tatal lor laolalta i executati i ei dup5. cum arata R".Printre sotiile rasculatilor pribegite peste Dunare e posibil sà fi fostNeacsa, sotia ghiaurului sirb" Peia.

Este graitoare in acelasi timp existenta a dou5. directii de pribegiepentru cei care ajungeau sa-si vada viata periclitata din motive politice,anume, Imperiul otoman i Transilvania ; in cazul nostru Tara Hategului130.Gritti a sesizat numaidecit acest fapt i explicatia care i s-a dat la Brasov,unde scria raportul, de catre romanii aflati impreunä cu el, este pertinentl,ilustrind multiplicitatea tendintelor odata cu contradictiile interne din sinulclasei conducatoare din. Tara Romaneasca. Caci intr-adevar un alt grupde boieri, dintre care R" da. numele marelui logofat Tudormsi al logofatuluiGiura 132, s-au refugiat impreuna' cu familiile si cu oamenii lor in TaraHategului, care desi facea parte juridic din alta unitate administrativäcuprinsa.' autonom in acelasi Imperiu otoman, totusi, de pe timpul primelormentiuni documentare din secolul al XIII-lea se vede ca era strins legata deteritoriile romanesti de la sudut Carpatilor din viitoarea Oltenie. Acest grupde boieri pribegi facea fara indoiala parte din factiunea ostila domnului,dar poate nu hotarit filoturca ; de aceea au ales o alta cale de pribegie, nuinauntrul Imperiului otoman.

In sfirsit , R" mai arata rolul jucat de alti doi boieri, impreuna, cade obicei, cu altii nenumiti, cu totii fiind credinciosi la data respectivavoievodului Vlad : marele portar -Coada 133 si spatarul Dragomir 134Pe acesta din urma, care a venit cu trupe numeroase ca sa-I stringà in min-ghinea supravegherii pe drumul obligat spre Tirgoviste, Gritti 11 cunostea deasemenea din anul 1532, cind a facut parte din oastea romaneasca dusä laasediul Esztergomului. In iulie 1534, insa, ambii boieri, insotiti de puternicedetasamente de ostasi, si-au indeplinit cu devotament sarcinile ce ii s-auatribuit de voievodul färii. Ambii au sfirsit prin a fi executati : primul,ceva mai tirziu, de catre Mircea Ciobanul, in 1546, iar al doilea, chiar devoievodul Vlad Vintila, caruia Ii fusese fidel in anul de cumpana 1534,dar fata de care si-a schimbat credinta in rea hiclenie", cum se numea peatunci inalta tradare", fiind astfel taiat inainte de 7 mai 1535.

0 informatie din aceeasi epoca agitata, care prin izvorul säu prezintagarantiile autenticitatii, introduce pe scena istorica a Tarii Romanesti opereche conjugala legata tot de Gritti si de planurile lui. In fragmentele dincalendarul ambasadorului austriac la Istanbul, Cornelius Schepper (pe care

1" Dr. Andrei Veress, Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldovei Tdrii-Române0, vol. XI (1661 1690), Bucure§ti, 1939, prefata, p. XIII : aprecierile lui MihailApafi.

131 N. Stoicescu, op. cit., p. 98-99; R" furnizeazl. unele detalii concordante cu datelecunoscute asupra lui Tudor.

132 Ibidem, p. 60.138 Ibidem, p. 45.134 Ibidem, p. 53. In R" se arat5. cä spätarul Dragomir a participat la asediul Eszter-

gomului, in anul 1532; lns5. in 1534 nu fAcea parte din conspiratia Smpotriva lui Vlad VintilL

si

si

0

www.dacoromanica.ro

134 AUREL DECEI 34

se bazeaza ulterior raportul acestuia publicat de Gévay), este notat la 7 iunie1533, deci cu un an inainte de plecarea lui Gritti a doua oara spre TaraRomâneasca : Intellexi hoc die filiam bastardam Ludovici Gryti datam essein uxorem cuidam vayvodae Valachie futuro, cui cum eodem vaywodatupromisurus est imperator Thurcarum "135. N. Iorga, intemeiat pe aceastä.stire, vede just : seine Tochter hatte Gritti mit einem walachischen Kron-pratendenten verheiratet" 136 Dintr-o confuzie asupra expresiei geograficeValachia" din aceasta informatie, cu sensul de Moldova" confuzie careapare numai in acte polone a ajuns I. Ursu sa. considere cã acest viitorvoievod al Valachiei era viitorul domn al Moldovei Stefan, adus de la Istanbul

impus Moldovei de sultanul Soliman in anul 1538, caruia i s-a zis ulteriorLacusta" 137.

In legatura cu aceastä problema, a unui pretendent la tronul TariiRomanesti care s-ar fi aflat in suita lui Gritti, R" nu pomeneste nimic.Poarta, daca acesta venea intr-adevar ca 55. fie instalat la Tirgoviste rastur-nindu-1 pe Vlad Vintila, cunostea lucrurile ; de aceea nu era nevoie de nici oaluzie la acest fapt in R", cu atit mai mult cu cit Vlad Vintila a stiut sa facasa esueze un astfel de plan o data cu spulberarea conspiratiei boierilorfiloturci.

R" contine in schimb doua pasaje in legatura cu inlocuirea domnuluiVlad Vintila. Unul este raspicat : atunci cind voievodul raspundea luiGritti sigur de sine spunind Ca el aplica boierilor pedepsele i caznele dinporunca padisahala, trimisul sultanului continua in R" : aratindu-iporunca padisahala de destituire (def'i bir padisahi ibraz ideridiik), el a dat raspunsul : Nimenea nu are dreptul la asta !". Este neechivocacest pasaj : Gritti avea la sine un ordin de destituire impotriva voievoduluiVlad Vintilà, emis fireste pe temeiul masinatiunilor factiunii Craiovestilorsi ale altor boieri i in urma recentelor acuzatii proferate la Poarta de emisarullor, Peia. Sosind insa imediat dupa. aceea i noul firman contrasemnat dedefterdarul Mahmud celebi efendi, care taia orice posibilitate de a obtinebanii prevazuti pentru expeditie din haraciul Tarii Românesti, dui:4 cecomplotul unora din boieri era redus la neant, Gritti a renuntat la orice altamiscare asupra acestor chestiuni si a plecat imediat la Brasov. In alt pasaj,ins5., Gritti nu-1 iarta pe cel care 1-a invins si rusinat fara lupta si o data.aflindu-se ling5. Brasov subliniaza in raportul sau c5. inlaturarea mentiona-tului Vlad voievod este extrem de usoara" (mezkiir Ivlad Voyvodanunbertaraf olmasi gayeti ile dsdndur), deoarece toti boierii, mari si mici,toatà populatia tarii s-au scirbit de el. Gritti cere emiterea imediata a unuifirman in acest scop, care sa fie dus la indeplinire fara tulburare i, in plus,razbunator reclama. ca fata de tirania sa, raialele tarii sa-1 pedepseasca".

Problema inlocuirii in iulie 1534 a voievodului Vlad Vintila de catreGritti isi gdseste confirmarea i clarificarea in documentul citat mai sus

135 Vezi Kretschmayr, Adalékok Zdpolyai Jdnos, In Történelmi Tar", 1903, p. 56.136 GOR, II, p. 419.157 I. Ursu, in cele doul lucrAri citate despre Petru Rare, in limba germanA, p. 7.

§i

hitkrn-i

si

www.dacoromanica.ro

35 ALOISIO GRIM 135

din 3 august 1579 138, in care, laolalta cu celelalte amanunte reale verificateprin R", se reaminteste c5. a fost cu Beg Oglu un domn, dar in tain5.".Cine era acest pretendent executat de Vlad Vintila nu se stie. Deoarece erain suita lui Gritti, nu e exclus ca el sa fi fost acel quidam", mentionat deSchepper, fiind desigur din vreuna din familiile de mari boieri din tail,caruia bastardul Aloisio Gritti Ii daduse pe fiica sa, tot o bastarda din Istan-bul, deoarece spre deosebire de Venetia, unde Aloisio nu putu ocupa tronulSerenissimei la moartea tatalui sau, in tarile romane ilegitimitatea domni-sorilor" si cu atit mai putin a sotiilor lor nu constituia o piedica pentru a firidicat in fruntea statului.

Dupa incercarea de forta dintre cei doi protagonisti, din care a iesitbiruitor localnicul, secretarul lui Gritti, Tranquillo Andronico, incearcasa salveze fata stapinului sau scriind despre Vlad Vintila : Se stie ca s-a caitmai apoi de acest fapt si a aruncat vina asupra lui Czibák de minciunilecaruia ar fi fost impins la aceasta fapta. Dup5. aceea, restabilindu-se bunaintelegere intre guvernator si voievod, am venit in Transilvania" 139 Caireafdra indoia15. nu a avut loc. Insa, in fata necesitatii, adica a fortei Imperiuluiotoman si a pozitiei tari la Poarta a lui Gritti, domnul jarii Romanesti i-atrimis, totusi, dup5. ce acesta a plecat, ca s5.-1 ajunga la Brasov, 700-800 deostasi calari, din cei 3 000 ceruti prin firman ; in care insa omul lui Ibrahimpasa nu mai avea nici o incredere 149, Dar mai mult decit atit, fie ca. Gritti aproferat fatis amenintarea cä va raporta lucrurile la Poarta, aa cum afirmadocumentul intern din anul 1579, fie ca voievodul a bänuit-o si a stiut-o,acelasi document mai spune CS.: De aceea, Ventila voievod a trimis pa.Firtat dvornicul la cinstita Poarta si a venit cu buna slujba i dreapta".Ceea ce inseamn5. c5. domnul Tarii Romanesti a facut acelasi lucru pe care-1Ikea i Gritti impotriva sa si a avut cistig de cauza, mai ales ca. emulul sau

savirsit curind dupa aceea zilele si intreaga cariera, atit a lui cit si afamiliei sale.

138 Vezi nota 126.139 Cdlàtori, p. 250.140 Ace0i 700 800 de osta0 calari dati de domnul Tarii Romane0i 1-au insotit pe

Gritti la Media* Intre timp, Vlad Vintila era in legatura cu transilvanenii coalizati impotriva luiGritti, mai ales dupá asasinarea lui Czibák, la 11 august 1534. Vezi Quellen, II, p. 366 ;la 21 august : cheltuieli Stephano Thot in Transalpinam ad dominum Wlad Waywodam misso,ad referendum, quo modo tres nationes in tota Transsiluania contra gubernatorem insurrexis-sent". Quellen, H, p. 366, la 1 septembrie uni boyaroni qui a domino Wlad Waywoda ex Trans-alpina venit ad dominum Maylad in castra circa Megges profectum". Pe urma, Vlad Vintilaa voit ca sa.-0 recapete osta0i dati lui Gritti ; la 15 septembrie (Quellen, II, p. 368) I-a trimis pecomisul Danciul la Mailat 0 la Gotthard (Kocsárd) Kun ut referret dominum Wlad Waywodacirca hanc Transsylvaniam stare velle, et ut genetes domini Wlad Waywodae ex Megges evo-cant". Citiva dintre osta0i dati de Vlad Vintilä au reu§it sä fuga din Mediawl asediat : Quellen,II, p. 370, la 24 septembrie quibusdam Valachis qui ex Megges clam aufugerant". Iar dupaincheierea tragediei lui Gritti, la 28 septembrie 1534, in Quellen, II, p. 372, la 3 octombrie sintpomeniti cei 8 boieri români inchi0 la Media4, dindu-se i numele a trei : spátarul Draghici,Pa§adia i pircalabul Raclici : boiarones domini Wlad Waywodae qui in Megges inclusi fueruntutpote Dragycz Spatayr, Paschadie, Radicz Porkolab, cum ceteris ad octo boiranibus ...".Probabil pircalabul Radici a primit aceastä functie dupa, ce pircálabul Stan a fost decapitatla Pite0i.

si-a

www.dacoromanica.ro

136 AUREL DECEI 36

Vlad Vintild este intr-adevdr emulul demn de reprezentantul tipical Renasterii italiene care era in aceeasi mdsurd reprezentantul tipic alcazanului Sublimei Porti, instalat pe locul fostei Curti a Bizantului, uncleclocoteau interesele si pasiunile si se fierbeau intrigile imensului imperiutricontinental. Cronica lui Radu Popescu a lgsat posteritatii cunoscutulmedalion al acestui voievod mai viclean se pare si mai crud decit contempo-ranii sai 141.

Domnul tdrii era perfect informat despre complotul boierilor impotrivasa, insd cel putin asa cum sint relatate faptele in documentele cunoscutenu dinlduntrul tdrii, ci din afarg, din Transilvania. loan Z alay de Kerecsény,comitele de Pozsony 142, transmite regelui Ferdinand I stirea primitä de laStefan Mailat, voievodul Transilvaniei, cá acesta 1-a informat pe VladVintihi ca Gritti s-a conjurat cu boierii de frunte din Tara Romaneascgca s3.-1 omoare pe acest voievod nou al Tarii Romanesti, voind sg, pungaltul in locul lui, apoi cind acestea au fost stabilite de Mailat i-a fgcutcunoscut cu adevdrat voievodului, cu care avea prietenie i familiaritatereciprocd intemeiatg pe fidelitate tare si pe sfintenia credintei, cg. este trAdatde ai sdi", si cá in urma acestor stiri voievodul Tarii Românesti s-a preggtitsa se batg. cu Gritti. Pe de altg parte, panegiristul lui Gritti, TranquilloAndronico, care dealtfel ii prezint g. pe episcopul Orgzii, Emeric Czibák,in luming constant ostild, II acuzg. se poate spune pe acesta de ridicarealui Vlad Vintilg. impotriva guvernatorului Ungariei, trimisului sultanuluiSoliman. Versiunea lui Tranquillo contine i adevgr i reticente, dar siinsinuari la adresa voievodului si nu este deloc distonanta fatg de R" :Si nemultumindu-se cu atit, el <Czibálc > a stdruit prin dese solii la Vlad,voievodul Tgrii Românesti, si 1-a determinat sg se arunce in factiunea sa,caci Ii strecurase teama in suflet sg nu fie lipsit de domnie, ngscocind c.guvernatorul umblg sg-si facg fiul domn al Tgrii Românesti i cal acest lucru1-ar duce la implinire multi nobili (ei Ii zic boieri) pentru cd 1-ar dusmanipe voievod. Din care cauzg s-a intimplat cg atunci cind veneau ai nostri prinfara Româneascd le-a iesit inainte insusi voievodul cu foarte mare oaste

ne-a impresurat ziva i noaptea, in tabgra noastrg deschisg, cgci nu neasteptam la nimic din toate acestea, altminteri am fi venit inarmati pentruasernenea intimplari. Se stie cg s-a edit de acest fapt si a aruncat vina asupralui Czib Ali:, de minciunile cdruia ar fi fost impins la aceasta faptg" 143 .

In comentariile sale asupra faptelor anului 1534, in lumina celor scrisede Tranquillo Andronico, N. Iorga observa : Fireste ed. povestitorul nostrustie ce s-a petrecut, dar nu-i vine la socoteald sg. spuie lucrurile asa cum aufost. El insistd asupra faptului Ca tovaräsii lui Gritti erau nepreggtiti dedusmanie in aceastg parte ; el prezintg oastea lui Vodà ingens exercitus,

141 Vezi editiile citate mai sus.143 Vezt mai sus p. 114.143 Caldtori, p. 250. Textul la Kretschmayr, op. cit., p. 214, si celelalte editii ; vezi nota

58. kpoi, N. lorga, Studii ,si documente, loc. cit., p. LXXVLXXIX, si I. Ursu, Die auswürtigePolitik, p. 112. Pe rezumatul lui N. Iorga se fritemeiaz5, Stoica Nicolaescu, op. cit., p. 11, dar

pe editta lui Veress, traducind Insã gresit fraza ac pepulit in suam factionem" prin atras infunctiunea sa".

www.dacoromanica.ro

37 ALOISIO GRIM 137

el nu stie de vreo dare a boierilor de opozitie in miinile Domnului minios".Comparindu-1 acum cu R", deci tot cu un document emanat din lagarullui Gritti, se constata cà i R" arath Ca Vlad Vintild dispunea de un numarmare de ostasi : primul detasament condus de marele portar Coada maimult de 2 000 de ostasi caldri inarmati romani" plus 2 000 de-a dreapta2 000 de-a stinga, mai tirziu, cu spatarul Dragomir plus oastea tarii in fruntecu Vlad Vintilà cu mai multi de 30 000 de ostasi calari inarmati i vreo200 de puscasi pedestrasi 4 care cu tunuri de asediu", deci un totalde 36 200 de oameni, o ciffa impresionanta. Pe de altà parte, R" recunoaste

boierii conspirati au fost luati din lagarul turcesc fara nici o opozitie,dar nu declara cà ar fi fost predati in mod deliberat dusmanului.

Din seria evenimentelor acelui sfirsit de iulie 1534, asa cum le nareazaGritti, se desprind in crescendo siretenia, viclesugul i perfidia, trasaturiaproape sinonime, care insa zugravesc multiplele fatete ale aceluiasi caracterdur si fin, retinut si nemilos, al domnului Tarii Românesti. Forte le desfasu-rate de acesta la momentul decisiv, atunci cind trebui smulga pe boieriihicleni" fata de persoana i autoritatea sa din tabara trimisului sultanuluisuzeran, dovedesc cä Vlad Vintila era constient de puterea i dreptul sàu ica nu se temea de a face uz de forta ca sa-si afirme dreptul. Pentru salvareaformelor, insa, el nu I-a atacat direct pe Gritti cu oastea sa mult superioara,ci 1-a constrins sa lase sa intre in sirurile taberei turcesti oastea romaneascapentru a-i aresta pe haini.

Gritti in R" invoca mereu diferitele firmane emise pentru reusitamisiunii sale pe teritoriul de trecere al Tarii Romanesti. Misiunea aceastaconsta si in a-si spori oastea sa turceasca cu contingente românesti. R"prezinta alipirea unor trupe aduse de unii boieri la trupele turcesti ca unfapt spontan, ca o manifestare a atasamentului acestora fata de islam,adica fata de Sublima Poarta. Aceasta era o atitudine care nu putea ficondamnata de voievodul tarii vasale Portii.

Vlad Vintila a temporizat i 1-a lasat pe Gritti sa se aproprie deresedinta sa, laolalta cu grupa conjuratilor. Iar la cererea conform fir-manelor a haraciului si a ostasilor, i se dadeau asigurari cà totul estepregatit i cà i se vor da neintirziat. Pe urma, dupa lovitura de fortaimpotriva taberei turcesti a lui Gritti, care nu a ripostat, i dupa ceboierii tradatori au fost luati i dusi, a aparut i domnul i s-a intilnit cutrimisul sultanului. Primul pas al voievodului a fost dezvinovatirea de subacuzatia proferata de logofatul Vilsan si de ceilalti tovarasi ai acestuiaaruncarea vinii de complot i tradare tocmai asupra acestor boieri, carenu se mai puteau dezvinovati, in situatia lor de detinuti 144 A doua miscare,

144 Tocmai Vlad Vintilà a fost acela care a comunicat mai intii marelui vizir Ibrahim pasala Bagdad stirea uciderii lui Gritti. Vezi scrisoarea lui Ibrahim pasa cAtre regele Ferdinand I,datath Bagdad 8 17 decembrie 1534 (ed. G6vay, op. cit., 1536, Wien, 1841, p. 11), in carerearnintindu-i Habsburgului c5. Gritti fusese trimis ad illas partes cum Imperiali mandato",ii spune : Homines Waivode Valachie venerunt et nobis nuntiarunt, qualiter illi proditores quiocciderunt filium Domini Venetiarum transierunt ad partes vestras vt aliquas discordias sus-citent, et ingressi sunt ad depredandum Regnum Hungarie. Sic nobis significauit Waiwoda.Valachie".

si

ca

sa-i

si

www.dacoromanica.ro

138 AUREL DECEI 38

tot de temporizare, a fost aminarea achitärii sumei de 1 400 000 de acceledin haraci si predarea celor 3 000 de ostasi porunciti de sultan : subcuvint de miine, s-au aminat cinci zile" 145.

Gritti patrunde just, credem, gindul voievodului, care era acela cain prezenta acestui rob", adicà in timp ce trimisul sultanului era prezentin tail, lingd capitala, sa aplice pedepsele i caznele asupra celor mai multidintre cei arestati. Gritti mai precizeaza Ca aceste pedepse i cazne, pecare le amintim si le repetam, s-au intimplat aproape sub ochii nostri".Aci, R" este cutremurator si in rindurile sale se pare ca reinvie vremealui Vlad Tepes, caruia turcii contemporani Ii ziceau tot Teper, Kankh(din kaak, teapa") : un numar de 184 de romani alesi si de bun nume",care s-au manifestat pentru islam", desi insusi voievodul era, cel putinpe fata, pina la asasinarea lui, pentru islam", incit astfel s-a putut men-tine in scaun, au constituit o hecatomba impresionanta : le-a taiat amin-doua urechile i nasurile i le-a scos amindoi ochii, apoi i-a lasat cu ranilevii de-a lungul drumurilor, in suferinta i cazna". Faptul acesta este con-firmat si de celelalte surse citate anterior : Scrisoarea senatului orasuluiSibiu catre episcopul Transilvaniei Gerendi ; scrisoarea lui Ioan Zalay deKerecsény i Flugschrift-ul". Discrepanta intre cifrele de 184 si 75 esteprea mare, pentru a putea decide asupra veracitatii lor, desi R" nu spuneraspicat cã erau toti boieri", iar 75 de boieri" este iarasi o cifra prinea insasi exagerata, incit adevarul este asigurat prin numarul real si con-siderabil al conspiratilor, chiar daca nu toti erau dintre boierii veliti.

Numarul acestora din urrna, al marilor boieri, este dat in moddiferit de cele doua scrisori citate : et quinque potiores ad castrumPaunayr ..." ; septem potiores boyarii proditores", dar Zalay mai arata cäodata cu cci 7 boicri vcliti din Tara Romancasca au fost mutilati i fra-tele adoptiv al credinciosului sacrei voastre maiestati al lui Marcu Pempf-flinger, iar celalalt, care 1-a dus in Tara Romaneasca pe Mailat, MihaiBekowyth" 146. Erau si doi straini, prin urmare. R" nu precizeaza, numarulacestor mari boieri, insa Ii mentioneaza dupa cum am vazut pe logofatulVilsan cu un frate de-al lui, adica Radu marele spatar, apoi pe pircalabulStan cu cei doi baietasi (oulancuk) ai sai, care erau Badea i Chirca, peghiaurul sirb" Peia si pe altii". Acestia toti au fost decapitati la Pitesti.Numarul lor intrece oricum cifra de cinci sau de sapte. Raportate la textulcronicii interne, cifrele din R", ca si din celelalte documente contempo-

145 Cit de divergentà este relatarea, infrumusetata, a lui Della Valle asupra acestei intilniridintre Gritti si Vlad Vintilä 1 Vezi traducerea in Câ1Uori, p. 322. Este probabil ca cei doi poten-tati, care se priveau cu ochi de lup si de vulpe unul pe celalalt, sa-si fi fácut daruri reciproce,Insa R" nu lasa nici o indoiala asupra atmosferei explozive in care si le faceau.

146 Raporturile dintre Vlad Vintila i Marcu Pempflinger, primarul Sibiului i unul dintrecei mai de seamt ferdinandisti din Transilvania, nu sint cunoscute mai de aproape. Asupranumelui celui de-al doilea personaj exista nesiguranta lecturii ; Schuller, in text, adopta.qui alias in Transalpina ipsum Maylath Mihal Belzwyth duxe rat ( !)", Ina la Indice,p. 642 si 651, reda acest nume astfel ; Bekowyth Myhal". Acesta pare a fi strbescul BegoviCMihal, care n ar fi exclus sa.-1 indice pe boierul Peia, de fapt in R" Peyo i Beyo, ghiaur sirb".

www.dacoromanica.ro

39 ALOLSIO GRITTI 139

rane, nu puteau reda exact, numeric, neostoita sete de razbunare a sin-gerosului Vlad Vintila.

Trebuie insa relevat un lucru care reiese din R" ca un fapt istoric.Desi cei 184 de schingiuiti au fost sortiti sa-si indure soarta aproape subochii" lui Gritti, totusi, conducatorii revoltei potiores", despre care senatulSibiului primise stirea eronata ca au fost dusi i intemnitati in cetateaPoienari 147, fara ca sà li se mai stie de urrna , au fost executati cutotii in tirgul ghiaur numit Pitesti", prin talierea grabnica a capetelor.De asta data Gritti nu avanseaza nici o explicatie, pentru postpunereaexecutiei acestor capi ai conspiratiei, dupà plecarea lui de la Tirgovistespre Tara Birsei. Ar fi fost poate jena lui Vlad Vintila de a-i omori aproapesub ochii prietenului i aliatului lor puternic, care, desigur, a intervenit infavoarea lor, dar, pe urma, dupa ce omul padisahului trecuse granita spreTransilvania, fiind slobod de a se razbuna, a ordonat numaidecit sà cadabarda

Amanuntele celelalte, suplimentare, ale R", despre fuga la timp adoamnei logoatului Vilsan (Vilksan logofetinin hatuni) la Nicopol, saudespre fuga marelui logofat Tudor si a logofatului Giura in Tara Hategului,au o valoare deosebità, in primul rind, pentru ilustrarea epocii si a curen-telor politico-ideologice ale vremii i, in al doilea rind, pentru succedaneeledramei conspiratorilor si a rasculatilor. Concluziile investigatiei fdcute deGritti asupra directiilor de bejenie din Tara Româneascal i asupra prici-nilor modificarii acestor directii sint fara indoiala un bun cistigat, pentrucoordonatorii politicii otomane a vremii i pentru viziunea noastra asupraacelor vremuri. De aceea, si aceasta parte a R" este o parte pozitiva.

Incheind prezentarea evenimentelor petrecute in Tara Romaneasca siinainte de a expune intr-un alt raport evenimentele si mai grave care urmausa se produca. in Transilvania raport care n-a mai putut fi scris Grittia cules de la sasii din Brasov un manunchi de stiri primite de acestia dinImperiul german, cu care erau in contact mai cu dinadinsul in epoca exten-siunii luteranismului. Aceste informatii lipsite de nume de persoane si delocuri se refera la Europa centrala in urma pacii de la Kadan in Boemia(29 iunie 1534), incheiatal intre Ferdinand I Catolicul i aliatii germaniprotestanti ai ligii de la Schmalkalden, care erau sprijiniti si de padisahulFrantei", cum il numeste R", adica regele Francisc I. Aceste problemeinteresau de aproape Poarta din motive lesne de inteles, fiindcd priveaudirect Austria, dupà cum rezulta din corespondenta diplomatical a vremii 148.

Inca un punct. Judecata maghiara asupra lui Gritti, adica a claseinobiliare, care a stat in fruntea doboritorilor lui, a fost exprimata si in

147 Lectura lui Schuller (vezi nota 117) Paunayr", a lui Veress Paunaiar" : ambiiPytest". Flugschrift-ul" nu indicA nici un nume de localitate.

148 Vezi Dr. Friedrich von Bezold, Geschichte der deutschen Reformation (in colectiaOncken, Allgemeine Weltgeschichte in Einzeldarstellungen), Berlin, 1890, p. 659 sq. ; E. Denis,

L'Allemagne et la Reforme 1493 1556, in Lavisse-Rambaud, Histoire generale du IVe sièclenos jours, t. IV, Paris, 1894, p. 436 sq. ; Paul Joachimsen, Das Zeitalter der Reformation, inPropylden-Weltgeschichte, V. Band, Berlin, f. a. (1938), p. 160.

W.a.

www.dacoromanica.ro

140 AUREL DECEI 40

privinta activitatilor guvernatorului Ungariei referitoare la Tara Româneasca,printre altii si de istoricul secolului urrnator Wolffgang (Farkas) de Bet-hlen "9, care scrie : Grittius itaque emenso per Transalpinam, ubi plu-rimis, rapinis, aliisque facinoribus adjunctorum sibi militum, tuna PrincipisRegni iliius (Vlad Vinti15.), turn omnium incolarum animos vehementissimeexasperaverat, itinere confinii Transsylvaniae appropinquat". Cu toate caGritti nu a savirsit in Tara Rornaneasca jafuri", fiindca nici nu aveanevoie si nici nu s-ar fi armonizat cu stilul de viata care-i era propriu,nu este mai putin adevarat ca in timp ce protectorii acestui protectorHungariae" se aflau departe in Mesopotamia spiritele multora pe undetrecea el, in Tara Romaneasca i pe urma intinzindu-se in cercuri concen-trice pina mult mai departe, erau exasperate" ; nu insa acelea ale uneiparti considerabile a boierimii romanesti, care era si mai exasperata deprezenta voievodului Vlad Vintila, decit de prezenta lui Gritti. Schepper,ambasadorul Austriei la Poarta, intors acasa, ii scrie prietenului sau NicolaeOlahus, la 30 iulie 1534150, Ca Gritti omnibus, et Wayvodae 1" etiamterrori est" prin voievocl" intelegindu-1 pe regele Ioan Zapolya, lostvoievod al Transilvaniei, caruia Curtea de la VienaPraga nu-i recunosteacalitatea de rege" iar mai departe toturn regnum est in motu".Prin urmare, Gritti pacificatorul era acompaniat pretutindeni de stihiilenumeroase adverse, indeosebi in sinul clasei nemesilor unguri. Daca dez-nodämintul fatal nu s-a produs in timpul trecerii sale rapide prin TaraRomaneasca intru indeplinirea slujbelor padisahale", aceasta se datorestefaptului ca el si ai lui nu au intervenit manu militari in gilcevile internein clipele in care toata lurnea era in arme, ba chiar i-a parasit in voiasoartei, din neputinta, pe partizanii s5.i si ai Portii, si, fdra a primi baniiatit de trebuinciosi, nici ajutorul ostasesc, si-a continuat calea prestabilita.In Transilvania a fost necurnpanirea lui Ioan Dticzy care in loc sä-1aresteze, asa curn fusese insarcinat de guvernator, pe episcopul i politi-cianul de mare suprafata Erneric Czibak, 1-a decapitat brusc din razbunarepersonala care s-a conjugat cu temerile tuturora atit pentru ei personal,cit si pentru tara, si au dus astfel la coalizarea unanirnä i prompta impo-triva veneticului venetiano-istanbuliot si la suprimarea lui.

R" reoglindeste din prima mina aceasta stare de spirit existentasau iscata in Tara Rornaneasca deoarece asupra acestei prime etape,dupa cum am mai subliniat, este conceput i trimis de lingä Brasov laIstanbul acest arz al lui Gritti care s-a incheiat i s-a potolit in oricecaz printr-o Impacare" 152, cum a fost numita de menaorialistii prezenti,

149 OP. al., t. I, p. 208.150 Oldh Miklós . . . levelezése, cit., p. 517.in Ibidem, p. 518.isa Printre acuzatiile ce plouau asupra lui Gritti este si aceea cl a tAiat capul unui voievod

Tarii Romanesti, fla a se da vreun nume. La 30 august 1534, de la Viena, Paul Vergerio,nuntiul apostolic, 1i trimite lui Petru Carnesecchi, protonotarul apostolic la Roma, stirile ilGritti venuto in Transilvania haveva fatto tagliar la testa a quel Cibak che teneva il vescovato diVaradin et ad un vaivoda di Valachia. Questa mattina si hanno lettere d'Ungheria che di Cibak 6

al

www.dacoromanica.ro

41 ALOISIO 141

Intre Gritti i Vlad Vintilä. Lisa, intrind pe urma mai adinc in viesparulpe unde era obligat sá tread., Gritti Ii dá seama de realitati i e framintatde presimtiri negre, Inca inainte de asasinarea lui Czibalc, 0 In R" da.grai acestora : acest rob inexistent are indoialä §i cumpana considerabil5.ca va ajunge la Buda ..." ; insä capul nostru i viata noastra, ale acestuirob inexistent, tot ce avem, sint ale mariei sale padip.hul . . ." ; i prevedechiar ciocnirea armata : este sigur cä dacä acest rob inexistent va fi atacat,o sa ajunga sä se caiasca du0nanii".

Tinind sa. mai caracterizeze o data ca fiind obiectiv i cin.stit raportulsau, atunci cind repetä a§a cum s-a intimplat s-a raportat" i e adev5.-rat ca. R" nu face afirmatii i aprecieri neadevarate, cel mult tace unelefapte i unele lucruri trimisul cu firman al sultanului Soliman MagnificulIi incheie expunerea sa in spirit tipic turcesc. Ca orice alt raport catreSublima Poarta i acesta se parafeaza cu obi§nuita formula : Dealtfel,porunca i firmanul sint ale Pragului Fericirii", ceea ce inseamna. cá ra-portorul se va supune oricum pad4ahului.

ANEXA

Yancq Ktraldan devietlil Hildavendigfir hazretlerine gelen mektubun suretitlfir

Ylice ye mukabelestz kuvvetlii ye kudretlii ve heybetlii Padisah, Sultan Silleyman $ah,Rumiliniin ve Anadolinun ve Arabistanun ve Acemistanun ye Diyarbekiriin ye Misirun ye$5.min ye Halehrin, Akdeniziin ve Karadeniziin, ye Mekke-i milnevvere ye Medine-i mutahha-reniin, ye Yemenlin ye sair nihayetsiiz memleketleriin ulu Padisahi, bizilm dahi ulumuz yesaadetiimiiziinde eyilukleri dokunuci ye esigi secdega.humuz, dullar ye senalar iderilz, dev-letle cok yasa

Ve kudretlii Sultanum hazretleri irsal itdUi1nUz mektub-i erif1erüniiz bu bendeniizegeliib vasil oldukda, mazmun-i serifinde emr-i hilmayOn boyle olmus ki istikametlii ulu vezi-rimiiz ki Ungurus Vilâyetiniim zabtidecesidlir ki Begoglu Lovizo Gritiyi huzur-i serifinilze irsaleyleyevi12. Biz dahi cilmle hususlarda hidmet-i serife durnusuz ve cemil ernirleriinuze muti'ye milnkad club, hazir ve milheyyl olmisuzdur. Eli emr-i erifinUzi dahi Oyle eylemekBiz dahi memleketimiizin zabtidecesi mezkfir vezirUmüze cümle maslahatlarumuz huzur-i§erifiinilze takrir eylemesine ismarlamisuz. Ve dahi ol maslahatlar ki biziim hasmimuz ilevardur, gonlumilzce ve miirad tzere her vechle anlatdurduk. Saadetlii Sultanum hazretleri-nun seriflerinde arzidiib takrir eyleye.

vero ; del voivoda che si 6 salvato fuggendo tutta la Transilvania si 6 commossa in tumulto.contra di lui", tn Veress, Acta et epistolae, p. 241. Incriminarea aceasta despre executarea unuivoievod al Tárii Românesti e gratuith. In privinta animoziatii dintre Czibák i Gritti vezirrarturia lui Szerémi, op. cit., p. 307 : Et ego coram Rege astabam, et valde dominusCybak ad Regem loquebatur Quamobrem istum paganum elegisset in gubernatorem1.

GErrri

I

istertz.

000ur4

www.dacoromanica.ro

142 AIIREL DECEI 42

Ve mezkar veziramilzden bizilm cemil maslahatlaruinuz mtbalaga ile malüm olunsa.ye devletlu Sultanumdan temenna ideraz ki geregi gibi cUmle kelimAtlarun ye cevablarnnbizam canibimazden olduguna itikad ve itimad oluna. Nece ki bundan akdem olan maslahat-larumuzi lataflerinden ye keremlerinden kabul kilmisdur. Ve biz cAnibe devletlü Sultanumdannice nice himmet ye indyetler olmusdur. Ve simdengeril dahi unutmazuz.

saadetlii Sultanum hazretleriniin biz dahi hidmet-i seriflerine ye buyrukla-rma can-u ganalden cedd-il cehd calisuruz.

AllâhU Te'dla devletla Padisahun ömr-i devletini ziyade eyleye I Ddima dasmen fetih-lerden milyesser ve mukadder luluvire !

Ve bu mektub Budim icinde mart aymun yigirmiyedisinde yazilmisdur.

Copia scrisorii sosite la mAria sa puternicul impArat de la craiul Ianos.

Thalte i neasernuit de tare si puternice i maiestuoase padisah, sultane Siileyman $ah,mare padisah al Rumeliei si al Anatoliei si al Arabiei si al Persiei si al Diyarbekirului si alEgipetului si al Damascului si al Alepului, al MArii Mediterane si al Marii. Negre, si al Meccaicelei iluminate si al Medinei celei purificate, si al Yemenului si al altor taxi nemaisfirsite,mare si al nostru i dispensator al binefacerilor fericirii noastre i loc al prosternarii noastre-pe pragul sAu, InAltam rugaciune i laude, sä traiesti mult in fericire !

Apoi, puternice sultane maria ta, cinstita scrisoare ce ati trimis-o, venind la acestrob al vostru, cind a sosit, porunca augusta din cinstitu-i cuprins era aceasta : ca pe-marele nostru vizir cel drept, care este guvernator al Tarii TJnguresti, pe Begoglu LovizoGritti sag trimitem la cinstita voastrA prezenta. Noi de asemenea In toate problemele am statIn cinstita voastrA slujbA i fiind ascultAtor i docil la 'loath ordinele voastre, sintem gata.

pregatiti. i acest cinstit ordin al vostru asa voim sA-1 lndeplinim. Iar noi am porunci,t s.se raporteze lnaintea cinstitei voastre prezente toate treburile noastre de care mentionatulvizir al nostru, care este guvernator al WU noastre. Precum i acele treburi, pe care leavem cu adversarul nostru, am pus sA fie explicate In toate chipurile, dupä inima i vointanoastrA. SA fie infatisate printr-un raport Inaintea cinstitei prezente a mariei sale fericitulmeu sultan.

$i dac . toate afacerile noastre vor fi fAcute cunoscute cu dinadinsul de catre mentionatufvizir al nostru, nAdAjduim de la puternicul meu sultan, cl, pe temeiul r_t-uturor cuvinteloral tuturor rAspunsurilor sale, va avea lncredere i credintA fata de noi, dupa cuviinta..Deoarece afacerile noastre de mai inainte au fost acceptate cu bunAvointa sa cu mila sa.Iar noi, iatA de puternicul meu sultan am arAtat nenumarate strAdanii i eforturi. $i n-ovom ulta asta nici de aci incolo.

CAci noi muncim de demult si cu straduinta din suflet si din inimA pentru cinstitele slujbesi porunci ale fericitului meu sultan.

Allah preamaritul sA, inmulteasca viata puterii a puternicului padisah I SA fie eficacedecisiv de-a pururea In cuceririle dusmanilor

$i aceasth scrisoare s-a scris In Buda, la 27 ale lunii martie.

Devletla,

1

si

ci

tI

Ii

www.dacoromanica.ro

43 ALOISIO GRIM 143

II

Dergah-i alempenah ve bargah-i saadet-destgahima arz-i bende-i bl-mikdar ve zerre-ihaksar bu dur ki :

Haliyen bu bendeye Ungurusda vaki olan hidemat-i sultanlye tevecctih eyle-mek ferman-i padisahi emrolundukda, Vilayet-i Iflakdan dogru Vilayet-i Erdele, ye Iflak Voyvo-dasindan muavenet iciin tic bin nefer gftzide atlu asker bile almak ferman buyunlub, ye Budirnmuhafazasictin irsal buyurulan donanma ye atlu asker-i padisahinin mevacibleri icfin IflakVoyvodasindan, Iflak haraci akcesinden, ondört kerre yftz bin akceyi bile alub uydurub, vakt-izaruretde Iflak haraci akcesi ile zikrolan asker halkma teselli viriib emr-i padisahi iizereistihdam eylemek bu bende-i bi-viicfida bu vechle ferman-i sultânt emrolunmus idi.

Ve zikrolan tic bin nefer Iflak askeri ile Iflak haraci akcesinden ondört kerre yilz binakce bi-kusur bu bendei teslim olunmasiciin bi'l-fi'l Iflak Voyvodasi olan IvladVoyvodaya dahi Dergah-i Ali cavuslari ile iki defa ye takrar bir defa emr-i serif irsal olunub,emr-i sabik muktezalannca dordiincd kerre bu bende-i bi-vticad yedine dahi zikrolan hususiçün hilkm-i alisan verilmis idi.

Ferman buyurulan emr-i padisahl ftzere zikrolan Iflak askerin ve ondört kerre }Tim binharac akcesin almak ftmidi ile Vilayet-i Iflak canibine miiteveccih olub, liva-yr Nigbolide vakielan Tuna iskelesine gelftb, dahi Tunayi gectib, miiteveccih oldugumuz mahalde Vilayet-iMakin a'yan ye benam bolarlarindan ye memleket-i mezburintin kidemasindan ye cemi' zamandaAsitan-i Saadete istikametld meshurlarindan ve Tuna kenarmda islama karib olub alalcasiislam canibi ile olub ye sabika ikbal ye saa.det birle Ispanya seferine mtiteveccih olunduk-da Vilayet-i Ungurusda kale-i Ostorgom hizmetine Iflak askeri ile bu bende bir 131-vticfidebile kosulanlardan Vilksan Logofet dimekle meshur bolar ki bi'l-fi'l Ivlad Voyvodanin ziim-ifasidlerince Defterdan idi, ye bir bolar dahi ki Istan Porkolab dimekle meshur bolâr dir, ve budefa emrolunan hidemat-i sahlyi Iflak askeri ile bu bendeye bile kosulmak ferman-i padisahibuyurulmusdur. Mezkdr ahkam-i serifde dahi mestfirdur ye burin dahi kendftlere ta.bi emr-i

padisahlye tabi ye mutt' Tunaya karib vaki olan kendftler, itimad eylediikleri Iflaksipahilerinden ye sipahiogullarindan ye bu bendeye bile kosulmaga yazilan Iflak asakiriniinyararcalanndan alti-yediyftz mikdan atlu asker ile, Tunamn Iflak canibinde zikrolan bolarlarvaki olan askerle bu bendeye geliib bulusub Voyvodamiza sizdnle bile varuruz ki bundavaki olan cdinlemiz hidemat-i i padisahlye hazir olubduruz. Sabikda dahi hidemat-i padisahidesiztinle bile kosulub istikametle hizmetler eda eylemi idilk. Saadethl Padisah-i Alempenahhazretlerintin emr-i hiimayanlan tizere irsal bu defa dahi enva.' hizmetler ve istikametlerizhar oluna ki canlanmiz, baslanmiz ve oglumuz hanernizle, Der-i Devletiin kullanyuz 1"dahi bu bende ile Voyvodalan caniblerine bile miiteveccih oldilar.

Tevecciih eyleytib giderken, Voyvoda-yl mezkdre miilakat olacak tic konak kaldugimahalde Voyvoda-yi mezburun kapucilan basi olub Koda dimekle meshur nambir bolara besalte yarar gayri bolarlar ile iki binden ziyade atlu yaraklu Iflak askerin kosub, bu bendeye irsaleylemis. Mezkfiran bolarlar geltb, bu bende-i bi-vticdda mdlakat olub, dahi hile ile ye telbisile enva' darld istimaletler virtrler, ye ilIâ ki bile vaki olan asakirimize akcemizle kat'iyyenazik getiirtmeytib, vilayet-i keferesin kiilliyen tahrik ye izlal itdirtib, yolumuz tizerinden memle-ket adamisin cftmle perakende itdirmis ki bu bende ii eolan asakir-i padisahilere kat'iyyen zoldabulunmiya.

Bu hal ilzere tic giin zoldasuz kalduk. Ve Voyvoda-yi mezkürden her gfinde ikiser defaulaklan gelfur ki mUmhürli mektublar gettinirler ki saadetld Padisah-i Alempenah hazretleri

yilinn-i

diyti,

Valkyat I

aerif4

b4viiefida

aerif4

aeriEi

aerif-i

www.dacoromanica.ro

14 1 lAUREL DUCES 4

emreyledukleri tic bin neferi-i gazide yarar atlu asakir hidemat-i padisdhide muavenet ican veazeremazde olan harac alccesinden emrolunan ondört kerre yaz bin harac akcesi bi-kusurhazirdur.

Malakat oldugumuzda ol gan : Hernán emr-i padisahi üzere asakir ye akce sizeteslim olunur, dilersantlz. Heman ol gun emrolundugi yolunuza teveccah eyleyesilz 1" diyti,bu yazden istimalet ye Anna(' virüb giderken, mezkar Voyvodaya iki konak menziikaldikda, bir sehrada gafille iki bin mikdari asakir sag canibimizden ye iki bin mikdari asakir solcanibimizden cikagelfib, bu bende ile olan islam asakirin ve bile bulunan Iflak asakirin cam-lemizi bir yerden ortaya alub, bu bende dahi def'i cenk tedarakinde iken, yine tahammtil eyleyab,kafir asakirine adam gonderab : Bu alaylar nedar ? diya, Neye geldi ? "diya, tefehhfunolundukda, sabika kale-i Ostrogoin hizmetine Iflak asakiri ile bu bendeye bile kosulan bolar-lardan Diragomir Ispatar dimckle meshur bolâra hayli yarar bolarlar bile kosub irsal eylemis.Diragomir dahi itikad eyledagi sabika bu bendeye kosulub ye bu defa ahkam-i serifde bile.yazilmagin gelub bulusdi.

Mezkar Diragomirun ye anunla bile olanlarun cevablari bu oldi ki :

Size Tunada varub bulusan bolarlari aynilari ile Ire Voyvodamiz bu yil Mak haractakcesi ile Der-i Devlete irsal eyledfigi Peyo nam Sid kâfiri ki Istanbuldan sizanle bile gelar, anibile ye alayunuzda vlki olan camle Iflak asakirini bu zikrolanlari camlesin cebren ye kahren.sizden taleb eyleyab almaga geldagi" diya cevab eylediler.

Ve bu bende ile olan mezktaran bolarlar sabikda ye ol defa dahi cevablari bu oldi ki :Latfeylestin bizi Voyvodamiza virmek sizilnile bile varalumVilksan Logofet nam bolarun tekrar cevabi bu oldi ki :Voyvodamizun ben Defterdari idfim ye mühri dahi bende dururdi. Isbu gecen kisar

I vlad Voyvoda Ferdinandus kirala defaatla adamlar ve mühri ile mektublar ve ahdnameleryazub, irsal eyleyab, Asitane-i Saadete isyan tedbirinde ye tedartikinde olub ye kendaye, Vilayet--i Makin voyvodaligi tayin olunalidan belü cemi' memleket adamisinden zulmen ye cebren alt,defa harac akcesin cem'eylemisdür. Memleket halki bu zalimun ahvalin tefehham eylediiklerince,safidetla Padisah-1 Alempenah hazretleri saadet birle azinl sefer-i htimayana teveccilh eylemekazeredfir. Haraclarimizi ernr-i padisahl fizere cem'idtb Der-i Devlete irsal eylerim diyu, vilayethalkina bu yazden istimalet virab dahi camleden bir senenan harad akcesin bu yil Dergah-1Saadete irsal eyleyab, zikrolan akceleran bakisi a'da memleketlerine irsal eyleytib, isyani izha-ri zamanina hifzitdarmisclur. Ve zikrolan isyani tedbirini ve ittifakini iml5. bolarlarun ekserimalflin idinniislerdar" diyil cevablar eyledi.

Ve bu zikrolan takrir-i atf Voyvodadan irsal olan bolarlar mahferlerinde sayi eylemeytib,bu bende i bi-vilcade muhyi takrir i'lam eylemisclar. Ve zikrolan bolarlarun cernr isti'anetleriye urnidtgahlari kalliyen islam canibinde, Dergah-t Saadet-i Alempenaha idi. Ve bu amid ileb1 pen a olub, teveccah iderlerdi ki mezkar Ivlad Voyvoda ile bir yere cem'olundugumuzda,mecnifi' a'la ye edna bolar ye cemi' asakirleri ortalarinda Voyvoda-i mezkarun muvacehesindebir yer be an eylemek ve isyanun zahiren izhar itdarmek tedbir eylemisler idi.

N c bu yil harac akcesi ile Asitan-i Saadete irsal olan mezkar Peyo nam Sirf kafiri Voyvo-da yi i iezburun isyan tizere oldugin Vilayet-i Iflak bolarlari agizlarindan Sadr ill-Vilzerd el-I z. in kullarunuz sifatlarina Divan-i Alide cemi 'eFalin arzeyleytib, rnezkar Peyo dahi Voyvoda-yiiezbure arub, malakat olunma emir ile bu bende-yi bi-viIcada bile kosulub, ye mezkar Ivladoyvoda hakkinda ol babda bu bende-yi pilrhaksara fern-Ian-1 padisahi ne buyuruldugi Asitan-i

Siadet i Felek-istibahun rasen malam-i seriflerindilr.

I

O

www.dacoromanica.ro

45 AVOISIO GR1TTI 145,

Coyle olsa, ol gun mezkUran bolarlari ve Peyo nam Sid kafirini ihtiyarimizla mezkUrIv lad Voyvoda camibine virmeyilb, konaga vardugumuzda heman konub alelgafle farig dururken,mezkür Iv lad Voyvoda kendt nefsi ile atlanub ye Iflak VilayetinUn yaraklu atlu asakirinden.otuz binden ziyade asakir ye ikiyftz rnikdari tUfenk-enclaz piyade ve piyadesi önünce dortaraba zarbuzan gelub, dahi etrafimiz ihata eyleytib, tabur klub, bu bende-i haksari olancaasakirimizle tabur içine alub, kendisine kimildanmaga mecalimiz kalmayub, bir gun ye bir gecebu haliyle kapanub durubduruz.

AhirUlemr bu bende-yi haksara bir serif-i padisahl irsal eylemis. MazmUn-ialisanlarinda mezkUr Iv lad Voyvodaya bu vechle ferman-i padisahi emrolunmus ki :

,,Peyo nam Sirf kafiri yanunda ise ve eger yanunda bulunmayub varur ise, mecal virrneytb,dutub basin kesesfm I Ve andan gayri sana tabi olmayan bolarlar her kimler olursa, anlari dahiele geturfib, siyaset eyleyestin ki sairlara mUcib-i ibret ola 1" diyil ferman-i padisall buyurildugi.

Bu bende-yi malfirn edinmek zikrolan bolarlarina gaybet itdiirmege mecalvarid dutub, ellerine virmek dahi nihayet mertebe ar-u gayret var ki mezküran bolarlar kendt-leriin istikametlerine itikad eyleyfib ye saadetla Padisah-i Alempenah hazretlerinun ali emn-iidmanlarina iimidvar olub gelmisler idi. 01 itikada binaen evvelden dahi gaybet eyleyub, buyilzden itikad eyleyiib ye ir§ad idi.

Bu bende-yi haksar dahi gördiigunki bir vechle idük. Ne mildaraya ye ne cenk-i kitaleylemekle mUmkin var. Hiikm-i padisahlyi irsal eyledugi bolarlara mezkur Vilksan Logofet yeIstan Porkolabi, ki bu bendeye kosulmus idi ye mezkUr Peyo nam Sirf kafirini istimalet yurandenmezkuran bolarlar ile soyle bo§ bir yerden bile kosub irsal eyledUgumuzden ye hakire bu bende-yi olanca asakiriimiizle ihata eyleyfib, tabur eyleyan Iflak asakirine mezkfir IvladVoyvoda canibinden heman def'i icazet vinillib, cemi' etrafnmzdan iizerUmuze hilcUmasakirilmiizde olan Iflak asakirine bir miirettebde siyaset ye hakaret ile yagma ye Ulan oldugi kihi9 bir vilayetde cemi' zamanda zikrolan hakaret vaki olmu§ degil chin Ve bu bende-yi bl-vacadamilteallik olan islam asakirine tenbih olundi ki tüfenk ye sair yarak ile bir ferd anlarunla muka-bele eyleye diyii hem olunmadi. Dahi ancak ferman-i padisahiye nrankad olub durduk. Vezikrolan hilcOmda mabeynde hayli yarar yolda§larimuz na-bedid oldi ki kat'iyyen eser venamtni§an beliirdi.

Ertesi giin, emr-i padisaki muktezalarinca yolumuza milteveccih olub giderken, mezkfirIvlad Voyvoda menzil ortasinda yol üzerinde cemi' var asakiri ile alaylar baglayub durub ye

bu bende-yi haksar ile miilakat olub, dahi bazi kelimatlar eyleylib taleb eyleyab,aldugi bolarlarun Uzerlerine gfinah isnad eylemek içfin kenclunlin isyanin anlarun ilzerlerinesubilt itdiirmek tedbirin eyleytb, hatta kendiinun miThri ile kendft canibinden ye mezkfiranbolarlar agizlarindan telbisane mektublar ihdas eyleyiib, bolarlarun isyanlarin zahiren izhaxeyleyilb, kendUsi mUstakim itdürmek tedbirlerin tedarilki eylemis. Bu yiizden, arzeyleyilbve bolarlardan dil kesmeyilb halas bulmak diler. Bu tarik ile, kendfiniin isyanina ye hiyanetineIslah-i tedbir

Konaga varinca, bundan gayri anun dürlii hue ve telbis kelimatlar eyleyiib, dahi Sizemuavenet içun emrolunan fig bin nefer gtizide yaraklu Iflak asakiri ve ondört kerre yilz binI flak haraci akcesi emrolundugi fizere hazirdur" diyU, bu ytzden itikadlar virab, konaga varub,ertesi giin asalir ve harac ak9esi gelub teslim olsa gerek idi.

Lfitfeylesiln, birkac gun huzur eylesiin ki konugumuziz I" diyecek ; Hidemat-i padisalledasinda gayeti ile acelemiz vardur. Durmayub teveccith ideriz ! " denildiikde ; LiitfeylesUn,bari erte tekrar iz I" Erte diyü, bes gun te'hir itdürdi. Bu kadar gun te'hir itdfirdfigUnfin garazlbu imis ki bu bende mlivacehemizde ta kerrar siyasetler ve hakareller eylemek imis. Bu bende-yi

10 C, 89

hilmilyiln-i

bl-vticild

bi-vikcildieyleyikb,

suree

eylemisdtir.

-

gelab,

www.dacoromanica.ro

146 AURE.L DECE1 46

bl-vtIcad ile Tunadan kendtlye millâkat yolunca vaki olan Iflak asakirintin yararlarindan vebenamcelerinden ye Tuna kenarinda ceml' zamanda islama istikametle hizmet eyleyan sipahiler-den ye sipahiogullarindan bir yerden yiiz seksen dört nefer gfizide adi bellü Iflaklarun ikiserkulaklarink ve burunlarini kestb ve ikiser gOzlerini ckkarub, dahi vaki olan cerahatlark ileyollar tzerlerinde zikrolan hakaret ye azab ile birakmislardur glinahlark. Ancak bu bende-yibt vtdid Ile Tunadan kendiiye millakat olunca bile olduklar gtin taassuben

Ve Tuna kurbinda sabika Koca Barbul Ban dimekle meshur Banun banhgt memleketineslya et ve hakaret eylemek içün adamlar irsal eylemisdfir ki kendtk eyledtigi azabt ye hakaretizikrolan memleket adamilartna dahi eyleyikb, ye ol banlik memleketine kendilye tabi kendiloldugt 13uza vilayeti adamilerini ol zikrolan banlik memleketinde teskini itdfirmek tedarilkeylermsdur ki kendüntin isyant zamaninda kendt ile yekdil ye yekcihet olalar. Iflak Vilayetinebu gazden nizam virub kendtlye tabi itdiirmek Uzere dilr.

Bu zikrolunub arzolan siyaset ye hakaret heman mtivacehemizde \raid olmusdur.Henflz maltImumuz olmiyan yerlertin adamisinun halleri nihayet mertebe harab ve

mikkedder olmusdur ki 1 cemrahval-k Saadet-iAlempen.lhin rasen-i malilm-i serifleri olunur ki arzolunan kaziyyeler ktlliyen muhyidtkr.ye mezkür Voyvodaya bazt kimesneler : boyle idersiln ? Bu hod zulm-i sarihdiir !"diyanlara Asitân-t Saadetden boyle siyaset eylemek igiin bana hilkm-i serif-i padi-§ahf irsal buyurkl mksdur Her ne idersem, emir ile iderhn 1" dfyil cevab virub, ye def'i birpadisahi ibraz idcr idilk, Dahl kimesnentri ne hakkist olmaz ki" cevab

Ve alb= gun milteveccih olacagimtz mahalde Defterdar Mahmud Celebi Efendi kulunuzm§,Int Ile bir serif-i alisan irsal eylemis. Mazmftn-k hfimayünunda rzeriknde vaki olanlkarac akgcsinden Venedik Begioglu Lovizeye bir akçe virmeyilb, itzerfinde vaki olan haracakcesi Istanbulda Hazane-yi Amirem Defterdark clan Mahmuda gOnderilb bi-kustr teslimcyleyesun buyurulmu§. serifitn tarihi dahi bu bende ile irsal buyurulanscrifiln tarihinden sonra yazilmis olmagin, zikrolunan emr-i serifi muktezasinka harac akgesinbu bendeye virmeyilb.

Bu bende dahi emrolunan hidemat-k padisahiye akcestz tevecciih eyleytb yuruyubgelt1b, Vilayet i Erdele mitteallik Prasova dimekle meshur kaleye geldilgtinitzde akabimizdanadamlarimiz kullarmuz geltb, takrir i'lam eylediler ki :

Bu bende-yi bi-viictd mezkar Ivlad Voyvodadan aykrildugumuzdan sonra mezkarVtlksan Logofeti bir kardask ile ye Istan Porkolabk iki nefer oglancuklarr ile ye mezkar Peyo namSiff kaftrini ye gayrini Pite§ nam kafir kasabasinda get-ilk-dub acelesinin baslarm kestb katleyl-enus. N e hatunlart ile sair oglancuklarma siyaset eylemek içiin ulaklar perakende eylemisdür kidutub getareler. Nice olduklari hentlz malamurnuz olunmadk. Amma mezkfir Vjlksan Logo-fetin hatuni haberdar olub varub Nigboliye kurtulmusdur. Ve zikrolan hatunlar <igiin> herkanda ise ulaklar gondermisthir. Ve Nigboliye dahi ol hatun içtin ulak gOndermisdiir : Egervirtniyecek olurlarsa, Dergah-i Saadete adamlar irsal eyleytb, zikrolan hatunlarun talebleriçiinhukm i serif i padisahf taleb eyleye. Gerekdikr ki ol hiikm-i serifi temessiik idintb, dahi havatuntufesine enva.' diirlii siyasetler, azablar ye hakaretler eylemek tedartkinde dtr. Ve bu zikrolanhakamtleri malam ve eyleyan sair bolarlar ba§lart ye canlark kayust olub, perakendeulmak fizere olmullardur, ki Makin k6hne kuddllsindan ye benarnlarindan ve herbal:kt llAyet 1 mezbarde fetaret olsa cemi' taallukam ile ve tevabi'i ile her zamanda Tunaninil rn clmblerine gecilb can ye ba§ kurtarurlardi.

c cernt' zamanda Dergah-i Saadete Iflak harack ak9esi ile varub teslim eyleyan KocaI udor Logof t dimekle meshur benam bolar ye Cura Logofet dirnekle meshur bir ahir bola"

eylemischlr.

Insallahill-Azizrel-Rahman Sadde-i

NiMin

1 hilkm-ieyleyfibiyle.

1" diyik

istima'Vilayet-i

htiknoi

Haknei

www.dacoromanica.ro

47 AIJOISIO GrtrrrI 147

cem1' taallukatlart ye tevabileri ile, ye hayli dahi yarar kimesneler ile Iflak Vovodasinun budefa eyleditgi siyasetler ye hakaretler ihtiyadlndan bu zikrolan benam kimesneler bu defaVilayet-i Erdele tâbi Haçak dimekle meshur Memlekete varub can kurtarub penahHenfiz bu bendeye cevabt geldi. Amma kendiiye tabi ye burn dahi sair yararca Iflaklardantefehhami olunub, isbu defa Hacak Vilayetine gaybet eyleyan Koca Kara Tudor Logofet ye anun-kiyle bile gaybet eyleyanlar sabika fetaret eyyamlarinda cem1' zamanda tevabileri ile islam canibe-lerine kaçub can kurtarurlardt. Sirndi sebeb nedir ki Vilayet-i Ungurusa tábi yerlere gitdiler ?"didilgamitzde, Yam memleketlere baslarin alub nigiin gitmiyeler ki Voyvodamiz Ivlad Voyvodasuch su9suz dimeyftb, &tin alub kilicclan gectudigi içiin kelam-i padisahi ile Asitane-i Saadetdenhiikm-i padisali irsal buyurilmts. Emr-i serifi temessilk idiniib such sucsuz bakmayub, olbahane ile cilmlemtzi kiligdan geçurfib ktraylirtir. Bizilm hod kadinnizzamandan penahgahumuzye kUlll itikadumuz islam canibi idi. Cemi' mjikil maslahatlarimuz ol canibde hallolurken, simdiislam canibine varanlart dutub ele virtirler. Bu simdi vaki olan kaziyyeler hi9 bir tarihcevaki olmus clegildttr. Bu husas boyle olicak. Ya bundan boyle nice itikad eyleyalum !" diyü, dahinice kelimatlar iderler ki gumâl eylemek kabil degil.

Voyvoda-yi mezkar zikrolan hakaretleri eyledUkden sonra cerni' vilayetlere nida. itch:111lb,Venedik Begiogluna sunun gibi hakaretler eylediim ve ana varub tâbi olanlarun dahi siyaset-leri isbu dur !" didtganden sonra, a'cla ye sair emir ile müteveccih oldugumuz memleketleradamilarma dahi sadalar eyleyilb : Olmiya ki Venedik Begioglunun sözline ye kavline iltifateyleyith tâbi olasuz Kat'iyyen cevabine amel eylemeyesiiz 1" diyu, adamlar ye mektublarirsal eylemisthir.

Ve kale-i Prasovaya edugumuzden sonra, emrolunan üç bin glizide asakir eylemekmualiede eylemis idi. Zikrolan kale kurbina gelfib, teskin eyledfigUmuzde iki giin sonrayedi sekiz yiiz mikdart atlu asakir irsal eylemis. Anlar dahi malamumuz olmiyan.kimesnelerden olub, ye maliimumuz olub emrolunan bolarlardan irsal eylemeyab, irsal eyledfigikimesneler külhl kendfiye tâbi isyan tzere olmaga kendt ile ahd pendeyleyanlardan irsal eylemi-schir. muharebede dlismandanmi yohsa anlarunmi ihtiraz oluna. KUM hakikat-t haldir kibu arzda arzolunur ye hakikatt üzere malam-1 serif olunmak caiz buyurulub tefehhtimi içunDergah-i Saadet-i Alempenahun gayeti ile itimad olunur.

Bir yarar miistakim kelam-i sahi irsal buyurtlursa arzolundugundan umiddUr ki dahiziya.cle ahvaller zahir oluna.

Mezkar Voyvoda hakkinda hod bu bende-yi bi-viicada emr-i icazet-i padisall fermanbuyurilmus idi. Emr-i sail( mukarrer buyurilur ki ferman-i saadetra Padisah-1 lilempenahhazretlerinundUr ki ol babda bu defa bu bende-yi bl-viicada fermanq padisahl irsal buyurilur ki :

Mezkar Ivlad Voyvodanun bertaraf olmast gayeti ile asandur ki Iflakun a'16,ye edna bolarlart ve memlekettin sair relyasi kendiiden nefret eyleyab bizar olmuslardur.Heman Dergal-1 Saadetiin bir emr-i serifine ihtiyac olunur ki kavgasuz ve fetaretsilz itmamageliir. Kafiyete dtir ki bu babda kat'iyyen sitbhe olunmaz ye her kime emrolunursa ferman-iAsitane-i Saadetindiir ki zulmi mukabelesinde memleket relyast hakkindan

Ve Nemce Ktralt Ferdinandus ahvalindan buyurilursa bazt Alaman Begleri ve Ktral-imesfar ile birlikde olmayub, salikda baska bas 9ekmisler idi. Zikrolan Alaman BegleiineFirança Padisahl bazt mal irsal eylemis ki ol mal ile asakir cem'eyleyilb dahi Ferdinandus Kiralile muharebe ye miicadele eyleyanlar diya tenbih olundigin mezkar Ferdinandus Ktral istima'idinecek, kenclity e tabi ban asakir cem'eyleyib, dahi bazi yarar Begler bile, basbug tayineyleyilb irsal eylemis. Varub mukabele olurlar onat hayli rnticadele ye muharebe ohm. Hin-kitalda iki canibden dahi cumle oniki bin adam katIolub topraga dti§er, ve ekser katlolan

idinmisdhr.

I

Hin-i

gehlrler.

Vilayet-i

www.dacoromanica.ro

148 AUREL DEC= 48

lerdinandus asakirinden mtlbalaga adam helak olur. Ahiralemr, Alaman Begleri galib ye mesfarerdinandus Kira lin asakiri maglab ye manhezim olurlar. Ve zikrolan cenkden sonra, Ferdi-

nandus Kiral mezkaran Alman Beglerine adamlar ye mektublar irsal eyleyab, musalih olma-sun taleb ider. Alaman Begleri dahi asakir cem'ine harceyledilkleri mall bt-kusür ve sabika birboy Beginan zulmen memleketin almi§ imis. 01 memleketi ye ol memleket akrant bir memleketdahi zikrolan mal ile taleb olunan memleketleri virmeyince musaliha olmaga care ve imkanyohdur diya cevab virarler.

Ve Asitan-i Saadet-i Felek-istibah caniblerinden bu bende-yi bi-viicad emr-i padisahl ileol caniblere mateveccih oldugumuz haberan istimalndan musaliha babmda dahi ziyade ikdamlarevlemege milbaseret eylemis ki bu bende-yi bl-vficad varub, kale-i Budime vasil olmalan AlamanBLgleri ile musalihayi bertaraf eylemek ikdamInda o1musclur. Arnma mesfardan ol talebolunan mal ye memleketler virilmeyince musalihaya care yohdur.

Ve Vilayet-i Ungurus Beglerinden bazi benam. Beg ler be ban memleketler Yanos KtralHazretlerine isyan eylemisler imi. Bu zikrolan Beg leri memleketleri ile Isiah eyleyab bertaraf-cylemeyince, bu bende-yi b1-vacad Budime ye ahir yere varmak kabil degildilr.

Bu zikrolan kaziyyeler Isiah oldugt takdirce dahi bu bende-yi bf-vacild Budime varmakhlyhea tereddild ye muzayaka cekilar ki ferman-t padisahi ile Budim muhafazasican irsalbuyurulan atlu beslaler ye Vidunde \raid olan asakir-i sultanlye bir yildan ziyade dtir ki mevacib-leri virilmey1113, bir mertebe illet cekerler ki hailed gayeti maskil olub, a'da mabeynlerinde ser-gerdan olub durub, emr-i padisahlye dahi muhalefet eyleyab, emrolundugi lizere hidemat-isultara edasinda dakika fevtolunmaz. Ve zikrolan asakir-i padisahiniin zikrolan muzayakaahvalleri Sadde-i Saadet-i Alempenaha arzolundukda, ol babda merhamet-i padi.hi mayetbuyurulub, Vilayet-i Iflakun haract akcesinden ondört kerre yaz bin akce bu bende-yi bi-

acacia teslim olunmak ferman-i padisahlyi erzani buyuirlub, emrolunan emr-i serif-i alempenahmuktezalarinca bu bende-yi bi-vacad dahi kendil canibimizden zikrolan asakir halkina defaatlamektublar yazub merhamet-i padisahlyi erzani buyurilub mevaciblerinilz akceleri bize teslim

Emr-i padisahl ile ilste biz dahi ol canibe varmak ilzereyaz. Insallahu I, varicak mevaci-blerinaz tevzi' olunur diya bu tarik ile dahi ol timid ile durub arbedelerinde olan hidemat-ipadisahi edas1 ikdaminda olmuslardur. Bu bende-yi 131-vactld dahi ol timid ile Vilayet-i Iflaka

arub ondort kerre yaz bin harac akcesin emr-i §ehinsall -Caere olub ol canibe bile uydur-mak tedbiri lizere iken emrolunan Iflakun haraci akcesi bu bende-yi bi-vactida virilmeyabVilayet-i Ungurusda emrolunan ludemat-i padisahlye akcesilz teveccilh eyleduk.

Bu bende-yi bi-viicadun basimiz ve cammiz kallt nemiz var ise saadetla Padisah-i Akem-penal hazretlerintln ol Ali Asitâne-yi Saadetlerine nejad ye feda dur. Kenda

ancak vefa ider ki haylica harclintz vardur. 01 harcdasdahi gam cekilmez, illa ki ol asakireBudime bu defaki alccesilz varila.

Bu bende-yi bl-vilcada guluvv eyleyab, a'da, mabeynlerine nedamet hashl olmak mukar-rerdar. Budime bu vechle varub, nedamet hasil eylemekden Ungurusda sair yerlerde

Aki olan hidemat-i padisahi edasinda olub, bu babda Asitan-i Saadetden tekrar emr-ipldisahl varid buyurulunca te'ehir eylemekden olasi yohdur. Hem asakir halki dah amidlerinkat'eylemeytlb muhafaza hizmetinde mukim olub dururlar.

Zikrolunan harac akcesi ye arzolunan Iflak kaziyyesi babinda ferman-i sultani her neki buyurilursa emr-i Asitan-i Saadet-i Alempenahundur. rmid din- Id emr-i serif te'ehir.bu)urulmlya ki heman ernr-i padisahiye tevakkuf olunur.

So1 ki vakidar arzolundi.

mâiimiz filafeci-mire

a

olundd

Vilayeht

www.dacoromanica.ro

4 9 ADDIS IO GRITTI 149

Baki emr-ti ferman Asitane-yi Saldet-i Felek-istibahundurlar.Elabdaz'afLovize GritiMir-i Venedikogli

Raportul robului neinsemnat si al atomului minuscul catre Poarta refugiu mondial siadapost al fericirii mele este acesta

Acuma, cind i s-a poruncit prin firman padisahal acestui rob O. plece in Tara Ungureasca,pentru slujbele sultanale, emitindu-se firman ca sa treaca prin Tara Romaneasca de-a dreptulspre taxa Ardealului si de asemenea ca sä ia de la voievodul Tarii Romanesti drept ajutor trei

de ostmi calari alesi i ca sä ia i sa. aiba grija de asemenea de la voievodul Tarii Romanestidin banii haraciului Tarii Romanesti de patrusprezece ori o slit& de mid de accele pentru lefurileflotei si ale ostmilor cálari padisahali ce s-au trimis spre apararea Budei, pentru ca In felul acestaatunci cind va fi nevoie sä rasplätim pomenitul popor de osta0 cu banii haraciului Tarii Roma-nesti, ma In acest chip s-a emis firmanul sultanal acestui rob inexistent, ca sä duc la indeplinireslujba chip& cinstita porunca padisahala.

Si pentru ca sá fie predati acestui rob inexistent färä lips& pomenitii trei mii de ostmi dinTara Romaneasca o data cu de patrusprezece ori o mita de mii de accele din banii haraciuluiTarii Romanesti, i s-a trimis in doul rinduri i iaräi Inch. o data, prin ceausii Inaltei Porti,cinstita porunca i voievodului Vlad, care este in mod efectiv voievod al Tarii Romanesti, si inconformitate cu prevederile poruncii anterioare, a fost dat a patra oath si In mina acestui robinexistent cinstitul i inaltul ordin pentru cele rnentionate.

Indreptindu-ne spre vilaietul Tarii Romanesti, pe temeiul poruncii padisahale, pentru carefost emis firman, cu speranta ca sh, luarn din Tara Rornaneasch. mentionatii ostasi si de patru-

sprezece ori o suth de mii de accele ale haraciului, am sosit la schela Dunarii ce se afil Insangeacul Nicopolului i trecind apoi Dunärea, in locul unde am ajuns s-au atmat acestui robIntru slujbele padisahale ce au fost poruncite prin firmanul padisahal emis, impreuna cu ostasiiTarii Romanesti de asbmenea si de asta data unii dintre dregatorii i boierii de mare nume aivilaietului Tarii Romanesti i dintre fruntasii numitei tan i dintre cei vestiti prin atasamentullor de totdeauna fata de Poarta Fericirii, aceia care din pricina vecinatatii cu islamul la tarmurileDunarii erau cointeresati i erau de partea islamului si care, odinioara, atunci cind s-a pornit cubune auspicii i cu wart& favorabill i cu fericire in expeditia Spaniei, fuseseth atmati laolalta cuostasii Tarii Romanesti persoanei acestui rob in slujba cetatii Esztergom din Tara Ungureasca,vestitul boier numit Vilsan logofat, care fusese in mod efectiv vistier viclean i fals al voievoduluiVlad, i Inch. un boier, care este vestitul boier numit Stan piralab. In pomenitele cinstite poruncieste scris, si in felul acesta supunindu-se ei i ascultind de cinstitul ordin padisahal care-i supuneape ei, aflindu-se aproape de Dunare impreuna cu cavalerii i fiii cavalerilor Tarii Românesti careau incredere In ei, precum i cu un numär de sase, sapte sute de ostasi calári dintre vitejii TariiRomânesti scrisi ca sa fie de asernenea atmati acestui rob, mentionatii boieri, ce se aflau cu ostmiipe tarmul Tarii Romanesti al Dunarii, au venit i s-au intilnit cu acest rob, si zicind : Mergemimpreuna cu dumneavoastra la voievodul nostru, caci toti cii ne aflam aici sintem pregatitipentru slujbele padisahale. Si odinioara, fiimd atasati impreuna cu dumneavoastra In slujbelepadisahale, am indeplinit serviciile cu corectitudine. Dupa cinstita porunca augusta ce s-a trimis

mii

a

;

www.dacoromanica.ro

150 ATIREL DVCE.1 50.

de maria sa fericitul padisah Refugiu mondial si de astä data vom duce la indeplinire cu corecti-tudine diferitele slujbe, caci noi, laolaltá cu vietile, capetele si cu fiii i casele noastre, sintemsclavii Portii Puterii", Impreunä cu acest rob am plecat cu totii Inspre voievodul lor.

Am apucat drumul si in timp ce mergeam, intr-un loc de unde mai erau trei etape pin& lapunctul intilnirii cu mentionatul voievod, a fost trimis inaintea acestui rob un boier vestit numitCoada, care este marele portar al mentionatului voievod, impreuna cu alti cinci vase boieri deseama, carora le-a atasat mai mult de doua mii de ostasi calari inarmati români. Pomenitii boieriau venit i intilnindu-se cu acest rob inexistent, prin viclenie i prefacatorie au trecut la feluritesi diferite provocari, dintre care pe lingä faptul cä nu au adus nimic, nici atitica din banii nostripentru ostasii nostri aflati aici, au atitat si au pervertit pe toti ghiaurii ärii, iar din calea noastra.i-au risipit pe toti oamenii din tail, pentru ca ostasii padisahali care erau cu mine sä nu gaseascanicidecum hrana.

In aceasta situatic am ramas trei zile fárä hrana. Iar de la mentionatul voievod veneauti fiecare zi de dota ori curicrii care aduceau scrisori cu peceti cä cei trei mii de ostasi calariviteji alesi porunciti de maria sa padisahul refugiu mondial intr-ajutorul slujbelor padisahale,precum si banii din haraci, porunciti pc searna noastra de patrusprezece ori o suta de mii deaccele din haraci, sint gata fär, lipsa.

Iar and ne-am intilnit in ziva aceea ei au spus Numaidecit vi se predau, conformporuncii padisahale, ostasii i banii ! Daca doriti, In aceeasi zi numaidecit yeti putea continuacalea ce vi s-a poruncit", si, din aceastä cauza., am acordat pasuire i crezare.

Mergind mai departe, dupa ce au mai ramas pina la voievod doug etape de menzil, la oraspintie de drum pe neasteptate ne-au iesit inainte vreo doug mii de ostasi din partea dreapta

vreo doua mii de osta0 din partea stinga i ne-au luat la mijloc pe ostasii islamului care eraucu acest rob si de asemenea i pe ostasii romani ce se aflau cu noi, pe toti. Iar acest rob amrabdat, cu toate acestea, ca sa reusesc s evit lupta, i dupä ce am trimis un om la oasteaghiaurilor ca sä intrebe : Ce sint trupele acestea ? De ce au venit ?", a sosit boierul vestitnumit Dragomir spa:tar, care odinioara fusese atasat acestui rob impreung cu oastea TariiRomanesti in slujba cetatii Esztergom, acum fiMd insotit de multi alti boieri de seama. Pome-nitul Dragomir, care odinioarg a fost atasat cu credinta acestui rob, de asta data, in urma celorscrise In cinstitele ordine, a venit i ne-am Intilnit.

Easpunsurile pomenitului Dragomir si ale acelora care erau cu ei au fost acestea ;Am venit ca sa cerem de la dumneavoastra cu puterea i cu forta pe acei boieri cu

care v-ati hitilnit cInd ati sosit la Dunare, pe ghiaurul sirb numit Peia, pe care voievodulnostru 1-a trimis anul acesta cu banii haraciului Tarii Romanesti la Poarta Puterii, si care vineImpreuna cu dumneavoastra de la Istanbul, si pe el, si pe toti ostasii romani care se gäsescIn trupa dumneavoastra, pe toti acestia pe care i-am pomenit". Acest rgspuns 1-au dat.

Iar raspunsurile mentionatilor boieri, care erau cu mine si mai inainte de acea data, aufost acestea :

Poftiti sa ne dati voicvodului nostru i s mergem impreunä cu dumneavoastra !".Iar raspunsul de iznov al boierului numit Vilsan logofat a fost acesta :Eu am fost vistiernicul voievodului nostru i pecetea lui de asemenea statea la mine.

In iarna aceasta trecuta, voievodul Vlad a scris si a trimis la craiul Ferdinand in repetate rindurioameni i scrisori i tratate cu pecetea sa, hotarindu-se si pregatindu-se sa, se revolte impotrivaPortii Fericirii. 5i cind a fost numit in voievodatul vilaietului Tárii Romanesti a adunat de latoti oamenii din tail prin tiranie i prin forta de sase ori banii haraciului. In timp ce populatia'Orli a Inteles pozitia acestui tiran, maria sa fericitul padisah Refugiu mondial este pe punctulde a pleca cu fericire In marea expeditie augusta. Am adunat, conform poruncii padisahale,

S

i

0

www.dacoromanica.ro

51 ALOISIO GRITTI 151

haraciul nostru ca sa.-1 trimitem la Poarta Fericirii, indemnind populatia tarii in acest scop,am trimis anul acesta la Poarta Fericirii dintr-o singura data banii haraciului anual, iar restulbanilor amintiti i-a trimis In tarile dusmane, pregatind astfel revolta. Majoritatea boierilor careau semnat hotarirea i alianta pentru amintita revolta sint cunoscuti". Acest raspuns 1-a dat.

rnsa raportul acesta asupra celor ce urmau sä fie nu a fost dat In vileag de catre boieriitrimi0 de voievod. Acestui rob inexistent i s-a dat acest raport prin viu grai. 5i toate cererile deajutor i lacasurile de nadejde ale boierilor mentionati erau pe de-a-ntregul in partea islamului,la Poarta fericirii refugiu mondial. 5i cu aceastä nadejde ei au capatat curaj si au conceputplanul ca atunci cind ne vom intilni la un loc cu mentionatul Vlad voievod, in mijlocul tuturorboierilor man i mici si al intregii ostiri sa declare in fata mentionatului voievod fapteledenunte in mod fatis revolta.

Pomenitul ghiaur sirb numit Peia, trimis cu banii haraciului acestui an la Poarta Fericirii,ne aratase la Inaltul Divan, in calitatea noastra de sclav al Sadrazamului vizirilor, din guraboierilor vilaietului Tarii Romanesti, cum ca mentionatul voievod e pe punctul de a se rascula,aratind toate faptele. Deci mentionatul Peia a fost atasat acestui rob inexistent cu ordinul ca,ajungind la mentionatul voievod, sa alba intrevedere cu el, iar ceea ce a poruncit firmanulpadisahal acestui rob plin de neputinta cu privire la mentionatul Vlad voievod asupra acestuicapitol este cunoscut limpede la Poarta Fericirii asemanatoare cerului.

Asadar in ziva aceea, fArá ca dam de bun& voie mentionatului Vlad voievod pe mentio-natii boieri i pe ghiaurul sirb numit Peia, cind am ajuns la popas i ne-am instalat numaidecitsi ne odihneam far& grija, mentionatul Vlad voievod pornind in persoanä a venit cu mai multde treizeci de mii de ostasi calári inarmati ai Tarii Romanesti cu vreo doua sute de pedestrasipuscasi i inaintea pedestrasilor cu patru care cu tunuri de asediu, ne-au impresurat din toatepartile si au asezat tabara, luindu-1 pe acest rob minuscul cu putinteii nostri ostasi in mijlocultaberei lor, incit noua nu ne-a mai ramas putinta de-a ne misca. 5i am continuat sä stam o zi

o noapte asa inchisi in aceastä situatie.Tn sfirsit, acestui rob minuscul i-a sosit o cinstith porunci. padisahala. In inalt-onoratul

continut august i s-a poruncit mentionatului Vlad voievod in acest chip firmanul padisahal :Daca ghiaurul sirb numit Peia se aflä la tine sau dacä nu se gaseste la tine si va veni, sa nu-ilai nici o sansa, prinde-1 i taie-i capul. Si in afara de asta, boierii care nu-ti sint supusi tie,oricare ar fi ei, pune mina si pe aceia i pedepseste-i, ca sà fie pentru ceilalti .motiv de avertizare".Asa a poruncit firmanul padisahal.

Informat cum a fost acest rob inexistent, a considerat cä este cazul ca boierilor pomenitisä li se acorde posibilitatea de a disparea, predarea lor in minile acelora avind sensul unei rusinisi al unui ultim efort, deoarece mentionatii boieri au venit increzindu-se in rectitudine i punin-du-si nadejdea in inalta siguranta i gratie a máriei sale fericitul padisah Refugiu mondial.Intemeindu-se de la inceput pe aceasta credinta, ei au luat calea pribegiei ; din aceasta cauza s-auincrezut si au apucat calea socotitä cea buna.

Acest rob minuscul ne aflam asadar in situatia aratata. Nu era posibil nici sä recurgem lavreun siretlic i nici sa incepem lupta i batalia. Prin ordinul padisahal trimis, a fost atasatboierilor alaturi de amintitul Vilsan logofat si Stan pircalab i amintitul ghiaur sirb numit Peia,care asa pe degeaba a fost atasat noua si am fost trimii laolaltä, i fiind noi acum in felul acestaImpresurati, acest rob inexistent laolalta cu putineii nostri ostasi, dintr-odata s-a dat semnul deatac din partea mentionatului Vlad voievod atasilor romani asezati in tabará imprejurulnostru. Toti acestia din jurul nostru s-au napustit asupra noastra. Ostasii români care erau Inoastea noastra au fost numai decit pradati i jefuiti cu asupriri si injurii, asa cum nu s -au maiintimplat astfel de nedreptati in nici o taxa niciodata. Iar ostasii musulmani care apartineau

i sa

sa-i

i

si

en

www.dacoromanica.ro

152 ALGISIO GRITTI 52

acestui rob inexistent au fost preveniti ca nici unul O. nu se Impotriveasca acelora cu pusca saucu aka arma, drept revan,ä. Dcci am stat locului, ascultind numai de firmanul padisahal. Intimpul cit a durat pomenitul atac, au disparut mai multi tovarasi bravi de-ai nostri, de la carenu s-a mai aflat nici o urma i nici un semn.

In ziva urmatoare, In timp ce mcrgeam in conformitate cu prevederile poruncii padisahalecontinuindu-ne drumul, mentionatul Vlad voievod s-a ivit In cale, la jumatatea etapei, Impreun5,cu toti ostasii, ce i avea rinduiti in siruri, si a venit de s-a Intilnit cu acest rob minuscul si aInceput sä spun& citeva vorbe in carc-si dezvelea intentia de-a arunca vina asupra boierilorprIni. *i a aratat el s-a decis sà dovedeasca pe seama acelora rascoala ce i se atribuie lui. A aratatapoi ca. prin gurile pomenitilor boieri au fost faurite scrisori denuntatoare cu pecetea lui, ca fiinddin partea lui, Insä cà atunci cind boierii au manifestat fatis rascoala lor, el a luat masuri ca elsa las& curat. De aceea intervine i cere ca, fará sä se dea ascultare boierilor, el O. fie mthtuit.Caci in acest chip el a luat masurile cuvenite ca sa indrepte rascoala i &Mama ce i se atribuie lui.

Dupä ce am ajuns la popas, el, In afara de asta, a mai spus felurite vorbe viclene i pre-fäcute, mind : Cei trei mii de ostasi români inarmati alesi porunciti pentru ajutorul dumnea-voastra, si de patrusprezece ori o suta de mii de accele din haraciul Tarii Românesti, asa cum afost poruncit, sint gata".

Dind aceste asigurari, am ajuns la popas. A doua zi ar fi trebuit sa. vie A. predea ostasiibanii haraciului. Zicind insá el : O. vä odihniti citeva zile, caci sintem In repaos",

cind i s a spus : Sintem foarte grabiti Intru executarea slujbelor padisahale. Nu ne putem opri,plecãm I", el a zis : Poftiti, cel putin pin& miine !".

Sub acest cuvint de miine, s-au aminat cinci zile. Gindul ascuns al aminärii cu atitea zilea fost acesta, ca fiind prezent acest rob sa fie executate de mai multe ori pedepsele i caznele ceau fost hotarite. Adunind la un loc o suta optzeci i patru de români alesi si de bun nume dintrevitcjii si renumitii ostasi ai Tarii Românesti care I-au Intimpinat la Dunäre pe acest rob inexis-tent si au lost cu el pe drum, precum i dintre cavalerii i fiii de cavaleri care pe tarmurile Dunariiau indeplinit totdeauna slujba dreapta pentru islam, le-a taiat amindouã urechile i nasurile sile-a scos amindoi ochii, apoi i-au läsat cu ranile asa vii de-a lungul drumurilor, In suferinta.

cazna. Vina acestora a fost numai faptul ca 1-au intimpinat pe acest rob inexistent la Dunäre ;de aceea au fast acuzati de partinire.

*i a trimis oameni In tara baniei vestitului ban zis fost marele Barbul ban, In apropiereaDunärii, pentru pedepsire i prigonire, ca sa aplice i oamenilor din tara aceea suferinta i caznadin partea sa. *i i-a pregatit pentru acea tara a baniei pe oameriii sai din tara Buzaului, care iieste supusä lui si de unde este el insusi, ca th faca liniste in amintita tar& a baniei i ca sa fieuna i uniti cu el, atunci cind se va ridica. Facind ordime in chipul acesta in vilaietul Tara Roma-neasca, el este pe cale de a si-o supune

ce te pedepse i cazne pc care le amintim i le raportam s-au Intimplat aproape suboch:i nostri. Situatia oamenilor din locurile despre care nu avem Inca stiri a ajuns sa fie prapa-dita i trista in ultimul grad. Deci dac5. vrea Allah eel preaslavit i milostiv sint facutecunoscute in mod limpede cinstitului Prag al Fericirii Refugiu Mondial, iar intimplarile raportateslut In intregime ade. arate.

*1 cind i au spus unii mentionatului voievod :De ce faci asa ? Aceasta e o tiranie curatael a dat räspunsul in felul acesta Mie mi s-a trimis de la Pragul Fericirii cinstitä porunapadisahala ca sa dau aceste pedepse. Orice fac, fac din porunca !". Aratindu-i porunca padisahalade destituire, el a dat raspunsul Nimenea nu are dreptul la asta

Si in a sasea zi, In locul de unde era sa plecam, a sosit o cinstita porunca preainalta cusemanatura sclavului vostru defterdarul Mahmud celebi efendi. In cuprinsul ei august se porun-

Poftiti

l

si

: I".

www.dacoromanica.ro

53 AISOISIO Grtrrri 153

cea : Din banii haraciului care sint la tine sg. nu dai nici o accea fiului begului Venetiei, luiLovize. Banii haraciului care sint la tine sg-i trinnti la Istanbul lui Mahmud, care este defterdarulvistieriei mele impargtesti, predindu-i fArg nici o lips& 1". Data acestei cinstite porunci fiind scrisädupg data cinstitei porunci ce a fost trimisg prin acest rob, nu s-au dat acestui rob banii haraciu-lui conform pomenitei cinstite porunci.

Iar acest rob am plecat fgrg bani in slujbele padisahale poruncite i mergind am sosit lavestita cetate numitä Brasov, care tine de tara Ardealului.

In urma noasträ au sosit imediat oamenii nostri, sclavii vostri, care ne-au prezentat ra--portul cg Dupä ce acest rob inexistent ne-am despgrtit de mentionatul Vlad-voievod, acesta,punind sg-i aducg pe mentionatul Vilsan logoat cu un frate de-al lui, i pe Stan pircglab cu doibgietasi de-ai lui, i pe ghiaurul sirb numit Peia i pe altii, in tirgul ghiaur numit Pitesti, i-a ucistgindu-le in grabg capetele.

$i ca s pedepseascg pe doamnele lor laolaltg cu ceilalti baletasi, a rgspindit curieri caresg-i prind i sg-i aducg. Ce s-au fgcut, Inca nu am aflat. Insa doamna mentionatului Vilsanlogofat, fiind instiintata, a ajuns la Nicopol si s-a salvat. $i a trimis pretutindeni curieri dupg-doamnele pomenite. $i a trimis curier i la Nicopol, dup, acea doamng : Dacg nu o vor da,va trimite oameni la Poarta Fericirii i va cere o cinstitä poruncg padisahald cerindu-le pe pome-nitele doamne, caci asa trebuie ca, pe temeiul acelei cinstite porunci, sg se ggseasca posibilitateac a si pArtii femeiesti sä i se aplice pedepse, cazane i prigoane.

$i ceilalti boieri, care stiau i auzeau despre pomenitele prigoane, temindu-si capetele sisufletele, au ajuns sä se risipeasca, asa cum fgceau strgmosii sfintraposati i preavestiti ai vilaie-tului Tara RomAneascg. de fiecare datg cind in vilaietul amintit se ivea revolt& ; cu toate rudele

cu toti supusii lor treceau in partile islamice ale Dungrii si ii salvau sufletul i capul.Iar vestitul boier de frunte numit marele Tudor logofat, care totdeauna venea cu banii

haraciului Tarii RomAnesti preda la Poarta Fericirii, si un alt boier vestit numit Giuralogofat, cu toate rudele i supusii lor si cu incg multi alti insi de seamg, din pricina pedepselor

prigoanelor cc le-a fäcut acum voievodul Tgrii Romgnesti, au ajuns acum toate aceste persoanerenumite amintite In vestita targ numitg Hateg, supusg vilaietului Ardealului, i s-au refugiatacolo salvindu-si viata. Tocmai a sosit la acest rob vestea aceasta. Dar, dupg cum am intelesde la supusii sai si de la alti romAni de seamg, marele i viteazul Tudor logoat care a pribegitacum in Tara Hategului, precum i cei care au pribegit o data cu el, odinioarg In vremuri debejenie fugeau cu supusii lor totdeauna in partile islamului ca sg-si salveze viata. Cind am zis :Acum, care este pricina cg s-au dus in locuri ce apartin Tgrii Unguresti ?", ei au zis : De ce sAnu se ducg in tgrile vecine ca sg-si mintuie capetele, cgci voievodul nostru Vlad voievod, fgrga mai zice vinovat nevinovat si ca sa se rgzbune trecindu-i prin sabie, a prim it de la PragulFericirii o datg cu cuvintul padisahal cinstitg poruncl padisahala pentru aceasta. Luind camartor cinstitul ordin, nu se uitg, la vinovat sau nevinovat, ci cu acea motivare ne prapgdestepe toti, trecindu-ne prin sabie. Locul de refugiu propriu al nostru, din vremurile vechi, ca siIntreaga noastrg credintg, au fost de partea islamului. Noi ne descurcam toate treburile noastregrele in acea parte. Acum insg, pe aceia care ajung In partea islamului, Ii prind i Ii predau inmiinile lor. Asa cum s-a intimplat acum, nu s-a mai Intimplat niciodatg. Asa stau lucrurilede aceea, cum sg mai avem Incredere ?". $i ei au mai spus Inca i alte vorbe, pentru care nu sepoate sá fie mustrati.

Mentionatul voievod, dupg ce a sgvirsit acele prigoane, a pus sä se facä strigare prin toatetinuturile : Fiului begului din Venetia i-am fgcut aceste prigoane, iar acelora care se duc la el§i i se inching, aceasta le este pedeapsa 1". $i dupg ce a spus acestea, adresindu-se si dusmanilor

celorlalti oameni din tgrile spre care ne indreptam noi din ordin, le-a trimis oameni i scrisori

r

t

ti

tid

j i

Ii

11

www.dacoromanica.ro

154 AUREL DECEI 54

zicind : SA nu se intimple sá dati ascultare cuvintului i vorbelor fiului begului din Venetia,Inchinindu-vä lui ! SA nu indepliniti deloc cererile lui !".

Si dupa ce am luat-o in graba spre cetatea Brasovului dat invoirea pentru cei treimii de ostasi alesi, care au fost porunciti. Am sosit in apropierea cetatii pomenite i la doua ziledupa ce ne-am odihnit ni s-au trimis vreo sapte opt sute de ostasi cala'ri. Dar 0 acestia erau de launcle persoane pe care nu le stiam si nu erau trimi0 de catre boierii carora ii s-a poruncit si pecare i stiam. Persoanele care i-au trimis fiind cu totul de partea celor cu rascoala, i-au trimis peaceia care erau perfect intelesi cu ei. In vreme de rAzboi trebuie sit fii cu precairtie : e de la dusman,sau este de al acelora ?

Situatia este cu totul aclevarata asa cum este prezentatA in acest raport facut ca sa ajungala cinstita cunostintA intemeiat pe adevAr, i va face posibil ca Poarta Fericirii sa-i acorde totalaincredere in ceea ce priveste interpretarea lucrurilor. Dacit se va emite un cuvint util sahal direct,exista speranta ca pc temeiul celor raportate situatiile acestea sa apara tuturora i mai evidente.

1n ceea ce-1 priveste pe mentionatul voievod i s-a emis acestui rob inexistent firmanul cuporunca autorizatici padisahale. Porunca anterioara prevedea prin firmanul mAriei sale fericitulpadisah Refugiu mondial 0, se va trimite acum asupra accstui punct acestui rob inexistent firmanpadisahal, anume cit: Inlaturarea mentionatului Vlad voievod este extrem de usoara, deoareceboierii cei man i cei mici ai vilaietului Tarn RomAnesti i celelalte raiale ale Wii s-au scirbitde el si s au dezgustat. Este nevoie deci imediat de o cinstita porunca a Forth Fericirii, care sitfie dusá la indeplinire fart cearta i fara tulburare. Asupra acestui punct nu incape nici o indoiala.Si oricui i s-ar da porunca, firmanul pragului fericirii trebuie sit prevada ca, fatA de tirania sa,raialele tarn sa-1 peclepseasca.

Apoi, in ceea ce priveste situatia craiului austriac Ferdinand, unii dintre begii gerinanicare nu sint uniti cu pomenitul crai si-au ales nu demult o altd capetenie. Amintitilor begi germanipadisahul Frantei le-a trimis unele sume, incit cu acele sume au strins ostasi i i-au avertizatdespre aceasta pc cei care se bateau si se luptau cu craiul Ferdinand. Auzind aceasta, craiulFerdinand a strins citiva ostasi supusi de-ai sti, precum i citiva begi destoinici si numindu-leun comandant, i-a trimis la lupta. Sosind, ei se ciocnesc zdravAn si fac lupta i bAtaie mare.In timpul cioc,lirii sint ucisi vreo douasprezece mii de oameni din ambele parti, raminind laparnInt. $i majoritatea celor ucisi sint din ostasii lui Ferdinand, pierindu-i foarte multi oameni.PinA la urma, begii germani sint biruitori i amintitii ostasi ai craiului Ferdinand sint invini

biruiti. $i dupA pomenita bAtAlie, craiul Ferdinand trimite oameni i scrisori la begii germanicere sA fie pace. Iar begii germani au luat in intregime sumele ce se cheltuiau pentru toti

ostasii, precum i tam, unui beg de neam, prin fortA.. Ei dau rAspuns ca nu este posibilitate simod ca sit faca pace, pinA ce nu li se va da acea tart, precum i tri1e cerute o data cu sumeleamintite, pe lingA o altA, tart, care se inrudeste cu prima.

Si venind noi din partea pragului fericirii asemenea cerului, dupa ce am auzit stireadata prin poruncl padisahala acestui rob inexistent, ca sT. ne indreptam spre acele parti, aminceput sit facem progrese tot mai considerabile pe calea impaciuirii, asa ca acest rob inexistent,atunci cind voi ajunge voi depune eforturi la Buda ca sA inlatur pacea incheiata cu begii germani./risk Ora ce nu vor fi date sumele si tarile cerute de la mai sus-mentionatul, nu e cu putintA,sA se fact pace.

Si se spune ca unii begi vestiti dintre begii Ttrii Unguresti i unele tan s-ar fi rasculatimpotriva mariei sale craiului Ianos. Pint ce nu vor fi corectati i inlaturati acesti begi impreuna.cu tarile lor, nu este cu putinta ca acest rob inexistent sa ajunga. la Buda si in alte locuri.

Dar chiar i In cazul ca amintitele IntimplAri vor fi indreptate , acest rob inexistent areI ndoiala i cumpana considerabilA ca va ajunge la Buda, deoarece beiiilor calareti, care au

5-0

ti

www.dacoromanica.ro

55 AIJOISIO GRITTI 155

lost trimii prin firman padisahal la paza Budei, ca i ostasilor sultanali care se gasesc la Vidin,nu ii s-au dat lefurile mai bine de un an de zile, incit o parte din ei sufera de boalä i starea loreste foarte rea, ajungind sã vagabondeze incontinuu printre dusmani, i opunindu-se porunciipadisahale nu-si mai bat capul cu executarea slujbelor sultanale asa cum sint poruncite.

Raportam pragului fericirii refugiu mondial amintitele situatii de cumpana aleamintitilor ostasi padisahali, implorind asupra acestui punct mila padisahala, i reamintim c intimp ce a fost acordat prin firmanul padisahal ca din banii haraciului vilaietului Tara Roma-neasca O. fie predati acestui rob inexistent de patrusprezece ori o suta de mii de accele, conformcu cinstita porunca a Refugiului mondial acest rob inexistent am scris de asemenea din parteanoastrá in repetate rinduri scrisori poporului ostasilor, zicind : Mila padisahala a fost acor-data, banii lefurilor voastre ne-au fost predati noua. Pe temeiul poruncii padisahale iata cäsi noi sintem pe cale de-a ajunge in acea parte. Daca vrea Allah, cind vom ajunge, cä vor fiachitate lefurile !". Tr:End cu acea speranta in mijlocul necazurilor, au facut eforturi pentruducerea la indeplinire a slujbelor padisahale. Si acest rob inexistent, ajungind cu aceeasi sperantaIn vilaietul Tarii Românesti, aveam destinati pe seama mea prin cinstita porunca padisahalade patrusprezece ori o suta de mii de accele ale haraciului, insa banii haraciului, Tarii Românesticare au fost porunciti nu i-au fost dati acestui rob inexistent, incit a trebuit sä scornesc totfelul de lucruri si am plecat fära bani spre Tara Ungureasca pentru slujbele padisahale careau fost poruncite.

Insa capul nostru i viata noastra, ale acestui rob inexistent, tot ce avem, sint ale marieisale padisahul Refugiu mondial, sint inchinate i jertfite tnaltului prag al fericirii. Lefegiilornostri le confirmam cu averea noastra cheltuielile destul de mari ce le avem. Dar nu regretamacele cheltuieli, numai ca de astä data acei ostasi sa nu ajunga la Buda WI bani.

Este sigur ca, daca acest rob inexistent va fi atacat, o sI. ajungl sä se caiasca dusmanii.Ca sa ajungem la Buda, in loc de cainta, aflindu-ne noi intru indeplinirea slujbelor padisahalein vilaietul Tara lIngureasca si In alte locuri, nu va trebui insa sä se produca aminare pina ceva fi emisa iarái cinstita porunca padisahala de la pragul fericirii, in acest scop. Cáci poporulostasilor nu-si pierde sperantele i ei rámin neclintiti in slujba lor de paza.

In privinta banilor amintiti ai haraciului si in privinta intimplarilor raportate din TaraRomaneasca, oricare va fi firmanul sultanal emis, porunca este a pragului fericirii refugiu mon-dial. Nadajduim ca cinstita porunca nu va intirzia O. fie cuprinsä in cinstita porunca padisahala.

Asa cum s-a intimplat s-a raportat.Dealtfel, porunca i firmanul sint ale Pragului Fericirii asemenea cerului.Robulcel mai slabLovize Gritial principelui Venetieifiu.

ALOISIO GRITTI AU SERVICE DU SULTAN SOLIMAN LE LEGIS-LATEUR, D'APRES CERTAINS DOCUMENTS TURCS INEDITS

RÉSUMÉ

Le fameux levantin du Cinquecento Aloise Gritti, fils du bailo véni-tien André Gritti et d'une grecque instanbuliote, a eu, comme on le sait,

www.dacoromanica.ro

156 AUREL DOC-Ea 56

une biographie sans cesse ascendante, jusqu'au denouement fatal a Medias,au coeur de la Transylvanie.

En jouissant de l'amitie bien payee et des faveurs du grand vizir(sadrazam) Ibrahim pacha lui -méme considéré par l'opinion publiqued'Istanbul comme Makbul (de Favori » du sultan) et ensuite, apres sonexecution par le sultan Soliman le Magnifique, comme Maktul («l'Exécu-té ») , Gritti détenait, a un moment donne, ensemble avec le grand vizir,les rénes de la politique étrangere de l'Empire Ottoman, en recevant, lui,les ambassadeurs et en assistant aux pourparlers menes par le sadrazam.C'était, évidemment, surtout pour ce qui concernait la politique européennedes Ottomans. Le padichah méme s'était abaisse et alla le visiter dans sonpalais de Péra, ou ii demeura deux jours et deux nuits. Gritti était en effetle conseiller imperial pour les affaires européennes.

Les deux emits qui sont publiés ici pour la premiere fois d'apres lesmicrofilms du texte turc apportés des Archives d'Istanbul a la DirectionGenerale des Archives de FEtat de Bucarest, avec une traduction roumaine,ternoignent de son activité au service de la Porte.

Le premier document est une lettre adressée par le roi de HongrieJean Zapolya, le 27 mars 1533, au sultan Soliman le Magnifique, par laquelle,sur ordre de la Porte, Zapolya envoit Gritti, « notre grand vizir », en faitgouvernateur de Hongrie, a Istanbul, tout en l'accompagnant d'éloges eten reiterant sa soumission au sultan.

Le second document a une valeur exceptionnelle pour l'histoire de laValachie a cette époque-la. Ecrit pres de Brasov apres le 6 aofit 1534, ilconstitue un rapport (arz) adresse au sultan sur les faits et méfaits qui sesont passes en Valachie depuis l'entrée en Valachie de ce «protecteur »(hcimi) de la Hongrie, comme le nomme le padichah, jusqu'à son arriveepres de Brasov, done entre le 25 juillet et le 4 aofit 1534.

Gritti avait été envoyé par Soliman aupres des deux rois de la Hongrie,Jean Zdpolya, le Hongrois, et Ferdinand de Habsbourg, l'Allemand, pouressayer de pacifier ces regions européennes, au temps oU l'Empire Ottomanse trouvait entraine dans une guerre difficile avec l'Empire Persan, a l'Est.Mais Gritti apportait avec lui un nouvelau volvode pour la Valachie et unepartie des boyars avait ourdi une conspiration contre le voivode regnant,Vlad Vintila. Ils se refugierent au milieu des troupes ottomanes venuesavec Gritti, mais ils furent livrés tous au voivode regnant et furent tousjusticies.

Par la suite, Gritti traversa les Carpats et se reposa pres de Brasov,d'ou il envoya cet arz au sultan.

Les événements ultérieurs sont connus d'autres sources que cesdocuments. Gritti se méla aux affaires intérieures de la Transylvanie, dutse retrancher dans la ville de Medias et se rendit aux Moldaves, accouruspour aider les Transylvains. Il fut execute le 24 septembre 1534.

www.dacoromanica.ro

i." 1 ....?

...,:-!'

.t.",..fl. ..-,

.

/ .

-It-;;-""___.--' j - : ...,

- .

-, ;

i-.LA.L.4.0....AL'utia'

c.-J....,i t, Ji i J.J..).;.) c-_,,1:; i .,/ r-1-1?3"fc"--, .1.1

. . 4

4''.:)..? ' 41; l'jC9. )001; 4d417611.;;9.LtA Al Ir:").t j ; '11Agi'lj'"4;.°::pi. :i, ), { j * , ..',.:> /j(i.tif.

. ...

. 0t j(.044::04:tj. 4S:jj;di.d.gid

:V./ 4.1.,I.C) 1.;e30NT;;#.1 / j 1.$*

I

4.:''''''Ll:,,AtJ5A;')ICS,A,Li

0::41.74/44.11)./. 7P4AL;i C'l l'/J (IA ij: sj C14.01-,4 t 4

..

:,_:/',11.9Jcitt;j'i' I r_

1

/4 4

#5

0

1

,',. .1:3 4:"ti .1 i cf,,tm eit....,,,<,,,,,.-..y.,./...f...3;,,..,.. .

,,,..4...;;.#.)6, c---, . ..) . .... , .. ....

).{...,..."...e.0...,fred

../.../:..9..>1. - ., . z

-; t "'"...., , A . / /. A

/''';..41"' t. t::..

.f Cilj )411 ei J!..,:a. ,O.s d ) C.:J./I-Li" <:/jj:, /

Fig. 1. Sigiliul lui Aloisio Gritti aplicatpe dosul raportului. Legenda sigiliului : Az'-afu el-ibad Lovize mir-i Venedik ögli (Celmai slab dintre robi < ai sultanului > ,

Lovize, fiul principelui Venetiei).

(3` ;1, jtL ;L..;

J-J1;/

11.'. ,

c_ c, ty 54-44 ;. .

. , .

i-Pj

.. -V '

,

4;<.,AC..,Y.Ckt JJ : .1 ...:7 . L.r.i A r -"it,i

Fig. 2. Scrisoarea lui loan Zapolya catre sultanul Soliman Magnificul.

/.jk dr -72

414-

C.,,..0,0,.../.t...y4;0_frZjii_; 4 i(')..J...1% ;t:-).)- ; .. . -

.-;L,..4.)>J44-:".0 dill Cloy.J., tlif-t....0.`

.

' -' :J-Itz-0"-t,1,:y i)J 6.110;1.-td 4.; ;

r-,

:

. .

.

-0

. . * I * I

.N. .

. ,--i

'''.: dJcPcdati).11i(P.cA'J 4

/:

. a cd=

c,.....',10ili.,jA?1...i..,,,t),Ij6v;

:, 4 . ;

d.. , .

I/-, "--' C-Pi g.-111.1 i (il; LA:fa ..0 ii14 ..* (4

.,( 'e .6

t i,-. AA) e Ci..",:,;,; !. 4. L, ".6,1) .....k.....,/,..,........--,": zir9....,,,i

i

C,11,

.

'd'tiL°jj° '6)4 ilk? JLAC!/.

-1.1 J 4r:j,

L./1 ' .. .

it s .

i,

: , .-, ,: ,.., -.-

JJ J 4.1. .

.

.

. .

,s .

'

-.

,,v

. - . :

../...-C.

. C..

.

. .

. - ' .

. . - .

.). j c:,'

y

www.dacoromanica.ro

j_1..1,,ir....1.'....; .. ....;"' '" `i "

, .,,,..,.. 0, ,.. t4,1.1. ,

. ...y.', .,3....-.,e-.:,..,-,

- -, j' ,, ,._,

- . , , .,,,../..,- ..", As..0Axsele,:rr..v:e.i,

?*..4 .,,,,,,-, f''''''...b14'''.(''.Q40.gt;.) 4),,n5,,,.;,,;./,hAteip.4,42

_...,:e414c)r.t'41(j>k...j,-;,-1.!Y.--,--;.%.,--,,ii:;1.4!.o 4..4 ,......tb.:!.:h...;...4.i.rt,Itr:7,44.1.A:s:r.;:olik/At,,,'",-(A,.!...-.4,;1,-/;;!:,/..t?,Ye4,,:l./:,11:-.64,;2Lk

44'C'AC';44kkdi'44.414)41.144,14404:4;;Fikj+ge1444:

__,P/40:4441'..114,4WV440.14,

..,_4-146/0.14),.(./1$44etjitos4f,,e.*41/:47$5.)...t..044,,,,

t.;."`,,,A)44

..!1'41kVittlk44tWY/--;l1AL;01.

.44

4:t.k.?'tix,444Z1tit,',4.;.;04)1.).;))4,C1.+SrAt04.4

->, -C.7 #'(C.*4..4'14d4"-16459')/;

. ...., P`4.., W.4:'..y.,i,,,ISt,L,,Apikpi,P.,.,___"iir.Ae4/ 4.4, 4i...06. St4479;.:1).!43rfl',.*1:4'A.404.:".014,

Je?41,4'1.46.*14.14Wi4.44,Zejiif(444."11/41:Ye44,4;44.ikij

ateiteilta$4,04$1$044.4.414.4$4444.v4jit;..gi .r.,e' : '',4._.'4ek 4 ..L.:e

,>, 31i4h."10ev' .-!!!"441;;t.p:01.4.1$4)',,/./i<yAl-4) j, Iel,;01414:4';',V A I i cd.41,4 ,,4:14,41p.$ ..t,,,,N ,!.:0),,4.4, ,,tx,:kr,-A:'..04'..y.

,l'*4V.4074#.fel.i..$04, ..4.A4.,44.....e.:4.o`.4.41,:ek..,.14,-.h.ce.,:eitc&isj

v ""!''.e..:`,:e4Per.r9.11/e44c..'L..44404iieAt.e:"...Aitarrie7-.)'er4*2/i"-444.4(Xiftac4646...;.ti."-,4A-4 : 04644,930t*AlAf, 4%

;4"..w."Y..;.'4,4/4144,4r,,44,1,....ar-Ovt,-A).y,4,hi.t,,liy;Inetate.:4:14.7

4.,,,,_,-*Q44, ,641.413;i:tivt$AAL444/,,,:b.Waji.;;.:g.A,A44,1y4

Y -'1144.4641441"4.44t44;11,,V64,41.0j4;04q/4;14Z1f4ilit

: 4,/''4e.).4.,E!ooigPlA;;Pi,i311.0.4JVAthittfliPia'Pliz4iX44.444/.4tli:4441J0 .i.12;.go', 'd,,,,,LibLi.L.

'44,:gA; '4 .4, - tA"4,,,i, 4' -......7...wid.istic/14444)

JAW/ . ,' t ': ,...-

.

v.../cirtorot4i,1.04,,,4440"1"444.r"Au Ati )..4.44,44;4,,,f

*A,

-4#,.

toil.:- :#4/-1414-4%Pfr4i4.444:ft:i.ktifkievy.'4,0

,' , ,;,Atis.0444.1i40/41.44. ktoki44,4!;.y.to,f/set lic.....,,,Avt,;.;k14,filo...,Poohit/46A04.4; ...

,

::,..4r4'''6,1(1%,'404e,A,AW.A;iike.'..

f*1.-..:.,42iirAt:'N..;zike4Jfi

t';';', :44.-...e41;e.Le:leAr444:4411e4e4ie"'"'

141:fr''''''' 14.1);''''.i'"".".."...'"°';

C 4,4i. lt e.471ifr".iii(.;e.:*31;.4

'14 n f 1: *: i S ';'$; ' .,1-1,44),e.A--...?-.,,e-,..,s,!,,:d.,.;....,44.,4q0.44,,,44-r,1""Pl

a)

Fig. 3. Raportul lui Aloisio Gritti c6tre sultanulSoliman Magnificul (Continuarea raportului in fig. b i c).

,._.??.1441../....:i,a2PiiiliAWile,' 4,: ...,,,i

;.i..:,''

MI,./axe,tirp11:-4,1e,Ai., 4.2

iv),

,0:5',, )4,p':Vmr?14?0, ;4;44i.,)

1 tit:1'444(4 I 41"1.41

-

-

,

......,,,.,......,,,,,,.,,,...,

sew*: f,woow,

ofi,A,,,,ir:Awathivr...4.....,,y4.,;,4...:,",146:44#,,:p.,A,..,,,

i-,4,.

A

IMjj.,,,,,vi,,4 .L.,510,41 ieiula u;1 W4.04:0'I

, torw,

0,..... ,I..,. Jo.ko--0..

.

VO*4**4''

_.4#1,

a o

0z

... ,,-

__,

, ! ,-74,-,,,f4.e '; -,, A;,s.

., i 4,4 #' :- :-;*-. ' .**-1.**,*'**-

-.'fr.--i.,_-t-r!,, : ; .....,4,!...,,,,..i. ,,,t ..,,........

:m..::,Li..A.,e, .0:J

.,...

r

37,21.4%, ,/{.{47,i4-

16,,,,

1.,'

.

kir 1

www.dacoromanica.ro

,i'l.4441:1V-eAIX4slizf,44Afastoi.,',.*/64,rs

,

4.,11_../.74514'Y'ff"., ."44);1106-'4221**4,404.riii141614.,/.-4fabAlki.J.:t4j.k,''''''''';46.4e'jfit(4;"41;;jtk;i4OLLI*Lo:-...terhq.:S4/4.i.i.

,40.4Aldiia&i ' ; .. /,:

4.41`t°'::441 ..;;WALtti/A.. V4..e4t"O'll:

'13,4e...;) .,:iejdoil,4k4; . .. - ,i V' ti. j J 9J,t4e.,yila,?:.;tedfr4.44vif,b4)..>,ei.e

i.,)&,/, 1 .0/..+0 e $ . L .L:_,..,;,),)fekt4..0-aPievfil$1.1.1.

i!'61f4-;44'f ."-e-.4.,G.O.;,:lai.'+itit.i>4.11:,-,,,r1v t;,Wie.i4rt.p;;;;,;),j).AtYvV,A;!th-'14"'", i:i;.;=k.:;,..7.,644/..:,,,e4,,,,i4,-.;,/...z.f.,,,,..'4,".4.,,,,iii.:e1:Ai,-4,-r-.

zt-i-tY*1_....,4,c4.4..,c/.*A61;kii.,.;(.1i..giaw;:,trtmei....,74,,kk,,,,,.c.h,(0.5,,,...1?),4),so.,./,

,t,,INtr,o;::20,*xii.v.-434./.&..likAe4.44/A4,(,.;.,:..4...,,4414,),J.Q.,:i.,,,,,41,..,.-if,

;44-0

W44..4'41

.../4/gez A., 1..,,,A4i,si...;:44)0;.;-..44.tved,t:';'9;-. , ''' ": .:, ..:.<,,N).,44...4,: :j4:41,..//,,....4-i-e:

tile, 4.4-4+4.,-442.4040"41. A',4/'''44*"V:1-.4:14.4m*.

....AI,. 0,4,4t2.,..4401.,. .5. $

4,f

444%;14.3,,,. 7,,....j.... ' . , - .. - l .. :'''i 4:' . -,' VI. ;I. `s;rt 4' c2",,,,,...., ., .,. .1.-40:1,k4 :4:1,1--;Ais*.,4401.41..,414;aols.f...,-;10i',43'1,3:434":t4'

.,,.,'i.4.4-, ..: ' '''°''"'. .

. -'''.31147:-4116.f-ti;14i.,:s. frie,14,iv 1,f,v; ,iie",4,47p Akit4,2.;4, 0.1.44!..4 .4;1,:tettfr,*'.'''',4t:44'.';`,..:9!,:t:'14'1?;:./kl,r.444U4K,A,.,i.:A611.4:44,q0P1),10401.4

U.ti.;-41'

,,'i'l'ILtiV.,..1.'4).

4$4:4AU;)Aq404:'441;.1.4,44:*-1,144,"*P.P4P4NV4014te4.46,P447"''';;"--

` '4,"Le;10461**.tle."etiA14(1,44404144,10WW.4,-,,f.44.46(4,Q01:,:f4:64.I.V.;"64.4q;4,A.0,..i,441/ptc.,..,(iiti44.6t*/**9/5;40441/2

'4:4/1140 4'4.411664414-** ),14144.16/:"."fqZ41411444419,M10.044;,*421,4.40,1,604Y;','44:9444`2,44.6";, V&CI .;,,,4,44.0.4914.uitrkArittes.k.,a04.44A14.1.44

%;..ilkit '4''''''''..4.4:*4t744'45'L'''-itjh?trit4.r.:13.10..Vsi,isit.i,04;;;S:4(1,...;..4.4at`ti.e),*t 7,tigtj'Afir.lie.;44.4..;AN:40,44,44a41444:4'4,01.0904Meiteee/Agtb.

jihri.51:4%,044.!t44;4.4,044,(6/bi.44;t4 ION't.:4P40.4e116.1:-:Z

,,,74444711'le°11z,;.:4711:3...f.,-..kijiiedy,0,14,,tripahiei.sfr;.440'2,11Z1041:,A,,*PA'AA".- ' ';`:44ii. /.;e14eilit46',...k,s4;,p)ri-Jeltil,,Ogaolh?:41:416t1(:0^.V.'"?0,74.

i Iti '44:'(?"""ti:4,,P.4,44.." P.41.1-Viaiiti;LAI. *"....1.X.+141,k412we041-,451A1".");kW44'.-4144:"1.d.):-,fsci.i44.'.e..

';14'.19X<T 2,1-.74, .z

W ` ...i7.4',:i3j1.4.:tiAr4/..r..4...Ain!ioir°A.,:/;fiAtile

k -I' 5, 2, iii4di 4/44/4P',14-etAb.441,1t:..4,4 fsitiftsiML*X%cta''''''''"Ak

k4#141).-ei-)i 4 r ti ''1 4.,1a/4-'-'';414"'

, 41,, 4itult,,...44,/ed:441^Jitii*AiiaL. 0.,°7-461446,, ( -,7'Y 'Itk:, 'e4.4.4%$2-Liiin.414,-"L-ilkog?ttfP);"P44`;,z

4.1". e.i.7*!Ar:.,c,:*K./ ' iTF.A:4-1/44").40 :;(. '...eiimil,..,',/,4411,4',),..ix"..eiftiiiii.14:464.^:Cr'441'.

14P': z.,,,'''''' /,'-' ''''').-1`.`4141-4),,,:.,.;;A";:.bi%)::.;.4....4,1>y,,!,/.0.);?-i.v.41,../...*,),/,,,J-Ax

-..-:-"'"'-..."),1-i-,,..rtgl-41,:Liiii,e5,-'44,.....4i).

,I.4..e.g.v:A41.,b)i.--.,=;4.---1,-,I,,;,....;

b)

,..,:ttePAGiell,i0k., -*13,,...r,4': - ' 4tua. rti,d,./40:z&et,..A.(4,

1A.Y0i4;0141i

64,4. a Wil44Iite;.

."

.f

..

.ii,:i

i

,..r.

1

.

>

iAiei;),;-;:iy..;;14?-lip

4d1J14,;;;51;4.1.4t2my0;.

I.0;414.141:Zis f ZbAili4tr;144$>JA*4°P.4";41';.' ,' .- ..1A__... ..1 ;1411.0D);

f ''... '> .S..,/ V ' ^:'I

1

..;:124:" tvve.A.,i-:fieCcy,freiLdji/C.4.-'4440;%frOO.;11.:

3

L',:1444.: aa!:..71,:,?,./1.411:11/1414j4 4"';'idt,J.: ',. t- '' - :, '....4 4, ll'il;cillEariV't4''''".4'111,;W*1".:- .1.-il'er't"; 14.11a,71 -A,, .- ' -

'40.4,11- 4P.V644.1*Ysiel

.;

/. .4v,

y

,

iL4.4 /

,.j., .....

www.dacoromanica.ro

! p., .......;:, '4",---z--- -.,:,- 4.,,?.. ?.....,,,rg ...e., , t.,;"'"'"' e--

. 241.-."-', r.g1.,!!),,....ii. ,rd:j4 :;44,1,,,, i4.11.4.4!, ..; >.,..2.5,,i,;:-.*t.':,:i..A,.. ,:'"ei ! , I., : I'-i . La::.,71:: ; e4"": 1

-4 71iX;40'4/."-(,;,,...1,42e:10-014L . ..fltd-itsj

;s:,....4, le . ,-'1.1':?:441!Z.4,0:tiii:4%..:4hri..

_,lz__'41:$:.1,41..i,., II,'44f'J:14,41:4);-011 iii,ztc. ifpiu:444,4*1...vdiv.L.Aiifi-ech-1,6itme.4,4,..444/...*.4:444,..101,w;:0.1,44K.!0. (de-yee'llt''''.;... ,,,'., -. .' , ii.i.4;kak lia..Iiin; ;Afi"..4.qq,42i.y.4*';f...tv..4.1 v----.7": ,4171,4teAM):0 -.1<iek.,g4,111.,...aks.4,4441,

: '.4..41:::ill.:0,-(evt,04,:.-7'thu':r.,t xt,.);',, .1±1A's'"t12...0"46)1,4tAkdi,;,t;4.3V)1P64;k..-404f...444.,4!WIA!,,-141

si*:440.4,01,41/A41.,,t+1,14,041,0)Am.*44slAte...e.,i.g , 9,493.4"41,/ais44,.3"4,0 r If ii44,,sCskii;141,C,40,k;I'.,'kt*4P14?f'44:s;.4$4),Sti4fivy,14,4.:ZiAbev*W4k,411a.r461,:j.;41444'41.2",4k.;

htt"";74:fj,.. t?.,r. -- ....cip i'(,- ' Atz.:::44r.Jah's:rlart). 4 w.A4,4'..7' _ g . -,-iii..A4sAtik4.,44i;44/taVek44,4;t41/2';.t--1,.ihti p044,44111tri4,1,0aCki.:43,4ifirfr'7F.,1

!4....4A.(ititA.1.4.7t,k0:-.1:0:24Jiy..44.7,640,A,,ii#1.e.skirw,e0',Wi;

16 dtkid:*1.41,-o$4:0vi,/,),,*4...get1)0i.A,;(ix:4411;

:.4041).,e5,..,,,.,,.,,,

to,,,,Jt-d..-,;,;,-.4.ik.f,,i.,,,,,i,,,,,,i,c,,,,A,..,,,,.,wa;,,:;".;...-,t4v3,,,,AvittAtix,ir-v-,A414, iio!7,4,.....144,.-1,:i...,,,,04.E.,,..1,:,,,,,,,,,,,a,,),:

-,7.,.,.',,..,tu*osr,,,e,(,-t.aia,,,.,;w,,,o;.ik-,p,,A,::,.__pqw:o.

'4 44.. ,fie.;4c,stlii-te.44.teioxfoi:v./.),,,,,,41141).141:0,i''11Pr. :p,-..

......6mke4f1P37. ', Jelisie' ' '.i.effiAati:4)4feicrfe,...64yjorv.,,e3epfr"fli;"

64;4i,L.f...4,R;44.,3,4):;:-.0;P.44,:eeti.;,,ith:,:f- ..1,,. #?,..*,,I;),44,4.,40,.461;i1/0illem,e,- =i44..k>.:4,.,,,-,..,rpf.),;;-4A,4,v9,420;:-.

-, =' ......v.:0-4,e/u4t./.M.,44Nf.y.tkii,04,4,./.k..:0,-Aleif,4.41

,4-:464a..4,k,ii-)AtJ16..Ar414):;--,r441"-i-i k".1:251tfriAtatit

tditit;:"../.'4t 4L11:i."459'Hii4.::*l:.7°

...71:41,0 ,. V , .. t: . , . 4.'sf4"' 4Ati.1.4.. WV1k4.4q.9.11,g04.71314:444ft*Zq.dti.eSVP:.1tY:Alf J:',4q464#-I4?Itt;:),0/3,,,,.,44:1, - ..

4i,....t',... '''.:.'1`1444.1.0,4.4%.AfFitoits.,4ifih.,y444iaii.w,06,,,..,44/,/,t7

.-. ,-fkpo",l's-ii,ei.:,?7,,,toxri.A.J.deq.4.4,Ai. .v4A 4e limbo.,id*i,-... .

,,..r

ottpt,..ti,..iti4t)..qtelkY.al.ii'tk;t'"""),di.ifk.c:tlijoe-,:'14*Je.%,0,4^%;4i;1414,i-0,c-ii$4ffp.j4

,''''`"'f.'=11r;v6(1,,,IF.,st..41c;i4p,v.i.j.:4;;;ikiiN.4.e..7-4.w4Akfft,,..44/.74 / jet.ug).:4vci)41.2:04';'.-14,../4-.

t-.4be.er k. 14,,o,.fr k44,...0=?4f6f,4y..,.:14/4:are.;4141.4)44..,49q.4im,f-:,,y.,4,4Q,4;4 cie....,,,..,4-4

.,,l''.4'.44.f"1"464'..k..44144AX*SeA.14":'l' "44/.44'124i

*.; ;,t...i4.41,1:..44.P.U4V. 0

14 1) ;1.194 tii, -41NAWC.47443:4:t4,44;iiisV,ji`eiy+g4.44,,,z.3.4:".;/2,te.4,t,ok.tiAtG4,4,444..4.4.,*

4 ..,,,,,4,4,0.40.14.p.40]4,,,,Asfr.:10,fr..,,,,t;.* ,,.......,,,, :6;..4Adcildvagi:.! _ .4,4' .twifetocrips.,,,: , .....4,44, ,,,,j,k);ed? t.6.4.),

'4'1444.4.,kw. te, t..)". .' ii. / 7 '' /411$111-...,.. .. -..it:,""414444;St,.-05*,4A,e.140.4;,;;;.,...;;;.4,:i...v.n..d..*Arti,e0,11`i4)04

101/4,/,..,-*ttioi;114.oiliiWeei''..A ,,.411)4,14444,40441?c''' 44-.44,.'

.ug4; .$4,,,ho ,,,, . >

...*A-$:...... ,, .> . t, .- ' ... '''.. ,. T. .,,,,,,...e 4+.4tio4,,,,,,;,,04/.v,"",14,4,:r.4141,

J.-44.2. w-a....

c)

- 7 ,e1.1. .4%,-,4,..,,,,..... :. ; i--', ,- , --."..$4.:.:,

-.L.' : . :k.4.,..;,..i.).,),..;"ff.' tt.',03,4.1-6-..4 d-f.

'i

/ / . , - .,..--,-,,-4,,,,,,o, .,, .411.,..1#'el.44-../.....±00.-It.:1,4.

:.4.f.a...,"' ...i,,h_.--.1 ,..44.14,0.4.4.4/ -

-

1,

-11

,4,..444#441.rs..40:110.4;

.Ve..44,41f.%4

?S;teg.51,gitipAt 0,0,1C,0 .firfAlerlti

'..'

AoktOniwileli'' .r,_.:

,1,...; _,_44,4t44:e .16' ,41e,"-,

,

''''414.03., , , ,*.1.AV

, i, _,.....

i..,,,,,,,_,

,,,-- ;-zzar '

'.

t4sel.

_.....

y - .

:

.

r

I

!

i)1.www.dacoromanica.ro

FACTORI DETERMINANTI IN EVOLUTIA DEMOGRAFICAA TARII ROMANESTI IN SECOLUL AL XVII-LEA

DE

LIA LEHR

II n'y a richesse ni force que d'hommes" ; aceste cuvinte reflectä,credem, importanta studiilor de demografie istoricl atit pentru istoric,cit i pentru sociologl.

Cercetarile de demografie au luat un avint deosebit in ultimul timp,mai ales in Franta. In secolul al XX-lea §coala franceza se formeaza treptatintii cu L. March, M. Huber, H. Bun le i apoi cu A. Landry, care a scris i untratat de demografie 2, considerat timp de multi ani ca singura lucrare de acestgen din lume. Dup5. 1953, cercetarile in domeniul demografiei au luat unnou avint, iar dup5. infiintarea Institutului national de studii demografice0 a Institutului de demografie al Universitatii din Paris, aici s-au dezvoltatmetode i tehnici tot mai precise de cercetare i cunoa$ere a populatieis-a format o pleiada de demografi, francezi i straini, cu autoritate in lumeaintreaga 3.

In Anglia, imediat dupa cel de al doilea razboi mondial, au fostinitiate unele cercetari, dar i acolo, abia in ultimii ani problemele dedemografie au devenit o preocupare permanenta, formindu-se colective decercetare sistematica a populatiei.

Aparitia, aproape simultand, in Franta 0 Anglia, a douä indreptarein cercetarea demografica : Nouveau manuel de defiouillement et d'exploita-

1 R. Mols, Introduction 1 la démographie historique des villes d'Europe du XIV' au XV Illesiecle, t. 1, Louvain, 1954, p. 3.

2 A. Landry, Traité de démographie, Paris, 1945.R. Pressat, L'analyse demographique, mithodes-résultats, applications. Prefata de

A. Sauvy, Paris, 1961 ; St. Stegnescu, Istorie ci demografie, in Studii", t. 20 (1967), nr. 5,p. 933 946.

11 - C. 89

4

www.dacoromanica.ro

162 LIA LEHR 2

tion de l'etat civil ancicn i Introduction to English Historical Demography 5,demonstreaza progresele inregistrate in ultimele doua decenii i interesultot mai mare ce se acorda, in cele douà tan, acestei probleme.

In tarile din centrul i estul Europei, preocuparile In domeniul demo-grafiei capata un avint din ce in ce mai mare, trecindu-se la cercetari indomenii ce pareau pina acum insuficient documentate.

In Uniunea Sovietica se aprecia densitatea populatiei pentru epocilemai vechi, plecindu-se de la unele date mai precise de la sfirsitul secoluluial XVII-lea si din secolul al XVIII-lea, ceea ce a dus la evaluari divergente.De citva timp insa, studierea documentelor epocii respective, fara indoialafragmentare, dar destul de sigure pentru unele provincii i regiuni, a permispunerea unor baze mai precise.

Cu toate Ca in cazul istoriei patriei noastre izvoarele de care dispu-nem pina in secolul al XIX-lea nu ne dau posibilitatea de a ajunge la rezul-tatele la care s-a ajuns in tarile cu un bogat material statistici, recensa-minte, registre parohiale etc. totusi o preocupare de a cerceta uneleaspecte ale demografiei istorice cantitative a existat i exista. 0 serie delucrari i articole, de mai mare sau mai mica intindere, au reinnoit cunos-tintele pe care le aveam asupra unor aspecte demografice 6, dovedind preo-cuparea de a largi cunostintele noastre despre structura populatiei, tehnicainregistrarii populatiei in trecutul tarilor romane, repartitia geografic5. adiferitelor categorii de sate in evul-mediu, miscarile populatiei care auinfluentat toponimia tarii i alte probleme. Aceste lucrari i articole nusint singurele 7, ele se referd insa, in primul rind, la secolele anterioaresecolului al XVII-lea sau la secolul al XVIII-lea, unde informatia estemai bogata, i numai in mica masurd si tangential se ocupa 0 de secolulal XVII-lea. De aceea, in lucrarea de fata, ne vom opri asupra aspectelordemografice ale secolului al XVII-lea in Tara Româneascd.

4 Lucrare datorata lui M. Fleury si L. Henry, editions de l'Institut National d'Etudesdémographiques, Paris, 1965, 182 p.

5 Lucrare colectivá alcaltuitb. de D. E. C. Eversley, P. Laslett, W. A. Armstrong, L. Ovenalsi E. A. Wrigley, Londra, 1966, 283 p.

6 Amintim unele dintre ele : 0. Prodan, Teoyia imigrafiei romdnilor din PrincipateleRomdnc in Transilvania in veacul al XV III-lea, Cluj, 1944, 173 p. ; H. Stahl, Contributii la studiutsatelor devdlmase romdnesti, vol. IIII, Bucuresti, 1958, 1959, 1965 ; I. Iordan, Toponimiaromeineascd, Bucuresti, 1963, 581 p. ; I. Donat Asezdri omenesti din Tara Romdneascd in secoleleXIV XVI, in Studii", 1956, nr. 6, p. 75-95 ; I. Donat i Gh. Retegan, La Valachie en1838, d'apres une source statistique snédite, in Revue Roumaine d'Histoire" IV(1965), nr. 5,p. 925 941 ; S. Papacostea, Populalia Tdrii Romdnesti in ajunul reformelor lui C. Mavrocordat.Un document inedit, in Studii", 19(1966), nr. 5, p. 929 939 ; t. Steanescu, Miscdyi demo-grafice in fdrile romdne pind in secolul al XV II-lea i rolul lor in unitatea poporului roman, inUrntate continuitate in istoria popoyului romdn, sub redactia prof. univ. 0. Berciu, Bucuresti,1968, p. 187 207 ; Vlad Matei, Cauzele colonizdrii ruyale din Tara Romdneascd si Moldova(sec. XV I XVII), in Studii si articole de istorie, XIII, 1969, p. 96 115 ; S. Papacos tea,Oltenia sub stdpinirea austriacii, Bucuresti, 1971, cap. IV.

7 Despre dezvoltarea i perspectivele cercetärilor in acest domeniu, pe larg in articolullui St. Stefanescu, Istorie si demografie, citat mai sus.

www.dacoromanica.ro

3 FACTORII EVOLU'I.uu DKNIOGRA.FICE 163

Punctul de plecare al oricarei istorii a populatiei sint tiri1e pe care leavem la dispozitie, indiferent de natura lor. Pentru a putea determinanumarul locuitorilor Tarii Romane0i, intr-o perioada in care nu avem nicistatistici, nici recensaminte sau anumite registre ca cele parohialeproblemele ce se pun sint destul de dificile. Lipsind acele date care sa nepermita s5. urmarim, in mod sigur, crqterea i descresterea populatiei,acest lucru se va putea stabili cu aproximatie numai pe bazà de calculmatematic, plecindu-se de la datele oferite de toate izvoarele existentepentru secolul al XVII-lea 8.

La inceputul secolului, Tara RomAneasca avea un numar de cca 2 100de sate, numar ce va creste, ajungind la sfir0tu1 secolului al XVII-lea pinala cca 2 800 de sate 9. Sate le nu sint nici ele toate de aceea0 marimeo, mer-gind de la sate foarte mici, de numai citeva case, pina la sate cu peste

8 Informatiile documentare ce ne-au ra'mas ne indicg, de ob rrei, numgrul de case ceformeaz& o asezare omeneascg, sau, numele capului de familie. Focul sau casa reprezint& ma-terialul curent, pretios, ping la sfirsitul secolului al XVIII-lea, in orice parte a lumii (M. R.Reinhard si A. Armengaud, Histoire génirale de la population mondiale, Paris, 1961, p. 57).Inainte de secolul al XX-lea orice enumerare, chiar cind se vrea totalg, nu depaseste stadiulde partial. Nici tirile demografice directe, ramase, nu reflecta decit realitatea demograficgexistent& in momentul confectiongrii lor, determinatà de necesitatile locale, cgrora trebuiau sg lefacg fata, de privilegii, traditii etc. (R. Mols, op. cit., t. 1, p. 16). 0 incercare in acest sens, pentrua stabili care era populatia Tgrii Romanesti in secolul al XVII-lea, va fi flcuta intr-o altglucrare, in curs de elaborare plecindu-se de la datele furnizate de documentele ce amintescde vinzarea sau r&scumpararea unor sate 0 unde se clã i numele capilor de familie sau numgrulde case, socotind cg fiecare casg reprezintä o familie 0 In cazul cind se dd. i numele fiilor, acestianu mai sint socotiti copii si pot intemeia la rindul lor sau sint chiar pe cale sä intemeieze o familie ;astfel, in documente se spune : cu fiii", cu fiii ce se vor naste". In lucrarea de fat& vom folosiunele din concluziile la care am ajuns ping acum, pentru a putea intelege mai bine in ce mgsurganumiti factori ca foamete, fuga, robifi etc. au influentat dezvoltarea demografica aTara Romanesti i vom da in anexa doug, grafice un grafic reprezentind frecventa unor factoricare au influentat direct situatia demografic& i un grafic cu variatia probabila a populatieiTarii Românesti. Aceste grafice ne aratä interdependenta existent& intre diferiti factoriamintiti mai sus i cresterea i descresterea populatiei.

9 Cifrele date s-au stabilit pe baza indicelui toponimic al colectiei Documente privindistoria Romtiniei, la care s-au adaugat satele aparute in documente dupg. 1633. Cala:torn dau canumar de sate, pentru secolul al XVII-lea, unii 2 000 de sate, altii , 4 000, in comparatie cu epocalui Mihai Viteazul, cind, socoteau ei, Tara Româneascl avea un numgr de 14 000 de sate. Eidädeau aceste cifre ca sI. arate pustiirea tarii din cauza rdzboaielor si navalirilor ce au avut locmicsorarea numgrului locuitorilor ei. Delacroix socoteste, in 1675, ca Tara Romaneasca aveaatunci vreo 3 000 de sate, ce sint mai populate in timp de pace, decit in timp de räzboi (N. Iorga,Acte si fragmente, vol. II, p. 735). I. Donat, impreung cu colectivul care a lucrat la indiceletoponimic, socoteste, de asemenea, ca. in Tara Româneasca au fost in secolul al XVII-lea cca.3 000 de sate, incluzind de fapt in aceastg cif/A i toponimele, ceea ce credem ca nu este just.Uncle toponime s-au transformat mai tirziu in sate, dar cind, nu se poate intotdeauna preciza,iar altele au disparut. De aceea, am socotit drept sate numai pe acelea care apar ca atare in docu-mentele vremii, dupg cum au fost, dealtfel i identificate in indicii intocmiti in cadrul sectoruluide Istorie medie al Insfitutului de istorie N. Iorga".

Locadello, care a trecut prin Tara Rornâneasca pe la 1641, da in medie 50 de casepentru un sat, socotind toate satele cam de aceeasi manme (Ccildtori strdini despre romdne,vol. V, p. 33).

0

J.hIll,

www.dacoromanica.ro

164 LIA LEHR

100 de case 11. In afara de aceste sate, in Tara Romaneasca mai gasim unnumar de 22 tirguri i orase.

Desigur, cresterea populatiei Tarii Românesti in secolul al XVII-leanu are o linie ascendenta continua, tinind seama de situatia politica i eco-nomica existenta, ca si de diferitele calamitati naturale din acea vremesi care toate la un loc au influentat direct cresterea sau descrestereapopulatiei.

De asemenea, in Tara Romaneasca, la fel ca i aiurea, se observaacea tendinta a unor locuitori ai satelor de a se muta dintr-un loc inaltul, de a cauta in alta parte conditii mai bune de viata. Mutarea, uneorilegala, alteori ascunsa, documentele o semnaleaza, de obicei, ca pe o fuga",dar flu intotdeauna aceasta este realitatea ; nu in toate cazurile avem de-aface cu o fuga" in adevaratul sens la cuvintului, ci cu plecarea in alteparti a unor tineri ca sa-si faca un rost in viata, sa-si gaseasca o ocupatiesi intemeieze o gospodarie. Multi dintrei ei, cind ajung la o virstamai inaintata, simt nevoia sa se intoarca la ocina lor, oricare ar fi fostmotivul initial al plecarii. Altii, din contra, facindu-si un rost in alte parti,nu mai doresc sa se intoarca i, pentru reglementa situatia in spe-cial, daca ei sau parintii lor au fost rumani se vor rascumpara pentru alegaliza o libertate capatata de fapt cu ani in urma, mai ales ea i vechi-lor proprietari-feudali le convine acest lucru, dindu-si seama cà dupatrecerea unui timp atit de indelungat tot nu mai au nici un folos de laei i ar avea mult mai mult de cistigat, daca ar capata in schimb banisau robi-tigani 12.

II La inceputul secolului al XVII-lea numArul mare de sate il formeath satele mici, cumaximum 15 case, ca apoi, in a doua jumAtate a secolului i pinA la sfirsitul lui sA creascA, maiales, numArul celor cu peste 50 si peste 100 de case. Cele mai multe au intre 31 si 50 de case,ceea ce inseamnA, in medie, 38 40 case pentru un sat si nu 50 de case. La aceste concluzii amajuns i voi arAta pe larg, dup1 cum am mai spus, intr-o altA. lucrare, In curs de elaborarenumarind casele sau familiile din toate satele ce apar in documente in totalitatea lor, grupindu-ledup1 marime si fãcind media caselor pentru fiecare categorie de sat In parte. Pentru stabilireanumArului locuitorilor unui sat, la numArul de case, familii, am adAugat coeficientul 5, coeficientuniversal, folosit in mod mecanic de cite ori se dá numär de case. Pornind de la aceste date,furnizate de documente chiar dacA momentan ele nu sint complete credem el putempresupune pentru Tara Româneasck in secolul al XVII-lea, o crestere medie anual a. de cca 0,42%,Wr . foarte posibill pentru acea vreme, (lath ne gindim cA cercetArile intreprinse In alte tAri,cu un bogat material documentar, au stabilit, pentru aceeasi perioadk o crestere medie anualAde 0,50%. Pe mAsurä ce materialul documentar pe care 11 avem la dispozitie se va inmulti, iarcercetArile in acest domeniu vor putea merge in adincime, poate cã unele dintre cifrele date vorsuferi modificazi, cele afirmate mai sus reprezinta un inceput.

12 Astfel, manastirea CAluiu mArturiseste, la 20 noiembrie 1646, cl in urrnA cu 26 28de ani, in zilelele lui Gavril MovilA, cinci rumAni din satul Cioroiul i cinci din satul Cruce au fugitpe cind erau copii mici i, acum, In 1646, au fost gasiti In satele lui Radu mare logofat, Cocor4ti

Manesti, unii insurati, cu copii, altii, neinsurati. VAzind cl slut fugiti de atita vreme i strei-nati despre locurile lor", mAnAstirea renuntA la ei, ne mai avind nici un interes sA-i adua lnapoi(Arh. Ist. Centr., A. N., CXII/52, orig. Materialul documentar folosit se aflk in cea mai mareparte, transcris in arhiva sectorului de istorie medie a Institutului de istorie N. Iorga").

sa-si

a-si

www.dacoromanica.ro

5 FACTOR11 EVOLUTLEI JJEMOGRAFICE 165

Mi§carile de populatie, ori unde ar avea ele loc, nu se datorescunei simple intimplari, ci se produc sub impulsul unei necesitati 13. Copiiirama0 orfani de tineri, care nu au posibilitatea sá fac5. fata singuri situatieiraminind pe vechea lor ocina, pleaca, de obicei, in. alte parti, in tailsau in afara, pentru a-0 face un rost in viata, schimbindu-0, de cele maimulte on, in astfel de cazuri, situatia sociala, devenind oameni liberi,cu alte ocupatii decit ocupatia initialà. In felul acesta, nu intotdeaunaavem neaparat de a face cu schimbari in ceea ce privqte numarul locuito-rilor Tarii Romanqti, ci numai cu schimbari in structura lor sociala.

La 5 februarie 1680, Serban Cantacuzino intare§te lui Dragomirfratelui san, Petru, fiii lui Stoica din Cacaleti, sa fie in pace de rumaniede care manastirile Cozia i Cotmeana. Cei doi frati au fost rumani ai manas-tirii Cotmeana i fund fugiti de cind au fost copii mici", din zilele luiMatei Basarab, lar in zilele lui Grigore Ghica au fost gasiti i s-au rascum-pärat imediat, dind in schimb robi-tigani, cap pentru cap", deoarece,fiind ei invatati fugari de atita vreme" nu mai erau de nici un folos mamas-tirii S5. facem un mic calcul. Dragomir i Petru au fugit cind erau mici,in zilele lui Matei Basarab, fiind gasiti cam dupa cca 20-30 de anidacä ei mai sint in viata in 1680 0, probabil, dupa cum reiese din document,Inca in putere, nu puteau avea atunci cind au fugit mai mult de 10 laani, tocmai virsta cind pot sa inceapä o alta viata in alta parte. Ceeace nu putem spune este dacà ei locuiesc acum la ora sau in alt sat,dad au invatat o meserie, sint negustori sau au alta ocupatie. In oncecaz un lucru este sigur, ei sint acum oameni liberi, nu mai sint rumani.In alt caz §tim precis ca are loc o schimbare a ocupatiei 15.

Dacà unii plead. singuri din sat, alii, in schimb, plead impreunacu pàrinii, fiind copii mici sau foarte tineri 16. Aceste plecari au la bazädorinta de a gasi conditii mai prielnice de trai, putinta de intemeiao gospodarie care sa le asigure o viata mai bung ca pina atunci. Alteori

13 /n Anglia, de pildk s-a constatat cl, cu toate cá nu se poate da cu precizie o &AAanumitA, se observA aceastA tendintA de a pleca, de a emigra, de cele mai multe ori, la tineriiIntro 12 si 30 de ani, atunci chid se pregAtesc sl-si faca un rost in viatA, sau, la cei de peste60 de ani, clnd bAtrinii se duc la copiii lor sau se Intorc la locul lor de bastinA ( J. Cornwall, Evidenceof mobility in the seventeenth century, in Bulletin of the historical research", vol. XL, nr. 102,nov. 1967, p. 143 152). Aceleasi fenomene se observk Intr-o oarecare mAsurk aproape In toate

Europei, ca i la noi." Bibl. Acad. CCCLXIX/20, orig.13 La 15 iulie 1686, CrAciun se rascumpärl de la mAnAstirea Bistrita, dInd In schimb doi

copii de tigan. El a fost fiul lui Udriste, ruman din Costesti i, rAmlnind orfan de mic, a fugit decopil mic" din sat, slujind pre la negutãtori pen taxa Turciasca i pe unde am putut pAn acura".In aceste zile, fiind om de varstA", deci de cel putin 50 60 de ani, cu oarecare stare rnateriallce ii dä posibilitatea sä-si reglementeze situatia i, pentru a nu risca sl fie prins i adus Inapoi laCostesti, se duce el singur la rn AnAstire, spunind ca, a fost ruman mai de demult i vrea A. seascumpere. El nu face, In felul acesta, altceva declt sã legalizeze ceea ce era, In fapt, o realitateincA de demult, de cel putin 40 de ani, avind In vedere ca a plecat din sat Inca de copil", cum sin-gur o märturiseste, deci cam tot pe la virsta de 10 12 ani, ca In primul caz. Lucrind timp de maimulti ani la diversi negustori, ocupIndu-se cu negutul, a devenit si el, cu timpul, In mod cert,negustor i pentru a nu-si periclita situatia la care a ajuns putind sa-si permit& acest lucru,avind o situatie materialA bunl se rascumpara (Arh. Ist. Centr., m-rea Bistrita, LV/45, orig.).

18 Bibl. Acad., VI/36, fotogr. dupä orig. aflat In Arh. Ung.

large

si

".si,

a-5i

www.dacoromanica.ro

166 LI.A LEHR 6

plecarea din sat are la baza un motiv sentimental, dorinta de a-0 intemeiaun cdmin cu cineva din afara satului. Plecarea, in astfel de cazuri, se face,de cele mai multe od, farà consimtdmintul proprietarului feudal.

Aceasta mobilitate a populatiei care capata diferite forme esteun factor permanent i nu poate fi legata numai de anumite cauze, nupoate fi privitä ca un caz izolat.

Mobilitatea poate avea loc 0 in cadrul hotarelor aceluia0 sat ; in felulacesta spunem cal se produce fenomenul de roire a satelor, adica. in acela0hotar se formea7.à un nou sat, datorità creterii numárului locuitorilor lui,putindu-se reveni uneori dupa caz in vechea vatra.

Sint mai multi factori ce determina o schimbare in demografia uneitad. In articolul de fata vom analiza citiva din cei mai importanti, care auavut o influenta directa asupra crqterii i descrqterii populatiei TariiRomane,ti.

Dupa domnia lui Mihai Viteazul, in primii ani ai secolului al XVII-lea,luptele pentru domnie au dus la serioase pierderi in oameni i bunuri,pierderi cu atit mai mad, cu cit, concomitent, au avut loc robiri ale turci-lor i tatarilor, iar oamenii, fugind din calea rautatilor", Ii pardsesccasele, pustiind 0 mai mult aceste locuri. Razboaiele, cu toate urmarilelor, duc implicit la o scadere a miinii de lucru, la pierderea uneltelor demunca, ceea ce contribuie la o scadere, atit a productiei, cit 0 a produc-tivitatii muncii, mai ales in domeniul agriculturii. Acestea duc la o lipsade alimente, la crqterea pretului cerealelor i deci la o foamete ce va cul-mina in anul 1602 cu o rea 0 mare foamete de muriau oamenii pe dru-muri" 18, dupa cum spun documentele, lovind intii paturile sarace, apoi,treptat, aproape intreaga tara. Situatia astfel creata va duce in mod firesc laaparitia i raspindirea unor boli, dintre care cea mai grea, ciuma din 1603,a facut serioase ravagii. Toate acestea räzboi, robid, fuga, foamete,ciuma au dus la o scadere simtitoare a populatiei, in comparatie cuultima perioada a secolului al XVI-lea. Acestei situatii grele, ce a durat

17 De pild3., mosnenii satului Baldaluiu se vind la 23 aprilie 1629 lui Coanda. mare armas,cu toate partile lor de ocin5. si din Báldaluei-Bueii unde au fost sezut mai dennainte vreme side Intorsura de Jos uncle Odem acurn, cá iaste tot un hotar". Int51, aratl. ei, am fost locuitorimai de demult In selistea ce s-au chemat BMclaluiul Buei, iar acu, noi sedem iar pre locul nostrutot intr-un hotar, ce i-am pus numele Intorsura-de-Jos, c ne-am mutat de la Baldàlui" (Docu-menta Romaniae Historica, B. Tara Rom., vol. XXII, p. 487 489. In continuare vom cita Doc.Rom. Hist.). Pentru roirea satelor vezi B. T. Campina, Dezvoltarea economiei feudale si inceputurile1 tptes pentru centralizarea statului in a doua jumillate a .secolului al X V-lea in Moldova ,si TaraRománeascd (extras), p. 19 20 ; H. H. Stahl, op. cit., vol. I, p. 199.

78 Documente privind istoria Romattiei, sec. XVII, B, vol. I, p. 167 168, 350, 396 ;vol. III, p. 320 321 etc. (In continuare vom cita Doc. priv. ist. Rom.).

1.

www.dacoromanica.ro

7 FACTORII EVOLUTIEI DEMOGRAFICE 167

intre 1600 si 1605, i-a urmat o perioad5. de redresare economica, de belsugsi ca o consecinta va urma i o crestere a numarului locuitorilor ärii, lucrufiresc in astfel de conditii.

Situatia grea din Tara Romaneasca ca i cea din Moldova, undeconstatam in aceeasi perioada o situatie asemanatoare a avut reper-cusiuni i asupra situatiei economice din Constantinopol. Intr-un raportdin ianuarie 1605 se arata cä foametea care bintuie in Constantinopol sedatoreste nu numai proastei recolte din regiunile agricole ale Turciei, ci

faptului ca cele doua tdri romanesti Tara Romaneasca si Moldovaau lamas in cea mai mare parte necultivate

La sfirsitul domniei lui Radu erban, in 1610-1611, au loc din noulupte, urmate de robin i o fuga a populatiei, nu in aceeasi proportie ca lainceputul secolului, fara urmari catastrofale asupra numarului popula-tiei ; procesul de crestere flind incetinit, fara a fi insa oprit. Trebuie saspunem cà fuga unor locuitori are loc aproape continuu in tot cursulsecolului, vom vedea insa, pe parcursul lucrarii, cind anume ia acest feno-men proportii de masa, influentind direct scaderea populatiei. Dupa fiecarecatastrofa, indiferent de natura ei, observam fenomenul Myers, de re-populare a teritoriilor ramase pustii, prin acordarea dreptului de a se inte-meia slobozii si sate de colonizare, de a aduce locuitori din afara tärii

a-i aseza aci, fapt care, in afara cresterii populatiei pe cale naturald,contribuie la inmultirea ei.

Un alt eveniment cu urmari imediate a fost navälirea tatarilor, carein 1623 au robit aproape jumatate din tara, pina la Olt. Seceta ce a urmatin anii 1629-1630 va influenta, de asemenea, situatia populatiei i asistamin acea perioada la schimbari in structura sociala a locuitorilor TariiRomanesti.

Framintarile politice din anii 1629-1632, pinä la venirea lui MateiBasarab ca domn, contribuie i ele la cresterea numarului celor ce fug,situatia stabilizindu-se abia la inceputul domniei lui Matei Basarab, pentruscurt timp insa, deoarece intre anii 1634-1636 se constata o fuga masivaa populatiei, sate intregi risipindu-se, numerosi tarani parasindu-si ocinadin cauza asupririi fiscale, dupa cum vom vedea mai jos. Aceasta stare delucruri coincide cu aplicarea noii reforme fiscale, initiate de Matei Basarabin 1634-1635, prin introducerea talerului". In 1637 va al:area si o epi-demie de ciuma, cu urmari nu prea grave.

Lunga domnie a lui Matei Basarab a dus la o stabilitate politica cea permis redresarea sitliatiei economice in tara i Inf1orirea vietii culturale

19 Intr-un document (lin 17 februarie 1615 se spune : In zilelt. iui Radu $erban, cind a fostmulta ostire i nevoie, s-a läsat atunci i foamete mare si rea, and o ferdelä de griu era 320 aspri,iar cea de mei, 230 aspri". Dupa. aceea, a trecut putina vreme s-a ajuns la vreme de belsug"(Doc. priv. ist. Rom., sec. XVII, B, vol. II, p. 370 371). Documentul se refer& la situatia dintara in primii ani de domnie ai lui Radu $erban 1602 1603 i la situatia de dupa 1605.Evenimentele relatate in documente se refer& de multe ori nu la perioada in care au fost eleemise, ci in document sint povestite fapte petrecute intr-o perioada mai apropiatä sau mai de -partata. De aceea, intregul material documentar a fost asezat cronologic, dupa cum au avut locevenimentele la care se refera textul analizat.

20 Hurmuzaki, vol. IV2, p. 280.

20ci

si

si

www.dacoromanica.ro

168 LIA LEHR

contribuind astfel dupl. 1636 la crearea climatului prielnic unei crq-teri rapide a populatiei cu toate ca : nu au lipsit razboaiele ; unii au conti-nuat sá fuga ; pretentiile turcilor nu au scazut cu nimic in acesti ani.

Dup5. domnia lui Matei Basarab, Inca din 1655, asistam la o peri-oada de framintari social-politice cu urmari directe i imediate asupra demo-grafiei Prii Române0i. Sint cunoscute marea rascoala din 1655, scurta,dar foarte framintata, domnie a lui Mihnea al III-lea, cu toate urmárile ei,care impreuna au provocat in anii 1655-1660 o descre§tere foarte mare apopulatiei. Luptele care au loc acum, insotite de distrugeri §i robiri decatre turci §i tatari, pribegiile i fuga unor locuitori din toate categoriilesociale din calea rautatilor" au dus in mod firesc la o saracire, la o sea-dere a activitatii economice, ogoarele ramin necultivate, productia se dez-volta mai lent, situatia culminind cu o foamete resimtita de toata lumeain anii 1659-1660, continuatä de o epidemie de ciuma in 1660-1661

Venind o nouà perioada mai prospera, cre0erea populatiei va conti-nua apoi pina la sfir0tul secolului, dar aceastä cre§tere nu va avea o linieascendent5. continua, pe parcurs ivindu-se diferite piedici care o stagneazatemporar, ceea ce va duce la o scadere vremelnica a populatiei. Intre1668 1675 au loc fugi ale taranilor, datorita in mare parte faptuluica unii dintre cei eliberati din run-IL-lie, in timpul domniei lui Mihneaal III-lea, vor fi din nou rumaniti. Tot in acest timp, in 1674 1675,izbucne0e i o epidemie de ciuml.

0 perioada grea, de mari lipsuri i foamete, datorità unor calamitatinaturale secetä i invazie de lacuste reprezinta anii 1680-1686,dintre care cei mai grei au fost anii 1684 0 1686, dupà care urmeaza in1685-1686 inevitahilele epidemii. 0 alta perioada, asernanatoare, intil-nim dupd numai citiva ani, in 1689-1692. Cel mai greu an a fost anul1691, cind, populatia minca orice gasea, ca sa nu moar5. de foame. Siacum, ca 0 in celelalte cazuri, a urmat la scurt interval in 1697,ca o consecinta a conditiilor grele de viata, ce au creat un teren propice,o epidemie de ciuma.

Urmarind acest succint tablou, ne putem da seama de interdepen-denta existenta intre toti acesti factori, influenta lor reciproca. Din cerce-tarea documentelor vremii constatam un numar de cazuri pentru fiecarefactor, pe care il vom studia in parte foamete, fuga, rlzboi, robiri,

Trebuie sa spunem aci cà un caz nu corespunde neaparat unuiindivid ; cind vorbim de un caz, el poate sa insemne tot atit de bine osingurd persoana, o familie sau un sat intreg, cazurile referindu-se la frec-yenta fenomenului in sine, intr-o anumita perioada in care acesta a deter-minat in mod direct dezvoltarea demografica a tarii. Cele mai putine tirioglindesc raspindirea i consecintele epidemiilor de ciuma. Se pare datfiind slabul ecou pe care 1-a avut ca. ciuma a facut mai putine ravagiiprin aceste parti, datoritä, probabil i faptului cä arzarile omene0i de peteritoriul Tarii Romane0i se gaseau la distante destul de mari unele dealtele, iar tirgurile i orarle nu erau, nici ele, prea aglomerate euexceptia orarlor Bucure§ti i Tirgovi§te.

ciuma.

8

www.dacoromanica.ro

9 FACTORII EVOLUTMEII DEMOGRAFJCE 169

In acelasi timp, se observä incercarile domniei de a repopula regiunilepustiite, prin infiintarea de slobozii. Acestea apar intotdeauna dupa pustiirimai importante.

Foametea. Tara Romaneasca a cunoscut in secolul al XVII-lea o epocade relativä refacere economica. De aceea, calatorii straini, care au trecutprin aceste parti, au descris-o ca pe o tara bogata, cu munti, dealuricimpii intinse, strabatute de ape bogate in peste ; insa, din cauza räzboa-ielor i deselor nävàliri, tara era slab populata, mergind zile intregis. intilnesti vreo asezare omeneasca 21. Totodata ei au recunoscut calitatea

bogatia recoltelor, dar, in acelasi timp, cal intinse suprafete ramin Incanecultivate datorita tehnicii inapoiate, slabei densitati a populatiei inanumite perioade si mai ales interesului scazut al taranimii in crestereaunei productii de care nu va beneficia decit in mica masura 22.

Totusi, se constata in cursul secolului o inmultire a asezarilor omenesti,indeosebi in regiunile de cimpie mai slab populate. In acelasi timp se observaprogrese ale asolamentului bienal, indiciu al unei cresteri a suprafeteicultivate 23. Apar noi culturi cum este porumbul la sfirsitul secoluluial XVII-lea. De asemenea, se pare, cä se maresc suprafetele cultivatecu mei si orz, dat fiind ca meiul nu este cerut pe piata de la Constanti-nopol, putind fi deci folosit pentru hrand de catre populatie i adus chiarpe piata ca marfa. Constantin Brincoveanu in 1698, cind opreste exportulde grine la Brasov, explica de ce face acest lucru : semanaturile au fostfoarte proaste i daca i anul acesta recolta va fi proasta va fi o lipsäo flaminzenie mare in pamintul acesta", mai ales ca nu numai ei cer, cisi ce mai multi si despre tara turceasca i despre Moldova cauta sa otraga". Dar numai griul s-au oprit sa nu treacd, iar meiul i orzul nu iasteoprit" 24.

In cultivarea vitei de vie se folosesc noi metode de lucru, se extindesuprafata cultivatd, astfel, incit, i productia va creste. La fel si in cazulaltor produse, ca legume, fructe etc.

Cu toate aceste imbunatatiri, dat fiind ea nu toate familiile taranestistapinesc teren arabil suficient i ca nu se lucreazá intreaga suprafata, pro-dusele obtinute de cele mai multe ori abia ajungeau pentru hrana. Darce se intimpla in cazul unei recolte proaste sau in caz de secet5. ? Cind re-colta obtinut5. intr-un an nu ajungea pentru a face fat5. nevoilor de fiecarezi i pentru a putea rezista pina la noua recolta, cei loviti erau nevoiti

21 Aceastá constatare o fac mai ales alätorii ce au trecut pe ad dupl perioad5, de rázboi,de framintAri politice i sociale, m-mate de calamitati i epidemii de ciumä, care au influentatnemijlocit scAderea numArului locuitorilor tArii i ráminerea unor Intinse suprafete pustiinecultivate (vezi P. Deodato Baksici i Locadello, In Clildlori strdini despre fdrile romdne, vol. V,Bucuresti, 1973, P. 33, 204).

22 Istoria Romdniei, vol. III, Bucuresti, 1964, p. 42 43.33 Ibidem, p. 43.24 N. Iorga, Studii i documente, vol. X, p. 43.

fara

si

si

si

www.dacoromanica.ro

170 LIA LEHR isa

O. se imprumute sau sal atace i rezervele, consumind astfel o parte sautoatä cantitatea läsatà ca samintg. In felul acesta i urmAtoarea recoltäva fi in mod inevitabil compromisä, mai slabd, unele suprafete rgminindnecultivate, preturile cerealelor cresc, iar foametea, cu toate urmgrile ei,se va generaliza.

Situatia politicg. din primii ani ai secolului al XVII-lea a determinato puternicä crizg, economica, pe de o parte din cauza razboaielor, a robi-rilor, a fugii populatiei din calea rautatilor", care au dus la o lipsà acutga miinii de lucru, suprafete intinse de pgmint rgminind nelucrate 25, iarpe de alta parte, la toate acestea, s-au adgugat o serie de calamitati natu-rale, ce au permis cresterea pretului cerealelor. In mod obisnuit pretulunei ferdele de griu variazg. intre 100 si 200 de aspri, pentru ca in anul1602 anul cel mai dezastruos, cu foametea cea mai mare din cei cinciani de lipsuri ferdela de griu sg se vinda. cu 320 aspri, iar cea de meicu 230 aspri. Din cauza lipsei de furaje, vitele incep si ele sä piarg, iarpretul lor scade vertiginos, ajungind in anul 1603, deci in pling foamete,sa. se vindä un bou sau o vacg la pretul de numai 100 de aspri, iar o oaiecu 4 aspri, aproape pe un pret de nimic 26

Situatia economicà redresindu-se dupg 1605, pretul unei ferdele degriu revine la 100 de aspri si se mentine aproape la acest nivel ping in1617, cind urea la 120 de aspri. La mijlocul secolului in anii 1645-1646

tinind seama atit de tehnica folositg, cit si de conditiile climaterice exis-tente, cerealele aflate pe piatg sint in cantitate suficientg. pentru a permitepretul scazut al unui obroc de faing, 50 de bani. Obrocul de griu se vindeacu 27 de bani. Numai dupá citiva ani, in 1651, schimbindu-se situatia, seconstatä o urcare brusc5. a pretului grinelor. Obrocul de griu se vinde cu160 de aspri, iar cel de mei cu 133 aspri. Ce se intimplase intre timp, intreaceste cloud date ? Un document din 16 februarie 1647 ne lamureste in aceastä.privintà. Putin inainte a fost foamete pre urma läcustelor" 27 0 calami-tate naturalg. care a dus brusc la distrugerea recoltei i a produs un deze-chilibru in productia agricola. Situatia grea din agriculturg se rdsfringeasupra pretului vitelor, pret ce va scgdea la mijlocul secolului, ajungindla 500 aspri pentru un bou, iar pentru o vacd, la sub 500 aspri, ping la300 350 aspri.

Starea normalg. a recoltei, ca si anii de foamete sj belsug se reflectg.cum am vgzut si in pretul cerealelor. In a doua jurnatate a secolului

rid]u La 19 noiembrie 1612, Radu Mihnea intãreste lui Radu vataf de croitori ocin5.

la Baltati i azoare de vie, cumplrate in 1605. Cind a fost foametea cea mare in 1602 1603acele vii ... au fost neluerate i pustii" (Doc. priv. ist. Rom., sec. XVII, B, vol. II, p. 119).

26 In primele doul decenii ale secolului cind productia agricolã este norma15. pretulunui bou sau al unei vaci se mentine in mod obisnuit, constant, in jurul sumei de 1 000 de aspri,iar pretul unei or este in medie de 123,5 aspri. Despre pretul scazut al vitelor se relateazã intr-undocument din 8 septembrie 1611. Cind Radu Serban a luptat la Brasov, in 1603, Balea spätarsi a vindut ocina cu rumani din Säteni, pentru 20 000 aspri I cu acesti bani a cumparat numaiN ite, caci erau vitele foarte ieftine pe acea vreme : oile erau cite 4 aspri i vacile i boii cite100 aTri" (Ibidem, p. 13).

Arh. 1st. Centr., cond. rn-rii Dedulesti, nr. 218, f. 57v 58, copie.

si

.

1'

www.dacoromanica.ro

11 FACTORII EVOLUTIEJ DEMOGRAFICE 171

al XVII-lea, in anii cu recoltg normalà, obrocul de griu se vinde cu 90de aspri, ajungind, in anii de mare abundentà, ping la 33 si chiar 25 aspri.Pretul unei ferdele de mei este, in mod obisnuit, de 80 de bani. In perioa-dele de mare foamete pretul poate urca la obrocul de griu ping la 170,200 de aspri si mai mult, uneori ; iar la mei un obroc ajunge la 100, 130,165 i chiar 200 de aspri, la fel ca i pretul griului. Pretul poate apoiscgdea foarte repede, in numai citeva sgptdmini, dacg pe piat5. apar canti-tati suficiente de cereale aduse special de domnie din afarg pentru apro-vizionarea pietei, evitind astfel intinderea foametei poate tot atitde bine sg se urce din nou, daca pe piat5. se imputineazg alimentele. Sipretul vitelor va reflecta situatia existent5. in agriculturg, fiind mai scg-zut sau nu.

Astfel apare si se poate extinde foametea. sa vedem cum va influ-enta aceasta, ca atare, in tot cursul secolului, demografia Tgrii Românesti.Schimbgrile survenite din cauza foametei, chiar dacd nu duceau intotdeaunala scgderea populatiei, aduceau, in mod sigur, schimbgri in structura eisociala ; pierderea averii i chiar a libertgtii personale, schimbarea ocupa-tiei de baz5. etc.

Anii 1601-1603 sint socotiti ani de mari lipsuri, in vreme de marefoamete i nevoie, cind era tara cotropità de robia turcilor i tatarilor" 28.Situatia este atit de criticg in 1602 incit chiar documentele consemneazg :au fost greutate i foarte rea nevoie, lipsa de foamete i muriia oameniide foamete pa drumuri i p5. ulite" 29 Foametea loveste in primul rind pecei saraci, apoi treptat i pe ceilalti locuitori, pe unii mai mult 30, pe altiimai putin. In toate familiile sint loviti intii copiii, bátrinii i bolnavii,aceasta ducind uneori la o incordare a relatiilor intre pgrinti i copii 31 Dac5.unii se dezic, altii, in schimb, care ar dori sa-si ajute pgrintii sau alte rude,cgzute in nevoie, nu o pot face din lips5. de mijloace si nu pot macar cum-pgra per_tru a impiedica instrginarea ocinile puse in vinzare.

Dupg. 1605, cind s-a ajuns la vreme de belsug", atit rudele, citvecinii celor ce au fost nevoiti vinda ocinile pe vreme de lips5.

28 Doc. priv. ist. Rom., sec. XVII, B., vol. II, p. 20 21. In ace1a0 timp, ca i in TaraRomâneasca. 0 in Moldova, in anii 1602 1603, avem o mare foamete si robiri. La 28 noiembrie1603, Ieremia Movila scrie regelui Poloniei cá nu poate sa-i trimita cei 5 000 de florini pe care iidatora, deoarece Vara a fost foarte mult incercata din cauza tatarilor, apoi din cauza proasteirecolte din doi ani (Hurmuzaki, supl. II, vol. II, p. 319).

28 Doc. priv. 1st. Rom., sec. XVII, B, vol. 1, p. 167 168.38 Din cauza foametei i greutatilor au loc i vinzäri de sate intregi. Locuitori sint nevoiti

sá se ruma.neasca pentru a scapa de foamete. Astfel, in satul Cotenita, care sat au fost toticnezi", s-au vindut impreura cu ocinile lor aceste opt funi de pc tot satul", pentru 20 450aspri, pe rea foamete i lipsa" (Doc. priv. ist. Rom., sec. XVII, B, vol. I, p. 71). Satul Bragarestis-a vindut pentru 17 000 aspri, cind au fost greutate si foarte r-a nevoie, lipsa de foametemuriia oamenii de foamete pa drumuri i p5. ulite" (Ibidem, p. 167 168). Mai sint i alte satece se vind pe vreme de mare lipsa".

31 Astfel, Voicu croitor din Bucuresti aratã cã, atunci, chid a fost foamete, fiul sau,Micul, a fugit de la parintele sau ... in vreme de batrinete i saracie i n-a vrut sä-1 hrancasca"(Ibidem, vol. II, p. 20 21).

i

sa-sisici

www.dacoromanica.ro

172 LIA LEHR 12

foamete" 32 si care nu au vrut sau nu au putut sa-i ajute in acele momentegrele, incearca, uneori, sä. ia inapoi acele ocine care, intre timp, au fostlucrate si au dat roade 33, dar nu reusesc.

täranii ce au trebuit siliti de imprejurari sa se vinda rumâni,vor incerca dupa trecerea unui timp, in care au reusit sd-si stringa oanumitä sumd de bani sa se rascumpere. De pilda, in satul Vladesti au fostcnezi, iar in 1603-1604 s-au vindut rumâni lui Tudoran pitar din Vladesti,pe vreme de foamete si de lipsd". In 1612-1613 s-au judecat in fata dom-niei, spunind ca nu s-au vindut si nu au luat nici un ban de la Tudoran,dar au pierdut judecata. In 1638 se judeca din nou i pierd si de aceastädata, satul fiind intarit la 5 iulie fiilor lui Tudoran pitar 34.

Pentru ca foametea sa aiba intr-adevar urmari grele, care sa influen-teze in mod direct situatia demografica, trebuia ca ea sa capete aspect decalamitate, de catastrofd care sa cuprincla toata tara. Un astfel de moment

in multe privinte asemandtor cu cel de la inceputul secolului prin amploareprin impletirea mai multor factori : foamete, rdzboi, robiri, fuga i epide-

mie de ciuma intilnim in anii 1658-1660. Situatia grea incepe Inca inaintecu citiva ani, foametea atingind punctul culminant la sfirsitul anului 1659

in 1660, ca apoi, treptat situatia sa se amelioreze, ajungindu-se la unoarecare belsug la sfirsitul lui 1661 : dupa multa raotate i foamete ceera si ciuma, au dat Dumnezeu pace si bilsug in toate i sainatate, cás-au facut griu mult, mei mult, yin i alte bucate, cu care-0 rddica saraciinevoile" 35.

Datoritä foametei impletita cu alti factori la fel de dezastruosiin aceasta perioadd, intre 1658 si 1660, se inregistreaza pierderi foarte mariin rindul populatiei Tarii Românesti, poate cele mai mari din cursul seco-lului al XVII-lea. Cind nu mai au nimica de mincare, oamenii manincaorice gasesc : pre mare lipsa de manca oamenii tescovine i ransa i ce

32 De Oda., in 1601 1602, Roman vinde partea sa de ocina, cu rumani, din Murgesti,(leoarece a fost atunci mare si rea foamete i multe nevoi a avut Roman si rea foamete i lipsäsi de multe greutati ale lui" (Ibidem, vol. III, p. 320 321).

33 In 1612, nepotii lui Dragonair, vazind cä viile cumparate de Radu vataf de croitoride la unchiul lor in 1605 au fost lucrate si le-a facut acele vii foarte bune", dind roade bogate,au vrut sä le ia inapoi, dar la judecata au fost sco0 din divan cu mare rusine si i-au batut ca pentste mincinosi si oameni rad" (Doc. priv. ist. Rom., sec. XVII, B, vol. II, p. 119). Niste locuitoriai satului Cringureni au incercat dupá ce a trecut foametea , ,mar i rea" din timpul lui RaduSerban sä cumpere ocinile din sat, partea lui Musat, Dragomi i Dobrota, cumpärate deStan ceprazariul In 1602, spunind ei cä este acea parte a lor de mostenire i ei sint mosteniisatului". Domnul, insa, in urma cercetarilor, nu le da cistig de cauza. Dupä un timp, se judecadin nou i cei sase megiasi din jurul ocinelor disputate, ceruti de ei, ca sã cerceteze pricina, sta-Mese, la rindul lor, c. mostenii din Cringureni n-au voit sa dea eisa cumpere aceaand a fost atunci acea lips& i foamete rea, cind a fost mare nevoie tuturor oamenilor, iar dupanevole e usor sä cumperi i s lepezi asprii inapoi färã dreptate, dar nu se cuvine asa O. se lepedeaspni In vreme de belsug, ci curn s-a judecat dintii o data asa s-au judecat si de ei" (Ibidem,p. 370 371).

34 Arh. Ist. Centr., Mitrop. Tarii Rom., XCVI/19, orig.33 Radu Popescu, Istornle dommlor Tdrii Romknesti, ed. critica de C. Grecescu, Bucuresti,

1963, p. 128. Aceastä imbunatatire reiese si din documentul din 16 iunie 1663 : Iar cind au fostIn urma fomitie, cind au mers Grigorii voda in Vara Ungureasca" (Arh. Inst. Centr., m-rea RaduVoda, IV/55, orig.).

ocina...

...

si

www.dacoromanica.ro

13 FACTORII EVOLUTBEI DEZIOGRAFICE 173

puteau". Astfel se prezenta situatia in 1659-1660 0 in iarna i primavaralui 1660-1661 36 ; dupa cum se spune intr-un alt document din 4 aprilie1661, foametea era a§a de mare ca. manca om pe om" 37, iar oameniimureau pe ulite i pe drumuri. Din aceasta cauzd, cele mai multe vinzarise fac nu pe bath, vinzatorul refuzindu-i chiar, ci pe alimente, pe oriceputea procura hrana necesard familiei. Cind Neagoie diacon, fiul lui Floreadin Cis lau, vinde lui Mihalcea pah, fiul lui Dragu iuzbap. din Cis Pau, 30stinjeni de ocina in sat, el arata ca Mihalcea fost-au bucuros a-mi datot bani gata", dar i-a refuzat i m-am rugat de mi-au dat 4 capri culapte, prituite derept ughi 3 de mi-am scos fdmeia din lipsa i mari foa-mete" U.

Situatia era grea in intreaga tara, ca am vazut moartea pentrucã au fost atata lipsd precum tiu toat Tara Romaneascr, astfel ca putinierau cei ce aveau posibilitatea sa mai aiba acel surplus necesar pentru a-iajuta pe altii ; iar dad o faceau, in cele mai multe cazuri, o faceau numaiin scopul unui profit pentru ei in00, marindu-0 averea in conditii foarteavantajoase, pe un pret de nimic, in detrimentul celor aflati la nevoie 39.

36 1661 aprilie 23 (Bibl. Acad. CCXLIV/14, orig.)." Ibidem, CXLVII/4, orig. Iata curn descriu cronicile vremii situatia existent& atunci :

Pe aceea vreme fiind multe rdzmirite de osti, s-au facut foamete mare in tara i pentruca sàmAniese Dumnezeu pa rumani de atitea nebunii i morti ce facuse, au trimis i ciumã de mureafoarte ran", spune Radu Popescu (Istoriile p. 126). Intli robiia, a doao ciuma 3 ani, a treiafoamete mare in 2 ani ." (Istoria Tdrii Romdnesti. 1290 1690. Letopiseful Cantacuzinesc,ed. critic& de C. Grecescu 0 D. Simonescu, Bucuresti, 1960, p. 147). $i intr-adevar situatia eradisperata. Gavrila. Impreuna cu sotia i cei trei fii s-au vindut rumâni manastirii Bradu la 16noiembrie 1659, in vremea fometii pentru ca n-am avut de ce ne mai prinde cá muriem"(Arh. Ist. Centr., rn-rea Bradul, VII/3, orig.). Alta solutie nu le mai ramAsese ; intre a muri defoame sau a-0 pierde libertatea, pe care o puteau recapata la un moment dat, au ales aceastadin urma. cale. Alti tarani 10 vor pdstra libertatea, dar ii pierd ocinile, cAnd fomete ne-au ajuns,nevoe i perire, de ce vadzind cä vom peri, am dat mosii pe pane, pe bucate, cine ce i-au trebuitsi am luat bucate pe aceste mosii cine cat i-au lepsit" (Bibl. Acad., CXXIX/249, orig.).Astfel de cazuri sint foarte multe.

38 Arh. Ist. Centr., ep. Buzau, XXXIV/16, orig. La 5 mai 1661, Mihalcea, fiul lui RadeCepes din Trestia, vinde popii Mihai i fratelui são, Lepadat, partea lui de ocin& din Trestia,pentru clou& capre cu lapte, la vreme de foamete" (Ibidem, ep. Buzau XIV/16, orig.).

39 De pilda, Necula, fiul lui Crivat din CepAsoaia din Hosta, trebuie sa vinda partea lui deocina lui Ilie capitan din Cojasti, la 16 aprilie 1661, deoarece rn-au ajuns vreme de lipsa cum auajuns spre acea parte da loc pre multi crestini de au fost Iipsa de piine 0 de multe nevoi, ce amvandut sa-m scot gura de in fome O. nu moriu i sa-rn radic nivoile cla asupra, ca am trebat pretoti fratii mii d& mosii s& o cumpere, ce-u zis c& n-au putere nimenele sä u cumpere", fund totiin aceeasi situatie, trAind de pe o zi pe alta. Necula vinde ocina ca sa-m scot gura din foame

fameioara me (fameioara aci In sens de familie, cum am mai intilnit 0 in alte cazuri n. rz,)din foame, s& nu murim", i nimeni nu va avea dreptul, acum, sau mai tirziu, s& ridice vreopretentie asupra acestui loc, deoarece nici unul nu a putut la acea vrerne di nivoi, ce ajunsesem,sa o cumpere" (Arh. Ist. Centr., rn-rea Stavropoleos, VI/2, orig.) CumparAtorul avea nevoie satreaca aceastA cIauza in zapis pentru ca, mai tirziu, in vreme de be1sug, sa nu se ridice vreo pre-tentie, fie din partea rudelor, fie a fratilor de ocin& cu cel ce a vindut, cum am vazut ca. seintimplã In destul de multe cazuri. Tot acum, au loc i vinzari a unor sate intregi, mosnenii fiindobligati sa se rumAneasca pentru a scapa de foamete. Astfel, megiasii din satul Radulesti catierau intr-acest sat, ei singuri" s-au vindut rumani lui Draghici Margineanu mare sp&tar i luiPana Filipescu, cand foametea cea mare den zilele lui Gligorie Ghica" (Bibl. Acad. XLV/137,orig.). $i satul Bulubesti ajungindu-i vreme de lipsa 0 de foamete", se vinde lui Badea mare clu-cer (Bibl. Acad., XLIV/78, orig.).

I

...

www.dacoromanica.ro

174 LIA LEHR 14

Dupa aceasta perioada foarte grea pentru locuitorii Tarii Romanestiurmeaza o redresare economica, ce aduce belsug de produse pe piata. 0noua schimbare brusca i o scadere a produselor cerealiere pe piata, con-secinta a unei secete puternice si a unei invazii de lacuste, ce va tinecitiva ani, incepind din 1682, vor declansa o noua perioada de grea foa-mete, mai acuta din 1684 pina in 1686. Obrocul de mei ajunge sa se vinda,in acest timp, cu 100 de aspri, iar cel de griu cu 200 de aspri. Consecin-tele se vdd imediat, oamenii 0 in special copiii mor de foame pe strazi ;cei loviti ii vind tot ce au pe citiva aspri, sub pretul real al pietei, saunumai pe citeva obroace de griu de mi-am scos capul de in moarte cucopiii mei cu tot la vremea fometii" 40 Multe din aceste vinzari au loc dupamoartea sotului, cind sotia, ramasa singurd, cu copii mici, nu poate faceLtd greutatilor, mai ales ca, intre timp, survine i aceasta mare foa-mete" si pentru a scapa de spectrul mortii, Mira a se mai gindi la ce seva intimpla mai tirziu, cum va putea sa-si creasca copiii, Ii vinde ocina 41

In disperare de cauza, unii, dupa ce au terminat toate rezervele pecare le aveau, ca sa-si poata procura hrana necesara lor i familiei, furdmincarea de care aveau nevoie, urmind ca, dupa ce trece perioada critica,sa incerce sd se inteleaga cu cel pdgubit restituie intr-un fel sau altulcontravaloarea alimentelor furate.

Urmdrile unei astfel de calamitati nu numai cà aduc o scadere apopulatiei, dar i o saracire a celor rdmasi in viata, saracire de pe urmacdreia abia se pot reface, pentru a putea face fata unor noi greutati, inspecial, daca acestea se instaleaza la un scurt interval de timp, dupa onoud perioada de foamete. Primii care vor cadea victima vor fi tocmaiacestia.

Anii 1684 1686 sint ani grei i pentru regiunile din jurul Tarii Romh-nesti, seceta i foametea ducind la o simtitoare scadere a populatiei. Multicare scapa cu viata pleaca in alte parti, ajungind si la noi, pentru a cautaconditii mai bune de trai. In 1684, in Moldova se inregistreaza o mare foa-mete, oamenii mor pe drumuri, caci nu se facuse pine", iar domniase vede nevoita sä ia masuri urgente pentru aducerea pe piata din partiletatarasti 0 din alte locuri a unei insemnate cantitdti de griu pentru aprocura hrana necesara populatiei tarii si a scadea pretul cerealelor, pretcare, intr-adevar, in urma acestei actiuni, va scadea simtitor in numaiciteva saptamini 42 Marica, tiganca, cu copiii, ginerii i nepotii, toti dinMoldova, dupa moartea stapinilor lor, intamplindu-se de au fost foametemare si neavand cine ne scoate capetele din foame acolo", au venit cutotii in Tara Româneasc i s-au inchinat robi episcopiei din Buzau, s51ne scoata capetele din foame" i s-au inchinat nu pe bath, ci numai pre

40 Arh. Ist. Centr., m-rea Surpatele, 111/4, orig.41 ajungindu-ma vreme de multá lipsa i perinclu-mi copilasii de foarne", spune

Voica, sotia lui Patru din Birzesti, atunci, cind, dupa moartea sotului, se vede nevoita sa-sivincla ocina rarnasa de la el (Arh. 1st. Centr., m-rea Bistrita, 111/24, orig.).

41 I. Neculce, Letopisetul Td)ii ill oldov I ci 0 seamd de cue jute, ed. de acad. I. Iordan,ed. a II a, 1959, Bucuresti, p. 84 85.

si sa-i

,

www.dacoromanica.ro

15 FACTORII EVOLUTIIIM DEMOGRAFICE 175

bucate de mancare", in afara de un ginere, Dumitrasco, zlatar, care, fiMdmestesugar, s-a vindut pentru 6 taleri 43.

In 1686, la Timisoara si in Ungaria, la granita dinspre Banat, erapretutindeni 1ips5. de brand i foamete mare", iar o mare parte din popu-latia oraselor i satelor de acolo se hraniau cu pine cu orz si meiu, iarcei ce erau lipsiti sit de acestea mincau ierburi si frunze de aluni. $i fiindmare secetd, toti duceau grija unei foamete mai mari in viitor" 44.

Toate acestea ingreuiau mai mult situatia, si asa destul de grea, dinTara Romaneascd, unde nu mai ramasese, astfel, nici macar perspectivade a se putea, eventual, importa unele cantitati de cereale. Productia cerea-heel din tara se reface foarte greu, deoarece asa cum arata si izvoarelenarative din acea vreme intre 1685 si 1691, cind se declanseaza dinnou o mare foamete, era mare lipsa Si foamete de stricaciunea ldcustelor,care inca din zilele lui $5.rban voda venise acea urgie ... de au pedepsit7 ani cu dinsele, de se facea multà stricaciune i paguba ..." 45. In 1691situatia este inca foarte grea, dupa cum arata i Radu Popescu in cronicasa : Dupa ce trecura aceste furtuni ce au fost in tara Dumnezeu iarau dat batae tarai cu Facuste, ca. atitea au venit de multe, cit toata taraau unplut, de minca toate bucatele si au cIocit si au puiat in citiva ani,cit primejduia tara sa piara de foame" 46.

Si in 1691 foametea a dus la pieirea unor familii intregi 47 iar supra-vietuitorii, pentru a putea rezista trebuiau, de cele mai multe ori, sa-si vindabunurile 48.

43 Bibl. Acad., CXXIV/115, orig. La 22 ianuarie 1686, Constantin tiganul moldoveanul,fost tigan al lui Petriceico voda, se inchiná mandstirii Bradu, deoarece murind dä fomi infomatea a mare" in 1684 manastirea m-au scos de fomi", sa nu mor" i i-a dat mertic

bracaminte". Constantin s-a i insurat cu o tiganca a manastirii Bradu (Arh. 1st. Centr, m-rileBradu, Hanu Greci i Codreni, 1X/5, orig.).

" Hurmuzaki, vol. XIII, p. 19.45 Radu Logofat Greceanu, Istoria domniei lui Constantin Basarab Brincoveanu voievod

(1688 1714), studiu introductiv i editie critica intocmite de Aurora Dies, Bucuresti, 1970, p. 9046 Radu Popescu, Istoriile p. 193.47 $tirile pe care le avern cu privire la toate calamitatile abatute asupra Tani Romanesti

in secolul al XVII-lea nu ne permit si. dam cifric pierderile efective suferite de populatia tarii.$tim doar cä ele au fost destul de man toate izvoarele fiind categorice in aceasta privinta siau contribuit la descresterea demografica a tarii.

48 Astfel, de pildk Anca, fiica lui Alelentie calugarul din satul Grosi, in timpul foameteidin iarna lui 1690 1691, ramanind numai eu den tata-mieu, pe vremile cand era fomete, demare nevoie am fost mers la log. Ion den Cocul de m-am tocmit cu dinsul de i-am vindut dreptoi 10 si lei 6 acea particica de rnosie i am fost luat oile si lei 4, iar 2 lei ni i-au ramas side acii m-am dus in tara ca 0 saraca". Cu toate cá vindut ocina, ceea ce a luat pe ea abia i-aajuns ca sa nu moarä de foame si este nevoitä sa-si paraseasca satul i sa se dila in alta parte,incercind sa-si injghebeze o alta. gospodarie. Dar, situatia ei nu se imbunatateste i peste citivaani, in 1697, o gasim la manastirea Trivalea care avea si ea ocinä in satul Grosi, daruitaInca de tatal Ancai unde se duce sä ia cei 2 lei, ram* datorie de la Ion log. Inca de la in-cheierea zapisului de vinzare-cumparare, bath de care avea mare nevoie urmind ca mana.stireasa se inteleaga cu Ion log. asupra modului de restituire a sumei respective (Arh. 1st. Contr.,m-rea Trivalea, 11/9, orig.). La 8 ianuarie 1692, Toma monah, fiul popii Neagoe din Bratiani,daruieste nepotului säu, popa lane din Bratiani, partea sa si a fratilor sal. De asemenea, nepoatalui, Anca, claruieste i ea partea ei, deoarece, intamplandu-i-se de i-au murit fameia (familian. n.) ei in foamete necumanecati i parintii ei asasclerea", a dat aceasta ocina pentru pomenirealor (Ibidern, ms. 1 234, f. 393 394, copie).

. .

...si-a

www.dacoromanica.ro

176 LIA LEHR 16

Ca si in cazurile precedente, i intre 1690-1692, sotiile, chiar i celemai instarite, dupa moartea sotilor lor, ii vind uneori o parte din avere,ca sa scape de foamete i s5. poata face fata nevoilor de zi cu zi 49.

Unii ii vind robii-tigani, vazindu-i ca lesani di foami", ca sä nuaibà guri in plus de hi-51.1ft, ceea ce aveau, ca alimente, fiindu-le necesarpentru hrana lor si a familiei. In felul acesta are loc o saracire a uneiparti a populatiei.

Foametea loveste atit pe cei ce locuiesc la oras, cit i pe cei ce stauin sat. Numai in orasul Cimpulung, intr-o singura luna in martie 1691,perioada cea mai grea au loc 12 vinzdri de ocine la vreme de nevoie

de foamete", pentru a face rost de banii necesari procurarii alimentelorce se scumpesc acum foarte mult. De aceasta situatie va profita manas-tirea Cimpulung, care cumpara toate ocinile puse in vinzare, fiind singurain másura sa se lipseasca de o anumit5: sumal de bani, sa cumpere ocine,marindu-si in chip avantajos averea sa. Desigur, aceste ocine au fost cum-pdrate la un pret destul de mic, vinzatorul avind neapärata nevoie de bani.

Acestea au fost citeva dintre cazurile cele mai grave de foamete dincursul secolului al XVII-lea in Tara Romaneasa, cu urmari serioase asuprapopulatiei. in cei 100 de ani de care ne-am ocupat au mai fost i alti ani decalamitäti, care sa impiedice producerea cantitatii necesare de cereale pen-tru asigurarea unei bune aprovizionari, insa urmdrile nu au afectat, in moddirect, intreaga tarä, ci numai populatia unor sate sau a unei anumiteregiuni, mai greu lovite. 0 saturatie demografica nu este niciodata abso-luta, ci, intotdeauna, doar relativa fata de un anume grad de dezvoltarea fortelor de productie. Pe un teritoriu dat, intr-o anumita faza de dezvol-tare a tehnicii, la un anume grad de inzestrare economica, este posibil s.se hrdneasca un numar determinat de oameni. Odat5. aceasta maximadepasita, satul intra in criza demografica de suprapopulatie 50 .

In orice caz, documentele vremii amintesc numai de acele situatiidespre care am relatat in rindurile de mai sus 51.

Pentru a scapa de situatia grea existenta in tara in urma anilorde foamete si a altor rautati" taranii fug. Cei liberi, de obicei, pestehotare, in sudul Dunarii 52, Moldova sau Transilvania ; rumanii, daca nu

42 La 14 mai 1691, Ileana moldoveanca, fosta sotie a lui Preda logofat, impreuna cu fiul ei,Ivasco, vind mitropolitului Theodosie un copil de tigan, pentru 10 taleri, raminind eu skrack desotita mea i intimpländu-se a fi vreme de nevoe si de foamete i neavind cu ce sa-mi chivernisescviata mea si a copiilor mei", explick Ileana (Arh. Ist. Centr., Mitrop. Tarii Rom., CCCLIII8,

52 H. H. Stahl, Conlribu/ii la studiul satelor devalmaFe romkne,sti, vol. I, Confederatii deocol, structuri teritoriale ,si tehnici agricole, Bucuresti, 1958, p. 198.

51 Din cercetarea documentelor reies 149 de cazuri mai importante de foamete cazulprczentind, cum am mai spus, nu o simp1 cifrä, ci frecventa fenomenului in sine.

52 Asenov P.-B. Simenov, Observations preliminaires sur le parler d'une populationroman, ssolie dans un milieu slavo-bulgare, In Balkansko ezikoznanie", 1968, nr. 1, p. 77 80,unde se semnaleazä grupuri de locuitori din Tara Româneasca fugiti peste Dunkre in secoleleX \ II XVIII.

orig.).

re

yi

-

-

www.dacoromanica.ro

17 FACTO= EVOLUTIZEI DEMOGRAFICE 177

pat peste hotare, fug in alte sate sau la oras, unde caut5. sa li se piardaurma, schimbindu-si numele, ocupatia i incearca sa-si injghebe o gospo-darie, sa gaseasca conditii mai bune de viata.

Fuga. Fuga locuitorilor, foarte frecventa in acea vreme, are la Wzämai multe cauze i contribuie in mare masurã si ea la schimbarile demo-grafice survenite in Tara Romaneasca, in cursul secolului al XVII-lea.Dar aceasta fuga nu presupune intotdeauna o descrestere a numaruluipopulatiei. Fuga poate avea loc i dintr-un sat in altul, dintr-o regiune inalta, sau, de la sat la oras, dup5, cum arata, dealtfel, si formula obisnuita dinactele date proprietarilor-feudali ca sa-si stringa rumanii fugiti : carepre unde-i vor afla fugiti si risipiti in tara, ori in sat boieresc, ori caluga-resc ori in slobozii sau la oras sau in alta parte". Rumanii fug ori undecred ea pot gasi conditii mai bune de muncà si de viata, unde pot sa-siagoniseasca o anumita sumà de bani, cu ajutorul careia sa se poata ras-cumpara ; de multe ori merg din sat in sat, fara a avea un domiciliu stabil.In cele mai multe cazuri ei incearca sa ajunga la oras, uncle pot devenioameni liberi, incepind o noua viata. Ei se ascund acolo, cu ajutorulorasenilor inii 53, schimbindu-si uneori numele ca s5, li se piarda urma.De pilda, Nedelco si fiii lui, din satul Tincabesti, au fost rumani ai luiPreda spatar, fiul lui Nica logofat, si au fugit din sat, Inca in perioada1627-1629, ca sa-si piarda urma de rumanie i -au schimbatnumele de au zis ca-1 cheama Stoica Frunza, nu-1 cheama Nedelco si auumblat, fugind el intr-o parte, feciorii lui intr-alt5. parte". Dupa multaalergatura i cautare, a fost gasit fiul cel mare, Manea, in satul Prisaca

adus inapoi la Tincabesti. La judecata el a afirmat ca nu este ruman, cape tatal sau nu-1 cheaml Nedelco, ci Stoica Frunza si este de fel din Plo-iesti, unde, dealtfel, a si murit inca in urma cu 20 de ani. Facindu-secercetari, s-a dovedit ca Manea a umblat cu menciuni", iar pe Nedelco1-au gasit viu in Orasul de Floci si 1-au adus inapoi in satul Tincabesti,cu cei cinci fii ai sãi, fiind cu totii intariti lui Radu mare logofat, la &mai 1645 54.

Aceste fugi, dintr-o parte in alta a tarii, sint frecvente i docu-mentele vremii inregistreaza destul de multe ; ele duc, in mod temporar,la cresterea populatiei intr-o parte a tarii, in detrimentul alteia, nu lao scadere numerica a populatiei in totalitatea ei. Dar, are loc i o fuga inafara hotarelor Tarii RomAnesti in Moldova, Transilvania sau pesteDunare, in Imperiul otoman si de aceasta fuga ne vom ocupa in rindurilede mai jos.

53 La 6 aprilie 1650, Matci Basarab porunceste lui lane postelnic si lui Angheleto dinorasul Arges s't prinda pe rumfinii manastirii Arges, din satul Pravaleni, care au fugit de atitavreme de are mandstirea atita nevoe pentru birul lor". Acestia s-au ascuns la ora§ §i au aratcAnipa cu voi au si cules cu voi si n-ati vrut sa-i prindeti sau sA spuncti egumenului, ci le-atidat frunza si ati lost voi gropi de rumanii manastirii" (Arh. 1st. Ccntr., cp. Arges, 11/33, orig.)_

5 Arh. 1st. Centr,. A. N., CNI1/51, orig.

32 -

si

...

www.dacoromanica.ro

178 LIA LEHR 18

Este greu de spus, dup5. numarul de cazuri intilnite 227 undefugeau in numar mai mare55. La o sumara apreciere, putem surprindeurmatoarea situatie : in 45 de cazuri cei fugiti trec Dunarea ; in 43 de cazurifug in Transilvania si in 38 de cazuri, in Moldova ; dar, nu intotdeaunase spune unde. 0 explicatie a faptului cä cei mai multi trec Dunarea ogasim in aceea ca, la inapoiere, cei in cauza vor cauta sa arate ca nu aufugit, ci au fost luati robi, beneficiind astfel de clauza cä cei intorsi dinrobie nu mai pot fi rumani, capatind i un act de eliberare de la domnie.Fuga peste Dundre are loc, de obicei, in timpul razboaielor i robirilor,cind mai usor se pot confunda cele doua notiuni fuga cu robiamai greu se poate dovedi daca este vorba de fuga sau, intr-adevar, derobie, dar, pina la urmä, aproape intotdeauna, se descopera care a fostrealitatea 56 Sau, se poate intimpla ca la intoarcere, in cazul fugii, cei fugitisä pretinda ca de fapt ei nu au fost rumâni, numai au stat pe acea ocindde pe care au fugit 57.

In tot cursul secolului unii locuitori ai tärii fug ; cauzele ca si condi-tiile in care are loc fuga sint multiple. In timpul razboaielor, a distrugerilorde bunuri, a robirilor, o multime de familii, mai ales din satele i oraseleaflate in calea rautatilor", se risipesc, unei pre in tara Ungureasca,altii pre in tara Turceasca, altii prin alte parti", läsind ogoarele i locu-rile pustii, contribuind in felul acesta i la raspindirea flagelului foametei,care, de asemenea, va face ravagii. In perioada 1600-1605, documen-tele mentioneaza nu mai putin de 67 familii si 12 sate intregi de rumani

in afara de alte persoane, din alte categorii care au fugit atunci. Multivor fi adusi inapoi, dup5, indelungi cercetari, de catre stapinii lor; ...cuinsasi a mea cheltuiala si cu multa truda i-am scos i i-am adus in sat"

dupa cum spun documentele.De fapt, toate aceste eforturi sint acute de proprietarii-feudali ca

sa nu ramina satele pustii si ogoarele necultivate. Pentru a asigura intoar-cerea rumanilor, ei vor cere i vor capata sprijinul domniei, care

55 Un caz se poate referi la o persoand, o familie sau la sate intregi, asa incit numarulcelor fugiti este cu mult mai mare, depinde la eine se refera cazul respectiv.

56 La 27 aprilie 1632, Leon Tomsa intaxeste manastirii Radu-Voda niste rumani din satulCretinesti cca 27 familii. Acesti rumani, in 1600 1601, cind au fost cele raotati in teara

robii, ei au fugit de au trecut Dundrea decindea". Cind Radu Mihnea a venit in prima luidomnie si au vrut sä treaca Dunarea aicea in teara la scaun, iar acesti rumani ai manastiriii-au esit innainte la Dunäre i zicind cum slat robi, ca S le faca carti de robie, sa fie in pacede rumanie". Domnul le da astfel de carti i ei s-au intors pe ocina lor, unde au stat tot acesttimp. In 1632, manastirea Radu-Voda a dovedit ca acele carp au fost dobindite cu minciuna,caci ei nu au fost robi, ci au fugit peste Dunare din cauza rautatilor", impreuna cu alti rumanidin sat, care s-au intors mai de demult (Doc. Rom. Hist., B, Tara Rom., vol. XXIII, p. 554-555).Astfel de cazuri sint nurneroase dupa cum vom vedea i cind vom vorbi de robin iar moti-vele 0 explicatiile date de fiecare data sint aproape intotdeauna aceleasi.

57 Satul Islazul peste 65 de familii au fost fugit din sat preste Dunare in peri-oada 1658 1660 de au fost sezatori acolo la turci, ca niste oameni raj i hicleni. i, ezind eiacolo la turci s-au fost sfatuit cum vor trece dencoace sa scape de rumanie. Si trecind, numaice au venit" la Constantin Brincoveanu, care era atunci al doilea logofat i i-au spus ca nu shitrumani, numai au stat in acel sat Islazul. Brincoveanu a dovedit, insa, ca satul a fost al lui PredaBrincoveanu i ii avea mostenire de la el. Ca urmare, domnul intareste la 5 iunie 1676 (Bibl.kcad., CXXX1V/82, orig.).

1-1

si

si

www.dacoromanica.ro

19 FACTORII EVOLUTEEI DEMOGRAFICE 179

promite celor ce se intorc scutirea de toate obligatiile, cerindu-le, ori undes-ar afla, A. se intoarca i s5. vá apucati de loc si de hrana".

In 1600-1605 0 mai ales in primii ani, 1600-1602 din cauzamultor nevoi i rautati", cind sate intregi sint arse, oamenii se risipesc,fugind care incotro. Cind se intorc, taranii nu se asaza, intodeauna, dela inceput, pe vechea lor ocina, ci pe alte ocine i cind vor sa se intoarcala locul lor de bastina intimpina greutati din partea proprietarului carevrea rumaneasca cu sila 58. Rumania este greu suportata i dupa cetoate incercarile de a se elibera esueaza, ca o ultima solutie famine numaifuga. De pilda, al 22 mai 1626, Alexandru Coconul intareste rnegiasilor dinsatul Glupavi ocina lor, pentru care s-au judecat in mai multe rinduricu Costea sluger. In zilele lui Gavriil Movila, vazind ca nu pot obtinecartile de iertare, satul au fugit toti la Giurgiu, la turci, de au spart satul

birul, numai din pricina veciniei". Gavriil Movila le-a trimis carte decredinta sa vie iarasi inapoi, iar de la Costea sluger s5. aib5. pace.

de atunci pina acum, nu au avut nici o nevoie", iar in 1626 au trebuitsa se judece din nou, dar au cistigat procesul

In timpul nàvàlirilor, ca si al razboaielor, se constata o scadere demo-grafica mai accentuata, fuga generalizindu-se. Boierii pribegesc in diferitetari, dar, in primul rind, in Transilvania si Moldova si stau acolo pind selinistesc lucrurile si se pot intoarce acasa. Astfel de pribegiri ale boierilorse constata si in timpul framintarilor i luptelor interne, cum a fost deexemplu in 1655, cind, pentru zavistia dorobanilor si a seimenilor cariise-au radicat asupra a tot neamul boeresc cu mare vrajmasie, pentrucare multi clan boiari au si perit, iar altii au scapat aici in cetatea Braso-vului, sau altii in Moldova si in tara Turceasca, carii pre unde au putut" 60.

0 alta cauza, care a determinat fuga in masä a taranilor, a unor sateintregi, au fost obligatiile din ce in ce mai grele la care au fost supusi

carora nu puteau sä le faca fata ; dar tocmai aceasta scadere a numaruluicontribuabililor obliga domnia sa instituie noi dan i sä includd in cate-

58 Ma se 1ntimp15. cu n4te rumâni din satul Comani, ai mánästirii Tismana. In 16001602, ei au fost trecut Durarea de multe nevoi i rautati", iar apoi, cind sc-au imp5.cat t ara,ei au trecut Dunärea, iar dencoace in tear5." i s-au dus in satul Maglavit al lui Ion comi, dmPaia, unde au stat patru ani i i-au lucrat i-au dijmuit ca pre nete oamcni ce se-au hr,initpre locul lui". Acum, in 1613, vrind ei s5. se Intoara la vechea lor ocinS, din satul Comani de-oarece nu o duceau mai bine 0 nu aveau conditii mai bune in satul Maglavit Ion comis ru, 1-alasat sä piece 0 a vrut rumâneasc 5. cu sila. Dovedind ei in fata domniei cä sint run-Ian aimatastirii Tismana, domnul le d5. voie O. se intoarcà i s5, stea pe vechea lor ocirth. cu t atebucatele lor hind in pace" de catre Ion comis (Doc. priv. ist. Rom., sec. XVII, B, vol. I I,p. 166).

" Doc. Rom. Hist., B. Tara Rom., vol. XXI, p. 134 135.

88 1655 iunie 28 (Bibl. Acad. , CXCVII/187, orig.).

sa-i

§i

si

Si

si

sddi

www.dacoromanica.ro

180 LIA LEHR 20

goria celor impusi pe unii care, ping atunci, fuseserg scutiti Gl, ceea ce vadetermina fenomenul de fugg. Deci, fiecare in parte poate fi, in acelasitimp, i cauzg i efect.

Documentele semnaleazá pentru perioada 1629-1632 numeroasecazuri de fuga. Un numAr de 17 sate intregi i alte cca 220 de familii dindiferite parti ale tarii fug pentru multe biruri grele ce au fost asuprasgracilor, neputind O. mai biruiascd, spartu-s-au toate judetele de presteOlt, fugind care incotro au putut" 62.

Cererile repetate de bani ale turcilor au silit pe Leon Tomsa ca inanii 1629-1632 sa impung pe boierii ce tineau judetele de bir, la plata,-sub formà de avans, a ddrilor ce urmau sg le ridice. Fuga masivg a contri-buabililor, in primul rind a celor de peste Olt, impiedica recuperarea decgtre boieri a banilor avansati de ei. Pentru a nu plAti datoriile si avan-surile cerute, boierii olteni au pribegit in Transilvania 63, ingro0nd numgrulcelor fugiti in acea vreme din Tara RomAneascd.

In 1633, Matei Basarab pentru a aduce inapoi pe cei fugiti si arepopula regiunile rdmase pustii, imbungtgtind astfel din punct de vederenumeric situatia demograficd acorda o prescriptie de patru ani tgranilorfugiti, acest asezdmint fiind socotit o legare de glie pe noua mosie pentrutgranii stramutati de mai mult de patru ani.

Ceea ce a ingreuiat mult situatia tgranilor in acea epoch' a fost sischimbarea sistemului de impunere pentru dgrile platite in bani ". Invistieria domneaseg existau catastife de stare fiscalg a Orli destul de com-plete, cuprinzind numgrul de sate pe judete, cu birurile lor, numgrul birni-cilor, categoriile lor sociale, averea satelor etc. Recensgmintele se fgceaula trei ani. In timpul lui Matei Basarab, din porunca lui, se efectueazà inintreaga targ un nou recensgmint, in vederea noului sistem de impunerea talerului. Acte ulterioare Ii mentioneazg : Domnia mea fdcut-am samatgrai, de i-am pus talere cine-s pre capul lui", se spune intr-un docu-ment din 1645 ianuarie <8decembrie 22.> Documentul din 10 ianuarie

61 La 5 mai 1627, Alexandru Coconul scrie satului Marotin, slobozia manästirii Radu-Vod a, despre plingerea manastirii : cum ati fugit i v-ati risipit de v-ati napastuit caselebucate/e voastre ... i pentru bani i alte grele i pasuri ce ati avut pentru trebile ostii impart.-%lei". Domnul recunoaste cä satul Marotinul ca i alte slobozii a avut greutati, caci, pentrua pu tea face fata obligatiilor sale catre Poarta, am fost bagat domniia mea si pre voi ca 0 prealelalte slobozii, ca sä putem radica acest pas i greu". Aceasta situatie grea s-a ivit in perioadaimediata de dupa. anul 1623, cind tara a fost pustiita, de tatari, care au luat multi robi si auprad at tot ce au gasit in cale. Cei ce au scapat, au fugit care incotro au putut. Acum, insä, lescrie sä se intoarca imediat acasä, sa vã apucati de plug si de hrana.", asigurindu-i ca vor avea

pace i rapaos" de catre domnie, numai sä dea cele de trebuinta manästirii Radu-Voda. (Doc.Rom. Iisst., B, Tara Rom., vol. XXI, p. 383 384). $i alti oameni din diferite slobozii vor fugipentru aceleasi motive.

62 Letopsselul Cantacuzinesc, p. 95 96.63 Istona Ronuiniei, vol. III, p. 140 ; v. si D. Mioc, Modul de impunere si percepere a bins/14i

In Tara Romdneascd pfna la 1632, in Studzi si materiale de istorie medie, vol. II, 1957, p. 90 93." Istorsa Roman:el, vol. III, p. 160.

si

,

www.dacoromanica.ro

21 FACTORII EVOLUMI ,DEMOGRAFICE 181

1644 cuprinde mentiunea : cind a fost acum ... de cind s-a scris taradomniei mele pe mime s-au pus taleri" ".

Darea talerului dare stabilitä pe avere instituit5. de Matei Basa-rab in 1634-1635 a insemnat o marire considerabila a sarcinilor fiscale,ceea ce a provocat fuga in masa a taranilor 66. De aceea, in perioada 16341636 gäsim un numar de 199 familii si 13 sate intregi mentionate in docu-mente ca fiind fugite i risipite pentru multe nevoi, cind i-au pus talerecines pre capul lui". Unii au trecut in Transilvania, Turcia, Moldova ; aItiiinsa cum s-a intimplat, de pilda, cu satul Daesti au fugit si tot auumblat fugari de in sat in sat" 67, adica nu au parasit tara, ci au ratacit,fail a se stabili intr-un loc anume, ca sa li se piard5. urma i sä scape deplata birului. In acest caz, cei ce fug sint in primul rind taranii liberi, care,cind se intorc, ajung rumani, neavind altà solutie pentru a putea face fat5.situatiei i numai putini sint aceia care, la intoarcere, dispun de sumanecesara ca sa-si plateasca datoriile i sä. scape astfel de rumanie 68

Daca nu sint rumaniti, taranii Ii pierd totu0 ocina i sint nevoitisa-si caute de lucru in alta parte, fácindu-si o noua situatie, deoarece,intre timp, ceilalti megiesi din sat le vind ocina, pentru a putea sa-sirecupereze banii avansati In contul lor, platindu-le partea de bir. Documen-tele spun in aceste cazuri Ca fost-au el un om räu i hiclean, ci au fugitden sat si s-au pustiit talerul si toate nevoile asupra noastra".

Fuga, nu insa in proportii de masa, ca in cazurile amintite maicontinua pina la sfirsitul secolului ; fug nu numai taranii liberi sau

rumani, dar i alti locuitori boieri, oraseni, slujitori etc. Aceasta nuinseamna c5. numai din Tara Româneasca fug oameni acest lucru arduce, pina la urma, cu toata cresterea naturala a populatiei, la o scaderea numarului locuitorilor tárii adica nu avem de a face cu o miscare a

65 D. Mioc, Reforma fiscald din vremea domniei lui Matei Basarab, in Studii" , XII(1959),nr. 2, P. 60.

6 Istoria romdnilor, vol. III, p. 160 161 ; Lidia A. Demény, L. Demény, N. Stoicescu,Rdscoala seimenilor sau rdscoald popularri?, Bucuresti, 1968, p. 35 49.

67 Arh. Ist. Centr., m-rea Dintrunlemn, XXIII/8, orig.68 Vom da un singur exemplu Insd ca acesta mai slut multe altele dnd satele care

fug, 1a Intoarcere, trebuie sd se rumdneascd pentru a putea plateascd datoriile. La 20august 1646, Matei Basarab dd unui numdr de noud t Arani, cu familiile lor sft fie in pace sislobozi de cdtre Bunea vistier i Dragomir mare vornic. Acesti sAteni au lost tot judeci premoiile lor den sat den Megiasi" i, In 1634-1635, de bogate nevoi i pAsuri ce au avut precapetele lor", ei au fost fugit din sat Impreund cu tori ceilalti sAteni de acolo si a rdmas ocinapustie. Domnul ca sd nu fie pagubita vistier ia dà aceastd ocind rdmasd pustie" lui Dragomirmare vornic, tar sAtenii sd-i fie rumAni la Intoarcere, deoarece Dragomir a plait pentru ei ceeace acestia datorau fata de domnie. Dupd un timp, ei se Intorc la ocina lor, dar nu vor sd fierumAni. De comun acord cu Dragomir, stabilesc o zi dud sd-i restituie banii avansati. Acestibani se pune ca o conditie a Intelegerii lor nu au voie sd-i ia din and parte, ci numaidin bucatele lor". Locuitorii satului Megiasi nu pot sd-si procure in alt chip suma necesard,decit luInd, pe ascuns, de la Bunea vistier, cdruia, de fapt, i se Arid In acest fel. Cind Dragomirand adevdrul, vin cu totii In divan si se judecd. Cei nouil sAteni de care am amintit laInceput fac posibilul i imposibilul Ii \rind bucatele, iau bani cu camAtd ca stt-si stringdsuma de care aveau nevoie i restituie banii, rdscumpArindu-si astfel libertatea. Ceilalti sAteniInsd nu se pot rdscumpAra, neavind bani, i rAmln mai departe rumAni (Bibl. Acad. XLIII/89,orig.).

Sus,

sA-si

si

www.dacoromanica.ro

182 LIA LEHR 22

populatiei intr-un singur sens, dinlauntru in afara. In tot acest timp seconstata i procesul invers. Locuitori din Moldova, Transilvania, Imperiulotoman, fug in Tara Româneasca. 0 parte dintre ei yin singuri, altii sintchemati de domnie i asezati in slobozii, tocmai pentru a repopula locurilerdmase pustii in urma calamitatilor si a restabili astfel echilibrul existentinainte ; in acelasi timp, are loc, in mod firesc, i un salt inainte, prin mdrireanumarului familiilor si a membrilor acestor familii pe cale naturald princasatorii i nasteri.

Exista si cazuri cind unii fugari yin in Tara Romaneascd pe ascunsatunci domnia ajuta la prinderea lor. Astfel, 5erban Cantacuzino (là

dreptul, la 10 iunie 1679, lui Neculae Murgulet moldoveanu sa-si stringaoamenii lui, cari sint rumani den Moldova, veri unde i-ar afla in teara,"

ducd pre langa casa lui" 69. Constantin Brincoveanu va purta ointreaga corespondenta cu reprezentantii orasului Brasov pentru oameniidin Ruda- i Dragoslave care fug in tinutu1 lor i pentru cei din Tohanisi Zarnesti, care fug de acolo in Tara Romaneasca 70, cdci si de acolo dinTransilvania se afld multi aci in Tara Româneasca".

Rdzboi. Robin. i razboiul i robirile contribuie la schimbarile sur-venite in demografia unei tari, la declansarea fenomenului de fuga.la raspindirea foametei. Ce poate contribui mai mult la pustiireasatelor, la lipsa miinii de lucru, la ingreuiarea organizarii in bune condi-tiuni a muncilor agricole, ca si a intregii activitati economice, decit raz-boiul cu toate urmdrile lui 71?

Perioadele cele mai grele, in care razboiul, ca i robirile masive aulasat urme adinci asupra populatiei Tarii Romanesti sint tot anii 16001605 si 1658-1660. Un alt an foarte greu, in care are loc o robire deproportii a populatiei, sate intregi fiind pustiite prin robirea locuitorilorlor, este anul 1623 72. Atit documentele, cit i cronicile mentioneaz5. faptulca sant a fost pustiita pind la Olt 73.

69 Bibl. Acad. XLV 27, orig.7° N. Iorga, Studii si documente, vol. X, p. 133-141.71 Docuinentele semnaleazd cca. 130 de cazuri In care rdzboiul i robirile au lAsat urme

adinci asupra populatiei.72 As vrea sd mentionez aid cd de fiecare data fie cd este vorba de anii 1600 1605, 1623

san 1657 1660 clnd Tara Româneascd a avut de suferit de pc urma rdzboaielor i robirilorMoldo. a a avut de suferit de pe urma acelorasi calamitAti.

73 La 30 iunic 1625, Alexandru Goconul Intdreste mAndstirii Menedic din jud. Buzdutoate ocinile, deoarece a pierdut cdrtile de rdutAti, cind au venit Math, acum In zilele domnieimele, de au robit jumdtate din tara domniei mele" (Doc. priv. ist. Rom., sec. XVII, B, vol.I \ , p. 535 536). Radu Popescu relateazd astfel faptele din 1623 : tAtarii färá veaste au robittam pind la Olt si mare pagubd au facut In oameni i In dobitoace cit s-au pustiit multesate, ce pind acuin se vld" (Istoriile...., p. 91). Numdrul oamenilor luati In captivitate este((parte mare si urmele lAsate se vdd VMS tirziu. In cloud documente date In 1626 lui Enachelost mare postelnic se spune : chid au venit pagInii tdtari aci in tam domniei mele si In taraMoldoN ei de an robit tam jumdtate si sint de atunci 3 ani" (Doc. Rom. Hist., B, Tara Rom.,ol. XXI, p. 199 si 221). Letopisetul Cantacuzinesc aratd cd tdtarii au robit tam pInd in Olt

s an Iniors de acolo cu mare plen, cit au rdmas pInd astAzi In 1628 tot pamintul acelap (p. 95).

si

si sa-i

si

ri

silo"

www.dacoromanica.ro

23 FACTORII EVOLUTIEI DEMOGRAFICE 183

0 prima consecinta a razboaielor lãsInd la o parte pierderile con-siderabile de vieti omenesti, care sint cele mai grele pentru tara o con-stituie distrugerea unor insemnate bunuri mobile si imobile, a intregii averia unor familii, pierderea cartilor de proprietate 74. Sate intregi cade pilda, satele manastirii Govora sau ale episcopiei din Buzau, satulCretinesti, satul Balteni i altele sint pustiite, oamenii omoriti, luatiin robie, iar cei ce reusesc sä scape fug unde si cum pot, Ii parasesc ocina,cáci mult rau, napaste i moarte a cdzut pe toti saracii, cu multe jafuri

cu multa prada n-au mai putut sä rabde".Rázboaiele ca i robirile au lasat urme cit nu se poate niciodata

spune i vedea" 75. Boierii munteni refugiati in Moldova si Polonia scriuin 1604 despre situatia grea creata in Tara Româneasca de incursiunileturcilor si tatarilor, care au robit i pustiit tot in calea bor. Unii sint des-pdrtiti, barbati de muerile lor, alti sint despdrti ficiori de parintii lor,frati de frati", de nu mai stiu nimic unii de altii. In alte cazuri, daca aufost luati in robie impreuna cu toata familia, au fost despartiti de rude-niile lor in robie". Multi dintre cei luati robi au fost bogati i cu averi,pe aceia i-au prins i i-au chinuit ... au trebuit sd-si marturiseasca toateaverile... dup5. aceia i-au omorit". Unii au fugit de la tatari i nemai-indraznind sa se intoarca la casele lor au fugit in Moldova, Polonia,Turciaetc. Unii au fost luati de sapte ori in robia tatarilor, de sapte ori au fugitde acolo i acum nu mai cuteaza sa mearga in tara lor" 76. De sapte orinu, dar sint unii care au fost luati de dou5. i chiar de trei ori in robie decatre tatari. Dumitru postelnic din Slatioare a fost luat rob de tatari cindau fost rdutatile", prima data in 1601-1602 si a fost rdscumparat de PredaBuzescu, pentru 300 de galbeni. Cind s-a intors Dumitru de in robie nuse-au manat multa vreme, ci iar 1-au robit", in 1604 77.

Cei luati robi se pot intoarce din robie la scurt interval de la robirealor, sau, dupa 10-15 si chiar mai ml,lti ani 78.

74 Numeroase documente mentioneaza : cInd a fost prin tam domniei mele cu jafcu robie de la turci si de la tdtari, au luat toate averile, avutia lor si au luat i cartile lorde mostenire". Altele spun : S-au Intimplat tarai... multd raotate i robie si prada i Indataau pierdut toate bucatele acei oameni". Aceste formule se Intilnesc In toate documentele secolu-lui al XVII-lea In care este vorba de Intarirea unor carti de proprietate pierdute chid au bejenitde turci si de 'Mari".

78 Astfel prezinta faptele un act din 29 iunie 1604, amintind de luptele dintre RaduSerban i Simion Movila, la care au participat turci, tatari, moldoveni i poloni (Doc. priv.ist. Born., sec. XVII, B, vol. I. 133-134).

" Hurmuzaki, vol. lVi, p. 405-406, i voL VIII, p. 278-279. Si In Moldova tdtariiau luat Intre 1601-1603 multi barbati, femei i copii In robie ; au despartit copii de parinti

i-au schingiuit pina ce au dat toatd averea. Unii au fost rascumparati dupd un timp, altiiau fugit i s-au tutors In tura, aseendu-se In orase. Printre cei In robie In Moldova erau

unii dintre cei refugiati aici din Tara Româneasca.77 Doc. priv. ist. Rom., sec. XVII, B, vol. III, p. 544-545 si 546 ; vol. IV, p. 417.78 In 1604-1605 s-a intimplat robire lui Cirstian i nepotului sat', Stepan stolnicel"

din Vilcele, apoi, In zilele lui Gavriil Movila In 1618-1620 a venit Stepan stolniculdin robie", dupa cum se arata Intr-un document din (1642-1643) iulie 6 (Muz. 1st. Buc., inv.nr. 13 064, orig.). La 24 august 1635, Matei Basarab Intareste lui Vlad Glaväescu robul, fiullui Oprea logofát din Pizdulesti, partea lui Badea Cioroiul din dealul Schei cu viile pentruca i s-au fost tamplat Vladului de au Incaput In robie Inca de zelele lui Simion vv. si au robit

luati

si

si

si

www.dacoromanica.ro

184 LIA LEHR 24

Poate trece un timp indelungat pina sä se afle ceva despre soartacelor luati in robie, trec ani pita la sosirea vreunei stiri, fie ca cel robitse mai intoarce sau nu. De aceea, speranta ramine, mai ales pentru parinti,care pina in ultima clipa a vietii asteapt5. reintoarcerea copiilor lor, luindtoate masurile ca i dupa moartea lor, daca, printr-o intimplare, acestiase vor intoarce, ei sa-si gaseasca ocina neocupata 79. Stiind ca nu se vormai intoarce, cei mai multi dintre cei robiti iau o serie de dispozitii in pri-vinta bunurilor ramase, instiintind pe cei ramasi acasa de hotdririle luate.Astfel, la 23 ianuarie 1615, Radu Mihnea intareste lui Mogos logofat sisotiei sale, Neacsa, ocind cu rumani la Tatarul i toti tiganii, partea fiuluilor Stroe. Acestuia i s-a intimplat robie de la tatari" in 1604. Asaa trecut citava vreme, cam 6 ani de cind nu se stia de numele lui, daca apierit sau este viu sau mort". Doamna Neaga, matusa lui Stroe, dorindsá intre in stapinirea acestei ocine, profita de situatie i obtine ocina curumanii de acolo, cu lege". Dupa putin timp, a venit carte de la acelrob, anume Stroe, unde era si se gasea, dar nu mort ci viu si in mare chinde catarga imparateasca". Prin aceasta scrisoare, el lash' ocina tatalui simamei sale, deoarece era ca i un om mort, fara nici o nadejde de scapare.Neaga, vdzind scrisoarea nepotului sau, restituie ocina luata pe nedrept 8°.

Altii, fiind bolnavi, pe moarte, pentru iertarea sufletului lor, trimitde acolo de unde se gdsesc, carte de eliberare rumanilor de pe ocinile lor 81Chiar daca se intorc, cei mai multi sint slabiti, storsi de boala si chin sicu greu se pot reface de pe urma atitor suferinte 82 Dupa ce se intorc dinrobie multi pot avea surpriza de a-si gasi ocina cotropita si mai trebuiesa lupte, sa poarte un sir lung de procese pentru a reintra in posesia drep-tului bor. Dar nu numai atit, in afar5. de aceasta, de multe on îi gasescsotul sau sotia recasatoriti, avind o nouà familie, ceea ce duce la noi tragedii,

36 de ae. 5i... i-au facut cale de s-a scumparat si au vinit la mosieia lui si a tatani-sau"a gasit-o vinduta (Bibl. Acad., CCCXCIX/36, orig.). La 15 aprilic 1618, Alexandru Bias intarestelui Cirstea, fiul lui Butea din Dobresti, ocina in Dobresti. In zilele lui Radu Serban, Cirsteaa fost robit de Mari si a scapat in timpul domniei lui Radu Mihnea si si-a gasit partea lui de()dna vinduta, iar acum a recapatat-o (Doc. prio. ist. Rom., sec. XVII, B, vol. III, p. 209-210).

79 La 3 ianuarie 1622, Radu Mihnea Intäreste lui Ion cu fiii lui ocina in satul Cotesti,partea lui Vlad. Vlad a avut doi fii, Stan si Oancea, pe care i-au robit tatarii Inca mai hiaintevreme" probabil in 1604 i ramintnd singur, Vlad 1-a luat pe Ion fiu de suflet, lasindu-itoata ocina, cu conditia sa-1 ingrijeasca pina la moarte. Dar, in acelasi timp, nu a pierdutnici un moment speranta ca intr-o zi, poate, fiii sai se vor intoarce si de aceea ia toate masurileca sá nu fie pagubiti la intoarcere, introducind in act clauza : de vor scapa din robie $i fiiilui... de vor veni la dedina lor, la satul Cotesti, ei toti sa fie trei frati nedespartiti pe toaádedina lui de la Cotesti" (Ibidem, vol. IV, p. 71-72).

99 Doc. priu. ist. Rom., sec. XVII, B, vol. II, p. 362-363.91 In zilele lui Mihai Viteazul, lui Marco logofat i s-a intimplat robie de paginii Litari

si a murit acolo". Inainte de moarte a trirnis carte sa fie eliberati rumanii pe care Ii aveain satul Pietrosani. Ei au fost eliberati i fiecaruia i s-au dat cite patru stinjeni de ocina (Ibedem,vol. IV, p. 155-156).

92 Negre, fratele lui Nedea, Iasi fratelui sari partea lui de ocina din Frumuseni, ca sa-Islujeasci i sa-1 pomeneasci. Negre arata de ce fi lasa partea sa : pelntru sá se stie ca in-aurobit tataraie. Deci am scapat de la Warn Mat si plenu de virmi, deci rn-au cautat frate-nthiNedea i rn-au spalat pina la vreme de morte" (Ibidem, vol. I, p, 67).

si

0

www.dacoromanica.ro

25 FACTORII EVOLUTIEI DEMOGRAFECE 185

la discutii indelungate intre pgrti pentru gasirea unei solutii ; la accep-tarea unei stari de fapt existente la acea oil. $i aceasta nu este intotdeaunausor pentru cei in cauza. Asa s-a intimplat de pildd in cazul lui MirceaSirbul, stabilit in Tara Romaneasca. Sofia lui, Raica Sirboaica de pesteDunare, a fost robitd de Izmailiteni cu copiii sai. Iar Mircea, el a asteptatin Tara Româneasca. Iar tatäl sotiei lui Mircea, anume Tudor Sirbul, ela venit in Tara Romaneasca de 1-a aflat pe Mircea insurat. Deci, i-a spuslui Mircea cg a gasit-o pe fiica lui, sotia lui Mircea, roabá la un turc... acerut aspri de la Mircea ca sg plateasca pe fiica sa si copiii din robie". Mirceai-a dat 40 000 de aspri, iar Tudor 1-a asigurat ca. fiica lui nu va veni laMircea in Tara Romaneascg. $i ... ping acum au trecut 7 ani. Apoi...acum, iar socrul lui Mircea... el a venit cu fiica lui... la Mircea. Astfel,1-au g5.sit insurat si cu 3 copii nascuti... ea a spus cg nu vrea sa stea cuMircea, ci i-a cerut ... sa miluiasca pe acei copii si sg o ierte". Mircea s-ainvoit si i-a mai dat o suma de bani si s-au iertat unul pe altul" 83. Datafiind situatia, solutia gasita. in acest caz era singura posibila, oricit de dure-roasa ar fi fost ea pentru cele douà parti implicate. La fel s-a procedat,probabil, si in alte cazuri asemanatoare.

Razboiul si robia lovesc gra a face diferente, fie Ca este vorba deboieri, fie de tarani liberi sau rumani, oraseni, calugari etc. Desigur, cg.fiecare in parte poate, dupa posibilitati, mai greu sau mai usor, sà se ras-cumpere din robie, sa-si recupereze bunurile pierdute. Pentru ca cinevasa se rascumpere sau sa-si rascumpere familia are nevoie de o anumitasumg de bani, mai mare sau mai mica, depinde de persoana si. pentru casa si-o procure trebuie sg vinda o parte sau toatg averea sa. Asa se intimplain cazul celor instariti 84. Mai grea este situatia taranilor liberi, care, pentrua scapa din robie, trebuie, de multe ori, sä se vindá rumani celor ce avan-seaza, pentru ei, suma cerut5..

In cazul rumânilor, insd, se intimpla procesul invers, la intoarcereadin captivitate, in mod obisnuit, ei sint eliberati, cgci nici nu pot fi robiivecini" si domnia le dä imediat carte de eliberare 85. Chiar in cazul in caremembrii familiei unui rumgn sint intariti unui propietar-feudal, acel mem-bru al familiei, care a fost mai inainte in robia turcilor sau tatarilor si s-aintors, este liber, specificindu-se acest lucru si in document 86. Cei intorsidin robie si eliberati din rumhnie pot ramine mai departe in sat cu familialor, pot pleca in altg parte sg inceapg o noud viata ; un singur lucru nu leeste cu putinta sä obting si eliberarea din rumânie a celorlalti membriiai familiei lor, in aceleasi conditii ar putea eventual realiza acest lucru

83 Doc. priv. ist. Rom., sec. XVII, B, vol. I, p. 69," Printre cei ce reu§esc intr-un fel sau altul acest lucru mentionAm pc Neagoe, fiul lui

Albu din BAdeni, Constantin pah. din DAlbani, Vlad log. Barbulescu (Bibl. Acad., DCCXC/12,orig.); Neaga vorniceasa, sotia lui Mitrea mare vornic, Radu judelul din Ora§ul de Floci (Doc.priv. 1st. Rom., sec. XVII, By vol. III, p. 544-545, 546; vol. IV, P. 417 ; vol. II, P. 196);Gheorghe BAleanu mare voruic (Arh. Ist. Centr., ep. Arge§, IV/101, orig.) §i altii.

as De pildA, TAnase din CiocAne§ti va fi in pace de rumAnie, pentru al a fost rob inTara TurceascA.. a venit.. din robie" (Doc. Rom. Hist., B, Tara Rom.. vol. XXII, P. 73-75).

88 Doc. priv. ist. Rom., sec. XVII, B, vol. IV, P. 113.

www.dacoromanica.ro

186 LLA LEHR 26

dacà ar plati pentru rascumpararea lor, ceea ce este, practic, imposibilin acel moment.

Aceasta situatie speciald, creat5. celor intor0 din robia turcilortdtarilor, a incurajat fuga rumanilor, mai ales in timpul razboaielorrobirilor, cei ce fugeau sperind sä poata mai usor sd-si camufleze fuga inrobie i sa obtina, la intoarcere, carte de eliberare de la domnie. Pentruaceasta au nevoie si de martori, care, la termenul fixat, vor trebui s do-vedeasca ca ei au fost luati robi si nu au fugit singuri. Daca nu gaisesc astfelde martori rämin mai departe rumani. La 7 septembrie 1614, Radu Mihneaintdreste lui Chirca comis niste rumani din Papalari, anume Mirican, im-preuna cu fiii sai i cu fratele i nepotul. Acestia se vinduser5. rumâni luiChirca inca in zilele domniei lui Radu 5erban, iar acum se judecau cu el,cum au fost robiti, ca sa scape de rumanie". Radu Mihnea, in urma cer-cetarilor, constata cum mai mult de muiarea lui Mirican n-au fost roaba".De aceea, pe ea o iarta de rumânie... iar alalti toti n-au fost robiti, cei-am dat s5. fie rumâni... numai sa fie in pace de rumânie care au fostrob si au scapat, iar cine n-au fost rob, el tot sä fie ruman" 87. Reiese clardin cele relatate mai sus care este situatia celor ce se intorc din robiede ce cei ce fug cautä, la inapoiere, sa-si ascunda fuga sub pretextul aces-t ei robiri.

Exista i unele exceptii. in cazul in care cel fugit a fost luat rob maitirziu, de prin partile unde se stabilise dupa fuga si se intoarce din robiebatrin i bolnav. Atunci, poate obtine eliberarea din rumanie de la sta.-pinul sau, dar numai in schimbul unei sume de bani 88.

Situatia turbure de la inceputul secolului, cu pierderi insemnate inoameni i bunuri, a tinut pinal in 1605. Petre Armeanul remarca intr-unraport al sail din 20 februarie 1604 ca. domnul Tarii Romanesti incearca

87 Ibidern, vol. II, p. 322. Sotia lui Vasile vistier caphth dreptul de a-si aduce inapoiIn satul Lungi un rumAn, care, la judecata dintre ei, s-a plins cum n-au fost rumAn de mosieden Lungi si cum au fost rob la turci rnulth vreme". Trei rumani din sat au depus márturiela judecath cum au fost Radul tot rumAn de mosie cu dinsii den Lungi si cum n-au fost robniciodath". De asemenea, el nu a putut sà arate nici o carte domneasch de robie, cum shfie slobod de rumAnie" i inch a dat mith 4 galbeni" lui Albu i Vlad ca sa mhrturiseaschcum n-au fost rumAn" (Doc. Rorn. Hist., B, Tara Rom., vol. XXI, p. 177). Deci slut folositetoate mijloacele pentru a schpa de rumAnie. Un alt caz relateazh ch, in timpul dornniei luiRadu Serban, Phtru Borcan s-a dus peste Dundre, in tam Turceasch, la seceris, vremea 1-auapucat acolo, vreme de robie ce an venit thtarhi in teara", in 1604. Duph plecarea lor, el s-atutors la ocina si la familia sa si a fost rurnAn lui Pirvu logofht timp de multi ani.Apoi, in douh rinduri, s-a judecat cum eh a fost rob si deci sh fie in pace de rumAnie". Deiecare data, domnia i-a dat lege patru oameni sil jure cum 1-au robit", dar, de fiecare data,

nu a putut jura si a Minas de lege si de judecath (Doc. priv. ist. Rom., sec. XVII, B, vol, IV,p. 8 ; Doc. Born. Hist., B, Tara Rorn., vol. XXII, p. 171-172).

88 Ala s-a intimplat in cazul lui Stancea din GAvhnesti, rumAn al episcopiei din Buzhu,care, cind cu rhuthtile din 1601-1602 a fugit in -tam Moldovei si i s-a intimplat luirobire de 1-au robit tatarii cu femeia lui i cu fiii lui". Deci, a fost luat in robie din Moldovaunde fugise si, duph un timp cca 15-17 ani el a reusit sh fuga de acolo din robie, darsingur i sh se Intoarch la ocina lui in Tara Rornaneasch, rugind episcopia sh-1 ierte de vecinie,ch este om batrin si are o board' si nevoie nhpraznich". Episcopia 1-a eliberat, dar, de dataaceasta spre deosebire de alte dSi s-a dat in schimb suma de 30 galbeni pentru eliberare(Doc. priv. ist. Rom., sec. XVII, B, vol. III, p. 525).

sisi

si

www.dacoromanica.ro

27 FACTORU EVOLUTIEI DEMOGRAFICE 187

sa incheie pace cu tatarii, deoarece acestia pradasera tara si luasera multimunteni in captivitate 89

Despre distrugerile de pe urma razboaielor ca si despre robirile sipustiirile ce au loc in Tara Romaneasc a. consemneazd si rapoartele am-basadorilor acreditati la Constantinopol, ca si unele scrisori ale autoritätilororäsenesti din Transilvania ; ceea ce dovedeste puternicul ecou stirnit deaceste evenimente si in afara hotarelor tam Gallus Lutsch burgmeisterde Sibiu scrie bistritenilor la 25 noiembrie 1604 despre evenimentele petre-cute in ultimul timp in Tara Româneascd, aratind ca cea mai mare partea tarii este devastata si populatia a fost nimicità de catre tatari 90 . Intr-unraport trimis din Pera la 3 septembrie 1611 se arata ca. tatarii au devastatTara Romaneasca, trecind-o prin foc si sabie 91, dup5. ce, mai inainte, su-ferise de pe urma incursiunilor lui Gabriel Báthory.

Dup5, ce lucrurile reintra in normal, situatia in tara se imbunatä-teste, populatia isi reincepe viata obisnuita de zi cu zi, se formeaza noifamilii, creste numarul membrilor unei familii, apar noi sate, productiareintra in normal, este be1sug in tail, averile se refac. Desigur c5, incursiuniale turcilor au loc destul de frecvent, de pe urma lor suferind in primulrind asezarile de lingl Dunare. De asemenea, unii locuitori sint luati inrobie pentru neplata datoriilor lor fata de turci sau pentru nelivrarea unormarfuri contractate. Dar toate acestea nu au repercusiuni grave si nuimpieteaza asupra demografiei intregii tari cum a fost cazul in primii aniai secolului sau in 1623.

Un alt moment greu pentru populatia tarii, in care razboiul si robiaau avut un rol destul de insemnat, contribuind in mod simtitor la scadereanumarului populatiei, II constatam in anii 1657-1660, in timpul domnieilui Constantin $erban si Mihnea al III-lea. Urmarile evenimentelor dinacesti ani, in vremea rautatilor, cind den robia cea mare", dupa cumspun documentele, sint resimtite atit la sate, cit si la oras. La 17 ianuarie1658, Mihnea a intrat in tara cu turcii si cu tatarii de au robit multimede oameni si au pradat t ara" 92 La venirea, dar si la plecarea lui din tarain toamna lui 1659 turcii si tatarai au robit tara foarte rau" 93.

Din cauza atitor rautati" si robiri, in mod firesc, cei ce scapa cuviata fug, parasind totul in urma lor : au fost atunce, fiind rautati si robiiin tard, ei au fugit de au spart satul si s-au pardsit casele si au ramas mosii

99 Hurmuzaki, vol. IVI p. 368.99 Ibidem, vol. XV2, p. 816 817.92 Ibidem, supl. I, vol. I, p. 137.92 Lelopiseful Cantacuzinesc, p. 131.93 Ra du Popescu, Istoriile...., p. 125. DupA gonirea lui Mihnea, turcii si tAtarii intrarA

In t arA de o robird si o prAdara foarte rAu. Si puserà domn pre Ghica" (Letopiseful Canlacuzi-nese, p. 141). Si documentele consemneazA faptele : clnd au venit tAtarli in tarA de au scos preMihnea vodA si Mind multA robie", se spune Intr-un document din 29 aprilie 1672 (Bibl. Acad.CLkXX/64, orig.).

www.dacoromanica.ro

188 LIA LEHR 28

pustie". Aceste pustiiri vor duce inevitabil la foamete, la crearea condi-tiilor propice pentru rdspindirea epidemiilor, care la rindul lor vor seceramulte vieti omenesti, contribuind si mai mult la scaderea populatiei.

Dupa linistirea situatiei, in 1661 si in anii imediat urmatori, multidin cei robiti se intorc acasà, datorita efortului facut de ei Inii sau defamilii, care prin orice mijloace fac rost de suma necesara rascumpararii.Tudor postelnic vinde in 1662 ocinä la Barsesti 1 110 stinjeni, stinjenulcite 66 bani ca sa-si poata salva sotia i copiii luati in robie de turci inzilele lui Mihnea al III-lea 94. Unii, ca sa faca rost de bani, se imprumullurmind sa. restituie banii dupà intoarcerea in tara ; altii, pentru a-si pro-cura suma necesard, recurg la ultima solutie posibila pentru ei, se vindrumani 96 §1 cu banii capatati se ralscumpara din robie.

Daca trec mai multi ani i cei luati in robie nu se mai intorc, rudelelor din tara sint uneori nevoite sa le vindä ocinile ramase in grija lor,deoarece nu le mai pot tine. Visa si tatal ei vind in 1670 ocina varuluiVisei, anume Dunea din Breboi, pentru 8 ughi, caci 1-am asteptat sa viedin robie lo ai si nu a mai venit". Ei au vindut partea lui Dunea, care esteimpreuna cu a lor, iar dacä totusi acesta se va mai intoarce din robie,eu am mosie la Risipiti si ma voi impaca cu dansul", conchide Visa 97.Sau se intimpla ca, pentru pomana celor ce nu se mai intorc, rudele sadaruiasc5. unor manastiri ocinile ramase de la cei robiti 98.

Acestea au fost cele trei momente in care razboiul si robia au lasaturme adinci asupra populatiei Tarii Romanesti.

" Arh. Ist. Centr., rn-rea Cernica, 11/5, orig. La 4 iunie 1658, Cale, sotia popii Dragomirdin MArculesti i fiica ei, Florea, vInd 40 stinjeni de ocinA In Marculesti, deoarece IntAmplAn-du-se fata noastrA de au cAzut la robie ImpreunA cu fecioarie ei, anume Manea, cAndu au robittAtarAi ei tara acum" (Arh. Ist. Centr., m-rea Bradu, XIV/10, orig., pentni acelasi caz de vAzutsi document ul din martie 1671, Arh. Ist. Centr., rn-rile Bradu si Hanu Greci, VI/9-10 orig.).

" La 10 martie 1659, Rada a lui Mihai, fiica lui Antonie croitor din Bucuresti i flu! ei,Tanasie, \Ind lui Dona Pepano negustor un loc de casA In Bucuresti, pentru 40 de ughi deoare-ce, In zilele domniei lui Mihnea al III-lea, eu am cAzut In robie la War! cu feciorei mei... deacolo rn-au rAscumpArat un turc, anume Mehmet Cilibi.. 5i m-au lasat pre chezA5ie ca sd-mNAnzu ce voi avea, sA-i plAtesc banii". Locul 11 vinde pentru suma de care avea neNoie 40de ughi de mi-am scos capul den nevoe", altfel ar fi trebuit sA rArninA roabA la MehmetCelebi, sItuatia ei neschimblndu-se cu nimic (Arh. 1st. Centr., rn-rea Stavropoleos, XII/14,orig.). Zota din BArbule5ti ia, la 25 mai 1659, suma de 70 de talent de la Marula logofeteasa,pina la sf. Dumitru, de ne-au scos din robie din mAinile tAtarilor", pe el 5i sotia Ini. Dacit nu-irestituie la termen, It N a da In schimb ocinile pe care le are In B5rbulesti 5i GrAjdeasa,deoarece ne-au scos din robie" (Bibl. Acad., cond. cred., nr. 5, f. 49 v, copie).

" Lui Dona Pepano i se mai intAresc In martie 1671 In afarA de ccina cumpAratAIn MArculesti, de care am amintit la nota 94 5i doi rumAni, Manea i fratele sAu Nedelco, pentrucA s-au vIndut ei rurnAni... ughi 40 5i cu acesti bani 5-au rascurnpArat sängele lor den robie",In 1660.

Bibl. Acad., CCCCXLVI/324, orig." La 21 noiembrie 1697, Stana, fiica lui Radu Predeleanu, dfiruie5te mAnAstirii din dealul

Lungenilor trei pogoane de telinA, foste ale sorei ei, Rada, care o au robit tAtargli In zileleMihnei vodA 5i au fost mosii derepte ale ei. Deci fiind robitä cu 7 suflete ale ei" 5i nemairAmtnIndrumeni din toatA familia, Stana a fAcut aceastA danie (Bibl. Acad., CCCLXV/231, orig.).

banii

"

www.dacoromanica.ro

29 FACTORII EVOLUTLEE DEMOGRAFICE 189

Ciuma. Una dintre calamitatile care a contribuit in mare másura lao scadere importantä a populatiei in intreaga Europa mai ales in secolulal XIV-lea, dar si mai tirziu a fost ciuma. In Tara Romaneasca, epide-mile de ciuma s-au repetat in secolul al XVII-lea la intervale diferite,ca urmare a altor calamitdti, ce au inlesnit aparitia i r4spindirea ciumei0 a altor boli, tot atit de mortale pentru populatie. Epidemia de ciumaeste intotdeauna insotita si de foamete. De fapt, foametea slabind individuldin punct de vedere fizic, pregateste terenul propice aparitiei si raspindiriiacestei boli ; in acelasi timp, din cauza ravagiilor acute de ciuma, inceps5. lipseasca bratele de munca, ogoarele ramin necultivate, iar alimentelesint pe cale de disparitie, astfel ca foametea se generalizeaza i devine dince in ce mai grea. Totusi, cu toate pierderile de vieti omenesti cauzate deciuma, credem ca putem spune ca la noi ea nu a avut aceleasi urmarigrave ca in alte parti ; poate i datorita faptului ca asezarile omenestierau plasate la distante destul de mari unele de altele, pe de o parte,iar pe de alta parte, in orasele muntene nu exista o densitate prea marea populatiei, casele nu erau inghesuite decit poate in centrul comercialal orasului i deci epidemia nu face ravagiile catastrofale cunoscute in.orasele apusene.

Documentele vremii amintesc de urmarile bolii i pierderile suferitede cite o familie si este de presupus Ca, dac5. numarul mortilor este marepentru o familie, boala s-a generalizat si a afectat nu numai o familie,ci in general pe locuitorii satului sau orasului respectiv, caci o astfel deboard nu poate lovi numai un numar restrins de persoane, in mod izolatdar ele nu fac ref eriri la ravagiile pricinuite in general de epidemiilede ciuma., asa cum se intimpla, de obicei, in cazul foametei, a fugii saua robirilor. Cum este insa bine stiut cà ciuma a facut, oriunde a aparut,numeroase victime, iar documentele externe ca i cronicile amintesc deurmele lásate de epidemiile de ciuma in intreaga tard, putem socoti i ciumaprintre factorii care au dus la scaderea temporar5. a populatiei Tarii Roma.-nesti in secolul al XVII-lea, cu rezervele pe care le-am aratat mai sus.1

La ce date gäsim mentionate epidemiile de ciumä ? Prima oara in.1603, cind este cunoscull starea grea si de mizerie a tárii. Printre ceiatinsi de aceastä boala este si doamna Stanca, despre care se spune in-tr-un document din 28 decembrie 1603 c5. murise de ciuma" 99 intr-unalt document din <ianuarie-iunie> 1641 se mentioneaza ca in zilele lui RaduSerban s-a intimplat moarte lui Pirvu i mamei lui, Neacsa i matuseisale, Stana i cu trei fiii ai lui de ciuma". Deci, in total 6 persoane, iarAn.ghel din Mihaiesti, varul primar al lui Pirvu, i-a ingrijit pe toti i i-apomenit dupa moarte, cheltuind in total 6 000 de aspri, i pe sora cea maimica, Stana, ramasä singura, a luat-o la el, a crescut-o, pina a maritat-o0 a inzestrat-o

" Doc. prio. ist. Rom., sec. XVII, B, vol. 1, p. 105.100 Bibl. Acad. Peceti, 186, orig.

1

www.dacoromanica.ro

190 LIA LEHR 30

Epidemia a inceput inca la sfirsitul anului 1602. Boa la a putut fiadusd i propagata i prin trupele transilvanene i moldovene aflate intara, ca si prin acei locuitori care se deplasau dintr-o parte in alta. Docu-mentele atestd ca, intre anii 1601-1603, in Transilvania a fost o epidemiede ciuma cu urmari destul de grele pentru populatie, mai ales in nordulTransilvaniei, de unde s-a raspindit si in Moldova 101. Deci, in 1603, epi-demia de ciuma era generalizata in toate cele trei provincii românesti.

Cind epidemia se potoleste, se ridica carantina instaurata, iar cei cevor sá pardseasca locurile contaminate primesc un fel de adeverinta desanatate, pe baza careia au liberà trecere si pot merge unde vor "2.

0 altd epidemic de ciuma era semnalata in Tara Româneasca in anul1637. La 12 martie 1637, Nedelco da lui Gligorie un pogon de vie indealul Sasenilor, unelte si bani, ce va afla in casa fratine-sau lu Tudor,ce va fi in casi, tot si fie a lui, iari Gligorii si intre in casa fritini-meu luTudoru si-1 scoti fimeia i feciorii si-i duca si-i ingroape, ca au murit deciumi, ci nu s-au aflat nime si intre si-i scoti sd-i ingroape Si au intratde i-au scos pre cumnata-mea si pre feciorii ei i i-au ingrupat" "3.

Gligore indeplinise in acest caz rolul cioclului, adica al aceluia care,in timpul epidemiilor, mergea din casà in casa sà stringa cadavrele, sä leingroape si sà arda obiectele de imbracarninte ramase de pe urma lor,pentru a stävili in felul acesta rdspindirea groaznicului flagel. Inschimbul acestei munci ei puteau sd-si ia sau li se daruia o parte dinlucrurile rdmase de pe urma celor morti de ciuma. In cazul relatat maisus, celui ce s-a ingrijit de morti i se da chiar mai mult, toata averearamasa, nu numai lucrurile din casà.

0 epidemie care a lasat urme adinci este cea din 1658-1660, darcele mai multe victime au cazut in anii 1660-1661. Cronicile aratä cadupa ce in acea vreme au fost foarnete si robiri multe, au trimis i ciumdde murea foarte rau" 104. Ciuma a durat trei ani si a fost insotita si demulte boale i nevoi grele si in tot chipul de bube", incit au seceratde tot feliul de oameni ... Ales la 2 orasa, Tirgovistea i Bucurestii, fa-

101 La 13 septembrie 1603, Ioan Potocki scrie regelui Potoniei ca pentru a doua oaraciuma bintuie in orasele Transilvaniei un prim val a fost in 1601-1602 iar citeva orase

enemold°. din apropierea granitei cu Transilvania au fost i ele contaminate de ciuma. Caurmare a acestei epidemii, este greu ca Intreaga provincie limitrofa sa scape de pericol (Hurmu-zaki, supl. II, N, ol. II, p. 298). Dona luni mai tirziu, la 28 noiembrie, Ieremia Movila voievodscrie, tot regelui Polontei, spunindu-i si el ca tara a fost foarte mult incercata din cauza Mari-bor, apoi din cauza proastei recolte, timp de doi ani, iar in anul urmator 1603, $i din cauza ciumei.El, impreuna cu intreaga familie, calatoreste mereu, din loc In loc, prin paduri si ctmpii, casa ci ite epidemia (lbidem, p. 319). Vedem cum epidemia de ciuma s-a raspindit in cele trei provin-cii, dintr-una in alta, avind intensitatea cea mai mare in anul 1603.

102 u astfel de certificat primeste, de pada, in decembrie 1630, tin calator pe care 1-aprins epidemia de ciuma in orasul Suceava, iar la acea data epidemia incetind, se ridicase caran-luta In oras (Hurmuzaki, vol, XV2, p. 981).

I" Arh. 1st. Centr., ep. Buzau, LXXXVIII 5, orig. In 1641-1642 este mentionata oepidemic de ciuma Ia Constantinopol, unde ciuma face mari ravagii, zilnic murind peste 1 000de persoane (Hurmuzaki, vol. VIII, p. 503 si 507). In 1652 se semnaleaza o epidemie de ciumaIn Polonia, care ma tine pina in 1653, chid se constata ca pericolul a trecut (Ilndem, vol. IX1,p. 16 si 19).

104 R. Popescu, p. 126.Istoriile...,

www.dacoromanica.ro

31 FACTORII EVOLUTLEI DEMOGRAFICE 191

cindu-se moarte nespusa" 1°5 Numarul victimelor este mare. Un documentdin 8 aprilie 1669 mentioneazd Ca numai intr-o singura familie au muritatunci 10 persoane 1O6.

Dealtfel, rapoartele venetiene trimise din Constantinopol numescaceasta epidemie marea epidemie", care a avut repercusiuni serioase sila Constantinopol, unde s-a declansat foametea, caci alimentele aduse pcDunare si mare au fost oprite la granita Moldovei i Tarii Romanesti,marinarii murind cu totii si nu a mai ramas nimeni cine sa poata plecacu ele mai departe 107.

Ciuma a dus i la destramarea multor familii ; cei sanato;d fugindcare incotro, läsind in parasire pe bolnavi si muribunzi, nemaivrind s5.stie nimic de ei, fie ca este vorba de soli, copii sau parinti. De pildä, cindse vinde ruman, Miele din Bunesti arata ca fiul sau Vasile el au fostfugit de la mine di cdnd ciuma" 108

Documentele i cronicile mentioneaza o epidemie de ciuma si in anii1674-1675. In al doilea an al domniei lui Gh. Duca dupa campaniaimpotriva Poloniei toata lumea fugea din loc in loc din pricina ciumei,care intr-acea vara era in toata tare, iar prin parasirea locurilor aglo-merate, populatia spera sà scape de contagiune. In toamnä, intorcindu-se,Duca voievod nu a indraznit sa se duca la Bucuresti, pentru ciuma, s-audus la Cocorasti, acolo pina la Boboteaza au sazut ; decii s-au dus laBucuresti, ca sä potolise ciuma" 109 Ravagiile facute de ciuma au intreruptpentru un timp orice activitate. Constantin Cantacuzino mare stolnicpovesteste ca pe cind zidiam i lucram la manastire este vorba demanastirea Marculesti la Mostiste, ridicata, in parte, de el de boalaciumei i murind si den zidari unul, noi apoi, dind loc urgii, am fugit deacolo la 16 ale lui septembrie ... 1675", asteptind s treaca epidemia,ca sa poata apoi termina construirea mdnastirii 110.

Fuga este prima reactie a tuturor la aparitia ciumei, de teama dea nu se imbolnavim; de aceea, este nevoie sa se inchida portile oraselor,

1" Letopiseful Cantacuzinesc, p. 147. Dupd cronicari, ciuma a secerat fn afard de robiecele mai multe vieti omenesti, contribuind la scaiderea considerabila a populattei Orli, mai

mult decft foametea i celelalte boli molipsitoare apärute atunci datorità mizeriei i lipsurilorexistente.

106 Musa este nevoitd sd-si vindd ocina ca sà aibd bani, cid mi-am pomenit feciorii, 10feciori, cari au fost ai lui CrAciun s-au murit de ciumd" (Bibl. Acad., XLIV/99 b, orig.).

1" In raportul trimis la 20 septembrie 1661 dogelui Venetiei, ambasadorul venetian,Ballarino, vorbeste de marea epidemie ce bfntuie In Moldova si Tara Româneascd, din carecauza multe bard cu alimente destinate Constantinopolului, care veneau pe Dundre i MareaNeagrd, au fost oprite la marginea acestor tan, deoarece stdpinii acestor barci, impreund cu totimarinarii, au pierit. Nici armatele lui Ali pasa nu au scapat de aceastd boald (Hurmuzaki, vol.V2, p. 87).

Arh. Ist. Centr., Mitrop. Buc., CV/3, orig.1" R. Popescu, Istoriile . . p. 163.110 1677 septembrie 12 (Arh. Ist. Centr., rn-rile Bradu, Hann Greci i Codreni, VI/14,

orig.).111 La 7 mai 1678, Stanciu si CrAciun, fiii lui Stan din Bdnulesti, And lui Tudor logofilt

partea lor de ocind, pentru 10 taleri, pentru cd la nevoia noastrá si la lipsa noasträ, el ni-aucfiutat. Iar fecioriie nostri dica au vdzut cd slabim i ni ajungi boala de ciumd ni-au nepustitusd ne mänce cdiinii si au fugit" (Arh. Ist. Centr., ep. Buzau, XLIX/20, orig.).

108

www.dacoromanica.ro

192 LIA LEHR 32

sa se instituie carantina in jurul regiunilor contaminate de molimä. Infelul acesta se incearca oprirea raspindirii bolii in intreaga tara i chiarin afara ei, in regiunile limitrofe 112.

Ecouri despre epidemia de ciuma care a bintuit prin aceste parti auajuns pina la Viena, dupa cum reiese dintr-un raport venetian trimis dinViena dogelui Venetiei la 1 decembrie 1675. Ambasadorul Francesco MichelII informeazd pe doge ca in Transilvania si in Tara RomAneascä a aparutciuma care se extinde, pricinuind mari pagube populatiei na

0 nouà epidemie de ciuma semnalata documentar intilnim in timpuldomniei lui Serban Cantacuzino, in anii 1683-1684114, in vremea foametei.In acelasi timp, si tot ca o urmare a foametei, se declansase epidemia deciuma si in Moldova. Un an mai tirziu, ciuma va apare i la Constanti-nopol ns, microbul putind fi adus din tarile române, avind in vedere lega-turile existente intre ele i Imperiul otoman.

Urmarind datele la care isi face aparitia ciuma, observam ca ea seiveste simultan sau la date foarte apropiate atit in Moldova, Tara Roma-neasca si Transilvania, cit si in Polonia ; la Constantinopol i, in general,in sudul Dundrii, pina in Grecia, regiuni intre care exista o legaturá per-rnanenta, o continua circulatie a mdrfurilor si a oamenilor, ceea ce usu-reaza raspindirea epidemiilor. Singurul mijloc de a stdvili raspindirea ciumeiramine carantina, respectarea ei nu este insa, intotdeauna, atit de stricta

posibilitatea unora sa se strecoare i sä fuga, sperind ca in felul a-cesta s5. scape de boald ; dar, de fapt, acesti fugari nu fac altceva decitsa dilcà mai departe boala, contaminind i alte regiuni, contribuind astfella generalizarea epidemiei.

Inci o dovada ca intre ciumà i foamete exista o string legaturäavem prin faptul cà, dupa marea foamete ce bintuie in aceste parti, lainceputul ultimului deceniu al secolului al XVII-lea, in Tara Româneasca

112 Am vAzut cum in toate regiunile cu care Tara RomaneascA are relatil i legaturi per-manente, aparitia epidemiilor de ciuma este aproape concomitentA, sau la intervale scurte Intreele, ceea ce presupune ca au putut fi duse dintr-o parte In alta de cei ce merg incolo i incoace.

113 Flurmuzaki, vol. lxi, p. 289. Se pare cl ciuma continuat drumul spre Polonia,cad in octombrie 1677 ea face marl ravagii la Varsovia si In alte pArti unde mor cite 200 depersoane pe zi, multi fiind Inmormintati chiar In casa lor. De asemenea, foametea face mariravagii, uneori chiar mai mari cleat ciuma (lbidern, p. 298).

114 In zapisul Musei din 13 iunie 1684 se spune : la vreme de moarte, ca lovindu-ma.ciu ma si murind i Mihãil barbatul mieu i vazandu cã voiu s moriu i eu de ciuma j nimenedm omenii miei nu a apropiara de mine, numai leica Stana, cumnata-mea". De aceea, lasape seama ei toata averea sa o vinda i sa dea la biserica sf. Gheorghe cel Vechiu pomeneasca(Arh. 1st. Centr. Mitrop. Tarii Rom., CCLVI/2, orig.). Inca o data observam ca, atunci clod sedeclanseaza ciuma i un membru al familiei se Imbolnaveste, ceilalti 11 parasesc i numai putinisint a cm, care au curajul sa ingrijeasca bolnavii.

116 La 25 iulie 1685 se mentioneaza din nou o puternica epidemie in Constantinopol (Hur-muzaki, vol. VI, p. 108).

si-a

sA-i

www.dacoromanica.ro

33 FACTORIL EVOIJUTIEI DEMOGRA.F10E 193

apare din nou o epidemie de ciuma 1", ca imediat dupg aceea sa fie sem-nalatä i la Constantinopol 117

Stirile pe care le avem nu ne permit O. spunem citi au murit in ge-neral din cauza ciumei, insä victime au fost destule, dacä ne gindim ca inunele familii au murit cite 5, 6, 7 si chiar 10 persoane. Dar ciuma nu afost singura boala molipsitoare ce a bintuit in acea vreme in Tara Roma-neasca, pricinuind moartea multor locuitori ai tarii, ci i alte boli greude tratat in acele vremuri, cu mijloacele existente au avut aceleasi ur-mari 118. Documentele amintesc destul de putin i foarte vag de unele bolifara a preciza natura bor. Se spune numai : o rea i napraznica boalA",sau, a cazut la grea boalà".

Datorita conditiilor de igienä din acea vreme, mortalitatea in TaraRomaneasca ca dealtfel in toate partile era destul de mare, mai alesin rindul copiilor. Datele pe care le avem la dispozitie nu ne permit sastabilim cifre i sã intocmim grafice despre citi copii se nasteau, frecventanasterilor intr-o familie, citi ajungeau la virsta medie. Din documentereiese cA unii ajung pina la o virsta inaintata, de peste 70 de ani i chiarpeste 90. Gtedem insa Ca virsta obisnuitA a maturitatii de om de vir-sta.", cum spun documentele la care se ajunge este de cele mai multeori in jur de 50 de ani119. Sigur ca din cauza razboaielor i a urmarilorlor, a foametei i bolilor, multi mor la o virstä frageda, unii foarte tinerisau in floarea virstei, dar stabilirea datelor de mai sus se refera la cazurileobisnuite, de viata normala, in care locuitorii mor de moarte buna" dincauza batrinetii.

116 La 3 aprilie 1698, popa Atanasie din Rimnic, de la biserica din deal, nepotul lui Tanasediacon, impreuna cu matusa lui, Salomeea calugarita, sora lui Tanase, dau episcopiei din Rimnicpun parnint de Mc in cirnp de aratura i o viisoar& la Olteni", foste ale lui Tänase diacon si alefratelui sari, Mihaill, deoarece, Intimplandu-se unchiu-meu lui Tanasie diiaconul i fratine-sau . . .

toatei casei Mr moarte napraznica de ciuma ciurna din 1696 1697 de au murit totide n-au ramas nimene dentr-änsii, far de cat o copilae mica". ramlnind multe datorii, Atanasie

Salomeea s-au Inteles cu episcopia i i-au dat acele locuri, pentru 100 de taleri, dintre care 20 aufost lasati episcopiei din Rimnic pentru pomana sufletelor Mr. La pomelnic s-au pus 7 persoane(Arh. Ist. Centr., ep. Rimnic, XXXIV/66).

117 Intr-un raport din Constantinopol, cu data de 1697, se vorbeste de moartea, din cauzaciumei, a fiicei lui Constantin Brincoveanu, sotia lui Duca vocla. (Hurmuzaki, vol. 112, p. 290).In octombrie 1700 izbucneste si se extinde ciuma la Constantinopol (Ibidem, vol. IX1, p. 363) ; caimediat, la inceputul secolului al XVIII-lea, calátorii sá mentioneze o epidernie de cium& inTara Romineasca si mai ales la Bucuresti.

118 Vorbind de asistenta medical& in Bucuresti, dr. N. Vatamanu aminteste atit de epide-miile de ciuma din Tara Romaneasca, cit si de alte boli, cum ar fi tifosul, sifilisul etc. boli decare aminteste i Letopiselul Cantacuzinesc care au facut tot atitea ravagii In rindul populatieica $i ciuma, influentind descresterea demografica a tarii (N. Vatamanu, A sistenta sanitard inBucurefti in veacurile al X V II-lea fi al XV I II-lea, In Materiale de istorie i muzeografie, Bucuresti,1964, p. 229 240).

118 La aceste concluzii am ajuns din analiza documentelor ce vorbesc de parasirea satuluila virsta copilariei" i rentoarecerea la locul de bastina dupa 40 50 de ani, cind este om devirsta.", ca i pe baza datelor pe care le avem pentru satul Negrasi si care acoperã o perioad&de 45 de ani.

18 9. 89

pSi

si

www.dacoromanica.ro

194 LTA LEHR 34

Sloboxiile"°. Sloboziile au apdrut ca o necesitate, pentru repopularearegiunilor pustiite sau a celor mai putin populate. Pentru dezvoltareaeconomiei tarii, pentru intdrirea puterii ei politice este nevoie si de o popu-latie cit mai numeroasa, dar o crestere a ei nu este posibila pe lingacresterea pe cale natural5. decit prin aducerea in tara a unui numar citmai mare de oameni.

Asa dupa cum arata i documentele vremii, dreptul de a intemeia sloboziieste acordat de domnie, in primul rind, dupa ce satele i paminturile raminpustii si pirjolite, färd oameni, de multe nevoi i rautati" 121. Care sintaceste nevoi i räutati" am vazut in rindurile de mai sus. Pentru a repopulalocurile pustii care pot ramine asa i timp de 20 de ani, dacamai mult 122 domnul va da voie sá se stringa oameni fara bir,din alta tara, on bulgari, ori sirbi, ori arbanasi, on ungureni, ori moldo-veni, fiece ce om va fi". In afard de acesti oameni, in slobozii se mai pot aseza

valahi din aceasta tara, insa cari vor fi fost robiti i vor fi fugit dinrobie si vor fi venit aci in precum si oameni fara bir".

Cei asezati in slobozii vor fi scutiti un anumit timp intre doizece ani de toate darile, iar dupa trecerea acestui termen, vor avea, incontinuare, anumite avantaje, fata de ceilalti locuitori ai rii, prin faptulel ei vor fi iertati i vor fi in pace de toate mincaturile", numai vor dape an o anumita suma de bani, fixa, pentru birul de haraci". Situatiaprivilegiata creata celor ce stau in slobozii va genera un aflux, o fuga ataranilor spre aceste slobozii, pentru usura viata. In 1623, dupäpustiirea tarii de catre tatari, domnia a fost nevoita s5. desfiinteze majori-tatea sloboziilor 123.

Dupa cum am vazut, in primii ani ai secolului, populatia sea-zuse destul de mult datorita situatiei grele din tara, in urma razboaielor,a robirilor, a fugii oamenilor, ca si a foametei i epidemiilor ; de aceea, sosi-rea unor oameni straini" mai ales din sudul Dunarii de unde locuitoriifug pentru a scapa de dominatia otomana este binevenit i domniava cauta sa creeze acestor oameni toate conditiile pentru a se aseza in taxa'.

120 Nu vom intra aci intr-o analizA arnAnuntita, din toate punctele de vedere, a sloboziiloro astfel de lucrare a fost redactat& ca tez& de doctorat i publicat& de Vlad Matei, ci vom

discuta aceast& problem& numai In legatur& cu rolul pe care 1-au avut sloboziile In crestereapopulatiei TArii Romanesti. Despre problema sloboziilor dar mai mult sub aspect toponimicse ocup& si I. Donat in articolul Citeva aspecte geografice ale toponimiei din Tara Romlineascti, inFondled ,st dialectologie, vol. IV, 1962, p. 101 133.

121 In cursul secolului observ&in cca 41 de cazuri de InfiintAri de slobozii, de IncercAride a repopula regiunile pustiite.

122 De exemplu, In martie 1614, Radu Mihnea voievod int&reste lui Ianache marepostelnicselitea satului ce se cheam& Vaideei, pentru cl a fost pustie, Mr& oameni atita vreme, 20 deant" (Doc. prtv. ist. Rom., sec. XVII, B, vol. II, p. 264). La 2 septembrie 1626, Alexandru CoconulInt&reste mänästirii Tismana silistea Calugareni, s5.-0 fac& slobozie, cAci aceast& siliste de satrAmas-au pustie, fAr& de oameni", Inc& din timpul domniei lui Mihai Viteazul (Doc. Rom. Hist., B,Tara Rorn., vol. XXI, p. 256).

Ibidem, p. 98.

nu

sitail",

133

1

a-si

www.dacoromanica.ro

35 FACTORII EVOLUTIEI DEMOGRAFICE 195

sg-si intemeieze sate si sä cultive pgmintul rdmas pustiu. Astfel, la 1 mai1602, Simion Movila acordä arbgnasilor din Cerveni-Vodg., care s-au stra.-mutat din tara Turceascg in tara domniei mele, in satul Cglinesti" o seriede privilegii, pentru cä i-au lásat ocinile i dedinele br i casele i moste-nirile din patria lor" i Ii scuteste de bir pe timp de 10 ani, iar dupg trecereaacestui termen, sä dea numai la birul de haraci 15 000 de aspri. De ase-menea, orice om din On strdine, bulgar, grec, arbanas sau ungur, ar veniin sat, cu gindul sä se aseze aci i ii vor plaicea pe el satul i bgtrdnii satu-lui sä aibg pace si liniste" 124. De avantaje asemangtoare, ca orice omstrain", se vor bucura, in sudul Dungrii i locuitorii fugiti acolo din TaraRomâneascd, de aceea un numár insemnat din cei ce fug se indreapta intra-colo.

Stabilirea pe o ocing pustie, nelucrata, presupune o munc5. asiduàindelungata din partea oamenilor asezati pe acea ocing, ping cind pgmintulsa deving roditor i s5, dea recolte suficiente pentru a asigura hrana dezi cu zi. Acest lucru reiese foarte clar dintr-un document din 28 iunie 1619,prin care domnul intdreste ocina lor, celor 19 familii asezate mai de demultpe un loc pustiu din satul Beresti, cdci ar fi fost pgcat pentru trudasi munca acestor oameni sà se risipeasca i sd-si sparga casele lorcurtile lor i ogrdzile lor cu tot pometul pe care 1-au sddit i cu via lor,pe care le-au fgcut pe acel loc pustiu si au scos toat5. paclurea cu sapa simulti spini, cu multà muncI i nevoie i greutate, cu multa si mare truda

cu toate agoniselile lor, de cind ei de atita vreme s-au trudit, iar acum,in scurt, intr-un ceas sg. se strice i sa piarg munca Mr, ca s5. nu mai fienicgeri" 125.

Munca depusa de oameni la formarea unui nou sat, efortul indelungnecesitat pentru refacerea unei gospoddrii, pentru fertilizarca pgmintului

revenirea la o viata normald, ne demonstreazg, o data mai mult, ce ainsemnat pustiirea asezgrilor omenesti pentru economia

De la pustiirea satelor i ping la repopularea lor trece, dupgcum am mai argtat, un oarecare timp. Aceasta, probabil, i pentrua se da posibilitatea vechilor locuitori dacg mai erau in viatasã se poatä intoarce acasà, refacg gospodaria distrusg. Asa se facecg. foarte multe dintre satele pustiite in perioada 1600-1605 sint repopu-late abia in 1616-1618. De pildg, la 11 iunie 1616, Radu Mihnea intdrestemanastirii Cozia satul Orlea, scutindu-1 de toate dgrile i slujbele, deoa-rece au fost un sat pustiu Inca ... de in zilele Mihai Viteazul, de aufost oameni robiti i fugiti preste Dungre de au ramas silistea pustie".

124 Doc. priv. ist. Rom., sec. XVII, B, vol. I, p. 43.126 Ibidem, vol. III, p. 386 387. Aceste familii erau amenintate sA trebuiasa

sä-si parAseasca agoniseala" lor, cumpAratA de ei in timpul domniei lui Radu Mihnea Inperioada 1611 1616 de la mAnAstirea sf. Ecaterina, dupá citiva ani grei de munc1,deoarece noul egumen al mAnAstirii vroia ocina inapoi. i sigur cá o dorea inapoi, cAci,acum, era lucratä i roditoare, nu pustie ca atunci cind fusese vindutl. Interesul domniei, care inacest caz coincidea cu acel al taranilor, era ca sA nu se pustiiasca din nou un loc ce abia IncepusesA rodeasa i sl se repopuleze ; de aceea, va reintAri ocina celor 19 familii care o cumpAraserl i olucraserl.

...

si

...... si

si

sitarii.

sa-si

...

www.dacoromanica.ro

196 LIA. LEHR 36

Manastirea are voie sà facg sat de milk sa se stringâ oameni striini,fàrä bir i Vara dajde ; asijdere i rumanii carii vor fi de intr-aceastg.siliste vor veni la mosiia lor la Orlea, innca sa aibg. pace si ertaciune... de toate mancaturile pana in 2 ani" 126. Problema repopularii tariiconstituie o preocupare permanenta a domniei, care merge ping acoloincit acordd si rumanilor intorsi la ocina lor anumite avantaje, la fel cuacelea acordate oamenilor straini", veniti din afarg sa se aseze pe aceeasiocina.

Si satul Maxin al manastirii Banu din Buzau a fugit i s-a risipitde multe nevoi i rautati" Inca din 1601-1605, fugind ca niste oamenicotropiti de saracie, pinä ce a ramas satul pustiu", fara oameni. Mangs-tirea capatä dreptul in prima domnie a lui Alexandru Ilias, in anii1616-1618 sg-si faca acolo slobozie, sg adune oameni straini färg.dajde" si chiar rumani din tara, insa numai daca au fost robi i s-au intorssa se aseze acolo, sg. se apuce de loc i de hrang." 127. Aci spre deose-bire de cazul aratat mai sus se pune conditia ca oamenii de bastinàcare vin sa se aseze pe aceste locuri sa fi fost oameni intorsi din robia turci-lor sau tatarilor.

Multe slobozii apar in Tara Româneasca dupg. anul 1623, pe loculsatelor robite i risipite din cauza nävàlirii tatarilor, nucleul de baza fiindformat de rumanii risipiti din cauza rautatilor" i reintorsi la locul lorde basting. In 1625 <septembrie-decembrie> 20, Alexandru Coconul int5.-reste tot manästirii Banul satul Rusatul, sa-i fie sat de milk slobozie,ca sg. adune rumani ... care au fost locuitori de bastinà den sat denRusatul si pre altii oameni streini, farg bir, ori din alte parti, pentruca au fost robit tatarii toti rumanii sfintei mgnastiri den Rusatul si auramas numai mosiia si pamintul pustiu". Iar toti oamenii din alte particirbi, arbánasi, moldoveni etc. ce vor veni sä se aseze aci, sg. fie scutitipe timp de trei ani 122

La cimpie, unde distantele intre asezarile omenesti sint mai mari,satele fiind mai rare, pustiirile sint si mai evidente decit in celelalte regiuniale tarii, iar calatorul care se aventura in aceste parti putea merge timpindelungat fará sa intilneasca nici o asezare in calea lui. Neexistind o pazapropriu-zisà la marginea ànii, turcii puteau patrunde usor peste Dunäre,pustiind satele i robind populatia din acele parti, fail a intimpina o rezis-tentä prea mare. Pentru a remedia situatia, domnia va lua mgsuri prin adu-cerea i asezarea aici a unor oameni din alte pgrti, imigrati in Tara Roma-

12. Doc. priv. ist. Rom., sec. XVII, B, vol. III, p. 28.127 Ibidem, p. 114 si 279 ; vol. IV, p. 42 si 50-51 ; Arh. Ist. Ist. Centr., m-rea Banu,

XI 17, orig.128 Doc. priv. ist. Rom., sec. XVII, B, vol. IV, p. 562. La 10 mai 1623, Radu M.ihnea fi

fntAreste lui Dumitrache Cantacuzino satul FrAsinetul cu toti rumAnii. Acest sat a fost pfnaacum sat domnesc i, de cfnd cu rautatile, satul FrAsinetul a rAmas pustiu, fArA oameni".Domnul ii dA dreptul lui Dumitrache sA-si facá slobozie si sat de mill, s1 adune oameni strAinifail dare, fie grec, fie sfrb, fie arbAnas, fie ungurean sau moldovean" i fi scuteste de toate dArile

slujbele, numai dea lui Dumitrache Cantacuzino, fn fiecare an, 400 de aspri de casA", iardin tot venitul sä ia jun:Mate (Ibident, p. 271 272).

AP

si-s

p 554

www.dacoromanica.ro

37 FACTORII EV011177E1 DEMOGRAFICE 197

neascg. Astfel, satele wzate la §es vor fi in continua cre0ere ca numarmgrime in cursul secolului al XVII-lea. Oamenii a§ezati in sloboziile

infiintate de-a lungul hotarelor tarii vor avea pe lingg ocupatia lor propriu-zisg. §i obligatia de a pazi drumurile i hotarele impotriva tilharilor, turci-lor i tAtarilor" 129.

Tara Româneascg trece i intre anii 1629-1632, 1634-1636 printr-operioadà grea, cind toate satele s-au turburat dupg care domnia vafi preocupatg din nou sä aducg cit mai multi oameni sg-i aFze pe loculsatelor risipite. Ping la sfir0tu1 secolului vom intilni astfel de drepturiacordate unor proprietari-feudali, pe ocina cgrora se a§azg. oamenistraini fgrg dajde". Scutirile se dau, de cele mai multe ori, pentru unnumar redus de case 6, 12, 15 ele formind, de obicei, nucleul satelorce se vor dezvolta mai tirziu pe acele locuri.

Dacg, pe de o parte, inregisträm o scgdere a populatiei din cauzargzboaielor, a robirilor, a fugii, a foametei sau a bolilor, pe de alta parte,se observg fenomenul invers, preponderent, de cre0ere, fie pe calenaturalg, fie prin imigrarea unor locuitori din afar5. in Tara Româneasca.in anumite momente 0 in anumite regiuni se poate ajunge, pentru unscurt timp, la o suprapopulare, pina intervine o anumita cauza carereface echilibrul in aceasta miscare continua de cre§tere i descre0erepopulatiei unei tad.

Necesitatile demografice ca i importanta pe care o acorda domniaproblemei populatiei In primul rind in interesul ei de a avea un numarcit mai mare de contribuabili, pentru maxi veniturile vor sta labaza acordarii dreptului de a face slobozii, sate de mill" 0 de a aduceoameni straini, fárá dajde", din alte parti, din afara hotarelor tarii.

In rindurile de mai sus am incercat sg stabilim, pe baza materialuluidocumentar existent atit cit a permis acest material efectele imediateale unor factori ca foametea, fuga, robia, ciuma asupra evolutiei popu-

129 La 23 octombrie 1628 lui Ianache fost mare postelnic al Moldovei, nepotul lui Scarlat,i se intareste satul Cetatile, scutindu-1 de toate darile. In 1623 ta.tarii au robit pe toti vecinii dinsat, de a rämas satul pustiu, färà oameni, nimic, afara numai ocina, pustie". /n 1628, Ianachepostelnic" a facut cfsle, ce sa zic cosare, pe ocina lui din Cetatile, ca sä fie pentru dobitoacepentru vite si a adus rusi i moldoveni, oameni streini, färä dajdii, de i-a asezat astfel la acele

ca O. fie numai pentru cautarea vitelor". Domnul, väend a a ramas sat pustiu si este lacimpie in pustietate i pe acolo aproape nu sint alte sate si cum se tin si oameni rài, hotitilhari pe drumure, pe acel loc", ca sä fie si pentru paza tarii, le scuteste de alte obligatii fata dedomnie, numai sä dea 40 de galbeni intr-un an la birul de haraci", o data 20 de galbeni la sf.Gheorghe si 20 la sf. Dumitru. Documentul este fritárit si de Leon Tomsa la 11 si 12 ianuarie1630 (Doc. Rom. Hist., B, Tara Rom., vol. XXII, p. 339 342 ; vol. XXIII, p. 21 24 si24-27).

a-§i

si

cilia,

www.dacoromanica.ro

198 LLA LEHR 38

latiei Tarii Românesti in secolul al XVII-lea. Acesti factori au produs pertur-bdri in economia tarii ; perturbari care, la un moment dat, au luat aproapeproportiile unor catastrofe, ceea ce sugereaza cä i pierderile in rindurilepopulatiei erau foarte mari. Cum nu exista liste, catastife ale acestor pier-deri, nu am putut da date precise pentru fiecare caz in parte, ci numaicifre globale.

Pentru a ne face o imagine a ceea ce au putut insemna acesti fac-tori vom lua un exemplu : satul Negrasi, jud. Vlasca, pe care am pututsa-1 urmarim in decurs de 45 de ani intre 1652 si 1697. Nici datele cele avem pentru acest sat nu sint complete, dar despre locuitorii lui stimceva mai mult decit despre altii.

In anul 1652 an pentru care avem mai multe documente sintmentionati in sat 276 rumani 130 Dintre acestia, la 3 iulie 1652, un numarde 46 sint dati ca fugiti de curind" din sat adica cu putin timpinainte de acea data iar 4 nici nu mai sint socotiti ca facind parte dinsat in 1652, ei sint numai consemnati ca au fugit ; un numar de 22 sintdati ca fugiti de demult" adica la inceputul anului, doi dintre ei chiarmai dinainte. Dintre cei 46 fugiti de curind", 27 nu mai apar deloc inanii urmatori ; 8 nu apar in anul 1654, dar reapar in sat mai tirziu, in1674 ; 11 reapar dupa doi ani, in 1654. Dintre ceilalti 22, fugiti dedemult", un numar de 14 nu se mai intorc, 7 sint in sat in 1674 si unulin 1654131. Mai mult, dintre cei mentionati ca fiind in sat in anul 1652,fara sa se spuna daca au fugit sau nu, 29 nu mai apar deloc in documen-tele de mai tirziu au fugit, au murit, e greu de spus, un lucru estecert, ei nu mai apar ca fdcind parte din sat. Un numar de 5, care sint men-tionati in 1652, nu mai apar in 1654, dar reapar mai tirziu deci in modsigur ei au plecat dintr-un motiv sau altul din sat si s-au reintors duplun timp, caci Ii gasim mentionati din nou in 1674.

In 1654, in satul Negrasi sint mentionati 192 de rumani si am vazutdin cele spuse mai sus de ce se constata aceasta scadere intr-adevar,daca adunam pe cei ce nu apar in acest an si pe cei ce nu mai apar deloc

scadem din numarul de rumani existent in sat in 1652, rezultatul neda tocmai cifra de 192. Pina in 1674 nu mai avem documente care sa serefere la acest sat si in acest interval stim ca au avut loc mai multe eve-nimente ce au influentat numarul populatiei : anii 1658-1660 care aufost dezastruosi i epidemia de ciuma care a inceput chiar in 1674.

130 Rumânii consemnati in documente cu numele sint in acela0 timp i capi de familie,chiar cind apar ca fiii unuia dintre ei, altfel sint mentionati sub formula cu fiii" sau cu fiii ce sevor na0e".

131 Vreau s6. mentionez cá atunci cind fug din sat, indiferent din ce motiv, rumanii dinNegra0 fug impreunä cu toata. familia parinti, frati, fii chiar i atunci cind fiecare inparte are o familia de sine stätätoare, iar cind se intorc, revin in general cu totii. Se intimplb.cazuri in care unii nu se mai intorc, dar, atunci, mai mult ca sigur, a au murit intre timp. Acestlucru reiese foarte clar din studierea listei cu numele rumanilor din sat, a relatiilor de rudeniedintre ei 0 a situatiei lor In anul respectiv fugiti sau in sat.

5ifi

www.dacoromanica.ro

39 FACTORII EVOLUTIEI DEMOGRAFICE 199

In sat sint mentionati, in 1674, 204 rumani. Ce s-a intimplat ? Pe deo parte, a avut loc o crestere naturala a populatiei i acest lucru 11 timprecis prin faptul c., acum, multi dintre cei mentionati singuri in 1652si 1654 apar in 1674 cu copiii, iar unii dintre acesti copii care nu apa-rusera inainte decit sub formula cu fiii" sau deloc apar cu numelelor avind si ei, la rindul lor, copii. In total gasim 23 de nume noi. Deci,procesul de crestere a populatiei cu toate calamitatile intervenite areo linie ascendenta, Mfg sä poata, insa, ajunge sau depasi cifra de 276, tocmaidin cauza calamitatilor, care se adauga cazurilor de moarte naturala, dato-rita virstei. Intre aceste doua date 1652 si 1674 un numar de 70 denume nu mai apar deloc o parte sint fugiti de mult, altii au fost luatirobi sau au murit din cauza epidemiilor 22 au murit datorit5. virstei,iar trei nu apar acum, dar revin in 1697. Nu gasim in anul 1674, fata deanul 1652, un numar de 95 de rumâni, ceea ce inseamna ca ramin, fata decei 276 vechi, numai 181 ; la care, dac5. adaugam pe cei 23 nou aparuti, factocmai 204, citi apar in acest an ca fiind prezenti in sat.

Litre 1674 si 1697 se remarca foametea grea" din 1682-1686 cacea din 1690-1691, dupa care urmeaza de fiecare data epidemii

de ciuma i fugi ale taranilor, care, toate la un loc, au influentat cumam vazut scaderea populatiei Tarii Românesti. In 1697 au ramas insatul Negrasi numai 124 de locuitori, capi de familie : 11 au murit ; de60 nu se stie nimic in mod sigur au plecat din sat, dar despre ce s-aintimplat cu ei mai departe nu existä nici o informatie ; 6 au plecat inMoldova si patru dintre ei au si murit acolo ; trei sint in Turcia ; unuleste in Transilvania 0 6 sint prin tara. La acestia adaugam pe cei mortiinca in anul 1674 si pe cei ce nu mai apar de la inceput i vom avea untotal de 190. Scazind aceastä cifra din numarul de 276, citi am avut in1652, nu mai ramin din primii mentionati atunci decit 86, la care adäugampe cei aparuti intre timp prin cresterea pe cale naturala i obtinem124 capi de familie rama0 in sat.

Din cifrele de mai sus, se observa procesul natural de crestere a popu-latiei, proces obisnuit oricarei evolutii, precum i cauzele ce pot duce lao scadere a populatiei. In acest caz precis satul Negrasi cauza prin-cipala a descresterii numarului locuitorilor o constituie fuga. In altecazuri, rolul principal il pot de-tine robia, foametea, ciuma sau mai multifactori la un loc. Informatiile restrinse pe care le avem nu ne permit sadam mai multe cifre, credem, insa, ca din analiza situatiei existente insatul Negrasi ne putem face o imagine a influentei anumitor factoriasupra cresterii demografice. Desigur, nu in toate cazurile procesul sepetrece la fel, dar deosebirile un pot fi prea man.

Factorii discutati in cursul lucrarii nu aduc numai schimbäri in ceeace priveste numarul locuitorilor tarii, ci se constata i o serie de modificariIn structura sociala. Pe baza stirilor ramase putem vedea cine sint cei ceprofita de pe urma calamitatilor i eforturilor depuse de cei loviti ca säscape de situatia grea in care se gasesc, precum i rezultatele la care s-aajuns.

si

www.dacoromanica.ro

200 LEA LEER 40

Foametea, de pildA, pe linga fuga de pe ocinä pentru gasi inalta parte hrana de care au nevoie, aduce i alte schimbdri In viata cekrincercati. In primul rind, foarte multi, mai ales dintre cei ce stapineauocine cu o suprafata restrinsä cultivabila, ce nu le permitea sà obtinao recolta indestulatoare, pentru hrani familia in condipi mai grele,de foamete, Ii vind toata sau o parte din ocina lor pentru citeva obroacede griu, ca sa poata iesi din foamete. Altii este cazul satelor mai greuincercate de seceta, razboi etc. sint nevoiti 01-0 piarda libertatea, vin-zindu-se rumani cu toata ocina lor, pentru a iesi din foamete i nevoi".

Cine sint cei ce profita in primul rind ? Proprietarii-feudali, care,dispunind de largi posibilitati, au toate mijloacele necesare pentru a facefat5. situatiei grele create in tara de foamete i detin i surplusul cu aj.u-torul caruia sa poata acapara noi ocine profitind de situatia disperatain care se gäsesc taranii. In afara de acestia, sint nevoiti sa-si vinda oparte din ocine i unii oraseni sau mici dregatori ale caror mijloace detrai sint totusi limitate.

De aceasta situatie grea vor profita i unii vecini de ocina cu cei loviti,care au mai multe posibilitati 0 care vor incerca cu aceasta ocazie sa-simareasca averea, creindu-si rezerve pentru mai tirziu. Se intimpla ca,dupa trecerea perioadei de foamete, cei ajutati sa faca anumite danii celorce i-au hrdnit pe ei sau familiile lor intr-un an pe mare foamete" /32,drept multumire pentru binele facut.

Toate acestea duc la o schimbare evidenta in situatia sociala, deseori lao schimbare a ocupatiei de baza ; in cele mai multe cazuri, cei lipsiti deavere si de mijloace elementare de trai, trebuie sa-si caute in alta parteconditii mai bune de viata, injghebindu-si o altà gospodarie. Nu putem dacifre exacte pentru fiecare caz in parte : citi si-au pierdut numai ocina,citi au trebuit sa se vinda rumani din cauza foametei. In orice caz, maimulti sint cei ce Ii pierd numai averea, nu si libertatea.

In ceea ce priveste robia, asistam in primul rind la vinzareaunor ocine sau sate intregi pentru procurarea banilor necesari rascumparariidin robie fie ca cei robiti sint boieri, oraseni sau tarani liberi. In al doilearind, din cauza robirii unor familii intregi sau a unor sate, intinse supra-fete ramin pustii, nelocuite multä vreme i, dup5. un timp domnia leintdreste fie rudelor ramase, fie altora, pentru a le repopula si a le faceproductive. Dar robia inseamna i altceva. Pentru rumanii luati in robie,inseamna la intoarcere eliberarea din rumanie. Din pacate preaputini se intorc, astfel cä numarul celor eliberati este destul de mic. Estefoarte posibil ca unii dintre ei, dupa un timp, vor deveni din nou rumani,caci cu greu pot face fata obligatiilor lor, i daca mai trebuie sa lupte i cuunele calamitati naturale, ce survin pe parcurs, cind ei nu au reusit Incasa-si consolideze in suficienta masura noua kr gospodarie, atunci vor incepesa se imprumute, in dreapta si in stinga, ajungind pinä la urrna, in modinevitabil, sä se vinda ei 11100 ca sä poata sa-si achite datoriile.

182 Doc. priv. ist. Rom., sec. XVII, B, vol. III, p. 214.

a-si

al;

www.dacoromanica.ro

41 FACTORII EVOLITITEI DEMOGRAFICE 201

Fuga se constata in toate paturile sociale, numai motivele sint dife-rite. Cei ce fug sau pleacá pentru un timp oarecare din taxa, dupg. ce aupribegit" prin alte parti Moldova, Transilvania, Polonia, Constanti-nopol etc. se intorc acasg si au de multe ori surpriza de a ggsi aci o situa-tie schimbata, averea risipitg.133. Unii dintre cei plecati au conditii grelede viata prin locurile pe unde ajung. Multi nici nu mai apuca sg se intoarcgsi mor departe de targ., iar ocinile lor ramin pustii, in pargsire i paragina.

Fluctuatiile populatiei la sud de Dunare au loc de cele mai multeori in timpul razboaielor i robirilor, cind cei ce fug in Imperiul otomanspera s'g. treacg, la inapoiere, drept oameni intorsi din robie, obtinindcarte de la domn ca. au fost robi. Ei vor sa dovedeasca, astfel, vechilorproprietari ca.' in cazul lor nu a fost vorba de fug g. deci trebuie sa sebucure de toate drepturile celor intorsi din robie. Dar, mai devreme saumai tirziu, rumânii sint descoperiti i trebuie O. se intoarca la vechea lorsituatie, daca nu pot face rost, ping la o anumitg data, de suma nece-sarg pentru a se rascumpara din rumanie.

Cei ce fug Ii pierd, de obicei, daca nu se intorc intr-un interval dedoi, trei, ani ocina lor, care este vinduta de ceilalti locuitori din sat, pentru

recupera banii dati pentru ei. Daca oamenii din intregul sat fug siramine siliste pustie", atunci satul este dat unui boier care plateste partealor de bir, iar sgtenii, la inapoiere, vor trebui sa-i fie rumani, numai dacànu pot sa-i restituie banii avansati pentru ei i sa-si recapete ocina, pastrin-du-si libertatea. Boierul are dreptul sa-i caute aduca. inapoi pe chel-tuiala lui, de ori unde s-ar afla ei.

5i intr-un caz si in celalaltadica dacg ii pierde numai ocina sauii pierde i libertatea situatia taranului se schimbd. In cazul orase-nilor care pierdeau averea, acestia Ii pierd i locul pe care il ocupa inoligarhia oraseneasca si la intoarcere trebuie sa ia totul de la inceput,recapatindu-si cu greu, daca mai reusesc, vechiul lor loc in societate.

Intoarcerile in cazurile de fuga sint destul de frecvente si in orice cazmai numeroase decit in cazurile de robie, dupa cum aratg i documentele.

Acestea ar fi in linii mari urmarile foametei, fugii, robirilorepidemiilor de ciuma asupra evolutiei populatiei Tarii Romanesti in cursul

secolului al XVII-lea. Toate rezultatele la care am ajuns le-am pututdeduce numai din informatiile indirecte pe care ni le-a pus la dispozitiematerialul documentar al vremii, existent ping azi ; dar problemele dedemografie privind acest secol sint departe de a fi epuizate.

188 De pi1d5 la 29 mai 1665, Radu Leon voievod IntAreste lui Neagoe mare clucer dinSgcuiani o delnita i locuri In chnp, pe care le are In Secuiani si care i-au fost vIndute In zilele3ui Grigore Ghica. Neagoe le cap= Inapoi, deoarece au fost vindute pre vreme ce au fost Inpribegie" (Arh. 1st. Centr., Mitrop. Tarii Rom., CLXXIII/43, orig.).

i

i sa-i

si

a-si

www.dacoromanica.ro

202 LIA LEHR 42

ENTSCHEIDENDE FAKTOREN IN DER ENTWICKLUNG DERDEMOGRAPHIE IN DER WALACHEI IM 17. JAHRHUNDERT

ZUSAMMENFASSUNG

Das Anwachsen der Bevolkerung der Walachei im 17. Jahrhundertverlauft nicht geradlinig. Die Ursachen die die Veranderung der Demo-graphie eines Landes herbeiführen sind mehrfacher Art :

Am Anfang des Jahrhunderts haben die Kampfe urn die Herrschaftim Lande zu groBen Verlusten an Menschenleben und Sachgatern gefiihrt.Die Verluste waren umso fühlbarer da in dieser Zeit die Unterjochung desLandes durch die Tfirken und Tataren stattfand. Ein groBer Teil der Be-volkerung verlaBt in der Flucht vor allem wegen des Schlechten" Hauserund Felder und tragt so noch mehr zur Verodung des Landes, zurn Sinkender landwirtschaftlichen Erzeugnisse bei. Infolge des Mangels an Lebens-mittel, des Steigens der Getreidepreise entsteht eine groBe Hungersnot dieim Jahre 1602 ihren Hohepunkt erreicht. Verbunden damit ist das Auf-treten und die Verbreitung der Pest, die irn Jahre 1603 starke Verheerungenunter der Bevolkerung anrichtet. Dieser schweren Periode (1600-1605)folgt ein Zeitraum des wirtschaftlichen Wiederaufbaus des Landes, derseinerseits ein Wachsen der Bevolkerungszahl zur Folge hat.

Ein anderes Ereignis, das einen direkten EinfluB auf die Bevölke-rungssteigerung hatte, war der Einbruch der Tataren, die in 1623 fast dieHalfte des Landes, bis zum Olt, unterjochten. Die darauf folgende Dürre(von 1629-1630) ruft ebenfalls viele Veranderungen in der sozialen Struk-tur der Bevokerung hervor.

Die politischen Unruhen der Jahre 1629 und 1630 tragen viel zurVermehrung der Erscheinung der Flucht" bei. Die Lage beruhigt sicheinigerrnaBen beim Beginn der Herrschaft von Matei Basarab, aber nurfur kurze Zeit. Zwischen 1634-1636 erfolgt eine Massenflucht der Bauern,wegen des hohen Steuerdruckes, die zur Auflasung ganzer Dörfer fart.1673 bricht eine Pestseuche aus, ohne allzuschwere Folgen. Darauf folgtein wirtschaftlicher Wiederaufstieg der zu einem gewissen Bevolkerungs-zuwachs führt, trotzdem, macht sich auch hier die hemmende Wirkungder negativen Faktoren, wie Krieg und Flucht, bernerkbar.

Von 1655 an finden wieder sozial-politische Unruhen statt, die ihrer-seits Veranderungen in der Bevolkerungszahl hervorrufen. Die Kampfebringen wieder Zerstorungen und Massenflucht mit sich und faren so zueinem Absinken der wirtschaftlichen Tatigkeit. Die Felder bleiben unbe-baut, die Produktion fallt. In den Jahren 1659-1660 bricht eine Hungers-not aus, auf die in den Jahren 1660-1661 von neuem eine Pestseuchefolgt.

Der danach stattfindende wirtschaftliche Wiederaufstieg zeigt keinegeradlinige Tendenz, da auch in dieser Periode verschiedene negative Fak-toren auftreten wie z.B. die Bauernfluchten zwischen 1668-1675 und die

www.dacoromanica.ro

43 FACTORII EVOLUTIEI DEMOGRAFICE 203

Pestseuche (1674 1675). Eine besonders schwere Zeitspanne stellendie Jahre 1680-1686 dar, wegen der herrschenden Darre und einerHeuschrecken plage. In den Jahren 1685-1686 bricht wieder die Pestaus, als unvermeidliche Folge des Elends und Hungers. Die Urkundendieser Zeiten erwahnen eine ahnliche Periode nach nur wenigen Jahren(1689-1692).

Nach jedem schweren Zeitraum, der mit einem Sinken der Bev81-kerungszahl verbunden ist, beobachtet man den Vorgang der Wiederbevöl-kerung der verödeten Gebiete. Dieser wird durch die Gewahrung beson-derer Rechte beganstigt wie z.B. das Recht Freistätten zu errichten sowiedie Ansiedelung von Dörfern vorzunehmen.

www.dacoromanica.ro

650

550

500

.450

I

. .

CRESTEREA

VARIATIA

MEDIE

POPULATIEI

A POPULATIEI

(PROBABILA).. ...

.....

.. -.

..

.0...

.....

...

5 10 15 20 25 30 15 40 45 1bO 55

Grafie 1

60 65 '70 75 80 85 90

a nu I

95 1 Oa

1

,V

...,......

1600

rg.

-

www.dacoromanica.ro

100

60

0.- 50

40

30

251.-

201917161514131211

10

7

6

5

4

3

2

1

1600 5

i

i

1

I

,

_ROBIRE 4 .----

--- FUGA I A%

N%

.

FOAMETE I 1

III i

II

ciumA

l

%

%%

,

I %

Ijimirmism;slim=1 RI

.M Wa/ %I s.

%fPI %

1 %

1

1%

1 1

1

I I /1

\ I

A

II %\I I I\

1

\/ 1

1

I J/ I

%

11I

I 'l I ....

//

I

I 1 ii10 15 20 25 30 35 40 45 1650 55 60 65 70 75 BO 25 90 95 1700

anul

Grafic 2

-

/

,1

11

%

%1

i--, A, I I

, .I

. ,

I. , A

I ,

\II I

1

I

/ I 1

II

I r----II I

11I

I

'It I

I I

I

I 11 0/,

I

.1

I .1__I

I 111

I q11

I.

/, 5

I

I I \

I

.

www.dacoromanica.ro

COMUNICARI, NOTE, DISCUTII

REGIMUL TRICESIMELOR SI PUNCTELE VAMALE DINTRANSILVANIA IN PERIOADA PRINCIPATULUI AUTONOM*

DE

LIDIA A. DEMENY

Cercetarea relatiilor comerciale externe ale Transilvaniei in perioadaprincipatului autonom presupune cunoasterea regimului vamal al tarii.Intelegem aceasta notiune nu numai in sensul legilor care stateau la bazafunctionarii vamilor, ci intr-un sens mai larg, cuprinzind de fapt reteaua depuncte vamale si organizarea internd a vamilor, administrarea lor. Preci-zam insa de la inceput ca ne vom referi la reteaua de vami de tara si nula cea de vdmi interne locale, care tineau de o localitate sau domeniufeudal.

Vanai le de tara sau tricesimele in terminologia transilvaneana atimpului tineau de curtea princiard, banii incasati din vami constituindunul din veniturile de baza ale fiscului princiar. Regimul lor, in sensullegilor care stateau la baza functiondrii punctelor vamale, era stabilitde principe si de dieta tarii. In acest context ne propunem sa urmarim,inainte de toate, felul in care s-a reflectat in hotaririle dietale legislatia cuprivire la vami. Consideram utila prezentarea acestei laturi, mai cu searnapentru a intelege mai bine unul din aspectele esentiale ale conditiilor incare se desfasura comertul extern al tarii. Sintem convinsi cd, in felulacesta, cunoasterea realitätilor din perioada studiata devine mai multila-terala si mai cuprinzatoare. Amintim aici faptul cal acest aspect, dupaparerea noastra, deosebit de interesant, nu a constituit obiectul unorcercetari in literatura româneasca de specialitate.

Examinind hotaririle dietale re-tine atentia faptul ca despre vamiau fost adoptate relativ putine paragrafe speciale. In schimb studiind para-grafele despre regimul negustorilor straini stabiliti in tara, despre marfurileinterzise pentru export, despre obligatiile ce reveneau vamesilor in lega-tura cu respectarea interdictiilor, precum si despre privilegiile nobililor

* Capitol din lucrarea Comerlul sud-duncirean al Transilvaniei in perioada pincipatuluiautonom.

www.dacoromanica.ro

208 LIMA A. DEMENY 2

la transportul liber al produselor gospodariilor domeniale putem reconsti-tui tabloul privitor la regimul vamilor

Prime le mentiuni despre vdmi i comert extern din perioada princi-patului apar in hotaririle dietale in a doua jumatate a deceniului al saseleadin secolul al XVI-lea. Ele privesc de fapt mArfurile interzise. Astfel ladieta din Sebes de la 8 martie 1556 se hotAra ca numai tirgovetii autoh-toni sd aiba dreptul de a cumpara la iarmaroace cai, piei, incaltdmintesi alte obiecte confectionate din piei si de a le exporta j. Dieta de la Clujdin 10 august 1556 interzicea in general exportul acestor marfuri 2. Ladieta de la Cluj din noiembriedecembrie 1556 s-a hotarit, se pare pentruprima data, publicarea listelor maxirnale de preturi in care un capitol spe-cial se referd la marfurile importate 3. In 1558 se adopta primele hotAririspeciale referitoare la tricesima. La dieta din martieaprilie 1558, tinutala Turda, se hotardste scutirea orasului Cluj de plata tricesimei, stabilin-du-se punctele vamale dinspre Lipova i Caransebes la Deva sau la Vint,iar dinspre partile apusene Oradea, Tusnad i Satu Mare. Se stabilestesa fie reexaminate de catre protonotar punctele vamale existente, iarlocalitatilor care nu au privilegiul de tricesima 55. li se interzica. stringerea

Totodatd, s-a hotarit ca la incasarea vamii sä fie respectate vechiledatini" 4. Hotarirea cu privire la reexaminarea punctelor vamale a fostconfirmata si de dieta din septembrie-octombrie 1558 de la Alba-Iulia 6.Urmeazd apoi hotariri adoptate de dietele din 1559-1560 privitoare lanegustori strAini, la interzicerea scoaterii unor mArfuri din taxa etc 6. Insfir0t, la 11 noiembrie 1560, se ia prima hotarire cu privire la felul in caretrebuie strinse vAmile pentru a evita abuzurile tricesimatorilor 7. Rezultadin aceasta hotarire cd. la fiecare punct vamal existau liste cu preturimaximale la mai toate marfurile importate sau exportate i vamesii erauobligati sa. se calauzeascA in perceperea taxei vamale dupd aceste preturi.Dietele din 11-18 aprilie 1561 si 6-14 ianuarie 1571 luau din nouhotariri in privinta mArfurilor interzise pentru export, precizindu-se caasemenea marfuri trebuie sà fie confiscate de tricesimatori in cazul in careunii negustori ar incerca sa le scoata din taxa B. La lista stabilia la dieteleanterioare s-au mai adaugat i alte marfuri interzise ca pieile tabacitesau crude, caii de calarit, cinepa, lina, postavul.

1 Monumenta Comitialia Regni Transilvaniae, I, p. 573.2 equi, calcei, et quaevis res mercimoniales ex cutibus factae strata equina, vulgo Nemez,

ne Regno educantur", ibidem, p. 488 si 585.3 lindem, II, p. 11, 65 71.4 Ibidern, p. 31, 89.6 Ihtdem, p. 45.

Ibuletn, p. 49, 114, 133, 177.7 tricesimatores iuxta verum libellum vectigalem ipsis traditum legittimes et consuetas

proventiN tantum tricesimae exigere debeant, nec quenquam sive nobilem personam sive civi1e1i.et pleberarn, res in sustentationem domus et familiae suae departantem ac quoquomodo ementum,ulla tricesima aut exactione grauare audeant, alioqui statim ipso facto Sacrae M-ti per eius-modi hominern iniuriis gravatum res significari debebit, princeps autem seuere in tricesimatoremamrnadvertat, ita ut imposterum consimile factum non contingat", ibidem, p. 137, 188.

Ibidem, p. 140, 192, 378.

tärii.

vdmii.

:

www.dacoromanica.ro

3 REGIMUL. TRICES/MELOR 209

La dieta din 6-13 iunie 1563 Orilla la Turda urma sa fie luate indiscutie din nou abuzurile vamesilor la stringerea tricesimei, dar dezba-terea a fost aminata pina la 20 iulie 9. Din pacate nu cunoastem cum s-audesfasurat aceste dezbateri i ce hotariri s-au luat.

Dieta tinutn. la Cluj in noiembrie-decembrie 1571 a luat mai multehotariri cu privire la comertul extern al tarii. Astfel, in articolul 31 alhotdririlor se proclama principiul comertului liber constatind ca in tarain care nu circula tirgovetul acolo banul este putin, dar acolo unde tirgo-vetul face comert banul se inmulteste" ". Pentru a inlesni comertul cumarfurile straine i exportul de marfuri autohtone dieta stabileste o seriede localitati unde sä. fie puncte vamale, atragind atentia tricesimatorilorsã stringa vama dupä tariful drept, cdci procedind altfel vor fi pedep-siti n.

Dieta din 1-6 ianuarie 1573 tinuta la Cluj este nevoita insa sä con-state ca in ciuda faptului ca in chestiunea privitoare la tricesime au fostadoptate hotariri si mai inainte" ele nu au fost respectate intocmai. Stabi-lindu-se noua lista de preturi maximale i taxele vamale corespunzatoarese cerea vamesilor sà actioneze in conformitate cu acestea far5. a aduceinnoiri daunatoare 12. N-au trecut ins5. decit citeva luni si dieta din mai1573 tinuta la Turda a fost nevoita sä avertizeze pe vamesii de la Orástiesa nu stringa tricesima de la oameni care de fapt nu scot marfa din tar5.13.La dieta din iulie-august 1575, Orilla la Cluj se inaintase plingerea impo-triva vame0lor din partile Salajului i Hunedoarei si se cerea principeluisà se adopte masuri de indreptare a lucrurilor 14. In ciuda revenirilor repe-tate vamesii recurgeau la abuzuri in stringerea tricesimei depasind taxelevamale stabilite i introducind obiceiuri noi, care veneau in contradictiecu datinile tarii in aceastä privinta. Problema devenise atit de grava incitdieta din 20-26 mai 1576 preconiza scoaterea din functie a vame01or carenu respectau aceste .datini i tarifele stabilitem. La 1578 dieta confirmamonopolul princiar asupra exportului de piei, interzicind, totodata, scoa-terea din tarn. a oilor i caprelor. Aceste marfuri urmau sa fie confiscatede la negustorii care incercau sä le scoata din tarn. 16.

Desi punctele de tricesima erau stabilite prin datini i legi i nimeninu avea voie sà instituie un nou punct vamal, dieta din 1581 constata ca.la Dumbrava din partile Huedinului s-a infiintat o noua vama. Starileparticipante la dieta au reusit sa-si impunä punctul de vedere obtininddesfiintarea acestei vami, care a luat nastere impotriva vechilor obice-

Ibidem, p. 164, 219.10 Ibidem, p. 505.11 p. 507." Ibidem, p. 534.14 Ibidem, p. 431, 542.14 Ibidem, p. 562." lbidem, III, p. 8, 107.18 Ibidem, p. 20, 133, 134.

19c. 89

Midas.

www.dacoromanica.ro

210 LADIA A. DE.ME.NY 4

iuri" 17. Aceleasi stari se plingeau si la dieta din martie 1583 impotrivaabuzurilor i faradelegilor practicate de tricesimatori" 13.

Se pare el in toate aceste plingcri impotriva tricesimatorilor se promo-vau de fapt nu atit interesele negustorilor si ale orasenimii, cit mai cu seamacele ale nobilimii. Prin situatia lor de clasa privilegiata, nobilii erau scutiti.de vami, atit de cele interne cit si de cele externe. Spre sfirsitul secoluluial XVI-lea se constata semne ale angajarii unor nobili in afaceri comerciale.Astfel reprezentantii nobilimii la diete au devenit interesati in adoptareaunor hotariri care sa consfinteasca privilegiul ei de scutire de varna. Esteposibil ca dieta din 1-5 mai 1585 tinuta la Aiud s. fi fost prima la careproblema dezb5.tut5. a fost la ordinea zilei. S-a stabilit aici ca exportulde griu O. fie liber si, in legatura cu aceasta, se preciza Ca nobilii careexporta griu nu sint supusi la plata tricesimei 0. Tot reprezentantii nobi-limii aduceau in discutie si la dieta din noiembrie 1591 faptul ca impo-triva privilegiilor nobiliare tricesimatorii de la Cluj Manastur si Gilau perce-peau vami de la nobili ".

Spre sfirsitul secolului al XVI-lea problema tricesimei apare in docu-mente si hotariri si sub alt aspect, anume sub cel al ocolirii vamii decatre negustori. Astfel, Sigismund Báthory intr-o scrisoare de la 1 septem-brie 1597 vorbeste de ocolirea vdmii de catre unii negustori care scoteaudin tall. sau aduceau in tara vite 21.

In aceeasi perioadà, adica in anii 1597-1601, scutirea nobililor deplata tricesimei era din nou luata in discutie. Pe lingl faptul c5. se confir-ma acest privilegiu al nobilimii, se aduceau precizari in privinta respectäriilui. Articolul 18 al hotaririlor dietei din ianuarie 1598 stabileste, se parepentru intiia oara, cà nobilul nu pldteste vama in cazul in care exportamarfuri produse pe domeniul sau. Se aratá ca accasta este in conformitatecu obiceiul mai vechi 22. j dieta din martie 1599 tinut5. la Medias a confir-mat acest lucru, adaugind cä scutirea de vama este valabila i atuncicind iobagul transporta pe seama stapinului marfuri produse pe domeniulacestuia 23 Se preciza insa cá atunci cind nobilii exporta sare pentru corner-cializare, ei trebuie sa plateasca tricesima.

La dieta din Cluj de la 21 ianuarie 8 februarie 1601, nobilii auinaintat o plingere impotriva vamesilor de la Uioara, Oarda i Gildu, careluau vama si de la nobili. Hotarirea stabilea insa ca de acum incolo nobiliisa dea iobagilor care transportau marfuri pentru ei o chitanta doveditoareca cele aduse din alte tari sint destinate necesitatii casei si nu vînzärii, iarvamesul vazind aceasta chitanta sa nu perceapa tricesima. Dieta avertiza,totodata, pe cei ce vor elibera chitante care nu corespundeau realitatii,adica transportau marfuri, importate de nobil cu scopul comercializarii,

17 Ibsdem, p. 160.12 Ibtdem, p. 50, 182.19 Ibidem, p. 223.29 Ibidem, p. 282, 392.21 Ibtdem, V, p. 577.22 lbsdem, IV, p. 134.23 lbsdem, p. 80, 272.

www.dacoromanica.ro

5 REGIMUL TRICESIMELOR 211

si Care trebuiau sa fie supuse vamuirii 24. In 1607, cu ocazia dietei din mar-tie, nobilii au reus'it sa aduca in discutie din nou abuzurile" tricesimato-rilor, obtinind modificarea intr-o oarecare masura a hotaririi anterioare.In noua hotarire se vorbea de faptul c. tricesimatorii contra antiquamlibertatem nobilium" string vama de la nobili 25. Nu se vorbeste de chi-tanta pe care trebuia sa o dea nob1ul la transportul de marfuri pe sea-ma lui.

Inforrnatii interesante despre tricesimele transilvanene ne oferainstructiunile date consilierilor trimisi de imparatul Rudolf la 1604 cuscopul de a cerceta starea vdmilor. Se cerea consilierilor sä examineze deta-liat dacd punctele vamale sint bine plasate, daca se respecta taxele vamalestabilite si dac5. administrarea vamilor functioneaza bine. Consilierii tri-misi in Transilvania urmau sa facà propuneri in toate aceste probleme,55. instituie un control riguros. Urma sa fie controlata de patru ori pe anactivitatea fiecarei tricesime 26 Insurectia condusa de St. Bocskai a pusinsd capdt in curind stäpinirii austriece in Transilvania i masurile preco-nizate de curtea de la Viena nu au fost transpuse in viata. Oricum, insa,problema administrarii vamilor era in acesti ani discutata de dieta in repe-tate rinduri. Astfel, la dieta din 20-27 iunie 1600 s-a adoptat hotdrireade revizuire a punctelor vamale cu dreptul de a stringe tricesima 27.-

In 1607 a fost dezbatuta problema administrarii vdmilor de catre persoaneparticulare 5i orase 28

In primii ani de domnie a lui Gabriel Báthory, au fost dezbatute ladiete multe aspecte legate de comertul intern si extern al Orli, de stabi-lirea i respectarea preturilor maximale, de instituirea unor masuri maisevere pentru a respecta interdictia la exportul unor mdrfuri din tara etc.In 1609 plingerea era aproape generala impotriva vamesflor care, in modabuziv, stringeau tricesima, luau bath pentru chitantele de vama. Mafales actiunile vamesilor din Oradea, care nu respectau taxele vamale 5iaplicau diferite vexatiuni, provocau mari nemultumiri 29. La dietamartie-aprilie 1610 reprezentantii nobilimii acuzau din nou pe vamesi deabuzuri, de faptul ca nu respectau privilegiul nobililor de a fi scutiti detricesime i vami. S-a hotarit atunci ca nobilul care nu face comert cuproduse sa nu fie supus nici vamii nici tricesimei" ". Confirmarea inter-dictiei de a scoate anumite mArfuri din tail ca : animale, piei de vita 5iblanuri, arama, fier etc. revine in hotaririle mai multor diete din anii1609-1630, constatindu-se nu odata nerespectarea acestor interdictii 31.

In 1614 se punea chiar in vedere vamesilor cS. risca pierderea averii 5i avietii, daca trec cu vederea scoaterea din tail a marfurilor interzie 32.

24 Ibidem, p. 585.25 Ibidern, V, p. 331 467, 470.26 p. 69, 249 250.22 Ibidem , IV, p. 326, 527 528.28 Cf, hotAririle dietelor din martie i iunie 1607, ibidem , p. 331, 340, 467, 489 490..

Ibidem, V I, p. 119.:° Ibidem , p. 178.

Ibidem, p. 165, 178, 229, 284, 422 : VIII, p. 483.32 Ibidem , V1, p. 420.

Ibidem,

din

www.dacoromanica.ro

212 LLIMA A. DEMENY 6

Ne intilnim de asemenea, destul de des, cu plingeri impotriva abuzurilortricesimatorilor, cu instituirea unor vami noi impotriva obiceiului vechi",cu reglementarea conditiilor in care nobilii erau scutiti de tricesimä si cuadoptarea unor másuri mai severe in urmarirea acelora care incercau slocoleasca vama 33.

In timpul lui Gh. Rákóczi I se aduc hotariri foarte importante inprivinta vamilor. De fapt, Inca la dieta din ianuarie-februarie 1630, la plin-gerea oraselor sasesti din care rezultà ca negustorii greci practica corner-tul pe drumuri si poteci interzise, ca drumurile si potecile din muntii Faga-rasului, Ciucului si Gheorghienilor", se hotaraste confiscarea marfurilorde la tirgovetii care ocolesc vama. Hotarirea cea mai importanta care vasta la baza codificarii legilor principatului la 1653 in privinta regimuluivdmilor a fost adoptata de dieta din mai 1632. In articolul 30 adoptatde dieta se circumscriu foarte precis conditiile in care nobilul este scutitde tricesima. Conform prevederilor, nobilul nu plateste tricesima in cazulin care transporta sau se transporta pe seama lui animale, cereale saualte produse de pe domeniul propriu. La transportul acestora el este insaobligat sa dea o chitanta in care sa precizeze ca cele transportate sint pro-duse pe propriul domeniu si nu sint achizitionate cu scopul comercializdrii.El trebuia, de asernenea, sa indice felul si cantitatea produselor trans-portate pe seama lui. Nobilii care scriau in aceste chitante lucruri ine-xacte erau considerati de articolul arnintit calcatori de credintd. Se aratain acelasi timp cä produsul vindut de nobil in tard, in cazul in care eraimportat, nu mai beneficia de regimul scutirii, iar nobilul, care ar favo-riza pe unul sau pe altul din negustorii caruia i-a vindut produsele de pedomeniul sau, sa fie urmarit 34. La dietele din aprilie-mai 1633, mai-iunie1635, martie 1637, aprilie-mai 1638 sint confirmate hotaririle dietale din1632. Se precizeaza si mai detaliat modul in care vamesii sint obligatiO. aplice hotarirea privind scutirea nobililor de vama, felul in care trebuiesa fie pazite drumurile, potecile si cararile de catre tricesimatori si oameniangajati pentru aceastä treaba, precum si mijloacele prin care sä fie urmä-riti si dusi in fata legii cei ce incearca sa ocoleasca vama 35. Aceste aspectesau altele privitoare la regimul vamilor, amintite mai sus, revin destulde des in hotaririle dietale de la mijlocul si din a doua jumatate a seco-lului al XVII-lea n.

Toatä aceasta legislatie de caracter feudal, privitoare la regimultricesimelor, a fost sistematizata in 1653, cind la insarcinarea dietei o corni-sie a elaborat codul faimos, cunoscut sub denumirea de Aprobatae Con-stitutiones, care a fost tiparit inca in cursul aceluiasi an, si impreuna cuCotnpilatae Constitutiones, elaborate in 1678, au definit pe doua secole,pina la revolutia burghezo-democratica din 1848, intreaga viata consti-

33 lbsdem, II, p. 392, 516, 544 ; VIII, p. 100, 111, 323.u Ibsdem, IX, p. 287.35 Ibidem, p. 419, 596 ; X, p. 22, 139, 142 143.36 Ibidem, X, p. 34, 79 93, 225, 372, 440, 441, 458 459 ; XI, p. 8, 62, 167, 199 ;

XIII, p. 124, 287 ; XIV, p. 224 225 etc.

www.dacoromanica.ro

7 REGTMUL TRICESTMELOR 213

tutionall a Transilvaniei. Reflectind interesele de clasä ale nobilimii transil-vanene, codul de legi din 1653 nu facea altceva decit O. apere privilegiileclasei feudale, sa. le circumscrie cit mai riguros.

In ce privete tricesimele in textul constitutiilor aprobate, se pre-cizeaza faptul ca locurile de tricesima au fost din timpuri vechi fixate0 ele trebuie sa. rämina 0 pe viitor acelea0. Se in0r5 urmatoarele punctede tricesima : Bran, Turnu Ro§u, Vulcan, Ora§tie, Caransebe, Oradea,Dej, Cluj Man4tur, Bistrita, Sighetul Marmatiei, Clue, Jibau, Jimbor,Tasnad, Secuieni, Oradea, Debretin, Ineu 0 Beiu, precum 0 filialele detricesima apartin5.toare de ele 37.

Textul codului din 1653 contine precizari interesante cu privire latarifele vamale, precizari pe care nu le gasim in alte izvoare ale timpului.Se aratà cà listele de tarife vamale trebuie sa fie depuse in original laarhivele capitlelor pentru ca atit negustorii cit 0 tricesimatorii sä poata luacunWinta de ele 0 a le respecta intocmai. Ele trebuie sa contina 0 listamarfurilor interzise pentru export sau import.

In cazul in care tricesimatorul ar comite abuzuri se prescrie intr-un paragraf special al constitutiilor aprobate el se pedepsete cu o amendade 200 de florini 0 cu plata pagubei produse negustorului 38.

Privilegiul nobilimii de a fi scutitä de vami 0 de tricesima se regle-menteaza astfel : Nobilul nu va plati nici vama, nici tricesima, daca elsau pe seama lui sint transportate marfuri produse pe domeniul lui, chiardaca le exporta. In cazul insa in care nobilul cumparä produse cu scopulde a le comercializa el este supus la tricesima, atunci cind le scoate dintara. De asemenea 0 taranii care transporta produse de ale stapinului lorsau indeplinesc obligatii in slujba stapinului trebuie sä fie scutiti de vdmi0 tricesime.

Se atrage atentia tricesimatorilor sa nu perceapa la intoarcere onoua vama la produsele care au fost scoase din tar5, platindu-se vama deexport, dar nefiind vindute in strainatate, au fost readuse in tara. Evident0 acest paragraf servea interesele nobilimii, caci de cele mai multe oritocmai unele produse exportate de nobili nu gaseau piata de desfacere intarile vecine.

La scoaterea din tara a produselor de pe domeniul sau, nobilul eraobligat sä dea o chitanta din care sa rezulte cà marfurile exportate 0 can-titatea produselor transportate nu au fost cumparate. Chitanta este reti-nuta de tricesimator, care in locul ei elibereaza chitanta de scutire devama, care este data acelora ce transporta marfa stapinilor feudali. Seprecizeza, de asemenea, felul in care este urmarit nobilul sau iobagul saucare transporta produse de ale stapinului in cazul in care, intr-un fel saualtul, a abuzat de privilegiul sau de scutire de tricesima. In asemenea cazurinobilul urma sa plateasca o amencla de trei ori mai mare decit pretul pro-

37 Corpus Iuris Hungariae. 1540-1848 ivi erdelyi 1drvények (Coduri de legi transilvänenedin anii 1540 1848), Budapesta, 1900, p. 57.

38 Ibidem, p. 58.

www.dacoromanica.ro

214 LEDIA A. DEMtNY a

duselor scoase din tara in mod fraudulos, iar cei ce sint desemnati sd executehotarirea in asemenea cazuri obtin o rdsplata de 12 florini.

Mai multe paragrafe se referd la urmdrirea i pedepsirea negustorilorcare ar incerca s5. ocoleasc5. vama, trecind cu mdrfurile pe drumurile saupotecile interzise. In urmarirea unor asemenea negustori, paznicii de latricesime, angajati cu plata, trebuie sa fie ajutati de satele care au obligatiade a pazi drumurile si trecdtorile prin munti. Satul care nu si-ar indepliniaceasta sarcina urma conform textului din constitutiile aprobatefie pedepsit cu o amenda de 200 de florini. Se prevad, de asemenea,masur i drastice impotriva persoanelor care ar incerca s. atace personalul dela tricesime.

In spiritul unor hotariri anterioare, constitutiile aprobate precizeazacã pentru animalele care erau minate la pascut in Tara RomaneascaMoldova se platea, de asemenea, tricesima in cazul in care ele erau vin-dute acolo 39.

Constitutiile compilate din 1678 aduc precizari in privinta carutasilor,aratind ca acestia nu trebuie sa plateasca varna. Precizarea se referea maiales la cdrutasii din Brasov, Sibiu si Cluj, care efectuau pentru negustoridoar transportul marfurilor. Ei trdiau in marea lor majoritate din aceastaindeletnicire si nu faceau comert ". Se aminteste, de asemenea, Ca' trice-simatorii trebuie sa respecte intocmai tarifele vamale stabilite, caci altfelvor fi pedepsiti 41.

Cresterea rolului politic al marii nobilimi din Transilvania in peri-oada domniei lui Mihail Apafi I, ponderea din ce in ce mai mare pe careo dobindisera comerciantii greci" in viata economica a tarii, dar maiales in domeniul comertului extern si in cel al stringerii veniturilor fiscale,precum i legaturile strinse dintre acesti doi factori au afectat gray, in adoua jumdtate a secolului al XVII-lea, i regimul tricesimelor. Schimbareafata de perioada anterioara este sensibila, mai ales in ce priveste adminis-trarea vamilor. Daca pina la domnia lui Mihail Apafi I arendarea tricesi-melon era doar o exceptie, incepind de la mijlocul deceniului al sapteleaea devine un sistem permanent. In aceasta perioad5., tricesimele trec dinadministrarea fiscului princiar in administrarea arendasilor 42 Socotelilecurtii princiare din perioada domniei lui Mihail Apafi I ni se par, in acestsens, foarte concludente. Printre arendatori ai tricesimelor gdsim deopo-triva negustori greci" si mari nobili transilvaneni. Este suficient sa re-producem lista acestora : $tefan Apor, Gheorghe Buday, Petru Budai,Farkas Cserei, Stefan Fodor, Andrei Horvat, Christofor Kis, Joan Krajczar,

39 ibidun, p. 60 61.19 Ibide in, p. 240." I bitten, , p. 277.

Cf. constaarile interesante ale lui Sinkovics István, A z erdelyi kamaraj ovedelmek aHab,but g alom kezdetén (Veniturile camerelor transilvAnene la inceputul domina0ei habsbur-poce , in EinitkkOnyv Doinanovszky Sdndor szitletése hatvanadik forduldjdnak itnnepére, 1937?Pl Ip s 27 (Volum omagial inchinat lui S. D. cu ocazia Implinirii a 60 de ani de la nasterea lui27 i .11 1937 , Budapesta, 1937 , p. 505 i urm.

sa

41

la

:

www.dacoromanica.ro

9 REGtMUL TRIC ES IMELO R 215

Joan i Christofor Pater, Gheorghe Szegedi, Petru Tornya, Ioan Batizialtii. Aproape cä nu mai raminea nici o tricesima care sa nu fie pe mina

arendasilor. in orice caz, rezultd din socoteli ca tricesimele din Lapus 43,Turnu Rosu 44, Vulcan 45, Bistrita 46, Zeicani 47, Dej 48, Orastie 49, Brasov 50,Deva 51, Cluj Manastur 52, Sighetul Marmatiei 53 , Partos ", Bran 55 0 Oradea"erau in perioada domniei lui Mihail Apafi arendate si se aflau astfel inadministrarea arendatorilor.

Tinind seama de acest fapt, este necesar sä analizam aparte regimultricesimelor transilvanene din cea de a doua jumatate a secolului al XVII-lea.

0 imagine mai completa despre regimul tricesimelor i despre orga-nizarea vamilor din aceasta perioada ne ofer5. instructiunile elaborate detricesimatorul suprem Ioan Batizi la 13 iulie 1685 57, unul din comerci-antii greci", care spre sfirsitul secolului al XVII-lea stabilit in Transil-vania, practica intens comertul cu regiunile din sudul Dundrii, a inceputs5. joace, aldturi de alti negustori de origine balcanica, un rol importantin administrarea veniturilor fiscale. Pe data de 13 iulie 1685, cind a re-dactat instructiunile sale catre tricesimatoarii aflati in subordinea lui,Joan Batizi era tricesimator suprem 58 El avea in administrarea sa tri-cesimele de la Oarda, Orastie, Deva si Brad, avind sediul la Alba Iulia.

In instructiuni el amintea intii de toate obligatia de capetenie atricesimatorilor, anume aceea de a fi devotati principelui i a-I sluji cucredintd. Aceasta nu era o simpla formula de cancelarie, ci insemna in-deplinirea unor sarcini foarte concrete. Dintre acestea amintim obligatiade a veghea ca sa nu treaca tricesima de frontier5. oameni care ar urzi planuriimpotriva principelui si a tarii. Trebuia, totodata, sä verifice corespon-denta i sa urmareasca sä nu fie scoase din tar5. de catre negustori parti-culari märfurile care erau interzise sau constituiau monopol princiar.

43 Szácleczky Bela, I. Apafi Mihdly fejedelem udvartartdsa (Administratia curtii princi-pelui Mihail Apafi I), Budapesta, 1911, p. 231 - 233, 238, 248, 250, 252.

" Ibidem, p. 225, 254, 299." Ibidem, p. 254.46 Ibidern, p. 76, 78 - 80, 222, 233, 237, 242, 253, 421, 434, 595, 597, 601.47 Ibidem, p. 254 255." Ibidem, p. 231 - 233, 236, 238, 245, 247, 248, 250, 252.42 Sint mentionati arendatorii Petru Budai, loan Páter, Christofor Pater i Gheorghe

Szegedi.Ibidem, p. 234.

52 Ibidem, p. 85 - 87, 89, 92, 93, 95, 99 - 105, 232, 260 - 265, 435, 439, 452, 490, 591,594, 598, 599 601.

52 Ibidem, p. 230 - 232, 236, 238.53 Ibidem, p. 930 - 233, 243, 245, 247, 248, 250." Ibidem, p. 176, 183, 245, 254, 260, 256, 267, 446 - 454, 456, 457.

Ibidem, p, 229 - 236, 239, 240, 244 - 255.56 Ibidem, p. 103 - 105, 230, 232, 260, 261, 263, 265, 267, 447, 452.57 Tagányi Károly, Egy erdélyi Jo harmincados utasitdsa 1685 - b.& (Instructiunile

date de un tricesimator suprem transilvänean la 1685), in Magyar Gazdaságtorteneti Szemle",1897, p. 130 - 135.

52 loan Batizi a fost si el in mai multe rinduri tricesimator (la Deva, Oarda, Orástie apoila Bran), inspector al camerei si al vämilor. Cf. Szadeczki Bela, op. cit., p. 92, 93, 95 - 97,99, 100, 102 - 105, 437, 440, 441, 589, 590, 594, 598, 600.

52

"

si

-

www.dacoromanica.ro

216 LIDIA A. DEME.NY 10

La fiecare tricesimA, acest lucru rezulta si din instructiunile datede catre loan Batizi, existä o lista de preturi maximale in care erau trecutemArfurile i preturile la care ele puteau fi vindute In Transilvania. Ace Steliste aprobate de diet i publicate serveau vamesului in stabilirea ctide vami, ce urma A. fie perceputa de la negustori. In primul paragralinstructiunilor Joan Batizi cerea ca tricesimatorul sa respecte intocnlaipreturile stabilite in aceste liste i sa perceapa tricesima dreapta de lanegustorii care trec vama cu marfurile lor" 59. In cazul in care negustoruladucea mArfuri, care nu figurau in listele amintite el trebuia sä obtinade la negustor o declaratie privitoare la pretul acestor marfuri i sä per-ceapd o vama. de 4,5 % din pret, mentionind acest fapt in registrul vamal.

loan Batizi atragea atentia tricesimatorilor sa nu scuteasca pe nimenide vama, fie el nobil sau om de orice stare, atunci cind acestia treceau vamacu marfuri destinate pietei. Pentru a evita orice neintelegere el era obligatsa respecte hotarirea dietei din 1632 cu privire la marfurile duse de nobilisau aduse pe seama nobililor. Am vazut c5. articolul 30 din hotaririle dieteide la 1632 preciza c nobilul este scutit de vama atunci cind el sau supusiilui treceau vama cu marfuri produse in propria gospodarie. Atunci insa cindun nobil a cumparat produse destinate comercializärii, aceste produse urmausa fie supuse tricesimei. Am constatat, de asemenea, cà in aceasta privintas-au fAcut multe abuzuri. Hotaririle dietelor din secolul al XVII-lea aduceaunoi precizari, dar insusi faptul Ca problema era foarte des readusa in discutiene arata ca, in realitate, hotaririle nu erau respectate. Ioan Batizi amintestesi el de aceste abuzuri facute de nobili sau de negustori, care aduceauprejudicii insemnate fiscului. Instructiunile lui I. Batizi dezvaluie naturaacestor abuzuri. El arata ca unii dau negustorilor bani inainte cu scopul de ale aduce din strainatate marfuri trebuincioase. Daca aceste mdrfuri erauaduse numai pentru nobilul care a avansat suma necesara achizitionariinu se comercializau, atunci, dupa asemenea marfuri, nu se percepea vama.Astfel era cirsumscris privilegiul nobilimii in ce priveste scutirea de vama.Tocmai acest privilegiu a dat insa nastere la felurite abuzuri, amintite si deloan Batizi. Negustorii, sub pretextul ca aduc marfuri pe seama unor nobili,pretindeau i obtineau nu o data scutirea de yam& Deseori negustorii decla-rau o cantitate mult mai mare, de zeci de ori mai mare" cum spuneIoan Batizi decit cantitatea comandata i pentru care au primit baniidinainte. Astfel, de fapt, era ocolitä plata vamii, aducindu-se prejudiciiimportante fiscului.

Referindu-se la hotaririle dietei, tricesimatorul suprem cerea supusilorsal ca in asemenea cazuri sa se ceara de la negustori o scrisoare testimonia15.eliberata de nobilul care a comandat achizitionarea unor marfuri pe seamatrebuintelor casei sale. In aceastä scrisoare trebuiau O. fie trecute suma pecare nobilul respectiv a avansat-o negustorului, marfa ce urma sa fie adusa

in ce cantitate, numele negustorului. Scrisoarea trebuia sà fie scrisa .demina celui ce comanda marfa i sa poarte pecetea acestuia. Negustorul care

" Taginyi K., op. cit., p. 130.

at

si

si

www.dacoromanica.ro

11 REG/3MM TRICESIMMWR 217

nu dispunea de o asemenea scrisoare, sau in scrisoare nu erau trecutemarfurile ori cantitatile aduse de el, urma sa plateasca vama in mod obi§nuit.

Vama se pia:tea o singura data dacà marfa era adusä spre comercializarein taxa, sau daca era scoasa din tara. Pentru marfurile de tranzit vama erade 1 din 30, adica tricesima, iar pentru cele aduse in tara sau scoase din tarade 1 din 20, adica vigesima. Vamepl era obligat sä elibereze negustorului ochitanta pentru vama platita. Aceasta chitanta raminea la negustor, careajuns la un alt punct vamal arata chitanta. Aici ea era copiata, iar dacà eraretinufa, atunci se elibera o noua chitanta in locul celei vechi. Tricesimatorulnu avea dreptul de a percepe bani pentru eliberarea chitantei sau sa cearäo suma de vama mai mare decit cea

Instructiunile date de catre Ioan Batizi lasa sa se intrevada abuzuriletricesimatorilor. Pentru a preveni frauda i abuzurile, el atrage atentia catriCesimatorul sa nu cada cumva la invoiala cu negustorii, ci sa respectelegea. Negustorul care este banuit cá scoate din tail marfa interzisd sa fiesever examinat i tricesimatorul sa nu accepte nici un fel de dar de la negus-tori. In schimb, daca o data un negustor a fost vamuit, sa nu-I mai jecma-neasca, caci altfel va fi aspru pedepsit.

Negustorul, o data ajuns la punctul vamal, trebuia intii de toate sa.treaca cu marfa lui pe la vama, el neavind dreptul sa traga caruta cu marfurila gazda inainte de a fi vamuit, caci altfel era expus sä i se conf4te lucrurile.

Am vazut in cele de mai sus cä nu o data negustorii ocoleautreceau cu marfuri pe poteci sau drumuri ascunse, introducind in tara,in mod clandestin, marfuri i scotind din tail marfuri interzise. Tocmai deaceea vame§ul era obligat sa urmareasca pe ace§ti negustori i A. le confi§temarfurile pe seama fiscului. In caz cã nu-0 indepline§te aceasta obligatie

lucrul se va afla, el va trebui sä plateasca pretul indoit al marfurilor astfelintroduse in tara.

Negustorul care intentiona sa scape de vama, fiind urmarit 0 ulteriorprins, era pus sa plateasca vama indoita. Pentru a preveni ocolirea vamilor,introducerea in tara a marfurilor pe cal ascunse i scoaterea lor din tara faraplata vamii, tricesimatorii erau chemati sa supravegheze cu strictete dru-murile de tara i celelalte drumuri", pentru ca negustorii sa nu scoata dintara marfuri interzise ca : aur, argint, praf de aur, blanuri, animale vii,piei de boi 0 de vaci, miere, ceara, ducati, taleri i alti bani de valoare,araml, plumb, salpetru, praf de pu§ca, arme de foc, gloante i alte arme".Negustorului care era prins cu asemenea marfuri interzise i se confiscautoate marfurile.

Pentru paza drumurilor tricesimatorul era obligat sà angajeze oamenisau sä controleze indeaproape satele care aveau obligatia sa pazeasca dru-murile i carkile, s5. inchida potecile i drumurile interzise, sä verifice pe cei

legall. .

www.dacoromanica.ro

218 LIMA A. DEMENY 12

ce treceau cu marfuri, daca au chitanta eliberata 60 Omul angajat pentrupaza drumurilor pe lingä vami era platit, dupa cum rezulta dintr-o instruc-tiune data de principele Mihail Apafi, cu 10 florini pe an, daca fäcea acestserviciu calare. Ei erau obligati sal depung juramint c5. vor pazi cu strictetedrumurile si potecile, nu vor lasa pe nimeni sà treaca pe linga punctul vamalfall plata tricesimei si nu vor accepta de la negustorii care au incercat sàtreaca clandestin cu marfurile nici un fel de cadouri, adica nu se vor lasamituiti. Vamesul era obligat sa instruiascd in scris pe päzitorii de drumuri

poteci i sa controleze indeaproape daca acestia Ii indeplinesc obligalilece le revin.

Vamesii de la vamile din sudul Transilvaniei aveau anumite sarcinilegate de oieritul si pascutul vitelor minate din Transilvania in Tara Roma-neasca. Astfel se explica faptul ca in instructiunile date de loan Batizi sevorbeste de obligatia vamesului de a supraveghea i pe cei ce treceau cuvitele i cu oile in Tara Româneasca. Vamesul, conform acestor instructiuni,trebuia sa oblige pe oamenii care minau oi i vite in Tara Romaneasca satreacà pe la vamd, sa numere oile i vitele minate i sa le inregistreze. tncazul in care la intoarcerea in tard erau mai putine, vamesul era obligat säconfiste oile i vitele ramase, considerind cà oile i vitele lipsa au fost vindute.I nstructiunile se refereau mai cu seama la oieri, stiut fiind Ca oile erau vindutein numar mare comerciantilor sud-dunareni, care aprovizionau capitalaImperiului otoman i celelalte orase mari din partile Rumeliei cu carne deoaie i batal.

Negustorii incercau in fel si chip sal scoata din tara i cai Cara platavdmii cuvenite. Instructiunile lui Ioan Batizi pomenesc faptul Ca deseorinegustorii inhama la carele cu marfuri cai peste numarul necesar, pe care odata trecuti de vama, Ii vind. De aceea vamesii sint obligati sä inregistreze

numarul animalelor de tractiune folosit de negustori pentru transportulmarfurilor. Negustorul care era prins la intoarcere in tara chi a vindut dinanimalele de tractiune era pedepsit.

Punctele vamale de la Deva, Bran, dar mai ales cel de la Oarda eraupuncte prin care se exporta pe Mures o mare cantitate de sare 61 Era firescca Joan Batizi sa se opreasca, in instructiunile sale date vamesilor de aiciasupra obligatiilor lor de a controla atent transportul de sare, de a vegheasa nu se facd comert particular sau fraude. In acest sens vamesli de aici tre-

60 Itn pári1e Flgarasuiui indeplineau aceasta. misiune ; in partile vamii de la Ciuclocuitorii satelor Frumoasa, Birzava, Delnita, Vacaresti, Mihailesti i Nicolesti. Urbariile dinanii 1673, 1677 si 1681 ale fierariei din Cum si ale tricesimei de la Frumoasa apartinatoare defierarie, precum i o serie de alte acte publicate recent, ofera date interesante despre locuitoriidin aceste sate si obligatiile lor de a servi la vama din Frumoasa la paza drumurilor si a potecilor.Satenii scutiti de obligatii militare sau de alte obligatii fata de stat faceau serviciul la paza treca-tonlor in timp de pace, cite doul persoane, iar In timp de tirg sau vremuri tulburi, toti din sat.Cf. Pataki József, A csiki vashcimor a XVII. szdzad mdsodik feleben (Fieraria din Ciuc In a douajumatate a secolului al XVH-lea), Miercurea Ciuc, 1971, p. 34, 47 48, 61 63, 80 82,85 86, 103 105, 107.

Magyari A., Date privitoare la istoria comerlului cu sare in Transilvania la sfirsitulsccolului al XVII-lea, In Studia Universitatis Babes-Bolyai", Series Historia, 1967, fasc. 1,p. 29 30.

si

si

www.dacoromanica.ro

13 REGIMUL TRIC ES IMELOR 219

buiau sa controleze foile de insotire a transporturilor de sare, sà urmareascadaca aceste foi sint completate regulamentar, adica, daca sint trecute in eletoate datele despre transport, daca aceste date corespund cu incarcaturaaflatoare pe care si vase. Vamesul de obicei retinea aceste foi sau le copia,eliberind alte foi pentru ca la un control sa se prezinte celor in drept. Fiindvorba de monopol princiar, foile de transport erau detinute numai de va-mes, care singur avea dreptul sà le completeze. Ele purtau pecetea i semnd-tura vamesului principal. Vamesul simplu avea dreptul sa se foloseascade chitantele eliberate de el numai la marfuri care nu depaseau valoarea de1 florin. Altfel el era pedepsit cu o amenda de 12 florini. Din instructiuniledate de Ioan Batizi rezulta ca toate aceste mdsuri erau necesare pentru astàviii frauda. El arata ca deseori oamenii de la camerele de sare si scribii dela porturile unde se incarca sarea nu treceau in foile de insotire intreagacantitate de sare transportata, incercind sa comercializeze astfel, pe contpropriu, o anumita cantitate de sare.

Nici vamesii, nici administratorii de vama nu aveau dreptul sa facacomert. Ei nu aveau voie sa se asocieze cu negustori sau sá foloseasca baniitricesimei sub paella amissionis capitis et omnium bonorum la afacericomerciale pe cont propriu. Toti banii obtinuti din vdmi trebuiau sa fie depusila data si locul indicat de vamesul principal. Se interzicea vamesului sauadministratorului de vama sä traga foloase proprii", sà primeasca daruride la negustori" sau sä le ofere celor ce-1 controlau cu scopul de a face pecontrolori s5. treaca cu vederea eventualele lipsuri din sumele incasate.Dealtfel, administratorii de vama (rationalista) puteau fi numiti numai cuacordul vamesului principal si urmau sä depuna juramintul de dreaptlconduita.

Vamesii mai aveau obligatia de a cumpara pe seama curtii princiareanumite marfuri. Cei de la Turnu Rosu i Bran achizitionau de obicei miro-denii pe care le expediau la curte. Banii cheltuiti pentru asemenea marfurierau scazuti din suma de vama. incasata. Ioan Batizi atragea atentia vamesi-lor aflati in subordinea lui sa retina pe seama curtii blanurile aduse de negus-tori sau sà indrepte pe negustorii care aduceau asemenea marfuri la curteaprinciara de la Alba-Iulia. Ei erau obligati sa instiinteze pe vamesul principalde asemenea marfuri princiare", precum si de cai buni, de armele de focsi de alte arme.

Vamesul tinea un registru vamal,icare era completat de el sau in prezen-ta lui de administratorul vamii. Registrul vamal, precum i socotelile gene-rale de venit si de cheltuieli pe intreg anul, impreuna cu chitantele i baniirezultati urmau sä fie prezentate de vamesi pita la data de 15 ianuariepentru anul care a trecut. In caz contrar ei erau supusi arata Ioan Batizila o amenda de 200 de florini.

In registrul vamal trebuiau sd fie trecute urmatoarele : data la carenegustorul a fost vamuit, numele i pronumele negustorului, felul i cantitateamarfurilor aduse, precum i vama incasatd. Socotelile se incheiau la fiecaretrimestru, iar socotelile generale pe intreg anul la inceputul anului urmator.In socotelile generale erau trecute : suma incasata din vami, cheltuielile

www.dacoromanica.ro

220 1...11DIA A. DEMENY 14

de intretinere a vdmii sau de cumpgrare a unor mgrfuri pe seama curtii,precum si alte cheltuieli.

Tricesimatorul suprem al vámilor de la Deva, Oarda, Orgstie si Bradavea un salariu anual de 100 florini si 30 de cible de griu. Un vame§ obisnuitobtinea un salariu anual de 18 florini, iar un administrator intre 12 si 16florini anual. Pláieii angajati la paza drumurilor si urmarirea negustorilorcare incercau s5. ocoleaseg vama primeau un salariu de 10 florini pe an.La vdmi functionau, de obicei, circiumi. Circiumarul obtinea §i el un salariude 12 florini, primea ceara necesarg pentru lumingri si avea dreptul de 1 denarpierdere de fiecare vadrà de yin vindut. Vinul se vindea evident, pe seamacurtii princiare sau pe seama aceluia care arenda vama respectiva.

Din toate aceste date se contureaza destul de clar organizarea internga vämilor, regimul vamal al tarii, legile care stgteau la baza acestui regim.

Din informatiile de care dispunem, adunate din socotelile vamale, dinsocotelile curtii princiare si din alte izvoare se poate reconstitui reteauade tricesime a Transilvaniei in perioada de care ne ocupgm.

Am vázut cg in constitutiile aprobate s-au stabilit urmdtoarele punctede tricesimg : Bran, Turnu Rosu, Vulcan, Orgstie, Caransebes, Oarda, Dej,Cluj-Mdngstur, Bistrita, Sighetul Marmatiei, Clue, Jibau, Jimbor, T5.snad,Secuieni, Oradea, Debretin, Ineu, Beius, precum i filialele apartingtoare deele. In socotelile curtii princiare in legaturg cu incasarea sumelor de arendásau in alt context apar urmgtoarele puncte vamale : Deva, Cluj-Mangstur,Orgstie, Turnu Rosu, Oarda, Partos, Bistrita, Brasov, Dej, Lgpus, SighetulMarmatiei, Sighct, Bran, Vulcan, Zeicani, Brad, Ciuc, Viski, Secuieni,Huszt, Baia de Cri i Cimpeni. In momentul prelugrii tricesimelor transil-vgnene de cgtre administratia austriacg in socotelile de venituri tricesimalefigureazg punctele vamale de la Brasov, Bran, Timis, Säcele, Bretcu,Ghimes, Gheorghieni, Sibiu, Turnu Rosu, Cluj, Dej, Lgpus, Huedin, Simleu,JibIu, Tgsnad, Deva, Brad, Dobra, Orgstie, Vulcani, Hateg, Zeicani,Cimpeni, Sighet, Huszt, Viski, Teci, Bistrita i Intorsura Buzgului 62

Regimul tricesimelor, deosebit de cel al regimului vAmilor interne,locale, si reteaua de puncte vamale reconstituitg. de noi reprezintg acelcadru care aláturi de regimul negustorilor strgini stabiliti in Transilvaniadefinea, in parte, conditiile desfalsurdrii comertului extern al tarii in perioadastudiatd.

DAS REGIME DER DREISSIGSTABGABEN UND DIE ZOLLSWELLENAUS SIEBENBURGEN ZUR ZEIT DES SELBSTANDIGEN

FURSTENTUMSZUSAMMENFAS S UN G

Wghrend des selbstandigen Fürstentums Siebenbargen vom Jahre1541 bis Ende des 17. Jahrhunderts, wurde das Regime der Landeszölle undder Zollstellen sowohl vom Fiirsten, als auch von dem Landestag bestimmt.

62 Lidia A. Demény, comerciale ale Transilvaniei in lumina veniturilor vamaledsn anii 1717 1724, in Studii", 23(1970), nr. 5, p. 992 ; vezi aici (p. 997) *i harta puncteiorvamale amintite.

Relaflule

www.dacoromanica.ro

15 REGIMTJL TRICESIMELOR 22I

Dieses Regime wird nun in umfassender Schau untersucht ; neben demjuridischen Aspekt, analysiert die Verfasserin das Zollstellennetz, das sichdem siebenbUrgischen AuBenhandel entgegenstellte, Verwaltung und innereOrganisation dieser Zollstellen. Die Beschliisse des Landestages, die Anwei-sungen, die an die Zollbeamten geleitet werden sowie andere Akten, die indem Aufsatz erschöpfend berficksichtigt werden, wiederspiegeln einerseitsdie Interessen der unterschiedlichen Faktoren und der verschiedenenGesellschaftsschichten und sozialen Klassen, die an der Festlegung derRechtlage (und ihrer Beobachtung) der Zollstellen mitwirkten, andererseitsaber den Aufstieg der auslandischen Kaufmannschaft, groptenteils siid-donaulandischer, die in den Wirtschaftsbeziehungen und in der Verwaltungder Fiskaleinkommen des Landes zu dieser Zeit eine standig wachsende Rolleiibernahm. Die Aprobatae Constitutiones und die Compilatae Constitutiones,die 1653 und 1678 ausgearbeitet werden, bieten eine fUr dieses Thema hoch-wichtige Quellengrundlage. Die Darlegung des Zollregimes erlaubt einegenauere Erkenntnis der Umstande, unter denen sich der AupenhandeSiebenbiirgens, zur Zeit seiner 150 jahrigen Selbstandigkeit, entwickelte

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

DRUMURILE SI TRANSPORTUL SARIIiN TARA ROMANEASCA (SECOLELE XV-XIX)

DE

AURORA IMES

Drumurile. In trecut, ca i astazi, oricit de numeroase ar fi fost boga-tiile solului sau ale subsolului unei anume regiuni, mice stagnare a desfa-cerii lor pe pietele interne sau externe si a aprovizionarii cu alte produse ar fiadus multe neajunsuri, antrenind o perturbare in viata ei economica.

Fluxul continuu al acestui comert depindea in cel mai inalt grad deexistenta, starea i siguranta cailor de comunicatie.

In Tara Româneasca drumurile si-au croit fagasul dupa insasi configu-ratia ei geografica, apele, prin cursul lor, facind legatura intre hotarulnordic, muntos, i fluviul de la hotarul sudic, de aceea i drumurile in TaraRomâneasca, cele mai multe unind pasurile Carpatilor cu porturile dunarene,au urmat de obicei firul riurilor, mai ales in zona muntoas5. i deluroasà.

In Tara Romaneasca nimeni nu se ingrijea de construirea si de intre-tinerea drumurilor in vremuri mai indepartate, in consecinta deseori eleerau impracticabile. Numai in cazuri exceptionale se luau masuri pentruindreptarea lor 1.

In afara de rolul social al drumurilor de a stabili legatura dintrediferite regiuni sau tari, cel economic, asigurat de diversi negustori, a fost

1 La trecerea sultanului Mustafa al II-lea prin Tara Româneascl, Constantin Brincoveanuse ingrijeste de refacerea drumurilor i de construirea podurilor, dupä cum ne relateazã cronicarulsau oficial, Radu Greceanu : s5. deschiA drumurile, sä facA poduri pre la ape mari si altele,sl se afle cu slujba ling& InpAraIie (sultan) de vreme ce inparatiia pren tar5.-i vine si trece"..Tot In acest scop voievodul trimisese pe capitanul de dorobanti Petre Obedeanu s5, dreaga.drumul, sa.vai (desi) vel ban si cu Istodor capitanul acolo tot dregea i purta acéle griji cit sá.putea". Radul logofatul Greceanu, Istoria doinniei lui Constantin Basarab Brincoveanu voievod,studiu introductiv i editie critia ingrijite de Aurora Dies, Buc., 1970, p. 109 110.

www.dacoromanica.ro

224 AMBORA tILIE$ 2

sporit in bunA parte de cärdusi, cum erau spre pildä cei care transportausare spre schelele de la Dun Are. NumArul mare de care si prezenta aproapepermanentA a cArlusilor acestui mineral s-au rAsfrint si asupra denumiriicAilor de comunicatii spre granita sudicd, ele fiind specificate pe hártile maivechi si de traditia oralA localA ca drumuri ale sArii" 2.

In general drumurile sArii" urmau acelasi traiect ca si celelalte dru-muri, cu care de multe ori se si confundau, cum era acela al olacului, aloilor, al butilor, al untului, al mierii, sau al Diiului, al Giurgiului, al BrAilei,care toate se indreptau spre vadurile Dun Arii.

Drumurile practicate de carnisii sarii au variat totusi in functie deschelele pe care trebuiau sà le aprovizioneze, dar asa cum vom aralta si cualt prilej, carele cu sare nu puteau trece de la ocnele din Oltenia la vaduriledin stinga Oltului si nici invers, nu numai pentru a distantele de strAbAtutar fi fost prea mari, dar si pentru ca stapinirea reglementase in asa chipexportul de sare, ca fiecare salinA sA aiba schelele ei pe care trebuia sä lealimenteze.

Astfel, Ocnele Mari trimiteau sare la Orsova (pentru Cladova) Calafat,Bechet, Corabia si Islaz. Deci de la Ocnele Mari drumul sArii pornea de-alungul Oltului, strAbAtea localitAtile Cremenari, Slavitesti, apoi Zavideni siDrAgAsani 3 , iar de la satul Plesoi se indrepta spre apus catre Craiova, pe careo ocolea, bifurcindu-se, o parte spre Calafat, iar altul spre Cerneti si Orsova(pentru Cladova). Pina a ajunge la Craiova drumul atingea satul BrAnesti,trecea podul peste Oltet la Bals, mai trecea peste riul Teslui, iar Jiul il treceala Jitianul. De la Radovanu se indrepta spre Calafat 4.

Dar tot pe valea Oltului se mai desfAcea un drum al carelor de sarece urma cursul riului pina spre Caracal si de acolo se ramifica in trei, spreBechet (trecind prin satul Piscul 5), spre Corabia si spre Islaz 6. Si de la Bals

a Drumurile sarii" se distingeau prin largimea lor, numärindu-se printre drumurile mari,asa cum le descrie in versuri Istoria Tdrii Romdne,sti de la leat 1769 :

. . . Acest oras impodobitAtita schimonositCA nu are-asemAnare,Ci e lucru de mirareCA curti boieresti si gradiniSI le vezi si sA suspini,Pin toate iaste drum mareTocmai ca drumu de sare" ;

Bibl. Acad., Ms., rom. 1 319, f. 2° ; cf. si Dan Simonescu, Cronici ;si povestiri romdnegi versificate,Buc., 1967, p. 129, vers. 27 34.

3 Se constath documentar in 1699 iunie 9, O. acest drum trecea pe ling mAnastireaDobrusa, Bibl. Acad., doc. CCCLXXII/149.

3 Const. Giurescu, Material pentru istoria Olteniei supt austrieci, vol. I, Buc., 1913, p. 466467 ; cf. si Mara Popp, Drumuri fi ocupatii, in Bul. Soc. de geografie", LVII (1938), p. 275

§1 urm.3 Azi AmArAsti Praporu, Documente privind istoria Romdniei, B. Tara Ronuineascd,

sec. XVI, vol. IV, p. 150.°I Marele clic/sonar geografic at Romdniei, Buc., 1898, vol. III, p. 258, col. IIIII ; cf.

Const. C. Giurescu, Toponimie bucurefteand, I, Drumul sdrii" nu Drumul serii . . ., in Studii4,t cercetari lingvistice", XIII (1962), 1, p. 74.

www.dacoromanica.ro

DRUMURILE SAREG 225

si de la Craiova se ramificau spre Dungre drumuri ale sgrii si alernierii 7.

Din vremea stgpinirii imperialilor asupra Olteniei ni se pastreazd odescriere amanuntitg apreciatà in ceasuri a drumului de la OcneleMan si a distantelor strabAtute de carele cu sare de la o localitate la alta pingla noua schela deschisg de acestia pe malul Dungrii la Pristolul, ceva mai lanord de Calafat. Descrierea austriacg. a drumului aratä cg el putea fi strabatutin 46 de ore ping la noua schelg 8 0 bung parte a acestui drum era tot celvechi, cu singura deosebire ca cel vechi se oprea ceva mai la sud, la Diiu(Calafat).

Dealtfel drumul Diiului e mentionat incg din secolul al XVI-lea indocumentele ce ni s-au pgstrat. Pe portiunea dintre Craiova i Dundre, elstrgbdtea localitatile Corngtel (sat al mangstirii Bucovgt), Helevna(azi Leamna), Bohani 11 (azi Urzica Mare) si Birca.12pe riul Deznatui.

Mai exista un drum, atestat documentar tot in veacul al XVI-leapastrat si de traditia oralg localá pin5. astgzi. Era cel al Mehedinfului, tot undrum al sgrii, care pornea de la Rimnic (respectiv de la Ocnele Man) si seindrepta spre vest, pe sub poalele muntilor, pe la Slgtioara 13, apoi pe lingamosia mangstirii Bistrita ", prin satele Birsesti, Birzoteni 15 mai departeprin Budieni i Cretesti, prin pgdurea Cuetul 16 ajungea la Tirgu Jiu, de undese indrepta spre Baia de Aramg, iar de acolo cobora in jos, adicg spre sud-vest, tot pe sub munte, spre Cerneti i spre Orsova.

Acest ultim drum fácea leggtura nu numai cu pasul Vilcanului de peJiu, dar si cu potecile ce treceau peste munte in Transilvania si Banat, careerau numeroase precum le indica Istoria Tdrii Romdnqti a banuluiMihai Cantacuzino pe la Novaci i Tismana in Gorj, iar in Mchedinti, prin

7 Acest drum al sarii trecea prin comuna Popinzalesti-Ciupurea i raspundea In drumulivechi al mierii, pe care au trecut caraturi despre munte cu sare i rachiu la vale la Caracal". Corn.Golfinu sect. Popinzalesti, Bibl. Acad., Creditul funciar rural, dos. 623, act. 10.

8 Const. Giurescu, op. cit.2 Documente privind istoria Romdniei, B, sec. XVI, vol. V, p. 394, doc. nr. 413 din 1589

aprilie 1 ; p. 436, doc. nr. 452 din 1590 aprilie 8 si veac. XVII, vol. I, p. 368, doc. nr. 334din 1609 martie 29.

Ibidem, B, sec. XVI, vol. I, p. 122, doc. nr. 124 din 1517 iulie 3 ; vol. V, p. 171,doc. nr. 182 din 1584 iulie 22 si vol. VI, p. 106, doc. nr. 118 din 1594 martie 4.

n Ibidem., B, sec. XVI, vol. V, p. 56, doc. nr. 57 din 1582 mai 25.12 Ibidem, B, sec. XVII, vol. II, p. 228, doc. nr. 212 din 1613 noiembrie si vol. III, p. 116,

doc. nr. 95 din 1617 aprilie 9. Tot in secolul al XVII-lea e mentionat satul Girleni din judetulDolj al carui hotar se marginea cu acelasi drum al Orli pink la apa Jiului", Arh. St. Buc.,Manastirea Sadova, ms. 715, f. 994 995, doc. din 1643 februarie 4.

13 V. Mihordea, S. Papacostea i Fl. Constantiniu, Documente privind reiafiile agrare,Tara Romineascd, vol. I, Buc., 1961, p. 632, doc. din 28 iunie 1777 arata. : drumul Mehedintuluidespre Ocra".

14 Marturii mai vechi vorbesc de acest drum ; doe. din 1556 aprilie 8, Documente privindistoria Romdniei, B, sec. XVI, vol. III, p. 40.

18 Ibidem, B, sec. XVII, vol. III, p. 593, doc. nr. 527 din 1620 septembrie 27, si Bibl. Acad.,CCCLXXII/179, doc. din 1674 ianuarie 22, care vorbeste de ,,hotarul Ocnei (Ocnele Mari) pinain drumul Mehedintilor".

26 Dupa traditia locall.

I - 9, 89

a

9 10

10

www.dacoromanica.ro

226 AURORA Tr ..TF-5 4

satele Gorvodita, Ciresu, Badeni, Vodita, Isverna, Marasesti, Brebeni,Padesul, Closani 17.

Aceeasi Istorie mai mentioneaza dou'd vami peste hotarul muntos alOlteniei, la Bahna pe Plaiul Lung pe unde se putea trece cu carul in 5 ore si seajungea la satul Tufa, sat ce este in fata cu Banatul" si pe la Cernetipe Vodita" tot cu carul si tot in 5 ore, ajungindu-se la Zupalnec in Banat 18.Aceste vdmi erau in legatura cu acelasi drum al Mehedintului.

In Tara Româneasca propriu-zisd erau mai multe saline, care se gaseauin trei judete diferite, pe Valle a trei riuri. Ocna Mica sau Ocnita in apropiereaIalomitei superioare, Telega aproape de cursul superior al Prahovei, iar inbazinul Teleajenului, in fostul judet Sacuieni, erau adunate in manunchi :Ghitioara si nu prea departe si celelalte ocne, Teisani, Slanic si Sararu. Dintoate aceste saline in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea si in mai totsecolul al XIX-lea nu mai lucrau decit doua : Telega si Slanicul.

Drumul care pleca de la Ocna Mica spre vadurile de la Turnu si Zim-nicea trecea prin localitatea Drumul sarii" din judetul Dimbovita 19 siajungea la Dundre fall sa atinga Bucurestii. In schimb, drumurile ce porneaude la Telega sau Slanic si tinteau spre Giurgiu puteau atinge Bucurestii,unul pe la apus actualul Drum al &aril" (stradd cu acest nume in Bucu-resti) iar altul pe la rasdrit de oras forma hotarul mosiei manastiriiPantelimon, incepind de la bariera Iancului, continuind apoi pe soseaua MihaiBravul spre sud" 20 si se indrepta spre Dundre. Intre Bucuresti si schelaamintitä intilnea localitatile Mihailesti, Singureni, Calugareni. De notat cain vremuri mai indepartate aceste cloud drumuri nu strabateau capitala, citreceau dincolo de hotarele ei. Numai extinderea urbanistica ulterioara le-acuprins in perimetrul orasului. Dealtfel carele cu sare destinate schelelor(sarea de schele", cum o numeau cardusii) erau supravegheate si nu le eraingaduit sã intre pe parcurs in orase.

In Tara Româneasca printre cele mai vechi drumuri ale sarii asacum ni-1 marturisesc documentele din secolul al XVI-lea 21 este drumulDirstorului. El venea de la Telega si de la Ghitioara (mai tirziu de la Slanic),cobora pe asa-zisul drum al ocnelor, pe mosia Sararu (jud. Saac), pe apaTulburii drum ce au coborit sare de la ocna Aninis" (Ghitioara) 22, seindreapta spre sud, spre Bucov 23 (cel de la Sldnic trecea prin comunaCioceni) 24 de unde se indrepta spre Urziceni, trecind prin Fundenii Gherasii

17 < Mihai Cantacuzino> Istoria politica' ,si geograficd a Terei Romanesci de la cea mai vechea sa intemeere pind la anuld 1774. Data mai antaia la lumina in limba grecisca la anul 1806de Fralii Tunusli. Tradusa de George Sion, Buc., 1863, p. 182 si 185 186.

19 lbidem.19 Arh. St. Buc., Episcopia Arges, XLV/5, doc. din 1667 iulie 2 ; vezi si Const. C. Giu-

rescu, Toponitnie .. ., p. 73 75.29 Const. C. Giurescu, Toponimie . .., p. 73 75 ; idem, Istoria Bucure,stilor, Buc., 1965,

p. 253 si 375.21 Documente privind istoria Romkniei, B, sec. XVI, vol. IV, p. 424, doc. nr. 427 din 1579

noiembrie 10, si p. 436, doc. nr. 436 din 1579 decembrie 12.22 Arh. St. Buc., Ma.nästirea Zamfira, 1/2, doc. din 1811 aprilie 2.23 Arh. St. Ploiesti, Ocirmuirea judetului Saac, dos. 50/1830, f. 202.24 Ibidem, dos. 45/1838.

www.dacoromanica.ro

5 DRUMURILE SART...I 227

Frunzanesti 26, pe la Hagiesti, Cosereni, Giulesti spre Rotunda 26 Dela Rotunda se confunda cu drumul Mocanului" 27. Pe acest drum, pecare va merge mai tirziu i serviciul postal, una din statii (a doua de laBucuresti) purta numele de Drumul Sarii" 28. In continuare trecea prin

Bdrcanesti, Eliza Stoenesti Sintesti (Lunga-Scurta), Lapus-anu, Dragoesti, Speteni, atingind Dundrea la Lichiresti (mai tirziu Cala-rasi). De la statia de posta amintita se mai desfacea o varianta care, dup5.ce atingea Obi1etii 22, se indrepta tot spre Lichiresti.

Din acest drum se desprindea i cel pentru schela Oltenitei, ce stra-batea satele Ciumati, Nuci, Netezesti, Fierbinti 30, apoi, se indrepta spreColceag, iar de la Cojesti se bifurca, o ramura, trecind prin Odaile Min-ciulescu, Chiricuta, Luica 31, ajungea la Dunäre la Oltenita, iar cealaltavarianta a drumului ocolea pe la Fundeni, Frunzanesti, Sohatul 32 0 totprin Luica 33 ajungea la schela Oltenitei.

Un drum tot atit de vechi este cel al Bthilei utilizat si de_ cardusiide sare, care din judetul Prahova trecea prin Mizil, Vintileanca, Cioranca,Bradeanu, Smeeni, Albesti Cilibia 34. In dreptul Urlatilor i apoi pe cursulriului Buzau, la Sutesti (Mdcresti) 35, de unde se indrepta spre Braila, else confunda cu drumul tatarului.

0 deviatie a acestin drum ajungea la Oras" sau Orasul de Floci(mai tirziu Piva Pietrii) de la varsarea Ialomitei in Dunare 36.

25 Bibl. Acad., Harti, D., LXXXIII/1, Plansa Fierbinti-Sarulesti.26 Ibidem, Harti România. meridionala, col. X, ser. 6, plansa Urziceni.27 Const. C. Giurescu, Toponimie . . p. 75.28 Marele dicjionar geografic al Rominiei, Buc., 1898, vol. III, p. 258 ; cf. si Const. C.

Giurescu, Principatele Romkne in secolul al XI X-lea, Buc., 1957, P. 163 164.29 Bibl. Acad., härtile citate.3° Ibidem.

Ibidem.32 Ibidem.33 Ibidem.34 Marele diclionar geografic al Ronidniei, vol. V. p. 342, si hartile citate.35 Ibidem i Documente privind istoria Rorminiei, B, sec., XVI, vol. V, p. 367, doc. din

1588 iunie 14.36 0 descriere inedit& de la sfirsitul secolului al XVIII-lea ne indict uncle din arterele de

comunicatii ale T&rii RomAnesti cu distanta precizat& in ceasuri.De la ocna Telega de pilda drumul se indrepta spre Cimpina, de unde in trei ceasuri se

ajungea la Manesti, iar de acolo la Podul Valenilor (judetul Dimbovita) in alte patru ceasuri, lacare se adlugau alte trei pin& la Pociovaliste i in fine Inc& trei pin& la Bucuresti. In total incirca 19 ore se ajungea de la Telega la Bucuresti. Trebuie ins& sa se tin a seama c& uncar incarcat cu sare parcurgea aceast& distant& intr-un num&r de ore mult mai mare.Aceeasi descriere ne precizeaza pentru alte artere nu numai distantele in ceasuri, dar i mijloa-cele ce stäteau la indemina calatorilor la trecerea apelor. Asfel de la Bucure,sti la Nicopole drumultrecea peste riurile Sabar i Arges si se ajungea la Copaceni in patru ceasuri ; de acolo la Daiatimpul necesar era de sase ceasuri si se trecea riul Neajlovului pe pod sat&tor. De la Daia laCacaleti (azi satul Izvorul, comuna Gogosari) erau necesare alte cinci ceasuri. De acolo in zececeasuri se ajungea la Piatra i abia dupa alte patru ore la Nicopole (Turnu).

Din Bucuresti la Giurgiu se pornea la drum fie prin Cotroceni, fie prin Vlaresti si seajungea la Copaceni in patru ceasuri, de acolo la Calugareni in trei ceasuri, dar se trecea Argesul

localitatile

31

www.dacoromanica.ro

228 AURORA 17.1tr-5 6

Si catre granita muntoasa a Orli se indreptau carau0i de sare, maiales cu poveri pe cai. Istoria Tiirii Roindnqti a banului Mihai Cantacuzinone indicä numeroase poteci (in afar5. de vamile pe unde se putea trece cucarul) ce faceau legatura, peste plai, cu Transilvania 37. Dintre acesteamentionam pe cele care faceau legatura cu satul Moeciul( azi pendintede comuna Bran) din Transilvania. Una din ele pornea din a) satul Breaza(Prahova), trecea peste muntele Paduchiosul, b) alta pe linga manastireaSinaia, peste muntele Furnica, c) o a treia prin apa Ialomicioara, pestemuntele Surlele, d) o a patra tot prin aceea0 apa peste muntele Rotunda,e) a cincea pe la Pietrosita, f) a asea de la Badeni peste muntele Mioarele,g) a aptea pe la Riul Alb peste Brebul, h) a opta pe la satul Pueni pesteplaiul Sucheni i i) ultima tot pe la ace1a0 sat, peste Marginea Domneasca.Potecile de la punctele f-i se adunau toate la muntele Leaota 0 de acoloraspundeau la satul amintit din Transilvania 38.

Dar comunicatiile peste potecile plaiurilor erau impracticabile o buraparte a anului aceste poteci sint slobode numai de la 1 aprilie i pina lasfir0tu1 lui septemvrie, caci de la 1 octomvrie ping. la sfir0tu1 lui martietotdeauna sà afla . cu zapada, incit nimini nu poate s. treacd din < Tran-silvania > sau sä coboare in Printipat, nici pa jos. si in curs de sase luniprintr-aceste poteci sä preumbla numai pdstorii < ardeleni) cu drepte vitelelor, i ceia ce mai au pentru a lor trebuinta i unii din läcuitorii Printipatu-lui platind vama la orinduitul din partea vameului potecilor ..." ".

pe pod umblätor, iar Neajlovul i Cilnistea pe pod st5.0.tor. De la Calugareni la Daia trebuiaualte patru ceasuri, iar de acolo la Giurgiu se ajungea In doul ceasuri.

.De la Bucure,sli la Oltenija se trecea prin Podul Pitarului pinà unde trebuiau cinci ceasurisi se trecea riul Dlmbovita pe pod stätAtor la TInganul. De la Podul Pitarului la Negoesti alte treiceasuri, iar de acolo la Oltenita mai erau necesare tot trei ceasuri.

Din Bucuregi la Szlistra se trecea tot prin Podul Pitarului, de acolo la Obilesti se treceaapa Mostistei pe zagazul morii, iar din Obilesti la Putul N6.1banului erau necesare Inca cinciceasuri i drumul trebuia sá strAbath o mocirlä numitä Podul Lempei ( ?). De la Putul Nalbanuluila Lichiresti (C5.1Arasi) Inca cinci ceasuri, iar de acolo pin5. la Duna.re alte douä ceasuri. Bibl.Acad., M. rom. nr. 3 119, f. 7-11.

37 In judetul Buzau erau trei poteci, in judetul SAcuieni erau cincisprezece poteci careraspundeau la Sant" si la vama Buzg.ului nemtesc. Alte zece poteci treceau din judetul Prahovapeste munte la Moghesti, Risnov, la vama Timisului, la SAcele, iar din judetul Dimbovita altezece fAceau toate legatura cu satul Moeci de peste munti, din Transilvania. Muscelul avea si elsaisprezece poteci care ráspundeau In Transilvania la Zasnesti, Coacazele, la Morminte si altesate, iar o parte a Argesului, Ara Loviste, avea nouà poteci peste munte.

38 Bibl. Acad., Ms. grec., nr. 42 ; Cf. si <Mihai Cantacuzino>, op. sit., p. 181 si 182185.

39 Este vorba de potecile Pietrosita i Fieni din judetul Dimbovita, care erau pazite depotecasi orinduiti de cltre satele : Bädeni, Piatra Iepii, Runcul i Rhil Alb." Arh. St. Buc.,Vistieria Tarii Românesti, dos. nr. 1 157/1838, f. 3, doc. din 1838 rnartie 15.

www.dacoromanica.ro

7 DRUMURILE SAREE 229

Din insasi marturisirea carausilor sarii se desprinde faptul ca dru-murile parcurse de acestia tineau mai ales firul apelor 40, evitind sa treacapeste poduri, fie ele statatoare", fie mobile (bacuri), pentru a nu fisupusi la plata taxelor de trecere.

Numerosi erau carausii de sare fie cu carele, fie cu poveri pe caicare se indreptau spre baltile de la Dunare, unde se sarau cantitati insem-nate de peste, pentru export, pentru negotul intern, iar spre granitele nor-dice muntoase ale tdrii se efectuau transporturi importante de sare pentrupastori i chiar pentru export, in Transilvania. Atit la granita sudica, citsi la cea nordica existau catre veacul al XIX-lea soproane unde se pastrasarea pentru export si pentru celelalte utilizàri. Amintirea acestor sararii"ne este pastrata in toponimicul slon" fie la Dunare, fie in munti, numirece indica un depozit de sare. El este amintit in apropierea fluviului, Invecinatatea bàltii Greaca 41, dar si pe plaiul din drumul Valenilor, la nordde localitatea Ceras. De la Valeni, unde era vama, se putea trece cu carulla vama Buzaului nemtesc", prin Ceras. Ni se dau i distantele in ceasuri :din Valeni la Ceras ceasuri 4, iar din Ceras la Slon ceasuri 4, din Slon lahotar ceasuri 3" 42. In jucletul Prahova este mentionat Slonul de Piatra",la poalele muntelui Zamora ".

In secolul al XIX-lea masurile luate de stapinire pentru inlesnireatransporturilor privesc i drumurile. Astfel se hotareste ca toate drumurilemari sa fie late de 10 stinjeni (cca. 20 metri) i pe lIngä ele sa se laseinca cite 10 stinjeni in dreapta i in stinga i nimeni sa nu indrazneascaa le ingusta cu semanaturi sau cu garduri, pentru ca i carausii poatadesjuga i paste vitele" 44.

Urmdrind pe harta localit4ile strabatute de drumurile sarii in TaraRomâneasca se desprinde un fapt nu lipsit de importanta. Pentru acelasivad la Dunare existau mai multe variante ale drumurilor carausilor sarari,in functie de starea vremii, de debitul cursurilor de apa caräusii evitind

4° De la Telega sau Sldnic carausii ajungeau la Ploiesti, trecind cei de la Slänic pesteTeleajen, prin apa, iar ajungind la Prahova o treceau peste pod umblator sau prin apa In dreptulsatului Draganesti, iar riul Ialomita II treceau la satul Fierbinti pe pod statator, de acolo nu maitreceau ni ci o apa pina ajungeau la Oltenita.

Tot de Ia Telega spre a ajunge la Giurgiu caräusii se Indreptau spre Filipetii de Tirg, treceauPrahova prin apa, apoi riul Cricov tot prin apa, iar Ialomita In dreptul satului Finta tot prinapa. Erau Insä j doul poduri, unul la Valeni (Podul Valeni In drumul postei) i altul pe mosiaCatun. De la Valeni se ajungea la Ciocanestii Ralii, unde se trecea rIul Colentina pe pod, iar laDragomiresti se trecea Dimbovita pe pod statator. La Ciorogirla se trecea Ilfovul tot pe podstatator, iar Argesul pe pod statator la Mihailesti ; de la Mihailesti se trecea Neajlovul la Singureni,pe pod stätätor, i Cilnistea de asemenea, de unde se ajungea la Giurgiu, Arh. St. Buc., VistieriaTarii Romanesti, dos. nr. 7 297/1836, f. 948 952, si I. Cojocaru, Documente privitoare laeconomia Tarii Romanesti, 1800 1850, Buc., 1958, vol. II, p. 689 691.

Toponimicul slon" este dat unui punct de pe malul de nord al baltii Greaca. Acesttoponimic Inseamnä sare i ne arata ca a existat acolo continuind probabil o practica std.-veche un depozit de sare sau o sararie In vederea sararii marilor cantitati de peste ce se prindeauIn acea balt5, asa cum arata Const. C. Giurescu, In Istoria pescuitului ,si a pisciculturii hi Ronuinia,vol. I, Buc., 1964, p. 55.

42 Bibl. Acad., Ms. rom. 3 119, f. 8°.43 Marele diclionar geografic al Ronufniei, vol. IV, sub voce." Arh. St. Craiova, Oclrmuirea judetului Dolj, dos. nr. 3 236/1831, f. 391 r v.

sa-si

41

1

www.dacoromanica.ro

230 AURORA ILIE$ 8

in multe cazuri podurile fixe sau podurile mobile pentru care se pretindeautaxe (havaeturi) de trecere de catre stapinii mosiilor pe care erau situate,chiar si dupa promulgarea Regulamentului organic, ce prevedea desfiin-tarea tuturor acestor taxe. Se pare el drumurile sarii au variat si de la unsecol la altul, dar ele se mai ascundeau si sub alte denumiri.

Starea rea a drumurilor de care se pling nu numai carausii dar i toticalatorii, fapt caracteristic pentru mai multe tali din rasaritul Europei,aducea majorarea exagerata a pretului transportului marfurilor, decial sdrii, care devenea astfel un articol alimentar deosebit de scump, maiales pe timp de razboi, molime sau calamitati naturale.

Transportul siirii. Venituri importante aducea camarii domnesti nucomertul cu sare pe piata interna, ci exportul, asa incit toate diligentelede a extrage mari cantitati de mineral ar fi fost zadarnice, daca nu li s-arfi asigurat transportul la schelele Dunarii. Problema transportului sariidomnesti era rezolvatil potrivit posibilitatilor de care dispunea statul feudal.Acesta apela ca dealtfel pentru toate prestatiile mai importante lamunca birnicilor care constituia lucru domnesc". Transporturile sau card-turile efectuate pentru voievod se incadreaza si ele in aceeasi categoriesint specificate sub numele de podvoade 45.

hid, din secolul al XV-lea apare documentar, in limba slava, obli-gatia transporturilor : nottose si noAKom, primul termen insemnind trans-porturi sau caraturi pe cai, iar al doilea, transporturi sau caraturi cu boi 46.

Desigur, astfel de mentiuni, intilnite in documente de-a lungul vea-curilor, se refera si la transporturile de sare. Carausii sàrii, indeosebi, aveauindatorirea sa se prezinte la ocne cu care bine construite, tepene" i Inca-patoare, spre a putea incarca pina la 1 000 de ocale47. Tractiunea uneiastfel de incarcaturi se indeplinea mai ales cu boi sau cu bivoli (citepatru, sase sau opt la numar). Pe cai se puteau transporta incarcaturi mici

45 Const. C. Giurescu, Doull vechi obligalii fiscale romcinesti, cdriiturile pe cai si podvoadelecu boi, In Revista istorica roma.na.", vol. XVI (1947), p. 229.

46 Ibidem, 230 231 ; cf. si Documenta Romaniae Historica, B. Tara Romdneascei, vol. I(1247 1500), volum intocmit de P. P. Panaitescu, D. Mioc, Buc., 1966, passim.

47 Documentele din secolul al XV-lea arath cä o asuta (car) putea inarca pinä la 400 debolovani de sare. Documenta Romaniae Historica, ibidem, p. 450 451 ; cf. si Damaschin Mioc

Nicolae Stoicescu, Mdsurile medievale de greutate din Tara Romdneascd. Instrumente de meisuratcapacztatea si greutatea, in Studii", an. XVII (1964), nr. 1, p. 89. Documentul din anul 1497din colectia de mai sus foloseste pentru cuvintul bolovani termenul slav de Kp8tueu,. Credem cá nupoate fi vorba de bolovani, ci de aschii, ori bulgari, sau mai curind lospe, termen uzitat in totcursul secolului al XVII-lea in documentele românesti. Este greu de inchipuit ca bolovanii de saresä fi cintärit vreodata. doar 2 3 ocale, stiut fiind cá un car bun nu putea Incärca mult peste1 000 de ocale. 0 porunca din secolul al XIX-lea cere ca.rAusilor de sare sä se prezinte la Incárcatcu : card vrednice ,si apine, ca sd poatd ridica cite una mie oar nu niste cdrule, care au puswumai cite tines sute ,si pind la ,sase sute ocd". Bibl. Acad. Nis. rom. 267, f. 82.

si

oi

www.dacoromanica.ro

9 DRUMURILE SARII 231

(ce ajungeau de la 50 kg la cel mult 120 kg)48. Acest ultim fel de transportera folosit mai ales pe potecile de munte 49, dar i spre vadurile de la Dunäre.In veacul al XVII-lea soseau transporturi de sare pe cai la schela de la Turnusau Holnic 5°. Acelasi mijloc de cardusie era utilizat cind drumurile erauimpracticabile din cauza ploilor sau a zapezilor 51.

Cit de apasatoare erau, in general, cardturile pentru locuitorii taxiise desprinde si din cronica logofatului Radu Greceanu, cind vorbeste decererile de provizii ale turcilor : nu era greul cel mare zahereaoa (provi-ziile), cit era carale i chiriia care era sa o duca" 52.

Rechizitiile de care si de tragdtori amenintau pe carausi in plina des-fasurare a transporturilor. La inceputul veacului al XVIII-lea administra-tia austriaca din Oltenia hotardste pedepsirea aspra a oricarui boier saumilitar care ar stinjeni in vreun fel pe taranii cdrausi de sare, fie la dus,fie la intors", aratind ca : in aceste parti (adica in Tara Româneascd)se obisnuieste ca atunci cind cineva are nevoie de vreun car, sa-1 ia pecel dintii care ii iese in cale" 53. In timpul voievozilor precizeaza admi-nistratia imperiala transporturile de sare erau ocrotite de atare rechi-zitii 54.

Tot atit de apdsatoare pentru locuitori au ramas transporturile desare si in secolul al XIX-lea. Pentru efectuarea lor erau angrenate nu numaipopulatia birnica, dar si administratia judetelor, incepind cu ispravnicii

incheind cu subalternii lor. Inca din lunile de primavara soseau poruncidupa. porunci la ispravnicatele judetelor pentru orinduiala cardlor desare", ce trebuiau sä mearga la ocne. Obligatia transportuIui de sare priveatoate judetele tarii, care in veacul amintit erau in numar de saptesprezece.

Condicile pastrate in aceastä privinta lasa sä se inteleaga cä orinduialacaratului sdrii era repartizata anual numai la jumatate din judete, restulcdzind la rind in anul urmator 55. Obligatia privea mai ales pe birnici" ;scutelnicii i poslusnicii nu erau suparati 56, dar in unele cazuri nu birnicii,ci breslele judetului" trebuiau sa efectueze transportul ".

42 Ibidem i Arh. St. Buc., Obstescul control, dos. 2 418 si 2 419 (1835), vezi i CorinaPátrascu, Comerlul intern cu .sare in Tara .Rormineascd in epoca regulamentard, in Studiiteriale de istorie rnodernd, vol. IV, 1973, p. 205 225 ; cf. D. Mioc si N. Stoicescu, op. cit.,p. 90 91 si 94.

42 A se vedea si Romulus Vulcanescu, sdrari, in Revista de folclor", VII (1963),nr. 1 2, p. 129 139.

" Arh. St. Buc., Microfilme, nr. 13.51 Arh. St. Rimnicu-Vilcea, Ocirmuirea judetului Vilcea, dos. nr. 6 859/85 din 1835,

f. 127.52 Radu logofätul Greceanu, Istoria domniei lui Constantin Basarab Brincoveanu voievod,

ed. cit., p. 106.53 Const. Giurescu, op. cit., vol. I, p. 444.54 Ibidern.

Bibl. Acad., Ms. rom., nr. 267, f. 239, doc. din 1816 aprilie 20.56 Ibidem, f. 154 155 si 204.

Ibidem, f. 240.

si rna,-

55

5

si

Ctildredi

www.dacoromanica.ro

232 AURORA 11.11$ 10

In luna augustau fost repartizate

judetului

),

a anului 1813, cele 1 000 de care necesare cgratuluiin modul urmgtor :

Saac 225 carePrahova 175Dimbovita 200Teleorman 200 )1

Vlasca 100Ialomita 100 IP

Total 1 000Toate aceste judete au transportat sare la schela Zimnicea, afard

de judetul Ialomita care a descgrcat-o la Oltenita 58De obicei se tinea seama ca locuitorii diferitelor judete sg. ddc g. sare

la schela cea mai apropiatg de judetul respectiv. Astfel in 1815 59 :judetul Buzgu trebuia sg dud. 100 000 ocale la Braila, primind

drept chirie taleri 2 si 60 parale pentru suta de ocale.judetul Ialomita 100 0000 ocale la Silistra cu 2,30 tal.judetul Prahova 200 000 ocale la Giurgiu cu 3 tal.judetul Dimbovita 300 000 ocale la Zimnicea cu 3,60 tal.judetul Vlasca 300 000 ocale la Giurgiu cu 3 tal.judetul Teleorman 300 000 ocale la Zimnicea cu 3,60 tal.judetul Vilcea 300 000 ocale la Islaz cu 2,60 tal.judetul Gorj 100 000 ocale la Islaz 2,60 tal.

Total 1 600 000 ocale.Dacg. socotim Ca' un car din cele mai bune putea indica chiar i peste

1 000 ocale (dar erau cazuri cind nu indica decit 500-600 ocale), pentrucantitatea de 1 600 000 ocale de mai sus au fost necesare mai mult de 2 000de care. Apreciem ca suma carelor necesare transportului pe un an intregera de peste 8 000 de care. Dar mai trebuie luat in consideratie cä acelasilocuitor efectua cel putin pentru secolul al XIX-lea mai multe card-turi intr-un an, ajungind ping la 25 de cgraturi 60.

Ispravnicii judetelor erau cei care se ingrijeau de trimiterea carelorla saline, cgci locuitorii porneau greu spre ocne sg incarce sare, primgvaradin cauza aratului si al sernánatului, vara in iunie, cind era luna de virfa transporturilor cgdea secerisul, iar toamna erau alte produse de cules.Vremea rea cu ploile, lapovita si ninsoarea de la sfirsitul toamnei i incepu-tul iernii nu numai cá impiedicau transportul, dar rgpuneau vitele sioamenii". Poruncile nu incetau nici in noiembrie 61, doar in decembrie std-pinirea se mai indura i hotgra sg nu mai fie siliti oamenii s5. facg.transporturi 62

58 Ibidem, f. 148, doc. din 1813 august 25.58 Ibidem, f. 212, doc. din 14 octombrie 1815.° Arh. St. Ploiesti, Ocirmuirea judetului Saac, doc. nr. 45/1838, f. 99 ; idem Prefectura

judettflui Prahova, dos. nr. 38/1833, f. 83.Arh. St. Buc., Administrative vechi, dos. 2 153/1814, f. 432.

62 Bibl. Acad., Ms. rom., nr. 267, f. 224, doc. din 1815 decembrie 17.

9,

JP

. . . . . . . .

www.dacoromanica.ro

11 03111JMURILE SARIL 233

Dar erau i imprejurari cind in locul transporturilor se repartiza asu-pra tuturor locuitorilor birnici o suma care se putea ridica la 50 000 de taleri,revenind de fiecare lude birnic" cite 5 sau 6 taleri, cu care suma aren-dasul ocnelor urma sä inchirieze care de la locuitori cu buna invoial5.Se tinea insa seama ca unele judete se afla in slujba lucrului cetatilorimpAratesti" (turcesti), acolo urmind a se face implinirea numai de taleridoi" 63. Dar erau i alte cazuri cind aceasta suma se repartiza numai jude-telor care nu avuseser 5. obligatia transportului sarii in anul respectiv ".

In alte imprejurari se propunea locuitorilor sa cumpere sarea carenu fusese carata Inca, i apoi s. o vind5. pe seama lor. Pretul la care li sevindea era de 6 taleri suta de ocale, la gura ocnei, la inceputul secoluluial XIX-lea 65.

Multe din poruncile pentru transport venite chiar de la cancelariadomneasc5. cuprindeau amenintari la adresa ispravnicilor judetelor pentruneexecutare. Mumbasirii sau executorii poruncilor stapinirii erau folositiIn ultimd instanta pentru urgentarea efectudrii caraturilor : orinduitulemumbasir spune o astfel de porunca dupa sosirea ta in judet, nimiczabava sa nu faci, ci cum vei sosi la un judet, sa faci urmare cu pornitulcaralor i apoi s5. treci la celdlalt judet ca s5. faci asemenea urmare. Inscurt sà alergi cind la un judet cind la altul i sã pornesti cardle fara dazabava ..." 66.

Cind transporturile nu se desfdsurau dupa dorinta stapinirii, isprav-nicii riscau sà fie impusi la plata unor trepede, adica amenzi, incasate demumbasir, care puteau ajunge pina la 10 taleri pentru fiecare zi deintirziere 67.

Carele pornite la ocne prin grija ispravnicilor de judete, erau insotitepazite de mazili ruptasi sau de slujitori de judet. /ncarcarea la ocne se

facea in prezenta camarasilor si a cite unui boierinas de judet sau boierde neam cu stiin t5. de carte" care intocmea douà catastise" cuprinzatoarede numele carausilor si a cantitAtilor incarcate. Un catastif semnat deboiernas raminea la camardsie, celdlalt semnat de camAras se trimiteala vistierie, prin care aceasta constata c. s-au indeplinit ordinele 68

Chiria" platita carausilor a variat in functie de urgenta transportu-rilor si de starea drumurilor.

Un raport austriac in vremea stapinirii imperiale asupra Olteniei nearata ca mai inainte, pe timpul voievozilor adica in domniile lui Brinco-veanu, *tefan Cantacuzino i Nicolae Mavrocordat se platea drept chi-rie, pentru suta de ocale transportate de la Ocnele Mari la schela de laVidin, circa 40-50 de creitari, iar peste suta de ocale nu se platea un pret

63 Ibidem, f. 190°, doc. din 1815 iunie 26.64 Ibidem, f. 1.68 Ibidem, f. 224 v, doc. din 1816 ianuarie 16.66 Ibidem, f. 255, doc. din 1816 octombrie 3.67 Ibidem, f. 256, doc. din 1816 octombrie 3. Pentru treapdd a se vedea Nicolae Stoicet cu.

Treapildul Si ciubotele in sec. XVI XVIII, In Studii", t. 22 (1969), nr. 2, p. 281 285.88 Bibl. Acad., Ms. rom., nr. 267, f. 154 155, doc. din 1814 octombrie 19.

si

www.dacoromanica.ro

234 AURORA ILIE$ 12

fix, ci la buna intelegere, dupa cum se cerea aceastä marfa la Vidin 69.Autorul raportului propune cam acelasi pret si pentru transportul la nouascheld deschisa de austrieci la satul Pristolul, pe malul Dundrii, adicacirca 45-50 creitari de suta de ocale 70 .

Si la inceputul secolului al XIX-lea preturile se fixeaz5. in functie dedistanta strabatutd de c5.rausi de la ocne la porturile dundrene. Cel multse platea pentru transportul de la ocnele Slanic si Telega la Zimnicea, iarin Oltenia de la Ocnele Mad la Cerneti (adica la Cladova). Dar, in general,chiria platita varia de la o luna la alta.

Statistica preturilor pentru transportul sarii pe ani i variatia lorpe luni in cuprinsul aceluiasi an intocmita de noi, duce la constatarea calunile de virf erau iunie 71 j octombrie (se platea chida cea mai mare, deoa-rece camarasii aveau interes sá transporte o cit mai mare cantitate demineral), macar pentru anii 1813-1816, ani pentru care ni se pastreazao documentatie ceva mai bogata, insa numai pentru unele schele. Pretu-rile erau fixate in taleri i parale pentru suta de ocale72. Ele variau intre2,15 §i 4 taleri dup5. cum se poate constata din tabelul ce urmeaza :

Tabel prlvInd plata efiratt.511or 73

Ocna Schela la care s-atransportat sare 1813

1814 1815 1816

iunie si oct. sept. si oct. sept.

SlcInic0

Telega

Br 'dila

Silistra

Oltenita

Giurgiu

Zimnicea

3 2,60 2,60

2,15 2,60 2,60

2,60 2,30

33,60 3

4 3,60 3,604

9o:de IMari

Islaz

Cerneti (Cladova)

2,60 2,60

4

In anul 1815, pentru un transport de sare de la ocna Slanic intr-unsat vecin la Verbilau, s-au platit pentru mia de ocale cite 8 taleri 0 20de parale 74. Iar in 1826 chida carelor cu sare duse la schele s-a ridicat la84 076 taleri 75.

69 Const. Giurescu, Material pentru istoria Olteniei supt austrieci, vol. I, p. 440 441,doc. din 1719 decembrie 12.

7° Const. Giurescu, op. cit., vol. I, p. 440 441.Arh. St. Rm. Vilcea, Ocirmuirea judetului Vilcea, dos. 2 731/10 din 1831, f. 218.

Stefan Meitani, arendasul ocnelor, arat5. cl In luna iunie este temeiul incarcaturii".72 Bibl. Acad., Ms. rom. 267, f. 56 si urm.73 Tablou Intocmit de noi dupa datele extrase din ms. rom. 267, f. 65 si urm citat mai sus.u Bibl. Acad. CCCLXIX/153, doc. din 1815 ianuarie 10.76 N. Iorga, Studzi ,si documente, XXV, p. 98.

www.dacoromanica.ro

13 DRUMURILE SARII 235

Obligatia ce revenea tuturor judetelor tarii de a transporta sare dela ocne la vadurile Dunarii apasa nespus de greu asupra locuitorilor, carein cele mai multe cazuri trebuiau sa fie siliti sa indeplineasca aceasta inda-torire, desi stapinirea ordona in citeva rinduri ca oamenii ispravnicilorsa faca indemnare locuitorilor insä nu cu silnicii i cu batai" 76

De asemenea stapinirea porunceste cu strasnicie ispravnicilor ca atuncicind transporturile neefectuate se converteau in bani, sà nu se incasezenimic in plus, stiut fiind ca nu se puteau aduna atare sume fard sà se petreacaabuzuri : sa nu cutezati da a cislui la acesti cite taleri sase d5. lude,un ban macar mai mult, ori cu numire de rasura (dare suplimentara)sau cu vreun alt chip . .." amenintindu-i cu azlu (concediere) pe cei carear incalca porunca 77.

Pentru a mai usura liudele tarii" de astfel de indatoriri Constantinvoda Ipsilanti incercase in 1804 sa desfiinteze darea in bani ce inlocuiatransporturile cuvenite pe luna noiembrie : rinduiala cardlor de ocna,care in toti anii sà urma la luna noiembrie si era o indestula suma si inloc de cara sa lua läcuitorilor bani de caru po (cite) taleri 20, acum aulipsit cu totul a nu mai fi" 78. Dar masura aceasta n-a durat, dovada ca.intilnim din nou, in documentele din anii 1813-1816, convertirea in bania obligatiei cardturilor pe luna respectiva 79.

Jalbe sosite la vistierie descriau starea jalnica a locuitorilor care serugau sa nu-i mai sileasca sà mearga la sfirsitul lunii noiembrie s5. incarcesare, ardtind cà doar a patra parte din acestia au asigurata hrana pinala noua recoltd, altii mai au bucate doar pentru Inca o hind, iar cei-lalti sint deja cumparatori, prin urmare sa nu-i aduca la deznadajduire

Constrins de atare stari de lucruri Ioan voda Caragea hotaraste la1 ianuarie 1817 : sa lipseasca de acum inainte orinduiala cardlor dasarea ocnelor, cu toate cd au fost din vechime canonisita i apururea säurma ..." i motiveaza : vedem ca din zi in zi slabeste cu totul a lorstare", asa incit e obligat s. tamaduiasca ticalosia (nenorocirea) noro-dului" i sa-1 mingiie cu o usurare", care incepe cu desfiintarea obliga-tiei transporturilor sarii si cu orinduiala untului Tarigradului 81.

Se pare ca dupa aceasta data transporturile s-au facut dupa invoialapreturile chiriei" au mai crescut, iar stapinirea a cautat sä puna la

adapost pe carausi de orice vexatiuni : nici dumneavoastra, nici cei desupt dumneavoastra slujbasi sa nu indräzneasca a supdra pa. <carausi>".S-au tiparit i foi volante in sensul celor aratate de noi mai sus 82.

76 Bibl. Acad., Ms. rom. 267, f. 74, doc. din 1813 iulie 30.77 Ibidem, f. 85.

Papiu Ilarian, Tesaur, II, p. 330, doc. din 1814 octombrie 20.72 Bibl. Acad., Ms. rom. 267, f. 190 v. si 239.80 Arh. St. Buc., Adtive vechi, dos. 2 169/1815, f. 4 ; cf. si I. Cojocaru, op. cit., vol. I,

p. 172.21 Bibl. Acad., Ms. rom. 267, f. 261 ; Arh. St. Buc., DXXX/1, original grec. ; cf. si Papiu

Ilarian, Tesaur, II, p. 359 360.82 Arh. St. Ploiesti, Ocirmuirea judetului Saac, dos. 25/1832, f. 30, si dos. 13/1831, f. 4.

28

51.

si

www.dacoromanica.ro

236 AURORA ILIE$ 14

Iata o asemenea foaie volantà tipgritä si trimisg judetului Saac :... acum cind se apropie vremea a merge Facuitorii cu cargle pe la

ocne ca s'a incarce sare si sá o scoboare pe la schelele Dungrii pentru allor folos, a-si lua plata chirii lor, precum sd vor putea tooni prin bundinvoire, Sfatul nu lipseste a poftori (a repeta) cele coprinse in ponturilecontractului ocnelor, cg in pontul al 9-lea zice asa : carele cu sare ce sà vorscobori de la ocne spre schelele Dungrii sg ramiie slobode despre oricebintuire. Asijderea si in pontul al 11-lea sg arata cg once dregatori sauvamesi este poprit de a luoa sare de la cargle ce vor veni incgrcate cusare de la ocne, supt cuvint de avaet sau vamd, sau alta numire.

Acestea de iznoavg. sg dau in cunostinta tuturor lacuitorilor, cg ori-cine va voi sà se foloseascg de plata chirii pentru carg.tura de sare de laocne pe la schelele Dungrii, sint slobozi fart bintuire a merge la vericareocne le va cadea cu inlesnire sá incarce sare si sg o coboare la oncescheld vor voi, priimindu-si de la cgmgras plata chirii pe deplin pe sumace vor incgrca si nu vor avea nici un fel de inpiedecare de catre Mmenea".

Asa cum se desprinde si din aceastà foaie volanta, stgpinirea a incer-cat unele imbunatatiri in sprijinul cgrgusiei, desfiintind taxele numite dedocumente havaeturi, pe care le pretindeau de la cArgusi unii proprietaride mosii prin care treceau drumurile sgrii spre Dungse, ori pe la poduri sauprin tirguri si sate. Cu toate acestea abuzurile nu incetau si numeroase sintplingerile carausilor 83. Conflictele ce se iveau adesea intre cgsgusi si uniidin proprietarii mosiilor, pentru diferite pricini, erau rezolvate in cele maimulte cazuri in favoarea cgräusilor, atit de cgmgrasii ocnelor, cit si devistierie, datoritg. interesului pe care il purta stdpinirea la efectuarea nein-treruptä a transporturilor sarii. Cu toate aceste mgsuri, n-au lipsit poruncilecatre comandantii dorobantilor sg indemne pe locuitori la efectuarea trans-port urilor 84.

Constatgm c5. In decada a treia a secolului al XIX-lea in jurul sali-nelor se formaserà sate intregi de cargusi, care desigur mosteniserg dinvremuri mai vechi practica in transportarea sgrii la vadurile Dungrii. Maiales locuitorii judetelor Prahova, Saac sau Säcuieni, Dimbovita, Vlascasi Teleorman, iar in Oltenia judetele Vilcea si Gorj, dar si Dolj si Roma-nati transportau sare in cete de cite trei ping la 20-30 care. De multeori primeau avans pentru cdrgusie, dar in mod obisnuit ei incasau cam jumg-tate din valoarea transportului, la incdrcare la saline, iar restul le era achi-tat de camgrasi la schele 85 Dar erau si numeroase cazuri cind chirigii efec-tuaserg transporturi cu carele lor de douá si de trei ori, arg sà fie plgtitisi se vedeau nevoiti sa fact plingeri la vistierie 86.

83 Clmärasia Ocnelor Mari roag5. Ocirmuirea judetillui Dolj sä porunceascä podarilorde la podul Jitianu de peste Jiu, s5. nu cearà cAr4usi1or cu carele cu sare mai mult decit taxelestabihte de stApinire : adia. 1 leu pentru carul cu 8 boi si 30 parale pentru carul cu 6 boi.Arh. St. Craiova, Ocirmuirea judetului Dolj, dos. 3 236/1831, f. 39 r v.

86 Arh. St. Ploiesti, Ocirmuirea judettilui Saac, dos. 45/1838, f. 130 132." Ibidem, dos. 25/1836, f. 157,86 Arh. St. Ploiesti, Ocirmuirea judetuhii Saac, dos. nr. 119/1834, f. 1.

www.dacoromanica.ro

15 DRUMURILE SARU 237

In Tran_silvania obligatia carausiei pentru sare era identica cu ceade la sud de Carpati si tot atit de impovaratoare 87.

Para lel cu transporturile rutiere, din cele mai vechi timpuri s-a prac-ticat transportul sarii pe apa Oltului cu plutele pina la Islaz, iar n Transil-vania pe Mure i pe Somes. Stirile in aceasta privinta dateaza dinaintechiar de intemeierea statului feudal. In 1222 regele Ungariei Andrei alII-lea ingaduie cavalerilor teutoni s. tina sase nave pe Olt care s5. dud.sare" 88. Mai tirziu, dupa deschiderea salinei de la Rimnic, sarea acesteiava cobori pe Olt.

Izvoarele otomane din secolul al XVI-Iea ne vorbesc i ele de sareatransportata pe apa din Tara Romaneasca la vadurile Dunarii 89, iar celeinterne din secolul al XVII-lea dovedesc continuitatea acestui fel de trans-port. Inca din primele decenii ale aceluiasi veac este consemnat documentarfaptul Ca unele sate de munte din apropierea Ocnelor Mari erau scutite deobligatia de a procura plute necesare transportului sarii pe riul amintit.Sate le Costesti i Calimanesti din judetul Vilcea sint iertate de catre domniede obligatia de a procura astfel de plute pentru sare 88.

Doi oameni judeci" dintr-un sat din aceeasi regiune, anume Jib lea,se angajeaza in 1662 fata de carnarasia Ocnelor Mari s5. construiasca luntrepentru sare" (adica tot plute) primind i avans pentru fiecare pluta citetrei taleri. Nerespectind invoiala i fugind, chezasul lor ii urmaresteobliga sa-si vinda partile de mosie pentru a restitui sumele incasate 91.

Termenul folosit de toate aceste documente ale secolului al XVII-leaeste acela de HIgpaT, slavoneste, iar româneste : neivrali, care echi-

87 Raportul lui Dernschwam din 1528 arata ca si in Transilvania caräusii de sare trebuiauminati" la aceasta treab i cä pretul unei cäräusii era de 8 dinari pentru 100 de bucati sau8 florini pentru 10 000 de bucati de la Turda la malul riului Mures, Cdlcitori strclini despreromdne, vol. I, volum ingrijit de Maria Holban, Buc., 1964, P. 269 270. Cf. si Andrei Magyari,Date privitoare la istoria comerlului cu sare in Transilvania la sfirsitul sec. XVII, in StudiaUniversitatis Babes-Bolyai", Series Historia, fasc. 1, 1967, p. 27 35. 0 cerere ineditä a func-tionarilor inferiori din tinutul Chioarului, purtind data de 26 iunie 1743, roagl. guvernul Transil-vamei sA nu-i tragä la ráspundere pentru ca locnitorii n-au transportat cantitatea de sare repar-tizata acelui tinut. Ei motiveaza a de cinci ani i jumatate bintuie foametea acolo, deci locuitoriitrebuie sä mearga cu vitele lor dupä bucate printr-alte tinuturi si nu pot face transporturi de sare.Tot la aceeasi data si tot catre guvernul Transilvaniei face o cerere asemaratoare i comitatul(tinutul) Crasna, aratind ca locuitorii nu pot transporta cei 11 000 de bolovani de sare de la OcnaDejului, deoarece i in acel comitat bintuie ciuma i foametea. Arh. St. Sibiu, 0, 1-6, nr. 138, f.

88 Documente privitoare la istoria Romaniei, C. Transilvania, sec. XI XIII, vol. I,p. 182 184 ; cf. si lucrarea noastra, Stiri in legdturd cu exploatarea sarii in Tara Romtineascdpind in veacul al XVIII-lea, in Studii si materiale de istorie medie, I, 1956, p. 156.

89 Bistra Tvetkova .Regimul schimbului economic dintre teritoriile de la nord si sud deDundre in secolul al XVI-lea, in Relalii romdno-bulgare de-a lungul veacurilor, sec. XII XIX,Buc., 1971, vol. I, p. 113.

" Arh. St. Buc., Manástirea Bistrita LXI/4 i Manastirea Cozia XLVIII/6 ; cf. si Docu-menta Romaniae Historica, B, Tara Romdneascci, vol. XXI (1626 1627), p. 80 83, doc. din1626 aprilie 15 si P. 83 86, doc. din 1626 aprilie 15.

Arh. St. Buc., Ms. nr. 209, f. 146, vezi si A. Sacerdoteanu, Din arhiva mcindstirii Cozia,in Hrisovul", VI (1946), p. 80 ; Const. C. Giurescu, Istoria romdnilor, vol. 1112, Buc., 1946,p. 569 ; idem, Construcgi navale in Omagiu lui P. Constantinescu-Ia,si, Buc., 1965, p. 319.

lards

11v.

91

...,

si-i

www.dacoromanica.ro

238 AURORA ILIE$ 16

valeazd cu plutele folosite pe riul Mures, la transportul sgrii de la ocneletransilvdnene. Acolo plutele pentru sare erau de dimensiuni mai maridecit cele obisnuite 92

In secolul trecut termenul de nevrat era explicat in felul urmator :navigum quadratum secundo flumine labens" 93, deci ambarcatiune deforma rectangulara care coboarg numai in josul riului. Este exact ceea cearata insusi termenul de origine slav5. untper, adica ceea ce nu se maiintoarce (iii-KpeTHTH). In concluzie navratile erau de forma dreptun-ghiularg si plate, iar dupà ce ajungeau la destinatie, cheresteaua rezultatadin desfacerea lor se putea comercializa ".

Transportul pe plute atit al diferitelor produse, intre care si sarea,cit si al unor obiecte de o greutate mai mare, era des folosit in acele tim-pun i pe alte niUni 95.

Utilizarea navrätilor a continuat si in secolul al XVIII-lea sub stäpi-nirea vremelnica a imperialilor. Un raport al capitanului Friedrich Schwantzpropune construirea a 24 de vase de catre localnici pentru incarcat saredupa modul i sistemul lor", cu alte cuvinte aceleasi plute urmau sä fieconstruite si in 1717 96. Pentru incarcarea cu sare a unor astfel de vase"trebuiau sd dea ajutor maglasii din cele patru sate de mosneni in slujbaocnelor 97.

Noi socotim ca astfel de transporturi pe riul Olt s-au mentinut intot secolul al XVIII-lea, chiar dacg documentele nu le mai mentioneaza.

In vremea rgzboiului din 1788-1791 austriecii construiesc pe acelasiriu intii numai 6 corabii, apoi numarul lor sporeste la 40, destinate trebuin-telor militare. La incheierea pacii imperialii au vindut vasele domnuluiTarii Românesti, care le-a folosit cit au mai rezistat, la transportul sdriide la Ocnele Mari ping la Dundre 98 0 initiativa partitulard, anterioargrazboiului amintit, a marelui comerciant sibian Diirker de a construi in1784 nave pentru transportul de marfuri pe Olt, a esuat, deoarece cordbiileconstruite de acesta avind destinatia s5. pluteasca i pe Dungre, tonajullor era prea mare pentru Olt 99.

92 Raportul lui Dernschwam din 1528 spune : La Turda se construiesc luntrele pentrutransportul sãrii, luntri mari si mijlocii, de acelasi fel si forma cu plutele foarte mari ...",tot t strdint despre romdne, vol. I, p. 270.

Const. C. Giurescu. Contribulti la istoria liinJei ,si tehnicii rorndne;sti in secolulXV inceputul secolului XIX, Buc., 1973, p. 104.

94 Cercetätoarea bulgara B. Tvetkova se Intreabá in lucrarea Regimul schimbului eco-nom'c . . p. 113, ce fel de ambarcatii pot fi aceste NEBPAT".

" Cronica lui Radu Greceanu aratà transportul de tunuri pe Prut i pe Nistru incdrcatepe plute, op. cit., p. 127. De neajunsurile pricinuite tdtarilor din Crimeia din cauza opririi trans-portului de sare pe apa Donului, ne vorbeste Istoria Tarii Romeinesti de la 1688 . . ., ed. C.Greces-cu, Buc., 1961, p. 84. Apa Argesului era si ea folositã la transportul cu plutele, in special almaterialuhu lemnos. V. A. Urechia, Istoria romdnilor, vol. XI, p. 858.

98 Const. Giurescu, op. cit.. vol I, p. 114.97 Ibident, p. 422. Pentru maglai i atributiile lor la ocne, cf. si lucrarea noasta citatä

mai sus.98 In lucrarea lui Karl Wolff, Navigalia pe Olt, Buc., 1893, p. 11, se vorbeste numai de

bastimente". Creclem c5. termenul Schiff" e mai degraba corabie, dar ni se pare mai potrivitacel do ghinue", cum vom ardta mai departe.

" Arh. St. Sibiu, B, 1-5, nr. 84.

Calci-

93

4

pale

www.dacoromanica.ro

17 DRUMURILE SAREE 239

In a treia decada a secolului al XIX-lea constatam documentar dinnou plute pe Olt pentru diferite märfuri intre care si sarea, aceasta fiindscutita de orice plata 1°°. Pe lingg plute sint mentionate acum i caicelestraine.

Inca din 1836 s-au purtat tratative intre guvernul Tarii Romgnestiorganele de conducere din Transilvania pentru o navigatie mai intensa

pe Olt 101 La cercetgrile intreprinse de Marea Dvornicie cu privire la posibi-litatile de navigatie pe acest riu, ocirmuirea judetului Vilcea raspundein 1832 cA, dupa spusele unor negustori, se foloseau mai demult pe acestriu ghimii" (corAbii mici) intocmai ca cele de pe Dunare. S-ar putea careferinta despre ghimii" sa priveascg vasele construite de austrieci in 1788.

Incercari oficiale de acest fel din partea Austriei mai avuseserä locsi la inceputul aceluiasi secol, in 1819, cind un functionar de vama de laTurnu Rosu a facut o calatorie pornind din acest punct ping la Rimnic, peo nava incarcata cu 200 de maji de fier prelucrat in Transilvania 1°2

Si in 1841 se mai foloseau plutele pe Olt inearcate cu marfg adusäde peste munti, la care se adauga i sarea de la Ocnele Mari. La sfirsitulcAlatoriei plutele urmau sg fie vindute ca material lemnos 103.

Dar si plutirea pe Olt, desi mult mai putin costisitoare si mai lesni-cioasa, nu putea fi practicata in mod continuu, ea depinzind de debitulde apd al riului, care nu era constant, deci i transporturile in acest caz,cum spunea in anul 1719 administratia austriacg. din Oltenia, se efectuaucind i cind" 104, astfel cä tot transportul rutier raminea cel mai utilizat.

Parte din sarea adusà cu carele la schelele dundrene si parte din ceatransportatg cu plutele pe Olt era trecuta, cum spun documentele, decin-dea" pe malul opus al Dungrii, fiind destinata sg aprovizioneze regiuniledin dreapta fluviului, iar o altà parte Ii continua drumul pe cursul luisuperior, spre Serbia 105.

Transporturile erau efectuate in majoritatea cazurilor cel putinpentru veacul al XIX-lea de corabii turcesti, dar la operatii participau

negustori greci, sirbi, bulgari i romgni 1°6. Arendasii ocnelor aveau obli-gatia de a asigura permanent cantitatile de sare necesare la schele, ca vaselesosite acolo sg nu zaboveasca mai mult peste sorocul tocmit" 107.

Documentatia de care dispunem pentru aceastg problema e destul desgraca, mai ales in privinta vremurilor anterioare secolelor XVII si XVIII.Din izvoarele turcesti ale secolului al XVI-lea ne putem da seama ca ambar-

100 Arh. St. Rm. Vilcea, Ocirmuirea judetului Vilcea, dos. 5 263/119 din 1836, f. 1.101 Arh. St. Sibiu, ibidem, i Arh. St. Rm. Vilcea, Ocirmuirea judetului Vilcea, ibidem.102 Karl Wolff, op. cit., p. 11.103 Gazeta Transilvaniei", IV (1841), p. 57.104 Const. Giurescu, Material, vol. I, p. 422.100 Ibidem, p. 438.100 Arh. St. T. Severin, Ocirmuirea judetului Mehedinti, dos. nr. 2 096/1833, f. 101 §.1 122 ;

Dinu Giurescu, 06 ancnopme co.au U.s pymbirtcleux eocyaapcme rta 6aimartcnui1 no.ayocmpoenpu oeoaa.aumte, in Revue des etudes sud-est européennes", t. I (1963), nr. 3 4, p. 421 462.

loa I. Cojocaru, op. cit., vol. II, p. 618.

si

www.dacoromanica.ro

240 AURORA I:UE.5 la

catiuni de diferite tipuri transportau produsele românesti pe linga. sare,de-a lungul fluviului. Intre acestea se numara dubasele, seicele, caicele,ghimiile, bolozanele, ceamurile, acicurile sau ustuacicurile 108

In domnia lui Constantin Brincoveanu, dar si in cursul secolului alXVIII-lea exista un santier naval la Giurgiu (la 1738 era Inca in fiinta),care construia diverse tipuri de nave rezervate transportului pe Dunare alzaherelei (proviziilor pentru turci) i comertului otoman, dar i pazeigranitelor pe linia fluviului 122. La scirsitul secolului, in domnia luiAlexandru Moruzi, santierul ia un avint deosebit 110.

Dintr-un document emanat tot de la Constantin Brincoveanu aflamde existenta obligatiei ce o aveau unii din locuitorii Tarii Românestichiar i ordsenii de a procura funii pentru corabiile turcesti sau de a pro-cura crivace pentru aceleasi cordbii i de a ajuta la tragerea lor impotrivacurentului Dunarii 111. Multe din acestea urcau cu sare in amonte de Vidin.

Cladova pentru aprovizionarea partilor sirbesti 112.In secolul al XIX-lea, cind in urma tratatului de la Adrianopol s-a

ingaduit plutirea Iiberá pe Dunare, au inceput sá urce pe fluviu i cordbiileincarcate cu sare moldoveneasca destinate Serbiei 113.

Transporturile nu numai ca apasau foarte greu asupra locuitorilordar ridicau in mare masura pretul de vinzare al sarii la export. 0 simpla.comparatie cu pretul de vinzare la gura ocnei de vase taleri suta de ocale(in secolul al XIX-lea) arata cà valoarea carausiei reprezenta mai bine dejumatate din pretul obtinut la schelele Dunarii 114.

Pentru aceste motive si pentru asigurarea ritmului continuu al expor-tului, s-a cautat atit in Moldova, cit i in Tara Româneascasa se gaseascanoi modalitati care sa reduca cheltuielile i sa inlature nesiguranta carausiei.

In prirnele decade ale secolului al XIX-lea Eforia ocnelor ia hotdrireasa-si construiasca propriile care necesare transportului, investind sume impor-tante. Dar probabil cä nici aceasta solutie n-a dat rezultatele asteptate 115.

Economistul moldovean Nicolae Sutu preocupat si el de problematransportului sdrii dela ocne la schele, in al treilea deceniu al seco-

108 Const. C. Giurescu, Construclii navale . . p. 320 321.1" Ibidem, p. 327. Anatefterullui Constantin Brincoveanu cuprinde adaugirea Insemnare

pentru citä cheltuia15. coprinde o pica ce au venit ferman sä s faca. la Giurgiov, fevruarie 1738".Bibl. Acad., Ms. 5 389, f. 73 ; Dinu Giurescu, Anatefterul, condica de porunci a vistieriei lui Cons-tantin Brincoveanu, In Studii ,si materiale de istorie medie, vol. V (1962), p. 477. i cronica logofa.-tului Radu Greceanu vorbeste In treaat despre santierul naval de la Giurgiu s 5. duca lemne laGiurgiov sI. faa. 50 de acicuri, ed. cit., p. 178.

110 Arh. St. Buc., Suluri 47 ; cf. V. A. Urechil, Istoria romdnilor, t. V. p. 96 100 ;Const. C. Giurescu, Construclii navale . . p. 327.

111 Const. Giurescu, Material . . ., vol. I, p. 449.112 A se vedea mai sus p. 239 Pentru alte detalii in legaturã cu plutirea vaselor romanesti

pe Dundre vezi mai cu seam& Const. C. Giurescu, Construclii navale . . p. 328 si urm. i in secolulal XI X lea se vorbeste de tragerea la edec a seicelor Incárcate cu sare pe malul sting al Dundrii.Arh, St. Craiova, Prefectura judetului Dolj, dos. 3 236/1831, nr. 5, f. 226.

113 I. Cojocaru, op. cit., vol. II, p. 681.114 Arh. St. Buc., Ad-tive vechi., dos. 2 153/1814, f. 432, si I. Cojocaru, op. cit., vol. I.

p. 165 166.us Arh. St. Craiova, Prefectura judetului Dolj, dos. 3 236/1831, nr. 5, f. 143 si 182.

dificultAtii

si

www.dacoromanica.ro

17 DRUMIMILE SARI" 241

lului trecut, a vgzut in acest fapt principala cauzg datoritä cgreia venitu-rile rezultate din exploatarea sarii puteau sau nu puteau fi cele scontate destgpinire. El constatà totodatà cg dezvoltarea treptata a comertului, maicu seamä a aceluia al grinelor, a adus imputinarea cgrausilor doritori satransporte sare, sporind in acelasi timp pretul acestui fel de cgrgusii 116.

Drumul de fier ar fi fost singura solutie care ar fi rezolvat problematransporturilor, dar dupg cum arata tot Nicolae Sutu, citind spusele ingineruluifrancez Hommaire de Hell, chemat s'a se pronunte asupra unei eventualecanalizgri a Siretului : tntr-o targ ca Moldavia, unde industria n-au cdp5.-tat inca o dezvoltare, unde mijloacele bänesti sint prea mici si unde duhulde asociatie incg nu s-a format, drumuri de fier nu se pot face, sau celputin infatoseaza prea mari greutati si ar aduce o prea mica scgderein preturile de azi a transporturilor". Dar si propunerea inginerului francezde a se crea un drum pe sine de lemn, intre Tirgul Ocna si Galati, era totatit de nepractica 117

Transportul sarii a ramas sa: se efectueze si mai departe dupg vechilemijloace ping la construirea cgilor ferate.

LES ROUTES ET LE TRANSPORT DU SEL EN VALACHIE(xv.--xIxe SIECLES)

RÉSUMÉ

Les voies de communication vers la frontiere sud de Valachie sontmentionnées dans des documents, dans les cartes de date plus vieille et parla tradition locale en tant que routes du sel, denomination qui reflete lapresence permanente des charretiers de ce minerai.

Y sont décrit les trajets de ces routes (pour les XVIeXIXe siecles),tout d'abord en Olténie : la route de Diiu (Calafat), la route de Mehedintfet puis, en Valachie, la route de Braila, de Dirstor (Silistra), de Giurgiuet de Turnu (Turnu Mdgurele) avec leurs ramifications et leurs variantes.

Souvent, les routes du sel suivaient le meme trajet que les autres .routes avec lesquelles elles se confondaient méme.

On y présente ensuite les conditions dans lesquelles on effectuait letransport du sel « princier » depuis les salines aux ports danubiens. Les« birnici » (ceux qui étaient censés payer de l'impôt) exécutaient les «pod-v oade » (le transport du sel par des chars a boeufs ou a buffles), pour1 esquels ils touchaient des sommes dérisoires.

116 Bibl. Acad., Ms. rom. 1 031, f. 90 v si urm.io Ibidem.

16 - C. 80

www.dacoromanica.ro

242 AURORA 1LIE$ 20

A partir de la deuxieme décennie du XIX' siècle, le transport du seljusqu'alors obligatoire fut effectué sur la base d'accords a l'amiable.

Dans certaines circonstances, furent effectués également des trans-ports de sel a dos de cheval.

Parallelement au transport routier, des le XIII" siecle on transportaitdu sel sur la riviere de l'Olt a bord de radeaux (dénommés dans les documentsanciens 4 nevrat 0 et sur le Danube a bord de bateaux.

Les conditions de transport précaires et le milt élevé de celui-ci met-taient en danger l'exportation et déterminaient la hausse du prix de ventedu sel dans les ports danubiens.

www.dacoromanica.ro

AUTORITATEA HOTARIR1LOR JUDECATORESTIIN VECHIUL DREPT ROMANESC

DE

OVID SACHELARIE

1. Autoritatea hierului judeeat. Vechiul drept din Tara Româneascdsi Moldova nu a cunoscut pind la inceputul secolului al XIX-lea principiulautoritatii lucrului judecat formulat lapidar in adagiul roman : res iudicatapro veritate hebetur, sau, cu alti termeni : solutia data intr-o judecata esteconsiderata ca fiind expresia adevarului si, ca urmare, orice pricin5. rezol-vata printr-o hotärire ramasa definitiva nu mai poate fi reluatä de parti.

Pentru ca aparenta de adevar pe care o exprima adagiul citat sa fiecit mai apropiata de realitate este necesar ca justitia sa fie bine organi-zata, iar judecatorii sa fie capabili si probi. Numai in asemenea conditiiprincipiul autoritatii lucrului judecat poate contribui la asigurarea linistiicetatenilor ; altfel el nu face decit sa agraveze injustitia. Or, in epoca feudala,judecata era facuta in tarile române de judecatori adesea fära cunostintejuridice si in spirit de clasa, asa Ca' posibilitatea de reluare a judecatilordefinitive nu a fost totdeauna un rau. Documente numeroase revela plin-gerile celor oropsiti, iar in Pravilniceasca condica (V, 2, 6) li se recomandajudecatorilor sa judece far'de a nu cauta la obrazul cuivas ... din ceice sä judeca", fiind amenintati de a fi pedepsiti foarte gray cei ce s-arlasa influentati de vreun obraz tare". Dealtfel, domnii insisi in spe-cial in epoca fanariota se schimbau destul de des si distribuirea justi -tiei, fiind un atribut al domnului, ar fi parut nefiresc ca procesele judecatede un domn sa nu poata fi reluate de un altul. Aceasta idee facea sa existeo autoritate de lucru judecat relativa, adica atita timp cit era in scaundomnul care pronuntase hotdrirea. Era privit ca nou si domnul care veneaintr-o noual domnie. Kiselev chiar (la deschiderea sesiunii a doua a Ob-stestii Obisnuite Adunari), repetind regula traditionala consacrata si deLegiuirea Caragea (VI, 4, 7), spunea cd orice hotarire judecatoreascase va aduce intru sdvirsire, rdmiind insa totdeauna a se päzi dreptul de-

www.dacoromanica.ro

244 OVID SACHELARIE 2

apelatie catre domnul viitor, dupa obiceiul ce nestramutat s-au urmat inaceasta tail" 1. Obiceiul era intr-adevar atit de puternic, incit se intimplaca partea insasi care obtinuse cistig de cauza, dar nu i se eliberase cartede judecata pina la caderea domnului care o judecase, sa ceara nouluidomn reexaminarea pricinii 2. Asa s-a putut ajunge ca judecata unui procesde 3-4 ori sä fie curenta, desi la finele hotaririlor se mentiona in modobisnuit : sa nu sa mai pirasca de aceasta pira niciodanaoara in viaci" 3.Vedem chiar o hotarnicie judecindu-se de zece ori 4, iar sub fanarioti uniisicanatori reusesc sä faca sa, se judece procesele si de 15 ori sub diferitedomnii. Se intimpla rar, dealtfel, sa nu se prezinte noului domn toatehotaririle pronuntate de predecesorul sau", mai ales ca instantei Ii revenea1000 din sumele obtin.ute la judecata 5. In Tara Româneasca abia in raportulmarelui logofat din 29 aprilie 1794 6 s-ar putea vedea o usoara aluzie la prin-cipiul autoritatii lucrului judecat, iar Legiuirea Caragea (VI, 4, 8 10)limiteaza reluarea judecarii proceselor, prevazind c. hotarirea domneascaintarita de doi domni " sau judecata cercetata de trei domni sä nuaiba apelatie". In Moldova, Donici stabileste, de asemenea, c judeca-tile ce au luat sfirsit dupa pravila si cu desfaceri si izbraniri, nici cu poruncastapinirii nu sä pot strica" 7, ceea ce este o recunoastere a principiuluiautoritatii lucrului judecat. La 9 iunie 1830, Kiselev ii proclama categoric

fara a-i da si denumirea tehnica , aratind ca pricinile in care auurmat hotaririle domnilor dupa forma pravilniceasca" sau jeluitorii aupierdut dreptatea de apelatie ... nu sá pot supune unei de iznoava cerce-tan" 8.

Consacrarea acestui principiu tot fara denumirea tehnica decatre Regulamenlele organice (art. 324, Reg. org. T. Rom. 9 ; art. 364, Reg.org. Mold.) este primita cu satisfactie, asa ca la scurt timp dupa intrareain vigoare a acestor legiuiri Mihail Sturdza referindu-se in termeniexpresi la principiul autoritatii de lucru judecat afirma el : nu se poateadmite ca nemultumitii sà ameninte pe ceilalti prin o instabilitate a lucru-lui judecar ".

Pina la admiterea principiului autoritatii lucrului judecat s-au cautatcorective ale lipsei lui in zavesca, prada, gloaba. Vom examina deci acesteinstitutii ocupindu-ne, in acelasi timp, si de ferie, care a fost adesea pri-

1 1 noiembrie 1832, Hurmuzaki, IV, supl. 1, P. 410.2 < 1788> , N. Iorga, Studii si docurnente, VII, p. 95, nr. 25.3 6 ianuarie 1653, ibidem, XVII, p. 191, nr. 36.4 25 mai 1617, D. I. R., A, XVI, 4, p. 169, nr. 210.5 13 iunie 1798 (Moldova), nota Parrant, Hurmuzaki, III, supl. 1, p. 519.6 V. A. Urechil, Istoria romanilor, VI, p. 503.7 Manualul juridic, XLII, 2.o Gh. Ungureanu, Justilia in Moldova. 1741 1831, Iasi, 1934, p. 64.o Art. 324 al. final prevedea : judeatile hotarindu-se cu acest chip, O. vor socoti savirsite

pentru totdauna, fãrä sä poata vreuna din prigonitoarele parti in nici intr-o vreme, nici Indomnia domnului ce se afla in scaun, nici intru a mostenitorilor sai, sà ceara a a judeca sau a O.cerceta judecata sa de isnoava.".

10 6 octombrie 1837, Hurmuzaki, IV, supl. 1, p. 131.

...

www.dacoromanica.ro

3 AUTORITATEA HOTARMILOR 245

vita, in mod eronat, ca avind aceeasi functie cu zavesca. Pentru a inla-tura aceasta confuzie ni se pare necesara cercetarea ei aici.

2. Zavesca. Zavesca sau zaveasca (sl. 3c1HIA3K1f, legatura), era sumape care se lega sau era obligata sä o plateasca domnului (in Moldova) parteaparticipanta la un act juridic sau la un proces, in cazul cind nu ar firespectat actul sau hotarirea in care figura clauza. Este atestatd documen-tar pentru prima data intr-o carte de danie si intarire a lui Alexandru celBun "b" ; apoi, trei ani mai tirziu, intr-o carte de judecata a aceluiasidomn : Si noi am pus lui Vlad si Cirstea zavesca vecinical 80 de ruble deargint curat si copiilor lor si fratilor lor si nepotilor si stranepotilor siintregului lor neam, cu Maicolea si cu copiii ei si cu nepotii si cu totneamul lor. Cine din ei va incepe cu cearta sau cu pira cu orice fel derautate pentru acest sat, acela sa plateasca zavesca aceste 80 de ruble" 11.Rezulta de aici ea nu numai partile contractante sau litigante care nu res-pectau actul juridic sau deschideau un nou proces cu acelasi obiect erautinute sa plateasca zavescd, dar si mostenitorii lor. Ultimul documentin care apare cu numele ei, este din 23 aprilie 156012.

In Transilvania intilnim aceeasi institutie, fära denumire tehnica sicu diferenta fata de Moldova, c5. in caz de nerespectare a conventiei sauhotaririi, banii se depuneau judetului, nu voievodului. Astfel, biraul Bis-tritei, stabilind hotarele intre oamenii din SAndzordzu" si cei din Ilva,pune o legatura de 400 de zloti pentru cine calca invoiala 13.

In Tara Româneasca functiunea zaveschii este asigurata, ca si inMoldova ulterior datei de 23 aprilie 1568, prin alte doua institutii : gloaba.i prada.

Zavesca pusa la judecati era o structura concreta care suplineaabsenta autoritatii lucrului judecat si scopul ei era de a impiedica relua-rea pricinilor solutionate definitiv. Intr-adevar, este de crezut cà parteacare voia sa reinceapa un proces, la care se pusese zavesca, avea sä segindeasca mai mult decit altfel, inainte de a actiona, din cauza sumeide bani ce era tinuta sa o depuna in prealabil. Aceasta era variabila (deex. 50-100 ruble de argint curat, 100-300 galbeni unguresti, 40-100zloti, 200 florinti). Desi suma nu era mica, procesele tot erau numerca3e,ceea ce poate explica si viata scurtd a institutiei. Dealtfel, chiar in timpulcind functiona zavesca intilnim multe carti de judecata in care nu figu-reaza, de unde se poate deduce, de asemenea, ca nu se punea un temeideosebit pe eficacitatea ei.

3. Feria. Cuvintul ferie sau feriie deriva probabil din lat. fero, atine, a avea, a emite, intrat in limba romand prin intermediul polonezului

10 big 13 aprilie 1415, D. I. R, A, XIV, XV, 1, p. 36, nr. 42.n 15 iunie 1418, ibidem, p. 39, nr. 45.12 P. P. Panaitescu, Obstea Icireineascd in Tara Romeineasc4 si Moldova, Buc., 1964, p. 151.Is 13 aprilie 1564. Hurmuzaki , XV, 1, p. 722, nota 13. La 16 aprilie 1694 (N. Iorga, Studii

si documente, XIII, p. 5), la vinzarea unui loc din satul Bungaard companiei negutatorilor dinSibiu ca s5. fie pe seama bisericii, vInzItorii adaug5. In izvodul pe care 11 dau : Iar cine s-arscula cu vreo pail sau cu vreo galceav5., ori de In noi, on de In neamul nostru, ori de In vecine,sau de In säteni, s5. fii lnchinat florinti 100, s5.-i da domnului judetului ot Sibii §i svinteibisericii sl d5. florinti 100, atuncea sä sa apuce de Ora".

www.dacoromanica.ro

246 OVID SACHELARIE 4

ferowai. Originea cuvintului este totu0 controversata ; s-a mai spus c5, arfi turca, neogreaca, ungar5. sau chiar c5. termenul ar fi o formatie proprielimbii române. Apare in documente sub doua variante principale termino-logice : ferie i herie, fiecare dintre acestea avind, la rindul ei alte variante,in total aproape 30, datorita, desigur, ignorantei sau fanteziei diecilorcancelariei domnesti.

In mod curent feria a fost confundata cu zavesca de cei ce le-au stu-diat, desi functiunile lor sint deosebite : zavesca era data de partea carepierduse procesul, in momentul cind voia sa reia judecata, pe cind feriaera depusd chiar la darea hotdririi, de care partea care cistigase procesul.Domnul spunea : Si s-a indreptat inaintea noastra i i-au pus ferie, casd le fie si de la noi carte de marturie si de indreptare, precum si deintarire, sa le fie si de la noi ocin5. i dedind, neclintitä, niciodata, inveci. Si altul sa nu se amestece ..." 14.

Feria se depunea in vistieria tarii : Si si-au pus siesi ferie 12 zlotiin al nostru vistiar" 15.

Astfel fiind, ea nu putea avea functiunea de a ingreuia reluarea jude-catii, ci era o taxa pentru obtinerea titlului executiv si in acelasi timp si ordsplatire a judecdtorului constituind un venit al acestuia. Dealtfel seintimpla, nu de putine ori, ca in acelasi act, dupa ce se punea ferie (.sis-au pus feria") sa se puna i gloaba : si cine ar mai ridica o pirà maimare, acela sa fie dator la poart5. 50 de boi" 16, sau chiar fàrä ferie sigloaba sä figureze in hotarire injonctiunea : si de aceasta para 55. nu samai parasc5, nici danaoar in veci peste cartea domnii meale" 17, uneorifiind chiar amenintat cel recalcitrant ca continuind amestecul va fi decertare mare" 15. Dimitrie Cantemir forteaza deci sensul cuvintului, cindscrie ca daca vreunul dintre impricinati nu se prezenta la domnie in zivahotaritä, el trebuia sà plateasca heria, adicd amenda, taranul 25 de galbeni . . .

boierul 600" 15. Tot intr-un sens diferit de cel obisnuit este folosit cuvintulferie intr-un document din 9 noiembrie 1786 : naimitul moldovean de seva bilga la arman s5. alba a da heria un ort ciubotarilor" Si aici, ca i incazul precedent, cuvintul are, in mod exceptional, sens de amenda.

Feria putea fi depusd si de altcineva decit partea cistigatoare sidomnul Ii dddea carte ca s5. tina pamintul pina ce Ii vor plati lui feriece a dat el in visteria domniei mele" 21.

Ca si zavesca, a fost utilizata numai in Moldova, Mid a fi indispensa-bila pentru valabilitatea hotdririi ; depindea de judec5 tor, daca sS. o

14 25 aprilie 1565, D. I. R., A, XVI, 2, p. 170, nr. 168.15 21 decembrie 1573, &trete si izvoade, XIX, p. 80.16 De ex. 25 aprilie 1565, precit. ; 9 martie 1638, Ispisoace si zapise, II, 5, p. 15, nr. 118,17 De ex. 14 decembrie 1686, ibidenz, IV, 1, p. 128, nr. 96.18 20 decembrie 1685, ibidem, p. 93.

Descrierea Moldovei, ed. G. Pascu, p. 185.20 Uricar., XIV, p. 1.21 10 septembrie 1585, Surete si izvoade, XIX, p. 191.

0,

www.dacoromanica.ro

5 AUTORITATEA HOTARIRILOR 247

ceara sau nu, dupg cum tot in puterea lui era fixarea valorii ei care varia,in general dupd cum apare in documente intre 12 zloti, cifra obis-nuita, si 24 de zloti, uneori 54 sau 110 zloti ; 5, 12 sau 24 taleri ; 12 gal-beni ; 3 sau 11 ughi, 12 sau 24 florinti. Sint totusi multe hotariri in carese pune ferie, dar nu se indica cifra, ci se arata : si a pus luisi fierdepe obiceaiul tarii" 22 sau dupa cum este legea tarii" 23. Era, desigur,de 12 zloti, in asemenea cazuri, pentru cd aceasta este cifra cea mai desintilnita in documente.

Partea cistigatoare depunea feria in bani judecatorului, de obiceiin vistieria domneasca, judecata facindu-se in divanul domnesc ; depunereaavea loc imediat dupa pronuntare, asa cä in hrisovul de intarire sau inhotdrire chiar, se facea vorbire de indeplinirea acestei cerinte.

Primul document in care o intilnim dateaza din 25 aprilie 1565 (pre-citat). Totusi din faptul ca in acest document se arata ca se pune ferie,fard a se indica si cifra ei, se poate deduce ca institutia era mai veche,asa ca cuantumul obisnuit al feriei se stabilise deja. Pentru ultima dataeste atestata la 11 aprilie 1687 24.

4. Gloaba. In pricini civile plateagloabil (sl. mune, amendd) partea carenu respecta propriul sau angajament sau un ordin al autoritatii : poruncadomneasca ori hotarire judecatoreascd.

1. Partile se invoiau sa curme neintelegerile ce existau intre ele cuprivire la imparteala averii etc. si prevedeau in actul de invoiala ca cineva mai scorni pira intre noi" va plati gloaba la domnie 12 boi 23, 100zloti nemtesti 26, 100 ughi 27, 40 galbeni, 10 florinti, 50-200 zloti, 6 taleri etc.

Intr-un zapis de indatoriri dat de rumânii dintr-un sat al mdnastiriiCozia, egumenului acesteia, ei se obliga ca daca vreunul din ei va ara pealta mosie, tot satul sa dea gloaba, 100 zloti, iar daca. nu se vor tine detocmeala sã fie inchinata gloaba 200 zloti 29. Era vorba aici si de rdspun-derea colectiva a satului.

Nu totdeauna se preciza in ce consta gloaba. Astfel, intr-un zapisde impacare asupra unei hotarnicii se prevedea : Iar care sa. va mai sculaasupra altuia, sa fie inchinat supt gloaba." 29, care urma sà fie cea obisnuita.Se punea gloaba si la vinzari 30 si hotarnicii 31.

2. Intervenea o dispozifie a autoritiitii. a) Partile se inifidcau in fatadomnului si divanului care luau act de intelegere si domnul stabilea gloabape care urmeaza sa o suporte cel care nu respectä angajamentul intarit

22 5 iunie 1644, ibidem, V, p. 14 ; 27 februarie 1656, Ispisoace si zapise, III, 1, p. 74 etc.23 28 iunie 1622, Surete si izvoade, II, p. 61.24 Ispisoace si zapise, IV, 1, p. 133, nr. 99.25 13 iunie 1653 (Moldova), N. Iorga, Studii ,si documente, XXI, p. 259, nr. I.28 20 februarie 1776 (Transilvania), ibidem, XII, p. 93.27 15 decembrie 1691, Al. *tefulescu, Mdmistirea Tismana, ed. a 3-a , p. 108.28 15 iunie 1735, Documente relaiii agrare, I, p. 353.29 Noiembrie 1762, Arh. Olteniei", III, 1924, p. 43." 4 august 1748 (Moldova), N. Iorga, Studii si documente, XVI, p. 85, nr. 1 .31 20 martie 1606, D. I. R., A, XVII, 2, p. 14, nr. 16.

www.dacoromanica.ro

248 OVID SACHELARIE

de divan 32. Gloaba varia, in general, intre 6 si 60 de boi. Uneori se ajun-gea la gloaba dupd multe judecati, sperindu-se ca astfel se va putea aduceun corectiv lipsei principiului autoritatii lucrului judecat : daca recla-mantii, care au ramas de patru ori, vor mai piri, sa fie de gloaba 50de boi" 33. Si in cazul acesta intilnim gloabe nedeterminate ca valoaresà fie supt gloaba" 34. b)Cu ocazia intdririi unei hotariri a divanului domnulstabilea gloaba, de obicei, in sarcina celui ce va mai ridica pira" dar uneori

asupra celui ce nu ar respecta in fapt o hotarire : stabilindu-se ca pes-tele A. fie vinat cu stirea tuturor" i sa fie impdrtit frateste", se adauga :iar eine va vina intr-ascuns sa fie dator portii 12 boi" 36, Intilnim gloabede 4, 12, 24, 50 de boi in Moldova si de 100 taleri in Tara Romaneascal ;uneori nu se determina valoarea gloabei. c) In porunci domne0i : iarasisa. Opresti pe Boul vistier sà nu are acea parte de ocina din Badeni

Iar cine va ara cu sila, el va fi dator cu 50 de boi" 37. Se tinde, inacest caz, prin gloaba sa se intdreasca eficacitatea ordinului autoritatiiprin pedepsirea celui care nerespectindu-1 comite infractiunea de neascul-tare (osluh). Gloaba apare in a doua jumatate a secolului al XVI-lea 33

o intilnim pind la finele secolului al XVIII-lea 39.Data la inceput in boi, la finele secolului al XVIII-lea gloaba se dadea

in numerar (20, 100 ughi ; 40 galbeni ; 12 lei ; 50, 100 taleri ; 50, 100, 200zloti ; 10, 24 florinti) in cele trei taxi romanesti.

La inceputul secolului al XIX-lea apare in Codul Calimah, dar cusensul de clauzd penald (§ 68, 1 001 : suma data. sub cuvint de globire",sau ca globire" se inmina partii lezate, iar nu domnului - vezi si § 141,1 222, 1 763).

5. Prada. Prada (lat. praeda) era clauza care se insera intr-un act de invo-iala intervenit pentru curmarea unor neintelegeri ce existau intresau intr-o carte de judecatd, i consta in darea unei valori patrimonialecatre domnie, de cel ce nu-si respecta angajamentul sau relua judecata.Se incerca in felul acesta sa se impiedice rejudecarea proceselor.Uneori figura alaturi de blestem (Si am pus si pradd : care nu va tineaaceastä tocmeala, sa dea la domnie 300 de galbeni") 40, de amenintareacu toiage (cine s-ar mai scula a mai strica aceasta impaciuire a noastra.sa fie inchinat scaunului taleri 20 si toiage 300, pentru cà asa Ii s-a gasitdreptatea") 41, sau de sanctiunea pierderii mosiei (care dintre insii se va

32 8 mai 1598 (Moldova), Surete ci izvoade, IX, p. 67.33 14 ianuarie 1618, D. I. R., A, XVII, 4, p. 220, nr. 281.34 22 iulie 1776 (Tara Rorraneasca.), copie rns. la Institutul de istorie N. Iorga".35 6 septembrie 1585, D. I. R., B, XVI, 5, p. 201, nr. 214." 1 mai 1632, Antonovici, Documente birlddene, III, p. 57.37 2 aprilie 1606, D. I. R., A, XVII, 2, p. 20, nr. 20.38 25 aprilie 1565, ibidem, XVI, 2, p. 170, nr, 168 ; 6 septembrie 1585, ibidem, B, XVI,

5, p. 201, nr. 214.39 4 august 1748 (Moldova), N. Iorga, Studii ,si documente, XVI, p. 85, nr. 1 ; 20 februarie

1776 (Transilvania), tbidem, XII, p. 93 ; 13 ianuarie 1781 (Tara Româneasca), Arh. Olteniei",III, 1924, p. 248.

" 12 octombrie 1627, D. R. H., B, XXI, p. 446, nr. 274.41 24 mai 1706, Surete ,si izvoade, VI, p. 150.

6

35,

si

.

§i

parti,

www.dacoromanica.ro

7 AUTORITATEA HOTARIRILOR 249

scula cu gilceava pentru aceastä mo0e, unul asupra altuia, sa dea pradala carnard, florinti 400, 0 s-au legat 0 besearece§te, i sä fie 0 lipsit departea lui de mo0e") 42

In general, impacarile a caror executare era sanctionata cu pradapriveau pamintul. Ele puteau avea insä 0 alt obiect, de ex. rumâni §itigani rama0 motenire. Intr-o astfel de invoiala partile prevad : iaracine s-aru mai scula unu la altu cu pira 0 gilceava sa fie afurisitu el §itot casa lui ... 0 la ce judecata ar merge sä nu li se creaza nici unuinici altuia 0 sa fie inchinata prada ughi" 50 °.

Prada se dadea in bani (50, 300 galbeni, 30 taleri, 50 ughi, 400florinti).

Apare la 14 mai 1627 " §i ultimul document in care o intilnim estedin 22 mai 1749 45.

6. Consideratii finale. Neaplicarea in dreptul medieval românesc,pina la inceputul secolului al XIX-lea, a principiului autoritatii lucruluijudecat permitea ca un proces sa fie reluat la schimbarea domnului,ceea ce concorda, dealtfel, cu caracterul viager al actelor acestuia.

In consecinta, in special in epoca fanariota, cind asemenea eveni-mente se repetau destul de des, s-a ajuns la nesfir0te rejudecdri alepricinilor.

Incertitudinea asupra drepturilor partilor care, mai ales in materiede stapinire a pamintului avea urmari grave, a facut sä se recurga la alteinstitutii (zavesca, gloaba, prada), in scopul de a se impiedica reluareajudecatilor. Dar 0 acestea au disparut, unele dupa o destul de scurta func-tionare, intrucit s-au dovedit, pe de o parte, ineficace, in ceea ce prive§teconsolidarea dreptului recunoscut printr-o hotarire judecatoreasca, iarpe de alta, deosebit de periculoase, datorita modului abuziv, caracte-ristic perioadei feudale , in care se fdceau executiile.

Abia Legiuirea Caragea restringe posibilitatea de reluare a judeca-tilor definitive sub mai multi domni, iar Manualul lui Donici i in specialRegulamentele organice consacra, in sfir0t, principiul autoritatii lucruluijudecat.

Renuntarea la regula traditionala a fost determinata de schimbareaconceptiei asupra caracterului puterii judecatorqti. Aceasta in cursul seco-lului al XVIII-lea, treptat-treptat, 10 pierde caracterul propriu feudalis-mului care o facea sa apara ca un drept 0 o datorie ale domnului 0 devineo functiune a statului, domnul nemaifiind decit organul care o exercitain anumite conditii.

42 22 mai 1749, N. Iorga, Studii fi, documente, VI, p. 494, nr. 190.43 15 mai 1655, Surete # izvoade, VI, p. 72.44 D. R. H., B. XXI. p. 396, nr. 235.as N. Iorga, Studii ,si documente, VI, p. 494, nr. 190.

www.dacoromanica.ro

250 OVID SACHELARIE 8

L'AUTORITE DES DECISIONS JUDICIAIRES DANS LE DROITROUMAIN ANCIEN

RÉSUMÉ

Le droit medieval roumain ne comportait pas, jusqu'au debut duXIX' siecle, le principe de l'autorité de la chose jugée. Aussi, un procespouvait-il estre repris lors du changement du prince, ce qui concordaitd'ailleurs avec le caractere viager des actes de ce dernier. Cet état dechoses a provoque, a repoque des princes phanariotes surtout, caractériséepar la fréquence de tels événements, d'interminables réouvertures de procesdéj a j uges.

Afin de compenser l'absence de l'autorité de la chose jugée, on aeu recours a d'autres institutions («zavesca », ( prada », «gloaba ») quivisaient indirectement le maintien de la decision : la partie qui voulaitpoursuivre a nouveau un ancien proces était obligee de remettre, au préa-lable, au prince un nombre de boeufs (d'habitude 50) ou bien une certainesomme d'argent. Ces mesures se sont toutefois avérées inefficaces, car lesanciens proces continuaient a etre repris ; elles donnaient l'occasion, d'autrepart, a de graves abus lors de l'exécution.

C'est seulement au debut du XIV siecle que les lois commencenta restreindre la possibilité de réouverture des proces et consacrent le prin-cipe de l'autorité de la chose jugee.

On peut constater ici une consequence du fait que, a cette époque,le pouvoir judiciaire se sépare de la personne du prince, ce dernier restantseulement l'organe qui exerce ce pouvoir.

www.dacoromanica.ro

SURGFIIUNULDE

TUDOR VOINEA

Surghiunul este un termen de origine turceascd, cu inteles de depor-tare, exil. In documente sau legiuiri intilnim si denumirea de surgun, sur-gunie sau surghiunlic, cu acelasi inteles. In tarile romane surghiunul afost o pedeapsa mai blinda aplicata Inca' de la aparitia domniei, la inceputnumai boierilor sau clerului, pentru fapte grave (uneltiri) pedepsite obis-nuit cu pierderea capului. Domnul recurgea la aceasta pedeapsa, cind voiasa crute viata celui vinovat, trimitindu-1 la o manastire sau chiar la mosiasa, pentru a-1 tine departe de treburile publice si a-I impiedica sä mai par-ticipe la atitari impotriva sa. Cazul lui Joan, ce i se zice Faca, este destulde edificator asupra caracterului institutiei de care ne ocupam aci. Acesta,om cu cugetare rea" intrat, dupa parerea domnului, nu se stie cum, incinul boieresc au inceput sa goneasca vinturi si O. risipeascd birfeli decuvinte netrebnice si ne infintate si traind in fandasii sa-si zideasc5. luisi rele asupra capului sau" si desi pentru toate acestea macar ca vrednicera a i se face pedeapsa de cap", totusi Const. Alex. Ipsilanti, milostivindu-sede muierea si copiii lui, nu-i taie capul, cum era obiceiul tarii, ci il pedep-seste, trimitindu-1 in surghiun la mdnastirea Sinaia, jud. Prahova, ster-gindu-1 si din cinul boieresc, ca o ocar5. ce este intru ceata boiereascaaflarea acelor de netrebnici" 1. In fond, ce Meuse Faca ? In calitate de capal opozitiei, el discuta actele domnului sau, le critica si intretinea cores-pondenta cu guvernul francez si chiar cu Napoleon I, peste capul domnu-lui, care avea inclinatii spre partida rusofild. Fapta lui, cu un secol maiinainte, ar fi fost socotità drept un act de hiclenie" si ar fi fost pedep-sita cu taierea capului. Acum, domnul se multumeste numai cu surghiunireala o mandstire, pe un termen limitat sau pe viata.

1 6 mai 1803, V. A. Urechid, Istoria romknilor, XI, p. 482.

www.dacoromanica.ro

252 TUDOR VOINEA 2

Institutia surghiunului este foarte veche. Ea a fost cunoscuta atitde legislatia romana cit si de cea bizantina. Vechiul drept românesc nu aignorat-o. Pravilele imparatesti au cunoscut-o si au aplicat-o. Indreptarealegii, precum si Cartea romcineascd de invdttiturd au mentinut-o numai cao masurd mai umana, impotriva unui membru al clerului, care savirsinc1o crima grabnica" in loc sa-si piarda capul, era pedepsit sa mearga lamänästire, sa saza acolo in toata viata lui" 2.

Ca pedeapsa atestata de documente, surghiunul apare abia in secolulal XV1I-lea. Vasile Lupu pedepseste pe Gheorghe logoMt, sub invinuireade tradare, cu trimiterea la manastire (1634) inainte de punerea in apli-care a pravilei sale (1646, Cartea romdneascd de invdtdturd), care nuprevedea aceasta pedeapsa decit pentru un membru al clerului invinuit deo crima grabnica", cum am aratat mai sus, ceea ce ne intareste afirmatiaca institutia a fost cunoscuta si a functionat i inainte de pravile, potri-vit obiceiului pamintului.

Termenul de surghiun apare insa mai tirziu, catre sfirsitul secoluluial XVIII-lea, sub influenta unor contacte mai frecvente si mai intinse cucultura Imperiului otoman.

Este cunoscut ca sub influenta ideilor beccariene, catre sfirsitul seco-lului al XVIII-lea, pedepsele cu caracter politic, mai ales, au inceput siin tarile române sa se mai indulceasca, 55. devina mai umane. Pentruuneltiri impotriva domniei, capetele incep sa cadd tot mai rar. In Codulpenal al lui Alex. Ipsilanti 3 infractiuni grave ca : preacurvia, ierosilia,violul, rapirea femeilor, tilharia la drumul mare (fall arme), vrajitoria,asasinatul, otravirea fara intentie i chiar schimbarea de hotare de catreun tinar, nu se mai pedepsesc in practica cu moartea, ci cu surghiurrd.

In aceasta epoca, pedeapsa surghiunului incepe 55. se extinda, apli-cindu-se nu numai boierilor i clerului, ci i altor categorii sociale, pentruinfractiuni destul de variate, dup5. cum am vazut mai SUS 4.

Surghiunul se putea aplica pe termen limitat, de obicei de la doipina la cinci ani. Codul penal al lui Alex. Ipsilanti, amintit mai sus, osindeala o surghinie de 5 ani, pe cel ce savirsea o ucidere la desfatari si labet ie" 5. Legiuirea Caragea osindea pe cel ce omora la belie, de eraom sarac", cu bataie i surghiun pe trei ani ; iar de era bogat, cu rascum-pararea omorului, de la rudele victimei i cu surghiun de trei ani 6. Condicacriminaliceascd a Moldovei (1826) mentine aceeasi pedeapsa 7.

Cine pacatuia cu o femeie maritata era osindit la surgunie" In sorocde doi ani 8.

2 Indreptarea legii, Buc., 1962, glava 243, zac. 12 ; Cartea romaneasca de invalatura, Buc.,1962, glava 8, zac. 12.

3 nr. 1 336 al Bibl. Acad., identificat i transcris de Valentin Al. Georgescu. VeziPresentation de quelques manuscrits juridiques de Valachie et de Moldavie, in Revue des etudessud-est européennes", nr. 2/1969, p. 335 365.

4 I. C. Filitti, Vechiul drept penal roman, Buc., 1934, p. 30.5 Valentin Al. Georgescu, ms. 1 336, op. cit., apendice C, p. 352.

Legiusrea Caragea, Buc., 1955, partea a V-a, cap. 1, paragr. 4, p. 140.7 Condica criminaliceasca a Moldovei, art. 212, paragr. 4, p. 42.

Legiuirea Caragea, Buc., 1955, p. V. cap. 10.

Ms.

www.dacoromanica.ro

3 SURGHIUN1JL 253

In practica pedepsele erau in cele mai multe cazuri sub termenele prev5.-zute in pravile. Astfel, Serban Zad5.cianul este trimis in surghiun la mánas-tirea Snagov, printr-o hotarire a Divanului, pe termen de trei luni fiindcaa inselat judecatile" prin primire de blestem, cu scopul de a-0 plingepacatul acesta" acolo 9.

In alte documente termenul e mai vag, de obicei pina la o nouaporunca a domnului. Scarlat Izvoranu, clucer de arie, impreuna cu fra-tele sail Const. Izvoranul si Ion Brebenelul de la Olt au fost trimii insurghiunie la manastirea Bistrita, jud. Vilcea, pina la o noua poruncaa domnului, pentru calomnii proferate in Divan ". Cu un sens si mai impre-cis apare termenul surghiunului, cu prilejul pedepsirii lui Atanasie, fiulpitarului Const. Vlasto din Tirgoviste, care a ridicat mina asupra tataluisau si 1-a lovit. Potrivit dispozitiunilor din pravile, vinovatul trebuia certatcu taierea miinilor, dar tinindu-se seama de practica", adicd de obicei",el a fost batut la fata locului i trimis in surghiun la o manastire, de undesa nu se sloboada ping cind nu-1 vor ierta parintii sai", adica aceia caredepuseserd plingere impotriva lui cerusera pedepsirea 11.

Legiuirea Caragea pedepsea pe necinstitori" cu surghiunie cumunde va gasi cu cale judecatorul" 12 Prin necinstitori, aceastà legiuire

intelegea pe fiul care se ridica cu mina impotriva tatalui, sluga care seridica impotriva stapinului sau, pe individul care se ridica impotrivaboierului sau judecatorului la locul dregdtoriei sale".

In cazuri mai grave, sau considerate astfel, surghiunul era hotaritpe viata. Cel ce indemna norodul la apostazie i la tulburare era pedepsitdupa starea lui, fie cu spinzuratoarea, fie cu aruncarea lui la fiarele salba-tice, pentru a se lupta cu ele, fie cu surghiunul la un loc de unde sa numai fie a se stramuta". Cel ce fura banii obtii, sau lua mai mult, pesterinduiala stapinirii, era izgonit pe veci i Ii pierdea intreaga avere"".In cazul in care surghiunitul trimis la o manastire, pe termen limitat,parasea locul surghiunului mai inainte de soroc, el era pedepsit cu sur-ghiunul pe viata

Surghiunul se executa de obicei la o mainastire in tara, la mosiavinovatului, ceea ce constituia o pedeapsa si mai usoara, asemanatoare cudomiciliu fortat de mai tirziu, sau peste hotare, in cazuri mai grave.

Trimiterea in surghiun se facea prin porunca domneasca sau prinhotarirea Divanului si se punea in aplicare prin zapciu spätaresc. Astfel,Manole proin stegar spataresc" este trimis in surghiun la manastireaSnagov, fiindca la judecata cu sotia sa, Ioana, chiar in fata mitropoli-tului s-au aflat vinovat in fapte netrebnice". Zapciul spataresc primeste

9 30 sept. 1794, V. A. Urechi5., op. cit., VI, p. 417.19 17 noiemb. 1793, ibidem, p. 539.11 17 mai 1812, ibidem, IX, p. 468." Legiuirea Caragea, Buc., 1955, partea a V-a, cap. 9.13 Val. Al. Georgescu, op. cit., ms. 1 336, p. 351." Ibidem, p. 351.

Ibidem, p. 352.

13.

14

1

si-i

si

www.dacoromanica.ro

254 TUDOR VOUNTE.A 4

porunca s5.-1 duca la mandstire, pe un termen nedeterminat 16 De asemeneaGheorghe Hurmuz, care se fäcuse vinovat de irwlatorie i marturisiri min-cinoase, este pedepsit, din porunca Divanului, ca i plastograful, numai cusurghiunul la mdnastirea Snagov din jud. Prahova, dei pravila prevedeasurgun §i avutul lor sa se ia pa sama camarei imparateti". Executareahotaririi s-a fa:cut tot prin zapciu spataresc 17

Pentru a lämuri §i mai bine institutia de care ne ocupam, aici, vominfat4a mai jos mai multe cazuri de surghiun executat la mandstire, lamo0a vinovatului sau peste hotare, cu aratarea motivelor care au dusla aceasta masurd.

Ne vom opri cronologic la epoca Regulamentului organic, de0 surghiu-nul s-a practicat chiar sub Alexandru Joan Cuza.

A) Surghiunul la mandstire. Surghiunul cel mai des intilnit in docu-mente este cel executat la o manastire in tara, de cele mai multe ori dinordinul domnului, in unele cazuri §i cu aprobarea Divanului, sub invinuiripornite, ob4nuit, din rdzbunarea politica.

a) Caracterul politic al masurii nu era totdeauna limpede prezentatin motivarea hotaririi de pedepsire. Astfel, Dumitrache Falcoianu de la Urzi-ceni este trimis la mandstirea Tismana pentru ca s-au obrdznicit". In ceconsta obrdznicia lui ? Boierul ceruse in repetate rinduri sal fie primit inrindul velitilor boieri, la care cin, domnul socotea ca nu e vrednic a seridica" 18. Scarlat Milcoveanu, Nicolae Gigirtu i Vulturescu sint trimiiin surghiun la mandstirea Arnota, jud. Vilcea, cu aprobarea Divanului,in urma unei anchete, vadit pdrtinitoare, ordonata de domn, numai pentru

permis s5. ceara incetarea abuzurilor in Oltenia" 16. Pentru o cores-pondenta considerata compromitatoare, banul Nicolae Filipescu a fosttrimis in surghiun la mandstirea Dealului, iar vataful sau la manastireaBistrita 2O Invinuiti de intrigi impotriva domnului, vornicul AlexandruNenciulescu, fost caimacam al Craiovei, a fost trimis in surghiun la manas-tirea Snagov, aga Mihalache la Tismana, iar Cocordscu la mandstirea Plum-buita 21. Vistiernicul Nicolae Rosetti Rosnoveanu, semnatar, alaturi dealti boieri, al unui memoriu indreptat impotriva domnului, este pedepsitcu surghiunul la manastire, la propunerea mitropolitului facut5. printr-oanafora, sub invinuirea, probabil inventatä, c5. a coabitat cu o mat45,a sa, careia boierul Ii daduse o casa de locuit, intr-un sat, in apropierede Iai 22.

b) I. In alte cazuri surghiunul este ordonat pentru a pedepsi uneleacte de nesupunere la porunci domneti sau folosirea bataii impotriva orga-nelor de stat. Boierul Banica Chrisoscoleu este trimis in surghiun la manas-tirea Margineni, fiindca a bdtut un om domnesc, dei pedeapsa ce i se cadea,

16 10 oct. 1794, V. A. Urechik op. cit., VI, p. 329." 6 martie 1812, ibidem. IX, 486.18 1 aug. 1791, ibidem, V, p. 468.12 17 noiemb. 1793, ibidem, p. 497.181 15 aprilie 1817, Hurmuzaki, s. n., II, p. 388.21 26 mai 1823, ibidem, s.n.. II, p. 927.22 10/22 dec. 1835, ibidem, XVII, p. 528.

cd. §i-au

1

www.dacoromanica.ro

5 SURGHIUNUL 255

dupa parerea domnitorului, trebuia sal fie mai mare dar i-a scdzut-o, sasada la manastire sa' se roage lui dumnezeu sa-i dea minte si intelep-ciune" 23 in adevar, doi ani mai tirziu, domnitorul a trimis de data aceastala ocna la Telega pe un anume Hristea Dulgherul, fiindca a indraz-nit sä. ridice mina sa bata zapciu agiesc" 24. A doua zi, acelasi domnitortrimite tot la ocna Telega pe Manole lemnarul si pe alti doi, numai pentruc5. s-au impotrivit la zapciul spataresc 25. Totusi, citiva ani mai tirziu,pentru nesupunere la_ poruncile domnesti si bataie aplicata omului diva-nului, popa Joan din Copaceni este trimis in surghiun la mandstirea Sna-gov 26.

2. Si abuzurile administrative erau uneori sanctionate cu aceastapedeapsà. Capitanul Anton de la Zimnicea este trimis in surghiun la schi-tul Poiana Märului, prin mumbasir spataresc, fiindca a dat tescherea devoie la 19 familii de sirbi din Turnu Rose, savirsind astfel un abuz admi-nistrativ 27. Un calugar, pe nume Grigore, este trimis in surghiun la mands-tirea Tirgsor pentru ea, fiind iubitor de gilcevuri si razvratitoriu" in locsa potoleasca un scandal, asa cum se cuvenea de la o fat5. bisericeascd,I-a atitat 28. Un gramatic, Vasile Nutu, este trimis in surghiun la mands-tirea Calddrusani, fiindca. se face singur diacon, apoi popa si pleaca in in-spectii, ca un adevarat protopop, incasind sume de bani, care nu i se cuve-neau 29 .

in fine, Tudorache Eliad este trimis in surghiun la mandstirea Eze-rului, sub invinuirea cä atita la gilceava si s-a legat de onoarea casni-ciei unui paharnic" 30.

c) Surghiunul se practica si impotriva fiilor care actionind impotrivafirii si fdra omenie" ridicau mina impotriva pärintilor lor. Dup5. pravilepedeapsa era mai grava : taierea miinilor. Recurgindu-se la o pedeapsa.mai blindä, un fiu este trimis la manastirea Snagov, fiindca a amenintatcu bataia pe mama sa 31. Un altul este trimis in surghiun la manastireaBistrita, la simpla cerere a mamei sale, care traia mereu sub amenintarilefiului sau 32.

d) Nici minorii nu erau crutati de aceasta pedeapsa. Astfel, doi copiidin mintea copilareasca" au omorit pe un alt copil, anume Stan Pusteudin Pitesti. Din porunca domneasca sint trimisi la manastirea Vierosuunde sa stea sub paza de om si sa li se dea hrana pind cind se vor impacaparintii celui omorit, ... insa ca niste nevirstnici ce sint au voie parintii

23 16 noiemb. 1793, V. A. Urechiä, op. cit., VI, p. 285.28 8 iul. 1795, ibidem, p. 560.25 9 iul. 1795, ibidem.26 10 iunie 1812, Bulet. Comis. ist. a Rom.", 1924, p. 109.27 4 mai 1794, V. A. Urechiä, op. cit., VI, p. 292 293.28 10 dec. 1794, ibidem, p. 301.28 24 martie 1795, ibidem, V, p. 475 476.30 27 febr. 1814, ibidem, XA, p. 655.31 23 martie 1814, ibidem.32 27 mai 1814, ibidem.

www.dacoromanica.ro

256 TUDOR VOINEA 6

lor a-i aduce ca sa-i caute cu spalatu si cu primeneala lor" 33. Fiul lui Const.Cojocaru, in virsta numai de 12 ani, este trimis In surghiun la manästireaMargineni, fiindca a lovit cu cutitul pe un alt baiat, care a avut nevoiede ingrijire medicala, timp de doua saptamini, spre a-si vindeca ranile" 34.

e) Surghiunul s-a aplicat §i unor cazuri de nebunie fiindca s-a soco-tit atunci ca mandstirile sint cel mai bun loc de liniste, pentru temperareasau chiar vindecarea unor oameni atinsi de alienatie mintala. Astfel, sotialui Rachtivanu, considerat5. ca nebuna, este trimisä in surghiun la mands-tirea Tiganesti 35. De asemenea Costache biv vataf za Divan, sin paharnicuAlexandru" este trimis in surghiun la manastirea Sf. Gheorghe Nou fiindcase aflá zmintit la minte". Domnul porunceste s i se dea o odaie delocuinta, cum si cele trebuincioase spre cautare pin5. cind se va indrepta" 36.

f) Chiar pentru acte impotriva moralei s-a recurs la surghiun. 0 femeiede fel din Herastrau este trimis'a in surghiun la manastirea Viforita, pentruca umblind in port barbatesc, s-a inteles cu o alibi femeie, cu care s-a cunu-nat, muiare cu muiare " , inselind taina cununiei 37.

g) Sint cazuri cind surghiunul se executa la manastire in conditiide penitenciar. Un tigan domnesc, fiul lui loan Pricea avind patima denebunie" omoara pe tatal sau. in loc sa fie trimis la spinzuratoare, i seacorda circumstante atenuante si este trimis in surghiun la manastirea Caldd-rusani i inut acolo in obezi sä nu mai poata vatama pe altcineva" 38.

B) Surghiun la moie. Un surghiun mai usor de suportat, asemanatorcu dorniciliul fortat de mai tirziu, era aplicat de domnitori, unora dintreboieri, de obicei pentru fapte cu caracter politic, obligindu-i pe acestia sanu se miste de la mosia lor si silindu-i astfel sa se abtina de la orice acti-vitate politica. Astfel, beizadea Ioiüä, fiul raposatului Antioh voda, esteobligat de domn, la cererea patriarhului Ierusalimului sa plece i sä meargala mosia lui" fiindca se amestecase in treburi bisericesti, fara invoirea dom-nului sau ". Alta beizadea, Grigore Sutu, din ordinul domnului a fost alungatdin capitala i trimis la mosia sa din Arge fiindcã intr-o corespondentasurprinsa de oamenii domniei, ponegrea i chiar insulta pe domn ". Unorboieri din Tara Româneasca carora li se fixase initial un surghiun la manas-tire, ii s-a usurat pedeapsa, fiind trimii, cu domiciliu obligatoriu, la mosiilelor au primit de citeva zile permisiunea de a se duce la mosiile lor, departede capitalà, unde sä. raining in pace" 41 Vornicul Tudor Bals, vorniculV. Miclescu, postelnicul Cuza, spatarul Epureanu i logofeteasa Maria Ghika,vaduva sexagenard", au fost surghiuniti la mosiile lor 42 Boieroaica Elena

33 20 aug. 1795, ibidem, VI, p. 560 561.34 14 aug. 1801, ibidem, XI, p. 137." 3 febr. 1814, ibidem, XA, p. 654.38 22 iul. 1814, ibidem, p. 1 050." 28 oct. 1801, ibidem, XI, p. 94.38 20 aug. 1795, ibidem, VI, p. 560." 8 aug. 1730, Hurmuzaki, XIV/2, p. 1 061." 29 aug. 1818, ibidem, s. n. II, p. 478.u 4 iul. 1823, ibidem, p. 932.41 martie 1824, ibldem, supl. 1/4, p. 37.

www.dacoromanica.ro

7 SURGHIUNUL 257

Ciucurluc, näscuta Slatineanu, trimisä la inceput in surghiun la manas-tirea Margineni, fiindca vorbea prea mult pe seama turcilor, la interventiaunui prieten pe lingä domnie, obtine o tqurare a pedepsei 0 este trimisain surghiun la mo0a sa 43. Logoatul Alecu Filipescu, incarcerat pentru pro-teste adresate domnului in legatura cu alegerea unui arhimandrit ca episcop,dupà o oil de la arestare, este urcat intr-o trasura i excortat de 12 alba-nezi inarmati i exilat la Jilava, la o proprietate a sa, situat5. nu departede capitale ".

La cererea turcilor, domnul indeparteaza din Ia.0 pe logoatul Const.Sturza, pe vistierul Alex. Sturza i pe postelnicul Gh. Ghica i Ii trimite lamo0ile lor, fiindca se intilneau in casa celui dintii, fapt considerat ca unact de uneltire 49.

Uneori surghiunul era o simplä alungare din Bucurqti, fArà aratarealocului. Astfel, Maria Musulingione impreuna cu barbatul sáu sint mutati

trimi0 cu zapciu afara din Bucurqti, printr-o hotarire domneasca, pentrufapte netrebnice, fiindca se dovedisera proxeneti 46.

C) Surghiunul peste hotare. Izgonirea peste hotare era o pedeapsämai grava i purta tot numele de surghiun. Se executa fie la o manastireanumita, fixata de porunca domneasca, cum era Athosul, fie la alegereacelui izgonit, dar numai cu aprobarea domnului. Dacà cel alungat din-tara se inapoia inainte de soroc, fara o incuviintare a stapinirii, i se aplicao pedeapsä 0 mai grava. Astfel, Iovan, fost nefer, este scos din tara prinsurghiun a doua oarA, cu bataie , fiindca s-a intors fara aprobare sa-1ridici i sa se pedepseasca la domneasca scara, cu 100 de toiage la talpi

apoi s5.-1 scoti iarA0 din tara, facindu-se surghiun" 47.Pentru cä incercase s5. boteze fara voia lui deplin5." pe fiul unui

evreu, Petru Croitoru este batut i trimis in surghiun ca unul ce s-au aflatpricinuind inFlaciune la aceasta, poruncim d-tale vel spatar sa i se facacertare cu 100 de toiage la talpi i in urm5. sa-1 surghiuniti peste hotare,in tara Moldovei" 48, Manolache Moldoveanu gasit plastograf, fiindc5. facusebuiurdisma domneasca la jalba cavafilor", este dus in surghiun tot inMoldova, cu carte de volnicie i prin zapciu spataresc 49. Matei Ratescu estetrimis insa in exil prin zapciu spataresc, departe, la muntele Sinai, locfixat de domnie, la cererea rudelor lui, care se angajau poarte degrijä acolo" 90. Chiar Dosoftei mitropolitul Tarii Roma.neti, dui:4 ce estedestituit din functie, este trimis in surghiun, din ordinul domnului, totin tara Moldovei, ca sä fie departe de treburile bisericqti ale tarii sale 51.

4' 25 sept. 1824, ibidem, X, p. 294." 16 noiemb. 1820, ibidem, s. n. II, p. 594.45 15 noiemb. 1835, ibidem, supl. 1/5, p. 288." 11 aprilie 1792, V. A. Urechik op. cit., IV, p. 198 199.47 18 iul. 1803, ibidem, VIII, p. 533.48 4 iul. 1793, ibidem, V, p. 478.48 13 iul. 1803, ibidem, VIII, p. 533." 18 iul. 1803, ibidem.57 18 martie 1810, Hurmuzaki, XIX/2, p. 710.

17 - C. 89

si

si

s5.-i

www.dacoromanica.ro

258 TUDOR VOINEA 8

Derogind de la regulile stabilite de pravile cu privire la izgonirea pestehotare i abuzind de puterea sa, domnitorul Ion G. Caragea a trimis insurghiun peste hotare pe boierul Const. Balaceanu, la Castoria in Albania,pentru ca acesta impreun5. cu alti boieri au reclamat pe domn la Poartd,invinuindu-1 ca se inconjura de oameni hrapareti i necinstiti i aplicatarii o fiscalitate excesiva 52. Evident ca numai cu citeva decenii mai inainteel ar fi putut sa-0 piarda capul pentru o asemenea fapta, flind considerathiclean".

In afara de cazurile infati§ate mai sus, sfir0tul secolului al XVIII-leainceputul secolului al XIX-lea au cunoscut i alte surghiunuri pe care

spatiul restrins al acestui articol nu ne-a ingaduit sa le reproducem in tota-litatea lor. 0 vom face intr-un studiu mai dezvoltat.

Pina atunci noi ne permitem sä socotim c i alungarea din sat, prac-ticata Inca In ob§tea taraneasca, era tot un fel de surghiun. Ma intreb cumam putea sa caracterizam masura luata de Vasile Lupu impotriva unorlocuitori, carora poruncqte sä li se darime casele i sa fie alungati din sat,fiindca judecindu-se in repetate rinduri cu sluga sa Nec. Ureche, de0 aupierdut de fiecare data, nu se supun judecatii i nici poruncilor domnqtici umbra. peste giucletul màriei sale"53. Izgonirea din sat era prevazuta.0 in pravile, ca o masura luata impotriva celor care tineau drumurilecalle oamenilor i ii jefuiau, fara. s. poarte arme cu ei s5.-1 scoata i s5.-1goneasca de intr-acel loc"54. Ea s-a aplicat chiar i taranilor dovediti inda-ratnici in executarea muncilor agricole, care cddeau in sarcina lor 55.

Ramine numai s. cercetam documentele epocii, pentru a gasi cazurilecare sa confirme aceasta supozitie a noastrd.

LE BANNISSEMENTRÉSUMÉ

Le bannissement est une peine tres ancienne, qu'on appliquait d'abordaux seuls delfts a caractere politique.

Les lois grecques, romaines et byzantines l'ont connu, et c'est de ceslois que les Pays Roumains l'ont pris, des le XVII' siecle.

En tant que peine plus légère, le bannissement était d'abord appliquéaux boyards seulement, pour trahison. Plus tard on l'appliqua a tous lessujets des voivodes, pour toute sorte de delfts.

Le terme roumain, d'origine turque, de surein (bannissement),est employe au XVIII' siecle seulement, par suite des contacts plus serrésavec le système juridique ottoman.

Dans les Pays Roumains, le bannissement s'est confondu en generalavec la relegation dans un cloitre (Snagov, Sinaia, Magureni), fres rare-ment dans la propriété rurale du délinquant, ou en d'autres lieux. Mais lalegislation des Pays Roumains a aussi connu le bannissement a l'étranger(l'exil).

52 24 iul. 1813, ibidem, s. n. II, p. 116.53 22 aug. 1649, L. T. Boga, Docutnente basarabene, VII, Chishau, 1929, p. 35.54 Indreptarea legii, Buc., 1962, cap. 346, § 1.

" ,,Studii de istorie", 3/1967, p. 625.

si

www.dacoromanica.ro

BIRUL IN TARA ROMANEASCA (1775-1831)DE

S. COLUMBEANU

Documente cercetate in ultimii ani, indeosebi cele aflate in dosarelevistieriei de la Arhivele statului din Bucuresti 1 si din condica vistieriei,redo ctata in ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea din initiativa luiIenachita Vacarescu 2, yin sä completeze cu numeroase i noi date cunos-tintele pe care le avem din documentele publicate de Al. Papiu-Ilarian 3Si V. A. Urechia 4 asupra fiscalitatii in perioada 1775-1831 5.

In articolul de fata. ne propunem ca, pentru perioada mentionatamai sus, sal fixam citeva din momentele mai importante ale evolutiei biru-lui, care era principalul impozit platit de marea masà a contribuabililor,formata din tat-al-lime. Documentele fiscale permit fixarea acestor momentemai ales in primele trei decenii ale secolului al XIX-lea. In aceasta privintaatragem atentia cä dosarele vistieriei din timpul domniilor lui Ioan Caragea(1812-1818) si Mihai Sutu (1818-1821) oferd posibilitatea urmaririievolutiei aproape lunare a birului si a altor dota impozite mai impor-tante percepute de vistierie : contributia pentru lefurile dregatorilorcontributia pentru poste. Alaturi de acestea, dosarele vistieriei mai contindate si asupra altor categorii de impozite : ajutoarele" incasate pentru

1 Aceste dosare se aflä in marele fond numit Administrative vechi.Muzeul de istorie a oraplui Bucure§ti, nr. inv. 31 348 (pe viitor citat M. I. B.).

3 Al. Papiu-Ilarian, Tezaur de monumente istorice, t. II, Bucure§ti, 1863.4 V. A. Urechil, Istoria romdnilor, 14 vol.5 Vezi, In privinta vechiului regim fiscal, 0 unele lucrdri cu caracter special consacrate

acestei probleme ; pentru perioada de care ne ocuplin in studiul de fat1. Leonida Colescu,Geschichte des rurndnischen Steuerwesens in der Epoche der Fanarioten (1711 1821), Munchen,1897, p. 45 i urm, ; Gheorghe Panu, Cercetdri asupra stdrei idranilor in veacurile trecute, vol. I,partea a II-a, Bucure§ti, 1910, p. 470 557 : loan C. Filitti. Consideralii generale despre vecheaorganizare fiscald a principatelor romdne pind la Regulamentul organic, Bucure§ti, 1935, p. 43

urm.

2

:

si

www.dacoromanica.ro

260 S. C OLUIVEBEANU 2

acoperirea frecventelor deficite ; numeroasele contributii suplimentareprin care se cguta sa se rgspundg cererilor de tot felul ale Portii (lefurile

aprovizionarea trupelor din regiunile limitrofe cu Tara RomAneasca,plata salahorilor 0 a materialelor de constructie necesare cetatilor, trans-porturi etc.).

Documentele ne mai aratg, apoi, i modul de repartitie a birului pebaza sistemului de impunere pe unitati fiscale numite lude. Inainte decide a vedea care a fost evolutia birului in perioada propusä in studiul defatg, sà incercgm a inatisa, pe scurt, In ce consta sistemul de impunerepe lude 6. Intr-un articol, recent publicat, se consemna ca sistemul hide-lor a fost instituit de Alexandru Ipsilanti in 1775. Un lude era compusdintr-o persoang cind contribuabilii aveau o stare materiall mai bungsi din 2-3 persoane cind contribuabilii erau sgraci. In acest sens, instruc-tiuni ale domniei, din ultimele doug decenii ale secolului al XVIII-lea,cgtre ispravnicii judetelor i notabilii satelor prescriu ca in fiecare sat,in afara numgrului de lude stabilit, sg existe ajutoare" din dgstul" 7.

De obicei, proportia era de un ajutor" la doi sgteni considerati,Iude". Dacg satele erau mai cu putere", adicg oamenii erau mai instgriti,atunci ajutoarele puteau fi intr-un numgr mai mic ca a treia parte dintotalul contribuabililor. Principala cauzg care a determinat ca ludele sgdeving o unitate fiscalg format5. nu dintr-un singur contribuabil, ci dintr-unnumgr de contribuabili asociati a fost cresterea permanentg a birurilor.Vom vedea mai departe cum numgrul de lude va ajunge de la 40 000-50 000la 14 000-15 000 8. ScAderea se datoreazg inregistrarii de contribuabilitot mai numerosi in cadrul unei lude : in jurul anului 1820 se va ajunge caun lude sä aibg ping la 10-12 birnici. Numai prin acest numar ridicat depersoane din compunerea unei lude se putea asigura incasarea bimensualga ridicatelor cote de bir 9.

Dupg aceasa expunere a structurii sistemului ludelor, sä amain sa.'vedem cum se prezintä evolutia birului, mai intii, in subperioada careacoperg ultimele doug decenii i jumgtate ale secolului al XVIII-lea. Sestie cg prin reforma fiscalg initiatg de Alexandru Ipsilanti i inscrisg inhrisovul general privind reorganizarea administratiei (25 decembrie 1775)s-a hotgrit desfiintarea sferturilor devenite prea numeroase i apasatoare

introducerea a 4 semi pe an (semile I, II, III i seama haraciului),constind fiecare din 4 taleri, in total 16 taleri1°. La semile I, II, III, suma

Detalii in problema ludelor, vezi la S. Columbeanu, Sistemul de impunere pe lude dinTara Romdtteascd (1800 1830), In Studii", XXI, 1968, 3, p. 469 479.

7 Ibidem, p. 471.Ibidem, p. 471 473 (Evolutia descrescAtoare a numärului de lude).Ibidem, p. 474.

10 M. I. B., nr. inv. 31 348, f. 5 8 ; Dionisie Fotino, Istoria generald a Daciei, trad.G. Sion, vol. III, Bueuresti, 1860, p. 323 328 ; vezi §i Sulzer, Geschichte des transalpinischenDaciens, vol. III, Viena, 1781 1782, p. 362 363.

0

*

0

a

www.dacoromanica.ro

3 BIRUL IN TARA ROMANEASCA 261

de 4 taleri era impärtitg astfel : 3 taleri pentru cheltuielile vistieriei, un talerpentru lefurile dreggtorilor. Cisluirea ambelor cote (3 taleri i un taler) sefgcea separat, intocmindu-se roluri fiscale diferite

Se pare, ping la o probg documentarl contrail, cl sistemul celor 4semi a continuat pe tot timpul domniei lui Alexandru Ipsilanti si a succe-sorului sdu, Nicolaie Caragea (1782-1783). Pe la mijlocul anului 1784sub Mihai Sutu (1783-1786), documentele consemneazd o derogare gene-ratä de perturbgri survenite in administratia finantelor. In condica vistie-riei redactatg sub ingrijirea lui Enachit5. Vg.cgrescu se pomeneste de sta-rea cea proastg" a vistieriei 12, de mincgtoriile" zapciilor si ale pircgla-bilor, de faptul cg plgtesc numai unii", iar altii nefiind nici mgcarajutor acelora ce platesc" ; in sfirsit, c. birnicii bintuiti de aceste mIncä-toni ... nu conteneazg stramutindu-sg din sat in sat si din judet in judet

" 13. Ca urmare a acestei situatii, Mihai Sutu instituie o seamg tranzi-torie de 6 taleri plAtibilg in intervalul de timp iunie-august 1784. Apoide la 1 septembrie acelasi an se instituie 5 semi, repartizate astfel : seamaI (septembrie, octombrie) ; seama II (noiembrie-decembrie) ; seama hara-ciului (ianuarie, februarie, martie, aprilie) ; seama III (mai, iunie) ; seamaIV (iulie, august). Semile I IV aveau fiecare 4 taleri, iar seama haraciu-lui 6 taleri ; in total deci 22 de taleri pe an. Instructiunile domnesti fäceaude asemenea specificarea cà, exceptind seama haraciului, celelalte semi eraucalculate in asa fel ca sg revin5. 2 taleri pe lunä. de lude contribuabil 14.

Dupg razboiul din 1787-1792, care a produs din nou marl pertur-bgri in viata tgrii si in administratia finantelor, chiar la inceputul anului1792 (22 ianuarie), Mihai Sutu, revenit a doua oarg la domnie (17911793), dä un hrisov, anuntind o noug reorganizare a sistemului perceperiibirului : Au sosit vremea se scrie in hrisov dupg inlinitirea tuturorpetrecerilor amArite ca sä facem un asgzAmint dg obste i o indreptare atgrii ...". Ping la elaborarea asgzamintului" se instituie, in mod provi-zoriu, pe primele trei luni ale anului 1792 (ianuarie-martie), o seam5. de5 taleri. In acest interval de timp urmeazg a sä hotgri cite citi talerisg se intocmeascg ludele si cite semi au a curge intr-acesti doi ani pentrucheltuielile tgrii si cite si la ce vreme sg iasai semile haraciului si a dgrilormirii" 15. Ping la Constantin Alexandru Ipsilanti (1802-1806), care in 1804a dat un nou regulament al finantelor, documentele fiscale, avute ladispozitie pin5. in prezent pentru intervalul 1792-1804, nu ne-au permis

stim cu precizie care a fost numgrul semilor platite sub Mihai Sutu ;Alexandru Moruzi (1793-1796) ; Alexandru Ipsilanti a doua oarg (17961797) ; Constantin Hangerli (1797-1799) ; Alexandru Moruzi a doua oarg

11 M. I. B., nr. inv. 31 348, f. 10 12 (Instructiuni din 18 ianuarie 1776 privind percepereaSemii I).

12 Ibidem, f. 35 36.13 Ibidem, f. 37 39.14 Ibidem, f. 35-39.14 Ibidem, f. 42.

11

sa

www.dacoromanica.ro

262 S. COLUMBEANU 4

(1799-1801) si sub Mihai Sutu a treia oara (1801-1802) 16. Documentelefiscale mai tirzii arata c5. aceste semi au fost in numar de 6, valorind fiecare4 taleri, i cà numarul de 6 semi a fost instituit de hatiseriful din 178317.La aceasta din urma asertiune avem de-a face, cel putin pentru anii ime-diat urmatori amintitului hatiserif, cu o inadvertenta. Instructiunile dereorganizare a finantelor din iunie 1784 date de Mihai Sutu, deci dupahatiseriful din 1783, fixeazd, asa cum am vazut mai inainte, doar 5 semi(semile I, II, III, IV plus seama haraciului). Probabil ca cele 6 semi sausferturi, mentionate in pitacul domnesc din 16 iunie 1804 si in anafo-raua Divanului din 20 octombrie 1804 ca fiind introduse prin hatiserifuldin 1783, vor fi fost aplicate la citiva ani dupa emiterea pomenitului hati-rrif. Este o presupunere care urmeaz5. sa fie dovedit5. prin cercetarea unordocumente fiscale ce se vor descoperi eventual de aici inainte.

Dupa aceasta scurta' incursiune in fiscalitatea ultimelor decenii alesecolului al XVIII-lea, sã cautam a examina, de data aceasta ceva maidetaliat, deoarece documentele ne-o ingaduie, cum a evoluat birul i prin-cipalele contributii aditionale platite vistieriei in timpul domniei lui Con-stantin Alexandru Ipsilanti (1802-1806), in perioada razboiului ruso-turc(1806-1812), in timpul domniilor lui Ioan Caragea (1812-1818) si Ale-xandru Sutu (1818-1821), in perioada rdscoalei din 1821 si in timpuldornniei lui Grigore Dimitrie Ghica (1822-1828).

tn primii ani ai secolului al XIX-lea, situatia financiara a Tarii Roma-nesti era deosebit de grea din cauza marilor sume de bani care trebuiauplatite trupelor angajate s5. opreascd incursiunile permanente al6 pazvan-giilor. Pentru procurarea acestor sume, contribuabilii erau impusi la noi

grele sarcini fiscale, care se suprapuneau peste cele obisnuite, legate deplata birului. Astfel, in iulie 1803, un hatihumaium ordona. instituirea uneidari speciale cu care sa. se acopere datoriile de 2 000 pungi (circa 1 000 000taleri), contractate pentru a se plaiti lefurile trupelor care luptau cu paz-vangii. Poarta recomanda ca noul impozit sa fie de 3-5 taleri de fiecarecontribuabil dupa analogon puterii fiecdruia". In caz cà nici prin nouadare nu se putea asigura plata datoriilor, atunci boierii i manastirile urmaus5. fie impusi la dijmarit i vinariciu 18 Prin urmare, chiar Poarta, care,teoretic, prin hatiseriful din 1802, cerea masuri de usurare a sarcinilorfiscale 19, in fapt dispunea marirea acestora.

16 Numeroasele documente fiscale publicate de V. A. Urechil nu pomenesc nimic denumarul sernilor in timpul domniilor citate (vezi vol. V, p. 168-188, 532 533 ; vol. VI, p. 610650 ; vol. VII, p. 79-90, 192, 207, 344-345, 504 524 ; vol. VIII, p. 140 159, 222 226,641 655).

11 Cf. Al. Papiu-Tlarian, Tesaur, vol. II, p. 329-333 ; V. A. Urechik vol. XI, p. 148-149 ;vezi §i L. Colescu, op. cit p. 45.

18 Cf. Al. Papiu-Ilarian, Tezaur, vol. II, p. 318.19 A cte ci documente privitoare la istoria rena,sterii Romdniei, vol. I, Blcure§ti, 1900, P. 260.

si

www.dacoromanica.ro

5 BIRUL IN TARA ROMANEASCA 263

Dar, in afarä de plata trupelor care se luptau cu pazvangii, situatiagrea a finantelor mai era complicatá si de lipsa banilor pentru retribuireadreggtorilor. 0 anafora a Divanului din 5 august 1803 preciza cä pentrulefurile dreggtorilor este necesarl suma de 1 088 592 taleri anual. In aceast5.suing nu intel cheltuielile vistieriei, haraciul i celelalte obligatii csatreturci, precum i diferitele dari aditionale, numite ajutoare". Pentru aface fata deci unei duble obligatii : plata trupelor si plata dreggtorilor,anaforaua amintitg propune instituirea unei dari suplimentare de 3 talerisi 3 bani pe lung, deci 36 taleri si 36 bath pe an de fiecare lude contri-buabil 20 Pitacul domnesc din 14 august 1803 aprobg darea, precizindtotodatà Ca toate celelalte semi, ajutoare i orice alte dari cu verice felde numiri erau ping acum, toate ping acum s-au ridicat si au lipsit cu totulnu le mai da" 21.

Folosind in continuare imprejurgrile nou create de incursiunile paz-vangiilor i deci de necesitatea intretinerii unor trupe speciale pentru a lestavili, Constantin Alexandru Ipsilanti a dat la 16 iunie 1804 un pitacin care subliniazg c5. este lucru peste putinta"sa se stabileascg birul dupgnormele din 1783. Aratä cg pentru lefuri sint insuficiente cele 16 paralela leu percepute in trecut, trebuind sl se adauge Inca 4 parale. Apoisemile trebuie mgrite de la 4 la 6 lei din cauza imputingrii ludelor, pede o parte, si al numärului mare de persoane cu regim fiscal special (scu-telnici i poslusnici) sau privilegiat (neamuri, mazili, bresle, companisti),pe de altg parte. Pentru a face fata noii situatii, Divanul propune insti-tuirea a 5 semi de cite 6 lei fiecare, la care se adaugg haraciul i cloudajutoare totalizind 10 1/2 lei si contributia pentru poste de 6 lei. Impreungcu darea de 36 taleri si 12 parale afectatg p14ii lefurilor, un lude urma sgplgteascg vistieriei anual aproape 86 taleri. Domnul nu a aprobat aceastgsumg si a fixat urmgtoarele contributii : 72 taleri repartizati in 6 semia 12 taleri plus 6 taleri pentru poste, plgtibili in cloud cistiuri" pri-mgvara i toamna. Deci, in total 78 taleri 22.

Dupg toate aceste acte preggtitoare, citeva luni mai tirziu, la 5 noiem-brie 1804, Constantin Alexandru Ipsilante dg cunoscutul hrisov de asezarea dgrilor care constituie, totodatg, primul regulament al finantelor"din Tara Româneascg de la inceputul secolului al XIX-lea.

Hrisovul din 5 noiembrie 1804 confirma de fapt prevederile pitaculuidomnesc din 16 iunie a aceluiasi an, addugind unele preciziuni. Astfel, searatá cà ultimul recensämint fiscal efectuat in tara a stabilit existenta a40 620 de lude. Acestia vor plgti cite 12 taleri la fiecare 2 luni (diminie"),de 6 ori pe an, conform dispozitiilor hatiserifului din 1802, care a hotdritsg se urmeze dgjdiile ca la leatul 1783, care dajdii atunci sase fiind intr-unan". Contributia pentru poste va fi de 6 taleri pe an, la care se vor maiadguga Inca 2 taleri (unul toamna i unul primgvara). Suplimentul de

" V. A. Urechi5., op. cit., vol. XI, p. 146 147.Ibidem, p. 147 148.

22 Ibidem, p. 147 149."

www.dacoromanica.ro

264 S. COLUMBEANU 6

2 taleri era motivat cu scaderile numarului de lude. In total deci, conformhrisovului din 5 noiembrie 1804, o lude platea vistieriei 80 taleri pe an./n sfirsit, hrisovul stabileste si repartitia celor 12 taleri platibili la fiecarediminie" : 8 taleri si 96 bani simbriile ispravnicilor i zapciilor, havaeturilevistieriei, hrana i echipamentul otirii, furajele pentru grajdul domnescsi pentru cavalerie ; 3 taleri si 24 bani la casa rasurilor pentru plata lefu-rilor 23.

Dar, in afara de darile de mai sus, tot in toamna anului 1804 amai fost stabilita o dare suplimentara pentru acoperirea deficitului de190 000 taleri al casei rásurilor. Divanul a propus ca aceasta dare sä insu-meze 5 taleri platibili in trei rate ". Domnul a aprobat-o, dar a dispus caperceperea ei sa se efectueze in timp de zece luni, cite 1/2 taler pe lunä defiecare lude 25.

Deci, in decurs de aproximativ un an, totalul darilor platite vistie-riei de un lude se ridica la suma de 85 taleri.

Regulamentul finantelor" dat de Constantin Alexandru Ipsilanti,inspirat din prevederile hatiserifului din 1802, a avut drept scop sa punkintr-o forma oarecare, capat marelui abuz ce se facea cu inmultirea necon-tenita a sferturilor 26. In pitacul din 16 iunie 1804, care pregateste hrisovulpentru asezarea dajdiilor" din 5 noiembrie 1804, domnul a precizat caeste lucru peste putinta" sä se fixeze dajdiile dupà aceleasi criterii din1783. Asadar, greutatea impozitelor depinde nu numai de numarul sfertu-rilor, ci de cota stabilita pentru fiecare lude si de numarul ludelor 27

Perioada 1806-1812 inregistreaza o noua crestere a birului ca urmarea numeroaselor contributii necesitate de starea de razboi.

In 1806 birul ajunsese la 92-100 lei, fiind perceput de la 55 000lude. La acesta se mai adauga un impozit extraordinar de 7 lei si 28 parale,haraciul 7 lei si darea pentru post5. 11 lei. In total 117-125 lei, suma caredepaseste cu peste 50% darile fixate de Regulamentul finantelor" din1804 28. De asemenea se remarca numarul foarte mare de contribuabili :55 000. Aceasta inseamna ca recensámintul fiscal s-a efectuat cu foartemare rigurozitate, date fiind nevoile crescinde de bani determinate destarea de razboi.

23 Cf. Al. Papiu-Ilarian, Tezaur, vol. II, p. 332 335 (anaforaua din 20 octombrie1804,care preceda hrisovul, ibidem, p. 328 332).

24 V. A. Urechia., op. cit., vol. XI, P. 149 150." Ibidem, p. 150.26 Cf. Al. Papiu-Ilarian Tezaur, vol. II, p. 333 (hrisovul subliniaza. ca din pricina celor

far de rinduialä i dese cifreturi ce se urma pina acum amestecate drepte i indoite, venise laatita catahrisis !mit nu era macar o zi intru care sa fi putut ticalosul Oran A. se vaza pe sineslobod de implinitorii zapcii").

" Gh. Panu, op. cit., p. 507 (Gh. Panu mai sustine cä domnul s-a prefacut ca nu vedeIn hatiseriful din 1802 decit recomandarea privind numärul sferturilor, omitind In explicatiilesale cuantumul acestora. Aceasta omisiune avea In vedere impunerea unor sume cit mai mari lasferturi. Afirmatia lui Panu nu corespunde realitatii, deoarece Ipsilanti. In pitacul din16 iunie 1804, a arätat foarte clar cä In 1804 nu mai este posibil O. se stabileasca dajdii caIn perioada anterioara).

" R. Rosetti, Arhiva senalorilor din Chisindu, in An. Acad. Rom. Mem., Sect. Ist.",s. II, t. XXXI, vol. IV, p. 111.

www.dacoromanica.ro

7 BIRUL IN TARA ROMANEASCA 265

In 1808 numarul de lude scazuse la 28 000, adica la jumltate fatade 1806. Birul era de 3 1/2 lei pe luna, plus 11 lei contributia pentruposte si plus 89 lei pentru spitale i alte necesitati ale armatei 29. In total,un lude platea in 1808 suma de 142 lei. Observam cä, daca birul propriu-zis era relativ mic, doar 42 lei ", in schimb pentru intretinerea spitale-lor si a armatei se platea o suma de doul ori mai mare decit birul.

In 1811 numarul de lude a scazut si mai mult, ajungind la 16 000.Acestea plateau : 3 sferturi a 15 lei, 3 sferturi a 10 lei, 3 lei pe lunapentru poste si 40 lei restanta din 1810, reprezentind ajutorul pentru ocne

pentru plata zaherelii, in total 151 lei 31, dar in 1812 birul era de apro-ximativ 120 taleri pe an si contributia pentru poste de 36 taleri, deciin total 156 taleri pe an. In acest an numarul ludelor a inregistrat o seriede scaderi succesive, care au ingreuiat in mod deosebit operatiile de per-cepere. Astfel s-a ajuns de la 15 810 lude in ianuarie la 12 439 lude in iunie 32,

Trebuie spus cà sumele de bani pldtite de un lude erau insa multmai mari decit cele legate direct de plata birului 0 a contributiei pentruposte. Intr-o plingere adresata administratiei ruse se arata ca. in 1808 birul

toate celelalte contributii, care inainte erau de 120 piastri pe an, au ajunsla 500 piastri, iar ludele au scazut de la 26 000 la 16 000 ; de asemenea,in anul 1810 un corespondent anonim din Bucuresti scria ca taranul birnicplatea bir i contributii de razboi 259 lei pe a,n, .1a care se adaugau rechi-zitii in natura, corvezi i jaful zapciilor 33. Consulul francez Ledoulx,intr-un raport din acelasi an, evalueaza totalul sarcinilor unui contribuabilposedind o pereche de boi i un car la 40 lei pe lung sau 480 lei pe an,evaluare care corespunde cu cea facuta de corespondentul anonim daca seadauga rechizitiile, corvezile i jaful 34.

Asadar, in perioada 1806-1812 s-au produs mari schimbari in sis-temul fiscal al Tarii Românesti. Numarul ludelor care in toamna anului1804 era de 40 620 a ajuns in luna iunie 1812 la 12 439. De asemenea birul

contributia pentru poste care in 1804 erau de 80 lei in 1812 aproape s-audublat, ajungind la 156 lei.

Care erau cauzele acestor insemnate cresteri ale sarcinilor fiscale ?0 adresa a Divanului Care senatorul Milasevici le relateaza in mod expli-cit. Suma ludelor se spune in adresa au fost la inceput impatritmai mult decit este acum ; dar, precum s-au zis, sardcind locuitorii i ingre-uindu-sa la &Ida i impovarindu-se cu multimea podvezilor, din care lis-au pricinuit moarte i präpadenie dobitoacelor, din vreme in vreme au

" Ibidem, p. 111 112.3° T. G. Bulat, V eniturile si chelluielile Moldovei ,si V alahiei pe 1808, in Arhivele Basara-

biei", II (1930), 1, p. 85.Idem, V eniturile cheltuielile Id rilor romdnesti intre anii 1810-1812, in Arhivele

Basarabiei", VI (1934), 2, p. 143.22 R. Rosetti, Arhiva senatorilor din Chi,sinclu, vol. IV, p. 122 123.33 Ibidem, p. 43.34 Ibidem, vol. II, p. 84 85.

si

si

si

31 si

www.dacoromanica.ro

266 S. COLUMBEANU 8

tot scazut, pina ce ai ajuns la suma ce este acum". In alta parte, adresada amanunte 0 mai precise, aratind ca au ajuns a fi, pentru inmultirea

pentru siricia i neputinta lacuitorilor, cite 5, cite 6 0 pa alocureacite 10 i 12 familii la un lude" 35.

Prin urmare, inmultirea §i marirea impozitelor, la care se adaugauobligatiile de tot felul (contributii in cereale i produse animale, transpor-turi, lucru la constructii cu caracter militar) impuse de starea de rázboi,au provocat o mare saracire a contribuabililor. Din aceasta cauzd, capaci-tatea unitatii fiscale ludele de a raspunde multiplelor sarcini a scazutconsiderabil. Ludele de 2-3 familii fiind incapabile sa plateasca marilesume de bani cerute de vistierie, s-au format atunci lude de 5-6 familii,ajungindu-se uneori chiar pina la 12 familii. In acest fel, grelele i numeroa-sele sarcini fiscale se repartizau pe un numar mai mare de contribuabiligrupati in cadrul unei lude. In acelasi timp insd, paralel cu marirea numa-rului de contribuabili din interiorul unei lude, avea loc micorarea numa-rului de lude pe toata tara. De aici izvorau mari deficite : veniturile reali-zate de pe urma impozitelor incasate de la un numar mai mic de lude eraumult inferioare celor ce s-ar fi realizat de la vechiul numar de lude multmai mare 36.

In anul 1812 este numit domn al Tarii Romariqti Ioan Caragea, carea platit mafi sume de bani pentru a obtine tronul. Problema care se puneanoului domn era sa gaseasca bath pentru plati creditorii de la Constan-tinopol §i pentru a realiza beneficii cit rnai mari de pe urma domniei.Pentru implinirea acestor deziderate era nevoie de un numar cit maimare de lude contribuabili. De aceea la 21 aprilie 1814 domnul da, unpitac prin care cere in mod expres a se pune in rinduiald dajdiile tarii" 37.Ca urmare, Divanul, in anaforaua din 28 mai a ace1uia0 an, expune dom-nului situatia existenta a finantelor tarii i masurile necesare pentru ao rernedia 38. In prima parte a anaforalei se arata cd, din cauza rdzboiului0 a epidemiei de ciumd, numarul de lude gäsite la recensamint este abiade 13 434, corespunzind la 91 400 familii de birnici. Pentru a se face Ltdcheltuielilor vistieriei i necesitdtilor de acoperire a deficitului sint necesare25 000 lude avind in medie 5 familii fiecare, deci in total 125 000 familiide birnici. Se propune ca aceste lude sa plateasca 200 taleri pe an repar-tizati astfel : 5 sferturi a 24 taleri fiecare, un haraciu a 30 taleri 0 2orinduieli" pentru po0e a 25 taleri fiecare. Pentru acoperirea diferenteide 11 566 lude pina la implinirea numarului preconizat de 25 000 Divanul reco-manda ca prima mdsura darea la dajdie a 3 609 poslupici din cei 14 346 exis-

36 I. Cojocaru, Documente privitoare la econo;nia Tdrii Romanepti,1800-1830, vol. I,Bucuresti, 1958, P. 94.

36 R. Rosetti, Arhiva senatorilor, vol. IV, p. 122 123 (in ianuarie 1812 un numar de15 810 lude plateau pe lun& 156 157 taleri, deci aproape 10 taleri de fiecare lude ; in iunie acelasian, aceeasi sum& de aproximativ 10 taleri era plait& doar de 12 439 lude, ceea ce revine la untotal de 122 950 taleri. ObservAm deci ce influent& mare avea scäderea numarului de ludeasupra incasärilor vistieriei).

37 V. A. Urechia, op. eit., vol. X, B, p. 93.38 Ibidem, p. 94 102.

dajdiilor,

a-si

www.dacoromanica.ro

9 BIRUL IN TARA ROMANEASCA 267

tenti. Cum insa cu acesti 3 609 poslusnici dati la dajdie problema nu era rezol-vata Divanul mai propune urmatoarele mdsuri : verificarea scutelnicilorsi inscrierea in rolurile fiscale a celor facuti ilegal ; verificarea actelor privi-legiatilor neamuri, postelnicei, mazili, breslasi, cumpanisti, pentru ca ceiin.trati ilegal in aceste categorii sà fie dati la bir ; darea la bir a breslelorslujitoresti din judete, exceptindu-se slujitorii polcovnicilor, cdpitanilor,ispravnicaturilor si plasilor ; darea de dajdie a acelor sate care au fost scu-tite in intregime de bir in favoarea unuia sau altuia din marii boieri ; numa-rul scutelnicilor si al poslusnicilor din fiecare judet s5. nu depaseasca pecel al birnicilor.

In rezolutia din 24 iulie 1814 data de anaforaua Divanului, Carageahotardste ca suma platita de un lude sa fie de 163 de taleri, si nu de200, cit propusese Divanul. Aceasta reducere e motivata de sdracirea locui-torilor in timpul razboiului recent terminat si de imprästierea contribuabi-lilor cauzatà de epidemia de ciuma. Repartitia sumei de 163 taleri esteurmatoarea : 5 sferturi a 22 taleri fiecare, haraciul 29 taleri, contributiapentru poste 24 taleri 39. La 1 august 1814 domnul da o circulara catrejudete in care arata inca o data normele dupä care va fi perceputasuma de 163 taleri, specificind ca, in afara de acesti bani, va fi incasatasi rasura de 8 parale la leu pentru lefuri4°. Tot la aceea0 data sint trimiseboierilor asezamintari din judete 17 ponturi" cuprinzind mäsurile deluat in vederea maririi numarului contribuabililor. Cele mai importantedin aceste ponturi au fost anuntate deja in anaforaua din 28 mai 1814.Dintre ponturile adaugate retinem pe urmatoarele : catunele vor consti-tui unitati fiscale de sine statatoare, interzicindu-se legarea lor de altesate ; inscrierea la lude a strainilor care n-au acte de vistierie si a celorfara o situatie fiscala bine definita (negustori ambulanti, arendasi, logo-feti de mosii etc.) ; interzicerea de a se lua scutelnici din satele cu maiputin de trei lude ; readucerea fugarilor in satele de origine pentru a nuse descompleta rolurile fiscale 41

Toate aceste mäsuri nu au dus nici pe departe la rezultatele scontatede domn ; dimpotriva, nemultumirea generala sporea in fiecare zi, dincauza greutatii dajdiilor. De aceea, in prima zi a anului 1815, Caragea d5.un pitac in care, dupà ce arata ca suma ludelor a atins de abia numdrulde 16 000, hotaraste ca pentru cele cinci sferturi de la 1 februarie 1815pina la 30 noiembrie 1815, totalizind suma de 2 112 000 lei, sa se iertecontribuabililor 1 112 000 lei si sa se incaseze doar 1 000 000 lei 42 Aceasta.masura insa. a fost contracaratä de o alta : dupa o luna si jumdtate, la12 februarie 1815, Divanul da o anafora in care arata ca numarul delude ce poate fi realizat este de numai 18 000, si nu de 25 000, cum seproiectase in mai 1814. Pentru acestea se propune sa plateasca 200 taleri

39 Ibidem, p. 93 94.4° Cf. Al. Papiu-Ilarian, Tezaur, vol. II, p. 380 382.4i Ibidem, p. 378 379.42 V. A. UrechiA, op. cit., vol. X, B, p. 96 102.

www.dacoromanica.ro

268 6. COLUMBEANU 10

de lude pe an MIA rásura : 165 taleri reprezentind 6 sferturi a 27 de talerisi 60 bani fiecare, plus 35 de taleri, reprezentind dou'a contributii pentruposte a 17 taleri si 60 bani pentru fiecare. Pentru lefuri se vor maiplati 78 taleri de lude in 6 diminii" a 13 taleri fiecare diminie". Adau-gind si rasura de 8 parale la taler pentru primii 200 taleri, rezulta ca o ludeurma sä plateasca in total 318 taleri pe an. Totusi nici cu aceste mari sumede bani nu se putea acoperi deficitul vistieriei, care se ridica la 1 320 304taleri, plus 60 642 taleri reprezentind contributia celor 6 842 lude lipsa pinala implinirea numárului de 25 000. Pentru acoperirea acestor goluri, Diva-nul propune ca i pe anul 1815 (deci procedeul era mai vechi) sa se per-ceapa sume mai mari la darile platite camarii domnesti, adicl la dijmarit,oerit i vinariciu 43. Ca o compensatie a acestei politici de stoarcere, Divanulfagaduieste birnicilor ca nu vor mai fi siliti la alte orinduieli i havaleleca se vor lua mäsuri spre a se face o dreapta cumpanire a tuturor satelorfiescarui judet, ca nu unele sa fie ocrotite i altele napastuite", i, in sfir-sit, cà se va pune capat abuzurilor ispravnicilor, zapciilor, polcovnicilor

capitanilor 44. Promisiuni inseldtoare care nu aveau nici o aplicare practica.Peste o saptamina, la 20 februarie 1815, in rezolutia sa la anaforaua

Divanului, Caragea hotaraste ca sferturile birului sa fie de 22 taleri, inafara de sfertul haraciului, care va fi 29 taleri, iar sferturile pentru postede 13 taleri si 90 bani. La acestea se adauga rasura de 8 parale la leu.Contributia pentru lefuri este, in schimb, mentinuta la 78 taleri, reparti-zata in 6 diminii" 46. Prin urmare, conform rezolutiei domnului, un ludetrebuia sa plateasca impreuna cu rdsurile 278 taleri pe an. Sferturile biruluisi ale postelor au fost intr-adevar reduse, dar nu din motive filantropice.La inceputul rezolutiei sale, domnul explica aceasta reducere, aratind Caperceperea sferturilor propuse de Divan va pricinui locuitorilor mai virtosturburare decit folos" 46 Pentru a evita aceastd turburare", care insemnaspargerea satelor si fuga in masa a contribuabililor, domnul a intervenit,reducind cu citiva taleri unele din sferturi.

Ceea ce surprinde atit in anaforaua Divanului, cit si in rezolutiadomneasca, este faptul ca la interval de 4 decenii de la reforma lui Ale-xandru Ipsilanti din 1775, cu cele 4 sferturi ale ei, s-a ajuns sa se plateascanu mai putin de 14 sferturi ; 5 sferturi birul, 1 sfert haraciul ; 2 sferturipentru poste, 6 sferturi pentru lefuri, ca O. nu mai vorbim de alte sfer-turi aditionale, mai mici, reprezentind rasura de 8 parale la leu perce-puta la fiecare sfert al birului si al postelor.

Ceea ce am vazut pina acum constituie directivele de ordin generalprivind perceperea darilor, cunoscute i analizate si in alte lucrari cares-au ocupat de fiscalitatea acestei epoci 47.

43 Ibidem, p. 106." Ibidem, p. 107." Ibidem, p. 103 104.46 Ibidem, p. 104.

Gh. Panu, op. cit., vol. I, partea a II-a, p. 470 498, p. 509 526.

si

www.dacoromanica.ro

11 BIRUL IN TARA ROMANEASCA 269

Ne intereseazg insg 0 aplicarea practicg, de zi cu zi, a fiscalitgtii.Un mare numgr de dosare ale vistieriei aflate la Arhivele statului, necer-cetate ping de curind, contin in filele lor räspunsul la problema demai sus.

Astfel, referitor la numgrul ludelor, cercetarea rolurilor fiscale pas-trate in numgr mare in dosarele vistieriei, ne aratg c'g, in timpul luiCaragea, dupg reforma fiscall din 1814, numgrul de lude a variat intre16 000 0 17 000, rareori ridicindu-se la 18 000 48. Numgrul de 25 000 ludepreconizat in hrisovul de reforma nu a fost atins niciodatg.

Ce 0 cit plateau aceste lude ? Doug serii de dosare din anii bugetaridecembrie 1814 noiembrie 1815 0 decembrie 1815 noiembrie 1816ne dal' posibilitatea sà reconstituim mai mult sau mai putin complet t abelulobligatiior fiscale pe care era dator un lude sg le rgspundg" vistieriei.

Astfel, conform dosarelor anului bugetar decembrie 1814 noiembrie1815, s-au perceput urmatoarele sume de fiecare lude, unele cu rasura, altelefarg 49.

Taleri Paraleharaciul : decembrie 1814 ianuarie 181529 taleri + rgsura 8 parale la taler 34 32sferturile : februarie-martie ; aprilie-mai ; iunie-iulie ; augustseptembrie ; octombrie-noiembrie, 22 taleri fiecare sfert +rgsura 132diminia lefilor : 13 taleri, 8 parale x 6 + rgsura 79 8pcqtele : 13 taleri x 2 26pentru care 0 salahori : 12 taleri x 6 72ch eltuiala adaliilor : 15 taleri x 6 90ajutorul : august 12

octombrie-noiembrie-decembrie 304765° 40

De retinut eh numai in acest tabel apar 28 de sferturi mai mari, lacare se adaugg 0 sferturile mai mici, rasurile.

Pentru anul bugetar decembrie 1815, noiembrie 1816, dosarele pgstrateau inregistrat urmatoarele sume 51.

48 Arh. St. Buc., Ad-tive vechi, vezi dos. 2 152 c si d ; 2 167 c si d ; 2 167 a, b, c, d ;2 173 a si b ; 2 203 (cf. si S. Columbeanu, Caracterul exploatdrii feudale a Idrdnimii in decenitleanterioare rdscoalei lui Tudor Vladimirescu (1800 1820), in Studii", XIV, 1961, 3, p. 581).

48 Arh. St. Buc., Ad-tive vechi, dos. 2 167 a, b, c, d.50 Totalizarea, cf. S. Columbeanu, op. oit., p. 583, nota 3.51 Arh. St. Buc., Ad-tive vechi, dos. 2 173 a, b.

www.dacoromanica.ro

270 S. COLUMnEANU 12

Taleri Para leharaciul 34 32sferturi 132diminia lefilor 83 24postele : 16 taleri, 20 parale x 2 33ajutorul ianuarie 1816 15ajutorul adaliilor 15 taleri x 6 . . . . 90banii salahorilor : 9 taleri, 40 bani x 6 56plata zaherelei 2cheltuiala paznicilor poterasi sept. 1816 2

448 52 16

In mod exceptional, pentru ajutorul adaliilor plateau i cei dincategoriile privilegiate : neamurile 30 taleri, mazilii 20 taleri, postelni-ceii 20 taleri. De asemenea erau impusi i scutelnicii cu 5 taleri i poslusniciicu 2 112 taleri53.

In ultimul an al domniei lui Caragea s-a facut o noua asezare pentrudari. Aceasta a inceput prin. obisnuita anafora a Divanului inaintata dom-nului in iunie 1818, prin care se propunea o clasificare a dajdiilor in treicategorii : 1) banii vistieriei ; 2) banii postelor ; 3) banii lefurilor. Baniivistierieibirul propriu-zis in care se include si haraciulvor fi perce-pup in 6 sferturi. S-au sugerat de asemenea suprimarea rasurei la toatecele trei categoriile de dari si adlugiri de scutelnici i poslusnici la numarulexistent de lude

Caragea a aprobat partial aceasta anafora la 3 septembrie 1818, tri-mitind restul inapoi in Divan pentru revizuire 55.

In noul asezamint fiscal, intocmit dupa discutiile din Divan, s-auhotarit urmatoarele : numarul ludelor sä fie socotit la 17 000 ; fiecarelude sa plateasca 19 taleri la fiecare sfert ; la banii lefurilor sa se plateasca10 taleri si 60 bani de fiecare diminie", iar la banii postelor 35 taleri indouà rate ; sa se desfiinteze räsura ; sa se Lea unele scaderi la lefuriledregatorilor ; s5. se intocmeasca birurile conform cu prevederile hatiserifuluidin 1802 ; sa se efectueze unele scaderi de bir in cazul ca la cele 17 000lude prevazute se vor mai adauga Inca 1 000 lude ; in sfirsit, masura carea stirnit dupa plecarea lui Caragea discutii aprinse in Divan si o mare tul-burare in Tara' : desfiintarea ispravnicatelor strainilor si inscrierea aces-tora la lude ca sa plateasca darile la fel cu bastinasii.

52 Totalizarea nu este complea, deoarece diminia lefurilor nu apare decit de 4 on in locde 6, iar ajutorul este numai cel din ianuarie, or, aceastä dare suplimentarä se percepe de cel putindotiä ori pc an : iarna i vara. Cu cotele de OA lipsà, desigur cI. totalul se apropia de500 talen.

53 Arh. St. Buc., Ad-tive vechi, dos. 2 167 c, f. 450v-459 ; dos. 2 173 a, f. 284v 309.54 V. A. Urechià, op. cit., vol. X, B, P. 130 132.

Ibidem, P. 132 133.

. . .

www.dacoromanica.ro

13 BIRUL /N TARA ROMANEASCA 271

Toate cele trei dari din asezamint totalizau 212 taleri, cu 92 talerisi 24 bani mai putin decit suma de 304 taleri si 24 bath ce s-au fostchibzuit mai dinainte .. . prin sfat de obste ..." 56. Tat110 suma de 212taleri stabilita de Caragea nu reprezinta o usurare pentru contribuabili,ci, dimpotriva, o agravare, si inca o agravare considerabila, daca ne raportamla cei 163 taleri ce trebuiau platiti de un lude conform asezamintului dinanul 1814. Caragea a redus cu 92 taleri suma propusa. de Divan, pentrua evita o noul. fug5. in masa a contribuabililor.

In privinta unora din reducerile pe care Caragea le facea la birmai trebuie atras5. atentia cd acestea erau doar aparente. Astfel, in 1815reducerea de 1 000 000 taleri la cinci sferturi a fost imediat compensat5.de adaugiri la cele trei huzmeturi : dijmaritul, oieritul si vinariciu167. Deasemenea, o reducere similara din februarie 1817, la care s-a adaugat masuradesfiintarii darii untului si a podvoadei caratului sarii, a fost compensatacu incarcari la huzmeturi 58 0 Cll o adaugire de 21 taleri la darea pentruposte, motivat5. prin numarul prea mic de lude care au platit aceastadare 0.

Venirea la domnie a lui Alexandru Sutu n-a adus o usurare a darilor,ci, dimpotriva, o agravare a bor. Politica fiscala dusa de Sutu era conside-rata mai asprä chiar decit politica fiscall a lui Caragea, renumita prin carac-terul ei de stoarcere.

Ca si predecesorul sail, Alexandru Sutu a fost preocupat de marireanumarului de lude. 0 anafora din ianuarie 1820 arata ca numarul de ludehotarit a fi inscris in rolurile vistieriei era de 19 500 6°. In realitate insa,acest numar de lude nu va fi realizat. Se va inregistra totusi o crestereusoara, dar limita maxima a acesteia se va opri la numarul de 18 493lude, inregistrat la sfertul februarie-martie 1820 61.

In ce priveste impozitele, cu toata: reducerea efectuata de Sutu lao parte din sferturi, de la 19 la 18 taleri, birul impreunä cu darile pentrulefuri si poste se ridica pe anul bugetar decembrie 1818 noiembrie 1819la 215 taleri ", iar in anul bugetar decembrie 1819 noiembrie 1820 la214 taleri 63. Prin urmare, la aceste categorii de dari, in timpul domnieilui Sutu, un lude platea mai mult chiar decit sub Caragea. Cum se explicaaceasta cind rolurile fiscale ne arata ca. Sutu a mentinut la 19 taleri treidin sferturile birului pe exercitiul 1818-1819 si le-a scazut la 18 taleripe celelalte trei, iar pe exercitiul 1819-1820 toate sferturile au fost de18 taleri ". Explicatia o gdsim chiar in rolurile fiscale : Sulu a compensat

56 Ibidem, p. 133 138.57 Ibidem, p. 96 102.58 Ibidem, p. 128.59 Cf. Al. Papiu-Ilarian, Tezaur, vol. II, p. 362." V. A. Urechil, op. cit., vol. XII, p. 230.el Arh. St. Buc., Ad-tive vechi, dos. 2 216, b, f. 654.62 Ibidem, dos. 2 207, a si b.3 Ibidem, dos. 2 216, a si b.64 Bibl. Acad., VII/4 (Intr-un ordin circular al domniei din iunie 1820 trimis judetelor se

aratã c.à la bir sfertul era de 18 taleri).

www.dacoromanica.ro

272 S. COLITNEBEANu 14

scaderile de un taler la sferturile birului, adaugind doi taleri la diminialefurilor stabilita de Caragea in septembrie 1818.

Iata cum arata birul, darea lefurilor i darea pentru pWe in perioadadecembrie 1818 noiembrie 1820 :

decembrie 1818 noiembrie 1819 decembrie 1819 noiembrie. 1820Sferturile 3 X 19 tal.= 57 tal.

3 x 18 tal.= 54 tal.6 . . . . = 111 tal.

6 x 18 tal. = 104 tal.

Diminiilelefurilor 3 x 10 tal.60 b. = 31 tal. 60 b.

3 x 12 ta1.60 b. = 37 tal. 60 b.6 x 12 tal. 60 b. = 57. tal.

6 69 tal.Potele 2 x 17 tal. 60 b. = 35 tal. 2 x 17 tal. 60 b.= 35 tal.TOTAL 215 tal. 214 tal.

/n timpul rascoalei din 1821, sfertul, diminia lefurilor i darea pentrupote sint mentionate la ace1a0 plafon stabilit de Alexandru Sutu. In pro-clamatia din <20> martie 1821 catre locuitorii judetelor, Tudor Vladimirescuexplica ca. mentinerea darilor la cuantumul fixat de Sutu a izvorit dinnecesitatile impuse de intretinerea armatei revolutionare : spre intimpi-narea trebuincioaselor izbaviri", spune textul proclamatiei. Proclamatialagaduiqte apoi in. mod solemn contribuabililor cg, dupa victoria las-coalei, mare u§urinta are A. vi se faca, nu numai intru stapinirea da.j-diilor, ci si intru toate celelalte dan i orinduieli, cum 0 jafurile vor lipsicu totul" ".

Dupa rascoala nu s-a produs nici marirea numarului de lude i niciscaderea birului 66. Astfel, numdrul ludelor in 1827 era evaluat la 17 000 67,ajungind in primavara anului 1829 la 18 420 68, cam tot atit cit maximulinregistrat sub Alexandru Sutu. Sferturile birului, diminiile lefilor 0 con-tributiile pentru pWe insumau 218 taleri, repartizati in 14 sferturi 69. 0scadere a sfertului birului a fost facuta in mai 1827, ca urmare a hat4e-rifului impus Portii de catre Rusia pentru u§urarea darilor. Aceasta, sca-dere era determinata de cea in curgere de doi ani hotarita. ertare de obici-nuitele dari ale tarii catre prea puternica imparatie ...". Suma care

es Documente privind istoria Romtiniei. Rdscoala din 1821, vol. I, Bucuresti, Edit. Acad.,1959, p. 387.

66 Hurmuzaki, vol. XVII, p. 28 29 (Tn 1825 un raport consular francez arata cä pe anii1822 1825 erau 16 000 si citeva sute de lude care plateau numai bir : 138 de piastri anual, inafara de alto contributii).

67 Arh. St. Buc., Ad-tive vechi, dos. 2 384, f. 31v.68 lbidem, dos. 187 z, f, 210.

Ibsdem, ms. 1 124, f. 95v 96, i Bibl. Acad., MCXXVII/48 ; Hurmuzaki, vol. X,p. 420.

"

www.dacoromanica.ro

I 5 BIRUL IN TARA ROMANEASCA

se scadea de fiecare lude era de 25 taleri si 98 bani pe an, sau repartizatape cele 6 sferturi, 4 taleri si 36 bani la fiecare 2 luni. Prin urmare, la sfertar fi fost de plata 13 taleri si 84 bani, in loc de 18 taleri. Divanul insa n-afost de acord cu aceast a. suma si a hotarit ca cei 4 taleri si 36 de banisä se scada nu din taleri 18 precum urmeazä acum implinirea, ci dintaleri 19 cei ce sint hoax-4i pa lude la o seama dupà legiuirea asezamin-tului din leat 818". Prin urrnare, suma de plata la fiecare sfert era de 14taleri si 84 bath 70 Aceasta masurá constituie un exemplu deosebit de carac-teristic pentru politica fiscala a acelor vremuri : chiar i la micile si lararele reduceri la bir se proceda cu parcimonie.

Din toata aceasta analiza remarcam o evidenta tendinta de cresterea celor trei obligatii permanente catre vistierie pe care le-am putut urmaricu mai multa continuitate : birul cu cele 6 sferturi, darea pentru lefuricu alte 6 sferturi i darea pentru poste cu 2 sferturi. Schitind un scurttablou recapitulativ al acestui proces, observam : 80 taleri in 1804 ; 212,taleri in 1818 in ajunul plecarii lui Caragea ; 214 taleri in anul premergatorrascoalei din 1821 si 218 taleri dupa rdscoala.

Contributiile permanente la care se adaugau multe alte impozite cacele doua ajutoare, de vara si de iarna, banii pentru carele de materialesi plata salahorilor necesari repararii cetatilor turcesti etc., toate acesteaam vazut ca ridicau, in 1814-1815, la aproape 480 de lei pe an numai obligatiile fiscale datorate vistieriei. Dupa alte date (rapoarte consulare), acesteobligatii se ridicau la aproape 600 lei pe an 71. Daca luam totalul sumeiobligatiilor obtinut pe baza documentelor interne 480 pe an si-1 re-partizam pe cap de contribuabil, obtinem : 160 lei de fruntas, 120 leide mijlocas si 96 lei de sarac, aceasta pentru judetul Saac, unde o lude defruntasi avea 3 persoane, o lude de mijlocasi 4 persoane i o lude desaraci 5 persoane. Pentru judetul Vlasca, unde in unele plasi repartitia erade 5 persoane la ludele de fruntasi, 7 persoane la ludele de mijlocasi12 persoane la ludele de saraci, sumele de plata erau : 96 lei fruntasul,.68 lei mijlocasul si 40 lei saracul. Bineinteles, aceste sume sint mult maimari clack' le calculam pe baza totalului de 600 lei de lude pe an 72.

Stabilirea acestor obligatii ale taranilor birnici catre fisc ne ajuta sàdeterminam raportul dintre cele doua tipuri de exploatare feudall : exploa-tarea pe cale de stat i exploatarea pe cale mosiereasca. De exemplu, satulGlogova de pe mosia clucerului Nicolae Glogoveanu, format din 32 lude,platea vistieriei, in 1814-1815, 15 300 lei, daca avem in vedere suma de480 lei de lude pe an, sau 19 200 daca avem in vedere suma de 600 lei deJude pe an. Stapinului moiei, satul Glogova ii platea in 1814 obligatiiin natura, in munca si in bath, pe care le-am evaluat tinind seama depreturile timpului la aproape 5 900 lei. La fel si satul Cilnic, apartinindaceluiasi boier, platea fiscului 960 lei in cazul sumei de 480 lei de lude pe

70 Arh. St. Buc., Ad-tive vechi, dos. 2 384, f. 31v.Hurtnuzaki, vol. XX, p. 368.

71 S. Columbeanu, Caracterul exploatdrii feudale p. 585.

18 C. 89

si

www.dacoromanica.ro

274 S. COLUMBEANU 16

an sau 1 200 lei in cazul sumei de 600 lei. Obligatiile in natura, in muncasi in bani, in schimb, era u evaluate doar la 300-330 lei 73.

o comparare deosebit de interesanta intre obligatiile catre fisc siobligatiile catre stapinul de mosie se poate face in cazul satelor Radovan,Coadele si Crivat, asezate pe mosia Rddovan (Ilfov), stapinita de casa banuluiScarlat Ghica. Condicile mosiei arata ca in anul 1 820 cei 187 de locuitoricapi de familie (37 1/2 lude) din satele amintite trebuiau sa plateasca boie-rului suma de 3 164 lei, reprezentind pretul cläcii i al dijmei 74. Cum inacel an birul si contributiile pentru posta i lefi se ridicau la 214 taleri dehide 75, inseamna ca cele 3 sate amintite trebuiau s5. plateasca fiscului osuma totala de 8 025 taleri. Pentru anul 1822, condicile aceleiasi mosiiarata ca locuitorii capi de familie, in numar de 197 (39 1/2 lude), erau obli-gati sa plateasca stapinului 4 370 lei pretul clacii si al dijmei 78,iar vistierieiaceiasi locuitori erau datori sa-i plateasca, in contul birului i contributiilorpentru lefi, suma de 8 553 taleri 77.

Observdm deci c5. exploatarea feudala pe cale fiscald depasea in modconsiderabil dupa exemplele citate de 2-3-4 ori exploatarea feudalape cale mosiereasca. Si nu trebuie uitat c5. täranul birnic, in afara celor 3impozite mentionate mai sus, mai platea, tot vistieriei, diferite alte impo-zite, la care se adaugau si darile percepute pentru &Amara domneasca :dijmaritul, oieritul, vinariciul. Deducem de aici ca membrii clasei boieresti,care erau si detin.atorii functiilor publice, aveau posibilitatea sa ia de latarani mai mult in calitate de dregatori fiscali si administrativi decit incalitate de stapini de mosie 78. Unele date dintr-o condica boiereasca devenituri i cheltuieli sint concludente in aceasta privinta. Pitarul Dumi-trache Piersiceanu obtinea de pe mosia Carpinis un venit anual evaluatla 1 782 taleri 79, in vreme ce, intr-un an, cistiga de pe urma functiilor salefiscalo-administrative nu mai putin de 5 792 taleri : avutul mieu ot pecet-luiri si din biruri", cum consemneaza pitarul in condica aceastai categoriede venituri 80 .

Se pune intrebarea : de unde gaseau taranii atitia bani ca sa plateascastatului sume asa de mari, tinind in acelasi timp seama cá cifrele de maisus reprezintal doar impozite oficiale, fara adaosurile stoarse in mod sama-volnic de aparatul de percepere ? Cele 12, sau uneori mai putine, zile de

precum i dijma, perceputa in general una din zece, dadeau posibi-litate gospodariei taranesti s5. obtina un surplus de produse pe care il puteavinde. Numeroase documente din acea vreme atestä in aceastä privinta

" Ibidern, p. 585 586.74 Bibl. centr. de stat, Documente, lond BrAtianu, XXXV/2.

Arh. St. Buc., Ad-tive vechi, dos. 2 216 a si b.76 Bibl. centr. de stat, Documente, Fond Brátianu, XXXVI/7.

Aceste dan totalizau in 1822 suma de 214 taleri de fiecare lude (cf. Arh. St. Buc., ms.1 123, f. 95v 96, si Bibl. Acad., MCXXVII/48).

78 A. Otetea, Tdranii sub regimul Regulamentului organic, in Studii i materiale de istorie,vol. I, Bucuresti, 1956, p. 136 ; S. Columbeanu, Caracterul exploatcfrii feudale p. 586.

78 Arh. St. Buc., ms. 1 286, f. 23.Ibidem, f. 18.8 o

clacd,

.

www.dacoromanica.ro

17 BIRUL IN TARA ROMANEASCA 275.

existenta unui comert taranesc destul de activ 81 Vinzarea surplusului deproduse constituia deci sursa principald care dadea taranilor posibilitateasa plateasca numeroasele si grelele lor impozite catre stat 82. Dealtfel, gradulde mare inapoiere si de lipsuri in care traia taranimea in acele vremuri 83dovedeste ca aproape toti banii realizati din vinzarea produselor erau pla-titi sub form a. de dari, de care beneficiau Poarta si dregatorii ei, domniisi clasa boiereasca., care monopolizase toate functiile administrative impor-tante.

*Din prezenta expunere reiese ca, in perioada 1775-1831, birul si

toate celelalte contributii aditionale platite vistieriei au inregistrat cres-teri deosebit de sensibile atit datorit5. inmultirii cotelor de plata (semisau sferturi), cit si maririi insasi a acestor cote (de la 4 taleri seama sub.Alexandru Ipsilanti in 1775 la 18-19 taleri sfertul in ajunul räscoaleidin 1821). Marirea semilor de 4 ori si jumatate intr-un interval de 4 deceniise datoreaza, dupa toate probabilitatile, si schimbarii valorii monedei, insensul unei deprecieri a acesteia. Ramine ca studii speciale de istorie mone-tara sa cerceteze acest fenomen, ca astfel sa avem posibilitatea de aintelege mai bine in ce masura fluctuatiile impozitelor erau in functie side fluctuatiile survenite in evolutia preturilor. Dar, in acelasi timp, nueste mai putin adevarat ca procesul permanent de crestere a darilor repre-zinta un fenomen care nu se explica numai prin deprecierea banului. Amvazut, de pilda, ca de la cele 4 semi, valorind 16 taleri, instituite in1775 de Alexandru Ipsilanti, s-a ajuns, in putini ani, la 5 semi, insumind-22 taleri sub Mihai Sutu (iunie 1784). Unele reduceri care se faceau la unelecategorii de dari (primele decenii ale secolului al XIX-lea) erau com-pensate de cresteri la alte categorii de dari. Asa se explica de ce in cunos-cuta sa proclamatie din 20 martie 1821 catre locuitorii t'arii, Tudor Vla-dimirescu sublinia necesitatea marii usurinte" ce se impunea a fi facutala raspunderea dajdiilor" si la toate celelalte dari si orinduieli" 84. Inacelasi timp, reforma si modernizarea sistemului fiscal reprezentau dezide-ratele cele mai importante ce se puneau intr-o perioada in care creareaunor noi institutii susceptibile de a favoriza dezvoltarea capitalismului"devenea o necesitate deosebit de stringentd 85.

81 Vezi V. A. Urechiä, op. cit., vol. XI, p. 912, 934, si I. Cojocaru, op. cit., vol. I, p. 149,151 152, 206 (Taranii vind produse animale, cerealiere, lemne, bauturi).

82 1. Cojocaru, op. cit., p. 164 (taranii din doud pldsi ale judetului Olt se pling cm, numai pot plati ddrile deoarece sint opriti s5.-0 vindä produsele la Tirgul de la Turnu).

83 Constantin (Dinicu) Golescu, Insemnare a ceiliitoriei mete, Bucuresti, ed. N. Hodos,1810, p. 59 (Se poate citi o impresionantä descriere a mizeriei clasei tdrãnesti ca urmare a exploa-tdrii fiscale).

84 Documente ..., Reiscoala 1821, vol. I, p. 387.85 Istoria Romeiniei, vol. III, Bucuresti, Edit. Acad., 1964, p. 937.

www.dacoromanica.ro

276 S. COLITIVIBEANU 18

THE MAIN TAX (BIRUL) IN WALLACHIA DURINGTHE PERIOD 1775-1831

SUMMARY

The present article is founded on a series of fiscal documents thathave not been published, as well as on a great number of dossiers belon-ging to Wallachia's treasury between 1812 and 1828 and containing docu-ments unpublished so far. While analyzing all these sources we find outthat between 1775 and 1831 birul, i.e. the main duty payed to the trea-sury, as well as the additional contributions have appreciably increa-sed, due to the incessant growth of the Sublime Porte 's exigencies, tothe frequent replacing of the ruling princes who were paying importantsums of money for their throne, and to the frequent wars taking placeon the country's territory and followed by long periods of military occu-pancy. Thus, the main tax (birul) has reached, from 4 annual quotasduring Alexandru Ipsilanti 's reign (1775-1782), 6 quotas a year, around1820 ; the tax for the wages of the administrative apparatus i.e. 6quotas was added as well, and the tax for the post 2 quotastoo. Birul quota amounted from 4 thalers during Alexandru Ipsilanti'sreign, to 22 thalers during Ioan Caragea's one (1812-1818). Of course, theincrease was produced, most probably, by the deppreciation of thecurrency, a fact that will be analyzed within the framework of somespecial researches on monetary history. It is however not less true, asthe documents prove it, that the aggravation of fiscality reprezents aphenomenon resulting from a whole series _of circumstances on socio-eco-nomical and political plane, which characterize the whole history of theperiod 1775-1831.

www.dacoromanica.ro

IZVOARE I INSTRUMENTE DE LUCRU

MANLISCRISE SLAVO-ROMANE N BIBLIOTECIDIN STRAINATATE

DE

D. MIOC

Tntr-o scurta calatorie in U.R.S.S., intreprinsa in iarna anului 1971,in cele citeva zile petrecute la Moscova, am cercetat alte manuscrise slavo-române din Biblioteca Lenin, care mi-au atras atentia. Publicam o scurtadescriere a lor, impreuna cu unele insemnari, cu gindul ca vor fi de folosla alcatuirea unui viitor repertoriu al acestor monumente de cultura roma.-neasca medievala. Redau i trei manuscrise, cu insemnarile lor, numai dupaopis, caci nu le-am putut consulta, fiind date la reconditionat.

1. OCTOIH 1495, Moldova. Are 332 file ; mdrimea 30,5 x 20.Scris pe pergament, cu semiunciale moldovene0i. Descrierea §i insem-narea, dupa opis.

Insemndri

C KOKILIEHIUM KildrO4KTHKAr0 rOCIIOAHIld NAMPO 110e1HA GTE*AHA BMW, MINAfior,A,JHA ROMAN, rOCHGAdja SEMi01 11104A413CKOH, HCIIHCA CI Clilli OKTAFIK K rpm( CK.egHcTpATHre MHX4HAA Hd . H HAHHCA CK toudernpn 118THECK8, pkoto Avioro-

rpetnnor. TALI AWFUL IIH4AHIO, K AITO x3r, ALIPT 0.

(Cu porunca binecinstitorului domn al nostru loan Stefan voievod,fiul lui Bogdan voievod, domn al tarii Moldovei, s-a scris acest Ohtoicin hramul sf. arhistrateg Mihail la ... i s-a scris in manastirea Putnei,cu mina multpacatosului i celui din urmd monah Ghenadie, in anul7003 (1495), martie 9).

I

si

*

. .

www.dacoromanica.ro

278 D. MIOC 7.

Bibl. Lenin, Moscova, fond. 209 (Ovcinikov), nr. 157.

2. PSALTIRE 1530, Moldova. Are 169 de file ; marimea 20,5 x15,5. Scrisa pe pergament, cu unciale moldovenesti, frumoase. Frontispi-ciul de pe f. 1 este alcatuit din trei cercuri maiestrit impletite, cel din mijlocavind deasupra o cruce, lucrat in trei culori, aur, rosu si verde. Altfrontispiciu, asemanator, la f. 74. Incipit-ul in aur, iar initialele fie inrosu si verde, fie numai in rosu. Are 20 de rinduri pe pagina. Legaturamodern a.

Insemndri

f. 168 v : GTH WairrHp 11HC4A11 AmororptwHTH iipomoimX ArdictipTE AOSPOKERKKIH,,-..-. ..

CIHTEKIIJM-7.K AT xBAH, nrkcno ri.

(Aceasta Psaltire a scris-o multpacatosul ieromonah Macarie de laDobrovat, in anul 7038 <1530 >, luna septembrie 13).

Bibl. Lenin, Moscova, fond. 209 (Ovcinikov), nr. 786.

3. APOSTOL 1547, Tara Romdneascd. Are 230 de file ; marimea29 x 19. Scris pe hirtie, cu semiunciale. Initiale in chinovar. Rindurivariate ca numar pe pagina. Legatura din sec. XVII, in lemn si piele.Cumparat in 1896 la un iarmaroc la Nijni Novgorod.

Insenindri

f. 207 v :Betii cia 1WkCElkd CEHTEMKpi 14 K AkIlli, Kik AT x SHI H C11110011111--CA IldKhl mtcluo TOPOMAI I Akin& rkli CHtTlals, lip4T8, 11 AT x SHS.

G.hnlicdA" 43 rirkunia H HEAOCTOHHH11 HdPfiMPH GA HOD% firtpdAt H Cli Fi4eT04-HTIM pdstvm RoacItiut JKSFUH HKAH H CaMp8NCHHH1.10% fl`W AWAX, 1101 MINH TW IFIHptrkKWIIMM. TorAd nostrwwx KAACTHMI KEAHKH : PdAyn pncomdro KIAHKdr0 A wrw4syrH rk BpdTItIM CH HOA IlAdHHHHM, Ki& HNS SEMAKo, H fidclKSA TAIKOMAI ; H 1661CT WP

KIAHKNO AKOPHHK.i. TdAto K`kCIAH CA CTINILI PAI rocnoAcicd.BaTo 43 rAIIIHH WAIN ClaM CM (10Thlt144 Hd CIHSH KMWS, HOP% MH CHtAH-

TIA. H Kkl, WItH H spdTTE, AWE WEATMTE A rptwuo CAOIld, a 1361 HCHNKHTE, d HEK irltHHTE, HOHE,KE 45 rptuiHmI, MKOME HHHH KTOKE Hd BEMHPI, HA frklI,HTE NH : RorkAa TE HPOCTHT, EPATI illip&M, &MN.

(S-a inceput in luna septembrie 20 zile, in anul 7055 <1546 > si s-asfirsit acest sfint Praxiu iarasi in aceeasi lima, 10 zile, in anul 7056 <1547 >.

Am scris eu, pacatosul si nedestoinicul, care ma numesc popa Avram,si cu straduinta robului lui Dumnezeu jupan Ivan si a sotiei lui, Doda,in zilele lui Io Mircea voievod. Atunci au fugit pe sub munte, in alta tara,rnarii boieri : Radul, zis marele logofat si cu fratii sai si de asemeneaBarbul ; si a fost el mare vornic. Acolo s-au asezat ei de frica domneasca.

www.dacoromanica.ro

3 MANUSCRISE SLAVO-ROMANE 279

De aceea eu, pacatosul, rn-am nevoit foarte la aceasta carte, martor mi-eDumnezeu. $i voi, parinti i frati, daca yeti afla in ea slove gresite, iarvoi sg. le indreptati, nu sg blestemati, pentru cal am gresit eu, ca si altiiciti sint pe pamint, ci sa-mi ziceti : Dumnezeu sg te ierte, frate Avrame,amin).

f. 228 v : GItO CiitT8/0 H ROK(CT&N8I' KIIHrS, ritironitMS flnorroirk, nomona,oipt9 nouseX, Ask rptunin IlAHLIHA ALIKOH KHIV01111CdThill . Kix npooHli rptKwiripo,AHTuri Awn, WT cgogro -rpt3m, Rix AIIHF1 GA4C9ECTHR4r0 rocnomou (WH A4T0111

1ir1C411611 BOIRJAA, Ey+ 601'0AIOS'hs14ro TEHHCKSF14 KVP HrH4TI4, irk AtTW x spHs,WT INCE 11011Als,TH poatAI:THH romAa fiord H C114C4 mfintro brace Xj1F1CT4 x 4L1111,

Kf/Sr CA10111,d SI H 8HM 111, HHAIIKT4 4.H HALM <?> ClitTtH 11,(3111(1114 ricrRopg aa rptunnu.(Aceastg sfintg si dumnezeiascg. carte numita Apostol am innoit-o,

adeca am legat-o, eu pacatosul Mihail diacon, scriitorul de carti ... dintruda mea, intru iertarea pgcatelor parintilor mei, in zilele binecinstito-rului domn Ion Mathei Basarabg voievod, in vremea iubitorului de Dumne-zeu episcop chir Ignatie, in anul 7156, de la intruparea nasterii domnuluiDumnezeu i mintuitorului nostru Iisus Hristos 1648, crugul soarelui 16si al lunii 12, indiction 1.

$i am facut si lumindri < ? > in sfinta biserica eu pacgtosul).

Bibl. Lenin, Moscova, fond. 209 (Ovcinikov), nr. 41.

4. ZBORNIC 1554, Moldova. Are 257 de file ; marimea 29 X 21,5.Scris cu semiunciale moldovenesti, pe hirtie filigrang. o floare de crinstilizata. La f. 9 un frontispiciu splendid lucrat in aur, chinovat, albas-tru si verde. Incipit-ul cu aur, iar initialele in aceleasi culori ca i fron-tispiciul: Are 27 de rinduri pe paging. Legaturg moderna.

Insenindri

f. 257 v : t C-6TIICIPH rpHropIE skimpero MHTIJOHOAHT4 thithIRCICOA18IHOMBHHKOlf cRogm8 FpmoHda fbierrecho 111:1CTHHHIC8 Kix 110A1tHS CE6t lid Rtrua, Frk

AtTW x SE1.

(Aceastg carte a facut-o Grigorie, fostul mitropolit al Sucevei, rugato-rului sau, ieromonahului Anastasie pustnicul, pentru pomenirea sa in veci,in anul 7062 <1554*

Urmeaza : Cho ISHHrS 11pW4HTWX% H 4391 Milororptumm iffpnota GHARECTOL

AtT x SCHS H AHorti 'lust; WT HIM riphaX.

(Aceasta carte am citit-o i eu, multpacgtosul ieromonah Silvestru,in anul 7256 <1747-1748 > si am luat mult folos din ea).

Apoi, mai jos : Aceasta sfintg carte ce sg. chiarna Zlatoustil m-amtinevoit i eu mult pacatos si ticalos de am citit-o toatg si multa mingaere

k

tlla mire

www.dacoromanica.ro

280 ID. MIOC 4

sufletului am aflat intr-insa, leat 7265 (1756) noemvrie 23. Iosifu monahot Sofii de la Chieu.

Bibl. Lenin, Mocova, fond. 209 (Ovcinikov), nr. 790.

5. TETRAEVANGHEL 1562, Moldova. Are 304 file ; marimea30 x 19. Scris pe hirtie cu filigrana o coroana asezata pe un scut cudubla cruce. Frontispicii simple, in rosu si verde. Legatura din sec. XVIIin lemn si piele. Rindurile pe pagina variaza.

Insemndri

f. 302 :f Cfii% KIIIIrd OCT KSIMA MOH rHAHM&I Irk MWAS% CII H nomSnomtro T8Aop4. H H4PuU,4Ig% HAll cia nnurn Triolisaurtn. H MICH CIA KHHra, KTO 'COOT11130A4TH, 4 ClaAHT npoicAtTs W7 F- CTOTHHH HMI Kk HAWN W11,11, MINH. H Aan

SAATH. K AtT x SO.

(Aceasta carte a cumparat-o popa Ghiliman intru ruga sa si a sotieisale Tudora. $i se zice numele acestei cat-0 Trativan,thel. $i iarài, cineva vinde aceasta carte sa fie blestemat de 3 sute parinti, cei de la Niche-ia. $i a dat 40 de zloti. in anul 7070 <1562 >).

Mai jos : t HSKOMHTIM wia H 110CI1kWIHIIA1 C11114 U Chgfrionniftm cirkToroAtS)Ca, dMH11, Cl 43 IN/R 11 MOMMIHK rocnom Bora H CHM naunro ivaca Xpnrre HopttincTaat tro MATO% H HMI Kh nnou,tX lpmond TIAnton, cniatti fidTPHKIE,[Pt 6/1KdAHHK KK AAOHRTHP RICIIHK4HH, KtAd OCT KlICAKOMS n-kapacTS nnoLnicicomor

Hwkr, io aSik no flptCnIKAOMI MOIA% WT TC14, AdAOX CId 0)KICTKHDA nrr$prIeH Ck wine Trrponlanrink H EON IlfelATHP H FAH114 OAISHol H TWICE lAnna lirrSprInIrk ckH AIOH4CTH9 KHWI micanntn, WWI ECT 113dM KMrOlitljaHIE, Irk 1MM/hi' CM apoAnTlAtm mom. H Ad HI HAUNT ROAN HIP-ITO)K1 . . .

t Cu voia tatalui si cu ajutorul fiului i cu savirsirea sfintului duh,amin, iata eu, robul i rugatorul domnului i Dumnezeului si mintuitoruluinostru Iisus Hristc.s si al preacuratei lui maici si care intre calugari <este >ieromonahi 1 Ghedion, adica Patrichie, traitor in manastirea Beserecani,fac cunoscut oric'rui rang din cinul calugaresc i altora c eu, dupamoartea mea trupeasca, am dat aceasta dumnezeiasca. Liturghie cu unTetraevanghel i cu o Psaltire i un Molebnic i iar o Liturghie, la aceastImandstire mai sus scrisa, unde este hramul Blagovestenia, intru pomenireamea si a parintilor mei. $i sä nu ail3à nimeni voie

Bibl. Lenin, Moscova, fond. 209 (Ovcinikov), nr. 7.

6. PSALTIRE sec. XVI, Moldova. Are 235 file ; marimea 23,5 x16,5. Scrisa pe pergament. Frontispicii i initiale in aur si chinovar. Nuam putut consulta manuscrisul ; redau insemnarea dupa opis.

a

H

i

www.dacoromanica.ro

5 MANUSCRISE SLAVO-ROMANE 281

Insenindri

f. 232 v : GH4 IICtIATHp HCHHC4 IMOHAX 611Hit4di Irk AkHH RAdrotlfeTHEEVOrocnoAHH1 ilAIKCAHANI 1101110Aki .. . Reptcg8 H Xpemt; nptwirroi Boropoolim WT IISTHA.

(Aceastä Psaltire a scris-o ieromonahul Epifanie in zilele binecinsti-torului domn Alecsandru voievod ... bisericii si hramului preacurateinäscatoare de Dumnezeu de la Putna).

Bibl. Lenin, Moscova, fond. 209 (Ovcinikov), nr. 785.

7. APOSTOL sec. XVI, Moldova. Are 333 file, Mra inceput sisfirsit ; marimea 33,5 x 21,5. Scris de doua miini, pe hirtie cu filigrane :un urs, o coroana cu o floare s.a. Frontispiciu simplu, in rosu si albastru.Initialele in chinovar. Are 29 de rinduri pe pagina. Legatura de epocd,in lemn si piele.

Insemndri

f. 89 v 100 : Aceastä carte ce se cheama Tilcovnic o au cumparatdumnealui Gligorie Budacul in 8 lei batuti si o au dat la sfinta mänas-tire la Bistrita, ca sa fie dumnealui pomana, sie si parintilor sai. $i preia citindu preasfintiile voastre, và rog sa nu va hie cu greu a pomeniaceste nume, pe preutul Gherasim si pre maica mea Axinie. Iar cini ova luoa de la sfinta manastire sau o va muta, acela om sa hie tracleatsi procleat si anathema si blastämat de Dumnedzau si O. aiba parte cuArie si cu Ioda carele au vindut pre Hristos si au stragat singele luisa hie pre dinsii si pre ficiorii lor si st-i hie pira cu maica preacista sicu 318 oteti ce au fost la sabor la Necheia.

Si s-au dat aceasta sfinta carte la ghenar 28 zile, v5.' leat 7185 (1677),va dni blagocestivago Io Antonie Rusat voivod i gospojda ego Zoiei sinu e Alexandru voivod.

f. 146 v 149 : Aceasta sfinta carte ce sä chiam5. Tilcovanie o aucumparat Gligorie Budacul, ficiorul popei lui Gherasim din Bozieni, dreptusufletul sau si a parintilor sai si au dat prea aceasta carte patru leibatuti, va dni Antonie Ruset voevoda i sinu ego Alexandru voevod,va leat 7184 (1676) martie 23.

Bibl. Lenin, fond. 209 (Ovcinikov), nr. 788.

8. PATERIC 1616, Moldova. Are 304 file ; märimea 28 x 20,5.Scris pe hirtie cu filigrana o frunza de trifoi. Frontispiciu numai in chi-noVar, iar initialele, in chinovar si verde. Are 20 de rinduri pe pagina.Legatura veche, in lemn si piele.

www.dacoromanica.ro

282 ID. MIOC 6

Insemndri

f. 1-6, in josul paginii : C1111 KHHr CarEgHHK CatTla WTH,k cv-kOH cmtpliat aprienticKotut thiecTecii KPHMKOKH% NIHTPOHOAHT GSWKCK11111 H MM EHKh HOKOCk2Mdilu4r0 notro MOHrICTHP11% APCOMF14114, HAEME KT PAM MIIIECTKTIockTero ASKe, ah HAMET Clgt H PWATTEAHM WO luni I{PHA1K4 H

H ALPE KOWIT K'113*TH HAN HPOMTH Wr CatTar0 MOKICTHPK, M WhAIT 1100-

KAT H TPlIKAtT, dHaeMel, MdPdItied WT ['mom Bora H WT filrkt1HCTItlii1 WO MdTfirls.H WT Kl1CVC CKtTEJX,

Ih ownu snarogroliaaro rocnommem ivy OTE454H KOEKWAT TWMUJEKHLI, a AtTW

xspKA maple rY.

(Aceasta carte, Otecinic al sfintilor parinti, a facut-o smeritul arhie-piscop Anastasie Crimcovici, mitropolit al Sucevei, si a dat-o nou ziditeisale mandstiri Dragomirna, unde este hramul Pogorirea sfintului duh,intru pomenirea sa si a parintilor lui, Ion Crimca si Cirstina.

Si dacä ar vrea cineva s5. o ia de la sfinta manastire sau s. o vinda,sa fie blestemat si de trei ori blestemat, anathema, maranatha de domnulDumnezeu si de preacurata lui maica si de toti sfintii, amin.

In zilele binecinstitorului domn Io Stefan voievod Tomsevici, inanul 7124 (1616) martie 13).

f. 304, la sfirsit : GixH ILITEpHK6 HCHHCA RAMIE, a AtT xsprcA.

(Acest Pateric 1-a scris Vasilie, in anul 7124 <1616 >).

BM. Lenin, Moscova, fond. 209 (Ovcinikov), nr. 793.

9. OCTOIH 1631, Moldova. Are 268 file ; marimea 31 X 18. Scrispe hirtie cu filigrane diferite. Frontispiciu simplu, in chinovar si la fel siinitialele. Numarul rindurilor pe pagind variazd. Legatura de epoca, inlemn si piele.

Insemndri

f. 68-71 : Aceasta carte ce sä numeste Piatoglasnic este a mea,ermonah Ghedeon, sinti popii lui Paintelei ot Pdscani si am dat-o pdrin-telui Pahomie, ca sa tie cu densa biserica din Hlapesti, pana cind mi-atrebui, sa o eu. i pentru credenta, am iscalit, leat 7248 (1740) iunie 22.Ieromonah Ghedeon ot Neamtu.

f. 71 v 75 : Iar eu iar rn-am socotit si am claruit-o besearicii din H15.-pesti pentru sufletul mieu si al parintilor miei, rnacar ca are o scrisoarecä ar fi a bisericii din Cirstesti, dar tata-mieu 1-au cumparat pi bani gata.Leat 7259(1751)), martie 10. Ghedeon, egumen Neamtului.

KInaTHHd.

AMU.

www.dacoromanica.ro

7 MANUSCRISE SLAVO-ROMANE 283

f. 146-152 : t 113KOAM1EAUs. WH,A H rk nocntumItin ChM H CKnWI-HTIMh cickTero OKA, OWE RAANHIPOHSKOAH rk whctm cpiLAH,im CKOHM H WT BoraHomougIA 114118 TWHAWKO KOVNiKAF. KIAHKklii AKOpHHKS H Kgrkrigirk gro GANA H 41A

fluApgraw H TOAOCTA, WT sorom4H4ro CTI)KAHTIA CH H ClaTKOPH CTIA KIlHrki, HM-iit 34 ASIIM CKOEH H 34 ASWX. POAHTIMH CKOHK H 4RtAWM CKOHK;KHKHAA H MfrkTKHM H ICkrKM invAmm HX. H MM Id CYR% KliHrH 111. 13,Pis.KWK KAMM,

HAVKE ICT Kpeiu pomAgrrtio fioropoATH,H WT CIAO CKOf lip-kcrupTH, Hd IMOAMKt, WT

KOAOCT COrIAKCKOH, K AtTO x3" HOEMKPIA KI MOM.

Ttusi HHKTO M HE HMAIT K11361M4Ti Rt HMI P43At4HTH CTA KHHrlil HAH WTCKtTkiat WAIMAXA Ich 14P-KKWK HuH ripoMTH HMI HHAI MTH WT clit-rdro Xpeme

cEro : KOVHOI:Rt H npomA, A4 RAMP npoKAT H ToKivkT WT rocnom Bore C kT-

KOPWAr0 HBO H afAiAt H WT flpt9HCTOAR, frO maTEph H OT THY WH,H H

CtitTa H Ad HALUT OrldCTIE CK TirkKATKIA 1113TE44, AAAHH.

(Cu voia tatalui si cu ajutorul fiului si cu savirsirea sfintului duh,iata a binevoit cu tot sufletul si cu ajutorul lui Dumnezeu pan lonascoCujba marele vornic i cneaghina lui, Eleana, si cu fiii lui, AndreiasTodosia, din agonisita lor, de Dumnezeu daruità, si a facut aceasta cartecu numele Petoglasnic, pentra sufletul sau si pentru sufletul parintilorsai si al fiilor sài, vii i morti, si a dat aceasta carte in biserica Piatra, undeeste hramul Nasterii ndscatoarei de Dumnezeu, din satul sàu, Cirstesti,pe Moldova, din tinutul Sucevei, in anul 7140 (1631) nolembrie 12 zile.

De aceea, nimeni sa nu aiba. a o lua sau a o imparti aceasta. cartedin sfintele odajdii de la biserica sau s o vinda sau sa o dea altun-deva de la sfintul hram acesta, cumparind-o sau vinzind-o, sa fie bleste-mat si de trei ori blestemat de domnul Dumnezeu, facatorul cerului si alpamintului si de preacurata lui maica si de 318 parinti si de toti sfintiisi sa aiba parte cu de trei ori blestematul Arie, amin).

Bibl. Lenin, Moscova, fond. 209 (Ovcinikov), nr. 158.

10. MOLEBNIC 1651, Moldova. Are 156 file. Scris pe hirtie.dau inamnarea dui:4 opis, caci nu 1-am putut consulta.

nsemnare

f. 154 v, in aur BnaroArrIroxig H3K0Aft1fAi KINCEAPIONHTMI Bora H WTHof HflOCHELHEHTIM FAHHopoAturo fro C111114 H ClairkWEHTEM CiitTar0 OKA, CI AU HEA0C-TOHHH H HOCAEAHHN KAdAkIKIA XpHCTA mogro PAKk H HOKAOHHKh ClitTlilA Tp0H11,8 K KHfaIKCMEPEHHH H HPHCHO SMHAHH HAM rfOOrif KM OAT lip, HilapMHOKIX H [MORA MIX 11%CfAtkCISkA4fMk MOHM H TIL1110 SCP'kACTKOK4K KK KlICEA A8WEA H c-KTHopHX cirA HingrAHAPHU,AEMHH 1110MRHA7 AA ESAET K HPOLIHTAHIE H MOAKS AOMS MOEM, K1 AhH61RAVOLIECTHKAr0 H XpgicTSArosiguro !MI RACHATI KOEKOM H HAI/IWO TATAIKKHH WW1

11/10AA4KCKOH H MMHG% Tfrirk Iii1CKOH KILCEH K AtTO x3PHO, MtCEL4 atirSc.ra

El WM.PlkoA 44Hororpima H KOMI <MCK4A> ROCHE.

HX

fitTornecHHK,

KlatK

Irk

RILICT

si

:

OH

www.dacoromanica.ro

284 D. MIOC 8

(Cu harul i cu voia atottiitorului Dumnezeu tatal 0 cu ajutorulfiului unuia nascut al sAu 0 cu savir0rea sfintului duh, iata eu nedes-toinicul §i cel din urrna rob al stapinului meu Hristos 0 inchindtor al sfinteitroite, smeritul intre cnezi 0 pururea intristatul pan Gheorghie marelespatar, am rivnit i am dorit din tot sufletul meu 0 Cu osirdie m-am stra-duit din tot sulfletul §i am fAcut aceasta carte numita Molebna, sa-mifie de procitanie i ruga in casa mea, in zilele binecinstitorului i deHristosiubitorului Ion Vasilie voievod 0 cind au jefuit tatarii tara Mol-dovei §i au ars intreg tirgul Ia01or, in anul 7159 (1651), luna august 25 zile.

Cu ming. rnultpacatoasa §i de lut <dascalul > Bosie.

Bibl. Lenin, Moscova, fond. 159 (Markevici-Lukasevici), nr. 72.

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE INEDITE DIN SECOLELE XV-XVII

DE

M.ARIETA ADAM

Cele patru documente pe care le publicam mai jos nu sint cuprinsein colectiile Documenta Romaniae Historica i Documente privind istoriaRomdniei, fie pentru faptul ca. la data alcatuirii volumelor care ar H tre-buit s. le cuprinda nu faceau parte din arhivele noastre, fie pentru altemotive. Pentru a releva insemndtatea acestor documente socotim ca sintutile citeva date asupra continutului Mr.

Documentul de la Radu cel Frumos face parte dintr-o condica a manas-tirii Sarindar, aflata la Athos, a carei fotocopie a fost de curind &druid.Bibliotecii Academiei Republicii Socialiste Romania de catre istoriculgrec Leandros Vranussis. El cuprinde cea dintii mentiune a satului Dum-bravita (jud. Teleorman), cunoscut sub acest nume pina la inceputul seco-lului al XIX-lea, cind i se schimbä denumirea in Icoana (jud. Olt), si carea facut parte din domeniul manästirii Sarindar. Persoanele amintite inact nu ne sint cunoscute ; este de retinut totusi faptul ca in jurul Dumbed-vitei se afla citeva sate care-si trag numele der la unele persoane amintitein act : Sinesti, de la Sin, Stänislavesti, de la Stanislay.

Cel de al doilea document, dat de catre Dobromir marele ban alCraiovei, inmulteste numärul actelor emise de cancelaria baniei in seco-lul al XVI-lea, completind informatia noastra despre atributiile acesteivechi institutii ronianesti ; de asemenea este interesanta ref erinta la hatalm,gloaba pentru schimbarile samavolnice de hotar, rar intilnitä in acteleTarii Românesti din secolele XVI si XVII. Persoanele pomenite sintin general cunoscute. Dobromir mare ban, sfetnic apropiat al voievozilorAlexandru Mircea i Mihnea Turcitul, stapin de intinse mosii la Runcu,Polovragi i Voinigqti, apare in divanele dintre anii 1568-1582. A fostucis de Petru Ceicel. Banul Neagul este marele ban Neagoe, care a deti-nut aceastä dregatorie inainte de Dobromir, intre anii 1560 si 1568. Estesotul Anal din Coiani, inaintap. lui Radu Serban. Stepan marele clucer

www.dacoromanica.ro

'286 MARIETA ADAM 2

este de asemenea unul dintre boierii apropiati lui Alexandru Mircea, care,pentru serviciile aduse, i-a daruit multe moii. Petru ban din Baleni estecumnatul lui Patrascu cel Bun si apare in documente cu aceasta drega-torie intre anii 1569 si 1582. Vladislav este amintit tot alaturi de Stepan,marele clucer, si intr-un act din 25 iunie 1573 (Doc. privind ist. Rom.,B, sec. XVI, vol. IV, p. 112-113), act in care numele localitatii de originea lui Vladislav apare gresit : Daesti in loc de Deosti.

De la Ion voda, zis Nicoarà Potcoava, care se dddea drept fratelelui Joan Vodd cel Viteaz, nu ne sint cunoscuce decit cloud documente, celde fata si altul din 26 decembrie 1577 (Doc. privind ist. Rom., A, sec.XVI, vol. III, p. 91-92). Actul pe care-1 publicam ilustreaz5. politicainterna a acestui domn, de sprijinire a micii boierimi si a taranimii libere,impotriva marii boierimi, reprezentata aici prin Balica Melentie pircalabul,cunoscut partizan al lui Petru Schiopul, pe care Nicoarà Potcoava 11 inla-turase temporar de pe tron.

Ultimul document este un privilegiu obisnuit de creare a unei sloboziimanastireti Maxinul a manastirii Banul, din care locuitorii se risi-pisera de mari rautati de la turci". Cei care straini sau din tara da-deau curs chemarii erau scutiti de därile catre domnie. Actul original ascapat colectiei Documente privind istoria Romdniei, deoarece in Indiceleinanastirii Banul, editat de Arhivele statului, figureaza la anul 1718 inloc de 1618.

1472 (6980) august 17, Gherghi(a.

Radu cel Frumos, domnut Tarii Romdnevti, intarevte lui Duvavi fralitor lui, Stanislav vi Dragomir, cu nepotii kr, movie laDumbravila, jud. Teleorman.

Mosia. Dumbravita din sud. Teleormant Intru Hristos Dumnezeu, binecredinciosul i blagocestivul si de

Bristos iubitoriu si singur stapinitoriu, Io Radul voevod i domnu a toataTara Rumâneasca, feciorul marelui Vlad voevod, cu mila lui Dumnezeusi cu darul lui Dumnezeu, stapinind i domnind toata Tara Rumâneasca,bine am voit domnia mea cu bunavointa i cu curata si luminata inimadomniei méle si am daruit acest cu totul cinstit hrisov al domniei méleslugii domniei méle lui Dusa cu fratii lui, Stanislav i Dragomir i cunepotii lor si cu alti nepoti ai lor, Stan si Simion i cu feciorii lor si Tato-rnir cu fra tii lui i iar Stanislav si Teatiul si Sin ... 1, ca s5. le fie lor 1.

Si iar sa fie lui Dusa cu fratii lui mosie la Dumbravita partea Radului,pentru ca o au cumparat de la domnia sa drept un cal bun. Si iar sale fie lor mosie la Dumbravita partea Barbulestilor i partea lui Voicopartea Cirstii, si partea Salii2, pentru ca o au cumparat de la Salea 2 paharnic

1 Loc alb in text.2 Probabil in loc de : Balea.

5

si

www.dacoromanica.ro

3 DOCUMENTE EnN SECOLELE 287

drept 600 da aspri si domniei lui i-au dat un cal. Si iar sa le fie lormosie la Dumbravita partea Barbulestilor, pentru c5. o au cumparat dela Barbul i de la Berindeiu drept 500 aspri i domniei lui i-au datun cal.

Drept aceia, acéste mosii ce s-au zis mai sus, toate A, fie ale lorde basting i ohabnice, lor i feciorilor lor, nepotilor si stranepotilor.Si sa.' fie in pace de oerit si de dijmarit, de cositul de fin, de podvoadesi de toate slujbele i dajdile man i mici, cite ar esi in tara domnieisale si sä nu-i bintuiasca pre dinsii nici judetii, nici globnicii, nici birnicii,nici nimenea din slugile si din boiarii carii sa vor trimite dupe trebilesi slujbele domniei sale, pentru cà cine s-ar ispiti a-i bintui pre dinsiisi le-ar lua macar un par din cap, unul ca acela sä va certa cu mare sirea urgie, ca un necredincios i calcdtoriu de porunca domniei méle iproci.

S-au scris in Gherghita, avgust 17 dni, leat 6980 <1472 >.

S-au scris dupe o copie rumâneasca. Az Costandin dascal slove-nesc ispisahom.

Bibl. Acad., Fotografii, LXXXI/337.Fotocopie dup5. condica mängstirii Särindar, aflat5. la Athos.

<1570 > septembrie 12.

Dobromir marele ban fioruncege lui Petru banul sá intoarcii luiVlad un hatalm, luat fie nedrefit.

t G3r awn Aospomnp BEAHKH GAN. IIHwS MoemS npt niontosnInono3 cm4S-

,KSHAFI IlliTp0 RAH Amore. SANKtu. H HO CNN' TH rouptim H3NAH piAS cfm3moI[Moi]ntt; citSr8 rico> HMI EAdAVA WT KAPTHIO, 3,1HtNCE ECT Hffidit nptum ettu>se

Rix AHH HOKOHFINO JFKTpS HOIKOA, npta, car8 sanSan Htr SASH, NAT a LIT AM.T 1c11A4 ECT HPH1111111 Rd1184 114114 wi ECT rnImn no penAE H HO SAKOH, 4 aro-/*aro car8 WH litCT BHA IIHHOILIT A4 MILAT PlaT441 TWEEE M ECT HOKNITHA R4H154

HarSA § KpanE.II c48re gallSASH 1Fkr$4, HW HMEHEM Ell'hAHCAMK WT AIW1.11H, WEE 4l8 ICT

KEAT<O>gan A ROAOHH, TAME ECT CTOMA tHIJ,I nptA MEHE ILIUM 1111A4 C1141 CHA

Kpantio. TAME ICT HMTHA BA'KAHCAdEt TO1'0 BOAOKFIX BAJASAWEE.KilAd KT DM ClIA4, 4 E.A4AHCM11 WM ICT WTHIEM% CkC car8 41oom8 ENT,

SICSILEH CTE11414 REAHKH KA8'141, TAM ICT 111011P4THA Toro 110A0BH WT H4A B44A8ATAME WT Etptim EMI r010111 RHAITH CTIO M010 KHHrS, 4 Til AA rmAnn T4KI Ad.11OHNT HW TEX A 11040ECH WT 114A AAAHCAAR 1 M S PSKS RMAWR.

1 Cuvintele I.VT H&A gmAHcnai", adlugate ulterior.

..-

6

11

X

xv-20.27

a AAEMII

www.dacoromanica.ro

288 14AFILETA ADAM 4

it SMAncneatt, MO 441:1 et elldWINT KINIECO, WH M IIINIAIT 01,4 CTOHT Ange nptA mutTON TH r011OPHAA H HHO ,A4 ntrr, HO MOI pf4.

Me mteno cnrremnpie elf Akin'.f (Vomit; cnn8 nc8nen8 11-1erp8 64H WT...1

t De la jupanul Dobromir marele ban. Scriu preaiubitului meu fiu,jupanului Patru banul, multa sanatate.

$i dupa acestea, iti vorbesc pentru rindul acestei slugi ale mele, penume Vladul din Cartiiu, pentru cI a avut pir 5. Inca in zilele raposatuluiPatru voievod, inaintea slugii banului Neagul, pentru un hatam. Deci,cind a venit banul Neagul, el a cercetat dupa dreptate §i dupa lege, iaraceast5. sluga, a mea, el nu a fost vinovat ca sa dea hatam ; deci, i-aintors banul Neagul 9 vaci.

Iar sluga banului Neagul, pe nume Vladislav din DeWi, el i-a chel-tuit 4 boi ; deci, a stat fata inaintea mea, inca pe cind am fost la Cra-iova. Astfel a platit Vladislav acei boi lui Vladul.

Iar cind a fost acum, iar Vladislav, el s-a dus cu sluga fratelui meujupan Stepan marele clucer, de a intors acei 4 boi de la Vladul. Deci,din vremea in care vei vedea aceasta carte a mea, iar tu sl cauti sa intorciacei 4 boi de la Vladislav 2, si-i dai in rnina lui Vladul. Iar lui Vladislavdacà i se va parea strimb, el sä vina sl stea fata inaintea mea.

Aceasta iti vorbesc §i altfel O. nu fie, dupa spusa mea.Am scris in luna septembrie 12 zile.<Adresa : > Fiului meu, jupanului PItru ban din . . 1.

Arh. St. Budapesta.Orig., hIrtie.Fotocopie la Inst. de istorie N. Iorga".Datat clupä boierii amintiti In act §i dregAtoria lor.

1577 (7086) decembrie 2, Ia0.

Ion voievod, domnul Moldovel. inteireste lui Avram diac si altorao treime din satul Pietris, cotropita de Balica pircdlab.

t HWH HOINOM, 603I1110 nAnnocTTio rocnoAdp% Brnun IHWAMISCKOH. CONSI roc-HOACTIKO MH AAA H KILITHXMO carena 11411IHM thflAM ADAK H IWIIS OAK H HIKIIT48111104 H non8 raw FIX 141460I0 WTHHINI H AtAFIFIS WT SpHK 34 HOTELOOKMHTI NTOHM4A4 M01114 MX ANIMA WT CTI*014 110IKOM TPIT44 4dCT 34 CIAO WT HTIT9H1114ItiCT 11111KH44, NTO TOT4 TPITA 44CT 6t1111 APULIA IA &MIKA IIIMIC4M6 elx MONO

1 Loc acoperit de o hirtie. lipità pe original.2 Cuvintele de la Vladislav", adaugate ulterior.

www.dacoromanica.ro

5 DOCUMENTE DIN SECOI.Fir-r xvxvn 289

CHA010, KdKO Ail ICT HM H WT Me e lir lieIMCHM AHeTTOM HdUIHM.

HNC 8 MC, K AtTO x3113 AIKIMKIA Z.t rOCHOAHH ow.t TWIldWKO AOrOZISITS <8,1HA>.t waati < filiedA>.

AOKOAOM. IIH Ad Ct HE 8MHIUdIT nPtA

t Ion voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Tarii Moldovei. Iatadomnia mea am dat 0 am inapoiat slugilor noastre, lui Avram diac si luiIon diac 0 lui Nechita u§erel §i popii Gavril a lor dreapta ocina i dedina,din uric de intarire, pe care 1-a avut bunica lor Marina de la Stefan voievod,a treia parte de sat din Pietr4, partea de jos, care aceasta a treia parteau fost tinut-o Balica pircalab cu sila sa, ca sa le fie §i de la noi cu totvenitul. Altul sa nu se amestece, inaintea acestei carti a noastre.

Scris in Ia0, in anul 7086 <1577 > decembrie 2.Domnul a spus.Ionwo logofat <a invatat >.Stefan <a scris >.

Biblioteca central& de stat.Orig., hirtie (16 x 21,5), pecete timbratl, clzutl.

1618 (7126) <august>, Tirgovi§te.

Gavril Moghild voievod, domnul Teirii Romanqti, intdrqte md-ndstirii Banul din Buzdu slobozia Maxinul, scutind locuitorii detoate ddrile i slujbele.

-I- AA HAOCTMO CONai10, To r AlifSIA i11 Or HAd KOHKOAA H rocnoAmrk VhCOH SIMMa; rrppomerlicKoa, cnn8 KiiIHKdr 0 H nptAospero, HOKOHHHOMS GTMIWH lEortine KWH-

13W Ad. AdlidT POCHOACTKO Mil eTIO nountifito rocnoArrso MH H MHAOMPAHX0M CE MeMs140 HOMHAOKAHTH rOCHOACTKO MN Kll eKtTt10, 60)Ick CTK Hit MOHACTFIN WT nomrOCHOACTKO MN ESSI1S, I AM ICT rpm HilArompENTI BAIT OPOAHU,%, tITO !CT MtTOXHd eKt Td MONACTHPA rnerommaro ASumo, Xpent lIptunpmenllo rocnom Bore 'ImmoLc CSCA X PHeTd. ilOtITO NAT CST HMAA Cf410KE H KEININTH 34 MHAOKANTH, HOKSHHA MCACHpH WT tinApolife KFICTIMP, TOFU CI CST RNA p ACHIldilf Sd /MICH SAORIKE Hd TSPU,HH koro KAM MOHCHT, MONIS HtKH MPH, AOHAVKE CST BHA WeTdil CE1010 nscre, pasKtMOAT*, Nd HME ono. .1 H al daHN.

g 8 TfM1KI, HOPEKHOKAXOM H rOCROACTI10 MH SILITH et KTHTOPS Nd eKtTddMONACTHPd, MKONif ApSsn rocnompn MHAOCTNKH nfuncAi mine ; Td3CE HtNt H roe-flOACTKO MH MHAOCTNIINKOM CI Ich cIto CIAO WIWI OWNS . . . 1 ill 41111, KdKO Ad CgMT KOPHIM CMOKI 34 CKOMKAINII, W8d4f5KI MOATE TSMAH, MPH H rinovi H M04-MR11,N H 3d Kitet X f SHU,H XPNCTHISHCKH, MOM Ad ICT K% Aospo MHPtHT I Sd KHp HSd Mt A H 34 CSKS WHOA H SA ENO WT KOHlt H Sd Els,e0K H SA rornowk Sd WHU,H HSd AH)KM8 34 IV-UN H BA KIIRAS H SA MO H Sd KOHN 34 %MAK H Sd Whet KH EiKAINTIKOANKO XOKHT 111313 At T Kit 31MAH rocnomTne AM j !WHIM elLM HHAHX0M H roc-

I Loc alb.

19 c. 89

www.dacoromanica.ro

290 MARIETA ADAM 6

noArrKo MH Xpnc0K8A f141.4HAp8 Komi SA MHAOCTMITIO H SA 110410411HT11 Ki. CTIO CMOHEClItTtH Aion4cTnp8, AA nAAAX Aospe MHPINYI SA 1111,CtX HMI ptX ClaC KIAHKO SAKM< FIE>H1110.

11 23 TIM, rOCHOACTHO MN IIVEMI MHAOCOMAHrOM CI H cAtoX HOCALA S

CHAKO CTIMHOKH H CMOX 144113E4A H WT1I1ITIOCTIITIO, CIAOHE KOH CST EHA RIVIHHH ClItTtIfM0H4CTHP041, MAAH. 441ost, npTfAowl. 41 dKOM VIM 111.04 rocnoArrKo Am MO ClvCHIMER TSMAH MOATE H IIPTHA01111 H MOXII SA w'r6W6CTI1110, A rocnoArreo MN I'M-AAKOM H Clain C11TKOPHA KIIHrS r0CF10ACTI10 Mli, ICAKO AA ECT ert0 CEAOHE !WWI 11FIC4HE8 Amp SA 111%CtX IMO PINEHd, Ad ECT 210410411IHHH Ha CH*TtH M0N4CTHP4 H WEHTIMO,HOU,H SA MEWS.

H HO <o>uucTKTio rocnoAcTito MH, Koro H3SEpET rocnoAk Rork EnTif rocno-AAPS, CliC CKHEITP4, AlsPICAT 1144U1K010 &MAN, 114234t1441 rocnoKk fork mom AAnoAAHAOKAVT di° MORI 3d MHAOCT H SA CA060311, =OKI Ad MONCHWE Ad ESAIT 34HOCASWAHN CIrkTtH MOH4CTH134. Koro rocnomp8 1104THT H rkmoTioirr Cis MHAOCTTIOno CTIO CAOKO3Th HMI MOH! Ad ICT Hd Mtn! MOHACTHp 3d 110M01.11INHH pdAH XPIECTd,HO TOH rocnomp8, rocno,A,k Bork HOLITHT H clammy Irk rocnommt fro, A Koro4141 IWITHT, NS 110I1Hp4HT MHAOH.411110 APS311MS rocnompn, rocnoAa Rork AA NH C16-rcIMINT H 1111 1109THT Irk rocnoAcTitt fro, n8 AA ECT A231114X E0 Hd NAME SA C237K-AHEM !IAA Bora rkc unnpAmAnnu,n.

Com CErkAHTIAH nociraftAtm rocnoAcKo Mil : NCSIMH IiINAKII HIMIKH Edll Hp-MliCKII H N28114H 1134W420 WHICH AHNINFIK H 32SILEH TEWAOCTE HEAHKIE Awrw4sIT H 32$11414

MIKH EIMIKti HIECTIMp H ICAHrOpit KEA KOMHC H M811411 AAIIKAAAKH BEA CTOAHHK H NtS11411KmAyn BEA nfrApnific H ,K811d14 HIEKSAd !MUCH HOCTEAHHK. H HCIIPANHK, OTWAOCT1HIAHKII Atvrw*IT.

IIHC A3, ASAUITPS, Eli rpaA8 Twirouniff, Antcni,A ... 1 AIM, WT flAdA4d AOIllilit TtK8mAro AT x3PKR.

t TLV rdlipHA MOrliAd EWIEWAd, MHAOCTII0 MOO rocnoAtinh.

-I- Din mila lui Dumnezeu, Io Gavril Moghila voievod si domn atoata tara Ungrovlahiei, fiul rnarelui si preabunului, raposatului SimeonMoghila voievod. Da. domnia mea aceasta porunca a domniei mele siIn-am milostivit cu putina miluire a domniei mele catre sfinta, dumneze-iasca manastire din orasul domniei mele Buzau, unde este hramul Buna-vestire a Nascatoarei de Dumnezeu, care este rnetoh la sfinta manastirenumitä Dusco, hramul Schimbarii la fatal a domnului Durnnezeului nostruIisus Hristos. Pentru ca au avut sate si vecini de miluire, curnparate cuaspri de la Andronie vistierul, apoi s-au risipit de mafi rautati de la turci,care unde au putut, ca niste saraci, pina ce au ramas satele pustii, faraoameni, anume satul ... 1 si Maxin.

Iar intru aceea, am rivnit si domnia mea sa. ma numesc ctitor la sfintamanastire, ca ceilalti domni milostivi, care au fost mai inainte ; deci,acum si domnia mea rn-am milostivit catre acest sat mai sus zis .. .1Maxin, ca O. se faca sate de slobozie, insa oameni straini, sirbi si grecisi moldoveni si de toate limbile crestinesti, ca sa fie in buna pace de bir

1 Loc alb.

www.dacoromanica.ro

7 DOCUMENTE DM SECOLELE xvxvii 291

si de miere si. de oaie seaca si de bir de cal si de ceara si de gorstinä deoi 0 de dijma de stupi si de galeata si de fin si de cai de olac si de toatemincaturile cite vor fi peste an in tara domniei mele ; pentru cä am vazutsi domnia mea hrisovul lui Alexandru voda de milostenie si de ajutorcatre aceste sate ale sfintei manastiri, sa OA buna pace de toate cele maisus spuse, cu mare blestem.

Iar intru aceea, domnia mea ince: In-am milostivit si am trimis intoate partile si am chemat si tam, satele care au fost vecini sfintei manas-tiri, putini, multi, sa vina. Iar daca am vazut domnia mea ca s-au adunatoameni straini si au venit si oameni de tara, domnia mea am cautat siam facut cartea domniei mele, ca sa fie aceste sate mai sus scrise inpace de toate cele mai sus zise, sa fie de ajutor la sfinta manastire silacas, calugarilor de hrana.

Si dup5. trecerea domniei mele, pe cine va alege domnul Dumnezeusa fie domn, cu schiptru, sa tina Tara Româneasca, s5.-1 invete domnulDumnezeu 'Inca sa, miluiasca aceste sate de mila si de slobozie, ca sa poatafi de poslusanie sfintei manastiri. Care domn va cinsti si va cauta cumila spre aceste slobozii, mai sus zisele sate, ca sa fie la sfinta manastirede ajutor pentru Hristos, pe acel domn, domnul Dumnezeu s5.-1 cinsteascasi sa-I pazeascl in domnia lui, iar cine nu va cinsti, ci va calca milacelorlalti domni, domnul Dumnezeu sa nu-1 pazeasca si sa. nu-1 cinsteascain domnia lui, ci sa.-i fie sufletul la vremea judecatii inaintea lui Dumnezeucu cei nedrepti.

Iata martori punem domnia mea : jupan Ianachi mare ban al Cra-iovei si jupan Ivasco mare vornic 0 jupan Teodosie mare logofat 0 jupanMechi mare vistier 0 Gligorie mare comis si jupan Mihalachi mare stolnicsi jupan Vladul mare paharnic si jupan Nicula mare postelnic. Si ispravnic,Teodosie mare logofat.

Am scris eu, Dumitru, in orasul Tirgoviste, luna 1 zile, de la Adampina acum ani curgatori 7126 <1618 >.

t Io Gavril Moghila voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.Arh. St. Buc., M-rea Banu, XI/4.Orig., perg. (31 x 39), pecete timbratd.Cu o trad. rom.

1 Loc alb.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

INTREGIRI DOCUMENTARE LA ISTORIA SECOLELORW.-WI

DE

OLIMPIA DIACONESCU

Publicarea documentelor ce urmeazal se justificg in doul chipuri.Primul document, din 1494 iunie 7, este necunoscut ping astázi. El estecel de al treilea dat de Radu cel Mare in timpul domniei tatglui sau, VladCAluggrul 1 Desi este vorba de un simplu schimb de proprietate, actul esteinteresant si pentru faptul cg semnaleaza darea calului, una din cele maiimportante institutii medievale, mult discutatá in literatura de specialitate.Mentiongm a. topicele pe care le cuprinde (Sohodolul, sat, comuna Tis-mana, judetul Gorj, si Izvarna, sat a cgrui existentä se dovedeste in corn-ponenta numelui vinzgtorului) sint atestate cu mult inaintea datelor pecare le cunosteam ping acum. Fata Floreiului, deal tot acolo, ne aparepentru prima data. Am mai putea adáuga ca acest document ne oferg primasemngturà in criptogramg, datoratg. lui Sin gramatic, mai tirziu logofgt,care va semna in acelasi chip si in 1499 ianuarie 25 2.

In cea de a dona categorie intrà ultimele trei documente al cgrorcontinut este deja cunoscut, dar numai prin mijlocirea copiilor slave saua traducerilor 3. Achizitionat nu demult, cel datat <1525-1528 > nu a pututfi inglobat in volumul II al colectiei Documenta Romaniae Historica,B. El aduce o corectare de data, iar Fratilg., cel cgruia ii este adresatactul, este mentionat ca vItaf. In sfirsit, dintre cele doug documente emisede cancelaria lui Mihai Viteazul, cel destinat rn-rii Ostrov dg. altg lung sizi, precum si o dezvoltatg. descriere a satului Tgistrenii de lingg Oltet,omisg in traducerea publicatg.

1 Documenta Romaniae Historica, B, vol. I, BucurWi, 1966, doc. nr. 233 0 255.2 Ibidem, doc. nr. 290.3 Documente privind istoria Romdniei, B, veac. XVI/1, Bucurqti, 1951, doc. nr. 189,

0 veac. XVI/6, BucurWi, 1953, doc. nr. 362 0 363.

www.dacoromanica.ro

294 OLTMP IA MACON ESCLT 2

1494 (7002) iunie 7, Bucureti.Radu cel Mare voievod intdrqte lui Stoian slued domneasa

fratelui sdu Vilcan parte in Soliodol i Fata Floreiului toatd,cumpdrate de la Stanciul Izvarna.

t IltlimocTirwm soxiirtvm, Itv PeAvn Kootiom H rOCHOANNIt kCIH 3IMM11 MIXVKAALICKOH, CWH RAJA HMH1144r0 KOMOM. 4dKIT rocnoAcTI10 MH CHI HORIANHIrocnoAcTHe MH, cart rocnoAcmd aVtH CTOMN rkc PATHIa CH &MICAH Cls.0 CLIMOKH

14K0 M HM ICT 8 GoKoAon, WT MTH AM, HOMHIHNS, KOAHKO (CT KHA AMGT41141011011, H O&M (1)noirkion CR4, HOHMHI HOKSHHWI WT CT4114101 1131140Hd 34 ;1" anpuTA HM CAT upa W4HH4. H rOCHOACTKO MN MA01.11( KOH.

Otro peA,T, HA& AmoX H rocnoArrito MH 141{0 M HM WHIMS H WLES HIM HCWHOHOM H HNINITOM H Hp'kENSH1TOM If NH WT KOPOHO HMOTIV(KNOKENO> 1, HO

rOCIFIGACTILI MH.

GHtAtTgnin : MCSHAN 411WH4 AHOPHHK, MCKIM Kill&CTHIAN SHKWN AKOHNHK, MOWNGTAHKO norozisrr, m8H4I1 T8Aop HHCTHIA111, 44114104 KOMHCI GTpot carro, flAW6 CTOA-FINK, ASMHTPS IHKONHK H PdAVAlk H Aperonwp eTpeTopmu,H.

H 43% MICA' Willi 311,049 2 In& NACTOANN rpeA ESKSpelpH, swkage toHl'f AkFM,K At T x3R.

t hv NAVA KWIKWM, MNAOCTHA1 KONCT/Ar rocnoAHNL

1- Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod i domn a toata taraUngrovlahiei, fiul lui Vlad marele voievod. DA domnia mea aceastd poruncàa domniei mele, slugii domniei mele Stoian cu fratele sau Vilcan cur fiiilor, ca sa, le fie in Sohodol, din a cincea parte, jumAtate, cit a fost partealui Stanciul, i Fata Floreaiului toatä, pentru ca, au cumpArat de la Stan-ciul Izvarna pentru 300 aspri ca SA le fie dreapta ocinl. 5i domniei meleau dat calul.

De aceea, le-am dat i domnia mea ca s5. le fie ocin5. §i ohabglor i fiilor lor i nepotilor i strAnepotilor 0 de nimeni neatins, dupäspusa domniei mele.

Martori : jupan DrAghici vornic, jupan Cirstiian fost vornic, jupanStaico logorlt, jupan Tudor vistier, Danciul comis, Stroe spdtar, Albstolnic, Dumitru paharnic i Radul i Dragomir stratornici.

eu am scris ...3 in cetatea de scaun Bucure§ti, luna iunie 7 zile,in anul 7002 <1494 >.

Io Radul voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.

Bibl. Acad., Fotografii LXXHI/3.Fotocopie dupA orig.

1 Omis.2 CriptogramA; Gioi rpania<rws> .

CriptograrnA : Sin gramatic.

HAI,

UK

f314

3

$i

pi

www.dacoromanica.ro

3 INTREGERI DOCUMENTARE 295

<1525-1528> martie 22.

Radu de la Afumag, voievod poruncefle lui Frali ld vdtaf si ceteisale sd fidrdseascd sel4tea Varovnic a m-rii Tismana.

MHAOCTI10 60/010, IW PAAVA KOIKO>AA H rOCHOA11116. IIHWIT rOCHOACTKOMH T1RI, OPIL11,H4k R-vra, CIL <41TO>M <H TAKO > H KH roKo<piont rocno<AcTKoMH, 110>HIMI K1LAA CI'l <A0WAH C1LC CIH rAAKI UP>IA rOCIIOACTIld MN 4 KH MH11%31ACTHTH roctioAcTKe MN KAKO CTI HMAM fAHA WIHH$ T$14 ppirricKine <WT Kkir8mitie ezispino WT MOHACT/Ip$ WT THCMA1M TIN TAKO CTI Hcnpociimi WT rOCI1OACTIl4MN AA RH HOMHAOKAK rocnoAcTito mu. <K1L TOM, rocnoAcTKo MN HOMHAOK>AX C'k TANW4HH$ HO HMI KAPOMHHK$ H 1H11,8 HI CTI CTONAH CIL Kens:trim WT THCMtHA < K4-

%8i'IpH AOHICIIM cST> KHH111 WT [toting H FrkCIM rocnompii Konliu,8C$T RUM 110 PIO ,eto rocnoAcTite MH <H rniAeX rocrioAcTKo MN KIIHrI H> TAOFISHANAOK l'OCHOACTKO MH K4KO ICT KUM TAN W4HH$ CIATOM$ MOHACTHP$ AtA/1118.

<Giro peAL 8 Lida 8 Komi norniA4>HTI Cirt0 KHHr$ rOCHOACTKA MH, 4 K11, WI'TOI' qAC, AA CI K411$11T1 WT TAN Wt1HH$ I1O KH1111 pow, RIKI <MIT'kX$ AA HI NMATI>H AA AAKATI WHAI KHHr$ qio ICH CILM CliT1101114A rociloAcTKe MH 8 p8K tom,8 irSmiNSqtplAVS, <Ae re pesApeTii. ft eKo> Ill xKITI AAKATI, 111K0NCI KH 3411011tA4K rocn0A-CTRO MH, 4 RH TAKO AA KtCHTH ipi KH <241101d1A4x MIT/WM rOCHOACTKO> MH 8 IA110glom iiptA UWE KPATOM. HHAKO HI K1 RUTH, HO ptii rOCIIOACTR4 MN.

<fieneSp<II>HC MtCIU,A nurreit KK A1LHIL.

TW P4A1r41> KWIKWAA, MHAOCTTA rocnommk.

< t Din mila lui Dumnezeu, Io Radul voievod > i domn. Scrie domniamea tie, Fratila vataf, cu <ceata i astfel . > v vorbeste domnia <mea >,deoarece cind ati <venit cu acele capete inaintea > domniei mele iarvoi ati anuntat domniei mele ca ati avut o ocing impresurata <de catreegumenul Efrem > de la manastire de la Tismana de ati cerut de la domniamea ca sal va daruiesc domnia mea. antru aceasta, domnia mea v-amdaruit > cu acea ocina anume Varomnicu i fata nu ati stat cu calugariide la Tismeana ; <iar calugarii au adus > cartile de la Mircea voievod sitoti ceilalti domni care au fost pe rind pina la domnia mea <si am cer-cetat domnia mea cartile i > astfel am aflat domnia mea el a fost aceaocina dedina sfintei manastiri.

<De aceea, in ceasul in care yeti vedea > aceastä carte a domniei mele,iar voi, din acel ceas, sã va parasiti de pe acea ocina care este mai sus-spusa, mai mult <amestec sa nu aveti > i sa dati acea carte pe careinsami domnia mea v-am facut-o, in mina parintelui egumen Efrem<ca sä o rupa. Iar daca > nu yeti vrea sä dati cum vä porunceste domniamea, iar voi astfel sa stiti ca <voi porunci domnia > mea <sa va arunce >intr-o teapa inaintea usilor voastre. Altfel nu va fi, dupa spusa domniei mele.

Ispravnic, <Balaur logofat >.S-a scris luna martie 22 zile.<-1- Jo Radul > voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.

< f

npolffneA

HCIIPARIMK, norozisiT>.

<f ROJKTA't,

AINWN

www.dacoromanica.ro

296 012MPLA DIA.CONESCU 4

Arh. St. Buc., A.N., MMDCCCLVI/5.Orig., hirtie, lipsä o treime, pecete aplicatä cAzutä.

1599 (7107) iunie 17, Tirgovi§te.

Mihai Viteazul voievod intdreste megiasikr satului V dleni ocinakr, in urma unei judeati cu m-rea Cutlumuz.

iHnnocTlio Conan°, To, iiHN/Cann KOEKOM H roenon,mrh 111:C04 SEAME Xrppo-liMnICK01, CNN% KEM1K4r0 H nptAospero Itv BETA:111Mo KOIROAd. AditdT rOCHOACTKOMH CII HOKIAtilIf rOCHOACTlid 11011 11411011 C'hC Cp4T1141 CH F1 alld1411 C'kC NA1TYEA1 CH H

GT411013 ChC EPd111A1 CH H 1111C nurmawont B.90t11H H ChC CHHOKH wo, EAHLI,Mihork AdCT HM, MOM Ad 1CT HAI CIAO 1111AH1H WhC, ClIC K0TdP0A1, HOHENCE

iCT H CT4A1 H HAM WN/1118 H AtATHS WT Alo H WT IlpHAEAI HAA.11 110TOM, 11011 BdH KAITTE H aldHt Cl&C SPdTTI CH H OTd11 ClaC 1PJTTI H

IchCH turTrawTH s-knttilin KUM CST (total npIA rocnoAcTaa rIC tcan8rtp8nRico 4s8 WT MOMACTHP% CE NOKET BOTA0MS3 H C'hC CMO wo IH-larmatt paAT wkKotcrept KOTdpla H sentrit 4T0 CST AWKAS W41111,1 I11-karatinnop If Bl&At11114013. H als.C-

XOTIA 1rr icanSrepSn ifiC041 H CIAO IWKSrJHTH flpHTECHFITH CI'dP1 KOTIP1s. H REAM'WT HdA Klairk11H, Ad KlIBETH W4HHS WT 114A CEAO 11-kwkaH. il <s> TEM, rOCHOACTKO

41H rntAff n CSATKOM, HO HAMAS H 110 &MOH, Ci&C KI.CHA111 LIECTHTEMH 11PAKIITI4<H

rOCIIOACTIU> 1 MH H AdCT c-kai rOCIIOACTKO A1H M1N<48 HA1 sontpn, Hd 11411: WTWhHANIPH, GlapSSA H CT'EFINCitAK H WI' BOHHE111H, BSKSP H WT BOTt11/1, PAAVA 6S-H8AOK H WT XSIThH'k1111, BplaKSA H WT RhAtHH, af11hA1T Ad KOAHTH H MHCTINICTKOEUTH c-rapt K0T4P1 s H Rintrn ript,KAt 6FIKILE, KJKO KOKIT NJ/1TH C'hC HHX-HIM AS1111. II CHILE 1CT ST4KMHT TEX nontpti KMO A AP1s1KINTI CE40

HO crept KoTap-b. H ntntrn, HO KSAE 1CT AP1OK44 H WT nptacAt itp-kmt: WT rnaK8IMMOAOK, Inn3 gmk dipastia Ao ,H943M1IFITI. 11 Kaartp MCO4SS H CE40 ill-ksratanChC ElaAtIlHAOP HH11.14 MET*XA Ad HE HMAT.

Cwo NAT, MAOX H rocnoArrno A1H CEAOK BrhAtH1110p IMMICI Ad ECT afKWH pE4EHS W410113 K1I WX,16 NM H CHHOHH NM H KHOKOM H flp*KHS4ET HA1 H Hi OTKOrOME nenoxontsnnis, n0pn2aa8 rOCHOACTU MH.

GntAt-rtnYt 110Ad1'4X rOCHOACTKO MN: M8114H ASMHTPS KIAHKH AKOPHHK H M8-11411 TEWAOCTE KMHKH 40r0dSET H Henn CILdTdP H CTOHKil KHCTTIJP H PdAlrA KOMHCH C-rpot CTOAHHK H II1Ip4H 111LIPHNK H NS811/111 BPEAd KEANKH 110CTIAIIHK. He-HANCHHK, CNWAWCIE KEA Aorozisrr.

rls, PaAto norozisyr, Md3dK0M Kix CTOA rpaA8 Tp-kronnitu, At-keno ton'il sTMOM, no !In-mutat ElKrdptIlFlM, KlaAd ECT flAtHHT H flOPORHA 31NIAE BAdWKOE H W7'Cl&SAMITE HPIA1Ad 1IMMOKd AO aro 1111Cd141, TIKS410, K'h AtT x BPS.

ILV iliHKATA KWEKWA, MHAOCTLA sonaia, roctioAnnk.

t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod i domn a toat5. taraUngrovlahiei, fiul marelui i preabunului Io Petraco voievod. Dà domnia

1 Loc rupt.

MN

WTIX

HA1

C'6C

(1111

-g EiliAtIITH

WHIM

HA1

t

a

www.dacoromanica.ro

5 INTREGMI DOCUIMENTARE 297

mea aceasta porunca a domniei mele popii Nan cu fratii sal si lui Maneacu fratii sal si lui Stan cu fratii sai si tuturor megiasilor de la Valeni§i cu fiii lor, citi le va da Dumnezeu, ca sa le fie satul Valenii tot, cutot hotarul, pentru ca le este veche si dreapta ocina si dedina, de labunicii si de la strabunicii lor.

Iar dupà aceea, popa Nan cu fratii si Manea cu fratii sai si Stancu fratii si toti megiasii Valeni au avut pira inaintea domniei mele cucalugarul Iasof de la mandstirea care se cheama. Cotlomuz si cu satullui, Mazganii, pentru niste hotare vechi si semne care sunt intre ocinaMazganilor si a Valenilor. Si au vrut calugarul Iasof 0 satul Mazganiisa cotropeasca vechile hotare si semne dela Valeni, sa ia ocina de lasatul Valenii. Iar <intru > aceasta, domnia mea am cercetat si am judecat,dupa dreptate si dupa lege, cu toti cinstitii dregatori <ai domniei > 1

mele si am dat insami domnia mea intre ei 6 boieri, anume : din Cin-desti, Sirbul si Stanislav si din Voinesti, Bucur si din Boteni, Radul allui Bunul si din Jupineni, Pirvul si din Badeni, Lepddat, ca sà umblesi sá adevereasca vechile hotare si semne care au fost mai inainte, pre-cum vor afla cu sufletele bor. Si astfel au intocmit acei 6 boieri, ca sastapineasca satul Valenii pe vechile hotare si semne, pe unde a tinut siinainte vreme : din capul plaiului, peste valea Mrazei pina la Morminte.Iar calugarul Iasof si satul Mazganii cu ocina Valenilor sa. nu alba niciunamestec.

De aceea, am dat si domnia mea satului Valenilor, ca sa-i fie maisus zisa ocina de ohaba, lor si fiilor lor 0 nepotilor si stranepotilor lorsi de nimeni neclintit, dupa porunca domniei mele.

Martori am pus domnia mea : jupan Dumitru mare vornic si jupanTeodosie mare logolat si Negre spatar si Stoica vistier si Radul comis siStroe stolnic si Serban paharnic i jupan Preda mare postelnic. Ispravnic,Theodosie mare logofat.

Eu, Radul logofat, am insemnat in cetatea de scaun Tirgoviste, lunaiunie 17 zile, dupa prada Agarenilor, cind au pi-Mat si au robit TaraRomâneasca si de la intemeierea strIbunului Adam, pana la aceasta scriere,curgatori, in anul 7107 <1599 >.

t Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.

Biblioteca Patriarhiei, ms. 292.Orig., perg. (25 x43,5), pecete timbratd.Traducere ibidem, ms. 293.

1599 (7107) iulie 15, Tirgov4te.

Mihai Viteazul voievod ddruieste m-rii Ostrov satul Tdistreniide lingd mkt, fie care il rumdnise.

1 Loc rupt.

www.dacoromanica.ro

298 OLIMPLA DIACONESCU

f MHAOCT1110 sonaa, Tw &Wain 110OHOAd H rOCHOAH11111, R %CON MAUI XrrP0.EMXTHCK010, CHIllh NAKANO H npt<m>sparo, 110KOHI4H 11-6TPALKO IKOOKOAd. AdEATCOCHOACTE4 /NH CTPO 110N4tNYI* r0C1104CTU MN Tti H EONOCTENtf monacTtiprneronemn OcTpos, nAence ICT XPAM P0NCAOCTE0 noropoou,e, MOM Ad OCT lif CEA*TILHCTPtlITH KOA 6D4TILlo ElkCI C'kC E10041 XOTAPOM, K4481111... 1 WACO KoToomWKOAO EOM GOATOMOK, 11041011H11 WT caws KK 01(CTd GIATOU,8A011 WT WTTXICAO AO KAMM, MINH EdMONI, H WT TSA1 WT TdNIM lid KdMIIH AO CirkAKOH H WT KAMENAO (l)kAKOH WT TdNCAI b XOT,IP AoSPOCAOKtHHAOE H OT T8Ih, WT TDICAI Eli MAUI

AOA AO PttlKd H WT Pt9K4 T;DKAI k I1ST XOT1xPdHHAOE H WT 448-4, urrTdHCAI Irk Pls.K04Cf1l H WT P'kKOACIAll WT TANCA1 Eck OAT. HONVKI C-100 CO40 HUJE

I1HC SHAH CST KNISH WT nptacm 1K/time. 41 FIOTOM, WHH lipTHAIT WAN flPiA roc-noArrad MN, RkCH Mitt*, OM CST RHIN pegen8 Toe a CST 11p0AdAH 111LC4 IIHXHOMS

CIAHN TlincTptun irkc C11.0 IchCOM KoTdp0A1 H ClC WIXOM AOKOAOKOM SrOCHOACTEd MH Sd NFIXHOM Aospo 1101110, EIS MEMO?, CHAOCTTIO, EHTH rocnoAcTse MHMOM, Sd xAxli dCHPH roTom. 41 8 Tem, r0CEIGACTK4 MH MA C901 H 110MHA0K4A roc-(10ACTE4 MN CEtTOMS HMO MOHdCTHP Cx)vrpos ckc c-K44 mune pe9n4SimooTvicTptifin MONO Ad ICT fH Ek nomoto H Er6 OICKWEIWN1110 4 HIIOKOM 2 KOH MINKET

K k HfH 131% OHIO H Ad (CT rocnoAcrse MH Irk Et4/1010 1310110MHIldHYPO PdAH A8ulerocnoAcTse MN H POAHTEMO rOCI1OACTEd MH.

fl WT SAIIIIHTH no npnwecTsTe rocnomTKa MH, Koro X0KfT /ISNOT rocnoxkRork EHTH EAdAdTlA 8 KA4IJK010 31MAI H KOMI` 1.101111TdTH H SKptHHT H OIONOEHT

at° rinir rocnommei MH, TOKO rocnoxs fork Ad C110A0SHT ASWO H Tt40M frO11,e1PCTE0 HONCHO,* ClaC IckCtMH CEtTHM SAVO OIrrOANEWHM Koro XOKIT nonepyr HP43OPHT CII0 l'OCHOACTIld MH, TOKO rocnoA-k Rork m pesoptri nAe TtAOM ero

FM <E8A8WHM> lit4t ASWA Fro H Ad OCT Cl6C 1SAd H C11 SAO K84indro flpTe Hruc HIAMH HOVAIN TplaKAETTH EllaSIONWI rocnom newero !qv,' Xpnc.ra:

1113MH, Pd01101141 ero H KPIIE ero HdA HdC H H4A 1AtXH CHU,I AdAOK H flOMH4ONX0M rOCEIOACTlid MN CVO ClitTtH EONOCTEN'kH MO-

NACTH) MOM( Ad ESAIT CIAO MO TIOICTPtfITH WHIMS H AtAHHS H Ei, WLEKOH )101KIT !Id CKtT44 MOHdCTHP H WT HFIKOrOM HINOT11KHOEIHNO, flOPHSMO roc-1110ACTIKA MH.

COM H cstAwrenne FlOCTIIKAET rOCIIOACTEd MH : NORM XApt smith° RAHKPdAfE H NCSIldH ASMHTpS AEOPFMK H HMSO IDOWAOCIE NANKH noroziseT H ,KSIldHCTOfiKd NANKTH ENCTII/Ap H HirPt KEA CIldTdP H PdASA KEA KOMHC H e-rpoia KIltCTOMIIIK H 11.14MIN KEA IIIXdP1111K H HCSILIN nom NANKTH NOCTIAHNK.

1INC ds, HUH A0r04SIT, ici FlaCTOA rpm, Tp-hrosnitu, Arkcette 'ode II Amm,Tfallid ATOM WT C113A4dlO AtAOM flAmi Ame Ao HuNt, aps

t itv AAHLum ISWIKWA, MHAOCTIPO E0)Kii0, rOCHOAHH11.t Tw MAMA HOIE0A p.>

t Din mila lui Dumnezeu, Io Mihail voievod i domn a toatl taraUngrovlahiei, fiul marelui §i preabunului, ráposatului Iltrasco voievod.D. domnia mea aceast5. porunca, a domniei mele sfintei i dumnczeie§tii

1 Lectura nesigurd.I Manästirea Ostrov era nandstire de calugárite ; vezi Documente privind istoria

B, veac. XVI 4, Bucuresti, 1952, doc. nr. 340, §i XVII/1, Bucurqti, 1951, doc. nr. 6 a.

OrCTd IMAM,

Olfr WT

W4HH$

pft1014 WT

Ent

;

KHHr

f>KI Het

HAW".

Kit

KEA

AT.

<m.

Romdniei.

6

d

90142100,

8.

www.dacoromanica.ro

7 iNTREGIRI DOCUMEITTARE 299

manastiri numite Ostrov, unde este hramul nasterii nascatoarei de Dum-nezeu, ca sa-i fie satul Taistrenii ling5. Oltet, tot, cu tot hotarul 1, searatä hotarul in jurul apei Oltului, jumatate din Olt pina la gura Olte-tului, de la gura Oltetului de acolo la piatra, piatra veche, si de la eade acolo la piatra la Falcoi si de la piatra de la Falcoi de acolo in hotarulDobroslovenilor si de la ea, de acolo, la padure in jos pina la Recica side la Recica de acolo la drumul Hotaranilor si de la drum de acolo la Racoa-sele si de la Racoasele de acolo la Olt. Pentru c5. acest sat mai sus-scrisau fost cnezi mai dinainte vreme. Iar apoi, ei au venit singuri inainteadomniei mele, toti satenii care sint mai sus-spusi de s-au vindut cu toataocina lor satenii Taistreni toti cu tot hotarul si cu tot venitul la domniamea de a lor bundvoe, fara nicio sin.% sa fie vecini ai domniei mele, pen-tru 32 000 aspri gata. Iar intru aceasta, domnia mea insami am dat siam miluit domnia mea sfinta manastire mai sus-spusl de la Ostrov cuacest mai sus-spus <sat > Taistreni ca sa-i fie de ajutor si de intarire,iar cálugarilor 1 care traiesc in ea de hrana si sa fie domniei mele devesnica pomenire pentru sufletul domniei mele si al parintilor domnieimele.

Iar dupa trecerea domniei mele din cele de aici, pe cine va alegedomnul Dumnezeu sa fie stapinitor in Tara Romaneascd si va cinsti si vaintdri si va innoi aceasta carte a domniei mele, aceluia domnul Dumnezeu sa-iinvredniceasca sufletul si trupul in imparatia cereasca cu toti sfintii carebine au placut lui Dumnezeu ; cine va Ca:Ica si va risipi aceasta carte a dom-niei mele, aceluia domnul Dumnezeu sa-i risipeasca aici trupul iar inveacurile <viitoare > sufletul lui si sä fie cu Iuda si cu rau hulitorul Ariesi cu ceilalti iudei de trei ori blestemati care au strigat asupra domnuluinostru Iisus Hristos : ia-1, ia-1, rastigneste-1 si singele lui asupra noastrasi asupra copiilor nostri".

Si astfel am dat si am miluit domnia mea aceasta sfinta si dumneze-iasca manastire ca sa-i fie acest sat Taistrenii de ocina si dedina si deohaba lor, care traiesc in sfinta mdnastire si de nimeni neatins, dupd poruncadomniei mele.

Iata si martori pune domnia mea : jupan Udrea mare ban al Craioveisi jupan Dumitru mare vornic si jupan Theodosie mare logofat si jupanStoica mare vistier si Negrea mare spätar si Radul mare comis si Stroiamare stolnic si $erban mare paharnic si jupan Preda mare postelnic.

Am scris eu, Ivan logofat, in cetatea de scaun Tirgoviste, luna iulie15 zile, ani curgatori de la intemeierea strabunului Adam pinal acum,anul 7107 <1599 >.

t Io Mihail voievod, din mila lui Dumnezeu, domn.Io Mihail voievod <m. p. >

Biblioteca Patriarhiei, ms. 290.Orig. 'Artie (36 x 42), pecete timbratA.

1 Vezi nota la textul slay.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE DIN ZONA TISMANA-PESTISANI (JLID. GORJ)

DE

RADU CRETEANU

Cele cinci documente din prima jumatate a veacului al XVII-leainfatisate mai jos se refera la proprietati mosnenesti din zona TismanaPestisani (jud. Gorj), insumind : un act de schimb de mosii, un act deinfratire pe mosie, un zapis de vinzare si doul carti de intarire domneasca(de la Alexandru Coconul si Matei Basarab) pentru cumparaturi de pamint,vie si finete. In trei acte apare un oarecare Nicola din Tismana, atestat la1609 alaturi de fratele sau mai mare diaconul Procopie, la 1622 ca singurcumparator, iar in cartea de intarire din 1647 a lui Matei Basarab casluga domniei mele". De la Nicola din Tismana documentele s-au trans-mis urmasului sau Constantin I. Nicolcioiu din satul Frincesti (corn. Pes-tisani). De remarcat ca numele de Nicola, Nicolae, Nica, Nicolcea sintdeosebit de frecvente la Tismana si in zona respectiva, poate in legaturacu amintirea lui Nicodirn, ctitorul manastirii. Se relevä de asemenea, indocumentul din 1609, rezonanta oraseneasca a numelor celor trei martori,probabil din Tismana : Pirgariul (2) si Grecul.

1609 februarie 9.

Diaconul Procopie i fratele sdu Nicola din Tismana dau parteakr de moie din Peg4ani unchilor kr Lupul fi Ene din Tismana,in schimb, pentru partea de moie a acestora din fafa Orlii, dinhotarul Izvernii, pe care ei o fac danie nandstirii Tismana.

Adeca eu diaconu Procopie denpreuna cu frate mieu Nicola din Tis-mana dat-am zapisul mieu la Tirana unchiu meu Lupul si la mina lui Ene

www.dacoromanica.ro

302 RADU CRETEANU 2

din Tismana, pentru ca sä le fie ... 1 pentru ca rn-am rugat de dumnea-lor de me-au slobozit partea lor de mosie din fata Orlii, din hotarulIsvernii, si eu am dat-o sfintei manastiri Tismana de danie, si eu le-amdat partea mea de mosie, pamint pentru pamint, din Pestisani. 5i unchiumieu Lupu si unchiu mieu Ene O. fie slobozi a stapini acea mosie din Pes-tisani cu bunä pace ei, feciorii lor, nepotii lor, stränepoti, citi Dumnezaule va darui, pina in veac.

$i cind s-au f5.cut aceasta tocmeala au fost si oameni martori : euVintila Pirgariul martor, eu Vasilie Grecul martor, eu Istodor Pirgariulmartor.

Fevruarie 8 zile 7117 <1609 >.$i am scris Nectarie ermonah cu zisa diaconului Procopie.

Original, hlrtie.Proprietatea lui Constantin I. Nicolcioiu din Frincesti, corn. Pestisani, jud. Gorj.

1613 decembrie 21.

Pofia Barbu il infraleste fie nefiotul sdu Ionild, ca sd °libel grijdde el si sd-1 cuminde, fie jumdtate din averea lui fidrinteascd, afardde muntele Arcanu, cumfidrat de el, al cdrui venit il lasd cumnatuluisdu Costandin fientru rdscumfidrarea unei vii zdlogite.

Dupe toate scrisorile ce am scris mai nainte, am lasat acuma, vazindca am cazut la pragul nepotu-meu Ionite, neavind pe nima si necautin-du-ma, nima din neamul meu, am cazut la acest nepot ca sa ma cumindesi sa fie toate ale mele la mina lui : copii, casa, pimnita, mosie, vie,pomet, ce s5. va gasi, O. poarte grija de mine si de copii, sà ma cumindecum i-am spus, find si popa Barbu fata, duhovnicul meu, ca sä fiernosiia tot pa in doaa cele ce s5. gasesc parintesti, afara de ce am cum-parat eu, muntele Arcanul, 1-am slobozit sa fie si nepotu-meu frate cumine, cà rn-arn temut de pacat ca nu voi muri curind. $i acum am zis casa ia cumnatu meu Costandin venitul muntelui Arcanu in patru ani, ca saiasa viia in zalog cu zapisu ce am in rupt, nu este in rupt ci este in zalog,si de nu ma voi plati in patru ani, sä mai fie muntele pina sa vor platitoti banii. $i asa am lasat in frica lui Dumnezau.

7122 <1613 > dechemvrie 21.Eu popa Costandin am scris si sint si martor.Eu popa Barbu ot ... 2 rn-am iscalit.

1 L ic rupt.2 Ilizibil.

www.dacoromanica.ro

3 DOCUMENTE DTN ZONA, =WAWA - PE.,STISAN1 303

Original, hirtie. Proprietatea lui Constantin I. Nicolcioiu din Frincesti, coin. Pesti-sani, jud. Gorj.

1622 mai 20.fiul lui Mihcii1, vinde lui Nicola din Tismana doud

livezi in valea Derucd.

Adeca eu Ivà.nii, fecioru lui Mihai dat-am zapistul mieu la minaNicolii din Tismana, cum am vindut doao livezi in valea Deruca, dinLazuri pina in ... mosie statatoare in veci. i marturi popa Cräciun. Eu... 1 lui Costandin si Draghici, feciorul Dragului ot Romanesti.

Eu Ivànii vinzator. Mai 20 7130 <1622 >.

Original, hirtie.Proprietatea lui Constantin I. Nicolcioiu din Frincesti, corn. Pestisani, jud. Gorj.

1624 hmuarie 17.

Alexandru Vodd Coconul inldrege lui Neagoe, fiul lui Pirvu,ocind in Pegipni, a Ireia parte, cumfidratd de la Mdnia i dela altii fie 80 500 asfiri.

Isvodu cdrtii lui Alicsandru vodd

Din mila lui Dumnezau Alixandru voivod, domn a tot pamintulTarii Rumanesti, fecioru marelui i prea bunului i milostiv Radului voi-vod, dat-am domnia mea cartea domniei mele lui Neagoe, feciorul Pirvu-lui, i feciorilor citi Dumnezeu le va darui, pentru ca sà le fie ocina in Pes-tiseni a treia parte din cimp, din padure, din apa si din plai 2 si dinsaliste de sat si de peste tot hotarul, pentru ca au cumparat-o Neagoeca sa-i fie mosie ocina. drept 80 500 aspri gata, cumparat de la Mania side la Stan si de la Dumitru Lupsii si de la Dragoi i Stanciu i Stanciui Patru. Aceasta mosie au fost cumparat-o Stanciu de la Duse si audat-o ocina de a lor buna voe i cu stirea tutulor megesi din prejurul locu-lui, din sus si din jos, pentru ca au fost cumparat ... 2 acea ocina cu zapisoameni iscalit pe anume : ot Dragoesti Patru, din Bradiceni Arvat, otDragoesti Radu, Latco, ot B. ... esteni Barbu, Radu, ot Beresti Ionasco,din Pestiseni ... Ion, Stoica, Bilt, Dumitru, Bogdan, din PestiseniStanciu, Ghinia, din Tismana popa Neagoe, Radu, Nica Oprea pircá-labul, Patru i alti oameni buni care s-au scris in zapis. $i vazu domniamea zapisu cu oameni i<scaliti> la mina lui Neagoe, pentru ca au datde-a lor buna voe, ca sa fie ... 2 lu Neagoe.

1 Ilizibil (cerneala decoloratá).2 Loc rupt.

a si

www.dacoromanica.ro

304 IDA.DU CRETEANU 4

Deci au dat §i domnia mea lu Neagoe ca sa-i fie ocina ohabnica luifeciorului lui, a sta ( ?) neclintit peste zisa domniei mele i au ...1 lit

domnia mea pe jupinul Papa vel vornic, jupinu Aslan logofdt, jupinMihai vistieriu, Nicola vel spatar, jupin Bar <tolomei > vel stolnic, Bratucomisul, jupin Neagoe vel paharnic, Dumitrache vel postelnic.

$i s-au scris cartea de Dragomir logofatul, in luna lui Ghenare 17zile, valeat 7132 <1624 >.

Ccpie, proprietatea lui Constantin I. Nicolcioiu din Frince§ti, corn. Pe§t4ani, jud. Gorj.

1647 august 5.

Malei Basarab voievod intdresle lui Nicola din Tismana cumpd-rdturile lui din Pe,stisani, Siolojani, Arcani i Groani.

Cu mila lui Dumnezau, Jo Matei Basarab voivod, domn Tarii Roma-nqti, dat-am domniia mea porunca domniei mele slugii domniei meleNicola ot Tismana i cu feciorii lui citi Dumnezau Ii va da, ca sä le fielor ocina in Pestisani, sud Gorj, din tot hotarul di la Lupul, ce tinepopa Staniia, cite s5 va izbrani din cimp §i din padure §i din apa 0 dins5.14ti1e satului 0 di peste tot hotarul, pentru ca au cumparat sluga dom-niei mele ocina de la RoFa ot Pe§ti§ani i de la Stana ot Sohodol dreptbani gata 4 400, 0 ada1m4ari i alte maxturii : ot Pe§ti§ani Dumitru Nanu,Joan Petco i frate sáu Dumitru $tirvoina, 0 din Tismana Nica Grecu iCostandin i Pirvul, 0 din Izverna Draghici i Vintila, 0 din Sohodol Ion.

$i iar <au > cumparat sluga domniei mele Nicola ocina. ot Pestisanide la Nicora, o jumatate de delnita drept bani gata 750.

$i iar au cumparat Nicola in dealul Stolojenilor un plai de vie dela Latco sin Tomei trei razvoare, drept bani 1 070 gata, 0 de la Radulsin Coicul un razvor alaturea cu cel de la Latco drept bani 550 gata.

$i iar au cumparat sluga domniei mele Nicola de la Lapadat i dela Stoica i frate-sau Pirvu 0 de la Preda 0 de la ... 1 sali§ti in satulArcani, un nereaz de vie p5.rasit de dooazaci de ani drept bani 70 gatayin vadre zace, pe patru costande i una banita ... 2 aspri ; i s-au toc-mi t cu Arcanii sluga domniei mele Nicola, cit iaste parasita ca sa facasa o de ( ?) indreptat 1 acea vie din Arcani slugii domniei mele Nicola,ce au fost nereazi sa fie buna. ... 1 sa-i fie lui pînä in veac.

$i iar au cumparat sluga domniei mele Nicola de la Ana ot TirguJiu un 1 de vie, padure, viia cu obratu ei de la Arcani drept bani100 gata.

$i iar au cumparat Nicola de la Radul sin Nicul trei razvoare de vieiar in dealul Stoloj<anilor> drept 550 bani gata, care razvoare de vie le-au

1 Loc rupt.alb inLoc text.I

si

www.dacoromanica.ro

5 DOCUMENTE DIN ZONA TISMANA PD$TI$ANI 305

fost tinut Tanasie Grecul, cu alte marturii imprejurani : din ...I popaStanciu i Datco i ... Radul i alt Radu Tamapscu i Gheorghe i frate-sail Mihail, 0 din Bradiceni Dan 0 Achim.

Si iar au cumparat Nicola una livadie de fin in cringu Grop.nilorde la Giurgi ot Tismana drept 500 bani i alta livade de la Rustea dreptbani 200 0 alta livada de la Radu drept 200 bani gata, i i-au dat toatapartea lor de a lor buna voe din tinutu satului i cu toti mopenii desus 0 de jos 0 din prejur.

Pentru aceia i-am dat i domniia mea slugii domniei mele Nicola otTismana ca sa fie loc ohabnec <lui > i feciorilor lui, nepotilor i stranepo-tilor lui, 0 de catra. nimenea neclatit peste porunca domniei mele. Pentruaceia am pus §i marturiile divanului domniei mele : jupanu Gheorma mareleban al Craiovei, jupanu Dragomir mare vornic, §i jupinu Radu marelelogofat, i jupinu Stroe vistiariu, i jupinu Dicu spatariu, i Barbu stolnicu,i Radu Mihalcea marele comis, i Dragu0n marele paharnic, i jupinu Costan-din marele postelnicu, i jupinu Radu marele logofat <ispravnic >.

Si am scris Dumitru logofat, luna lui avgust 5, 7155 <1647 >.

Copie din veacul al XVIII-lea, proprietatea lui Constantin I. Nicolcioiu dinFrInce§ti, corn. Peani, jud. Gorj.

1 Loc rupt.

20 c. 89

-

si1 si

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

DOUA DOCUMENTE MOLDOVENESTI DIN SECOLULAL XVIILEA

DE

T. HOLBAN

Cele doua documente pe care le publicam mai jos le-am cules, impreuna.cu altele, in cursul anilor 1927-1928, din satul de razesi Glodeni.

1611 (7119) ianuarie, Ia*i.Constantin Moghild, domnul Moldovei, intdrefle lui Isac Balica,,hatman al Sucevei, parte in satul Cretnenciug.

1w Korremairk M0rli14 BOMA 1a, .110)1ChH MHAOCTItH rOCnOMP6 MAIM 44011-MaCKOH. ()Nig npInAourk afrk,a,% HAMH H riptA% HAILHMH 60A*PH II1orkmAt clicsperrh frOM% GHME0111, H Fparopai H MTN HX-IL filIFIECH1a H AfrurStka H H4CTRHIAH Ck I11411011 ECHSLI,H iHOrkAAEH 110 HX-% AOKPOH BOA; 1111KHM% IliflOHSNIAEHH A 11H-

119FICHA0K4HH H IIPOMAH Fa% E1p&3010 OTEIHIIS II AtAHHS TpIT44 'WTI. WT 110A011H114.CIAO KomEHMOrk LITO Ha Ilac-rpS. TA npomna adunm$ icknaKontS H notarmattioniSsontpaa$, rims HMS HAMIKA H rITAUH'k H WhpK%AasS CS(141311CK4r0iWk, 3d Atif C10TAAIPH CEPERP1LHHX--k. H 111tCT4IKLUE 114111% RHIMPItlfHTH 60APHHIs. H SIIIIA4THA% SCH HCHOAHA

TOTH IIHMUDIC414HhH IIHWkSH OTIL nirkivk HAMH. H110 MH KaAtinin HX-% AORpOKOAHOHTOKMENch H MAHON &MATS, Tlaik paKk K4K4 Ad KT% EMS OT% H4C11% [vegeta OTLIHHAH IIHKSIIMHIE, rk ErkCEM% AOKOMArk. H HH% M HE SAIHWAIT%.

11HC S IOC IK AtTO x Spell', reaSepe.INTpewrco BEA 40r0*11.T% <81-1114>.

Io Costandin Moghila voievod, din mila lui Dumnezeu, domn altarii Moldovei. lath: au venit inaintea noastra si inaintea boierilor nostriMogildea cu fratii sai Simeon si Grigorie si surorile lor Anesia si Drägutasi Nastasia si cu nepotii Mogildei, de a lor buna voie, de nimeni ne,,iliti

www.dacoromanica.ro

308 T. HOLBAN 2

nici asupriti §i au vindut a lor dreapta. ocing. 0 dedinA, a treia parte dinjumätatea satului Cremenciug, care este pe Nistru. $i au vindut marelui§i cinstitului nostru boier pan Isac Balica, hatman 0 pircalab al Suceveipentru douä sute de taleri de argint. $i s-a sculat mai sus-zisul boier alnostru 0 a platit deplin toti ace§ti mai sus zi§i bani dinaintea noastrA.Dad am vazut tocmeala lor de buna voie 0 plata deplin1, pentru aceastasa-i fie lui de la noi dreapt5. ocina 0 cumparaturA, cu tot venitul. $i nimenisa nu se amestece.

Scris in Ia§i, in anul 7119 <1611 >, ianuarie.Patra§co mare logofAt <a invatat >

Orig. hirtie, pecete timbratä.

1636 (7144) iunie 29, Ia*i.

Vasile Lupu, domnul Moldovei, scrie lui Gheuca spdtar in legd-turd cu fuga unor vecini ai mdndstirii lui Toader Moghild.

Eu Vasile voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al tarii Moldovei.Scriem boierului domniei mele Ghica spAtarul §i-i dam §tire pentru Sandul..., vecini, ce se j5.luesc calugarii de la mAnastirea lui Toader ... cal sintai lor de mo§ie din Ba§eu 0 au fugit de la e§irea lui Barnovschi vod5.incoace, in sat in Dimideni. Pentru aceea, daca. vei vedea cartea domnieimele, sä socotiti cu oameni buni, de se va afla cá sintu vecini de mo§iacalugarilor 0 vor hi fugit din satul lor dupa esirea lui Barnovschi vod5.,s5. §i-i ia calugarii, iar de-i va hi apucat e§irea lui Barnovschi vodd in Dimi-deani, sa-i lase calugarii in pace.

Cum vei afla mai cu direptul cu acei oameni buni, a§a sa-i socotiti§i sa faci §i o scrisoare, s5. ne dai §tiri domniei mele, altfel sä nu fie.

Sam gospodin veleal.Ia§i, let 7144 <1636 > iunie 29.Dumitru <a scris >

Orig. hirtie, cu 'Atli ilizibile In text.

www.dacoromanica.ro

MOLDOVA IN TRATATIVELE POLONO-OTOMANEINTR-UN DOCUMENT DIN ANUL 1538

DE

IANCU BIDIAN

0 serie de aspecte din orientarea politics. a Moldovei din frAmintatulan 1538 nu sint inca pe deplin 1Smurite, deoarece pina in prezent nu aufost puse in circuitul 0iintific toate materialele arhivistice din tarl §i strai-nState. In scopul de a imbogati informatia istoricA, punem la dispozitiamedievi§tilor un document din 7 mai 1538 de provenienta polona care vainlesni intelegerea atitudinii sinuoase a Poloniei fata de Moldova, in acestan, cind conflictul moldo-otoman a atins punctul culminant.

E caracteristic faptul c5. clipele cele mai primejdioase pentru fiintade stat a Moldovei coincideau cu o defectiune in sistemul de aliante al voie-vodatului ; o astfel de defectiune se constata in 1538, cind Moldova se aflaintr-un impas politic, ca urmare a conflictului teritorial cu Polonia, generatdintr-un calcul politic, pina in momentul de fatl Inca nelamurit, i carenu-0 gIsea pe plan international un sprijin suficient. La inceputul veriianului 1538, situatia internationall a Moldovei era precarä ; incercarealui Petru Rare de a injgheba o coalitie antiotomanl s-a izbit de conflictulsau cu Polonia, care a stimulat 0 a facilitat apropierea polono-turca.

Datele cuprinse in documentul publicat mai jos sint de un deosebitinteres, deoarece scot la lumina'. obiectivele politice ale Poloniei fata deMoldova in ajunul marii campanii otomane. Trimiterea lui Erasmus deKretkow ca sol la Constantinopol avea drept obiectiv principal accelerareainlocuirii lui Petru Rare, a cärui actiune era consideratä potrivnicl paciiturco-polone. Instructiunile solului polon, cuprinse in documentul anexat,vádesc iritarea 0 ingrijorarea cercurilor conduckoare polone fata de apro-pierea dintre Moldova 0 Moscova. Astfel, solul avea insarcinarea sä sepling S. sultanului a in iarna 1537-1538, in timp ce regele era angajat in

www.dacoromanica.ro

69

310 IANCIJ BEDIAN 2

lupta cu Moscova, Petru Rare§ a intreprins o campanie de pustiire in Podo-lia, ajutat fiind de trupe auxiliare turcesti i tatIresti din Cetatea Alba.

Libertatea de actiune relativ5. de care se bucurase Moldova avea safie puternic ingradita, de apropierea turco-polona. Pina atunci, Petru Raresse sustragea injonctiunilor Portii, acceptind formal cererile sultanului,fail a le implini in fapt. Moldova beneficia ins5. pe plan international deechilibrul intre puterea Portii i cea a statelor crestine vecine. Acum insa,ca urmare a apropierii turco-polone si a ineficientei politicii habsburgice,pe care a incercat sa se rezeme intr-un tirziu, Moldova se afla intr-o izolarede fapt care avea s. inlesneasca realizarea telurilor dusmanilor ei.

Documentul de fata ne ingaduie sa vedem mai indeaproape atit con-vergentele, cit §i divergentele intre politica celor dou5 puteri fata de Moldovain anul 1538. Scopul soliei polone era tocmai acela de a preciza pozitiatarii sale §i de a coordona actiunea celor doua puteri, pe plan politic similitar. Polonii cereau turcilor sa-1 inlocuiasca pe Petru Rams actiunepe care nu o puteau savirsi cu propriile lor forte i sà aduca in scaunulOrli un domn mai supus si mai receptiv la interesele lor. Ostilitatea fac-torilor de rdspundere poloni fata de Petru Rares si dorinta lor de a con-vinge Poarta sa-1 mazileasca' pe domnul moldovean explica abundentainvectivelor, exagerarile voite i interpretarea tendentioasa a actiunilorlui Rares in instructiunile solului, care denatureaza politica voievodului.Textul polon ofer5, astfel, imaginea marelui domn prin optica deformantäa adversarilor si. Insistenta lor in favoarea unui domn autohton dá laiveala opozitia statului polon la eventualele incercari ale turcilor de a trans-forma Moldova in pasalic.

0 cercetare atenta si competenta a documentului, precum i confrun-tarea lui cu alte izvoare ale epocii vor aduce un plus de cunoastere asuprapozitiilor fortelor ostile Moldovei, intr-un moment de grea cumpana dinistoria acestei tari.

ANEXA1Legatio a Sigismundo primo, rege Poloniae, ad Solimanum Caesarern Thurcorum.Data Erasmo de Kretkow castellano Brestensi VII maii anno 1538, Cracoviae.

Sigismundus primus rex PoloniaeIta verba facies.Sernissimus Princeps et dominus, dominus Sigismundus Dei gratia Rex Polotlae,

magnus dux Lithuaniae, Russiae Prussiaeque totius ac Masoviae dominus et heres, donitnusmeus clementissimus, Caesaream celsitudinem vestram, summum ac potentissimum terraeet mans dominum, vicinum et amicum suum, plurima salute excipit, faelicemque ad sedemsuam istam reditum gratulatur ac prosperum omnium successum praecatur et optat.

1 Acta Tomiciana, t. 18, zwodu Opalinkskiego (1538-1539) (Tomus decimus octavusepistolarum, 1..gationum responsum et rerum gestarum Sigismundi I regis Poloniae et matmiducts Lithuaniae), f 59/1-63 2, Biblioteca Kórnick ; microfilm, n. 2 546 R, la BibliotekaNarodowa din Varrvia.

www.dacoromanica.ro

3 MOLDOVA 1N TRATATWELE POLONO-OTOMANE 311

Serenissime ac potentissime imperator, inter alias virtutes, quarum celsitudo vestra,non laudern solum verurn etiam admirationem est consequuta, hoc non postremum locumobtinet quod in servandis foederibus, summa semper fide fuit et constantia. Quare merito Caesareacelsitudo vestra laudatur quod nihil in vita praecipuum habeat quam ut fidem alicui datarnsancte inviolateque observaret. Sed et Serenissimus Princeps, dominus meus, eiusdem laudis fruc-turn appetivit semper omniaque cum omnibus inita foedera et amicitias sanctissime semper coluit,quidvis potius et facere et pati paratus quam ut fidem non praestaret si cui earn obstrinxisset

p v semel. Curn itaque eius sacra Maestas cum Caesarea celsitudine vestra II et eius antecessoribus,foedera quaedam antea percusisset, hoc summo cavit studio, ne que vel minima in re a pactsconditionibus discessisse easque violasse videri posset. Quasquidem cum per suum Oratoremdominum Petrum Opaleniczki Serenissimi filii curiae magistrum ad vital-ix suarn et filii suiinstaurari confirmarique curasset inter caetera hoc in eis adscriptum est non solum inter sacramMaestatem Regiam et Caesaream celsitudinem vestram, verum etiam inter subditos utriusqueconditiones istae pacis firmiter esse observandas.

De Voievoda vero Moldaviae, nichil nominatum celsitudo vestra voluit inscribi, namcum in fide potestateque sit Cesareae celsitudinis vestrae oportere eum iisdern adstrictumconditionibus esse, quibus et reliquos, qui eiusdem imperio subiecti sunt neque licitum ei foreut a foederibus, inter sacram Maestatem Regiam vestramque Caesaream celsitudinem pactisvel ungvern quod aiunt ulla in re discedat.

Quare otioso animo, in utramque aurem, quod aiunt, securus dormiebat Maestas Suaomniaque sibi tuta esse existimabat quantum ad eos qui sunt sub imperio, vestrae Cacsareaecelsitudinis attinet, sed earn longe fefellit opinio. Nam etsi Caesarea celsitudo vestra, pro moresuo veteri, sancte servavit foedera, tantum qui subest illi Voievoda Moldaviae, tantum abeo abfuit, ut ea servaret, ut hoc sibi etiam tempus maxime oportunum nactus videretur, quosibi in terris sacrae Maestatis impune grassari liceret, quae cum esset alio contra Moschos belloimplicita, ditionem eius Maestatis Regiae cunr exercitu ingressus, ferro et igne miserandumin modum depopulatus est colonos et oppidanos, partim trucidavit, partim in servitutern abduxit.Castellum etiarn quoddarn expugnatum solo coequavit. Neque hoc contentus proxima supe-

co riore II hieme auxiliares quasdarn copias, turn ex hominibus Caesarae celsitudinis vestrae, turn exThartaris Bialogrodensibus in terras Podoliae induxit et multa illic hostilia perpetravit. Haecautem omnia permissu et voluntate Caesareae celsitudinis vestrae se facere iactat. Quod utcredat sacra Maestas Regia animum inducere non potest, sed alterius cuiuspiam in gratiamid facere ilium Maestas Regia arbitratur ; qui amicus forte celsitudinis vestrae non est, cumaperte non potest clam hoc agit ut sacram Maestatem Regiam, cum vestra celsitudine disiungatatque concordiam et amicitiam, quae inter illas est dirimat cum tamen nihil sit sacrae MaestatiRegiae deliberatius, quam integram inviolatamque semper observare. Itaque cum licuissetilli de perfidia atque audatia valachi iustum supplicium sumere in hunc usque diem abstinuit,tametsi Caesarea celsitudo vestra per oratorem supranominatum Maestati Regiae declaraverateam esse suarn voluntatem, ut Maestas Regia belllo illurn persequatur et de audatia atqueiniuriis perpetratis poenas ab eo expetat.

Nunc vero cum in tantum illi creverunt spiritus eoque sit progressus insolentior, utferri sine vindicta non possit, me misit Regia Maestas ad Caesaream celsitudinem vestram,ut illi declaret valachum non cesssare dominia Maestatis Regiae iniuriis impetere, et quodiam Maestas Regia id quod dudum a Caesarea celsitudine vestra consultum erat et permissumde ulciscendo valacho aggredi instituit. Quare rogat Maestas Regia si a Maestate sua belloexit persequutus, Cesarea celsitudo vestra in eum etiam animadvertere velit atque ex eo,quem nunc locum dignitatis obtinet, eurn deturbare et in locum eius vel Demetrium, qui

www.dacoromanica.ro

3 12 IANCU BEDIAN 4

versari in Au la Cacsareac celsitudinis vestrae dicitur, vel alium quempiam eius gentis hbrninempacis arnantem et istius amicitiae, quae Regiae Maestati cum celsitudine Cesarea vestra, inter-

61) v cedit fidelern observatorem, et II custodem sufficere qua quidern re nihil potest ex sua,arnicitia,et vicinitate Cesarea celsitudo vestra, Regiae Maestati gratiosius facere.

De Voievoda Transalpinensi Maestas Regia rogat Caesaream celsitudinein vestram,ut liii mandet, ne infringendorum foederum, suo aliquo contra Regiam Maestatem conatucausam et occasionem praebeat. Praeterea, cum proxime impetum fecisset valachus in terhmMaestatis Regiae, forte turn excubias agebat, subditus eius Maestatis Wlodek equestri loconatus cum alliis nonullis hominibus sacrae Maestatis Regiae incidit in illam exerCitus pariem,quae fuit ex Thurcis collecta, capti sunt nonnulli et ipse Vlodek compraehensus. Rogat sacraMaestas Regiarn Cesaream celsitudinem vestram ut valacho mandet, quo Vlodek ad se init-tat, una cum aliis eius comitibus captis eisque minime iusto bello capti sunt, postliminió adsuos revertendi potestatem faciat. Ita et foederibus, quae icta sunt, cum sacra Regia Maes-tate et celsitudine Caesarea vestra satisfaciet et Regiae Maestati domino meo, plurimurn istoiustissimo facto suo gratificabitur.

Allatum est etiam ad Regiam Maestatem quod Caesarea celsitudo vestra arcem Ocza-kov, et alias nonnullas arces, quae ad Regnum Maestatis Regiae, a nullo retroacto temporepertinent, praesidiis firmaverit et illas extruere decreverit. Maestas Regia rogat ut Caesareacelsitudo vestra, pro animi sui magnitudine, non pluris facere, arcem Oczakov, velit quod suam,3n servandis foederibus usque adeo laudatarn constantiam.

Ad BassasBassas salutabis nomine nostro dicesque illis te a nobis missurn esse I principio ut bonam

Caesarea celsitudinis valetudinem inviseres eique omnia fausta et faelicia praecareris padsamicitiaeque nostrae memoriam refricares, et quod illam nos integram inviolatamque serve-mus servaturique simus testatum facias.

Referes etiam illustrissimis dominis Bassis summatim, singula ea quae ad Caesareamcelsitudinem mandata a nobis habuisti sed praesertim de Valacho plane et aperte illis expli-cabis. Accusabis illius perfidiam, quod cum sit sub potestate et imperio Caesareae celsitu-dinis ausus tamen sit contra foedera, quae Caesarea celsitudo nobiscum icta confirmataquehabet, nos insidiis et gravissimis belli iniuriis lacessere.

Hic commemorabis nos aliquoties, per oratores nostros et literas, Caesareae celsitudinideclarassc quod evestigio, cum de foederibus per nos, cum Caesarea celsitudine initis certiorfactus esset in finitimam sibi provintiam Regni nostri furibundus involaverat, illam igne etferro vastaverat, subditos nostros, quos gladio non percussit, in servitutem abduxerat. Quaillius insolentia cognita, Caesarea celsitudo ad illum mandata sua aliquoties miserat ut nobisprovinciam nostram restitueret, damna nobis et subditis nostris sarciret.

Hacc cum ille se facturum recepisset, nunctio Caesareae celsitudinis praesente, nobis-que id significatum fuisset, nequarn homo, nunctio dimisso Caesareae celsitudinis, dum nostuta iam ab illo nobis fore sperabamus omnia et ad longinquiora dominiorurn nostrorum loc abelli gerendi, cum Moschis causa abscesseramus, denuo laxiora audatia in terras nostras irru-pt, in subditosque omne crudelitatis genus exercuit Nos etsi singulas eius irruptiones et iniu-rias Caesarcae celsitudini declarabamus, a vindicta ipsi abstinentes, Caesareaeque celsitudinis

01 promissione confirmabamur quod in illum animadversura et de damnis satis II facere nobismandatura esset, hucusque tamen non modo ab illo id non praestatur, quod Caesarea celsi-tudo ini dudum ante mandaverat et non audienti iterum mandaturam se receperat sed etiamin dies fit insolentior.

illi

www.dacoromanica.ro

5 MOLDOVA IN TRATATLVELE POLONO-OTOMANE 313

, Si dixerint Bassae renunciatum esse Caesareae celsitudini milites Maestatis eius excur-risse in Moldaviam, ferro atque igni magnam eius partem depopulatos esse, negabis hoc ita,ut ab illo nunciatur factum esse, commentum ab illo id quod solet esse dices. Qua enira rati-one potest conatur a se culpam dimoveri atque in alios transferre. Ac fieri quidern posse utleves aliquae excursiones factae sint in Valachiam, sed non per milites nostros, neque iuben-tibus, aut scientibus nobis, sed quod fere fortasse non potuerunt homines nostri tot et tantasiniurias a Valacho sibi illatas et ita ilium praedam agentem sunt persequuti, sed id dices esseet naturae legibus, et Divino humanoque iure cautum ut quisque lacessitus iniuriam a se depel-lat et quoad potest caput fortunasque suas contra vim tueatur ac defendat.

Proinde cum ita Valachus nulla fidei, nulla foederum, nulla iusticiae atque honestatisratione habita, temere nos oppugnat : Dices neque tutum, neque ex honestate nostra futurumsi par pari refere non conemur neque id aequum futurum si Maestas sua per occasionem inillo iniurias suas non vindicaret, quemadmodum hoc a Caesarea celsitudine Maestati suae eratconcessurn ut neque nostra diutius abutatur pacientia neque Caesareae celsitudinis nobiscuminita foedera contemnat. Rogabis ut illustrissimi domini Bassae, Caesareae celsitudini persua-deant, ut et ipso etiam Caesarea celsitudo ex altera parte in illo perfidiam et temeritatem istarnillius ulciscatur vel hoc saltem vindictae genere ut in locum eius alium gentis horninem, Vala-

s2 chiae I provinciae suae tributariae sufficiat.Memoria tenet Maestas Regia cum post priorem valachi in terras Maestatis Regiae irrup-

tionem nunctium suum ad Caesaream celsitudinem misisset, de illius perfidia quaestum. Res-ponsum illi esse per illustrissimum Aiasbassam. Caesaream celsitudinem id constituisse ut auda-ciae suae poenas daret. Quin et ilustrissimus Aiasbasssa Caesaream celsitudinem facturam esseconfirmavit ut nunctium suum ad valachum mitteret, qui ne quid postea simile designaretinterminaretur atque eum ad sartienda damna cogeret quibus hornines sacrae Maestatis Regiaeaffecit.

Commemoratum etiam et id erat, ademptan in valacho earn dignitatem atque alii tra-dendam. Quorum hactenus nihil factum esse constat, neque fuit unquern audatior valachus,adprovocandum bello sacram Maestatem Regiam, quam post icta ista foedera cum Caesareacelsitudine ita ut rogatur prorsus serenissimus dominus meus, nisi malit suos funditus interireperfidum hostem hunc iusto bello persequi.

Quod si dicent Bassae, certo esse et doctura quosdam subditos nostros in exercitumregis Ferdinandi militatum concessise, dices id fieri quidem posse quod aliqui Poloni, vel alte-rius linguae homines qui passim in dominiis, quae possidemus victus gratia vagantur, nullumquefirmum domicilium habent, pecunia conducti illuc concesserint, id tamen clam nobis et praeterornriem voluntatem nostram, factum esse.

Si autem dicent, scire caesarem, certos nobiles subditos vel aulicos nostros, in aere Ferdi-nandi militare, respondebis nos neminem scire, qui illuc contra prohibitionem nostram conces-serit. Sed si quispiam nobis insciis, temerarie et audacter contra prohibitionern nostram seilluc contulerit I I et dornum post hac reversus fuerit ; animadversione debita a nobis punietur. Nos

0- tamen omnino non credere ut aliquis nostrorum subditorum, contra prohibitionem nostram inex6tcitu praedicti Ferdinandi Regis militare auderet nisi forte qui a multis annis illic in Germa-nia serviendi officiis vel regi ipsi, vel aliis Germanis Princibus se alligerunt sicuti CaesareaMaestas tempore profligati Regis Ludovici in quibusdam subditis nostris in Hungaria, turnservientibus forte experta est.

Interrogatus vero de cesis et spoliatis in regno Thurcis mercatoribus, respondebis tibiquidem cogniturn esse, quod cede nonnulli mercatores Thurci sunt affecti, id tamen violenter

www.dacoromanica.ro

314 IANC IJ BED IAN 6

et practer omnem culpam nostram vel praefectorurn nostrorum a praedonibus factum esse quodnos molestissimo animo tulimus et de praedonibus ipsis, quos magna difficultate consequutisumus poenas capitis sumpsimus. Cum autem a nemine occultorum malorum insidiae evitaripossint, videri nobis necessarium ut qui negociandi causa hoc in Regnum nostrum commearetuto voluerint se praefectis locorum nostris praesentent ut illorum securitati prospiciant.

Si autem explorabant a te de caeteris Europae rebus et de bellis, ac de Principum Chris-tianorum dissensionibus vel de novis introductis, in fide Christiana haeresibus, dices te ipsumea ignorare, et a nobis nihil quicquam in his instructum esse.

De Baro et aliis Italiae civitatibus idem cornmemorabis illustrimis dominis Bassis, quodad Caesaream celsitudinem in mandatis accepisti nempe ut provideant, apud Caesaream celsi-tudinem nc quid contra foedera illis civitatibus regiae Maestas ex parte quorumcumque Ceasa-

G3 rcae celsitudinis subditorum incommodi et detrimenti accidat. II Si quaerent Bassae cur annosuperiore Regia Maestatis cum exercitu quem contra Valachum congregaverat valachum deiniuriis suis ulta non sit, respondebis quod Regia Maestas expectabat, ut ex parte Caesareaecelsitudinis primum agi contra illum inciperetur quem ad modum id postremo nunctio JacobolVilamovski ad Maestatem Regiam nomine Caesareae celsitudinis erat nunciatum. Atque itacum per Cacsarcam celsitudinem nichil actum est a subditis rogata Maestas Regia ne quidillo tempore ageret exercitum dimisit.

Ad AiasbassamCum perveneris ad locum residentiae imperatoris Thurcorum descendes ad illustris-

simun dominum Aiasbassam et vises salutabisque eum nomine nostro, et praecaberis ei longamvitam faustaque omnia. Caeterum ages illi gratias quod nobis non minorem benevolentiam inaula Caesareae celsitudinis se praestaturum pollicetua quam sit ab Imbraim bassa quondamamico nostro nobis praestita. Declarabis id nos gratissimo animo ab eius illustritate accipereet vicissim gratificatione amica et mutua nostra benevolentia illi referre velle.

Practerea rogabis illum nomine nostro, ut hiis quae adversum nos a Voievoda Molda-iensi nequam homine, vel apud Caesaream celsitudinern vel apud se dicuntur, et ipse fidem

non daret et Caesareae celsitudini persuaderat, ne illius fictis, et vanis de nobis criminationibuscredere dignetur utque Maestas sua voievodam ipsum ita compescere et in offitio contineredignaretur, ne deinceps ut hactenus fecit nobis dominiisque nostris et subditis nostris sua hosti-

es litate et nugacitate fiat iniurius.11 Petes etiam, et hoc ab ipso solo ut Caesareae celsitudini per-suadeat iustum et aequum fore et ad rationes Caesareae celsitudinis plurirnum pertinere utRegia Maestas quemadmodum constituit, a valacho iniuriarum suarum poenas expectat. Namhoc est et a Caesarea celsitudine et a Regia Maestate promeritus quod earum pacta et foederatenaerariis et perfidis factis suis multocies violaverit. Sed et id quoque maeritum esse dices,ut ab illa amoveatur provincia et alius quispiam loco eius praeficiatur, qui et illius gentis sit etfoedera sancte colere atque servare sciat.

Postremo rogabis ilium, ut inter Caesaream celsitudinem et nos bonam amicitiam etdudum servatum benevolentiam promoveat concilietque utque operam suam faciat, quofoedus inter nos et illius Caesaream celsitudinem firmum et inconvulsum maneat et ut in omnibustibi commissis, celerem et optatam habeas expeditionem.

De Wlodek etiam diligenter rogabis illustrissimum dominum Aiasbassa, ut cum comi-tibus suis a Valacho per Caesaream celsitudinem liberetur et nobis mittatur. Nam a Thurciscaptus est, quos illic permissu Hal voievodae militasse, contra nos dices et captum Thurcuma nobis in testimonium eius rei, illi dono dabis.

1 In text Ioanne §ters.

y

www.dacoromanica.ro

7 MOLDOVA IN TRATATIVELE POLONO-OTOMANE 315

So lie de la Sigismund I, regele Poloniei, la Soliman imparatul turcilor.tricredintata lui Eramus de liretkow castelan de Brest 7 mai anul 1538, Cracovia.Sigismund I rege al Poloniei.Vei vorbi astfelPrea luminatul principe i domn, domnul Sigismund din gratia lui Dumnezeu, rege

al Poloniei, mare duce al Lituaniei, domn i mostenitor al Rusiei si al intregii Prusii si al Masoviei,domnul meu prea milostiv transmite foarte multá sanatate inaltimii voastre imperiale, celmai de seamä i cel mai puternic stapin al pämintului si al math ; ii felicita. pe vecinul i amiculsäu pentru aceastä fericita reintoarcere la acest scaun al sail si se magã i ii doreste realizareadeplina. In toate.

Impärat prea luminat i prea puternic, printre alte virtuti, pentru care inaltimea voas-tra. imperialä, intr-adevar, a dobindit nu numai laudä ci si admiratie, nu ultimul loc II ocupafaptul, ca. In respectarea tratatelor a manifestat intotdeauna cea mai mare credinta si stator-nicie. Din care pricina cu drept cuvint este laudatä inaltimea voastra imperiala ca. nu are nimicmai presus in viata decit sá pastreze credinta data cuiva cu sfintenie i nevatamat. Dar si prealuminatul principe, domnul meu, a dorit rodul aceleiasi laude, intotdeauna i toate tratatele

prieteniile acute cu toti intotdeauna le-a respectat cu cea mai mare sfintenie i ca este dispusmai degraba sä faca i s sufere mice decit sá nu respecte credinta, dacä o data s-a angajatfata de cineva. Asadar, intrucit, sfinta majestate a incheiat tratate cu inaltimea voasträ imperialasi cu predecesorii sãi, acest lucru 11 pazeste cu cea mai mare grijä ca nu cumva sä para cä s-adepartat cu o iota de la conditiile pacii sau cä le-a incalcat. Pe care <conditii> anume, dupace s-a ingrijit sä fie instituite i confirmate in timpul vietii sale si a fiului sãu prin intermediulsolului säu domnul Petru Opaleniczki, magistratul curiei serenitatii sale fiului <Sigismundal II-lea August> intre celelalte s-a adaugat In tratate acest lucru ca aceste conditii ale paciisà fie respectate cu tarie nu numai intre sacra maiestate regal& i intre inaltimea voastra impe-riall, dar i intre supusii amindurora.

Cit despre voievodul Moldovei inaltimea voastra nu a vrut sä fie cuprins <in tratat>nimic nominal, cad, intrucit se afla In credinta i puterea inaltimii voastre imperiale, se cuvinesa fie legat de aceleasi conditii ca si ceilalti care sint supusi puterii sale si nu-i va fi permis casa se indeparteze in nici o chestiune, nici cit negru sub unghie, de tratatele incheiate intre sacramaiestate regala si inaltimea voastra. imperialä.

Din care pricini maiestatea sa dormea linistit, cu sufletul implcat, pe ambele urechi,dupä cum se spune, si credea cä toate sint sigure pentru sine, din partea celor care sint substapinirea Inaltimii voastre imperiale ; dar <aceasta.> credinta. 1-a Inselat foarte. Caci, desiinaltimea voasträ imperiall a pazit cu sfintenie tratatele, dupa obiceiul sau vechi, totusi, voie-vodul Moldovei care ii este supus, s-a indepartat intr-attt de la tratate, incit folosindu-se demomentul acesta care i se parea foarte favorabil lui pentru a näväli nepedepsit in paminturilesacrei sale maiestati, implicata in aIt razboiu contra moscovitilor, a intrat cu armata In teri-toriul maiestatii sale regale, 1-a devastat in chip jalnic prin fier si foc, iar pe Omni si oraseni,In parte i-a macelärit, in parte i-a dus In robie, fãcind una cu pämintul un castel pe care 1-acucerit. i nemultumit cu aceasta la inceputul iernii precedente a introdus In pamintul Podolieiniste trupe auxiliare atit din oamenii inaltimii voastre imperiale cit si dintre tatarii din CetateaAlbä si au sävirsit acolo multe stricaciuni. Ina el afirmä cä face toate acestea din permisiunea

dupi vointa maiestatii voastre imperiale. Iar maiestatea sa regala nu poate sa creadã acestlucru, ci socoteste ca acela face acest lucru de hatirul altcuiva ; acesta nu este prieten al !nal-si

www.dacoromanica.ro

316 IANCIY BIDIAN

timii voastre, care se strdduieste sã fac& pe ascuns, ceea ce nu poate s& facd pe fatd, anurnesd despartä pe sacra maiestate regal& de Inaltimea voastr& i s& nimiceasc& intelegerea i prie-tenia care este intre ei, desi sacra maiestate regall este intrutotul hotäritä sä o pdzeascd Intot-deauna integra i nevätärnatd. Asadar, desi ar fi fost ingIcluit regelui aplice valahului pedeapsacuvenitd pentru perfidie i Indräzneall, s-a abtinut pin& azi, totusi inaltimea voastr& imperial&declarase rnaiestatii noastre regale, prin solul sdu mai sus-numit, cd vointa sa este ca maies-tatea regal d. sd se rdzbune prin rdzboi pe acela i sd-i aplice pedepsele cuvenite pentru indr&z-neala i neleginirile comise.

Tar acurn, Intrucit in asa de mare mdsur d. au crescut pretentiile lui si a devenit atit deinsolent, Incit nu mai poate fi suportat Mr& pedeapsd, na-a trirnis maiestatea regall la Indltimeavoastr& irnperiald ca sd-i cornunice c valahul nu inceteaz& sd provoace prejudicii In stdpinirilernaiestdtii regale si cd ceea ce Inainte fusese sfatuit i ingaduit de catre inaltimea voasträ impe-riall, cu privirc la pedepsirea valahului, maiestatea regall a hotdrit sd. se Implineasea. Din carepricind, maiestatea regal& roagd cä dac d. maiestatea II va ataca <pe domnul Moldovei> s&binevoiascd i Indltirnea voastrã imperial& s& se indrepte Impotriva lui i s1-1 inl&ture din dernni-tatea pc care o detine acurn i sa. numeasc& in locul lui, fie pe Diraitrie, despre care se spunecA s-ar afla la curtea Indltimii voastre imperiale, sau pe orice alt om din acest neam, iubitoral pacii i credincios pastrator i päzitor al acestei prietenii care exist& intre maiestatea regal&

Inältimca voastrd imperiall ; cdci Inaltimea voastr& irnperiala nu ar putea face nimic maiplacut decit acest lucru maiestatii regale ca sernn al prieteniei i bunei vecindtati.

Cit priveste pe voievodul transalpin <al Tarii Románesti> , maiestatea regal& roag&pe inaltimea voasträ imperial& ca sa-i porunceasca sä nu incalce tratatele printr-o actiune con-trard maiestätii sale regale. In afard de aceasta, pe cind valahul a f&cut ultimul atac pe teri-toriul rnaiestätii regale, un supus al rnaiestätii sale de rang cavaleresc, care se intimpla sd fac&dc straja. irnpreund cu alti cftiva oameni ai rnaiestatii sale regale, s-a izbit cu acea parte a armateicare era alatuità din turci, iar unii au fost pnini, printre care si Wlodek. Sacra maiestate regaldroaga pe indltimea voastr& imperial& ca s. porunceasca valahului ca pe Wlodek s5.-1la el odat d. cu alti tovardsi ai sdi prinsi ei au fost capturati nu in luptä dreapt& sä le deaposibilitatea de a se reintoarce In patrie la ai lor. Astfel, se vor confirma pe de o parte tratatelecare au fost incheiate cu sacra maiestate regall, iar pe de alta indltirnea imperiall va satisfaceIn gradul cel mai Malt pe maiestatea regala domnul meu, in acest drept al sari inconteabil.

De asernenea s-a comunicat maiestätii regale cà indltirnea voastrd imperial& ar fi int.dritcu garnizoane fortdreata Oceakov i alte citeva fortarete care apartin de regatul rimiestHregale de mult timp i ar fi hotdrit sd. le consolideze, maiestatea regal& roaga ca inaltirnea voasträ

potrivit cu maretia sufletului sAu, sa nu lucreze mai departe la fortareata OceaTrov,cu statornicia sa atit de laudata In pastrarea tratatelor.

Cdtre prwle

Vei saluta pasalele In nurnele nostru si le vei spune cd tu esti trirnis de noi, mai intiica sa constati buna stare a sdnätätii 1nãlirnii imperiale i sa-i urezi cele bune i fericiteamintesti despre pacea i prietenia noastr& i sd-1 asiguri cä noi o pdsträm i o vorn p&stra neal-teratd i neatinsa.

Vei mai povesti prea ilustrilor domni, pasale, pe scurt, toate cele ce ti s-au porunAtde noi pentru inaltimea imperiala, dar mai ales ii vei ldrauri direct si deschis in legliturd cu valahul.Vei acuza perfidia accluia ca, desi este sub puterea inaltirnii imperiale, totusi, a indrdznit:ca

sa-i

trimita

fsi

imperiala

fisad

www.dacoromanica.ro

9 MOLDOVA IN TR ATAT LVELE POLONO-OTOMANE 317

impariva tratatelor pe care inaltimea imperial& le-a inchciat i confirmat cu noi, sA ne hartu-iascA prin viclenii i foarte grave napaste ale räzboiului.

Aici vei aminti ca noi de citeva ori prin solii nostri i prin scrisori am mArturisit inAl-timii imperiale cä, Indat& ce a aflat de tratatele incheiate de noi cu inaltimea imperiala, a nAvAlitcuprins de furie in provincia regatului nostru care se mArgineste cu el, a devastat-o cu foc sifier, pe supusii nostri pe care nu i-a strApuns cu sabia i-a dus In robie. Dup& ce a fost cunoscutanerusinarea aceluia, inaltimea sa imperial& a trimis de citeva ofi porunci ca s& ne restituie provin-cia noastra i s. ne despagubeasca de pagubele aduse non& i supusilor nostri.

Desi el consimtise s& Indeplineasc& aceste porunci in prezenta trimisului inAltimii impe-riale si non& ne fusese dat de stire despre aceasta, omul ticAlos, dupl plecarca solului inaltilniiimperiale, pe cind noi speram deja cl toate ale noastre vor fi in siguranta din partea lui i neIndreptasem spre locuri mai indepArtate ale stApinirilor noastre pentru a ne lupta cu moscovitii,din nou, cu o indrAzneal& mai nerusinata, a nAvAlit in tinuturile noastre si a comis tot felulde cruzimi impotriva supusilor <nostri> . i desi noi am comunicat inaltimii imperiale toatenAvAlirile i pagubele provocate de el, retinindu-ne de a ne rAzbuna fat& de el, eram incurajatide promisiunea fnaltimii imperiale cã se va indrepta impotriva lui i ca ii va porunci sã ne deasatisfactie cu privire la daune, totuO, pin& acum nu nurnai ca nu indeplineste ceea ce i se porun-cise inainte de Inaltimea imperial& i ceea ce aceasta se angajase sä porunceasca celui neascul-tAtor, dar chiar devine mai insolent pe zi ce trece.

Dac& vor zice pasalele cl s-a anuntat lnaltimii imperiale Ca soldatii maiestAtii sale aunAvAlit in Moldova si au devastat o mare parte prin foc i sabie, tu o vei nega cA lucrul s-a petre-cut.astfel, dupA cum s-a vestit de c&tre acela, i vei zice ca acela a mintit, ceca ce se Intimpla.CA el se strAduieste prin mice mijloc O. se dezvinovateasca i sã transfere vina asupra altora.E posibil ca sá se fi fAcut unele usoare incursiuni in Valahia, dar nu de cAtre ostasii nostrinici din porunca noastrA sau cu stiinta noastrA, dar mai probabil pentru ca. oamenii nostri nuau putut suporta atitea pagube provocate de care valah i astfel I-am urmArit pe el in timpcc prAda, dar vei zice cl acest lucru e prevAzut si de cAtre legile naturii si de cAtre dreptul divin

uman ca oricine este plgubit sa respinga nedreptatea de la sine si sa-si pAzeascA i sA-si aperecit poate capul i averile sale contra violentei.

In consecintl, intrucit valahul neavind nici un respect fat& de credinta, de tratate, dejustitie si de cinste ne atac& cu indrAzneall, vei zice ca nu va fi nici sigur i nici spre cinsteanoastra. (lac& nu ne vom stradui s& raspundem cu aceeasi mAsurá i ca nici nu ar fi echitabildae& maiestatea sa nu ar rAzbuna impotriva aceluia, dupl prilej, pagubele sale, dupa cum acestlucru fusese concedat maiestatii sale de care inAltimea imperiala, anume cä nici s& nu maiabuzeze de rAbdarea noastrA i nici sa nu dispretuiascA tratatele incheiate intre inAltimea impe-rial& i noi. Vei ruga prea ilutnii domni, pasalele, sa sfatuiasc& pe inaltimea sa imperial& pentruca i Inaltimea imperial& sA pedepseasca la rIndul säu perfidia i indrAzneala aceluia, sau celputin prin acest fel de rAzbunare, Incit sa numeasca in locul lui un alt om din neamul sAu infrtintea Valahiei, provincia sa tributara.

Maiestatea regal& tine minte cum, dupl prima invazie a valahului In pAminturile maies-t&tii regale, ar fi trimis solul say la inaltimea imperial& sa. se plinga de perfidia aceluia. I s-arIspuns aceluia prin stralucitul Aias Pasa ca inaltimea imperialA hotárise sa pedepseascl indrAz-neala aceluia. Chiar i prea ilustrul Aias Pasa a confirmat cl Inaltimea imperial& va trimiteskul säu la valah, sA-i pun& in vedere i s1-1 ameninte sA nu mai faca In viitor lucruri aseman&-tore i sA-1 constringa sa. despAgubeascl daunele pricinuite oamenilor rnaiestAtii regale sacre.

I

si

www.dacoromanica.ro

318 IANC U 13 LIHA.N 10

Si aceasta era Inca de amintit el acea demnitate trebuia luat& valahului si data altuia.Dintre <toate> acestea nu s-a Mut Ora acum nimic, valahul niciodatä nu a fost mai IndraznetIn a provoca prin rázboi pe sacra maiestate regall, decit dupa aceste tratate ce au fost incheiatecu Inaltimea imperiala, astfel, !nett prea luminatul meu domn este rugat insistent sa-1 urma-reasca cu razboi drept pe acest perfid dusman, daca. nu doreste ca ai sli sa piara cu desavirsire.

Data vor spune pasalele ca este sigur i cunoscut ca unii supusi ai nostri s-au inrolat inarmata lui Ferdinand, vei spune cä se poate intimpla ca unii polonezi sau oameni de alt&limb& care peregrineaza pretutindeni pe paminturile pe care le poseclam pentru hrana si nuau nici un domiciliu stabil, angajati cu bani s-au indreptat intr-acolo, dar acest lucru s-a petrecutpe ascuns nota i intrutotul in afara vointei noastre.

Daca ins& vor spune CA imparatul stie ca unii nobili supusi sau curteni ai nostri sint insolda lui Ferdinand, vei raspunde el nu stim pe nici unul care a mers acolo, nesocotind inter-dictia noastra. Dar dac& vreun oarecare s-a dus acolo far& stiinta noastra cu indraznealatemeritate, nesocotind interdictia noastra i apoi se va fi reintors acasa va fi pedepsit de noicum se cuvine. Totusi, nu credem deloc ca vreunul dintre supusii nostri sa indrazneasca sa neso-coteasca interdictia noastra i sa slujeasca In armata mai sus spusului rege Ferdinand, afar&de cei care aflindu-se acolo In Germania s-au angajat sA slujeasca fie regelui insusi, fie altor prin-cipi germani sau, dupa cum maiestatea imperial& a constatat cu privire la unii supusi ai nostricare slujeau atunci intimplator in Ungaria In timpul regelui Ludovic care a fost ucis.

Iar daca vei fi intrebat despre negustorii turci ucisi i jefuiti In regat, vei raspunde c&tie ii este cunoscut ca unii dintre negustorii turci au fost ucii, totusi, (lac& acest lucru s-a facutde catre tilhari cu violenta lucru pe care noi I-am suportat cu sufletul apasat inafara de orice villa a noastra sau a dregatorilor nostri, cit priveste pe tilhari, pe care i-am prinscu mare greutate, i-am condamnat la pedeapsa capitall. tntrucit, !risk de catre nimeni nu potfi ocolite cursele relelor ascunse, iai se pare necesar ca cei care vor clod s& mearga in siguranta,In regatul nostru, In scopul de a face negot, sa se infatiseze dregatorilor nostri locali, pentruca acestia s& vegheze la securitatea lor.

Dar (lac& te vor Intreba despre celelalte probleme europene i despre razboaie i despreneIntelegerile dintre principii crestinilor i despre noile erezii introduse in credinta crestina,tu vei zice ca tu nu le cunosti si de la noi nu ai primit nici o instructiune in aceasta privinta.

Cu privire la Bari si alte orase ale Italiei de asemenea vei arninti ilustrilor domni, pasale,ca ai primit In poruncile catre inaltimea imperiala, anume, ca sa aiba grija pe ling& inaltimeaimperial& ca nu cumva impotriva tratatelor sA sufere vreun neajuns sau paguba acele oraseale maiestatii regale din partea unor supusi ai InAiimui inaperiale.

Daca pasalele vor intreba pentru ce anul trecut maiestatea regal& cu armata pe careo adunase impotriva valahului nu s-a rlzbunat impotriva lui pentru nelegiuirile sale, vei raspundeca. maiestatea regala asteapt& ca din partea inaltimii imperiale sA inceapa mai intii actiuneacontra aceluia, dupa cum fusese anuntata maiestatea regal& prin ultimul sAu sol Iacob Vila-novski, In numele inaltimii imperiale. Si, astfel, nici nu a fost Intreprins nimic de inaltimeaimperiala, maiestatea regala, rugata de catre supusi sa nu actioneze in acea vreme, a trimisarmata la vatra.

Cdtre A ias Pasts

Cind vei ajunge la locul de resedinta a ImpAratului turcilor vei vizita pe prea stralu-citul domn Aias Pa§a, 11 vei cerceta i 11 vei saluta pe el In numele nostru i Ii vei ura via0

Ii

ni , It

www.dacoromanica.ro

11 MOLDOVA IN TRATATIVELE POLONO-OTOMANE 319

lungl i mult noroc. Apoi Ii vei multumi ca ne fagaduieste sl ne arate la curtea impe-riale nu mai mica bunlvointA decit aceea care ne-a fost acordatA de Ibrahim pasa prietenulnostru. Vei declara c& noi primim acest lucru cu sufletul foarte bucuros din partea celebritatiisale si la rindu-ne voim s&-i dam in schimb multumirea prieteneascA si a noastr& bunavointareciprocA.

Pe ling& aceasta ii vei ruga in numele nostru ca nici el sà nu dea crezare celor cc sespun impotriva noastrA de catre voievodul moldovean, om nemernic, fie inAltimii imperiale,fie lui, i sa convingl pe inaltimea imperial& sà nu binevoiascA sä dea crezare invinuirilormincinoase i goale ale acestuia impotriva noastrA, pentru ca maiestatea sa s. poatA sa.-1pedepseasca astfel pe voievod i sA-1 constringa la respectarea indatoririi sale, pentru ca nucumva s& provoace de acum inainte prejudicii, dupA cum a fAcut pin& acum, noul i nobililor

supusilor nostri prin dusmAnia i usurinta sa.Inca ii vei cere acest lucru <anume ca> sä convinga pe inAltimea sa imperiala cà va

fi just si drept i foarte potrivit cu interesul inaltimii imperiale ca maiestatea regala sA cearl dela valah, dupa cum a hotarit, daune pentru nelegiurile sale. CAei a meritat acest lucru dinpartea inAltimii imperiale si din partea maiestAtii regale, deoarece a violat deseori pacteletratatele lor, prin faptele sale temerare i perfide. Dar si aceasta vei mai zice c& i s-ar cuvenisA fie indepartat din acea provincie si in locul lui s& fie pus oricare altul, care sA fie de acelasineam, i sA stie s& cultive i sA pazeascA cu sfintenie tratatele.

In cele din urm& ii vei ruga ca sA promoveze intre inaltimea imperiall i noi buna prie-tenie i bunavointa respectata. inainte i sa mijloceasca. i sA-si dea stAruinta pentru ca tratatulIntre noi i inaltimea imperiala s& rAmin& statornic i nevAtAmat i ca in toate insArcinArile talesA obtii solutie rapida i favorabilA.

Vei mai ruga cu insistent& pe prea ilustrul domn Aias Pasa ca SI fie eliberat Wlodek ciitovarasii sAi (de la valah), prin InAltimea imperialk i s& ne fie trimis, cAci a fost prins deturci, despre care vei spune cl au luptat acolo, cu ingAduinta lui Hali voievod, impotriva noastrA,iar pe turcul capturat de noi II vei da lui in dar, ca mArturie a acestui lucru.

inlltimii

§i

0

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

0 RELATARE INEDITA A MORTII LUI DESPOT-VODA

DE

ADOLF ARMBRUSTER

Domnia lui Despot-voda reprezinta in istoria Moldovei prima domniea unui strain, nemoldovean. Singur acest fapt ar fi in masura sã expliceatentia extraordinara pe care i-a acordat-o istoriografia romana de la cro-nicari i pina astazi, precum i cea straina, indeosebi cea contemporana luiJacob Heraclid. Nici un alt domnitor din istoria medievala a românilorcu exceptia lui Mihai Viteazul nu s-a bucurat de o prezenta. atit destaruitoare si de o curiozitate atit de vie in actiunea politic i scriereaistorico-literara a vremii precum Despot. Faptul nu se poate explica doarprin alogenia lui Iacob Heraclid. Aparitiei sale fizice cu totul remarcabile

seducatoare i se adauga o inteligenta vie si speculativa, toate acesteafacind din Despot o personalitate care a reusit sa atraga atentia citorvacapi politico-bisericesti de prim rang ai vremii. De aceea i domnia sa dedoi ani a reprezentat de fapt un transplant initiat de spiritul sau aventu-rier i cosmopolit, dar si de marile puteri politice si de curentele spiritualenovatoare ale vremii ce tindeau s inglobeze Moldova in sfera lor de influ-entä. La rindul sau, mediul autohton, moldovean, nu s-a dovedit receptivla aceasta domnie straina din toate punctele de vedere respingindtransplantul.

Istoriografia romana din veacul nostru a adus pretioase precizariprivind viata i activitatea lui Despot atit In timpul peregrinarilor saleeuropene, cit si in ultimii doi ani din existenta sa zbuciumata petrecuti pescaunul Moldovei. Mind o domnie extrem de complexa, in timpul careiaMoldova a intrat intr-o zona intens strabatuta de marile curente i liniidirectoare ale istoriei universale, cercetarile asupra lui Despot s-au limitatla punerea in lumina a cite unuia dintre aspectele fundamentale ale acesteidomnii. Asa se face ca. stiinta istorica romaneasca dispune actualmente destudii de specialitate remarcabile despre diferite laturi ale domniei lui Des-

- C. 89'21

si

www.dacoromanica.ro

322 ADOLF ARMBRUSTER 2

pot, dar lipse§te inca o monografie consacrata vietii, activitatii 0 mai alessemnificatiei domniei lui Despot-voda.

In speranta ca realizarea acestei monografii nu va mai intirzia mult,publicam un nou izvor despre moartea lui Despot-voda, intervenita la fineleanului 1563. Despre existenta acestei relatari am aflat din catalogul manu-scriselor bibliotecii din Coburg, publicat cu citiva ani in urma. 1 Relatarea,in.§irata pe §ase file de hirtie 0 cu un scris apartinind veacului al XVI-lea,este opera unui autor anonim care-0 tradeaza !ma sursa in chiar titlulacestei istorii", compusa ex literis" ale pastorului Thomas Fröhlich dinCa§ovia 2 ; anonimul autor urmeaza atit de aproape aceste scrisori", incitin finalul istoriei" reda ad litter am relatarea lui Fröhlich a§a incit se creeazafalsa impresie ca intreaga istorie" ar fi opera nemijlocita a pastoruluica§ovian. 0 examinare mai atenta a manuscrisului prilejuie§te citeva con-statari suplimentare. Astfel se poate lesne stabili ca acest manuscris a fostcopiat dupa un original prezumtiv, cad in citeva locuri se vad corecturigramaticale, ale unor gre§eli strecurate desigur in cursul descifrarii 0 indrep-tate apoi la o lecturá mai atenta ce viza continutul manuscrisului. Pe linglaceste corecturi, care apartin aceleia0 miini ca 0 intregul manuscris, seconstata alte citeva mici indreptari facute de o a doua mina (indeosebischimbarea lui eum in cum sau viceversa) ; aceste indreptari, vizind doarschimbarea cite unei litere, nu permit O. se stabileasca dad. apartin acele-ia§i miini care a scris pe fila 4 cuvintul occubuerant" in locul lasat liberde prima mina care, deci, nu a putut descifra acest cuvint dup51 originalulprezumtiv. /n concluzie, se poate spune cà manuscrisul e opera a cel putindou5. persoane diferite 3.

Citeva precizari despre autorul acestei istorii". Adevaratul autoral relatarii mortii lui Despot este pastorul ca§ovian Thomas Fröhlich (numit0 Thomas Hilarius), chiar daca ea ne-a parvenit intr-o forma prelucrata,care insa nu atinge, in esenta, fondul. Ca§ovia a fost unul din primeleavanposturi cucerite de Reforma in ofensiva ei spre Europa orientala 0sud-estica. Acest ora§ jucase deja un rol de seamä in expansiunea hussi-tismului a§a cum 0 in veacurile XVII-XVIII el i§i va asuma rolul de trans-mitator 0 de placa turnanta al unor curente 0 mi§cari social-spiritualenascute in Boemia 0 care 10 vor gasi adepti in Transilvania 0 in principa-tele dunarene.

1 Ilona Hubay, Die Handschriften der Landesbibliothek Coburg, Coburg, 1962.2 Historia de interfecto Heraclio lacobo Despota Vualachiae ex literis Thomae Frolich

pastoris Ecclesiae Cassouiensis, ms. XIX/3. Multuruim si pe aceastA cale conducerii biblioteciidin Coburg pentru promptitudinea cu care ne-a pus la dispozitie xerocopiile dupl ms. XIX/3.In fondul de manuscrise ale acestei biblioteci se gasesc doul gravuri de la Inceputul veaculuial XVIII-lea reprezentind orasele Orsova s'i Oradea (ms. LXXXV/13 d, si ms. LXXXVI) ; ms.XI contine un portret al lui Hartmann Schedel desenat de nepotul slu Melchior.

3 Ilona Hubay, kc. cit., p. 33, descriind din punct de vedere paleografic si arhivisticacest manuscris, observA 16. Jh. Kursive von einer Hand", ultima afirmatie nu rezista uneiconfruntAri exigente cu textul.

www.dacoromanica.ro

3 .0 RELATARE INEDITA A MORTII 1411.1 DESPOT-VODA 323

In Ca§ovia, Despot i§i gäsise o bazA de actiune considerabill in primasa tentativA de a cuceri Moldova (1560) 4. Tentativa aceasta a quat, inschimb, ea a prilejuit stabilirea unor legIturi puternice intre Despot 0 citivaunguri protestanti din Ca§ovia care vor juca un rol important in garda dom-neascA, in timpul clomniei lui Despot 5. Dupà moartea acestuia, senatuloraplui a deschis o anchetä, pentru stabilirea imprejurArilor sfir§ituluitragic al domnitorului moldovean 0 a rolului jucat de citiva ca§ovieni pre-zenti in anturajul lui Despot. MArturiile acestora concord 5. ins5. atit deevident, ele cAutind sl arunce toatä vina pe Martin Farkas 6, incit se na§tebAnuiala unei posibile intentii de mistificare i denaturare, ele indepArtin-du-se de la alte relatAri, intre care 0 cea pe care o publicAm aici. RezultA,a§adar, cl in acest ora§ interesul pentru Despot 0 soarta sa era deosebitde viu. In acest context trebuie plasatA i relatarea lui Thomas Frohlich.Acesta se nAscuse la Neusohl Bystri6a) sau Eperjes, urmeazä stu-diile universitare la Wittenberg avindu-1 ca profesor pe insu0 PhilippMelanchthon ; in anul 1552 e promovat pastor 0 revine in Ungaria Supe-rioar5., unde activeazg ca preot i invatator, mai intii la Selmeczbánya(1554-1560), apoi la Ca§ovia (1560-1570), Igld (1570-1573), din noula Ca§ovia (1573-1577), de unde pleacA la Neusohl unde a murit in mai1580 7.

Relatarea mortii lui Despot cade in timpul primei pAstorii a lui FrOh-lich la Ca§ovia ; in finalul ei, preotul Fröhlich aratA el in Moldova ar domniAlexandru LApu§neanu (e vorba evident de cea de a doua domnie, 15641568). In acest timp, Frohlich mai are ocazia s5. revinA asupra evenimen-telor moldovene ; in vara anului 1566, el descrie unor prieteni din Neusohlrni§cArile trupelor turce§ti din Ungaria i mAsurile de apArare luate de coman-dantul imperial Schwendi ; in scrisoarea din 20 august, adresatA judeluiAndreas SfiBmund, Frohlich aduce precizAri privind evenimentele dinMoldova declan§ate nemijlocit de moartea lui Despot. Fragmentul acestareprezintA interes pentru intentiile lui Laski 0 cele ale imperialilor, primelevizind Moldova, ultimele vizind Transilvania ; fragmentul reproducem

4 Ilona Hubay, loc. cit., pretinde câ FrOhlich insusi ar arata in scrisoarea" sa a Despotar fi fost in anul 1560 la Casovia ; noi nu am putut gasi acest pasaj in relatarea cu pricina.

6 Vezi C. Szentmartoni, Despot-vodd i ungurii, Odorhei, 1931.Marturiile acestea publicate la finele veacului trecut au fost traduse din ungureste in

limba romana de V. Motogna i publicate in Revista istorica", X, 1924, p. 24-43 (depozitiile a5 martori). Tot V. Motogna le-a republicat apoi In lucrarea sa Relagunile dintre Moldova iArdeal in veacul al XVI-lea, Dej, 1928, p. 184 197, de unde au fost preluate selectiv de catreeditorii colectiei Cdldtori strdini d.espre romdne, II, Bucuresti, 1970, p. 301 308 (citat Incontinuare Cdldtori).

7 Principalele date biografice asupra lui Thomas Frôhlich (Hilarius) se gasesc la RathGyorgy, Két kassai plebdnos a XVI. .szdzadban (Doi preoti casoveni din veacul al XVI-Iea),Századok", XXIX, 1895, p. 26 41 ; 119 135 ; 226 238 ; 329 341 ; 441 457 ; EmilJurkovich, Fredich Tamds levelei 1566 bob (Scrisorile lui Thomas FrOhlich din anul 1566), InTortenelmi Tar", 1903, p. 300 320 ; ambele articole nu indica data nasterii lui FrOhlich, Inschimb diverg asupra locului nasterii si a zilei mortii lui FrOhlich ; alte date biografice despreFrohlich se gasesc in citeva documente ale vremii ; cf. TOrtenelmi Tar", 1892, p. 187 188 ;571 572 (Citatio vicarii capituli Agriensis contra dominum Thomam FrOlich, plebanumCassbviensem" din 24 iunie 1575).

(Baliski

11

8

in

baile

www.dacoromanica.ro

324 ADOLF ARMBRUSTER 4

in anexd la istoria'? lui Fröhlich. Relatarea mortii lui Despot de darepastorul evanghelic din Casova se bazeaza pe informatiile furnizate duun cdpitan ungur din ceata lui De Spot. Fröhlich Ii numeste Zeky Pathispersonaj identic cu Pavel Secuiul (Székely Pal, Paul Zekel), al cdrui niiriiee retinut de citeva izvoare contemporane 8

Pe lingà confirmarea unei serii de informatii relatate in esenta si dealte izvoare, dar intrucitva puse la indoialà, i pe linga un numdr consi-derabil de detalii furnizate de majoritatea izvoarelor contemporane asupraultimei perioade din domnia lui Despot, Historia de interfecto HeraclioIacobo Despota Vualachiae aduce pretioase stiri suplimentare indeosebiasupra activitatii diplomatice disperate a lui Despot in timpul asedieriisale de catre Stefan Tomsa, activitate desfasuratä prin intermediul nara-torului insusi al evenimentelor, Pavel Secuiul. Acest raport pune in lumina,asadar, aspectul extern, diplomatic, al imprejurdrilor in care si-a gäsitmoartea Despot-voda.

Ilistoria de interteeto Herne lio Iaeobo Despota prineipe Vuallaehiae ex literis Thomae Frond'pastoris Eccles lite Cassoulensts

L i Quantis successibus et quam admirando modo, Despota cum parua manu Vualachiamperuenerit, notum esse omnibus puto, in qua prouincia sesquiannum regnauit, vicinos omnesfortuna sibil aspirante reconciliauit. Cum Turcarum imperatore perpetuum foedus pepigit,tributo annuo numerato, datis et acceptis utrinque magnis muneribus, Transalpinos subiugatossibi tributarios fecit, relicta ibi sponsa foedifraga et Vualachios imperio suo parere Coegit.Contraxit is quidem aes grande alienum, sed paulatim omnibus suis creditoribus amicis et auxili-atoribus famulisque exoluendis debitis satis fecit, ita,--ut ne Dominus a Lasko quidem iurede ipso conqueri possit, sed uide fortunae inconstantiam sicut dicitur, cursus Fortunae variatur

1 V. imallginae lunae crescit decrescit, constans subsistere nescit. Nam cum putaret De'sPotaaduersarios suos omnes omnes ( !) a se (de)uictos et Remp [ublicam] Vualachiae satis esse parilamet tranquillam, ex insperato tale malum illi oboritur, quod ipsi suisque famulis mortem attWit.Postquam enim relicta sponsa foedifraga in Transalpina, animum adiecisset ad ducendam aliamvxorem, effecit, ut filia castellani Cracouiensis Domini Zborouuski in coniugem sibi promitte-retur. Peractis sponsalibus, certus dies in mense Augusto nuptijs est dedicatus interea dominiarce et oppido Zochona et Monasterio Episcopali omnia necessaria procurrantur, vt nuptiaehonestae celebrari et conuivae nuptiales regaliter tractari possint, Vualachi autem aegreferentes 2peregrinam sponsam in patrias oras introducj, Despotae laeto ac securo animo existenti insidias

i. 2 struunt ac clanculum, conueniunt ac deliberant, qua ratione matrimonium im//pediri Despotaeet ipse Despota e medio tolle possit. Viderunt autem apud Despotam esse capitaneum quendam

8 La 6 iunie 1562, Than Belsius raporta lui Maximilian de Habsburg a Paul Zekel,pIrc51ab de Suceava i recomandat de insusi Maximilian, va fi folosit de Despot in obtinerea.celordoul cethti feude din Transilvania (Ciceu i Cetatea de Ba lt5.) ; cf. Hurmuzaki, II/1, p. 427 ;Calatori, II, p. 180 ; vezi alte rapoarte, Hurmuzaki, II/1, p. 432 ; 451-452 ; 457 ; Cdlittori, II,p. 201 ; 214 ; 236 237. In casa sa din Suceava unul din martorii audiati de senatul casoVian azlcut bolnav In timpul asedierii Sucevei ; Caldtori, II, p. 308.

Scris deasupra rindului.2 Modificat din aegrefactes".

www.dacoromanica.ro

5 0 RELATARE INEDITA A MORTII LUI DESPOT-VODA 325

Vngarum Zeky Paulum nomine fidelem et strenuum militem, hunc solum cum Vngaris sibisubiectis timebant. Quia uero is saepius ante hac a Principe Veniam petierat ad breue tempus,vt Cassouiam se conferret, et coniugem cuin suis liberis inuiseret, persuadent Vualachi Dominovt hunc dimittat ac legationem aliquam ei imponat, quod factum est, putabat enim PrincepsVualachos id facere sollicitante eo. Iubet igitur Despota, ut omnibus rebus bene procuratis sead iter praeparet, et adduntur ei literae ad Maiestatem Caesa [ream]. Is etsi tunc propternuptias discedere non proposuerat, non grauatirn tamen principi obtemperat et pollicetur sein ipsis nuptijs praesto futurum. Eadern igitur nocte, qua dux exercitus discessit, Vualachi uiden-tes se nactos occasionem rej male gerendae, seditione facta, Principem ex oppido fugere in arcem,

2 v. Cum suis compellunt//conueniunt, prope 60 millia Vualachorum, quibus profugi Boierj ethostes Despotae sese coniungunt, eligunt in tanta frequentia duos Weiuodas, Vnum apud Lascivaexercitum habentem Vuisniowizky cognomine, Alterum ex Vualachis Thomscham nomine,qui ostiarius principis existens quoque defecerat.

Dum igitur Despota in arce sua satis munita cum suis delitescere cogitur, et ad debellan-dos seditiosos subditos se munit et preparat, interea prior ille Vuisniowizcy cum collecto exer-citu aduenit in medium Vualachorum, ac se Vuoyuuodam eorum esse affirmat 2 id alter electusaegre ferens, Vualachos in hunc tanquarn illegitimum concitat, in quo tumultu Vuisniowizkyviuus captus est ; et interfectis suis militibus, in Turciam ad imperatorem Turcicum 3, a quoantea profugerat, est missus. Potitur interea Imperio et honore Tomscha Vualachicus Vuaieuoda,

f. 9 et Despotam cum suis in arce inclusum vehementer in singulos // dies oppugnat, sed quia prin-ceps in arce habebat multas machinas bellicas, magnum malum hostibus exterioribus intulit,ita ut prope arcem comparere non auderet. Verum coacti sunt castra metarj, tam longe ab arceut bombardis illis nocere Despota non posset. Querunt interea Vualachi ex omnibus partibussubsidium et a Transyluanico Vuoieuoda impetrant 600 equites Hussarones et aliquot militesGregarios. Despota autem cum frequens esset conuentus Caesaris, Regis et omnium procerumVngariae, Bresburgi in coronatione Regis Maximiliani, petit a summis Monarchis RomaniImperij auxilium, sed nocuit semper diferre paratis. Etsi enim promissum fuit et conscripti Itali,Sclauonicj et Hispanici milites4, tamen antequam accingeretur et mitteretur, hostis interea,vsus est stratagemate, quo potuit ; Venerunt huc Cassouiam Hispanicj equites, sed cum vide-ret pedites nondum omnes esse conscriptos, quos hic collegerat, praeses noster ex famulis Sclauis

3 y, Rutenis // pastoribus et Bubulcis, hominibus in expertis capitaneus interea Hispanorurnequitum mansit hic in publico diuersorio, equitibus in Vicinis pagis relictis. Iam Despota inmaximo uersabatur periculo, antequam se isti loco moueret. Cum autern haec in itinere capita-neus Despotae resciuisset, cuius antea facta est mentio, Zeky Paulus regreditur, sed ueniread dominum suum non potuit, Vualachis totum iter intercludentibus. Venit igitur ad socerurnDespotae in poloniam, ac copias aliquas sibi dari petit, Vt succurrere possit periclitantj Dominosuo, Castellanus ille eatenus consentit, quatenus Laskius quoque in eandem pertractus fueritsententiam. Nam Dominus a Lasko et Despota, turn diffidebant, sed non sine causa, quia prin-ceps adernerat Laskio arcem donatam cum oppidis 20, eo quod lusu haec bona amiserat. InPolonia Laskius coegit quendam exercitum, ac turn temporis nitebatur ipsernet Despotam eijcereex Vualachia sicut antea cum iuuerat. Hungaricus igitur capitaneus continuo se // in castraI. 4ad Laskium confert et procidens petit, nomine Despotae, auxilium in tantis periculis, promit-

2 Modificat din affirmant".3 Modificat din Turci eum".4 Modificat din militites".

www.dacoromanica.ro

326 ADOLF ARMBRUSTER

tens priora bona omnia restituere, quae et tum ej tradidit. Reconciliatus igitur D [ominus]Lasko per recuperata bona ad intercessionem fidelis capitanej istius, promisit Despotae auxi-lium et auide curn exercitum ex Vngaria expectabat Caesareurn et Regium exercitum. Cumautem illi se non mouerent loco, Talis fuit tunc status miseri Despotae. Vt quod promittebaturnimis tarde praestaretur ; Tentarunt interim Transyluanicj milites, qui in auxilium Vualachorumerant rnissi a Regulo notho uaria, sed frustra, cum fortiter se defenderet Despota in arce, inqua adhuc ad dimidium annj commeatum sufficientem habebat. Tandem proditione rem ageretentant. Cum enim uiderent Transyluanicj milites precipuos in arce esse Vngaros, Heidones,paucos uero Germanos 5 et Italos, partim enim in primo tumultu, partim in oppugnationibuset exursionibus ( I) occubuerant 8 conantur Vngaros pecunia corrumpere, quod et factum est,

4 v. Promiserunt enim Vngaris Despotiam /1 omnia sua bona, si arcem traderent, et D [ominu]msuum proderent, isti in arce inscio Domino conspirant, et antequam Laskius Veniret, moliunturproditionem Vsitatarn in sua gente 7. Erat autem Dux militum et Hoidonum in arce quidamHomathius e Cassouia ad Despotam missus, ut esset fidelissimus famulus, ille, confecto negocioet fabricatis technis insidiose, in die proditionis accedit Despotam ac ut se preparet ad iterhortatur, iam enim inquit, Venit hora tua, ut te in manus hostium tradamus, satis enim super-que nos 8 lactasti Vana spe hactenus, aliter fieri non potest. Hoc audiens Despota exhorruit,et eum tanqam amicum ad constantiam hortatur ostensis, literis Caesaris et Regis, Illo veropergente in proposito, dum vellet exire, princeps, arrepto gladio, in ipsis foribus capulo tenusimpulit ensern et proditorem suum necauit. Dum haec aguntur, peruenit clamor et rumor admilites conscios proditionis 9 caeperunt in obuios quosque in arce grassarj, et impetu facto effre-gerunt fores principis eumque captum statim conantur in manus Vualachorum et contra-

f, 5 trum suorum, nempe Vn//garorum, tradere, impetrauit tamen ab eis, ut prius possit precio-sissimis Vestimentis superinduj, quae dum alia diriperentur ab eis sunt ei data. Gladius cum"Vagina aurea gerninis et monilibus aestimatus, septem millibus florenorum, Pileus quoque eidatur Voieuodicus et sceptrum aureum in manus et sic miser a proprijs seruis proditus duciturmagna comitante caterua proditorum, quorum plerique adhaerebant freno, Vestibus, pedibus,calcaribus ornamentis equi, et in medio inimicorum sistitur. Postquam igitur miser Despotanimium confisus suis, Venisset in conspectum Vualachorum, Hungarorum et Transyluanorum,eos salutauit, et quaesiuit, an haberent Dominum et Vuoieuodam aliquem. Dixerunt eum coramadesse, cui insidens equo sceptrum aureum et diadema dedit in manus inquiens : Tu RegereImperio populos Valachiae memento. Hodie mihi, cras tibi idem quoque eueniet, petijtque neproperarent cum morte sua, sed tantisper expectaret, donec coram ministro Verbi peccatasua Confiterj et consolationem ex Verbo Dej accipere cum" caena Dominica 12 posset. Hoc

v est // ej a nouo Vuoieuoda concessum et datum spacium per eum dimidium diem et integrarn5 .

noctem resipiscendi, tandem sequenti die perductus est in publicurn, ubi tapeto posito, habitaelegantissima oratione ad circumstantes omnes, primum a suis proditoribus circundatus, tandemcorona facta per Vualachos et Transyluanos, decollatus est.

5 Modificat din Germanicos".Scris de altä

7 Scris pe margine, sters In text geste".suos" sters, nos" scris allturi.Modificat din proditiones".

" Modificat din enim"." Modificat din eum"." Intregit din Domina", ic" scris deasupra.

edna.

www.dacoromanica.ro

7 0 RELATARE INEDITA A MORTII IJUI DESPOT-VODA 327

Caput eius" in spectaculum in hasta est factum omnibus postea cum aureo et preciosoillo gladio Regulo septem castrensi est missum. Caeperunt in arce sartorem quendam Germanum,qui cum addicatus fuisset, morti a Transyluanis, liberatus est, sed cum" ille 13 optaret cum"Domino suo potius mori, quam turpiter apud aduersarios Viuere, Vualachi pro solenni consuetudineRegni ej amputarunt nasum, labia suprema et aures et cum gratia et priuilegio, Is forte fugiensvenit ad D[ominu]m Lasky appropinquantem cum exercitu suo, qui cum malum hoc intelle-

1. 6 xisset et Despotam proditum et necatum audiuisset, infecta re, discessit in // partes tutiores,et arcem forte 200 Germanis custodiendam permisit donec fortior redire posset. Proditores autemdignam mercedem inuenere, cum enim Vualachi audiuissent bona Despotana per eos penitusdirepta, dum adhuc starent circum proditum et necatum principem telis suis eos confoderunt peneonmes pauci enim in" medium Transyluanorum elapsi per eos sunt seruatj. Vt uere dicitursuccessum impietas, nescit habere diu. Sic et nouo Vuoieuodae, cui Despota malumVaticinatus fuerat, quoque contigit. Ille enim Tomscha nouiter per seditionem Dux creatus,Paulo post mortem Despotae cum vellet sibi aliquam authoritatem conciliare, a suis Vualachisconfossus est et in minutas partes dissectus ; Hunc aiunt priorem Alexandrum, quem Despotaparuis copijs profligauerat, esse reuersum cum Ianiceris et magno exercitu Turcarum, quorum

v. numerum aiunt esse circiter 10 000, sed ne hunc quidem // gens infidelissima ei pessima tolle-rare vult, opinor deuastationem totius Vualachiae imminere et poenam diuinam adesse, quaemalos homines punire solet per peiores. Haec omnia ex capitaneo Despotae Zaky Paulo, quiDespotam cum Lasko conciliarat accepi. Is herj praenimio maerore ob amissum Dominum suumet amissa bona in Vualachia, parta, confectus hic subito expirauit, cum ante dies 4 mihi etalijs in parochia, hanc totam hitoriam recitasset. Similis mutatio metuenda" est in alijs Regnis.

ANEXA"

Der Weida aber mit seinen Walachen ist noch darbej vnnd vermainet im Mittel Julaeine Festung zubauen vnnb die vnnserigen zu hindern, aber ob Gott will es soll ime nichtge-lingen.

Der Sekl Anthonj hatt wieder die Walachen wiederumb mit dem Herrn Laszkhi wasf iirgenommen, dan weil inen Gott zuvor Glück gegeben mit dem Despoten das sie mit wenigVolkhs hinein khomen vnnd das Landt erobert, so wollen si solch Gluck noch einmal versue-chen vnnd den Todt des Despoten an den vngetreuen Walachen rechnen. Der Herr Laszkhihat müssen seine Schlösser, die er vom Despoten bekhomen, wieder geben noch des PolnischenKunigs Gebott, solches thuett ime Wehe, darumben hatt er Volkh angenomen vnnd will vonder einen Seiten einfallen, der Zekel Anthol aber soll von der anndern einplatzen, onnd er istschon diese vergangene Wochen aufgewesen mit den Walachen, die nach dem Todt Despotshieher khomen vnnd fiir dem Weyda Sandor geflohen waren, vnnd mit dem Volck das imeder Herr Oberst gegeben. Er hat aber eher nicht wellen auf seiu, es sei dan, das ime der Herr

13 Modificat din illo".14 Scris deasupra.

Modificat din similes".Modificat din metuendam".

17 Fragment din scrisoarea lui Fröhlich din 20 august 1566 In care el revine asupra mortiilui Despot ; republicat din TOrtenelmi Tar", 1903, p. 313-314.

15

simile 11

s

CS

www.dacoromanica.ro

328 ADOLF ARMBRUSTER 8

Schwendj zusaget, die zwei Dorffer, die da in der Herrn von der Leutsch gewalt gewesen, weller sonnst ein Dorff daneben hatt, von Herrn Laszkhi geben oder versetzet. Wie wol der HerrOberste nicht gerne wieder die Stedt etwas handlen wolt, jedoch hatt ers dem Wagehals milssenin Irer Mt. Namen zusagen, damit des Herrn Laszkhi furnehmen nicht gehindert warde vnndIre Mt. desto ehe vnnd leichter in Siebenburgen khomen vnnd einnehmen khundte. Die Herrenaus der Leutsch seinndts vbel zufrieden, aber Herr Schwendj hat Men geantwortet, durch henGesanndten Man müsse aus der Nott eine Tugent machen, ire Mt. khunne Me was mehrers vnndbessers zu seiner Zeit geben, jetzt khunne es anders nicht sein. Also ist nun der Sekel Antholhinein heimlichen Hi lff Gott das er mit dem Herrn Laszkhi was guettes vnnd niitzlichesschaffe. Ich hoff der Weyda wirt die Juler in kurtzen woll zufrieden lassen muessen. Die Sieben-burger haben den vnnserigen entpotten, was nur 1 000 Man verhannden waren, so khundt manjetzt gantz Siebenburgen einnehmen, den es sej khein Khriegsvolckh verhannden, Darzu alleSaxen gesinnet, den vnnserigen beizustehen, sich gewaltig wieder vnnseren allergsten Kaiserrüstet, erforderts die grosse Not, das der Herr Oberste Fyleckh belegere, vnnd dem Turckhenauf der Seiten auch zuschaffen gebe ..."

www.dacoromanica.ro

ARTA JUDICIARA A LUI DIMITRIEPANAIOTACHE CATARGIU

DE

GHEORGHE CRONT

Expunerea intitulata Atxconxil adica Arta judicial' redac-tata, in Bucuresti de Dimitrie Panaiotache in anul 1793, este un valorosizvor pentru studiul istoric al justitiei Tarii Românesti din secolul alXVIII-lea. Se pastreaza in doua manuscrise grecesti din Biblioteca Acade-miei Republicii Socialistc Romania. Manuscrisul de sub cota 155, avindformatul 24 X 18 cm, cuprinde in 23 foi : o tablà de materii (f. 3-4),o dedicatie catre domn (f. 5-6), o prefata (f. 7-9) si textul (f. 10-23)1.In acest manuscris, figureaza numai jurnatate din cuprinsul lucràrii, cea-lalta jumatate fiind pierduta. Manuscrisul de sub cota 993, avind forma-tul 18 x 13 cm, cuprinde in 31 foi intreaga expunere : o tabla de materii(f. 2' 3°), o dedicatie catre domn (f. 3' 4"), o prefata (f. 5' 5°), textul(f. 7' 22°), precum si citeva comentarii (f. 23r 25°)2.

Autorul scrierii Arta judiciard este de origine greaca. In lucrarea ceni s-a pastrat, el se numeste 6olks-pto4 HavccykoTO:x.ric = Dimitrie Pana-iotache. Folosim aceasta forms. a numelui sau. In unele izvoare si in cerce-tarile ce s-au facut cu privire la acest invatat, numele sat' figureaza insasi sub alte forme. I s-a spus Dimitrie Catargi-Fotiade 3, uneori DumitracheCatargiu 4, alteori Dimitrie F otiade sau Fotache 3. Numele Catargiu s-a adau-

1 Vezi C. Litzica, Catalogul manuscriptelor grecesti, Bucuresti, 1909, p. 157 158.2 vezi N. Camariano, Catalogul manuscriselor grecesti, t. II, Bucuresti, 1940, p. 142 143.3 Dem. Russo, Studii istorice-greco-ronidne. Opere postume, t. II, Bucuresti, 1939,

p. 494, 539 : N. Camariano, op. cit., p. 191 ; D. I. Oikonomidis, 'H Aoccevoch TixvnwrspEou Kcercwgij-elcaTL&Soo, in 'Erre.rlptq 'ApXzlou rijg IcrropEccg 'rob' baivt.xof.;

SoccIcLoo, Atena, 1950, p. 19 26.4 Savantul grec K. Th. Dimaras foloseste numele de Dimitrios Katartzis In studiul sAu

111prpt.og Kccrcerriic, Atena, 1965.6 V. A. Urechik Istoria romdnilor, t. IV, Bucuresti, 1893, p. 160.

Tkom,

Ho;TO

www.dacoromanica.ro

330 GH. CRONT 2

gat numelui Om prin faptul ca el s-a casatorit cu o fatä din familia Catar-giu 11. Fiul sau Stefan a detinut dregatoria de mare vornic in Tara Roma.-neasca, iar fiul acestuia a fost cunoscutul om politic Barbu Catargiu 7,asasinat in 1862.

Dimitrie Panaiotache s-a nascut in Constantinopol 8, probabil inanul 1730. In afar5. de limba greaca, a cunoscut limbile franceza, turca 0araba. Cu profesori buni 0 prin lecturi personale, 0-a insuOt o pregatireintelectualä temeinica. Din lucrarile sale literare, filozofice, juridice 0 peda-gogice, rezulta cä poseda intinse 0 variate cunWinte in spiritul gindiriiiluministe din secolul al XVIII-lea.

Nu §tim cind anume a venit in Tara Romaneascl. Aici, s-a imprie-tenit pe la 1764 cu scandalosul fanariot Stavrache, cel cunoscut prin cupi-ditatea lui ; prin acesta a intrat in gratia familiei domnitoare a Ghicule--tilor, obtinind apoi demnitati 0 insärcinari de incredere 9. Cu Stavrache,cunoscut 0 sub numele de Iordache Stavrocoglu, a colaborat efectiv Dimi-trie Panaiotache in opozitia lor politica fata de domnia lui Stefan Racovita(1764-1765) 1°.

In Tara Româneasca, Dimitrie Panaiotache a avut la inceput titlulboieresc de paharnic. In actele judiciare din condicile domne0i, el figu-reaza in anii 1775-1783 cu titlul de clucer, ca membru al Departamentuluide Opt din Bucure0i.*Ca instanta pentru judecarea proceselor civile, Depar-tamentul de Opt se compunea din cunoscatori ai legilor, numiti de catredomn, cu salarii lunare de cite 1 400 gro0. In lista boierior judecatori dela 1 aprilie 1783, Dimitrie figureaza cu un salariu lunar de 100 taleri, iarin 1791, el primea 220 taleri 11. Un document din 12 noiembrie 1791 il men-tioneaza cel dintii intre judecatorii Departamentului de Opt, cu titlul demare clucer ; tot cu acest titlu, functiona ca judecator 0 in 1794 la acela0departament 12. A murit in anul 1807 in virstä de peste 70 de ani 13.

Dimitrie Panaiotache a avut proprietati funciare in Tara Romaneasca§i fata de tarani s-a purtat ca orke feudal. Intr-o plingere redactata in roma-ne0e, adresata lui Mihail Sutu, el cerea protectia domneasca impotrivataranilor care tdiau padurea de pe mo0a sa de la Gheboaia. Pricinile destapinire funciara §tia sa le sustina prin intinsele sale cunWinte in domeniul

\

I. C. Filitti, Cronicarul Durnitrache, in Revista istoricä roma.n5.", III (1933), p. 6 8.7 Ang. Demetriescu, Discursurile lui Barbu Catargiu, Bucuresti, 1886, p. XX.2 Anul nasterii este indicat cu probabilitate" de atre K. Th. Dimaras, op. cit., p. 2.o N. Iorga, Genealogia Cantacuzinilor, Bucuresti, 1902, p. 174 176 ; C. Erbiceanu,

Cronicarii greci, Bucuresti, 1888, p. 193.10 Hurmuzaki-Iorga, Documente grecesti privitoare la istoria românilor, vol. XIV, partea

a doua, Bucuresti, 1917, p. 1178. Vezi si Const. Giurescu, Istoria lui Iordache Stavracoglu In Oma-gsu lui Ion Bianu, Bucuresti, 1927, p. 4 5. Vezi si I. C. Filitti, Un grec romanizat, in Revistaistoricr, I, Bucuresti, 1915, p. III, nr. 4. De acela.,i Arhiva Gheorghe Grigore Cantacuzino,Bucuresti 1919, p. 263, nota 2.

11 Hurmuzaki-Iorga, Documente grecesti Privitoare la istoria romcinilor, vol. XIV, parteaa treia, Bucuresti, 1936, p. 284 285, 357 358. Vezi si V. A. Urechiä, op. cit. p. 518.

22 V. A. Urechil, op. cit., p. 160 si 189.12 K. Dimaras, op. cit., p. 5, afirmi ca invatatul grec ar fi purtat in Tara Romaneasca

si titlul de mare logofat".

www.dacoromanica.ro

3 ARTA JIMICIARA" A WI DIMITRIE PANAIOTACHE CATARGIU 331

dreptului aplicat al Tarii Romanesti 14 Prin casatoria sa in Tara Roma-neasca, prin demnitatile pe care le-a obtinut i prin activitatea pe care adesfasurat-o aici timp de peste 40 de ani, Dimitrie Panaiotache a cunos-cut bine societatea româneasca, institutiile i legiuirile ei din a doua jum5.-tate a secolului al XVIII-lea. Ceea ce a scris el despre dreptul judiciar alTarii Românesti are valoarea unui izvor istoric i dovedeste totodatã orien-tarea modern5. a gindirii juridice românesti.

Traind in Tara Romaneasca, Dimitrie Panaiotache a invatat limbaromana, impunindu-se atentiei conducatorilor i carturarilor romani princunostintele sale juridice, filozofice i pedagogice 18, precum i prin senti-mentele sale patriotice manifestate in spiritul miscarii generale grecestipentru eliberarea popoarelor aflate sub jugul turcesc. A militat la inceputpentru utilizarea limbii grecesti populare in literatura i tiinta, combatindpe Lambros Fotiade, directorul Academiei Domnesti din Bucuresti, unuldintre sustinatorii limbii grecesti savante 16 Une le din tezele sale cu privirela promovarea limbii grecesti populare in literaturä au fost publicate deNeofit Duca si retiparite apoi de Constantin Sathas 17. Mai tirziu insa, inultimii 10-15 ani ai vietii sale, Dimitrie Panaiotache s-a raliat sustinato-rilor limbii grecesti savante 18 si in aceasta limba a redactat el, in 1793,scrierea sa Arta judiciard.

Ca judecator, el a cunoscut bine dreptul aplicat in Tara Româneasca.In 1794, criticind moravurile clasei stapinitoare din Tara Romaneascd,un scriitor grec gasea prilejul sa laude pe Dimitrie Panaiotache pentrumeritele sale de om al dreptatii, cunoscut ca jurist batrin, drept, barbatIntelept, judecator invatat ". Era cunoscut, de asemenea, ca sustinator almodernizarii invatamintului. Intr-un proiect privitor la instruirea scolarda copiilor de greci i romani", el exprima conceptii inaintate, cunoscutedin scrierile lui John Locke si ale lui J. J. Rousseau 20 .

In scrierile lui Dimitrie Panaiotache se reflecta o puternica influentafranceza. Din indemnul lui Mihail Sutu, in timpul primei domnii a acestuiain Tara Romaneasca (1783-1786), el a tradus din limba franceza in limbagreaca scrierea lui Real de Curban, La science du gouvernetnent. Traducereaprimelor douà volume din aceasta scriere, care are un pronuntat continutde istorie universala, a ramas in manuscris. K. Dimaras a publicat insa un

14 V. A. Urechiä, op. cit. p. 131 si 495.15 Vezi Manuil Ghedeon, Kcerapr-7); ,N-11.arrptoq i pCcx-IN (Davrt.Cc871g 6

inacyducvog, In McyciAl 'EXAmAxil 'EyxnxXoncetSci.cc, t. XIV, Atena, 1930, P. 81 82.16 A luat parte la disputa privitoare la diglossie. Cf. Dim. Economidis. Die Frage der

griechischen Lingvistik in den rumdnischen Fitrstentitmern, in Balcania",VI (1943), p. 366 380.17 Const. Sathas, NcoAX-/vc.g cpaoXoy keg rtpciwccra, Atena, 1870, p. 154 160.15 K. Dimaras, op. cit., p. 27, explica acest fapt prin influenta pe care au exercitat-o

juris tii asupra scriitorului.Alexandru Kalfoglu, aTiloupyke [Versificarea etica], 1870, P. 60 61,

citat dup5. K. Dimaras, op. cit., p. 5 7. Se mentioneaz5, 1ns5, unele aprecieri negative ce s-auexprimat de catre contemporani cu privire la caracterul lui Dimitrie Catargiu.

2° EXE8LO ¶t-s ciroy-rx Troy nact,8Lizv, Po.y.-freN xca Earixcav [Plan pentru educareacopiilor grecilor i romanilor], p. 17, citat dup5. K. Dimaras, op. cit., p. 15.

15

si'HOgoit

www.dacoromanica.ro

332 GH. crioNT 4

text din care aflam ce importanta acorda Dimitrie Panaiotache istorieiuniversale. Este vorba de 'Acptkpcoar4 7cpOq TO%) Ilysp.Ovcc -r7); BAccx,EotqMLzcdp Zoi5-caov <Dedicatie lui Mihail Sutu, domnul Tarii Românesti >.Figureaza, in aceasta dedicatie, i prefata traducerii carpi franceze 21.Exista. apoi marturii certe ca Mihail Sutu insarcinase pe Dimitrie Pana-iotache ca impreuna cu doi colaboratori sä traduca in limba greacaDictionarul Academiei Franceze 22. Se cunosc Si titlurile altor lucrari aleacestui invatat, cu privire la unele probleme de filozofie, lingvisticaliteratura, rämase nepublicate23. In scrierea 'Eyxótao oi paocrOpou <Elogiulfilozofului >, el sustine teoria despotismului luminat i necesitatea refor-melor sociale initiate de cirmuitori intelepti 24 In alte scrieri, este evi-denta influenta enciclopedistilor francezi.

Redactind Arta judiciard sub forma unui indreptar juridic practic,Dimitrie Panaiotache a urmdrit s. inlesneascd judecatorilor i impricina-tilor orientari utile in solutionarea proceselor. Lucrarea se intituleazaArta judiciard a lui Dimitrie Panaiotache, mare clucer in anul 1779, curespect adresatd si inchinald preaindltatului, preacredinciosului si iubitoruluide dreptate domn si stapinitor preamdrit a toatd Tara Romeineascd, domnuldomn _roan Alexandru Constantin Moruzi voievod. In orasul domnesc Bucu-resti, 1793, in luna aprilie 25.

Potrivit conceptiei autorului, Arta judiciard este destinata s. oferejudecatorilor i impricinatilor solutii juste pentru orice contract contestat

pentru orice infractiune. Lucrarea are cinci capitole in care autorul pre-zinta : a) instantele si judecdtorii, b) persoanele ce se judecei, c) dovezile celorce se judecd, d) rationamentul just si sofismele judiciare, e) inscrisurile judi-dare.

Fiecare din aceste cinci capitole se imparte in mai multe subdiviziuni.in primul capitol, autorul trateaza despre indatoririle presedintelui tribu-nalului, despre judecatorul de instructie, asesori, logofeti i aprozi. In capi-tolul al doilea, se expun conditiile ce trebuie sà indeplineasca reclamantul,piritul, aparatorul, epitropul, martorul i chezasul. Sint cercetate in capi-tolul al treilea probele folosite in justitie, pe care autorul le imparte in douacategorii : a) dovezile firesti bazate pe legi, pe contracte, pe marturii, pejuramint i pe cazna ; b) dovezile elaborate bazate pe prezumtie, pe bunasau reaua credinta, pe probele perfecte sau imperfecte. in acest capitol,referindu-se la notiunea de lege, autorul mentioneaza legiuirile Tara Roma-

21 C Th. Dimaras, 'H yAtocroch eco.)pEcc Kccrccprij, in 'A.01v1, t 50, Atena,1940, p. 197 234. Vezi i J. Lair si Ern. Legrand, Documents inédits sur l'histoire de laRevolution Française, Paris, 1872, p. 12.

22 Dem. Russo, op. cit., p. 539.23 Vezi bibliografia indicath de K. Dimaras, op. cit., p. 33 34.24 Ibidem, p. 20-21.25 Biblioteca Academiei, ms. gr. 155 : ArAcc %xi) P,Xv71 Allloirpf.ou IlocvocylkYroix7),

Mcycaou KAourc'epl XCCTOC ró, cetlJoev grog. 'H Snob: drporpenc74 pocrecp6orrat, xcd rcpocre-xeTCCG etc r6v 'TticilA6rorrov, cOac6iarocrov xca cxXoSExccLov ccUeivrlv xca ilyeu.6vcc I.Leycao-

npcniararov w&al; (Nyypoacxxictc, )(limy x6ptov 'Icodevoiv 'AXiEocv3pov KovcrrocvrEvouMoupolit-mv Coe66ctv, iv -hyst1ovE8t, 7c6Xer BouxoupearEcpcct,Vny', we're( wiivrx &TrpEatovs,

To5

si

di.

www.dacoromanica.ro

5 ARTA TUDICIARA" A LUI DIMITRIE PANAIOTACHE CATARGIU 333

nesti in vigoare, incepind din domnia lui Matei Basarab si pina la sfirsi-tul. secolului al XVIII-lea.

Autorul acorda o atentie deosebita rationamentelor i sofismelor judi-ciare pe care le examineaza in capitolul al patrulea in spiritul gindirii aris-totelice, precizind cum trebuie sa se aprecieze premisele majore, premiseleminore si concluziile juste in examinarea probelor judiciare si cum se potdeosebi erorile i sofismele judiciare. In capitolul al cincilea, autorul expuneconditiile ce trebuie sá indeplineasca inscrisurile judiciare : memoriileprocesele-verbale, anaforalele, hotaririle si actele judecatilor. In acestfel, intreaga expunere are o infatisare sistematica.

Se reflect5. in aceasta lucrare a lui Dimitrie Panaiotache unele dinconceptiile i1uminitilor i enciclopedistilor francezi, cu privire la supre-matia justitiei in societatea omeneascA, cu privire la imperativul constiinteiin judecarea faptelor omenesti. Spune autorul in dedicatia sa catre domnulTarii Romanesti ca a alcatuit lucrarea cu ajutorul filozofiei si al cunoasteriidreptului, cà pentru infaptuirea adevaratei justitii se cere judecatoruluicunoasterea legilor, capacitatea de a identifica paralogismele si de a nurationa pe temeiul probabilitatilor. Cunoasterea dreptului trebuie unitacu infdptuirea dreptätii. Ca si morala, dreptul este, deopotrivd, o parterationala i o parte practic5. a sufletului omenesc. Cu aceasta formulareIi prezinta autorul opera sa in 1793 domnului Tarii Românesti 26

Cu toate implicatiile sale filozofice care reflecta prezenta unor con-cepte aristotelice in gindirea juridica româneasca din perioada respectiva,Arta judiciard este, in esenta, o calauza practica destinata personaluluijudecatoresc si justitiabililor, invcdcrind nivelul ridicat al regulilor pecare se intemeia impartirea dreptatii in Tara Româneasca la finele secolu-lui al XVIII-lea. Scrierea aceasta a ramas totusi necunoscuta istoricilorjustitiei românesti, fiind sumar semnalata numai de catre cunoscatoriiizvoarelor juridice 27. Prezentam traducerea romaneasca spre a face cunos-cut cercetatorilor nostri acest valoros izvor pentru studiul istoric al justi-tiei românesti. Va urma apoi examinarea aprofundata a continutului.

Limba scrierii este complicata, infatisindu-se ca o impletire preten-tioasa a vorbirii populare cu formele rafinate ale limbii grecesti clasice.Autorul foloseste o limba si un stil pe care, in vremea lui, nu le mai uti-lizau nici sustinatorii gramaticii pure, nici adeptii graiului popular. Tradu-cerea noastra a avut de intimpinat astfel greutatile unui text incarcat cuformularile proprii ale acestui autor, care s-a straduit sä prezinte i conceptiiteoretice si invataminte practice intr-o limba neegala i intr-un stil compli-cat. Pentru verificarea grafiei manuscriselor grecesti de sub cotele 155 si993, am folosit si textul editat de Dimitrios Oikonomidis i publicat inAnuarul Arhivei de istoria dreptului grecesc 28, la Atena in 1950.

26 Ms. gr. 155, f. 6.27 I. Peretz, Curs de istoria dreptului romdn, vol. II, partea a doua, Bucureti, 1928,

p. 409 411 ; St. Gr. Berechet, Legdtura dintre dreptul bizantin ,si romdnesc, Vaslui, 1937, p. 182.28 D. I. Oikonomidis, op. cit., p. 26 54. Pentru interpretare, vezi Pan. I. Zepos,

The sArs Juridica* of Demetrius Catargis ; Bucarest, 1793, In .,11pcomxi r 'Axaariii.Ex;t. 46 (1971), p. 85-101.

si

'Ael)vilv",

www.dacoromanica.ro

334 GH. cRoNT 6

Ms. gr.155

1. 2r. ARTA JUDICIARA A LU1 DIM1TRIE PANA1OTACHE MARE CLUCERIN ANUL 1779

f . 2v.

I. 3r.

Cu respect adresatd ci inchinata preaindllatului, preacredinciosuluii iubitorului de dreptate domn i stdpinitor preamdrit a toatd

Tara Romdneascd, domnul domn Ioan Alexandru ConstantinMoruzi V oievod

in orasul domnesc Bucuresti, 1793, in luna aprilie

Flind evidente regulile sintaxei, vor crede unii, chiar dac& nu se ocup& cu cercetareacuvintului, el respect& aceste reguli. Acestia procedeaz& la fel cu aceia care iau Intelesurilecuvintelor din practica si nu tin seam& de semnificatia Mr stabilit& de traditia elenilor si deanalogia care le Insoteste. Acei care gresesc Intr-un chip oarecare nu pot sl-si corecteze eroareadin cauza lipsei Mr de experient& (Apollonius Alexandrinul, Despre sintaxd, cartea I, capitolul 10).

Astfel se IntImpl& In literatur& ; acelasi lucru, prin analogie, i In drept, exceptInd cazulpreferintei.

Tabla <de materiiiScrisoare de dedicatie

Introducere pag.

Arta judiciarAdefinitia acesteiaImpArtirea acesteiaI. Instantele judiciare i judecAtorii cu auxiliarii Mr

1 presedintele2 ajutorul care ia interogatoriul3 judecAtorii ajutori sau asesori4 notarii sau logofetii5 slujbasii (agentii) publici

Persoanele care se judeat

1 reclamantul2 plrftul3 mandatarul sau apArAtorul4 epitropul sau curatorul5 martorii6 chezasul

I. 3v, 1 I I. Dovezile sau probele persoanelor.care se judecd

A. dovezile firesti :1 legea2 mArturisirea sau conventia

1

1

1

22345

57

7

8

8

9

1011

15

1515

18

11.

www.dacoromanica.ro

I. 4r.

ARTA JUDICIARA" A LITI DIMITEUE PANAJOTACHE CATARGIU 335

3 marturia 194 jurAmIntul 205 cazna 23

B. dovezile elaborate : 251 dovada nefortata conformA legilor sau prezumtia legala 252 buna sau reaua credinta 263 dovada imperfecta 264 dovada perfectA 275 cele sapte dovezi perfecte ale retoricii 27

IV. Silogismul just sau judiciar si falsul rationament judiciar sausofismele 311 premisa majora justa sau judicial% 312 premisa minor% justa sau judiciara 31

3 concluzia justA sau judiciara 324 termenul mediu just sau judiciar 325 silogismul just sau judiciar In cele patru dovezi firesti : 32

a) prin mArturisire sau conventie 33b) prin marturie 33c) prin juramInt 33d) prin cazna 34

6 baza l temeiul silogismului just sau judiciar 357 falsele rationamente judiciare sau sofismele 35

V. Inscrisurile judiciare 391 memoriile sau procesele verbale 392 hotArlrile i documentele judecatii si ale anaforalei 41

3 tabelele i condicile 44

Comentarii 45I. 5r. Prea Inaltate, prea binecredinciosule, prea iubitorule de dreptate i prea

binevoitorul meu stapin,JudecInd i rejudecind cinstit, Maria Ta din scaunul domnesc a Mut cunoscut tuturor

Inclinarea fireasca i binevoitoare pe care o are pentru dreptate ; iar dreptatea fiind virtuteaI. 5v. fat& de aproapele este virtutea desavIrsita/ i cea mai mare dintre toate virtutile. De aceea

se spune despre aceasta : Nici luceafärul de sear% si nici cel de dirnineatä nu este atIt de minu-nat", precurn si c dreptatea cuprinde toate virtutile".

Deci Inaintea unui asemenea Inalt judecator, claca a fi pastrat fata de toti nepasareatacerea, a fi meritat asemenea Invinuiri. Dar, Intreruperea tacerii cu privire la unul din cele

doua adeváruri este de prisos, Intrucit Insäi implinirea dreptatii i truda pentru dreptate sintdeasupra oricarei laude. De aceea si psalmistul nu lauda pe cel drept, ci II fericeste. Ce mai rämtnesa spun eu despre Maria Ta ? Fericesc numai pe concetatenii mei, care au ca suprem judecatorpe Maria Ta.

Deoarece din tot ceea ce se spune despre Dumnezeu este mai greu ca omul sa fie judecatorin viata noastra prezenta i viitoare, iar dintre toate Indatoririle conducatorului, cea mai greaeste sa fie judecator acum i In viitor. Cunoscind aceasta, Maria Ta se Incumeta sä indeplineascao astfel de slujire dumnezeiasca, pe care o infaptuieste In chip admirabil.

C. 6r. Iar ca sa nu fiu Invinuit, Intre altele, de lipsa de rivna/, am redactat cu deprinderea meaprofesionala de la inceput i infatisez cu umilinta Mariei Tale prezenta lucrare de arta liberala,

7

si

www.dacoromanica.ro

336 GH. CRONT 8

utilä tuturor, sau mai bine zis necesara tuturor, Intocmitl pentru prima data cu unealta filo-zofrei i cu cealalta unealta a dreptului privat sau a justitiei privitoare la contracte 0 crime,arta pe care am numit-o judiciara. Arta aceasta are ca scop nu demonstratia (teoretica), nicisimpla insusire de a convinge, ci ratiunea justã care se apropie Indeajuns de cea demonstrativa.In aceasta arta se presupune ca judecatorul cunoaste legile i, In plus, dialectica spre a aveacaderea de a judeca demonstrativ prin silogisme si a nu se rataci in rationamente false ; se presu-pune apoi ca judecatorul cunoaste i retorica spre a nu se Indeparta de ea si a nu face silogismeproblematice, ci prin regulile acestei arte judiciare sä obtral argumentul just pentru dreaptajudecare a cauzei.

Cu toate acestea, este de netagaduit ca nu judeca drept nici acela care are capacitateade a folosi logica, retorica, arta judiciara i chiar inalta intelepciune, nici acela care suprave-

f. 6v. gheaza intocmirea legilor i insäi cercetarea i spiritul acestora, claca nu are si menirea pentruacestea./In general, In stiintele morale, nu ajunge sä cunoasca cineva ce este intelepciunea,ce este curajul, ce este chibzuinta i rosturile lor deosebite, ce este dreptatea, dacä nu este menitpentru acestea ; fiindca i multe alte stiinte i arte liberale privesc doar latura cunoscatoarea sufletului nostru. Credinta noastra nepatata, morala, dreptul i insasi arta judiciara con-stituie deopotriva partea cunoscatoare i partea practica a sufletului nostru.

Viata Intru multi ani v ureaza, prea puternice stapine, cunoscInd farä inconjur cu drep-tate supunerea credincioasa fatl de Maria Ta i credinrios fiind Inaltimii Tale iubitoare dedreptate.

I. 7r.

Prea smerita i recunoscatoare sluga./

1NTRODUCERE

Rezultatele pe care le oferá conceperea prima activitate a mintii sau constfintacea de-a doua activitate a ei, precum i toate celelalte <facultati> Iinpreuna, simple sau maicomplexe, nu valoreaza cit atentia aplicatä, ca manifestare mintall. Aceastä insusire, desigur,m-a determinat sa banuiesc cä exist& deosebire intre silogismul demonstrativ i cel just, deose-bire pe care o gasesc considerabill. i substantialä.

De aceea, m-am i nevoit sI. Intocmesc aceasta foarte necesarl lucrare. Mi-am dat seamaapoi cã asa ceva asemanator nu figureaza. In Enciclopedia metodica franceza, cea intitulatajudecatoreasca si care cuprinde toate invatamintele oamenilor. Si am numit aceastä lucrarearta judiciara, socotind-o necesara cunoscatorului care prefera sä judece dupä ea pentru a nugresi i pentru a cunoaste greselile celorlalti. Calitatea deosebita a acestei scrieri constä in faptulel incredinteaza pe cel care judeca drept sa nu mai aiba nici o indoiall, urmarindu-se astfelacelasi scop ca si cu proba In calculele aritmetice, prin care cel care calculeaza poate sä inlätureindoiala cum ea ar fi calculat corect. Dar, lucrarea este de trebuinta i celui nestliutor, ca saInvete lesne sà facä dreptate, daca iaräsi are chemare pentru aceasta.

Spun deci cà scricrea aceasta este necesara atit cunoscatorilor, cit i necunoscatorilor,pl ecum i ficcaruia dintre noi, Intrucit noi toti avem trebuinta sä contractlm multe conventii

f. 7v. intre noi In cursul vietii noastre i daca/ le-am incheia cum cere dreptatea si cum ne Invataunealta acesteia care este arta judiciara, nu vorn pierde niciodata procesul nostru in contractelehtigioase.

www.dacoromanica.ro

9 ARTA JUDICIARA" A LUI DIMITRIE PANAIOTACHE CATARGIU

Exista trisa nedumerire cum care au conceput dialectica vechii nostri intelepti In cuprinsullogicii ca unealtA a filozofiei, potrivit cu prima figur a. cu specia a patra a silogismului. Ei auconcepui i multe alte figuri i multe alte specii de silogisme, dintre care, in afara de ccle citevace shit necesare, pe cele mai multe, multi Intelepti le-au considerat palivrageli zadarnice.(difficiles nugae). i acestia i ceila1ti nu au inteles sä Invedereze i caracterul probei necesaresau al silogismului judiciar i sa.-1 trateze astfel tn scrierea lor.

Cu toate acestea, nu ignorez puternica obiectiune pe care cineva ar putea sä mi-o tackcum ca. Insu0 silogismul judiciar este complex, fiind bazat pe o materie eventua1 i pe celecinci dovezi firesti i anume : legea, marturisirea sau conventia, mArturia, juramintul i cazna, /

8r. de care se ocupa retoria. Rezolvarea contradictiei este ins& cu mult mai sigurk Intructt a) retorica,dacA face parte din dialectick este totusi o alt& artk iar dac& arta judiciara. se IntimplA a fieo parte a retoricii, ea este totusi o altä disciplina ; b) dintre toate artele i tiintele care au unul

acelasi obiect, fiecare se distinge prin scopul pe care 11 urnareste, una avind tin eI, iar altaalt tel ; materia artei judiciare este cert& si nu probabila ; c) retorica intruneste elemente analiticesi in general pe cele ce trateazA moravurile sau politica, in timp ce arta judiciara contine atitelemente analitice, cit i juridice, tratind moravurile de la caz la caz. Arta judiciar& este decio parte restrinsA a dialecticii, ca i retorica. Dup& caracterul adevaratei sale esente i dupaaclevaratul säu tnteles, arta judiciar& este altceva decit dialectica i retorica, hind adica maiputin decit prima i mai mult decit cea de-a doua, intructt termenul probabil este cel de-altreilea in demonstratie, iar termenul cert este cel de-al doilea i insusi acesta de-al doilea estemai apropiat de primul decit de-al treilea, pentru c& i proba < judiciar& > este o demonstratie.

Arta judiciara are comun cu dialectica si cu retorica faptul cä rationeaza asupra contra-riilor dovedite i nedovedite, deosebindu-se de toate celelalte care nu rationeaza asupra con-trariilor./

V. Dialectica i retorica nu contin materii stiintifice separate, dar cuprind ceea ce toti cunosc,.ambele putind sä ofere argumente demonstrative sau argumente probabile. Astfel, arta judiciarase deosebeste de acestea, pentru c& are obiect separat, anume dreptul, hind In masurä s& ofereargumente certe, adicä vrednice de a fi crezute.

Dar si Aristotel, care este dintre cei mari, cunoaste aceasta arta_ Atunci cind trat az&despre silogismele prescurtate, el spune despre acestea ca, oricit de bine ar alege cineva premisele,fAureste o altä stiint& decit dialectica i retorica, pentru ca, dac& aceasta stiint& se ridica laprincipii, ea nu mai este dialectica i nici retorica, ci va deveni o stiinta bazat& pe propriileei principii. Este doar un fapt sigur cA fiecare art& si stiinta are o logic deosebitk corespunzatoareprincipiilor sale. Deci i dreptul are logica sa judiciark care se demonstreaza i prin contrarii.Tot astfel, dacä cineva cunoaste dialectica nu poate sa-si dea seama dacà este bun un silogismIn medicin a. sau in botanic& sau in alte arte ori stiinte, nici sã corecteze ceva In acestea daca

gr. nu le cunoaste ; iar dac& ar spune cineva c& cunoaste felul silogismului,/ acela se Insalk deoarecenu mecanismul silogismului, ca sä ne exprimam astfel, ci mintea lui trebuie s. rationeze.

Spunem, asadar, cä orice art& si orice metod& se deosebeste una de alta prin subiectulde care se ocupa i prin scopul pe care il urmareste. Astfel, dialectica se deosebeste de retoric&prin faptul cä prima are ca subiect o materie necesara ca scop siogismul demonstrativ, iarcea de-a doua are ca subiect o materie intimplatoare i ca scop persuasiunea. Arta judiciarkavind o materie dovedita i deci ca i necesark avind ca scop argumentul doveditor, cel demnde crezare, este o arta deosebit& de celelalte cloud. Este deci limpede ca materia argumentarilprobante sau judiciare este ca i necesark intrucit conduc oarecum la acelasi rezultat al necesitatii, ambele premise ale dialecticii si ale artei judiciare shit necesare, uncle prin natura lor, Id 11celelalte prin caracterul lor doveditor, de aceea i prezintA o astfel de concluziel

22 c. 89

-A37

i

1

www.dacoromanica.ro

338 CRONT 14)

ARTA JUD1C1ARA

DEFINITIA El

Arta judiciarl este disciplina care examineaz1 dovezile privitoare la orice contract litigiossau Invinuire controversatl.

IMPARTEREA ACESTEIA

Studiul artei judiciare se divide In cinci pArti : I) instantele judiciare, judecAtorii i awd-Hard lor, II) persoanele care se judecl, III) dovezile sau probele persoanelor In litigiu, IV) silo-gismul just sau judiciar si falsul rationament sau sofismele,V) Inscrisurile judiciare.

I. INSTANTELE JUDICIARE JUDECXTORII I AUXILIARII LOR

In fiecare oras existi mai multe tribunale subordonate (de primA instantA) i un Inalttribunal fArl drept de apel ; fiecare tribunal se compune din mai multi judecAtori, din notarisau logofeti si din slujbasi (agenti) publici. De aceea, in prima parte a artei judiciare se examineazAin cinci subdiviziuni : 1) presedintele, 2) asesorul care ia interogatoriul, 3) judecatorii ajutorisau asesori, 4) notarii sau logofetii, 5) slujba.sii (agentii) publici./

1. Pregdintele

La instanta supremA, presedintele Bind cel mai Inalt judecAtor, InseamnA cA, trehuiesa. existe i un serviciu de ordine, iar la tribunalele subordonate (de priml instanta), presedintelesupravegheazA el Insusi ordinea, pentru ca, mai intli, asesorul de rind sl puni IntrebArile, ajtirin-du-1 i nelAsindu-I sa. tArAgAneze interogarea ; dup5. redactarea memoriflor in mice judecata,presedintele nu are sA fac5. asesorilor sal propuneri privitoare la hotArire, pentru cl o asemeneaIncercare este sfruntare. Dar, dup3. ce se trece la pregAtirea hotAririi sau, precum spunern maisimplu, a documentului judecAtii ori a anaforalei cu verificarea de cAtre notar sau logof At sicu dovezile arAtate in procesele-verbale, atunci presedintele sl schiteze i hotArirea, luind inconsideratie mai ales prima dovadA fireascl, adicA. legea si mai putin continutul actiunii. apoiunindu-le pe amlndouA, prin termenul mediu, cu una din celelalte patru dovezi firesti, sA prezintecum trebuie concluzia, adicl decizia. De vreme ce, rareori se fac unul sau dou5. silogisme Intr-ojudecata, de obicei fAcindu-se mai multe silogisme, nu poate rdmeni sA redacteze improvizat,

f. 11r. f Arl eroare,/ mai multe concluzii, procedeul acesta fiind Intotdeauna supus greselii. Iar duplce proiectul hotAririi se alcAtuieste In mod judicios, logofetii citesc hotArirea de IndatA in auzuljudecAtorilor prezenti, presedintele o semneazt cel dintli i apoi asesorii prezenti.

2. Asesorul care ia interogatoriul

Dacl top judecAtorii deodatA ar pune IntrebAri, faptul ar produce o confuzie ca acc-eaa turnului din Chanaan ; de aceea, este foarte bine ca toti asesorii sA pastreze tAcerea si doarcite unul pe rind s5. punA intrebAri, interogind treptat cu privire la fiecare lucru -..sential din

CH.

f.10v.

www.dacoromanica.ro

11 ARTA JUDICIARA" A LUI IMMITRIE PANAIMACRE CATARGIU 339,

cele pe care le sustine sau prin care se aparl fiecare dintre pArtile In litigiu. Acela care intreablcere ca §i cealaltA parte sä spun5. sau s5. se apere alternativ, fie negativ, fie pozitiv. In acest fel,este ascultat5. In intregime justificarea (fiecAruia), se inscrie corect In memorii, se pricepe cu.adevArat si se terminl repede. Tot astfel §i asesorii au de lucru pe rind §i au prilejulmanifeste competenta, iar cei care nu o posedl pot s5. si-o Insuseascl. Deci, de buna cercetare §i

lv. de desfAsurarea pricinii depind deplina ei intelegere i justa decizie ce se adopt5../

3. Judecatorii ajutori sau asesoriiJudecAtorii ajutori sau asesori nu trebuie sä participe cu totii deodatl atunci cInd se

cerceteaz1 si cind se inscrie in memorii litigiul, adicA pricina dintre cele doul pärti in proces,cu documentele pe care acestea le infAtiseazä i cu dovezile sau probele pe care le prezintä.Pune intrebAri acela dintre asesori care este de rind, fiind ajutat pentru aceasta de cltre prese-dinte. Iar eind se citeste proiectul de hotArire, fiecare dintre asesori are de spus cuvIntul saltcu privire la premise si anume cu privire la premisa majora care este legea sau cu privire lapremisa minor& care este reclamantul, ceea ce Inseamnä sã observe diferenta esentiala, pe careo prezintá premisa majorA fata de premisa minorl §i fatA de concluzie atunci cind premisasi concluzia nu concorda, cu premisa major& din unul sau din mai multe silogisme cuprinse InhotArire.

Dacä asesorul are dreptate, pre§edintele 11 asculta §i astfel se corecteaza silogismul sausilogismele, apoi cu totii iscAlesc hotArirea fárä alta discutie ; iar dacA cineva insistA In motivarea.sa, acela 0, nu iscaleasca i s se abtina ; cind Ins& va fi Intrebat de instanta supremA, atunciva prezenta in scris motivarea sa, faxl flecArealá retoricA,/ ci dupa modul cunoscut al artei

2r. judiciare.

4. Notarii sau logofetii

Notarii, care, aici, se numesc In mod obisnuit logofeti, primind de la slujbasul (agentul)public actiunea reclamantului, citesc mai intii rezolutia judecatorului suprem cum sá se exami-neze pricina, apoi citesc actiunea. Astfel, o asemenea rezolutie constituie termenul mediu careleaga actiunea cu instanta de judecata, fart, de care aceasta nu poate sl examineze actiunea.Dupa aceea, logofetii hiscriu actiunea rezumativ si cu destul Inteles In memorii, citesc oricealte documente prezentate in legatura cu aceasta si le inscriu in acelasi fel. De asemenea, eiinscriu in memorii si Intrebárile judecatorului care ia interogatoriul, precum §.1 justificArilesi probele partilor in litigiu i, In sfir§it, redacteazA, numai si numai dup5, memorii si nu dupacele ce-si amintesc, proiectele documentelor de judecatA sau ale anaforalelor, le copiaza chip&ce terming i pastreaza condici pentru exactitate.

5. Slujbeqii (agenlii) publici

IndatA ce se intruneste tribunalul, slujbasii publici introduc cele doul parti ce se ju0 se asaza Intre ele, punind pe reclamant in partea stingl a judecAtorilor, iar pe pirit in p irteadreapta i prezintä logofetilor actiunea./ Ei 11100 supravegheaza pArtile in litigiu, ca sa nu flea

V. dezordine i sa nu discute mai mult decit este nevoie, ceea ce Inseamna atit cit trebuic t atitcit stilt Intrebati. Mai mult chiar, numitli s1ujba0 publici sa, nu le Ingaduie nicidccum impri-cinatilor sã aibl altercatii intre ei, ca 0 cum partile in litigiu n-ar fi venit cu pricina lor in fata

minor&

eca

www.dacoromanica.ro

140 GEL CRONT 12

judecAtii. Iar dud judecata se incheie sau dup& prima infatisare a p&rtilor, ei scot din instant&pArtile in litigiu pentru a le prezenta din nou altadatk pin& chid se terrain& procedura.

Tot alti i a1i slujbasi publici asistä la celelalte judecAti pin& la sfirsitul zilei, apoi, cindse d& hotärirea, logofetii o citesc in auzul celor douä parti in litigiu, iar slujbasii publici o primescde la logofeti i o inmineaz1 aceluia care a cistigat procesul ; cealalta parte, clac& nu-i multu-mitt, este in interesul säu sä ia copia documentului cu care, daca se consider& nedrept&tita,poate, Mr& a gresi, sa faca apell

tf. 13r. II. PERSOANELE CARE SE JIJDECA

Persoanele care se judec& sint in numär de vase : a) reclamantul, b) piritul, c) manda-tarul sau apärätorul, d) epitropul sau curatorul, c) martorul, f) chezasul. Dar, p&rtile in litigiusint propriu-zis reclamantul i piritul, care, prin actiunile i justificArile lor i prin opozitiilepe care le prezina, primesc alte i alte denumiri, anume : de mostenitor, de napastuitor (cre-ditor ?), de datornic i altele. Dintre celelalte persoane prezentate la judecatk mandatarulsau apärätorul i epitropul sau curatorul inlocuiesc pe reclamant sau pe phit, cu deosebireaca unul este reprezentant pentru o pricink iar celllalt, pentru toate. Martorul este mai cu seam&aparator ; cel ce se numeste apArltor ajutä pe reclamant sau pe pirit sustinind motivele aces-tora, in timp ce martorul arat& pe ale sale proprii. Chezasul este mai ales sprijinitorul impri-cinatului, ca si cum s-ar gasi in locul acestuia, devenind reazimul acestuia pentru ceea ce apromis acestora./

1. 13v. 1. Reclamantul

Reclamantul ii expune actiunea intotdeauna afirmativ i prezinta. documentele pe carese sprijink Dacã si piritul se apär& afirmativ, atunci reclamantul aduce martori.

2. PiritulPiritul, dac& se apar& afirmativ si accept& pretentia reclamantului, poate, ins& numai in

acest caz, s& prezinte o alt& pretentie, in contradictoriu, dar in legáturá cu fondul i sä propuni.martori ; iar dacl se al:al.& negativ, el nu mai poate s& Lea aith propunere afirmativk intrucitprin aglduirea sa a raspuns pe de-a intregul uneia din pArtile controversei. Cind reclamantuldemonstreaz& pretentia sa cu o dovadä imperfectk atunci i se acordä piritului jurátnintul, princare el dovedeste tagaduirea lui.

3. Mandatarul sau afidratorul

Mandatarul sau apärAtorul se infatiseaza in instant& cu actul celui care il imputernicestesi ocup& locul acestuia. Prin aceasta, cel care irnputerniceste se si oblig& pentru tot ceea ceface mandatarul. Dimpotrivk mandatarul nu se obliga cu nimic fati. de cel care 11 imputerniceste.Iar (lac& mandatarul nu posed& un astfel de act de imputernicire, nici nu se deschide procesul.Cind ins& mandatarul este tat& sau fiu emancipat, sau barbat (casätorit), procesul se judecãch iar claca, acesta nu are document de imputernicire. Se obliga ins& atunci sä prezinte procura

f . 14r. i chip& aceea se redacteazä hotarirea in scris. Pentru pricinile importante, adicAlpentru vinzareaunei mosii sau pentru alte asemenea trebuinte, cei care dau imputerniciri trebuie s& fie prezenti ;

t

www.dacoromanica.ro

13 ARTA JUDICIARA" A LUI DI/VIITRIE PANAIOTACHE CATARGIU 341

in plus, pot sa ia parte la judecata doi aparatori, unul din partea reclamantului i altul din parteapiritului ; tot astfel cind s-ar intimpla ca cele dou& parti in litigiu s& fie absente sau bolnave.De asemenea, cind un mandatar este superior prin argumentele sale, prin functia vi prin averea sa,atunci i partea advers& trebuie s& aibl un asemenea mandatar.

4. Efiitropul sau curatorulEpitrop sau curator se numeste acela care se insarcineaz& el insusi, pentru motive de

rudenie fie prin testament, fie prin judecata, cu ocrotirea unui orfan i cu administrarea aveniacestuia. Se consider& c& once ar face epitropul sau curatorul este bine facut si de neschimbat ;cu toate acestea ramine raspunzator. Virtutea lui este buna credinta, dupa cum cusurul lui estereaua credinta. De la virsta de 14 ani a orfanului, epitropul nu se mai numevte astfel, ci senumeste curator pini. la virsta de 25 de ani a orfanului. Exist& unul sau mai multi epitropi saucuratori ; acestia sint, in primul rind, tatii copiilor i apoi mamele. De asemenea i barbatul este

f. 14v. epitrop pe viata al / sotiei sale.

5. Martorii

Martor este acela care confirm& si prin voint& si prin constiintä, pentru intarire, cele spusede care reclamant sau pint. alartorii trebuie s& depuna, dind informatii depline, potrivit celorvase conditii bine cunoscute, privind adica : fapta intimplata, persoana care a savirsit-o, modul,locul i timpul in care s-a savirsit, precum i motivul care a determinat savirsirea ei. Dac a. unuldintre martori ignoreaza una din aceste conditii, marturia aceluia nu are valoare. Nu se aprobade catre instant& ambelor parti in litigiu si. aduca marturii pentru unul i acelasi scop, adicapentru aceeasi afirmatie, intrucit atunci and ambele parti demonstreazi. acelasi lucru si se gasescastfel in cumpanire, judecatorul nu poate si. fax& dreptate uneia dintre ele, nefiind suficientamotivarea pentru o asemenea pronuntare.

Din aceasta cauza, marturia se acorda uneia dintre parti careia Ii este necesara, pentruca balanta sa se incline intr-o parte. Doi martori, cel putin, fac dovada sau proba perfecta.Un singur martor face dovada imperfecta. Slugile i casnicii, pe care legea Ii opreste sa depunamarturie, se intelege ca sint robii. De aceea, servitorii pe care noi ii nurnim slugi pot sa depuni.márturie, dar nu toti, ci numai cei care se bucura de incredere. Marturia se ia in prezenta /

f. 15r. reclamantului si a piritului si nu se face niciodata in absenta uneia sau a ambelor parti.Dupa ce se depune marturia i martorii iscalesc, numai acestia sint primiti la judecat&

vi nu altii care nu sint iscaliti, deoarece numai acestia trebuie si, dea informatii si nu altli. Inactiunile sinalgmatice (cele privitoare la contracte), martorii se prezinta de bunavoie, iar Inactiunile penale sint aduvi de catre instant& si far& voia Mr. Iar cind exista doi sau mai multirnartori, ei depun la judecata. cite unul si nu toti deodata, pentru ca nici un martor sa, nu deamarturie despre acelasi lucru pe care 1-a auzit de la altul, ci si. marturiseasc& i O. se constatemirturiseste din propria sa constiinta. Aceasta este märturia, cea de-a treia dovada fireasca.

6. ChezaplChezasul este de drilla feluri ; unul este numai pentru persoana pentru care garanteaz&

pe care are obligatia s-o asiste la terrnen sau cind, potrivit promisiunii lui, i se cere ; celalaltgaranteaza pentru obiect, convenind ca, atunci cind soseste termenul, el O. raspunda ; simplu

c&

www.dacoromanica.ro

342 GH. CRONT 14

vorbind, acesta chezasuieste pentru obiect. De aceea, trebuie O. se precizeze foarte clar andanume este vorba de chezasie numai pentru persoana. Cu toate acestea, chezasul nu raspunde

f. 15v. oricind i la Intimplare, ci numai dupa ce datomicul / nu are nicidecum chip O. raspunda. Credi-torul, la Implinirea termenului pentru care s-a facut intelegerea de restituire, poate sä consimtaun alt termen i sa, se multumeasca cu garantia sau zalogul ; Intre termene Ina nu poatepretinda nici garantia, nici zalogul. Daca Ina datornicul a cerut si a obtinut termen de la instanta,creditorul nu poate sá ceara garantia sau zalogul, deoarece termenul acesta este un avantaj acor-dat de lege datornicilor considerati ca. au intotdeauna bunavointa de a plati, dar shit In Intlrzierecu acea datorie. Totusi, strainii i acei dintre paminteni care pot calltori In afara tarii pentrupropriile lor afaceri sint Indreptatiti sä ceara garantia sau zalogul. Chezasul pint la termenul fixatpentru recunoastere (márturisire), nicidecum nu poate 0, se opuna creditorului ;la implinireatermenului frisk el poate sä cearã creditorului ca acesta sa reclame de la datornic banii si prinjudecatä. Apoi, (lac& acel creditor nu cere datornicului säu datoria, chezasul poate porni actiuneaImpotriva creditorului, aratind ca-i refuza chezisia i atunci creditorul Ii elibereaza de raspunderesaiu se stabileste prin judecata ceea ce este legiuit cu privire la chezasie ; iar daca dupl termen.

I. 16r. chezasul pastreaza tacerea, atit timp cit tace, el este raspunzator pentru chezasie. Si Inca / daca.chezasul nu are termen, el este mereu raspunzator de cheza0e, atit timp cit nu procedeaza precumam aratat mai sus.<0 pagina i jumatate albe in manuscris>

I. 17r. III. DOVEZILE SAU PROBELE PERSOANELOR CARE SE JUDECA

Dovezile shit probele prin care stabilim raspunderea sau dezvinovatirea reclamantuluisau a plritului. Acestea shit de doul feluri i anume : a) dovezi firesti i b) dovezi elaborate.

A. Dovezlle Mesa

Dovezile firesti, proprii artei judiciare, sint cinci i anume : 1) legea, 2) märturisirea sauconventia, 3) marturia, 4) juramintul si 5) cazna.

1. Legea

Este indatorirea public& si scrisa, a statului de a face ca legea prima dovada judiciaráO. fie Intotdeauna aplicata i, de asemenea, de catre toti. Legile existente aici sint cele 60 deCarti ale Basilicalelor, constituind acestea i ultima legiuire a bizantinilor, din care foarte multelegi s-au pierdut. Acest lucru se constata din numerele capitolelor ce s-au pastrat. Exist& apoisase Novele ale lui Leon <Inteleptul> . Mai exist& i Sinopsa Basilicalelor, care s-a alcatuit decatre Constantin, fiul lui Leon, sau In timpul domniei lui. n aceasta Sinopsa, figureaza legi carenu se gasesc In Basilicale, dar care, dui:4 cum se presupune, existau in capitolele ce lipsesc. Maiexistã Inca Novelele unor Imparati ai nostri, cei de dupl. alcatuirea Basilicalelor pinä la prabusireaI niperiului. Din toate aceste pretioase bunuri ale noastre, rämln Insä fara aplicare multe legiIt noi. 1 otusi, toate shit valabile, In afar& de Novelele lui Leon <Inteleptul> , acelea care ince-tar.1 Na fie aplicate Inca pe cind exista Imperiul nostru / Bizantin/.

Neaplicarea legilor dupa desfiintarea Imperiului nu anuleaza Insä legile, deoarece eleo lin li,c si orinduierile < societatii> noastre din aceste parti. De aceea, nu este drept sa se

sa.

-

www.dacoromanica.ro

15 ARTA JUDICIARA" A LUI DIMITRIE PANAIOTACHE CATARGIU 343

f. 17v. pung cl, dacg am cizut In supunere, nu am avea orinduieli, adia merite. SIntem datori, cunecesitate, / sg. avem orinduieli si In general si In parte, ca sa. taiin cum trebuie i ca oamenica eetlteni.

Dupg. decretarea Basilicalelor de citre impgratul Leon, Pandectele sau Digestele, Codul,Institute le sau Introducerea legilor i Novelele lui Justinian si-au pierdut validitatea, fiind olegislatie cu 300 de ani mai veche. Iar Armenapol i alte asemenea carti de legi, nefiind Intiriteprintr-o dispozitie impärgteascl. nu se socotesc legi, dar sint scrieri de invatg.mint i sint folosi-toare.

De asemenea, exist& in limba roma.ng. asa-numita pe ronigneste Pravilniceasca condica,ce cuprinde obiceiurile. Aceste obiceiuri trebuie deci sg. alb& validitatea bor. Nu este cazul Insãca sub denumirea de obiceiuri sg. punem in silogismul judiciar ca premita majora motiväri bazatepe uzuri nescrise i neintgrite. Ce tärie pot ta aibg. acestea In fata legilor si a obiceiurilor scrise ?Ce altceva decit povesti ar fi asemenea premise ? Ar fi ceea ce se stabileste prin dispozitia Institu-telor cu privire la legile anulate. Apoi, dad. obiceiul nescris ar avea aceeasi putere ca i obiceiulscris, inseamng cg. In zadar a fost recunoscut cel scris. Mai mult trick se intimplg ca fiecare partesä propung o premisä pe care o numeste obicei local, fapt care sporeste, cum nu trebuie, certurile

neintelegerile noastre.1. 18r. A existat in Tara Româneascä mai inainte o Pravil i o Legiuire cu Nomocanon <Indrep-

tarea legii> , cea din vremea räposatului Matei Basarab, luatä i tradusä / In limba romingdin legislatia bizanting, mai veche, care a fost i ultima, si din Sfintii pgrinti. Desi a fost extras&nedeslusit din ambele izvoare, totusi aceastg legiuire este valoroasg, dar, cu toata valoarea ei,a clzut in desuetudine. S-a editat la Tirgoviste in anul 1652.

Legile existente trebuie sá le avem in mare respect pentru doug motive ; In primul rind,pentru a ele se bazeazg pe filozofia morall, pe stiinta laturii practice a sufletului nostru, careeste neapgrat o stiintä, iar in al doilea rind, pentru cl au fost alcgtuite i s-au intgrit In modsuccesiv de sute de intelepti i numerosi barbati luminati, de multi Imparati, de consuli si de ceizece logrbati <Legile lui Dracon> , de multi dictatori si de doug triumvirate, de multi imparatiai Constantinopolului, precum In anumite locuri si de unii intelepti luminati i oameni foarte

in timp de 22 de secole i sase ani de la Intemeierea Romei ping la cgderea Romei Noi.Este deci absurd a vorbeasc g. cineva contra tuturor legilor ; este nepermis sg. vorbeascà

chiar i impotriva vreuneia dintre ele. Ca sg poata cineva vorbi cu oarecare temei Impotriva uneilegi trebuie sä cunoasc g. profesional dialectica, sg. cunoascg, de asemenea, etica In general si inamgnuntime, sg nu ignoreze cu privire la acestea o mare parte din filozofia care daitiuieste. Cuo asemenea capacitate sint insg, putini numerosi in neamul nostru, cei care, cunoscind i corelatiape care o au legile intre ele, cunoscind i autoritatea lor, nu vor aduce ,desigur, criticä nici uneiadintre ele. Sintem datori cu totii impreun g. sg, nu ingaduim ca vreo lege sä rämin g. neaplicatä sausä fie inlgturatá, In primul rind pentru cg nu avem cu totii imputernicire, fapt foarte esential Inlegislatie, si in al doilea rind pentru cg. nu vom pune lesne in loc all& lege mai bung, ci una mairea. In sprijinul acestei sustineri, aducem ca fiind suficient numai exemplul legii arbitrajului,care a fost inlgturatä i inlocuitä printr-o alta bazatá pe obicei.

C. 18v. Nu este ceea ce a fost, ci este ceva defectuos. Acest obicei predoming aid / i In toatg.Turcia. Dar, fär g. indoialg, aceastg lege nu este mai bung nici decit cea abrogatä mai Inainte,nici deck cea care a incetat sä fie valabill. In reglementarea arbitrajului, se stabilise mai demultca judecgtorii arbitri sg. depung juramint, iar Incheierea lor sa nu fie supusg apelului ; apoi,aceasta lege s-a anulat pe drept cuvint, pentru cä multi ignoreaz g. insemnätatea jura.mintului,din care cauzg i sgvirsesc nedreptgi. S-a acut apoi o altä lege, stabiindu-se ca arbitrii sä nudepung jurämint, lar cei judecati fixeze ei lnii clauza penalg, pentru ca dintre acestia cel

distinsi,

sg-si

si

gi

www.dacoromanica.ro

344 GH. crtoiq 16

care nu se supune arbitrajului s& suporte sanctiunea Unease& pentru care s-a angajat prinscrisorile de conciliere i s& poat5., dac& nu s-a judecat, sä cheme pe adversarul säu In fatainstantelor de judecatà ale Orli.

Acum este r&spindit peste tot obiceiul ca asemenea judeatori s& nu depunä jurämint, iarhothrirea lor s& rAmin5. neschimbat& obicei defectuos, criticabil i tiranic. Astfel : 4 dincauza acestui obicei nu se aplic& ultima lege pe care a fäcut-o unul dintre Imparatii nostri i pecare au int&rit-o multi altii ca el, Mr& s-o anuleze vreunul dintre ei ; b) obiceiul a luat locul priiiieilegi In chip defectuos, nepAstrindu-se esenta acesteia de a se da jur&mint celor care stabilescarbitrajul ; dar clack prin jur&mint, toti acestia nu sint prea temeinici i fideli jur&mintutui,atunci cine oare mai poate fi arbitru fad. aceast& Infrinare sacr& ? Aceasta este, prin urniare,caracteristica obiceiului, a c&rui baz1 nu are justificare. Se procedeaz& frã chibzuintA, se con-tinuà cu o motivare lipsitl de important& cum c& asa a fost, asa s-a practicat, c. obiceiul acestacl&inuieste din timpuri imemoriale i nirnic altceva. Legea are existenta ei anterioarl, Intemeiatàpe ratiune, pe gindire si pe d&inuirea ei prin ratiune i gindire, precum i prin scopul ei, farschimbarea ei sä se bazeze pe ratiune i pe gindire.

2. Mdrturisirea sau convenlia

Marturisirea este recunoasterea rostia i afirmata verbal in scris de c&tre cineva. Daclf. 19r. piritul respinge märturisirea scrisã a reclamantului, acesta trebuie s& prezinte dovezi / si, dac&

Ii sustine märturisirea cu doi martori, cistig& procesul Chid Ins& reclamantul aduce un sirigurmartor, se d& piritului jurämint prin care, dac& ii depune, este achitat, iar dac& nu-I depune, estecondamnat. Acelasi lucru se intimplä si cu mIrturisirea nescris5.. Nu are ins& valoare in procesmärturisirea scris& sau verbal& pe care o respinge cineva si care nu este apoi sustinuta de doimartori pentru dovedire sau de un martor pentru a se da jurärnint celeilalte

Mlsturisirea scris& prin care piritul tägAduieste continutul reclamatiei se contest& intermen de doi ani. Dac& reclamantul nu are doi martori i nici chiar unul, atunci se impunejuramint celui care ag&duieste cu motivare primirea actului sau. Dar, dupl implinirea termenu-lui de doi ani, márturisirea scrisä se int&reste prin legea prescriptiei de doi ani, ceea ce Inseamnäcã judec&torul nu mai primeste o alta contestatie cu privire la acea marturisire, ci o consider& denecombltut.

0 conventie nelegalä, nelogica si de neinteles nu se ia In considerare.

3. MdrturiaMArturia este aceea prin care cineva recunoaste ceva de bunIvoie si in mod constient

pentru a Int&ri a.firmatia reclamantului sau a piritului. Nu se depune marturie pentru Inarireaf. 19v, cclui care aglcluieste. MIrturia se depune i in scris, dar trebuie/flcutá de oameni

Aici la noi Ins& se iau in seam& si m&rturiile oamenilor pur i simplu cunoscuti, Mr& ca lucrulacesta O. fie legal. Martorul trebuie a depun& in instant& imediat i prin viu grai. Acesta estedcci martorul, cea de-a cincea persoanä prezentä la judecatá.

4. JurdmintulDovada jurämintului se cere in cazul tägduirii, dar i In cazul sustinerii afirmative,

intrucit atit eel care neagl, cit i cel care afirm& ceva nu este crezut prin simpla negatie, sauafirmatte. De aceea, partea in litigiu invoca negativ sau afirmativ martor pe Dumnezeu.

parti.

www.dacoromanica.ro

17 ARTA JUDICIARA" A LUI DrMITRIE PANAIOTACHE CATARGIU 345

Jurämintul se cla de catre judecator nu oricum si la Intimplare, ci numai pà4ii careia i se cuvine.Se acordä juramint negativ In primul rind pärtii care neag i atunci and partea adversa pre-zinta nu o dovadä perfectä, ci o dovada imperfectä ; iar daca partea adversa nu prezinta nici odovadä imperfecta, nu se mai acorda juramint celui care neaga, acesta fiind achitat. In al doilearind, jurdmintul negativ se acorda ca al patrulea caz al prezumtiei legale, atunci cind una dinpartile In litigiu recunoaste anumite lucruri, iar pe altele le tagaduieste. In al treilea rind, seacorda juramint negativ celui care judeca absurd sau face rationamente Inselatoare, care nu seapara nici afirmativ, nici negativ, ci declara el nu cunoaste conflictul atunci and trebuiedea seama cel putin de o anumita parte a litigiului sau declara ca nu-0 aminteste. Nu se acordainsä juramint negativ unuia ca acesta atunci and este In avantajul su, dar se acorda partiiadverse juramint afirmativ./

20r. Se acorda juramintul afirmativ In primul rind posesorilor de buni. credinta ; posesorilorde* rea credinta nu li se acorda Ins& jurämint negativ. Se da, juramintul legal celor pagubitinedreptatiti, iar posesorii de rea credinta plätesc. In al doilea rind, juramintul afirmativ seacorda. In cele trei cazuri ale prezumtiei legale. In acest juramInt, se jura intr-adevar afirmativ,dar, In acelasi timp, urmeaza i negatia, adic cei care jura, declara In primul caz al prezumtieilegale ca posesiunea lucrului este aceasta sau ca aceasta, iar nu alta sau una diferita, In cel de-aldoilea caz, ei declara c atita au cheltuit i Au mai putin, iar In al treilea caz ca atita lipsestesi nu mai putin.

Mai demult, depuneau juramInt cele doul parti In litigiu, mandatarul i martorii ; totijurau ins& inainte de a se proceda la judecata. Acest juramInt se numea legitim sau de denuntare,prin care acei care jurau confirmau ca reclama, ca se apara., cä marturisesc adevarat 1 cu sin-ceritate, iar nu cu minciunä i cu patima. Astäzi, depun acest juramint numai martorii, dar numai inainte, ci numai daca apreciaza cere partea contra careia se depune mai-tuna. Acelasijuramint se depune si de catre cel care se judeca, daca primeste jurämintul contradictoriu al

20v. partii adverse. / Juramintul contradictoriu se depune Ina numai sub forma negativa opusäjuramintului afirmativ al partii adverse si nu In alt caz i nici In altä parte. Un astfel de jura.-mint poate fi primit sau nu, cum consimte sau nu partea careia i se propune A. jure in contra-dictoriu ; aceasta inseamnä c nici una dintre partile In litigiu nu este obligati. sä dea ascultarepartii adverse. Daca Ins& cineva primeste i depune jurämintul In contradictoriu cu parteaadversa, nu mai este cu putinta sä fie apoi chemat In judecata pentru sperjur, deoarece atunciexisa prezumtia de inselaciune impotriva aceluia care i-a cerut juramInt contradictoriu.nuirea de sperjur se pronunta. In locul in care judecatorul acorda juramintul i numai daca recla-mantul nu declara la judecata ca. a ingaduit piritului sá depuna juramInt pentru a-1 invinui apoide sperjur sau daca se dovedeste prin probele sale ca el cunostea sperjurul i ca. In mod intentionata permis sä se cornita. Toate acestea se bazeaza pe buna intentie a legiuitorului de a impiedicajosnicia celor care se judeca.

In vechime, judecatorli aveau In fata lor Sfinta Evanghelie cind judecau, ceea ce nu sedeosebeste mult de o prestare de jurämint. Judecatorii arbitri depuneau juramint, dar aceastaregulä a fost anulata pe urma prin alta lege. /

21r. Doi martori, chiar daca nu voiesc sä depuna juramint, fac dovada perfecta, iar unul facedovada imperfectl. Se cerceteaza insä viata lor si dacá se gaseste nepatata se intareste marturialor i fära juramint. Nu este cu putinta sa se acorde juramint ambelor parti in litigiu, nici pentrudoua afirmatii, nici pentru doua negatii, nici pentru o cauza contradictorie, deoarece atunci cindambele parti demonstreaza acelasi lucru sau contrariul, ceea ce inseamnä ca se echilibreaza sau

Invi-

tr

www.dacoromanica.ro

346 GH. cRoNT 18

se contrazic, judecAtorul nu poate sä facä dreptate uneia dintre cele douá parti printr-o motivarejust& Nu are valoare jurAmIntul pe care 11 depune cineva pentru a sustine o conventie nelegala,nerationala si de neinteles.

5. CaznaCazna este mArturisirea silit 5. a cuiva despre un lucru pe care singur ii sunoaste ; este

pozitivA sau negativl, avind aceeasi valoare ca jurAmintele. Cind se obtine deplina dovadA princaznA, cel supus caznei se condamn 5. sau se achitA,

Proba prin caznA, ca i jurAmintul, nu se face in mod simplu si la intimplare, ci numaiatunci clnd nu existA o dovada. perfect5. ; cind existA o asemenea dovadA, proba caznei nu mai areloc. In cazul crimelor, acolo unde se cere numai proba prin caznä, dovada este imperfectA atunci

1. 21v. cind din cele vase conditii (1mprejurAri) arnintite / cunoastem numai pe unele, iar pe celelalte leobtinem prin caznA, pint la cunoasterea tuturora, adicA pInä la obtinerea dovezii perfecte. Cuprivire la crimele capitale, ajunge i o singurA conditie pentru ca vinovatul a fie supus caznei.In toate probele prin caznA, legea i dreapta ratiune stabilesc ca cel supus caznei sa, rAminA teafAr,cAci este mai bine ca unul ca acesta sA fie dovedit raspunzAtor i pedepsit arä vAtAmare, decitsA iasa. nevinovat i sä rAmin 5. infirm pentru toat 5. viata, intrucit mutilarea nu mai este caznA,ci de-a dreptul pedeapsl. Ceea ce inseamnA cã a fost pedepsit un nevinovat.

S. mai fie cunoscut i acest lucru cä nu trebuie sä insistAm s. obtinem in orice mod cuputin t5. proba prin caznA, ca s5. avem multi vinovati i prin aceasta arlicA sä infrinAm rAul, in-truth rAul se curmA nu atunci cind, prin cazne, descoperim multi vinovati, ci atunci cind pe-depsim fAra Intirziere potrivit legilor pe acei putin numerosi pe care, nth graba 1 cu temei,Ii dovedim rAspunzAtori.

Este o lips5., ba chiar prejudecatA, i faptul el supunem caznei un vinovat aa a avea odovad 5. imperfectA sau 11 pedepsim fArA a se face dovada perfect& Este o lipsA i faptul c5. nusupunem caznei pe un asemenea vinovat cind dovada este imperfectA sau nu-1 pedepsim cind s-afAcut dovada perfectA./

I. 22r. In uncle tari cu legi bune, caznele au fost suprimate i s-au usurat pedepsele, dar prinaceasta nu s-a redus rAul In toate privintele. Un singur codice de pedepse, mai bun si fär ase-mAnare, cel din Tara Tirenian5. ar fi avut acelasi rezultat In Tara RomaneascA, pentru c5. sipAmIntenii acesteia au aceeasi fire bunA ca i Tirenienii.

B.DovezIle elaborate

Am gasit c5. sint In numAr de patru dovezile elaborate, proprii artei judiciare, in afarl decele sapte asemänAtoare ale retoricii. De aceea, despre primele vorbim mai mult, ca sl fie indea-juns 15.murite, iar despre celelalte numai atit clt trebuie s5, se cunoascA, Intrucit acestea sint cudesAvIrsire neadmise in arta judiciarA. Impartim deci aceastA parte a expunerii in cinci partianume : 1) dovada nefortath conforml legilor sau prezumtia legal& 2) buna sau reaua credinta,3) dovada partialk 4) dovada deplinA si 5) cele sapte dovezi elaborate ale retoricii.

1. Dovada neforfatd conformd legilor sau firezumfia legald

Se numeste prezumtie legall dovada obtinutA potrivit legilor si nu aceea a unuia saualtuia obtinuta doar fAr5. caznA. AceastA dovadA are patru forme : a) cind cineva detine cu burn(-Tech/4A lucruri de valoare apreciabilA i trebuie sä le restituie altuia pe toate i la fel cu cele

www.dacoromanica.ro

19 ARTA JUDICIARA" A LUI DIMITRIE PANAIOTACHE CATARGIU 347

pe care le-a primit, b) cind cineva a cheltuit cu epitropia sau dupä dispozitia altuia, ori blrbatul/22v. a cheltuit pentru lucarile bunurilor de zestre, avind acestia sá dea socoteall c Intr-adevIr au

cheltuit atit si nu mai putin, c) clnd sotiei Ii lipseste din zestre i trebuie sA cearl numai atlt citIi 1ipseste dupS. lege si nu mai mult, d) cind cineva recunoaste cS, a primit o parte, dar neagl oaid parte din lucrurile pe care celllalt pretinde cá i le-a dat ; unuia ca acesta i se O. jurImIntpentru cele pe care le tigAduieste. Pentru primele trei forme ale prezumtiei legale, jurAmintuleste afirmativ, iar pentru ultima este negativ.

2. Buna sau reaua credinkiCind cineva 'define ceva prin cumplrare, mostenire, depozit, donatie, Wog, epitropie

descoperire, se spune cä are acel lucru sau ii posedS. cu lama. credinta. Dimpotrivk cind cinevadefine lucrul obtinut prin forta sau prin furt, atunci se spune c5. 11 posed& cu rea credinta.

3. Dovada imperfectd

Dovada imperfectA este aceea care nu constituie o prob S. convingAtoare, ci Iasi In nesigu-rantA procedura. Acesta este de trei feluri : a) inscrisul pe care cineva 11 recunoaste ca. este al au

f. 3r. si neag5. continutul in limitele prescriptiei de doi ani, b) cind exista numai un singur martor,c) pentru crime, dovada imperfectA este una din cele sase conditii (vezi Cazna).

4. Dovada fierfectd

Dovada perfectl numitA In mod obisnuit probl este aceea care se obtine prin mArturisire,verbal ori in scris, sau prin mArturia altor doul persoane, sau prin jurAmint, sau prin cazná.Atunci cind, potrivit regulilor artei judiciare, nu mai existA indoia15 judecAtorul (IA hotAdreaprin care condamni sau achitA pe reclamant sau pe pldt. Pentru crime, dovada perfectA esteintrun irea tuturor celor sase conditii (vezi Cazna).

5 Cele m5te dovezi elaborate ale retoricii cu desdvirfire neadmisein arta judiciard

Dovezile amintite, cele firesti i cele elaborate, shit proprii artei judiciare. Despre celesapte dovezi ale retoricii nu se aminteste nici un cuvint in aceastS, arts., intrucit judecAtorulimpricinatii nu au nicidecum a se ocupa de cele ce se intimpll in afara cauzei, ci trebuie sá aiblIn vedere numai fapta in sine, anume daca exist& sau nu, dacá s-a sAvirsit sau nu.

In Areopag i In alte tan cu legi bune, se interzicea pärtilor In litigiu sa discute In afara93v. cauzei. Judecatorul nu are sä se bazeze / pe impricinati spre a Invata de la ei ce este drept si

nedrept, ci el trebuie sl cunoasc 5. aceasta prin el insusi ; de asemenea, nici el nu poate sA judecefaptele pe neasteptate, ci trebuie s. se recreeze <sa mediteze> , asa cum de mult 5. vreme s-astabilit prin legislatie. Cu atit mai putin, judecAtorul nu are a se folosi de cele sapte dovezi ela-borate ale retoricii, neputind sA judece nici dupa probabilitati, nici dup S. exemple, nici dup 5. simp-tome, nici dup S. silogisme prescurtate, nici dupl pareri, nici dup S. semne, nici dupS. tAgAduiri. Nueste cu putinta sä se facA toate acestea nici alternativ, nici prin termenul mediu intr-un silogismjudiciar, pentru ca pe aceastA cale sà se ajungl la o convingere sigurk ceea ce constituie scopulultim al artei judiciare, ci se va ajunge intotdeauna la o incheiere probabilä. Cu mult mai putin,

f

vi

ii /

vi

www.dacoromanica.ro

348 GH. CRONT

va putea judecãtorul sä i manifeste convingerea cu privire la ceea ce stie cl existA sau nu existkcä s-a slvirsit sau nu, iar pe aceast& cale, cu darul sau sufletesc de a ghici adick s& condamne sausá achite pe cineva. Aceste dou& situatii, putem spune oarecum impropriu, constituie alte doll&dovezi elaborate, dar judecatorul, chiar dacl le-ar cunoaste, nu judec& fapta constient, ci Pro-

Ms. gr. fesional, necunoscind persoanele pe numele lor i nici faptele. Mai mult Inc& /, judecatorul nu993 Judea in asemenea cazuri ca un om prevAz&tor i cunoscãtor al sufletului omenesc, ci numai ca1. 16r . unul care nu cunoaste faptele anterioare, nici pe cele care ar urma, ci caut& s& scoata din faptele

prezente o dovada judiciar& pentru a hotäri ceea ce el urrnareste s& stabileasc& in mod sigur.Aceste calitäti recornand& pe judecátor ca om stiutor i om bun. Dar dacl cineva vrea sb. invede-reze necorectitudinea unui astfel de judecAtor i s1-1 gaseasca orn corupt, atunci un singur lucru

f. 16v. s& se constate, anume cl un astfel de om judecl cu bun&vointa pe toti si nu ia in seam& dusm&-nia dintre partile In litigiu, ci numai ceea ce perrnite legea, fiind mai binevoitor cu cei bolnavi, cucopiii, cu femeile, cu bAtrinii i cu invinuitii. Aceste calitati nu il fac sä nedreptateascA pe altii ;in acelasi mod, el se fereste s& achite un om viclean i prin aceasta sá facä rlu multor nevinovati.

IV. SILOGISMUL JUDICIAR 51 FALSELE RATIONAMENTE SAU SOFISMELE

Dialectica difera de retoricI i prin substanta ei i prin scopul ei, dar i una i alta au incomun toata cealalt& alcdtuire. Acelasi lucru se constata i cu privire la arta judiciarl, care sedeosebeste si de dialectic& si de retorick dar posed& acelasi mecanism ca i dialectica, intrucitsilogismul judiciar cuprinde, ca i aceasta, trei propozitii : premisa majork premisa minoräconcluzia, 1ntocmai ca si silogismul negativ.

Premisa judiciard majord

Premisa judiciar& major& are continutul ce s-a mentionat: un capitol de lege si don& dovezifiresti cu determinare sigura. Este intotdeauna universal afirmativä.

Premisa judiciard minorei

Cum s-a arätat, premisa judiciarl minor& are, de asemenea, un continut care constä inaplicarea legii la actiunea ce se judeck legata cu termenul mediu al probei i constituind o

1. 17r. dovada fireasca.. Este intotdeauna particular afirmativk /

Concluzia judiciard

Concluzia judiciarl are acelasi continut ca si cele dou& premise, acelasi subiect ca al pre-misei minore i acelasi predicat ca al premisei majore care corespunde legii. Si este pz deplinconvingatoare. Propozitia este intotdeauna particular afirmativ& si este particulark fiindck; deregulk concluzia urrneazA partea cea mai slab& a premiselor.

Termenul mediu judiciar

Termenul rnediu judiciar este acela care caracterizeaz& cele doll& premise existente i con-cluzia lor ; exist& silogism intotdeauna acolo unde se gaseste acest termen mediu, constind alterna-tiv din una din cele patru dovezi : marturisirea sau conventia, märturia, jurämintul i cazna.

si

l

www.dacoromanica.ro

ARTA JUDICIARA" A LUI DIMITRIE PANAIOTACHE CATARG1U 349

Unul din acesti termeni medii uneste totul cu legea, care este principiul i axioma in premisamajorl. Acelasi termen mediu uneste incheierea cu legea, care este diriguitoare in proces, i cupremisa minoth; acelasi termen mediu uneste incheierea cu urn-al-He legii in concluzie. Si astfel,Cele trei propozitii sint dovedite, hind deci demne de crezut.

Silogism judiciar bazat pe mdrturisire si fie convenfie

', 17v. Oricine märturiseste cä a imprumutat bani de la cineva / , dupl lege, este dator s&-iplAteasth.

Toma märturiseste el a imprumutat atitia bani de la Constantin.Deci, Toma este dator plAteasca.

Silogism judiciar bazat fie mdrturie

Oricine, cu mArturia a doul persoane, a imprumutat bani de la un altul, dup& lege estedator th-i plAteasa.

Toma, dup& marturia lui Petru i Pavel, a imprumutat atitia bani de la Constantin.Deci, Toma este obligat sl-i plAteasca.

Silogism judiciar bazat pe jurdmint

Oricine tagAduieste cu jurAmint a a primit bani de la altcineva, dup& lege este achitat.Luca thglduieste cu juthmlnt c& a primit atitia bani de la Pavel.Deci, Luca este achitat.

Alt silogism

Oricine confirm& prin jurAmint c& a fAcut cheltuieli pentru lucrArile ogorului de zestre,dupA lege primeste cheltuielile sale.

Martorul confirmA prin juthmint c& a cheltuit atitia bani si nu mai putin pentru acele

Deci, martorul primeste cheltuielile sale.

Silogism judiciar bazat fie caznd18r. Oricine, potrivit prezumtiei judiciare, tagaduieste sub caznA cà / a furat bani, dup& lege

este achitat.Potrivit prezumtiei judiciare, hotul Petru, supus caznei, tagAduieste c& a furat banii

lui Pavel.Deci prin prezumtie judiciath, hotul Petru este achitat.

Alt silogism

Orice om care, supus caznei, marturiseste c& a furat atitia bani, dupl lege este thspunzAtorpentru acei bath.

Hotul Petru, supus, caznei, mArturiseste a a furat atitia bath si nu mai multi.Deci, hotul Petra este rAspunz&tor pentru atita cit a furat.

s5.-i

lucrari.

21

,

www.dacoromanica.ro

350 GH. C RON'r

Baza i temeiul silogismului judiciar

Acelasi subiect aI premisei minore si al concluziei trebuie sä fiinteze laolalta, cu subiectuluniversal al premisei majore. Astfel, Toma, acelasi subiect al premisei minore si al concluzieifiinteaza In acela al premisei majore.

Subiectul impreun a. cu actiunea cu predicatul, care este premisa minorä i cea particu-lark trebuie sa existe In premisa majora. i universala. Astfel, ceea ce figureaza. In premisa minor&(Toma märturiseste cä s-a imprumutat) exista j In premisa majora. (Oricine marturiseste ca. s-aImprumutat). Subiectul ce se gaseste in hotArtre, cu predicatul care este concluzia i premisaparticulara, se cuprinde. de asemenea, In premisa majorA i universala. Incit, ceea ce se hotardsteIn concluzie (Deci, Toma trebuie sa. pläteasca) se gaseste si In premisa majora. (Oricine marturi-

t. 18v. seste cä s-a imprumutat trebuie / sa. plateasca).

Falsele rationamente sau sofismele

Nestiinta duce la absurditati, iar rautatea la judecati false, mai alese In arta judiciard.Falsele rationamente sau sofismele slut In numax de cinci, tot atitea cite shit i dovezile firesti

anume : In marturisire sau in conventie, atunci cind se denatureazä cuprinsul lor ; in marturie,in juramint si in cazna, sofismele apar atunci cind se abuzeaz a. de aceste dovezi, folosindu-sealtceva decit ceea ce am aratat. Absurditatea cea mai obisnuit a. cea mai nebagata In seama seconstata in folosirea primei dovezi care este legea si se prezinta sub doul forme : a) cind premisamajor& indica o alta, lege, care nu cuprinde premisa minoi i concluzia i cind premisa minora

concluzia nu arata acest lucru ; b) In al doilea rind, cind se propune o lege necompletä, caredeci nu este cu putinta sä cuprind a. premisa minorá i concluzia, neputindu-se arata ca premisaminorä i concluzia se cuprind In premisa majora, care nu figureaza. in Intregime.

Asemenea lucruri se petrec, deoarece toate sofismele prezinta silogismul judiciar inchisprescurtat prin douä propozitii, ceea ce nu trebuie sa. se intimple, fiind necesar ca i silogismuljudiciar sä se exprime prin trei propozitii, pentru a fi tiiniiic. Silogismul prescurtat este silo-

I. 19r. gism retoric ; tot astfel este si silogismul pe care 11 intrebuintain in mod obisnuit / In discutiilenoastre. La Pnyxos <in Atena> , un orator, voind sa convinga, auditoriul in interesul cetatiisale, Ingramadea multe argumente i grabit prezenta orice silógism numai prin doll& propozitii.Tot asa procedeaz a. acela care vorbeste cu un altul, dar nu face la fel acela care voieste säexpun a. in mod stiintific vreun adevax ; pentru a nu cadea cumva In greseala, acesta dezvolta celetrei propozitii ale silogismului säu, intareste i pregateste cu alte siogisme asema.nAtoare premisamajora sau pe cea minor& si in felul acesta prepara siguranta concluziei sale.

Cu atit mai mult deci trebuie a se acorde aceastá atentie pledoariilor prin care se urrna.-reste sã se stabileascä ceea ce este demn de crezut, Intrucit este vorba intotdeauna fie de viata,fie de onoarea i consideratia oamenilor, fie de bunurile lor si nu este vorba de un adevar meta-fizic, care nu le este nicidecum folositor sau vatImator. Cu toate acestea, i silogismul judiciarpoate fi rostit la judecatã in chip prescurtat prin douá propozitii, cum se intimpla. adeseori.Dar, In procesele care se prelungesc mai mult, este foarte necesar ca rationamentele sä fie pre-zentate ca silogisme si nu ca prescurtari.

In procesele pentru o conventie simpli, de pilda, sau pentru un Imprumut, care slut Indeo-if. 19v. sebi / mai frecvente, nu este de mare trebuinta sa. se prezinte premisa major% in chip Invederat,

fiind cunoscut tuturor rã exist& o lege pe care se bazeaza conventiile care se incheie si care ceresi se fax& dreptate aceluia care a invocat-o. Dar si In aceste procese, exista deosebiri i particu-laritati. Exista i judecati mai neobisnuite In care nu toti cunosc clack pentru acele cauze,

22

a

i

p

It

gi

www.dacoromanica.ro

23 ARTA JUDICIARA" A LUI DIMITRIE PANAIOTACHE CATARGIU 351

exista sau nu lege. Deci nu este nicidecum just s lipseasci legea, ceea ce echivaleaza, cu silo-gismul fara premisa majora. De vreme ce deci nestiinta duce la absurditate, iar räutatea lasofisme, este necesar ca neaparat legea, adica premisa majorà s fie Invederata in mod limpede,pentru ca nu cumva judecatorul s greseascä i cu toti, dar mai ales judecatorul suprem sa.poatä constata identitatea sau nepotrivirea premisei minore 0 a concluziei cu premisa majora.In acest fel, nu se va intimpla sä se faca silogisme prescurtate, trecindu-se cu vederea legea sauica aceasta sa nu fie aratata pe deplin, fapt care constituie cea de-a doua forma, a rationamentuluifals privitor la prima dovadä care este legea.

V. MEMORIILE SI HOTARIRILE

Memoride

In memorii, logoatul inscrie ceea ce declara reclamantul i ceea ce arata piritul in apararensa, fie succesiv, fie alternativ ; de asemenea, el inregistreath documentele pe care le prezinta

unul i altul dintre acestia, precum i mth-turiile pe care le aduce cel care le-a cerut. In timpuijudecatii, logoatul Inregistreaza i toate celelalte afirmatii probabile pe care ambii impricinati

I, 20r. le fac In afara cauzei. / Toate acestea i sustinerile probabile se trec In memorii fär nici o apreciereasupra lor, intrucit fiind astfel prezentate de catre impricinati, nu este nevoie ca cineva sa, lecritice pe rind, Intrucit nu cele spuse, ci cele dovedite au sä aibl valoare. Pe de alta. parte,foarte important este si faptul cá reclamantul i piritul sint, de cele mai multe ori, oameni simplicare nu cunosc care anume din argumentele lor este mai puternic pentru a-I prezenta in primulrind sau impreun a. cu celelalte, putind din aceasta cauza. sa-si piarda dreptatea. Pentru acestmotiv, este foarte bine ca, de vreme ce impricinatii vorbesc simplu i nesistematic, sä li se notezecuvintele asa cum ei le rostesc. Apoi, clnd judecatorul procedeaza la verificarea probelor, uneleapar convingatoare, iar altele ramin neconvingatoare. In plus, faptul ca se noteazä tot ceea cesustin Impricinatii, le asigura acestora deplina multumire ca Intr-adevar au fost ascultatede cat-re judecator. Sint, in sfirsit, utile aceste memorii, pentru ca acei care pierd procesul siomodifica argumentele actiunii lor la tribunalul superior sa poata fi verificati, dovedindu-senedrepti

Asadar, exactitatea in alcituirea memoriilor consta In a se intocmi, in primul rind, premisaminora pentru fiecare din numeroasele silogisme judiciare, pe care se intemeiaza orice judecata,fiind lucru rar ca Intr-un proces sä existe numai unul sau don& silogisme. Cu exactitate trebuiesa se arate in al doilea rind termenii medii pentru fiecare silogism si care trebuie O. fie cele patru.

20v. dovezi. / In al treilea rind, aceasta exactitate a memoriilor are sa foloseasca judecatorului pentrureaminti legea adica premisa majora cu care sa. Imbine In mod fericit si obligator, prin

termenul mediu, premisa minora i concluzia. Nu este cu putinta, ca, fàrá memorii, judecatorul sa.procedeze cum trebuie i fara greseala, oricit de cunoscator si de practic ar fi el, O. formuleze,adica In acelasi timp i neintirziat, mai multe premise minore i sä le dovedeasct alternativprin fiecare din cei patru termeni mcdii, avind In minte premisele majore. Cu atit mai greu ti estesä fie sigur ca a judecat cum se cuvine i drept hotarlrile sau documentele judecatii ori ale ana-foralei.

Este document al judecatii cel pe deplin convingator i doveditor, hind astfel neindoielnicpentru hotarfrea instantei. Anaforaua este acel document al judecatii prin care judecatorii se

i talc*.

si

www.dacoromanica.ro

352 GH. CRONT 24

pronunta cu privire la o chestiune ce li se adreseazA de cAtre judecAtorul superior, fArA, nici oreferirc la procesul despre care este vorba. Si anaforaua trebuie s. constituie o incheiere neindo-ielnicA din partea instantelor judiciare subordonate. Asemenea instante nu au puterea s& refuzedispozitia de a judeca si de a hotAri ; cu atit mai putin nu au puterea s fixeze modul In careare A hotarasca, judecAtorul superior. Dac& frisk ceea ce se intimpl& foarte rar, nu exist& o

I. 21r. lege care s& poat& fi mentionatä, atunci judeatorii arata. / acest fapt in anaforaua lor, lasindjudecAtorului superior dreptul de a indica legea si de a hotAri.

Documentul judecdtii si anaforaua au fiecare cite dou& pArti. In prima parte, se Inscriuactiunea, apararea sau contestatia celor doll& parti in litigiu, precum i documentele i dovezilesau probele pc care le-au prezentat. Se mai inscriu mentiunile care merit& crezare i cele strAinecauzei, pentru ca lmpricinatii s& fie multumiti cä ceea ce au spus ei s-a Inregistrat cu adevarat.Si astfel este limpede el au fost primite procedural toate propunerile particulare care devinpremise minore cu unul din cei patru termeni medii existenti In premisele majore i universale,care sint legile, si care au sä apar& In partea a doua a hotAririi ; in aceasti. a doua parte se formu-leaz& unul sau mai multe silogisme judiciare, care constituie i hotäririle judecatorului.

Cel mai bun lucru este ca aceste silogisme sa. se Intemeieze pe premisele majore, care sintlegilc, nu cu prescurtari, ci in mod precis, pentru ca nu cumva A. se ajung& la un rationamentfals sau sofism ; iar dac& se intimplA i asa ceva, judecAtorul s&-si dea seama. Aici, In aceast&parte, se suprimA afirmatiile probabile, care, oricit de numeroase ar fi, nu pot nici pe rind,

f. 21v. nici ImpreunA sà constituie termenul mediu intr-un silogism judiciar. / De vreme ce In fiecareproces, rareori, exist& numai unul sau doll& silogisme, figurind, de obicei, mai multe, este necesarsA, fie expuse metodic unul cite unul cu hotArirea lor, adicl cu concluzia lor, pentru ca impreuni.sA constituie un tot.

In acest fel, hotAririle ofer& dou& avantaje unul constä in faptul cä adevArul, infAtisatmai metodic si mai circumstantiat, nu are si, se team& de minciuna indrazneatl, ca atunci cindar fi prezentat izolat, asa cum un impArat izolat se teme de un altul mai puternic si mai indrIznet,care 11 infruntA ajutat de garda sa ; celllalt avantaj const& In faptul cä judecAtorul suprem,cunoscind din prima parte a documentului faptele corect expuse, precum au fost prezentate decatre impricinati, cele dovedite i cele fárä valoare probantl, poate s& examineze daca Incheierea,cca de-a doua parte a hotAririi, este propice, just& si conform& cu principiile, cu legile i cu instru-mentul lor care este arta judiciarA. Altfel, judecAtorul suprern nu poate sä revizuiascA, usor, ciare sa se strAduiascA pentru a nu avea vreo preferintA, sA, judece de la inceput pricina ca s& afledacl s-a sAvirsit nedreptatea impotriva careia s-a fAcut apel de cAtre reclamant.

La o instant& judiziarl subordonath, o data ce un document a fost intocmit i iscAlit, nuf. 22r. mai poate fi schimbat, / fiMd categoric& dispozitia potrivit careia judecAtorul, dupa ce sem-

neazi, hotArirea, nu mai este judecItor si nici nu poate pretinde cum cl astfel Ii corecteazigreseala. Instanta subordonath nu-si revizuieste propria sa judecat& si nu revizuieste judecatainstantei superioare. Despre asemenea documente nu se spune cA. judecata nu este bunk cumnu se poate spune nici cA a fost rea, ci se spune cit pricina a fost judecata, examinata, hotAriti.

nimic mai mult. Cu toate acestea, instanta subordonata are datoria s& invedereze indirectprintr-o lamurire adresata judecatorului suprem nedreptatea i neregula pe care le-a observatin judecatile cercetate anterior de catre altii, in cele far& drept de apel, potrivit legii care cere caintr-o hotarire a impizatului sl nu se treaca sub tacere nedreptatea.

Sfirsitul Artei judiciare cu ajutorul lui Dumnezeu.

:

www.dacoromanica.ro

25 ARTA JUDICIARA" A LUI DEmmtim PANtmarACHE CIATARGIU 353

C omentarii

f 23r. a) Acestea, avindu-le In vedere cineva, oricit de bine ar alege premisele, va sfirsi prin a faceo alta. *Pinta. decit dialectica i retorica ; dacã va ajunge la principii, acestea vor fi nu dialectica

nici retorica, ci acea / stiinta / bazata pe acele principii (Aristotel, Arta retorted, cartea I,cap. 2).

b) In ale sale Probleme despre dreptate i nedreptate, Aristotel scrie cä piritul se asazãla dreapta judecitorului, ceea ce inseamnã c& judecatorul 11 primeste sub ocrotirea sa, ca fiindurmarit.

c) Cu,privire la dovezile numite firesti trebuie sä recurgem la cele aratate, fiindca acesteasint proprii artei judiciare (Aristotel, Arta retoricd, cartea I, cap. 15).

d) Numai sase dintre Novelele lui Leon <tnteleptul> sint valabile i anume : cele privi-toare la lucrurile sfinte, la cei care construiesc in locurile cultivate si nefortificate, cele despreorbire, despre botez, despre anotimpuri, despre testament si calugari (Mihail Attaliatul pro-consul, .Despre novelele impdratu(ui Leon, titlul 95).

e) Institutele sau Introducerea legilor, dupl cum rezult& din dispozitiile si din finalulacestei carp, au fost intocmite, ca sa invete tinerii legislatia lui Justinian in rezumat, folosind

f 23v. cartea intarita de acelasi impärat. / Nu s-a procedat deci bine atunci cind s-au alcatuit Basilica-lele, introducindu-se in acestea i legi luate din Institute ; trebuia sa se intocmeasca o scriereseparata, in care sä se arate schimbárile introduse in Basilicale i sá se intareasca de acelasiimparat Leon pentru a fi iarasi destinata tinerilor i utila acestora ca Introducere in Pasilicale.Totusi, i asa cum se gasesc acum, aceste Institute ofera o idee despre legislapa bizantin i cuajutorul lor invatam dreptul, fie si in mod defectuos.

In ceea ce priveste Basilicalele, pe care unii le studiaza amanuntit, far& nici o metoda,niciodata nu va stäpini cineva *Pinta lor. Bine ar fi fost dad& un sirguitor ar fi tradus Institu-tele in limba bizantina ; s fi observat apoi In Basilicale, in comparatie cu Sinopsa lor si cuNovelele ce s-au decretat in urma acestora, deosebirile existente cu privire la fiecare chestiunesi sä le fi notat la locul lor in traducerea sa. Aceasta ar fi fost atunci Introducerea in Basilicale

de fapt, Introducerea in legislatia bizantina. Institutele intárite de Imparatul Justinian,completarile, reducerile i modificarile fãcute in Basilicale, in Sinopsa acestora i In Novelele

1. 2 Ir. care au fost, de asemenea, intaxite de alp imparati, adica ( de Leon si de ceilalti imparati pin&la caderea Constantinopolului, toate impreuna ar forma Introducerea. Nu este vorba numai delegi, ci si de reglementarile stabilite ulterior de imparati. De asemenea, ar fi o lucrare utill (lac&unul sau altul dintre strguitori ar examina legile privitoare la fiecare pricina i ar orindui chestiu-nile in impartiri i subimpärtiri metodice, facind pentru fiecare lege insemnari marginale undeanume se gaseste ea In Basilicale, In Sinopsa acestora sau In Novele.

In acelasi timp, dac& s-ar nota separat i metodic obiceiurile pamintului, s-ar face atuncio mare lucrare necesara si nu far a. rost pentru ambele : adica pentru munteni i pentrumoldoveni. Aceste douä lucrari, clacá dispuneam de tot timpul meu, cutezam sã le alcatuiesc euinsumi, sperind cu ajutorul lui Dumnezeu sa. izbutesc, dar claca am putut sa fac dreptul privatpe care II reclama. Arta mea judiciara, acele doua lucrari aproape ca n-au mai fost de trebuinta..

f) Daca, s-ar face peste tot judecati, asa cum se fac in prezent In unele orase si mai cuseama in cele cu legi bune, nimic n-ar fi de spus. Unii consider& cä astfel apara legile, dar altii,utilizindu-le, ocolesc chestiunile, cum s-a intimplat si In Areopag, socotind just acest lucru.Nu trebuie sa impiedicam pe judecator, provocindu-i mlnia, ura sau mila, /

2 1 v. Este, de asemenea, limpede a pentru impricinat nu este nimic important In afara de-monstraxii cauzei, adica clacä faptul exist& sau nu, dacã faptul s-a sävirsit sau nu, claca este de o

23 c, 89

51

5i,

din

www.dacoromanica.ro

354 GH. aftoNT 26

insemna,tate mai mare sau mai mica., daca el are dreptate sau /111; toate situatiile pe care nu le-aprevazut legiuitorul trebuie s& le cunoasca judecátorul si nu A le afle de la impricinati. S-arcuveni chiar ca legile just statornicite s& precizeze toate situatiile ce pot avea loc, ca sa. 'Amin&foarte putine pe seama celor care judeca ; in primul rind, fiindca este mai usor pentru cei putinidecit pentru cei multi sa gindeasca bine cum se poate legifera si cum se poate judeca ; in aldoilea rind, legiuirile se intocmesc dupa multi ani de gindire, iar judecatile se fac de indatá, inciteste greu pentru cei care judeca sa distribuie bine si cu folos dreptatea.

Cu privire la celelalte situatii, despre care am vorbit, nu trebuie sa se obiecteze ca judeca-torul dirijeaza procesul pentru a se pronunta sau nu, pentru a cerceta sau nu, daca faptul existasau nu, fiind necesar ca acestea O. fie lasate pe seama judecatorilor, intrucit pe acestea nu poates& le prevada legiuitorul. Din aceasta cauza in multe locuri, precum am spus mai inainte, legeasi opreste O. se discute in afara litigiului, iar acolo, insisi judecatorii respect& aceasta dispozitie.(Aristotel, Arta retorica, cartea I, capitolul 1).

g) Silogismul prescurtat este silogism retoric, fiind compus din dou& propozitii evidente,dintre care una este concluzia.

1. 25r. h) Termenii medii sint diferiti in silogismele / celorlalte stiinte, ceea ce inseamna ci. indou& mii de silogisme pot sa fiinteze si doua mii de termeni medii, tot altii si altii. Dar in jude-catile instantelor, una mie de silogisme sau si toate impreura au numai cite patru termeni medii,care sint tot atitea dovezi firesti si anume : marturisirea sau conventia, martin ia, jurdmintulsi cazna.

i) Cel care a hotärit inceteaza sa mai fie judecator si nu poate sa revina asupra hotaririii(Basilicale, cartea a IX-a, titlul 3, legea 52).

j) Cartea I, titlul 6, cap. 9. Legile generale se aplic& in justitie intarite de suveran si oricecopie nelegali. trebuie inlaturata.

www.dacoromanica.ro

ADDENDA ET CORRIGENDA

La valoroasa monografie a Ariadnei Camariano-Cioran privind Aca-demiile domne0i din Bucure0i i Iai (Bucuresti, Edit. Acad., 1971, 328 p.,)',avem de adus o serie de completari i rectificari, credem, necesare pentrulamurirea cititorilor i menite, totodatd, a ajuta pe autoare s. aduca lucrariisale cuvenitele imbunatatiri la o eventuala viitoare editie.

In primul rind ne surprinde faptul ea A. Camariano-Cioran nu mentio-neaza in introducere, in rindul lucrdrilor de istorie in neogreaca care aucirculat in tarile romane atit in exemplare tiparite cit si in manuscrise

faimoasele cronografe ale lui Dorotei al Monembasiei (Venetia, 1631) 2 siMatei Cigala [Venetia, 1637 (1650)], traduse de timpuriu si in limba romana 3.Popularitatea de care s-au bucurat aceste masive compendii de istorieuniversala la nivel popular larg difuzate nu numai in rindurile boie-rimii i clerului, dar chiar si ale negustorilor i mestesugarilor mai insta-riti in secolele XVIII-XIX este indeobste cunoscuta, fiind de multrelevata in istoriografia noastra, incit ne dispenseaza de a mai insista asupraacestui aspect.

In al doilea rind, desi aminteste de emulatia culturala de la curtealui Brincoveanu, citind printre lucrarile de istorie traduse in neogreacd,la indemnul domnului, de Ieremia Cacavelas i Iacov Pylarinos, AsediulVienei i, respectiv, Efemeridele Budei (la p. 16 si 176), autoarea omite,in schimb, sä citeze alte opere comandate de cultivatul domn al TariiRomanesti spre a-i fi talmacite. Astfel Brincoveanu a insarcinat pe MihailVizantios sa-i traduca in neogreaca la 1699 Prognosticul Moscovitilor allui Stanislav Axtelmayer, ce glorifica figura lui Petru cel Mare 4, iar in 1704o istorie a sultanilor otomani, talmacitä din turceste cu sprijinul portarului

Vezi prezentarea noastrã facutg acestei carti in Revue roumaine d'histoire", XI (1972 ,nr. I.

2 Cu exceptia unei fugare referiri la p. 8 numai despre complethrile primite de cronografelelui Dorotei la curtea lui Petru $chiopul.

3 Cea mai recentA monografie privitoare la cronografele lui Dorotei i Cigala i tradu-cerile lor in rusk romanä, arab 5. gruzira se datoreazä cercetAtoarei sovietice Irina N. Lebedeva,lloaanue epetwcnue xpouunu u u.x pyccnue u Bocmonutge nepeeoabt, Inc6optnni", 18 (81), 1968, p. 3-140.

4 N. Iorga, Isloria literalurii románe in secolul al XVIII-lea (1688 1821) (ed. BarbuTheodorescu), vol. I, Buc., 1969, p. 44.

iIla.necTmicmilt

1

www.dacoromanica.ro

356 ADDENDA ET CORRIGENDA

Matei din Chios 5. De asemenea, tot la curtea aceluiasi domn, eruditulmedic Joan Comnen a alcatuit vestitul sau vade mecum al manastirilor dela Athos IlpoaxumdtpLov TO15 "Opouc, tiparit la manastirea Snagov in1701 si tradus chiar i in româneste in manuscris in secolul alXVIII-lea5.

Mentionind circulatia manuscrisä a Istoriilor lui Herodot utili-zate probabil ca manual pentru Academia domneasca (la p. 177) , A.Camariano-Cioran ar fi putut preciza ca opera parintelui istoriei" a fosttalmacita de timpuriu si in româneste (inca din secolul al XVII-lea), pdstrin-du-se insa doar intr-o copie alcatuita la 1816 de Ion fiul lui Tuduri, blanardin Botosani 7.

In ceea ce priveste traducerea Istoriei vechi a lui Charles Rollin inromAneste, autoarea comite doua erori la p. 179, afirmind ca o partedin aceasta istorie fusese tradusa in limba romana Inca din secolul alXVIII-lea de un anonim (ms. rom. 5 846 din Bibl. Acad.), iar mai tirziuin 1823, de harnicul traducator moldovean, Vasile Virnav (ms. rom. 175,din Bibl. Acad.)". In realitate, talmacirea din neogreacä. in romaneste a pri-mului volum din Histoire ancienne a lui Rollin, pastrata in amintitul manu-scris din Biblioteca Academiei, se datoreaza fostului mare sluger Constan-tin Cocorascu, care a infaptuit-o intre 9 septembrie 1767 14 iunie 1768,asa cum reiese chiar din foaia de titlu i sfirsitul lucrarii 8. Precizam tot-odata, cA Vasile Virnav n-a tradus niciodata pe Rollin in romaneste 9 ; el atalmacit (din franceza nu din greaca !) intre 13 ianuarie 14 februarie1823, Frumusefile a istoriei rondinesti ( !) sau Tabla intimfildrilor care auinvesnicit fie romdni opera a unui alt clasicist francez anume JeanPhilibert, intitulata Beautés de l'histoire romaine ou traits les plus remar-quables de cette histoire .. (II ed.), Paris, 1813 11

$i pentru ca autoarea mentioneaza pe Virnav i ca traducator in1826-1827, in manuscris, al istoriei universale a lui Louis Domairon dupa

5 Ms. grec 970 din Bibl. Acad., cf. N. Camariano, Catalogul manuscriselor grecesti, vol. II,Buc., 1940, p. 70 71.

6 Ms. rom. 2 377 din Bibl. Acad. ; cf. si studiul nostru Preoccupations en matiere d'htstoireunwerselle dans l'historiographie roumaine aux XV IP et XV ILle siecles (I), in Revue rournained'histoire", IX (1970), nr. 4, p. 693, n. 55.

7 Vezi 1645 Herodot. Istorii. Traducere româneascl publicatà dui:A manuscrisul gasit inmAnAstirea Cosula de N. Iorga, Välenii de Munte, 1909, VII + 553 p. ; H. Milaescu, Cea maiveche traducere romdneascol a lui Herodot, In Arhiva Societatii stiintifice i literare din Iasi",XVIII (1936), nr. 1 2, p. 105 111 ; studiul nostru citat, p. 689 690.

Ms. 5 846, f. 1, la Bibl. Acad. ; Vichi istorii scrise In limb& frantozeasca de KirRollin si apoi In limba cea proasta. greciasa MmAcit& .... de kir Alexandru Kankellariu, iar depa grécie p& rumânie de Constan<din> Cocoräscul biv vel slugeru, spre folosul neamuluiromânescu .. la anul 1767 septembrie 9", iar la f. 405 : Scris& i almAcit& de ConstandinCocorascul biv vel sluger iunie 14 1768".

9 Autoarea a preluat, far& s-o verifice, afirmatia gresit& a lui D. Popovici, La littiraturaroumatne a l'ipoque des Lumieres, Sibiu, 1945, p. 126 127.

" Ms. 175 al Bibl. Acad. (vezi si I. Bianu. Catalogul manuscriptelor romdnesti, vol. I,Buc., 1907, p. 403 405).

II Catalogue general des livres imprimis de la Bibliothique Nationale, tome CXXXV.Paris, 1936, p. 1 021.

'Aylou

. .

.

. .

www.dacoromanica.ro

3 ADDENDA ET CORRIGENDA 357

versiunea greceasca a lui Atanasie Staghiritis (p. 242), adaugam c. acestharnic carturar moldovean a mai tradus din francezd in romana, tot in1827, Scurtarea vechimilor romdnesti . . .12, dupa Nicolas Théru Abrege desAntiquités Romaines . . ., Paris, 1810 13.

Privitor la istoriile speciale care au circulat in principate ca lucraritiparite sau in manuscris, precizam ca Viafa lui Petru cel Mare a lui Anto-nios Katiforos, tradusa in neogreaca de Alexandru Kanghellarios (Vene-tia, 1737) 14, a cunoscut doua talmaciri in romanWe, nu numai cea Muriade fostul mare etrar muntean Matei Farca§anu, cum indica autoarea (p. 245).Astfel copia din 1765 aflata in posesia ierarhului Leon Gheuca - mentio-nata de A. Camariano-Cioran (ibidem) nu se datora traducerii lui Fara.-§anu ci aceleia initiate de mitropolitul Modovei Iacov I Putneanul pastrataintr-o copie din februarie 1755, comandata de marele vornic al Tarii deJos, Ioan Bogdan 15.

Autoarea aminte§te la p. 182 0 de monografia scotianului WilliamRobertson, The History of America (Londra, 1777), transpusa in limbagreaca de Gheorghe Vendotis i tiparita la Viena intre 1792-1794 ; aceastalucrare a cunoscut i o talmacire in romanqte, prin intermediarul grecescamintit, datorata fostului mare medelnicer Constantin Sucevan din Iasi,intre anii 1818-1820 16. In privinta lucrarii pedagogului german IoachimHeinrich Campe, Die Entdeckung von Amerika (Hamburg, 1780), A. Cama-riano-Cioran afirma in nr. 342 de la p. 182, ca a fost tradusa 0 in limbaromana de un iubitor, al neamului romanesc" i tiparitä la Pesta in 1816.In realitate acest iubitor al neamului romanesc" este cunoscutul editorSi carturar bra§ovean Nicola Nicolau (1760 ?), care a mai tradus §itiparit la Buda in 1817 0 volumele I-II din Plutarh Nou a lui Pierre Blan-chard prin intermediar german ".

In sfir0t din Orul tipariturilor privitoare la Napoleon Bonapartepublicate in limba greaca, amintite la p. 182, 232, 237, 245, 246, autoareaomite 'ExaTpctref.a Ti...ivcppcoTU4)v et; Ti]v Pcoaaicxv xtrra TO 1812..., St. Peters-burg, 1813, talmacita in româneste i tiparita la Bucure§ti in 1826 deParaschiva clucer de arie sub titlul Ostirea frantezilor in Rossia la leat1812 18 ; mai precizam totodata cal originalul Manuscrisului de la Sf. Elena- tradus in grecqte de Nicolae Scufos (1818) 0 apoi in romanWe de fostul

12 MS. 1 212 la Bibl. Acad. (vezi si G. 5trempe1, Fl. Moisil, L. Stoianovici, Catalogulmanuscriselor ronuinesti, vol. IV, Buc., 1967, p. 300 303).

13 Catalogue general . . ., tome CLXXXV, Paris, 1959, p. 965.14 j nu 1737, cum afirm5. autoarea (p. 245). Pentru data corectã E. Legrand, Bibliographie

hellenique . . . du XV II le siecle, vol. I. Paris, 1918, P. 255, nr. 236." Biblioteca M. E. $altikov-$cedrin din Leningrad, ms. P. M. H, IV, nr. 1, fila 1 ; cf. si

studiul nostru citat, partea a III-a, in Revue roumaine d'histoire", X(1971), nr. 4, p. 707, n. 6.Biblioteca Central& Universitar& M. Eminescu" din Iasi, ms. IV/23, 4 volume, ap.

studiul nostru, ibidem, p. 722 723.17 Cf. Al. Dutu, Alte confribulii documentare la tratatul de Istoria literaturii románe, in

Steaua", Cluj, XVII (1966), nr. 6, p. 121 ; N. Albu, Un distins carturar al timpului sau - dascalulbra,sovean Nicolae Nicolau, in Revista de pedagogic", XVI (1967), nr. 11, p. 76.

18 I. Bianu - N. Hodos, Bibliografia romkneasca veche, vol. III, Buc., 1912, p. 516 -517, nr. 1 286.

www.dacoromanica.ro

358 ADDENDA ET CORRIGENDA 4

mare sluger Grigore Stoenescu (1828) i de Alexandru Iorgulescu (1846) -nementionat de A. Camariano-Cioran la p. 246, unde amintqte de -alma"-cirea acestei lucrari, se intitula Manuscrit venu de Sainte Hélene (Leipzig,1817), datorindu-se scriitorului Jacob Frédéric Lullin de Chateauvieux 19.

Pe marginea atit de interesantei §i instructivei lucräri a lui AlexandruDutu, Cdrfile de infelepciune in cultura ronuind, Bucureti, Edit. Acad.,1972, 168 p., gasim necesar a infa44a unele indreptari i completari.

In primul rind, discutincl la p. 19-20 despre sursele probabile alecarpi de comportare Cdrare pe scull kA1ba Iulia, 1685), autorul acorda creditlui Stefan Ciobanu, Istoria literaturii romdne vechi, vol. I, Buc., 1947,p. 310-311, considerindu-le a fi n4te Domostroi ruse§til. Adevarul se pre-zinta insa cu totul diferit.

Opusculul, al carui titlu complet este Cdrare fire scurt fire jape buneindrepatoare, fiind scos de sub teascurile tipografiei din Balgrad (AlbaIulia) 2 de protopopul calvinizant Ioan Zoba din Vint 3, reprezinta o caläuzaspirituala propunind reguli de conduita impregnate de principii puritane,atit pentru viata de toate zilele a credincio0lor cit 0 a clericilor ie0ti dinscolile calvine. Lucrarea constituie o traducere nemarturisita a cartii preo-tului maghiar din Tirgul Secuiesc István MatIc6 (1625-1693), activ propa-gator al religiei reformate in mijlocul populatiei rornanWi din Caransebq 4,anume Kegyes cselekedetek Rövid Osvénykeje, tipärita la Sibiu in 1666 5

talmacita la rindul ei dupa citeva conduct-books" puritane. Problemaizvoarelor engleze ale Cdrdrii lui Matk6 0 a popii Ioan Zoba nu este IncalAmurita ; se pot discerne doar unele asemandri de continut, destul de

r

15 Constantin Serban, Bibliographic. Napoleon dans l'historiographie roumaine, in Revueroumaine d'historie", IX (1970), nr. 1, p. 182.

Afirmatia lui St. Ciobanu a fost preluata, fará nici un discernamint critic si de V. Chiru,Garish' de Invd/dmint pentru preoli din secolele XVII ,si XVIII, in Studii teologice", seria a II-a,vol. XIII (1961), nr. 9-10, P. 590, n. 3.

2 I. Bianu - N. Hodos, Bibliografia romdneascd veche 1508 1830, t. I, Buc., 1903,p. 275 277, n. 82.

3 Date privitoare la acest carturar si la opera sa vezi la loan Lupas. Nobilitatea popiiIoan din Vinf (20 mai 1664), in vol. Studii, conferinje i comunicdri istorice, vol. I, Buc., 1928,p. 195 - 197 ; Istvan Juhász, A Reformacid az Erdélyi Romanok k Ozott (Reforma printre ro-m,inn din Transilvania), Cluj, 1940, p. 170, 212 213, 224, 227 ; *** Istoria literaturii romine(ed. a II-a revazuta), vol. I, Buc., Edit. Acad., 1970, p. 441 - 443 etc.

4 Biografia si opera lui MatIcó, cleric care a invatat limba englezä in colegiul bethleniandin lba luha, figureaza in lucrarile lui Imre Révész, La Reforme et les Roumains de Transilvanie,Budapesta, 1937, P. 30 ; Juhasz, op. cit., p. 213 ; József Bodonhelyi, Az angol puritdnizmus lelkiRae es magyar hatdsai (Viata spirituall a puritanismului englez i influenta sa la maghiari),Debrecen, 1942, p. 88 ; Berta Trócsányi, Magyar reformdtus theologusok Anglióban a XVI ésXVII. szOzadban (Teologi reformati maghiari in Anglia secolelor XVI- XVII), Debrecen, 1944,p. 144 - 145 ; Pal Berg, Angol hatdsok a XVII. szdzadi irodal munkban (InflueMe engleze inliteratura noastra din sec. XVII), Budapesta, 1946, p. 126.

5 Károly Szabei, Regi Magyar K onyvtdr (Biblioteca veche maghiara.), vol. I, Budapesta,1879, p. 436 - 437, nr. 3 934. Meritul identificarii traducerii popii loan din opusculul maghiaral lin St. Matkó ii revine lui A. Veress, Bibliografia romdno-ungard, vol. I (1473 1780), Buc..1931, p. 126, nr. . 227.

. . .

si

,

-

www.dacoromanica.ro

5 ADDENDA ET CORRIGENDA 359

vagi, cu anumite capitole din populara The Practice of Piety, directing aChristian, how to walk that he may please God, a teologului scotian LewisBay ly (c. 1565-1631), tiparita la Londra in 1613 °, reeditata in numeroaserinduri i tradusa in Transilvania 0 in limbile maghiara 8 german5, 9.Identificarea originalului talmacit de Matkó i popa loan Zoba ramine insaanevoioas5. 0 din pricina faptului ca. asemenea conduct-books" apareaude multe ori anonim, sporind astfel dificultatile pentru descoperirea auto-rilor. In ori ce caz, dupa cum a relevat i Révész 10, versiunea romaneascadatorata protopopului din Vint constituie primul contact, pe cale indi-recta. insa, intre literaturile engleza i romana. De aceea analiza acesteilucrari ar fi trebuit sa-0 ocupe locul firesc la capitolul Civilitate englezdmoralism sud-est european din cartea lui Al. Dutu (p. 156-162).

In privinta patrunderii iluminismului francez in tarile române, autorulaminte§te la p. 31 ca in Gramatica lui Ianache Vacarescu, tiparità la Rimnicin 1787, se afla, citat Volter la Viata lui Petru". Precizam c5. numele luiVoltaire este mentionat mai devreme in istoriografia romaneascd odatacu acel al filozofului Leibnitz i anume in talmacirea Vielii lui Petrucel Mare (Venetia, 1736, in limba italiana) a carturarului zantiot AntoniosKatiforos (1685-1763), facuta dupa versiunea greaca. a lui AlexandrosKanghellarios (Venetia, 1737) la initiativa mitropolitului cartutar al Mol-dovei Iacov I Putneanul, inainte de 1755 '1. Amintindu-se de atitudineatarului fata de religie, in aceasta. lucrare se afirma : Cat pentru ale credintii,Volter ia slobozaniia de zicea ca. inparatul Petril avea acele0 cugetii anéfolosirii ce invatasa la Liptca Carol al 12 (lea > craiul Sfetiei de la vestitulfilosof Leipniz " 12.

Referindu-se la circulatia in manuscris a faimoaselor i atit de contro-versatelor Inviirdturi ale lui Neagoe cdtre fiul seiu Theodosie in prima juma-tate a secolului al XIX-lea, Al. Dutu reaminte0e la p. 89 ca N. Bälcescus-a folosit de acest izvor la alcatuirea cunoscutei sale lucrari Puterea armatei

arta militard de la intemeierea princifiatului V alahiei peind acum (Iasi,1844). Dorim, de aceea, sà subliniem faptul ca Invdtaturile lui Neagoe

6 Cf. J. Tulloch, English Puritanism and its Leaders, Edinburgh London, 1862,p. 82-95 ; P. Berg, op. cit., p. 91-92 ; E. Ldonard, Histoire generale du Protestantisme, vol. II,Paris, 1961, p. 249.

7 Numai intre anii 1610 1735, cartea a cunoscut 61 de reeditAri 1 cf. Bodonhelyi,op. cit., p. 59.

8 La Oradea in 1643 §i Cluj in 1677, cf. Szabó, op. cit., I, p. 324 325, nr. 751, i p. 502,nr. 1 215.

9 La Brasov In 1683, cf. Julius Gross. Kronstridter Drucke 1535 1886. Emit Beitrag zurKulturgeschichte Kronstadts, Kronstadt, 1886, p. 36, nr. 214.

1° Révész, op. cit., p. 30.11 Vezi ananunte in studiul nostru Preoccupations en matiere d'historire universelle dans

l'historiographie roumaine aux XVIP et XVI IP siicles (III), in Revue roumaine d'histoire", X(1971), nr. 4, p. 707, n. 6.

12 Bibl. Acad., ms. 49, f. 210 v0. Pasajul la care se referg Katiforos provine din conside-ratiile expuse de Voltaire In Histoire de Charles XII, roi de Suede (Bale, 1731), cf. Oeuvres com-pletes de Voltaire, vol. 16, Paris, 1878, p. 352 §i 353.

7 si

i

pi

1

www.dacoromanica.ro

360 ADDENDA ET CORRIGENDA 6

tiparite pentru intiia oará in versiune romhneasca de loan eclisiarhul laBucuresti in 1843, au suscitat interesul, cu 12 ani mai inainte, erudituluiepiscop al Argesului (1820-1821, 1828-1845) i sprijinitor al lui TudorVladimirescu la 1821, Ilarion, care le imprumutase pentru studiu de laCurtea de Arges, unde se pästrau intr-unul din cele citeva manuscrise ras-pindite in intreaga arà continind versiunea romhneascd a acestei scrieri.Deoarece in vara anului 1832 generalul Kisselev pe atunci ocirmuitoral Principatelor insarcinase pe adjutantul su pod-polcovnicul MihailFanthon de Verrayon cu stringerea de materiale pentru a alcatui statis-ticeasca i istoriceasca descriere a Valahi Ke> i", amintitul ofiter a solicitatlui Ilarion si manuscrisul continind Invdidturile lui Neagoe . . pe care ilridicase de la episcopia de Arges 13. Desi nu cunoastem urmarea initiativeiluate de generalul Kisselev, totusi, nu este mai putin interesant de consta-tat faptul ca. zisele Inagituri au fost apreciate ca un izvor deosebit de valo-ros pentru cunoasterea trecutului Tarii Românesti atit de eruditul ierarhmuntean cit si de conducerea administratiei militare ruse din Principate

In capitolul intitulat Imaginea Frantei in timpul campaniilor napo-leoniene, Al. Dutu afirmä la p. 140 ca la Buda au apárut in romasieste inanii 1814-1815 o serie de brosuri traduse dupa lucrari austriece saurusesti" descriind in culori defavorabile campania lui Napoleon in Rusiala 1812, infringerile suferite de francezi in Germania la 1813 si cadereaimperiului bonapartist in 1814, odata cu intrarea trupelor aliatilor la Paris.Autorul aminteste doar titlul uneia din brosuri Intimpidrile rdsboiuluifranfozilor, Buda, 1814, si rezurna continutul celorlalte, fara a insistainsa asupra identificarii originalelor. In cercetarile noastre cu privire lapreocuparile de istorie universala depistate in istoriografia româneascapina la 1821, am reusit sa identificam majoritatea acestor originale, apd-rute in cea mai mare masura. in Germania si nu in Austria sau Rusia, asacum gresit s-a crezut pind in prezent.

Astfel brosura Intimpidrile rdsboiului franfozilor si intoarcerea lor dela Moscva . . . , tiparita din initiativa lui Alexie Lazar la Buda in 1814, in8 , 104 p., constituia o culegere miscelanee cuprinzind traducerea maimultor opuscule aparute in limba germana Riickzug der Franzoseu vonMoskau bis zum Niemen in December 1812, Luneburg, 1813 ; Ernst vonPfuel, Beitrage zur Geschichte des letzten französisch-russischen Krieges, I.Heft, Berlin, 1813 ; Riickzug der Franzosen von Moskau im Jahre1812, Frank-furt a / Mein, 1813 s.a. 13

13 C. Erbiceanu, Note asupra istoriei bisericegi a romdnilor pentru secolul al XIX-lea,in Biserica ortodoxl romdna", XXIX (1905), nr. 2, p. 156 ; Gh. Nicolaiasa, Cercetdri de izvoaresstortce in trecut, in Revista arhivelor", I (1924 1926), p. 93, doc. 4 ; p. 98, doc. 10 ; p. 99,doc. 12 ; p. 102, doc. 16 ; G. Bezviconi, Contribulii la istoria rolndno-ruse, Buc., 1963,p. 226.

14 Faptul nu este relevat nici in studiul introductiv al recentei editii a Invaldturilor luiNeagoe, datoritä lui Dan Zamfirescu, Gh. Mihailä i Florica Moisil, Buc., Edit., Minerva, 1970.

16 Cristian Gottlieb Kayser, Vollstandiges Bficher-Lexicon enthaltend alle von 1750 bis zuEnde des Jehres 1832 sts Deutschland und in den angrenzenden Ländern gedruckten Bitcher, vol. IV,Leipzig, 1834, p. 338 §i 562.

".

:

relapilor

www.dacoromanica.ro

7 ADDENDA ET CORRIGENDA 361

Trista intimpinare a cetalii Dresda de la spargerea incoace a poduluipind la apdrarea celdlii, tiparita la Buda in 1814, in 8°, 24 p., este traducereabrosurii Trauriges Schicksal der Stadt Dresden, vom Sprengung der Briickean bis zur Rettung der Stadt, Leipzig, 1814 16.

La fel Scurtd ardtare despre luarea Parisului si alte intimpldri, ediltata tot la Buda in 1814, in 8°, 16 p., reprezinth talmacirea opusculelorlui Johann Zacharias Hermann Hahn, Denkschrift auf der Einnahtne vonParis und des Sturz Napoleons . . . , Gera, 1814, si Karl Georg Sonntag,Alexander I. in Paris . .., Riga, 1814 17. In sfirsit brosura inchinata luiBonaparte Napoleon Bonaparte ce au fost si ce iaste. 0 intocmitd ardtaredespre viiala si faptele lui . . ., tiparita la Buda in 1815, 40 p., constituie tra-ducerea abreviath a unor opuscule germane Napoleon was er was und waser ist? . . ., Prag, 1814, si Napoleon mach seinem Leben und Wirken vonseiner Jugend bis zu Seiner Verbannung out die Insel Elba, London, 1815 18

In incheiere, mai dorim sa facem o observatie marunth privitoare lacronica lui Ion Dobrescu, pe care Al. Dutu o citeath in manuscris la p. 146si 148, dind chiar unele mici extrase din cuprinsul ei in notele 38 si 49,card a preciza insa ca a fost editata inca din 1966 de Ilie Corfus, Cronicamestesugarului Ioan Dobrescu (1802 1830), in Studii si articole de isto-rie", VIII (1966), p. 309-403.

*La lucrarea mea Societatea feudald romdneascd vdzutd de caldlori

strdini (secolele XV XVIII), Bucuresti, 1973, se mai poate adauga la biblio-grafia privind calatorii italieni din veacurile XV XVI si cartea lui GeorgeLathrescu Nicolae Stoicescu, Tdrile romdne si Italia pind la 1600, Bucu-resti, 1972, p. 250-332. De asemenea la capitolul privind descrierea pamin-tului romanesc, ar fi fost indicata la inceput (p. 10) si inserarea uneia dincele mai vechi descrieri ale tinuturilor noastre datorath la 1404 arhiepisco-pului Ioan de Sultanieh (cf. Cdldtori strdini despre fdrile romdne, vol. I,Bucuresti, 1968, p. 39), omisa prin inadvertenta. In sfirsit din rindul lucra-rilor de anvergura ale strainilor privind thrile romane de continut largideativ", mentionate la p. 258, trebuie eliminata cartea lui Jean LouisCarra, compilath in larga masurä si nemarturisit din operele lui DimitrieCantemir Descrierea Moldovei 0 Istoria Imperiului otoman.

Paul Cernovodeanu

*Utilitatea stiintifica a lucthrii Cartea veche romdneascd in colecliile

Bibliotecii Centrale Universitare Bucuresti, ca si functiile culturale pecare le indeplineste un asemenea instrument de lucru sint relevate in insdsi

16 Ibidem, vol. V. Leipzig, 1835, p. 77.11 Ibidem, vol. III, Leipzig, 1835, p. 13, §i vol. V, p. 274.18 Ibidem, vol. IV, p. 208.

www.dacoromanica.ro

362 ADDENDA ET CORRIGENDA 8

prefata ei, semnata de Virgil Candea. Tot acolo se subliniaza faptul cä lu-crarea respecta cu ingrijire" regulile cerute unui catalog si cä satisfacetoate exigentele.

$i totusi ! In textele reproduse ale insemnarilor se mai gasescdestule greseli, omisiuni si libertati" de transcriere si traducere, neinga-duite de tehnica editarii de texte vechi slavo-romane sau românesti. Nustim pe seama cui dintre cei ce au ajutat la descifrarea" insemnarilor,mentionati in. nota redactiei, trebuie pusa lectura putinelor texte slave cutraducerea lor. Dar oricine ar fi, numai exigent" nu se poate spune caa fost.

Un exemplar din Indrefitarea legii (vezi p. 22) are la p. 1-17 o insem-nare in limba slava. In reproducerea ei se imbina evidenta necunoastere aslavei cu neglijenta. Astfel : a) Pretul cartii cumparate sestnadeseat"taleri se traduce cu 60 taleri", in loc de 16 taleri, ceea ce e cu totul alt-ceva ; b) In rindul cinci al textului slay se afla cuvintul isreahi", desiguro lectura gre0ta ; traducatorul, necunoscind cuvintul, trece tacit peste elsi nu-1 traduce ; c) Pasajul slay din rindurile 7-8 A tko vazmit sia knigaiii tatia ot sveata monastir bez voleiu egumena i bez voleiu stareta i kli-siarhu ..." si care trebuia tradus : Iar cine va lua aceasta carte sau ova fura de la sfinta manastire fara voia egumenului i farà voia staretuluisi clisiarhului ..." traducatorul, care evident nu stia sa.-1 traduca, 11 rezolvasimplu si original : in locul traducerii pune trei puncte ; d) Cuvintele nasveataa jartavnic" sint traduse pe sfintul altar", in loc de la sfintuljertfelnic" ; e) Se traduce vesnica lui pomenire" in loc de vesnica krpomenire" ; f) Cuvintele proprii NekuIa", Gligorite" i Rusat" dintextul slay devin in traducere Nicolae", Grigorita" si Russet" ; g) Intextul slay si in data pusa de transcriitor la inceputul insemnarii, leatuleste 7184, dar in traducere se da. 7181 ; luna in textul slay si in traducereeste martie, dar in data de la inceputul insemnarii este afirilie ; care sintde fapt datele reale ?

Cartea de Invdfilturci de pe p. 209 se reproduce o insemnare slava:din 3 dec. 1660 (vezi p. 18) ; pasajul Pomeni gospodi raba bojie" se traducecu Fie pomeniti robii lui Dumnezeu", in loc de Pomeneste, doamne, perobii lui Dumnezeu" ; tot acolo usobsih Kristina, Ifimika" se traduceraposata Cristina Ifimica", in loc de raposatele Cristina, Ifimica". Dinaceeasi carte, de pe p. 218, Pomeni gospodi duse" se traduce Fie pome-niti (sic) sufletele", in loc de Pomeneste, doamne, sufletele" ; tot aciKornea" din slava devine in traducere Corner. In insemnarea roma-neasca de la p. 131, in loc de An:drei popa, Vasilie ..." (reprodusasa si in prefata) ar trebui citit ... Andrei, popa Vasilie ...", stiutfiind, dupa cum se poate vedea din aceeasi insemnare sau din cele urma-toare, ca. apelativul popa" se pune intotdeauna inaintea numelui propriu.

La insemnarea de pe coperta a 3-a a a cartii Psaltire 1651 (vezip. 21) trebuia semnalata neconcordanta dintre anii erei noastre i cei de lafacerea lumii".

Din

si

www.dacoromanica.ro

9 ADDENDA ET CORRIGENDA 363

La insemnarea din 1744 de pe Noul Testament 1648 (vezi p. 20),dupa, data ei, s-a pus urmatoarea nota : prima parte a insemnarii nu pre-zinta interes". Gasim ea aceasta prima parte", intinsa pe dota pagini,care reproduce un zapis, este dimpotriva mult mai plina de interes decitincheierea insemnarii reproduse si, in orice caz, decit multe alte insemnaristereotipe, redate si ele, de genul mina va putrezi, iar scrisoarea va rämi-ne". Pentru convingerea cititorilor regestam citeva pasaje din acest zapisdupa reproducerea fotografic5. (vezi fig. 5 si 6). Citiva sateni din Ghelani,pentru multa nevoe", vind protopopului Vasilie un darabil de pamintilde preste vale, care 1-au scos din padure si iaste pamint slabii", nu estenice de plugu, nice de coasa, numai de a-I pasteré cu marha". Pamintulvindut din uricul" satenilor a costat 14 florinti. Interesante sint i clau-zele puse de cumparator, care doneaza pamintul bisericii din sat, ca i scu-tirile de dari pentru un om ce va locui pe acel pamint. Intre martorii actu-lui, in numar de 18, birául i juratii ; citam citeva nume : A/Mica Urs,Drangau Craciun, Buddu Ion, Ignat Nicoara, Freantu Toma, Velici

Dupa cele de mai suS, se pare ca totusi catalogul nu prea satisfaceexigentele de care aminteste prefata.

D. Mioc

In numarul precedent al publicatiei SM/M, in addenda la articolulLa incefiuturile statului moldovenesc: consideratii fie marginea unui izvornecunoscut, textul inscriptiei de la Cetatea Alba publicat in traducere rusade V. A. Voitehovskii, Stroitelniie nadfiisi na stenah krefiosti v Belgorode-Dnestrovskom, in vol. Jugo-vostocinaia Evrofie v srednie veka, I, Kisinev,1972, p. 370-374, a fost cules, prin inadvertenta, cu litere slave. In reali-tate, textul original al inscriptiei, pe care ne propunem sa-1 republicam,e in limba greaca fiind. tradus in limba rusa de descoperitor.

In ceea ce priveste dualitatea formatiilor politice pe teritoriul statu-lui moldovenesc, care abia din vremea lui Roman I se va intinde de lamunte 011à la mare", amintim observatia lui R. Rosetti Desfire unguri

efiiscopiile catolice din Moldova, in Anal. Acad. Rom., Mem. Sect.Ist.", S. II, t. XXVII, 1905, p. 46, referitoare la cele cloud episcopiiSiret si Milcov intre care era impartit, in zilele lui Latcu, teritoriul tarii.Semnalind ea, in cursul aceluiasi an 1371, papa a infiintat episcopia deSiret si a numit un nou episcop al Milcoviei, autorul adauga cu buna drep-tate : Iata o dovada ca in spiritul Curiei romane, Dioceza Moldovei eracu totul deosebità de a Milcovului, care nu cuprindea nici o particicadin tara peste care domnea Latcu". Vezi in acelasi sens al dualitatii sta-tale in Moldova, inainte de sfirsitul secolului al XIV-lea, G. I. Brätianu,Les rois de Hongrie et les firincipautis roumaines au XIV siecle, in Bulle-tin de la section historique de l'Académie Roumaine", 28, 1947, p. 88.

5. Papacostea

Gavril.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

RECENZI1 $1 PREZ.ENTARI

Documenta Romaniae Historica, B. Tara Romkneascel, vol. II (1501-1525), volum Ingrijit deStefan Stefänescu i Olimpia Diaconescu, Bucuresti, Edit. Acad., 1972, 600 p.

Prin tiparirea volumului care face obiectul acestei prezentari, corpusul national de docu-mente medievale sporeste la sase numarul volumelor sale. Fata de colectia care 1-a precedatDocumente privind istoria Romkniei , el aduce nu numai un numar mai mare de documente,dar i o tehnica superioara de editare, prin publicarea originalelor.

Noul volum cuprinde 256 documente, din care doar patru indoielnice, adica cu 55 dedocumente originale, traduceri, rezumate mai mult decit volumul corespunalor dinvechea colectie. Originalele sint precumpanitoare ; in afara de doua rezumate in limba greacasi a celebrei scrisori a lui Neacsu din Cimpulung, toate documentele pastrate in original sintredactate in limba

Desi in marea lor majoritate documentele acestui volum sint confirmari acordate declomnie pentru stapiniri funciare, ele cuprind date si informatii de cel mai mare intcres pentru

ele mai variate aspecte ale societatii medievale din Tara Româneasca. Sfertul de veac, cal uiaIi este consacrat volumul, cuprinde cele doul, man domnii ale lui Radu cel Mare (14951508) si Neagoe Basarab (1512-1521), despartite de efemerele i agitatele domnii ale lui Mihneacel Rau (1508-1510) si Vlad cel Tina.r (1510-1512), si inceputurile domniei lui Radu de la Afu-mati, a carei instabilitate la inceputurile ei este vadita de desele intreruperi marcate decirmuirea lui Vladislav al III-lea.

Simpla enumerare a domnilor acestei perioade dä masura marelui interes pc care ilprezinta noul volum ; el ofera o baza, de informatie solida pentru studiul unor personali-tali de prima márime ale istoriei politice i culturale ca Radu cel Mare i Neagoe Basarabale istoriei luptei antiotomane, precum Radu de la Afumati, in sfirsit a relatillor dintre domnie

marea boierime, in rindurile careia familia Craiovestilor isi afirmä preponderenta politica,rivalizind cu domnul sau instalindu-si ca in cazul lui Neagoc Basarab un reprezentantin scaunul tarii.

Dintre documentele cuprinse in volum, o subliniere deosebita, se cuvine celui maivechi text de limba romfind ce ni s-a pastrat, scrisoarea lui Neacsu din Cimpulung catre HanasBegner din Brasov, a carei datare de lunä i zi dupl. cercetari mai noi poate fi 29 30iunie 1521. Scrisoarea, privind miscarile turcilor la Dunare i posibila intrare a lui Mehmed-beg in Tara Romaneasca, exprima intr-o limba de remarcabilä suplete, intreaga drama a cum-plitelor vremi In care a trait societatea romaneasca in evul mediu. Sa stii domnia ta cä areirica mare si Basarabu de acel lotru de Mahamet beg ..." iata, fraza care inchide in simpli-

slavL

www.dacoromanica.ro

366 RECENZII 51 PREZENTARI

tatea ei realitatile politice sub semnul carora s-a desfasurat istoria Tarii Românesti din aceletimpuri ; cad frica lui Neagoe-vod& nu facea decit sa exprime primejdia care ameninta auto-nomia tarilor rom&ne in momentul In care Imperiul otoman, cunostea sub Soliman Magnificul,o perioada de expansiune si de putere de considerabile proportii.

Volumul a beneficiat de Ingrijirea exemplar& a lui Stefan Stefanescu, excelent cunos-cator al perioadei cuprinse In volum, i Olimpia Diaconescu, specialist& Incercata a editiilorde izvoare. Cititorul gaseste In acest volum un original transcris cu cea mai mare grip., o tradu-cere corecta, In sfirsit, indicatiile de rigoare privind depozitul de conservare, descriereadocumentului si a pecetii, clnd existä, editii i traduceri. Editorii volumului au stiut sá conti-nue, prin efortul lor, cele mai bune traditii ale scolii romanesti de arheografie si au pus incircuitul stiintific un material documentar pretios pentru care istoricii i lingvistii le raminrecunoscatori.

Fl. Constantiniu

N. LEONACHESCU-NANDRASIJ, Stroe,sti-Arge,s, Documente ci mdrturii, vol. I (15201933), Bucuresti, Edit. Litera, 1971, 406 p.

Este o mare bucurie sä constati cum fii ai satelor, desprinsi din obste i lucrind in aIteparti, in diferite specialitati, ramin fideli mediului din care au pornit, se simt datori sä facaceva pentru satul lor natal si nu precupetesc pentru aceasta nici clipa de ragaz i nici banuleconomisit.

L. Leonachescu-Nandrasu este doctor inginer. Fiu al satului Stroesti, dornic s. cunoasc&cit mai multe lucruri despre acesta, el s-a aplecat asupra studiului istoriei, care i-a näscutgindul sa scrie o monografie a satului natal. A urmat legatura cu institutii stiintifice despecialitate, frecventarea In cautarea materialului documentar a arhivelor i marilor biblio-teci din Bucuresti, Craiova, Pitesti i Rimnicu-Vilcea. Rezultatul acestor investigatii dedurata a fost culegerea unui bogat material documentar, excelenta baza pentru intocmireaunci viitoare monografii. 0 parte din fondul documentar cules 1-a publicat autorul in volumulpe care-I prezentam.

Cea mai mare parte a acestor documente sint inedite. Au fost adaugate i citeva docu-mente care au mai fost publicate si care se republica, eliminindu-se unele din greselile delectura facute de editori, mai ales In privinta unor toponimice i nume de persoane pe careN. Leonächescu le-a putut cunoaste direct si reda mai exact.

I mportante pentru istoria satului Stroesti, documentele publicate dau totodata insemnatestiri i despre satul Costesti, ca dealtfel pentru intreaga salb& de sate de pe valea Vilsanului

legaturile lor cu satele din sudul Transilvaniei, care au pompat fort& uman& peste Carpati.Sint respectate principiile de publicare a izvoarelor istorice, stabilite de Academie.Sacrificiile pe care le-a facut autorul pentru editarea volumului de documente pre-

zentat 11 cinstesc pe el si sint un act de mindrie pentru satul Stroesti.

St. .5'1efcinescu

2

www.dacoromanica.ro

3 RECENZII $1 PREZENTARI 367

NICOLAE STOICESCU, Dictionar al manila, dregeltori din Tara Roituineascd fi Moldova,secolele XIV XVII, Bucuresti, Edit. enciclopedic5. romang, 1972, 456 p.

0 aparitie oarecum neobisnuitä in peisajul literaturii de specialitate : un dictionar almarilor dregatori. Zicem : neobisnuitä, pentru cã o asemenea lucrare, desi se facea de foartemulta vreme simtita in munca istoricilor, nimeni nu se Incumeta s-o intreprinda. Cu ani in urma,semnalam, In revista Contemporanul", absenta dictionarelor istorice. Cel de fall e primuldintr-o serie de dictionare cu profil istoric pe care ni le promite Editura enciclopedica. Celcare s-a Incumetat s alcatuiasca o asemenea opera este cunoscutul medievist dr. NicolaeStoicescu, autorul unor apreciate volume despre curteni i slujitori, sfatul domnesc, unitatilede masura din vechime, precum si a unei impozante bibliografii a monumentelor feudaledin Tara Roma/lease& si Moldova.

Pornind de la ideea exprimata In introducere el istoria politica a statelor feudaleMoldova si Tara Româneasca nu poate fi studiata temeinic fgra a cunoaste boierimearelatiile dintre membrii ei", Nicolae Stoicescu a alcgtuit aproape o mie de five pentru cei maiimportanti membri ai sfatului domnesc din ambele taxi, de la intemeiere ping la 1700. Aufost alesi dregatorii despre care se poate spune i altceva in afar& de faptul ca au existat.Astfel, fiecare mare dregator are un fel de fiFd personald, In care slut inregistrate o serie deamg.nunte din viata particulara de stare civild, am zice precum : numele parintilor, alsotiei, ale copiilor, uneori chiar i o seam& de rude, iar acolo unde se stie si data mortii

locul ingroparii.Pe ling& aceste date biografice, fisa urmareste cariera fiecgrui dregator (cursus hono-

rum) i, unde este cazul, activitatea sa diplomatica ori culturala. Fla indoiala, astfel alcg-tuite, fisele se prezinta foarte inegal, intrucit au existat mari boieri care au avut o carierafrumoasa, parcurgind, pe rind, multe din treptele ierarhiei feudale, si au avut i o bogataactivitate diplomatica, In calitate de ambasadori sau membri ai unor solii peste hotare, Invreme ce altii au fost doar inalti dregatori i atit. Sint boieri despre care s-au pastrat apre-cieri elogioase ale unor strgini, precum Mateias, mare vistier i logofgt al Moldovei lui PetruRares, socotit de catre unul din diplomatii cu care avusese intrevederi drept un barbat foartemodest, foarte bun ( ...), prudent si atit de priceput in purtarea afacerilor, precum nici nu seaflä altul in acest regat" (Ungaria), sau loan Tautu, pisar In 1464-1474, logofát al doileain 1474 1475 si apoi mare logofat al Moldovei, probabil in urma mortii predecesorului

Toma, In lupta de la Vaslui (10 ianuarie 1475) : a fost singurul boier care a ocupatvreme de 35 de ani aceeasi dregatorie" (de fapt, 36 de ani, fiind mort in 1511).

Foloasele aduse de o asemenea lucrare sint multiple. Inainte de toate, inlesneste cerce-tarile de istorie medievalä, prin sistematizarea materialului existent. Astfel, studierea evolu-tiei boierimii romanesti va fi mult usurata, putindu-se lämuri, asa cum subliniaza i autorulin introducere, clacä a existat sau nu o continuitate intre familiile boieresti din secolele XIV

XV i acelea din veacurile urmgtoare". Pentru Moldova, cel putin, se poate afirma cäaceasta continuitate e foarte slabä, intre boierimea descalecgtoare", cea a epocii lui Stefancel Mare si cea de la sfirsitul secolului al XVI-lea inceputul secolului al XVII-lea neputindu-seconstata decit in rare cazuri.

Deli autorul a tinut s atraga, atentia Inca de la inceput a nu avem de-a face cu o

opera de genealogie", totusi stiinta genealogic a. va profita enorm de pe urma dictionarului.J udicioasa 1mi:ill-tire a lucrárii in doll& parti Tara Româneasca. si Moldova fiecare avind

si

si

sau,

www.dacoromanica.ro

368 RECENZII $1 PREZENTARI 4

cite trei sectiuni (sec. XIV XV, sec. XVI, sec. XVII) fi d i aspectul unei incercdri deprosopografiere a evului mediu românesc, jalonind o mare frescl a veacurilor amintite.

Urm&rind i mentionind de fiecare dath inrudirile personajelor, dictionarul va ajutala conturarea mai precis& a ceea ce arn.riumit politica de familie, practicat& atit de voievodcare se inconjura cu rude mai mult sau mai putin apropiate, din casa domniei"1 cit side boierime, care, de obicei, 10 tesea comploturile organiza rAscoalele In cercuri de rude 2.

CAut&torii de greseli cu mice pret vor putea reprosa autorului un numAr de confuzii, deerori, de lipsuri ; unii vor observa c& un personaj a murit la o data care poate fi mai precisfixatA, sau cl a avut mai multi copii ; cä despre cutare dregator mai sint i alte surse, oristudii, nementionate In fisa respectivd. Dar toate acestea sint lipsite de important& cind evorba de o asemenea lucrare, care deschide un drum 0 care, prin munca migaloasa, prin scrupu-lozitatea si constiinciozitatea cu care a fost alcAtuitk aminteste de o alta, la fel de impu-nAtoare, si care, de fapt, Intr-un anumit sens, a premers-o : Divanele domnesti din Tara Romd-neasca (1389-1496), de George D. Florescu (1943).

Stefan Sorin Gorovei

VLAD GEORGE SCU, Mérnoires et projets de reforme dans les Principautes Rournaines. 17691830, Bucuresti, 1970, XXI + 197 p.

1 zvoarele documentare asupra istoriei gindirii sociale i politice din Principate (1769'1830) shit pentru prima dat& concentrate intr-un corpus intocmit cu inteligentA i acribie stiin-Wick Cele 208 piese (din care 57 inedite), retinute in volum, asa cum o mArturiseste dealt-fel 0 editorul, au fost selectate pentru valoarea lor intrinseck pentru rezonanta In viata politic&si social& a Principatelor. Nenumdratele reclamatii, plingeri, delatiuni märunte, vizind aspecteminore au fost lasate de o parte, ca neconcludente.

Memoriile i proiectele de reform& incluse, prin diversitatea tematicii abordate ca siprin frecventa Intr-o epoc& sau alta, au permis o apreciere statistic& asupra lor. Dar nu numainumArul ci i continutul ca atare shit de natur& s& defineasc& momentele de efervescenta poli-tic& ca i sperantele, prea adesea inselate, in sprijinul acordat de vreo putere europeara aniipremergatori pled de la Kuciuk-Kainargi, rAzboaiele napoleoniene, revolutia lui Tudor Vladi-mirescu, perioada anteregulamentark Ele reflect& cautarile febrile ale boierimii romine pentruoperarea unor modificAri In structura socialk politicA, economic& 0 cultural& a Principatelor,prin excelenta de natura reformistd. Cum era de asteptat, proiectele cele mai bdgate in sub-stant& se intocmesc odata cu instaurarea domniilor pAmintene, constituind In parte osatura.Regulamentului organic.

Pe ling& limba de redactare i locul de emiteremajoritatea de pe teritoriul romanescsemnificativA rAmine deopotrivd alegerea destinatarilor Rusia, Turcia, proprii conatio-

1 Vezi N. Stoicescu, Legaturile de rudenie dintre domni si marea boierime ,si importanlalor pentru istoria politica a Tdrii Romdnesti i Moldovei (sec. XV- inceputul sec. XVIII), inDanubius", V, 1971, p. 115=137.

2 Vezi articolul nostru, Gdnegii i Arburestii, in CercetAri istorice"', II, 1971, p. 143-159.

sill

;

www.dacoromanica.ro

5 RECENZII $1 PREZENTARI 369

nali. Fara a absolutiza, lista semnatarilor duce la concluzia ca interesul major pentru operareade schimbari in toate domeniile apartine marii boierimi i clerului (86%), burgheziaexprimIndu-se In acest sens abia In proportie de 4%.

Problemele de continut abordate in memorii i proiecte variaza, dupä analiza intre-prinsa de editor, de la 1 la 20. Ele se grupeaza astfel : Caracterul fi sensul evoluttei isto-rice a Principatelor. Nici un text nu apreciaza perioada in discutie ca n rastimp de progres.Dimpotriva, 46 din piese evidentiath recesiunea provocata de regimul turco-fanariot In diversecompartimente ale vietii sociale ca si politica conservatoare promovata de marea boierime.Nuantind, editorul stabileste numeric, odath. cu problemele ridicate, conexiunea lor i desti-natarul element esential pentru definirea nadejdiilor politice hthnite de boierimea protes-tatath. Modalitatea de operare a transformdrilor probleme socio-economice. Aspectele teore-tice stricto sensu sint absente. Cele practic economice au frecventa maxima, cu liberali-zarea comertului ca solutie ce se impune cu necesitate. Structura sociala, destul de palidadusa in discutie, are in vedere lirnitarea privilegiilor de expresie feudalä. Problemele legatede forma de guvernare ci de reformd a institutiilor vizeath regimul legislativ, judecatorescadministrativ. Respectarea IegaIitaii, ceruth cu insistenth, reprezintä, dupa opinia editoruluio dovada peremptorie a antagonismului dintre principii fanarioti i marea boierime, dorintaexpresa a acesteia din urmä de a restringe prerogativele autoritatii centrale. Daca reformainstitutiilor juridice este neglijabill In proiectele prezentate, in schimb, cea a puterii executivesuscita un interes deosebit. Aceasta are In vedere : originea etnicä a domnului (majoritateaopineaz& pentru un pamintean), durata domniei (sufragiile cele mai multe le Intruneste ideeadomniei pe viata), alegerea domnului (71% Indira pentru Indeplinirea procedurii in interior,färä amestecul vreunei puteri sträine). Pe aceeasi linie reforma aparatului administrativ intoate sectoarele este reclamata in 46 de proiecte. Nici ideea organizarii Invathmintuluifarä a ocupa o pozitie precumpanitoare nu este Grins& din cuprinsul proiectelor. Problemalegatd de statutul international al Principatelor apare ca un corolar al modificarilor din inte-rior. Este prezenta In 81% din piese 0 se pune sub forma dobindirii unui statut indepen-dent, prin respectarea autonomiei (in primul rind fath de Poarta otomana din punct de vedereeconomic, politic, religios In ceea ce priveste raporturile cu Patriarhatul de Constanti-nopol), refacerea armatei romane etc. In sfirsit, o ultima problem& inserata In proiecte, alecarei dimensiuni sint sesizabile abia dup& 1831, este cea a Unirii Principatelor.

Instrument de lucru deosebit de valoros, inmanunchind memoriile i proiectele dereforma cunoscute pinã azi din anii 1769-1831, lucrarea lui Vlad Georgescu inlesneste cunoas-terea epocii iluministe din Principate, ilustrath aici spre deosebire de Occident In primulrind de activitatea marii boierimi.

Georgeta Penelea

BIBLIOGRAFII ISTORICE APARUTE IN ULTIMA VREME IN REPUBLICASOCIALISTA ROMANIA

Sporul considerabil Inregistrat de productia istoriografica din Romania In ultimele dou&decenii a facut ca absenta bibliografiilor instrument de lucru indispensabil oricarei informärisistematice sa fie puternic resimtita. Este semnificativ, din acest unghi de vedere, ca aproape

24 c- 89

§i

www.dacoromanica.ro

370 RECENZII $1 PREZENTARI 6

In acelasi timp literatura de specialitate s-a Imbogatit cu patru bibliografii care constituietot atitea mijloace pretioase de cunoastere a amplului efort de investigatie Intreprins de cer-cetãtorii din tara noastrã.

Biblioteca Centrall Universitarg din Bucur esti a initiat publicarea unor ghiduri biblio-graf ice, vrind sg. räspundä In primul rind cerintelor procesului in'structiv din facultati.Apgrut in 1968, primul din seria acestor ghiduri, alcgtuit de Sanda Cfindea, este consacrat Isto-riei Romdniei §i se adreseazä mai cu searra studentilor de la facultatile de istorie ; el esteInsá un bun indrunator pentru oricine vrea sá cunoasc g. istoria patriei. Se indexeazg pe peri-oade istorice studiile privitoare la istoria tärii noastre, iar Inlguntrul lor, materialul esteorinduit alfabetic pe numele autorilor. Servind nevoilor studentului, in prima parte a ghi-dului se insist& asupra enciclopediilor, bibliografiilor, izvoarelor si sintezelor. Se trece apoila materialele de istorie propriu-zisg (pe perioade si provincii istorice), ultimul capitol flindde Istorie culturald (carte, tipar, biblioteci, Invgtamint etc.) si unele discipline inrudite isto-riei (drept, literatura, folclor, artg).

Orientarea in bibliografie este usuratä de nota introductivg a autoarei in care sintprecizate criteriile de adunare si organizare a materialului, de lgmuririle de care sint Insotiteunele parti, capitole sau subcapitole si de indicele de autori. Adnotäri privitoare la cuprinsullucrgrilor s-au fãcut numai atunci chid titlul acestora nu lginurea suficient tema sau perioada/a care se referg.

Bibliografia nu este lipsitä de unele inadvertente, dintre care semnaldm clteva. Se pre-cizeazg cä la baza organizárii materialului a stat, printre altele, principiul unicei indexgria fiecgrei lucrdri. Se constath unele abateri de la aceastg norma. De exemplu, studiul LieiLehr, Despre dezvoltarea economicd a oraselor din Tara Romaneascii in anii 1501-1650, InS.R.I.R". vol. I, Buc., 1954, p. 663-683, apare indexat odatä sub nr. 1 174 si din nousub nr. 1 339. Indicele foloseste sistemul trimiterilor In cazul unor pseudonime ; de exemplu,de la numele Grecu Al. se face trimitere la Panaitescu P.P. Credem a ar fi bine ca si, de laPanaitescu P. P. sg. se facg trimitere la Grecu Al.

*tntocmitä tot In cadrul Bibliotecii Centrale Universitare si tot de Sanda Candea (cu

colaborarea lui L. Raus si R. Calcan) a apgrut In 1970 Bibliografia lucrdrilor stiinfifice alecadrelor didactice. Universitatea Bucuresti. Seria istorie (2 vol.), care, asa cum ne informeazg.Nola asupra lucrdrii, cuprinde contributii stiintifice (cgrti si articole) din domeniul istoriei,publicate de 151 de cadre didactice ale Facultatii de istorie a Universitatii din Bucuresti,de la Infiintarea acesteia (1864) ping la sfirsitul anului 1968" (p. XIV).

Materialul este clasat se deduce din Insusi titlul lucrgrii pe autori, alfabetic, iarla fiecare autor, studiile sint date in ordine cronologicg. Bibliografia are un caracter selectiv,fie impus de restringerea numai la lucrgrile din domeniul istoriei, fie cerut de autori, care auindicat doar acele lucrgri pe care le considerg mai importante. Cele doug volume sint Insotitede un Cuvint fnainte al lui C. Nutu, In care se aratg evolutia Invatamintului istoriei In Bucu-resti, de la Gh. Lazgr fondatorul invItgmintului national ping in zilele noastre. Intro-ducerea si bibliografia urmäresc sg. evidentieze contributia deosebitã adusg de corpul didactical Facultätii de istorie din Bucuresti la progresul stiintei istorice.

*

www.dacoromanica.ro

7 RECENZII I PREZENTARI 371

Isoricii Fi Olin istoricd din Romdnia. 1944-1969 se intituleaza bibliografia Intocmitade Robert Deutsch, tiparita de Edit. stiintifica In 1970. Urmind planul obisnuit dupa care sealcatuieste o astfel de lucrare, bibliografia include In cele 678 de pagini urmatoarele parti :o introducere, bibliografia propriu-zith i indici. Un capitol special este consacrat Societatii destiinte istorice, centru de antrenare in rnunca stiintifica a multor intelectuali pasionati destudiul istoriei, Indeosebi profesori din invatamintul mediu.

Introducerea informeaza asupra structurii InvatamIntului i cercethrii stiintifice isto-rice din Romania, apoi asupra criteriilor care au stat la baza clasarii materialului biblio-grafic.

Bibliografia cuprinde carti, lucthri publicate in periodice, traduceri, din domeniul isto-riei Romaniei sau universale, precum si din alte discipline istorice (arta, arheologie, arhivis-tica, diplomatica, iconografie, biblioteconomie, codicologie, cronologie, paleografie, epigrafie,numismatica, medalistica, sigilografie, gliptica, heraldica, metrologie, muzeografie i etnogra-fie). Lucrarea tinde, asa cum Insusi autorul precizeath spre o redare complet& a imaginii

stiintei istorice din Romania In intervalul de dupä eliberare i pin& la inceputul luniraugust 1969". Dorinta de a prezenta imaginea completh a activiatii in domeniul stiintei isto-rice de la noi in perioada data a dus insa uneori la supra-incarcarea bibliografiei. De exemplu :la p. 102, cartea Nicolae Bdlcescu a lui D. Berindei, aparuta. In Edit. Meridiane In 1966,ocupa. nr. 281, 282 si 283 ; deci aceeasi lucrare este indexata de trei ori, pentru ca a aparutin limbile franceth, engleth i rusä. La p. 162, nr. 412, este indexata. lucrarea Rdscoalele inevul mediu. Considerafiuni generale in lumina tezelor marxism-leninismului, de M. Berza, aparutain Studii", 1958/4, p. 79-93 ; pe aceeasi pagina, la nr. 408, articolul este din nou mentio-nat, de data aceasta editia in limba franceth, aparutä in 1962, in Revue Roumaine d'Histoi-re". La p. 219, cartea Rdscoala populard condusd de Tudor Vladintirescu (1821), scrisa de S.I.Girleanu i tiparita de Edit. stiintifica In 1966, apare la nr. 303 In editia romaneasth, iar lanr. 293 si 294, in limbile maghiath i german& (ed. 1968). Sigur ca nu este lipsit de important&faptul c& lucrarile au fost traduse i editate In limbi straine, credem Ina mai firesc O. se fifäcut o singura indexare, completata cu editiile In limbi straine.

In ce priveste clasarea materialului, autorul adopt& criteriul cronologic ; el repartizeathlucthrile pe parti (istoria Romaniei i istorie universala), divizate la rindul lor pe epoci isto-rice, iar in cadrul acestora incearca o ordonare neobisnuita, pe baza principiului cronologic:flyers al aparitiei. Rezultatul olytinut prin imbinarea principiilor de sistematizare enuntateacorda dupa parerea autorului prioritate in documentare celor mai recente cercethriprivind o anumita problem i permite cunoasterea evolutiei abordarilor tematice sub diverseaspecte ale aceluiasi fencmen in decurs de 25 de ani ..." (Introducere, p. 68).

Ca In orice lucrare de asemenea proportii, se pot intilni erori, ornisiuni sau inadvertente,mai ales, tinInd seama cá autorul a incercat o metoda noua. de organizare a materialului.Ar fi ingrat din parte-ne sa semnalam Incalthrile ordinii alfabetice sau a celei cronologiceconstatate la lectura lucthrii. La capatul parcurgerii valorosului instrument de lucru pe careR. Deutsch I-a pus la indemlna cercetatorilor, avem impresia ca teama autorului de criteriirigide de clasare i incercarea d-sale de a inova i-au ingreuiat mult sarcina elabothrii biblio-grafiei, Bra a fi usurat munca celui care se foloseste de ea. Bibliografia este o disciplinprin excelent& de metoda, de aceea normele ei este bine sa fie respectate.

reali-zarilor

www.dacoromanica.ro

372 RECENZII $1 PREZENTARI 8

De mare Insemnatate pentru activitatea cercetatorilor din domeniul istoriei sint celedouá lucrari aparute in cadrul colectiei de important& nationala Bibliographia Historica Roma-niae, colectie initiata de Academia de 5tiinte Sociale i Politice a R.S. Romania, care va cu-prinde Intreaga literatura istorica romaneasca, de la primele scrieri pin& in zilele noastre. Volu-mul inaugural al seriei a aparut In anul 1972, in Edit. Academiei si se intitu1eaz5. Bibliografiaistoria a Romdniei I. 1944-1969. Autorii, Ioachim Craciun, Gheorghe Hristodol, Marcel Stir-ban, Ludovic Bathory, Gheorghe Iancu, Gelu Neamtu, Gheorghe Dumitrascu, membri aiInstitutului de istorie i arheologie din Cluj, infatiseaza In cele 8 000 de titluri ale bibliografieide fata productia istoriografica de la 23 August 1944 pin& la 23 august 1969. Subtitlul lu-crarii enunta caracterul selectiv al acesteia. 0 amp15. Introducere, apartinind prof. 5tefan Pascu,prezinta obiectivele principale pe care le-a urmãrit cercetarea istorica din tara noastra Inultimii 25 de ani.

Structura bibliografiei, metodic i minutios conceputa, urmeaz& normele obisnuiteale acestui instrument de lucru ; astfel, la baza clasarii materialului in cadrul celor douáparti principale ale lucrärii, I. Istoria României si II. Istorie universalk divizate la rindullor pe epoci (istorie veche, medie, modern i contemporana) a stat criteriul cronologic.Inauntrul cpocilor s-a procedat la orinduirea alfabetica a autorilor.

Numeroase titluri (peste 3 000) sint consacrate problemelor generale, istoriei locale,istoriei statului i dreptului, istoriei bisericii i istoriei culturii.

Pentru ca bibliografia sä foloseasca i acelora din afara granitelor care se ocupa cuistoria Romaniei, s-a procedat la traducerea in limba franceza a titlurilor lucrärilor, cind aces-tea nu au fost scrise intr-o limba de circulatie mondiala. Scurte adnotari, incadrate in paran-teze drepte intregesc unele titluri cu perioada sau locul la care se refera. Autorii noteaza cuun asterisc (*) acele studii pe care nu le-au vazut, ci le-au cules din fisiere, cataloage sau altebi bliografii.

Lucrarea se incheie cu un Indice de nume i sumarul In limbile roman& si francezá.Remarcam si uncle scapari titlurile sint numerotate continuu, de la 1 la 8 000.

Presupunem deci eã autorii au adoptat principiul unicei indexari a fiecarei lucrari. Totusi,volumul Cultura moldoveneascd in timpul lui $tefan cel Mare, Bucuresti, 1964, este indexatodatá in cadrul capitolului Evul mediu dezvoltat (nr. 2 725) si a doua oar& la Istoria culturii(nr. 6 281). La subcapitolul Cronologie (p. 52) a fost trecut, din greseala, articolul scris de D.Mioc si N. Stoicescu despre mäsuri i instrumente medievale de milsurat In Tara Roma-neasca si Moldova (nr. 1 115). Criteriile care au stat la baza incadrarii unor materiale la istorialocal& ni se par neclare. Astfel, un sir de articole care prezintã documente referitoare la anu-mite sate figureaza unele la subcapitolul Documente, iar altele la capitolul Istorie locala. Nise pare rnai potrivit s fi fost grupate la ultimul capitol, cu trimitere prin indicarea nume-relor de ordine la subcapitolul rezervat surselor. Un subcapitol este Inchinat Istoriei sta-tului. Aci a fost adunata o serie de studii asupra institutiilor puterii statului In trecut si inprezent (sec. XIV-XX). Credem cä tot aci si-ar fi gasit locul i cartea lui N. Stoicescu, Sfatuldomnesc i marii dregatori din Tara Romdneascei 0 Moldova (sec. XIV XVII), Bucuresti,1968, pe care o gasim sub nr. 2 882 la Evul mediu dezvoltat.

Bibliografia realizata la Cluj ramine pina in momentul de fata cel mai bun instru-ment de cunoastere asupra literaturii istoriografice a anilor 1944-1969.

Urmatoarea aparitie in cadrul colectiei sus-amintite este aceea a prirnului tom alBibliografiei istorice a Romdniei, sec. XIX, vast& opera de documentare, elaborata in cadrulInstitutului de istorie N. Iorga" din Bucuresti, cu concursul institutelor de istorie din Cluj

www.dacoromanica.ro

9 RECENZI1 $1 PREZENTARI 373

si de stiinte economice ale Academiei de Stiinte Sociale i Politice. Lucrarea depaseste cu multcercetarile bibliografice de specialitate de la noi prin bogatia materialului cuprins, care Imbra-liseaza toate aspectele de dezvoltare a societatii noastre In secolul al XIX-lea.

Cele cinci parti mari ale bibliografiei dau fiecare titlul unui tom : I. Cadrul general.Tara si lccuitorii ; II. Viata economica ; III. Istoria politica i organizarea de stat ; IV. Cultura ;V. Biografii.

Tomul I Cadrul general. Tara fi locuilorii elaborat sub ingrijirea Corneliei Bodeade un larg colectiv format din cercetatori tiintifici i cadre universitare din Bucuresti, Cluj,Sibiu, cuprinde lucrarile generale, izvoarele generale, sintezele, studiile, monografiile, colec-Ole de documente, descrierile de calãtorie etc. privind istoria Romaniei vazuta unitar, apoipe provincii istorice, regiuni, judge 0 localitati. Pentru completarea documentarii cercetato-rului istoriei patriei In secolul al XIX-lea i se pun de asemenea la Indemina : studii de geo-grafie istorica romameasca, de cartografie, härti, planuri ; studii de statistic& generala, statis-fiat demografica ; studii generale despre nationalitatile conlocuitoare ; despre romanii din strai-natate sau despre relatiile cu celelalte popoare In secolul al XI X-lea.

Cititorul este ajutat in urmarirea subiectelor ce-1 intereseaza de un sumar care este defapt schema dupa care a fost clasificat materialul. Traducerea sumarului In limba francezapoate stirni interesul cititorului strain ce se ocupa de istoria Romaniei, dar sintem siguri cAredarea titlurilor lucrarilor in limba franceza ar fi contribuit In mod real la largirea circula-iei bibliografii si in afara granitelor. Este regretabil CA, incheindu-se munca de adunare

a rnaterialului bibliografic in 1960, tomul I este lipsit de ceea ce s-a scris despre secolul al XI X-lea in ultirnii 10-12 ani. Cercetatorul se va putea adresa pentru suplinirea acestei lacune biblio-grafiilor istorice care ilustreaza activitatea stiintifica de dupa. 1944 in tara noastra.

Bibliografia secolului al XIX-lea, asa cum a fost conceputa i realizata In primul eitom, se dovedeste un foarte bun si util instrument de lucru pentru cercetatorul acestui secolde desteptare national-politica si sociala a poporului roman.

Bibliografia localitafilor fi monunwntelor feudale din Romania. I. Tara Romkneasca (Mun-tenia, Oltenia si Dobrogea), 2 vol., Mitropolia Olteniei", 1970, lucrare elaborata cu multa migala

cornpetenta de Nicolae Stoicescu constituie o contributie valoroasa pentru cunoasterea monu-mentelor medievale romanesti (sec. al X-Iea pina la mijlocul sec. al XIX-lea). Depasindcadrul bibliografiei, autorul a alcatuit pentru fiecare localitate si monument mid monografii,In care gasim primele mentiuni documentare, istoricul lor pe scurt, izvoarele documentare,studiile ce le-au fost consacrate (pina in 1968). Conceputa astfel, lucrarea Inzestreaza pe isto-ricul culturii noastre din epoca feudala cu un instrument de documentare complet care-i des-chide calea spre cercetarile de sinteza. La sfirsitul volumului al doilea autorul da un Indicecronologic al principalelor monumente de arhitectura i un Indice al ctitorilor amintiti inlucrare. Cine va don sA cunoasca ce s-a construit in Tara Romaneasca. Intr-un anume intervalva consulta primul indice ; cercetatorul activitatii de ctitor fie el domn, boier, negustoretc. se va adresa celui de al doilea indice. Introducerea prezinta continutul lucrarii i metodade lucru folosita. Intentia de a alcatui o bibliografie exhaustiva a ob/igat pe Nicolae StoicescusA introduca la sfirsitul vol. al II-lea al editiei prezente o Addenda, pentru unele Intregiri.

Tinind seama de faptul ca lucrarea a fost conceputa In 6 volume din care primele dou5.le-am prezentat mai sus, urmatoarele dota (Moldova) sint redactate i publicate In fasci-

si

accatei

www.dacoromanica.ro

374 RECENZII I PREZENTARI 10

cule, iar ultimele doll& (Transilvania) sint i ele intr-o fazä avansata de elaborare, putem spunecä Nicolae Stoicescu a inzestrat cercetarea de specialitate cu un repertoriu complet al monu-mentelor medievale românesti.

Nu vom incheia prezentarea de fata fárã sá mentionarn una dintre ultimele aparitii bi-bliografice datorata. lui Barbu Theodorescu. Cartea d-sale, intitulatä Istoria bibliografiei romkne,Edit. enciclopedica romana, Bucuresti, 1972, este o reluare substantial modificat i ampluadaugita a lucrarii sale din 1945, completat a. cu un repertoriu de surse bibliografice nu numaipentru istorie ci, deopotriva, pentru literaturã, arta. i stiinte. Cadrul larg al acestei biblio-grafii a fãcut ca ea sa. nu constituie obiectul prezentarii noastre.

Bibliografiile semnalate mai sus constituie un inceput plin de fagacluinte pentru acti-vitatea sistematica de informare bibliografica a Romaniei. Intr-un viitor, pe care-1 dorim citmai apropiat, va vedea lumina tiparului Bibliografia istoriei medii a României, intocmitäde asemenea In cadrul Institutului de istorie Nicolae Iorga". Este de la sine inteles ca. pro-gresul In domeniul documentarii stiintifice se va rasfringe pozitiv asupra activitatii de cercetare.

Ruxandra Climeird§escu

STEFAN PASCU, Voievodatul Transilvaniei, vol. I, Cluj, Edit. Dacia, 1971, 595 p.

Un interes larg a stirnit in rindul specialistilor si al cititorilor de istorie cartea luiStefan Pascu, prodigiosul istoric de la Cluj, acest prim volum din Voievodatul Transilvaniei,aparitie de seam& a anului editorial 1971. Ea raspunde, fär indoialä, unei necesitati istorio-grafice impoi tante : cunoasterea dezvoltaxii societatii de pe teritoriul României In perioadafeudalismului timpuriu, o epoca din istoria patriei, nu falä motive indreptatite, mai putincunoscuta. Folosirea exhaustiva a izvoarelor vremii si a literaturii problemei, analiza lorobiectiva in spiritul materialismului istoric, constituie temelia trainicä a acestei remarcabilelucrari mcnografice. Intreprinderea a fost de buna seama dificilä, ea cerind exceptionale efôr-turi autorului i un ascutit spirit de discernamint critic, date fiind dificultatile de analiza aizvoarelor, ca i interpretarea lor felurita, uneori contradictorie, de catre istorici.

Cadrul geografic al monografiei este Transilvania, cu Banatul, Crisana i MaramuresuLepoca este cea cuprinsa intre veacul al IX-lea i mijlocul celui de-al XIV-lea, iar materia viataorneneasca. In faptele i aspectele ei mai reprezentative (politic, demografic, economic, insti-tutional, cultural).

Lucrarea are trei parti : I) Formaliuni prestatale in secolele IX XI ; II). Formareavoievodatulut Transslvaniei i Structura Transilvanici voievodale.

In prima parte se prezinta comunitatile rurale de pe teritoriul Transilvaniei, intr-uninceput al procesului de stratificare sociala si de grupare in mici formatiuni politice, cnezate%.1 oteN odate, asezate obisnuit in depresiuni sau vai de riuri, si se discuta numele provinciei,cu originea si folosirea lui in izvoare i istoriografie. La sfirsitul secolului al IX-lea se prezinta

societalii

www.dacoromanica.ro

11 RECENZII I PREZENTARI 375

ca existente urmgtoarele formatii politice prestatale mai importante : cea a lui Menumorut, inCrisana, cu centrul administrativ la Biharea, cea din Banat, condusa de Glad, .avind dreptcentru Cuvinul, i cea de-a treia, in Podisul Transilvaniei, condusg. de Gclu, cu principalacetate Dabica. Erau populate de romani, pe linga care se mai aflau slavi i resturi aleunor popoare migratoare, bulgari, pecenegi s.a. Trgiau in obstii satesti, ocupindu-se cu agricul-tura, cresterea vitelor, minerit, mestesuguri. Aveau o organizare militarg proprie, cu un sis-tern de aparare bazat pe cetati, desfasurind o luptg sustinuta pentru pastrarea autonomiei,in fata tentativelor de dominatie a unor triburi maghiare. In secolele X XI se poate vorbide existenta in aceste locuri a unei societati feudale incipiente, cu nobili avind domenii eredi-tare i cu oameni dependenti sau semidependenti, care lucrau pentru cei dintii. Ca märimesituatie economic& voievodatele erau apreciate, dupg curn märturisesc izvoarele, ca foarteintinse i foaite bogate".

Partea a doua, consacratä nasterii voievodatului, Incepe cu cucerirea provinciei de cgtrestatul feudal maghiar, prin supunerea treptata a formatiunilor prestatale românesti de aici,ocuparea cetatilor, apoi organizarea bisericii catolice In dioceze, organizarea administrativä Incomitate i aducerea unor colonisti sträini, secui i sasi, cu menirea de a consolida dominatiamaghiarg. Numeroase pagini redau realitatile social-politice in prima jumgtate a secolului alXI II-lea, cu accent pe probleme demografice. Se examineazg, pe baza unor metode noi aledemografiei contemporane, prdgresul populatiei intr-o epoca In care n-au existat izvoare statis-tice, catagrafii. Se apreciazg cä in prima jumätate a veacului al XIII-lea Transilvania aveaaproxirnativ 550 000 de locuitori, fa ta. de cca 400 000 cit se presupune a fi avut la mijloculsecolului al XII-lea. Aceastg dezvoltare favorabill a fost frinta de marea invazie tätargdin 1241, cu consecinte dezastruoase pentru viata social& si economic a. a provinciei, pentruintreaga ei dezvoltare, fiind necesare eforturi deosebite pentru refacere i reorganizare. Uncapitol intins se ocupg de institutiile de stat si de dreptul de organizare administrativgjudiciarg In secolele XIII si XIV.

Partea a treia, cea mai dezvoltatä (peste 200 de pagini), cuprinde o profuncla analizga transformärilor sociale i economice ale Transilvaniei din secolul al X-lea i pinä la mijloculsecolului al XIV-lea. Pe baza tuturor surselor, narative ca i diplomatice, se prezintä formareaproprietatii funciare feudale (regall, nobiliarg, ecleziasticg), cu intinse domenii, la baza carorastà in primul rind cotropirea pämintului obstilor. Cresterea proprietatii feudale are ca prim efectmicsorarea numgrului taranilor liberi din obste si caderea lor treptatä in servitute. Autorulsubliniazä importanta deosebita a diferentelor intervenite in sinul taranimii si face apoi oanaliz g. a situatiei diferitelor pgturi ale tgranimii, din Transilvania, problem& insemnatacomplicatg a feudalismului timpuriu romanesc. Examineaz a. de asemenea procesul de formareal acestor categorii sociale, evolutia lor, statutul juridic, obligatiile in naturg, munc i banicdtre stat, biserica. i stgpinul feudal. Opresiunii feudale taranimea i-a raspuns printr-o dirzglupta de clasä, care a culminat cu o mare rascoall in Maramures, Intre anii 1342-1359.

Lucrarea implineste i unele cerinte didactice ; este dotata cu multe harti, figuri In textsi in afara lui, precurn i un bogat indice analitic. Pentru cunoasterea in straingtate, undenu ne indoirn cä lucrarea va fi primitä cu acelasi interes, s-au alcgtuit rezumate in limbile engleza,franceza, german& i rusg.

Voievodatul Transilvaniei este o lucrare istoricä marxista de certa valoarebogatg in idei i generalizari, scris g. intr-o limbg adecvata scrierilor istorice.

D. Ithoc

zi

si

www.dacoromanica.ro

376 RECENZII EL PREZENTARI 12

RADU POPA, Tara Maramarepeui In veacul al XIV-lea, Bucuresti, Edit. Acad., 1970,304 p. + 17 fig.

Asa cum aratä chiar autorul in introducere, lucrarea de fata reprezina o sintezA a infor-matiei istorice, privitoare la Tara Maramuresului in secolul al XIV-lea, bazatã mai ales peinterpretarea izvoarelor scrise si a primelor rezultate ale cercetArilor arheologice. Subliniem faptulcA aceastã carte este prima monografie istoricA de acest gen, noua ca idee i ca metocIA. PrinImbinarea concluziilor trase de autor din studiul temeinic al conditiilor geografice, coroboratecu informatia scrisl i arheologica, se pot analiza pe larg anumite aspecte ale organizArii presta-tale, care retine azi in cnip deosebit atentia istoricilor nostri. In afarA de capitolul consacratconditiilor geografice, alte doul importante pArti ale lucrArii sint cele dedicate Economiei ma-ramuresene In veacul al XIV-Iea" i SocietAtii maramuresene". In cel din urmA capitol apareclar redat intregul mecanism al societAtii maramuresene, compusA la origin& din obstile sAtesti,care este supusA treptat dublei autoritati a cnezilor de sat" si de vale", cum li numesteautorul. Dupä parerea noastrA, aceasta este partea cheie a monografiei, reflectind lumininoi i asupra vietii sociale, care prezinta incA obscuritati din alte tAri" ale lumii românesti,in etapa prestatalA. In limitele Maramuresului, autorul urmAreste in toate detaliile procesul deschimbare a drepturilor de proprietate, a mutatiilor sociale, care se petrec in urma cotropiriiminturilor de oaspetii regali", producind o serie de conflicte cu feudalitatea de bastinA. Ana li-zind un alt aspect al istoriei Maramuresului voievodatul autorul ajunge de asemenea la econcluzie nou5 privitoare la existenta unui voievod, a cArui autoritate se intindea in limiteleacestui tinut. Cunoasterea acestei institutii, asa cum apare ea in Maramures, Intocmai ca i aceeaa obstilor i cnejilor, este foarte importanth pentru intelegerea in ansamblu a procesului de for-mare a statelor románesti. Asa cum subliniazA chiar autorul, la p. 204, voievodatul Mararnure-sului de la inceputul veacului XIV repezintA exemplul cel mai caracteristic pentru etapa care aprecedat cronologic i teritorial, aparitia marelui voievodat * si a *domniei *, in Wile roma:nesti"

Capitolul consacrat culturii maramuresene se bazeaza strict pe informatia izvoarelorscrise, privitoare la istoria bisericii locale, la care se adaug 5. rezultatele foarte importante alecercetArilor arheologice, Intreprinse mai ales in centrele feudale Cuhea i Giulesti. Din acestcapitol se pot trage unele concluzii interesante pentru paralelismul din Maramures si Moldova,unde In secolul al XIV-lea se surprinde trecerea de la lemn la piatrA. MeritA subliniat faptul c5,bisericile de piatrA, descoperite in recentele cerceari arheologice, reprezintA acel tip simplu,asa-zisa preferata mediului românesc din Transilvania. Aprofundarea cerceariiprimelor monumente de lemn si de piatrA din Maramures va contribui fAr5. Indoiall in egal5,mAsur 5. la clarificarea originilor arhitecturii din Moldova si la explicarea mai amlnuntitä aimprumuturilor de originA occidental5.. Cu toate cA autorul evith s5, abordeze unele aspecte deordin artistic, etnografic i folcloristic, atit de particulare Maramuresului, mai ales prin arhaismullor, era poate necesar s5. le fi subliniat. Nu este vorba, desigur, de o simpll Intimplare sau pur5.coincidenta, faptul el tocmai In Tara Maramuresului supravietuiesc Inca obiceiuri, tehnici,conceptii iconografice i ornamentale indepArtate ale unui ev mediu romAnesc de inceput.

Pfin metoda de lucru, aprofundarea cercetärii i bogätia interpretarii, cartea lui Radu Popaconstituie un model, care ar putea fi aplicat cu rezultate tot atit de importante i pentru altezone. Cercetarea amAnuntitl, sub forma unor monografii complexe de ordin istoric a tuturorvechilor tari romAnesti", entitati politice, sociale i economice prestatale ar duce treptatla realizarea fondului de bazä pentru realizarea unei sinteze a inceputurilor statelor feudaleronhinesti. Avind imaginea fiecArei zone in parte, se vor putea face apoi legaturile, paralelele,

ps.-

biseric5.-salk

--

C

www.dacoromanica.ro

13 RECENZI1 $1 PREZENTARI 377

asemändrile sau deosebirile firesti, care vor lumina aspectele mai indepartate ale evului mediuromanesc. Aplicind principiul nou al cercetarii interdisciplinare, in care geografia, informatiaizvoarelor scrise si arheologia shit legate impreuna pentru a 15.muri istoria unui tinut, autorulmonografiei despre Tara Maramuresului a deschis un nou drum cunoasterii complexe a unuitinut. Extinzind in viitor aceasta, metodà asupra altor zone si inglobind in cadrul preocuparilorconcluziile pe care ni le ofera, etnografia, folclorul i istoria artei, studii similare vor contribuiesential la cunoasterea trecutului romanesc. Farà indoialã ca lucrarea de fatä este prima piatrala temelia unui nou edificiu, bazat pe o noua. conceptie i metodä de lucru.

Corina Nicolescu

MATEI D. VLAD, Colonizarea rurald in Tara Ronuineascd ci Moldova (secolele XV XV I II),Bucuresti, Edit. Acad., 1973, 186 p.

Consacrata, unei probleme de demografie istoricä si de istorie social& in acelasi timp, lucra-rea lui Matei Vlad este rodul mai multor ani de cercetari, a unei pasiuni i tenacitati f ara. de careaceastä carte n-ar fi fost posibila.

Informatia documentara bogata, spiritul citic in examinarea datelor furnizate de izvoa-Tele istorice, ca si in folosirea literaturii de specialitate, preocuparea de explicare a fenomenuluiistoric prin interdependenta faptelor conferã lucrärii lui Matei Vlad o riguroasa tinuta

Sint deosebite trei etape in procesul de colonizare rurala din Tara Románeasca si Moldova :o etapá ce incepe cu secolul al XV-lea cind fenomenul este suficient de extins pentru a necesita

permite explicarea mobilului lui si care se incheie cu legarea de glie" a taranilor la sfir-situl secolului al XVI-lea ; o a doua etapa o constituie secolul al XVII-lea ; reformele fiscaleale lui Antioh Ca4ntemir in Moldova si Constantin Brincoveanu in Tara Romaneasa incheiecea de a doua etapa. i o deschid pe cea de a treia ce se intinde de-a lungul secolului al XVIII-1easi ale carei elemente definitorii explica In buna masura ansamblul de reforme impuse de domniilefanariote. In cadrul fiecarei etape au existat i poate ar fi fost cazul sa se insiste asupraacestui lucru momente in care procesul de colonizare rural& a fost mai activ sau mai putinactiv, momente de depresiune demografica i momente de cresteri demografice ; procesul a fostnu rectiliniu ci cu sinuozitati. Personal consider cä nu se poate sustine documentar, nenuantat,afirmatia actitá de unii istorici i pe care inclinä s-o fact i Matei Vlad cä in secolul al XV-leaar fi avut loc o adevarata explozie demografica," o saturatie demografica." sau suprapopulare".Daca, in Moldova domnia lunga a lui $tefan cel Mare si masurile Intreprinse de el au putut per-mite o stabilitate a populatiei i o crestere demografica, care nu inseamnä ins& exploziedemografica,", in Tara Româneasca in tot cursul secolului al XV-lea nu s-a putut nici macaratinge cifra populatiei din vremea lui Mircea cel Batrin.

Desele schimbári de domni s-au repercutat negativ in situatia econornica i demograficaa tarii. Pentru a impiedica ajungerea pe tronul Orli a candidatilor sprijiniti de regii Ungariei

prin aceasta cresterea influentei regatului maghiar, turcii au exercitat o permanenta presiunein Tara Romaneasca : ei au intreprins aci groaznice expeditii de represalii, provocind pustliri

dispersäri de populatie. In momentul in care locul domniilor efemere era luat de domnii dedurata, i autoritate, depresiunea demografica era treptat inlocuita cu tendinta de crestere demo-

si

CI

www.dacoromanica.ro

378 RECENZII $1 PREZENTARI 14

grafick determinat& de sporul natural vi de politica domnilor de a adAuga, pe diverse cdi,localnicilor elemente din afara granitelor Orli.

Consider ca se exagereaza cel putin pentru realiatile istorice de pin& la mijlocul seco-lului al XVI-lea rolul luptei de clasa a täránimii, vlzut5., aceast& luptl, ca principal& cauz5. acolonizárii rurale. Ea ar fi determinat dup& autor alaturi de alti factori externi (invaziiale turcilor, tátarilor etc.) aparitia a numeroase Existenta acestor presupunefärä indoial& existenta procesului de spargere" i risipire" a satelor. Acest proces, in perioadapremergatoare cAderii tärilor romine sub dominatia otomana, s-a datorat in primul rind räz-boaielor cu duvmanii din afará, dar i luptelor interne (vi unele i altele insotite de jafuri i adeseade calamitäti naturale care au distrus avez&ri onienevti in tinuturi intinse).

Din a doua jumatate a secolului al XVI-lea procesul de care vorbevte Matei Vlad despargere" de risipire" a satelor a apatat proportii, ca urmare a crevterii obligatiilor taranilorfat& de sapinii de pämint vi a obligatiilor lor fiscale fat& de stat ale c&rui datorii fata de turcisau reprezentanti ai intereselor lor sporeau continuu.

Pentru a se pune capät fluctuatiei Oranilor, ce prejudicia vistieria dornneasc& i ca s5. seasigure forta de mune& necesara valorificArii domeniilor feudale s-a trecut, dui:4 incercdri delimitare a dreptului de stramutare a taranilor, la desfiintarea acestui drept i la decretarea invremea lui Mihai Viteazul, a legarii de glie" a tAranilor.

Luptele lui Mihai cu turcii, pltrunderea ovtilor turcevti vi a hoardelor atare in TaraRomâneascl, urmate de robin i foamete, au diminuat efectivul uman i ava destul de scIzutal Tarii Românevti. Acest fapt 1-a obligat pe Mihai s& manifeste o permanent& preocupare de aatrage din alte tlri sau de a strámuta in Tara Romaneascà locuitori din tinuturile in care elp Itrun d ea t riumator.

Urmavii in domnie ai lui Mihai Vitcazul au fost confruntati toti cu marea problem& pecare o constituia depresiunea demograficl a tarii. Ei-au putut depavi, in parte, dificultátileinfruntate fri aceast& privinta in m&sura in care s-au putut mentine pe tron o perioada de limpmai lung& : a fost cazul lui Matei Basarab vi Constantin Brincoveanu in Tara Romaneascá saua lui Vasile Lupu in Moldova.

Matei Vlad intreprinde o analizA a procesuiui de colonizare rural& in secolul al XVII-lea,cercetat in strins& legaturã cu problema lichid.ii dreptului de stramutare a taranilor dependentide pe o movie pe alta. Efortul statului de a incuraja crevteri demografice prin colonizari i slobozii

creind un regim de scutiri pentru cei ce se stabileau sau erau stabiliti in sate de un asemeneatip a impiedicat ca procesul social-juridic ce se desemna prin legarea de glie a taranilorcare era urmarit cu consecventä de stapinii de pamint sã cunoasca generalizarea sau macar pro-portiile dorite de st&pinii de pämint. Modelul" satelor de colonizare a fost un permanent sti-mulent in lupta taranilor aserviti de a obtine un regim de obligatii similar sau macar apropiat decel al locuitorilor din satele de colonizare.

Din tendinta stapinilor de p&mint de a aduce pe tarani la discretia lor i lupta taranilordependenti de a impartavi regimul taranilor din satele de colonizare i slobozii, ca vi a acestorade a rupe", in sensul de a obtine conditii de mune& vi de obligatii stimulatorii, in conditiileistorice date, pentru o avezare a lor durabilá, s-a nAscut nevoia, manifestat& la sfirvitul secoluluial XVII-lea i continuat& in tot cursul secolului al XVIII-lea ca domnia sa intervin& in raporturiledintre tarani i stapinii de movii, pentru a defini obligatiile taranilor, ceea ce in fapt insemna pro-tejarea lor impotriva arbitrariului. Sub amenintarea depopulArii Orli, domnia a trebuit sá intre-prinda in secolul al XVIII-lea o serie de reforme amplu studiate in literatura noastr& istoricAdin ultima vreme i analizate de Matei Vlad in aspectele legate de tema tratatà de el care devi

Ii

www.dacoromanica.ro

15 RECENZII SI PREZENTARI 379

nu au schimbat structura social& au produs asemenea modificAri in situatia juridic& a taranimiidependente incit au creat sentimentul eliberaxii" ei din robie.

Lucrarea lui Matei Vlad este o dovadá graitoare cä fr studiul cadrului demograficistoria social& este de neconceput, iar istoria politic& si cea a institutiilor Inteleas& incompletsau deformat.

Cartografierea fenomenului luat in studiu ar fi reusit sl dea o imagine mai deplinl aextinderii i semnificatiei istorice a coloniz&rii rurale in perioada studiat5., ar fi flcut si maievident& importanta studierii fenomenului demografic, prea mult timp neglijat In cercethrilenoastre.

A .tefdnescu

FLORIN CONSTANTINIU, Re lafiile agra; e din Tara Romelneascd In secolul al XV III-lea,Bucuresti, Edit. Acad., 1972, 210 p.

Istoria social& este unul din domeniile de cercetare in care, fata de trecut, investigatiastiintifica a cunoscut in anii din urmä mari progrese. Publicarea sistematica a izvoarelor, metodariguroasä a anchetei istorice, ca i faptul cI. s-a pornit de la o traditie, in multe privinte valoroasa,explicà aceste progrese.

In contextul actual de avint al studiilor de istorie social& se inscrie si se remara, totodatãlucrarea lui FI.Constantiniu, Relafii agrare dinTaraRomdneascd in secolul al XV III-lea, importantindiciu al nivelului atins In cercetarea unor aspecte de cea mai mare important& ale vietii ruraledin Wile române.

Cunoasterea temeinicA a izvoarelor vremii (la editarea unora dintre ele Florin Constantiniuavind un aport Insemnat) ca si lectura atenth a lucr&rilor de specialitate (fie el este vorba de olucrare veche, adesea ignorat& pe nedrept, fie de ultima noutate bibliografica, din tar& sau depeste hotare) i-au inlesnit autorului s& trateze terna luatá in studiu pe baza unui chestionar incare nimic important nu scapa i care-i permite s& p&trund5. materialul documentar, s& desfacAformulele stereotipe in care el este adesea redat, s& prezinte folosind uneori metoda regresiva

continutul fenomenului social studiat, sI. explice panorama lui In secolul al XVIII-lealiniile de dezvoltare ulterioare.

Autorul ii clä seama cá ancheta istoricá intreprinsä de el si care se reduce In esent& la urml-rirea evolutiei in secolul al XVIII-lea a raporturilor dintre stápinii de pamint i inventaruluman", producátorii directi ai senioriei (rumkni §i oameni cu invoialk), nu poate s hiving&cunoasterea istoria mai departe decit dac& analizeaz& totalitatea faptelor,care conduc la sta-bilirea adevdrului i clac 5. se foloseste de metodele istoriei comparate.

Cercetarea economiei, in aspectele ei esentiale populatie i productie atit cit dateleizvoarelor permit, se impleteste cu studierea structurii sociale si a psihologiei colective, urmárin-du-se raporturile care le unesc i influenta pe care acestea o exercit& asupra politicii de reformea domniei in secolul al XVIII-Iea. In stabilirea care se vrea cit mai precis& a mobilelor ce aucondus la importantele acte domnesti ale secolului al XVIII-lea i redarea mediului care a precedat,influentat sau determinat hotäririle domniei, se tine seama de factorii conjuncturali, de impulsul

gi

www.dacoromanica.ro

380 RECENZI1 $1 PREZENTARI 16

pe care 1-au putut constitui uncle masuri intreprinse de austrieci in Oltenia sau pe care 1-au pututda unele curente de gindire.

Remarcabilul spirit critic in examinarea datelor documentare ca i in folosirea literaturiide specialitate face ca autorul sa evite conformismul sau preluarea tale quale din literatura despecialitate straina a unor concepte i teorii la moda.", far& aplicativitate la realitatile istoriceromane#i.

Examinarea cu grijä a oricarui element 0 detaliu istoric, in masura sä arunce onota asupra fenomenului luat in studiu, compararea situatiei din Tara Romaneasca cu cea din

vecine permit lui Florin Constantiniu sá. sublinieze ceea ce este specific in evolutia raportu-rilor agrare din Tara Roma.neasca i ceca ce apropie aceastä evolutie de cea din Wile EuropeiOrientate.

Inteligent conceputä, bogata prin continutul de idei, lucrarea de doctorat al lui Fl. Con-stantiniu se remarcä totodata prin claritate in expunere (Boileau spunea ca ceea ce se concepebine se exprima clar"), printr-un stil propriu, adesea colorat, prin exactitatea vocabularuluifolosit i, ca proportii, prin limite rezonabile.

Este indeol*e cunoscut cä mice lucrare oricit de reu0tä ar fi ca realizare las& locdiscutiilor de pareri, discutia i critica parerilor constituind viata ins5.0 a disciplinei istorice".Si in cazul lucrarii lui Fl. Constantiniu pot sa. fie, desigur, formulate pareri deosebite de cele aleautorului fat a. de modul in care este conceputa arhitectura lucrarii sau interpretat un anumitizvor, vazuta o anumitä problemasau explicat un anume fapt istoric. Acestea nu pot sa umbreasca.ins& constatarea cä orizontuJ larg al autorului i-a permis sá patrunda in adincime procesul istoricstudiat, sá realizeze o lucrare, ce-i face cinste lui §i totodata ridica prestigiul institutiei in care elii desfa§oara activitatea.

Intre problemele marl. aduse In discutie de Florin Constantiniu in lucrarea sa, cea a ;urnd-nIei ca importanta locul central.

Se §tie ca. In jurul acestei institutii s-au purtat in trecut indelungate discutii §i exist&azi puncte de vedere diferite cu privire la esenta i evolutia ei. Oprindu-ma asupra institutieirumintet, prezint concluziile care consider ca. rezulta cu necesitate din studierea rnaterialuluidocumentar.

Forma a dependentei feudale, rumania marcheaza o anumita etapa etapa agravantain evolutia dependentei feudale.

Pe parcursul evolutiei dependentei feudale se surprind mai multe etape, marcate prinfenomene conjuncturale (a caror prezentare nu este locul s-o facem aici), etape care se distingprin schimbari de continut ale dependentei schimbari care se reflectä chiar In terminologiataranimii dependente, in evolutia acestei terminologii.

De la formarea statului de sine statator Tara Româneasca se deosebesc :o prima perioada care tine pina catre sfigitul secolului al XV-lea cind, ca expresie

intaririi dependentei feudale, dreptul de stramutare a taranilor este limitat (prin plata galegide :efire) i taranimea dependenta incepe sà fie desemnata printr-un termen propriu ei : vecini;

cea de a doua etapa a evolutiei dependentei taranimii se incheie cu legiferarea, peansamblul Intregii tari, prin i4ezeimintul lui Milzai Viteazul, a legarii de glie a taranilor.Prin termenul de rumkn se reda noua situatie, mutt inrautatita, social& 0 juridica, a tara-mmii dependente legata de glie.

cu A,sezdnantul lui Althai Viteazul incepe etapa rumkniei in evolutia dependenteifeudale, etapa care tine Ora la reforma lui C. Mavrccordat. Adus la discretia stapinului depamInt, taranul dependent este asimilat in aceastä etapa cu robul ; termenul rumchr

lum

I

(Mile

ocupa

a

www.dacoromanica.ro

17 RECENZII $1 PREZENTARI 381

fácea din punct de vedere al apartenentei etnice deosebirea intre taranul dependent ajuns in starede robie i robul tigan.

Asimilarea conditiei rumdnilor cu aceea a robilor s-a fãcut treptat.a) La inceput au fost asimilati robilor runuinii sdraci, rumdni numai cu capul, far& folo-

sinta unei ocine. Acestia puteau fi mutati dintr-un loc intr-altul i schimbati, uneori cutigani (devenind clad. echivalenta de valoare" intre sufletele" care fIceau obiectul schim-bului.)

Trebuie spus c un Oran aflat in dependent& servil& clasicl nu putea fi mutat, caci arfi fost astfel deposedat de dreptul lui asupra delnitei (drept apärat de organizarea obstii).

Numai robii (§i de la o vreme, vecinii asimilati cu ei) puteau fi mutali, aci nu trAiauin obste, i astfel delnita lor era mult mai precarã.

b) Cu timpul i ruminii buni" (cu ocinä) au fost mutati i schimbati, valoarea lorfiind, insk mai mare ca a rumânilor säraci" (Un ruman bun" era schimbat uneori pe 2 3robi).

Ceea ce impiedica pe contemporani s& numeasc& in chip curent robi pe runuini a fostsentimentul de pietate si de ru0ne omeneasc5., datoria azuia numai tiganii sau oameniistaini erau robi in secolele XIV XVI. La apropierea mortii, jupanita Balosina a lui Dimapitar informeaz& documentul din 14 ianuarie 1617 s-a gindit ce S fac& cu vecinii dinsatul Valsanesti : la inceput, a vrut sa-i dea unei m&nastiri sau la rude ca sä le fie lorpoman&" mai apoi s-a azgindit c& nu e se spune In document nici un folos de nic&-ieri, ci s-ar Inmulti p&catele i marl blestemele, pentru c& sint vlahi crestini, nu shit tiganicArora li se spune In limba lor gavaoni", si au hotärit sã-i elibereze s5. fie cneji, sa-i pome-neasc& in urma., In locul feciorilor, s& nu mai fie vecini nimanui niciodata".

Acestea erau Ins& cazuri izolate. In secolul al XVIII-lea C. Kavrocordat constata caasimilarea de fapt a rum Smilor cu aceea a robilor se generalizase. Reforma sa este motivatä,in Moldova, In 1749, de aratarea, vldit iritatä, a marii Adunári adea parindu-le oameni-lor < täranilor supusi ), c& acest nume de vecinie n-are osebire de robie ...". Protestul boieri-lor, cum ca vecinii robi nu sint" nu putea totusi ascunde cl starea de f apt strAveche fuseseinlocuita printr-o stare de fapt ce indreptatea plingerile t&ranilor.

Opresiunea excesiv& a táranilor in secolul al XVIII-lea, cauzind sArlcirea i fuga lor,priva statul de realizarea veniturilor sale din impozite. Puterea central& s-a vAzut nevoitädeci s& intervin& In raporturile dintre t&rani i sapinii de mosii, s& defineasca obligatiiletaranilor ceea ce in fapt insemna protejarea lor impotriva arbitrariului.

Prin reforma sa socialä, C. Mavrocordat desfiinta legal rumania, devenitä sinonimäcu robia; altfel spus, C. Mavrocordat a desfiintat robia ruminilor, pentru a preface pe totitaranii dependenti in cldcasi, legati economiceste de boieri i supusi politiceste numai statului.

Cu reforma lui C. Mavrocordat a luat sfirsit, legal in fapt a continuat s& mai existeetapa de rumdnie, adicl de robie a taranilor dependenti, in evolutia dependentei tarani-

bor. Cu aceasta nu a luat sfirsit, insä, dependenta. Ea a intrat, dup& reforma lui C. Mavrocordat,intr-o nou& etapa, a cldcdsiei, in evolutia cáreia Regulamentul Organic va marca un momentinsemnat.

Urmärirea atent& a raportului dintre conjunctura politico-economica, situatia demo-graficl a tárii i situatia social-juridic& a taranimii este In mäsurl s& aducl lumini noi inprivinta evolutiei dependentei taranimii, evolutie care nu a fost, in realitate, asa liniar&cum noi am schitat-o, ci cu sinuoziati.

In afara problemei rumâniei, In lucrarea lui Fl. Constantiniu sint i alte probleme siidei care incita la discutii si care prin felul in care sint ridicate deschid drumuri noi in studierea

.--

www.dacoromanica.ro

382 RECENZII $1 PREZENTARI 18

vietii rurale românesti, obliga la eforturi sporite de informare, la reflectii prelungite pentruIntelegerea clt mai completä si exactä a fenomenului social din tarile romane.

Avansind in mai buna cunoastere istoricä prin rezultatele deja obtinute i stimulindcercetari viitoare prin ideile formulate, care las a. deschise anchete istorice, Florin Constanti-niu a dat o lucrare valoroasã ce defineste i impune exigente de natur a. sa sporeasca presti-giul colii noastre istoriografice.

t. .57efdnescu

AUREL TINTA, Colonizdrile habsburgice in Banat, 1716-1740, Timisoara, Edit. Facia, 1972216 p.

Fara a diminua importanta cercetarilor romanesti din trecut pe aceeasi problematica,a colonizarii Banatului (intre acestea, un loc de cinste revine lucrärii lui Traian Simu, Cob-niarea in Banat, Timisoara, 1924), lucrarea pe care o prezentam, scrisä in alte conditii,Intr-un stadiu superior de dezvoltare a cercetarii istoriografice, bazata pe o metodá stiinti-fica de investigatie, se inscrie ca una din lucrärile temeinice aparute la noi in ultima vreme.

De la Inceput trebuie subliniatá arhitectura, constructia de strinsa. logic& a lucrariidupa o prezentare succinta a istoriografiei problemei i o expunere a cauzelor emigrarilor, setrece la infatisarea situatiei demografice a Banatului in preajma cuceririi lui de catre austrieci,la etapele colonizarii, starea social& si etnia a colonistilor (mineri, mestesugari, tarani ger-mani, italieni, spanioli), localitatile colonizate, raporturile noilor veniti cu romanii bastinasi,Insernratatea i urmarile colonizärilor.

Emigrarilor li se (IA o explicatie stiintifica : cauze adinci de natura economic a. si nuspiritul de aventur a. a stat la baza lor, la plecarile unor anumite straturi ale populatiei dinunele provincii ale Austriei. Intre teritoriile nou cucerite, Banatul, cu solul sau deosebit defertil si cu un subsol de necalculate bogatii miniere, oferea conditii exceptionale de coloni-zare. Se analizeaza de asemenea politica austriaca in probleme demografice.

Un capitol de deosebit interes este cel al situatiei demografice a Banatului la inceputulsecolului al XVIII-Iea, adia in vremea cuceririi de catre austrieci, adesea denaturat prezentatáIn trecut, mai ales de catre unii istorici straini. Se insistã asupra românilor autohtoni-populatie majoritara in raport cu colonistii cu ocupatiile lor de bath, agricultura sicre,terea vitelor, cu viata, obiceiurile i rosturile lor aci.

Se analizeaza apoi cu detalii si in profunzime cele trei etape ale colonizarii in perioadade care se ocupa autorul, cea carolina (1716-1740), anume cele dintre anii 1717-1721,1722-1726 si 1733 1740, aratindu-se conditiile In care au avut loc colonizärile, masurilecurtii de la Viena in procesul de colonizare, starea colonistilor dupa asezarea lor in Banatsi politica de neta favorizare a colonistilor.

Cu obiectivitate autorul subliniaza i efectele pozitive ale colonizärii, indeosebi a mine-rilor i meseriasilor, care a avut drept urmare un proces mai rapid de dezvoltare economicaa provinciei.

Lucrarea, pentru a fi cunoscuta si in strainatate, se incheie cu rezumate in limbile ger-mana, rusa. i franceza.

Cartea lui A. Tina se impune, fara. indoiall asa cum sublinia si prof. $tefan PascuIn cuvintul sail de prezentare a ei ca o realizare importanta a istoriografiei noastre noi, mar-

plabilor

www.dacoromanica.ro

19 RECENZI1 $1 PREZENTARI 383

xiste. Bazatä pe tot ceea ce s-a scris Inainte i pe foarte mult material inedit din arhivele din tar&si din sträin&tate, lucrarea constituie In acelasi timp un raspuns la unele interpretäri eronatesau rluvoitoare In problema demografica bänäteanä.

D. Mioc

ANDREI OTETEA, Tudor Vladimirescu ci revolufia din 1821, Bucuresti, Edit. stiintifica,1971, 564 p.

Aparitia In 1945 a lucrlrii Tudor Vladimirescu miscarea eleristl In larile romknesti,prima versiune a lucrarii pe care o prezentlin in rindurile de mai jos, a marcat o ade-várat& cotitur& in Intelegerea acestui moment decisiv in istoria poporului roman. Pentruprima data actiunea lui Tudor Vladimirescu a fost integrata in lupta de emanciparenational& a popoarelor din sud-estul Europei, fiind puse astfel in lumind raporturile strinse dintreEterie i miscarea lui Tudor Vladimirescu. A devenit astfel evident ca sub steagul luptei impo-triva dominatiei otomane s-au intilnit toate fortele sociale si politice care intelegeau cl depen-denta de Poarta era incompatibilà cu progresul societatii romanesti ; convinsi ca Rusia va acordasprijinul ei miscArii de eliberare din Peninsula balcanick Tudor, conducltorii eteristi i boieriiromani au crezut c& vor putea gasi In armatele ruse scutul la adápostul c&ruia desflsoareactiunile lor conjugate. Dezavuarea tarului a produs deruta in tabära asculatilor, iar rupturalui Tudor de Alexandru Ipsilanti a silit pe capetenia pandurilor dea o baz& legal& princolaborarea cu boierii räniasi la Bucuresti i s& intre in negocieri cu turcii, pentru a salvatara de o invazie singeroasA. Capitularea lui Tudor In fata boierilor i tratativele sale cu Poartaau restrins progresiv baza social& a miscarii lui si au flcut In cele din urmá posibila captu-rarea sa In propria-i tabard. Aparitia acestei lucrari a dislocat viziunea traditional. si a fácutposibill editarea unor izvoare esentiale, care nu vAzuser& pin& atunci lumina tiparului, tocmaipentru ca veneau In contradictie cu concluzii socotite la acea datã de neclintit (Documentu/din 15 ian. 1821, publicat de C. Grecescu, In Revista istorica roman1", XVI (1946), 1,

p. 1-9).Sporirea considerabila a bazei de informatie cu privire la evenimentele din 1821, dato-

rita In mare parte investigatiilor Intreprinse de autorul insusi in arhivele sovietice i maghiare,a permis reluarea, In lumina noilor informatii, a episoadelor care continuau sa ramina. In obscu-ritate. Noua editie se prezint& asadar, In raport cu cea precedenta, substantial imbogatitä, atitsub aspectul documentärii cit si al interprearii. In problema atit de controversata a raportu-rilor dintre Tudor i conducgtorii eteristi, descoperirea In arhivele de la Budapesta a acor-dului dintre Tudor, Iordache Olimpiotul i Farmache a flout dovada peremptorie a carac-terului coordonat al celor doul miscdri. Tudor avea misiunea de a imobiliza o parte a forte-lor otomane pentru a lnlesni astfel actiunea lui Alexandru Ipsilanti. Abundentul materialfurnizat de cercethrile in arhivele diplomatice ruse a pus in lumina rolul Rusiei in organiza-rea misc&rii eteriste si a dezváluit planurile cabinetului imperial si atitudinea guvernuluirus fata de miscarea de emancipare din Balcani. In conceptia tarului Alexandru I si a celuimai apropiat colaborator al au, Capodistria, miscarea eteristl, ca de altminteri i actiunealui Tudor Vladimirescu, trebuiau sa creeze la Dunärea de Jos acea stare de anarhie care saconstringi. pe membrii Sfintei Aliante sa acorde Rusiei Imputernicirea pentru restabilirea situa-

,si

sa.-0

sa-si

www.dacoromanica.ro

384 RECENZII 51 PREZENTARI 20

tiei. Prezenta fortelor militare ruse in Imperiul otoman urma sä creeze conditii favorabile pen-tru solutionarea chestiunii orientale, intr-un spirit favorabil intereselor Petersburgului.

Pornind de la aceste coordonate esentiale ale situatiei interne si internationale, auto-rul izbuteste sa integreze Intr-o expunere care elimina tot ceea ce parea in trecut dreptcontradictoriu, momentele i episoadele istoriei lui Tudor Vladimirescu. Logica istoriei, patrunsain esenta ei, conciliaza tot ceea Ce in trecut parea inconciliabil. Devine astfel limpede de ceautorul proclamatiei de la Tismana, care condamna vehement regimul de oprimare a Ora-nimii, plecase din Bucuresti in virtutea unui acord cu cei mai mari boieri ai Orli Brinco-veanu, Ghika si Vacarescu , de ce masurile de reprimare" ordonate de comitetul de oblä-duire au fost in realitate tot atitea mijloace de a spori i consolida oastea lui Tudor, de cedomnul Tudor" a acceptat sà colaboreze cu cei a caror stapinire miscarea sa ar fi fost chematasa o inlature, de ce conducatorul luptei de emancipare a sfirsit prin a negocia cu turcii.Colaborarea lui Tudor cu Eteria i dezavuarea ambelor miscari de catre tar la Laibach sintcele doua elemente fundamentale de lntelegere a intregii actiuni din 1821.

La istoria evenimentelor din Tara Româneasca si Moldova In 1821, acad. A. Otetea aadaugat un nou capitol privitor la räsunetul pe care evenimentele petrecute In cele doul tanromane 1-au avut dincolo de Carpati. Se vadeste si In aceasta imprejurare solidaritatea roma-nilor din spatiul carpato-dunarean i caracterul unitar al istoriei lor.

Dezvaluind adeväratele dimensiuni istorice ale evenimentelor din 1821, acad. A. Oteteale-a restituit semnificatia lor autentica, de prag al epocii moderne In istoria nationala.

Documentarea solida, constructia logica i expunerea limpede asaz5, monografia acad.A. Otetea printre lucrarile clasice ale istoriografiei românesti. Ea mai dovedeste pe deasupra

istoria noastra nu se poate intelege cu adevarat declt in cadrul istoriei generale.

Papacostea

Populafie si societale. Studii de demogralie istoricd, vol. I, sub redactia prof. $tefan Pascn,Cluj, Edit. Dacia, 1972, 356 p.

Volumul ce formeaza obiectul prezentarii de fata este o culegere de articole care reuneste oparte din rezultatele obtinute de cercetatori din Bucuresti, Cluj si Iai intr-un domeniu ce preo-cupa cercuri tot mai largi din lumea intreaga : acela al demografiei istorice.

Cuvintut inainte i un cuprinzator studiu introductiv intitulat Demografia istoricd (p. 1174) sint semnate de prof. $tefan Pascu. Prima parte a studiului trateaza recensämintele" sidoctrinele" cu privire la populatie In antichitate, evul mediu i epoca moderna, lncheind curevolutia demografica" europeana de la sfirsitul secolului al XVIII-lea si prima jumatate acelui de al XI X-lea. Constituirea stiintei demografice formeaza partea a doua a studiului. Demo-grafia incepe sa se contureze ca stiinta pe la jumatatea secolului al XIX-lea, dar de demografieistorica propriu-zisä se poate vorbi abia dupa cel de al doilea razboi mondial chid preocupärilepentru aceastä stiinta noul sau relativ noua, una dintre ultimele venite intre stiintele umane"

dupa cum s-a spus cunoaste un avint deosebit. Ultimul capitol este inchinat izvoarelorcercetarilor de demografie istorica. in Romania. Daca pentru epoca veche lipsa informatiilor faceca datele sa fie ipotetice, pentru evul mediu izvoarele se Inmultesc, in special pentru Transilvania,

ca

- si

www.dacoromanica.ro

21 RECENZII PREZENTrAall 385

devin din ce in ce mai precise pe masura ce ne apropiem de epoca moderna. Asezari atestatedocumentar, izvoare narative i diplomatice, registre de dijme papale, urbarii, registre parohiale,conscriptii, recensäminte, catastife sint surse pe baza carora se pot face aprecieri (macar partiale)privind numarul populatiei, structura sociala si juridic& a acesteia, stratificarea social-economicA,dinamica populatiei, componenta etnica. Pe la 1240 1241, Transilvania avea circa 550 000 delocuitori ; romanii reprezentau pe la 1332 1347 peste 60 % din populatie, iar maghiarii, secuii

sasii sub 40%. In a doua jumatate a secolului al XVI-lea populatia Tarii Romanesti si a Mol-dovei este apreciata la 450 000 500 000 de locuitori pentru fiecare WA. La sfirsitul secoluluial XVI-lea, Moldova numara circa 400 000 de locuitori dintre care 80% erau familii taranesti,iar 20% nemesi, vatasi, curteni i preoti. Phil la 1772 populatia aceleiasi tari va spori cu 109,4%,iar la inceputul secolului urmator procentul va creste (neuniform) pin& la 235,8%. Studiul seincheie cu referiri la ultimele cercetari din tara noastra, privitoare la demografia istorica.

Studiul prof. St. $tefanescu se intituleaza Conjuncturi socio-politice ,si situafia demograficdin Tara Romdneascd in .secolele XIV XVI (p. 75 88). Se subliniaz& de la Inceput ca formareastatelor romanesti de sine statatoare a creat conditii favorabile cresterii numärului populatiei.in limitele cronologice pe care si le-a propus, autorul analizeaza factorii interni i externi care audeterminat perioadele de crestere demografica sau pe acelea de depresiune. Vicisitudinile politice,conflictele sociale i declinul economic, exploatarea feudall, regimul obligatiilor fat& de Poarta,razboaiele (urmate de pustiiri, robin i foamete), precum i calamitatile naturale, epidemiile shitfactori de instabilitate demografica. De aceea, in timpul unor domnii lungi, cind conflictelepolitice i sociale erau atenuate, politica de incuraj are a imigrarilor (din sudul Dunarii sau dinTransilvania) si de Intemeiere de noi sate a favorizat procesul de crestere demogra-fled. Maxima a fost atinsa In timpul lui Mircea cel BAtrin cind populatia Tarii Romanesti era depeste 500 000 de locuitori.

Intregire la conscripfia confesionald din 1733 privind populatia romdneascd din Transilvania(p. 89 95) este titlul articolului semnat de Haralambie Chirca. In 1733, paralel cu actiuneaautoritatilor bisericesti din Transilvania, fusese alcatuit& o conscriptie si de catre autoritatilecivile. Din aceasta. conscriptie autorul dä in anexa partea referitoare la populatia romaneascadin Tara Birsei, intregind astfel datele oferite de catre vechile editii ale conscriptiei confesionaledin acel an unde familiile romanesti fusesera omise intruclt nu erau supuse jurisdictiei episcopulutunit din Transilvania,

In articolul Populalia Transilvaniei la sfirfitul secolului al XV III-lea ,si inceputul secoluluial XI X-lea (p. 97 137), Natalia Giurgiu analizeaz& datele oferite de citeva izvoare demografice.Pe baza primului recensAmint general care cuprinde intreaga populatie din Transilvania istorica,ordonat de imparatul Iosif al II-lea intre anii 1784-1787, autoarea stabileste numarul populatieila 2 489 147, precum i structura acestei populatii. Raportul generalului Preiss, comandant alTransilvaniei, inaintat imparatului in 1773, consemneaza populatia pe confesiuni, fapt care dãposibilitatea unui grafic pe nationalitati : romanii reprezentau 63,5% din totalul populatiei,ungurii 24,1% si sasii 12,4%. In ultimele capitole ale articolului este analizata miscarea natural&

migratorie a populatiei pe baza a sapte registre parohiale i a citorva urbarii.Amplul studiu Stratificarea sociald a populaliei din Transilvania la sfir,situl orinduirii

feudale (1767 1821) (p. 139 238) are drept autori pe Al. Csetri i $t. Imreh. In prima partesint analizate cele patru tabele de dare care stau la baza cercetirii, sistemul fiscal practicat Inacea vreme In Transilvania, categoriile de contribuabili i slut comparate apoi datele rezultatecu alte surse demografice ; in partea a doua se stabilesc numarul contribuabililor i stratificarealor sociala, precum i ponderea diferitelor paturi sociale. Clasa stapinilor feudali nu figureazaIn toate tabelele de dare, fiind scutita. Clasa social& cea mai numeroasa era tAranimea dependenti,

25 C. 89

51

ri

si

www.dacoromanica.ro

386 RECENIZII $1 PREZENTATO 22

format& din iobagi i jeleri ; ea constituie In jur de 60% din intreaga populatie contribuabill ;In ceea ce priveste tAranii liberi, media este de peste 25%.

Ecaterina Negruti-Munteanu semneaz& studiul Date noi privind structura demografied aIfrgurilor i orafelor moldovene,sti la 7832 (p. 239 257), intemeiat pe o statistic& ineditk ceadintli statistic& demografick In acelasi timp i cea mai completk privind toate centrele urbanedin Moldova. Nefiind Intocmitä cu un scop fiscal, statistica este deosebit de important& Intrucitcuprinde numArul tuturor locuitorilor, precum si al familifior si al caselor din toate comuneleurbane. La Inceput, autoarea face clasificarea centrelor urbane dup& numArul locuitorilor, trecindapoi la repartitia populatiei pe categorii sociale, dupl sex si virstk densitatea pe familii si case.Rezult& ca populatia celor 40 de comune urbane existente In 1832 reprezintl 10% din populatiatotal& a Moldovei, densitatea pe familii fund de 4,9%, iar cea pe case de 5,1% (cu unele exceptfi).

Ultimul articol, datorat lui Gh. Platon, se intituleaz& Populalia ora,sului Iasi de la jumd-tatea secolului al XV III-lea pfnd la 1859 (p. 259 343). Autorul prelucreaz& mai multe statisticidintre anii 1755 1859 privitoare la orasul Iai. Majoritatea fiMd lucrAri cu caracter fiscalalcAtuite In chip diferit, cu omisiuni sau impreciziuni folosirea datelor a fost dificill i n-apermis o interpretare globall. Cu toate acestea, datele rezultate din prelucrarea fiecarei statisticine oferl imaginea orasului Iai In epoca de destrAmare a feudalismului i trecerea la capitalism.

Culegerea este Insotit& de rezumate In limbi strAine.Primul volum al culegerii Populalie i societate reprezint& intrarea demografiei istorice

romanesti Intr-o faz& superioar& ; el O. m6sura interesului pentru studiul istoric al populatiei dinspatiul carpato-dunarean i integreazA preocupArile cerceatorilor din tara noastrA intr-o directiede investigatie care se manifest& tot mai viguros In istoriografia contemporank

Olimpia Diaconescu

ADOLF ARMBRUSTER, Romanitatea ronzknilor. Istoria unei idei, Bucuresti, Edit. Acad.,1972, 279 p.

Cartea lui A. Armbruster a ad&ugat la foarte bogata literatur& consacratA romanit54iipoporului roman o opera cAci opera este de mare pret, In cuprinsul c&reia problema esteurmArita din unghiul de vedere al elaborArii ideii i apoi a traiectoriei sale istorice. Nu e vorba,asadar, de o reluare a discutiei despre originile romane ale romanilor,ci asa cum o indicasubtitlul de istoria acestei idei, care Inseamn& descendenta poporului roman din colonistiiadusi de administratia roman& in Dacia traianA. Acestei idei fundamentale i se subiumeaz& alteciteva i anume : continuitatea elementului romanic In spatiul carpato-dunarean, unitatea deneam a romanilor peste diviziunile politice, latinitatea limbii romane, caracterul roman ale unorobiceiuri populare. Acest complex de idei este urmArit cronologic de autor de-a lungul mai multoretape : afirmarea international& a romaniat.ii orientale (secolele X XIII), descoperirea decAtre strAini a latinitatii limbii romane (secolele XIV XV), politizarea ideii romanitatiiromanilor (secolul al XVI-lea), momentul Mihai Viteazul, barocul i epoca de aur a culturii medie-vale romanesti (secolul al XVII-lea), In sfirsit, politizarea national& a ideii romanitatii (primajurnatate a secolului al XVIII-lea).

si

www.dacoromanica.ro

23 RECENZII I PREZENTABI 387

Aria surselor investigate este neobisnuit de cuprinzAtoare : ochiului vigilent al autoruluinu i-a scApat nimic sau, pentru a fi prudenti, aproape nirnic din mArturiile despre romani-tatea romAnilor si a limbii lor, cuprinse in izvoarele latine, bizantine, slave etc. Acte de cancelarie

cronici, lucrari stiintifice si corespondent& etc. toate au fost cuprinse In ancbeta tinlruluiistoric. Staruinta autorului de a reinnoi baza de informatie a adus In cimpul cercetArii istorice unsir de date pretioase, ignorate de cei care 1-au precedat in studiul romanitatii orientale. La capAtulacestei investigatii laborioase se afl& inventarul cel mai bogat din cite dispune istoriografiaromAneascl al informatiilor privind obirsia neamului nostru. Dispunem acum de un excelentcorpus al stirilor privind rornanitatea romlnilor, care va trebui sä serveasc& drept punct deplecare pentru orice viitoare cercetare In aceasta directie.

La prodigioasa cantitate de informatii, A. Armbruster a allturat analiza patrunzAtoare afiecarei surse. Pretutindeni In lucrare rlsare preocuparea autorului de a integra izvorul In con-textul istoric c&ruia ii apartine, de a stabili raporturile de determinare cauzall care explic& apari-ia anumite imagini despre populatia spatiului carpato-dunlrean. Dac& baza larg& si solidàdocurnentatiei aratl cit de mult stie Armbruster, spiritul critic care se dezvAluie permanent In

discutia surselor revel 5. cit de adInc a intrat el in marea documentatiei pe care a adunat-o.La o lucrare ca cea de fat& care Imbra4iseaz5. probleme atit de numeroase si de

variate, adeziunea deplinä la toate observatille i Incheierile autorului e imposibil. si nu inten-tionam s5. intrAm aici In discutarea tuturor nedumeririlor noastre ( de pildl, opinia autoruluidespre originea sensului social al cuvIntului rumdn nu ni se pare a explicA relatia rumdn-vecin).

Credem c& autorul ar fi trebuit sl incerce stabilirea unei filiatii mai strinse intre diverselesA intocmeasc& adicl ceea ce se numeste in alcAtuirea unei editii critice sterna manus-

criselor" pentru a vedea dac& uneori, cutare autor nu face altceva declt s& reproducl informatiaaltuia, sau clac5. nu cumva se ajunge la adevArate locuri comune" in literatura strAinä despreroman#atea rominilor. S-ar putea ca cerinta noastr& sä se dovedeasca irealizabill, dar daCaea este posibil5., sintern convinsi ca nimeni nu este mai indicat sä o faca declt A. Armbrustercu rAbdarea si minutia sa.

Noutatea informatiei i noutatea interpretArii se asociazi. pentru a conferi lucrArii luiA. Armbruster un loc de onoare in istoriografia acestei probleme, care numara atitea numede prestigiu romAne i strline.

Fl. Constantiniu

LUCIA DJAMO DIACONIT A Limba documentelor slavo-romdne emise In Tara Ro-mdneascd In secolete XIV XV, Bucuresti Edit. Acad. 1971, 387 p.

Aceast& lucrare, care se allturl unei bogate literaturi dedicate slavonei romAnesti, esteconsacrat& numai subtipului muntean.

In introducere, autoarea relevl cu mult discernAmint discutiile istoricilorroma.ni i strAini asupra problemei esentiale, dacA limba slavä este o limb& de cultura sau limbavie a populatiei slave din tArite romane. Dupä ce face un paralelism cu limba latin& medieval&limb& de cancelarie din Wile din apusul i centrul Europei Lucia Djamo conchide Ca slavonaromaneasca nu era limba curent& a vietii de zi cu zi, transmisa din generatie In generatie, ci

unei

lingvistilor i

a

stiri,

t

www.dacoromanica.ro

388 RECENZII SI PREZENTAECII 24

o limb& artificiall, o limb& savant& In sensul cel mai larg al cuvIntului, limb& a bisericii si acreatiilor literare, limb& folositl in relatiile internationale".

Scopul acestei cArti, este de a face cunoscut aspectele multiple ale redactiei slavo-romAnea documentelor din secolele XIV si XV, precum i influenta limbii române asupra acestor do-cumente.

Lucia Djamo - Diaconit& se ocup& numai de limba documentelor provenite din cance-laria TArii Románesti sau de la persoane din cuprinsul Orli. A omis actele date de cancelariilelui Stefan Lazarovici, despot strb, si a lui Sigismund, regele Ungariei, cu toate ca shit incluseIn toate colectfile de documente, pentru c& nu reflect& particularitatile actelor slavo-romAne.

Pentru Intocmirea lucrarii, autoarea a studiat 467 de documente (209 documente deIntArire, de danie i porunci, si 258 de privilegii comerciale i scrisori ale voievozilor i boierilorcu orasele din Transilvania), principalele fonduri ffind cele de la Arhivele Statului din Bucuresti,Biblioteca Academiei i Muzeul de istorie a orasului Bucuresti.

Autoarea remarc& faptul c& In timp ce diacul actelor interne era obligat s& respecteun anumit formular, care duce la o stereotipie a acestor acte, In schinib, corespondenta iesitAdin aceast& Incorsetare are un stil mai colorat i un continut mai bogat, totodatA, in scrisorise remarcl mai usor a diacul gindea romAneste i scria In slavon&.

0 alt& problem& interesana este aceea a identificArii grAmaticilor. In aceastá privintAsugerAm autoarei c& lipsa numelui diacului din unele acte poate fi suplinit& prin comparareascrisului.

In primul capitol dedicat grafiei documentelor se vorbeste de marea varietate de formeale scrisului, datorate in parte existentei unor litere polifone.

OcupIndu-se de foneticA, Lucia Djamo-DiaConit& relev& baza mediobulgara cAreia is-au suprapus influenta slrbo-croata i cea a foneticii romAne. i

In partea destinatá morfologiei, autoarea face o analizA s stematicA a partilor de vorbire(substantiv, adjectiv, pronume, numeral, verb, adverb, prepozitie si conjunctie).

0 problem& important& si bine tratat& este aceea a pAtrunderii elementelor romanestiIn limba documentelor slavo-romane din secohil al XV-lea. Aceste elemente sint numeroase

foarte variate i dovedesc c& majoritatea diecilor erau romAni, care scriau Intr-o limb& strain&de limba lor matern& folosind anumite particularitati lexicale i constructii gramaticaleromfinesti.

Ocupindu-se de lexicul slavonei românesti, autoarea constatl cl la baza acestui lexicstau elementele din limba slay& veche, la care s-au adaugat unele tras&turi mediobulgarecu influente lexicale slrbo-croate, maghiare, germane, latinesti, grecesti i romAnesti.

Studiul Luciei Djamo-Diaconit& va fi de cel mai mare folos atit studentilor de la facul-tatea de limbi slave, clt d cercetätorilor In domeniul filologiei i istoriei.

Minutia cercetArii i valoarea Incheierilor ne face s& regretam c& autoarea s-a oprit numaila subtipul muntean al slavonei romAnedi ; (lac& investigatiile s-ar fi extins i asupra documen-telor moldovenesti, autoarea ar fi avut posibilitatea, s. ajungl nu numai la concluzii partiale,ci ar fi oferit o viziune de ansamblu asupra forma.rii i evolirtiei limbii documentelor slavo-romine din secolele XIV XV.

De asemenea ar fi fost interesant ca volumul s& fi unnArit i scolile de dieci care au func-tionat In acest timp, aratInd aria lor de extindere, mutatiile i influentele reciproce dintre celedoul tali, Moldova si Tara Romfineascli, gradul lor de culturA, In sfirsit apOrtul lor In dezvol-tarea culturii noastre In epoca mentionata.

Cartea Lucid Djamo-Diaconit& reprezint& o contributie pretioasa atlt pentru istorialimbii slavo-romine, clt i pentru istoria limbii bulgare.

n

si

si

www.dacoromanica.ro

25 RECENZII $1 PREZENTAR1 389

Prin cercetarea efectuat& cu mult& pricepere si migalk., ea a reusit sä demonstreze cálimba slavon& a fost o limb& strainl, adoptat& de biseric& si de cancelaria domneasca, carea suferit diferitele influente i in special cea a limbii romkne.

Contributia valoroas& a domniei sale constituie in acelasi timp o solid& baza de plecarepentru orice nou studiu al limbii cancelariei slavo-române.

Maria Bdlan

CORINA NICOLESCU, Istoria costumului de curte hi facile romdne. Seco tele XIVXVIII, Bucuresti, Edit. stiintificl, 1970, 308 p.

Lucrarea Corinei Nicolescu pe care o prezentlm In cele ce urmeaz1 ofer& o larga siin bun& m&surl inedit& privire asupra civilizatiei medievale romknesti.

Studierea costumului de curte din Odle romkne incepind din secolele XIII XIV pinkla inceputul secolului al XVIII-lea reprezint& asa cum afirm& autoarea un mijloc decunoastere a vietii sociale si a semnificatiei unor opere de art& ca märturii legate direct de viata.".

Realizarea in bune conditii a acestei lucari in care autoarea face din p1M dovadaaleselor sale calitäti de cercetãtor a devenit posibil& intr-o anumit& m&sur& i datorità progre-selor inregistrate in ultimele douä decenii in organizarea mai sistematic& i imbogatirea colec-tiflor muzeale de art& veche romineascl, precum i rezultatelor fructuoase ale cercetärilor arheo-logice privind epoca feudal& pe teritoriul patriei noastre.

Cercetarea s-a intemeiat pe studierea costumelor si a fragmentelor de tesaturi p&stratein colectiile rn&nästiresti i muzeale sau descoperite in urma slplturilor arheologice, ca si pebaza altor categorii de izvoare : portretele donatorilor din picturile murale, de pe icoane, manus-crise, broderii, monede etc.

5tiri pretioase cu privire la originea, valoarea i felul textilelor si a costumelor au fostfurnizate de privilegiile comerciale, listele vamale, diferite inventare, foi de zestre i testamente,ca si de cronicile timpului i scrierile cAlátorilor sträini care au trecut prin române.

Cartea trateaz& exclusiv costumul de curte de ceremonie ; insuficienta materialuluidocumentar cu privire la costumul tirgovetilor i áranilor pint in secolele XVII XVIII,ca si la costumul militar i cel de fiecare zi" al clasei dominante, nu a f&cut posibill prezen-tarea acestora.

In prima parte a volumului (p. 15-73) sint cercetate problemele complexe referitoarela textilele din care se confectionau costumele ca i la mestesugurile legate de imbracaminte.In acest context se insist& asupra textilelor locale sau importate din Occident si Orient, asupravalorii artistice a tesaturilor ca i asupra preponderentei acestora intr-o etapl a au alta, in reali-zarea costumului de curte.

Toate aceste izvoare corelate duc la concluzia cl In secolnl al XV-Iea i in prima jurnitatea secolului al XVI-lea, principalele textile catifelele brosate provin din Italia ; in perioadaurmItoare secolele XVI XVIII mitasurile cu fir aduse din Orientul apropiat se räspin-desc tot mai mult, corespunzAtor pe plan politic perioadei de dominatie otomani in Odleromazie.

thrile

www.dacoromanica.ro

390 RECENZII SI PREZMNTABI 26

Evolutia istoric5. a costumului de curte reflect& transformArile politice si sociale petre-cute In Wile romAne In perioada cercetatA.

In secolul al XIV-lea, costumul de curte din Tara Rom &masc . este asem&nAtor costu-mului de curte occidental, c&ruia de la mijlocul secolului urmAtor i se substituie costumul detip bizantin. In aceeasi perioad& in Moldova se utilizeaz& atit costumul de curte de tip occidental,cit si costumul de ceremonie bizantin. In secolul al XVI-lea se constatl pAtrunderea unor ele-mente specifice vestimentatiei demnitarilor turci ; elementele orientale devin de la sfirsitulaceluiasi secol predominante In costumul de curte din Wile romAne.

CuprinzAtorul catalog (p. 182-269) constituie un instrument pretios de lucru pentruspecialisti, oferind principalele date (inclusiv informatii bibliografice) cu privire la tesaturileimportate din Italia si Orientul apropiat, la costumele sau fragmentele de costume p&stratepin& In prezent, la portretele de domni, domnite, jupani si jupanite.

Realizarea grafic& de tinutA, caracteristica. 1ntregii lucrAri, este dovedit& cu prisosintasi prin calitatea celor 21 de planse color si 203 planse alb-negru.

Prin continutul ei istoric si artistic monografia Corinei Nicolescu aduce o contributieimportant& la cunoasterea civilizatiei si a culturii romlnesti In epoca feudal& ; ea se inscrieIn categoria privilegiat& de carti a cAror tovArAsie permanent& este dorit& de un larg cerc decititori din tar& si din strAinAtate.

Marieta Adam

G. G. URSU, Memorialistica In opera crorticarilor, Bucuresti, Edit. Minerva, 1972,290 p.

In cercetarea sa cu aspect monografic scotind In evident& caracterul memorialisticprezentat de majoritatea cronicilor rorranesti din secolele XVII si XVIII G.G. Ursu relevAdeopotriv& calitAtile literare ale acestor mArturii ca si valoarea lor de autentice documenteistorice. Marii cronicari moldoveni indeosebi Miron Costin si loan Neculce si-au bazatIn mare mAsur& afirmatiile continute in operele respective pe participarea direct& la evenimentelepovestite, transformindu-si astfel cronicile in naratiuni vii, pline de farmec, In pofida partialitatiirezultat& din pozitia lor social& sau deterrninat& de cunostintele acumulate, de crezul lor politic,de atasamentul arAtat fat& de o idee. Caracterul de pamflet este In schimb evident In majori-tatea cronicilor muntene din a doua jumätate a veacului al XVII-lea, adevArate pledoarii infavoarea factiunilor politice ce le inspirau, ale BAlenilor sau Cantacuzinestilor, limbajul violent,polemica necrutAtoare si incriminarea adversarilor constituind procedee stilistice curente.De aceea si G.G. Ursu insist& mai ales asupra savoarei si pitorescului degajate din povestirilecronicarilor moldoveni, a clror subtiitate si mAiestrie artistic& shit, Mr& Indoiall, superioarecelor munteni, tributari intr-o m&sura, prea mare pasiunilor politice de clan" si abuzindde clisee" contrastante !titre alb" si negru". Autorul 11 consider& pe Miron Costin ca celdintli memorialist in limba romAnA, a cArui eruditie a fost dublat& de calitati literare deosebite.Portretele pe care izbuteste s& le faca. Movilestilor, de pildá, shit adevArate fresce istorice, undese Imbin& talentul condeiului cu informatia bogatA, culeas& nu numai din cronicile si letopi-setele t Arii sau cele strAine, dar bazatl si pe traditia oral& de familie, provenind fie de la sotiasa Ileana, nepoata lui Simion vod& Movill, domn al Tarii RomAnesti 0 al Moldovei, fie de la

www.dacoromanica.ro

27 RECENZII $1 PREZENTAHL 391

tatAl s&u, marele postelnic Iancu Costin, sfetnic de seam& i rubedenie a lui Miron vodA. Barnov-chi. La toate acestea s-a adaugat experienta personal& a cronicarului, dobindit& In calitateade participant la unele expeditii rAzboinice in ará sau peste hotare sau trimiteri In diferitesolii la vecini.

La fel, pentru a urmari geneza variatelor cunostiinte dovedite si de Ioan Neculce in alcd-tuirea atit de fermecAtoarelor sale povestiri reunite In 0 seanth de cuvinte, G.G. Ursu cerceteaz&originea cronicarului, Inrudirile prin mama sa Catrina Cantacuzino cu marea boierime moldo-veanä, de la care a obtinut stiri si a mostenit

Scrieri In care se poate detecta elementul memorialistic se Intllnesc si In opera erudi-tului domn al IVIoldovei Dimitrie Cantemir, In special In lucrarea Inchinath vieii tatälui sluConstantin vod i In marea sintez& asupra cresterii i descresterii mAririi ImpAr&tiei turcesti.

In rindul realizarilor istoriografiei muntene sint trecute Sn revista Letopiselul Cantacu-zinesc, Cronica Bdlenilor, a Anonimului Brincovenesc, ca i acelea de curte ale logoatului RaduGreceanu i vornicului Radu Popescu prezentind istoria principatului muntean Intr-o viziunelimitat& de interesele factiunii pe care o reprezenta fiecare autor, InfAtisind In mod apologeticdomnia si figura voievodului obladuitor, cu preamArirea actiunilor sale, ale familiei i devotatilor.

Infierarea dusmanilor.Analiza lui G.G. Ursu se extinde totodat& i asupra productiei istoriografice din Moldova

si Tara RomAneascl In secolul al XVIII-lea, mai sarac& In lmpliniri de ordin estetic si literar.In cea mai mare parte a lucarii sale, autorul relevA o adevgrat& galerie de portrete ale

unor personaje istorice i reinvie unele episoade dramatice desprinse din filele agitatului nostrutrecut. In feta ochilor cititorilor, el evocg figuri de domni, mitropoliti, marl boieri, cArturaretc. asa cum au fost z&mislite din pana cronicarilor, In mod luminos sau dimpotriva cu url

dispret. Un Stefan Tomsa este stigmatizat de Miron Costin exponent al boierimii caun tiran crud, ucig&tor al tagmei sale, In contrast cu Radu Mihnea, socotit ca domn blajin,drept i intelept pentru c& a fost un apArator al clasei dominante. Ace lasi procedeu este intilnitsi In caracterizarea lui Gaspar Gratiani, socotit usuratic i nechibzuit, In comparatie cu MironBarnovschi, apreciat ca un viteaz, desi am/ndoi au azut victime ale razbunkii turcesti.

In cronicile muntene, aceeasi antiteza Intre domni buni, slujitori ai intereselor de clasA,si cei ostili boierimii, principala beneficiarA a regimului feudal. Matei Basarab este prezentatin Letopise/ul Cantacuzinesc In mod favorabil, dar schematic, sArAcAcios din punct de vedereal realizärii artistice, In timp ce asupra lui Mihnea al III-lea, apArInd ca un personaj negativ",se revars& dar cel putin intr-un mod mai viu, mai plastic invective si IncriminAri pentrumacelurile la care s-a dedat impotriva marilor dregatori ai tarii.

0 palet& mai bogat& si mai subtil& In comparatii o oferl portretizarea unor domni caSerban Cantacuzino, Constantin Brincoveanu, Dimitrie Cantemir, Nicolae Mavrocordat saua mitropolitului Antim Ivireanul, a stolnicului Constantin Cantacuzino s.a. In functie de cate-goria de izvoare care le-au evocat personalitatea : cronici voievodale, de factiuni" boierestisau de familie. Din rindul figurilor strAine Infatisate In cuprinsul scrierilor noastre mai vechi,autorul evidentiaz& mai'Intii pe aceea a tanilui Petru cel Mare, prezentatA In general In modpozitiv, cu exceptia unor cronici muntene pArtinitoare fat& de Brincoveanu, considerat in alteizvoare drept principalul vinovat al esecului campaniei de la Prut ; la rIndul sAu Neculce creio-neazA portretul moral al solului polon la PoartA, Rafael Lesczinsky, al cdrui orgoliu i compor-tare fat& de Antioh vod& Cantemir le blameazA.

Un ultim capitol al lucrárii examinate este dedicat stilului si limbii folosite de cronicariinostri, In care expresiile vii, colorate, de factur& populara, predominA.

www.dacoromanica.ro

392 RECENZU t 'REZENTA!1 28

In final G.G. Ursu afirma a in general complexul literaturii romAne memorialisticeofer& un univers infinit de nuante "care pot prilejui cercetItorului un cimp larg de inves-tigare".

Paul Cernovodeanu

AL. DUTU, Cdrfile de Infelepciune In cultura romdred, Bucuresti, Edit. Acad., 1972, 168 p.

Risipite de criteriile moderne de clasificare in diverse categorii, cartile de intelep-ciune" cum a numit N. Iorga aceste scrieri de povatI i edificare moral& dispAruser& dincimpul anchetei istorico-literare, lipsind astfel istoria literaturii romanesti in evul mediusi la inceputul epocii moderne de un capitol vrednic de cel mai mare interes din unghiul devedere al literelor insei, dar si revelator cum se va vedea pentru alte aspecte aleistoriei societatii romAnesti.

Este marele merit al lui Al. Dutu de a fi chemat din nou la viat& de ast& data ca obiectde studiu aceste cdrti de intelepciune, care, atit de gustate in trecut, atit de uitate mai tirziu,ilustreaz& de minune acel Habent sua fata libelli". Demersul stiintific al autorului se desfa-soar& pe doul planuri : reconstituirea acestui gen de scrieri i, prin mijlocirea lor, investigareauniversului mental al color ce, prin lectura lor, le-au asigurat o larg& difuzare.

Tipologic, se pot distinge in cadrul c&rtilor de intelepciune, dou& mari grupe : oglindaprincipelui, culegere de norme si sfaturi pentru cirmuitorul politic, si cartea de comportarc,cu o destinatie mult mai largA, indrumArile cuprinse in ea fiind Indreptate cAtre ceea ce amnu mi cu un termen modern marele public cititor.

Cärtile de comportare apar Inc& de la inceputurile literaturii slavo-române, colectii demaxime i aforisme din pArintii bisericii, dar si din Ins/44H pAgini, ca de pilda AristotelIntilnindu-se din secolul al XIV-Iea. Erudit i sagace, autorul urmAreste evolutia acestui tipde scricri, punind in lumina progresiva laicizare a continutului lor, care duce la aparitia asa-numitului breviar al cArturarului, expresie a unei mutatii de mentalitate, sensului religios subs-tituindu-i-se cel etic. In acelasi curent se inscriu i Divanul lui Dimitrie Cantemir, Floarea daru-rilor §i Pildele filosofeFti, care exprim& efortul spiritului laic de a da un fundament rationalistraspunsurilor la ceea ce am putea numi modernizind evident existentialismul" de lasfirsitul veacului al XVII-lea i inceputul celui urmAtor. Epoca fanarioth nu a largit registrulde idei al cartilor de comportare, dar a sporit insemnatatea personalitatii autorului, care iiintemeiaz& selectia florilegiului pe gustul personal. Afirmarea unei noi generatii de intelectuali,iesiti din scolile reorganizate prin reformele domnilor fanarioti, i intensificarea luptei de eman-cipare national& si social& pregatesc aparitia unui alt tip de scriere, manualul cetAteanului, ina cArui elaborare invatatii transilvIneni au avut o participare decisivA. Pe mAsura cresteriitensiunilor i confruntarilor social-politice, care aveau sa culmineze in revolutia de la 1848,conceptele nascute din critica structurilor feudale anacronice si din proclamarea idealului nationaldevin preponderente.

Aceeasi informatie abundent& i acelasi efort de permanent& raportare a scrierilor anali-zate la contextul istoric al epocii caracterizeaz& i istoria cArtilor de intelepciune destinateprincipelui. Evolutia lor este similar& c&rtilor de comportament. La inceput traduceri de scrieribizantine, pentru ca mai tirziu, pe mAsura inaspririi confruntArii dintre temporal si spiritual

www.dacoromanica.ro

29 RECENZII al PREZENI'ARG 393

si a lärgirii deschiderii spre curentele novatoare de esenta rationalistä, spiritul laic sä se afirmetot mai viguros, dar nu si fara reculuri. Ceasornicul domnilor, prelucrat de N. Costin dupa Guevara,Theatron politikon al lui N. Mavrocordat, scrierile inspirate de Fénelon sau Oxenstierna, ping,la acel Cittre ocirmuitorii noroadelor al lui Iordache Golescu sint principalele opere din aceastagrupl In care s-au inscris, fireste, i Invdfdturile lui Neagoe.

Cele aproape doua secole, cit dureaza viata propriu-zisl. a cartilor de intelepciune, augäsit in Al. Dutu un istolic perfect informat, stapin deopotriva pe metoda si material, atentin fiecare aria la realitatea romaneasca si la cadrul european caruia ea ii apartine si al caruiimpact il primeste.

De altminteri, aria de investigatie a autorului pastreath acest caracter european In deplinulInteles al cuvintului, caci de la British Museum pin& la Biblioteca Academiei din Bucuresti,Al. Dutu nu a läsat sa-i scape nimic din ceea ce putea lumina obiectul preocuparilor sale. S-arputea spune chiar, ca. minutia informatiei sale aminteste in unele pagini pe cel care a devenitin istoriografia noastra simbolul documentatiei exhaustive, Demostene Russo.

Cartea lui Al. Dutu nu este ins& numai o cercetare savant& de istorie literarã, ci i oinvestigatie pasionanta i captivanta de psihologie socio-istorica. Asa cum indica, subtitlulversiunii franceze, avem de a face cu o introducere la istoria mentalitatilor sud-est europene,astfel ca autorul se angajeaza pe deplin constient de marile dificultati pe cal nestrabatutede nimeni pina la el. De prisos a starui aici asupra Insemnatatii cercetarii mentalului colectiv ;ajunge sa spunem cä nu se poate face o autentica istorie a umanitatii in ansamblu sau pecompartimente nationale faiä a cunoaste constiinta sa colectiva. La curent cu cele mai,noi cercetari in aceasta directie, Al. Dutu se intereseaza de ceea ce am numi, putin inexact,audienta social& a cartii. Analiza continutului diverselor scrieri este pentru domnia sa un exce-lent mijloc de a patrunde In lumea de idei i sentimente a cititorilor, de a examina, cu fin*

patrundere, concepte ca intelepciune sau fericire, de a face partea cuvenita traditiilor, aceleprisons de longue dui-6e", pentru a folosi cuvintele lui F. Brandel, i inovatiilor, de a restituivaloarea lor factorilor autohtoni i influentelor venite de aiurea.

Cele trei studii date in anexa, Translatio studii la cdrturarii romdni, Imaginea Franfeiin timpul campaniilor napoleoniene i Civilitate englezd si moralism sud-est european shitmai ales cele douä din urma mici bijuterii ale unei cercetari care coreleaza statornic cultu-ralul cu mentalul.

In aceasta opera de orfevrarie istorica i istoriografica, se intilnesc, fireste, i ornamentein care unealta artistului a lovit alaturi1. Indrepari de detaliu se vor mai putea, poate, aducedar este incontestabil ca Al. Dutu a dat in studiul cartilor de Intelepciune o carte-model.

Fl. Constantiniu

GEORGETA PENELEA, Les foires de la Valachie pendant la période 1774-1848,Bucarest, Ed. de l'Académie, 1973, 183 p.

Studiul perioadei de tranzitie de la feudalism la capitalism in tárile române reclamadeopotriva clarifici.ri teoretice i investigatii monografice. Fara raportarea tezelor lui K. Marxla realitatile specifice ale societatii romanesti, far& cercetarea sistematica a imensului material

1 Vezi in acest volum p. 358-361.

www.dacoromanica.ro

394 R.ECENZII SI PREZENTAM 30

documentar, In care ineditul precumpineste Inca, In sfirsit, Mx& valorificarea acestor izvoarein cuprinsul unor monografii, discutia despre aceast& perioad& de trecere e condamnat& s5.rAmin& steri15,.

Este, deci, marele merit al Georgetei Penelea de a fi abordat o problem& de cel mai mareinteres pentru cunoasterea unui aspect fundamental al istoriei noastre economice Intr-o perioadäcaracterizat& prin schimb&ri profunde in toate structurile societAtii românesti. Intreprinderecurajoasa atit fat& de abundenta informatiei alatuitl in cea mai mare parte din fonduride arhiv& cit i fat& de dificultatile numeroase pe care varietatea conditiilor locale, a unit5.-tilor de ni5sur5., a nomenclaturii märfurilor etc. le ridic& in calea anchetei.

Intemeiat& pe o bazã de informatie, pe cit de amplA pe atit de solid5., autoarea a stiutsl Incadreze bilciurile din Tara Româneasc& intr-o larga perspectivl de istorie universall, oferindIn introducere o excelent& schit& a istoriei bilciurilor, sprijinit& pe cele mai noi cerceari.

Evolutia bllciurilor din Tara Romaneasc& in perioada cuprinsl Intre pacea de la Kuciuk-Kainargi i revolutia de la 1848 este trataa In trei mari capitole. Cel dintli urmareste regimullor juridic de-a lungul a dou& perioade, care au drept hotar instituirea regimului regulamentar(1831) ; cel de-al doilea urmlreste succesiv participantii la bilciuri, mgrfurile negociate, taxele ;ultimul capitol prezint& dispozitia topografic& a bilciurilor, dind o list& a lor pe judete i punindastfel la dispozitia cercet&torului un instrument de lucru care va aduce marl servicii viitoarelorcercetäri. 0 anex& de patru documente din anii 1827-1840 pune la dispozitie lectorului citevapiese reprezentative pentru functionarea bilciurilor.

De-a lungul intregii cerceari, autoarea a stiut s urmAreasca i sä releve caracterulcontradictoriu al bllciului expresie a unei economii cu pronuntat caracter natural si intemeiatpe un privilegiu feudal, bilciul contribuie la stabilirea unei retele de relatii de schimb i decila dezvoltarea pietei interne pentru pierde functia economic& odat& cu consolidarca pieteinationale.

Este incontestabil c pe másura cunoasterii arhivelor caselor de comert Hagi Pop, HagiEnus si a altor mari negustori, studiul bilciurilor va lnregistra progrese notabile, dar este totatit de incontestabil, c5. innoirile documentare si de interpretare vor gasi cea mai trainic& temelieIn valoroasa carte cu care Georgeta Penelea a inzestrat istoriografia româneasca.

Fl. Constantiniu

GHEORGHE SA.VULESCU, Comuna Colibaqi (Judeful Arge), editatä de Consiliul popularal comunei Colibasi, 1972, 244 p.

Colonelul farmacist Gh. Sãvulescu consacr& o frumoasa monografie comunei Colibasi(Arges) cu satele Racovita, Mioveni, Colibai, Clucereasa, Fägetel (Vieros). Ceea ce m-a deter-minat sl cercetez i s5. scriu aceast& carte márturiseste autorul este numai dragosteafierbinte de satul copilariei mele, cu visuri frumoase, in cea mai mare parte Implinite".

Cu o pasiune, pe care intr-adevAr numai o mare dragoste pentru satul natal i-o dä, autorula folosit orice clip& liber& pentru a cerceta cu rabdare in arhivele din Bucuresti, Cimpulung

Pitesti si a scoate din aceste grinare de fapte bob curat pe care il ofera alor s5.i.Pildele de eroism ale locuitorilor din satele ce alcatuiesc azi comuna Colibasi, manifestate

in viltoarea revolutiei din 1848, in r&zboiul de independent& din 1877, In rlzboiul de intregire

:

a-si

si

www.dacoromanica.ro

31 RECENZII X PREZENTARI 395

national& din 1916-1918 sau in ultimul mare räzboi de eliberare nationall Impotriva ocupatieihitleriste sint menite, prin evocarea mid& acutA de col. Gh. SAvulescu, sä dezvolte Indrep-tatita mindrie a celor de azi i sä-i Insufleteasca in efortul lor, parte din efortul general al tarii,de a se ridica spre marile impliniri.

tiri diverse, geografice, atheologice, demografice, de istorie social& si cultural& concur&la redarea unei monografii care s-a dorit si a reusit, In mare parte, s& fie o monografie completA,curn ar fi bine s& avem pentru fiecare comun& a tArii.

Nu se poate un mai frumos dar facut satului natal decit cel pe care 1-a oferit comuneisale colonelul Gh. SAvulescu.

Amintindu-i fapta o facem si cu speranta cI. pentru fiecare din comunele tarii se va gAsicineva care sl-i urmeze exemplul.

te.lcinescu

Finances publiques d'ancien regime. Finances publiques contemporaines. Processus de mu-tation. Continuités el ruptures. Colloque international, Spa, 16-19.IX.1971, Actes,Pro Civitate", Collection Histoire, nr. 34, Bruxelles, 1972, 268 p.

Volumul pe care-1 prezentäm cititorilor români este rezultat al colocviului internationalde la Spa din septembrie 1971, consacrat istoriei fiscalitatii, organizat de centrul belgian decercetäri Pro Civitate". La el au participat prestigiosi istorici fiscalisti din opt tad, care auprezentat zece comunicAri pline de interes, urmate de dezbateri tot atit de interesante. Comuni-clrile se ail& publicate in limbile francezä, flamandl, german& si englezl.

Le preced Observatiile generale" ale prof. emerit de la Universitatea din Liege, P.Harsin, in care se defineste continutul notiunii de mutatie" fiscalk se precizeaz& mutatiiledespre care ar trebui sl fie vorba, formele acestor mutatii, efectul revolutiei franceze din 1789asupra regimului fiscal din Franta si din alte tad, ca i unele probleme fiscale particulare.

Seria comunicárilor este deschisl de prof. E. He lin, tot de la Universitatea din Liege,care face un bilant i infatiseaza In acelasi timp un program de cercetare pe tematica coloc-viului.

Sistemul fiscal francez In secolul al XIX-lea, cu imobilismul" sáu, constituie subiectulcomunicArii lui J. Bouvier, profesor la Universitatea din Paris VIII-Vincennes. El aratä stadiuloarecum inapoiat al cercetarilor din Franta, fat& de alte tad, In domeniul finantelor publicesi a raporturilor lor cu situatia economicl, social& si politicl. Se indica uncle ell de cercetare.

Comunicarea lui W. Dirksen se ocup l. de finantele olandeze Intre 1790 si 1820. Se faceo amanuntita analizá a bugetului de stat sub vechiul regim, alc&tuit de Consiliul de stat,cel de dupl. 1798, votat de Adunarea Nationala, alcatuitA din reprezentantii intregului popor.Se fac i unele precizad de tehnic&

Profesorul de la Universitatea din Nurnberg, H. Kellenbenz, prezinta comunicareaFinantele publice ale Imperiului de la mijlocul secolului al XVII-lea pin& in secolul al XIX-lea".Se arat& stadiul cercetárilor, tas&turile fiscalitatii germane anterioare secolului al XVII-lea,dezvoltarea ei in epoca mentionata.

A

si

fiscal.

www.dacoromanica.ro

396 RECENZII $1 PREZENTARIR 32

De impozitele si creditul public In Spania (sec. XVI XX) se ocup5. prof. B. Bennassarde la Universitatea din Toulouse-Le-Mirail. Se analizeaz& aspectele specifice fiscaliatii spaniole,sistemul fiscal, reformele din 1845, cele din secolul al XX-lea, cu impozitele lor directe, indi-recte si monopolurile de stat.

Comunicki la fel de interesante, inscrise in tematica colocviului, au mai prezentat prof.J. SenkoWski de la Universitatea din Varsovia, despre mutatiile fiscale din Po Ionia In secolulal XVIII-lea ; prof. K. D. TOnnesson de la Universitatea din Oslo, despre finantele publicedin Norvegia la Inceputul secolului al XIX-lea ; K. Benda, de la Institutul de istorie dinBudapesta, despre situatia financiara. a Ungariei si devalorizarea monedei In 1811 ; M. E.Somougi, despre sistemul fiscal din Egipt In secolele XVIII si XIX si H. Fritz-Pawelka de laUniversitatea din Viena, despre finantele publice austriece intre 1740-1850.

Discutiile care au urmat dupl fiecare comunicare au contribuit la clarificarea unor pro-bleme mai obscure, la stimularea cercetkii In anumite directii si la indicarea unor noi ck simetode de investigatie. In volum discutiile au fost fidel rezumate de domnisoarele Bruwier,Simons si de dl. Guebenne. La ele au participat activ, cu interventii fructuoase, Indeosebi :M.. A. Arnould, Ardant, Van Audenhove, J. Bouvier, W. Dirksen, P. Harsin, Van Houtte,H. Kellenbenz, Ph. Moureaux, J. Ruwet, J. Stengers.

0 privire sinteticl asupra rezultatelor colocviului face, la Incheierea discutiilor si. lafinele volumului, prof. univ. M. J. Dhcindt.

Nu putem Incheia aceastA. succina prezentare färä o subliniere a rezultatelor rodnice,in domeniul dificil al istoriei fiscalitatii medievale si moderne, obtinute de comitetul de isto-rie al centrului bruxelez de cercetare Pro Civitate", In fruntea cáruia se aflä reputatul istoricF. Vercauteren de la Universitatea din Liege, membru al Academiei belgiene ; din initiativaacestui comitet si cu spijinul material al centrului amintit s-au tinut pIn A. acum cinci colocviiInchinate fiscalitatii si s-au publicat citeva volume asemenea celui prezentat aci, cu remarca-bile rezultate ale investigatiei contemporane in materie de istorie a fiscalitatii si finantelor.

D. Mioc

Dr. IMRICH KOTVAN, Rukopisy Univerzitnej Knilnice v Bratislave (Codices manuscriptiBibliothecae Universitatis Bratislavensis), Univerzitna. Knitnica v Bratislave, 1970,544 p.

Cataloagele de manuscrise ale bibliotecilor si arhivelor din strAinItate, tot mai numeroasesi prea putin urmkite si exploatate de istoricii nostri, rezervä mai toate revelatii pentru trecu-tul nostru ; cele din Cehoslovacia, fireste, nu fac exceptie.

Catalogul Bibliotecii Universithtii din Bratislava, alcatuit de Dr. Imrich Kotvan, cuprindedescrierea a 1 310 manuscrise variate ca data si continut. Intre manuscrisele Inatisate figu-reaa texte teologice, filozofice, istorice, judiciare, didactice, stiintifice, statistice etc. Fiecaremanuscris e sumar descris, cu pktile sale componente, unde e cazul, si cu indicatiile tehnicestrict necesare.

Semnalärn citeva manuscrise care intereseaza direct trecutul nostru si dintre care unelemerita atentia istoricilor nostri. Un prim lot de manuscrise provine din Timisoara si priveste

www.dacoromanica.ro

33 RECENZII SI PREZENTAIII 397

Banatul Timisoarei ne referim la manuscrisele nr. 757, Liber fundationum (Ordinis fratrumminorum) Temesvarini, redactat in 1783 ; nr. 793, Liber rationum Venerabilis Conventus Temes-variensis Fratrum Minorum Reformatorum, cuprinzlnd anii 1726-1804 ; nr. 966, Liber exituspecuniae Elemosynariae (Conventus Ordinis Fratrum Minorum Temesvariensis, privind anii1804 1806 ; nr. 1 039, Liber rerum mimorabilium Ordinis Fro-drum Minorum Reformatorum. . . pro conventu T ömösvariensi, privind anii 1726-1756, care fArl Indoial 5. cuprinde datereferitoare la istoria provinciei, i mss. 1 287, cintece biserice)sti ,si de sarbdtoare, unele scrisein limba slrbä, cu litere chirilice, In parte In slavona bisericeasck In greac5. si In romInA.Pe foaia a doua se descifreazä semnItura lui Nicolae Stoicovici, din 28 noiembrie 1766, Timi-para. Pe foaia a treia se af16, exilibris-ul aceluiasi Nicolae Stoicovici.

Un a1t grup de manuscrise nr. 397, 625 si 729 privesc istoria luteranismului InUngaria i specialitii problemei vor gasi flra Indoialã. In ele date cu privire la expansiuneadoctrinei luterane In spatiul nostru.

Manuscrisul nr. 691 cuprinde un tratat de drept al Transilvaniei, In patru parti, cu ointroducere, o parte de drept public, o altA de drept privat i o alta de practia. judiciarl.Din descrierea manuscrisului rezult1 c textul cuprinde toate domeniile vieii publiceprivate a Transilvaniel

Numeroase alte manuscrise privesc istoria Ungariei In genere i ele cuprind, neindo-ielnic, si date de istorie romAneascl.

Excelente reproduceri dupi unele manuscrise i un indice bogat de persoane, locurisi materii, incheie volumul.

Papacostea

GUY FOUR QUIN, Seigneurie et flodaliti au Moyen Age, Col. L'historien", dirigde par R.Mousnier, Presses universitaires de France, Paris, 1970, 246 p.

Autorul, profesor la Universitatea din Lille, porneste de la ideea unei confuzii cares-ar face intre feudalitate i seniorie. Prin feudalitate, termen creat in epoca modernk se Inte-lege un regim, mai bine zis, o societate feuclalA" (J. Calmette, M. Bloch), bazatA pe lega-turi de dependent& de la om la om", sau un ansamblu de institutii, In sens juridic (F. L. Gans-hof), in vreme ce senioria, sau stapinirea de pamInturi", era, dad. tinem seama de mareledomeniu si villa, care au precedat-o, o organizatie mai mult declt milenarl care permiteamarilor posesori funciari de a pretinde celor care Inchiriau pämIntul lor (leur tenancier) rede-vente i servicii". Senioria a precedat deci feudalitatea i s-a dovedit viabi1 i atunci clndaceasta era pe cale de disparitie. Revolutia burgheth din Franta i-a dat lovitura de gratieabohnd drepturile feudale", care erau InsA aproape toate drepturi senioriale". ContinuindaceastA, idee, autorul face deosebirea Intre feudali i nobili, izvorul fortei celor din urmä hindstApinirea de pAmInturi (senioria) si nu numArul vasalilor. Confuzia dintre feudalitate i senio-rie,.sau sistemul seniorial, a fost sporitl prin folosirea acelorasi termeni, In uncle regiuni (estul

sud-estul Frantei, Anglia) In ambele domenii : de pildl prin fief" se Intelegeau atit tenu-rile vasalior, cit i cele ale taranilor.

;

$.

5

www.dacoromanica.ro

398 RECENZII I PREZENTAM

Autorul cunoaste teoria marxistä asupra feudalismului, afirmind insä, conform schemeisale, ca subordonarea maselor rurale *seniorilor * care au pus mina pe o parte din muncataranilor dependenti si In acelasi timp pe paminturi" se refera la seniorie si nu la feudalitate",care ar fi durat in sensul adevarat al cuvintului doar aproximativ trei secole. Totusi, el recu-noaste c5. feudalitatea i senioria trebuie studiate Impreuna, fapt care-1 demonstreaza prinlucrarea sa.

Ca si M. Bloch, care exclude senioria dintre institutiile feudale, G. Fourquin pornestede la premisa falsa a identitatii marilor domenii ale epOcii sclavagiste, existente in vremea cindstatul era mai puternic, relatiile de cliente15, mai rare si putin stabile" si exista o larga circu-latie a banilor (M. Bloch), cu cele feudale, ambele /find considerate drept seniorii". Eldepäseste Ins& pozitia lui Bloch, aratind ca. In cercetarea feudalismului trebuie pus accentul

pe aspectele economice. senioria rura15.", ale carei produse hränesc Intreaga societate feudalade la taranii dependenti pina la seniorul feudal, hind sufletul intregului sistem".

Termenul de seniorie poate fi hrteles ih mai rnulte feluri considera Guy Fourquindar Intre acestea se detaseaza doll& acceptiuni principale senioria este un domeniu, moste-nitoare a villa-ei, In teritoriile carolingiene, si a fliatzoir"-ului in cele anglo-normande, cu o baza.teritoriala. Inca Impartita In doul (rezerv i tenuri) ; ea reprezintá de asemenea o fort& deexploatare judiciarä i economica". Corespunzator acestui punct de vedere, senioria se pre-zinta sub douo. forme : funciara." i banala.". In cadrul senioriei funciare, care continua villa.carolingianä, rezerva senioriall are tendinta de a scadea in secolele XI-XII, prin sporireatenurilor acordate täranilor, ramlnind Insa. Intotdeauna mai mare decit o tenura, iar uneoridecit toate acestea la un loc. Exploatarea ei se face cu ajutorul servitorilor casei"a taranilor care detin tenuri i a mlinii de lucru salariate, a carei Intrebuintare devine cutimpul predominanta. Cit priveste obligatiile de mune& ale taxanilor tenancieri, acestea sintreduse, ca unnare a faptului c. rezerva nu este prea mare, si uneori se inlocuiesc cu o rentaIn bani ; totusi, comparativ, in nordul continentului obligatiile lor sint mai man decit insudul Europei, Indeosebi In Italia. Senioria banala., numitä astfel de G. Duby, pentru caposesorul ei dispunea de dreptul de ban", partial sau total, se afla uneori in mina acelu-iasi senior, care stapinea i seniorii funciare. Pe teritoriul ei, avInd dreptul de justitie, senio-rul putea impune obligatii suplimentare. La Inceput ea apartinuse castelanilor, dar in seco-lele XII-XIII a intrat i In stapinirea altor categorii de feudali. In sfIrsit, in Incheierea acesteiparti se acordä atentie locului ocupat de masele rurale In cadrul regimului seniorial in secoleleXI-XIII, autorul considerind ca noua servitute" din perioada postcarolingiana se transmiteca o legatura de la om la om", adica o legaturil vasalied, In profitul exclusiv al seniorului,ce avea dreptul sä urmareasca. i sä aduca Inapoi servul care parasea senioria. In acelasitimp, taranimea n-a ramas inactiva. Destelenirile i colonizarea unor noi tinuturi au contribuit lacresterea numarului taranilor liberi. Guy Fourquin se ocupa pe larg de implicatiile multipleale procesului eliberarii din servitute In secolele XII-XIII. In acelasi timp, el releva i aspec-tele economice ale senioriei In secolul al XIII-lea cresterea domeniilor bisericesti (prin daniietc.) si reducerea celor laice (prin Impartiri succesive, vinzäri, legate de cheltuieli militareetc.) pina la asa-numitele seigneuries-croupions", stapinite de o plebe nobiliara", procesurmat intocmai i In ceea ce priveste Intinderea rezervei senioriale, care care 1300 ajunge safie compusä pe domeniile laice din regiunea pariziana, unde nu exista dreptul de mostenireal primului näscut, dintr-o casa. si 2-3 ha de pamInt. Spre deosebire de M. Bloch, care con-sidera seniorii secolului al XIII-lea rentieri ai pamintului", tragindu-si veniturile din rede-ventele platite de tarani, G. Fourquin crede ca veniturile senioriale proveneau mai cu seamade pc rezerva., exploatarea acesteia accentuindu-se in aceastä perioada. In tinuturile unde era

24

ei

(faleilia),

www.dacoromanica.ro

35 RECENZII $.1 PREZENTATU 399

in vigoare doar dreptul de mostenire al primului nIscut, rezerva de 100 ha, sau Inc& si maimult, nu erau rare", iar pe domeniile bisericii ele aduceiu uneori pin& la 80% din venituri.

In concluzia lucrArii, autorul aim& el, in afara dreptului feudal legat de mentinereafiefului, evul mediu feudal" a lasat mostenire epocii moderne : nobilimea, care-si pastreaz&predilectia pentru meseria armelor i stratificarea societ&tii In Ordine. Ca atare, consider&Guy Fourquin, mai mult decit istoria senioriei, cea a feudalitAtii nu se termin& odat& cusfirsitul evului mediu".

0 bogat& bibliografie insoteste fiecare capitol al volumului, completind astfel informa-iile problemelor tratate. Lucrarea este scris& intr-un stil sobru, concis, pe baza

numeroaselor date furnizate ele cercetArile locale si tinind seama de rezultatele literaturiiistorice in acest domeniu (indeosebi G. Duby, F. L. Ganshof si M. Bloch). Cartea lui Guy Four-quin, cu toate deficientele sale metodologice, constituie o lectur& interesant& pentru toti

preocupati de studierea feudalismului clasic occidental, §i nu numai pentru acestia.

C. Rezachevici

LEOPOLD GENICOT, Les lignes de fafte du Moyen Age, ed. a VI-a revIzutA, Tournai,1969, 407 p.

Cartea lui Leopold Genicot, profesor la Universitatea din Louvain, intitulat& Les lignesde fate du Moyen Age (Structurile esentiale sau cheia de bolt& ale evului mediu), a apArutintr-a 6-a editie in 1969. Publicat& pentru prima oar& in 1950 de atre editura Casterman dinTournai, ea a avut un mare succes in Occident. Lucrarea este impartit& in 12 capitole, in carese analizeaz& geneza i evolutia, dar mai ales, dup& cum spune titlul, trIsAturile esentialeale evului mediu.

Autorul caracterizeazA, civiizatia medieval& in primul rind prin cadrul sau geografic :pe cind civilizatia antic& era mediteraneana, cea medieval& este occidentalk ea nu privestedecit o parte din fostul Imperiu roman. In timpul perioadei de tranzitie, adica din secolulal III-lea pin& in secolul al VII-lea, de la antichitate la evul mediu, se produce o dubl& revo-lutie : pe de o parte Occidentul se diferentiaz& de Orient si de Africa, iar pe de alta frontie-rele sale se lArgesc i centrul sAu se deplaseaz& incet-Incet spre nord.

Mama criza din Imperiul roman din secolul al III-lea, care a permis popoarelor migra-toare germanice s& patrundl, in interiorul granitelor sale, a dus la o ruptura intre Occidentsi Orient. Prin arme, dar mai ales prin diplomatie, ImpAratul din Orient reuseste sä Inde-parteze pe navalitori spre Italia, Galia i Spania, ceea ce a avut ca urmare ruperca legatu-rilor pobtice, culthrale i chiar materiale intre cele dou& zone. Identitatea institutiilor admi-nistrative dispare, diferentele de cultur& se accentueazA, Orientul reneag& traditiile sale latinesi se cantoneaz& In elenism, devenind si mai accesibil influentelor asiatice. Cucerirea arab& aOrientului mijlociu, a nordului Africii si a Spaniei a contribuit in si mai mare mA surd, fiedirect, fie indirect, la aceasta separare.

PAtrunderea triburilor germanice inspre sud a avut ca prim& urmare o deadere anordului, dar odat& cu secolul al VI-lea nordul incepe sl se dezvolte, s& se disciplineze, sá seeduce. Popoarele germanice : anglii, saxonii, francii, vizigotii, alamanii i longobarzii consti-

asupra

media-vistii,

www.dacoromanica.ro

400 RECENZII 5I PREZENTARE

tuie cea mai mare parte a populatiei unor man intinderi, contribuind la o intinerire si la onoul vitalitate In dauna sudului.

Galia merovingiana, Anglia, Spania vizigotica si Italia au imprumutat trasaturile celemai caracteristice ale organizatiei publice de la germani. Invingatorii n-au renuntat la concep-tiile lor politice esentiale. Monarhia, chiar daca s-a transformat in contact cu Roma, este oinstitutie de origine barbara. Ea a ramas personall, titularul ei nu mai incarneaza statul,caci aceasta notiune a disparut. Nobilimea, de asemenea, este de origine si de conceptiegermanica. Nobilii participa la puterea suprema i sint singuri stapini pe domeniile lor. Socie-tatea medievall datoreaza mai mult barbarilor, decit Imperiului roman. Ea este aristocratica,iar legaturile personale intre membrii ei joaca un rol primordial. Astfel, germanii au donatlumii noi principalele elemente ale armaturii sale politice i sociale, daca nu economice, pecind romanii i-au dat esentialul culturii.

In mijlocul invaziilor civilizatia i cultura clasica au supravietuit partial gratie bise-ricii. Studiul antichitatii progreseaza sub egida ei, stiinta antic& ajutind la intelegerea Scripturiisi la elaborarea teologiei. Roma, desi slabita, prepara renasterea carolingianá.

A doua perioada a evului mediu, intre secolele IX §i XII, se caracterizeaza prin sea-derea autoritatii centrale, prin farimitarea puterii, consecinte ale invaziilor normanda i maghia-

Populatia, In lipsa unei autoritati centrale care nu mai putea garanta securitatea, se aduna.In jurul unor sefi locali, care iau locul monarhilor si care guverneaza pe seama lor, In centrelefortificate. Lupta pentru putere Intre monarhi i feudali este cistigata cind de unii, cind dealtii, In diferitele regiuni ale Occidentului.

Gresterea populatiei occidentale incepind cu secolul al XII-lea duce la o expansiuneputernica, la o Inmultire a relatiilor pasnice sau violente, pina acum numai individuale, culumea islamica, cu Orientul i cu regiunile slave. Gucerirea Angliei si a Italiei de catre normanzi,victoriile spaniole asupra maurilor, inaintarea germanilor spre rasarit, ca i cruciadele sinttot atitea manifestari ale setei de cucerire, datorate fie cistigului, fie credintei.

0 alta consecinta importanta, de ordin economic, a expansiunii popoarelor occiden-tale este dominarea Mani Mediterane de catre flotele comerciale ale oraselor italiene care, prinfaptul ca, au acces la materiile prime esentiale, fac sa crease& importanta industriei i corner-tului fata de agricultura.

Gomertul constituie o noul legatur& strinsa intre arile occidentului. Unitatea econo-mica se adauga unitatii religioase i celei culturale, pentru a combate farimitarea politica.Progresul economic are efecte i pe planul politic si pe cel social. Taxele percepute pe circu-latia marfurilor aduc venituri importante statelor, care astfel 1i pot permite sa plateasca unvast aparat administrativ. Reducerea chiriei pamIntului imbunatateste situatia taranilor, darruineaza nobilimea mica si mijlocie. La aceasta modificare a raportului dintre fortele poli-tice contribuie i dezvoltarea exceptional& a oraselor, ceea ce dã Inca o lovitura feudalitatii.

In urma Intaririi monarhiilor si a oraselor, preocuparile politice i economice eclipseazape cele spirituale. Biserica i papalitatea tree, In secolele XIV si XV, printr-o noua criza : numi-rea Inca a unui papa la Avignon, apoi inmultirea ereziflor, pe care inchizitia nu le poate sta-pini. Imoralitatea, neindeplinirea datoriei, ignoranta i aviditatea preotilor si a calugarilorfac ca masele sa se indeparteze de ei. Idei reformatoare de mare amploare, sustinute de oamenide mare cultura i prestigiu ca Wiclif si Huss, fac ca in ultimele doua secole ale evului mediubiserica, ramas& totusi o mare putere, sa nu se mai confunde cu Occidentul. Evul mediua cultivat o mare ambitie : sa integreze totul in biserica i s&-i dea unitate i stabilitate. Acestefort slabeste pe la 1300. Fiecare se vrea stapin In tara sa, oamenii Incep sa revendice liber-tatea.

:36

rA.

c

I

www.dacoromanica.ro

37 RECENZII I PREZENTARI 40 t

Rezumind In acest fel cartea lui L. G6nicot am lAsat de o parte nuuteroase aprecieriale autorului privitoare la specificul societItii medievale din Wile Occidentului. Lucrarea secaracterizeaz& prin eruditia i prin capacitatea de sintez& a autorului. Este, astfel, o cerce-tare care reflect& eforturile istoriografiei franceze si a celei de limb& francez& de a reexaminaproblemele evului mediu In spirit generalizator si critic.

Lucrarea nu pune Ins& In lumina, precum ne-am astepta din formularea general& a ti-tlului, i trAsaturile socieatii medievale din estul i sud-estul Europei. Din acest punct de vedere,deci, autorul nu angajeaz& o examinare comparativ& care ar fi fost de mare folos pentru 1Wle-gerea specificului socieatii occidentale.

Consider excesiv& aprecierea potrivit creia societatea medieval& datoreaz& mai multbarbarilor decit Imperiului roman. Se stie c& popoarele germanice s-au organizat pe bazadreptului roman.

Sint interesante tezele autorului privitoare la unificarea spiritual& a societatii medie-vale sub inriurirea bisericii i ideologiei crestine. Aceasta opera Ins& are o semnificatie politicasi social& care scap& autorului. De fapt, societatea medieval& a fost faximitata Inca de lainceput de stratificarile impuse de feudalizare. Unificarea spiritual& tindea sa serveascAmai curind guventantilor decit populatiilor respective.

Nu este pe deplin Intemeiath nici afirmatia potrivit areia In secolul al XI-lea ar fi exis-tat unitatea economic& a societatii occidentale. Asistam, dimpotrivA, la aceleasi fenomene defeudalizare care consacr& izolarea latifundiilor. Se poate spune numai cä unificarea eco-nomic& devenea un 01 al oraselor si al relatiilor cornerciale.

Obiectivitatea istorica a autorului apare oarecum umbrit& de faptul el uneori socie-tatea medieval& este privita din punctul de vedere al societatii franceze, afirmindu-se chiarca, pentru secolul al XIII-lea, civilizatia medieval& la apogeul sAu este o opera mai alesfrancezA.

Gasesc ca lucrarea este consistent& si edificatoare pentru Intelegerea istorica a anu-mitor fenomene ale societ&tii medievale occidentale, i numai ale acesteia, deoarece In pre-ocuparea autorului nu intrA Wile din estul i sud-estul european.

Constantin Bucsan

Reallexikon ziir byzantinischen Kunst, Stuttgart, vol. I, 1966 ; vol. II, 1972.

Sub conducerea i coordonarea prof. Klaus Wessel si Marcel Restle au apArut la Stutt-gart, in editura Anton Hiersemann, primele dou& volume ale lexiconului artei bizantine, ceadintii lucrare de acest gen, Intr-un domeniu atit de vast si de important al culturii universale.Cei doi initiatori ai acestei opere si-au propus, asa cum reiese din prefata, sa realizeze uninstrument de lucru cit mai complet.pentru specialisti i pentru tinerii InvAtAcei ai arteiculturii bizantine, oferind o temeinicA sinteza a celor mai recente descoperiri i concluzii isto-rice In acest domeniu. Lexiconul va cuprinde patru volume cu circa sase sute de articole privi-toare la principalele tad, asezari, orase, monumente, tehnici etc. ale artei bizantine. Cumeste firesc, iconografia ocupa un loc foarte important In acest ansamblu de preocuplri.

26 c. 89

si

www.dacoromanica.ro

402 RECENZII I PREZENTAM 38

Coneeputä astfel, lucrarea de fata are caracterul unui adevarat tratat, organizat In forma unuilexicon. In primele don& volume sint cuprinse o serie importanta de asezari i orase de multdisparute, pe care le-a reinviat azi munca arheologilor. De asemenea sint prezentate unnumar de monumente pastrate Inca in diferite tari ale Europei, Africii i Orientului apro-piat, fie cä acestea au facut parte integrant& din Imperiul bizantin, fie ca. au beneficiat doarde strälucirea artei i culturii bizantine. Datorita acestei largi conceptii, lexiconul ne of era ceamai cuprinzatoare privire de ansamblu asupra intregii arii de raspindire a artei bizantine,pe care nu o avem atit de complet infatisat& in nici unul dintre studiile de sintezá publicatepin& in prezent. Subliniind particularitatile locale ale fiecarei provincii de arta bizantina, sedesprind foarte clar trasaturile proprii ale acestei arte in lumea Orientului apropiat, undevechile culturi si-au impus caracterul lor de-a lungul istoriei Imperiului bizantin. Sub acestaspect, lucrarea de fata. reprezinta o contributie deosebit de pretioasa, dezvaluindu-ne atitIn studiile de sinteza aSupra Armeniei, Ciliciei, Egiptului etc., cit si in articolele de caractermonografic privind orasele, asezarile i monumentele din aceste zone, contributia acestora laformarea i dezvoltarea artei bizantine. Cei doi redactori ai lucraxii de fat& subliniaza, chiarIn prefata primului volum, necesitatea absolut& de a cunoaste cultura si arta bizantina cutoate implicatiile lor orientale, pentru intelegerea Inceputurilor culturii Europei medievale.

Limitele cronologice ale lexiconului depasesc istoria imperiului, deoarece deseori sintcitate exemple din domeniul iconografiei, tehnicii etc., care apartin artei postbizantine, pastra-toare a traditiei mai Indepartate.

Fiecare studiu de caracter topografic este alcatuit dintr-o parte introductiva privindoriginea numelui localit4ii sau Orli, informatiile izvoarelor scrise, o succintä prezentare geo-grafic& i istorica. Urmeaz a. apoi o descriere ampla a regiunii, orasului sau asezarii, legata deconstructiile religioase, militare sau civile, ale caror particularitati arhitectonice, decoratie sculp-tata sau pictata se incadreaz& In vastul domeniu al artei bizantine. Dintre aceste articole vomsemnala doar pe cele mai importante referitoare la Orientul apropiat : Egiptul (col. 61-90,I) ; Armenia (col. 306-335, I) ; Asia (col. 335-349, I) ; Bithynia, (col. 719-724, I) ; Byza-cena (col. 837-866, I) ; Galatia (col. 608-615, II) ; Georgia, (col. 662-724, II) ; Hauran(col. 952-1 003, II). La acestea se adauga o serie de tari sau zone europene In care arta bizan-tina a lasat urme bogate, ca : Athosul (col. 389-421, I) ; Bulgaria (col. 795-837, I) ; Chios(col. 951-966, I) ; Dacia (col. 1 083 1 089, I) ; Epirul (col. 207-334, II) ; Hellas (col. 1 0881 189, II). In acest cadru articolul privitor la Dacia ca i acela referitor la Curtea de Argessint bazate pe o bibliografie incompletä i depasita de noile cercetari.

o alt& preocupare a lexiconului este indreptata. catre prezentarea completa a diferitelortehnici caracteristice artei bizantine ca smaltul (col. 94-130, II) ; sticla (col. 800-839, II),argintaria (col. 882-893, II), encaustica (col. 144-152, II) etc. Un numax important de studiise refer& la principalele teme iconografice din Vechiul i Noul Testament. In articolele privindacest domeniu se analizeaza mai intii izvoarele temei, apoi aparitia ei in arta, cu toate trans-formarile pe care le-a suferit pina In faza tirzie, postbizantina. In afar& de prezentarea izo-latii a principalelor teme, sint analizate programele iconografice care corespund anumitor partiale unui monument religios (absida, cupola etc.). In aceste articole apar deseori citate i monu-mente românesti, precuin si lucrarile fundamentale asupra picturii bizantine din Romania aleprof. I. D. Stefanescu.

o vasta bibliografie cuprinzind cele mai de seam& studii publicate pina la aparitia lexi-conului insoteste fiecare articol, astfel !nett la incheierea publicarii celor patru volume se vaajunge la cea mai completä prezentare a tuturor studiilor de arta bizantina din intreaga lume.0 bogat& ilustratie format& din planuri de orase i monumente, detalii de decoratie sculp-

www.dacoromanica.ro

39 RECENZII al PBEZENTARI 403-

tata, obiecte de ceramica etc. redate In desen linear contribuie esential la Imbogatirea prezen-aril si la completarea descrierilor. Ffind Inmanuncheat& intr-o lucrare de ansamblu toat& aceastailustratie ofer& posibilitatea unor studii comparative, usor de realizat, astfel Incit cercetatorulpoate desprinde limpede trasaturile particulare ale unor monumente de traditie bizantinade caracter provincial. Precizia si claritatea informatiei. Imbinatä cu limpezimea stilului situeazalucrarea de fata printre cele mai folositoare studii de artä bizantina publicate In ultima vreme.Asa cum am aratat Inc& de la Inceput, lexiconul acesta depaseste limitele unui dictionar, mar-cind o etap& principal& In dezvoltarea studiilor consacrate artei si culturii bizantine. Astfel delucrazi de caracter enciclopedic, atit de mult raspindite azi in lume, atunci cind sint bine gin-dite si realizate au darul de a usura foarte mult munca specialistilor, oferind mijloace delucru de o covIrsitoare importanta. Ele pot constitui temeiul unei noi etape de cercetare-intr-un anumit domeniu. Lexiconul consacrat artei bizantine se inscrie printre aceste reali-zari, oferind o adevarata sintez& a culturii si. artei bizantine, de-a lungul a zece veacuri.

Corina Nicolescu

CLEOBULE D. TSOURKAS, Germanos Locros, Archeveque de Nysse et son temps (1645-1700 }.Contribution a l'histoire culturelle des Balkans au XVLIe siecle, Thessalonique, 1970,120 p. + 5 pl.

Autorul este cunoscut istoricilor din Romania prin cercetärile sale privitoare la culturapopoarelor din Peninsula Balcanic& si indeosebi prin remarcabila sa lucrare Les debuts de l'enseignement philosophique et de la libre pens& dans les Balkans, publicat& intr-o prima editie la.Bucuresti In 1946, iar In editia a doua la Tesalonic In 1967. Cleobul Tsourkas cunoasteizvoarele grecesti ale culturii românesti din evul mediu si manifesta un interes sustinut pentrustudiul relatiilor culturale greco-romane. Prin publicatille sale, cu exemplara sa competentade cercetätor al manuscriselor, pune in lumina, si prezenta activa a poporului roman In comu-nitatea culturii universale.

Noua lucrare pe care o recomandam istoricilor din tara noastra a fost editata de Insti-tutul de studii balcanice din Tesalonic, constituind volumul al 123-lea din seria piiblicatiilorSocietatii de studii macedonene. Cartea este dedicatá memoriei lui Demostene Russo (18691938), fost profesor la Universitatea din Bucuresti, pe care autorul 11 omagiaza socotindu-1ultimul mare dascal grec In Romania" (p. 5). Dupá un cuvInt Inainte (p. 9) si dup5. prefata.(p. 11-15), lucrarea cuprinde In capitolul I expuneri despre corespondenja lui Ghermanosal Nisei (p. 17-35), In capitolul al II-lea date biografice despre viata acestui Invatat grec (p.37-61), iar In capitolul al III-lea dezvoltari referitoare la activitatea sa didacticd la Bucuresti(p. 63 711). Valoroase ca material documentar sint cele 12 anexe, care cuprind scrisori grecesti,unele Insotite de rezumate In limba franceza (p. 79-120), precum si cele cinci fotocopiidui:A manuscrise, cu care se Incheie volumul (p. 121-132).

Cleobul Tsourkas promoveaza, cercetarile privitoare la istoria relatiilor greco-romaneprintr-o documentare non& si prin interpretari originale, lamurind, cum nu s-a facut nicio-data mai friainte, personalitatea lui Ghermanos al Nisei si locul acestuia in istoria manifesta-rilor culturale greco-romane din a doua jumatate a secolului al XVII-lea. Originar din Locrida

www.dacoromanica.ro

404 RECENZII I PREZENTAM 40

Greciei, de unde i numele de Locros, Ghermanos s-a nAscut Intre anii 1610-1615, a intrat detinAr In monahism, a frecventat la Atena cursul de filozofie al lui Teofil Coridaleu In anii 16441646, a functionat ca profesor la Academia Patriarhiei din Constantinopol In anii 16621664, apoi ca exarh patriarhal cu diferite insArcinAri.

Ghermanos s-a stabilit la Bucuresti, foarte probabil In anii 1672-1673. Ffind apreciatpentru eruditia si pentru viata sa asceticA, a fost consacrat arhiepiscop al Nisei Intre anii1678-1679 la Bucuresti, de c&tre unul dintre patriarhii care se aflau atunci in capitala TAriiRomânesti. Titlul de arhiepiscop a fóst onorific, eparhia Nisei din Asia Mica ffind de multtimp o reminiscent& istoricA in organizarea bisericii rlsaritene. Datoritä unor intrigi de carenu a fost strAin un patriarh trecAtor prin capitala Tani RomAnesti, Ghermanos a devenitindezirabil curtii domnesti si a fost expulzat, stabilindu-se la Brasov unde a locuit tiny deaproape doi ani (1680-1681). In acei ani, crede autorul, Ghermanos a vizitat Europa centrallsi a putut cunoaste pe marele pedagog Ammos Comenius. A revenit In Bucuresti la Inceputulanului 1682. S-a bucurat de aprecierea i protectia lui $erban Cantacuzino si a participatefectiv la traducerea Bibliei rominesti din 1688. 0 nou& intriga determin& pe voievod sA-1puna, sub pazA. S-a stins din viatA la Inceputul anului 1688. Prefata Bibliei precizeaz& cA dupApetrecerea lui", lucrArile de traducere au fost continuate de alti barbati priceputi In amindoullimbile : romAn& i greacl.

Tsourkas pune In luminl. activitatea cultural& a lui Ghermanos i rolul sAu ca dascAl delimb& si literaturA greac& in Tara RomâneascA. Autorul relevA caracterizarea ce figureazA inprefata Bibliei din 1688, care numArA Intre dascalii stiuti foarte den limba elineascA pe preainteleptul celu dentru dascAli alesu i arhiereu Ghermanos Nissis".

Invederind calitatea de dascAl a lui Ghermanos, autorul sustine cl Invatatul grec a fostunul dintre prinlii profesori ai Academiei Domnesti din Bucuresti i st&ruie in ipoteza sa, potri-vit cAreia aceast& institutie de invItAmint a fost Infiintat& /Titre anii 1672-1673, sub formaunui colegiu grec, in timpul domniei lui Gheorghe Duca, fiind apoi reorganizat& de $erbanCantacuzino in 1679. Cu remarcabila sa obiectivitate, autorul pune in demonstratia sa i unaccent de probabilitate, intrucit, corespondenta lui Ghermanos nu-i IngAduie o deplin& certi-tudine pentru afirmatiile sale. Argumentul sAu principal 11 constituie informatiile documentareneindoielnice, care atest& prezenta stabil& In Bucuresti a unor dasclli greci, cu mult inaintede 1694, adia. de anul admis de Victor Papacostea, de Ion Ionaseu si de semnatarul prezenteiexpuneri, ca fiind data infiintArii Academiei Doninesti la Bucuresti.

PrecizAm mai intii cA noua istoriografie româneascA nu a ignorat prezenta i activitateadascalilor greci in tArile noastre inainte de anul 1694. Asemenea dascAli ins& fAceau lectiile lorIn familiile boieresti sau Isi organizau cursurile la locuintele bor. In controversa privitoare ladata infiintArii Academiei din Bucuresti, asteptAm i argumente mai concludente pentru aaccepta teza potrivit cAreia aceastA Foal& ar fi fost Intemeiatä In anii 1672-1673. MIA. atuncipAstrAm convingerea, bazata i pe propriile noastre cercetAri, cl Academia DomneascA din TaraRománeascA dateazA ca asezAmint scolar din anul 1694 si a. a fost Infiintat& de ConstantinBrincoveanu. Mentinem, deci, in aceast& privinta, concluziile publicate In studiile noastre :Academia Domneasca din Tara Ronuineascd in secolul al XVIII-lea, In Studii", XVIII (1965),nr. 4, p. 834 848 ; Inceputurile Academiei Domnesti din Bucuresti, In Materiale de istorie

muzeografie", XV (1966), p. 15 24.Tsourkas isi incheie cartea, subliniind faptul c. prin institutfile de InvAtAmint care

au lost Academiile Domnesti din Bucuresti si Iai, s-a dezvoltat o miscare cultural& In spi-

www.dacoromanica.ro

41 RECENZII SI PREZENTABM 405

ritul greco-latin, care a insufletit apoi lupta comun5. a grecilor si romAnilor pentru emanci-parea lor politicä. Prin continutul säu consistent si original, acest studiu va fi de un real folospentru istoricii care cerceteaz& cultura tarilor noastre din secolele XVII si XVIII.

Gh. Cron;

Repertorium fontium historiae medii aevi, primum ab Augusto Potthast digestum, nunc cura collegiihistoricorum e pluribus nationibus emendatum et auctum, Romae, MCMLXII, MCMLXX,apud Istituto storico italiano per il Medio Evo.

Publicarea primului volum (in anul 1962) a unei noi editii de izvoare medievale, care sä ialocul repertoriului publicat in secolul trecut de August Potthast, a fost continuatl de aparitia aInca dou& tomuri.

Dac& primul cuprinde prezentarea (intr-o form& noul) a principalelor colectii de izvoareale istoriei europene, urmatoarele isi propun expunerea in ordine alfabetic& a tuturor izvoarelormedievale narative si descriptive cu specific juridic, epistolar, literar, hagiografic, religios (actesinodale), economic ; izvoarele legate de istoria doctrinelor si moravurilor, calendare, necrologuri ;izvoare arabe, ebraice, turco-otomane care au referiri la istoria europeana ; izvoare needitate,pierdute sau reconstituite. Datorit& acestui fapt, volumul II (ap&rut in 1967) si III (apärut in1970) nu reusesc s& epuizeze decit primele trei litere ale alfabetului, izvoarele fund prezentateintr-o form& restructurat& fata de vechea editie. Astfel dad, in Bibliotheca" lui A. Potthast laliterele A B erau cuprinse 1 160 de izvoare (in 177 p.), in noul volum se pastreaza 939 din celevechi (fiind indepartate 221 care fuseser& incluse gresit in vechiul repertoriu) adlugindu-se altele345, num&rul total fund de 1 284 (in 516 p.) ; in volumul III, din 1 533 de izvoare existente lalitera C din repertoriul anterior au fost indepärtate 302 fiind adaugate alte 711, numarul totalajungind la 1 942 (in 582 p.).

Valorii intrinsece a izvoarelor (si nu trebuie sä mai subliniem importanta lor deosebit demare pentru cercetarea uneia din cele mai interesante epoci din istoria omenirii) li se adaugäforma de inalt& tinut5. stiintifica In care grit prezentate si care constituie ea ins&si un real ajutorpentru cercetätori : izvoarele sint trecute in ordinea alfabetica a numelor autorilor( cárora li sedau citeva date bibliografice), ele fiind insotite de referiri despre semnificatia si importanta loristoricl si de elemente auxiliare (cotele manuscriselor, editiile ap&rute, traducerile vechi sinoi, facsimile existente) ; de asemenea comentarii generale si de specialitate, prin folosirea celormai bune lucari de interpretare.

Izvoarele cuprinse in cele doll& volume sint precedate de prezentarea, tot in ordine alfa-betick a colectiilor de izvoare, a periodicelor si a lucr&iilor generale cele mai uzitate pentruintocmirea lor. Volumele noului repertoriu, aparute pin& acum si realizate de un numar mare despecialisti grupati in comitete nationale (pentru tara noasträ, prof. M. Berza, presedinte, s'iprof. Fr. Pall, membru) si coordonati de un comitet general au scopul de a pune la indeminaspecialistilor din intreaga lume a unui instrument bibliografic de prim rang, cuprinzind principa-lele opere istoriografice ale evului mediu.

.51efana Simionescu

www.dacoromanica.ro

406 RECENZII $1 PREZENTAM 42

GIAN GIACOMO, MUSSO, Nuove ricerche d'archivio su Genova e l'Europa centro - orientalenell'ultimo Medio Evo, in Rivista Storica Italiana", LXXIII, 1971, nr. 1, p. 130 143.

Recolta bogata dobindita de arhivistul genovez Gian Giacomo Musso in arhivele orasuluisau natal priveste in primul rind relatiile intre romani si Genova in secolele XIV XV. Documentenoi, unele de insemnatate exceptionala, au iesit la iveala datoritä investigatiilor din ultimii ani ;cum, din nefericire, autorul nu ofera in articolul sau decit indicatii foarte sumare 0 uneorivagi asupra continutului acestor documente, valorificarea lor sistematica din punctul de vedereal istoriei noastre 'Amine o sarcina de viitor.

Ocuparea Constantinopolului de turci a intrerupt legatura maritima dintre coloniilepontice ale Genovei si metropola ; mai greu practicabila, mult mai costisitoare 0 deci mai putinrentabila, legatura teresträ s-a impus ca unica solutie de schimb. Ea trecea cu necesitate si prinWile romane, intensificind contactele in sensul atit al colaborarii cit si al conflictului intregenovezi si romani. Un document din 1473 1474 descrie itinerarul de la Genova, prin Germaniasi Ungaria, pe Dunäre, pind la Caffa, etapele si costul drumului. Un Bogdan, ghid din Moldovala Illice (pe Nipru, la varsarea caruia se afla castelul Lerici), nu are de ce fi un boem, cum presu-pune autorul, ci are toate sansele A. fie un moldovean.

Deosebit de insemnat pare a fi documentul din 1467 referitor la un fost consul al Caffei,Grigorie de Reza, arestat in Moldova lui Stefan, impreuna cu insotitorii shi ; faptul a declansato cerere de acordare de represalii impotriva Moldovei. Din anul urmator, 1468 15 august,s-a pastrat o expunere a aceluiasi Grigore de Reza asupra peripetiilor sale in Moldova. In lipsatextului relatärii sale, care poate va aduce revelatii insemnate pentru istoria legaturilor moldo-genoveze, retinem afirmatia fostului consul ca., in exercitiul functiei sale fiind, a tratat intotdeaunabine la faction velachesca in Caffa", ceea ce pare sä divulge una din cauzele tensiunii existenteintre colonia genoveza. din Crimeea si Moldova.

Stiri despre comertul genovez de sclavi prin Moldova se intilnesc intr-un document din8 iulie 1474, care mentioneaza transportul unui rob de la Caffa usque ad civitatem seu locumVelachie, partium Alemanie ( 1)".

Un document din Genova, 18 iulie 1437, mentioneaza expedierea,la o data anterioara, dechtre un genovez stabilit in Valachia", spre Caffa, a cim izecisisapte cultellas que more vellacoappelantur corde", termen romanesc, asadar, care ramine de identificat. Postavul care sosea inMoldova din Polonia sau Transilvania ajungea la Caffa si Trapezunt, dupl cum rezulta. dintr-undocument din 27 mai 1410.

Datele noi despre viata economica si despre autoritatile genoveze de la Licostomo, despreexistenta unei manastiri franciscane in localitate, despre legatuiile asezarii dunärene cu Pera,despre comertul de sclavi, de grine si de yin, despre circulatia monetara in, ultimele decenii alesecolului al XIV-lea vor largi fara indoiall simtitor cunostintele noastre, atunci cind documentelesemnalate de autor vor putea fi utilizate. E Inca un indemn pentru istoricii nostri O. nu continueignorarea acestui izvor de informatie, esential pentru istoria noastra medievalä.

$. Popocoslea

www.dacoromanica.ro

43 RECENZII SI PREZENTAw 407

RADU FLORA, Re lafiile sirbo-române. Noi confribufii, Panciova, Edit. Libertatea, 1968,406 p.

Cartea romanistului Radu Flora, profesor la Universitatea din Belgrad, este o verig&intr-un lant. In afar& de o serie de studii i articole, autorul a mai publicat pe aceast& tern& oprivire de ansamblu Din relafiile sirbo-romine, Panciova, 1964. In volumul de fat& sint strinse,unele fiind revAzute sau completate, studii publicate in diferite reviste din Romania i Iugoslavia,tratind relatiile sirbo-române din evul mediu si modern, transpuse pe planurile : metodologic,istoric, cultural si lingvistic (in primul rind dialectal). Dac l. volumul care face obiectul prezen-tärii de fat& cuprinde o arie variat& de probleme, cel de-al doilea, aflat ir faza de elaborare, va fidedicat numai relatiilor literare sirbo-române, c&rora li se vor atasa c mapendii bibliograficeilusträri ale traducerilor dintr-o limb& in alta. La fel se anunta pregátirea unui volum de biblio-grafie critic& a relatiilor sirbo-romiine, eventual iugcAlavo-romine in decursul veacurilor.

Pozitia geografick elemente de istorie comune luptele cu acelasi dusman : invadatorulotoman folosirea aceleiasi limbi de scris slava bisericeascl-, leglturile dinastice au facilitatraporturile dintre cele doll& popoare atit pe plan economic, politic, cit si cultural.

Aspectele investigate de autor se situeaza fie Ia nivelul general al celor doul. %Ad vecine,fie la cel al interferentelor din Banat. Prin incadrarea in contextul mai larg, balcanic, unele as-pecte studiate aduc contributii valoroase atit in domeniul slavisticii cit si al romanisticii.

In capitolul dedicat metodologiei, autorul fixeaz& cadrele tematice ale unei cercetariample a relatiilor sirbo-române i supune unor consideratii metodologice problemele de ordinlingvistic si cultural. R. Flora subliniazI, intre altele, valoarea deosebia a folclorului, care a hire-gistrat momente i aspecte ale relatiilor sirbo-romane. In cuprinsul lui, se intilnesc personajefiguri comune (Baba Novae, Gruia starina Novak, dijete Grujica ; Doncill. bolani Doj6in),precum i referiri la tan, noastra. : Vial ka, zemlja ravna (Valahia tara intins1) ; Bukrelgrad(Bucres cetatea) etiri zemlje preleCete : Karavlalku i Karabogdansku (peste patru tArizburarl. Karavlahia i Karabogdania).

In partea istoricá sint publicate i comentate trei documente din evul inediu strbo-romin,Primul fiind un document inedit al lui Constantin Brincoveanu din 10 ianuarie 1701, in limbaromana, o danie de sare f&cut5. män&stirii Rakovica, document in care este amintit i ctitorulacesteia, identificat de Radu Flora in persoana domnului muntean Radu cel Mare (1495 1508).Cel de-al doilea document, o copie din arhivele din Sreinski-Karlovci, dä amanunte de ordinconfesional din timpul sederii fortate la Brno a donmului fanariot Alex. Ipsilanti, fäcut prizonierla Iasi in timpul razboiului ruso-turco-aastriac (1787). Afl&m, cl. o stradl vecin& celei pe care seafla casa cu inscriptia i bustul domnului, se numeste azi ulica Ipsilantiho", iar intr-un satapropiat s-a descoperit o sterna a Moldovei cu inscriptie greceasca. Cel de-al treilea este undocument slavon de danie a lui Radu Leon (1664 1668) atm mInästirea Milekvo, datat 29 mai1665, plstrat in copie, comparata de Rada Flora cu o transcriere mai veche a lui P. J. Safirik,dupl originalul azi pierdut.

In partea cultural& autorul se opreste asupra unui portret al lui Dositej Obradovid, aflatla Zrenjanin, care dup& traditie, elemente coloristice i tehnica ar apartine lui Constantin Darnelsi se presupune a fi o copie dupl. originalul lui Arsa Teodorov i. In afar& de unele consideratiiasupra tehnicii i co1ii lui Constantin Daniel sau a paternitatii unor portrete, autorul prezintain cele dou& studii i citeva din problemele controversate in jurul personalitatii pictorului. Data,

;

Ii

www.dacoromanica.ro

408 RECENZII 1 PREZENTARI 44

locul nasterii i originea etnic a. n-au putut fi stabilite precis pe baza documentelor existente (separe ca. pictorul 10 ascundea originea). In orice caz autorul conchide, c pictorul s-a näscut Injurul anului 1800, probabil in localitatea Ecica, de unde ulterior s-a asezat in BecichereculMare (Zrenjanin). Cll toate ca. majoritatea tablourilor lui se gäseste In Iugoslavia, se presupuneel ar fi influentat i o serie de pictori romani banateni ca Dimitrie Turcu, Nicol ae Popescu,Ion Zaicu.

Un schimb de scrisori, de cärti, intro savantii B. P. Hasdeu i Stojan Novakovid esteInca o dovada a relatiilor spirituale ale celor doll& popoare. Dupä cum se stie, B.P. Hasdeua fost primul savant roman membru onorific al S.U.D., mai apoi membru de onoare al Acade-miei sirbe de stiinte. Se presupune ca aceasta corespondent& ar fi fost mult mai intensa..

Indreptindu-si in continuare privirea asupra regiunii de interferentä, autorul ia In dez-batere importanta cornunitatii ierarhice sirbo-romane sub jurisdictia mitropoliei din Sremski-Karlovci, mitropolie infiintat& In anul 1689, care mai tirziu, ca patriarhie, va dura pin& inanul 1937. Inca de la Inceput au tinut de ea si romanii banateni, iar in secolele XVIII-XIXromanii din Transilvania, Crisana, Bucovina, adversari ai Unirii cu Roma au solicitat protectiaacestei mitropolii de care au apartinut pint la constituirea, In 1864, a mitropoliei Ardealului.Intre 1718 0 1739 a tinut 0 Oltenia de aceast& comunitate, iar importanta ei in apärarea orto-doxiei In Austro-Ungaria nu poate fi contestata. Ffind un focar spiritual (sub administratiaei au existat scoli slavonesti, latinesti, un liceu din 1792), In arhiva mitropoliei s-au p&stratcomori de documente, stiri pretioase pentru viata cultural& a romanilor din Banat 0 Transil-vania. Ca atare, in alte citeva pagini ne sint prezentate fondurile arhivelor mitropoliei i rele-vat& importanta lor culturalL

Din aceast& convietuire a slrbilor i românilor au luat nastere institutii culturale, precum$coala clerical& sirbo-romana din Virset, fondat& la 1818 (altele similare existau la Sremski-Karlovci i Timisoara) 0 In care pin& In 1864 In cei doi sau trei ani de studii s-au pregatitpentru a lumina poporul clerici i pedagogi, majoritate romani, 0 de uncle au iesit figuri aleculturii ca A. $aguna, Ignatie Vuia etc.

Studiului relatiilor sIrbo-romane pe plan lingvistic li se acord& mult& atentie i spatiu.Aruncind o privire asupra istoricului lor, autorul se opreste asupra preocuparilor lingvisticeale scriitorului Jovan Sterija Popovid, pare-se de origine aromana. CunoscItor al limbii romane,el a publicat o list& de elemente lexicale slave In limba romanä, cu argumentAri nu totdeaunajuste, dar care, se presupune, ca ar fi stat la baza cunoscutei lucrazi a lui Fr. Miklosich :Die slavischen Elemente im Rumunischen.

Incadrind limba roman& 0 sirbo-croata. In unitatea lingvistic& balcania, Radu Floraabordeaz& destul de amplu problema influentelor reciproce, a interferentelor fie la nivelulliterar al celor doll& limbi, fie pe plan dialectal, local, oprindu-se la toponimie, dind apoi listede cuvinte romanesti in sirb& i invers. Citeaz& slavisti cunoscuti sau argumenteaz& prin rodulpropriilor sale cerceari i acord& atentie sporita terminologiei pastoresti de origine roman&in uncle dialecte ale limbii sirbo-croate.

Farä indoiall, volumul constituie un aport serios la cunoasterea relatiilor dintre celedoll& popoare 0, ca atare, la cunoasterea mai exacta a trecutului lor.

J6n Suhora

www.dacoromanica.ro

45 RECENZII $1 PREZENTARI 409

Radovi simpozijuma o srpsko (jugoslovensko)-rumunskim odnosima. Adele simpozionuluidedicat relafiilor strbo (iugoslavo)-romdne (Vr lac, 22-23. V. 1970), PanCevo, Edit.Libertatea, 1971, 501 p.

Din initiativa unor societati culturale iugoslave, Societatea de limbä romana" si Ma-tica Srpska", in primavara anului 1970 a avut loc la Virset (R.S.F. Iugoslavia) un simpoziondedicat raporturilor iugoslavo-romane de-a lungul veacurilor. Rezultatul acestuia este masivulvolum de comunicari, pe care incercam s&-1 prezentam pe scurt cititorilor nostri. Volumul aaparut sub ingrijirea unui comitet de redactie, in fruntea caruia se afla, oameni de stiinta,devotati cauzei bunelor relatii dintre cele doua popoare : dr. Radu Flora, prof. univ. la Uni-versitatea din Belgrad, de reputatie in lumea cercetätorilor din domeniul lingvisticii si al isto-riei, Aurel Gavrilov, directorul Editurii Libertatea" si al ziarului românesc cu acelasi nume,prof. univ. dr. Boiko Novakovid., dr. Mome'ilo Savid si Emil Filip.

Volumul cuprinde peste 40 de comunicari din variate ramuri : istorie politic& si cul-turala, istorie a literaturii i artei, lingvistica, etnografie, folclor, semnate de recunoscuti specia-Esti in aceste domenii ale stiintelor sociale. Date fiind preocuparile culegerii noastre pro-bleme de istorie medie ne vom opri numai asupra comunicarilor legate de specificul ei.

Sirul comunicarilor 11 deschide un scurt articol intitulat Prva vlafka Vamparija (Primatipografie munteana), p. 21-26, al regretatului istoric iugoslav George Sp. Radoji6id, care urmasä fie presedinte de onoare al simpozionului. Este o retipaiire in limba sirb a. a unei note apa-rute in Gutenberg- Jahrbuch", 1960, p. 167-171. Autorul reia citeva din tezele sale, publi-cate anterior, cu unele reveniri in privinta datei tiparirii Liturghierului, ca i asupra tipo-graf ului Macarie.

Prof. univ. Ion C. Chitimia, in comunicarea Literatura sirbo-croat4 veche punte delegaturd intre rom4ne si occident, p. 71-77, demonstreaza ca. luarea de contact a poporu-lui roman cu cultura occidentala s-a facut in secolele XV-XVI prin intermediul culturii sud-slave de tip sirbo-croat ; pe aceeasi cale, pe care ne-a venit tiparul, au patruns la romaniromanele populare medievale.

Scriitorul iugoslav de limb& romana, Ion Salan, redactor al revistei Lumina", In comu-nicarea sa bibliografice sirbesti i romane,sti din trecut, p. 57-66, face o trecere inrevista a principalelor studii relative la circulatia cartii vechi, manuscrise i tiparite, intresirbi i romani.

Urmeaza o serie de comunicari axate pe probleme de cultura, de relatii culturale sirbo-romane, indeosebi in secolul al XVIII-lea si inceputul celui urmátor. Astfel, Radu Flora, conti-nuind preocupari mai vechi, ii consacra. comunicarea Epitomul lui Dimitrie Tichindeal (1808)si prototipurile lui sirbesti, p. 97-107, carturarului banatean de la inceputul secolului al XIX-lea. Cu acribia i seriozitatea care-i caracterizeaza. toate lucrarile, pe baza unor comparatiide texte, Radu Flora stabileste : 1) lucrarea lui Tichindeal este o traducere din sirbeste, dupaun epitom al episcopului Dionisie Novacovici, In editia de la Buda, din 1805 ; 2) pe alocuritraducatorul roman nu se tine strict de textul sirbesc, ci 11 prelucreazi si 3) lucrarea luiTichindeal are si o a treia parte, material in plus fata de cea a lui Novacovici, parte careapartine carturarului roman.

Nikola Gavrilovid de la Institutul de istorie din Novi Sad se ocupl In comunicaseasa Rad na osnivanju srpsko-rumunske seminarije u Temifvaru u XVIII veku (Munca In vede-rea infiintarii seminarului sirbo-roman la Timisoara in secolul al XVIII-lea), p. 109-123,cu incerearile, in cursul anilor 1759-1790, de infiintare a unui seminar teologie romino-sirb In capitala Banatului, ramase pin& la urma fr rezultat.

t4rile

ji

Raritdji

ca

www.dacoromanica.ro

410 RECENZII $1 PREZENTAM 46

Inceputurilor pedagogiei sirbesti i roma.nesti li este dedicatã comunicarea prof. TanasieIovanov, Teodor Jankovid Mirijveski i prvi koraci srpske i rumunske pedagake misli (Teodorlankovici de Mirievo i primii pasi ai gindirii pedagogice slrbesti i romanesti), p. 149-163.Dup a. o analiza a conditiilor social-economice banatene din a doua jumatate a veacului al XVIII-lea, se trece la prezentarea fructuoasei activitati a celui dintii director al scolilor sirbestiromanesti din Banat Intro anii 1773 si 1782, Teodor Iankovici de Mirievo.

Vasile Popeanga, In comunicarea Idei iluministe in activitatea scolard a lui GrigorieObradovici, p. 295-305, analizeaza tendintele enciclopediste i ideile iluministe ale lui Gr.Obradovici, cuprinse atit In lucrarile sale publicate, cit i In cele inedite.

Theodor Tripcea prezinta Un amdnunt inedit din jurnalul lui Sava Tekelija privitorla romdni, p. 419-423 ; Victor Tircovnicu, Dositej Obradovid in Moldova, p. 425 430 ; iarDamaschin Mioc, Istoria Banatului iugoslav in cronicile lui Nicolae Stoica de Hajeg,p. 199 209.

In domeniul relatiilor culturale au prezentat interesante comunicari i Dragoliub Nova-kov (Contribulia sirbilor hi deschiderea preparandiei din Arad, p. 243-264) ; Gligor Popi (Per-sonalul didactic al Institutului clerical sirbo-valahic din Virse/ 1822-1864, p. 319-336) si Mirko2ivkovid (Dositei Obradovici si romdnii, p. 465-484).

Comunicari de istorie (modern& i contemporana) au mai avut : N. Adaniloaie, M.Ibrovac, Vukosava Karanovid, D. Popcscu, A. Lebl, Al. Rusu, N. Petrov id, I Sendrulescu,M. Savid, C. Velichi, M. Vanku.

Comunicarile slut reproduse in limba In care au fost tinute, sIrbl. sauromana, cu un scurt rezumat In cealalta limbä. Volumul se incheie cu un indice de nume.

D. Mioc

MAKSYMILIAN GRZEGORS, Analiza dyplomaticzna-sfragistyczna dokumentów 1) aktatuTorufiskiego 1466 r. (Analiza diplomatic i sfragistica a documentelor tratatului de laTorun din 1466), Torun, PAN, 1970, 289 p. (Towarzystwo Naukowe w Toruniu)

Al doilea tratat de la Torun (19 oct. 1466) care a pus capat razboiului de treispre-zece ani Intre Polonia i Ordinul teuton (1453-1466) a adus o Insemnata. modificare a rapor-tului de forte constituit In secolul precedent In Europa rasariteana. Daca evolutia situatieiinternationale i propriile-i slabiciuni au impiedicat uniunea polono-lituaneana sà traga foloa-sele de pe urma victoriei de la Griinwald (1410), Ingaduind Ordinului teuton sa-si pastrezeaproape nealterat vechile pozitii, noua infruntare de forte din a doua jumatate a veaculuial XV-lea a rupt definitiv echilibrul dintre fortele antagoniste. Prin pacea de la Torun,Ordinul teuton renunta la stapinirile sale teritoriale situate la stinga Vistulei, raminind instapinirea doar a teritoriilor de la räsaritul fluviului ; In acelasi timp, statul cavalerilor teu-toni e silit O. se recunoasc a. vasal coroanei polone.

Primul capitol al lucrárii expune evolutia negocierilor de pace dupa Infringerea sufe-rita de flota ordinului, in toamna anului 1463 care a dus la Incheierea tratatului. Analizatextului acestuia, din punct de vedere al diplomaticii i sfragisticii, constituie obiectul pro-priu-zis al lucrarii ; cercetarea se Intemeiaz a. pe confruntarea tuturor exemplarelor, originale

copii unele inedite ale tratatului.

si

9

www.dacoromanica.ro

47 RECENZII I PREZEN'TARI 411

Geneza, in cancelariile medievale cu organizare superioarl, a unui act de importantacelui discutat era complex1. Doti& sint momentele esentiale ale procesului : intocmirea concep-tului si aplicarea forrnularelor existente la realitAtile care urmau sä fie reglementate juridic.Tratatele de pace, care consacrau modificAri majore In situatiile existente, erau investite cuforme solemne si, de obicei, ofereau un teren de folosire integral& a formularului. Formulele devalidare erau i ele aplicate fArA prescurtAri. Schimbul, in dou& reprize, a textelor tratatuluide cAtre pArtile contractante a decurs din dorinta de a asigura coroborarea actului printr-unnumAr cit mai mare de garantii, In spet& de sigilii.

Pe baza analizei comparate a diferitelor texte ale tratatului, autorul reuseste sä sta-bileasc& ierarhia lor valoricA i etapele lente ale gestatiei actului (intre octombrie 1465 si mai1466). Comparatia dintre textul tratatului din 1466 si tratatele anterioare dintre PoloniaOrdin 1422 si 1435 relev a. folosirea aceluiasi formular, care explicl marile lor asemAnAristilistice ; analiza ortograficA a toponimiei i onomasticii ii inglduie autorului s emit& ipo-teza cA redactor al textului polon al tratatului a fost cunoscutul cronicar Jan Dlugosz.

Faptul cA pentru versiunea polon& a tratatului nu s-au Intocmit decit dou& texte, Invreme ce pentru tratatul de pace de la Kalisz (1343) s-au emis mult mai numeroase exem-plare, e considerat de autor un indiciu al progreselor centralizArii statului polon In 1466, cindstArile fuseser& deja Incorporate in dietA.

Cele 61 de sigilli ale documentelor regale si cele 71 de sigilii ale textelor ordinului sintanalizate, fiecare In parte, toate fiind reproduse fotografic.

/n anex& sint editate in paralel cele doll& versiuni principale ale tratatului ; nuse inregistrase pin& acum, in medievistica noastrA, faptul c. tefan cel Mare figureaz& In pro-tocolul documentului, atit cel polon cit i cel al ordinului, Intre marii vasali ai regelui(ducii Mazoviei, episcopul i capitlul de Warmia, ducele de Stolp), desi el nu apare In calitatede garant al textului i desi sigiliul slu nu atirnA allturi de celelalte care contribuie la vali-darea actului. Faptul are 0 insemnItate deosebit& pentru c. pune in lumin& locul ocupat deStefan in ierarhia feudal& a Poloniei la acea datA. Dar Stefan nu a fost un semnatar al documen-tului si nu a participat la solemnitatea Incheierii oficiale a pAcii, astfel cum a propus-o uncronicar din secolul al XVI-lea, Intemeiat pe textul tratatului In reconstituirea sa fantezist&a evenimentului. Potrivit autorului, la Torurl ar fi sosit al&turi de regele Cazimir si decitiva din marii vasali ai coroanei i Stephanus aus der Walachia" (Simon Grunau's Preus-sische Ghronik, In Die Preussischen Geschichtsschreiber des XVI. und XVII. Jahrhunderts,II, Leipzig, 1889, p. 298-299).

Lucrarea se incheie cu o bun& bibliografie i un rezumat in limbs. germana.

Papacostea

SALUSTIANO MORETA VELAYOS, El monasterio de San Pedro de Gardena. Historia deun dominio monkstico castellano (902-1338) (Presentación : Jose Luis Martin), Sala-manca, Universidad de Salamanca, 1971, 302 p. -I- 4 h. + 5 ilustr. (Acta Salamanti-censia. Iussu Senatus Universitatis Edita. Filosofia y Letras, 63)

Lucrarea de fata. este deschisl de o prezentare scris& de Jose Luis Martin de la Univer-sitatea din Salamanca, care atrage atentia ca medievistii spanioli au Inceput s&-si dea seamacä istoria conceputa ca o istorie a personalitAtilor este incompletl. Prezentatorul aratä el

si

.$.

www.dacoromanica.ro

412 RECENZII I PREZENTAM 48

Moreta apartine grupului de istorici preocupati de studiul istoriei economice si a luat camodel scoala de la Anna les".

Volumul redactat de Moreta are un prolog, o introducere istorico-geografick, trei pärtice cUprind sapte capitole o anex& (I, de documente ; II, indice toponimic ; III,

indice de persoane i IV, bibliografia).Pe baza unor izvoare indirecte, Moreta ajunge la concluzia ck domeniul mAnkstiresc

sus-mentionat a fost infiintat in ultimii ani ai secolului al IX-lea, cu ocazia colonizkrii dinjurul localitAtii Burgos. Domeniul este situat la 11 km sud-est de Burgos, pe Meseta, inzona de contact Intre munte i cimpie. Reconchista i succesiva colonizare au permis reluareaactivitatilor agricole, frisk, pe mksurä ce s-a intensificat repopularea tarii, au crescut necesi-tatile de utilizare a lemnului ; in acelasi timp dezvoltarea pAstoritului transhumant in secolulal XII-lea a cauzat grave si ireparabile pagube pAclurilor.

Prima parte Constituirea i consolidarea domeniului abatiei San Pedro de Cardeiia(902 995)" analizeazi in trei capitole : a) pasii initiali i intArirea domeniului intre anii 902995 (descrierea procesului de crestere prin donatiile initiale f Acute de cktre unii nobilicastilieni, cind in acea epock s-au inregistrat : 85 de donatii, 32 cumpArkri si 5 permutari) ;b) structurile economice (analiza bunurilor domeniului : zonele cerealiere, grAdinkrit i zonaviticolk ; aspecte ale tehnicii agricole ; economia silvicä si a crescAtoriilor de animale ; aria sali-nierk; pescuitul i bogAtia urbank comercialk) ; c) relatiile mAnkstirii cu diferite categoriisociale (de ex. a oamenilor liberi asezati pe domeniile sale) ; d) procesul de incorporare i anexarede centre si entitAti religioase ca mankstiri mai mici i biserici la domeniul mAnkstirii San Pedrode Cardefia de-a lungul secolului al X-lea ; mecanismul de crestere a domeniului prin donatii

cumparkri-vinzari.Cea de a doua parte Etapa expansiva a domeniului in secolul al XI-lea (995 1109)"

cuprinde douk capitole in care shit analizate : a) extinderea i tendintele generale ale domeniu-lui in secolul al XI-lea (expansiunea Castiliei efectuatk cu oameni liberi i reactia musulmankdirijatk de Almanzar, care a dus in mod particular la devastarea domeniului San Pedro deCarderia. Dupl moartea acestui rege musulman, un nou impuls expansionist al Castiliei cktresud a avut drept consecintk marirea acestui domeniu monastic, al carui apogeu a fost atinsintre anii 1037-1109) ; b) caracteristici ale structurilor domeniului Cardefia in secolul al XI-lea,procesul de repopulare cu oameni liberi, pentru apkrarea frontierei impotriva musulmanilor(indepartati spre sud), cu autorizatia regal& pentru a nu se depopula locurile regale ; productiacerealierk etc. ; largirea spatiului de cultivare a cerealelor, in loturi trienale ; donatiile intreanii 996 si 1109 au sckzut la un total de 71. Duro& afirmatiile lui Moreta, documentele foarterar dau indicatii asupra muncii servile folosite la cultivarca pAminturilor acestui domeniumonastic.

Partea a treia intitulatk Declinul domeniului cardenian i structurile sale economiceIn secolul al XIV-lea" cuprinde douk capitole : a) criza conjuncturalk i tendintele mAnkstiriisi ale domeniului Carderia !titre anii 1109-1338 (trecerea de la o conjuncturk si de la unproces ascendent si expansiv la alta, conjunctura de declin i prAbusire, care s-a datorat fap-tului ca in acea epocA epicentrul reconchistador i colonizator s-a mutat mai la sud deriul Duero) ; b) conturile mankstirii Cardeña in anul 1338 ; organizarea administrativk i struc-tura resurselor domeniului.

Aparitia lucrkrii lui Moreta constituie o importantk contributie la istoria economic&a Spaniei i chiar la cea a Europei de vest, prin analizarea specificului unui domeniu ma.-nistiresc de granitli din epoca de reconchistä a teritoriului national spaniol.

Ioan I. Neacp

0i

si

www.dacoromanica.ro

49 RECENZII $1 PREZENTAIIII 413

KOSARY DOMOKOS. Bevezetés Magyarorszdg történetinek forrdsaiba és irodalmdba, I, Alta-lanos r&z I II (Introducere In izvoarele i bibliografia istoric& a Ungariei, vol. I,partea general& I II), Budapest, 1970, 890 p.

Laborioasa activitate a lui D. Kosiry pe tarimul bibliografic este de mult timp cunoscutkca urmare a publicarii intre anii 1951-1958 a celor trei volume ale sale cuprinzind biblio-grafia istoric& maghiar& referitoare la perioada ce tine de la asezarea ungurilor in sesul Pano-niei ping la anul 1825. Intelegerea utilitatii reale a acestui pretios instrument de lucru, cit

necesitatea completarii si aducerii sale cit mai la zi cu productia istoric& din ultimeledoua decenii 1-au determinat pe autor sä elaboreze o nou& editie a acestei vaste lucraxi biblio-grafice.

Aparitia recent& a primului volum ne oferl prilejul s& constatam ca. nu este vorbade o simpla reeditare i cä noua editie a bibliografiei lui D. Kosiry se deosebeste substantialde cea precedenta. prin largirea tematicii i prin Imbunatatirile de fond pe care si-a propussä i le aducl autorul. Prevazuta, In cazul de fall, s& apar& in cinci volume, lucrarea vaavea urmatoarea structura :

Volumul I : Partea general& III; I. Biblioteci i bibliografii ; II. Arhive i publi-catii de izvoare : arhivele statului, arhivele teritoriale, arhivele comitatelor, arhivele orAse-nesti, comunale i familiale.

Volumrl II : Partea general& III-IV ; III. Arhive i publicatii de izvoare (continuare) :arhivele ecleziastice i arhivele externe ; IV. Bibliografia general& si partea cronologick dela inceputuri pin& la 1526.

Volumul : Partea cronologica (continuare) : secolele XVI-XVIT.Volumul IV : Partea cronologicl (continuare) : secolul al XVIII-lea, pin& la 1790.Volumul V : Partea cronologica (continuare) : de la 1790 la 1848.

Asa cum se precizeaza in prefata primului volum, actuala editie nu se va limita s&cuprind& numai bibliografia istorica a poporului maghiar, ci este conceput a. ca o bibliografiea Ungariei istorice, in care ar urma deci sa. fie rezervat un spatiu cu mult mai larg decit ineditia precedent& si istoriografiei popoarelor nemaghiare care au trait intre hotarele fostuluiregat feudal al Ungariei. In acelasi timp, este de remarcat i extinderea cadrului cronological lucraxii (care In editia precedenta se oprise la anul 1825, deoarece In 1950-1952 apa-ruse sub redactia lui Toth Zoltan o altä bibliografie istorica a Ungariei, cuprinzind perioadade la 1825-1867). Aceast& extindere este acum In chip firesc motivata de necesitatea uneiimbratisAri integrale si unitare a izvoarelor si istoriografiei epocii feudale, stiut fiind caepoca feudalk Impreun& cu institutiile sale, a durat pin la revolutia burgheza. din 1848"(p. 14). Dar deosebirea cea mai important& const& In faptul c In aceast& nou& editie se punepentru prima dat& un accent deosebit pe prezentarea bogatelor fonduri de materiale ineditecare se afla. In pastrarea diferitelor arhive centrale sau locale.

Primul volum al noii editii, care formeaza obiectul acestei succinte prezentari, estedivizat In dou a. parti, care contin, la rindul lor, numeroase subdiviziuni.

Partea Intlia a volumului nou apasut, intitulat& Biblioteci F1 bibliografii, constituieo calluza util& nu numai pentru istorici, ci si pentru cercetatorii altor discipline stiintifice. Dup&un scurt istoric al dezvoltArii bibliografiei (In special a celei istorice) si a bibliologiei InUngaria si in alte taxi, ne shit prezentate principalele biblioteci din Ungaria si din strlinatate,in care se pastreaza cele mai importante fonduri de publicatii (colectii de documente si de

si

III

www.dacoromanica.ro

414 RECENZII $1 PREZENTI'AM 50

periodice, monografii etc.) referitoare atit la trecutul poporului maghiar, at si la cel al.altor popoare cu care a ajuns el In contact in decursul timpului. Aceasta prim& parte a volu-mului la care ne referim se Incheie cu o prezentare sistematica a bibliografiei bibliografiiloristorice generale si speciale, a bibliografiilor de istorie local& si a numeroaselor bibliografiiale unor ramuri ale stiintei istorice sau ale stiintelor inrudite cu istoria (bibliografii de arheo-logie, antropologie, filologie clasica, bizantinologie si turcologie, geografie, etnografie, istoriesocial-economica, istoria dreptului, istorie literara, istoria cartii si tiparului, istoria presei,istoria stiintelor naturale si a medicinii, bibliografii de lingvistica si filologie de istoria lite-raturii, de art& dramatica si istoria muzicii, de istoria artelor), carora le urmeaz& bibliogra-fiile stiintelor auxiliare ale istoriei (diplomatic& si istoria scrisului, numismatica, genealogie,heraldic& si sigilografie), apoi bibliografiile istorice straine, bibliografiile de istorie univer-sal& si, in sfirsit, bibliografia lexicoanelor, hartilor si a dictionarelor istorice.

Partea a doua, intitulata Arhive si publicagi de izvoare, reprezinta miezul acestui volum.Subliniind faptul ca arhiva ca institutie stiintifica, este o parte componentá a aparatuluistiintei istorice" (p. 133), D. Kosáry Incepe cea de a doua parte a volumului cu un scurtistoric al dezvoltarii arhivisticii In Ungaria, de pe la sfirsitul secolului al XII-lea (de cindeste cunoscutl. existenta Arhivei regale, care s-a distrus In 1526), pin& In zilele noastre. Pehnia acestei dezvoltari, Infiintarea Arhivelor de Stat ale Ungariei In 1875 a constituit un mo-ment important.

Trecind la prezentarea diverselor arhive si a materialelor din dotarea acestora, autoruldescrie In primul rind structura actual& a fondurior Arhivelor de Stat ale Ungariei din Budapesta.Materialele pastrate aici shit divizate in 22 de sectii (A X). Dintre acestea, un grup al primelor.9 sectii (AI) cuprinde sursele istorice ale epocii feudale, care provin de la institutiile centrale{le guvernamint. Desi nu putem intra In detalii, consideram ca nu este de prisos A aratám caIn toate sectiile A. S. U. se afla numeroase documente referitoare la istoria Romaniei. Mai mult,materialele documentare din sectiile B §i F se refera in intregime la istoria Transilvaniei (sectia BInglobeaza arhivele cancelariei Transilvaniei, cu documente datind intre 1690 1867, iar sectiaF cuprinde arhivele institutiilor guvernamentale ale Transivalniei, care, pe ling. documentelemedievale ce provin de la capitlul din Alba Iulia si conventul din Cluj-Manastur, mai cuprindesi acte ale cancelariilor principilor si guvernatorilor Transilvaniei, precum si arhivele tezauriatu-lui si arhivele fiscale ale Transilvaniei) 1. Al doilea grup (sectiile KM) inglobeaza materialeledocumentare de dupl. 1867 (dar prezentarea lor nu intra in obiectivele acestei lucrari). Alte doll&sectii (N-0) cuprind materiale judiciare. In ultima grupl. (sectiile P X) sint incluse arhiveleunor familii nobiliare, corporatii si institutii, colectia de documente de dinainte de 1526 (sectia Q),colectia documentelor de dupl. 1526 (sectia R), colectiile de harti, planuri, fotografii, peceti simicrofil me.

0 arhiva cu profil special este aceea a Institutului de istorie militara, in care se pastreaza.si documente medievale, dar partea cea mai mare a fondurilor sale dateaza de dup& 1848.

Paginile urmatoare ale volumului sint consacrate prezentarii principalelor editii de izvoareistorice aparute atit in perioada de dinainte de 1848, cit si de atunci pin& In prezent. Editiilede izvoare documentare si narative privind istoria Transilvaniei shit mentionate In paragrafeseparate. Printre lacunele lucrarii, trebuie Ins& semnalata absenta publicatiilor romanesti de

1 0 prezentare detaliata a fondurilor acestor sectii a fost pregatita spre publicarede Tr Ocsányi Zsolt, Az erdélyi udvari hancelldria leviltdra és az erdayi orszdgos hormdnyha-tdsdgi levéltdrah (Arhivele cancelariei Transilvaniei si arhivele institutiilor guvernamen-tale transilvãnene).

www.dacoromanica.ro

51 RECENZ11 I PRIZE:WANE 415

izvoare, inclusiv a colectiei de Documente privind istoria Romdniei, C. Transilvania (6 volume,1075 1350).

In partea final& a volumului sint prezentate arhivele teritoriale din Ungaria, arhivelecomitatelor, arhivele oraselor si ale unor tirguri, arhivele comunale i arhivele familiilor nobiliare.Si in aceste ultime subdiviziuni cerceatorii nostri pot gasi detalii utile care sk le Inlesneasca.studierea istoriei comitatelor i oraselor medievale din Transilvania, precum i trecutul a peste180 de familii nobiliare, dintre care unele au fost de origine româneasc& (Bo 6r, Dragfy, Hunyadi,Kendeffy etc.).

Un amplu indice de nume i locuri (p. 777-890) incheie acest prim volum, a c&rui utili-tate constituie un motiv In plus ca sä asteptIm cu interes i aparitia volumelor urmätoare.

E. Lazea

Eap6apo u Ifortmapmiu o Pocuu u ucmopuu uma.ao-pyccnux ceaaeti. e XVe., ed. E. Y.Skrjinskaja, Leningrad, Izdatelstvo Nauka, 1971, 274 p. (Academiia Nauk S. S. S. R., Institutistorii S. S. S. R. Leningradsko otdelenie)

Medievistilor nostri care se ocupl cu istoria M1.rii Negre in evul mediu, In genere, i curolul genovezilor si al venetienilor In istoria economic& si politic& a bazinului pontic, In special,le este cunoscua, fireste, valoarea inegalabil& a izvoarelor provenite din arhivele i bibliotecilecelor dou& republici italiene. Istoria noastr& medieval& Intr-una din etapele ei mai putin cunoscutea beneficiat din plin de descoperirile acute in aceste inepuizabile rezervoare de informatii decAtre istoricii români i str&ini. Asazi Inca apar surse lnsemnate, destinate sä Intregeaset,uneori In chip esential, cunoasterea istoriei noastre medievale.

Dintre cele mai cunoscute relaari de cal&torie datorate unor venetieni care au batut simeleagurile Europei asAritene, sint cele ale lui Josaphat Barbaro, Viaggio alla Tana, §i AmbrosioContarini, Viaggio in Persia. Folosite Inca de mult de toti cei care 0-au consacrat cercearileistoriei bazinului pontic In secolul al XV-lea i politicii orientale a Venetiei, cele dou& izvoareofer& un exceptional material de informare, la care specialistii vor recurge intotdeauna. E bine-venia, asadar, initiativa cunoscutei specialiste a istoriei veneto-genoveze in Marea Neagra,E. Skrjinskaia, de a reedita cele doll& relatii de cAl&torie, pin& acum accesibile doar in editiivechi.

Relatia lui Josaphat Barbaro, produs al unei indelungate experiente autoruldesasurat ani de-a rindul activitatea negustoreasca la Tana, principalul centru comercial vene-tian In regiunea pontica cuprinde o sumedenie de stiri pretioase privitoare la geografia,etnografia, viata economic& si politic& a popoarelor din regiunea nordica a Márii Negre.

Deosebit de insemnate sint pentru cerceatorii istoriei politice a regiunii tiri1e furnizatede autor cu privire la Imprejurärile care au dus la instaurarea stapinirii otomane la Caffa (1475)si la lupte le dintre hanatul Crimeii i Hoarda de Aur In perioada imediat urmätoare. Semnal&nicerceatorilor nostri tiriIe referitoare la tranzitul de vite exportate din stepele ruse spre Italia,prin Moldova si Transilvania (p. 125), si indicatiile privitoare la atitudinea diverselor state tätarefat& de Imperiul otoman si de Wile angajate In lupta impotriva acestuia (p. 133).

C.

si-a

www.dacoromanica.ro

-416 RECENZII I PREZENTARI 52

Peripetiile legate de cllAtoria unui sol venetian la Uzun Hassan In anii 1474 1477 sintxpuse In relatia liii Ambrosio Contarini, care In cursul indelungatei sale misiuni a vizitat Polonia,stepa rusk Caffa, regiunea Caucazului i Moscova. Expunerea lui Contarini ne introduce Incunoasterea situatiei din aceast& parte a Europei pe care dominatia otoman& incepea abia s& oeuprindl.

Ambele texte shit insotite de note abundente deosebit de pretioase, de llmuriri eruditeeu privire la locurile i personagiile pe care le amintesc autorii.

Introducerea cuprinde schite biografice asupra celor doi autori, date cu privire la istoriaorasului Tana in secolele XIV si XV si o analiz& a informatiilor referitoare la Moscova, din celedou& relatii de cAlAtorie editate.

Lucrarea se inscheie cu o excelenth bibliografie, un indice de nume proprii i un foarte utilglosar.

S. Papacostea

V. I. BUGANOV, MocKoectate eoccrnanua norafa XVII ems Moscova, Hayka, 1969, 439 p.

RAscoala sau mai bine zis rAscoalele din Moscova de la sfirsitul secolului al XVII-lea,(pentru c ne referim la cele din 1682 si 1698) fac parte integrant& din istoria politic& a statuluifeudal rus de la inceputul domniei lui Petru eel Mare si ilustreazá in modul cel mai strAlucit unuldin aspectele luptei de elm& din Rusia acelei epoci istorice. Autorul inceput cercetarile pentruelaborarea prezentei monografii cu mai bine de un deceniu In urmI, iar rezultatul unei etapeimportante a acestor cercetari 1-a constituit subiectul tezei sale de doctorat cu acelasi titlu.0 dovad& In acest sens o constituie In special publicatiile sale, anterioare monografiei pe care oprezent&m, aparute In diferite periodice de specialitate avind drept teme principalele izvoareprivind rAscoala din Moscova, analiza izvoarelor documentare i narative legate de acest eveni-ment istoric, rascoala din. Moscova reflectat& in istoriografia prerevolutionar& i sovietickagitatiile taranesti din Moscova etc., teme care in prezenta lucrare au dat nastere unor capitolesau subcapitole separate, dar armonios asamblate In arhitectura ei generall.

Spre deosebire de lucrArile anterioare consacrate acestei probleme prezenta monografiese impune printr-o valoroas& documentare de arhiv& expusä in primele dou& capitole care con-stituie de fapt o cincime din volumul total al expunerii. Izvoarele celor dou& rascoale din Moscovasint prezentate i discutate separat pe probleme ca publicarea i studierea izvoarelor, izvoareledocumentare, relatArile contemporane ruse, izvoarele narative, relatArile contemporane strAineetc. insotite de numeroase comentarii, de analiza critic& a vechilor publicatii de izvoare apIrutein Rusia cu mai bine de un veac In urink subliniindu-se aportul aiferitilor editori mai vechi, darsi din epoca contemporank la completarea documentatiei problemei. Bineinteles este necesarde scos in evident& materialul documentar inedit utilizat de autor si care provine din Arhivelecentrale de stat din Moscova, de la Sectia de manuscrise a Bibliotecii Academiei de stiinte aU. R. S. S., de la Muzeul de istorie din Moscova, de la Sectia din Leningrad a Institutului deistorie, de la Biblioteca de stat Saltikov-Scedrin etc.

Al treilea capitol cuprinde o ampll fresc& a situatiei generale interne din Rusia In ultimeledecenii ale secolului al XVII-lea, adicl In ajunul izbucnirii marilor rAscoale din Moscova, capitolrnenit s& usureze intelegerea evenimentelor de o adinca semnificatie politic& i, mai ales, social&

:

www.dacoromanica.ro

53 RECENZII I PREZENTAREL 417

petrecute la sfirsitul domniei tarului Alexei Mihailovici si la inceputul epocii regentei Sofici.In acest sens sint prezentate : conditiile istorice in care a avut loc consolidarea pozitiilor mariiboierimi ruse pe spinarea taranilor si a holopilor, stadiul de dezvoltare a oraselor i starea grea aorAsenilor, sistemul de organizare a armatei de la curtea tarului, formath In exclusivitate dintrupe de ntreliti etc. Pentru a da o imagine mai precisA a structurii de clasA in mediul urban,dar si rural, in acea vreme, autorul pune in circuitul stiintific interesante date statistice cu caracterdemografic si economic a cdror Intelegere explica, mai usor cauzele izbucnirii rAscoalelor dinMoscova. In acelasi scop este studiatA organizarea i functionarea trupelor din administratiesi de la curtea tarului in special strelitii care in 1682 si 1698 au constituit principala for/AmilitarA a rasculatilor. In fine, tot in acest capitol sint dezvAluite conditiile istorice ale formArii

consolidArii absolutismului tarist, generatorul adincirii contradictiilor dintre virfurile mariiboierimi i masele populare.

Rascoalele din Moscova de la sfirsitul secolului al XVII-lea sint studiate in mod separat,celei din 1682 acordindu-i-se o atentie mai mare, fapt explicabil nu numai prin amploareaintensitatea sporitA. pe care a avut-o in comparatie cu cea din 1698, dar i prin legaturile maistrinse pe care le-a stabilit cu actiunile antifeudale ale orAsenilor i tAranilor. Spre deosebire dealti istorici care acordau o important& mai mult politicA rAscoalei din 1682, V. I. BuganovconcentreazA atentia asupra importantei ei pe plan social si a consecintelor pe care le-a avutasupra sistemului politic de conducere din acea vreme, structural modificat In urma reformelorimpuse de Petru cel Mare in primul säu deceniu de domnie.

RAscoala din 1682 este studiatl sistematic Incepind cu primele agitatii din rindul partideiboieresti, aflate sub influents. familiei Miloslavski, autorul continuind cu analiza evenimentelordin zilele de 15 17 mai, a regimului caracterizat prin dualitatea puterii din vara i toamanaaceluiasi an, in fine, cu tratativele dintre rAsculati i partida familiei Miloslavski care s-au In-cheiat cu InAbusirea rAscoalei, dar i cu satisfacerea unora dintre revendicarile conduceriiregimentelor de streliti. Ceea ce este mult mai interesant In aceastA parte a lucrArii se referl lastudierea compozitiei sociale a rasculatilor, la programul de revendicAri pe care rasculatii aucautat sA-1 impuna la Inceput intr-o forma mai ampld. De asemenea este necesar sä subliniemacele pasaje care se refer& nu numai la pozitia diferitelor plturi sociale fatl de ascoall, darsi la participarea efectivA a acestora (a orAsenilor, a taranilor, holopilor) In lupta dintre partidaMiloslavskilor si a Nariskinilor, convinse c5. pot obtine o usurare a situatiei lor grele socialeeconomice. In viziunea autorului, rAscoala din 1682 a avut a.sadar largi implicatii In rindulmaselor populare tdrAnesti si ale orAsenilor care au participat si de o parte si de alta, nu atltpentru a sprijini cele doul particle boieresti, cit pentru a le slAbi puterile. Interesante sint i acelepagini care se refer& la rAsunetul rAscoalei din 1682 In rindul cazacilor, al tAranilor, slujitorilor,posadnicilor de pe Don, din sudul Rusiei, din Ucraina, i la frAmintArile orlsenesti din oraseleaflate la vest si nord-vest de Moscova, ca i miscarea de pe Don din 1683.

Ultima parte a lucrArii este consacrath rascoalei din 1698 desfAsuratA In conditii deosebitede cele din 1682. Este drept el ea are loc tot la Moscova si in imprejurimile capitalei, dar dedata aceasta participarea altor pAturi sociale este mult mai redusA, intrucit obiectivele ei ime-diate loveau nu numai in programul de reforme al lui Petru cel Mare, dar si al negustorilor §ilocuitorilor posadei, aliatii de acum ai tarulni. In analiza acestei rAscoale istoricul sovietic dez-vAluie atit interesele meschine ale partidei fostei regente, Sofia, clt i caracterul cu totulreactionar al programului rAsculatilor, care nega necesitatea nnor reforme structurale statale i.

In special, nevoia existentei serviciului militar permanent. De asemenea !ri acest capitol este

27 e, 89

Ii

7

si

www.dacoromanica.ro

418 RECENZII $1 PREZENTAM 54

studiat rasunetul larg al thscoalei in rindul othsenilor din sudul Rusiei, al taranilor, posadnicilorsi soldatilor.

Lucrarea se incheie cu concluzii care sintetizeaza principalele teze ale autorului si cu unbogat indice de nume, de persoane si geografice. Credem ca ar fi fost util s& se fi anexat unplan al Moscovei si. al Imprejurimilor sale In care sa fie marcate fazele luptelor thsculatilor,precum si harti ale Rusiei din secolul al XVII-lea care sa ilustreze rasunetul celor doul rascoaleIn diferite regiuni ale tArii.

Acest am&nunt nu reduce valoarea monografiei de feta unde este tratata o problem& demare interes pentru Intelegerea inceputului doinniei lui Petru cel Mare pe care o analizeaza cumulta competent& istoricul sovietic, V. I. Buganov. Ea se impune nu numai prin bogata docu-mentare, dar si prin aspectele diferite, uncle cu totul noi, pe care le analizeaz& autorul pentruca, spre deosebire de predecesorii sai, sa stabileasc& caracterul reactionar al celor doug. thscoaledin Moscova de la sfirsitul secolului al XVII-lea.

C. erban

A. D. LIUBLINSKAIA, JIamuncisax naaeozpaOust, Moscova, HanaTenbcruo Bilcmanuniana", 1969, 192 p. +64 pl.

Posta profesoar& a Universithtii din Leningrad, sefa catedrei de istorie medic europeana,astlzi conducatoarea grupului de stiinte auxiliare ale istoriei din cadrul Institutului de istorieuniversall a Academiei de 5tiinte a U.R.S.S., Alexandra Dmitrievna Liublinskaia, este binecunoscuth medievistilor din toath lumea, inclusiv specialistilor de la noi din tara. Ea s-a afirmatprin studiile, monografiile si publicatiile de documente privitoare la istoria Frantei din secoleleXVI XVII, dar mai ales prin cele In care analizeaza absolutismul frau= in primele deceniiale secolului al XVII-lea. Ultima sa monografie, Absolutismul francez la Inceputul secoluluial XVII-lea, tradusa In limbile franceza si engleza, editath de Universitatea din Cambridgesi de Editura Universitara pariziana, a cunoscut o larga circulatie european& si s-a bucuratde o mare atentie din partea specialistilor. Abordind problemele crizei secolului al XVII-lea,atit de controversate in literatura de specialitate mondiala, aceasth monografie se MIA si. astazipe primul plan al dezbaterilor, dovada flind cele peste 30 de recenzii critice si prezentari aparutedespre ea In diferite reviste de specialitate din Europa si America.

Cu deosebit interes au fost urnarite studiile publicate de A.D. Liublinskaia consecrateabsolutisrnului francez din perioada lui Richelieu si relatiilor internationale din Europa primeijuniltati a secolului al XVII-lea. Buna cunoscatoare a fenoinenelor dezvoltarii econornicecuropene, A.D. Liublinskaia a publicat de asemenea valoroase studii despre perioada manufac-tuner& In dezvoltarea industriall, despre istoria agrara etc. Astfel se explica faptul caI ns titutul de istorie universal& i-a incredintat sarcina sa conduc& unul din colectivele care lucreazala vasta opera de trei volume consacrata istoriei taranimii in Europa medievala.

Mai putin a fost si este cunoscuta profesoara A.D. Liublinskaia ca specialista In dome-niul stiintelor auxiliare istoriei, desi, dupa. moartea Olgai Dobias-Rojdestvenskaia, ea a predataceste discipline la Universitatea din Leningrad. Este, putem spune far& exagerare, creatoareaunei scoli de stiinte auxiliare istoriei medii europene, pedagoga de reala eruditie a unei noi gene-

www.dacoromanica.ro

55 RECENZU SI PREzENTABI 419

ratii de paleografi, filigranologi, arhivisti sovietici. Inca din deceniul al patrulea, ea a inciputsä exploreze bogatele fonduri de documente i manuscrise medievale din Europa apusean5.ale Bibliotecii publice din Leningrad, in special, documentele i manuscriscle din fondul luiDubrovski, in care se gasesc documente incepind din epoca mero ingianrt si pina la ret olutiaburgheza din Franta, precum i carti manuscrise de o valoare inegalabila cum sint originalele mari-lor cronici franceze. A. D. Liublinskaia a descris acest fond, a publicat citeva din cele peste600 000 de documente i carti manuscrise ce II alcatuiesc. Chiar si acest singur exemplu sau in-treaga arhiva a orasului medieval italian Florenta, ce se gaseste la Filiala Institutului de istorieuniversala din Leningrad constituie dovezi concludente ale bogatici de material arhivistic deistorie europiarta medievalg in fondurile de manuscrise din Leningrad si Moscova. Munca desfa-surata de A. D. Liublinskaia si de catre elevii ei s-a concretizat intr-o serie valoroasa de mono-grafii, intr-un numar apreciabil de studii paleografice i arhivistice. Pe aceasta experienta propries-a construit noul manual sovietic de paleografie latin5., redactat de A. D. Liublinskaia, ajutatade elevii sad cei mai apropiati V. L. Romanova, L. I. Kiseleva si V. N. Malov.

Spre deosebire de vechiul manual sovietic de paleografie latinä, editat in 1936 de OlgaDobias-Rojdestvenskaia, noul manual este mai restrins ca proportii. Astfel, din el lipseteaproape cu desavirsire expunerea ampla privind dezvoltarea paleografiei latine in secolele XVIIXVIII, capitol interesant in manualul vechi. In manualul redactat de A. D. Liublinskaia, inschimb, sint citeva capitole substantiale consacrate evolutiei scrierii latinc in secoleleXIII XVII.

Sub acest aspect, noul manual sovietic de paleografie lating se dcosebeste de toatc manna-lele de acest gen publicate oriunde. In manualele apusene de paleografie latina accentul sepune i azi mai cu seama asupra scrierii latine din epoca feudalismului timpuriu, in special,asupra secolelor V XI. Scrierea goticrt din secolele XIII XV a fost si este intr-o bunä masurg.neglijata. Este meritul colii paleografice leningradene de a fi acordat Inca din p-rioada inter-belica o atentie mereu sporita acestei scrieri si prin studiile funclamentale scrise de A. D. Liu-blinskaia, T. V. Luizova, V. L. Romanova, L. I. Kiseleva si N. P. Lihaciov problema scrieriigotice a fost in perioada postbelica abordatä din ce in ce mai amplu.

Cercetarea fondurilor absolutismului francez din secolele XVI XVIII a pus In fatacercetatorilor problema lecturii i studierii documentelor din aceast5. epoca in cea mai mareparte inedite. Manualul scris de A. D. Liublinskaia incearca si in aceasta directie o generalizarea experientei acumulate. Acestea ar fi in fond aspectele care deosebesc manualul de paleografielatina publicat de A. D. Liublinskaia de celelalte manuale de acest gen. In rest, am putea spuneca i acest manual respecta traditiile, este construit dupa principii cunoscute specialiftilor.

In afarg de o scurta introducere, manualul prezentat de noi are 9 capitole. In primulcapitol despre Sareinile metodele paleografiei, profesoara Liublinskaia discuta printre alteleproblemele granitelor cronologice i teritoriale ale scrierii latine, ale metodicii cercetarilor paleo-grafice, ale terrainologiei i clasificarii scrierii, ale periodizarii scrierii medievale, ale structuriidocumentelor, ale colectiilor sovietice de manuscrise latine i altele.

In capitolele 2 si 3 se prezintg materialele i instrumentele de scris, precum i prescurtarile,cifrele i semnele de punctuatie. Ca in toate manualele de paleografie expunerea se axeaza pe oconstructie traditionala, incepind de la tablele de ceara si ping la hirtie i filigrane sau de la oreproducere a prescurtarilor in scrierea lating, ping la dictionarele de prescurtari etc.

In capitolele 4 9 expunerea urmeazg ordinea cronologica, fiind prezentate principaleleaspecte ale evolutiei scrierii latine incepind de la secolul I e. n. i pinä la mijlocul secoluluial XVII-lea.

si

www.dacoromanica.ro

420 RECENZII I PREZENTARE 56

Ca periodizare, A. D. Liublinskaia a adoptat urmatoarele etape Scrierea romand dinsecolele I V (cap. 4) ; Scrierea din evul mediu timpuriu din secolele VI VIII (cap. 5) ; Minusculacarolingiand de la mijlocul se,.olului al V III-lea pind la finele secolului al XI-lea (cap. 6) ; Scriereagoticd din secolele XII XV (cap. 7) ; Scrierea umanistd din secolul al XV-lea (cap. 8) 0 Scriereadin secolele XVI XVII I (cap. 9). In cadrul capitolului despre scrierea romana am dori saatragem, in mod deosebit, atentia asupra prezentarii teoriei lui J. Mallon §i a §colii sale, care,cu un deceniu i jumatate in urma, au formulat o noul teorie despre scrierea romana.

Capitolul cel mai amplu din manual este consacrat scrierii gotice. Din acest capitolam dori sa relevam mai ales paragraful consacrat scrierii gotice de carti din secolele XIII XVbazat pc un bogat material arhivistic inedit de la Biblioteca publica din Leningrad.

Incontestabil ca. ultimele dou a. capitole, destul de ample, consacrate scrierii umaniste dinsecolul al XV-lea i scrierii din secolele XVI XVIII vor retine in mod special atentia speciali§-tilor. InsS.i constructia acestor capitole este deosebita. Expunerea materialului urmeaza prin-cipiul teiitorial-national, in cadrul caruia se acorda atentie evolutiei cursivului umanist i scrieriiactelor comerciale. Nu este, desigur, neglijatä problema influentelor 0 a intrepatrunderilor.

Manualul este insotit de o bibliografie selectiva atit din literatura sovietica, cit 0 dinliteratura straina. de specialitate. Cele peste 100 de titluri reuesc sS. cuprinda tot ce este maiimportant ca lucrari de sinteza din domeniul paleografiei latine realizate in literatura mondial&de specialitate, de0 sintem nevoiti 51. remarcam o oarecare precadere data lucrarilor scrisein limba franceza in dauna celor engleze§ti sau germane.

In anexa, pe 64 de tabele, se ofera cititorilor posibilitatea de a face cuno§tinta de visu cuevolutia scrierii latine. Reproducerile pe hirtie cretata sint realizate in conditii poligrafice deosebitde bune. In cadrul explicatiilor date la figuri se indica izvorul de unde a fost luat fragmentul, sereproduc 2 3 rinduri din text, se di. o descriere a specificului scrierii, a piescurtarilor 0 aut namentarii. Indiscutabil ca sistemul este destul de economicos, materialul ilustrativ astfeloferit poate fi minuit cu usurinta. In cazul unor albume, acest avantaj evident dispare, chiardad& pentru studenti avantajele se mentin. In ceea ce ne prive#e, sintem adeptii unor repro-duceri mai ample, a unor alburne cu material grafic mai putin limitat. Acestea ofera un materialdidactic mai bogat, practica studentilor este mai bogata. Si. nu uitam ca. nu toate centreleuniversitare dispun de biblioteci sau de fonduri aia de bogat inzestrate ca sS. ofere in cadrulpracticii suficient material original din toate domeniile scrierii latine. Nu putem deci decit sáregretam cS. acest excelent instrument de lucru, acest util manual 0 indrumator pentru toti ceicare doresc sá invete si. descifreze un text latin medieval nu este insotit de un album dereproduceri.

Oricum, atit ca conceptie cit i ca realizare manualul de paleografielatina. scris de Alexandra Dmitrievna Liublinskaia constituie un real succes al §colii paleograficeleningradene. El se va impune in rindul celor mai bune sinteze pe plan mondial.

L. D emény

§tiintifico-poligrafica,

www.dacoromanica.ro

REVISTA REVISTELOR DE MEDIEVISTICA

C pearsue Bena, C6opnun vol. 35, Moscova, 113,1aTeJ1aCTBO lIayita 1972, 320 P.

Prestigioasa publicatie a medievistilor sovietici a ajuns la cel de-al 35-lea volum, aparutnu de inult. Este un volum omagial, realizat cu ocazia implinirii a 70 de ani de la nastereaprofesoarei Alexandra Dmitrievna Liublinskaia. Primele trei materiale sint consacrate in intre-gime sarbatoritei. I. L. Bessmertni si V. N. Malov in studiul : A. D. Liublinskaia istoric-mrdievist analizeaza pe larg multilaterala activitate stiintifica desasurata de profesoara dinLeningrad, preocuparile ci in domeniul istoriei Frantei din secolele XVI XVII, preocupariconcretizate intr-o serie de publicatii de izvoare, monografii i studii, care prin profunzimeaanalizei marxiste i prin noutatea materialului faptic s-au impus pe plan international.

E. V. Bernadskaia si T. P. Voronova infatiseaza munca depusä de A. D. Liublinskaiain cadrul sectiei de manuscrise a Bibliotecii publice M. E. Saltikov-Scedrin din Leningrad, uncleea a lucrat in calitate de colaborator al sectiei, timp de aproape doul. decenii. La incepiii subconducerea medievistei 0. A. Dobias-Rojdestvenskaia, apoi in calitate de condiKiatoare decolectiv, A. D. Liublinskaia s-a ocupat mai ales de fondul de manuscrise i documente P. P. Du-brovski, cel mai bogat fond din U. R. S. S. privitor la istoria Frantei in perioada feudalismuluitirziu. In aceasta prestigioasa institutie. A. D. Liublinskaia a pregatit o serie de cadre valoroasein domeniile stiintelor auxiliare istoriei, ca arhivistica, diplomatica, dar mai ales paleogratialatina.

In sfirsit, I. S. Sarkova a intocmit bibliografia lucrarilor publicate de A. D. Liublinskaiacuprinzind pina in anul 1972 un numar de 158 de titluri.

Tematica volumului este destul de variata, predominind totusi studiile i comunicarileprivitoare la istoria Frantei. Astfel, din totalul de opt studii, patru se refera la istoria acestei taxi.I. D. Scrovaiski prezinti. evolutia sistemelor de asolament in Franta medievall, mai precis insecolele IX XIII. El analizeaza diferitele forme de reconditionare a solului dintre care se- ±)reste mai pe larg asupra rotatiei culturilor, asupra sistemelor de cloud i trei tarlale, formulindipoteza aparitiei sistemului de patru tarlale. V. I. Raites se ocupl in studiul salt de programulrascoalei din 1514 din orasul Agen, una din cele mai insemnate miscari sociale din cadrul ora-selor franceze la inceputul secolului al XVI-lea. Publicind pentru prima data jalba obstei orase-nesti, V. I. Raites ajunge la concluzia c aceasta miscare reprezinta un conflict intern dintrefortele sociale diferite si nu o ridicare a maselor oräsenesti impotriva absolutismului, asa cums-a acreditat pina nu de mult in istoriografie.

Mama revolta." din 1529 din orasul Lyon incadratá in contextul dezvoltarii luptei declasa din Franta in prima jumatate a secolulul al XVI-lea constituie obiectul studiului semnat deM. A. Moldavskaia. Interesant este articolul publicat de T. M. rervonnaia referitor la problemaaparitiei fermelor de tip capitalist in Franta secolului al XVII-lea. Analizind evolutia gospodarii-lor luate in arenda in jurul orasului Paris, autoarea arata. cá abia in secolul al XVII-lea incepedezvoltatea lot in directia capitalistä. Ea constata ca. pe and la inceputul acestui veac gospo-dariile amintite nu depaseau forta de mune& a familiei arendasului, la mijlocul secolului se re-curge din ce in ce mai mult la forta de munca salariatä, transforrnind aceste gospodarii mari-din jurul capitalei franceze in ferme capitaliste pentru productia mare cerealiera.

www.dacoromanica.ro

422 REvIsTA REVISTELOR DE MEDIEVLSTICA 2

Alte doll& studii se refer& la istoria Suediei din perioada feudala. Primul, semnat deS. D. Kovalcvski, analizeazil natura social-economica a asa-numitului servaj voluntar din epocafcudalismului timpuriu. De fapt autorul inccarc5. sä stabileasca trasaturile specifice ale formäriirclatiilor fcudale in Suedia. A. A. Svanidze inf54iseaz5. un alt aspect al dezvoltärii social-economicesucdcze, anume dezvoltarca orasclor in secolcic XIII XV, urrnarind aceastä evolutie pe bazastatutelor si privilegiilor orasenesti. Este interesant tabloul schitat de A. A. Svanidze, care arataca din secolul al XIII-lca sint cunoscute doar 17 acte de privilcgii, care spre sfirsitul secoluluial XV-lca s au ridicat la 338, remarcindu-se si o largire a drcpturilor i liberta.tilor acordateoraselor. I. R. Ulianov publica ptrtca a doua (prima parte a aparut in volumul 34 din culegore)din studiul sS.0 cuprinzator referitor la formarca i evolutia structurii gospodariei senioriale afamiliei Stonor-ilor, pe baza mai multor tipuri de izvoarc din secolele XIV XV, surprinzindin fehil accsta unul din aspectele de baza ale dezvoltarii social-cconomice engleze. Un interesantstudiu publica si I. D. Smirenskaia despre dezvoltarea structurii sochl-economice a regiunilordin nordul Braziliei in secolele XVI XVIII.

In cadrul rubricii de comunicari sint publicate patru articole, dintre care trei se referala istoria Italiei. A. H. Gorfunkel prezintiti un codicc paduan din secolul al XV-lca pastrat laBiblioteca publica din Leningrad. Manuscrisul cuprinde mai multe lucrtiri f ilozofice si matematiceitalienc i engleze din secolele XIII XV. V. I. Rutenburg analizeaza stirile din insemiArilezilnice ale unui croitor din Florenta, insernnari publicate recent in Italia, referitoare la rascoaladin Genua din anii 1574 1576. I. S. Sarkova in articolul ei a strins laolalt5. tirile privitoare larelatiile cornercialc dintre Rusia si Italia in secolul al XVII-lea.

Cel de-al patrulea studiu publicat la aceasta rubrica cuprinde o prezentare sintetica arczultatelor cercetárii istoriei earth i tiparului romanesc din secolul al XVI-lea.

Volumul al 35-lea din culegerca Srednie Veha contine si el rubricile de informare despremcdievistica In scoli superioare din U. R. S. S., de istoriografie i critica. Dintre materialelepublicate in aceste rubrici retine in chip deosebit atentia studiul semnat de E. V. Gutnova,privitor la conceptia lui N. D. Fustel de Coulange, despre geneza feudalismului. Este de asemoneabogata i rubrica de rocenzii.

L. Dein jny

Dontsches Aichiv far Erfinschang ds 111 itt alal tors" , martens der Monumenta GormaniaeHistorica, herausgegebon von Horst Fuhrmann, H tns Martin Schaller, 23. Jahrgang,1972, 1 2, 135111au Verlag, Köln, Wien, 681 p. (I-I-II)

Periodicul discutat este una din importantele reviste do medievistica. din zilele noastre.Cu toate ca. anul de aparitie 1972 consemneaza doar volumul 28, revista este mult mai veche,ea fiintind de 150 de ani, flind astfel unul din cele mai vechi periodice din lume. Aparuta maiIntli sub titlul de Archiv der Gesellschaft flit- ältere deutsche Geschichtskunde" in anul 1820aparitie cc se inscrie intr-un curent spiritual-politic general ce a cuprins landurile germane dupafurtuna napoleoneana", curent ce va naste, intro altcle, i initiativa publicarii de izvoare

www.dacoromanica.ro

3 REVISTA REVISTELOR DE MEDIEVTSITICA 423

istorice in colectia Monumenta Germaniae Historica revista ii schimba in 1876 titlul, aparind,pina in 1935 ca Neues Archiv für Geschichte des Mittelalters" ; intre 1937 1944 revista aparesub titlul de Deutsches Archiv fur Geschichte des Mittelalters" pentru ca, Incepind cu 1950,sa apard sub denumirea ei actuall.

Deutsches Archiv ftir Erforschung des Mittelalters" publica pc de o parte studii bazatep o minutioasa analiza a izvoarclor consacrate evului mediu in acceptiunea sa universal-istorica. (perioada cuprinsa intre anii 500 1500 e. n.), iar pc de alta recenzii i adnotari biblio-grafice ale unor lucrari ce se refera la aceeasi perioada.

Fiind organul stiintific al comisici Monumenta Germaniae Historica revista public& Inprimul fascicul al fiecarui an un raport detaliat asupra activitatii acestei comisii, specialistiiputind afla din accst raport noile editii de izvoare publicate sau stadiul in care se gasesc lucrärilede cditare sau interpretare de izvoare privitoare la istoria germana. In schimb, eel de al doileafascicul publica rapoartele de activitate ale altor &la fundatii care se ocupl. de editarcavalorificarea stiintifica a unor documente medievale : Pius- Stiftung für Papsturkundcnforschungsi Max-Planck-Institut fur Geschichte.

O scrutare de ansamblu a articolclor publicate de aceastä revista releva faptul ca niedie-vistica germana continua sa-si indrepte atentia asupra perioadei de maxima afirmare medievald aimparatilor romano-germani de la Otto I cel Mare pina la Frederic al II-lea (veacurile X XIII).Impresia e confirmata in special de ultimele doua numere ale revistei.

Herbert Zielinski reia mult discutata incoronare a lui Otto I ca rege, plasind evenimentuliii cadrul sat' international (Zur Aachener Konigserhebung von 936, I, p. 210 222) ; HartmutHoffman aduce precizari de detaliu privind domnia lui Otto I (Zur Geschichte Ottos des Gro pen, I.P. 42 73) ; activitatea episcopiei pragheze cu precadere cea din timpul lui Adalbert dePraga in epoca dinastiei saxone, legaturile acestui avanpost al catolicismului cu imperiulSaxon sint puse in lumina de Peter Hilsch in studiul Der Bischof von Prag und das Reich insiichsischer Zeit, I, p. 1 41.

Imparatului Henric al II-lea (1002 1024) Ii sint consacrate trei studii : Leopold Auer,Geburtsjahr und Herkunft Kaiser Heinrichs II., I 223P. 228 ; Reinhard Schneider, Die K önigs-erhebung Heinrichs II. im Jahre 1002, I, p. 74 104 ; Rainer Maria Herkenrath, Das DiplomKaiser Heinrichs II. far Bischof Berthold von Toul, II, p. 537 541.

Cu o atentie speciall a fost si mai este privitä de catre medievistica germana asa zisalupta de investitura intre imparat si papa, lupta ce a culminat, In veacul al XI-Ica, in vremcaimparatului Henric al IV-lea si a papei Grigore al VII-lea. Rudolf Schieffer reuseste O. demon-streze c faimosul act de supunere i umilintä al lui Henric al IV-lea din ianuaric 1077 de laCanossa nu sta. izolat in zbuciumata istorie a raporturilor papei cu capii incoronati ai lumiimalievale (Von Mailand bis Canossa. Ein Beitrag zur Geschichte der christlichen Herrscherbu Pevon Theodosius d. Gr. bis zu Heinrich IV. II, p. 333 370). Un aspect mai putin cunoscut dinlupta dintre papa si imparat din veacul al XI-lea cauta clarifice Hubert Mordek, Proprieauctoritates apostolice sedis. Ein smiler Dictalus papae Gregors VII.? I, p. 105 132.

In sfirsit, mai semnallin studiul special de diplomatica al lui Josef Riedmann, VerloreneUrkunden K6nig Konrads III. far italienische Empflinger, I, p. 229-239.

Citeva studii publicate In aceste doua, fascicule ale revistei Deutsches Archiv für Erfor-schung des Mittelalters" sint consacrate unor izvoarediplomatice sau narative publicate,sau in curs de publicare, in seriile oolectiei Monumenta Germaniae Historica. Amintind doar cutitlu informativ articolele lui Johann Wilhelm Braun, Studien zur iiberlieferung der Werke Anselms

s

sa-1

si

www.dacoromanica.ro

424 REVISTA REVISTEIJOR DE MEDIEVrSTDCA 4

von Havelberg I : Die Uberlieferung des A nticimenon, I, p. 133 209 ; Hartmut Boockmann,A us den Handakten des Kanonisten Johannes Urbach (Auerbach). Die Satira des Johannes Falken-berg und andere Funde zur Geschichte des Konstanzer Konzils, II, p. 497 532 (cu pretioaseprecizari privind cadrul general al discutiilor purtate in jurul unirii celor douà biserici i a contro-versci polono-prusace izbucnite la Conciliul din Konstanz) ; Erich Meuthen, Ruperts von DeutzDe victoria verbi Doi" nach clm 14055, II, p. 542 557, ne oprim asupra unui studiu mai amplucu tangente la istoria tarii noastre : Erich Kleinschmidt, Die Colinarer Dominkaner-Geschichts-schreibung im 13. und 14. Jahrhundert. Neue Handschriftenfunde und Forschungen zur Uberlie-ferungsgeschichte, II, p. 371 496.

In conventul dominican din Colmar s-a näscut in veacurile XII XIV un puternic centruistoriografic de o exceptionall valoare documentara gratie informatiilor solide dobindite de lamisionarii predicatori. Insemnarile cronistice pastrate au fost editate in volumul al XVII-leaScriptores al colectici Monumenta Germaniae Historica in anul 1861 de Philippe Jaffd pe bazaunui singur manuscris pastrat la Stuttgart. Erich Kleinschmidt a reusit sa mai depisteze citevafragmente, destul de ample, ale cronicilor colmariene cuprinzind aceeasi perioada (mijloculveacului al XIII-lea primul deceniu al veacului al XIV-lea) ca i cea infatisata de cronicaeditata. de Jaffd. In anexa la studiul sari, Kleinschrnidt publica extrase din noile fragmentedescoperite de el. Pe linga informatiile ce privesc nemijlocit istoria tarii noastrc (invazia tatarilor,participarea unor contingente transilvane in oastea regilor arpazi in confruntarile lor din Boemiasit Austria, rolul cumanilor, episodul regelui Otto de Bavaria etc.) retinem amanuntul nullpsit de importanta cI. Ottokar de Stiria a fost primul istoric care a utilizat masiv acestecronici dominicane in alcatuirea cronicii sale rimate, atit de abundente in informatii despreromani in special, despre teritoriul Orli noastre in general 1 Dupa Ottokar de Stiria va veni

rindul lui Matthias von Neuenburg sa-si completeze informatiile din aceste cronici in alcätuireacronicii sale, care contine de asemenea stiri pretioase despre trecutul teritoriului nostru. Speramca in curind autorul va prezenta o editie critic& a acestei valoroase productii cronistice domini-cane de la Colmar.

Aproape jumatate din spatiul tipografic al acestei reviste este afectat recenziilor i notelorbibliografice. Regretind faptul ca nu se semnaleaza nici o lucrare romaneasca dealtfel intregulpeisaj istoriografic sud-est-european e neglijat de colegiul redactional al revistei DeutschesArchiv far Erforschung des Mittelalters" retinem scurta notita informativa despre articolullui Gustav Hammann, Waldenser in Ungarn, Siebenbilrgen und der Slowakei, in Zeitschriftfür Ostforschung", 20 (1971), 3, p. 428 441 (I, p. 296) 2. Un indice de nume proprii si dematerii usureaza folosirea celor douà fascicule ale acestei reviste.

Adolf Armbruster

Vezi Adolf Armbruster, Romdnii En cronica lui Ottokar de Stir'a: o mud' interfore-tare, in Studii", XXV (1972), 3, p. 463-483.

2 La citirea articolului din revista respectiva am remarcat faptul ca i Hammannignora bibliografia romaneasca, cu toate ca el o putea gasi usor in excelentul studiuintroductiv al Mariei Holban la relatarea lui Iacob de Marchia despre misiunea sa inTransilvania ; cf. Ctildtori strdini despre f drile romtine, I, Bucuresti, 1968, p. 67-68 ; vezi

p. 62-63.

1

si

www.dacoromanica.ro

5 REVISTA REVISTEDOR DE MEDIEVI.sauCA 425

INSTIINTARE

Mediev4tii romani i straidi, care doresc ca lucrarile lor O. fie recenzate sau prezentate Inpaginile publicatiei noastre, sint rugati sa trimita volumele sau extrasele pc adresa :STUDII SI MATERIALE DE ISTORIE MEDIE, Bd. Aviatorilor 1, Bucure0i 1,

R. S. Romania.

AVERTISSEMENT

Les médiévistes roumains et étrangers qui d6sirent que leurs ouvrages soient pr6sentésdans les pages de notre publication sont priés d'envoyer les volumes ou les tirages a part a

l'adresse ;STUDII 5 I MATERIALE DE ISTORIE MEDIE, Bd. Aviatorilor, nr. 1, Bucureti 1

R. S. Romania.

www.dacoromanica.ro

Redactor : HILDA MAZILIJTehnoredactor : ELENA POPESCU

Bun de ttpar 11 IV. 1974. Ttraf 1210. Mate cats I.A156 cu 83% grad de alb. Format 16170x 100 G1m2.Colt de tipar 26,75. C.Z. pentru bibliotect marl 9(498)

13: 17 * (082). C.Z. pentru biblioteci mkt 9(R)13: 17 * (082).

Ntreprinderea poligraticA Informatia,str. Brezoianu nr. 23-25, Bucure§ti

REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro