ISTORIE MEDIE - iini.roiini.ro/smim/Studii_si_materiale_de_istorie_medie_1999_v17.pdf · academia...

ROMÂNÄ

1NSTITUTUL DE ISTORIE "NICOLAE IORGA"

STUDII MATERIALE

DE

ISTORIE MEDIE

VOLUMUL XVII1999

MUZEUL BRAILEI EDITURA ISTROS

www.digibuc.ro

ACADEMIA

INSTITUTUL DE ISTORIE "NICOLAE IORGA"

COLEGIUL DE

PAUL CERNOVODEANU (redactorANDREESCU, PAPACOSTEA, STEFANSTEFÄNESCU, KINGA, GHEORGHE(secretar de

Revista "Studii materiale de istorie apare o pe an.

revista se poate procura pe de comandä la Muzeul lei.Belvedere, nr. I, Fax; 004039614725.

La revue "Studii materiale de istorie parait une fois par an.

Toute commande de itranger: Muzeul lei. str. Belvedere. nr.Fax. 40 39 - 614725.

Corespondenla. manuscrisele vor trimiscColegiului de redactie: B-dol Aviatorilor 1. 71247. Bucuresti.tel. 6509045.

©,1999, MUZEUL EDITURA ISTROS

str. Belvedere 1, Tel./Fax. 039-614725

www.digibuc.ro

ACADEMIA


STUDII MATERIALE

DE

ISTORIE MEDIEVOL. XVII, 1999

SUMAR

EVOCARE

NICOLAE STOICESCU, Constantin 5NICOLAE STOICESCU - BIBLIOGRAFIE SELECTIVA, Mariana 9

IZVOARE

ZSIGMOND JAKÓ, Cercetarea izvoarelor medievale diplomaticeTransilvania (I) 15

IONEL CANDEA, Cucerirea Albe de turci la 1484 izvoritalian mai cunoscut 27

LUCA, Noi din Venetia relative la istoria rominilorveacul al XVII-lea 33

VIOLETA BARBU, Istoria unei "Documenta Romaniae Historica" 39

ISTORIA IDEILOR

$ERBAN PAPACOSTEA, De la Romanii la Formarea unei natiuni 45

"Studii Materiale de Istorie Medie", vol. XVII, 1999, 1-261

www.digibuc.ro

GHEORGHE Modelul politic polonez reflectarea acestuia in surseledocumentare (secolul al XVII-lea) 55

RADU G. Dinamica reprezentare deincoronare copiatA de Dionisie Eclesiarhul (1813) 75

DIPLOMATIE

OVIDIU CRISTEA, Venetia problema (1204-1308) 93$TEFAN ANDREESCU, Problema exportului de cereale din

cAtre spatiul pontic in secolul al XV-lea 111ANCA POPESCU, Supravietuiri bizantine in sistemul fiscalitAtii comerciale

otomane (secolul XVI-lea) 129ILEANA Gurile DunArii StrAmtorile Negre in planurile de

antiotomanA din secolul al XVI-lea 151

RELATII POLITICE INTERNATIONALE

EUGEN DENIZE, Problema Basarabiei in a doua a secoluluial XVI-lea 157

PAUL CERNOVODEANU, Politica orientalA 1733-1739 (I).de succesiune a Poloniei (1733-1735) 177

DOCUMENTAR

MARIA M. ALEXANDRESCU - DERSCA BULGARU, Campaniile generaluluiFederico Veterani in Transilvania Banat (1688-1694) (dupAmemoriile sale) (I) 183

VARIA

MAGDALENA Vornicii moldoveni din domniile luiPetru 203

tGHEORGHE SEBESTYÉN, Cetatea Gherlei. Cronologie (II) 223DRAGO$-LUCIAN Banii de Caransebe Lugoj. Consideratii asupra

atributiilor competentelor acestora (II) 237

MEMORIAM

tALEXANDRU ELIAN (1910-1998), Nicolae-$erban TanapcatCORNELIA PAPACOSTEA-DANIELOPOLU (1927-1998), Paul CemovodeanutALEXANDRU DUTU (1928-1999), Violeta Barbu

ABREVIERI

253255257

259

www.digibuc.ro

ACADEMIA


STUDII MATERIALE

DE

ISTORIE MEDIEVOL. XVII, 1999

CONTENTS

OBITUARY

TO NICOLAE STOICESCU, Constantin 5NICOLAE STOICESCU - SELECTIVE BIBLIOGRAPHY, Mariana 9

PRIMARY SOURCES

ZSIGMOND JAKÓ, Research of Diplomatic Medieval Primary Sources inTransylvania (I) 15

IONEL CANDEA, Conquering Cetatea fortress by the Turks in 1484 in aUnknown Italian Source 27

CRISTIAN LUCA, New Venice's Regarding Romanians History inCentury 33

VIOLETA BARBU, "Documenta Romaniae Historica": History of a Collection39

HISTORY OF IDEAS

SERBAN PAPACOSTEA, From Romanii to Romania. The Birth of a Nation 45

"Studii Materiale de Istorie Medie", vol. XVII, 1999, p. 1-261

www.digibuc.ro

GHEORGHE Polish Political Model and Its Reflection in theRomanian Documentary Sources of the Century 55

RADU G. Political Dynamics in Ritual Representation. A CoronationPrayer Copied by Dionisie Eclesiarhul (1813) 73

TRADE AND DIPLOMACY

CRISTEA, Venice and the Question of the Straits (1204-1308) 93$TEFAN ANDREESCU, The Problem of Cereals' Exports from the Romanian

Principalities to Black Sea Region Century 1

ANCA POPESCU, Byzantine Ancient Laws in the Ottoman Fiscal-ComercialSystem 129

ILEANA The Danube Mouths Black SeaAnti-Ottoman Battle Plans of the Century 151

INTERNATIONAL POLITICAL RELATIONS

EUGEN DENIZE, The Bessarabian Question in Second Half of the157

PAUL CERNOVODEANU, English Eastern Policy Between (1733-1735) (I),England and War of Succession in Poland (1733-1735) 177

DOCUMENTARY

MARIA M. ALEXANDRESCU - DERSCA BULGARU, FedericoVeterani's Campaigns Into Transylvania and Banat (1688-1694),conforming His Memoirs (I) 183

VARIA

MARIA MAGDALENA SZÉKELY, The Moldavian Vornici During the Reignsof Petru

tGHEORGHE SEBESTYÉN, The Fortress of Gherla. A ChronologyDRAGOS-LUCIAN Bani of and Lugoj. ConsiderationsAbout Attributions and Competences

MEMORIAM

tALEXANDRU ELIAN (1910-1998), Nicolae-Serban TanasocatCORNELIA PAPACOSTEA-DANIELOPOLU (1927-1998), Paul CernovodeanutALEXANDRU DUTU (1928-1999), Violeta Barbu

ABBREVIATIONS

203223

237

253255257

259

www.digibuc.ro

EVOCARE

tNICOLAE STOICESCU

Prestigios reprezentant al istorice ridicat din lumea- Stoicescu, la 30 noiembrie 1924, s-a afirmat din

debutului intelectual ca asistent la Facultatea de Istorie, din Universitatea(1950-1951), din vreme ca la Institutul de Istorie "Nicolae

condamnare caracter politic (1951-1954) a dus, temporar, la intreruperea

Informatia bibliografici vol. Enciclopedia Bucure§ti, 1978,p. 304-305; de asemenea, la RUSU, Nemuritorii, Ager Press, ed. 1995 (subvoce); idem, Membrii Academiei 1866-1997, Dictionar, Editura AcademieiRomâne, 1997 (sub voce); Bibliografia a Romdniei, vol. I-VIII, Bucure§ti, EdituraAcademiei Române, 1960-1995.


www.digibuc.ro

6 Constantin 2

sale profesionale. punerea libertate, el a putut lucra in cadrulEditurii Academiei (1955-1957), de unde a revenit la Institutul de Istorie "Nicolae lorga"(1957), ulterior sustinând doctoratul (1970).

Experienta de timpuriu, practica editorialA, i-aindreptat atentia distinsului medievist spre marile probleme ale istoriografiei nationale,spre alte teme aspecte, care, sale, au literaturade specialitate. Printre cele 200 monografice, studii, note recenzii, o parterealizate colaborare, reputatul istoric receptivitatea de statuluiin evul de mijloc, in Tara Moldova. Intre acestea, Sfatuldomnesc (1968) apoi contributia la istoria armatei: vol. Curtenislujitori (1968) cu deosebire, preocupArile de domnie de unii dinte voievozii

pronind de la legendarul "Negru VodA" "Radu Negru", din studiuldespre sau intemeiere?, vol. Constituirea feudalelucrare la care a fost coordonator (1980). Pe treptele istoriei1330. Posada (1980), colaborare cu cea pentru Mircea cel Mare(1987), cu N. i se de la Rovine (17 mai 1395),in 1986. figurilor de domnitori, N. Stoicescu este autorul opusuluipretios dedicat lui (1976) (care a cunoscut mai multe editiistrAinAtate, anume: Japonia (1980) Grecia (1992); de asemenea, lui Radu de la

(1983), Matei Basarab (1988) voievodului Constantin erban (1990). Lor lise studiile tematice pentru vremea lui cel Mare, Mihai Viteazul altidomnitori. Toate acestea o informatie amenddrii saucompletArii mai vechilor cercetAri.

Explorator al atâtor categorii de surse, cum o dovedesc temeiniceleprivitoare la Continuitatea (1980, cu ed. limba - 1983) Unitatea

românilor evul mediu (1983 sau Continuitatea daco-romanilor (1984), cuI. Hurdubefiu, ca i excursul Dovezi despre unitatea limbii române (RdI, 1983,nr. 2), medievistul N. Stoicescu a ultimii ani asupra acestor temeimportante ale istoriografiei noastre. studiul,discontinuitatea poporului român pe (1993). El nu va pregetasublinieze in diferite alte existenta trainicilor raporturi intre Tara RomâneascA

Moldova, evidentiind mutarea dregOtorilor stat intr-altul - 1974),de fapt patrie - aceeafi dregatori (M I, 1978, nr. 9), legAturile

dintre cele Principate se reverberau asupra Transilvaniei. De aceea, istoricul probacu evidente dovezi de o de o lege (MA,.1982, nr. 7-9).

amplul program de lucru s-au printre editiile deizvoare narative. Astfel prin aportul lui au lumina tiparului operele lui DimitrieCantemir, Descrierea Moldovei (1973) (1973), prestigioase

ale Academiei ca o parte a aparatului critic din Memorialul lui Paulde Alep, din seria vol. VI (1976), apoi Dionisie Eclesiarhul, Hronograf(1764-1815), ed. 1987; a mai colaborat la editarea Jurnalului canoniceale mitropolitului (1746-1747) (BOR, 1980, nr. 1-2), cu PaulCernovodeanu i regretatul Mihai

Tot ca rod al unor colaborki, s-a publicat, de asemenea, studiulseimenilor sau 1655, Tara Româneasa (1968), cu Lidia LudovicDemény, apoi acela: Tärile Române Italia la 1600 (1972), cu George

alte demersuri ale distinsului cercetAtor in prestigioase

www.digibuc.ro

3 Nicolae Stoicescu 7

lucrAri de volume tematice: Istoria României, vol. II-III (1962-1964), Histoirecronologique de la Roumanie (1976), Enciclopedia istoriografiei (1978),Istoria dreptului vol. I (1980), Enciclopedia a României (1982),Istoria a poporului vol. II-III (1986-1987), A. D. Xenopol,românilor din Dacia ed. a IV-a, vol. II-IV (1986-1995), Ion Conea, PlaiuriCarpatice (1984), idem, Vrancea, geografie (1993), colaborator apoi la Politica

a României (1986) la vol. Instituiii feudale din Dictionar(1988), la care N. Stoicescu a fost unul din coordonatori.

Eforturile neobositului specialist sunt marcate de rigoare de oinformatie adeseori debordantA surprinsA Bibliografiile repertoriile bibliograficede monumente consacrate Bucuregiului (1961), darvol. I-II (1970), Moldovei (1974), Banatului (1973), asemenea al Diclionar almarilor dregátori (1971), precfum lucrarea Cum strámo$ii. Metrologia

pe teritoriul României, cu o introducere de acad.Em.Condurache (1971).Spiritul lui analitic, capacitatea de sistematizare a datelor se

regAseste zecile de articole cu o variatA problematicA de istorie, istoria bisericii, aarhitecturii a culturii. sale inserate numeroase recenziinote editoriale prezenta eruditului specialist derularea vieliiprivind trecutul cu deosebire perioada care a lucrat cadrulInstitutului de Istorie "N.

Din condeiul lui au iesit cuvinte la adresa unorIstoricului Constantin Giurescu la de ani de la (Rdl, 1975, nr. 9); pentruIstoricul Nistor (1876-1962) - ibid., 1976, nr. 12; la 100 de ani de laistoricului Silviu Dragomir (1888-1962), fndrum.biser., Alba (1988).

Vastele cunostinte dobAndite, studiile alcdtuite, i-au nu numai orizontul,dar dialogul cu sesiuni de simpozioane,mai mult audienta.

Fortat sA se pensioneze din motive politice de la Institutul de Istorie"Nicoale Iorga" (1988), N. Stoicescu va numit la 18 1990, ministru alCultelor, la 28 an, ambasador al la Atena, 1994, vreme

care s-a sA promoveze, pe filonul traditiei, vechile raporturi greco-romane cuconotatii istorice.

Pentru capacitatea prezenta sa viata publicA,Academia primit la 13 1993 membrilor sAi de onoare, o

cununä de lauri pentru o strälucia.La 15 septembrie 1999, dupA o lungA grea suferintA distinsul specialist a

trecut eternitate. strAdaniile de un angajament o capacitate ce impus deaduc un pios omagiu de pretuire amintire.

CONSTANTIN

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

NICOLAE STOICESCU

BIBLIOGRAFIE SELECTIVÄ

L Monografii, instrumente de

Repertoriul bibliografic al monumentelor din Bucuresti, 1961,p. il.

Curteni slujitori. la istoria armatei Bucuresti, 1968, 383 p.seimenilor sau 1655. Tara Bucuresti, 1968,

il. (in colaborare).domnesc dregitori din Tara Moldova (sec.

Bucuresti, 1968, 315 p.Bibliografia monumentelor feudale din I, Taravol. I-II, Bucuresti, 1970, 800 p.Cum Metrologia medievalä pe teritoriul României, Bucuresti, 1971,331 p.Diclionar al marilor din Tara Moldova. Sec. X1V-XVII,Bucuresti, 1971, 456 p.Prile Române Italia la 1600, 1972, 405 p. + il. colaborare).Bibliografia monumentelor medievale din Banat, Timisoara, 1973, 192 p.;

in MB, 22 (1972), nr. 10-12, p. 530-618.Repertoriul bibliografic al localitafilor monumentelor medievale din Moldova, vol. I,Bucuresti, 1974, 987 p.

monumentele sale, Bucuresti, 1976, 324 p. colaborare).Vlad Tepes, Bucuresti, Edit. Academiei, 1976, 238 p. ; ed. lb.engleza 1978;

lb.japonezá - 1980 in lb.greaca - 1992.Humor, 1978, p. (cu ed. lb.francezá, englea germana).

Tepes, Bucuresti, Edit. Militará, 1979, 197 p. il. (colectia "Domnitorivoievozi").Continuitatea românilor. Privire Istoricul problemei. Dovezile

1980, 248 p. ; ed. lb.englezá, 1983, 312 p.1330. Posada, Bucuresti, 1980, 228 p. (in colaborare).Matei Basarab, Bucuresti, Edit. Militará, 1982, 246 p. + il. (colectia "Domnitorivoievozi").Radu de la (1522-1529), Bucuresti, 1983, 159 p. + il. (colectia "Domnitorivoievozi").Unitatea evul mediu, Bucuresti, 1983, 184 p.Continuitatea daco - romanilor istoriografia Bucuresti, 1984,232 p. (in colaborare).Dictionar istoric judeplui 1984, 268 p + il. colaborare).


www.digibuc.ro

10 Mariana Miháilescu 2

Age - Old Factors Romanian Unity, Bucuresti, 1986, 224 p.de la Rovine. mai 1395, Bucuresti, 1986, 95 p.

Mircea cel Mare (1386 - 1418). 600 de ani de la urcarea pe tronul PriiEdit. Institutului Biblic de Misiune al BOR, 1987, 421 p. colaborare).

Matei Basarab, Bucuresti, Edit. Academie1, 1988, 221 p. + il.Constantin Bucuresti, Edit. Militari, 1990, 136 p. "Domnitorivoievozi").Din istoria - elene, Athena, 1993, '70 p. lb.greacA).

istorica. Discontinuitatea poporului pe teritoriul romanesc,Bucuresti, 1993, 357 p.

la diverse volume de enciclopedii etc.

Istoria vol. II, Bucuresti, 1962, 1964.Chronological History of Romania, (Mediaeval History), 1972, ed. a II-a

1974.Histoire chronologique de la Roumanie, Bucuresti, 1976, p. 104-148..Enciclopedia Bucuresti, 1978, p.Istoria dreptului vol. I, Bucuresti, 1980, cap. IV Organizarea militarä,p. 352-365.Enciclopedia a Romaniei, 1982 (partea istorie istorice).

Ghid turistic, Bucuresti, 1983, (partea de istorie, istoria contemporana);cu ed. lb. francezi, germaná.Ion Conea, Plaiuri carpatice, Bucuresti, 1984 (ingrijitor de editie, colaborare).Istoria a poporului vol. II: Epoca de glorie a oastei celei mari. A doua

a sec. al prima a sec. XVI-lea, Bucuresti, 1986, p. 1-19,21-23, 33-45, 47-48, 51-67, 74-78, 80-84, 93-98, 382-386; vol. III: Epopeea luptei

pentru unitate, libertate integritate teritoriala. Din epoca lui Viteazulajunul populare de Horea (1550-1784), 1987, p.

37-54, 58-65, 67-68, 70, 74-81, 255-274, 452-459.A. D. Xenopol, Istoria românilor din Dacia ed. a IV-a, vol. II, III IV,Bucuresti, 1986, 1987, 1993 (ingrijitor de editie, colaborare).Politica a Romaniei. Diclionar cronologic, Bucuresti, 1986, p. 21-97.Institufii feudale din Diclionar, Bucuresti, 1988, 581 p. (coordonatorcoautor).Ion Conea, Vrancea: geografie istorica, toponimie terminologie1993, 203 p. (ingrijitor de editie colaborare).

de izvoare

Cantemir, Descrierea Moldovei, Bucuresti, 1973 (note comentarii).Dimitrie Cantemir, Opere complete, vol. IV: Istoria Bucuresti, 1973,p. 9-44, 293-444 (studiu introductiv, comentarii, note, bibliografie, indici).

despre Prile Vol. VI, 1987, 184 p. (studiuintroductiv, note comentarii).Dionisie Eclesiarhul, 1764-1815, 1987, 184 p. (studiu introductiv,note comentarii).

www.digibuc.ro

3 Nicolae Stoicescu - Bibliografie selectiva

Jurnalul canonice ale mitropolitului Ungrovlahiei I Cretanul, inBOR, 98 (1980), nr. 1-2, p. 243-315 colaborare).

Studii articole

Bibliograjia privind monumentele istorice din R.P. R., SCIA, 4 (1957), nr. 1-2,p. 115-199.Constructori de iazuri in secolul al XVH-lea in Tara Moldova, inSMIM, 3, 1959, p. 373-378.Despre organizarea pazei hotarelor Tara in secoleleMV-XVII, in SMIM, 4, 1960, p. 191-222.Organizarea statului feudal, "Studir, 15 (1962), nr. 6, p. 1479-1490 colaborare).Rolul curtenilor slujitorilor din Tara Moldova ca instrumente dereprimare a luptei "Studii", 15 (1962), nr. 3, p. 631-647.Despre aprovizionarea cu a la sec. XIX,"Studii", 16 (1963), nr. 4, p. 903-920.

medievale de capacitate din Tara "Studii", 16 (1963), nr. 6,p. 1351-1380 (in colaborare).

medievale de greutate din Tara Instrumentele decapacitatea greutate, in "Studii", 17 (1964), nr. 1, p. 87-106 colaborare).Vechi monumente I Casa Mavrocordafilor de la HanulConstantin "Materialele de istorie muzeografie", 1964, p. 341-353.

medievale de lungime din Tara "Studii", 18(1965), nr. 3, p. 639-665 colaborare).

instrumentele medievale de din Moldova, "Metrologia aplicatA",1965, nr. 5, p. 221-227; nr. 6, p. 278-284; nr. 7, p. 326-333; nr. 8, p. 375-380.Aga din Babrova popa Stoica logojatul din MO, 18 (1966),

11-12, p. 1002-1005.Locuintele la mijlocul secolului trecut, in SCIA, 13 (1966), nr. 1, p. 49-62.Contribution l'histoire de l'armée roumaine au Moyen Âge -

du RRH, 6 (1967), nr. 5, p. 731-763.Cum se zugraveau bisericile secolul al XVIII-lea in prima a secolului

MO, 19 (1967), nr. 5-6, p. 408-429.Mesures et instruments mèdiévaux de mesure en Valachie et en Moldavie, RRH, 6(1967), nr. 3, p. 357-378 (in colaborare).Cum se construiau bisericile Tara Moldova sec. XVII - prima

a sec. SCIA, 15 (1968), 1, p. 79-89.Unele categorii de ai statelor Tara Moldova, SAI, 12,1968, p. 107-121.Monumentele Moldovei acum un secol. Biserici MO,

(1969), nr. 11-12, p. 913-934.ciubotele In "Studii", 22 (1969), 2, p. 281-288.

Bibliografia privind vechiul monumentele sale, in "Danubius", 4, 1970,p. 287-300.Contracte vechi de de biserici, BMI, 39 (1970), nr. 1, p. 69-71.La politique de Neagoe Basarab et ses préceptes pour son Théodose, RRH, 9

www.digibuc.ro

12 Mariana 4

nr. p. 19-42.Satul - biserica sa, GB, 28 (1970), nr. 9-10, p. 994-1000.Sur l'origine grandes dignités en Valachie en Moldavie - XVIIF siècles),RRH, 9 nr. 2, p. 305-315.

documente despre acoperisurile vechilor biserici, 40 (1971), nr. 2,p. 65-66.

de rudenie dintre domni marea boierime importanfa pentrua Tárii Moldovei (sec. XV - sec.

p. 115-137.Lista ai Moldovei (sec. XIV-XVII), AIIAX, 8, 1971, p. 401-423.Regimul al preofilor din Tara Moldova RegulamentulOrganic, in BOR, 89 (1971), nr. 3-4, p. 335-354.Un al Episcopiei la Bucuresti: biserica Sf40 de mucenici de pePodul Mogosoaiei, MO, 23 (1971), nr. 5-6, p. 370-381 + 2p1.

pronun caracter popular: 1462 1476, tradifiileluptei armate a popor, Bucuresti, 1972, p. 58-64.Monumentele Tárii Moldovei acum un in (1972), nr. 1,

p. 63-66; nr. 2, p. 74-76."Oastea cea mare" Tara Moldova (sec. XIV-XVI), Oastea ceamare. inaintate ale luptei maselor populare din pentru libertate

Bucuresti, 1972, p. 25-52.Despre marilor din Tara Moldova(sec. - mijlocul sec. XVIII), SMIM, 6, 1973, p. 61-90.Demeter Cantemir and Niccolo Machiavelli, DR, 2, 1974, p. 146-154.Despre "oaste" "oastea cea mare", RdI, 27 (1974), nr. 3, p. 269-274.Un aspect al relafiilor politice dintre Tara Moldova

dregátorilor dintr-o alta, AIIAX, 11, 1974, p. 251-256.L 'armée de Valachie sous le de Michel le Brave (1593-1601), 13

(1975), nr. 3, p. 353-366.Istoricul Constantin Giurescu (100 de ani de moarte), 28 (1975), nr. 9,p. 1401-1412.Oastea lui Mihai Viteazul, Mihai Viteazul. Culegere de studii, Bucuresti, 1975,

75-112.«Le en masse» en Valachie et Moldavie Pages de l'histoirede l'armée roumaine, Bucuresti, 1976, p. 60-72 (versiune lb.engleza).Istoricul loan Nistor (1876-1962), RdI, 29 (1976), 12, p. 1967-1978.Politica a lui Tepes, in RdI, 29 (1976), nr. 11, p. 1657-1672.La victoire de sur les Turcs (1462), in RRH, 15 (1976), nr. 3,p. 377-397.

noi despre Mihai epoca sa, RdI, (1977), nr. 11, p. 133-143.de istorie din decenii, RdI, 31 (1978), nr. 3,

p. 505-513; 9, p. 1675-1683.Le des monastères des fortifiées dans la défense des Pays Roumains, inRRH, 18 (1979), nr. 1, p. 181-186.

"lntemeiere" istoria in RdI, 33 (1980), nr. 1,

43-61.sau veche preocupare a istoriografiei

www.digibuc.ro

5 Nicolae Stoicescu - Bibliografie 13

istoric, Constituirea Bucuresti, 1980,p. 97-164.

a de la Posada, in RdI, 33 (1980), nr. 10, p. 1857-1873.Structura a X1V-XVII, Armatasocietatea Bucuresti, 1980, p. 161-186; versiune in lb.engleza TheArmy and the Romanian Society, 1980, p. 165-191.Cultura vremea Matei Basarab, in RMM, 13 (1982), nr. 2, p. 51-60.Epoca lui Basarab (1632-1654) - la 350 de ani de la urcarea sa pe GB,

(1982), nr. 7-8, p. 315-335.centrale vremea domniei lui cel Mare, RA, 59 (1982), nr. 2,

p. 125-134.Lupia lui Matei din Brâncoveni pentru ocuparea tronului in RdI, 35(1982), nr. 9, p. 985-1002.

- in GB, (1982), nr. 1-3, p. 154-174.Suzana, un simbol al dintre Transilvania Tara in

GB, (1982), nr. 4-6, p. 416-425.de o o lege. " Unitatea de a factor important

asigurarea de neam veacurile trecute, MA, 27 (1982), nr. 7-9,p. 481-498.350 de ani de la urcarea lui Matei Basarab pe tronul Românefii, MO, 1982,nr. 7-9, p. 450-467.Cronica evenimentelor istorice petrecute eparhia (sec. IV-1848),Spiritualitate la fntorsura Carpafilor, vol. I, 1983, p. 114-156.Dovezi istorice despre unitatea limbii române (sec. XV - prima a sec.RdI, 36 (1983), nr. 2, p. 137-148.

de la langue roumaine, in RPH, 8 (1983), nr. 4, p. 87-101.frontières temporelles, RR, 37 (1983), nr. 8-9, p. 51-56 colaborare).

300 de ani de la asediul Vienei, asediul Vienei, 1683, 1983,p. 5-8; versiune lb.germana.De la de neam la in RdI, 37 (1984), nr. 2,p. 107-125.La continuité des Roumains. Historique de la question dans l'historiographie roumaineet étrangère, RPH, 10 (1985), 4, p. 2-19.Date privind vechea parohie - Hunedoara, in MB, 35 (1985), 11-12,p. 797-807.

din de Sus, un simbol al culturalereligioase dintre Transilvania Tara Româneasca, in MA, (1986), nr. 1, p. 77-94;

2, p. 208-226.Organizarea Tara vremea domniei lui Mircea cel inRdI, 39 (1986), nr. 7, p. 625-641; versiune in RPH, (1986), nr. 4,p. 33-50; reeditat vol. Marele Mircea voievod, Bucuresti, 1987, p. 150-180.100 de ani de la nafierea istoricului Silviu Dragomir, (1880-1962),bisericesc", Alba 1988, p. 129-136.Un monument de din Bucuresti - Biserica Floreasca din Bucuresti, GB,1989, p. 141-155.300 de ani de la urcarea pe tronul a lui ConstantinMA, 34 (1989), nr. 5, p. 20-29.

www.digibuc.ro

14 Mariana Mihäilescu 6

Relations with Transylvania and Hungary, Dracula. Essays theand Times of Tepes, New York, 1991, p. 81-101.

MARIANA MIHAILESCU

www.digibuc.ro

IZVOARE

CERCETAREA IZVOARELOR MEDIEVALEDIPLOMATICE TRANSILVANIA'

(I)

ZSIGMOND JAKÓ

Multe din de azi ale cercetdrii istoriei transilvane, precumimpedimentul evolutiei ei de perspectivd provin din neglijarea medievisticii de aici. Cuperioada voievodatului, secolele dinainte de 1542, s-au ocupat maiistoricii sasi, dar acestui ei au atentie aproape exclusivproblemelor propriului trecut. Cercetarea dat cea mai mare ostenealdpentru explorarea perioadei principatului (1542-1690). Istoriografia de azi

concentrat primul dezvoltdrii secolul al XVIII-lea,istoria Transilvaniei trecutul Ca urmare,

lipsindu-i prospectarea antecedentelor medievale, actuala istoriografie transilvandasemenea unui edificiu lipsesc tocmai fundamentele solide, trainice din

este sortit zadar se istoriografia a popoareveacurile trecute ale Transilvaniei; aceste preocupdri se mai

dezavantajele decât avantajele deoarece polemicile audistras fortele de la efectuarea luerdrilor de fundamentare a

Unul din principalele impedimente ale medievisticii transilvanereprezintä faptul izvoarele noastre sunt deosebit de pe teritoriul maimultor se generalizeazd din ce ce mai mult stareaistoriografia maghiard, deosebit de interesate luate separat,cunose mai profund mult o parte a izvoarelor istorice, dar nici una dintre

nu imagine de ansamblu asupra Intregului material. depublicatii, care cu volumul I Erdélyi Okmánytár, doreste curme tocmai

stare, anume: prin asigurarea intregului material arhivisticmedieval a procesului complet al cercetdrii, precum examinarea a izvoarelor.Scopul este ca prin culegerea mai a documentelor punerea la

asigure o promovArii mijloacea istoriei medievale a Transilvaniei.

Studiul de a fost preluat, acordul autorului, din: Erdélyi Okmánytár(Diplomatariu transilvan, Oklevelek, levelek és más irásos emlékek Erdély történetéhez (Diplome,

alte izvoare la istoria Transilvaniei), vol. 1023-1300, publicat 1997,la Budapesta, de profesorul clujan Zsigmond Jakó. Am considerat utilä republicarea acestui studiu,pentru face mai accesibil cunoscut istoricilor români.


www.digibuc.ro

16 Zsigmond 2

practicii scrisului diplomatica din Transilvania

Devi Transilvania, luatá in sens istoric, era, indiscutabil, o unitate de dezvoltarea Regatului Ungar medieval, practica scrisului de aici apartine organic celui

general din s-a dezvoltat totul eu el. Caracteristicileparticulare se manifestä aici cel mult anumite la inceputuri -

in timp, iar perioadele urmatoare -in diferente de cantitate. Prima seprin situatia periferica a provinciei, iar ultima faptul funciare,

liberi din Secuime din teritoriile au necesitat in maifolosirea scrisului in randurile nobilimii din cele comitate. Este

semnifkativ faptul in cuprinzand epoca arpadiana, sunt rare refeririledocumentare privitoare la asezarile - cu exceptia oraselor iar celeexistente ele de la secolului al XIII-lea.

Evolutia inceputurilor utilizarii scrisului Transilvania medievala poate binematerialul volumului. Pionieratul in toate domeniile apartine practicii

cancelariei regale. Ea este modelul promotorul intregii dezvoltari. Dar dinainte demijlocul secolului al XII-lea nu s-a o autentica beneficiarobiect fost exclusiv transilvan. diplomelor regale care pot considerate dintoate privintele transilvane este deschis de donatia regelui III din 1165,favoarea Manästirii dar aceasta este de documentedoar decenii. Un anumit efect al activitätii cancelariei regalede III (1172-1196) - desi este indoielnic, contrar opiniilor de mai dinainte,el ar introdus anul 1181 practica de a cuprinde in inscrisuri toate cauzele dezbatute

prezenta sa Transilvania se doar peste o de secol.Documente cu continut fransilvan s-au printre diplomele regelui Andrei II(1205-1235), mai sporadice, schimb, cele emise de IV (1235-1270) - mainurneroase. favoarea practicii scrisului intervine doar anii1260 - de demnitatea de regele cel (rex al viitorului V(1270-1272). deci, ani, se repede constant diplomele cu

transilvane, emisiile regale practica scrisului dinDar pentru demararea emisiilor de diplome locale era recunoasterea

a rolului de atestare a scrisului. Desi diploma din 1213 a episcopuluiTransilvaniei, Gilelmus, favoarea cavalerilor teutoni, este primade acest fel, in vedere probabila initiativä producerea ei, este mai corect

consideram drept cea mai veche atestare a emiterii de documente transilvane emisiadin anul 1231 a Capitlului din Alba Este semnificativ pentru stadiul nedezvoltat alpracticii scrisului Transilvania faptul Capitlul a reusitvreme tuturor solicitarilor venite din partea locale domeniul scrisului. Devidiploma din 1213 a episcopului Transilvaniei, Gilelmus, favoareateutoni, este prima localä de acest fel, vedere probabila initiativa

producerea ei, este mai corect drept cea mai veche atestare a emiterii dedocumente transilvane emisia anul 1231 a Capitlului din Alba Julia. Estesemnificativ pentru stadiul nedezvoltat al practicii scrisului in Transilvania faptulsingur Capitlul a reusit tuturor solicitarilor venite din parteasocietätii locale domeniul scrisului. acest lucru din activitatea cade adeverire (locus credibilis) a Conventului din nu s-a un

www.digibuc.ro

3 Cercetarea izvoarelor medievale (1) 17

monument de text din secolul XIII care nu suscite indoieli. Lipsa celui de-al doileade adeverire este de faptul cazul care Capitlul sau Episcopatul aveaunevoie cauze proprii de diplome de credibilitate chiar la secoluluiau solicitat ajutorul ocazional al cruciatilor din Turda sau al augustinilor din AlbaEste probabil tot aceste se aflä explicatia faptului din1276, episcopul transilvan Petru emite el din in diplome in cauze care defapt intrau in competenta de adeverire.

Cancelaria voievodala - care institutiilor emitente de diplome aveaconcureze cu locurile de adeverire - la epocii Arpadiene se

stadiul de formare. Desi ne este cunoscuta o voievodala din anul 1248,aceasta va de o alta doar anul 1271. redus al diplomelorvoievodale, incidental, trei decenii ale secolului, ne demult era in conditiile politice confuze ale perioadei, activitatea de emitere dediplome a conducatorului provinciei. Voievozii, care luptele dintre factiuni rivalealternau unii cu n-aveau timpul necesar, nici prielnice pentruextinderea a practicii scrisului juridica. Treaba cerea stabilitate,respectiv continuitate, or, tocmai acestea le lipseau. Cei care au purtat demnitatevreme mai cum au fost Matei Csák (1272-1284), Roland din neamul (degenere) Borsa (1282-1293) Ladislau nearnul Kán (1294-1315),

avantajul scrisului in rezolvarea treburilor.De fapt, emisiile vicevoievodale trebuie considerate ca parte a

de diplome a voievodului; mai vechi document de acest fel ni s-adin anul 1282. Lucrul este evident, intrucat, lipsa voievodului, toate atributiile saleerau exercitate de vicevoievod. deoarece voievozii in secoleledeseori indelungat, se aflau la curtea sau pe Ungaria, deindatoririle legate de acte trebuia se Transilvania.

explicatia de ce, generalizarea folosirii scrisului adeveririle juridice,a doua a secolului XIV, diplomelor vicevoievodale se

apropie de - anumite perioade depäseste - diplomelor emise innumele voievozilor.

Diplomele voievodale, ce priveste forma exterioara organizarea, auevoluat pe o cale in a doua a secolului al XIV, aliniindu-se de

general Regatul Ungar ritmul de dezvoltare, voievoziierau magnati din Ungaria, mai detineau alte iar venindTransilvania aduceau cu ei functionarii de acasä (familiaris), ca vicevoievod sau notarpentru cancelaria de aici.

Tot puterea era initiatoarea a de diplome aautonomiilor dar eforturile ei au dat, probabil, rezultate modeste secolulXIII, in epoca Arpadiana doar diplome transilvane de acest ausupravietuit distrugerilor. Prima a fost anul 1268, de juzii Rodnei,cunoscutd ei de argint.

Procedeul - pe atunci ceva extraordinar - a facut, probabil, ca juzii juratiideclare ei au primit ordinul de la rege ca pricinile dezbátute verbal

cuprinse intr-un Dintr-o partial autentica se Sibiuluiaveau sigiliu din anul 1280. Cu toate acestea,

transilvane cele mai evoluate, cerinta pentru utilizarea scrisului anumai ce mestesugurile comertul au cunoscut o dezvoltare insemnatä

www.digibuc.ro

18 Zsigmond Jakó 4

zidurilor urbelor. NumMdu-se sat (villa), Sibiul ce-i drept, chiar anul1292, cu privire la darea spitalului in proprietatea dar -toate - ca urmare a doleantei ecleziastice. Era necesara,continuare, o dezvoltare de câteva decenii pentru ca, la mijlocul secolului XIV, practicadiplomatica a ora4elor transilvane defmitiv in practica localá.

Cu mai se situatia in administratiile provinciale,inceputurile practicii scrisului comitate de la secolului

XIII. putem crezare unei informatii indoielnice, atunci secuiide Telegd au emis, anul 1280, o afacere de Dar,deoarece una dintre era sas, la incheierea actului juridic au participat defrunte din Sighi§oara, iar a fost cu sigiliul Sibiului, i acest documenttrebuie considerat mai produs al decât al scrisului provincial.Situatia din provincie se mai bine text datat din anul 1299,

tot dintre secui sa.0. De altfel, toate celelalte date neinceputurile practicii scrisului provincial Transilvania trebuie le de practicaeclezia0ilor a proprietarilor sali - - formare, datindu-le ultimii ani aiepocii Arpadiene.

Importanta scrisului care se un drept a devenit con0ientäsocietatea transilvana primul - este evident - pentru proprietarii cei mai

Banul Mikud neamul Kökényes-Radnót, precum rudele lui au emisdiplome, nume propriu, din anii 1285-1288, in mai multe ocazii. putea caasemenea magnati avut deja cdrturarul dar este mai probabil i ei s-au adresatnotarului locului de adeverire al Capitlului sau au solicitat, ocazional, alte persoaneecleziastice pentru redactarea diplomei cum a procedat Béldi Zeriás 1295. Acesteinceputuri modeste ale emiterii de diplome particulare, nu s-au putut

nici Transilvania, conceptia a considerat decredibilitate numai diplomele emise sub sigiliu autentic, dar ceva nu aveau

de adeverire demnitarii superiori. Diplomele particulare sunt, deci, nunumai epoca Arpadiana, ci perioada dinainte de secolul al XVI-lea, ni§teraritäti printre izvoarele istorice transilvane.

Volumul o pentru inceputurilor practicii emiterii dediplome transilvane. Materialul cuprins el neindoielnic peteritoriul voievodatului Transilvaniei a practicii scrisului, asimilarea institutiilor, atipurilor de diplome, a regulilor de redactare de care s-au dezvoltat practica

a scrisului Regatul Ungar. Elementele dezvoltárii pe mai departe erau datedeci, dar practicarea pe a emiterii de diplome Transilvania va cunoa.5te o

extindere, cu caracter de numai ce - schimbarii dinastiei -conditiile politice labile se vor consolida, când se va restabili puterea respectivvoievodala, din anii 1320, altfel spus, cu o intürziere de aproape o

de veac falä de situatia a perioada, practicadiplomatica de pe teritoriul voievodatului cu rigurozitate evolutia a

mentionata deosebire indicii ei cantitativi o oarecare innu numai de practica diplomatica din regiunea Transdanubia sau Ungaria de Sus, ci

de teritoriile de dincolo de Tisa.Materialul izvoarelor istoriei medievale a Transilvaniei se nu

numai de documente create pe teritoriul ei. Mai ales pentru primele veacuri.Majoritatea informatiilor ne datele ale diplomelor regale de dinainte de

www.digibuc.ro

5 Cercetarea medievale (1) 19

1200, Registrului de la Oradea pentru prima jumdtate a secolului XIII,respectiv de diplome papale. Importanta ambelor grupe de izvoare scade esential pentruperioadele de mai dar rolul complementar se atunci când practicadiplomaticd va avea in Transilvania un caracter de Este regretabildeocamdatA nu avem o imagine satisfAcAtoare asupra cantitAtii materialului privitor laTransilvania medievald din Arhiva Vaticanului, cu putem spera de acolola insemnate izvoare diplomatice.

Referitor la cele de mai sus, Szentpétery Imre, Magyar oklevéltan(Manual de diplomaticA maghiarA), 1930; Zsigmond, Radu Manolescu: Alatin irás története (Istoria scrierii latine), 1987, Budapest;Kumorovitz L. A magyar pecséthasználat a középkorban (Utilizareasigiliilor maghiare evul mediu), Budapest, 1993; Pall Francisc: Diplomatica

referire la Transilvania (sec. DIR, Introducere, II,Bucure0, 1956; Jakó Sigismund, Radu Manolescu: Scrierea evulmediu, Bucure§ti, 1971; Sigismund: Sigilografia referire laTransilvania, DIR, Introducere, II, Bucure§ti, 1956.

Transmiterea textelor medievale

Este evident cele doar 500 câteva de documente, care,dovedindu-se autentice, au fost cuprinse volumul de sunt mimai ale unuimaterial, odinioard existent, referitor la izvoarele istoriei de trei secole a Transilvaniei.

ar o incercare zadarnicd ghicim, care sA fost proportia dintrediplomele pierite cele pdstrate. Se poate admite cu certitudine perioadelecare ni s-au mai diplome, initial exista un numAr de acte mai redusdecât cele care diplome mai numeroase azi utilizarea scrisuluivremea aceea. teritoriile de otomani, distrugerile rdzboaielor explicA nimicirea

a motenirii de acte medievale ale soarta a salvat Transilvania dedominatia dinainte de secolul XII numai despre perioada de apracticii scrisului trebuie presupus distrugerile provocate de au decimatrelicvele de documente, de altfel nici initial nu prea numeroase. Proportia pe perioade atextelor prezentului volum nu nici dubiu asupra faptului firava practicA ascrisului transilvan a suferit prima necrutAtoare, la marea invazie

anul 1241 apoi distrugerea Alba de cAtre sa§i, anul 1277.Ambele lovituri, evident, au nimicit centrul teritorial al practicii scrisului: locul deadeverire Capitlului arhiva sa. Avem date clare, directe, care stau

o incursiune anul 1285, a provocat distrugeri serioase documenteleintocmite dezastrele anterioare. Deci nu o eventualitate, ci istoria amodelat fel materialul volumului o treime a diplomelor provineultimul deceniu al epocii Arpadiene de secole.

Fondul documentar diplomatic transilvan timpuriu suferit o pierdere de oproportie mai mare decât cea cunoscutd, dacA a doua a secolului XIII nu serdspândea practica de transcriere a diplomelor. Locurile de adeverire au emis -diplomele prezentate de pArtile solicitante sau copia arhivelerespectiv textele cuprinse in registre momentul emiterii - transumpte autentice,redactate forme riguros reglementate. La fel a procedat cancelaria

www.digibuc.ro

20 Zsigmond Jakó 6

atestarilor ulterioare date de suveran. acestor practici ni s-ade tranumptum marea majoritate a textelor diplomelor transilvane timpurii. deele, un mare reprezinta diplomele transcrise nu in textul integral, ci numairezumativ, respectiv cele a caror o doar din simple demai Chiar modestele ne ce pierdere a suferit istoriografiaprin nimicirea registrelor de 1285 ale Capitlului Fragmenteleacestora anii 1285, 1291 1318 au fost publicate de György, Gyulafehérvárkezdetei, neve és kaptalanának (inceputurile Alba Denumirea

registrul capitlului), "Szazadok" continuare: Sz), 107/1983, 1103-1134.Protocoalele reincepute de locul de adeverire al Capitlului 1277 audevastärii orasului Alba din 1601 1658, iar registrele Conventului dinCluj-Manästur dinainte de 1438 - rascoalei conduse de Nagy din Buda.

o investigatie temeinica, stadiul actual al cercetarii, putem risca oestimare, anume materialul izvoarelor medievale ale Transilvaniei istoricediplome dinainte de anul 1542 cuprinde circa 30-35 de mii de texte. Desigur,cantitate, primul vedere faptul transcripfiilor estenecunoscut, putea se modifice proportie mai putemafirma cu certitudine acum: mostenirea medievall avoievodatului Transilvaniei privinta se situea.za zona de mijloc aprovinciilor de odinioara ale este o unitate a practicii scrisului dinUngaria. Nu este de o asemenea dimensiune nu putem face la publicarea ei,dar e destul de ca explorare a sa sä da un medievisticii maghiareansamblu. Examinarea unei de unei provincii a pe baza materialuluicomplet, cunoasterea a izvoarelor evolutiei, rezultate mult mai exactecercetatorilor istoriei medievale a Bazinului Carpatilor.

Transmiterea textelor

Acest material al izvoarelor transilvane, de o cantitate considerabilä, ni s-azilele noastre peste toate vicisitudinile veacurilor. secolul al

XVIII-lea, diplomele au fost privite aproape exclusiv numai ca dovezi ale drepturilor deproprietate, beneficiarii ingrijindu-se de pastrarea doar din considerente practice,materiale. Persoanele particulare, institutiile, comunitätile orasele arhivelecu mare vigilenta de Multumitä cu toate radicaleintervenite conditiile perioadei Principatului, a pieirii o de marecantitate a scrisului epocilor anterioare a apucat vremurile care diplomele de

au privite ca izvoareDrept al demersurilor pentru publicarea izvoarelor

diplomatice transilvane medievale se considera 1550, episcopul FraterGeorgius Martinuzzi (1482-1551) a la protocolul Capitlului de Oradea dintreanii 1208 1235, sentintele probei fierului sau ordaliile alte cauze juridice(Ritus explorandae quo Hungarica natio in dirimend controversiis ante annostrecentos et quadraginta usa est et eius testimonia plurima in sacrario summi templiVaradiensis Colosvarii, 1550). De fapt, abia de la secolului XVIIincepe inchegarea de manuscrise de izvoare istorice, partial

serviciul Aceste general, sunt caracterizate deculegeri de texte cu predilectie pentru problemelor legate de epoca

www.digibuc.ro

7 Cercetarea izvoarelor medievale (I) 21

Transilvaniei, mai putin de un interes pentru monumentele diplomaticemedievale. Aceasta se faptul victoria reformei asupra vechii biserici,

.precum puterea princiard care a luat locul voievodatului, au cuputernici, evolutia transilvani ce a marcat in mod hotirâtorinteresul societätii de istorie. Epoca premergitoare Reformei Principatului,deoarece fatä de cunoa0erea ei, societatea nu era prin interese de ordin practic, nuse bucura de o mai la aparitia istoriografiei

de izvoare culese de

inceputurile de izvoare transilvane de mai pot socotite de larealizarea marilor de copii, intocmite de reprezentantii iezuite deistoriografie. Materialul acestor cuprinde teritoriul Regatului Ungarmedieval, Tranailvania, iar prin lui a servit mai drept pentruactivitatea de publicare de izvoare pentru cele trei popoare de aici. Scopul principal alacestei culegeri bine organizate era istoriografiei ecleziastice Ungaria, dara de ea cercetare istorici. Activitatea a pomit pe la 1693, ca urmare aapelului Modus materiae conquirendae, pro Annalibus Ecclesiasticis regni Hungariaecontinuandis a Gabriele Hevenesi compositus et typis datus, lansat de monahuliezuit Hevenesi (1656-1715). Patronajul activ, venit partea demnitarilor

de stat, a deschis in fata cercetitorilor iezuiti arhivele publice, careatunci acestor relativ scurt, s-ainjgbebat o manuscrisi de izvoare 140 de tomuri voluminoase. depistareaizvoarelor transilvane, ajutorul mai de suflet al lui Hevenesi a fost un frate de ordin,Bzensky Rudolf (1631-1715). Din culegerea ambilor sunt tomuri

de manuscrise a Bibliotecii Batthyaneum din AlbaActivitatea de culegere a precursorilor controlul critic al materialului adunat

au fost continuate de doi istorici din generatia mai a iezuitilor maghiari: KaprinaiIstván (1714-1785) Pray György (1723-1801). Drept rezultat al muncii

- pe care Kaprinai singur a cu 102 tomuri - ajunsese la mijloculsecolului XVIII la 323 de tomuri. Acest material informational istoric, de o deneinchipuit mai urma editat, spre folosul public, de Kaprinai,Analecta diplomatum regni Hungariae historico-criticis illustrata, dar din cauza

ordinului (1773) el n-a reu§it realizeze publicatia.Sarcina a fost la bun de un iezuit mai K.atona

(1732-1811). cele 42 de volume ale colectiei Historia critica regum Hungariaeanii 1779-1817, el a intentionat publice mai multe din rezultatele

cuprinse colectiile iezuite. de o dimensiune impunitoare, a constituitde atunci azi baza de la care porneasci

ea se angajeazi publice diplomele medievale ale Ungariei. Colectiaa istoricilor iezuiti este la Biblioteca Universitätii Budapesta.

Referitor la cele de mai sus, Hóman Bálint: A forráskutatás ésforráskritika (Cercetarea izvoarelor critica Budapest, 1925; idem,Kishevesi Hevenesi Gábor, a magyar történeti forráskutatás elsö szervezbje(Kishevesi Hevenesi primul organizator al izvoarelor istoricemaghiare) "Klebelsberg Emlékkönyv", Budapest, 1925, p. 453-462; Hölvényi

www.digibuc.ro

22 Zsigmond

György, A történetirok (Istorici maghiari iezuiti),in "Magyar Könyvszernle" continuare: MKvSzle) 90/1974,

de kvoare culese de

culegerea de izvoare a perioadei colectiilor manuscrise a avut in vedereunitatea de odinioara cuprindea, deci, materialul privire la Transilvania, aici

vorhim despre initiativele de teritorialä, care au avut ele unrol in transmiterea in zilele noastre a diplomelor transilvane medievale. Cu toateacestea, in majoritatea nu se proportiile valorile cu colectiile

ale in Transilvania ele au devenit initiatorii directi ai diplomatarelor

Printre aceste colectii, un grup aparte reprezinta de izvoarerealizate de sasi. Ele cuprind aproape exclusiv copii ale diplomelorarhivele din Tara (Terra Saxonum, land) sau ale celor care se lainstitulii ecleziastice publice, precum la localitáti majoritate din perioadade dupá alcatuite, mai scopul drepturilor deckinteresul cercetari

acestor este deschis de culegerea patru volume in-folio a luiGeorg Haner (1672-1740), intitulatä bene maius. Ea a fost continuata deGeorg Jeremias Haner (1707-1772), Conservatorium documentorum ad historiamTransilvaniae eclesiasticam novo-antiquorum, in trei volume, in-quarto

ad custodienda varia historiam Transsylniae civilem spectantiadocumenta tiquo-nova, tot in trei volume, dar in-folio. Toate aceste volume au fost

de biblioteca din Sibiu a Bisericii Evanghelice (Landeskirche).La a luat nastere, prin munca continuata de mai multe generatii de

intelectuali, timp de un jumatate, de copii 15 volume in-folio afamiliei Soterius. Culegerea, intitulata Collectanea ad historiam patriae pertinentia, afost de Georg Soterius (f1728), continuata de Georg Soterius junior(1704-1765), apoi de nepotul Johann Michael Soterius 1742-1794), stränepotul JohannMichael Soterius junior 1838) in sfârsit, de Friedrich Soterius (1821-1856), care,

a pus-o la dispozitia publicului Biblioteca Brukenthal din Sibiu.Este deosebit de texte de diplome medievale culegerea lui Martin Fayin cinci volume, intitulatä Codex privilegiorum, care, proportie

avea la bazá cele opt volume in-quarto, copiate de memorialistul Michael Conrad vonHeidendorf (1730-1821), sub titlul Collectanea. Soarta acestei culegeri,in biblioteca Liceului din Medias, dezordinea ce a urmat de-al

mondial, este necunoscuta.alcatuirea de izvoare culese de sasi - provenite dintr-un destul

de restrâns privinta relatiilor - intervine oregimului (1790). al (1780-1790) a autonomiile

noul sistem administrativ-teritorial unitar de el. Fondarea vechimii acaracterului juridic al scaunelor, autonomiilor ale(Nationsuniversitat) Eu date mai aproape de inceputuri a fost - dinconsiderente politice - refacerea vechiului sistem, abolit de August

www.digibuc.ro

9 Cercetarea izvoarelor medievale (I) 23

Ludwig (1735-1809), profesor universitar la Göttingen, solicitatdrepturile sa0or, 1790 a sugerat ideea alcdtuirii unui diplomatar national(Nationalurkundenbuch). Din acest moment, obiectivul principal al culegerii de izvoareistorice a devenit realizarea acestui plan. Cu scopul de a le publica

volum arhivarul Martin Georg Hirling a copiat - la ordinul comiteluisäsesc -, in anii 1790-1792, piesele cele mai importante din arhiva oravului Sibiu dinArhiva Cu scop au fost alcdtuite de Joseph Karl Eder(1760-1810) cele volume in-folio, sub titlul Analecta diplomatum ad Hungariae

Transsilvaniae res illustrandas pästrate Biblioteca NationaldSzéchényi, la Budapesta.

Toate aceste stdruinte au fost incununate de colectia manuscrisä a lui MartinReschner (1791-1872), intitulatd continens monumenta antiquares Saxonum Transsylvaniae quam civiles illustrantia. celevolume in-folio ale ei se copiate peste 2000 de diplome medievale regestele

sute de documente. din punctul de vedere alcolaboratorii lui Reschner au fost Karl Neugeboren (1789-1861) Johann

Georg Schaser (1792-1860). anul 1828, cei trei specialivti, binepaleografie, au prezentat conducerii Nationsuniversität un plan detaliat cu privire laeditarea diplomatarului savilor din Transilvania (in "Archiv des Vereinssiebenbürgische Landeskunde", in continuare: VerArch, 10/1872, p. 305-307). Deviplanul a fost sustinut de conduatorii competente, cauzadiplomatarului a evuat, liderii de opinie ai de la ecleziastici mirenideopotrivd, au crezut prin darea in vileag a diplomelor expune unui pericolprivilegiile interesele materiale. Colectivul lui Reschner ar purces - cu toateaceste - la editarea diplomatarului, dar la anuntul publicat de ei, in 1830, nus-au prezentat 50 de persoane care subscrie. Realizarea celor -Diplomatarium in volume 7, devenite accesibile in BibliotecaMuzeului Brukenthal - s-au dovedit, totuvi, un act de importantä istoriadeoarece decenii, o cu schimbarea conditiilor, din ele a pututporneasca publicarea diplomatarului säsesc medieval.

Un rol i-a revenit colectiei de manuscrise copiate a lui Schaser,peste 1.100 de texte, precum listei intocmite de Neugeboren despre

materialul din epoca Arpadiand publicatä de el 1847, sub titlul Tentamen indicisdzplomatici publici, ca manuscrisului cuprinzand copia a 1800 de diplome provenitedin anii 1301-1500 culese de Karl Schwarz (1817-1875), 1845 1848, dininsärcinarea de "Verein für siebenbürgische Landeskunde". Perioada colectiilormanuscrise säsevti se cu activitatea lui Karl Ludwig Czekelius von Rosenfeld(1804-1869), prin culegerea sa continind copia a 483 diplome medievale regestele a306. Spre deosebire de precursori, el extins culegerea asupra materialuluiCapitlului Transilvaniei al Conventului din Cerintele vremii

deja diplomatare tipdrite, iar conditiile preliminare, prin manuscriserealizate privinta savilor, au fost create la secolului al XIX-lea.

Referitor la cele de mai sus Zimmemiann, Franz, Handschnfiliche -Sammlungen siebenbürgischen Ursprungs die Periode bis 1526, VerArch, 19/1884,p. 99-125; Gustav, Das Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen

Wege landeskundlicher Forschung, Köln-Wien,1988, p. 73-82.

www.digibuc.ro

24 Zsigmond Jakó

maghiare transilvane a i;oarelor istorice

transmiterea materialului scriptic al epocilor trecute, cercetareatransilvand urmat calea proprie, dar cercetarea din Ungaria,precum initiativele säse4ti. Ce-i drept, istoriografia este datoare, deocamdatd, cuelaborarea a ramurii transilvane a maghiare izvoare istorice,colectiile mai insemnate pot fi evaluate, trdsäturile specifice ale acestei preocupdripot fi contestate, sesizabild mäsura care a contribuit la salvgardareaexplorarea materialului de izvoare istorice ale Transilvaniei de autocunoaVere amaghiarilor.

Culegerea de izvoare istorice la maghiari are de inceputsecolului XVII. ea este promovatd, din interese de ordin practic, de

membri ai elitei politice, iar - din de cunoaVere,animatä de cdtreintelectuali literati. Membri ai familiilor de magnati, care au alternat laconducerea statului generatii de-a rândul au adevdrate din unoracte din originale privind preliminariile evolutia celor mai importanteprobleme politice, in vederea justei orientdri a pregdtirii urma§ilor pentru vialapoliticä. Aceste acte datoria pozitiei influente - le-au fost accesibile, eraupästrate arhiva principelui. Exemplele grditoare sunt aceastä izvoareleprimordiale de istorie de Farkas (1639-1679) vedereaelabordrii operei sale istorice, sau cele adunate in arhiva de familie alui Teleki (1634-1690) "Magyar Történelmi 20/1875, p. 102-116,"Történelmi Tár" 1883, p. 416). a in secolul XVIII, deprezentarea rezultatelor ei valoroase nu ne aici, aceste culegeri - totulde - acte provenind numai de la inceputul Principatului

De omul epocii aprecia diplomele nu ca izvoare istorice, ci ca actejuridice justificatoare ale ale statutului Am mai sus cum

diplomele de a nu fi date publicitätii la inceputul secolului XIX,drepturile erau de privilegiile comunitare care-i cuprind solidar pe

deopotrivd. Faptul se mai accentuat in cazul maghiare privilegiate,statutul ei juridic starea ei materiald aveau la diplome de danie familiald saupersonald. Aceste rezerve manifestate au impiedicat, cercetarea istoriei.

aceastä atitudine, prin grija dovedia de pdstrarea juridice alearhivelor familiale a documentelor de a locuri de adeverire,a salvat de la pieire un material de izvoare istorice de o inestimabild. Este deajuns ne referim - pe sistematizarea arhivelor publice particulare - lace a durat aproape o jumátate de veac, cursul din anii 1760, Dieta adispus copierea majoritäti medievale a arhivei Capitlului a Conventului, pentru asalva diplomele de la distrugeri.

la o parte autorii secolului XVII, care s-au angajat prezentarea istorieiPrincipatului - primul Szamosközy István (1565-1612) Farkas -,

protectiei izvoarelor istorice sunt legate lade intelectualitate - preoti profesori. continuitate in aceastá poatemai de la activitatea lui Bod Péter (1712-1769). De el se activitatea decercetare a lui Hermányi Dienes József (1699-1763). Ei doi s-au interesat mai multde literare in special, de monumente de materná, dar este cunoscut

www.digibuc.ro

11 Cercetarea izvoarelor medievale 25

faptul Dienes a cules copii diplomele arhivei Capitlului. Bogata sa colectie,158 de volume, a fost de o a sa, Benkö József (1740-1814),

animat de ideea ei continuare, deja de interes istoric. aceasta,copia multor diplome medievale, a ajuns posesia bibliotecii Colegiului

Beth din Aiud a fost nimicitd, aproape total, biblioteca, timpulincendierii orasului, ianuarie 1849.

Independent de cercul amintit, s-a format colectia baronului Szilágyi(t 1771), mai agent aulic protestant la Viena, apoi asesor la Tabula dinTransilvania. Culegerea izvoarelor a inceput-o jund anului 1738, toate semnelela unele indemnuri vieneze. Acestor le poate fi atribuitd propunerea sa din1740 privire la unei societdli maghiare a Textele de diplomemedievale din sa le-a procurat, mai cu din arhive din Ungaria princolectionari de acolo, printre care mijlocitorul lui era Dobai Székely(1704-1779). Colectia, care 36 volume in-folio, moartea sa- urmasi - a fost de contele Székely (t 1789),care, probabil, a el; moartea acestuia a revenit bibliotecii ColegiuluiReformat din Cluj. Din colectie se 15 volume in-folio, la Arhivele Statuluidin Cluj. aceste volume, 503 texte dinainte de s-au transmis cercetAtorilor demai dintre care Kemény József - este lucru dovedit - a preluat unele pentru al sAuDiplomatariu.

Activitatea lui

Interesul lui Comides (1732-1787) - spre deosebire de - s-aindreptat mod explicit diplomele medievale. Colectia de copii alcátuitd de el esteindispensabild azi, o a maghiaretransilvane din secolul al XVIII-lea. Comides a venit Transilvania 1761, din Tarade Sus a Ungariei, devenind preceptor al familiei Wesselényi, iar din anul 1766,secretarul contelui Teleki József (1738-1796) - custode al Coroanei, a laCluj, Jibou, Sibiu Ghernesig Din Transilvania a plecat anul 1784, afost numit profesor al diplomaticii heraldicii la Universitatea din Pesta. Relatiile sale

Ungaria Transilvania i-au sA se angajeze la alcátuirea diplomataruluiintregului regat medieval. Avea de colaborare chiar amicale, cu cei mai

istorici colectionari ai vrcmii. Cu care puteau fi de ajutorrealizarea obiectivului propus. Printre altele, faptul e dovedit de corespondenta sa

Batthyány Ignác (1741-1798), Martin Felmer (1720-1761), Horányi Elek(1736-1809), Pray György, Dobai Székely

pe Teleki József, de mai multe ori timp indelungat, s-a laPesta Viena. primul se afla anturajul profesorilor universitari,metropola imperiald - cercul lui (1718-1782) Maximilian Hell(1720-1792), precum societatea altor personalitAti savante ale Curtii. Avea relatiideosebit de reprezentanfii spirituale a sasilor. acestor legáturia el sA acces la diplomele arhivei din Sibiu,intermediul patonului sAu prin sale din randurile magnatilor, i s-audeschis arhivele familiale, ecleziastice institutionale de dincoace dincolo deCraiului. Avea voie copieze acte la Alba lulia, la Lelesz, Jászó, arhiva CamereiUngare la de manuscrise a Bibliotecii Imperiale. A avut voie sA cerceteze la

www.digibuc.ro

26 Zsigmond 12

Pannonhalma, precum posibilitatea arhivele din Slavonia, BibliotecaMarciana din Venetia, Ambrosiana din Milan, biblioteca princiarl din Parma, colectiiledin Praga, Drezda sau Göttinga. Teleki scutit protejatul de grijile existentiale, ca el

concentra tot efortul asupra realizArii planurilor sale stiintifice. Ba maimult, prin prestigiul social, i-a promovat activ I-a asigurat, deci, luiComides niste de cercetare a izvoarelor pe care nici un contemporan nu leavea. Comides a fructifice aceste posibilitAti.

anul 1787, când Comides, neasteptat, a din samanuscrisá, pe chiar redactatA, se afla corpus diplomatarulUngariei medievale cel mai sistematizat atunci sub un control critictemeinic. Acest manuscris, cu toate savantului secretardevenit prieten al a fost de Teleki József, spre a preveni risipirea - destinfatal de care au avut parte atâtea colectii anterioare. Mostenirea a lui Comides,incorporatá biblioteca din Pesta a familiei Teleki, 1826 a intrat in proprietateaAcademiei Maghiare de constituind azi o a niveluluimodem al cercetdrii maghiare de izvoare secolul al XVIII-lea. Acest Diplomatarium

de Comides, 12 volume, conservat in total textele a 1732 de diplomemedievale, copii autografe sau acute de altii. Spre norocul nostru, majoritateadiplomelor transilvane ni s-a copii ingrijite apartinând lui

Referitor la celi de mai sus, F. Csanak Dóra, Két határán,Budapest, 1983, p. 443-454.

www.digibuc.ro

CUCERIREA CETÂTII ALBE DE TURCI LA 1484

ÎNTR-UN IZVOR ITALIAN MAI PUTIN CUNOSCUT

IONEL CÂNDEA

Succesor in timp al anticului Tyras, al grecilor apoi al romanilor',Belgorod Dnestrovskul de este un de seamá al Albe medievale.

A§ezarea din vreme2 ca cetatea, etapele sale constructive ce s-aupe mai multe hectare dar pe mai multe secole, au suprapus in másurä

vestigiile Cucerirea ei de cätre lui Baiazid al la 1484 a reprezentat unmoment hotärätor in destinul marelui centru comercial de la limanul Nistrului.

Puline surse contemporane au povestit evenimentul atât mai putinrelatarea a venit din partea unor martori oculari. Cunoscând caracterul laconic alconsemnate de cele mai vechi cronici ale Moldovei3, precum modul specific careturcii relateazä victoriile contra ni se pare util interesant totodatá

Pentru cercetarea arheologica vatra a grecesc apoi roman a sevedea pentru vremea din urmä S. D. B. Kleiman, Tiri 1963 1965-1976gg., in Anticnaia Tira i srednevekovii Belgorod. Kiev, 1979, p. 19-54. Pentru cercetdrilearheologice mai vechi de la Tyras (Cetatea se pot evoca cele realizate publicate deE. von poslednich raskopkach Akkermane, in ZOOID, 21, 1901, p. 33-61, P. Nicorescu,Scavi e scopertea EDr, 2, Bucuresti, 1924, p. 378-415, idem, Craiova,

idem, Fouilles Dacia, 3-4, 1933, p. 557-601.2 Cercetarea arheologicd in asezarea medievald este mai bine sub raport

bibliografic in lucrarea d-nei A. A. Kravcenko, Srednevekova Belgorod na Dnestre (KonejXIII-XIV Kiev, 1986 precum studiul de arhitecturd medievald datorat Marianei

Cetatea 1998.A se vedea analiza celor mai vechi ale izvoarelor noastre narative interne la

N. lorga, Studii istorice asupra Chiliei Albe, Bucuresti, 1899, p. 156-157 notele(2)-(5) respectiv

lzvoarele otomane privitoare la acest eveniment crucial din istoria afortificaliei medievale de la Cetatea Albá au fost amplu explorate de osmanistulBeldiceanu. Câteva dintre sale fundamentale privitoare la campania din vara 1484contra celor moldovene sunt binecunoscute. N. Beldiceanu, La descités marchandes de Kilia et de Cetatea par Bayezid SOF, XXIII, 1964, p. 36-90, idem,La Moldavie ottomane la du et au début du siécle, REI, 1969, 2,p. 239-266; idem, Kilia et Cetatea a travers les documents ottomans, ibidem, 1968, 2,p. 217-262; N. Beldiceanu, Jean Louis Bacqué-Grammont et M. Cazacu, Recherches sur lesOttomans et la Moldavie ponto-danubienne entre 1484 1520, Bulletin of the School ofOriental and African Studies, University of London, XLV, 1, 1982, p. 48-66, sfärsit,N. Beldiceanu, La Campagne ottomane de 1484: ses préparatifs militaires et sa chronologie,RER, t. V-VI (1957-1958), 1960, p. 67-77, nu introduce izvorul italian, semnalat pentruprima datá in literatura noastra de N. Bálcescu.


www.digibuc.ro

28 2

un punct de vedere (oarecum) calificat5 independent. Estevorba de relatarea florentinului Andreea Cambini, aparutä lucrarea Libro della originede Turchi imperio Ottomanni, la 1537.

Acest izvor a fost pentru prima tradus folosit istoriografia deN. in cunoscuta sa lucrare Puterea aria laeditie (Venetia, 1654).

Apoi B. P. Hasdeu este cel care Arhiva a va continuatraducerea va publica integral din opera lui Cambini care se vorbe§te despreasediul din 1484 al Cetätii Albe. Hasdeu va la inceputul documentului cu nr. 310urmatoarea "Florentinula Andrea Cambini descrie luarea -Albede Baiazid II din lui Mare.

Autorulú din evenimentului, de povestireavre-unui ocularu, Italianii, mai cu Genovezii, aveau inCetatea-alba un comptoriu comercialu. Din istoricii numaiBälcesco cunoscuse pe Cambini. Noi dupre editiunea cea maivechie cea mai Libro della origine de Turchi et imperio Ottomani, Firenze,1537, in-8,

La nota de mai sus precizarea tot de Hasdeu, decare de la pasajul privitor la descrierea amplasamentului Albe:

"Locul e foarte bine el "traducliunea lui dinMagazinula istoricu, t. 2, p. 60-63 pe care o reproducem schimbare, ca omagiupentru memoria illustrului ".

Tot la veacului trecut, N. a cunoscut izvorul editiaintitulatä Historia universale dell origine, guerre imperio de Turchi alcatuitä de

Francesco Sansovino la Venetia inmonografia celor surori, Cetatea

N. revistä izvoarele ce relateaza evenimentul de important pentruambele, petrecut 1484,

acum la izvoarele apusene, mai e, desigur, Cambini,cunoscut de istoricii noVri de la nu e, absolut vorbind, uncontemporan al evenimentelor, istoria sa merge la 1520, el trebuie

avut la o scrisoare bine pe care a denaturat-o a banalizat-o.Cambini nu nimic despre luarea Chiliei, pe care nici n-o pomeneVe.

Expedifiunea ar la contra insulei unde turcii aveau

sensul cum remarca B. P. Hasdeu, Cambini pare fi fost ca italiancontemporan evenimentului posesia unor de martor sau martori oculari.

6 Vezi Magazinuló istoricu pentru Daciia, II, 1846, 60-63.Vezi Arhiva a 1/2, 1865, p. 55-59.Ibidem, p. 58.Este locul s-o spunem N. lorga nu a sau n-a observat tocmai faptul

Hasdeu a folosit "cea mai veche mai rard edipe", cea din 1537 la Florenta nu pe ceade la din 1654. carte a fost folositä de N. op. cit., p. 156-160notele, ce ne face credem a trecut usor peste faptul Hasdeu cunoscuse folosiseeditia (1537).

N. lorga vrea spunä de fapt acest izvor, Andrea Cambini, este cunoscut luiB. P. Hasdeu deoarece N. doar autorul Istoriei a tradusesepublicase pe Cambini.

www.digibuc.ro

3 Cucerirea Albe de la 1484 intr-un izvor italian 29

sultanul vorbia de Cetatea i Moldova numai a adormi pevenefieni". (s.n.) Apoi, marele nostru istoric scurtul comentariu al datelorfaptelor oferite de Cambini astfel:

"Cum se vede, e vag abea lucruri noi probabiledeasupra. Cu cu care vom încheia: ele sunt,

desigur cele mai prefioase apusene asupra evenimentelor din 1484'. (s.n.)Este autorul florentin nu cunoa4te nimic sau nu spune nimic despre

asediul asupra Chiliei. schimb chiar lorga recunoWe este "cel maidintre "izvoarele apusene".

Aici cred stdruim asupra faptului tradus deHasdeu este, de fapt, un preambul extrem de interesant la cel tradus de careni se amdnunte dintre cele mai privitoare la Baiazid al Pe de

parte ne sunt tot aici, preparativele ce au fost vederea expeditieicontra Albe, disimulate (mascate am zice de o prodigioasd activitate decontrainformatii, de derutare a tuturor cre4tinilor ce puteau de expeditia

special a venetienilor, redutabili adversari ai turcilor pemare.

Amdnuntele privitoare la caracterul deosebit al lui Baiazid al II-leapar, la prima vedere, aproape rost pe fondul general al problemei.

Privind lucrurile mai de aproape vom vedea toate cuprinse inacest "preambul", cum continulm numim fragmentul din Cambini ce precededescrierea asediului propriu-zis, rostul explicatia gesturile atitudinilesultanului aflat in drum spre Cetatea fata ei.

Ne slujim tuturor elementelor de traducerea din a lui AndreeaCambini, de profesorul Gheorghe I. care a textul pe care ni

N. B. P. Hasdeu.Mai Baiazid al II-lea este prezentat ca un adevdrat monarh european,

preocupat de "buna eficienta exercitare a drepatii" prin "adAncirea studiuluiteologiei" mod jurul oamenii cei mai in fizicereferitoare la natiune sau - sultanul de faptmentalitatea popoarelor supuse Portii.

multi ani "fu silit" spune intre din nouacest "fu se la faptul posibila a

din garnizoana ce insula Corfu, punct strategic,era silea pe Baiazid al intre "cu tot sufletul".

N. op. p. 159-160.p. 160.

E locul sA spunem acest aflat celui tradus de BAlcescu, a atrasatentia lui B. P. Hasdeu datoria bogátiei de informatii ce cuprinde cu privire la istoriaRomâne pe care ne vom sA le cele ce Desigur, N. Bälcescu avut

lucrarea citatA, dar el s-a limitat sA sA foloseascA doar pe referitor la asediulCetAtii Albe din 1484 ce rAspundea subiectului tratat: Puterea arta la(loc.cit. ). Remarc faptul pe care nici B. P. Hasdeu nici N. lorga nu sesizat corectat:N. expeditia lui Baiazid al II-lea 1483 nu 1484 (N. BAlcescu,op. p. 60).

www.digibuc.ro

30 4

Pentm a ascunde apoi aceastä intentie, sultanul zvonul va face"6 expeditie impotriva moldovenilor (valahilor) a localitdlii Moncastro,felul acesta pe venetieni".

Dar expeditia contra Corfu nu se mai poate face deoarece "fie avea onu, comandantul armatei venetiene ce se din Candia

gdrzile vechi" "aduse aici altele noi".acest Baiazid, a nu se nimic, nu voi

concedieze armata ca nu cumva descoperitese consecvent zvonului pe care deja anume ar

avea de armata Marea cea Mare; drept trimitându-si dedata aceasta mod real flota aici, conduse el, persoand, trupele terestre prinBulgaria, impotriva Valahiei, care stationau partea inferioard a regiunii,apropiere de Pontul aicijefuindu-le mare parte".

in pasajul de mai sus, in cu care Baiazid al II-leapentru expeditia contra Valahiei, Moldovei a Moncastro, la planulasupra insului Corfu, tocmai faptul sultanul a lintit de la bun acest obiectiv.

pentru aceasta locul de concentrare a trupelor terestre careinferioard a regiunii, apropiere de Euxin" (s.n.). Nu excludem nici

ipoteza ca Baiazid al II-lea concentrat pedestrimea ea concure la ocontra Moldovei a sale (Cetatea lia) indiferent

fortele navale indreptat spre Corfu apoi spre Mareaamintite.

un pasaj deosebit de interesant pe care relateazd Cambinianume domnului Valahiei (Tärii care,

seama sale militare sunt insuficiente pentru a-si impotrivaunui atac de mare, se a-1 opri pe inamic printr-un acord, baza

s-ar putut salva, prea luiBaizid, devenise celebru prin aceasta in wate vecine aträsesesimpatia popoarelor".

Avem acum, noasträ justificarea pasajului in care se vorbise cevamai sus de ingrijirea cu care Baiazid al II-lea popoarele sale, despre studiile luide teologie sau cele consacrate obiceiurilor unor neamuri supuse

continuare Cambini ne o care reprezintá noastrá oconfirmare de un contemporan a existentei scrisä a tratatVlad Baiazid al ce spune, textual, Cambini:

cea mai lucrare acestui - relatiile dintre TärileImperiul otoman, M. Maxim, (Cadrul juridic al relaiiilor

evul mediu), Bucuresti, 1993, sunt enumerate o serie de surse occidentale carela nivelul secolelor opinia reputatului turcolog un demärturii europene despre aceste vechi tratate cu Poarta" care pornesc, pentru autorul citat, cu"Historia de turchi (1556), probabil anonimá, tradusä dupä un original francez. Urmeazá apoi unanonim italian, autor al unei Descrieri a Moldovei (1587), un anonim polon de dupá 1622, autor alunei cronici a Moldovei, Charles de Joppecourt, Giovanni-Battista Malbi (Montalbani) (1620),Wysocki, celebrii Paul de Alep, Paul Rycaut englezà), de la Croix sec. alapoi, veacului, Erasmus Francisci (1684), mijlocul veacului urmätor Flachat".

www.digibuc.ro

5 Cucerirea Albe de turci la 1484 izvor italian

urmare, speranfa unui bine din partea acestuia, el la el capacea cu cea mai mare umilinfd. Baiazid cea mai mare

se induplecat prea mare ce s-a un tratatconform trebuia se anual o cantitate de dinari semnde tribut, el primi pe domnitorul valah sub sa, apoi, mai

trecu pe sine model, conduse armataacele locuri de asteptarea armatei de uscat din Myncastro..."

cum se observa lui Andreea privitoare latratatul dintre Cilugärul al 4 cunoscutdin 1537 prin scrierea de autorul florentin nu apare dedovezi aduse de M. Maxim acest sens. Ne sä o putemnu oricum, ci chiar fruntea pentru ea sub anul 1537, caizvoarele occidentale. Nu este adevärat M. Maxim de toatecele intervalul 1475-1484/1486 (op. p. 93-95) dar dinperspectiva raporturilor dintre stefan cel Mare al In

cu Cetatea hotarul cu Poarta'5.De aici fragmentul la relatirii lui Cambini despre

asediul Albe este, in general, cunoscut. pentru noi de acercetare viitoare, ce vom putea avea acces la ambele editii italiene amintite

(1537 i 1654), precurn i o mai coroborare cu alte categorii de cumse omisiunea asediului Chiliei din opera lui Cambini, pe drept cuvânt semnalatAde N. Cu alte cuvinte, care putea fi sursa sau sursele relatArilor sale atât debogate ce preced expeditia contra CetAtii Albe Chiliei, dar mentionareadoar a primeia dintre ele?

15 Este important subliniem faptul izvoare otomane confirmáspusele lui Cambini, explicând chiar mai amänuntit unele informatii date de acesta. de pildäKodja Husein, Beda Cronici turcesti privind grile sec. XV - mijloculsec. XVII, ed. M. Guboglu M. Mehmed, 1966, p. 461-462 (bazat pe cronica lui IdrisBitlisi, traducAtorului), relateazA: "Când sultanul a sä adune o oaste marelocalitatea de mai sus (Sofia), atunci regii ungurului Moldovei Românesti, precumghiauri, de s-au sä trimitä la Poartä solii, arätând supunerea...

Sultanul victorios, strângând norocoase ca sä cucereasa Chilia Akkermanul,a patra zi a lunii rebi-ul ahâr din anul 889 s-a indreptat spre Adrianopol gândul de a

expeditiaGhiaurii din vilaetul Moldova, care se aflau Chilia Akkerman, pricinuiau

mereu pagube negustorilor care veneau acolo din Caffa din atäresc apoi,trecând peste fluviul atacau mereu islamice. Din pricinä s-a poruncit catunurile aduse acolo cu pustile. afarä de aceasta, au fost transportate

galerele de pe Marea Neagrá pe Dunäre unelte de numär zaherele...Apoi, mergând prin Dobrogea la Dunärii, au oastea prin

schela Isaccei. Beiul Prii adugärul, traducatorului) devenind dedrum, a sosit o mie de ostafi a gata pentru cu merinde..."(s.n.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

NOI «AVVISI» DIN VENETIA RELATIVE LA ISTORIA

ROMANILOR VEACUL AL XVII-LEA

CRISTIAN LUCA

Dinamica politice externe ale in secolul al XVII-lea agäsit un larg ecou in sursele documentare conternporane, care au inregistrat numeroasearnanunte vizând aspecte ale raporturilor de din Sud-Estul Europei.Venetia, beneficiind un aparat diplomatic ce furniza un flux continuu de informatiiprivind evenimentele in derulare cea mai mare parte a continentului, constituia,indoialä, un important centru de receptare difuziune a stirilor. Undintre acestea erau furnizate Serenissimei Republici de negustorii ce sträbäteautraseele comerciale pe apä sau uscat in urmarirea propriilor de informatoriireprezentantelor diplomatice veneliene de la princiare europene. Situatia de lanordul era de asemenea, de cele mai multe ori, indeaproape cunoscutä orasulSf. Marcu, mai ales datoritä amanuntitelor rapoarte ale baililor din Constantinopol.parte, aceste rapoarte beneficiau de aportul informational de confidentii pe care

venetieni aveau in capitala Imperiului Otoman. Anexate scrisorilor oficialeadresate de ambasadorii Serenissimei dogelui sau ajunse orasul din pe filiera

datele receptate de la informatori vin confirme prin documentelede majorá importantä, dovedindu-si astfel utilitatea pentru deplina edificare asupraunor aspecte relative la române in veacul al XVII-lea. fondul Avvisi, conservat laArchivio di Stato din Venetia, sunt cuprinse astfel de informatii, referitoare lainvazia tätarilor cazacilor Moldova, 1650, precum la incarcerarea lui VasileLupu de inregistrate la Constantinopol de un informator al Venetiei, aceste

au fost furnizate bailului Giovanni Soranzo care, probabil, le-a expediat dogeluialáturi de obisnuitele rapoarte periodice. Ele se pástreazá in copie, consemnateintr-un registru manuscris ce numeroase avvisi reproduse ordinecronologica.

Pustiitoarea náválire a atarilor cazacilor Moldova, toamna anului 1650,este reflectatá in multe dintre izvoarele narative documentare epocä. Motivatá deatacul surprinzdtor de la Brätuleni, 1649, al ostenilor Moldovei asupra unordetasamente aflate stationare pe drumul de intoarcere dintr-o campanie de

intreprinsä sudul Poloniei', reactia hoardei s-a dovedit devastatoarepentru cea mai mare parte a Riposta lui Vasile Lupu a fost tardivä

Miron Costin, Opere, ed. P. P. Panaitescu, Bucuresti,1958, p. 130-131.p. 132-133; Georg Kraus, Cronica Transilvaniei 1608-1665,

ed. Gh. Duzinchievici E. Reus-Mârza, 1965, p. 143; Constantin Vasile Lupu,domn al Moldovei (1634-1653), Bucuresti, 1991, p. 156; Axinte Uricariul, Cronica aTárii a Moldovei, vol. II, ed. G. Bucuresti, 1994, p. 49.


www.digibuc.ro

34 Cristian Luca 2

astfel conduse de fratele hanului coloane deatac, au jefuit, robit mai bine de dintre tinuturile Moldovei,capitala orasul de Pierderile materiale au fost deosebit demari, mai ales gray afectat, oamenilor cAzuti robie s-a ridicatla o impresionante Ambasadorul venetian Nicolo Sagredo transmitea din Vienadogelui faptul cá "... Tartari ritornati addietro saccheggiassero gran tratto Paese, etesportasero in particolare undici mille anime...' datele pe care le delinea diplomatulSerenissimei trebuie privite circumspectie vAdindu-se totusi, opiniaexagerate.

Desi in timpul rAzboiului turco-venetian pentru insula Creta rapoartele adresatedin Constantinopol dogelui au expediere, acestea nus-au intrerupt multumitA furnizate de informatori, probabil bine stipendiati deRepublica Sf. Marcu. Astfel la 156 septembrie 1650, confident al bailuluiGiovanni Soranzo incredinta pe diplomatul venetian asupra certitudinii informatiilorvizând tätarilor cazacilor Moldova. De fapt campania hoardei crâmlene lavest de Nistru se declansa abia la 17 septembrie 1650 cea a cazacilor zaporojeni

mai dar zvonurile vehiculate la Constantinopol asupra acestor aspecte,preluate de omul de incredere al bailului Soranzo, demonstreazA existenta unor planurianterior elaborate a materializare era

Informatiile cunoscute de ambasadorul spre luniinoiembrie, ilustrând, starea de fapt existentA in Moldova la ocelei de 15 septembrie, relatArile lui Miron Costin8 privinta stratagemei

de Menajând cu abilitate suspiciunile domnului Moldovei, hanulcrâmlean hatmanul ca.zacilor zaporojeni au se ostile aconcentrare se afla curs in prima a lunii septembrie erau destinate uneicampanii impotriva Rusiei. Se pare Vasile Lupu era pe deplin convins asupra acesteijustificki, cum amintitul document o subliniaz/: "...Tengo 1(ette)redal S(igno)r P(ri)n(ci)pe di Mold(avi)a di luglio... che Tartari uniti con li Cosachi sifossero incaminati contra li Moscoviti" dar aceeasi precizeazAadevAratele intentii ale celor osti: "Se pare aceasta a fost opentru adormi pe domnul principe surprinde pe neasteptate, invadând Moldovape negändite, pe o cale, repeziciunea"9.

Pentru a pune distrugerilor provocate de hoarda domnulMoldovei s-a nevoit la hanului o solie daruri bogate

o mare de bani, obtinând schimb retragerea trupelor Asupra

op. cit., p. 156-157.vol. VIII, Bucuresti,1894, doc. DCCLIV, p. 532.

5Archivio di Stato di Venezia, Avisi di div(er)si confidenti in Const(antinopo)li altrovecirca la corte. Guera contro Turchi. 1652 sin 1658, ex Miscellanea cod. Brera 340, fila 73 r.-73(vezi Anexa) continuare se va cita Avisi...].

Vbidem, fila 81 r. (vezi Anexa).Kraus, Cronica Transilvaniei, p. 143; N. lorga, documente cu privire la

istoria vol. IV, 1902, p. CCXXXIV.8M. Costin, Opere, p. 131.9Archivio di Stato di Venezia, Avisi..., fila 81 r. (vezi Anexa).

Costin, Opere, p. 133; V. Mihordea, Raporturile Moldovei cuin secolele XVI-XVIII, RdI, 32, nr. 6, 1979, p. 1071.

www.digibuc.ro

3 Noi din relative la istoria veacul al 35

modului care s-a obtinut stoparea jafurilor provocate de se lalunii septembrie la Constantinopol: "...Se spune Moldovei [Vasile Lupun.n.] a pace [hanul n.n.] La scurtA vreme avea sA urmezeo altA invazie, la fel de pustiitoare, de aceastA datA a unei care aamplificat suferintele umane pierderile materiale din Moldova'. Devastatoarele

ce au afectat succesiv tara i-au subminat potentialul economic, gasindu-setotodatA la originea schimbArii ulterioare de politica de aliante a lui VasileLupu, fapt care a considerabil credibilitatea domnului Moldovei fataPorti. Pierderea de voievodul moldovean, la unor militarelipsite de sorti de conditiile cre$terii opozitiei externe interne, a pusambitioaselor proiecte care animat vreme de aproape douA decenii.

Refugiindu-se la cazacii zaporojeni, in anul 1654, fostul domn moldovean s-apus apoi sub protectia hanului Islam Ghirai III, un timp la o ladispozitie de acesta, de vara aceluiasi an va trimis la Constantinopol'3.capitala Imperiului Otoman a stat initial la inchisoarea Edikule, a avut mai mult undomiciliu fortat decât un regim de detentie.

Venetia era asupra prezentei lui Vasile Lupu la de cAtreambasadorul sAu la Viena, Battista Nani'4, informatii in acest sens parveneaudeopotrivA de la confidenti ai bailului Constantinopol. Referindu-se lasituatia a trei ai Serenissimei Republici, incarcerati la Edikule, unuldintre amintitii informatori" Giovanni Battista aflat atunci laAdrianopol, aminteau interventia lui Vasile Lupu in favoarea acestora, incercarea, dealtfel de succes, de a le regimul de detentie. Totconfidentului anonim, datatA mai 1655, lapidar evenimentele ce se aflau in

desfAsurare in Tara primAvara acelui an. Probabil, este una dintreinformatii despre o$tenilor din Muntenia receptionate de direct

de la Constantinopol. datele detinute de Republica Sf. Marcu despre derulareaconfruntArilor de la nordul pe teritoriul proveneau in varaanului 1655 majoritate amAnuntitele rapoarte ale ambasadorului Battista Nani,aflat misiune diplomaticA la Viena".

Revolta ce a cuprins Tara in intervalul februarie-iunie 1655 estecunoscutA istoriografia româneascA, punct de vedere terminologic, caseimenilor, de$i a inregistrat o largA participare a segmentelor militare ale o$tiriimuntene. Seixnenilor rAsculati impotriva domnului Românesti, Constantincare dorea sA mentinerea acestora, atât de costisitoare fmanciar, rândulmuntene, s-au un mare numAr de tdranivirulentd reactie antinobiliarI de presupusa influentare avoievodului de cAtre o parte a Nuniai interventia principelului transilvan

"Archivio di Stato di Venezia, Avisi..., 77 r. (vezi Anexa).op. cit., p. 157-158.

p. 214-215."Hurmuzaki, vol. Bucuresti, 1897, doc. CV, p. 60."Archivio di Stato di Venezia, Avisi..., v. - 188 r. (vezi Anexa).'Hurmuzaki, vol. V/2, Bucuresti,1886, doc. XXV, p. .

vol. doc. CVIII-CXII, p. 62-64.'Dintre izvoarele din istoriografia problemei a se vedea îndeosebi: M. Costin, Opere,

www.digibuc.ro

36 Cristian Luca 4

Gheorghe Rákóczi II, care a la sud de Carpati fruntea unei o§tiri la circa30.000 de oameni, a pus anarhiei din Tara RomâneascA restabilindu-1 pe tronulmuntean pe Constantin

Aducerea circuitul a celor noi surse documentare venetiene,ce fac referire la evenimente importante ale istoriei rominilor din deceniul gase alveacului al XVII-léa, contribuie la reliefarea gradului de informare a SerenissimeiRepublici asupra politico-militare din Tara Moldova precum

la datelor relative la aspectele particulare ce le privesc pe acestea,ilustrAnd care era perceputA Occident situatiacomplexA de la nordul

ANEXA

In lettere di confidente da Constantinopoli a 14 settembre 1650 ricevute 23novembre...

.:.Si dice p(er) certo che Tartaro insieme con Cosacchi sono andati nellaMoldavia et quel Prencipe assediato in un Castello poco forte.

Galata 14 settembre 1650.E venuto il Vecchio et dice che non sicuro che Prencipe di Moldavia sia

asediato, vogliono che sia fuggito.

(Archivio di Stato di Venezia, Avisi di div(er)si confidenti in Const(antinopo)li altrovecirca la corte. Guera contro Turchi. 1652 sin 1658, ex Miscellanea cod. Brera 340, fila73 r. - 73 copie).

In 1(ette)re di confid(en)te da Cost(antinopo)li di 15 settembre 1650alC(larissi)mo Sig(no)r Cav(alie)r Soranzo r(icevu)te 23 nov(emb)re.

...Tengo 1(ette)re dal S(igno)r P(ri)n(ci)pe di Mold(avi)a di luglio con avisodi proffonda Pace nella che Tartari uniti con li Cosachi si fosseroincaminati contra li Moscoviti. Pare p(er)o che q(ues)ta sia stata una fmta p(er)adormentare S(igno)r P(ri)n(ci)pe, et di coglierlo dall'improviso, havendo per altra viainopinatam(en)te con soma invasa la Mold(avi)a.

(Archivio di Stato di Venezia, Avisi di div(er)si confidenti in Const(antinopo)li altrovecirca la corte. Guera contro Turchi. 1652 sin 1658, ex Miscellanea cod. Brera 340,

p. 170; Istoria Românesti 1290-1690. Letopiseful cantacuzinesc, ed. C. GrecescuD. Simonescu, Bucure§ti, 1960, p. 120-126; Radu Popescu vornicul, Istoriile domnilor Tárii

ed. C. Grecescu, Bucure4ti, 1963, p. 112-115; G. Kraus, Cronica Transilvaniei,p. 180; Axinte Uricariul, Cronica p. 58-62; Lidia A. Demny, L. Demény,N. Stoicescu, seimenilor sau ? 1655. Románeascá, Bucure0i,1968, p. 73-98; Nicolae Stoicescu, Constantin 1990, p. 33-47.

Gheorghe Rákóczi (1648-1660), Bucure§ti, 1977, p. 55-56.

www.digibuc.ro

5 Noi din relative la istoria românilor veacul al XVII-lea 37

81 r., copie)

lettere di confidente Constantinopoli di 18 settembre 1650 ricevute 23novembre...

...Si dice ancora come il Tartaro, essendo andato in Moldavia non habbia fattoniente, contro quello, che si diceva p(ri)ma.

(Archivio di Stato di Venezia, di div(er)si confidenti in Const(antinopo)li altrovecirca la corte. Guera contro Turchi. 1652 sin 1658, ex Miscellanea cod. Brera 340, fila75 r., copie)

IV

In lettere ... Constant(inopo)li a 24 settembre 1650, ricevute a 23novembre

II Prencipe di Moldavia, si dice, che fatto Pace con il Tartaro condenari

Galata 24 settembre 1650.

(Archivio di Stato di Venezia, Avisi di div(er)si confidenti in Const(antinopo)li altrovecirca la corte. Guera contro Turchi. 1652 sin 1658, ex Miscellanea cod. Brera 340, fila77 r., copie)

V

Avisi da Cost(antinopo)li di ultimo magg(i)o 1655 copiati [?] all C(1)a(rissi)moSig(no)r Giovanni Soranzo Cav(alie)r da suo confidente.

Murat Bassa fatto g(randissi)mo Visir fatto levar dal Bagno3 gentilhuomini Venet(ia)ni et messi alle sette Torri, dove dalla compagnia et cortena del

P(ri)n(ci)pe di Moldavia Basilio, mio patrone vengono nelle loro disgrafie sollevati,et consolati. Io da qui inanzi con occ(asio)ne di visitare sudetto p(ri)n(ci)pe,di sovenir loro al possibile.

...In Valachia pure sono grande confusioni, essendosi quelle militie pedestreribellate contro prencipe, et contro Bartui [?].

(Archivio di Stato di Venezia, Avisi di div(er)si confidenti in Const(antinopo)li altrovecirca la corte. Guera contro Turchi. 1652 sin 1658, ex Miscellanea cod. Brera 340,fila 187 -188 r., copie).

VI

In lettera del Prencipe di Valacchia scritta suo Padre li 8 Agosto .

Deve saper V(ost)ra S(igno)ria come li Tedeschi sono usciti dalle Fortezze di

aproape se publicat Hurmuzaki,vol. V/2, doc. CXLI, p. 91.

www.digibuc.ro

38 Cristian Luca 6

Transilvania, et hanno fatto Pace Grande. Anco il Bagaglio di Grahemetpartito, e deve partir anco lui aspetando il g(e)nte dalli Transilvani. Anzi anco li nostri

soldati devono partir dalla Transilvania due giorni.

(Archivio di Stato di Venezia, Avisi di div(er)si confidenti in Censt(antinopo)li altrovecirca la corte. Guera contro Turchi. 1652 sin 1658, ex Miscellanea cod. Brera 340,286 r., copie).

www.digibuc.ro

ISTORIA UNEI COLECTII: DOCUMENTA

HISTORICA

VIOLETA BARBU

Editarea exhaustivA a izvoarelor interne medievale este o intreprindere care atrecut ultimul prin faze spectaculos diferite una de : de una din celemai importante ratiuni de ale Academiei la sarcia de partid

de stat la postura de care, uneori, timpul din urmá, oignoranta ori reaua a unora dintre istorici, care au privilegiul de a nu oribile

editori de documente.Istoria colectiei, "Documenta Romaniae este cea a unui proiect, pe

care, de lemn actual, 1-am numi maximal. limbajul de lemn al anului 1948,el s-a cristalizat prin prezidiului Academiei ale Sectiei de

istorice, purta numele de "importanta sarcinä de intocmire a de izvoarediplomatice Documente privind istoria României". Cum s-a ajuns la acest giganticproiect ? ale nenumAratelor edinte, care au

luna octombrie a anului 1948, explicit : de a ceea cepentru istoriografia doar deziderat, necesitatea de alipsurile ei istoriei social-economice de a scoate istoria din "cadrulde al istoricilor". Perspectiva celor aproape 50 de care s-au scurs de atunciscoate la ivealä mobilurile mai putin sau deloc mArturisite: disciplinarea

controlul de partid a acelor ani, eraumai de realizat qa-zisele colective subcolective antrenate in acestnational, supervizate de comitete de redactie atotputernice, timp ce obiectivitatea

a documentelor scotea din joc, pentru moment, complicatiile ideologice pe carede interpretare, inevitabil, le-ar ridicat, randamentul frontului

istoric. Trebuie spus maximale ale acestui proiect n-au fost stabilite dediversele din anii 1948 - 1951 dovedesc strategia de coordonare a

colectiei n-a fost limpede promotorilor ei: Mihai Roller (redactor responsabil), BarbuIon Iona LAzArescu-Ionescu, David Prodan Eugen

decembrie 1948, de proiectul nu realizeze volum dedocumente slave din secolul al XVI-lea (colectiv de patru membri la Bucure0i)volume de documente din secolul al XVII-lea (colectiv de cinci membri).

defmirea de document intern, de Francisc Pall februarie1949, s-a realizat doar mai la consfAtuirea istoricilor din februarie 1950,termeni de o ambiguitate «Considerdm documente interne toate documentelecare au fost emise din pentru Moldova, Tara Transilvania».

un act trebuie simultan cele saueste suficientA doar dintre ele, seria Transilvania a inclus izvoare externe, pe

Tara Moldova au integrat hrisoavele de danie


www.digibuc.ro

40 Violeta Barbu 2

mAnAstiri dar nu corespondenta diplomaticA. 1949, prinde conturideea de a publica exhaustiv documentele interne la jumátatea secolului al XVII-lea(1650) A B) la de la Bobâlna (seria C), la care se adauge o

serie D pentru relatiile dintre cele trei române. Lucrul se reorganizeazA marecu tensiuni presiuni, regrupându-se mai multe subcolective care

realizeze baza de date giganticei intreprinderi. Confruntat cudefectuoasA a documentelor de la Biblioteca Academiei de la Arhivele Statuluilipsa unui fisier al documentelor deja publicate, Comitetul de redactie receptioneazA lafata locului fisele de inventariere, lipsuri in identificare localizare stabilesteo de 48 de rezumate pe zi, inclusiv localizarea documentului.infernal, luni, 1951 martie 1952, patru cercetAtori ai Institutuluide istorie cu câtiva functionari ai Bibliotecii Acadetniei prelucreazA 700 depachete de documente, inventariazA materialul ce provenea din achizitiile recente

despuierea condicilor de documente custodia Academiei. termenelede predare a volumelor nu puteau suferi amânare din cauza acestor operatii anevoioase,

de a muncii functionau ca o ghilotinA. Astfel, au iesit laperioada 1951 -1956, 27 de volume din cele trei la care se cele volumede introducere, in 1956 continând normele de transcriere, principiile deeditare, concretizate câteva consistente studii de paleografie, sigilografie cronologiedatorate reputatilor (Damian Bogdan, Emil Vârtosu, Alexandru Elian, IonIonascu, Jakó Zsigmond, Pall). De asemenea, volumele contineau anexepretioase instrumente de lucru, ca, de diverse tabele cronologice.

Cu toate acestea, voci dintre cele mai autorizate nemultumirea cula valoarea a colectiei la stilul de lucru. ele, academicianul

Andrei profesorul Pall, colectivului clujean.izbucneste, moartea lui Roller (redactor responsabil) iunie 1958, a

lui Barbu Câmpina, septembrie 1959, a netezit, oarecum, calea abandonarecolectiei formula uneia noi, mai unei opere de eruditie. Pede altA parte, se dovedise cA lucrul la Tratatul de a României, pentru care fuseseimpus ritmul inuman compromisurile de nu inainta incurajator.

majore aduse colectiei au fost sintetizate de cAte Pall,material datat septembrie 1957 Arhiva Institutului de Istorie

"Nicolae Iorga". ciuda recordului absolut sub raport cantitativ, Pall acuza lipsuri"numeroase grave" inregistrate la nivelul metodei urmate a conditiilor deCea mai gravA este, dupA Pall, ambiguitatea caracterului colectiei;este evident cA comitet de redactie un caracter de popularizare,

solutia traducerilor in detrimentul a reduceriiconsiderabile a aparatului critic. fusese de grupul marxist laconsfAtuirea din februarie 1950, la care, stilul Fdintelor de partid ce se va

aceea, nu chemati multi dintre cei mai reputati. Andrei Otetease ferm pozitiei lui Pall in revista "Studii" din 1956 : "Cu toate serviciileincontestabile pe care traducerea le poate aduce cercetAtorilor, nici un nuva sA o lucrare pe baza unor documente traduse, arela dispozitie originalele". Pentru prima datA, dupA aproape 10 ani, se aud din nou vocileprofesioni§tilor, identitatea care doresc sA le fie recunoscutA este eruditia. colectiede izvoare nu poate fi o operA de vulgarizare, un corpus de traduceri pentru cieste o profesionistA. Din acest punct de vedere, continuA

www.digibuc.ro

3 DRH 41

Pall, depuse pânä atunci mi po/itiv: "un mare numär demedievi$ti no$tri din mai au fost in

ani in aceastä colectie de traduceri". A doua observatie privea limba care urmaupublicate documentele. Necesitatea accesului cercet:itorilor sträini, situatia

de documente din Germania, Anglia, Franta conduc pe clujeanla concluzia limba originald pentru inedite regestul pentru documentele edite stintformula cea mai Ea s-ar impune pentru seria Transilvania, careparticularitAti paleografice de terminologie a institutiilor specifice, ignoratedeliberat de comitetul de al DIR. acest punct al discutiei, iese la oatitudine opresivä a acestui comitet: respingerea in numele "unitätiicolectiei". Dar volumele 1957 erau deficitare privinta indicilor:nimeni nimic n-a putut abate din 1950 ca se indiciicentralizatori pe secole nu pe volume. ciuda aprinselor polemici a insistentelormai ales din partea colectivului prin Mihai Costächescu, comitetul de redactie,cum se precizeazd "Introducerea" la seria DIR n-a puscomitetului de specialisti elaboreze strategia intocmirii indicilor,

de indicii de volum, slab compensatd de indicii toponomici laseria Tara Româneascd la veacului al XVI-lea, care a

identificdri eronate din cuprinsul volumelor.raportul manuscris al lui Pall rázbátea explicit denuntarea a

ce el numea "graba excesivd, metodele de conditiile deprecum modul care au fost colaboratorii,

de care au dus greul lucrArii". Ritmul de campanie, asemuit de Pall cu fabricareaserie a produselor industriale, stahanovismul rollerian erau incompatibile cu

o publicatie de documente. foarte imagine a dramei umane apresiunii a au fost peste cincizeci de deabia inlista din "Introducerea" colectiei din 1956 räzbate din sintagmele acestui raport:"maximalismul demoralizeazd extenueazd pe mai competenti speciali$ti din acestecolective". Haosul ce aparea pe parcursul muncii pe mai multe directii nesesizate de la

normele supradimensionate, la ore tArzii din noapte grevau,asupra Cea mai era neglijarea unui mare de documente.

Imposibilitatea parcurgerii depozitelor din provincie (Tara Transilvania,Arhiva din Alba a depozitelor din (Ungaria Cohoslovacia) a dus lalipsuri serioase din total de documente: 158 numai pentru Tara Româneascdsecolul al XVI-lea. Ritmul de campanie a devenit apoi de profesorulPall, aberatiilor pornite de la centru volume an

in lipsa altei solutii, prin angajarea unui mare de persoanenecalificate in paleografie istorica. Volumele I H din seria Transilvania,reprezenand documentele veacului al XIV-Iea, 1953 n-au fost trimisecolectivului corectura Conflicte de competente izbucneau lasuprareviziile ce se efectuau pentru Transilvania Moldova laastfel de doi speciali$ti ca Pall Maria Holban nu era,

celei din unnA, o chestiune de deosebiri de opinii colegi decompetentä pe unor chestiuni de principiu, traducereaa toponimelor transilvdnene, o consecintá a raporturilor "forurile superioare",ghilimelele apartin Mariei Holban, de la Bucure$ti. Enumerdnd väzduhului"(expresia apartine) care trebuiau tread materialele Maria Holban

www.digibuc.ro

42 Violeta Barbu 4

ierarhia cenzurii care crease lui Francisc Pall Clujuluiredus la o de (metafora este a Mariei Holban).Aceste erau "forurile superioare", comitetul de redactie, secretariatul depentru fiecare serie de-abia la colaboratorii de la Bucuresti. Protesteleargumentele impotriva interventiilor arbitrare asupra volumelor au fostinterpretate ca rAuvoitoare de a muncii". Unii cei care au avutcurajul deschis au fost la consfAtuirea istoricilor din 1953drept "elemente lipsite de patrioticA" care cercetarea pe ungresit prin urmare, au fost destituiti.

In schimb, membrii comitetului de redactie, dintre care cel unul, Eugennu avea nici o cu aceastA activitate, primesc, 1954, premiul de Stat.

AdevAratii autori sunt escamotati sub sintagma "colectivul de istoriemedie". anul o compensatie se altor patru cercetAtori:Maria Holban, Francisc Pall, stefan Pascu Petre P. Panaitescu primesc premiulNicolae BAlcescu.

Toate aceste nelmpliniri raportul manuscris al lui Francisc Pall,coroborate cu cele formulate la Bucuresti la Iasi, parte, sistematizate"Introducerea" colectiei au dus la reorientarea acesteia intervalul 1957-1960,sub conducerea unui alt comitet de redactie compus din academicienii D. ProdanA. Acesta din membru al Academiei din 1955 director al Institutului deistorie din Bucuresti din 1956, punea temeiul noilor metode articolul programaticProblema vechi, publicat 1958. nu era vorba decât de o revolutiecu voia "forurilor ne-o titlul volumului care a apArutacest articol programatic: Studii privind romäno-ruse romcino-sovietice. Cevase schimbase, fireste, contextul general, iar relativa destindere se difuza, In capilaritate

mica lume a istoricilor medievisti. Noua "Documenta Romaniae Historica"oferea cercetAtorilor raport manuscris al lui Valentin Georgescu suntenumerati numai cei din Wile Tratatului de la Varsovia), accesul la originale (latine,slavone, grecesti, germane).

Primul volum al noii apare 1966. Spre a se asigura continuitatea cuseria DIR, P. P. Panaitescu Damaschin Mioc nu insistA prefata noii asupradiferentelor de seria veche, autorii sA pentusuplimentare la cele volume de "Introducere" de la DIR, 1956. Suntremediate lipsurile semnalate anterior, se revizuiesc normele pentru indicii analitici denume, topice materii, precum principiile de transcriere. Ritmul devine mairational, dar apar la orizont aniversAri, ca, de jubileul "Mihai Viteazul", unvolum, i se arondeazA cercetAtori, trebuie sA elaboratsingur an. Munca se reia practic de la inceputul ca, paralel, sA seprogreseze secolul al XVII-lea, data de 1626, unde se oprise faza a

Asupra colectivelor se abat apoi aberatiile de tipul "sigan" cumajusculA "Dumnezeu" cu nici un proces-verbal nu mai consemneazA

de atitudine. Se intreprind noi campanii mari de depistare de documentedepozitele din din mai ales, la Arhivele Statului, cu Legeaprivind regimul bunurilor de patrimoniu 1974, se achizitioneazA masiv documentemedievale de la colectionarii privati, care sunt obligati sA le declare sA le predea, darfondurile medievale aflate atunci custodia unor institutii precum Bisericaromano-catolici Biserica care marilor de arhive din anii

www.digibuc.ro

5 unei DRH 43

1948-1949. astfel lumina tiparului un numar de aproape - 25 de volume inA. Moldova, B. Tara C. Transilvania i D. Relafii cele trei

Reluarea colectiei nu numai publicarea mai profesionista adocumentelor insolite de ci introducerea volumele revizuite unordocumente care nu depistate anterior; proportia era, de

al seriei B, de o din total de acte.Dar interesul pentru documentele medievale scade vertiginos 1984, anul

de strategia de distrugere a patrimoniului medieval a tot ceea cedocumenta, monumente de arhitectura, ca monumente de Cuvinteleimaginile religioase sunt puse la index. vigilenti ai Editurii Academice nuacceptau compromisuri ca acelea din anii '50, blestemele pursimplu eliminate din textul documentelor.

1990, seria se reia toate cele trei centre: Bucuresti, Cluj Bucuresti.Colectivele de la Iasi Bucuresti de data aceasta, alinieze normele detranscriere la cele utilizate de filologi (transcriere interpretativa, seria B. Tara

volumul XXX), sau ataseze document note filologice istorice,care de genealogica, de toponimie etc. (seria

A. Moldova, vol. XXIII). Ritmul lent de inaintare este impus de numarul crescut dedocumente emis unitate de timp, aproximativ 300/an. Desigur comparatieava1ansa de volume a anilor '50, noua a colectiei poate parea, maiDar, pe ce va face preocuparile medievistilor ede sperat documentele seriale vor deveni hrana studiior, ceea ce va duce la o relansarea interesului pentru culegerea publicarea motivatie, una autentica, nuare ca neimpliniri.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

ISTORIA IDEILOR

DE LA LA ROMÂNIA. FORMAREA NATIUNI.'

SERBAN PAPACOSTEA

Una din tezele cele mai fecunde ale lui Nicolae domeniulindehmgatul care destrdmarea Imperiului Roman de

formarea unui cadru permanent al romanilor secolul al XIV-lea, dublaintruchipare a a Moldovei, este cea a populare. Prinaceastä istoricul numeroasele organisme social-politice autonome,care existenta populatiile romanice sau romanizate,Imperiului Roman, cadrul unor vaste conglomerate teritoriale, regate sau imperii,dominate de semintiile migratoare, care au preluat succesiv stäpanirea asupra unorteritorii smulse dominatiei romane. aceste formatiuni de intindere variabild, situate

la nordul, la sudul autonomii de caracter popular, rural-pastoral, s-arealizat continuitatea istoria a românilor a general,

o conjuncturd favorabild a fäcut posibil saltul istoria de laautonomie la statul sau statele proprii spatiul Carpatii RäsdriteniSudici, Dundre, Nistru Marea a evolutiei de la etnie lanatiune, de la poporul creator de stat la statul creator de natiune, adia la nationalintegrator. de la la proces care a consacrat istoric a fäcutireversibild, indestructibild, continuitatea romanitätii a romanilor. laesenta ei, istoria a insemnat salvarea peste secole indelungate peste

catastrofale vicisitutidini istorice a pe care Nicolae asintetizat-o lapidar strälucit formula: sigiliul Romei.

La inceputul acestei extraordinare deveniri istorice s-a aflat expansiuneateritoriald a Romei spatiul sud-est european romanizarea unei pärti insemnate aacestui spatiu.

Romanizarea unor numeroase populatii din Europa afost unul cele mai de procese constitutive ale europene. dinprovincia Latiurn, centrul la Roma, romanizarea a cuprins mai Peninsulamozaic de etnii, rase culturi diferite, indoeuropene non-indoeuropene, pentru a se

apoi spre Apus, Gallia Peninsula Iberia, nordul Africii,parte a Peninsulei Balcanice general, teritoriile situate la sudul

linie strategia a Imperiului Roman.Romanizarea a fost procesul de asimilare cultural/ de romani a unora

dintre popoarele supuse Apus, indeosebi, cellii din Gallia Hispania,ilirii, tracii, geto-dacii nordul nord-vestul Peninsulei Balcanice

dacii din spatiul carpato-danubian. Romanizarea a fost efectul cuceririi

Comunicare sustinutá cadrul Populare de la Välenii de Munte, la 30august 1998.


www.digibuc.ro

46 Papacostea 2

romane, a extinderii granitelor imperiului, chiar cazuri, romanizarea a fostsau de cucerire, de civilizatiei romane.Romanizarea s-a pe diverse Ea a fost primul efectul unui

masiv transplant de populatie italick indeosebi agricold-pastorald, din secolulIII primul erei crestine, toate directiile de prea-plinul depopulatie al Instalati, cadnil unor colonii inzestrate din teritoriilecucerite, romani au devenit principalul factor direct romanizdrii. Legiunileromane stabilite teritoriile cucerite, ai cdror ostasi, implinirea terrnenului,veteranii, se instalau, de obicei, definitiv de romani, centreadministrative deopotrivä de activitate economicd; nu ultimul religiacrestink faza a imperiului chiar disparitia lui, au fost factorii mai de

ai romanizárii. Esenla romanizärii s-a manifestat prin adoptarea limbii latine,folosirea acesteia ca a devenit indiciul principal apartenentei la masapopoarelor romanice. Afirmarea originii romane, a descendentei din colonistii Romei,

folositá au fost, componentele principale aleproprii la membrii romanitgii deveniti cursul evului

mediu.Cucerirea romaniearea Peninsulei Balcanice a ultimele decenii ale

secolului III pe rásdritean al Adriatice Peninsula Istria. cursulsecolului II au intrat Macedonia Epirul (anul 168).secolul expansiunea a atins linia de Jos. Pe cursulmijlocii au fost constituite provinciile Noricum Pannonia, pe cea a de Jos,

la Marea Neagrk Moesia. La sudul provinciei Moesia Inferior, romanii auconstituit provincia Tracia. Un ultim impuls ofensiv a adus sub Romeiprovincia Dacia de la nordul in 106.

Când spre secolului III al noastre a refluxul puteriiromane, al semnal major a fost pdräsirea Daciei de administratiaimperialk romanitatea Peninsula spatiul carpato-balcanic omare realitate demografico-culturalk produs al fuziunii dintre autohtoni colonisti.Indiciul mai elocvent al acestui amalgam uman cultural de inscriptiilatine Noricum, Parmonia, Moesia, Illiria Tracia. Din Dacia s-a

mai mare de inscriptii latine din Europa sud-estick peste 3.000,fapt care explicatia intensitatea procesului de romanizare a provinciei,desfdsurat de Traian populatie sau romanizatá "din tot Imperiul Roman".

secolele III IV ale crestine, Imperiul Roman, supus unei presiunicontinue la toate frontierele sale, Europa, Asia Africa, a supravietuit asaltuluiadversarilor printr-un efort de adaptare la situatia de permanentasediatk Manifestarea cea mai semnificativá a acestor transformdri a fosttransferul definitiv al centrului imperiului de pe malurile Tibrului pe cele ale Bosforului,de la Roma la Transferul a fost opera lui Constantin Mare, care, anul 330,a inaugurat noua care i-a luat numele, Constantinopol, de puteau mai bine

de cea a Eufratului, cele mai amenintate de presiuneanävälitorilor.

Desi mutat centrul arie masiv de. neromanici, imperiulpästrat mult timp caracterul roman. Noua sa capitalk Constantinopolul, era o

iar sale de politick administrativd, judeatoreascd militarkle continua fidelitate pe cele ale Romei celei vechi. imperiului

www.digibuc.ro

3 De la Romanii la 47

Pars Pars Occidentis, la secolului V, imperiul pästratcaracterul roman nu numai Apus, dar temelia acestei continuitätiromane de politia a fost romanitatea implantul roman devorbitoare de latiná masa autohtonilor asimilati de ea. Din populatie

sau pentru romanitate s-au recrutat legiunile care au asigurat timp detrei secole frontiera danubianä a imperiului. Expresia a acestei

realitäti militare a fost lung de - imperator nu eracomandantul militar suprem - ridicati de armatele din provinciile (Tracia,Pannonia, Dacia, Moesia, din secolul III spre secoluluiVI d.Chr.: Maximilian, Decius, Regalian, Claudiu, Aurelian, Probus, Diocletian, Galeriu,Constantin, Constantin cel Mare, Liciniu, Jovian, Valentinian, Gratian, Marcian,Anastasiu, Justin, Justinian etc.

timp frontiera de Jos a rezistat, ea a rezistat mäsudinsemnatá datoritä acestei fortdrele militare recrutate din romanitatea localä, s-a

caracterul al Imperiului de al Noii Rome. "intreaga organizatie astatului din Imperiul de - scrie Alexandru Philippide - purta cucaracterul roman, in drept judecatä, armatä in institutiile bisericii ...". un altcercetätor al acestor realitáti balcanice la inceputurile Imperiului dedezvdluie puterea de rezistentá a limbii latine fatä de presiunea elementului grecconcurent: "Au fost promulgate legi constitutii limba in veacul alsaptelea, in dezbaterile din tribunale la inregistarile funciare, latina a limba

departe secolul al (H. Zilliacus). Spre secolului VI,incercarea unui demnitar constantinopolitan de a introduce limba greacá tinuturilerásdritene europene ale Imperiului de teritoriile romanizate, s-a lovit deatasamentul localnicilor de italicilor" Lydul).

consolidarea extinderea romanitätii a indeplinitcrestinismul de limbá latiná, care s-a masa populatiilor romanizateedictul de al lui Constantin cel Mare (313) indeosebi, másurile

Theodosiu I, care, la secolului IV, a lui Isusreligie de stat: "legea crestineascr.

La trecerea dintre secolul VI secolul VII, etnico-politia a Europeiräsaritene, centrale sud-estice, s-a modificat radical ca urmare a unui proces istoric cuconsecinte masive de migratia slavilor locurile de origine,Pripet Nipru, spre apus sud-est. Factorii ai masivei depopulatie slavá a cercetati. Rezultatul ei e cunoscut: ocuparea deslavii expansiune a unor teritorii Europa la linia fluviului Elba,

cadrilaterul Boemiei, Pannonia regiunile ale Austriei; PeninsulaBalcanicá, succesive cursul secolului VI, slavii, cooperare cu alte

barbare, ireversibil linia de romano-bizantiná aprimii ani ai secolului VII se instaleazá cea mai mare parte a teritoriului imperial

Peloponez. provocatá de acest flux masiv al elementului aavut repercursiuni multiple, directe indirecte, asupra rásdritene.

Cea imediatä, a fost unitätii, a continuitätii de amasei Blocul masiv de romanitate care se de-a lungul cursuluimijlociu inferior al din Pannonia Moesia Inferior, care cuprindeaprovincii intregi nordul nord-estul Peninsulei Balcanice s-a ireversibil:prima separatie a izolat romanitatea de cea balcanica. La

www.digibuc.ro

48 Papacostea 4

rândul ei, romanitatea s-a câteva grupuri izolate unele de altelein: Istria, Macedonia, esalia, Epir, Tracia, caracterizate prin diferente lingvisticeorientate politic diferit, de cadrul politic deosebit in care s-au dezvoltat. Untext referitor la domnia Heraclius, Miracolele Sfäntului Dimitrie, protectorulSalonicului, pe "fugarii din regiunile din Pannonia, din DaciaDardania, din celelalte provincii refugiati sud: constatare care mareadispersare a romanitgii Peninsula

de unitatea care fusese unul din factorii ei de putere Imperiul Romande romanitatea a suferit o pierdere urmare aslave fostul teritoriu imperial: rapida alterare a raportului dintre componenta i

cea structura i conducerea imperiului favoarea celui din element. Eceea ce istoricii numesc elenizarea Imperiului Bizantin. Originea cucomponenta armatei, limba, a legilor a administratiei, toate se grecizeazd ritrnaccelerat in secolul VII, lepddând, la fel de repede, roman. "De0provincii au prin originea locuitorilor mai multearacterul acesta latin, toate imperiu mergeau necontenit grecizareorientalizare prin urmare, aceasta trebuie insemne, timp, localizarea

ce ce mai Orient", Nicolae evolutiepierderea statului propriu de romanitatea prin

i traditli de noul de instaurat la Strâmtori.atunci unii dintre ei au aria de dominatie a Imperiului Bizantin, membrii

nu au mai avut acest stat total elenizat un protector alidentitätii Antagonismul tot mai pronuntat grecitate i latinitate civilizatiaeuropeand medievald a romanitatea unei a locuitorilor imperiului restauratin ansamblul Peninsulei Balcanice un element indezirabil.

Ultima a romanicilor nordbalcanici de lasecolului VI. Când ei au izvoare, aproape patru secole mai tArziu, sub unnume scena era complet

Slavii acopereau acum o parte a Peninsului Balcanice. Subconducerea unui trib turcic, bulgarii, instalat la sudul spre secolului VII,slavii dintre Balcani care i-au asimilat cultural pe cuceritori, au constituit unstat puternic a expansiune a fost realizatd sec. X, de Simeon.Acesta a preia rosturile sale imperiale.

din secolul IX, bulgarii au adoptat cre0inismul in formula saortodox-bizantind, urmare a faptului a acceptat folosirea limbii slaveslujba a luat unui alfabet specific, ce atraducerea a textelor sacre. Slavona a fost acum cooptatd, de

i limbile sacre.a marcat puternic destinul cuprinsd,

diversele ei ramuri, aria care au adoptat ortodoxia de expresievastul controlat de bulgar de alte state slave. Adoptarea limbii

slave ca de expresie a bisericii i a statului, a.5a-numitul slavonism cultural, adevenit a doua mare realitate constitutivd a

Ultimele despre romanitatea inainte de apartinsecolului VI. Sub un nume nou, acela de descendentii

etnico-lingvistice ai reapar izvoare aproape patru secole mai

www.digibuc.ro


le vlahi a desemnat la germani, apoi prin la slavi, ungurichiar la bizantini, popoarele romanice sau, mai restrans, pe italici. Numindu-i pemembrii romanitátii aceste popoare evidenfiau identitatea de origine culocuitorii Italiei, de unde se trägeau. traducea denumirea pe care aplicaumembrii romanitatii aceea de: etc.

Aparitia istorie a coincis cu intinsului Imperiu Bulgar, lasecolului X la secolului XI, sub loviturile Bizantului, ale ungurilor,

instalati Pannonia, ale probabil, dinlauntru, ale vlahilor. De acum inaintevlahii se tot mai frecvent impun numele in izvoare, ei i organismeleautonome, Vlahiile, echivalentul autohton sau formularea luiNicolae romaniile.

sau erau forme de proprii, autonome, alevlahilor, cuprinse conglomerate politice imperiale - este cazul Bizantului, alimperiilor stepei - sau ale unor state plurietnice, cazul regatului ungar. Ele erau expresia

a unei populatii vorbitoare de care aveau descendenteidin Roma i Romei, care forma eibizantino-slava. In fruntea acestor organizatii autonome se aflau conducatori proprii:celnici, juzi, cnezi, voievozi, care indeplineau functiile esentiale ale conducerii socialeasigurau cu statul subordinea caruia se aflau. Normele sociale,codificate oral de-a lungul secolelor, purtau numele de dreptul sau jusvalachicum.

Romaniile, viziunea istoricului erau formele de organi7aredezvoltate de populatia In ca apus, pe dezagregariiImperiului Roman, asaltat de migratori. teritoriile guvernate de imperiu celedominate de popoarele se constituie autonomiile multiple ale romanitätii. "Acolounde viata viala s-a mentinut populafiei, cu mijloaceledegajate de acestei populatii, nu "imperiu", ci Romania"(N. Transpuse limba migratorilor apoi generalizate transpunere Interminologia etnico-politica romaniile au devenitVlahii sau Valahii, de la cu diferite fonetice: "Vlahiile - istoricul- denumirile derivate ele - de sau terra Blacorum - nu sunt

regiuni de populatie romaniidezvoltate In teritoriile apusene foste ale Imperiului Roman, care cu exceptii,nu 0-au denumirea"; schimb, ceea ce Romania de la

ea a supravietuit numele unei limbi, unei natii unui organism politic.Elementul latin de la se romani; este

secolul XIV a fost o acestei a fostdenumire, care neindoielnic e mult mai veche".teritoriul locuit de descendentii - tinuturile In care

ei se grupau politic - era un mozaic de de teritorii aflatealtor etnii. Cele mai vechi vin Peninsula a doua

a secolului X, o a Vasile II sau oconducere (arché) a Tessalia. Avadar Grecia s-a constituit la onecunoscuta o Vlahie, care mai apare sub numele Mare (Mega Vlahia),deosebita de o Vlahie, (Mikra Organisme romanice similaresunt atestate provincia Epirului; toate de Imperiul Bizantin.

In Macedonia, unde primul bulgar a supravietuit decenii

www.digibuc.ro

50 Papacostea 6

anihilarea lui in de bizantini, apare, loviturile nimicitoare aleVasile II Bulgaroctonul, din initiativa o "episcopie a

din toatá Bulgaria", o structurd autonomd, concedatá de bizantini,consolidare a autonomiilor politice.

Semnalate de izvoare in contextul politic al primului bulgaral restaurdrii dominatiei bizantine in Peninsula aceste Vlahii autonome vi-aumanifestat repetat i viguros rezistenta atunci imperiul tindea leautonomia. Vlahii din Tesalia s-au räsculat 1066 impotriva fiscale aleagentilor imperiali, solidarizand in mi§care pe grecii bulgarii din regiune.

Dar cea mai viguroasä dintre sud-dundrene a fost cea a vlahilor dinMuntii Balcani care, spre secolului XII, s-au ridicat, din motive similarecare au din Tesalia, impotriva dominatiei bizantine. Sub conducerea

Petru Asan, vlahii balcanici au rupt de cu imperiul auconstituit, asociatie cu bulgarii, un stat propriu, independent: ceaRomanie care a devenit de-sine-státätor, afirmat consolidat ImperiulBizantin, incapabil de al readuce la supunere. A§adar, secolului XII a marcat

transformdrii autonomiilor a romaniilor stat.Mai numeroase, de4i mai stint semnalate autonomiile la nordul

Dundrii, unde avea sä se stabilizeze definitiv proprie a romanilor. Aici,afara arcului carpatic, mai adesea pe munte, s-a realizat

continuitatea romaniatii nord-dundrene, -ale manifestAri multiple - politice,militare, biserice§ti, juridice - stint tot indicii ale existentei autonomiilor ei,

romaniile, acestea nu sunt direct numite de izvoarele istorice.ungurii, recent stabiliti Pannonia, au nordul Transilvaniei, ei

s-au lovit de rezistenta structuri politico-militare in fruntea se afla,potrivit cronicarului ungur, notarul anonim al regelui Bela, un "duce" (voievod),(blacus), Gelou, care e nume de de conducator. se cuvine

cea, cunoscutd aceluia§i cronicar, care semnaleazd existentapannonicd a unei populatii romanice despre membri au fost

"pdstorii romanilor" (aluzie la pästoritul romanesc), spontan provincie,retragerea romane.

räscoala balcanici s-a aflat in la inceputurile ei, erade reactia bizantind, conducdtorii ei, Petru Asan, s-au refugiat la

nordul de unde au revenit sprijin cuman i o imitate a("moira ton Vlahon"). Desigur de structura

a unei care foarte posibil prelungit amintireanumele unui judet, nume conservat vremea reorganizdriloradministrative ale regimului comunist.

inaintarea ungurilor Transilvania secolul XI i deextinde dominatia dincolo de Carpati, la sud la secolul XIII a adus la

lumina documentatiei istorice alte vlahii, sudulTransilvaniei apare o "terra blacorum", a vlahilor, desigur Tara Oltului sau a

in sud-vestul Transilvaniei e inregistratá de izvoare Hategului". unaau fost puternice vetre de viatá

prima junidtate a secolului XIII, ungurii au trecut Carpatii intentii decucerire, ei au pe versantul sudic al acestora ale romanilor, numitevoievozii de compacte potrivit unei diplome regale, "le-am

www.digibuc.ro


rominilor". la nord de Transilvania, in Maramurq, unde regatului s-aei au dat peste o a rominilor" care se conducea "dreptul

rominilor" ("jus olacorum"). de puternica era structuri politica,Romanie, a alimentat cu cadre viguroase o la deCarpati, pe valea Moldova.

spre apus, Biharea, spre valea Tisei spre nord Slovenias-a intins elementul rominesc, organizat in cnezate, voievodate, judecii, totRomanii de caracter arhaic, constituite in cadrul unor state imperiale sau regateputernice, dar autonomia obiceiul stramo§esc.

teritoriu locuit de orientale, tinuturile in care ei segrupau politic, era un mozaic de romanii sau aláturate sau deteritoriile aflate altor timpurile cele mai vechi - Nicolae

nu faceau nici o deosebire in ce tinuturile pe care lelocuiau, pentru tot locuit de se Tara Tara

Muntenia Moldova Ardealul toate care se intindeaula Tisa chiar, toate locurile unde se N-aveau un nume deosebit

pentru deosebitele pe care le locuiau toate se pierdeau pentru in acestnume mare, foarte frumos de Tara structurile politice

s-au unit intr-un singur stat, primul stat la nordul numeleacestuia preluat pe cel al tuturor formatiunilor "A§adar -Nicolae capeteniile din muntii au organizat un principat capabil

se reziste pretentiilor ungare invaziei otomane, ele au numit acest stat:Domnia a Tara domnia totius terrae romanae".

Cancelariile au tradus numele potrivit traditiei numind-oValahia sau major (Tara cea mare), ce la räsarit de Carpati a

o Valahia minor (Tara cea cancelaria de slavonä astat traducea denumirea prin Zemlia.Cu aparitia apoi a celeilalte la dedestinul politic al s-a fixat defmitiv la nordul

unde se afla masa cea mai a acestei ramuri a popoarelor romanice.Ideea fundamentala care a sustinut toate romaniile balcanice

carpato-dunarene, a fost aceea a originii romane, pe traditia colonizariiromane prin caracterul limbii. Ea se la diferitele ramuri, ale

esenta ei variante multiple.La inceputul secolului XV, un dominican trecere prin Peninsula

Balcanica a descoperit in Macedonia o populatie vorbitoare de limbá "Ei au oa aproape ca latina - el se povestqte se

romani, cáci atunci un a pus pe acele anumeMacedonia, grup de romani, e insurindu-se, auacolo...; ei se falesc stint romani lucrul se limba ei vorbesc carornanii". Mai bine de secol referindu-se la vlahii balcanici, un istoricbizantin, Kinnamos, caracterizeaza: "cei despre care se spune sunt vechimecoloni ai celor din Italia". corespondenta cu papa Inocentiu III,(Calojohannes) amintea originea a neamului

Romani (Olachi Romani) caracterizeaza curia in secolul XIV penord-dunareni, semnalind astfel echivalenta de semnificatie termenii

roman. Numeroase surse afirmarea de cei din

www.digibuc.ro

52 Papacostea 8

Tara Transilvania Moldova, a princonsolidata tradifia colonizarii romane. Functia elementului adaus, slavonabisericeasca de cancelarie, cultura de expresie era corect decarturarii din evul mediu ca fapt complementar, produs al evolutiei istorice, carenu a putut anihila realitatea originard, limba vorbitä de la inceputuri.

Produs al cadrului geopolitic dominant in care s-a dezvoltat romanitateaslavonismul cultural, adoptarea scrisului slavon ca a

bisericii statului, mai insemnat, integrarea acestei formele deorganizare bisericeasca inspirate de Bizant, ortodoxia, a fost al doilea element constitutival identitätii poporului au constituiti ca popor, din diverseleromanii nord sud-dunarene sunt caracterizati prin trásaturi esentiale: romanitatea

apartenenta la bisericaLa trecerea de la secolul XIII la secolul XIV o "romanie", cea la poalele

meridionali, pe versantul meridional, s-a constituit ca stat. Nucleul teritorialde unde a pornit actiunea dinastiei unificatoare, a Basarabilor, regiunea Campulung -

avea se dovedeascd, perspectiva duratei lungi, punctul de pornire alnord-dunarene intr-un singur stat. Statul "intemeiat" sub protectia

a adoptat spontan numele tuturor romaniilor de atunci, anume TaraCrearea acestei statale Carpati a fost primul pas al

unui indelungat proces de transformare poporuluiDin marea confuzie provocata de migrafia pe continentul

european indeosebi secolele IV-X s-au desprins lent popoarele europene careconstituit, etape diferite, state proprii. dominante, care 0-au pus amprentaasupra statelor medievale, au un efort tenace de unificare a teritoriilorde propriei etnii concomitent de asimilare a Astfel s-a

evul mediu tranzitia de la popor la de la statul mozaicuriloretnice la statul

Apusul Europei, mai feria de invaziile recurente ale popoarelor stepei, maieliberata de formele imperiale, supranationale, s-au constituit primele state

nalionale: Anglia, Spania. Europa s-a doveditgeneral mult mai sinuoasa, mai de specifice regiunii.

cazul romanesc, evolutia de la intemeierea primului stat propriu la nordul Dunärii -"prima libertate formularea lui Nicolae - la statul aveadureze cinci secole; nu pentru lipsit impulsul spre imitate, ci pentru evolutiaspre imitate a fost de cadrul geopolitic dominant. Faptul e evident din prima

a evolutiei ale nordulprocesul constituirii sale Tara s-a extins spre

spre gurile de-a lungul cu tendinta de aingloba masa populatiei din arie. unificatoare sensnational, spre mijlocul secolului de Regatul ungar, care a creat pe valeaMoldova o de sub suzeranitatea sa, iar mai de Regatulcare impus propria suzeranitate celui de al doilea stat romanesc, "a doua libertate

urma acestei evolutii, cele Romanii la rang de stat,major minor, au fost cuprinse arii de hegemonie diferite, ocazia

sens national, secolul XIV, nu a cinci secole maiTot de concludent pentru raportul, cazul romanesc, intre natiunea-stat

cadrul international a fost evolutia actiunii unificatoare a lui Mihai

www.digibuc.ro


Viteazul la secolului XVI. Indiferent de mobilul al actiunii sale - caresigur nu a fost cel national unitatea realizatA de el, ar fi fost consolidatd, petermen lung ar fi devenit o realitate ea a fost de actiuneaconvergentd a celor trei mari puteri hegemonice in spatiul carpato-dundrean: ImperiulOtoman, Imperiul Habsburgic Regatul polon.

unirea sub Mihai Viteazul s-a dovedit contactulbrutal cu puterile ostile ei, schimb ideea care a animat romaniile medievale,apoi statele române$ti, a subzistat s-a in secolele urmAtoare. Ea a animatputernic speranta de eliberare de sub puterea in a doua a secoluluiXVII, aspiratie care gäsit manifestarea istoriograficd opera lui Grigore Ureche,Miron Costin, Constantin Cantacuzino stolnicul Dimitrie Cantemir. "De la netragem" afirma categoric Grigore Ureche Letopiseful realitateageneratoare de popor, a istoriei române$ti. Un pas mai departe a fâcut cronicarulmoldovean când identitatea de origine a "românilor" din Transilvania amoldovenilor: "Rumânii câti se locuitori la Tara Ungureascd la Ardeal laMaramorop, de la un locu sântu cu Moldovenii toti de la Râm trag". Accca$i

o Ureche intre moldoveni munteni cre$tini oCu adaus de eruditie, de cunoa$tere a izvoarelor Miron Costin a maisolid ideea de origine a nord-dundrene ale TaraRomâneascd, Moldova Transilvania. Numele poporului este, scrisul säu, celmai evident al originii ieste, acestor noastre, Moldovei

Muntene$ti numile cel dreptu de mo$ie ieste cum sä acumaceia din ungure$ti ldcuitori munteni tara scriu cu graiul: Tara

Cu opera lui Dimitrie Cantemir, s-a pus temelia cercetdrii simultane,intr-un cadru unic, a istoriei române$ti, peste diviziunile geografice, Hroniculromano-moldo-vIalnlor. Pentru el Tara Româneascd originard, de Traian,"s-au Moldova, Munteneascd Ardealul". Ideea de romanitate, de Romaniesau Româneascd la inceputuri vremea "descAlecatului" lui Traian, a derivatopera ilustrului domn al Moldovei conceptia cu privire la unitateateritoriald a la origini. care a instaurat ambele regimulfanariot, a sugrumat pentru aproape un secol progresul ideii de romanitate unitatemai ales ei, tot mai de a se transforma Dar,Principatele Dundrene, tema a originii continuitätii spatiulcarpato-dundrean, a fost de exponentii principali ai luptei pentru drepturipolitice sociale ale romdnilor Transilvania, bisericii unite aiArdelene.

scrierile cronicarilor-istorici munteni cele ale cArturarilortransilvdneni ideea de imitate prinde corp deschide calea evolutiei române$ti sprestatul national. Ca de atâtea ori istorie cazul de ideea a precedat fapta apregAtit-o indelung.

Pentru ca evolutie se pentru ca ideea realitate,era nevoie ca geopoliticA, contextul international, desclgteze masaromâneasca spatiul carpato-dundrean. Descompunerea a Imperiului Otoman

secolul XIX, släbirea influentei ruse urma räzboiului Crimeii, imperiuluirus a celui habsburgic urma primului mondial, au fAcut desf4urarea

la a arcului care a cuprins de la Romaniile medievale,autonomii ale dependente de marile puteri ale vremii, la

www.digibuc.ro

54 Papacostea 10

statul modern, implinire a unei strAvechi etnice.rezumat concluzie: masiva colonizare in sud-estul Europei in

secolul III secolul II d.Chr. romanizarea unei insemnate aautohtone - geto-dacii -au dat unei mase numeroase

de populatie romanicA, romanitatea romanitate afost militar politic din de ai Imperiului Roman aiImperiului Bizantin primele secole ale existentei

Invazia care, secolele VI-VII, a cuprins cea mai mare parte a Europeile sud-estice, la nord la sud de a masa romanitAtii

rAsAritene multiple grupuri izolate care s-au organizat autonom cuprinsul Taratuluibulgar, al Imperiului Bizantin, al Regatului ungar, al imperiilor stepei (peceneg, cumanetc.).

Aceste autonomii recunoscute de puterile vremii sunt denumite izvoare:Vlahia Mare, MicA, Terra Blacorum, Walachenland,

denumiri care toate traducere germanA, slavA, acelasi lucru: TaraRomâneascd. Denumirea derivA de la numele pe care locuitoriiacestor entitAti autonome: traducere germanA slavA corespunde celde valahi.

secolele XIII-XIV, douA dintre aceste autonomii ale romanitAtii räsAritene, dela sud de s-au constituit state de-sine-stAtAtoare Tara(Valahia major) Moldova sau Tara cea micA. Aparitia, degi aacestor state, a asigurat continuitatea la nordul

evolutie a constituit baza tuturor romAnilor dincarpato-dunArean douA etape: 1859, unirea celor douA state 1918

statului national implinire supremA a romaniilormedievale, reazem al sperantei de libertate a tuturor rominilor afarahotarelor nationale.

Conceptul de Romanii sau Romanii populare elaborat de Nicolae revinefrecvent opera sa. Pentru câteva cele mai importante expuneri viziunii sale,vezi trimiterile din N. Studii asupra evului mediu romdnesc, editie deSerban Papacostea, Bucuregti, 1984,

www.digibuc.ro

MODELUL POLITIC POLONEZ REFLECTAREA

ACESTUIA SURSELE DOCUMENTARE ROMÂNESTI

(SECOLUL AL XVII-LEA)

IEORGHE LAZAR

Regatul polon, mai Republica, in istoria evului mediu european undistinct; pozitie decurge din statutul de mare putere politico-militard,

din evolutia proprie, deosebitd de restul statelor europene, caracterizatdprin suprematia in disputa cu puterea Acest ultim al evolutieiinstitutionale, mai precis, etapele parcurse de nobilimea polono-lituaniand in efortul dea impune un regim politic apt garanteze privilegiile, receptareaacestui "model" polon romdnesc, secolul al XVII- lea, constituieobiectul studiului nostru.

Dispundnd de o economicd impresionantd exploatand mornentele dcsldbiciune ale puterii regale, nobilimea - am in vedere categoria

magnatilor, pe cea a sleahtei, chiar au fost situatii, nu acestes-au aflat pe pozitii contradictorii - a reusit impunä monarhici

asa- numitele pacta conventa care i-au conferit consacrat o serie de privilegii,prin a acumulare s-a secolul al XVII-lea un regim nobiliar specific.Amploarea "libertdtilor", in Europa acelei perioade' alrecunoasterii acestora2 din sunt trasdturi ce individualizeazdstatutul nobilimii polone.

Reglementarea succesiunii tron a constituit, pretutindeni unde monarhianu a reusit o a succesiunii automate la unul din impasurile

principale ale exploatate de nobilime, pentru a-si consolida privilegiile.Principala care s-a confruntat Ludovic de Anjou (1370-1382),preluarea tronului polonez in urma lui Cazimir al (1333-1370), atocmai aceea de a obtine recunoasterea de nobilimea a succesiunii infavoarea uneia din fiicele sale. Compromisul dintre rege nobilimea care se

L. Elekes, des Ordres et centralisation dans étatsconcernam les recherches ayant trait l'Europe Orientate et

situation de la Hongrie au 5e in vol. La Renaissance et la Reformation en Pologne et enHongrie Budapesta, 1963, p. Gheorghe Brätianu, inEuropa in in Evul Mediu, Bucureti,1996, p. 137-198.

'Constantin Rezachevici, polon - de integrarein cea europeand in Mediu, AG., t. nr. 3-4, p. 205.


www.digibuc.ro

56 Gheorghe 2

opunea acestui proiect, s-a concretizat in privilegiul de la (1374 ); acceptândproiectul dinastic al lui Ludovic de Anjou, nobilimea a oblinut, schimb, din parteaputerii regale noi privilegii, cum ar diminuarea amonopolul dregdtoriilor provinciale in favoarea nobililor din provinciile respective'. Prinacest act, nobilimea a un prim pas de adeschizând calea instaurdrii "democratii nobiliare".

Acordul de la Horodlo (1413), care a confirmat uniunea de la Krewo (1385)Polonia Lituania, a oferit nobilimii posibilitatea de consolida pozitiile stat.

Prin acest acord, nobilimii catolice lituaniene i se acordau de regele VladislavJagiello marele duce Witold, acelea$i privilegii fiscale juridice de care se bucuranobilimea polone, inclusiv constituirea unor "parlamente comune"'; plan simbolic,

uniune a fost dublatä de "adoptia" de un numär de 43 de familii nobilepoloneze in rândurile in blazonul a unui numär corespunzdtor de familiilituaniene.

Problemele legate atât de succesiunea la tron a minor, viitorul Vladislaval cât de tendintele de autonomie manifestate de marele duce Witold alLituaniei - tentativa acestuia de a se ca rege a fost ultimul momentneutralizatd -, au obligat pe regele Vladislav Jagiello (1386-1434) la noi concesii, anumela o sporire a privilegiilor nobiliare detrimentul puterii regale; astfel, prinacordul de la (1430), nobilimea oblinea recunoa$terea corporate("neminem captivabimus nisi jure nimeni nu poate judecatd),precum lirnitarea autoritdlii juridice a staro$tilor regal?.

Moartea regelui, 1434, instituirea regentei, in frunte cu episcopul Zbigniewde Olesnica, au fost pentru Polonia inceputul unei perioade de dominatie a

A urmat regelui Cazimir al (1447-1492), care a detinutcalitatea de mare duce al Lituaniei, refuzând reconfirmarea privilegiilor nobiliare, el a

un amplu program de a puterii regale. In conflictul cu magnatii, regele,s-a sprijinit pe nobilimea pe elementele instärite din ora$e, de ale sursefinanciare era dependent. Lungul conflict cu Ordinul Cavalerilor Teutoni, un importantsprijin primind regele din partea lui nevoia de a obtine sprijinul$leahtei in acest efort i-au impus regelui promulge privilegille de la Nieszawa(1454). Prin acest nou act, regele se angaja limiteze drepturile magnatilor, nudecreteze mobilizarea generald, nu initieze noi impozite asentimentul dietinelorlocale (teritoriale) (conventiones particulares; seimiki ziemski) - concesie care a

de Warszawa,I972, p. 145; Oscar Halecki, La Pologne de 963Paris,1 933, p. 84.

Stanislav Grodziski, Les devoirs et droits politiques de la noblesse polonaise, inAPH, t. XXXVI,1977, p. 173.

5H. Grappin, Histoire de la Pologne (des origines Paris-Vienne,1922, p. 46-47.de Pologne, p. 150.

Halecki, op. cit., p. 104.Histoire de p. 150.Ibidem,p. 152.

wIbidem, p. 153.Papacostea, 'Stefan Mare rätzboiul Poloniei Ordinul teuton

Rdl, t. XXXI,1978, nr. 2, 475-479.

www.digibuc.ro

3 polonez sursele 57

legitimat cea de-a structura a parlamentarismului medieval polonez' - erarecunoscut dreptul nobilimii de a de proprii".

Reunind functionarii locali nobilii dintr-o regiune, dietinele locale vorconsultate rege, din acest moment, in toate problemele importante ale regatului',devenind timpul mai de consolidare a puterii politice a sleahtei".Constatare de faptul acordul dietinelor locale era absolut necesar pentruadoptarea deciziilor politice de rolul din ce ce mai important in adunarile generaleprovinciale, in special a doua jumatate a secolului al XV-lea, alreprezentantilor de dietine, doi de

preluarea tronului de loan Albert (1492-1501), doileaal lui Cazimir al la defmitivarea sistemului parlamentar polonez;

astfel, provinciale vor fi tot mai rar asociate actului decizional, schimb,convocarea adunarilor generale (Seim va deveni o dela Pietrkow (1493), Seimul va desfasura in camere: Senatul, constituitdin vechiul Consiliu Regal, devine purtatorul de al magnatilor al inaltului

Camera alcatuitä din din reprezentanti aiburgheziei oräsenesti (acestia din calitate de invitati ai regelui)". Din acestmoment, viata se va caracteriza, pe de o parte, prin conflictul dintre rege

prerogativelor a puterii de decizie a celuilalt, pede parte, prin conflictul dintre gruparea magnatilor a (Senatul) ceaa (Camera Deputatilor) pentru preponderenta cadrul Dietei.

Moartea regelui Joan Albert preluarea tronului de fratele Alexandru(1501-1506) a oferit un nou prilej de confruntare cele tabere. Privilegiul de laMielnik (1501) a dat de senatorilor. Actul stipula toate functiileimportante treceau Senatului, asentimentul regele nu putea facenici o numire sau donatie'8, cauzele senatorilor acuzati de rege erau incredintate unuitribunal senatorial, cazul care regele le "libertatile", acestia aveau

sistemul institutional polonez mai cuprindea: generale(conventiones magnae) provinciale (conventiones generales). seseparat pentru Polonia Mare la Sroda, Kolo sau Sieradz, pentru Polonia MicA Ruthenia laNowy Korczyn sau la Wislica. Cu timpul, acestea vor exercita mai ales competenta domeniuljuridic, functionind ca adevärate curti de justitie, . Histoire de Pologne, p. 160.

Rezachevici, Polonia vremea Jagiellonilor, in SAI, XLI-XLII,1980, p. 68.Halecki, op. cit., p. 130.Tymovski, Une histoire de la Pologne, Paris, 1993, p. 36-40; Histoire de Pologne,

p. 160.'6Jerzy Kloczowski, Les traditions des citoyenneté en Pologne et dans la République

polono-lituano-ruthène, in vol. Histoire des idées politiques de l'Europe Centrale (coord.Delsol et Michel Maslowski), PUF, 1998, p. 231. Acesta era format din cei2 arhiepiscopi 11 episcopi catolici, 63 de nobili laici, palatinii, castelanii, marele cancelar,vicecancelarul, marele maresal, maresalul de curte, marele vistier vistierul . Histoire dePologne, p. 160-161.

161; Z. Wojciechowski, polonais au Moyen Paris, 1949,p. 258-260; Karol Gorskii, The origins of the Polish Sejm, SEER, 144, 1966, p. 122 - 138.

"Acest ultim aspect se tratatul De natura iurium bonorum regisde Stanislas Zaborowski la inceputul secolului al XVI-lea, potrivit regele nu puteabunurile regatului, deoarece el nu este ci numai administratorul (rector)acestuia Z. Wojciechowski, op. cit., p. 311-312).

www.digibuc.ro

58 Gheorghe Lazar

dreptul refuze supuneree. Opozitia manifestata de nobilimea lituanianä deprevederile privilegiului a facut ca magnatii avantajele pe care un moment

le-au Totusi, ei au continuat seria actiunilor revendicative, reusind in1505, la Dieta la Radom, cu sprijinul deputatilor, regeluiconstitutie Nihil Novi. Actul consacra principiul nie o nas bez nas (nimic despre noinoi), ce o conditionare mai puternica a actiunilor legislative ale regeluide consimtámantul nobilimii, anticipand - istoriculuiNorman Davies - idealurile revolutiei engleze din 1688 pe cele ale revolutieiamericane din De asemenea, actul sfera de activitate datoriilefunctionarilor regali, fixa Dietei legitima existenta parlamentului bicameralcare, practica, exista din Prin monopolul exercitat asupra puterii legislativebeneficiind de totalitatea drepturilor politice, nobilimea face un pas directiainstituirii unui regim al "democratiei nobiliare", al de aur"22, cum a fostcaracterizat mai

Politica de refacere a puterii regale de Sigismund I(1506-1548), parte sustinut de magnati, s-a manifestat mai ales prin efortul derecuperare extindere a domeniilor Coroanei, de eliberare de dependentafinanciará de efortul regelui a deteriorat raporturile sale cu deputatii, carevedeau politica o tentativä de subminare a deja

Multiple le probleme externe cu care s-a regatul polon timpullui Sigismund - conflictul cu moscovit, cu cu Moldova lui Petru

ducatul prusac - au släbit mare pozitia regelui, in cele dinconcesii nobilimii; regele a devenit, a uzita o deja

consacrata, "un presedinte al republicii regatului Poloniei"23.Din perspectiva raporturilor dintre rege a conditionarii regale de

acordul expres al acesteia in special, a modului cum a fost receptata situatiede Petru Rares, edificatoare sunt evenimentele care au dus la declansareaasa-numitului cocosilor"24. votarea de Seimul la Cracovia(februarie 1537) a impozitelor necesare campaniei impotriva Moldovei, dincauza unor regele, a refuzat mai indatoririlemilitare, ce a dus la expeditiei proiectate. Conflictul a fost

la curtea lui care, potrivit oferite dereprezentantul regelui polon in Dietei convocate pentru o votare de impozite,prin intermediul unor spectacole de teatru organizate Suceava alte orase parodialungile dintre rege, imitat de un actor impodobit asemenea acestuia,care conditiona participarea la campanie de o confirmare a privilegiilor25.

domnia lui Sigismund al II-lea August (1548-1572) s-a caracterizat prin lipsade autoritate a puterii centrale Seimului. Lipsit de urmasi

p. 260-261; Histoire de Pologne, p. 325.'Histoire de Pologne, p. 325.21 Wojciechowski, op. cit., p 261-263; Histoire de Pologne, p. 194.22lhidem; S. Grodziski, op. cit., p. 173.

Grappin, op. cit., p. 87; D. Kosary, Etienne Bathory-roi de Pologne, prince deTransylvanie, in RH, Paris, t. CLXXXIII,1938, p. 5-6.

"Histoire de Pologne, p. 194.'Victor Eskenazy, Un izvor referitor la prima domnie a lui Petru Rare,s, Studii,

26, 1973, nr. 1, p. 137-144.

www.digibuc.ro

5 Modelul politic polonez sursele 59

consecintele negative ale acestei situatii pentru polon, regele s-a a reusittransforme firava uniune personala dintre Polonia Lituania

constitutionala permanenta. tratatul de la Lublin (1569) s-a realizat unirea celorstate "corp unic singura Republica care din

state s-a unit singur popor stat". Astfel a luatun stat federal, numit Republica (Rzeczpospolita format din Korona (Regatulpolon) marele ducat al Lituaniei, guvernat de un rege de o dieta comuna, cu sediul laVarsovia, cele componente noului stat armata,vistieria, administratia proprie.

Stingerea dinastiei Jagiellonilor (1572), cu moartea lui Sigismund alII-lea August, care a suspensie problema alegerii noului rege, pe cea amecanismului acestei alegeri, va constitui un prilej de confruntare diverselegrupuri de interese de restrangere a prerogativelor regale'. de s-auconfruntat reprezentantii sleahtei, care voiau ca Dietei generale dreptul dea-1 alege pe noul suveran, o prealabill crestere a numärului cei ai

care doreau ca rolul aceastä Senatului.aprinselor discutii generate de aceste pozifii divergente, un rol decisiv i-a

revenit lui Jan Zamoyski - considerat al nobiliare"'castelan de Belz, viitor mare mare hatman Republicii, care a oferitargumentul noului mod de alegere; el a lansat de ordine viritim", ceea ce

la acest act trebuia participe fapt ce decurgeadin dreptul, obligatia statutului de nobil31, principiu acceptat de Seimul dela Varsovia ianuarie 1573. Acestuia va reveni sarcina de a stabili criteriile

unuia dintre trei candidati la tonul Republicii (austriac, francez rus).Pentru regimului politic polonez acest interregn (1573-1574), este desubliniat faptul toti cei candidati proveneau din unor dinastii care in patriade origine regim absolutist, ceea ce partial de precautieadoptate de nobilimea polono-lituaniana pentru a instaurarea unui regim

in Republica.Momentul crucial care a decis regimul politic al Republicii pentru

urmätoarele secole constituie negocierile din toamna lui 1573 purtate intreHenric de Valois, care va deveni pentru o de timp rege al Poloniei,delegatia frunte cu episcopul Adam Konarski, in acest scop la Paris;

negocierilor, delegatia va obtine din partea viitorului rege o serie deangajamente conventa), cunoscute sub numele de "articolele henriciene".a consacrat principiul alegerii libere a regelui, a statuat obligatia convocarii regulate a

Bardach, L'Union de Lublin: ses origines et son role historique, APH,t. XXI, 1970, p. 82.

p. 82-85; Norman Davies, op. cit., p. 324; Histoire de Pologne, p. 201-202;J. op. cit. , p. 231.

Grodziski, op. cit., p. 174.Davies, op. cit., p. 323.

"Precedentul a fost creat 1529 când regele Sigismund a impus alegereamostenitorului de o Dietä ordinark W. Konopczynski, Le liberum veto, essai sur edéveloppemént du principe majoritaire, Paris, 1930, p. 174.

31Histoire de Pologne, p. 208.

www.digibuc.ro

60 Gheorghe Lazar 6

Dietei', a constituirea unui Consiliu Senatorial care urma pe regeactivitatea sa politica, a garantat libertatea privilegiile nobilimii aconfirmat dreptul Seimului de a aproba impozitele, declaratiile de tratateleincheiate cu strainii. care suveranul ar violat aceste angajamente, nobiliiobtineau dreptul de a rezista de datoria de ascultare'.

Prin impunerea "articolelor henriciene", nobilimea a limitat la maximumatributele regale, timp ce "libertatile" privilegiile ordinului nobiliar ating apogeul',

Dietei din acest moment, indispensabil; s-a astfel, raportcu celelalte regimuri de sari privilegiate din Europa, "o de democratie".Din acest moment, nimic nu mai putea sta calea nobilimii ca principala

stat, ce a obtinut dreptul de a participa la adoptarea deciziilor regale,pe cel de a controla aplicarea de a pune privilegiile garantate

special, deformarile exagerarile ce au aceste actiuni au degeneratanarhie totale - unul din principiile vehiculate era nierzadem stoi

prin anarhie)" au provocat paralizia a institutiilorstatului, ceea ce va duce, inevitabil, la dezagregarea statului polon secolul alXVIII-lea.

Considerand prin impunerea acestor pacta conventa atinsese nivelul optim aldrepturilor libertates), nobilimea se va opune

de reformare a mecanismului politic. asemenea tentative, nobilimea leva opune dreptul la (non praestanda oboedienta)39 - pentru prima

321ntr-o chiar 1573, Dieta era considerata ca reprezentand "corpulRepublicii", W. Konopczynski, op. cit., p. 168.

"Este de remarcat faptul conditiile care Europa era de conflictereligioase, unor mici incidente, nu cunoscuse asemenea evenimentesingeroase, pe continent; de chiar 1573 a fost promulgata celebra rezolutie

istorie sub numele de Confederafia de la ce afirma Republica paceareligioasä domneasca printre "oameni prin confesiunea de-a pururea

Zbigniew Ogonoski, La question de la tolérance en Pologne, vol. Histoire des idéespolitiques, p. 185; acelasi sens, J. Tazbir, La tolerance réligieuse en Pologne au XVe et

La Pologne au XII e International des Sciences, Warsawa,1965.'Histoire de Pologne p. 209; N. Davies, op. cit., p. 325; S. Grodziski, op. cit.,

p. 174. Dreptul la al nobilimii unui monarh tiran, este una din temele majore ceau dominat Claude Backvis, Les thémes majeurs de lapensée politique polonaise au XVI e in Annuaire de de philologie et d'histoireorientales et slaves, t. 1954-1957, Bruxelles, p. 336-355.

Histoire de Pologne, p. 210.36 N. Davies, op. cit., p. 325."Anarhia va atinge apogeul la sfarsitul domniei lui loan Sobieski

(1674-1696) timpul domniei regilor din Casa de Wettin: Auguste (1697-1733) AugusteIII (1734-1763) gäseste explicatia, insuccesele militare, tot mainumeroase, inregistrate de Republica. Inevitabil, politico-militara va afectadomeniul cultural, Jerzy Michalski, constitutionnel polonais et ses réformes,vol. Histoire des idées politiques, p. 268.

38N. Davies, op. p. 325.39Efectiv, va duce la a revolte - - ale nobilimii

contra puterii regale: 1606-1609, rebeliunea lui Zebrzydomski, 1665-1666, rebeliunea luiLubomirski, N. Davies, op. cit., p. 330; Histoire de Pologne, p. 272.

www.digibuc.ro

7 Modelul polonez sursele 61

formulat "articolele henriciene" care nu dea o "uneiatitudini mentalitäti care erau deja principiul (neminecontradicente)41, ce va degenera liberum veto". Devenind o din

acest drept - "un de de libertate personala pe care statul nuputea o violeze""- a facut obiectul unor aprinse plan ideologic' a datposibilitatea oricarui membru al nobilimii se proiectelor de lege supusedezbaterii dietine sau Seim, a suporta consecintele unui asemenea

care protestul - scris sau verbal - nu era retras, acesta antrena dizolvarea Dieteituturor

incercarea regelui loan Cazimir (1648-1668) de a elimina efectele negative aleaplicarii dreptului de liberum veto, proiectul de a Dietei, care permiteaadoptarea deciziilor cu o majoritate de a determinat reactia nobilimii care,

va duce la declansarea celui de-al doilea rokosz din secolul al XVII-lea".Din acest moment, exceptie anumitä domnia lui

Sobieski Polonia va face ultimele eforturi de a se mentine ca mare putereeuropeana, puterea a cedat totalitate fata atotputerniciei nobiliare.

cu o - urmare a degenerarii individualismului nobiliarspre anarhie disolutie, de liberum supusä unei puternicepresiuni externe, Republica nobiliara va prin a de pe scenaa Europei schimbare, secole care jucase un rol de prim relatiile

"articolele henriciene", nobilimea polono-lituaniana a atins un nivel

40C1.Backvis, op. cit., p. unn.; S. Grodziski, op. cit., p. 166.41Despre acest principiu, ca modalitate de a obtine tuturor prin discutii,

J. Siemienski, Le principe de 'unanimité en Pologne, VI e International desSciences Historiques, Oslo, 1928, p. 240-242 (résumé).

prima daa, dreptul la liberum veto a fost invocat 1562, N. Davies, op. cit.,p. 331; pentru multiplele aspecte pe care le presupunea exercitarea acestui drept,

W. Konopczynski, op. cit., p. 181-196, 208-215."Histoire de Pologne, p. 271.

Grodziski, op. cit., p. 174.'Andrei Maksymilian Fredro - unul dintre ai acestui principiu -

care va scrie jurul anilor 1660 un mic tratat in acest sens, considera acest drept ca un de acontrola puterea regalä in care nobilii vedeau un permanent pericol la adresa "liberatilor" obtinute

ca o de patriotism, conditiile politice, religioase etnice specifice Poloniei. JakubZawisza de Krocziw, excelent publicist, interpreta principiul ex consensu omnium, prin acordultuturor unul din cele patru moduri de a conduce un stat identificate de autor ca un acord alcelor 3 ce formau Seimul: regele, Senatul Camera Deputatilor, nu al senator saudeputat in particular: Z. Ogcnowski, La "liberté dorée". Le courant démocratique républicaindans la Pologne du XII e vol. Histoire des idées politiques, p. 208-211.

Grodziski, op. cit. p. 175.Ogonowski, La "liberté dorée p. 209; de exemplu, in perioada 1652-1764, din

cele 55 de diete convocate, 48 vor prin a se dizolva ca urmare a aplicarii lui liberum veto,Albert Malet, e Revolution empire (1715-1815), Paris,1920, p. 236.

"Histoire de Pologne, p. 272.P. Panaitescu, opera personalitatea cronicarilor Grigore

Ureche Miron Costin, Bucuresti,1925, p. 5.

www.digibuc.ro

62 Gheorghe Lazar 8

al "libertatilor" privilegiilor neegalat in restul Europei; acest tip deorganizare politica, ce se caracterizeaza control accentuat alasupra puterii centrale, va constitui un punct de pentru nobilimea stateleeuropene, special pentru cea din zonele limitrofe Republicii51, vremeEuropa evolua spre monarhia absolutä.

Multiple le contacte dintre statul polon cele state feudaledin prima a existentei acestora, vor influenta sub aspectul politice,

cu ultimul sfert al secolului al XVI-lea, realitätile Regimul nobiliarpolonez, prin tot ce politic, a exercitat asupra boierimiispatiul o puternica cu conceptia sa asupraraporturilor, cu domniei cu eforturile ei de a o subordona.

Cadrul geopolitic complex in care au evoluat secolul al XIV-lea -rivalitatea ungaro-polona pentru controlul spatiului nord-dunarean in care ambele stateaveau interese economiceu, i se va spre secolului puterea

- va impune celor statale stabileasca relatii politice custatul polon. aceste raporturi nu au fost identice pentru cele statenici ce priveste forma pe care au nici durata cu maiputin, exercitate de organizarea politico-institutionala a statului polon, amimeregimul nobiliar. Vecinatatea cu Polonia, interesele economice reciproce,dublate anumite momente de legáturi matrimoniale, au contribuit lastabilirea unor raporturi privilegiate moldo-polone. Actul din 26 septembrie 1387, princare Petru I depunea de vasalitate de regele Vladislav Jagiello, vacadrul juridico-institutional care vor evolua relatiile dintre cele state, nuintotdeauna pasnice. acest moment la mijlocul secolului al XVI-lea,raporturile moldo-polone vor dominate de probleme politice economice; mutatiilecare au intervenit in acest moment evolutia a raporturilor politice dinspatiul - acutizarea conflictului dintre institutia donmiei boierime, pefundalul crizei dinastiilor traditionale pe extern au determinat intensificarea

diversificarea contactelor dintre societatea ceaDevi planul politice in aceastä este evident

faptul modelul polonez de organizare nu a retinut - este perioadacare dimpotriva cronicile fac apologia statului centralizat sunt vizibile totusi

cazul lui Johann Althusius, scriitor german, care a doua a tratatuluiPolitica methodice digesta (1610), Polonia, o aRepublicii, cele mai bine organizate din epocA. De asemenea, Ulric Huber,profesor de drept public la Franeker, lucrarea De civitatis (1673), aprecia din punct devedere teoretic, sistemul politic polonez rdspundea exigentelor unei bine organizate.un din spatiul englez, Algernoon Sydney, vorbea termeni elogio*i de Polonia,

Z. Ogonowski, La "liberté dorée", 212-213.51Wojcechowski, op. cit., p. 314; S. Grodziski, op. cit., p. 176; Gierowski, Jozef Andrzej,

L'Europe Centrale au et ses principales tendances politiques,International des Sciences Historiques, Moscova, 1970, p. 6 (extras).

52Serban Papacostea, Inceputurile politicii comerciale a Prii Moldovei(secolele XIV-XV1). Drum stat, vol. Geneza statului evul mediu rominesc, Napoca,1988, p. 151-204; idem, politice a Moldovei(1330-1392), s.n., t. 2, 1991, nr. 9-10, p. 471-494.

53Pentru diversele aspecte ale acestei probleme, StAnescu, Essai sur 'evolution

www.digibuc.ro

9 Modelul politic polonez in sursele 63

influente care anuntau mutatiile din a doua a secolului al XVI-lea. Amvedere, folosirea spatiul moldav a unor termeni de origine -seim' - sau ucraineana - rada", pentru a desemna, putin la nivel institutiiechivalente. Influentei polone i se datoreaza obiceiul boierilor, atestat de lainceputul al XV-lea, de a indica in documentele pe care le subscriau, aláturi denumele pe al domeniului de Tot s-au pus bazelelegaturilor directe nobilimea cea moldavä, care, cu domnia luiAlexandru aveau o greu de prevazut inainte. Multedin aceste au avut drept urmare acordarea indigenatului care vor sta la baza unormomente incordate dintre cele state; este cazul Mihul care a oconventie cu starostele de Sniatin Colomeea, Mujilo de Buczacs, privind dreptul de

ajutor cazul unor operatiuni comerciale".secolului al XVI-lea a cunoscut ambele apogeul

conflictului dintre domnie boierime - cazul lui Mircea Ciobanul Taraal urma§ilor lui Petru Moldova -, "lupta dintre domnie boierime

acum faza Nevoia de a pentru o linie externe,tendinta boierimii de a prerogativele puterii centale, contextul unor

profunde boierimii sub aspect economic sub cel almentalitatii, intr-o foarte mare starea conflictuala. Este momentul caresporirea ponderii boierimii cadrul statului este de "cristalizarea uneipolitice rezultat multiplelor contacte cu politice poloneze.

Preluarea domniei de Alexandru Läpu§neanu cu ajutor polonez va marcainceputul noi faze relatiile dintre statele statul polon. Dincolo de

de la pensée politique roumaine dans la littérature historique du Moyen Âge, in NEH, II, 1960,p. 276-281.

'Este cazul documentului din 1441, iunie 25, emis de voievozii in satulBulgari, prin care lui "pan Jicov" i se diverse sate (DRH, A., vol. I,1384-1448, de C. Cihodaru, I. L. $imanschi, Bucure§ti, 1975, p. 300-301;pentru semnificatiile sale politice, Gheorghe Bratianu, Domnesc de in

Principatele Bucure§ti, 1996, p. 121), a celui din 1467, se o adunarepolono-moldoveanä pentru rezolvarea unui litigiu teritorial Moldova Polonia

(P. P. Panaitescu, Marea Adunare a institulie a feudaleStudii, t. X, 1957, nr. 3, p. 156); Mihai Mitu, Termeni de origine in documenteleslavo-moldovenegi, I, 1388-1517, RSL, VIII, 1963, p. 185-186.

este adunarea de Petru Aron al Moldovei pentru aprivinta tributului care Poarta (DRH, A., vol. II, 1449-1486, de Leon$imanschi in colaborare cu Georgeta Ignat Dumitru Agache, Bucurqti, 1976, p. 86-87);M. Mitu, op. cit., p. 185.

Castellan, Histoire des Paris, 1992, p. 155, 157.57Gh. Bratianu, Sfatul Domnesc, p. 119.

Halecki, Les relations polono-roumaines, in RHSEE, nr. 7-9,1936, p. 244."Hurmuzaki, 1/2, nr. DCXCI, p. 888-889; 11/2, nr. CXV CXVI, p. 135-136.

Gh.Bratianu, Sfatul Domnesc, p. 138; Matei Cazacu, aei poloneze la inceputul sec. al XVI-lea. Pe marginea unui document,

BBRF, vol. XI, (XV), 1984, p. 299-316.Andreescu, La politique de Mircea le RESEE t. X, 1972, nr. 1,

p. 120-122; idem, Restitutio Daciae, vol. 1, Bucure§ti, 1980, p. 129-130.Stanescu, op. cit., p. 282.

www.digibuc.ro

64 Gheorghe Lazar 10

semnificatiile sale pur politice - este primul dintre domnii moldoveni din secolulal XVI-lea care au depus de vasalitate de Coroana domnia luiAlexandru a fost moment de sub alte aspecte ale raporturilorromano-polone. este domn ale s-au cu nobilipoloni", inaugurand un tip de relatie va manifesta secolul Denumele lui se inceputul consistentelor danii acordate comunitätiiortodoxe din Lemberg, care, secolul va beneficia de munificienta familiei

domnul a danii "icoane zavease, vase,ve$minte" importantului de cult, "dieci tineri buni", care$tie "cantarea greceascd

Evenimentele tulburi ce au urmat celor donmii ale lui Alexandruau contribuit foarte mare la cristalizarea in boierimii,

din Tara din Moldova, a unei conceptii proprii, in opozitie cuconceptia domneascd, privind modul de organizare conducere a statului'. Un rolimportant in a revenit evenimentelor din de secol.Fenomenul va dublat de constituirea Moldova a unui puternic partid boierescfilopolon, din familii ele - Balica, Stroici, Ureche,Barnovski, Costin etc. - ale inceputuri sunt vremea lui Petrucare va juca un rol important evenimentele politice pe parcursul intregului

al XVII-lea. Este vremea relatiile de prietenie rudenie dintre boierimeacea se acum, stint amintite cazuri in care boieri

domni moldoveni oblin indigenatul polon", ca recompensd pentru serviciile aduseRepublicii, ce le da posibilitatea se bucure de protectia

in care in Moldovei s-au aflat reprezentantii familiei -

ultimul deceniu al secolului al XVI-lea primele trei decenii ale secoluluieste vremea celor mai cu influenta exercitatA de nobiliarfind sub multiple aspecte'. lui Mihai Viteazul, a cdrui domnie ainregistrat muntean prima confruntare solutia boiereascd cea

"Veniamin Ciobanu, Secolele XIV-XVI, Bucuresti,1985, p. 8.N. lorga, Polonais et Roumains. Relations politiques, economiques et culturales,

Bucarest,1921, p. 51; Gheorghe Tara Moldovei in vremea lui Alexandrup. 294.

1558 Alexandru trimitea 100 de galbeni pentru decult, Hurmuzaki, Supliment, p. 205.

N. lorga, Note polone, in AARMSI, t. p. 385 - 386; Ion I. Nistor,Problema in lumina special cap. VIII, Ctitoriile inUcraina), CC, VIII, 1933-1934, p. 87-109.

67v. Gheorghe Aspecte ale ideologiei politice Tara Moldova (adoua a sec. t. VII, 1996, nr. 5-6, p. 331-344.

P. Panaitescu, p. 9; N. lorga, Polonais et Roumains, p. 53-54.'Constantin Rezachevici, Privilegii de indigenat polon acordate locuitorilor din

RdI, t. 28, 1975, nr. 7, p. 1095-1098.Theodorescu, Portrete brodate stilistice in Moldova epocii lui

leremia Vasile Lupu, in vol. Itinerarii medievale, Bucuresti, 1979,p. 155-168; idem, Manierism "prim baroc" postbizantin Moldova Stambul: cazulmoldav (1600-1650), SCIA, seria Arta plastica, t. 28, 1981, p. 63-93; Waldemar Deluga,Portraits de la du XVII in RRHA, série Beaux-Arts, t. 31, 1994, p. 73-85.

www.digibuc.ro


domneasce, de a cele trei sub o conducere, contraveneaintereselor polone cu maximä energie de marele hatman Jan Zamoyski. acesteconditii, beneficiind de puternicei filopolone din Moldova intreprindeo expeditie urma instaleazA pe tronul Moldovei pereprezentantul cel mai de acestei familii, intemeietorul unei noi "dinastii",

strânse cu nobilimea Evenimentul deschide o nouAistoria româno-polone, puternic dominatA de "tendinta cercurilor conducAtoarepoloneze de a Moldova sistemul politico-institutional al Republicii nobiliarepolone". de integrare este din partea boierimii moldave;semnificativ, acest sens, este memoriul adresat regelui Sigismund al (octombrie1611), vremurile tulburi legate de incercarea a lui Constantin de a reluatronul moldav ajutorul sAi75, de indigenii Nestor Ureche din

mai nobil neam din Moldova", IsacDocumentul, prin sAu, are o el pune

echivoc, exercitatA de regimul politic din Polonia asupra boierirnii moldaveacelasi timp, informatii "privilegiile" de care se bucurau cei care

reuseau sA indigenatul polon. esentA, cei doi boieri cereau Coroaneiimpotriva oricror calornnii care ar putea determina pe domnul Moldovei "a ne pierde

averea cinstea noastrA"; ei mai cereau acordarea de cAtre rege a unor dincare reiasä cA cei doi sunt supusi ai Coroanei, egali in drepturi nobilimea

toate cu supusi ai voastre din regat").virtutea acestui statut, de "cetáteni ai Coroanei", in conformitate cu dinRepublicd, doi cereau dreptul de a apela judecata sau a incazul care domnul ar voi oricare pricini" sA atenteze la averea CA cei

71E. StAnescu, Les problémes de féodal sous le régne de Michel le Brave, RRH,1962, nr.

Corfus, Moldova consecinfele ei asupra rdzboiului lui MihaiViteazul turcii, t. XXVIII, 1975, nr. 4, 527-540; Czamanska, Caracterul

lui Jan Zamoyski AG, t. III (VIII), 1996, nr. 3-4, p. 307- 312.1593 acesta primise indigenatul polon, dreptul la personalA, prirnit

herburile Jelita (la recomandarea lui Jan Zarnoyski) Nowina (la recomandarea lui FilipPodniewski, episcopul Cracoviei) acest sens S. Gorovei, Sterneaugmentate Polonia, AG, t. II (VII), 1995, nr. 1, p. 308-309; J. N. MAnescu,Movilestilor, ibidem, t. III (VIII), 1996, nr. 3, p. 321-326). In 1597 este recunoscut de cAtre regemarele hatman ca domn pe ereditar (A. Mesrobeanu, Rolul politic al ladomnia lui CI, nr. 1, 1925, p. 189; mai nou, problemA, dar analizatA

contextul raporturilor polono-otomane, S. Gorovei, domnia ereditard afamiliei RdI, t. 28, 1975, nr. 7, p. 1091-1094). fiicelor sale, el se vacu unele din cele mai importante familii nobiliare poloneze, Odoarele Movilestilor

Polonia. la istoria prejurilor, Studii, t. 25, 1972, nr. 27-59.74V. Ciobanu, "Modelul polonez" oglindit literatura medievald

(secolele generale, t. XXIV/2, 1987, p. 590-591.75N. lorga, Polonais Roumains, p. 65.76Asa este considerat privilegiul de indigenat din 1607, iunie 13,

C. Rezachevici, Indigenatul polon, p. 208; din 1612, acesta va deveni membru alOrtodoxe din Lemberg, P. P. Panaitescu, religioase in BCMI,XXII, 1929, 4, n.l.

77A primit indigenatul anul 1607, C. Rezachevici, op. 215.

www.digibuc.ro

66 Gheorghe 12

doi cunosteau foarte bine realitätile din Republica reiese din cerereade a-si dregdtoriile oblinute vremea lui binenteles,

cazul care nu vor "ajunge la altele mai De asemenea, dreptul de a se bucura denobiliare" era invocat favoarea intensei desfdsurate de ei

comerciale cu regatul polon. final, se recunoasterea de membriai nobilimii poloneze, cazul achizitiondrii unor bunuri regat - una din conditiile

pentru a putea beneficia de privilegiul de indigenat" -, acest caz ei a"tratati ca nobili ai Coroanei" se bucure "de drepturile Coroaner".

Memoriul celor doi boieri de frunte nu este un act izolat in peisajul politic dinacest moment; atenta a "cererilor" inaintate vederea

obtinerii sanctMnii regale ne duce cu la un alt document, ai principaliprovin tot boierimi. Este vorba de tratatul la 20 mai

1595, la Alba cu Sigismund Báthory, in mimele lui Mihai Viteazul, ale aruiinstructiuni de atre delegatia boierilor munteni, fruntemitropolitul Eftimie. aici, aceleasi dorinte de a puterii domnesti,care urma controlatd supravegheatd de un sfat compus din 12 mari"articolele henriciene" se prevedea acelasi lucru, deosebire sfatul era compus din 6senatori), de asigurare a privilegiilor boieresti. Limitarea donmesti erasolicitatd in privinta dreptului de judecatd, in special cazulcapitale, care practica aträgea automat confiscarea averii".

izbitoare dintre clauzele cuprinse tratatul din 20 mai 1595, carese mare parte semnat de boierii moldoveni in numele lui

cu principele Sigismund Báthory (iunie 1595)u, memoriul boierilor din 1611nu sunt ele ldmuresc evolutia celei de-a doua a veacului alXVI-lea Principatele intr-o vreme acestor au devenitconstiente de revendicat locul armuire pentru a mentine«obiceiul

Intense le contacte dintre boierimea in special cea din Moldova,nobilimea in perioada dornniilor membrilor "casei" s-au repercutat

in plan practic. Astfel, boierimea se mai mare in alegerea

"Este cazul lui Petriceicu i al nepotilor säi, Nicolae li secerea, privilegiul de indigenat din 1676, februarie 4, sä posesiuni in regat,ibidem, p. 209.

Corfus, Documente privitoare la istoria culese din arhivele polone.Secolul lea, Bucurqti, 1983, p. 71-75.

wMihai Viteazul considera prin acceptarea clauzelor acestui tratat boierii "auvoia dobândind drepturi privilegii" despre

vol. III, ed. Maria Holban, Bucure0i, 1971, p. 497-498)."Textul tratatului Mihai Viteazul europeand, vol. 1, Documente externe,

p. 92-97."Hurmuzaki, III, p. 477."Gh. Brätianu, de Sari, p. 231; de asemenea, pentru acest aspect, un interes

sporit prezintá scrisoarea boierilor munteni din septembrie 1599; care cereau ca domnulMoldovei mare cu noi ne scoatá pre noi cum au scosu Moldovaintr-acel chipu fimu noi suptu arepile luminatului craiuluicum e domnul voievoda cu Moldovei" (s.n.) noi cuprivire la domnia lui Viteazul, SMIM, V, 1962, p. 175-194).

www.digibuc.ro


domnului, reu§ind determine numirea unor membri din ei scaunul domnesc -cazurile lui Radu al lui Miron Barnovschi - sunt concludente pentru aceastá

atitudine, ba chiar evite constituirea unor domnii ereditare,condifiile intreruperii la secolului al XVI-lea. Ca in Polonia,solidaritatea boierimii s-a manifestat puternic raport domniile care prin politicai-ar periclitat pozilia in vremurile tulburi de la secolului al XVI-lea

inceputul secolului al XVII-lea. Este cazul donmiilor lui GasparGratiani Alexandru

Este perioada care boierimea, ca nobilimea vadomniei pacta conventa, garantie mijloc de extindere a privilegiilor.

E cazul lui Barnovschi", el indigen polon legáturimediile politice polone". cuprinde o serie de másuri boierilor,cum ar limitarea dreptului de al pe domeniile feudale la cazurilepenale tiganilor de prestarea obligatiilorfavoarea donmiei". acel* sens trebuie interpretatá "tocmeala legAtura"in 1630 Alexandru Adunarea hrisovul din 15 iulie 1631,reconfirmat in 1668, adevaratd "carte de libertäti", impus lui Leon Hrisovul, cu oputernica orientare antilevantind, prevederi care obligau donmia, sub pretextul

datinilor obiceiurilor "de confume o serie dede mentinerea bunurilor in familie "cum au fost de pentrujudeti de a mai "arunca" sila asupra boierilor", emiterea pedepselor capitaleexclusiv "judecata la divan", urmând pedepsit "cum va ajungelegea"".

Ridicarea boierilor a "care netocmele"", care acelei de-a doua domnii a lui Alexandru scaunul Moldovei, a oferit

un prilej favorabil boierimii moldave pentru a sä un fel de pacta

i-a fost acordat la primei domnii Moldova(C. Rezachevici, Indigenatul polon, p. 208), primit in herbul Nowina, asemenea Movilestilor,

care de se pe linie maternä (Nicolae Stoicescu, Diclionar al dregatori dinTara din Moldova. Sec. XIV-XVIL Bucuresti, 1971, p. 293), la recomandareasocrului säu, Maximilian Prezerembski, castelan de Sieradz, unul din ginerii lui leremia Movilä.Jurämäntul depus de domn trimisului regelui Sigismund al ca urmare a obtineriiindigenatului la I. Corfus, Documente, p. 126-127. Despre Miron Barnovschi legdturile sale cuPolonia, Sever Zotta, Stiri noi despre Movile,sti amänunte interesante despre MironBarnovschi, in AG, 1912-1913, p. 228-237; G. Duzinchevici, Miron BarnovschiPolonia, 1936-1938, p. 166-222.

"DRH, A., vol. XIX, Bucuresti, 1969, p. 339."Valentin Al. Georgescu, Types et formes d'assemblees d'états dans droit féodal

roumain (XVe-XIXe siècles), Liber memorialis G. de Lagarde, Londra, 1969, p. 122-123.acelasi sens se exprimä Miron Costin, Opere, vol. 1, ed. P. P. Panaitescu,

Bucuresti, 1965, p. 48, ceea ce demonstreazA perioadä la cristalizareaprivind individualizarea aspunderii penale, Gh.LazAr, op. cit., p. 341.

"DRH, B., vol. XXIII (1630-1632), volum de Damaschin Mioc, Bucuresti,1969, p. 406-409; pentru diverse Valentin Al. Georgescu, Hrisovul din 15 1631 al

Leon Tara problema de Rdl, t. 29, 1976,7, p. 1013-1029.

Costin, op. cit., p. 77.

www.digibuc.ro

68 Gheorghe Lazar 14

conventa, demers din care nu a lipsit influenta polone. Astfel, "mantuindu-selara de Alexandru vode, i-a oferit domnia vornicului Vasile Lupu, dar,

spune cronicarul, da ce va lua den ce lega pentru atunceala acel ales mai nu din (s.n.)91. Fie "hirea

mai mult domneasca" de "nu-1 nu putea accepta"ponturile" boierimii, fie intuia ceasul nu sunase Vasile Lupu a refuzatoferta, vremuri mai bune domnia firman al sultanului,putea eluda

primä anume 1634 1644, domnia lui Vasile Lupu a stat subsemnul "Stambulului", a imprumuta una din expresiile deja intrateDomnul s-a aflat in conflict cu regatul polon, care se parte prinprezenta pe teritoriul polon a pretendentului Moise care se bucura de sprijinulCoroanei. stare conflictualA reiese foarte din raportul deG. Krasinski in urma soliei la Constantinopol (in 1636), in timpul solul a

Porti domnului "ca un violator al generale"". Fapt interesant,raportul mai informeazA domnului moldav nu-i erau indiferente evenimentele dinRepublick ba mai mult, dupA izvor, cA el se sprijinea pe o "factiune" constituitA"dintre partizanii cancelarului"".

cu 1645, an in care are flicei sale Maria cu unulcei mai de magnati ai regatului, Radziwill, Vasile Lupu a promovat opoliticA de apropiere de regatul polon97; indicii cA domnul ar fi acest lucruceva mai devreme", iar apropierea cu planurile antiotomane aleregelui polon cu speranta domnului moldav ca o oaste sA-1 la

perioadA, se observA Poloniei de a crea junil sAu un blocde state cu regim politic similar, A. J. Gierowski, op. cit., p. 11.

Costin, op. cit., p. 80.92Ibidem, p. 97."Gh. BrAtianu, Sfatul Domnesc, p. 159.

Theodorescu, Manierism "prim baroc", p. 85-86; autorul studiului considerA cAorientare politicA a lui Vasile Lupu este vizibilA plan cultural; expresia artisticA a

acestei "pArAsiri a orientArii filopolone din vremea Movilestilor" reprezentând-o biserica Trei

P. Panaitescu, poloni Bucuresti,1930, p. 25."Ibidem.92Existenta unei filopolone este ocazia

sale cu Ianus Radziwilli, când Vasile Lupu sfatul domnesc multAvreme s-au frAmântat acest lucru..., iar Toderasco Ureche vornicul sta asupra acesteinunte sA se face, M. Costin, op. cit., p. 107. De asemenea, el va continua politica Movilestilor desprijinire a ortodoxe din Liov; astfel, 1644 va biserica ortodoxA vada hramul Sf. Paraschiva, doi ani mai va dona o mosie, P. P. Panaitescu,religioase, p. 9-11; N. Note polone, p. 384).

Andreescu, romdnilor: cronicari, (sec. XV-XVII),Bucuresti, 1997, p. 185, n.5; N. C. BAjenaru, Misiunea lui Leontin Szycik Zalesld cdsátoria

lui Lupu Ianusz Radziwil, RCr., I, 1927, nr. 3-4, p. 222-225.N. Note polone, p. 384; Andreescu, Restitutio Daciae, vol. 2,

Bucuresti, 1989, p. 190-200. DupA opinia lui R. Theodorescu, Manierism "prim baroc",p. 85-85, nouA orientare politicA este reprezentad plan artistic de biserica mAnAstirii

www.digibuc.ro

15 politic polonez sursele 69

Domnia lui Vasile Lupu a fost o de legáturi culturalemediile polone; avem vedere contactele cu mitropolitul Petru Movilä, de numele

se tiparului spatiul cele cu misiunile iezuitedin Polonia prin intermediul celebrele centre universitare, cumau fost Lwów, Camenita, Bar etc. - care vor obtine permisiunea domnului de a

Toate acestea au produs o de oarecare strälucire culturala'°2,reprezentantul mai de al acestui curent Grigore indigen poloncu studii la colegiul de la Lwów, care aceastä perioadá redacteazd cronica sa103.

Descendent al uneia dintre cele mai puternice familii boieresti moldovenesti,care a jucat in viata un rol de prim rang, Grigore Ureche este unul din principaliiideologi ai "statului nobiliar"; perspectiva, el s-a depolitice din Polonia contemporanä. E semnificativ faptul cronica sa, care descriepe larg "povestea tocmala altor el spatiu institutiilor polonezetransilvanene, in acele aspecte care permiteau nobilimii sä exercite o

tutelä asupra monarhilor.Bun cunoscator al organizarii Poloniei punct de vedere institutional, fapt ce

reiese din prezentarea a Seimului, reprezentant de alpartidei filopolone, el analizeazd istorie a Moldovei, prezentatA Letopiseful

prin raportarea la valorile "normele" modelului polonez. Amintind Polonia"craii nu ceia mosneni ci pre carile aleg el se afirma ca partizan alaplicarii sistemului electiv ce priveste domnia Moldovei. Pentru a justifica

Ureche recurge la argumentul istoriei, proiectandu-si in trecutoptiunea. cazul lui Dragos, "pre carile totii pus mai mare purtatoriu

de deoarece "se mai de cinste mai de deck al luiMare - care un expunerea cronicarului

zicu sveti pentru lui cele e amintit faptultolii domnu nou Polonia, unde pe

nici un membru al nobilimii putea "lega cineva, nici craiul singur va biruici legea", Grigore Ureche puterea a domnilor moldoveni. Elpreconizeaza instituirea unui sistem de legi coerente care urma boierimii seapere in fata abuzurilor de putere ale domniei, in special in cazul aplicarii pedepsei

Golia.acest domeniu, este de subliniat faptul miniatura sub influenta poloná,

la imaginilor de sorginte bizantini imagini ce seimprimate Polonia P. P. Panaitescu, Petru Studii, ingrijitä de$tefan S. Gorovei Maria Magdalena Bucuresti, 1996, 22).

"ldem, p. 13. Despre obiceiul boierilor moldoveni de a-si trimitecopiii la studii Polonia relatarea lui P. B. desprevol. V, de Maria Holban, M. M. Alexandrescu - Dersca Bulgaru, Paul Cernovodeanu,Bucuresti, 1973, p. 225.

P. Panaitescu, p.13.15.

'Grigore Ureche, Moldovei, P. P. Panaitescu, Bucuresti, 1955,p. 114.

p. 65.p. 111.p. 83.

www.digibuc.ro

70 Gheorghe 16

capitale, la care donmii recurgeau prea adesea. Ureche situatia din propriaunde "... iaste acest de pier de de judecatA, de leac de

<domnul> < domnul > umple aceeasi ordine de idei, decondamnare a absolutismului domnesc, raportat la situatia din unde "vaveni vreo nevoie de undeva vor sfAtui ...impreunä cu toti"", cronicarulpentru o evolutie a statului, domnul trebuie, de toate, colaboreze cuboierimea. acest sens, Ureche "elaboreazA" prototipuri opuse de domnie: cea alui Petru $chiopul, care intruchipeazä idealul, deoarece "boierilor le era precare-i la cinste mare-i din sfatul nu iesiia", cea a lui Bogdan

deoarece "nu cerca laInteresul manifestat de de române a doua a

secolului al XVII-lea, special de Moldova, contextul noilor evenimenteinternationale, va influenta sub aspect numeric, cât al importantei politicegrupului filopolon. Acum, randurile acestui "partid" pe nume de

ce apartineau unor familii cunoscute pentru strAnsele cu nobilimea(cazul Costin, Hasdeu etc.), pe cele ale unor domni ca Gheorghe$tefan, Petriceicu sau al mitropolitului

Miron Costin, care studiase la colegiul iezuit din Bar, intretinusecu mediile culturale politice este considerat "reprezentantul tipic

al curentului din Moldova celei de-a doua a secoluluial XVII-lea.

plan teoretic, prin scrierile sale, Miron Costin s-a afirmat ca un continuator alideilor lui Ureche, ale idealuri, ceea ce priveste regimul politic, le-a

Ca predecesorul el s-a pronuntat favoarea domniei electiveMoldova, a limitArii puterii de a domnului a colaborArii intredomnie, un argument de "... pentru aceia au dat Dumnezeuaibá craii, sá sveatnici pre sine ... sä

cu voroava Contemporan al anarhiei care donmea el nus-a manifestat ca un neconditionat al Republicii; astfel, ceea ceraporturile cu Poarta Costin se un adept al conservArii acestor relatii de

române, momentul care statul polono-lituanian va dispune depericolului otoman. atitudine justificA acelasi

timp de ce Radu va ridicat la rangul de model de domn viziunea lui Mironaceeasi ordine de idei, desi dispunea de mosii se afla

p. 178.p. 113.

"Ibidem, p. 182, 204.P. Panaitescu, p. 15.

"2Ibidem, p. 106, 109-110."31bidern, p. 18.

StAnescu, Essai, p. 289."5M. Costin, op. cit., p. 108; E. StAnescu, op. cit.,"6M. Costin, op. cit., p. 65-66; V. Ciobanu, polonez", p. 592."7V. acest sens instructiunile lui Gheorghe Duca din 1669, octombrie 26, solii

Polonia, ocazia tronului de cAtre Mihail Wisniowiecki, prin care le sA

intervinA pe noul rege ca bunurile de hatmanul Costin "pentru slujba sa de anne" sAfie restituite acestuia (I. Documente, p. 285).

www.digibuc.ro


personalitäti poloneze de prim rang, ca Jan Gninski Marek Matczynski,staroste de Grabowiecus, Miron Costin nu se impresionat de efemera victorie

de trupele conduse de Sobieski la Hotin (noiembrie 1673). El s-a aflatfruntea grupului de care au refuzat urmeze pe Petriceicu, când a trecut

tabdra "numai cu hatmanul casa lui"9. Acest refuz trebuiepus in cristalizarea boierimii a unei atitudini de ticialcdtuind o 20, care un rol important l-au avut strânsele aleacesteia cu Polonia, care nu au nici preluarea tronului de Dumitra,coCantacuzino.

Dezastrul suferit de otomani sub zidurile Vienei (1683) a fost considerat deboierimea cea din ca cea din exil, in fostului domnStefan Petriceicu, un prilej favorabil transpunerii a propriului Model deorganizare a statului. timp ce Gheorghe Duca era nevoit unei revolteboiere0i, "Moldova revenind la starea de spirit la decisiunile din 1673" $tefanPetriceicu, nu a lua in calcul posibilitatea unei cu ,

ajutor polonez, pätrunde in Moldova, captivitate pe domn pe MironCostin. Toate eforturile lui de a se scaunul Moldovei cu ajutorulpolonilor cdrora le-a cenit mod repetat ajutorul promis", cu al Moscovei, undea trimis pe mitropolitul - au astfel domnul a fost nevoit se

din nou Polonia de o numeroasá cu pe cei doiprizonieri.

Anii 1684-1685, timp s-a aflat Polonia, au fost decisivi adeziuneaa lui Miron Costin la ideea introducerii sistemului politico-institutional polonez

Moldova. Relevant pentni aceastá orientare este memoriul de la Zolkiew (25 iulie 1684)adresat de boierii refugiati, Miron Costin, regelui Poloniei'26, document ce,

Ciobanu, Miron Costin "modelul polonez" de istoric), int. XXX, 1993, 392.

Neculce, Opere, editie Gabriel Bucuresti, 1982, p. 232-233.Brátianu, Sfatul Domnesc, p. 168. In aceeasi perioadä (august 1674) boierii

munteni vor tarului un memoriu care, preconiza aceeasi politia de limitare aputerii donmesti, Tr. Niscov, Memoriul din 1674 al boierilor munteniRusiei, RA, t. 111,1960, nr. 2, p. 213-225.

'21N. lorga, Istoria VI Bucuresti, 1938, p. 345.acest sens, Constantin A. Stoide, la cunoagerea

moldo-poloneze din anii 1683-1684, t. XIH,1976, p. 79.Documente, p. 306.

ocazie, mitropolitul Dosoftei "polonii au ajutor,acestia sunt mincinosi nestatornici, de aceea pe ajutorul promis din dragostecrestineasa, moldovenii nu se pot sprijini" (Silviu Dragomir, privitoare laBisericii cu Rusia veacul AARMSI, s.H, t. XXXIV, 1912, p. 1187-1203).

'Numele boierilor ce au format "curtea" lui Petriceicu in exil, printre care seaflau cei doi Costin, se pomelnicul Ugornicki (Pocutia), unde domnul afácut danii P. P. Panaitescu, Fundafiuni religioase, 15-17); despre avatarurile acestui exil,

idem, Pribegia lui Constantin Serban Basarab a lui Stefan Petriceicu testamenteleAARMSI, t. XXI, 1938-1939, 373-432.

Costin, op. cit., vol. II, 139-141; paternitatea cronicarului asupra acestuimemoriu este contestatà de C. A. Stoide, sfárfitul cronicarului Miron Costinfratelui Velicico Costin, t. XVIII, 1981, p. 575, n.3.

www.digibuc.ro

72 Gheorghe 18

foarte de a total "cu de ainstaura un regim politic bazat pe atotputernicia Starilor, cu sprijinul, aldestinatarului acestui document'28. mentinerea vechilor obiceiuri rituri ceea ce

religia scutirea de a clerului, pentru a se putea asigura mai"lauda lui Dumnezeu", poate fi considerata ca parte

dintr-un repertoriu propagandistic specific cererea ca boierimea fie eliberata"a tyrannico et despotico regimine" aceleafi privilegii pe care le are

din Coroanei ale Litvaniei" (s.n.), foarte cese indreptau preferintele semnatarilor acestui memoriu.Memoriul de la Zolkiew reprezinta, prin prevederile sale, ultima manifestare

clarä a exercitate de modul de organizare institutionala a statului polon asupraboierimii moldave. acest moment, nu vor lipsi unele de aMoldova in sfera de interese a Poloniei, de exemplu confruntarea dintre celegrupari moldave de la Iepureni, cea filootomana, cu domnulConstantin Cantemir cea filopona, in frunte cu hatmanul Velicico Costin', influentaacesteia din va o diminuare considerabila, cu eliminarea acelor doi Costin, in toamna anului ai lideri necontestati erau, putemvorbi de "carierei" re¡imului de "tip nobiliar" sursele documentare din spatiulromanesc.

Confruntarea dintre cei doi factori politici din evul mediu romanesc, boierimeadomnia, uneori cunoscand accente grave, va la nivelul politice de

elaborarea unor conceptii programe proprii privind modul de organizare a statului.perspectiva, boierimea, special cea din Moldova, adepta diminuarii

subordonarii puterii va preferinta pentru modelul institutionalpolonez, pe care dorea aplicat propria ei ale principale aspecte se

expuse in cronici, memorii etc.Momentele de afirmare a acestui curent, calcul

intensitatea contactelor cu Republica polono-lituaniana, deindigenat polon au fost boierii moldoveni, pot plasate lasecolului al XVI-lea in primele trei decenii ale secolului urmätor ("epoca

Bratianu, Sfatul Domnesc, p. 168.'ThCzeslaw Chowaniec, Miron Costin en Pologne. Contributions l'année 1684-1685,

vol. inchinare lui lorga, Cluj, 1931, p. 117-118; V. Ciobanu, Miron Costinpolonez", p. 395; idem, "Modelul polonez", 592.

o memoriul din decembrie 1673 lui PetriceicuConstantin (Th. Holban, acte despre lupta de la Hotin din 1672, in RI, t. XXIV,

1938, nr. 4-6, p. 144-146), al boierilor munteni din 1674 (Tr. Ionescu-Niscov, op. cit.,p. 213-225), ambele adresate tarului.

'"Dimitrie Cantemir, Opere complete, vol. VI, tomul I, Vita Constantini Cantemyrii,cognomento senis, Moldaviae Prinapis, de Dan Campeanu,Bucuresti,1996, p. 139.

Corfus, In data lui Velicico Miron Costin, Rdl,t. 30, 1977, nr. 1, p. 128-131; concluziile acestuia sunt contestate de C. A. Stoide,

cronicarului Miron Costin, p. 575-582.

www.digibuc.ro


in perioada ce a precedat urmat asediului otoman esuat asupraVienei

Criza din Polonia care a luat forme anarhice aceastä perioada,la nivelul factorilor politici aceasta nu dispune de

resurse pentru a o alternativa (in contextu/ repetatelor inregistrate deregele Joan Sobieski de a prelua controlul Moldovei, paralel cu succesele obtinute detrupele imperiale), precum initiate dedin fata pentru a mentine sub control situatia din cele auconstituit tot motive care abandonarea acestui "model", la nivelul

la cel al practicii politice.

'"Veniamin Ciobanu, la cercetarea raporturilor polonedin a doua a secolului in t. XX, 1983, p. 389-401.

'"C. Rezachevici, Indigenatul p. 215.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

DINAMICA POLITIC IN REPREZENTARE RITUALÄ.

MOLITVÄ DE INCORONARE DE DIONISIE

ECLESIARHUL

RADU G. PÄUN

Dernersul de pomeste de la un text inedit de - o molitvä deincoronare in limba prescrisd de Dionisie Eclesiarhul in anii domniei lui loanGheorghe Caragea (1812-1818). Este vorba de un de caz menit a apropiaabordarea de pe care ceremonialul domnesc o meritä pe care, din nu oare nici

Obiectivele noastre sunt principal analiza propriu-zisd a textului deincoronare in politico-ideologic in care este produs condiliispecifice a unui model metodologic acum neaplicat istoriografia noastrá.Considerdm ordinea ceremoniald nu este o exterioard puterii pe care oreprezintd, un de cu simple functiuni de propaganda, cifundamentele tipului de autoritate reprezentat, puterea ceremonialul spunea,intr-un alt context, Vladimir Lossky, "inconfundabile inseparabile".

momentul de repertorierea completá comparatä a documentelorde incoronare sau produse in spatiul aceste

* Comunicare prezentatA in ziva de 23 martie 1998, sesiunea de comunicAri aInstitutului de Istorie "Nicolae lorga" a Institutului de Studii Sud-Est Europene.

'Am oferit o enumerare in studiul nostru, fncoronarea in Tarain Principii, atitudini, simboluri, 7-8, 1994, p. 744. Mai aici alte douAtexte: ms.rom 1138 B.A.R. (inc.sec. XVIII) ms.rom.4979 B.A.R. (databil dupA 1771). Vezi mairecent, Radu G. Päun, Deus nobiscum, quis contra nos?" Mihnea al 111-lea Radu: note deteologie in vol. universal in istoria romdnilor. Studii oferite prof SerbanPapacostea cu ocazia a 70 de ani, Bucuresti, 1998, p. respectiv Notes pour'étude comparative de la théologie politique dans le monde orthodoxe: le rituel de couronnement

des souverains siècles), comunicare la Colocviul international Medieval Balkans:Crossroads of Politics, Religion and Culture, 18-19 iunie, 1998, sub tipar. timp,Violeta Barbu Gh.Lazär (Coronatio. Tradifia in vol. Nalionaluniversal ..., p. 40-69) au oferit un repertoriu al documentelor cunoscute, care ignorA maimulte texte: cel redactat de Gheorghe Papadopoulos,(Hurmuzaki, p. 535-536, respectiv p. 481-482 traducerea lui G. Murnu), celinserat in Liturghia lui lacov Stamate, Iasi, 1794, precum document publicat de IvanBiliarsky (Le rite de couronnement des tsars dans les pays slaves et la promotion d'autres "axiai"in OCP, 1993, p. 90-139. din urmä omisiune este usor explicabilä; autorii nu cunosc un altarticol al bulgar 3a Ha

in npernen",5, 1991, p. 74-89, in care se identifica autorulmanuscrisului ca Toma Tudor, deci un ceea ce confirmA presupunerile noastre din Si


www.digibuc.ro

76 Radu G. 2

devine importanta textului pe care prezentAm aici.1. Descrierea manuscrisului. Molitva de care ne se

ms.rom. rniscelaneu 3567 BAR, la f. Acesta este un slujebnicce include molitve consecratorii de pomenire de uz curent. Copertile sunt din piele,relativ bine pAstrate, de dimensiuni 23,5 x 17 cm. Miscelaneul mai cuprinde: slujba lafacerea duhovnicului, 1813, mai 28 (f.6r-v); un text intitulat

sub care este scris des-au scris Troados, kir Venedict, 1813, ocKombrie>2 12 (f.7r-v); molitva lapurtAtorul de (f. 8r-8v; text neterminat); rugáciune de pomenire la mort, cuindicatii tipiconale (f. 21r-22r); rugAciune de la blestem (f.23-24v; seidentic la f.25-26v, scrise cu litere ce imitA tiparul). Restul paginilor albe. Mai existAo parte a acestui miscelaneu (f.21-59) care Manuscrisul a apartinut

Sinaia find Acaderniei Române de cAtre arhimandritul Nifon,

TexWl care ne intereseazA este scris cu ingrijit, cu literecursive, de o de profesionist. Indicatiile tipiconale cu caracterechirilice, molitva limba Ambele ale textului sunt scrise de

Docurnentul se de prezentare speciald: chenare duble in(chinovar) pe alocuri negru. este ornatA bogat cu motivevegetale care sunt de registrul superior al primei foi. Finalul textului (f.este impodobit de asemenea cu motive florale executate penitA. Deasupra textului se

in sterna domnului loan Gheorghe Caragea ancadramentinitialele principelui fiind scrise cu K. BB. (= loanG<heor>ghie C<aragea> V<oie>v<od>). Sterna nu cuprinde simbolurile familiei (cele

cdprioare rampante ce de obicei armele cum se vede pecoperta Legiuirii4. Sterna este de o incadratA dreapta de spadA(hanger), iar in stânga de topuz. La rnijloc se reprodusA acvila cu crucea in cioc.

Documentul prescrie rânduiala la incoronarea având detipiconal arhieresc. reproducem in cele ce

ce vine dornnul alai la lamitropolitul cu Evanghelia episcopii domnulEvanghelia mergând domnul

icoane, apoi iau doi din episcopi de in oltar,Sf<ântul> prestol de trei ori, skutând colturile Sf<ântului> prestol, cântând

Mucenici", Tie H<ristoa>se Dumnezeule" "Isaiia Apoi,prestol, cite§te mitropolitul rnolitva aceasta de

Deus nobiscum... . Autorii publicA ms. 1138, pe care noi anuntasem lacomunicare.

vom pe Venedict de Troada ca vechil (vicar) metropolitan anii tulburi aideceniului al doilea. Va fi la 6 oct. 1822 de Gherasim de din vointa luiGrigore D. Ghica. Venedict fusese capul bisericii (cel putin neoficial) lui DionisieLupu; vezi V. A. Urechia, Istoria XIII, Bucuresti, 1901, p. 334.

G. $trempel, Catalogul manuscriselor din Biblioteca AcademieiBucuresti, 1987, 175.

D. Cernovodeanu, arta Bucuresti, 1977, p. 252-253,fig.3.

www.digibuc.ro

3 de incoronare 77

domnie.f.4 1. 0

2.

3. 64.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13. et aou <...>

14.

15. Kai.

16.

17.

18.

19.

20. // 4v.

21.

22. (patov.23.

24. K

25.

26. aou27.

(Traducerea: Dumnezeule mare <pi> vepnic, al cedomn al ce domnesc, care <ai> alatuit chipulordinii din ceruri pus ea puteri autorigli/ranguri cetelortale <tu, care <ai> pus ordine yi ai pustemelia de al doilea ca se ajute se sprijine

text, corect ar fi fost

www.digibuc.ro

78 Radu G. 4

pe supusilor le spre de obste. Tu> altuturor prin care domnii domnesc - nu putere

de tine - robul alb> pe care ales ai binevoit se ladomnia Ungrovlahiei, pe el cu puterea din

totdeauna <doar> cele fie, sub aripilortale de tofi

<de pace pe Wald unnetulburat, de de de dusmani, <dar>binevoitor de de cu mila Ta poporului

de pe pe el pe noi decerurilor, ca de tofi numele al al Fiului

al Duh, Amin).Apoi, cetirea molitvei, unge Sf<ântul> <mir, alb ms.>episcopii de pun scaunul domnesc. mitropolitul din

oltar, la locul asemenea episcopii. Apoi, diaconul ecteniile preotulvozglaseniia otpust<ul>. polihronismos. aceasta, iesind domnul dinbisericá, tot alaiu merge la curtea domneascá, unde gátit scaunul domnesc,suie nu jos, ci //f.5// picioare cuca pe cap,de mitropolitul toatá boierimea, ceteste de divanavfendi6 ferman<ul> aceasta, fiind rumäneste, cetestede cátrá vistierul mare. in scaun isprävindu-sä sdrutarea domnuluide merg toti<i> ale sale.

2. Atribuire, datare . Am läsat la textul de la f.1, fapt oinsemnare a lui Eclesiarhul, care ne-a servit drept argument decisiv alatribuirii molitvei de incoronare de care ne insemnarea are urmätorul cuprins"La 1813. ianuarie 26, zile<le> sale Io Gheorghie CarageaV<oie>v<o>d, s-au hirotonisit episcop al Rämnicului Noului sapkintele Kiriu Galaction, de prea sa pdrintele mitropolitul Ungrovlahiei KiriuKiriu Nectarie, slujitori pe prea ai Argesului kiriu

al Buzäului kiriu Costandie, in zi de duminicá biserica sfmtei mitropolii aConstantin Elena. cea liturghie, aceasta a prea sfmtiei

sale de s-au suit scaunul Sf<intei> Mitropolii a Ungr<ovlahiei> de la sfäntaepiscopie a Deci spre am aicealiturghie.

Patriersind prea sfmtitul Kiriu Kiriu Ieremie.

de al domnului; pentru detalii privind demnitate veziP. Divan Tara Moldova in secolele XVII-XVIII, Studii, 21, 5,p. 881-896.

Barbu Gh.LazAr, studiul citat mai sus textul lui DionisieEclesiarhul la repertoriul acestuia stabilit de D. (Dionisie Eclesiarhul,

1764-1815, editie de D. studiu introdutiv de D. N. Stoicescu,note comentarii de N. Stoicescu, 1987, 27). Devi de la comunicarea aldoilea autor nu a atribuie Eclesiarhului doar primul text din miscelaneu, intitulat,de altfel, eronat "Carte arhiereascA". Nici G. catalogul citat nu molitvaEclesiarhului, cum fac referire doi autori, ignorând faptul identificarea autorului ne apartine.

IV, mai 1809-4 mart. 1813, P. Lista patriarhilor ortodogi.Constantinopol, Alexandria, Antiohia, lerusalim, VII, 1947, p. 156.

www.digibuc.ro

5 0 de incoronare 79

Semnatura: Dionisie Mitr<opoliei>Din comparatia acestei a textului la incoronare reiese limpede

autorul acestuia din este Dionisie Eclesiarhul data este undeva apropiata deaceea a poate chiar mai timpurie aceasta. Daca acceptam ipoteza luiD. care Dionisie era la venirea lui Caragea, atunci, toate

textul este databil luna ianuarie 1813, faptul domnulintrarea solemnä Bucureqti preajma Craciunului anului 1812 a

fost inláturat din functia de eclesiarh lui Nectarie ca mitropolit, totla o posterioara celei de 26 ianuarie 1831'.

Din aceste date documentul care ne intereseaza este primaa lui Caragea, scris de Dionisie Eclesiarhul, functie la

Mitropolia tot cazul, ceremonia de incoronare a voievodului. Provenientatextului este de pus cu rolul de de ceremonial jucat de mitropolie dediecii care prescriau aceste documente cu totul speciale.

Este foarte greu de spus textul a fost cel citit la incoronarealui Caragea sau este un document prescriptiv copiat un original mai vechivederea unei refolosiri Singura contemporana despre ceremoniainstalarii lui Caragea este Istoria lui Dionisie Fotino (Historia tes palai Dakias,vol. III, Viena, 1819, p. 442-443). Comparatia dintre cele texte poate revelatoare.Reproducem, prin urmare, din Dionisie Fotino traducerea datoratä dneiEmanuela

"Mitropolitul cu se biserica de la Curtea Vecheera odinioara scaunul Aici, alaiul se domnul descaleca cutoti boierii ca intre biserica.

ve$tminte cu evanghelia in mitropolitul ieseinampinare la iar "Vrednic este".

Domnul de mitropolitul episcopiialtar, ocolind "Isaiia celelalte. ce scot din

pe arhidiaconul cinstea mitropolitului:ani cutare, prea al prea mitropolii a

Ungrovlahiei, prea cinstit exarh al plaiurilor scaunelor Cezareei

cu lacune neterminat, la $trempel, loc.cit. Nectarie (Moraitul) era succesorullui Ignatie zis Grecul, din 1812, vezi N. Istoria bisericii a religioasea 1909, p. 331.

'Vezi studiul introductiv la p. 7. In note (nota 340, p. 172), N. StoicescuEclesiarhul se la Craiova <?!> momentul sosirii lui Caragea la

Hronograf, Dionisie ar fi intrat "la leatul 1813, Sfeti Gheorghe25 nov., e vorba de Sf. Gheorghe de >", ed. cit., p. 116. In data este nesigurl, dar

cu de plasat decembrie 1812 (ibidem). mai probabil, Caragea intrareape 12 decembrie stil vechi (24 decembrie stil dupA cum majoritatea surselor.

Pentru datA oratia mixtA (incoronare CrAciun), pe care am publicat-o recentLiteratura mirajul puterii absolute in XVIII Documente romdnesti,

RIS, II, 1997, doc. (sub"Traducerea se manuscris baza pentru o criticA

elaboratA de autoarea citatA de Tudor Teoteoi. doamnei Emanuela Popescu-Mihutcare a avut o datA de a ne ajuta esential cercetare a oferindu-netraducerea pasajului de

www.digibuc.ro

80 Radu G. 6

Capadociei!".ce pe domn strana sa, psaltii ani

Domnul Dumnezeu pe drept credinciosul de Hristos iubitorul domn obladuitorUngrovlahii ... <sic! original>. Doamne multi cu

doamna copiii lui!"apoi rugaciunile, predicatorul din

amvon sau mitropolitul, in picioare in fata stranei sale, o careintronare domnului pe scaunul Valahiei cu o rugáciune deDomnul el printr-un de multumire lui Dumnezeu cu un

Se din nou "Multi ani ceremonia iaSe din celor documente o asemanare sensibila in ceea

ce priveste ritualul, cu diferenta Fotino nu sarutarea icoanelor nu aredespre ce se altar. Este un fapt normal, acesta din

faptul altar nu aveau acces oficiantii. motiv molitveidin descrierea lui Fotino. Pe faptul mod evident, autorul nu a

luat seama aproape la continutul molitva ca atare se citea cu vocede mitropolit altar, fapt mentionat de mai multe surse'2. Fotino,

exterior, nu avea cum textul liturgic.Interesant este texte, se pe experiente directe, au un

caracter prescriptiv, impersonal. Numele domnului al mitropolitului nu sunt pomenite,impresia unor elaborari menite a ordona ceremonii viitoare deosebire

primul caz). intrebarea dincolo de concrete de tipic, este deunde provenea molitva, textul liturgic propriu-zis. Comparatia cu alt text deincoronare cunoscut Tara fie Moldova sau la Constantinopol orecomanda ca pe un "accident"."

Din analiza documentelor de provenieng bizantina, prescrise Euhologhionulconstantinopolitan, am reusit sursa sigurá a textului: este vorba de oprelucrare a molitvei la promovarea cesarului, nobilissimului sau curopalatului, existenta

de ce o lui Jacobus Goar

Documentele de ceremonial de sorginte bizantina ce au circulat spatiulortodox veacurile XIV-XVII la tipicul la promovarea despotuluicare, aceste redactii, al doilea enumerarea cesar".

"Vezi consideratiile noastre referire la "Si nobiscum..",deja citat, p. 88-89. Am subliniat acolo ritualul descris de Fotino este fapt acela al consacrAriiepiscopilor adaptat unei functii noi, consacrarea principilor celor românesti. Mai mult,

ungerea se va la Constantinopol, mod evident obligatoriu, ea nu mai puteala Bucuresti, prin urmare ceremonialul nu va mai avut deck rol de

"Vezi observaliile noastre incoronarea textele repertoriate de Violeta BarbuGh. cit.

"Euhologhion sive rituale Graecorum, complectens ritus et ordines divinae liturgiae,sacramentorum, consecrationum, benedictionum, funerum, orationum etc., juxta usum

orientalis ecclesiae opera R P. Jacobi Goar, editio prima, Lutetiae, Parisiorum,MDCXLVII. Dispunem azi de o a acestor texte, pArintelui MiguelArranz, Couronnement royal et autres promotions de cour. Les sacrements de l'institution del'ancien Euchologe constantinopolitain, P. , 56, 1990, p. 102-103.

"Biliarsky, Le rite du couronnement des tsars ...; numit de autor

www.digibuc.ro

7 0 de încoronare 81

textul original in redactia criticA lui Miguel Arranz ordonatetapele ceremonialului:

1. '02.

3.

4.5.

6. xca7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.21. övoucc22. (COI, EBE add vbv.)

Comparatia textul original pune existenta unor cesugereazA adaptarea la un context politic Copistul va fi avut doarpoate, un text grecesc sau o variantä deja prelucratA dupA acesta. Importanta acestor

este dupA opinia esentiall pe analiza se va centra urmAtoareaparte a materialului nostru.

3. politico-liturgice. SesizAm mai termenul caredesemneazA caracterul este ca la ritualul basileilor:

este de observat textele slave de care pomeneammai sus: Ha H H HHHMb (SOF)MOJIHTBa H HJIH

SOL, comandat la 1532 de Petru al Moldovei la Zographou existent in SlujebniculSolovky, publicat prima de Pantelimon Syrkou, ucmopiu

tom. Sankt Petersburg, 1898, p. 122-124. Practic toate documentele publicatede Biliarsky prescrise de textele originale bizantine li se aceea de despot

identica. Textele slave publicate de Violeta Barbu (boc. cit., p. 65urm. ) aceea§i cu mentiunea nu se la alte acelea dedespot cesar.

www.digibuc.ro

82 Radu G.

(SOL), respectiv MOJIHTBa HaAici se cuvine introducem analiza un alt "martor rar" ce reliefeaza

efortul puterii de a constitui un corp de coerent propria safundamentare legitimare. Este vorba de manualele juridice intocmite de Mihail Fotino

redactii succesive (1765,1766,1777) ramase nesanctionate oficial, dar care suntsingurele reglementari juridice care prescriu locul rolul domnului ansamblul deputere al

Se va dovedi, prin analiza comparativa a celor doua directii de structurare aleputerii, efortul de adaptare nu este deloc el face parte dintr-osistematica de cautare a propriei identitati pentru o autoritate ce avea de surmontat unparadox care rezulta din unei dorite suveranitati (domnul se pretindeintotdeauna "de la Dumnezeu") a unei nedorite, acceptate otomane.

acest context, instrumentele de legitimare erau foarte aiciprincipalelor codificarea ceremonialul. acestea

nu ofereau un de suficient de larg puterii; prin rigurozitatea formulelorsale prin strictetea ierarhiilor pe care le consacra, dreptul bizantin era dificil de adaptatla mai elastice tot cazul, mai complexe deck cele din vremea luiIustinian. De partea cu de drept, ceremonialul desorginte bizantina punea la puterii formule cu determinatii strict circumscriseunei alte lumi careia de vremeadevaratele Problema era de a adapta sisteme de "ordine simbolica" la oordine de aceea ce le-a dat nqtere: teoria ierarhiilor celeste (modeluleclesiastic al ordinii), respectiv cea a ierarhiilor terestre prescrise de textele juridicebizantine clasice (modelul politic)".

molitvei de incoronare, de care ne aici, dinde adaptare a limbajului ceremonial bizantin la realitatea de

inceput de veac XIX. Prima modificare de original este de pus cudoctrina ierarhiilor cere§ti din opera lui Pseudo-Dionisie Areopagitul, de

cultura bizantina, dar cea a veacului XVIII prinSintagma Tu care ai pus un pe

Arranz, 7) devine textul Eclesiarhului mai apropiata deideea de ordonare a lumii terestre modelul celei Tu care ai pus ordine

D.E., 7),pentru ca apoi cu al doilea rang de terestre se mai lesne maisugestiv. motivul este recurent, adesea la Naum Ramniceanu.

"Vezi Biliarsky, cit, p. 106, respectiv Syrkou, cit., p. 123, textele dinSlujebnicul mitropolitului al publicate de Barbu Gh. LazArstudiul citat, p. 62-67.

"Vezi V. Al. Georgescu, Emanuela Popescu-Mihut, Organizarea de stat a PriiRomânesti. 1765-1782, (L'organisation d'Etat de la Valachie 1765-1782), Bucuresti, 1989,consideratiile lui V. Al. Georgescu L'idee imperiale romano-byzantine et lastructuration du pouvoir princier en Valachie de "Ecvtov,Pan. J. Zepos"; 1, Atena-Freiburg-Köln, 1973, p. 455- 471. aceste materiale, precummulte sugestii determinante doamnei Emanuela Popescu-Mihut o datA.

Arranz, ritualul molitva la promovarea demnitarilor imediat basileului"proposent une théorie du pouvoir terrestre articulé entre le roi et ses collaborateurs, qui serait uneprojection de l'ordre qui gouverne les cieux ..."; cit., p. 131.

www.digibuc.ro

9 0 de incoronare 83

epifonima III din Despre originea românilor, ilustrul carturar nota: "Cu ordineastarea boierilor este de la Dumnezeu prin multe ale Scripturi.

<...> Nu numai sunt ceruri, dar Arhistrategi asupra ingerilor inceputuri<principii ordonatoare, fundamente > domnii puteri tronuriHeruvimi infricosatii Serafnni, cei mai apropiati de neapropiata divinitate. cumdeci prea Dumnezeu, ceruri tronul preste toate,pre domnul nobilii celeceresti; se deosebesc ordinele <rangurile, = ceruri, se deosebescpre

aceste conditii, repetarea sintagmei Tu al tuturor celor princare domnii domnesc nu putere de la tine,(D.E., 1-2 respectiv 11-12), care evenimentul consacrarii propriu-zise, nu poatemira. Ea nu se original. textele liturgice repetitiile nu sunt accidentale.cazul de sublinierea originea a puterii'.

Formula <pe robul pe care l-ai ales care ai binevoit se ladomnia Ungrovlahiei aou 5v

D.E., 14) elemente deinteres. mod evident era o adaptare de textul original, seama decontextul care molitva era Aceasta inlocuirea de despotsau cu domnia (aici Dar nu este vorba de o

cosmetizare a textului; de original apar elemente deosebit deimportante. Primul alegerea domnului de Dunmezeu, legátura cupasajul precedent. textul original acest element nu Demnitatea"secundara" (despotul este ales numit de ei i se o conotatie"profana". A doua este de termenul va8bcraaOat, de la verbul

= a se ridica, tranzitivul lui a ridica, spre diferentá dede la = a investi, a conferi. Aceasta nu numai

logica a unui cursus honorum, ci o ridicare statut ontologic a personajului carea consacrat prin harul divin. Este, alte cuvinte, diferenta dintre o

promovare administrativa accesibila la oricui o "ridicare deasupra lumii",consacrata prin mirungere pogorarea Duhului de

Erbiceanu, Cronicarii greci care au scris despre in epoca fanariota,Bucuresti,1888, p. 242.

idee este de o ce nu mai are nevoie de argumente. Vom cita numaiun singur exemplu din hrisovul de promulgare al Pravilnicestii Condici (1780): "... miluindu-neDumnezeu cu domnia acestui principat [...] noi, dupA chipul dumnezeesc, nunumai avem a pe ci a judeca, dupA asemAnarea judecAtorului tuturor ni s-au

(ed. criticA, AIVDRS, 1957, p. 43). Vezi pentru EmanuelaPopescu-Mihut, Ideologie propaganda in cancelariilor din

(1775-1821), Al. (coord.), Sud-Estul european vremea Revolufiei franceze.de spirit, reacfii, 1994, p. 73-99, consideratiile noastre

fncoronarea ..., passim. De mentionat cA Dionisie copiase un exemplar din Pravilniceascala 1817, ms. rom. BAR 2112, lista scrierilor Eclesiarhului, de D.

edtia criticA a p. 28. Pentru atribuirea ms. rom. 2112 de vAzutV. Al. Georgescu, L'oeuvre juridique de Michel Fotino et la version roumaine du IVe livre de droitcoutumier de son Manuel de lois" 1777, RESEE, V, 1967, 1-2, p. 119-166.

www.digibuc.ro

84 10

opinia diferenta esentialA pentru statutul puteriicomparatie cu ierarhiile administrative de fel. Din acest punct de vedere, se

coerenta demersului de adaptare de autor.logica, formula totdeauna <doar>

cele Tie aot D.E., 16) nuea textul original la promovarea despotului. Se textul

canonic la incoronarea basileilor ca doeumentele de sorgintebizantinA.ce au circulat spatiul ortodox. Sintagma este in a doua rugAciune,kephaloklisia, (Arranz,7), dar - fapt interesant - rugáciunea de pentru

la (in special In logica dezvoltArii textului, formula nu putealipsi; ex gratia Dei, domnul nu poate se conformezeresponsabilitAtilor ce-i revin a face doar cele pläcute lui Dumnezeu. Echilibrul

terestre - urmare nemijlocia a lumii de sus - are unsul lui Dumnezeu temeiulcel mai puternic; de aici, ideea el trebuie päzit de potrivnicii

Sintagma este recurentA diverse slujbe (de vizutslujba botezului de dar literatura de ceremonial, unde parteacare binecuvântarea asupra

Ultima diferentA cele douA texte formula: de cumila ta poporului bunätäjilor de pe

aou D.E., 23-24). Este o extrem deinteresantA care mai multe recurente. Prima este ruglciunea patriarhului

basileu de mare special la A doua este proprie totEuhologhionului bizantin, este vorba de slujba care se facea la promovarea arhontilor

In a treia cea maiinteresantA, credem noi, este chiar Manualul lui Fotino (varianta din 1766, I, VI, 5):Domnul trebuie poarte de ca cele necesare traiului existe din

Aici se intersecteazA fapt trei ipostaze continute structura intimA a

21Arranz, cit., p. 97, 7, respectiv p. 111, 9. Textele slave sintagmA,Biliarsky, cit., p. 105 (SOF, ms. 954, Biblioteca Metodiu, Sofia). Istoricul bulgara publicat traducerile slavone ale rugAciunilor pentru la aflate acela4ims., deja citat. Textele ruse§ti o conservA la randu-le, vezi mai alesE. Barsov, pycicie «apeu

Moscova, 1883 mai nou, Alexis Kniazeff, Les rites intronisation royale etimpériale, vol. "Les bénédictions et les sacramentaux dans la liturgie" (= "ConférencesSaint-Serge, XXXIVe semaine Liturgiques", Paris, 1987), Roma, 1988, p. 156-161.Pentru textele vezi bibliografia de la nota 1.

nVezi doc. pulicate de noi , 1997, deja citat.nArranz, loc.cit., p. 112-113, 13

Tfiç

'Arranz, p. 107, 9aou).

Organizarea de p. 115, titlul 5. Sintagma provine din 17 alui Iustinian. Acest principiu este un comun hrisoave, Emanuela Popescu-Mihut,Ideologie

www.digibuc.ro

11 de incoronare 85

domnesti vremea "turcocratiei". Prima dintre ele imperialäbizantina considerata de multi autori ca determinanta conturarea profiluluidomnesti medievale moderne. Am observat deja urmele efortului de combinare dintreprerogativele imperiale cele ale secundare. Dimensiunea ceilustreazd ideea imperiala bizantina interpretarea domnilor români este, ca

parte, caracterul divin nemediat al puterii pe care o o Toateimprumuturile pe care acest text le datoreaza molitvelor de incoronare imperiale se

acestei idei.A doua directie este mult mai trebuie recunoastem, mult mai

Ea subliniaza statutul de a acestei de sorginteraport cu o terestra. Fireste, este aici o contradictie termeni,

termenii care puterea se defmeste. Nu este nicicum vorba de o noutate; dublalegitimare a autoritätii (de la Dumnezeu de la "cinstitul apare la

veaculuiAcest fapt este ilustrat de chiar alegerea de autor; locul molitvei la

incoronarea imparatului bizantin, mediatizata de diversele descrieri ale protocoluluiurmat la incoronarea rusi (vezi brosura laIasi, in 1789, vremea Ecaterinei a II-a), se pentru molitva la promovarea uneiautoritati secundare: despot sau cesar. Este putin important, credem, care dintre cele

va inspirat pe Eclesiarh. Am opina pentru prima,cu care termenul apare in cultura este autorul a optat pentru o

de rang secund, pe care a echivalat-o - prin mijlocirea textului liturgic pe- domnilor Demersul autorului nostru se apropie de

cel al dinastilor sud-slavi ai veacurilor XIV-XV, care atasau demnitatii pur onorifice,primite de la basileu, o conotatie teologico-politica ce-i modificacontinutul initial. Pentru ei, termenul de devenea un titlu suveran, care, desiaccepta o eventuala subordonare (terestra) de basileu, plan teologic ilustrao relatie nemediata divinitatea. Prin aceasta despotul era punct de vedere alierarhiei bizantine) nu era (prin noile ale titlului) interiorul "familiei deprincipi"". Fenomenul este transformarilor semantice suferite de termenii

26Documente de la Petru deja aceastä realitate; aceeasilinie, vezi Andrei Pippidi, Tradijia bizantinä XVI-XVIII,Bucuresti, 1983, p. 207: "Dumnezeu sfantul ne-a ales boierii a toad cu voiaSale ca domn. Tara fenomenul e mai vechi, V. Al. Georgescu,P. Strihan, Judecata domneasca Tara 1611-1831, partea I,Organizarea vol. II, Bucuresti, 1981, p. 22.

27Pentru sensul pur onorific al de vezi R. Guilland, Etudes surl'histoire administrative de l'empire bizantin le despote, in REB, XVII, 1959, 1, 67

Titlul de se putea acorda sevastocratorului, patriarhului episcopilor in sensde vezi exemplul oferit de Guilland, pou, din Pachymeres, dar

formularea mult mai a lui Sevastos Kimenites, lui Dositei Nottarasms. gr. 75 B.A.R., 148). Titlul putea acordat

unor "principi teritoriali", cum ar fi ai Trebizondei, dar aceasta pentru a-i integra ierarhiaimperiale. Cu alte cuvinte, nu despotii erau principi tbritoriali tot cum nu toti

erau despoti, cu mai mult cu titlul nu era ereditar, vezi Ivan Biliarsky, TheDespots in Mediaeval Bulgaria, "Byzantinobulgarica", IX, 1995, p. 121-163. spatiulacest proces are un reflex pe majoritatea dinastilor spre exemplu, traditional

www.digibuc.ro

86 Radu G. 12

de cancelaria imperialá de cea patriarhalä domnilorPe de altä parte, ierarhia demnitätilor din imperiul sub turci nu

era necunoscutä spatiul românesc. Cronografele de tip Danovici cuprind adesea"boeriile a grecilor", care despotul imediat dupä basilee.

aceea§i trebuie asupra interferentei cu Manualul lui MihailIn titlul despre atributiile domnului (redacfia din 1777), Fotino se inspirase nu

din textele clasice, ce prescriau prerogativele (Epanagoge, titlul II; Digeste,I, 4; Basilica le, II, 6), ci din cartea a VI-a din Basilica unde se precizau obligatiileguvernatorilor de provincii sau ale altor demnitari de rang secund". Prevederea pe caream mentionat-o este o adaptare la rându-i. Obligafia cu pricina incumba guvernatorilorde provincii nu Ca textul de falá, manualele lui Fotino unefort constant ingrat de a surmonta create la intersectia dintre riguroaseleierarhii statuate de dreptul bizantin contradictiile inerente ale unei autoritäti acel*timp suveranä vasalä. Cel mai sugestiv paragraf Manual ar putea acesta: "In

provincie (sic!), guvernatorul, adia domnul are,o putere mai mare oricine"31. De ultima redactie (1777) cuprinde

"despoti", indiferent vor realitate acest titlu, vezi cronica luiMoxa, lui Gh. Mihail Moxa, Cronica universald, Bucuresti,1989.

'Vezi Stelian Brezeanu, european realitate intemeierile statelormedievale Un caz: "Terra Bazarab", RI, V,1994, 3-4, 211-232.

rom. 1070 (copiat de Constantin Säidacariul la jurul anului 1758,f.516v-518) sau ms. rom. 1073 (prescris de Nästase Negrule, Moldova, la 1783, f.509-510v.). Pe

acestea, numeroase ms. grecesti ce cronografe de tipul sau Cigala cuprindde probabil lui Pseudo Codinos (ms. gr. BAR 262, f.41 ms. gr.

214, f. 26, etc.), vezi D. Russo, Cronica lui Dorotei, Scrieri istorice greco-romdne, I,1938; Stefänescu, Cronografele tipul Danovici, Opere istorice,

Bucuresti, 1947, p. 110-188; P. Cernovodeanu, Préoccupations en d'histoire universelledans l'historiographie roumaine aux et (I), RRH, IX,1970, 4, p. 684-688,(III), RRH, X, 1974, 4, p. 710-714. Tratatul lui Pseudo Codinos fusese tradus greacavernaculara la 1691 din lui Constantin Brancoveanu, de Hrisant Nottaras,recopiat de C. Dapontes pentru Constantin Mavrocordat. Socrul domnului, Constantin Rosetti,

la un exemplar (ms. gr. 725 BAR.), vezi Remus Niculescu, Jean Etienne Liotard"Genava", XXX, 1982, 3, p. 142. Condica lui Gheorgachi al doilea pare a

sensibil inspirata de opera lui Pseudo Codinos, cf. D. Simonescu, Literatura deceremonial. Condica lui Gheorgachi Bucuresti, 1942, studiul introductiv.

este termenul este uneori folosit pentru desemna peprincipe, sens de vezi dedicatia la Codul Callimah. Chiar M. Fotino casinonim lui Pentru sursele lui Fotino, vezi V. Al. Georgescu, "Hommage Zepos",p. 458, precum studiul introductiv de la fapt, termenul clasic, existavreunul!, péntru desemnarea domnului greaca bizantina apoi cea vernacularä -desemna pe guvernatorul de provincie, Louis Brehier, Les institutions de l'Empirebyzantin, Paris, 1970, p. 97 180.

31Versiunea din 1777, cap. 16, p. 155, ed. cit. fapt numeroase paragrafeaceastä situatie, V. Al. Georgescu, "Hommage Zepos", p. 468-470, Organizarea p. 247,n.4, respectiv Judecata I, vol. II, p. 41-42.Semnele de intrebare ridicate de regretatul

Georgescu de Emanuela Popescu-Mihut atunci nu numai nu pot fi spulberate, dar devinmai De ce era o asemenea adaptare dacA nici o suzeranitatea Portii nu

era nici sugerata? S-ar ideea "desi a preluat din sursele bizantine texte referitoare

www.digibuc.ro

13 0 molitv de incoronare 87

mai amplu capitol dedicat domnului (37 de paragrafe), cele mai multe inspirate din17 a lui pentru guvernatorii de provincii". Aproape fiecare autorul

face identificarea o Tot in din urmá redactie seechivalarea cu cele bizantine, efort de contradictii".

La momentul i se circumscrie analiza noastrá, ideea "familiei deprincipi" bizantine nu credem sá mai avut pentru elita greco-levantinl

Evident, cea mai simplá rezolvare a dilemei ar fi invocarea statutului devasalitate a domnilor de Prevederile legislative referitoare laca statutul secundar sugerat de optiunea autorului molitvei par a verifica"realitatea" documentari. Numai cá Manualele lui Fotino nu fac nici cea mai vagáreferire la aceastá realitate, molitvele de incoronare, ca de altfel tot ceremonialulreligios veacul XVIII, o mod voit. documentele de danie locurilesate, de dubla legitimare nu apare nu este deck

credinciosul de Hristos iubitorul domn alcum bine formula Dionisie Fotino.

explicatie a alegerii de Eclesiarh ar putea veni din analizade pe manuscrisul Hronografului. "Eresurile "dejghinarea debeserica sunt, opinia autorului, cauzele ale celei de-adoua Rome sub turci: "Deci Dumnezeu aceastá a legii pravoslavnicestiind ceea ce va fi adecá cum pre va crestinii la acea lege

sá va strica pravoslavnica au grecilor au dat-oturcilor, nu strice legea va va voiDumnezeu ce le-au dat a cá Dumnezeu smereste pre ceiubeste miluieste. Ca alte Sultanul apare, chiar dacá

la atributiile unui guvernator de provincie, Fotino nu a intentionat nici pe departe transformepe domn simplu guvemator al unei provincii din Imperiul otoman?" Organizareap. 247). Nici ideea preludrii "mecanice", de V. Al. Georgescu nu are maicredibilitate acest context, cf. Judecata domneasch vol. II, p. 42.

32Textele anterioare erau mai restranse ca dimensiuni (13 paragrafe 1765, respectiv 121766) mai implicite acestei identificAri. Ultima redactie

preocuparea pentru o mai integrare in context a normelor juridice de prelucrat; veziOrganizarea de stat, passim.

este echivalat cu procuratorul sau katholikos (titlul VIII, p. 200-201,ed. cit. ); marele vornic cu "judecAtorii activi" (iudices ordinarii, titlul HI, p. 249, n.34);postelnic cu paredros, cf. p. 251, n.68). Cele mai multe astfel de echivalAri sunt formale,diferentele concrete dintre echivalate adesea apreciabile.

acest context, textul de lege care, "domnii au datoria impiedice pe caredetin ranguri ei reprezintA in provincii pecalitate, au dreptul din pe care se fac vinovati" (redactia din 1777, 32,ed. cit. p. 157) este cu "gingas" cum catalogau editorii, la fel de precum

autorului molitvei deed. cit., p. 124-125 (Anexa).

36Vezi A. Pippidi, p. 71-76 studiul nostru "Translatio imperii dans laculture historique roumaine: Rome-Constantinople/Istanbul-Moscou (XVIIe-XVIIIe sicles)",comunicare la al XVIII-lea seminar de studii istorice Da Roma Terza Roma, Roma, aprilie1998, ce va "Temporum scientia". Epoche e rivoluzioni da Roma a Constantinopoli aMosca. Rendiconti di XVIII Seminario Internazionale di Studi Storici "Da Roma alla TerzaRoma", Roma, 1998.

www.digibuc.ro

88 Radu G. 14

ca "mo4tenitorul" de Dumnezeu basileilor. Putem presupunecalitate, el este autoritatea suprapusI celei secundare intruchipate de domn.

Altminteri, suntem aproape siguri cA textul de care ne nu va fi fostutilizat, cel putin nu aceastä redactie, practica Ca alte cazuri, DionisieEclesiarhul adus prin prelucrare (dacA el este autorul nu numai copistulunui izvod mai vechi) contributia la Molitvelnicului românesc, o mai

alte Este, aceasta, o concluzie ce cuprinde textele inserate in mss.rom.1138 4979 BAR, rugAciuni la punerea in scaun a donmului, care, departe de a"redactii autonome ale molitvei de incoronare", cum cred, temei, unii autori, suntpiese rare din Molitvenicul grecesc, venite spatiul românesc cel mai probabil peruse.

Cele tipuri de elaborare - liturgic juridic - sunt identice lasuprapunere ambiguitatea "Realitatea documentarA" la este mai"realitateá noastrA", imaginea pe care ne-o facem noi azi despre realitate deckreproducerea a contextului politic mental al epocii. Nu ne putem explicatermenii no4tri ambiguitatea ce derivA din documentele de acest tip. De ce,domnul este numit in textele contemporane, cele mai codurile de legi,

cu trei termeniPravilniceasca domnia este In CodulCallimah, donmul apare prefata dedicatorie a lui Scarlat Callimah când când

când Kai. tradus prin "domn oblAduitor"39. Tot CodulC'alimah o interesantA istorie a titlului de despot de Alexandru cel Bun,

"de ce a ajuns la domnie constient de neaparata trebuintA alucrului, a luat Basilicalele, cerAndu-le de la autocratii Paleologi sens den.n., R.G.P. >; aceia cu cinste invrednicit de coroanatotodatá de demnitatea de despot (Kai. (subl.R.G.P.

'7Cum sustin Violeta Barbu Gh. LazAr, cit. Dionisie copiase un astfel deD. Contribulia cronicarului Dionisie la românesc, in

BOR, 1968. 1-2, 209-212. Din pAcate, autorul nu numeste manuscrisul pe care-I analizeazA.Revenim asupra acestei probleme studiul Notes pour l'étude comparative de la théologiepolitique citat. Aceste molitve fac obiectul comunicArii pe care o vom prezenta la CongresulInternational de Studii Sud-Est Europene ce va avea la Bucuresti luna august 1999.

3gVezi hrisovul de promulgare, citat."Codul Callimah, ed. Bucuresti, 1958, 44-45. Retinem aici sugestia formulatA

de dna Lia Brad Chisacof care atentia asupra sinonimiei dintre trei termeni epocA.Ceea ce, o datA plus, argumenteazA ideea unei ambiguitAti statuarea perceperea ierarhiilorde autoritate.

p. 47, dupA legenda in circulatie de Nicolae Milescu Dimitrie Cantemirpe care domnul Critica acestui "mit" la Elian, Moldova Bizanful secolul al

vol. Cultura in timpul lui cel Mare, Bucuresti, 1961, p. 119-149,respectiv $t. S. Gorovei, Un capitol din "recuperarea" Bizanjului: prima aNicolae "Milescu", in XXII, 1985, 2, p. 441-460. Este una dintre rarissimele aletermenului de "despot" atasat domnilor o apartine lui Marcos AntoniosKatsaitis, de la Constantinopol la Iasi de la Iasi la Bucuresti anul 1742, ElenaMoisuc, D. Limona, Seculum. Documente inedite, Iasi, 1977, despre ConstantinMavrocordat care, opinia autorului, "a pästrat titlurile pe care le-a avut sub greci,

www.digibuc.ro

15 0 89

de mo0enirea unei ambigui la origini, in care statutul domnilorde era exprimat in termeni din afara "familiei de principi",

stare de lucruri credem cá aduce in discutie contextul cultural politic al de"regim fanariot". Mai mult ca niciodatä atunci, autoritatea domneasci se afla

pierdere de identitate, rezultatA, in buná din evolutiile pe planpolitic de dupá momentul 1775, dar din contextul mental propriu familiilordomnitoare. Am sugerat cu alt prilej schimbarea atitudinalá de noua mentalitate afamiliilor venite dupä datA la tronurile Române0i. o traditieprinciará, un trecut altul birocratia de la Constantinopol, ei eraudeparte de putea afirma o mai degrabä doritá efectivi. Mentalitateaeste una pragmatica, de administratori, obiectivul este mentinerea ascultare a celordouA provincii prezervarea pe care o cuceriserá cu gree.

Lucrurile nu sunt de simple cum ar principate,noii domni resimt din schimbarea de statut. Autoritatea domneascl presupune ocomponent/ spiritualá, charismatick deloc de neluat in inseamnä legitimare.Legitimatoare spiritul ordinii, mereu invocate de hrisoavele estecodificarea legislativA, astfel cele douA directii merg impreunä. SA de pildá,cA set al "virtutilor imperiale" clasice este preluat ca atare molitva de care ne

este cazul Manualului lui Fotino, chiar cazcelálalt contradictiile rezultate nu lipsesc42. Mai mult, traducerea aManualului (ms. rom. 2112 BAR, prescris la 1812), pentru explica optiuneatraducAtorul precizeazá cA "domnii sunt de

Domnul avea de rezolvat paradoxul perfect sesizat de viceconsulul francez de laParrant: "Le prince est la fois esclave et despote (sic!). Il Constantinople

autant de qu'il Jassy de sujets. A Constantinople, il baisse humblement larobe du dernier musulman; Jassy il fait respectueusement baiser la main au premier desboyards'. Este descrisä aici diferenta dintre douA ordini culturale paralele.paradigma semiologicl a lui Louis Marin, vedem cA domnul este precum

Le chat botté a lui Perrault: atotputernic ordinea cultural/

ighemon sau despotis". Documentul mai existenta unei vagi bizantine"stimulate de lecturA decât vreo practicA la curtea lui Constantin Mavrocordat despre care nu sA

se intitulat ca atare.Fapt sesizat prima de Gh.I. BrAtianu, Sfatul domnesc adunarea

Române, Bucuresti, 1995, p. 185 urm. Vezi special Emanuela Popescu-Mihut,propagana Radu G. in XVIII-lea

romdnesc. domnegi, "Buletinul ISSEE", IX,1998, sub tipar.'Val. Al. Georgescu, Continuitate doctrina a

imperiale, XI, 1969, 187-219, respectiv "Hommage Zepos",p. 460. la sursele juridice citate de autor care, dupA opinia sunt secundare,

biblice de Psalmii 72 89.43Vezi pentru acest ms.V. Al. Georgescu, L'oeuvre juridique de Michel Fotino..., p. 140

urm. Concluzia autorului este se poate de justA poate lesne textului nostru "audébut du XIXe le maintien, sous une forme critique, des solutions coutumières suscitait un

particulier, méme lorsqu'il méconnaissait le caractère exact et que l'on était persuadéd'appliquer le droit byzantin" cit., p. 149-150).

I, p. 181-182. Termenul are aici altA origine pentru care vezi DenisRichet, Autour des origines lointaines de la Révolution francaise, élites et déspotisme,in AnnalesESC., 24, 1, 1969, p.

www.digibuc.ro

90 Radu G. 16

ce-i este proprie contine (el este ce devine când treceordine a semnelor45.

acest fel, uzura sernnificatiilor initiale ale domniei ca institutie estede autoritätile suprapuse ce o Poarta, de la 1775, mai ales de la 1812, Rusiasporadic, Austria. fata atâtor stäpâni puternici domnul nu poate decât sä seodatä elitä politicA. la aceasta imaginea izbAvitoare a"a in plinä afirmare mentalitatea supusä "OrdineasimbolicA" urmeazä din nou ordinea o intretine. Molebniculla de Veniamin Costache, la 1807, a ceremonialului la care

familia imperiald rusk la 1809, calendare ad-hoc ce prescriau grijä toatesArbätorile din familia tarilor'. ecteniile slujbelor la momentul nepentru" pe primul se tarul familia sa care principele "ConstantinIpsilanti, copiii Dilema este la fel de mare pentru Biseria vedernprocesiuni de multumire la intrarea rusilor in Bucuresti (12 dec. 1806), boieriicei mari beseria cu mitropolitul cu toti arhiereii i arhimandritii i

egumenii cei mari, tot au luat s-au in mandii i omofoarä isfântul de multämire Dumnezeu pentru ce au asupravräjmasilor"47.

Chiar formele exterioare de prezentare reflectä peisajul al autoritätiiprinciare. "Pompa orânduielile ce le au domnii, forma

Tarigradului", se combinä ca o "väpsea necinstitä "obiceiulevropaicesc" reprezentat Principate de Rusia. Observatorul este pe dreptate

"Aici sä fi potrivit cinevasi lucruri ciudate impotriva celor drepte canonisiteorânduieli, vrednice era de mirare de defAimare"".

Iatä, prin urmare, dilema autoritätii dornnesti la dintre veacurileXVIII XIX este la fel de mare precum identificarea ei de istoriografia actualä.Un corp de doctrinä era pe cale se construiascd ca acela corespunzätor epociianterioare sä se cristalizat definitiv. acest context, puterea seautodefineascd de o coerentä bine acest proces a fost unesec. Tot tm esec, nu e doar o coincidentä, a fost implementarea unui sistem coerent de

Marin, A la conquéte du pouvoir, vol. säu, Le un piége, Paris, 1978,p. 132-134.

A. Urechia, XIII, p. 398-399. Vezi Molebnicul prescris deVartolomei Mäzäreanul pe era Rusia care, utilizat in cult, a suferit adaptäricorespunzatoare: in de pomenirea imperiale rusesti, acolo unde era cazul, s-a s-a

"prea blagocestivul <numele cf. P. Mihail, Un manuscrisal lui Vartolomei RSL, X, 1964, p. 165 urm. De mentionat etimologia,

frecventA Moldova, fesarevici, in de ce identificarea cuEclesiarhul, ed. cit., p. 91. Paraclisul trebuie pus in legáturä

brosuri ca acelea tipärite la sub rusä la 1769: Pentru biruinfa crestinestiEctenii.., respectiv Pentru asupra soprotivnicilor, cf. Daniela Poenaru,

Contribufii la veche, Muzeul Judetean Dâmbovita, p. 52-53,nr. 47 48. De studiul a piese de fel ne vom ocupa intr-un articol viitor.

48Zilot de domnia lui Alexandrula domnii lui Opere complete, ed. critia, studiu introductiv

note de Marcel Ciucä, Bucuresti, 1996, p. 78. Chiar hainele domnului (aid ConstantinIpsilanti) erau "vedeai pre numai o obiceaiulceldalte toate

www.digibuc.ro

17 0 incoronare 91

ciuda codificarilor care populeaza epoca. Nu este de mirare, prin urmare,atitudini fapte culturale au ochii un caracter bizar, contradictoriu; ele

contradictiile ce stau la baza autoritatii institutiei princiare,dileme insolubile termenii de traditie. Textul de care ne-am ocupat ilustreaza

eclectismul elementelor ce compun ideologia dornneasca a vremii,unor pentru structurarea unei ideologii care o institutie in impas. Apeluls-a de la traditionalul suport doctrinal al Bisericii. Teologia nu

cu mäsura in care propriile saleunui teoretic deja foarte tot cum dreptul bizantin se

de realitatea la acest moment mai dinamica.Schema ierarhiilor terestre create modelul celor o

ordine a autoritätilor; limita ei devine atunci se pune problema numiriipolitice supreme. Nici ordinea simbolica, nici aceea presciisä de sistemul

de drept nu vreun explicit. Ambele de la bizantina pentruca, prin succesive, se la punct: imposibilitateaautoritätii afara ordinii culturale ce-i este proprie. Singurul element este

acesteia ca "autoritate secundara" ca de la care puterea eifie ambele este camuflajul prin omisiune; termenii teologieipolitice ai dreptului nu se pot transcede ei realitatea originara apartin.

'Vedem din alte exemple cum se cautA pentru a camufla deadereacultural-politick la limitA credinta este sä de istorie, vezi oratiile de la curtea luiScarlat Callimah, ms.rom. BAR, 3767 pentru care o critick deocamdatäC. Erbiceanu, Istoricul seminarului Veniamin din Socola fundat la 1804, Ia§i, 1885.

trebuie ignoratA nici ideea ce a cercetatä a unei perceptii a patriarhului deConstantinopol ca când Dumnezeu va voi, al basileilor de odinioarA conducerea"pravoslavnicilor cretini". Textul unei insemnäri manuscrise de la 1732 este acest sensrelevant: "când obläduia vestita a Tarigradului sultan Mahmut, impäratul turcesc, aldoilea an al sale, pravoslaviei preafericitul Duhul Paisiedin mila lui Dumnezeu arhiepiscop Tarigradului a lumea <subl.noasträ, R.G.P. ).

Tara Moldovei domniia prea luminatul cre§tinul domn Io Grigorie Ghica voevod",ms.rom. BAR, 1469, G. Catalogul manuscriselor..., I, Bucurqti,1978, p. 341.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

DIPLOMATIE

VENETIA PROBLEMA

(1204-1308)

OVIDIU CRISTEA

L cruciadei a

secolului al XII-lea marcheazi inceputul monopoluluibizantin asupra bazinului pontic, proces in urma cruciadei a

Anul 1204 a constituit, momentul de al hegemoniei latine laStramtori, thalassocraliile mediteraneene - Venetia Genova - disputAndu-si

in momentul otomane a Constantinopolului. Implicarea venetianA inderularea cruciadei a IV-a a salvgardarea intereselor comerciale ale Serenissimei

Imperiul bizantin, configuralia sistemului politic rezultat cuceririi latine aConstantinopolului a corespuns acestui scop. Conceptiavenetianä, care a urmArit instalarea punctele comerciale (Constantinopol, Thessalonic,spaliul insular) sau strategice (Coron, Modon), de ce noul imperiu creat laSträmtori nu a reusit sä reconstituie controlul pe care basileii asupra

pontic. A contribuit la situatie emergenta unor puteri riverane MAriiNegre (Imperiul de Niceea, hnperiul de Trapezunt, Taratul seldjucizii)caracterul eterogen al sistemului politic instaurat Romania in urma cruciadei a IV-e;astfel, in vreme ce baroni au implantat in teritoriile modelul feudo-vasalicoccidental', a organizat criterii proprii posesiunile

Serban Papacostea, La Mer Noire du monopole byzantin la domination des Latinsaux Détroits, RRH, 27, 1988, 1-2, p. 49-71.

2 Textul acordului de a Imperiului bizantin la A. Partitio TerrarumImperii Romanie, "Studi Veneziani", 7, 1965, p. 125-135 cu observatia e probabilanterioara Constantinopolului de latini; despre noua configuratie rezultataurma cruciadei a IV-a Dionysos Zakythinos, La de Constantinople en 1204, Venise etle partage de l'Empire byzantin, Idem, "Byzance: Etat-Société-Economie", Varionun Reprints,London,1973, p. 139-155; Nicholas Oikonomides, La decomposition de l'empire byzantin laveille de 1204 et les origines de l'empire de Nicee: propos de la "Partitio Romaniae Idem,Byzantium from the Ninth Century to the Fourth Crusade. Studies, Texts, Monuments, Variorum,London, 1992, p. 3-28; Papacostea, secolul al 1111-leaImperiul mongol, Bucuresti, 1993, p. 11-19.

foarte a sistemului feudal de baronii latini laPeter Lock, The Franks in the Aegean 1204-1500, London -New York, 1995. Aparitia Balcani aunui conglomerat de state "france" care depindeau doar nominal de Constantinopol a ca, la


www.digibuc.ro

94 Ovidiu Cristea 2

Spre deosebire de eavalerii occidentali, Venetia a manifestat prea interespentru expansiunea spatiul terestru, chiar la teritorii care reveneau prinPartitio Terrarum Imperil Romanie, dar care erau dificil de Serenissimaorientat atentia spre centrele comerciale imperiului spre insular', controlulunor puncte cheie din Marea Egee facilitându-i suprematia maritimä comerciali

putin timp cucerire, Imperiul latin pus situatia de a se cu disperare fataasaltului Bulgariei, Epirului sau Imperiului de Caracterul nominal al autoritatiiasupra vasalilor a redus resursele financiare umane ale imperiului, ce de ceBaudouin de succesorii nu au mai reusit sä recupereze teritorii pe care lerevendicaserä 1204. Nu la fel bunä este analiza pe care autorul o face sistemului colonialvenetian care este expediat destul de sumar. De asemenea, autorul rolul pe care flotavenetiana jucat supravietuirea Imperiului latin 1261, recucerirea fiind tocmai

moment de a acesteia. Tot privinta implantarii modelului occidental Balcani,Stelian Brezeanu, La "terra" dans les Balkans au Une institution latine échouée,RESEE, 27,1989,1-2, p. 3-9.

A. Carile, Partitio..., p. 160-161: Venetia a primit in Thracia un teritoriu cuprinscoasta Marmara de la Sigopotamo la Adrianopol cu orasele ArcadiopolBulgarophygon. Serenissima primea Albania de la Durazzo la Preveza: Acarnania Etolia,insulele ionice Zacynthos, Kephalonia, Leucade Corfu, coasta nord-vestica a Peloponesului de laPatras la Methone, interior de la Calavrita la Strobitai Lacedemonia, cu exceptia Argolidei

Corintului. Dintre insule, Venetiei reveneau Andros, cele extremitati ale Eubeei.Salamina. text imperiul venetian constituit au existat diferente importante.

Principala cu care s-a confruntat Venetia a fost separationismul care asä se manifeste moartea lui Enrico Dandolo. D. Zakythinos, La conquete..., p. 150-151;Marino Zeno a fost ales podesta la Constantinopol, initiativa nici a "constitutionalä".Pentru autor, tendintele autonomiste din Romania au avut trecutul bizantin alregiunii: 'autonomisme vénitien (...) se meut dans la du mirage byzantin". In cele din

pragmatismul metropolei a transformat imperiul colonial retea de mici hegemonii multmai usor de tinut sub control, 7.

A existat o Partitio configuratia a statelor latineD. Zakythinos, La conquete..., p. 150; N. Oikonomides, La décomposition..., p. 12,

pozitia impäratului a fost destul de rapid din momentul care Bonifaciu de Montferrat arevendicat a regatul Thessalonicului. Cuvintele pe care le relateaza Villehardouin nu lasä

dubiilor "Seigneur je te prie du moment que je puis conquerir ma terre sans toi, de n'y pasentrer". acest moment actul numit "Paritio Terrarum Imperii Romaniae" devenea caduc;

Peter Lock, The Franks..., p. 162-167; impäratii latini nu au privit manieraautocratica a basileilor. Teoretic, impäratul a fost sursa de legitimare pentru toti dinastii latini dinRomania, care recunosteau suzeranitatea, in impäratii latini au dispus de preaputine resurse pentru impune autoritatea. Principii de Ahaia, din familia de Villehardoiun, desi

ai imperiului ai functiei onorifice de au contribuit din 1230 cu 22.000de hyperperi/an la Constantinopolului, Idem, The Latin Emperors as Heirs toByzantium, "New Constantines. The Rhythm of Imperial Renewal in ByzantiumCenturies", ed. by Paul Magda lino, Variorum, 1994, p. 295-304.

6 V. de ex., politica venetiana de Creta, care ar trebuit sä lui Bonifaciu deMontferrat sau de Lemnos, teoretic sub autoritatea impäratului latin, dar care a revenit tot unuivenetian, Philocalo Navigajoso numit "megaduce de Lemnos" pentru a impresia uneiimperiale. Insula a ramas posesia Navigajosi 1276, flota bizantina,condusä de Licario, a cucerit-o John Haldon, Limnos, Monastic Holdings and theByzantine State (1261-1453), in Continuity and Change in Late Byzantine and Early OttomanSociety, Birmingham-Dumbarton Oaks, 1986, p. 161-215).

www.digibuc.ro

3 Strâmtorile (1204-1308) 95

regiune7. Marea prezenta a fost mai putin sesizabilA.Partitio apar doar cinci ora§e pontice; trei pe coasta (Sinope, Amastris,

pe cea de vest (Midia Agathopoli)8. Toate aceste centre aulatin nu au intereseze Venetia. documente puse in valoare deM. E. Martin9, la care se un portulan, recent publicat de Patrick GauthierDalche, de la veacului al negustorii occidentali frecventauSoldaia Trapezuntul, nu indicii ca Venetia fi acordat, 1204, atentiedeosebitA dezvoltArii comertului Marea existenteiImperiului apar semne ale cre§terii comerciale Pontul Euxinconcomitent interesul pentru acest spatiu". Preocuparea apentru Marea se explicA, faptul cA, la datA, centrul degreutate al venetian se Mediterana politicaSerenissimei, controlul StrAmtorilor nu a indeplinit rolul de "cheie" a bazinului pontic, cia fost privit doar ca o a Imperiului latin; urmare,principalul interes venetian la StrAmtori a fost de ordin strategic nu comercial. acestsens este semnificativ atunci de Niceea, loan III Vatatzes, a ocupat in1234-1235 Gallipoli, a reactionat prompt a considerat actiuneabasileului ca un prim pas in tentativa de a cuceri Constantinopolul. Cronica lui Martinoda Canal relateazA atunci dogele Jacopo Tiepolo a aflat de pierdereaGallipoli a trimis o flotA de 25 de galere sprijinul Imperiului Flota a

Grija de a ocupa punctele care jalonau rutele maritime ale Egeei Propontidei a dus ladivizarea flotei venetiene escadre mai ceea ce a favorizat actiunile Imperiului de Niceea

Ahrweiler, Byzance et la mer. La marine de guerre et les institutions maritimes deByzance aux Paris, 1966, p. 315). In junil anului 1212 existau 7 familii venetienecare domneau arhipelag: Marco Sanudo (Naxos, Paros, Antipatros, Melos, Siphnos, Cithnos,

Amorgos, Cimilos, Sicinos, Syra, Pholegandros), Marino Dandolo (Andros), Ghisi(Tinos, Mykonos, Skyros, Skopelos, Seriphos, Keos), Jacopo Barozzi (Santorin), LeonardoFoscolo (Anaphne), Marco Venier (Kythera), Jacopo Viaro (Cerigotto). prezentare i laHans Eberhard Mayer, The Crusades, by John Gillingham, Oxford, 1988 (2 ed.),p. 204-205.

A. Partitio..., p. 217 p. 236-237. Sinope a fost ocupat 1215 deseldjucizi.

M. E. Martin, The First Venetians in the Black Sea, Pontou", 35, 1979,p. The Venetians in the Byzantine Empire Before "Byzantium and theWest c.850-c.1200", ed. By J. D. Howard-Johnston, Amsterdam, 1988, 201-214. Istoricul

"If the Venetians failed to make the most of their opportunities in the Black Seawhile Constantinople was under Latin rule, the reason must surely be that Venetian resources werealready over extended". Autorul acestei explicatii altele: interesul major pentru Siriainstabilitatea a zonei pontice care impiedicat a comertului.

Patrick Gautier Dalché, Carte marine et portulan au Le Liber deExistencia Riveriarum et forma maris nostri Mediterranei (Pise, circa 1200), Ecole Francaise deRome, 1995.

In celebra sa lucrare Milione, Marco Polo considera era preacunoscuti pentru a-i mai face o descriere, Marco Polo, Milione, prima ed. integrale a diL. Foscolo Benedetto, Firenze, 1928, p. 234. Acest fapt pare indice spatiul pontic era foarte

de negustori; problema este acest fapt se raporteaza la data lui Polo saula momentul memoriilor sale.

12 <Jacopo Tiepolo> fu mult corocies; et sachiés certainement que cele contréetote que avoit este poestés en Constantinople. erraument XXV galies, les dona en

www.digibuc.ro

96 Ovidiu Cristea 4

reusit pe fugA vasele grecesti, moment tentativa derestauratie bizantini.

actiune a avut in 1257, flota deGiacomo Dauro, a atacat portul Mesembria, in trecerii acestuia din

cele ale Imperiului de Este posibil ca actiunea flotei venetieneimpotriva insulei Daphnousia din 1261, actiune ce a precedat recucerirea bizantinA,sA urmArit acelasi obiectiv strategic al Constantinopolului impotriva unui atacal flotei dinspre Marea Cucerirea acestei insule ar lipsit Imperiul deNiceea de o bazA importantA ar diminuat posibilitAtile unuicapitalei

Interesul scAzut pentru Marea din primele decenii ale instalAriivenetiene in Romania se prin mai multi factori: Serenissimei de acontrola noul imperiu colonial din Levant', politicA a zonei pontice, faptul

aceasta nu era de a axe ale international lastbut not least, concurenta cu Genova cu Pisa. Faptul obiectul acestei disputeconstituia suprematia in Mediterana OrientalA'6 explicA de ce Venetia a permisrivalilor sAi sA facA, conditiile impuse de ea, nego Romania'7. mod paradoxal,tocmai concurenta in Tara a stat, mAsurA, la baza cresterii importanteicomerciale a Negre, dupA eliminarea genovezilor de la Accra, urma "rAzboiului

garde a prodomes estrais de haut lignaje" Martin da Canal, Les Estoires de Vénise, a diAlberto Limentani, Firenze, 1972, LXXXI, p. 82; cu ocazie flota a ocupatMadytos, Sestos, Chersonesul la gura Hebrului litoralul tracic al Propontidei laSelymbria Héléne Ahrweiler, Byzance et la mer... , p. 318).

" Vasil Gjuzelev, La Bulgarie, Venise et l'Empire latin de Constantinople au milieu du"Bulgarian Historical Review", 3, 1975, 4, p. 38-49. Istoricul bulgar analizeazA un

izvor anonim venetian, care nu o explicatie clarA a motivelor atacului; ni se spune doar cA flotavenetianA a actionat la instigarea latin care o campanie impotriva bulgarilor.In mod straniu, istoricul bulgar a ignorat informatia de Gregoras, I, p. 60, care spunelimpede cA anarhiei provocate de moartea lui Mihail Asan, Mesembria a fost cedatde boierul Mico niccean.

Deno John Geanakoplos, Emperor Michael Palaeologus and the West (1258-1282). AStudy in Byzantine - Latin Relations, Cambridge Massachusetts, 1959, p. 97-104.

Vezi supra, nota 4.Lorenzo de Monaciis, Chronicon de Rebus Venetis ab ad annum MCCCLII,

ed. Flaminius Cornelius, Venetia, 1758, p. 194, cA adta timp pacea a domnitVenetia, Pisa Genova lucrurile au mers bine Tara "Dum Venetorum, Januensium &Pisanorum concordia multum Terrae Sanctae prodesset, inimicus humani generis, cogentibuspeccatis, inter eos graves seminavit zizanias"; Pierre Dubois, The Recovery of the Holytranslation, introduction and notes by Walther I. Brandt, New York, 1956 I, VI, 10, p. 78,condamna neintreruptele dispute rAzboaie maritime dintre Venetia, Genova Pisa, care audAunat Autorul propunea ca bunurile acestor republici sA fie confiscate caz cA nu

disputele dintre ele.Nu este afirmatia Genova a fost de la Constantinopol 1204

de ex. Alain Ducellier, Note sur les interets génois en Mer Adriatique: le temoignage desarchives ragusaines, Oriente e Occidente tra Medioevo ed moderna. Studi in Onore di GeoPistarino a di Laura Balletto, I, Genova, 1997, 194); pentruacordurile veneto-genovezeposterioare anului 1204, Camillo Le relazioni Genova, Bizantino e iTurchi, "Atti della Ligure di Storia Patria", 28, 1898, fasc.3, p. 652-653. In 1238, cele douA

au impotriva Frederic al II-lea.

www.digibuc.ro

5 (1204-1308) 97

Declansat de disputa pentru o mAnistire la limita cartierulgenovez venetian de la Accra, conflictul s-a transformat in scurt timpinfruntare care a avut ca suprematia comercialI in Mediterana ce

au blocat cu un intrarea in portul Accrei, venetienii au ripostat in anul1257, flota de Lorenzo Tiepolo a incendiat vasele genoveze aflate la Accra,reocupind mAnástirea disputA. anul a avut

cu o victorie a Republicii Marcu; au pierdutdin galerele angajate in 1.700 de au fost obligati Accra'.Pe termen scurt "rlzboiul a avut drept raportuluide forte dintre cele republici maritime, fapt ce a impus Genovei autarea uneisolutii de compensatie. Pe termen lung, excluderea genovezilor de la Accra a provocatreorientarea rutelor comerciale a transferat in Romania centrul de greutate alconfiictului veneto-genovez.

2. Tratatul de la Nymphaion fiproblema (1261-1299)

Pierderea comerciale de la Accra a fost rapid compensatA de republicaprin apropierea de adversarul principal al Venetiei in Romania - Imperiul de

Precedentul exista. timpul domniei lui loan Vatatzes, Superba a trimis in(1231 1239) soli la niceean in incercarea de a un tratat.

Ostilitatea dintre Genova Frederic II de Hohenstauffen, aliatul socrul luiVatatzes, a alianta genovezo-niceeanA la acea Proiectul a fostreluat 1261 moment care piedicile anterioare iar ostilitateaveneto-genovezi punctul culminant Este greu de spus dintre cele

puteri ostile Venetiei s-a datorat genoveze - cum afirmA cronicavenetianA a lui Martino da Canal' - sau dorintei basileului de asigura, dupA esecultentativelor anterioare de recucerire a Constantinopolului, concursul unei puteri navale.Rezultat al coluziunii dintre de Niceea genovezi, tratatul de la Nymphaionprevedea acordarea statut privilegiat imperiu pentru negustorii liguri in cazulrecuceririi Constantinopolului, controlul asupra imperiului colonial venetian. Tratatul

Frederic C. Lane, Venise une république maritime, Paris, 1985, 119-120.C. Manfroni, Le Relazioni..., p. 654.Martino da Canal, Les Estoires de Venise, a cura di Alberto Limentani, Firenze, 1972,

Veneziana, Fonti e Testi XII], part. II, XXIV, 181.Hélne Ahrweiler, Byzance et la mer..., p. 329, este de Pentru

tentativele niceene de recucerire a Constantinopolului, Martino da Canal, Les Estoire.s..., (I,LXXXI, p. 82 I, LXXXV, p. 84). Conform cronicarului, 25 galere venetiene au o

de patru ori mai numeroad; cifra pare sA fie exageratA (H. Ahrweiler, Byzance et lamer..., p. 319, raportul ar fost de 30 de vase niceene fatA de 13 venetiene), dar trebuie tinutde superioritatea occidentalk ce explicA mic de galere pe care teoreticieniicruciadei avut vedere atunci analizau posibilitatea recuceririi Sfinte, blocadaEgiptului sau eliminarea piratilor turci din Egeea: Lorenzo de Monacis, Chronicon...,p. 196-197. Contemporanii constientizau aceastA superioritate a italienilor. In timpul cruciadei aIII-a, exclama la vederea venetiene: "Au innebunit oare construiescorasele pe mare?", megaducele fusese destituit pentru cA avusese curajulafirme bizantinii nu au nici o pe mare, dacA flota nu este de ori mai numeroad

cea venetianA.

www.digibuc.ro

98 Ovidiu Cristea 6

prevedea explicit printre posesiunile acordate genovezilor Constantinopolul, NegroponteCreta, punctele cheie ale imperiului venetian Romanian; "Les Estoires de

Venise" precizeazá 1261, basileul "mist en leu des Veneciens les Jenoesm.Consecinte mult mai importante a avut clauza tratatul dint= basileugenovezi24, potrivit liguri le era permis accesul liber in Pontul Euxin"cum mercibus vel sine mercibus". excluderea din bazinul poitic a celorlaltinegustori latini exceptia pisanilor) s-au creat premisele instalArii monopoluluicomercial genovez acest spatiu. Din momentul parafitrii tratatului de la Nymphaion

Marea nu se mai putea face doar cu acceptul bizantin,ci cu cel Republicii ligure. Din acest motiv, interesele Marea audepins de normalizarea a cu cu Genova;este semnificativ armistitiul veneto-genovez nu s-a putut 1269, deckce cu un an fusese cu Mihail VIII-lea Paleologul. Conformacesteia basileul se obliga vegheze la cele thalassocratii,astfel "Veneti non Januenses ab introitu Avedi nec intra Avedum in terravel acqua, nec in aliqua parte infra dictum, nec in Mari Majore. EtJanue facient simile de hominibus Venetis.25 Mentionarea explicitA a Negre Intextul armistitiului sugereazA presiunile exercitate de Republica Marcu pentru a putea

regiune. Chiar dacA basileul a sA asigure laConstantinopol ("Item propter treugam istam non debent expelli Januenses deConstantinopoli"), armistitiul din 1268 pare sA sugereze la insistentele Venetiei saupoate folosindu-se de acest pretext, basileul a sA anuleze clauza din

de la Nymphaion26.Tratatul dintre Mihail VIII-lea genovezi a deschis, o de

duratA, a veneto-genoveze Romania": vreme ce a incercatsA conserve, sA recucereascA eventual, posesiunile dobandite urmacruciadei a IV-a, Genova a punerea practicA a prevederilor tratatului

Camillo Le relazioni..., p. 800: "ex quo autem dicti nuncii sindici etprocuratores requisiverunt ab imperio nostro logiam apud landimitri, Syo, Annea, Metelim,Cassandria et Smirris et Deo volente in Constantinopoli et in negroponti et in creti..."

23 Martino da Canal, Les Estoires..., II, XXIV, p. 181; Freddy Thiriet, La Romanievenitienne au Moyen Age. Le développement et Pexploitation du domaine colonial vénitien(XlIe-XVe Paris, 1959, p. 141, subliniazA cA recucerirea Constantinopolului de cAtrebizantini a inaugurat o epocA de considerabile pentru

C. Manfroni, Le relazioni..., p. 796: "Promisit iterum et convenit quod non permitet irede cetero negociatum intra maius mare aliquem latinum nisi ianuenses et pisanos et quidefferent peccuniam eu res nostri vestiarii quibus ianuensibus devetum non faciet eundi intramaius mare et reddeundi cum mercibus sine mercibus, sed libere possint ire et expediti ab omnicommergio et redire".

G. L. Fr.Tafel, G. M. Thomas, zur Handels - und Staatsgeschichteder Republik Venedig, III, p. 96-97.

Analiza raporturilor dintre GenovaPapacostea, Byzance et les Détroits sous les premiers Paléologues manuscris). Multumesc d-luiprofesor Papacostea pentru posibilitatea consultArii acestui studiu, precum pentru

sugestiile pe materialului de fatA.27 Este interesantA ui Lorenzo de Monaciis, Chronicon, p. 197, dupA care

tratatul de la Nymphaion a fost motivul pentru care latinii nu au mai sA recuperezeConstantinopolul: "Quae unio utique fuit causa non recuperandi

www.digibuc.ro

7 Strdmtorile (1204-1308) 99

de la Nymphaion mai ales a pontice care excludea de la exploatareapotentialului comercial al aceastei regiuni. Cum nici una din cele douA Republici nu areu$it punctul de vedere, s-a ajuns la un compromis. Genova a acceptat,conditiile impuse de ea, prezenta in Marea in 1269, ambasadorii liguriprimeau instructiuni sA semneze armistitiul cu Serenissima dacA papa putea garanta"pod non iretur ad Tanam" reafirmatA decenii mai in timpul

dintre cele douA puteri maritime de Aur.Aplicarea tratatului din 1261 a devenit in anul in care a fost

incheiat. Folosind o conjuncturA de la Constantinopol avenetiene sA cucereascA Insula Daphnousia)2', o§tile lui Mihail al VIII-lea aupAtruns in Constantinopol existentei Imperiului latin. Noua modificare astatutului StrAmtorilor a antrenat o schimbare a raportului de forte dintre puterilemaritime; dacA a inceputul imperiului colonial venetian, anul 1261 a

perspectivele expansiunii genoveze in Romania. Spre deosebire de rivala sa,Republica ligurA s-a orientat spre dezvoltarea comerciale in Marea pecare a transformat-o. concursul Hoardei de intr-o "placA a comertului

Ca in 1204. puterea a sA profite mai bine de pesuccesului puterea circumstantele indice o revigorare

deplinA a Bizantului. relatArii lui Pachymeres, recucerirea Constantinopoluluiconstituia. pentru Mihail al VIII-lea. pas spre recuperarea tuturor teritoriilor careapartinuserl imperiului Dar intre politica "universalistA" a impäratuluirealizArile sale concrete a existat o sensibill. Se cuvine amintia aici observatialui potrivit areia "Le nouvel empire byzantin des Paléologue (...) était

la continuation de l'empire latin qu'il avait remplacé que de cet empire romaind'Orient dont aimait se dire le successeur''. Paralela de istoriculeste justificatä de slAbiciunile noului imperiu al Paleologilor. Succesele obtinute deMihail al VIII-lea au fost vremelnice au rezultat mai urma traditionaleipolitici bizantine de a revigorkii propriu-zise a imperiului. fapt, prin

$erban Papacostea. Quod non iretur ad Tanam: un aspect fondamental de la politiquegénoise dans Mer Noire au 1979, 2, p. 202-203, nota 3.

Pentru expeditia venetiana la Daphnousia, insulä Pachymeres, De Michaele etAndronico Palaeologis libri tredecim, ed. 1. Bonn, 1835, 1, p. 139 polis Gregoras

p. 85). Deno John Geanakoplos, Emperor Michael Palaeologus and the West (1258-1282)...,p. 97-104. Expedifia este cu mai cu s-a produs expirkii unui armistitiu deun an intre latini i Mihail VIII.

Gheorghe I. Marea II, p. 71-111 112-153; contributia latransformarea Negre de a marilor rute comerciale a fost deVirgil Geneza politicii a Hoardei de Aur, in 28, 1991, p. 81-101; Idem,Politica de genovezi a hanului contextul relatiilor Hoardei de Aur cu ilhanatul cusultanatul mameluc, universal istoria Bucumti, 1998, p. 233-263.

Pachymeres, I, p. 155. Pentru cum orasului in 1204de imperiului, fel recucerirea Constantinopolului anunta restaurareasuprematiei bizantine.

Nicolae Latins et Grecs d'Orient et l'établissement des Turcs en Europe,"Byzantinische Zeitschrift", 15, 1906, p. 180. D. Zakythinos, Crise monétaire et criseéconomique Byzance du au XVe in L'Hellenisme C'ontemporain, 1948, p. 32,

la "L'Empire universel et oecumenique avait sombré sous les coups de laQuatrime Croisade", recucerirea lui Mihail VIII doar partialä.

www.digibuc.ro

Ovidiu Cristea 8

pierderea progresivd a teritoriilor micrasiatice - centrul vital al Bizantului de-a lungulsale - imperiul Paleologilor s-a timp, redus la statutul de putere de

rangul al doilea.problema Strdmtorilor, incercarea lui Mihail al VIII-lea de a restaura vechiul

monopol bizantin s-a un evec. Obiectivele basileului nu puteau atinseunor esentiale legate ele: controlul punctelor strategice

de pe sau insule crearea unei flote proprii comparabill cu cea a puterilormaritime italiene. Or, ambele politica s-a soldat cu un evec.Politica de recucerire a inregistrat doar succese: Marea importantA afost recuperarea porturilor Mesembria Anchialos" revenirea la Dundrea de

timp ce Egeea megaducele Licario a ocupat Lemnos, Skopelos, Seriphos,Siphos Recucerirea integrald a teritoriilor ce imperiului era greude realizat Marea Crimeea - pivotul politicii bizantineveacurile precedente - intrase Hoardei de Aur, iar in Egeea, prezentavenetiand era puternic consolidatd. La aceste elemente s-au bazinul pontic,

incontestabild a Genovei, rivalitatea Imperiul de Trapezuntostilitatea Bulgariei, vreme ce Egeea bizantind a fost facilitatd depierderea a tinuturilor din Asia Mick fapt ce a favorizat dezvoltarea flotileloremiratelor Devi autobiografia sa, Mihail al VIII-lea sustine a mareade pirati', realitatea a fost sensibil diferitd. Tocmai revenirea bizantind laConstantinopol, fenomenul pirateriei a luat amploare, din cauza lipsei unei floteimperiale capabile controleze imperiului". In lipsa acesteia, populatia dininsule a gray de raidurile piraterevti", calculeleindiand 66% din satele sec. XIII-XIV se aflau in zona Devi

Gh. 1. BrAtianu, Vicina Contributions l'histoire de la domination byzantine et ducommerce génois en Dobrogea, ARBSH, 10, 1923, p. 139; G. Ostrogorsky, Histoire de I 'EtatByzantin, Paris, 1969, p. 477 482. Basileul a promis ora4ele ca unei nepoate, pe care a

cu Constantin Tich, dar nu onorat promisiunea. La moartea lui Nogai,Theodor Sviatoslav a ocupat ora.4ele, noua situatie recunoscutA de tratatul bizantino-bulgardin 1307. Asupra consecintelor revenirii bulgare la Mesembria Anchialos, ne propunemrevenim studiu aparte.

Vitalien Laurent, domination byzantine aux bouches du Danube sousPaleologue, RHSEE, 1945, p. 184-198.

Marino Sanudo Torsello, Regno di Romania, Charles Hopf, Chroniquesgreco-romaines ou peu connues, Paris, 1873, p. 119-121.

Henri Grigoire, Imperatoris Michaelis Palaeologi de Vita Sua, Byzantion, 29-30,1959-1960, 460.

foarte interesante despre piraterie Marino Sanudo TorselloRegno di Romania..., p. 99-170. Sanudo spune pirateria era o activitate foarte rentabilk

pentru doi ducati cheltuiti pentru intretinerea vasului a echipajului, piratul trei.DacA tinta expeditiei un alt pirat, dublu. Majoritatea apitanilor erau genovezi,timp ce echipajele erau alcAtuite mare parte din gasmuli venetieni. La secolului XIII,Marea Egee devenise o patrie a piratilor centrele cele mai importante Samos, Rhodos,Monemvasia, Negroponte.

Un singur exemplu: Insula Lemnos a fost 1292, de Roger de 1296de venetianul Malabranca, 1303 de catalani, 1307 de venetianul Minotto, 1350 de piratulgrec Alexios, J. Haldon, Limnos, Monastic Holdings..., p. 182.

a acestei situatii la Peter Charanis, Town and in the Byzantine

www.digibuc.ro

9 le (1204-1308) 101

flota bizantine, sub conducerea amiralului Licario, a jucat un rol important inrecuperarea unor teritorii revendicate de ea nu a fost, realitate, unconglomerat de vase de corsari" nici un caz nu era rivalizeze cu flotavenetianä sau cu cea genovezi. Constient de släbiciunea marinei sale deincapabila sä apere Constantinopolul unui atac latin, basileul a fost obligatrecurgá la sprijinul unei thalassocratii autentice; a revenit, la vechiul sistem deechilibru genovezi venetieni. optiune datorat vicisitudinilor alianteicu Genova", aparentei navale venetiene" impäratului de aelimina pericolul unei cruciade antibizantine al cdrei brat maritim era Serenissima.

Venetia a primit cu propunerile Bizantului, o lungä derevendicki, de a cAror indeplinire era conditionatA incheierea unui Dificultatea

possessions of the Balkan peninsula during the later period of the Empire, Idem, Social,Economic political in the Byzantine Empire, Variorum Reprints, London, 1973. Unexemplu edificator privinta vulnerabilitAtii spatiului insular la atacurile pirateresti, la NikephorGregoras, Correvondance, texte edité et traduit par R. Guilland, Paris, 1927, doc. 47, p. 166-173,care relateazA 1334-1335 insula Lesbos a fost de la distrugere doar de abilitatea luiAlexios Philantropenos, unchiul impAratului, care a flotaun singur orn. Scrisoarea lui Gregoras incapacitatea flotei imperiale de a eficientinsulele din Egeea.

Pentru flota bizantinA perioadA, Helene Ahrweiler, Byzance la mer.marine de guerre et les institutions maritimes de Byzance aux Paris, 1966,p. 344-351, precurn Leon Pierre Raybaud, Le gouvernement l'administration centrale del'empire byzantin sous les premiers Paléologues (1258-1354), p. 252-259.

Ahrweiler, Byzance et la mer..., p. 344-351, considerA totusi flota lui MihailVIII drept ultima flotA bizantinA Autobiografia basileului tinde sA lase aceeasiimpresie; el afirmA cA a marea de pirati cA Egeea a fost acoperitA de un imens denave Grégoire, Imperatoris Michaelis Palaeologi de Sua, "Byzantion", 29-30,1959-1960, p. 469. ExistA documente care lasA o altA impresie. Este suficient sA amintimcâteva din numele celor ce conduceau vasele bizantine pentru a ne da seama de caracterul acesteia:Joan Senzarason, Andrea Gaffore (genovez), Ansaldo, Roland (pisan), Pardo (pisan), loan de loCavo (amiral al flotei bizantine dupA moartea lui Licario), Bulgarinus, Prepignanus,Daimonaioannes, Mamonades. care reproduce o listA a daunelorprovocate de acesti corsari supusilor Serenissimei a fost publicat de G. L. Fr.Tafel, G. M. Thomas,

zur Handels - und Staatsgeschichte der Republik Venedig, III, doc. 370,p. 159-281. Pentru pirateria Egeea fundamental studiul lui Peter Charanis, Piracy in theAegean during the Reign of Michael Ill Palaeologus, Annuaire de linstitut de Philologie etd'Histoire Orientales Slaves X, 1950, p. 127-136. Pentru aceeasi problemA, veziIrene B. Katele, Piracy and the Venetian State: the Dilemma of Maritime Defense in thecentury, "Speculum", 63, 1988, 4, p. 865-889, desi autoarea ignorA cu problema

turci mäsurile luate de Serenissima directie.42 erban Papacostea, La crise des rapports byzantino-génois

Nymphaion. Le complot de Guglielmo Guercio (1264), RRH, 27, 1988, 4, p. 339-350; cf. DenoJohn Geanakoplos, Emperor Michael Palaeologus and the West (1258-1282). A Study inByzantine-Latin Relations, Cambridge Massachusetts, 1959, p. 168-171.

Lorenzo de Monaciis, Chronicon.. p. 198, considerA cA victoria de laSettepozi ca general, superioritatea a Serenissimei fAcut pe Mihail VIII sA cauteapropierea de Republica lagunelor. De aceeasi pArere este Freddy Thiriet, La Romanievenitienne au Moyen Age. Le développement et l'exploitation du domaine colonial vénitien

siècles), Paris, 1959, p. 147.Freddy Thiriet, La Romanie..., p. 144-155.

www.digibuc.ro

102 Ovidiu Cristea

negocierilor provenea din faptul timp ce Mihail al VIII-lea dorea unuitratat de pace, Venetia nu era un armistitiuimplinirii proiectelor latine de recuperare a Constantinopolului. Un prim acord,

1265, nu a fost ratificat de dogele Venetiei; armistitiul pe o 5 ani,1267-1268, a fost 1277, mai bine de 4 ani de tratative. Ostilitatea

de Imperiul bizantin are explicatia pierderea pozitiei privilegiate laConstantinopol pe care Republica lagunelor o 1204-1261 de

stabilia Genova. E ce atasamentul Serenissimeide ideea recuceririi latine a Constantinopolului; in 1264, dogele Ranieri Zeno papeidespre importanta pe care imperiul Romaniei o avea pentru Bisericasingura cale de a-1 readuce sub ascultarea Romei era cruciada. Tot Ranieri Zeno a fostcel care a trimis emisari regilor Frantei, Castiliei marilor baroni din Occident,oferindu-se sä flota la dispozitia tuturor celor care doreau contribuie larecucerirea capitalei bizantine.

La tratatele incheiate cu Carol de Anjou la Orvieto (3 iulie 1281) saucu Carol de Valois scopul restaurdrii Imperiului latin, reflectä preocupareaSerenissimei de a aspiratiile sale in Romania cruciatd. Tratativele,purtate in scopul restaurdrii puterii latine la Constantinopol pun in faptulRepublica lagunelor s-a rolul de auxiliar maritim al puterii terestre.atitudine se explica pe de o parte prin incapacitatea venetienilor de a mobiliza o

pe mäsura celei maritime, iar pe de prin traditionala a incadrul ce conferea francezi rolul conducdtor alexpeditii". Din cauza largii a acestei idei, directionarea cruciadei a depinsfoarte mult de optiunile coroanei franceze, ideii recuceririi Sfinte.Atasamentul de recucerirea Ierusalimului avea in urmä o inauguratä deLudovic al VII-lea de Filip al II-lea August Ludovic De aici arezultat doar un interes pentru recuperarea ConstantinoPolului; Ludovic alIX-lea a blocat cruciada antibizantind a fratelui Carol de Anjou, care s-arepetat in timpul domniei lui Filip al Frumos. Pentru acesta, lui Carolde Valois de a deveni latin al Constantinopolului nu reprezenta opremergátoare a unui passagium generale. Mai mult, regele Frantei nu aproba proiectul

Textul acordului Georg Martin Thomas, Diplomatarium Veneto-Levantinum siveacta et diplomata res venetas graecas Levantis illustrantia a. 1300-1350, New York, 1965(reimpr. a primei Venetia, 1880), doc. 27, p. 48-53. Papalitatea a sprijinit acest acordacordând similare cele oferite pentru cruciada Tara (Ibidem, doc. 28,p. 53-55) excomunicând pe "Andronicum Palaeologum, qui Grecorum imperatorem se nominat"(Ibidem, doc. 33, p. 61). sensul sprijinului acordat de papA, doc. 260 (14 ianuarie1306), publicat in I Libri Commemoriali della Republica di Venezia, I, de R. Predelli,Venezia, 1876, p. 56. Printre avantajele cruciadei antibizantine, papa enumera schismei

teama pe care fi provocat-o turcilor mamelucilor.Pentru felul care s-a cristalizat ideea cA regele trebuie sA fie

cruciadei, Räzboiul de 100 de ani Cruciada, universal românilor,p. 335.

Bibliografia referitoare la cruciada in timpul ultimilor Capetieni a primilor Valoiseste consistentA, C. J. Tyerman, Sed nihil The Last Capetians and the Recovery of theHoly Land, War and Government in Middle Ages, ed. J. Gillingham and J. C. Holt,Woodbridge, 1984, p. 170-181; Idem, The Holy Land and the crusades of the XIIIth and XIVth

www.digibuc.ro

Strâmtorile (1204-1308) 103

de al decât care Franta nu se afla altconflict. La 31 mai 1307, Carol de Valois se scuza deja de dogele pentruintârzierea expeditiei proiectate. El se justifica nu putea colectaconcedate de scopul fmantArii expeditiei, din cauza nevoilor monarhiei franceze

a rAzboiului care ameninta regatul Din cauza conflictelor cu Anglianici cavalerii care 1-ar nu erau disponibili, deoarece erau vasali airegelui, pe care erau obligati sprijine caz de Politica monarhiei francezea subminat tentativele de reconstituire a latine la Strâmtori, fapt ce a contribuit

mare la reconsiderarea politicii veneliene privinta cruciadei".cruciadei a continue a catalane

turce pentru coloniile venetiene din Romania, Serenissima a sA iaconsiderare posibilitatea exclusiv navale care unna sA reuneascA toateputerile maritime expuse agresivitAtii catalano-turce0i. AceastA reconsiderare a atitudiniivenetiene de s-a produs la inceputul secolului XIV, dupA ce republicalagunelor suferise un primul Strârntorilor. Declamarea acestui conflict afost provocatA de consolidarea genovezilor Romania. Transformarea Negre

de mare interes comercial cucerirea de cAtre Egiptul mameluc a ultimelorpozitii latine Tara au facilitat expansiunea considerabilA a Genovei. Venetia,schimb, dupA ce pierduse, 1261, pozitia dominantA de la Strâmtori, se vedea1291, de pozitiile asiguraserA mult suprematia bazinul orientalMediteranei. conditiile care Genova incheiase, cu un an de Accrei,un acord cu sultanul, ce garanta desf4urarea teritoriile supuse acestuiam,

centuries, "Crusade and Settlement", ed. by W. Edbury, Cardiff, 1985, p. 105-112; SylviaSchein, Philip and the Crusade: a Reconsideration, "Crusade and Settlement. ..", p. 121-126;Sophia Menache, Religious Symbols and Royal Propaganda in the Late Middle Ages: theCrusades, Idéologie et propagande en France, sous la dir. de Myriam Yardeni, Paris, 1987,p. 55-61; Norman Housley, France, England and the National Crusade, 1302-1386, France andthe British Isles in the Middle Ages Renaissance, ed. by Gillian Jondorf and D. N. Dumville,Woodbridge, p. 183-198.

Diplomatarium Véneto-Levantinum..., I, doc. 32, p. 59-60; cf. Doc. 41, p. 75-76 din 61309 care Carol o "usque ad chalendas Februarij", deoarece, ciuda

interesului de a-si cuceri imperiul ("imperij nostri"), nu putea face acest lucru sprijinul papeial fratelui sAu. La 10 septembrie 1309, Venetia informa pe despre

garantii pentru respectares noului termen propus de Carol de Valois, subliniind cA dincauza acestor repetate are de suferit mari Levant: "nostros mercatores et fidelesqui per partes ipsius mercabantur Imperii facientes in eorum ave dispendium absentare,debebat enim de mense Marcii proxime dudum passagium nos et ipsiusComitis procuratores statutum firmiter transfretare".

Au existat alte motive, foarte important conflictul izbucnit 1308papa Clement al V-lea pentru Ferrara. nu a fost incheiatA 1313 dupA

negocieri anevoioase care au necesitat interventia regelui Succesul pontifical a avutrepercusiuni curia folosind dupA aceastA datA cruciada impotriva adversarilor crestini,

Norman Housley, Pope Clement V and the Crusades of 1309-1310, "Journal of MedievalHistory", 8, 1982, 1, p. 29-43, Bernard Guillemain, A propos de la politique italienne desd'Avignon: menaces spirituelles et temporelles, "Byzantinische Forschungen", 12, 1987,p. 635-648. Papa a excomunicat pe venetieni, sub interdictie relatiile altororase

Acest acord a contribuit la crearea unui portret negativ

www.digibuc.ro

104 Ovidiu Cristea 12

a fost obligatä sä reactioneze sA sA recupereze terenul pierdut. Primulal Stramtorilor a fost expresia unei politice "dure" politica care

a considerat cA poate redobindi suprematia printr-o victorie categoricA impotriva rivaleisale, cum se in rAzboiul Santului sau de la Settepozzi.RAzboiul de la Curzola a fost precedat de o reorientare a aliantelor celor republiciin raporturile cu imperiile mongole; Venetia a aliantA cu Nogai, sAin posesiunile genoveze din Marea in timp ce exact aceeali perioadA,genovezii s-au apropiat de Ilkhanatul Persiei51. Aceste antecedente diplomatice au fosturmate de o infruntare sängeroasä, strategia celor combatante acestdestul de asemänätoare: lovirea centrelor comerciale ale adversarei incercarea de a-ielimina flota52. 1294, venetienii au atacat navele genoveze la Lajazzo, dar riposta

a galerelor genoveze aflate la Pera a provocat Serenissimei. Eecula determinat sa aplice o asupra posesiunilor genoveze din ArmeniaCipru, interzicAnd, in decembrie 1294, negustorilor sAi frecventarea acestor regiuni. Unan mai Genova a sA un succes decisiv o flotA uria$ (165de galere), dar venetienii au refuzat lupta. 1296, genovezii au schimbat tactica

jefuind Creta. Cu ocazie au intrat rebelul Alexios Kallergis,sA oblige Venetia sA mai lupte pe un tentativa nu a avut succes. Replica

venetianä nu s-a lAsat asteptatA la 22 iulie 1296, Ruggero Morosini a atacatincendiat Pera antrenänd acest prilej angajarea Bizantului conflict de parteaGenovei. urmAtori, venetienii au continuat loviturile impotriva posesiunilorgenoveze, afectate Foceea Caffa. de la Curzola aveasA fie in cele din departe de sperantele Republicii Sf. Marcu. La 7 septembrie 1298,amiralul genovez Lamba Doria la Curzola o victorie "tot de strAlucitA ca

al genovezilor. Este binecunoscut pasajul virulent din tratatul lui Guillaume Adam, De modoSarraceno extirpadii, in Recueil des Historiens des Croisades. Documents Arméniens, H,Documents latins et français 'Armenie, Paris, 1906, 523. Negustorilor li se reprosa cAduc mamelucilor arme care crestinii sunt ucisi; ei erau etichetati ca "ministrosfalsi crestini; datoria portul Alexandria se bucura de o prosperitate Philippede Mézirés, Le Songe du Vieil Pelerin, I, ed. by G. W. Coopland, Cambridge, 1969, p. 297.Potrivit acestuia, genovezii sunt perverse" "ne leur souffit de conseiller et garnir lesSarrazins encontre les Crestiens, en mandant en Egypte les navires et galees, de toutesd'armeures plains et d'espees, voire contre la sentence apostolique et saintementfulminee". Pentru Steven A. Epstein, Genoa and the Crusades. Piety, Credit and the FiscalMilitary State, Oriente e Occidente tra Medioevo ed moderna, I, Genova, 1997, 247,tratatul mamelucii a fost "the most tangible effect of the fall of Tripoli". minutioasA aconjuncturii care a tratatul la Virgil Ciociltan, Genoa's Challenge to Egypt(1287-1290), RRH, 32, 1993, 3-4, p. 283-307.

Antecedentele conflictului din 1293-1299 au studiate de Gh. I. BrAtianu, Lesorigines de la guerre de Curzola (1294-1299) entre et Vénise, Mélanges d'HistoireGénerale, ed. C. Marinescu, Cluj, 1927, 3-16.

Pentru desnsurarea actiunilor timpul rAzboiului, Gh. I. BrAtianu, Mareaed. V. Spinei, II, Bucuresti, 1988, p. 159-165; Frederic C. Lane, Venise..., p. 130-132; Angeliki E.Laiou, Constantinople and the Latins. The Foreign Policy of Andronicus II (1282-1328),Cambridge-Massachusets, 1972, p. 101-114; Michel Balard, La Romanie génoise (XIIe - début duXV Rome, 1978, 59-61; Papacostea, Venise et la Mer Noire du

RRH, 29, 1990, 3-4, p. 230-233.

www.digibuc.ro

13 (1204-1308) 105

cea asupra pisanilor la Meloria"' ceea ce permitea Genovei spereincheierea unei avantajoase.

Conform unei larg istoriografia problemei, conflictulveneto-genovez s-ar nedecis, nici una dintre puteri nereu4ind elimineadversarul din aflat in Gheorghe I. considera, sinteza sa deistorie a Negre, tratatul de la Milano (25 mai 1299), care a pusveneto-genovez, a fost "o pace cA "asertiunea cronicii lui Villani, anume cAvenetienii ar fi renuntat timp de 13 ani sA frecventeze porturile Negre estedezmintitä de semnalarea frecventd a galerelor venetiene Marea cea Mare

Frederic C. Lane la cA, 1299, tratatul de pace erape picior de egalitate, nerezolvate o de aspecte, precum

bazinul pontic sau concurenta "au-dela-des-mers"", Michel Balard era depArere cA ce qui l'Orient, le seul effet de cette paix m.) est delaisser face face Byzance, abandonnée elle-meme et les

Un studiu recent a pus ideea "pácii albe" incheiate urmadin 1293-1299, autorul considerAnd "au moins en ce qui concerne les Détroits et laMer Noire, la paix de Milan a été un veritable triomphe pour Conform acelui*studiu, lui Giovanni Villani, contestatA de Gh. I. Brátianu, este faptde politica foarte a problema comertului Negre, mAr aldiscordiei cele douA republici. Pe de o parte, Serenissima a renuntat la ideeastabilirii unui comptoar bazinul pontic, pe de alta a consimlitvaselor de acest spatiu la pe Faptul cA, pace,Serenissima a continuat sA se irnplice proiectele lui Carol de Valois de recuperare aConstantinopolului, demonstreazA rezultatele de la Milano erau departe de a-imultumi pe conducAtorii venetieni. Venetia a autat tot felul de pretexte pentru amodifica raportul de din pontic. Astfel, contextul pregatirii cruciadei luiCarol de Valois, Serenissima a trimis 12 nave Marea cea Mare, gest fost privit laGenova ca o veritabild provocare". Lorenzo de Monacis relateaa la rândul cA intimpul dogelui Giovanni Soranzo (1312-1328) "exiit rumor incerto auctore quodJanuenses in Romania & in mare seu majore molestaverant ceea cea provocat trimiterea flote de 14 galere, condusä de Giovanni Giustiniani. faptera vorba de un pretext, pentru cA, potrivit aceleeai cronici, zvonul s-a dovedit a fals,iar flota a cale intoarsä. de semnalat cA agresiunea

nu putea explica Superba considera vigoareprevederile tratatului de la Nymphaion referitoare la bazinul pontic, conform

Brätianu, Marea p. 164.Ibidem.Frederic C. Lane, Venise une république maritime, Paris, 1985, p. 130-132.

56 Michel Balard, La Romanie génoise - début XVe Roma, p. 61.Ceva mai este opinia exprimatA de Angeliki E. Laiou, and the Latins. TheForeign Policy of Andronicus II (1282-1328), Cambridge-Massachussets, 1972, p. 108 conformareia Genova nu a putut exploata succesul la maximum. Superba era dar prevederile

erau mai egale.$erban Papacostea, Venise la Mer Noire du siécle, RRH, 29,

1990,3-4, 211-236.58 $erban Papacostea, Venise Mer Noire... 234 nota 83.

Lorenzo de Monacis, p. 205.

www.digibuc.ro


Marea le era rezervatá exclusivitate.La argumentele invocate favoarea succesului genovez primul rdzboi al

Stramtorilor, se pot altele, chiar acestea sunt mai indirecte.1317 raportul bailului la Constantinopol, Marco Minotto sernnala, refez-indu-sela numärul negustorilor italieni, Romania semper diminuimus et Januenses sempercrescunt"60. Cauza o constituia, opinia bailului, diferenta de atitudine a celorrepublici de problema acorddrii Astfel, timp ce pentru eranecesar dovedesti ca tatäl, bunicul strdbunicul au fost ai Serenissimei,Genova acorda mai usor primind randurile sale venetieni,greet. Chiar ne putem ce procedura de acordare a cetäteniei afost respectatd strictete de bailii venetieni la Constantinopol62, este certatitudinea Serenissimei a cunoscut, timp, o orientare cu cea genovezd:1339 Senatul decidea naturalizeze negustori care operau la Tana Trapezuntpornind de la ideea sporirea numdrului de va spori influentaprestigiul republicii63.

Un alt argument al succesulut genovez poate gäsit scrierile lui MarinoSanudo Torsello, care observa in timpul rdzboiului de la Curzola, navele genovezeerau bine primite de bizantizd, care le aprovizionau cu alimente, in timpce la pavilionului venetian, locuitorii se indepärtau mare Desigur,este vorba aici, mai de o simpatie provocatd de existentä basileuGenova, dar ne putem nu cumva un asemenea exemplu poate explicaextraordinara de care s-au bucurat negustorii liguri bazinul pontic; studii recenteau demonstrat acest spatiu, populatia a legat existenta cetätilor de prezentagenovezd, chiar care istoric o asemenea este imposibil dedovedit'.

Se poate vorbi de un ascendent moral al genovezilor in privinta manierei depurtare a rdzboiului. Este semnificativ urma conflictului din 1293-1299, Venetia s-aadaptat la stilul de luptä al rivalei sale, sporirea numärului de arbaletieri de pe

Diplomatarium Veéneto-Levatinum..., I, doc. 59, p. 103-105.Problema a fost analizatä de Gheorghe I. Brätianu, Les Vénitiens dans la Mer Noire au

Ve siécle. politique du Sénat en 1332-1333 et la notion de latinité, Academie Roumaine-Recherches, Xl, Bucarest, 1939, p. 25-31.

V. rezervele exprimate de Julian Chrysostomides, Venetian Commercial Privilegesunder the Studi Veneziani, 12, 1970, p. 277-280 289.

F. Thiriet, doc. 472, p. 193; text integral p. 308-309.Marino Sanudo Torsello, Regno di Romania, Charles Hoph, Chroniques

gréco-romaines inédites ou peu connues, Paris, 1873, p. 130: "Nel tempo io vidi, che quandoGenovesi alzavano loro insegna e Stendardo, Villani delli Casali di quelle Contradedescendevano a marini carichi, e con sommieri con Pan e altri rinfrescamenti in gran quantita ederan molto domestici e amici insieme e Genovesi satisfacean per averli inclinati e pronto alleloro necessita e negozio; e allora quando noi mostravammo le nostre Bandiere di San Marco, dettiVillani non venivano cosi prontamente alle nostre Gallee ".

65 Geo Pistarino, problemi del Mar Nero nel passato e nel presente. Seminariointernazionale di studii atti Genova, giugno 1992, a cura di G. Pistarino, Genova, 1993,p. 12-13. Pentru spatiul românesc, problema a fost de Andreescu, La légende desGénois dans les Pays Roumains, "Dai feudi Monferrini e dal Piemonte ai nuovi mondi oltre gliOceani", Alessandria, 1993, p. 393-402.

www.digibuc.ro

15 Strämtorile (1204-1308) 107

galerele sale acordarea unui statut social bine definit acestei categorii66. acela§itimp, sistemul convoaielor, practicat de Serenissima, s-a dovedit a destul de vulnerabil.Pentru anterioare el se dovedise a fi din cheile succesului venetian.Martino da Canal nota cu timp ce venetienii dominau marea continuand sä

la Accra, Alexandria Romania, genovezii se strecurau ca ni§te pirati: "Zeveul que vos sachés que por nul efors que Jenoés feisent de armer galies, Veneciens neleiserent d'aler a Acre, en Romanie en que monsignor li dus feisoit si bien garderla mer a force des galies, que les nes des Veneciens s 'en aloient a Acre, en Alisandre eten tos leus et retornoient a ssavetés; li Jenoés n'osaient se en non, etgalies s'en reponant comme laron de mer, que vont derobant sa et la en

conflictul din 1293-1299, Genova a speculat faptul rivala saconcentra galerele pentru navelor comerciale, fapt ce a permis propriilor vasede circule nestingherite; mai mult, folosindu-se de de false,genovezii au determine separarea galerelor veneliene de vasele pe care leescortau care, apArare, au constituit o

Singurul succes venetian a constat clauza care i-a sA atace Bizantul,ca acest lucru sA considerat la Genova un act de ostilitate. al

Stramtorilor a continuat deci incheierea de la Milano, dar a opus,1299, doar Venetia Bizantul. Confruntarea era deoarece, 1284, basileuldecisese sA renunte la flota de rAzboi68, o demonstratie de a flotei venetienecare a Cornul de Andronic al II-lea a fost nevoit sApace. Tratatul in octombrie 1302 era in esentA o reactualizare a celui din 1285,dar Venetia insulele Keos, Amoros, Seriphos Santorini, pe care le ocupasetimpul rbboiului unna sA primeascA 80.00G de hyperperi drept despAgubiri pentrubunurile confiscate de

3. cruciada

Politica Serenissimei primele decenii ale veacului al XIV-lea sugereazA, lasAu, cA rezultatele rAzboiului de la Curzola au fost considerate de conducAtorii

venetieni ca Este de special implicarea activA politica demai ales, incercarea de adaptare a acestei actiuni la interesele

venetiene. Este interesant evolutia conceptiei despre la Venetia. a douaa secolului XIII, cruciada era conceputA de Serenissima ca o actiune

Bizantului, pentru ca deja deceniul al a sec. XIV, cruciada sA

V. Frederic C. Lane, The Crossbow in the Nautical Revolution of the Middle Ages, inIdem, Studies in Venetian Social and Economic History, Variorum, London, 1987, 161-171;p. 165: "Perhaps their losses of battles to the Genoese in the war of 1297-1299 spurred theVenetians to develop their own class of

67 Martino da Canal, Les Estoires de Venise..., XXVIII, p. 194.Ahrweiler, Byzance et la mer..., p. 376.

R. J. Loenertz, Demonstration vénitienne devant Constantinople (1302),REB, 17, 1959, p. 158-162. Flota venetianA, de Belleto Giustinian, din 13 galereale Republicii vase de corsari, a jefuit imprejurimile Constantinopolului, ca basileul sA

interveni.Antecedentele acestei pAci la Angeliki E. Laiou, Constantinople and

the Latins..., p. 109.

www.digibuc.ro

108 Ovidiu Cristea

privia ca o cu colaborarea basileului. Etapa intennediarl acestedouA atitudini extreme o constituie tratatul elaborat de Marino Sanudo Acestaa dat contur cmciade ce trebuia readucä lagunelor hegemonia inMediterana "Liber Secretorum Fidelium Crucis", atitudinea nobilului

este dar tinta principall a proiectului sAu era Egiptul. Sultanul"Babilonului" era opinia lui Sanudo cel care nu numai cheile Sfinte, dar

pe cele ale intregului sistem comercial din Mediterana Prin eliminareaEgiptului ar fost afectat nu numai Bizantul, dar ar fost eliminatA amenintarea pecare Hoarda de o constituia pentru regatele Poloniei. Conform ideilornobilului venetian, blocada exercitatA asupra sultanatului mameluc ar

intreruperea axei Sarai-Constantinopol-Cairo ar provocat, inevitabil,recuperarea a capitalei bizantine. felul acesta, s-ar fi creat conditiilerepunerii functiune a drumurilor comerciale suprimate de cucerirea din1291 s-ar dat o sistemului colonial genovez din Marea cea Mare. Chiar dacAacest proiect de subminare a sistemului colonial genovez nu este explicit afirmat, el esteenuntat tenneni generali: anumite artere de sunt stopate, estegAsirea unor rute "nam quando mercimonia constringunturimpediuntur taliter quod conduci nequeant aliquo per unam viam, mercatores adutilitatem suam vigilantes, cogitant, perquirunt & inueniunt viam aliam, per quamconducunt ad locum Revenirea venetianA Siria Armenia ar permisechilibrarea pierderilor suferite cu 1261, fi repus in functiune drumurilecomerciale, afectate de cucerirea putut din nou centrul degreutate al din Marea in Mediterana Orientall.

Aparitia puterii maritime a catalanilor emirilor turci, dezvoltareaprecedent a pirateriei Egeea, in unna dizolvArii ireversibile a puterii maritimebizantine, lipsa de entuziasm a puterilor occidentale pentru recuperareaprecum costurile uriase impuse de expeditia de Marino Sanudo (peste douAmilioane de florini anual)" au favorizat reorientarea cruciadei. Sub impuls venetian,sfanta expeditie s-a transformat intr-o ligA maritimA, constituitA din puterile navale dinEgeea, care propunea asigurarea securitAtii acestei a posesiunilor latine deaici. Succesul unei astfel de actiuni depindea de existenta unor raporturi intreputerile latine Bizant, care, in ciuda perioadei dificile pe care o traversa, insA acorde sprijinul logistic necesar flotei crestine. Din acest motiv, tensionatecare au marcat raporturile bizantino-venetiene pe durata celei de-a doua asecolului XIII au cunoscut, dupA 1302, o ameliorare, tratatul din octombrie 1324consfmtind noua orientare din politica Este cA aceeasi evolutie se

lucrArile scrisorile principalului teoretician venetian al cruciadei - MarinoSanudo Torselle. 1324, incheierii acordului bizantino-venetian, Sanudo scriabasileului Andronic al II-lea lui Hieronymus", episcopul scopul

Marino Sanudo Torsello, Liber Secretorum Fidelium Crucis, Ierusalim, 1972, I, V, III,p. 32-33.

72 Marino Sanudo Torsello, Liber Secretorum p. 23.V. Franco Cardini, costi della Crociata. L'aspetto economico progetto di Marin

Sanudo Vecchio, in Idem, "Studi sulla istoria e sull'idea di crociata", Roma, 1993, p. 377-411.Laiou, Marino Sanudo Torsello, Byzantium and the Turks: the Background

to the Anti-Turkish League of 1332-1334, in "Speculum", 45, 1970, 3, p. 374-392.Hyeronimus fusese 1324 la Avignon ca trimis al Angeliki Laiou,

www.digibuc.ro

17 (1204-1308) 109

Unirii Bisericilor a cruciadeim. scrisoarea episcop, Sanudo fAcea o pledoariepentru conservarea Imperiului Bizantin latinA nu ar aduce automat

obedienta populatiei fatA de Biserica catolicA. sprijinul sale,Sanudo exemplul regatului Ciprului, al ducatului sau al posesiunilorvenetiene din Romania, unde, de§i conducAtorii erau "latini", populatiaBisericii ortodoxe. El era de asemenea de pArere cA un viitor passagium nu trebuie

obligatoriu teritoriul Atitudinea favorabilA de eradezvoltatA anii urmAtori; dupA tentativei de unire a Bisericilor, Marino Sanudoa considerat cA e§ecul nu se datoreazA lipsei de a ci conflictului dintreacesta nepotul Andronic <al cauza rdzboiului intern, argumentanobilul venetian, nici dintre pretendentii la tron nu sä atace deschisproblema unirii cu latinii din cauza reactiei populare care ar putut negativAm.Apropierea veneto-bizanting, de tratatul Serenissimei cu Andronic al II-lea,

in a continuat ce tronul Constantinopolului a fost ocupat deAndronic al Bunele au fost favorizate de politica antigenovezA a

de cre§terea pericolului turcesc" de reluarea discutiilor pentru Unirea

Reconcilierea cu marcatA tratatul 1324, poate consideratAca un moment important al politicii venetiene in Romania. DupA lung deinsuccese, precum de la Curzola, instalarea genovezilor la Chios, intrareaRhodosului in stApânirea cavalerilor Ospitalieri, cucerirea ducatului Atenei de cAtre

Marino Sanudo..., 381.76 Bongars, Gesta Dei per Francos, II, Hanovra, 1611, scrisorile VII VIII,

p. 299-300: "cognoscens quod Ecclesiarum est complementum Passagii Terrae Sanctae". Totdespre Unire a tratat Sanudo alte scrisori sau sebastos-ulSyropoulos doc. 9, 10, 12, 13, 301-303. Pentru problema Unirii timpul domniei lui Andronic

Paleolog, H. Omont, Projet de des Eglises grecque et latine sous Charles le Bel en1327, Bibliotheque de l'Ecole des Chartes, 53, 1892, p. 254-257; cf. Joseph Gill, Byzantium andthe Papacy, New Brunswick-New Jersey, 1979, p. 19 care superficial problema.

Probabil pArere, cont de bizantinilor, care priveaucruciada ca pe o amenintare la adresa Constandnopolului.

Fr.Kunstmann, Studien über Marino Sanudo den "Abhandlungen derBayerischen Akademie der Wissenschaften, Historische 17, 1855, doc. 6, p. 804.

Textul Diplomatarium Veneto-Levantinum, I, doc. 98, p. 200-203; pentru AngelikiLaiou, Constantinople and the Latins..., 311, tratatul a fost rezultatul problemelor, interne a

basileului de a stabili bune cu Occidentul; Donald Nicol, Byzantium and Venice. AStudy in diplomatic and cultural relations, Cambridge, 1988, p. 248-249, nu contestA acest fapt,dar crede cA: "it was still mare a sign of his own sense of insecurity.(...) He was elderly and tiredand he could not compete with the new vitality of Venice".

Papalitatea a legat progresele turcilor de problema unionistA. Invocând nenorocirileasupra Imperiului Bizantin, papa a pledat pentru Unire scrisori solia

acestuia, Anna de Savoia, cAtre patriarhul Isaia. Textul scrisorilor la Aloisiu Acta(1317 -1334), doc. 141, 136.

81 Pentru tratativele lui Andronic al Ill-lea cu papalitatea, Ursula Victoria Bosch,Kaiser Andronikos Palaiologos. Versuch einer Darstellung der byzantinischen Geschichte inden Jahren 1321-1341, Amsterdam, 1965. p. 142-145; J. Gill, Byzantium and the Papacy...,p. 196-199, A History of the Crusades. III The Fourteenth and the Centuries, ed. byHarry W. Hazard, general editor Kenneth M. Setton, University of Wisconsin Press, 1975,p. 54-57.

www.digibuc.ro


catalani amenintarea permanentA a emiratelor asupra posesiunilor venetienedin Romania, Venetia faza relansArii politicii sale in Levant.

Revenirea a avut ca obiective reconsiderarea raporturilor cu putereade la StrAmtori, obtinerea controlului punctelor de sprijin al rutelor deincheierea unor acorduri cu puterile riverane. Fazei brutale de rezolvare a cuGenova i-a urmat o care Serenissima a sA se infiltreze pe cale

dominat de adversara sa. Cruciada a fost unul din mijloacele folosite deVenetia, fapt ce i-a adus o reputatie propagandi0ilor cruciadei dar

destule animozitAti.Renuntarea temporarA la cucerirea TArii Sate era contrabalansatA de

posibilitatea consolidArii detinute Egeea a concurArii Genovei in MareaFacilitatA de o stabilitate internA, pe care Genova nu a cunoscut-o niciodatA,

relansarea venetianA in Romania era un fapt cAtre mijlocul secolului al XIV-lea.Expresia Serenissimei poate fi pe care Emanuele Piloti orelateazA tratatul sAu consacrat recuceririi Sate. solie asultanului Faradj o cu efigia Marcu, cu cuvintele: "Seigneur souldain,le beau présent je apporte a la Vostre Seigneurie si est c'est penon d'or, qui estl'enseigne que porte Venitians, qui voyent ceste enseigne s'enfuyent et nes'acostent pour la peur qui ont de Dar poate mai acest episod, care

o situatie de la secolului XIV, cea mai clarA a revigorAriivenetiene se in declan§area celui doilea Strimtorilor, conflict care,dacA fi sA credit documentelor venetiene, a fost provocat de genovezi.

82 paralela Genova facutá de Philippe de Mézires, Le Songe du VieilPelerin, I, ed. by G. W. Coopland, Cambridge University Press, 1969, p. 254-260.

aminte4te mai prin galerele sale, a impiedicat dezvoltareapirateriei: "est notoyre que se ne fussent les dictes galees de garde nul ne pourroit aler par merpour les coursayres et larrons de mer qui se espandroient par tout". Aminte§te apoi contributiaSerenissimei la cruciadele anterioare, ce face ca sä un "neccessaire laCrestiente (...) vray refuge et seur retrait de tous bons Crestiens desolez et a tribulacion livrez"timp ce genovezii sunt opinia autor "des loups ravissables, vestuz de la toisonde l'aignel, a une vermeille croix".

Traité d'Emmanuel Piloti sur le Passage en Terre Sainte (1420), publ. par PierreHermann Dopp, Louvain-Paris,1958, p. 207. Despre superioritatea venetianä, EliyahuAshtor, L 'artigleria veneziana commercio di Levante, Idem, East-West Trade in MedievalMediterranean, ed. by Benjamin Z. Kedar, Variorum, London, 1986, p. 141-154,Ashtor, The Venetian Supremacy in Levantine Trade: Monopoly or Pre-colonialism? Idem,"Studies on the Levantine Trade in the Middle Ages", Variorum Reprints, London, 1978, p. 5-63.

www.digibuc.ro

PROBLEMA EXPORTULUI DE CEREALE DIN TÄRILE

SPATIUL PONTIC IN SECOLUL AL XV-LEA

STEFAN ANDREESCU

P. P. Panaitescu, in binecunoscutul studiu Drumul comercial al Poloniei laMarea Neagr Evul Mediu, publicat 1933, in limba franceza, enunla pentruprima o care, ulterior, va marca chip profund perspectiva asupra evolutieieconomice a in veacurile XV-XVI. pe temeiul analizei saleasupra privilegiilor emise de Moldovei, cu al AlexandruBun, din anul 1408, care au reglementat cu Panaitescu scria:"Privilegiile de in al treilea exportul produselor moldovene§ti, dar nu

cerealele, care nu erau in Evul Mediu un de export al Moldovei, cinumai vite, piei oricurn, mai apoi, era vorba doar de unlocal", mult inferior ca insenmätate de "marele de tranzit", care intr-adevar aconferit drumului ce strabätea

ceva mai departe, cuprinsul studiu, P. P. Panaitescu a relevato informatie ce se aproape identic cronici polone din secolul al XVI-lea

Bielski, Stanislav Sarnicki Alexandru Guagnin), potrivit in veaculprecedent, Cetatea a fost un principal pentru exportul de cereale, dar provenind

numai Podolia. informatie, in formularea lui Sarnicki: "Cetatea afost odinioara celebru folositor pentru oamenii no§tri. in vremurile luiCazimir pluteau cu Podolia Cipru. Acum, barbarii

la fluviul de la Cetatea comertul nu se maipoate face primejdia vietii"2. Pentru Panaitescu, marturia abia nu ar dovedi

in cazul cerealelor, ca in al altor Moldova era doarde trecere" pentru poloni, cu de zona Negre aMediteranei orientale.

Cu prilejul pregatirii monografiei sale cu privire la domnulMircea - publicata in 1944 -, P. P. Panaitescu a folosit tipde argumentare spre a cazul statului meridional exportul decereale nu a inceput veacului al XV-lea.

caz, epoca veche a istoriei noastre, nu era mara de export, abiaajungea pentru hrana de des, era recolta se mai importa dinArdeal. lucrurile stau se vede din privilegiul lui Mircea pentru brapveni, ce

P. P. Panaitescu, La route commerciale de Pologne la Mer Noire au Moyen Age, inRIR, III, 1933, p. 178; versiunea româneascd a studiului: Idem, Interpretdri (Studii deistorie ed. a II-a, de S. Gorovei Maria MagdalenaSzékely, Bucureti, 1994, p. 88.

2 ed. cit., p. 94, n.72.Ibidem, p. 93.


www.digibuc.ro

112 Andreescu 2

cuprinde tariful cu toate produsele ce se schimbau TaraArdeal. Dar cerealele de once nu acest privilegiu, nici laimport, la export, de asemenea lipsesc in privilegiile domnilor urmätori in cele

negustorii din Lemberg', cum din tariful stabilit de Alexandru cel Bun alMoldovei pentru negustori"5. Exportul peste Dundre ar fost doar "ourmare a suzeranitAtii turcesti", imprejurare. care a impus, treptat, "sädevie Cele izvoare care ar atesta, Panaitescu, acestexport de trans-danubian ar privilegiul lui Radu cel Mare, din 30 aprilie1502, precum similar al lui voievod, din 1 mai 1510, prin care

Tismana era de la Calafat. ambele acte este indicat, pearticole, tariful vamal ce trebuia perceput la un moment dat,precizarea: "de sacul de 2

Dar P. P. Panaitescu reluat dezvoltat teza la consecinte abiacapitolul economicd, redactat pentru lucrarea

in Tara Moldova (sec. XIV-XVII), anul 1957. Maiistoricul a alte elemente care consolideze "constructia". le-a

acte, mai ales din secolul al care este pomenit, printre altele, importulde din Transilvania in Tara Apoi, a asupra faptului

secolul al XV-lea cel urmätor", Moldova, Taraera "aproape exclusiv" de mai in

materii nutritive cel de iar, pe de alti parte, potrivit marturiei lui AntonioMaria Graziani, care scrie in plin al XVI-lea (1564), atunci Moldova se

doar era necesar pentru traiul anual al populatiee.cu aceeasi oca.zie, Panaitescu a semnalat izvor care,

sa, ar atesta inceputul exportului de din Moldova. Este vorba de act emisde Mare, 15 august 1471, favoarea Pobrata. Potrivit acestuidocument, de la Pobrata puteau merge "la Chilia", a pläti la Tutoranici la dus, nici la inapoiere, cu sau cu miere sau peste, sau cuonce" (s.n. -St. A.). De abia acum istoricul pomeneste de cu ce laChilia negustorii venetieni genovezi, preluau transportau pe mare

Pus unei despre in anul 1484, a fostde turci cetatea-port de la din care reiesea oräsenii, la

auzul despre apropierea flotei otomane, "au ridicat care nu erau coapte,

Referirea din privilegiul lui Mircea pentru Liov, emis laArges, anul 1409, in lirnba latinä, reeditat chiar de Panaitescu (Mircea cel Bucuresti,1944, anexa II, p. 353). A existat, un alt privilegiu pentru Liov al lui vodá Mircea,

redactat slavoneste (B. Petriceicu Hasdeu, Archiva a României, Bucuresti, 1865,p. 3-4). El a fost atribuit anului 1403 (vezi discutia la Panaitescu, Mircea

P. P. Panaitescu, Mircea p. 85.6 Ibidem, p. 86; actele in DRH, B, nr. 14, 42 ("de la un sac de grâu 2 aspri")

nr. 69, p. 145.V. P. P. Panaitescu, A. Cazacu, in Tara

Moldova (sec. XIV-XVII), Bucuresti, 1957, p. 29.8 Ibidem, p. 35. Textul lui Graziani "Rodnicia pâmântului este foarte mare;

intr-adevär oameni plugäriei seamánä atât grâu le trebuie pentru traiul pe un an.Ei nu grâul de aprilie" i despre II, Bucuresti,1970, 381).

www.digibuc.ro

3 Exportul de cereale din 113

nu era vremea le duse crude cetate, de pe câmpiile care inconjuraucetatea", Panaitescu a admis "in jurul porturilor din care se exportul" existauculturi de Dar are aerul din acest izvor era o cantitate

de grâu, explicându-se de ce incheierile sale generale nu i-au fost nimic

in ordine, concluziile la care a ajuns Panaitescu, pe temeiul observatiilorsale:

L in veacul XVI, Tara Româeascl la mijlocul veacului XV,Moldova, agricultura ocupa o suprafatA mult mai decât a pAdurilor; inprimul rând se cultiva meiul, din care apoi grâul, care se cultiva pe o

numai grâu de2. secolele XIV-XVII, in Wile române a existat o economie

dezvoltatA, caracterizatA prin imbinarea economiei animale cu cea agrark formând un totunitar. cursul secolelor XIV-XV a prevalat productia agricultura odezvoltare mai secolul XVI. din acest secol, agricultura se dezvoltAtreptat, ca urmare a destelenirii a pAdurilor".

3. "UrrnArile comertului de grâu, ale cultivArii pe ogoare inromâne, au fost adânci: el a contribuit la transformarea domeniilor feudale inintreprinderi producatoare de mArfuri, la legarea de glie la alte transformArieconomice

4. "Cu toate cA ogoarele in primul cele de grâu au crescut ca numArca intindere, ele n-au la inceputul epocii capitaliste

aceastA viziune a fost pe parcursul unui sfert de secol,de fapt - cum am mai sus - de la o observatie: grânelor dinrândul articolelor de export Moldovei in prima aveacului al XV-lea, sunt ele reflectate in privilegiile comerciale emise de cAtredomnii din epocA, cu Alexandru cel Bun Mircea Vom deschide

jurul acestei probleme ceva mai târziu, ce vom evoca reactiatezei sustinute de P. P. Panaitescu, cu privire la ansamblul evolutiei economice a

in secolele XV-XVII.- expresie a doctrinei marxiste la studiul

Irecute din spatiul românesc - este cel sintetic expusä cuprinsul volumului al H-leaal tratatului academic Istoria apArut anul 1962. Mai exact, ne referim latextele publicate acest volum sub semnAturile lui B. D. Mioc M. Berzacare figureazI paginile 284.302. Ele alcAtuiesc, un subcapitol"dezvoltArii econornice" Tara Româneasci Moldova in secolul al XIV-lea inprima a secolului al XV-lea.

aici urmAtorul punct de vedere: "Comertul de tranzit - interesind mai alesprin taxele vamale care se incasau in folosul al feudalilor prin veniturilerealizate din -nu prezenta o prea mare pentru dezvoltarea economieiromânesti. El consta indeosebi produse de lux, mirodenii, orientale, stofefme. la inceput de negustorii italieni, comertul de tranzit preluat tot

V. P. P. Panaitescu, A. Cazacu, op. cit., p. 35-36; din 15 1471,A, II, nr. 174, 258.

V. CostAchel, P. P. Panaitescu, A. Cazacu, op. cit., p. 27-28, 36-37 38.

www.digibuc.ro

114 Andreescu 4

mai mare de negustorii lioveni ca, cele dinun destul de insemnat, cadrul lui, negustorii din ora$ele noastre.

negustorii italieni sunt prezenti comertul de tranzit, ei aproapecu totul eliminati din comertul de schirnb cu produsele noastre. lnlocuirea cunegustorii lioveni a un progres, deoarece ea reprezintá trecereade la formele prädalnice ale comertului bazat pe exploatarea de capitalul comercialal curtierilor marelui tranzit a unor regiuri slab dezvoltate din punct de vedereeconomic, la un comer! care produselor se mai aproape de valoareaPe de altä parte, In ceea ce prive$te importul, noul comer! liovean transilväneancuprinde «márfuri märunte», produse folosite de páturi largi alepopulatiei prin aceasta, contribuie - datoria intrebuintdrii unor unelte agricole bune -la cre$terea de productie, ca la schimburilor, ajutând astfel la formareapietei interne".

De ideile din rândurile de mai sus lui Barbu T. Câmpina,ele rezumä teza pe care a expus-o pe larg studiu al publicat In anul

1953, plinä stalinistä, intitulat: Despre rolul genovezilor la gurilesecolele XIII-XV. De altminteri, paginile tratat inchinate agriculturii

Tara Româneascd Moldova epoca amintia (p. 284-286), nu au fost scrisede B. T. Câmpina, reflectä, fidelitate, viziunea din studiu: se constatä, pentruveacurile XIV-XV, române "existenta unor intinse terenuri agricole,

ceea ce "a fäcut ca agricultura cre$terea vitelor ocupe loculprincipal economia celor cadrul culturilor cerealiere toate,

vreme, ca secolele urmátoare, principal Este citatosit, sustinerea acestei concluzii, un act 1385 al voievodului Dan al

Române$ti, din care "reiese productia de a era de putin4.000 de gäleti, sau aproximativ 3.600 hl". se apoi: "Tinând seama de faptul

era un mic de munte (numai o parte a fostului Gorj) cele 4.000de reprezintá recolta numai a satelor libere din - cum reiese dindocumente - tehnica inapoiatá a vremii, se poate conchide

o (s. n. - A.).Ceva mai jos, imaginea de ansamblu este astfel completatd: "Aceea$i

importantä avea cultivarea Moldova Dobrogea, unde izvoarelede la jumdtatea veacului al XIV-lea, existenta unui comer! cu grâne române$ti la gurile

la inceputul veacului urmätor, se Moldova de grâuunor sau existenta unor la

Spre a cum s-a perspectivd, diametral celeipropuse de P. P. Panaitescu, va trebui ne cu asupra studiului luiB. T. Câmpina din 1953, care, chip vädit, a stat la baza sa. Mai este, deobservat acest studiu a fost reeditat postum, anul 1973, prim volum deScrieri istorice ale lui Barbu Câmpina, de Damaschin Mioc Eugen Stänescu.Numai aceastá studiul. care ne a fost amputat de intreaga parteintroductivd, cu caracter teoretic, care autorul vigurosinterbelica, cu "fascistul" Gh. - care tocmai aparitiei

a acestui studiu gäsea tragic inchisoarea de la Sighet ! -

" Istoria vol. II, Editura Academiei Republicii Populare Române, Bucure§ti,1962, p. 301.

www.digibuc.ro

5 Exportul de din färile 115

pe de altá parte, se fdceau referiri consistente la indicatiile de o "uriasá alelui Visarionovici Stalin... Este "Notá asupra editiei", plasatá lainceputul volumului, urmitorul avertisment pudic: "S-au suprimat ... din text rare

scurte pasaje, in mäsura in care editorii au avut convingerea ele nu maicorespundeau gândirii autorului färä a afecta in nici un chip tezele sale desfäsurareaargumentarii Trebuie deci sä in conceptia "grupului de prieteni" ailui B. T. care au avut initiativa textelor sale, "tezele" sustinute deacesta, precum argumentele cu care au fost construite, au rezistat timpului - cel putin

1973! i-au mentinut De aceea, vom recurge la aceastäeditie spre a expune sintetic interpretarea lui cu privire la rolul jucat decolonistii genovezi, raport evolutia economiei locale, din zona gurilor

Din capul locului teza ce va dezvoltatá acest studiu este astfel anuntatä:"volumul afacerilor italiene la nordul scade rapid veacurileanume exact in care se accentueazä progresul economic al Moldovei, ba

acest progres Moldova se consolideazä functie de alungarea treptatá agenovezilor din Marea Demonstratia care tinde arate "vârful"

genoveze la nordul Dunärii s-a plasat jurul anului 1300, vremeajefuirii brutale a acestui teritoriu de stApânirea hanilor tätari". schimb, carejumätatea secolului al XV-lea, mai exact 1448, cifra de a genovezilor sediminuase considerabil, la "o valoare mai o investitiile"constatate pentru anul Asadar, s-a produs aici o adevdratä "ruinare" a pozitiilordetinute de negustorii italieni, ea nu s-a datorat treptate a otomanilor zona

Negre, ci pur simplu ridicarii pe piata a "unor reprezentanfiai economice

Un paragraf special, deosebit de amplu, al studiului lui B. T. Câmpina estededicat grâne. el este motivat astfel: am constata, de pildä, inveacul al XV-lea grânele se produc tot Moldova pentru nu numai pentruconsumul pe movie, au dispärut dintre aceste genovezi, vatrebui admitem interesele unor astfel de negustori nu erau solidare cudezvoltarea productiei de in agricultura noastrá va trebui motivulacestei opozitii. Dacá vom ajunge astfel la concluzia ingustarea activitätii genovezilornu este fortuitd, ci este rezultatul unei presiuni exercitate dinläuntrul românesti,

12 Barbu Câmpina, istorice, vol. I, de Damaschin Mioc Eugen Stänescu,1973, p. 11.

cuvântul la acest volum, intitulat Pentru amintirea lui BarbuMihai Berza a sä facä urmátoarea precizare: "Desigur, lui Barbusunt puncte de revizuit, concluzii de afirmatii cer noi documentári. Câteodati, inpasiunea propriilor sale teze, a fost nedrept contributiile unora dintre

genovez in noastre fost poate prea exclusiv sub aspectele sale negative.:(p. 8; s.n. - A.). Este omis, faptul demonstratiile criticile vehemente ale lui Câmpinaaveau categorice conotatii politice contemporane, slujind strict interesele regimului totalitarcomunist, impus de Moscova.

14 Ibidem, p. 47 (sublinierea aceasta, ca cele din citatele urmätoare, apartin luiB. Câmpina).

Ibidem, p. 55, precum p. 88-89.16 Ibidem, p. 66.

www.digibuc.ro

116 Andreescu 6

va trebui sä admitem, de asemenea, natura activitätii corespunde veacul alXIV-lea tipului colonial obisnuit, cäci tocmai acest gen de se incontrazicere cu progresul societätii pe care oexploateaze". Cu alte cuvinte, apogeul comertului genovez la gurile Dunárii a fostposibil jurul anului 1300, deoarece a coincis cu "dominatia pustiitoare a tätarilor",care i-a oferit conditii economice prielnice pentru exploatarea localerealizarea unor beneficii uriase. intemeierea stateler a favorizat,

interne de productie" a "circulatiei interne de märfuri". Acesteprocese au stat, chipurile, la baza deaderii activitätii negustorilor genovezi. larprincipalii au fost mai negustorii din Liov Transilvania, care,

a doua treime a veacului al XV-lea, intervin negustorii localnici schimbul degurile Dunärii fond, spatele scheme,

pe care s-a sträduit B. T. Câmpina o aplice, se ideea legaturileromânesc cu Occidentul, spetä cu negustorii italieni stabiliti pe coastele Negre,au fost däunAtoare societätii locale. Avem de-a face, nici o de indoialä, prinacest studiu, un exemplu de ilustrare, domeniu strict delimitat al aunei directive ideologice caracter general a Moscovei: contacte, fie eleindepärtate timp cu lumea trebuiau zugrävite "negru", nucomp let.

Dar, la o parte alt comentariu, intrebarea: nu a mai existat,intr-adevär, la mijlocul secolului al XV-lea nici o grânele dinromâne genovezii de pe litoralul pontic? Barbu T. Câmpina, respingänd perspectiva"istoriografiei burgheze", care aprecia ca "un fenomen de la sine crestereacantiltii de grâne moldovenesti cumparate de negustorii italieni veacul als-a sträduit demonstreze cá, de fapt, nu decât a izvoare inprivintä acelea "soväielnice"! putinätatea prin ea dedeoarece ne aflâm care, genere,

despre ce izvoare este vorba: mai o scrisoare a patru negustori dinCaffa, din anul 1455, care-si explicau refuzul de a se ocupa cu expedierea de grâneMediterana pe faptului populatia din Crimeea nu vroia

genovezilor, Moldova cerealele erau mult prea scumpe. Al doilea act luatde B. T. este un raport 14 septembrie 1474 al consulului Caffa,

din care reiesea nu putea aprovizioneze grâne cetatea-port dinpricina situatiei politice de aceea, a trimis coräbii Moldova, de unde

poatá achizitiona provizii, deoarece acolo "sunt destule".B. T. primul caz avem de-a face cu o negativr, al

o "nadejde" a unui care, post-scriptum, ofereaa soli la cel Mare "pentru restabilirea pentru ca negustorii din

Caffa poatä face comert depliná sigurantä pe teritoriul lui". Altminteri spus,conchidea acelasi autor, ambele märturii "sunt deci departe de a dovedi existentarelatiilor comerciale"". Dimpotrivä, invocând privilegiul acordat 1456 de sultanulMehmed II pentru negustorii din Cetatea el moldovenii "refuzau mai

Ibidem, p. 73-74.Ibidem, p. 89-90 93.Ibidem, p. 74.bidem, p. 75 96.

www.digibuc.ro

7 Exportul de cereale din Wile române 117

grânele genovezilor" preferau le exporte prin proprii pespre Constantinopol Brusa2'.

de a trece la propriu-zisä a celor teze - diametral opuse! -ale lui P. P. Panaitescu respectiv, B. T. Câmpina se cuvine a senmala exceptionaladescoperire a unui izvor, care, practic, a "revolutionat" vielii economice dela gurile dupá veacului al XIV-lea. Este vorba de registrul de actenotariale, la Chilia, anii 1360-1361, de atre notarul genovez Antonio di Ponzö.Mai a fost gäsitá publicatá doar o primá parte acest registru, care acopereaintervalul 25 octombrie 1360 - 9 iunie 136122. Era deci perioada care includea lunile de

navigatia pe Marea Neagrá era suspendatd. Dar, din fericire, a mai fostdescoperit editat curând un fragment al aceluiasi registru, care activitateanotarului Antonio di la gurile pentru rästimpul august 1360 - 30

136023. Examenul ansamblului documentelor a marfa ceamai achizitionatä pe piala de la Chilia o reprezentau cerealele, mai exact grâul,pe care apoi genovezii transportau pe mare la Constantinopol. Astfel, potrivitcalculelor lui Michel Balard, 11 august - 30 octombrie 1360 au fost lagurile Duarii pentru capitala imperiald aproape 10.200 modia, mai mult de 25.000de chintale de cereale, iar din 8 martie la 12 mai 1361, mai mult de 16.600 dechintale. Concluzia este urmátoarea: "Il s'agit donc d'uncommerce céréalier de grande ampleur, auquel participent non pas, comme entre l'Orientet 'Occident, quelques grosses coques, mais un nombre élevé de bâtiments moyens quine cessent de parcourir la route maritime entre les bouches du Danube et leBosphore"25.

Trebuie observám numaideat, la rândul nostru, momentul reflectat deactele lui Antonio di (anii 1360-1361) corespunde, de fapt, unei epoci cändambele state românesti extracarpatice luaserá Moldova nuatinsese litoralul pontic gurile schimb Tara Româneascd - din care deseamä proveneau o parte din marile cantitäti de cereale exportate prin Chilia - se

sä preia sub controlul "coridorul" comercial care lega dede sub autoritatea regelui Ungariei, Ludovic de Anjou26.

Sigur, putea obiecta nepretuitul izvor reprezentat de actele notarului

21 Ibidem, p. 76.Vezi Geo Pistarino, Notai genovesi in Oltremare. rogati a da Antonio di

Ponzó (1360-1361), Bordighera, 1971, 224 p. a fost comentat de publicare deOctavian Iliescu, Notes sur l'apport roumain au ravitaillement de Byzance une sourceinédite du NEH, III, publiées l'occasion du XII' Congrs des Sciences Historiques(Vienne, 1965), Bucarest, 1965, p. 105-116.

23 Michel Balard, Génes et l'Outre-Mer, t. II, de Kilia du notaire Antonio di Ponzó(1360), Paris-La Haye-New York, 1980, 212 p.

24 Idem, La mer Noire et la Romanie Variorum Reprints,London, 1989, VI, p. 78.

25 Ibidem, VIII, p. 40.26 Vezi, in aceastä problemá, disculia lui Gheorghe I. Brätianu, jurul intemeierii

statelor (II), RI, serie t. IV, 1993, 3-4, p. 371-372, a lui Papacostea,Inceputurile politicii comerciale a prii Moldovei (secolele XIV-XVI). Drum si stat,

SMIM, X, 1983, p. 13-14.

www.digibuc.ro

8 Andreescu

Antonio di este perioadei examinte de P. P. Panaitescu, deB. T. Dar el constituie, totusi, o spre a pune sub semnulindoielii teze. am vdzut ceva mai devreme istoric astatele extracarpatice au produs vreme cereale numai pentru consumulpropriu, abia secolului al XV-lea sä le exporte. de-al

ca istoricii care urmat, desi a pledat pentru ideea unei dezvoltdriaccentuate a culturii de pile perioada de intemeierea a

sä demonstreze concomitent a existat un declin necontenit al comertului cucu genovezii de pe litoralul pontic, la eliminarea completä a acestora din

pozitia de intermediari, la secolului al XV-lea. Or, in 1360-1361 continuause exporte pe cordbiile genoveze ce plecau de la imense de

ideea de raport cu momentul de "apogeu" din jurul anului 1300 - luat careper de B. T. - nu mai poate in chip rezista.

Este vremea sä la discutarea argumentului ce constituie "cheia de bola" aviziunii lui P. P. Panaitescu: absenta din privilegiile comerciale emise in secolul alXV-lea de domnii moldoveni munteni a dintre exportate. Or, dinpunctul nostru de vedere, explicatia pentru aceastä absentä este toate, dar absolut

privilegiile care ni s-au in ziva de privesc legdturile cu centreseptentrionale, Liovul in cazul Moldovei alNu avem la dispozitie nici un singur privilegiu care sä lista

märfurilor - cu tarifele vamale - ce erau exportate sau doar tranzitau prin Cetateasau Chilia vreuna din puterile pontice. Deci, cum moldovean sau muntean nuera exportat Polonia Transilvania, el nu avea de ce figureze in privilegiileinvocate de P. P. Panaitescu!

Meritä sä o asupra privilegiului 6 august 1413, limbaemis de Mircea cel in favoarea cetätii Brasovului. Unii istorici au

afirmat c, fapt, acest act nu face sä confirme privilegiul acordat brasovenilor,in limba la 7 septembrie 1412, de Stibor de Stiboricz, voievodulTransilvaniei22. Dar un examen comparat al celor acte, efectuat de RaduManolescu, a relevat un ce sugereazd o posibilitate. Anume, privilegiullatin din 1412, se mentioneazd brasovenii au acte privilegiale vechi

vamale" (s.n. - A.). Pe dreptate, Radu Manolescus-a din ce cancelarie puteau proveni acele "tarife vamale" deoarece, separe, autoritätile transilvdnene nu au emis asemenea tarife, altminteri s-ar pästrat in

de bogatele arhive brasovene. Nu varianta au existat "privilegiicuprinzand prevederi vamale mai complexe cele din 1368 pierdute, datebrasovenilor de domnii ultima a secolului al XIV-lea care auservit ca privilegiului din Dar, spunem noi, admitem existentaunor tarife vamale din ultima treime a veacului al XIV-lea pentru brasoveni, care

Vezi, de pildä, pärerea lui P. P. Panaitescu, Mircea p. 96: "privilegiile datede Mircea la 1413, special slavon, nu sunt o simplä adeseareproducere cuvânt cu a privilegiului voievodului Ultima editie a privilegiului din7 septembrie 1412, de traducere, DRH, D, nr. 118, p. 191-195; tot aici privilegiullui Mircea din 1413, slavonä (6 august), cât cea (25 august) (Ibidem, nr.

p. 197-201).Radu Manolescu, Românesti Moldovei cu Brapvul (secolele

XIV-XVI), Bucure0i, 1965, p. 28-29.

www.digibuc.ro


nu - tarife reproduse in actul lui din 1412, al luiMircea din 1413 -, ne epocA foarte de momentulcare am vAzut cA pe la gurile Dunkii se scurgeau masive de asemeneaimprejurare este de naturA sA consolideze pe care am oferit-o mai sus,

cu directia pe care a avut-o de grâne spattiul rominesc,raport cu "tintele" privilegiilor cunoscute folosite de P. P. Panaitescu.

lasi istoric, am mai sus, s-a fundamentezeteza prin suplimentar al importului de Transilvania, pe carefi efectuat Tara mai ales in secolul al XV-lea, ceea ce atesta

productiei pentru satisfacerea consumului intern. cA timp aiesit la un izvor fundamental pentru discutarea acestui aspect. Este vorba de unregistru din arhivele Brasovului privitor la cu Moldova, care rAstimpul21 mai 1480 - 26 martie 1481. el se notau numai datornicii de cetAtii.Analiza efectuatA asupra izvorului cu pricina a intre altele, cA intervalulmentionat exportul Brasov cAtre Moldova era mult mai redus fluxul invers demArfuri29. Dar, lucrul care ne intereseazá cu precIdere este cA

produsele ce au obiectul schimburilor comerciale moldo-brapvene.celor 214 pozitii privind transporturi cAtre din Moldova, acest registru, indicAordinea importantei urmAtoarele produse: I. produse peste; II. vite; III.

IV. V. produse sudice orientale; VI. produse textile; VII.diferite". aceste nu ne deck sA adoptAm, ca deplin justificatA,concluzia la care a ajuns mai de mult Radu Manolescu, dupA care, secoleleXV-XVI, comertul cu cereale Tara RomâneascA Moldova, pe de o parte,Transilvania, pe de alta, a avut numai un caracter el nu a fost unpermanent de proportii", ci s-a efectuat doar de exceptie, vremede foamete sau de rAzboi"31. Astfel, acest argument al tezei lui Panaitescu esteeliminat.

A sosit momentul sA ne de a lui B. T. potrivitin pofida cresterii necontenite a productiei cerealiere in primul veac al existentei

statelor românesti, comerciale cu genovezii din pontic s-au diminuattreptat, la completA a acestora din rolul de de

Reamintim totodatA cA, dupA acelasi autor, nu exista douA documentedespre asemenea iar mkturia de ele departe de a convinge. Unuldin aceste documente este un raport din Caffa, ce 6 septembrie 1455. el afost redactat de mari pe care o principala colonie

Marea Era o vreme de foamete, ale cArei semne se incA dinanul precedent. Or, ciudat dacA asemenea moment de gravA crizA,

din cu disperare surse de aprovizionare mai zonelelimitrofe, pentru ca apoi sA facA apel chiar la metropolA, sA nu se unsingur act in care sA se vorbeascA de o eventualA achizitionare de spatiulromanesc.

cele ce vom arAta, existA cel putin alte douA acte genoveze

29 Nusbächer, Un document privind cu Moldova lasecolului (III), XXHI/1, 1986, p. 341.

Ibidem, p. 327-328.Radu Manolescu, op. p. 129-130.

www.digibuc.ro

120 Andreescu

1454-1455, care se exact aceeasi problemA, unul publicat - dar ignoratde B. T. Câmpina! iar inedit. Pe de parte, vom examina din continutulactului din 6 septembrie 1455 vom vedea ce a ajuns B. T. Câmpinadeformeze sensul, spre putea mentine schema preconceputA.

Mai respectând ordinea cronologicA, semnala un crâmpei din raportulpe care consulul Demelrius de Vivaldis 1-a trimis din Caffa, 21 octombrie 1454:"Insuper hoc anno in hijs partibus et presertim in hoc territorio non fuit abundantiavictualium, nec etiarn Maocastro et Licostomo, a quibus locis hec ciuitas solebatextrahere multa victualia, ex quo est necessarium ut super una nauium huc mittendarumtransmittatis summam frumenti quam transmittere sit possibile hic vendendum, neex penuria victualium quam sumus certi hac estate habere, possit nobiscontingere"'. Ce deci acest act? Recolta de cereale a anului 1454 a fostnu numai in Crimeea, ci zonele care aprovizionau din Cetatea Chilia,

române. De consulul din Caffa solicita din Genovatrimiterea unei cu grâu, spre a putea face foametei ce se profila.Sigur, cea mai de acest document este "de obicei' Caffaobtinea multe provizii (multa victualia) .de la Cetatea Chilia. Avem de-a face cuo categoricd, care prin vocea autorizatA a consulului Caffa, existentaunor intense neintrerupte cornerciale cu române la secolului alXV-lea.

trecem acum la examinarea textului actului din 6 septembrie 1455, de cares-a ocupat - in felul - B. T. Câmpina. la rândul nostru,continutul acestei scrisori, intocmite de membrii "Oficiului celor patru burghezi" dinCaffa, pe nume Luchas Balbus, Gregorius de Sorba, hmocentius de FlischoSquarzaficus. Ei prin a consemna faptul cetatea-port din Crimeea este nunumai lipsitä de provizii, general, ci in pragul foametei, deoarece de pe acurn pâineaeste rará greu de S-au fAcut toate eforturile spre a procura grâne, dar existatemerea nu vor avea nici un succes. Pentru ca mai bine inmetropolA, autorii scrisorii au efectuat un "tur de orizont" al eventualelor surse deaprovizionare bazinul Negre. ni se pare deosebit de semnificativ

porneste cu Cetatea Chilia.vedem ce spune exact actul: "... Facta est prouixio quantum potest in

ipsis habendis, sed dubitamus ne provixiones ipse efectum sortiantur, cum et Mocastrumet Licostomum caristiam victualium patientur. Valent in ipsis locis asper L in LV laberbenitia (sic) et per plus valerunt"33. Prin urmare, B. T. Câmpina a deformat chiarfalsificat acest document. primul rând, a eliminat explicatia pentru care

erau scumpe la Cetatea cât la Chilia. De fapt, aceste locurisufereau de de de explicatia incu textul actului din 21 octombrie 1454, care reiesea anul precedent fusese o

in române. Este cât se poate de probabil imprejurarea s-a repetat

32 Amedeo Vigna, Codice diplomatico delle colonie tauro-liguri durante la signoriadell' di S. Giorgio, t. I, Genova, 1868, doc. nr. XXXVI, p. 115; comentariu asupra actului,la Mihail Volkov, Quattro anni della di (1453, 1454, 1455, 1456), trad. din limba rusäde M. T. Dellacasa, Saggi e documenti, II, t. I, Civico Istituto Colombiano, Genova, 1982,p. 237-238.

A. Vigna, op. cit., I, doc. nr. CLII, p. 368-369.

www.digibuc.ro


1455, ceea ce a dus la cresterea pe din Cetatea Chilia.Nici acest act de un refuz din partea negustorilor sau din

dea vinde genovezilor din Caffa...Apoi, mai trebuie spus actul discutat nu se pomeneste deloc de faptul

erau prea scumpe "pentru a merita exportateAcest din element este o a lui B. T. Subiectul exclusiv alprimei a actului din 6 septembrie 1455 chestiunea a foametei dinCaffa, pentru ca ultima parte semnalag plecarea episcopului catolic, GiacomoCampora, care prin atitudinea lui intransigentA tulburAri comunitateanegustorilor armeni astfel, nemultumise genoveze din Crimeee.

ce au de la Cetatea Chilia, autorii scrisorii discutatetree revisg celelalte posibile surse de aprovizionare: "Campania",Hinterland-ul crimeean al Caffei, nu a produs 1455 cantitateapentru viitoarele acest putin era consumat parte de pe acum; la fel seprezenta situatia "Zichia", din "Turchia" nu exista o Drepturmare, de la Genova nu erau expediate ajutoare carefoametea, Caffa an va poate, depopulag. in cazul

care strAdania de aici de a obtine provizii de pe litoralul pontic va daoarecare rezultate, acestea oricum nu vor fi suficiente spre a nenorocirea.

mai revenim o la de text latin reprodus mai sus. El cuprindela un moment dat berbenitia, pe care editorul actului nu Nicolae

dat este vorba de o unitate de pentru utilizatAnumai la Cetatea Chilia, dar pe care a echivalat-o prin Intr-adevAr,avem de-a face cu termen local, "berbenig" sau care apare acteleinterne moldovenesti din veacul al XV-lea, numai in cu mierea sau icrele".Se vede, aceeasi imitate de era pentru maipoate de amintit B. P. Hasdeu, a publicat pentru prima hrisovul din 9 iulie1466, dAruit de Mare Pobrata, a cu pricina prin

B. T. op. cit., I, p. 96.M. Volkov, op. cit., p. 252-253.

36 rezumatul extins al actului - aproape o traducere -, facut in cuprinsulprezentArii introductive la actel or pentru anul 1455, A. Vigna a omis fraza care continea

cu pricina (op. cit., I, p. 219); atunci a reprodus textul latin al actului,"berbenitia" a pus un sic paranteze.

Nicolae Studii istorice asupra Albe, 1899, p. 118.38 Vezi Dicfionarul elementelor din documentele slavo-romäne (1374-1600),

redactor responsabil Gh. Bolocan, Edit Academiei, Bucure0i, 1981, s. Actul din 25 noiembrie1440, care 2 de icre", in DRH, A, I, nr. 212, p. 298; cele din7 aprilie 1458 9 1466, care mentionate "berbAntele de miere", Ibidem, II, nr. 69,p. 102 respectiv, 138, p. 197. catastiful Galata, din 4 noiembrie 1588,

limba acceptiunea termenului este de "+ 1 berbente de(Documente din XVI-lea, introducere de AlexandruEdit. Academiei, Bucure§ti, 1979, nr. LXXII, p. 165). studiul lui D. Mioc N. Stoicescu,

medievale de capacitate din Tara Studii, XVI, 1963, 6, p. 1376,"berbenita" este printre "mAsurile de capacitate pentru lichide". Asemenea vase erau "de ocapacitate mai erau "folosite mai ales pAstrarea transportul vinului mierii dealbine".

www.digibuc.ro

122 $tefan Andreescu 12

"butoia§e"39. Oricum, ceea ce ni se pare extrem de interesant este act latin dinCaffa, cum este examinat mai sus, termenul ce desemna masura decapacitate pentru este consemnat chip ceea ce era familiarnegustorilor genovezi. Concluzia se desprinde de sine: la veacului XV-lea,negustorii genevezi din Caffa intr-adevär chip porturile de laCetatea de la Chilia, de achizifionau mai mari de

Am la spre a separat, cea de-a de care ampomenit mai sus, deoarece ea provine dintr-un act acum Este vorba de unraport Caffa, de an, care un post-scriptum, menfiunea:"Die VI septembris". la inceputul acestui post-scrzptum ni se sptme originalulraportului a fost expediat anterior, cu un emisar ce a apucat pe drumul de uscat;

cum copia raportului, adaosul de la a plecat acum, tot pe uscat,la Genova de Tommaso Senarega (Originale huius misimus cum quodam greco terrestrev<ia ad illa>s acesuro, cum Toma de Senarega similiter terrestre ad illasacesuro). Credem, nici o de elementelor pe care le confinetextul propriu-zis al raportului, el este databil anul 1455.

de a stabili termen post quem al redactarii raportului, este de observatdata de 6 septembrie 1455 pe scrisoarea membrilor "Oficiului celor

patru burghezi" din Caffa, de care ocupat ceva mai sus. aceea§i zi esteeditat coleclia lui Amedeo Vigna raport extins al noului consul din

Caffa, Tommaso di Domoculta, secondat de "provizorii massarii" Antonio LercariDamiano de Leone. Cu alte cuvinte, avem de-a face un "pachet" derapoarte care a fost trimis la Genova la acee* prin intermediul lui TommasoSenarega.

B. P. Hasdeu, Archiva, I-1, p. 115. recent dictionar, pentru substantivul femininni se aceastA lAmurire: "Vas de lemn fAcut din doage de forma unui butoias, care

se lapte sau (B. Comsulea, V. S. Teius, Diclionar al limbii(explicativ practic), 1995, s.

De fapt, Barbu Câmpina a revenit asupra continutului actului din6 septembie 1455, apropiindu-se, de datA de "se scrisoarea ei <cei patrugenovezi din Caffa> fac aluzie la o atribuie ridicat al berbintei de grâu". Dar,

a se tulburat vreun fel, considerd aceasta nu a fost deck, eventual, omomentand", care doar a putut "spori in 1455 supdrarea genovezilor". Teza sa la

intactA: "Este evident deci grânele românesti exportate cantitatevreme nu mai sunt cumpArate la pentru simplul motiv de a rentabile"(op. cit., I, ed. cit, p. 97, n.198).

41 Actul a fost semnalat de Gian Giacomo Musso, Nuove ricerche d'archivio su Genova el'Europa Centro-Orientale nell'ultimo Medio Evo, "Rivista Storica Italiana", an. LXXXIII/1,

p. 138.42 A. Vigna, op. cit., I, nr. CLI, p. 364-368. De aceeasi ocazie au fost

expediate la Genova alte acte editate Vigna. Este vorba mai de raportul din5 iulie 1455 al consulului Domoculta, care are le adaosuri, unul din 8 august,

tot din 6 septembrie (ibidem,1, nr. CXXXVI, p. 328-339); apoi, de scrisoarea lui DamianoLeone, din 5 iulie 1455, care are un post-scriptum din 3 septembrie, in care se precizeazA chiarpuratorul ei este Tommaso Senarega (ibidem, I, nr. CXXXVIII, p. 341-344).

www.digibuc.ro

13 Exportul de cereale din române 123

Pentru mai in pachet a fost inclus un duplicat alraportului inedit, luat acum discutie.

La inceputul raportului, ce este indicat numele emisarului (GeorgioCigada), se plecarea din Caffa a lui Paride de Mari lui Martinodi Voltaggio, in data de 9, care nu poate decât 9 august 1455. La bordul acestora s-ausuit Demetrius de Vivaldis - fostul consul, incheiase misiunea seAntonius Grillus Marchus de Cassina43. Misiunea celor nave era ca, din pricinalipsei de provizii de care caffezii (ex penuria vitualium, in qua laboramus),

Mediterana luna mai a anului cu trei miide modia, din acestor nave urma primeasca insula Chios, dela o asociatie de patru genovezi - printre care bancherul Raffaelle -,mii de "de Chio". Despre inchirierea celor nave despre misiunea dardespre soarta pe care au avut-o, se cuno§teau acum doar datele oferite de oscrisoare a consulului din Caffa, la Chios in 11 octombrie De

data la care au ridicat ancora din rada portului crimeeae, numelecare se aflau la bordul precurn - dintr-o de la textuluiraportului - faptul nava lui Martino di Voltaggio trebuia o inportul Samastri, unde avea descarce armele munitiile trimise de la Genova pentruaceastä colonie de pe litoralul anatolian al Negre47.

Vom reproduce acum pasajul din raport care ne chip deosebit:anul acesta avem a ne teme cu mult mai mult de pe lipsei, despre partea

tatarilor a turcilor. cum spus prin alte scrisori, din Campania nus-a aproape nimic, Zichia, de la care obi§nuiam primim parteaprovizionarea noasträ, ea de lipsuri, a

despre partea Cetätii Albe, unde se Chilia. Suntem degalerei noastre a acostat la Cembalo, el care a fost in stare acum

recupereze castelul Illice. el mai spune sus-numitul al Albe nu a

Ultimul personaj, Marco Cassina, sosise la Caffa anterior, ca Imputernicit alSan Giorgio (pentni avatarurile lui pe mare la Pera, cu douA cetransportau arme douA sute de osteni, vezi W. Heyd, Histoire du commerce du Levant auMoyen-Age, II, Leipzig, 1886, 385-386).

Acelasi grup de patru "maonesi", Quilico lacopo Giustiniani, Raffaelle CattaneoPietro Lomellino, a fost insärcinat 1454 sA organizeze ambasada extraordinarA lasultanul Mehmet din Luciano Spinola Baldassare Maruffo (M. Volkov, op. cit.,p. 239).

A. Vigna, op. cit., I, nr. CLXIV, p. 380 (vezi comentariul editorului de la217-218).

46 Cf. Laura Balletto, Piemontesi Quattrocento nel Vicino Oriente, Alessandria,1992, 81-83, care, ocupAndu-se de de la Genova la Caffa a corAbiilor lui deLeone Martino di Voltaggio - sosite la destinatie 23 aprilie 1455 -, se "Non sappiamose Martino di Voltaggio lasció Caffa dopo avere ottemperato all'obbligo di rimanere in seigiorni - secondo quanto aveva pattuito con i Protettori del Banco di San Giorgio prima de lapartenza di Genova -o se suo sogiorno nel Mar Nero per lungo tempo".

"... Prout navis Martini de Vultabio obligata est tangere in Samastro, v(idelicet) sicpromisit; de que valde incarriavi<t> D(ominum) Demetrium, Simone et Marcum, in quaoneravimus, p(re)t(e)r m(ille) municionum nobis datarum in lanua pro loco, in quo<t(em)p(or)i>s (?) non valluimus tempore". Pentru de a debarca arme laSamastri, vezi A. Vigna, op. cit., I, p. 175.

www.digibuc.ro

124 Andreescu 14

putut o usurare. Ba chiar, a putut ei sunt dispusi nusä se provizii pentru aici, provizii din care nu au avut parte ca de obicei,

totusi nu motivul" (a< vis> ando Mag(nijiciencias) V(est) ras a multo hoc anno plustimendum esse ex penuria ipsa, quam ex Tartaro et Teucro. Nam, p(er) allias diximus,a campania nostra quasi nil recolectum est, tota a qua soliti eramus bonampartem m<un>icionis nostre recipere, eciam inopia laboratur, a Mocastro quidem, inquo et Licostomo, tota spes nostra consistit et vestra. Avisati sumus per patronumnostre in cum galea apulsum, qui castrum Illicis habere, nunc recuperare,

, quod de dicto loco Mocastri nullum refrigerium habere potuit. secundumintelligere esse dispoxiti non permiti debere quod victualia pro hic extrahentur,de qualiter, secundum solitum, non habuerunt, tarnen causam ignoramus)" .

Trebuie observat de despre redobändirea castelului "Illice"(Lerici), asezat undeva, la varsarea Niprului Marea dovedit ulteriornefondata. Din chiar raportul consulului Domoculta, din 6 septembrie 1455,galera trimisä acolo spre a recucereasca prin surprindere a esuat. Seacest castel apartinuse Senarega, care se indeletniceau, printre altele, cu

robilor crestini aflati in tatarilor, pe care apoi eliberau, dar numaischimbul unui beneficiu consistent. Oricum, castelul a fost capturat chiar de un grup

de moldoveni din Cetatea iar ulterior din Moldova au refuzat mairestituie". Nu e de mirare deci, cum din raportul nostru, dar din cel al luiTommaso di Domoculta, galerei cu pricina, ajunse apoi la Cetatea afost primit cu de nu a nici o provizie pentru drumulde inapoiere. Dar, in plus, textul raportului inedit aflam el s-a interesat deposibilitatea achizitionarii de grâne pentru Caffa. Este se poate de probabil fuseseinstruit acest sens". nou, vedem pricina recoltelor extrem deslabe din Campania Zichia, genoveze Crimeea

porturile de la gurile Nistrului atitudinea cirmuiriiCetatea a fost foarte reticentä "... ei sunt dispusi sä nu

se provizii pentru aici, provizii din care nu au avut parte ca de obicei,totusi nu motivul". Invocarea lipsei grânelor de pe piata de la Cetatea pare mai

un pretext. Am din scrisoarea celor patru burghezi din Caffa, ei erauinformati de existenta grânelor depozitele portul moldovenesc - ca, de altminteri,

Archivio di Stato Genova, Primi cancellieri, busta 96. Parantezele ) intregiriale prescurtarilor folosite text; pentru compleari acolo unde textul este deteriorat, mai alespe linia verticala a documentului: pentru adaosuri Adresez sincere,le mele

profesoarei Laura Balletto de la Genova, precum profesorului Dan Slusanschi, de lapentru revizuirea, corectarea intregirea documentului.

Vezi discutia episodului la Andreescu, Politica a Moldovei: tefanMare castelul "Illice", RI, t. VII, 1996, 7-8, p. 511-512.

50 8 august 1455, consulul Domoculta scria a armat pentru trei luni opusä sub comanda lui Gregorio de Allegro care a plecat 12 iulie, din motive: mai

"pentru castelului luat prin viclenie de niste din Cetateaapoi, "pentru a obtine provizii, de care suntem cea mai mare lipsä" (A. Vigna, op. cit., p. 337).Dar, cum observa Nicolae lorga, intentiile din Caffa nu erau razboinice, cáci oconfruntare deschisä cu Cetatea pentru castelul Illice nu era posibilä,

din pricina lipsei de (N. Studii istorice asupra Chiliei Albe, p. 117;Mentiunea din 8 august despre armarea galerei este din la "4

www.digibuc.ro

15 Exportul de cereale din färile române 125

cele de la lia numai crescuse, de la 50 la 60 de aspripentru o "berbenitA". scumpire s-a datorat, recoltelor slabe din

române extracarpatice.Explicatia atitudinii rezervate a din Cetatea AIM trebuie

neindoielnic tot episodul conflictului pentru castelului lice".Consulul 6 septembrie, arAta cA s-a adresat in scris domnului Moldovei,

lui Petru Aron, restituirea castelului lui A urmat incercareaa galerei lui Gregorie de Allegro, cursul lunilor iulie-august 1455, de a

recuceri prin surprindere castelul, pe care 1-a numele lui Petruvoievod "domini Velachie inferioris et Mocastri". de situatie,deplasarea lui Tommaso Senarega la Genova nu a avut alt scop dobindireasprijinului metropolei pentru castelului familiei

Dar sA revenim la actul nostru, discutind de astA datApost-scriptum-ului din 6 septembrie 1455, care este vorba de Cetatea AlbA.

din nou: aceea s-a fiecare zi suntem delipsa proviziilor, de pe urma cArora te minuna de putem suferi. Ti-e mai maremila sA vezi jalea suferintele oamenilor, pentru care, ajungindu-se la asemenea lipsuri,am mei la am trimis totusi corabia lui Marinus Cigalla,la 4 ale acestei luni, cAtre Albe, ca sA va

cu provizii, tuturora punem de asemenea li se pret. 1-amva pricepe la Cetatea la Chilia nu sunt ambarcatiuni, sA

la mal la Cetatea AlbA, dacA poate sA provizii, o deavoie sA le ieri am pus pe o griparia din locul acela, cu vreo 150 demodia de totusi este aproape cu de acolo, caambarcatiunile care vin sA ne ajunge pentru iarna aceasta. MAritiDomni, nu cumva ne sprijiniti cu douA pentrucumva, Dumnezeu, ca cele ale lui Paride Martino nu soseascA, am ajungepe pierduti, din pricina lipsurilor" (Postea quidem inovatum est quod cotidie<no> s territi penuria vitualium, ex quibus mirum videretur quanta inopialaboramus. maxima com<p(ass)io> est videre et extrernittates populorum,pro quibus, attenta extremitate incepimus milia co(mmun)is pre< cii> ;misimus tarnen navem Marini Cigade presentis ad partes Mocastri, ut huc conducatquanta inv<enie> vitualium honusta, quibus omnibus sim(iliter) p(re)c(iu)mpersolvere facirnus. Et comisimus, cum inteliget in Mocastro et Licostomo amp<lius>navilia non esse, in Mocastro accedet causa tentandi si vitualibus posset, cum

A. Vigna, op. cit., I, p. 343. Din chipul care este formulat textul acestui act pare sArezulte galera a mers mai la Cetatea AlbA, abia pe drumul de inapoiere sA

"Illice": nostra a Mocastro et Illice redijt. .." (vezi N. ChiliaCetatea p. 117-118).

op. p. 118. la 3 martie 1456, protectorii San Giorgiorecomandau nu se la sau violente raporturile cu locuitorii Albe dinpricina castelului Senarega, ci sA se timpuri mai prielnice (A. Vigna, op. 1,

p. 539).In textul propriu-zis al raportului, de cererile precedente pentru o corabie

cu se insista sA se "ab allia requixivimus cum instanciaMag(nificen)cis V(est)ris, quam citius <ope>s sunt, nobis providere vellint de nave onustagranorum, nunc enim instancia qua possumus de duabus nobis pro<vide>re vellitis requisivimus".

www.digibuc.ro

126 Andreescu 16

exstraere. Et hen habemus gripaream unam ex eo loco cum granorumCL incirca, imposibille quasi est ex eo loco tanta exs<tra> ere, quod navilia huc

quod nobis pro sinerno Ex quo, D( nullomodo fallet nos provide< a> ( tis) de navibus duabus, quia, si deficerent, quod absit,quod dicte naves Paridis et Martini non accederent, quod semi amisi se ventaremuspenuria

oferite de acest crâmpei de text sunt absolut noi de mai mareinteres primul limpede pentru din Caffa nu existau

surse de aprovizionare cu grâne: Mediterana sau litoralul românesc al Negre.de refuzul al din Cetatea data de 4 septembrie 1455 a

plecat in corabia lui Marino Cigalla, care trebuia patruleze oblige toateambarcatiunile (navilia) cu grâne, ce porturile de la Cetatea sauChilia, se Caffa asemenea ambarcatiune de tonaj mediu,o gnparia, venind "din locul acela", tocmai fusese interceptati nu departe de Caffa

port ziva de 5 septembrie. Marino Cigalla trebuia,ancoreze in portul de la Cetatea astepte "când o dea voie

le Este deci limpede in viziunea autorititilor din Caffa, momentul deal cirmuirii din cetatea-port moldoveneasca avea a

dispunem de putin sigure, pentru anul 1456,extrase din registrele "Massariei" din Caffa, potrivit exportul de grâne dinromânesc coloniile genoveze de pe litoralul pontic a fost reluat. Astfel, sub 28iunie 1456, este o de bani lui Giovanni Spinola, "causa mittendiquodam suum navilium pro Moncastro, pro grano"'. o insemnare din acelasi anvorbeste de un transport de grâne, in valoare de 24.032 aspri, la Chilia peo corabie din Trapezunt - apartinând unor negustori greci: Papa Cocisiis et socii greci -

care aveau ca destinatie Samastri'. Or, colonie a fost cea

Lectura este poate comprimata, imbinarea in "stinuerno" istohiberno) (Sugestia prof. Dan

La post-scriptumului era plecarea pe uscat, "via Licostomi",Italia a episcopului Giacomo Campora. Dar, se pare, acesta a apucat totusi calea

insula Mitilene (A. Vigna, op. 1, p. 205-206).56 N. lorga, Acte fragmente privire istoria romailor, Bucuresti, 1897, p. 36;

stirea aceasta a fost anterior de Radu Manolescu, studiul transportulproduselor economiei agrare de Jos pe Marea secolele RI,t. 1, 1990, 6, p. 555. Autorul citat, scurtul paragraf dedicat secolului al XV-lea, a apreciat

Stramtorilor de turci", produsele economiei agrare moldovenesti -primul cereale" "erau indreptate spre coloniile genoveze din Crimeea spreConstantinopolul bizantin, iar apoi spre Istanbulul otoman" (p. 556).

S. P. Karpov, Trapezundskoe Cernomorskoi XIII - pervoiXV in "Byzantino-bulgarica", VII, 1981, p. 241; vezi Michel Balard, La Mer

Noire et la Romanie génoise, VI, p. 79. scrisoarea din octombrie 1455, mai sus(nota 45), se pomenea, chip succint, de faptul navele lui Geronimo de Leone Marino

Cigalla au fost trimise pe mare galea nostra", ca in portul din Caffa toateambarcaliunile cu grau care le vor (vezi N. lorga, Chilia Cetatea p. 118).abia acum, din actul de precise despre data a ridicat ancora corabia luiMarino Cigalla mai ales, despre care a apucat-o. Pe de parte, act din lunaaugust, dus la Genova de acelasi emisar, Giorgio Cigalla, care a purtat raportul nostru, se spunea

Gregorio de Allegro trebuia de la Cetatea cu de toate corabiile

www.digibuc.ro

17 Exportul de cereale din române 127

revendicata de sultanul Mehmet cucerirea Constantinopolului. Ea reprezenta oexcelentä pe Trapezunt (Trebizonda) va in

turcilor din anul Este, asadar, usor de preocuparea autoritatilordin Caffa pentru aprovizionarea ei.

Pe de parte, o despre dintre Cetateaproblema dar din perioada anterioara foametei anilor 1454-1455

politice din pricina castelului lice": prima parte a anului 1454 corabia luiAcellinus Lercarius a fost trimisä la Cetatea valoare de 300 desommi. Era vorba atunci de provizii suplimentare in perspectiva atacului turcesc, care seva produce 14

mai semnalam, pe temeiul unei datorate lui J. Heers, faptulin arhivele din Genova se un act din 9 februarie 1450, care pomeneste de

la Cetatea cu destinatia Pere. Este cea de-a patra ultimainformatie de care dispunem, deocamdata, despre dinla mijlocul secolului al XV-lea, cu coloniile genoveze de pe litoralul pontic. Dar, inlumina acestor afirmatia consulului Demetrius de Vivaldis, din 21 octombrie 1454,potrivit "de obicei" procura "multe provizii" de la Cetatea Chilianu poate nici un chip ca o exagerare, ci reflectand strict realitatea.

nici un fel de viitor vor iesi la alte izvoare, caredocumentatia existenta. Ele trebui, examinate interpretate

de circumstantele politice, ne care una din cele- Moldova - tinde asume rolul de putere Sigur

nu putea nu la momente de incordare relatiile principala coloniedin Marea cum am s-a intâmplat cazul disputei pentru

castelul lice", de la gurile Niprului. Fireste aceste momente negativ darnumai temporar, relatiile comerciale, altminteri deosebit de intense.

grâne, de cele ale turcilor" (A. Vigna, op. nr. CL, p 358; N. lorga, liaCetatea p. 117).

W. Heyd, op. p. 373,386 391.A. Vigna, op. cit., I, nr. XXXIII, p. 109; vezi N. Cetatea

113.

Heers, Génes au XVe Activité économique et problèmes sociaux, S.E.V.P.E.N., Paris, 1961, p. 369.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

SUPRAVIETUIRI BIZANTINE IN SISTEMUL FISCALITÄTII

COMERCIALE OTOMANE (SECOLUL AL XVI-lea)

ANCA POPESCU

Institutiile Imperiului Otoman s-au constituit sincretic. Traditiile selcukideilhanide, purtAtoare de influente culturale ale Asiei Centrale Persiei, precummostenirea bizantind cu sedimentdrile ei imperial-romane au fost absorbite de statulislamic. Constituentilor majori s-au pigmentii traditiilor

clasic al lui Fuad influenta bizantind in vestulpeninsulei anatoliene Rumelia (partea europeand, a Imperiului Otoman),privinta institutiilor administrativ-fiscale mai ales, a pledat importanta studiilordetaliate, regionale, bazate pe sursele de

Imaginea otomane primul rând din documentele caracternormativ, sintetizate codurile de legi cele generale, valabile pe

teritoriul imperiului, cât mai ales, cele provinciale locale. Statul otoman, caimperiu care conglomereazd teritorii cu regimuri juridice deosebite, a avut de

rezolvat de timpuriu problema sistemului administrdrii acestora: unificat sau eterogen.primele perioade ale exparisiunii au fost preferate solutiile cu imediatd.

taxelor: schimbarea beneficiarilor nu a sistemului propriu-zis. Sistemuls-a modificat mult mai lent, cu minime la inceput mai ales formale) laspiritul legilor islamice.

Imediat dupá o cucerire, autoritätile otomane se informau asupraobiceiurilor legilor Agentii locali erau o de teren.

' Pentru diferitele in privinta ponderii mostenirilor majore sistemul institutiilorotomane precum asupra raportului in continutul N. lorga, Lde l'Orient et de au Moyen-Age, in ARBSH, 1927, XIII; M. F. Bizans

osmanh muesseselerine tesiri hakkindareferitoare la influenta institutiilor bizantine asupra otomane), in Hukuk velktisat Tarihi Mecmuasi ", 1, 1931, p. 165-313; Idem, Les institutions byzuntines ont-elles joué unrôle dans formation des institutions ottomanes?, in "Bulletin of the International Committee ofHistorical Sciences", VI, fasc. 23, 1933, p. 297-302; Idem, Les origines de Empire Ottoman,Paris, H. Inalcik, The Problem of the Relationship between Byzantine OttomanTaxation, vol. Akten des lnternationalen Byzantinisten-Kongresses 1958, republicat in vol.The Ottoman Empire. Conquest, Organization Economy, Londra, 1981 (Variorum Reprints);Bistra Tvetkova, Influence exercée par certaines institutions de Byzance et des Balkans du moyen

systéme féodal ottoman, "Byzantino-Bulgarica", 1, 1962, p. 237-257; S. Vryonis (Jr.),The byzantine Legacy and Ottoman Forms, "Dumbarton Oaks Papers", 23-24, 1969-1970, p.251-308; O. L. Barkan, Caractére religieux et caractére séculier des institutions ottomanes, invol. Contributions l'histoire économique et de l'Empire ottoman, TurcicaLouvain-Paris 1984, p.

2 F. op. cit.

"Studii Materiale de Istorie vol. XVII, 1999, p. 129-149

www.digibuc.ro

130 Anca Popescu 2

Se fAcea apel la documentele regimului anterior (traduse acest scop) lalocuitorilor3. unna unor astfel de demersuri au rezultat codurile de legi -

- care prefatau registrele de naturaun mozaic de de fapte particulare, de principii de sorgiríte

incadrate liniile generale ale prescriptiilor canonicePentru regiunea Dundrii de Jos, baza documentard a fiscalitätii comerciale

otomane este una dintre cele mai compacte: 16 tot porturisituate Semendria Gurile (Chilia Karaharman/Vadu) din a doua

a secolului al XVI-lea5.

Pentru modul care se realiza investigatia vederea stabilirii potentialuluidemografic, resurselor naturale, surselor de venit, practicilor fiscale etc., L. Barkan,

imparatorluk devirlerinin ve arazi tahrirleri ve mahsus istatistikrecensäminte funciare ale Turciei epoca imperiald registrele

statistice imperiale), in "Istanbul Oniversitesi iktisat fakültesi mecmuasi ", II, 2, 1940-1941,Káldy-Nagy Gy., The administration of the sanjaq registration in Hungary, "Acta OrientaliaScientiarum Hungaricae", 1968, p. 181-223, N. Beldiceanu Beldiceanu-Steinherr,Réglement concernant le recensement, SOF, 1978, XXXVII, p. 1- 40. privinta traducerii de

otomani a legislatiei indigene, un exemplu este legiuirea pentru Novo Brdo;care a rezultat a pästrat numerosi termenii tehnici N. Beldiceanu, Les

actes des premiers sultans conservés dans les manuscrits turcs de la Bibliothèque NationaleParis, vol. II: Réglements miniers, Paris, 1964, p. 243-254.

au remarcat cä otomanä se prin pragmatismconservatism. "Vechea" cutumä ('adet-i kadime) legea sträveche sunt adeseainvocate. V. N. Beldiceanu, op. p. 42, 2. In cu termenul kadim, esteprecizarea unui text de lege cum acesta nu se pentru un interval de timp de 40-50 deani ci pentru ceva ce nimeni nu-si aminteste cum a fost, B. G. Veinstein, jiscalitévénéto-chypriote au miroir de la législation ottomane: le qanunname de 72, in "Turcica",t. XVIII, 1986, p. 8. un alt mod, ceva mai precis, de indicare a referentialului.reglementare pentru Sofia din anul 1525 se spune taxa numitä harman resmi era din vremeacând era "in eroarea (bu icinde Pentru regiunile dinUngaria de otomani se preciza text de lege taxa de un florin (resm-i data"din timpul regilor" (kirallar Barkan, XV veimparatorlurunda ekonominin ve Kanunlar (Bazelefinanciare ale economiei agrare Imperiul Otoman secolele XV-XVI. Legi), 1943. Istanbul,p. 252 H. Fatih devri tetkikler ve vesikalar (Studii izvoare privind epoca luiMehmed Cuceritorul) Ankara, 1954, p. 178. Pentru alte regiuni se cunosc locutiunile: 'an'Arab (din timpul arabilor) sau Acem timpul persanilor), Barkan, Kanunlar,p. 191-192 195-197. Pentru vigoare in teritoriile regatului Ak Koyunlu

Barkan, Osmanli devrinde Akkoyunlu Uzun Hasan Beye kanunlar (Legile luiUzun Hasan, monarhul statului Akkoyunlu, perioada otomanä), "Tarih vesikalari", I, 1941,nr. 2, p. 91-106; nr. 3, p. 184-197; pentru prorogarea miniere din Serbia despotului

Lazarevici, N. Beldiceanu Les actes des premiers sultans, 11, p. 53-66. Este curentcodurile de legi otomane ca, in cazurile neprevazute reglementäri, sä se recomande respectarea

obiceiului ve sau alte cazuri, dimpotrivä, se aratAanumite taxe nu se vor percepe dupA legea otomanA: ber muceb-i kanun-i V.Encyclopédie de l'Islam, ed. a 2-a, Paris, (se va cita EV), t. p. 175. timpul domniei luiMehmed II s-a realizat o a legislatiei cutumiare de pe teritoriul statului otomanrezultánd codul de legi care numele.

Cu inconvenientul cA nu dispunem de versiuni multiple, corespunzAtoare unornivele cronologice diferite. Aceste documente vor fi citate, scopul referintelor,

www.digibuc.ro

3 Supraviefuiri bizantine otoman 1

Studiul de are un dublu obiectiv. Pe de-o parte, reexaminarea naturii celortaxe comerciale otomane principale din perspectiva raportului

acestora cu taxele comerciale ale sistemului romano-bizantin. Pe de altä parte, relevareaunor relatii fiscale specifice liniei varnale a de Jos, cât se surprinse

porturilor acestui segment dunarean. Unele dintre aceste particularitäticonduc de asemenea la matricea romano-bizantiná.

1.

Termenul este forma arabizatd, adoptatä de turco-otomani, a cuvântului persan6termen polisemantic prin care se desemnau irnpozite eterogene: vama,

dijma, haraciul. Tot acest era denumitä taxa general.Poetul persan din secolul al XI-lea, Kusraw, descriind Alep-ul,

siriene Rum, Diyârbekir, Egipt Irak. Era deci un post

textele juridice ale turcilor Ak Koyunlu se expresiile tamgabuzurg. Primul editor al acestor legi, H. Uzunçamli a explicat termenul tamga ca

reprezentând marcajul aplicat pe animale vederea cuvântul cadesemnând o cutumiard. despre buzurg, acesta se folosea acceptiidistincte: aceea de tribut perceput de la guvernatorii provinciilor de la principii(deci echivalent cu termenul de origine harac)8; sau aceea de impozit aplicatarticolelor comerciale tranzit celor transportate de la sat la pentru a vândute.F. studiind comerciale ale lui Uzun Hasan pentru o serie de ora§e(Diydrbekir, Erzincan) conchide termenul se folosea atâtgeneric de special de anurnitd. Expresia tamga desemneaa

acest autor, taxa perceputá pe mdrfurile cumpârate pe textile

modul se la citarea traducerilor (Bistra Tvetkova, M. Berindei, G. Veinstein,Annie Berthier, Kalus-Martin, M. M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru), pentru bibliografiaamänuntitä a arora Anca Popescu, Circulafia la de JosIcanunndmele, "Revista istoricr, s. n., 3-4, 1995, nota 12. Se citeazá textul turco-otoman,

editia lui A. (vol. I, VII VIII), pentru porturile târgurile din sancak-ulSilistrei, dupä originalul de la arhivele din Istanbul, fondul Tapu ve Tahrir nr. 483(TT 483). Aceasta de aparitia pentru aceste centre (1994),pregAtisem transcrierea (care diferente de de Akgündüz)traducerea documentelor amintite, dupá original, 1991-1993, sub indrumarea d-nei

Beldiceanu - Steinherr cadrul seminarului de la Ecole Pratique des Hautes Etudes,vederea tezei de doctorat. V. Anca Popescu, Un document ottoman concernant lecommerce au Bas-Danube, "Revue Roumaine d'Histoire", 3-4, 1992, 8 Eadem,

12, p. 258. Documentele care se vor dupä 483 f. 19-29 segäsesc transliterate editia Akgündüz vol. VII, la paginile: 727-730 (Chilia), 732-735 (Bräila),736-738 (Tulcea, Isaccea 738-739 (Babadag), 739-740 (Hârsova), 741-742(Karaharman) 742-745 (Silistra). Documentele editiei (din vol. VII VIII:transliterarea alfabetul turc modern) mi-au fost accesibile, fotocopii, prin bunä-vointa d-luiM. Maxim, profesor la Facultatea de istorie a Bucuresti a d-lui Benjamin Lelouche,cerceator la Institutul francez de studii anatoliene din Istanbul.

6 Persana limba Asia epoca ceaEI2, vol. p. 884-886 (M. F.Cuvântul persan buzurg are sensul de "mare" "eminent", "nobil", F. Steingass,

Persian-english dictionary, Londra, 1930, p. 183.

www.digibuc.ro

132 Anca Popescu 4

pe animalele la abator. Se mai numea tamga-i buzurg desemna taxaperceputd pe mdrfurile in tranzit sau importate; asemenea erau pasibile

de tamga, se vindeau la Se din concluziile celor doi turcologiin cadrul plurisemiei funciare a termenului compusii cu buzurg polarizeazd spre

de de circulatie iar cei spre de detextele narative turco-otomene cuvântul apare de asemenea cude general cu un :ens tehnic, o

de De aici dificultatea in surprinderea naturii acestei taxe. De exemplucronicarul Sa'ad ed-din foloseste in general spune harac-uldin Rum nu erau de oneroase ca cele din Persia. Sensul tehnic apare lacare aratá lui Osman se luau 2 accele pentru balot de

vândut explicand taxa fdcea parte din categoria taxelor municipale alemarilor orase. Tot Asikpasazade traditia adoptdrii taxei pe timpul lui OsmanI, la sugestia unui personaj dinsyrincipatul Germiyan".

Dictionarul lui Sertoglu la turcii a fost adoptat cuintelesul de de vanzare-cumpdrare (bir veri vergi) prezent, turcii dinTurkestanul oriental folosesc cuvântul general de dar dialectelekasgar yarkand este de

Kanunnâme-lele otomane termenul despecializatá in cea de general, contexte numitor comun aparent.Astfel, apar formele simple ambigue) ca formele compusedeterminate ca Se mai compusii: babha portilor)14,resm-i kapu kapu (toate trei darea portii)'5. Dar kanara

(taxa de abator), araba (taxa de (taxa de iesire din oras).cartea consacratd islamice, Gibb A. R. Bowen

taxa era cea care se pentru care erau aduse la"fom the surrounding district" de exemplu, iarba pentru nutret carecresteau limitele erau aduse la nu se taxau cu ca

este un persan care primul rând negru (dar inospitalier);are sensul de semn desemneaza registrul de socoteli, Steingass, op.p. 715.

ca comerciala, se folosea Hanatul de alte taxepercepute statiunile vamale ale hanatului: tartnak sau tartinak harc H. Inalcikconsidera ca crimeeand era taxa comerciala din documentele otomane,

H. Inalcik, Sources and studies on the Ottoman Black Sea, I: The customs register of1487-1490, Harvard University, 1995, p. 99.

Acest principat a fost unul dintre principalii motenitori ai institutiilor sultanatuluiselcukid de Rum, P. Wittek, The rise of Ottoman Empire, Londra, 1938; M. Berindei,Kalus-Martin, G. Veinstein 1976, Actes de Murad sur de Vidin et remarques sur lesqanun ottomans, SF, 35, 1976, p. 21.

V. M. Sertoglu, Resimli Osmanli Tarihi (Enciclopedia termenilorotomane) Istanbul, 1958, p.

v.

L. Fekete, Die in der Finanzverwaltung, Budapesta, 1955,vol. p. 90.

N. Beldiceanu, Recherche sur la ville ottomane. Etude et actes, Paris, 1973, p. 304 (seva La ville).

16 H. A. R. Gibb H. Bowen, Islamic society and the West. A Study of the Impact of

www.digibuc.ro

5 Supraviefuiri bizantine sistemul 133

alte taxe legate de (de exemplu taxa de era perceput, la deatre muhtesib". Cei doi autori afirmä de asemenea tamga resmi era ocomplementard bâc-ului, nurnai pentru bunuri produse in interiorul orasului general

mestesugäresti), perceputd de asemenea de muhtesib.Pentru clarificarea conlinutului acestei importante noliuni a fiscalitätii

comerciale otomane, cerceatorii au luat mai in considerare - deanumite verbe - in care termenul S-au identificatastfel trei asemenea situatii caracteristice areia i se aplica taxa marfavenea la era (sattlsa, alma), localitateagitse). Concluziile la care au ajuns cerceatorii care au urmat aceastä cale au fostdivergente. Pentru Bistra Tvetkova, vorba de trei taxe diferite: o care se pläteala mdrfurilor, o de import (care era perceputd mdrfurilepdtrundeau in oras), o de export (perceputd la iesirea mdrfurilor dintr-un sauarg)19. Maria-Matilda Alexandrescu-Dersca Bulgaru distinge tipuri de taxe: unapercepua pentru mdrfurile care vin din exterior, la intrarea orase un de

de import), pentru marfurile care provin din oras, la laPentru Beldiceanu, era "une taxe perçue sur toute sorte de marchandisesachetées et vendues dans les villes et les villages ayant un marché, ainsi que sur les tissusou les de boucheries"21. De asemenea autor fdcea echivalenta taxeledenumite termenii kara Spre deosebire de

Western Civilization on Moslem Culture in the Near East, Oxford University Press, 1957, p. 7.17 Muhtesib-ul avea atributii economice judiciare (supraveghea corectitudinea

tranzactiilor comerciale, verifica metrologice, fixa Se pare cä ipostazaotomanä a dregatorului numit Irnperiul Bizantin agoranomos, N. Beldiceanu, La ville,

73-81.Este vorba primul rând de turcologii care s-au ocupat de centrelor

danubiene: Bistra Tvetkova, Vie économique de villes et ports balkaniques aux XV?REI, 38, 2, 1970, special paginile 277-283, N. Beldiceanu Iréne Beldiceanu-Steinherr, Actesdu de concernant quelques échelles danubiennes, de Valachie, de et deDobroudja, SF, 33, 1964, p. 91-115, N. Beldiceanu, La ville, special paginile 292-293, MariaMatilda Alexandrescu-Dersca Bulgaru, Aspecte ale economice dinDobrogei sub sec. XV-XVII , "Studii", 26, 1, 1973, special paginile 36-3739, M. Berindei, Annie Berthier, Marielle Kalus-Martin, G. Veinstein, Code de lois de Muradconcernant la province de Smederevo, SF, 31, 1972, p. 140-163, M. Berindei, Kalus-Martin, G. Veinstein, Actes de Murad sur la de Vidin, special paginile 20-32,M. Berindei G. Veinstein, Règlements et de la province de Bender-Aqkerman,1570, "Cahiers du Monde Russe et Soviétique", Paris, 22, 2-3, 1981, p. 251-328.

19 générale le accompagnait obligatoirement toutes opérationscommerciales conclues sur le marché urbain local... Le était perçu aussi lors de l'importationde marchandises dans la ville, lorsque celles-ci venaient du dehors (c'était une sorte de taxed'importation), ou de leur transport sur le marché et au moment de la transactiondans le cas les marchandises étaient d'origine locale", Bistra Tvetkova, Vie économique devilles et ports balkaniques aux et REI, 38, 2, p. 277. La p. 283, despre: "lestaxes l'exportation

"Pentru articolele aduse din afarä, se chiar la intrarea oras, ca un fel detaxá de import pe când pentru celelalte era perceput chiar in cu

zilele de fie momentul incheierii tranzactiilor comerciale", M. M. Alexandrescu -Dersca Bulgaru, op. cit., p. 39.

21 N. Beldiceanu, La ville, 1973, p. 292.

www.digibuc.ro

134 Anca Popescu 6

primele definitii, aceasta din aditiona, ca un caz particular, taxakanara perceputá la abator ocazia vitelor.

incercare de a domina diversitatea denominatiilorriguos a taxei se in cercetarea cuprinzdtoare de

Mihnea Berindei, Marie lle Kalus-Martin Veinstein studiul acestora consacratcodului de legi al lui Murad III pentru centre din sancak-ul Pentru eibâc-ul era "une taxe les marchandises introduites dans la ville en vue d'y &revendues, ou sorties de la ville aprés y avoir été achetées, en général en vue d'unerevente"23. celor trei autori a avut aspiratia de a unifica situatiile neomogenementionate Astfel "taxa de importare" "taxa de exportare"devin momente ale propriu-zise (la fel, taxa de abator).

Sintetizdnd, s-au exprimat pozitii principale cu natura taxeicomerciale desemnate 1) mai multe taxe (taxa de taxa deimportare, taxa de exportare) cu mai multe denumiri general prin compu§i aitermenului B. Tvetkova, M. M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru; 2) o(taxa de mai multe denumiri: N. Beldiceanu Mihnea MarieKalus-Martin, Gilles Veinstein.

revedem pe situatiile care se in izvoarele esentiale pentruexaminarea naturii taxelor comerciale - codul cutumiar general al lui Mehmed IIreglementdrile destinate porturilor de Jos.

precautii liminare se impun. Prima se la viciul amintit al surselorjuridice otomane care, in multe privinte foarte precise, folosesc unii termeni

sens tehnic, restrictiv, intr-unul general. Astfel termenul persan apareca sinonim al cuvântului arab resm (dare, iar alteori acceptia de

speciald. A doua natura acestor izvoare. Dreptul comercial otoman oprincipii situatii particulare de diverse origini, kanunnäme-lele se

ca o de norme de o eterogenitate deconcertana. sistematizarea nu esteimposibild. Cu o a treia precautie: ca logica sA nu prea silind faptele intrein marginile unor structuri abstracte, practicilor oamenilor acelui timp.

Imperiul Otoman, erau autorizate numai in locuri desemnate prinlege, pentru a sub supravegherea statului: la piata kapan),antrepozitele porturilor. Dispozitiile lui Bayezid II pentru Skoplje, referitoare lapedepsele aplicate celor care se sustrag de la bâc-ului, pentru ca otranzactie aceasta trebuia la (eventual la piata specializatd)sau trebuia ca marfa prin locuri indicate unde era de exempluanumite orae. De aceea principalele coduri de legi otomane, cu allui Mehmed II, mentionea.zd: köylerde her ne kim satdsa bâc yokdur (pentru lucrucare se vinde la sat nu se percepe Evaziunea pe cale era ea

vedere:ve dahi halkindan bir kimesneden yerine varmadin arpa vegibi nesne yokdur men'ediler gayri yerde

V. M. Berindei, Kalus-Martin, G. Veinstein, Actes de Murad sur régionde Vidin, p. 20-32.

23 Ibidem, op. cit., p. 28.N. Beldiceanu, ville, p. 281-282.

25 A. Osmanli kanunnameleri ve hukuki tahlilleri (Kanun-urile otomanebazele juridice), Istanbul, 1990, vol. p. 375.

www.digibuc.ro

7 Supraviefuiri bizantine otoman 135

bey'etmeyeler un cereale ca orz ca acesteala nu se percepe dar aceste in afara pietei

Dar se aplica cazul unor tranzactii incheiate pecare documentele le drept sate cum erau Orsova, Tulcea,Isaccea sau Mäcin, ceea ce formal contrazice din codul Mehmed II.

oilor putea sä se la dar la saiale, pe Olik-uri27 . Acestecontradictii sunt doar aparente. era existenta piete instituite de stat.

Spre centrele se indreptau mdrfurile din provincii sau afaraimperiului. de vänzare era precedatd mod firesc de una de importarecentrul respectiv). reglementdrile comerciale pentru sau porturi sefrecvent formula din verbele vine se vinde).

Nu toate tranzactiile urbane erau taxate Codul lui Mehmed II excludevanzärile de bunuri imobiliare: case, grádini, mori etc. (ve satdsa bdc Ya 'nibag ve degirmen ve ev gibi)28.

Cu ocazia tranzactiei comerciale percepea o serie de taxe aditionale:exemplu taxa de etalaj la .(resm-i segi), taxa ihtisab, taxa (resm-i

a.Condiliile de percepere cuantumul taxei influenta tradiliilor locale.

Codul lui H prevedea piala (kaban): care aducceva la piatä vor conform cutumei reglementdrilor (ve dahi ne

nestle mucebince vereP.Uneori apare precizarea se percepea de la de la

cumpärätor (satandan ve alandan).Pentru o care a ajuns la se bdc numai avea tranzactia

comercialä. Textul cronicii lui Asikpasazade natura primordiald a taxei:care aduce la ceva vinde va da 2 aspri; nu vinde acel

lucru nu va da reglementarea comerciald pentru portul Rusciuc, de exemplu,de la mijlocul secolului al XVI-lea, se prevede acelasi lucru: fructe uscate

cu din oras, se iau 2 accele de nucifructe uscate se iau 4 de ca nu se nu se ia

Y. 1993, p. 112, Un recueil de lois ottomane - le manuscrit de Munich (lucraremanuscris: textul turco-osman in transliteratie traducerea in limba

TT 483, 20. Saia sunt cuvinte intrate in limba românä din limba tura:primul desemneaz5 staulul oi sau de capre, al doilea, locul de iernat pentru vite, L.Dictionar universal al Bucuresti, 1929, p. 109 559. Çiftlik-ul era un lot depämänt cu suprafata egalä, teorie, cea care putea fi lucratä de o pereche de =pereche). general intinderea sa varia intre 60 150 de un era de aproximativ1000 ; deci un avea cam 6-15 ha), H. lnalcik, The Problem of the Relationship. .,p. 238.

28 A. op. cit., vol. p. 375.29 R. Anhegger H. Inalcik, ber muceb-i 'osmani

(Regulamente imperiale conforme cu cutumele otomane), Ankara, 1956, 59 (text turco-osman).Traducerea in limba francezä, N. Beldiceanu, Les actes des premiers sultans conservés dans lesmanuscrits turcs de la Bibliothèque Nationale Paris, Paris, vol. 1. 1960, p. 131.

Text in Ergin Mecelle-i Umur-u (Codul municipal general), Istanbul1922, vol. p. 365, apud M. Berindei, Kalus-Martin, G. Veinstein, Actes de Muradsur région de Vidin , p. 22.

www.digibuc.ro

136 Anca Popescu 8

precizarea este mai departe: pentru mdrfurile luatede asemenea nu se lua Pentru se cazul efectudrii

documente desemneazd ca deTranzitarea mdrfurilor printr-o localitate nu se taxa Astfel,

reglementarea pentru Babadag acest lucru se formula echivoc: vincu piei se se o accea de pielea de bivol de o

de accea de pielea de bivol de uscat. vin din dar nu seci numai trec mai de parte, nu se nimic"". La fel tranzitul pe uscat

era urmat de o exportare pe la Karaharman, pentru sosite aici cuse ia nu acestea, a face obiectul unei vânzdri, se pe

corabie". Aceeasi dispozitie se reglementarea pentru Semendria34. Darreglementarea pentru o situatie mdrfurile sosite pe uscat, carenu se pe ci se corabie, nu numai nu (caexport pe dar o bâc. este un caz atipic pentru perceperea

se revindeau mdrfurile aceeasi localitate din primanu mai bâc. Acest este stipulat de codul lui Mehmed II:

pentru un care s-a s-a apoi nou, in acel oras,vinde altcuiva, nu mai cazul reexportdrii mdrfurilor,reglementarea a portului Silistra prevedea: se la apoi

se se maiNu se percepe bâc pentru animalele (cai, boi) care transportau marfa

(Nicopole)38.Din exemplele de acum se vede momentul central de care se lega

perceperea taxei era vdnzarea. Legea adesea actulTranzitul sau intoarcerea la locul de a nevdndute nu se taxau prin

Sunt cazuri bâc-ul apare ca o mai apropiatd de taxa decirculatie deck de cea pe tranzactia propriu-zisä. De exemplu, reglementareapentru portul Rusciuc se stipuleazd: se miere, seu ulei de

piei argäsite, piei de caprá neargdsite se se iau 8 deca . Este - se poate interpreta de care vorbeste

op. cit., vol. VIII, 1994, p. 497: Ve kuru meyvabasina akçe Ve araba koz ve kuru her arabadan dörder

akçe ahnur; alinmaz; sanlmayub gitse nesneahnmaz. Exemplificarile nu epuizeaza cazurile mentionate in kanunnâme-lele porturilor deJos.

32 TT 483, f. 26.TT 483, f. 27.M. Berindei, Annie Berthier, G. Veinstein, op. cit., p. 148.TT 483, f. 22. "anomaliei" perceperii -ului la ar putea vorba

de o de pe corabie. priveste este de suspectat amprenta regimuluivamal al anterior cuceririi otomane.

Ve dahi bir nesne ki ba'de gene ol bir kimesneyesatsa alinmaz, Y. op. cit., 38. exceptie tranzactiile cu animale.

TT 483, f. 29.38 op. cit., vol. VIII, 491.

Idem, cit. , p. 497.

www.digibuc.ro

9 Supraviefuiri bizantine in otoman 137

documentul era rezultatul Diversitatea mdrfurilor face putin probabildunui transport de producdtor. documentele o

denominatie pentru situatia in care marfa pkar deAstfel in reglementarea pentru se spune: produs strâns oras,

luat se iau câte 8 accele ca Sau reglementareapentru Giurgiu: de la Rusciuc trece spre Tara Româneascd un butoi

14 accele ca "necredinciosul valah" tot 14. Din aceste 14 accele, 10 sunt resm-igeçid 4 sunt çikar Atât Bistra Tvetkova M. Berindei, Kalus-Martin G. Veinstein fac observatia se rardocumente, explicatia primul rand un centru de consum deschimb mai putin de

Alteori documentele o denurnire aparte pentru taxa pecare oras, cu de (araba La Hârsova se

o asemenea care se percepe favoarea situatieparticulard care se aceastá este de care sepercepea atunci când o era cantitate prea pentru a la unitate.

era transportatd pe spatele cailor sau cdmilelor (at ve deve se indicautaxe distincte: pentru samar, etc.

Taxa de uneori alteori araba este specificatäaproape intotdeauna in reglementärtle fiscal-comerciale ale porturilor dundrene. Valorileei marfa transportatd de vehiculului.

In reglementarea comerciald pentru Rusciuc o prevedere: unnecredincios vine din ca cumpere vin nou apoise iau câte 8 accele de Din acest se naste intrebarea intrareaa viitorului cu a fost vreunei sau nu.Regulamentul o asemenea de circulatie care se percepea pentru

goale: "pentru trecerea unei goale se iau 4 accele caAsadar: reglementdrile fiscal-comerciale apare, pe taxa indubitabil

vânzare/cumpdrare majoritatea cazurilor) o numitäaraba alteori alteori o denumire care se

de miscarea unele cazuri se ea contopeste momente: venirea (inoras) vânzarea vânzarea/cumpärarea plecarea (din oras). Uneori

fuziune este explicitd, in documente, alteori se poate doar presupune.Un din reglementarea pentru Giurgiu pentru animalele aduse din

Tara Româneascd la Giurgiu valahe revenea o alcdtuitä dinpartea de care revine dornnului român este o

TT 483, f. 29.M. Berindei, Kalus-Martin G. Veinstein, Actes de Murad sur de

Vidin, p. 29-30.42 TT 483, f. 27. conducdtorul diviziunii teritorial-administra-

tive otomane numite sancak.De exemplu, reglementarea pentru Babadag: "dacá vine burduf, se o

accea de Dar sunt putine burdufuri care vine, aunci se arabaTT 483, (AkgündUz, cit., p. 739).

op. cit., VIII, p. 497.TT 483, 24.

46 din Tara Româneascd vin se la cai (de tractiune) se 12 accele

www.digibuc.ro

138 Anca Popescu

din taxa de ) o care ar putea fi, eventual, de

Existä care momentul nu apare chiar este excluspostulat. reglementarea pentru Rusciuc se poate citi: "dac. un necredincios vine

din ca cumpere vin [apoi] cu se iau 8

accele de duce propriile butoaie nou, 4 ca Mc".Sau (tot aceastá reglementare): un oräsean aduce din rniere, o

edüb), (apoi) se iau 8 accele de caReglementarea comerciall a prezintá cänd, la

numai o parte (pentru care se percepe cuvenit),restul se transportd parte pentru a acest al doilea caz se percepe

regulamentul porturilor Tulcea, Isaccea se stipuleazä atunci unnegustor, ce-si transporta vinul cu corabia port, unde debarca,

el mai departe pe uscat, o numitä toate acestecazuri nu poate fi vorba de o prealabild din care rezulte

Apelul la solutia taxei compuse, asemenea taxelor comerciale romano-bizantinese in mod firese. aluzie la similitudinea kommerkion, dara-i dezvolta continutul, se studiul semnat de Mihnea Berindei, Kalus-Martin Veinstein51.

aceastä perspectivä neexploratd suficient trebuie amintitä observaliagenerald, pentru sistemul fiscal comercial romano-bizantin', taxele vamale,cele pe propriu-zisd taxe de circulatie au interferat. Dincare nu se pot controla indeajuns au rezultat hibrizi uneori nume noi: deexemplu, dékaté, kommerkion, o constelatie de compusi.Mentalitatea riguros categoriile de taxe comerciale: taxe petranzactia propriu-zisd, taxe de circulatie, taxe de import/export. trecut modul deconcepere a comerciale nu era de disjunctiv. Imperiul Bizantin, deexemplu, transportul mdrfurilor nu era conceput fdandu-se abstractie de tranzactia

preceda sau succeda. Taxa de avea un dublu caracter: de pe loculwide era marfa de pentru de vânzare. de exemplu era unimpozit compus taxa licenta de era o care dreptulde pentru un importat (fie din exterior din circumscrip(ie

aceastá a derivat imprecizia confinutului dominat caracterul de

Necredinciosul valah 4 accele ca 4 drept kir op. cit.,vol. VIII, p. 500.

nu o acum. Ar puma fi vorba deprin kara de uscat, o de circulatie?AkgündUz, op. cit., vol. VIII, p. 497.

nu vând deck o parte restul nu vor deck taxa pe brânza pepâsla vândute la modul mai sus vor mai 9 accele de car pentru ceduc [de TT 483, f. 22.

TT 483, 24.SI V. M. Berindei, Kalus-Martin, G. Veinstein Actes de Murad sur la région

de Vidin p. 28, 85: "Cette conclusion est rapprocher de celle aboutit Antoniadis-Bibicou propos taxe par ailleurs différente, le kommerkion byzantin".

Antoniadis-Bibicou, Recherches sur douanes Byzance, Paris, 1963, p. 31.

www.digibuc.ro

11 Supraviefuiri bizantine woman 139

de cel de autorizatie deca principale taxe comerciale otomane erau, ca

omoloagele romano-bizantine, urbane. Perceperea se centre dehabitat dens, care controlau de comunicatie, unde era autorizata practicareacomertului. ca de are puncte comune cu venalicium (= taxa peoperatia comerciala propriu-zisa Imperiul Roman) pratikion (care eraechivalentul bizantin al lui venalicium, aplicandu-se tranzactii comercialeindependent de originea Dar, ipostaza care sensul de de

se apropie de taxa kommerkion.Ca octava, kommerkion este un impozit compus (din de

Dar, in primele documentare, kommerkion apare cu triplu aspect:taxa tellonion); pe circulatia marfurilor; pevanzare56. exemple neutre care nu permit incadrarea cu oa kommerkion-ului nici in categoria de nici in cea de peKommerkion (ca emporian) se pentru comert, pentru a avea dreptulde exercita pentru exercitat in momentul perceperii".

Imperiul Bizantin, perceperea a taxei vamale a taxei de(comertul concentrat in centrele urbane interioare sau de a creat conditiifavorizante pentru unificarea celor impozite (de asemenea pentru contaminarea cutaxele de circulatie). unificare a facut, de exemplu, ca taxa octava

un aspect de pe licenta de ceea ce nu impiedicafunctioneze paralel o de venalicium. Taxa avea un aspect de

de dar nu era taxa de propriu-zisa ci cea care confereacontribuabilului de a vinde impus sau, care era ca urmare aefectudrii comerciale".

sursele bizantine, exemplele de percepere a taxei vamale simple, neurmate detaxe de se foarte rar. La otomani dimpotriva perceperea taxei vamalese facea indiferent marfa se vindea sau nu in acel

Kommerkion, ca era cerut de la supu§ii imperiului pentrucirculatia de la o regiune la alta. Gümrük-ul otoman se de asemenea inraport cu "granita (intre circumscriptii vamale sau state)59.

Pentru exista un cuantum la en gros altul laen détail La otomani acest lucru se in cazul

Eadem, op. cit., p. 66-67.Eadem, op. cit., p. 118.Eadem, op. cit., p. 114.

56 Ca de vânzare: Andronic Paleologul scute§te pe locuitorii Monemvaziei depentru pe propriul ora§, Hélene Antoniadis-Bibicou,

op. cit., p. mai jos, lucru pentru scutiri privinta bdc-ului).Eadem, op. cit., p. 119Paralel cu taxa astfel exista taxa pratikion, care se percepea pecomerciale propriu-zise. Alexis III Anghelos 1198 privilegiile acordate

de de pratikion pe oricine sau vindea venetienilor,Hélene Antoniadis-Bibicou, op. cit., p. 116.

Pentru districtele vamale Imperiul Otoman H. Inalcik, The customs register ofCaffa, p. 91-98.

Antoniadis-Bibicou op. cit., p. 112.

www.digibuc.ro

140 Anca Popescu 12

Kommerkion se ca siliquaticum Occident, de atrede cätre $i bâc-ul, unele locuri probabil

cu anumite etape cronologice) se plätea jumätate de jurndtate de atrecumpdrätor. ca compusä de de se plätearaport cu centrul comercial considerat61.

Comertul sträin avea la bizantini, apoteke (antrepozite; turceste a datkapan) fixate anumite locuri din orase sau porturi. Para lel se din

Cu aceste ocazii se percepeau octava sau kommerkion, märfurileproveneau altä circumscriptie, sau numai pratikion era vorba de produse

privinta perceperii administrarii kommerkion-ului, se cunosc mai multepractici: de arendarea sau perceperea atribuirea de imunitätiprodusului. puteau fi complete (exkuseia, eleuteria), scutiri partiale, tarife defavoare. Abandonarea sau a totalitätii venitului kommerkion-ului puteaprofitul unei persoane morale - o bisericd, mänästire, fundatie pioasá - sau unor

din afara statului - de ex. unor puteri sträine care dispuneau de contoare peteritoriul imperiului. Aceste privilegii erau acordate scopul recompensdrii unuiserviciu (mai ales particulari) contra angajamentelor politice din partea puterilorsträine beneficiare. Existau imunitäti acordate unor institutii sau grupe de persoane.De exemplu: märfurile destinate armatei cele rezervate fiscului abomnium vectigalium praestationibus immunis est), obiectele rezervate uzului personal alparticularilor (ad usum proprium), cei care efectuau transporturile pentru aprovizionareacapitalei (pentru navicularii, naukleroi, publicas species transportantibus), veteranii,militarii, locuitorii unor orase care beneficiau de tarife de favoare. Negustorii sträiniputeau beneficia fie de scutirea de kommerkion de tarif de favoarem.

Privilegiile comerciale acordate de otomani nu prevedeau nici un caz scutireade Dar se pot recunoaste unele categorii ale interne

caracteristice kommerkion-ului in scutirile de prevdzute in reglementhrile fiscaleotomane. Astfel - lele porturilor se scutiri de inurmätoarele situatii:

1) pentru achizitionarea de materiale (lemne de foc, de constructie, obiectepentru consumul propriu era in general, de plata La

Chilia, cineva aducea pentru folosintä proprie de foc de construclie(evin La Silistra, oräsenii fac cumpäräturi pentru nevoileproprii. La fel la pentru pastrama pe care oräsenii o aduc pentru propriul

61 Problema existentei sau nu a circumscriptiilor de nu are suficiente elementepentru a (re)adusä discutie.

sau teloneum din sursele occidentale. a doua taxa este semnalata deI. Nistor Moldova: document din 13 decembrie 1560 prin care domnul MoldoveiAlexandru Läpusneanu scuteste pe un negustor de vite venetian, de detricesima, I. Nistor, und Wandel in der Moldau bis zum Ende des 16 Jahrhunderts,

1912.1912, 246. Acelasi autor echivaleaza din documentele moldovenesti cuacest teloneum. La Beldiceanu a atras asupra similitudinilorotoman

V. Antoniadis-Bibicou, op. cit., p. 147-148.Eadem, op. cit., p. 42-49.

65 TT 483, f. 20.

www.digibuc.ro

Supraviquiri 141

consure. Sau la Rusciuc se aduc la pialä, in näut, allele asemenea.La Vidin cineva aduce oras, pentru

2) pentru märfurile aduse in cantitäti3) localnici, de cumpärätori. La Chilia, la cumpärarea unorcare se vând la ca miere, cumpärätorul este din

4) pentru producatorii care vindeau ei marfa. Latransportá ei vinul pentru vindem. La Rusciuc, de la

brânza vândutá piatá de cei ce mulg vitele. Tot la Rusciuc,argäsitorii (debag) din afará cu piei crude fie piei täbäcite. Tot aici,necredinciosii localnici care au dijma din vând in

5) pentru vânzärile contul aproviziondrii de stat. La Rahova, NicopoleVidin, de la cu sare trimise la de emini ca nu se lua

La Karaharman cordbierii (gemici ) care mergeau ei sä strângä cereale pe carele apoi cu corabia, probabil la Istanbul, nu pläteau

6) pentru "fidelitatea" de o anumitä De la negustorul carese la piatä se iau 2 accele ca la povara de cal aduce primaoarä; apoi de 3 nu se mai nimic73.

Militarii nu beneficiau de imunitate de Dimpotrivd, reglementareapentru Chilia se aratä atât cât garnizoanei trebuie taxelede la vânzarea cumpdrarea oilor. Dar aceastä precizare se face registrul din anul1570 läsându-se a se nu figura

Existä situatii in care legiuitorul prevede tarife de favoare ale taxei(avantajând o categorie de sau de negustori). De exemplu, pentrude Brasov: la Karaharman, pâsla din Tara Româneascd se taxa cu câte 2 cea deBrasov cu câte o Pentru un anumit partener extern: care särau pestele inportul vederea exportdrii lui, dacá erau din Tara Româneascd pläteau o mai

(9 accele) decât cei din Transilvania (din Brasov) care pläteu 20 deLocalnicii: la negustorii din care fäceau

o de vânzare mai 2 accele decât negustorii itineranti carecomercializau produse". La Babadag, care aduceau fructe proaspete dinafara localitätii, ca sä le vândä, pläteau o accea la 2 de o accea de câ

negustorii din afara Pentru negustorii musulmani: musulmanii pläteaudoar 8 de sac pentru inul pe aduceau la piatá ce

distinct.

TT 483, f. 22 29.Akgündüz, vol. VIII, p. 497 (Rusciuc), p. 562 (Vidin).

68 Aceastä categorie este subsumabild celei de mai sus, dar documente apare formulatà

69 TT 483, f. 20.70 TT 483, f. 25.

op. vol. VIII, p. 497.72 TT 483, f. 27.

Akgündüz, op. vol. VIII, p. 497 (Rusciuc).TT 483, 20.TT, 483, f. 27.TT 483, f. 24.TT 483, f. 22.

www.digibuc.ro

142 Anca Popescu 14

ne-musulmani 10 accele. La negustorii musulmanipentru 1000 de de 2 iar 3 accele. Gelepii: la Turnu

pentru cai 1 accea la 2 capete de 4 de cap cât era taxaobi§nuitä. Pentru locul de productie: pentru vânzarea se lua o la 4 miei,

vânzarea avea la staul, o accea la 2 miei avea la ora (Rusciuc).Pentru aprovizionarea internä: la Vidin se vindeau in sturionii inimprejurimi se percepeau 4 de erau exportati spre alt centru se luau 8

dein privinta imunitáti1or tarifelor de favoare, taxa de

asemenea kommerkion-ul bizantin. Cum se corespondentul otoman alkommerkion-ului este Specific modului de percepere a estetariful triplu cum negustorul este musulman, supus otoman nemusulmansau necredincios sträin (herb°. tripartitie a contribuabililor nu se incazul taxelor comercial-vamale bizantine. Dar se sfera islarnicd.

Potrivit Legii islamice taxarea comerciald era doar artificiul de ainterpretatd ca parte a zakat-ului, impozit pe avere cu semnificatia de pioasá(pomanä). Potrivit mentalitätii religioase posedarea bogdtiilor temporale era consideratáun obstacol fundamental pentru fericirea a musulmanului. De aceea caritatea afost prezentatd de Mohammad ca o virtutea Sub setransformd din institutie coala cei care pláteauacest impozit pe avere erau doar musulmanii bunurile socotite ca avere intraumärfurile capitalizate pe durata de minimum un an). Zakat-ul pe

agricole devine ulterior Pentru comert, el a avut rata de2,5%. comercial s-a extins apoi asupra altor categorii de contribuabili decâtmusulmanii. Potrivit viziunii orientale islamice a raporturilor de putere termeniicentrului periferiei, viziune care la otomani a forma lumii sferele(concentrice) ale Casei Islamului Casei Rdzboiului )

Casei comercial dobândeve rate diferite apartenenta

TT 483, 25.TT 483, 27. Zimmi-ii erau supusii otomani nemusulmani.Akgündüz, op. cit., vol. VIII, p. 562.

"Kommerkion, ca denumire, provine din lat. commercium, Antoniadis-Bibicouop. cit., p. 296. Commercium, sistemul roman, avea sensul juridic de drept de a vinde a

De asemenea, termenul bizantin sensul de marfd, locul unde seface comert. Cu sensul de pro mercibus seu pro commercio cuvântul s-a pe calebizantind (prin administratia directä sau prin tratatele sau privilegiile comerciale ale Bizantului):commerclum, comerchio, comergium, tratatele cu Genova, tratatele imperiului deTrapezunt Florenta, cumerc, comerc documentele privind Cipru, kumérkion, horismosal despotului Epirului Mihail II Ducas pentru raguzani sau privilegiul comercial din 1422acordat de ducele Atenei negustorilor florentini. tratatul genovezii din GalataMehmed 1453, redactat in greceste, sultanul le libera circulatie pe uscat pe mare

xeras dar nu scutirea de kommerkion, Eadem, op.p. 105. Wile române se forma "cumerc", Tocilescu, Gr. G. Tocilescu, 534 documente

din Tara privitoare Ardealul,1346-1603 , Bucuresti, 1931. p. 5-6, passim.

Semnificativ este notiunile de virtute, justitie milostenie erau exprimate prin

www.digibuc.ro

15 Supravietuiri bizantine in otoman 143

negustorului la una din cele trei diviziuni".Rata zakat -ului era de 1/40 2,5%) pentru musulmani, 1/10 10%)

pentru 1/20 5%) pentru otomani nemusulmaniOtomanii au practicat, in privinta -ului rata de 2% 5%, sec. al

XV-lea, iar secolul al XVI-lea este rata de 2%, 3%Cuantumul vamal otoman varia functie de natura statutul legal al

importatorului exportatorului zona sec. al XVII-lea ratele varnalenu se in capitulatii sau in salv-conducte. Era formula: ve qanun

ve veplata a taxelor de bac, pentru mdrfurile lucrurile conform legiiobiceiului, pe care trebuie le pláteasca pe drumuri, poteci, menziluri, popasuri, pemare, in porturi..). Cuantumul era determinat ad valorem, iar valoarea

de agentul guvernamental sau de Se pare evaluareamdrfurilor importate se facea pe baza local (al statiunii vamale). Dar o asemenea

libertate schimbe tariful de ori voia. Mai europenii vorimpune un tarif

concluzie: ca vocabuld, otoman, este forma coruptä acare bizantind, Ca institutie, are atâtimpozitul romano-bizantin portorium cu musulman zakat, mai mult cutaxa bizantind kommerkion. Taxa bizantind este un impozit compus in

cu momentul se percepeaindependent indiferent de Taxa bizantind era o obligatie caracteruniversal dar comportand tarife de favoare. cazultarife de favoare (pentru statele de comerciale) dar nu scutire

Aceastä se percepea diferentiat conform conceptiei islamice asupraraporturilor politice "cu celdlalt".

in schimb, bine prin sale de aplicare taxakommerkion. Ca aceasta din este o taxa de circulatie de

Astfel concepdnd taxa contradictiile din care i s-au aplicat sunt

EI2,H. Inalcik, The customs register of Caffa, p. 94-95.Pentru centrele vamale de la Dunárea de Jos, secolul al este specific tariful

de 3%, 4% 5%. uniformitate este un posibil argument in favoarea uneivamale aparte a acestei zone, district vamal, ceea ce n-ar de o raportepoca romano-bizantinä pentru Thraciae raportul Publicum Illyrici De

Portorium. Etude sur l'organisation douanière chez les romains surtout l'époque du Haut-Empire, Brugge, 1949, 200.

H. Inalcik vol. An economic and social history of the Ottoman Empire, 1300-1914,(editori H. Inalcik D. Quataert) Cambridge University Press, 1994. p. 199.

Intern existau exceptii pentru aprovizionarea de . H. The

customs register of p. 96.Evidentierea similitudinii cele impozite comerciale otomane,

taxele bizantine nu trebuie interpretatá in mod reductionist. creuzetul in care a rezultatsistemului fiscal otoman s-au topit evident mult mai multe elemente. Este posibil ca factorulbizantin aibä o pondere mai el actionând de cucerirea a

imperiului (prin osmoze nenumärate) dupä aceasta. Nu trebuie uitat Islamul a

www.digibuc.ro

144 Anca Popescu 16

2. - frontierdde a fost

epoca de Jos forma al treilea sector al Illyricului(Publicum Illyrici) cunoscut ca Ripa Thraciae". Atunci, traversarea era

numai plata unei taxe numite portorium. Marea cale care mergeade-a lungul pe malul drept, la gurile sale, era controlatA de statiunivamale, situate tot pe malul drept, ca care traversau Majoritateastatiunilor vamale romane erau situate la navigabili ai careserveau drept cale de comunicare cu interiorul: astfel, Ratiaria - laArar cu - sau Oescus - la varsarea Iskdrului - sau Novae - la Iantrei".Ca puncte de statiunile vamale aveau un sistem de controlaltul militar. Flota (classis Moesica) participa probabil la ambele operatii.

Vama se percepea tot pe malul drept, cele mai multe cazuri, darpe malul Porturile de la de Jos formau de asemenea o linie

de a de un comandant numit kapudan,asigura paze.

relatie avea la Imperiul Otoman Taradevolutia unei a produsului impozitelor comerciale principatul

nord-dundrean. Acest lucru se porturi de pe malul deotomani, Giurgiu Turnu. rezultä din reglementArile ale celorcentre, aranjamentul a functionat a doua a secolului al XVI-lea.

La Giurgie administratia avea un reprezentant carepartea din taxe care revenea domnului Bâc-ul pentru marfurile adusedin Tara se astfel: pe se vindeau oi, seu,miere, lemene de foc, ulei de luminat, mArfurile erau aduse de locuitori ai

marcat faza lui de influenta Bizantului, G. Wiet, nio-byzantin desOmeyyades et l'Empire néo-sassanide des Abassides, d'histoire mondiale", 1,

1953-1954, p. 60-70. Capacitatea sultanului otoman de a legifera, conform principiului aconferit statului otoman o fiexibilitate particulará raport alte state islamice(sultanatul mameluk sau Persia safavida). Astfel, expansiunea in teritoriile bizantine care a produsnevoia rezolvarii unor "probleme bizantine" a determinat o adaptativa din parteaotomanilor; cucerirea capitalei imperiale, Constantinopol, preluarea mostenirii statuluibizantin de Imperiul Otoman, s-a revitalizat "bizantinismul" anumitor sectoare, care, cel

Pentru mostenirea bizantina in domeniul agrare special H.Raiyyet Rüsumu raialelor la otomani), Belleten, 23, 1959, p. 575-610

Bistra Tvetkova, Influence exercée par certaines institutions de Byzance et des Balkans du moyensur le féodal ottoman supra, nota 1). Fiscalitatea comerciala a fost mai putin

cercetata.De Lat, Portorium, p. 192. Acesta considera Ripa Thraciae desemna vamalä

a (Novae) Marea p. 203.V. schita comparativa a amplasärii statiunilor vamale otomane celor romano-

bizantine la de Jos.din arhivele turcesti despre Capitänia (Tuna kapudanlifi),

ultimul sfert al secolului al XVI-lea la M. Documente turce,cti privind kazauaGiurgiului in secolul vol. de istorie, Bucuresti, 1978, p. 190.

Akgündüz, op cit., vol. VIII, p. 500-501. V. Bistra Tvetkova, Vie économique..,

www.digibuc.ro

17 Supravieluiri bizantine sistemul fiscal otoman 145

Giurgiului. erau aduse de oameni din Tara atunci eminulpercepea 4 accele de iar pentru partea se retinea ode 3%. Aceastá este numitá document dar este de fapt o (ea estementionatä special cazul importului de de brad). se vindeau cai, iepe,

sau reveneau 2/3 din celei 1/3 care seunele cazuri o compensatie - echivaland 1/6 din - prelevatá de la

cumpdrätor). mdrfurile din Tara nu se opreau la Giurgiu ci traversaupentru a merge la Rusciuc atunci taxa perceputd se de asemenea astfel:

pentru cai, iepe boi, din cele 9 accele percepute, eminul lua 1 accea de cap de vitä caresm-i geçid partea lua 8 accele care 4 reprezentau taxa Tuna 4taxa kir era vorba de oi cumparate la Giurgiu care treceau apoi la Rusciuc,

ce de la Giurgiu se pe domnulreprezentantul sultanului, taxa de traversare a Dundrii - resm-i gezer - era luatä deemin ca parte ce revenea otomanilor. Pentru comertul cu alte care treceauTara la Rusciuc domnului revenea taxa de 3% (eminulpercepand doar o de 2 Pentru mdrfurile care treceau de la Ruse iuc laGiurgiu taxele erau integral de otomani. aceste märfuri nu seopreau la Giurgiu ci aveau ca destinatie Tara atunci se percepea (probabiltot la Giurgiu) beneficiul domnului taxa de 3%. Pentru vin exista otaxare aparte: taxa (aceeasi per butoi perceputd de partea departea se compunea din taxe distincte: resm-i geçid (aprox. 2/3)

Cu ocazia revizuirii registrului sangeacului de Nikopol, in timpul domnieisultanului Murad al (1574-1595), a fost anulatä cedarea venitului taxelor

kir care TaraLa Turnu94, o parte a veniturilor din pentru oi, cai era

abandonatd de otomani domnului 1/2 4/5).Fiscul otoman percepea taxe pe produsele insulelor dundrene,

acestea apartineau La Nicopole, pentru verdeturi, mere adusede pe malul opus se lua dar, acestea erau aduse din insulele se luadijma. La Vidin, se da dijma pentru inul, grädinile de zarzavat, plantate insulele

la de pe malul (adalarda ve kenarlarda eflak yakastnda). ce segäsea ca (kaçkun) pe (Tuna in insule la granitä (kenarlarda),robi, cai, vite, apartinea eminilor schelei. La se dijma dinzarzavaturile cultivate in insulele Kizilcik Insula Mare). Dar reglementarea pentruVidin se vorbeste explicit de hotarul din partea (kenarlarda

In a doua jumätate a secolului al XVI-lea Tara Româneasa avea obligatia, pe lângäplata haraciului, de a pláti un impozit pentru aceste venituri care rezultau din taxele comercialepercepute in unele schele. Astfel, condicä de porunci fmanciare - Defteri,nr. 2775 de la Basbakanlik Arsivi, Istanbul, era sub anul 1565/1566 voievodul munteanplätea sultanului 50 000 de aspri (833 galbeni) reprezentând treimile imperiale din taxele vamale

apartinând mukata 'a-lelor de la Turnu Gospodin Giurgiu), M. Maxim1979, economic al dominaliei otonume in Moldova Tara in a doua

a sec. al "Rdl", nr. 9, pAkgündüz, op. vol. 493-494.M. Berindei, Marielle Kalus-Martin, G. Veinstein in Actes de Murad région

de Vidin, p. tratau Dunärea ca fäcând parte din teritoriul otoman.

www.digibuc.ro

146 Anca Popescu 18

yakasinda). Tot la Vidin, din lemnul de foc sau de constructie care trecea prinfiind pe românesc, se lua dijma. De la aducea, urma unei

se luaasupra lacurilor otomanii rezervau drepturi: reglementarea

portului Nicopole Belesko (de Nicopole)dijma pentru stuful iarba luate de aici era de

fiscul otoman. reglementarea pentru prevede de asemenea perceperea deotoman a dijmei din pescuit in lacurile apartinând satului schelelor

Tulcea Isaccea, dar in lacurile targurilor Floci, Tomorova,acestor expandari a otomane pe malul al fluviului,

statele nord-dunarene, Tara Moldova, sunt separate vamal de ImperiulOtoman prin cursul porturilor din a doua asecolului al XVI-lea precizeaza urmatoarele vamale: importul Imperiul Otoman,din Moldova, prin Galati Tomorova, se taxa la Isaccea; exportul din ImperiulOtoman in Moldova, prin Tomorova, se taxa la importulIrnperiul Otoman, din Tara Româneasca, prin Silistra, Giurgiu, Nicopole se taxain fiecare din aceste porturi; exportul din Imperiul Otoman Tara Româneasca, prin

de Floci, se taxa (pentru vinuri la Hârova iar prin Nicopole. Vidin,aceste porturi. Exportul de la Karaharman/Vadu pontice se taxa

la Karaharman. La importul din centrele pontice (de exempludar Varna) la Karaharman. Acest lucru probabil una dintre

limitele maritime ale circumscriptiei a Dunarii. ar putea fi Chilia.continua frontierá nu numai acolo unde era

granitä dar unde teritorii otomane. La Semendria se lua pe totce venea din partea Timiwarei precum de la schelele situate pe mal Dunarii96.Dar, de partea a vis-à-vis de sancak-ul Semendria, se sancak-ulTimi5oarei, parte din provincia Cum seperceperea teritoriu otoman? ar cele regiuni faceau partedin circumscriptii vamale deosebite, delimitate de cursul conta cafrontiera cum, punct de vedere militar, nu era astfel existentei

garnizoanate otomane ateva puncte ale maluluisurprinsa la Semendria are un pandant epoca

la trecerea Dunarii trebuia portoriul, circumscripliei vamale aIllyricului a era era axa circumscriptiei vamale aIllyricului.

particularitate a organizarii fiscale a otomane esteNicopolei. Aceasta un "hotar" al portului omonim:

M. Berindei, Annie Berthier, G. Veinstein, op. p. 148.V. Engel, A Temesvári Moldovai szandzsdk (1554-1579),

Szeged, 1996.R. Cagnat, Le Portorium (douanes, péages, octrois) chez les Romains, Paris, 1880,

p. 52: "on devait aussi payer le portorium au passage du Danube non pas seulement quandservait de limite ce dont nou avons parlé, mais dans la partie de son cours

il le traversait. C'est ainsi que non loin de Semendria, mais sur la rive opposée du Danube, on atrouvé, dans le mur du fort de Kolliz, une inscription relative au portorium . 11 est impossible dedire avec precision en quel endroit cette statio était établie, mais il est permis de supposerétait destinée garder le passage du Danube dans les environs de Semendria".

www.digibuc.ro

19 Supravietuiri bizantine otoman 147

Nicopol (dincolo de vadul Svitov-Zininicea) Rusciuc,delimita o interiorul taxele vamale alte taxe de la cordbiile care

reveneau portului Nikopol; celelalte taxe de la corabiile caredincolo de aval) reveneau portului Rusciuc. Kanunnâme-aua

pentru Nicopol care consemneaza nu nici o explicatie. Räspunsulvine neWeptat tot din antichitate: tocmai la cu se afla

Novae care marca granita circumscripfiei vamale Ripa Thracia,deci domenii fiscale.

Statutul vamal al de Jos otomane nu se poate descrie detaliustadiul actual al documentatiei, iar functionarea unei circumscriptii vamale regiuneaDunärii de Jos, este stadiul investigafiei ipotetice". cum s-adocumentele otomane pot constitui cu succes pentru practicianterioare cuceririi otomanä, care a reeditat proportienecunoscutä imperiala bizantina, este privilegiat pentruasemenea descoperiri.

Anca Popescu, Circumscrimii in zona a deJos, in vol. universal istoria Bucuresti, 1998, p. 312-325.

Un alt aspect bine reliefat porturilor este terminologiaitaliand, greceasa maghiarä legatä de activitätile econornice specificefluviului de care avea aici. formele de organizare comercial-varnald vorbescdespre succesive asupra acestui "fluviu al 1-a numit Babinger.diferitele terminologii arnintite sunt concentrate ale amalgarnului de experiente

de pe cele maluri ale de Jos.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

lgeadARGVM

ura -HISTRIA

Bo4azköy

DVROSTORVM

statiuni vamale otomane romano-bizantine

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

GURILE RII NEGRE IN

PLANURILE DE DIN SECOLUL AL

XVI-LEA

ILEANA

Constantinopolului, 1453, instalarea capitalei mandrilor sultaniotomani pe malurile Bosforului, trufasul al lui Constantin cel Mare, aun moment de pentru Europa. Lumea se vedea acum

ei de expansiunea Mai mult, sultanii otomani nu s-auImperiul Bizantin, ei s-au considerat se proclame continuatori

"de drept" ("dreptul sabiei") ai cezarilor .romani, singurii indrituiti poarte titlulimperial

In aceste conditii, lupta cu lumea nu a fost doar o confruntare militard,ci o ideologicd, privind temeiul imperiale universale in Europavremii. Pentru Occident, noliunea de imperiu avea toate conotatinemedievale, era la un organism politic unic, bazat pe coeziunea de

pe corpul crestin al acelei "respublica christiana". Acest principiu politic eraanacronic in pragul epocii moderne, al statelor nationale al aparitiei Reformei,cu toate planurile de pentru nu au

pentru oamenii politici ai vremii "cruciada" singura defata expansiunii otomane.

De aceea, se poate spune secolele XV-XVI, idealul de nu a murit,desi continutul este din ce ce mai mult o de cancelarie, deck rodul uneifervori religioase. In mod evident a luptei impotriva Islamului a fostpredominant defensivd a fost un reflex de impotriva otomane.

Secolul al XVI-lea este, prin secolul unor asemenea expeditii, desi nulipsesc planurile grandioase de impotriva Inaltei Porti. Interesant estede remarcat rolul pe Constantinopolul preluarea controlului asupraNegre toate aceste planuri. Otornanii nu trebuiau doar alungati dinBalcani, ci era nevoie de reluarea capitalei Bizantului pentru ca ofensiva fievictorioasd pretentiile sultanilor continutul. Din acest motiv, la ocrestere a stategice RomAne, aflate la Gurile

apropierea litoralului pontic. propaganda antiotomand se strAduia, secolulal XVI-lea, aminteascd Apusului sunt crestini3, aproape total

Cruciadele, 1991, 189.2 M. Guboglu, Soliman de la Bender, Studii, 1956, nr. 2-3,

112.Matteo Muriano, din Moldova. despre

vol. Bucuresti, 1968, p. 149.


www.digibuc.ro

152 Ileana

mentiunea din secolele anterioare despre schismatici".primul an al secolului al XVI-lea, 1501, clerul din Bavaria lansa chemarea la

cruciadd, aprobatä conciliu. Se prevedea mobilizarea prinprelati, conducerea o avea impAratul, conducerea urma

principilor locali, care, la rândul aveau "cdpitanii de oaste".Aceastä ridicare la luptä se fäcea pe fondul veneto-otoman(1499-1503) se miza pe angajarea forte cre5tine, care sprijineUngaria, deja aflate Fondurile urmau sä se prin noi taxe impusenumele de "fiscul lui Christos", taxe la care cea mai mare contributie aveau oveniturile Bisericii. Cu toate aceste eforturi, armata astfel nu ar fidepä5it 10.000 de oameni, derizorie comparativ cu efectivele otomane. Tocmai deaceea, domnul Moldovei, Mare, a fost invitat de oaste" -5tiut Moldova dispunea de o oaste impresionantA pentru vremea aceea,de emisarul Matteo Muriano, la 60.000 de osta5i4.

Negocierile perfectarea conditiilor de participare s-au fäcut prin amintitulmedic venetian, Matteo Muriano, a misiune a fost in primul rând cea de informare,boala domnului constituind un pretext al prezentei medicului in Moldova. De altfel,rapoartele sale detaliate trimise la Venetia nu se ocupau de starea domnului, cide efectivele sale militare.

Angajarea lui cel Mare a fost fermd, Moldova, Ungaria Venetiasingurii combatanti pe antiotornan. Ca urmare tratatul de pace din

1503, de5i turcii repurtaserä o victorie, alierea Moldovei cu mari puteri cre5tine i-aadus o pozitie privilegiatä semnatarii sfera de influentä

a Ungariei, era obligatä sä pläteascA tribut Statutul eiasemänätor cu cel al Raguzei5.

Un de era conceput anul 1508 de episcopul polonLaski, aflat slujba Acest de era foarte

românii nu erau fortelor cre5tine unite ce eliberatConstantinopolul.

Campania urma a una ofensivä angrena corpuri de oaste, pemare pe uscat, care aveau sä jonctiunea pentru a elibera Constantinopolul destäpanirea De altfel, eliberarea Stämtorilor a ora5ului lui Constantin va oidee ce nu va da pace niciunui initiator de planuri de in secolul al XVI-lea.

Flota trebuia sä fie de Venetia, de Neapole de CavaleriiArmata de uscat urma sä din Germania, traverseze Ungaria intreBalcani, unde Laski miza pe populatiei cre5tine impotriva stApânirii otomane6.

grosul trupelor avea sä fie asigurat de cavalerii germani, unguri,italieni, spanioli, englezi scotieni, românilor le revenea rolul cel mai importantfacilitarea operatiunilor armatei cruciate, pe mare cât pe uscat.

Ibidem, p. 150 urm. Pentru misiunea lui Matteo Muriano, a se vedea E. Denize,Venezia. politice 1441-1541, Bucuresti, 1996, p. 163; op.

201.Ileana azan, politice luptá pentru supremazie la linia

1506-1526, vol XIII, 1995, p. 174.6 N. Notes et extraits pour servir l'histoire de croisades au XVI-e 6-e

série, Bucarest, 1916, p. 45-46.

www.digibuc.ro

3 Gurile planurile antiotomane 153

Laski pe secretul al operatiunilor, de aceea era nevoie dePrezenta trupelor crestine Ungaria avea fie de conflictele

permanente dintre Ungaria Tara pentru spunea diplomatul polon,cele nu lipseste niciodata ocazia de rAzboi"7. realitate, se miza pe

participarea a Moldovei a Tarii care 1507 tratate desub forma omagiilor de vasalitate, cu respectiv, Ungaria. In aceste

tratate, Radu cel Mare Bogdan al se angajasera participe la luptaantiotomana, aläturi de efectivele crestine. Domnii se decauzei cruciate diplomatice Persie,Ismail era un dusman de temut al sultanului. Nici schimbarea domnului muntean, in1508, nu a modificat datele problemei; Mihnea VodA, desi domn adus de turci, nu a

exprime adeziunea de crestinä; la 5 iunie 1508 scria sibienilorel este devotat regelui Ungariei "cauzei din "partea turcilor s nu

nici o pentru credinfa crestine9.aceste conditii, papa Iuliu al II-lea preconiza ca la Dunke fie

concomitent cu rascoala Balcani, otomanii siliti timp laactiuni ostile, neglijand, astfel, masarea trupelor cruciate la imperiului. In

ciuda sale, acest plan nu a putut fi pus practick "Räzboaieleitaliene" au fost mai importante pentru principii crestini, tentativa de a-ipe turci din Balcani.

anul 1514, expansiunea spre Orientul Apropiat nordul1-a transformat pe sultan monarh cu pretentii de universalitate, ocuparea Sirieia Egiptului un impediment serios calea din Mediterana, spre

In fata intereselor economice periclitate se din nou justificareaPolitica de triumfa odatä, la 7 martie 1517, papa Leon al X-lea

proclama, in conciliul de la Lateran, sfant impotriva necredinciosilor otomani.Se instituia pacea intre principii europeni, pe o duratA de 5

La chemare, au regii Ungariei, Angliei,Spaniei, Poloniei. chemare la luptá coincidea cu desemnarea succesoruluila tronul imperial, cei interesati de aceastä s-au maicauzei Francisc devenit, din 1516, "rege prea creVin", pretindea conducereacruciadei. La I Maximilian I de cruciat declaravrea zilele expeditie

Traseul propus de Francisc I viza ca o sA piece din Germania, prinUngaria spre Balcani. A doua urma Iliricum spreImperiul Otoman, iar flota cu 60 de galere venetiene ale trebuia

fata Constantinopoluluin.

Ibidem, p. 48.L Lupas, Din relaliile Transilvaniei cu Tara activitatea cneazului

Dumitru de AIIC, Bucuresti, 1961, extras, p. 1-5; Gorovei, Moldova "Casape marginea izvoarelor privind primul secol de moldo-otomane, AIIAAI, XVII, 1980,p. 671; Acta Tomiciana, Epistolae, Legationes, Responsa, Actiones, Res gestae, Poznan, 1852,vol. I, p. 6.

A. Veress, Acta et epistolae relationum Transilvaniae, Hungariaeque cum Moldavia etValachia, Budapest, 1914, p. 96-97.

op. p. 203-204.I. Ursu, La politique orientale de Francois (1515-1547), Paris, 1908, p. 12.

www.digibuc.ro

154 Ileana Cazan 4

Acest plan a stanit suspiciunea care a crezut regele Franteide fapt, ocuparea Italiei. De aceea, Maximilian I a elaborat un plan propriu de

care rolul de revenea din ruteniFrontul tebuia deschis la Marea unde ar fost asediate Chilia Cetateachazale otomane. Acest asediu revenea moldovenilor trupelor lui Sigismund I alPoloniei, care urma preia ofensiva spre Adrianopol de aici spre Constantinopol.

atare se putea conta pe sprijinul românilor, pentru 1517Neagoe Basarab tratate cu Ungaria, ulterior, cu

papalitatea pentru a participa ca cu drepturi egale la lupta antiotomana. De aceea,se considera declare trebuie cu turcii

intre slujba Cruciada urina sä dureze 3 ani, pe tot parcursul eipionul de anul 1518, ocuparea Chiliei Albe,

crestinii aveau tabara de Moldova. 1519, moldovenii urmauasigure spatele pe muntenii cu polonezii cu tatarii ar fitecut in sudul Dunarii, prin Dobrogea, Adrianopol, ce mai ar fijonctiunea cu trupele intrate Balcani dinspre Dalmatia. Tot pe acest traseu,in Bulgaria, era necesar fie ocupat un port la Marea care deoperatiuni pentru flota anul 1520. Acesta era ultirnul al cruciadei,flota trebuia dea Mediterana o mare cu flota final,trupele crestine victorioase, pe mare pe uscat, cucerit Constantinopolul". Planulera dar pe care voia mizeze nu se puteau mobiliza,

sa.cele din Maximilian I dat seama cei mai importanti,

erau cei mai vulnerabili, cea mai suspiciune a otomanilor putea duce laocuparea a Poloniei a Ungariei, ca cineva timpinterving. De Maximilian, dezamagit, se stingea din decembrie 1518,

principilor europeni grija succesiunii la tronul imperial, care a anihilatde luptá cu turcii.

timpul sultanului Süleyman I cad, pe toate punctele stategiceimportante pentru Europei: Belgradul Insula Rodos deschideau calea spreOccident, prin Mediterang, spre centul Europei, prin Ungaria acest context arelupta de la nefericire, regele Ungariei, Ludovic al II-lea, murea in

tronul Ungariei vacant. Principalii care au fost caregi ai Ungariei, au fost Ferdinand de Austria cei doi a izbucnit unconflict de proportii pentru Ungariei, sultanul devenind, la cererea ambilorprincipi, arbitrul situatiei politice in Pe tot parcursul conflictului, ce nu avea se

practic 1687, inglobarea Transilvaniei de Habsburgi,partidele nobiliare maghiare - filoaustriaci - s-au tot grupat regrupat,

periodic la sprijin otoman sau la cel al Casei de Austria, in speranta se vaputea reface unitatea a regatului, pentru prima in1526.

Evident, expansiunea pe cursul mijlociu al 1-a de lape Ferdinand de care a sperat poate c6ntracara acest fenomen

extinderea propriei sfere de in flancul Imperiului Otoman, la de Jos

lorga, op. p. 96.Ibidem, p. 97 urm.

www.digibuc.ro

5 Gurile planurile 155

in pontic".Ferdinand de Austria dat imediat de importanta a

sprijinului domnilor români. Mai mult, suntem planul maximalal Habsburgilor, din secolul al XVI-lea, a fost ie§irea la Marea Neagrá eliberareaConstantinopolului, scopul de a de mo§tenitor al cezarilor,formulate de I. De aceea, sprijinul politic al domnilor români era necesar, cainglobarea spatiului extra-carpatic sfera de politic a Casei de Austria.

anul 1532, anul campaniei imperiale impotriva ofensivei otomane,spre Viena, domnii români au refuzat participarea la o campanie ce fusese proiectatA ca ocampanie defensivA, pentru centrului Europei. schimb, anul 1538, Petru

a parte la Liga de pentru o nouAantiotomanA. Pentru otomani a fost evident cA Moldova era punctul mai vulnerabil alcoalitiei cre§tine, armata flota echipate de papalitate, Spania

interesate sA apere pozitiile din MediteranA centrul Europei,nicidecum sA sprijine lupta antiotomanA a domnului moldav. plus, Carol Quintul amizat pe sprijinul polon, ori cum Sigismund I era conflict cu Petru Rare§, amenajat susceptibilitatea regelui Poloniei, considerând cA nici nu este un aliat deincredere, un posibil instigator, slujba sultanului. se face cA a rAmassingur fata invaziei otomane, sA se refugieze in Transilvania. Moldova a fostsacrificatA pentru securitatea Europei

Interesant este faptul Petru Rare§, revenit la domnie, nu se dezicea de cauzacruciatA, partial proiectul anul 1542. conditiile care Buda devenisebeilerbeilic, actiunile militare ale Habsburgilor Transilvania deveniseprincipat autonom sub suzeranitate otomanA, sprijinul domnului Moldovei a fostbinevenit.

februarie 1542, de la Speyer proclama necesitatea luptei cu turcii, cao obligatie a unor buni credincio§i, care vor lupta impotriva diavolului, a

este sultanul, trimis sA pedepseascA pe pentrusituatiei tensionate dintre principii protestanti catolici, pentru a se opozitiaprimilor la o de aceasta a fost ca o campanie imperialA,

sub comanda principelui Joachim von Brandenburg'6.Pe subventiile acordate de principi, contributia lui Petru a fost

generoasA efectivA. Acesta a furnizat armatei de galbeni, provenitivânzarea a 30.000 de capete de boi'7. Banii s-au dovedit a aruncati

deoarece armata imperial/ la s-a dispersat, urmanobilii maghiari germani, privind conducerea atacului.

Momentul crucial, de apogeu, al prezentei politice a Casei de Austriaextra-carpatic a fost momentul "Despot", apreciat ca atare chiar de

diplomatice cu ambasadorul Habsburgilor, Ogier Ghiselin de

Ileana Man, inceputurile politicii pontice a Casei de Austria scrieri umanisteizvoare cartograjice din secolul XVI, RI, nr. p. 1.183-1.184.

Idem, diplomatice de inglobare a Moldovei in sfera dea Casei de Austria (1526-1541), vol. Miscellanea in honorem Radu

Manolescu- ernerito, Bucure§ti, 1996, p. 218.16 despre..., vol. I, p. 387-388.17 C. Rezachevici, Petru Rare, a doua domnie. Politica vol. Petru Rare,

coordonator Leon Simanschi, Bucure§ti, 1978, p. 247-248.

www.digibuc.ro

156 Ileana 6

Busbecq. Acesta reprosa imixtiunea "germanilor" Moldova afirma faptulsultanul nu va tolera ca Habsburgii controleze situatia din lark pentrusimplul motiv ea se la doar " zile de mers de

concluzie, putem afirma, teama de a gresi, din primii ani ai secoluluial XVI-lea, românii au fost de principalele puteri occidentale interesate delupta cu la Dun/re la Marea (Venetia, Ungaria, Imperiul germanpapalitatea) ca importanti pentru reusita planurilor de acelasi timp,

maximal al expansiunii Casei de Austria a fost litoralul pontic, StramtorileConstantinopolul, cum geograffc a devenit un punct strategicdemn de luat aceste planuri au fost utopice pentru secolul al XVI-lea,

parte caracterului de care li s-a conferit, expansiunea spreMarea a o permanentá a Habsburgilor, cu asiduitate secolele

Ileana Ckan, Habsburgii lupta pentru controlul spatiului extracarpatic1561-1564, universal in istoria Bucuresti, 1998, 343. Textul

negocierilor redat de Ghiselin de Busbecq, Omnia quae existant, Pestini, 1758, p. 186-188.

www.digibuc.ro

RELATH POLITICE INTERNATIONALE

PROBLEMA BASARABIEI IN A DOUA A

SECOLULUI AL XVI-LEA

DENIZE

Secolul ansamblul sAu, o deosebit de dinpunct de vedere politic, la nivelul intregului continent european,

exceptie de la caracteristicA. DacA prima sa a fostdominatA, privinta de impunerea principiului echilibruluipolitic dintre puteri, cea de-a doua jumAtate, mai ales dupA abdicArile lui CarolQuintul (1555-1556) moartea lui Soliman Magnificul (1566), s-a caracterizat princonsolidarea prin pAtrunderea defmitivA a Imperiului Otoman puterilorcontinentului nostru.

Pentru TArile secolul XVI a fost deosebit de dur din punct de vedereeoonomic politic, statului feudal maghiar, ca urmare a de laMohács(1526), ele supuse la o presiune primul din parteaImperiului Otoman, apoi din directia a Imperiului Habsburgic, care apreluat pretentiile asupra spatiului rominesc.

are o intensificare precedent a dominatiei otomane.Numai 1538 1600, Moldova Tara au pierdut raporturile euPoarta, sub diferite forme, 13 15 milioane de galbeni2, dintre care, numaiperioada 1581-1590 numai Tara Românea.scA, tronului plataharaciului a la suma de 5.770.000 de galbeni3. La urcarea sape tron, datoriile ale predecesorilor pe care Mihai Viteazul sA leplAteascA se ridicau la de 700 milioane de timp ce

Din bogata bibliografie consacratA secolului XVI, a se vedea, printre HenriLapyre, Les monarchies européennes du et relations Paris, 1967;H. G. KoeMgsberger, G. Mosse, L'Europe au Paris, 1970; Bartolomé Bennassar, Jean

Jaquart, Le Paris, 1987.Mihai Maxim, Regimul economic al dominaliei otomane Tara

a doua a sec. XVI, Rdi, tom 32, nr. 9, 1979, p. 1761 ; idem, Le

de la et de la Valachie l'égard de la Porte ottomane dans la seconde moitié du XVIeNEH, VII, Bucarest, 1980, p. 247-250; idem, Les relations roumano-ottomanes entre

1574 et 1594, RRH, tome XVI, no.3, 1977, p. 483 ; idem,ultimul veacului XVI, SMIM, vol. XII, Bucuresti, 1994, pp. 3-46.

Mihai Berza, de atre Poarta.secolele XVI-XVIII, Studii, tom 11, nr. 2, 1958, p. 61.


www.digibuc.ro

158 Eugen Denize 2

contemporanul din Moldova, Aron Tiranul, avea de el 110 milioane deaspri4. situatie, consecinlä a degradarii continue pe care a institutiadomniei a doua a secolului XVI, precum a degradarii accentuate araporturilor dintre Tarile Romane Poarte, ameninta societate cuo adevärata impunea adoptarea unor rapide eficiente pentru a oprio evolutie din ce ce mai nefavorabila.

Un la aceastä dominatie, tot mai necrutatoare, a fost formulat desocietatea sub forma reinvierii vechii Dacii, toate proiectele de reconstituirea regatului dac din a doua a secolului XVI la traditiamedievalä, de mari voievozi precum de Hunedoara, MarePetru Rares, romanitätii romanilor, ca fenomen ce sedin spatiul spre exterior6, de unde, cu ideile umaniste ale secolelorXV XVI, se reintoarce locul de pornire.

Proiectele dacice aceastä au fost numeroase, unele venite dinca cel habsburgic, promovat de generalul Castaldo 1551 cel polonez,promovat de cancelarul marele hatman Jan Zamoyski, la secolului8,

Mihai Maxim, Regimul economic al dominaliei otomane.... p. 1742; idem, Lesrelations roumano-ouomanes entre 1574 et 1594, p. 483 ; Bogdan Murgescu, Aspecte financiareale acliunii politico-militare a lui Mihai Viteazul, RIM, 1994, nr. 1-2, p. 40-47 nr. 3, p. 15-20;idem, observalii pe marginea datoriilor domnilor Moldovei 1594,RI, tom 6, nr. 3-4, 1995, p. 243-253; loan Caprosu, istorie a Moldovei prin de

secolului al XVIII-lea, Iasi, 1989, p. 65-67.Una din cauzele pentru care turcii nu au transformat pasalâcuri a fost,

indiscutabil, nerentabilitatea economica a unei ocupatii militare directe (Mihai Maxim,Române juridic al romano-otomane evul mediu, Bucuresti,1993, p. 112-132, analizeaza toate cauzele pentru care spatiul românesc a de o ocupatie

directa).$erban Papacostea, Les Roumains et la conscience de leur romanité au Moyen Age,

RRH, tome IV, no.1, 1965, p. 15-24 ; Adolf Armbruster, Romanitatea românilor, Istoria uneiBucuresti, 1972 ed. a Bucuresti, 1993, passim.

scrisoare la 22 1552 un de incredere de la curtea luiFerdinand de Austria, Castaldo din Transilvania ca pe o reeditare a cuceririiromane a Daciei (Victor Motogna, dintre Moldova Ardeal al XVI-lea, Dej,1928, p. 151-152). Semnificativa acest sens este medalia care a al text seautointituleaza Subactae Daciae restitutor optimus (A. Veress, királyne (1519-1559),Budapest, 1901, p. 407 ; Adolf Armbruster, fncercare de a raportuluiterminologia realitatea gândirea politica, Studii, tom 22, nr. 3, 1969,p. 440). Despre incercare Nicolae lorga spunea "...aceeasi nevoie instinctivä a

seculare, milenare, a adus o cea habsburgic, ferdinandista, arealiza, prin Ardealul lui Martinuzzi garnizoana a lui Castaldo, Dacie, acelasicentru Ardeal, la aripi cu domni impusi de capetenia soldatilor de regele austriac alUngariei" (Nicolae lorga, vol. V, Bucuresti, 1937, p. 20).

Politica de expansiune est de rivalitate cu Habsburgii de regele polonStefan Báthory (1575-1586) a fost fidelitate moartea sa de principalulcolaborator, cancelarul marele haman Jan Zamoyski Corfus, Michel le Brave et Pologne,

RRFI, tome XIV, no.3, 1975, p. 484 ; Veniamin Ciobanu, politice Moldovei cuPolonia XVI-XVIII lumina unor cercetari recente, tom 30, nr. 7, 1977,p. 1.108-1.109). Acesta, caracterizat de Nicolae ca "...unul dintre oameni mai importantipe care Europa Orientalä i-a dat in (N. romanilor prin

www.digibuc.ro

3 Problema Basarabiei secolul XVI-lea 159

venite tot din dar care s-au grefat foarte repede pe interesele românilor, ca celpromovat de Despot Vodä 1561 iar altele izvorâte din românesc,dar promovate de nobilimea din Transilvania timpul principilor loanSigismund Sigismund Báthory". Aceasd initiativä a fost o expresie aatitudinii acestei nobilimi, care prefera varianta refacerii Daciei propriul uneiUngarii supuse Casei de Austria'. fme, cele mai importante cu urmele cele maiadânci läsate in istoria poporului nostru au fost proiectele dacice românesti, cele maiautentice proiecte de acest fel. Avem, astfel, proiectul lui Ion Vodá cel Viteaz, care areusit, pentru foarte scurt timp, impunä pe scaunul de la pe omul säu,

apoi planul dacic al Mihnestilor, care au realizat o uniune dinasticimoldo-munteanä", drept incununare a tuturor acestora, planul clack al lui Mihai

cel care a reusit pentru prima istorie toate cele trei statePentru Mihai, unirea nu numai asigurarea propriei sale domnii sau

realizearea unui comun de lupd antiotoman, ci constituirea unui organism politicde sine städtor, a conducere urma sä ereditar, familiei sale. A fost proiectuldacic cel mai inchegat, cel mai viabil, care raspundea nevoilor adevirate ale rominilorde pretutindeni, ceea ce durabilitatea sa istorica, transformarea sa simbola carui semnificatie a sträbätut secolele pästrându-0 valoare in zilelenoastre.

Toate aceste proiecte sau planuri dacice aveau vedere problema Basarabiei,mai precis a pärtii sale de sud-est cuceritä de otomani 1538, teritoriu care secolul

vol. II, Bucuresti, 1928, p. 257), a ajuns 6.400 sA devinAreprezentantul tipic al noii aristocratii care preluase puterea stat ( de Pologne, Varsovie,1972, p. 201- 215; Corfus, art. p. 485). El reprezenta interesele magnatilor poloni care aveau

proprietAti Ucraina care erau, prin urmare, interesati exapansiunea spreNegre gurile

N. lorga, de de domni, ed. a de Munte, 1931,p. 209-210 ; Hurmuzaki, p. 415-416.

Marina Lupas-Vlasiu, documentare la dintre ItaliaTransilvania secolul XVI-lea, AIINC, X, 1945, p. 340-341; Andrecscu,Daciae, I, Bucuresti, 1980, p. 215.

Manole Neagoe, Problema al RA, anLII, vol. XXXVII, nr. 4, 1975, p. 436.

12 Gh.Pungl, Unele consideralii privind planul dacic al lui Mihai Viteazul, invol. Românii istoria universalA, III, 1, 1988, p. 497.

13 CiorAnescu, Documente privitoare la istoria culese din arhiveledin Simancas, Bucuresti, 1940, 66; Hurmuzaki,I1, 1, p. 682, 690; Andrei Veress, Documenteprivitoare la istoria Moldovei si vol. II, Bucuresti, 1930, p. 26.

Andreescu, op. cit., I, p. 162-185; Gh.David, Un momentunitatea MI, 1, 1985, p. 34-39. $chiopul, cât II MirceaMihnea Turcitul se considerau descendenti din familia regalA a Corvinilor,ulterior de curia romanA ($t. Andreescu, Radu Mihnea Corvin, domn Moldovei

RdI, tom 39, nr. 1, 1986, p. 16; Gh.Pung4, art. cit., p. 497), ceea ce explicA de ce eise considerau mostenitorii legitimi ai Transilvaniei, actionând vederea refacerii fostului regatdacic.

Gh.Pungä, art. cit., p. 493-506; Andrei Pippidi, La Résurrection de Byzance ou l'unitépolitique roumaine: l'option de Michel le Brave, RESEE , tome XIII, no.3, 1975, p. 376-378.

www.digibuc.ro

160 Eugen Denize

XVI va acest abia secolul XVII tatarii denumirea deBugeac". De altefel nici nu se putea o incercare de reconstituire a regatuluiantic al Daciei, care nu vedere zona gurilor Negre.Aceste teritorii aveau o dimensiune economica de cea mai mare

chiar in a doua a secolului XVI se o revigorare economica indrumul moldovenesc de-a lungul Nistrului, la Cetatea la Lwow,

acum partial importanta sa internationala.Din perspectiva ne seama incercarea Habsburgilor de a cuceri

Transilvania 1551 mentinerea dominatiei aici 1556, cuefortul de subordona Moldova Tara precum cu planurile dacice algeneralului Castaldo nu a reprezentat altceva deck o tentativa de punere inaplicare a politicii care se elabora pe ce indreptau tot mai multatentia spre sud-estul Europei. Eecul s-a datorat unor cauze multiple, printre care pot fiamintite rezistenta la cucerire manifestata de toate cele trei state interventiaPortii otomane, care nu putea admite o militará spatiul romanesc,propria incapacitate militara.

timp, domnii Moldovei, cei mai afectati de cuceririle otomane din sudulau rascumpere cu mari sume de bani o parte

pierdute. Aceastä de Petru Rareq, a fost continuata deStefan, ei ca, 1546 1552, recupereze, la inceput 35 de sate, din care vor

doar 26, puternica cetate a Tighinei teritoriul dinimediata sa Se pare chiar una pentru care a trecutla islamism, 1551, a fost speranta pe care o nutrea ca, pe cale,redobandi toate teritoriile sudul cu de Sperante

neimplinite, plátite foarte scump.aceste conditii, Despot care a ajuns domn al Moldovei 1561,

ce 1-a alungat din scaun pe Alexandru cu sprijinul lui Ferdinand de Austriaal nobililor poloni luterani, a incercat profite de situatie pentru atrage de

partea sa pentru aplicare propriul dacic. El, cu

E. Diaconescu, Accepfiunile istorice ale Basarabiei, "Cuget Moldovenesc", XII,1943; Ion Nistor, Localizarea numelui Basarabia Moldova transpruteanä, AARMSI,t. XXVI, 1943-1944, p. 16; Charles de Peyssonnel, Traité sur le commerce de la Mer Noire, vol.Paris, 1787, p. 304. Pentru aparitia numelui de Basarabia, a se vedea Gh.I. BrAtianu, LaBessarabie. Droits nationaux et historiques, Bucarest, 1943, p. 17-26.

secolul XVII, o de a Moldovei, acaparatA de anumitA Bugeac. numArului nogailor regiune anii '60-'70 ai secoluluiXVII s-a format hotarul de nord de apus al Bugeacului, pe Valul lui Traian de Sus pe

(Ion ChirtoagA, Din istoria Moldovei de sud-est teritoriale alenoliunii Bugeac, RI, tom 6, nr. 7-8, 1995, p. 651).

Pentru inceputurile politicii pontice a Habsburgilor a se vedea, IleanaInceputurile politicii pontice a Casei de Austria scrieri umaniste izvoare cartografice dinsec. XVI, RI, tom 5, nr. 11-12, 1994, p. 1183-1195.

19 Corfus, Documente privitoare la istoria României culese din arhivele polone.Secolul al Bucure§ti, 1979, doc. 21, 22, 35, 36, 39, 42, 47; Mihai Maxim, Teritorii

sub administralie secolul al XVI-lea, (II), RdI, tom 36, nr. 9, 1983,p. 889, n.127.

Ion I. Nistor, Basarabia, pivotul politic al Moldovei voievodale, AARMSI,t. XXVI, 1943-1944, p. 243.

www.digibuc.ro

Problema Basarabiei secolul al XVI-lea 161

Ferdinand de Austria, a o campanie impotriva turcilor, campanie care avea caunul din principalele obiective restabilirea vechilor hotare ale Moldovei. Pentrurealizarea acestui plan, Despot a lansat o proclamatie moldovenidecembrie 1561, care le expunea progranaul politic. sefAcea la sentimentul de al moldoveMlor ca descendenti ai romanilor,

lupte zi noapte pentru scuturarea jugului turcesc. Cu concursulDespot declara ca in vreme, locurileMoldovei mele pe care le tine malul nu numai acela, darTara apoi toaa Tara Planurile sale nevoilestricte ale moldovenilor, ceea ce a acut ca ele primite cu circumsnectie, iar

situatiei politice internationale fiindu-i defavorabilA, a permis interne,care nu puteau accepta pe tronul un aventurier venetic, promotor al unei religii

de obiceiurile strIbune, din domnie in anul Dar, odaa cuDespot nu dispAreau planurile sale de redobindire a sudului Moldovei, pecalea armelor, fost nevoie, planuri ce vor reluate mai arziu la dimensiuniceva mai realiste.

anii imediat domniei lui Despot se constatA, cumceva mai sus, o importantA revigorare economicI a drumului moldovenesc, pe

el puand din 1568 postavul de calitate englezescn. Acest fapt a atrasdin atentia puterilor din dar din afara ei, asupra sudului Basarabiei,interesele otomane polone, cazace, cele engleze, demulte ori convergente, dar nastere uneori unor puternice conflictuale, ceeace va provoca o intensificare a presiunii asupra Moldovei, a pericolelor cetara, pericole din care cel mai gray era acela al transformArii sale in teatru de operatiunimilitare, urmate de eventuale noi teritoriale. RAspunsul pe care Moldova vada, prina tuturor acestor va azboiul antiotoman declansat deIon cel Viteaz.

Venit la tron au sprijin otoman, Ion a la inceputurile domnieisale o politicá de suzeranitatea asupra Moldovei. Astfel,interesele de imperiali, Rusia au determinat atitudinea adomnitorului. Paralel el a unele actiuni indreptate impotrivaputemicului vecin din sud, pregAtind lupta pentra eliberarea reintregirea

21 Hurmuzaki, II, 1, p. 415-416; N. Scrisori de Scrisori de domni, ed. ap. 209-210; loan C. asupra hotarelor Basarabiei, extras din AB, an 1,nr. 3, Chisináu, 1929, p. 3; Ion I. Nistor, Basarabia pivotul politic al Moldovei voievodale, 244;M. Neagoe, art. cit., p. 432.

Pentru domnia personalitatea a lui Despot a se vedea N. lorgaNouveaux materiaux pour servir l'histoire de Jacques Basilicos, Bucarest 1900; Adina Berciu-Dräghicescu, Aspects de la politique extérieure de la Moldavie entre 1561-1563, AUBI, XXIX,1980; idem, domnie Moldova. Bucuresti, 1980.

23 Litterae nuntiorum apostolicorum historiam Ucrainae illustrantes (1550-1850),ed. Athanasius G. Welykyi, I, Romae, 1959, p. 67-68; Svetana Georgieva, Les rapports decommerce entre l'Empire Ottoman et la Pologne et les terres bulgares au "BulgarianHistorical Review", 3, 1978, p. 38-49; Viorel Panaite, Comer' negustori tratatele osmano-polone: 1489-1607, RI, tom 6, nr. 3-4, 1995, p. 221-222; Andreescu, Comerful danubiano-pontic la secolului al Mihai Viteazul moldovenesc", in SMIM,vol. XV, 1997, p. 51.

www.digibuc.ro

162 Eugen Denize 6

o de incordare a relatiilor moldo-polone, determinatA deincercarea de a lui Bogdan (1568-1572) cu sprijinul nobilhniidin sudul regatului' de lui Henric de Valois de a alipi Moldova larelatiile dinte cele s-au normalizat in martie 1574, Ion VodA a depus,

intermediul solii, de vasalitate de regele al Poloniei26.De asemenea, Ion VodA a in vederea luptei antiotomane, sA stabileascA oaliantA cu Maximilian I (1564-1576), cAruia, iunie 1572, i-a depus unomagiu dar acesta nu a fost acceptae.

Evenimentele o or lua pregAtirilor politice militare ale lui IonPresati de dezastrul naval de la Lepanto (1571), dar de care

trecea imperiu129, turcii i-au cenit domnului moldovean, la 21 februarie 1574, o dublare aharaciului, de la 35.000 la 70.000 de galbeni". Ion VodA, sprijinit de adunarea arefuzat categoric, astfel conflictul cu Poarta la punerea aplicarea ce am putea numi planul sAu dacic.

Nu existA izvoare documentare sau narative care ne indice cu claritatecertitudine ce consta acest plan. ciuda acestui fapt, elementele salepot fi desprinse din actiunile militare de Ion VodA. Aceste actiuni, vizauprimul unui front comun de antiotomanA cu Tara

a doua etapA atacarea eliberarea sud-estului Moldovei a Basarabiei. Ceeace ar urmat aceste prime douA etape ar fi fost incununate de succes nu putemcu precizie dar, din experientele anterioare de refacere a regatului dac, probabil cA

atentie a lui Ion indreptat spre Transilvania.

Bogdan a sA tronul Moldovei cu ajutor polonanului 1572, dar nu a reusit. Turcii au mobilizat forte importante, formate din

detasamente ale hanului ale sangiacbeilor de Vidin, Silistra, Nicopole Tighina (Bender)ale domnilor Române (Hurmuzaki, II, 1, p. 632 635), forte care au atacat Hotinul ocupatde poloni au sudul Poloniei distrugând 20 de foc Snyatin(N. Studii documente, XXIII, p. 103-104; idem, Acte I, p. 15; VictorMotogna, la epoca lui Ion cel Cumplit, RI, XI, 1925, nr. 10-12, p. 254; TeodorHolban, Henri de Valois en ogne et les Roumains, ARBSH, tome XXIII, 1942, p. 121-123;Dinu C. Giurescu, Viteaz, ed. a II-a, Bucuresti, 1966, p. 57; Nicolae Grigoms,Politica a domniei lui Ion Viteaz (1572-1574), extras dinvol. Coordonate culturale vrâncene, Bucuresti, 1974, p. 69.

25 Hurmuzaki, Supliment I, 1, p. 25 ; Constantin I. Andreescu, Moldova alegerea luide Valois ca rege al Poloniei, "Arhiva", XLII, 1-2, Iasi, 1936, p. 48-55;

Dinu C. Giurescu op. p. 117.N. Lupta de eliberare de Ion Viteaz - iunie

1574), CI, serie nouA, VI, Iasi, 1974, p. 103; Veniamin Ciobanu, La decontextul politicii al al

XVII-lea), Iasi, 1991, p. 28.27 Hurmuzaki, II, 1, p. 630-631.28 N. Grigoras, Politica a lui Ion p. 8.

Beldiceanu, La crise monétaire ottomane au et son influence surles Principautes roumains, SOF, XVI, 1957, nr. p. 70-86.

M. Berza, Haraciul Moldovei Românesti in sec. SMIM, II,Bucuresti, 1957, p. 12-13 ; Dinu C. Giurescu, op. p. 136-138.

Gonta, Adunarea din primdvara anului 1574 Moldova, RdI, tom27, nr. 6, 1974, p. 887-896.

www.digibuc.ro

7 Problema Basarabiei secolul al XVI-Iea 163

Sigur este faptul rAzboiul turcii nu 1-a luat prin surprindere pe domnulMoldovei el era pregAtit, din punct de vedere militar, la punereaaplicare a primelor douA etape din planul sAu DacA Heric de Valois, regele efemeral Poloniei a refuzat categoric de ajutor la fel ca Habsburgii", nuacelasi lucru s-a intimplat cazacii putin mai declansarea ostilitAtilor,anumiti nobili ceea priveste pe au pozitiv lacererea de ajutor a lui Ion aceasta posibilitatea deschiderii unuifront de antiotoman. Ei au trimis 1.200 de oameni, dintre 600 erau subcomanda hatmanului Sviercevski, 200 erau comandati de Koslovski Stuzenski,

100 de Ianczj Sokolovski". Baza principall a armatei lui Ion VodA o constituiauarmate ale unitAtile militare boieresti ale libere. DacA la

urcarea sa pe tron, el dispunea de forte annate nu mai mari de 4.000 de oameni"interval de nici doi ani, el a reusit o armatA 20 30.000 deoameni", armatA cu care putea spera principalele obiective. La acestese vor trupe poloneze. Nobilii Albert Laski Constantin Ostrogski i-auscris, la 21 aprilie 1574, deci dupA declansarea ostilitAtilor turcii, erau dispusi

ajutoare militare", ajutoare care vor 2.000 de soldati".Mai de atitudinea lui Ion VodA se pare au fost turcii, deoarece la

inceput ei nu aveau un pretendent ceea ce explicA incercareasucces, de a-1 pe Bogdan la sultanul

a acceptat domn al Moldovei pe Petru Schiopul, fratele domnuluiRomânesti, Alexandru II (1568-1577), la 3 aprilie 1574, cei doi, detrupe otomane comandate de Cigalazade, campania de inlocuire a luiIon VodA41. Acesta luase imediat dupA 27 martie42indreptându-se Romineascä.

Luptele care au urmat sunt bine cunoscute La 14 aprilie1574, Ion zdrobeste armata turco-munteanA la la sud de Focsani, apoiocupA Bucurestiul, unde-1 instaleazA scaun pe Vode, probabil fiul lui

32 N. lorga, La France dans le Sud-Est de l'Europe, XIII, 1936, 33-36 ; idem,Istoria V, p. ; Al. Cioránescu, stiri noi din domnia lui Ion cel Cumplit, RI,XX, nr. 4-6, 1934, p. 170 ; Dinu C. Giurescu, op. cit., p. 139; N. de eliberare

de Ion cel Viteaz, p. 103.N. Grigora.5, Politica a lui Ion p. 78.Magdalena László, B. P. Hasdeu despre folclorul ucrainean, RSL, X, 1964, 115.Dinu C. Giurescu, op. cit., p. 141.

36 Aceastä cifrä este de un raport italian transmis din Constantinopol la Genova,la data de 7 mai 1572 (Hurmuzaki, XI, p. 87).

Dinu G. Giurescu, op. cit., p. 144.38 Hurmuzaki, II, 1, 679, 713-716 ; A. Veress, Documente p. 41-44;

Charrire, Négociations de la France dans le Levant, tome III, Paris, 1853, pp. 522-523.T. Holban, art. p. 116; N. de eliberare de Ion cel

Viteaz, 103.Victor Motogna, la epoca lui Ion cel Cumplit, 256.Hurmuzaki, II, 1, p. 671; 84.

42 Dinu C. Giurescu, op. cit., 144.Victor Atanasiu, de la Bucure§ti, 1974, passim.Al. Ciorinescu, Documente p. 66 ; Hurmuzaki, II, 1, 682, 660; XI, p. 87;

A. Veress, Documente, II, p. 26.

www.digibuc.ro

164 Eugen 8

Bun" prin urmare, frate cu Petru Cercel Mihai Viteazul. Dar acesta afost ucis numai palm zile, fapt care a impiedicat realizarea de actiune

a Moldovei Tarii Românesti. Apoi actiunile militare ale lui Ion sespre zona de Jos a sudului Basarabiei, unde este cuceritä,

cetate, apoi Tighina Cetatea sunt mai multe corpuri deoaste turco-tatare47. lupte deosebit de violente de confruntarea

cu turcii are zona Cahul-Roscani, din sudul Basarabiei, 9 14 iunie".Lipsit de artilerie, de turcilor de o parte din boierimecu Eremia Cernauteanu, Ion este obligat se predea suporte moartea unui

martir.Simpla a principalelor evenimente ale campaniei militare pe care Ion

a purtat-o Impotriva otomanilor in la Inceputul verii anului 1574demonstreaza ceea ce afirmam mai sus, anume, faptul domnul Moldovei aveaun plan dacic una din principalele componente ale acestuia era recucerirea suduluiBasarabiei. De cea mai mare parte a campaniei s-a desfasurat

foarte obiectivul ei principal era acela de a-i alunga pe turci de aici de areface vechile hotare ale de pe vremea lui Mare.

Acest lucru a fost sesizat foarte de principalele cronici interne careoprit atentia asupra domniei luptei a viteazului domn al Moldovei. Astfel,Grigore Ureche "Ion dispre turci,umplându-sa de mânie, cu foc au arsu Tighina Cetatea au

robi plean au scos. Decii Ion de au datputinea cazacii nu leniia, ci câmpii Bugeacului pururea cerca

faciia"". continuare, referindu-se la cazaci, el spune: "Câlcându cazaciicâmpii Bugeacului facându, au dat spre o de oaste turceasca, ce

mergea pre veste. de sârgu au cazacii la Ionde au cersut le ajutoriu, ca dea acelor turci. daca le-au

Dinu C. Giurescu, op. cit., p. 144 ; N. Grigoras, de eliberare de Ioncel Viteaz, p. 110-113.

Hurmazaki, II, 1, p. 694-695, 690.Andrea Maximiliani Fredro, Gestorum populi poloni sub Henrico Valesio polonorum

postea vero Galliae rege, ed. a II-a, Danzig, 1860, p. 172-179 ; Dinu C. Giurescu, op. cit.,p. 153-163; N. Grigoras, de de Ion Viteaz, p.

Bartolomeo Paprocki, Beschreibung des Krieges, welchen derwalachische Woiwod luon mit den 1575, A. Papiu-Ilarian, Tesaur de monumenteistorice pentru Bucuresti, 1864, p. 281; Leonard Gorecki, Descriptio bellivoivode Valahiae quod anno MDLXXIIII cum Selimo Turcorum imperator gessit, ibidem,p. 238 ; T. Nicolau, Artileria moldoveneasca veacurile XV XVI, "Revista artileriei", XIV,1932, p. 249-271; Hunnuzaki, 1, p. 710-711; Supliment I, p. ; A. Veress, Documente, H,p. 40-41; Th.Antonescu, Campania din 1574 contra Moldovei, loan Viteazul Cumplit.

de la Cahul, 10 iunie 1574, "Revista militari", LXXVII, 1940, nr. 7-8, p. 77-90nr. 9-10, 36-42; Paul Cernovodeanu, Pierre Lescalopier TaraTransilvania la 1574, SMIM, IV, 1960, p. 437-440; Dinu C. Giurescu, op. cit., p. 163-173;N. de eliberare de Ion Viteaz, p. 120-124; C. Cihodaru, Cuprivire localizarea unor evenimente din istoria Moldovei: Hinau, Direptate,Roscani, in tom XIX, 1982, p. 632-635.

Grigore Ureche, Moldovei, editie studiu introductiv, indiceglosar P. P. Panaitescu. Editia a II-a rev5zutá, Bucuresti, 1958, p. 200-201.

www.digibuc.ro

9 Problema Basarabiei secolul al XVI-lea 165

trimis, pre lesne i-au biruit i-au cu ajutoriul proaspat. a veni ajutoriulde la Ion aproape au fostu cazacii de multimea turcilor. Ci apoimoldovenii proaspeti vitejeste, pre lesne i-au

La Axinte Uricariul el efortul militar principal al lui Ionin regiunea de sud a Basarabiei: "Ion voda, despre turci, au

tras cu sale supt Tighinea di au inceput a bate cetateadzile o au luat-o au aprins-o de au arsu. de acolo au

600 de cazaci la Cetatea o au aprins-o de au arsu. Ars-au giumatate deau facut cazacii Bugeacului. Ion

cazacii de la Cetatea au odihnit cu Wile sale zile"51.Pentru cronicarul muntean Radu Popescu "...de patru ori au mai Ion

moldovenii pe turci au ars Tighina Cetateaa omite luptele din Tara toate aceste cronici teatrul

principal de operatiuni militare lui Ion in sudul Basarabiei este firese fieavem vedere faptul lupta turcii, domnul Moldovei in

primul elibereze acele ale sale care se aflau suba Imperiului Otoman.

nefericire pentru Moldova, lupta lui Ion s-a printr-ozdrobitoare, care a avut consecinte grave pentru Aceste consecinte au

fost de trei categorii au afectat nu numai Moldova, dar relatiile politice militaredintre principalele puteri din Imperiul Otoman Polonia.

primul de la Cahul-Roscani, Moldova a fost supusä laun jaf crunt din partea turcilor a acest sens, un raport al bailului venetiande la Constantinopol semnala faptul Moldova se poate opt la zece zileprin locuri pustii care erau roditoare bogat locuite,

Nicolae Costin scrie "...pentru acea de atunci, pe multe locurimulte sate au pustii, ales la den Prut Nistru'. Reiese din

aceste spuse principala de confruntare a fost sudul Basarabiei, pustiit atâtacruzime la peste un secol de le evenimente urmele distrugerilor continuauvizibile.

al doilea Ion sprijin militar impotriva uriasei puteri aImperiului Otoman luat de acolo de unde i se oferea, cei care i oferit au fostcazacii. Aceasta le-a permis un nou front de luptá antiotomand", front care,din cuprindea teritoriul Moldovei, aproape integralitatea zonele cele mai

Ibidem, 201.Axinte Uricariul, Cronica a Prii a Moldovei, vol. 1,

criticA studiu introductiv de Gabriel Bucuresti, 1993, p. 268.Radu Popescu Vornicul, Istoriile domnilor Introducere editie

criticA de Const. Grecescu, 1963, p. 62.Hurmuzaki, III, 2, p. 375.Nicolae Costin, Moldovei de la zidirea lumii la

ed. Pete, Bucuresti, 1942, p. 530; A se vedea Ion I. Nistor, Basarabia, pivotul politic alMoldovei voievodale, p. 244.

Pentru interventiile repetate ale cazacilor Moldova, a se vedea Eugen StAnescu,Colaborarea dintre cazaci ultimul al veacului al XVI-lea, I, Studii,tom 7, nr. 3, 1954, p. 119-144 ibidem, nr. 4, 1954, p. 187-213; Dinu C. Giurescu, op. cit.,p. 184-199.

www.digibuc.ro

166 Eugen Denize

afectate totusi cele centrale, pe Soroca-lasi, cele sudice, directde otomani.

fme, al treilea lupta lui Ion care a permis interventia masivA acazacilor, teoretic supusi ai regelui Poloniei, care a primit unor nobili poloni,a dus la unei de tensiune polono-otomane. au atacatjefuit sudul marele vizir Sokollu-Mehmed chiar sultanul IItrimit scrisori in Polonia care aceasta este acuzaa cA ar fi sprijinit lupta lui Ion i

se cere sA predea haraciul pe care acesta datora Portii, cu socrul altiai refugiati pe teritoriul polon. scrisoarea pe care o adresa voievodului

Gheorghe Iazlowiecki, marele vizir arAta cA "...atunci când acel nelegiuitloan domnul Moldovei, clocind cA oastea

nu e gata, asupra Tighinei, ucigând câmp pepe ciobani, acelasi moment polonii, ostasi de

asupra Albe, pustiind... de acele decazaci - n.n.), mai ajutorul lui loan VodA o ceaa de 2.000 de oameni..."".

concluzia scrisorii, polonii erau avertizati sA predea toate averile scoase din Moldovade familia oamenii credinciosi ai lui Ion "DacA vA place pacea linistea, apoitoate averile rApite sA le trimiteti la Poarta otomanA prin lui Mehmed ceausul"".

Cele scrise de marele vizir la 28 iulie 1574, erau de sultan, numai pestecâteva zile, la inceputul lunii august.

El spunea cA: de acestea, s-a mai auzit pe când se rAsculase afurisitulacela de loan, voi, trimitând oameni, incendiat orasul Akkerman deasemenea, trimitând oastea regelui ajutat sbrijinit blestematul mai suspomenit. ajutat sprijinit felul acela, pe sus

construit contrar tratatului, s-a trimis scrisoare pentru a seveni de hac corAbiilor care devasteazA

Acestei de tensiune i s-a pus moment prin tratatul pe care cele1-au la 2 decembrie dar cauzele ei erau mult profunde

Ion VodA. Ele constau revigorarea, cum am mai spus, adrumului comercial moldovenesc, ce a determinat sporirea interesului Poloniei

zona gurilor a litoralului nord-pontic. reorientarecare va cunoaste punctul culminant la secolului XVI inceputul secolului XVII

ca principal promotor pe marele hatman Jan Zamoyski, a provocat ostare de tensiune relatiile polono-otomane, ajungandu-se in preajma

unui rAzboi de anvergurA cele La aceasta s-areciproc de cazaci, teoretic supusi otomani

poloni, dar practic foarte greu de controlat sapâni pe propriilea relatiilor internationale din zona sa geograficA a

avut consecinte deosebit de negative pentru Moldova anii imediat infrângeriiIon VodA. Pe de o parte, Poarta otomanA a intensificat precedent presiunile

N. Studii istorice asupra Chiliei Albe, Bucuresti, 1899, p. 199.Mustafa A. Mehmed, Documente privind istoria Romdniei, vol. 1455-1774,

Bucuresti, 1976, p. 123; a se vedea A. Veress, Documente, II, p. 42.Mustafa A. Mehmed, op. cit., p. 124.Ibidem, p. 126.

lorga, Studii istorice asupra Chiliei p. 202.

www.digibuc.ro


asupra ca de asupra TArii moldovenii obligati participedin la lucrArile de reconstructie reparatie de la Tighina, CetateaChilia, Geankerman (Oceakov), distruse de Ion de cazaci61, pe de parte,incursiunile care vizau ocuparea domnesc62, dar teritoriilede turci sudul Basarabiei, mai ales zona Tighina Cetatea auprovocat imense distrugeri o sensibilA degradare a institutiei domniei, adomnului asupra

Trebuie avem vedere faptul toate aceste incursiuni, care vizaudin sudul Ba.sarabiei, nu aveau ca scop eliberarea realipirea la

Moldova, ci pur simplu jaful distrugerea, imeori chiar sub pretextul lumiiCazacii nu doreau nu puteau elibereze aceste teritorii, cum nu

puteau nici propriul domn pe tronul ei avut capacitatesrealizeze astfel de obiective, un caz ele nu adus o u§urare a

situatiei Moldovei, ci dimpotrivA. Ori tara ar intrat dependeng deori ar fi teritoriu al nimAnui, un permanent de confruntare

cazaci, turci poloni. Prin urmare, actiunile intreptateimpotriva otomane din sudul Basarabiei nu au avut nici nu puteau aibáun caracter pozitiv pentru tará, ci duceau la permanentizarea deconflict din la dislrugeri sistematice, la incordarea relatiilor polonootomane constituiau o amenintare pentru independenta integritatea teritorialIa Moldovei. Aceste actiuni nu trebuie confundate asimilate cu cele ale cazacilorinregimentati ca mercenari lui Ion mai grziu, ale lui Mihai Viteazul,

sub conducere ei au actionat vederea atingerii unor obiective cuindeplinind, urmare, un rol pozitiv. cele tipuri de

actiuni exisg, o mare difereng, actiuni e antiotomane ale cazacilor trebuindapreciat la justa valoare functie de de contextul general

61 Mihai Maxim, Documente noi despre moldo-otoman din 1574, in vol. Dinlupta poporului pentru Bucuresti, 1977, p. 83-84; idem, Culegere de texte

1924, doc. 6 7; idem, Les relations roumano-ottomanes entre 1574 et 1594,RRH, tome XVI, no.3, 1977, 477.

62 Pretendenti cazaci la tronul Moldovei au fost (Hurmuzaki, XI, p. 184-185), loan(Nicoara) (Ibidem, XI, p. 602; Gr.Ureche, op. cit., p. 242), Alexandru (Ibidem, HI, 1,p. 36; E. D. Tappe, concerning Romanian (1427-1601), London, The Hague,Paris, 1964, p. 41) Constantin (Hurmuzaki, III, 1, p. 14-15; 17-19), pretinzand secu Ion

63 In 1578, cazacii au luat din Albe peste 700.000 de au distruscetatea Islamkerman construita de (Hurmuzaki, III, 1, p. 14, 18; J. Janicki, Acta istorica resgestas Stephani Bathorei illustrantia, Varsovia, 1881, p. 31 urm.; N. Studii istoriceasupra Chi/lei Albe, p. 203). Ca rAspuns, 1579, ciuda protestelor polone, turcii auconstruit o de Tighina (Hurmuzaki, HI, 1, p. 40-41; XI, p. 634urm.). Polonii au reactionat noiembrie an, Samuel Zborowski, castelanuluide Cracovia, a atacat Cetatea (V. Ciobanu, La de veacuri, p. 48). aceste

a circule chiar zvonul turcii ar avea de transforme Moldova, darTara (Hurmuzaki, XI, p. 607; Supliment p. 42; HI, 1, p. 10-11;

Leonard Gorecki, Kronika z czasów Stefana Batorego 1552-1582, apud Corfu; Studii despreistoria Moldovei noud (1575-1582), SCIM, I, 1951, p. 121;C. Stanescu, art. cit, II, p. 190-192; Dinu C. Giurescu, op. cit, p. 195-197; V. Ciobanu, Lade veacuri, p. 49).

www.digibuc.ro

168 Eugen Denize 12

politico-militar care s-au produs.Yndelungatul razboi care a opus Imperiul Otoman, safavid (1578-1590),

precum tatarilor din Crimeea, condusä de Mehmed Ghiray1579 1584, 1-au obligat pe sultan modereze

raporturile cu Moldova sä nu deterioreze complet relatiile cu Polonia din cauzarepetatelor cazace. Aceste näväliri nu numai nu au dar, defaptul principalele otomane erau deplasate pe frontul din Iran, au cunoscut ointensificare precedent, lovind special in Basarabiei, dar in restulteritoriului moldovenesc.

Astfel, in 1583, ordinul regelui polon Bathory, o grupare de 8 la9.000 de cazaci trece Nistrul cu 2.000 de poloni, Tighina, ardsuburbiile, care Cetatea capturand o flotá ce se afla aici65. In1584, Tighina devine principala a atacurilor urmatä de CetateaPrima este violent august noiembrie, apoi iunie 158568, din iunie158669. In aprilie 1587, 7.000 de cazaci cuceresc Geankermanul (Oceakov), de

captureaza 30 de tunuri, apoi dau foc Tighinei jefuiesc Bugeac". Pentrurepararea acestor stricaciuni a fost obligat la dispozitia turcilor3.000 de care 15.000 de salahori71. In acela$i an, cazacii cuceresc Hu$i

din Ia$iu172. De data aceasta, eliberat de problemele create detatarilor din Crimeea mai putin presat de cu Iranul, al eraprevizibil, sultanul Murad III manifesta nou intentia de a -transforma

de a impune Poloniei plata unui tribut'. aceste nu-iimpresionara pe cazaci. In 1588, ei din nou Hu$ii, apoinoiembrie Tighina, raza actiunilor de luptä extinzându-se pânä aproape de

deci incluzând cea mai mare parte a Moldovei dintre Prut Nistru, mai1589 este atacatä Cetatea

In acest fel, Moldovei a domnitorului ei, Petru $chiopul, devenise cudramaticá. Transformatá in teatru de operatiuni militare, cu teritoriul dintre Prut

Nistru devastat sistematic permanent, Moldova se afla, situatia de atransformatä cum manifestase nou sultanul",de a ocupatá de poloni, care manifestase tendinta de granitele

M. Maxim, Les relations roumano-ottomanes entre 1574 et 1594, p. 481.Hurmuzaki, IV, 2, p. 18; XI, p. 166-167, 665-666; Nicolae lorga, Studii istorice asupra

Albe, p. 204.Hurmuzaki, XI, p. 672 ; A. Veress, Documente, p. 296, 298.Hurmuzaki, XI, p. 684.Ibidem, XI, p. 689.

p. 693.Ibidem, p. 697.Ibidem, p. 697-698,700; III, 1, p. 102, 134.

XI, p. 700; A. Veress, Documente, III, p. 108.Hurmuzaki, XI, p,700.

p. 715 ; N. lorga, Studii documente, XXIII, p. 110.Hurmuzaki, III, p. 114; p. 715.

76 A. Veress, Documente, III, p. 177.Al. Cioränescu, Documente Simancas, p. ; Hurmuzaki, XI, p. 725.

www.digibuc.ro

13 Problema Basarabiei secolul al 169

laExasperat de repetatele incursiuni Moldova nemultumit de

refuzul regelui polon Sigismund III de a pläti tribut, sultanul Murad IIIorganizarea, iunie 1589, a unei expeditii de represalii. Trupele otomane, comandate debeilerbeiul Rumeliei, sudul Poloniei incendiazA Snyatinul,septembrie dar sunt obligate se deoarece nu au putut facAjonctiunea cu hanului Gazi Ghiray Cu toate cA Moldova, la

ca Tara a furnizat armatei otomane cai provizii, ea nu a de lao devastare aproape completA, cum o aratA documentele vremii".

DevastatA de turci, Moldova era de oHatmanul marele Jan Zamoyski, adept expansiunii polone zona gurilor

a litoralului nord-pontic", era de cazul unui rAzboi au Poarta,foarte probabil acel moment, trebuia sA ofensiva, atace pe sA

ocupe Moldova, spunea el, ne fortificAm mai la subLwow"".

Se cA nimic nu mai poate opri un turco-polon de mari proportii.Sultanul cerea imperativ, la 22 februarie 1590, plata unui tribut de poloni valoarede 100.000 de refacerea distruse din Basarabiei de pe litoralulnord-pontic, uciderea tuturor cazacilor", de indeplinitcare au provocat esecul misiunii diplomatice a polone conduse de

totusi rIzboiul nu s-a datoritA medierii engleze, prinambasadorul de la Constantinopol, Edward Barton, moldovene, prinBartolomeo Brutti", care au reusit sA faciliteze incheierea cele douA pArti a unoracorduri de pace 1590 1592.

Johannes Leunclavius, Neuwe Chrohica Nation, Frankfurt am Main, 1595,p. 148; N. lorga, Studii istorice asupra Chiliei Albe, p. 206-207.

Golitnas, Misiunea militaro-diplomaticd a beglerbergului HaiderMoldova lui Petru $chiopul, moldovenesc", VIII, 1939, nr. 5-7, p. 3-6;C. M. Kortepeter, Gazi Giray khan of the Crimea, and Ottoman Policy in Eastern Europe andthe Caucasus.1588-1594, SEER, XLIV, 1966, nr. 102, p. 145, 151-155; D. Ciurea,externe ale Moldovei secolul XVI-lea, X, 1973, p. 38.

Ludovic Demény, Paul Cernovodeanu, politice ale Angliei cu Moldova, TaraTransilvania secolele XVI-XVIII, Bucure§ti, 1974, p. 25.

A. Veress, Documente, III, p. 199; E. D. Tappe, op. cit., p. 53-55.A se vedea mai sus, nota 8.Hurmuzaki, Supliment 1, p. 302; Zdzislaw Spieralski, Awantury moldawskie

(Aventuri moldovene§ti), Warszawa, 1967, p. 142; D. Ciurea, art. cit., p. 38-39; V. Ciobanu, Lade veacuri, p. 66.

D. Ciurea, art. cit., p. 38.85 N. lorga, Relations entre boiars moldaves et nobles polonais, ARBSH, no.1-2,

Bucarest, 1921, p. 127-128; V. Ciobanu, La de veacuri, p. 67- 68.Pentru mediere moldo-englezA, a se vedea Hurmuzaki, IV, 2,

p. 139-140; XV, p. 213-214; XI, p. 220-221; A. Veress, Documente, III, p. 151-152; E. D. Tappe,op. cit., p. 56-57; Garbacik, Le relazioni turco-polacche tra XVI-XVII secolo alla luce deirapporti e dei dispacci dei baili veneziani a Costantinopoli, in vol. Venezia e Polonia traUmanesimo e Rinascimento, Wroclaw-Warszawa-Kraków, 1967, p. 222-224; L. Demény,P. Cernovodeanu, op. p. 26; Virgil Apostolescu, Un aventurier apusean la curtea lui PetruSchiopul: Bartolomeo Brutti, tom XVIII, 1981, p. 567-574.

www.digibuc.ro

170 Eugen Denize 14

räul mai mare fusese evitat, presiunea asupra Moldovei, dar aa continuat sä se intensifice. Amenintat de turci cu dublare a haraciului

de cazaci cu noi incursiuni devastatoare, Petru a preferat sä de bunävoie tronul Moldovei, viala exil, departe de

Incursiunile sudul Bassrabiei vor continua vara lui 1592 eiChilia Tulcea capturind o sumä de 300.000 de aspri, ceea ce va duce la o

nouä incordare a turco-polone" la noi din partea sultanului cutransformarea Moldovei in Situatia Moldovei a deveniseaproape de nesuportat, presiunea la care se va

cea habsburgicA o reactie de anvergurA, reactie care se va produce timpuldomniei lui Mihai Viteazul va cuprinde spatiu românesc, deci Basarabia,

domnia Române0i, toamna anului 1593, Mihai Viteazuls-a cu probleme principale, probleme care vor pästra actualitatea peparcursul sale domnii. Este vorba de lupta de independenlA impotriva turcilor,impusä de situatia dezastruoasä a de lupta pentru unitatea de la inceput,apoi de lupta pentru unitatea statalä a celor trei de unitatea

de unitatea intregului românesc. prin realizarea acesteilupta antiotomank dar lupta impotriva veleitätilor expansioniste ale altor puteri, cumar Habsburgii putea avea cu de Mihai Viteazul aabordat aceste douA probleme majore ale domniei sale simultan de la inceput, deoareceintre ele exista o interdependentä, una fdrä orezolvare adecvatA.

de declan§area luptei pentru independentä, cazaciicontinuat atacurile zona de sud a Basarabiei, extinzAndu-le la alte zone alelärii. Astfel, profitând de izbucnirea rAzboiului dintre turci impeiali vara anului1593, decembrie ei atacA devasteazA imprejurimile Tighinei". Ca räspuns, tätarii auatacat Moldova, unde, iunie 1594, asediat pe Aron VodA dupA care,

cale, s-au indreptat spre Poculia91. In cazacii revin ajungla Chilia obligA pe Aron Vodä sA le pläteascä o mare sumA de banin. Abia dupA

izbucnirea luptei antiotomane a Aron va ianuarie 1595,sA incheie o aliantä cu ca.zacii93, sA-i incadreze astfel, mAcar partial, lupta deeliberare dusä de

Revolta antiotomanä declan§atä de Mihai Viteazul Tara RomâneascA deAron VodA Moldova, noiembrie Transilvania aflAndu-se stare debeligerantä cu Poarta otomanA din august a aruncarea luptä a

A. Veress, Documente, III, p. 247.Hurmuzaki, IV, 2, p. 173.M. Maxim, L'autonomie de la Moldavie et de la Valachie dans les actes officiales de

la Porte au cours de la seconde moitié du RESEE, tome XV, no.2, 1977, p. 217;idem, Les relations roumano-ottomanes entre 1574 et 1594, p. 486.

III, p. 40.N. Studii istorice asupra Chiliei Albe, p. 207-208.

92 Ibidem, p. 209.Idem, Acte fragmente, I, p. 128-129; Hurmuzaki, 1, p. 227.Balthasar Walter, Scurta adevdrata descriere a lui Mihai Viteazul domnul

Al. Papiu Ilarian, op. cit., I, Bucuresti, 1862, p. 13; Hurmuzaki, XII, p. 26.I. Viteazul unitatea a Prilor vol. Unitate

www.digibuc.ro

15 Problema Basarabiei in al XVI-lea 171

unor. importante militare, care constituiau un gray pericol pentru flancul dreptcomanicatiile trupelor otomane. Prin urmare, la Constantinopol s-a decis ca directia deatac sä schimbata din Europa spre la 14 mai 1595,sultanul a ca Moldova Tara transformate

Atacul a cuprins linie a inclusiv a Dunariidobrogene, Isaccea, Tulcea, Chilia sunt atacate97. Detasamentelelui Mihai Viteazul au de-a lungul spre MareaBabadagul Isaccea Paralel cu domnul Aron a

el lupta pentru eliberarea moldovene din zona Negre agurilor La inceputul lui 1595, trupele sale, efective transilvanene,

Apoi se spre Cetatea o gruparecomandata de beiul Hasan. detasamente Dobrogea

din nou pe La 22 martie, Ismail, de 4.000 de turci, estecucerit preluat de o garnizoang moldoveneasca'. Chilia este ea Astfel,Mon putea la 15 februarie 1595, scrisoare lui JanZamoyski, "Tara este, un sprijin pentruimpotriva acestui dusman pe avem spatele Faptul 1595,

au accesul la mare se reflectá promisiunile pe careRudolf II le-a facut Poloniei pentru a o atrage Liga anume cedezeposesiunea asupra Moldovei asupra fortäretelor de pelitoralul Negre, dreptul de navigatie

Toate aceste nu 1-au ajutat pe atunci SigismundBáthory, principele Transilvaniei, care dorea vechii Dacii subconducerea sa, a din domnie. Dar disparitia lui de pescena a abandonarea directiei de recucerire a sudului Basarabiei

de turci. Noul tratatul pe care 1-a incheiat la 3 iunie1595 principele transilvan, se obliga noua administratie a Moldoveivechile ei granite, exact teritoriul de la gurile de pe litoralul

Cu toate acestea, in iunie, expeditia sudul Moldovei se incheiase, oincercare a ca.zacilor de a Cetatea fárá rezultat'.

Luptele din iarna 1594-1595 din prima parte a anului 1595 purtate desub conducerea lui Mihai Viteazul au zdruncinat serios

continuitate istoria poporului Bucuresti, 1968, p. 160.Decei, Les relations entre Michel le Brave et l'Empire ottoman, RRH, tome

XIV, no.3, 1975, p. 460.Constantin Rezachevici, Les luttes pour l'indépendance menées par les pays roumains

dans la zone du Bas-Danube et de la Mer Noire époque de Michel le Brave, in ibidem, tomeXIX, no.4, 1980, p. 593.

Ibidem, p. 54; B. Walter, op. cit., p. 22 ; Hurmuzaki, III, 2, p. 69.Hurmuzaki, XII, p. 31; A. Veress, Documente, IV, p. 175-176.Hurmuzaki, III, p. 227-228, 232, 234, 471; 2, p. 95 2, p. 187; XII, p. 42;

N. Studii istorice asupra Chiliei Albe, p. 200-210.'°' Hurmuzaki, XII, p. 26.

Ibidem, Supliment, 1, p.103 Ibidem, XII, p. 141, 209.

Ibidem, III, 1, p. 479.Ibidem, IV, 2, p. 201.

www.digibuc.ro

172 Eugen Denize 16

de la de Jos de pe litoralul pontic al Moldovei. Expresive acest sens suntcuvintele cronicarului turc Mustafa Selaniki, ce nu poate fi de exagerare sensulnegativ. ce spune el: a zi a lunei 1003 (11 1595 - n.n.), au venitla Poarta fericirii strigAtorii de ajutor de ulemale oameni precum delocuitorii mici mari ai Babadagului, din cauza ghiaurilor umili care,zilele acestei ierni, au ocupat malurile Cunoscând evenimentele care sepetrecuserg acolo, ei ne-au spus: "...Au numai Varna ChiliaAkkerman Djon-Kerman (Oceakov - n.n.) trecgtorile Isaccea IsmailSilistra Giurgiu Rusciuk Turtucaia. Toate schelele sunt pârjoliteruinate in raialele Românesti ale Moldovei s-au aliat cuvenind peste 100 000 de necredinciosi dusmani ai legii, adunati dintre ghiauriidin Transilvania maghiari moscoviti au devastat infloritoare alemusulmanilor, care, cucerite supuse de atâtea secole, erau

situatie, puteri vecine, mai ales a Imperiului OtomanPoloniei, nu a amenintând din nou statutul al

Moldovei Românesti, cât integritatea teritorialg. pe lovituraprincipalg pe oare au indreptat-o lui Mihai a au

o expeditie de recucerire a Basarabiei. La 20 iunie, armata s-a pusavând un de a Moldovei'. Partea cu

Basarabia, trebuia cu posesiunile acestora, trecând sub administratia fiuluimare hanului, restul trebuia sâ formeze sangeacul lui de Bender

(Tighina), i se Chilia. acest a fie pus in aplicare abiala 13 octombrie 1595, atunci când au trecut Nistrul.

timp, polonii au avut tot timpul formuleze ei pretentiile teritorialedin lunile octombrie 1595, apostolic din Polonia,episcopul Malaspina di San Severo, a pe regele magnatii polonistApânirile la Marea cucereascA Tighina, Cetatea iarZainoyski nu ascuns de a ocupa Oceakov chiar Aslangorod depe Nipru expansioniste ale polonilor din regiune s-au manifestatin timpul lucrgrilor dietei imperiale de la Speyer, din iulie acelasi an. Aici, solii poloni aucerut, mai mult, nici Tara Româneascl,

cu vecine de la Marea De fapt, polonii cereau de multtocmai pentru erau convinsi Habsburgii nu puteau de acord cu asemenea pretentii

atunci ei aveau scuza cea pentru neparticiparea la Liga antiotomang.Polonia nu putea accepta nici o ocupatie a Moldovei. Zamoyski a

reactionat cu promptitudine fata otomane, august a intrat Moldova adin domnie pe tefan cu câteva ciocniri de

Mustafa Selaniki, Tarih (Cronia), Cronici privind PrileExtrase, vol. I, Sec. XV - mijlocul sec. Volum de Mihail Guboglu MustafaMehmed, Bucuresti, 1966, p. 368-369.

Hurmuzaki, III, 2, p. 113.N. Studii istorice asupra Chiliei Albe, p. 211-212.Hurmuzaki, III, 2, p. 107, 142.N. lorga, Istoria lui Mihai Viteazul, I, Bucuresti, 1935, p. 192.Idem, Acte ifragmente, I, p. 141.

112 Corfus, art. cit., p. 487-489; idem, Jurnalul expediliei polone Moldova din

www.digibuc.ro


amploare a tratatul de la din 22 octombrieprin care se recuno0ea starea de fapte din Moldova, tratat acceptat de sultan

urmare a suferite de armatele sale Tara ImperiulOtoman era puternic zdruncinat de luptele Mihai Viteazul, astfel nu-0 puteapermite adopte o atitudine la adresa Poloniei, ci ca aceasta,prin actiunile ei, provoace dezbinare conflicte

Pentru Moldova reglementare a situatiei a fost destul descump, noul domnitor, scopul de asigura hanalui,cedând sate moldovengti din sudul Basarabiei de atrimite anual un neprecizat de butoaie cu miere Crimeea'14. Se pare tot

tulburi ale anului 1595 turcii au din sudulBasarabiei, ei din trupul im teritoriu de-a lungul cuprins

lacurile Cahul Smil Cartal"5.reglementare mai a raporturilor polono-otomane, pe baza tratatului

de la s-a 1597-1598. 1597, solul polon Stanislav Gulski a cenitsultanului alunge pe din Tighina Cetatea accepte inlocuirea cupoloni, gospodari negustori, care puteau contribuie la dezvoltarea comertuluipolono-otoman astfel, veniturile Cerea, de asemenea, ca Ismailul

Ciubarciul Moldovei"6. Evident sultanul a respins asemenea propuneri,dar le-a acceptat pe acelea, mult mai moderate, formulate de alt sol polon, Jan FelixHerburt, prin care asigura, preponderenta Moldova.acest pe reglementarea raporturilor polono-otomane, era reglementataproblema sudului Basarabiei, bineinteles din nou defavoarea Moldovei, care era

suporte noi teritoriale, este numai de intindere.Pentru ultima decursul secolului XVI, problema sudului Basarabiei va

de Mihai Viteazul anii 1599-1600. 1599, luptele de la deJos, declanpte de turci februarie-martiem, au primit o din parteadomnului care, aprilie, a atacat (Isaccea), capturindo de negustori poloni, moldoveni, englezi spanioli"9, care amai multe navale pe Marea de a liniile

1595, RA, XXXII, nr. 2, 1970, p. 529; idem, Intervenfia consecinfele eiasupra lui Mihai Viteazul turcii, RdI, tom 28, nr. 4,1975, p. 527-540.

113 Hurmuzaki, III, 1, p. 215, 245; IV, 2, p. 218-220; N. Acte fragmente, I,146-147 149-151.

Kiatip Celebi, Fezleke-i tarih (Istoria sinoptia), Cronici turcesti, II, Sec. XVII- inceputul sec. volum de Mihail Guboglu, Bucuresti, 1974, p. 45 ; Miron Costin,Opere ed. P. P. Panaitescu, Bucuresti, 1958, p. 45,

115 Ion I. Nistor, Localizarea numelui Basarabia..., p. 14; idem, Basarabia, pivotul political Moldovei voievodale, p. 245.

Corfus, Moldova, p. 533-534; idem, Documente privitoarela istoria Romániei culese din polone. al XVI-lea, Bucuresti, 1979, p. 379-385.

117 Corfus, Intervenfia p. 535-536.Mustafa Selaniki, op. cit., p. 395-396; Hurmuzaki, IV, 2, p. 230.

119P. P. Panaitescu, Documente privitoare la istoria lui Mihai Viteazul, Bucuresti, 1936,p. 78-79.

Al. Cioranescu, Documente Simancas, p. 143; Sergiu Columbeanu, Acfiunile navaleale lui Viteazul pentru RdI, tom 28, nr. 4,1975, p. 491-492.

www.digibuc.ro

174 Denize 18

de aprovizionare ale Constantinopolului.Ultima incercare a lui Mihai de a recuceri sudul Basarabiei a

avut in vara anului 1600, ce el a cucerit Moldova' a prima uniredin istorie a tuturor romanilor. Anterior acestei actiuni, el exprimase foarte

intentia de a elibera sudul Basarabiei de turci aici proiectul detratat cu pe care cu Andrei Taranowski la 10 martie 1600, la Brasov.

acest proiect se prevedea ca: "Voievodatele Transilvaniei,moldovenesti, alias Moldovei, toate acele ce le-a luat prin puterea sabia sa, trebuie

le le dea atunci Coroanei Poloniei. Tot astfel, Chilia, Tighina, CetateaOceakovul Ismailul, recucerindu-le de la turci pe trebuie le dea

Coroanei polone"". Dar tratatul acceptat de regele polon", Mihai Viteazul afost obligat ia actiunea din sudul Basarabiei pe cont propriu.

Aflat la Mihai a ordorat lui Baba la mai 1600, sedeplaseze spre Bugeac in vechile hotare ale Moldovei", se pare

actiune nu era menitä strice de aceea, nu sunt semnalatelupte Bugeac sau in jurul stapânite de turci'26. aceasta era luiNicolae 1899, peste aproape patru decenii, 1935, el"...trimitand pe Deli Marcu raiaua, Mihai restabilea vechile hotare moldovenesti,

ele teritoriul de turci. Patru Tighina, Chilia Cetateaprobabil Smilul, create locuitorii de dare pe maiani de Aceasta a fost de cercetatori, printre care

Sergiu Iosipescu'9, ce Constantin Rezachevici este de acordprimul punct de vedere al lui Nicolae din 1899, considerand evenimentelenefavorabile pe Mihai Viteazul proiectul de eliberare asud-estului Moldovei, la noi consideram acest punct de vedere esteconform cu realitatea el de rapoartele ambasadorului venetian de

121 Pentru expeditia lui Mihai Viteazul Moldova, a se vedea, altele, Al.Campania lui Viteazul Moldova, in Studii, tom 13, nr. 4, 1960, 141-157; C. Cihodaru,Campania lui Viteazul Moldova (mai-iunie 1600), CI, serie V, Iasi, 1974,p. 131-145.

Corfus, Corespondenfa asupra relajiunilor Mihai Viteazul Polonia,1935, p. 40-41; idem, polonii, Bucuresti, 1937, p. 83; P. Panaitescu,

Viteazul, Bucuresti, 1936, p. 199; C. Rezachevici, a lui Viteazuletapele de dobandire a Moldovei, vol. Viteazul, Culegere de studii,Bucuresti, 1975, p. 69-70; Ion I. Nistor, Tratativele lui Mihai Viteazul cu Polonia, AARMSI,

t. XVI, 1934, 63-64.I. Corfus, Michel le Brave et la Pologne, p. 44.

124 "Baba Novakum cum suo exercitu 4 versus fluvios Nesther et Danuby expedivit,ut omnes qui fidelitatem Michaeli Vaivodae praestare recusaverint, igne et ferro in nihilumredigantur" (Hurmuzaki, IV, p. 72 ; a se vedea ibidem, XII, p. 951).

125 Ibidem, III, 2, p. 359-360.lorga, Studii istorice asupra Chiliei Albe, p. 215.

Idem, lui Viteazul, 1935, p. 82.'28 A. art. cit., p. 428.

Sergiu Iosipescu, a lui Mihai Viteazulromâneasca, in "Studii materiale de muzeografie istorie nr. 17-18, 1984-1985,p. 169.

C. Rezachevici, Les luttes pour l'indépendance..., p. 587.

www.digibuc.ro


la curtea prim raport, din 1600, el considera MihaiViteazul ocupase sudul Basarabiei: "...Quanto al Valaco, escribe el mismoCabriani que entraba en la Besarabia, con que se abra ensenoreado de toda laMoldavia entera, siendo esta la ultima parte della, a la ribera del Mar pestenici trei la 24 iulie, situatia se clarificase mare el raportaurmätoarele: "...che in questa invazione della Moldavia dovesse spingersi nellaBessarabia, che beve sopra il Mar maggiore da quella parte, dove alle boccheNiester e Biaogorod o Moncastro castello del qualle tenuto da Turchi, et la terrahabitata da Tartari, stata desolata nelle presenti guerre dalli Cosacchi, che potevafare con nissuna et pure non 'ha et questo fa ogni credere che nonvogl ia attacarla con loro. Egli dice che la quando opportuna'occasione .

Credem Mihai Viteazul Moldova prin urmare,romanesc, situatia in Transilvania, care obligat

Moldova la lui iunie, nu i-a permis un nou deimpotriva turcilor nici acestia, care nu cum vor evolua evenimentele, nu au atacatpe Baba corpul expeditionar. aceste Baba acutreierat sudul Basarabiei a provoca daune a ataca vreo cetate deturci. atitudine a lui Mihai Viteazul a fost de in toamna anului1600, dupa ce-1 pe domnul instalasera in scaunul dela Bucuresti pe Simion s-au ferit atace posesiunile turcesti din sudulBasarabiei, desi numai Chilia Cetatea ar adus venituri de "...zece ori o

de mii decu moartea tragicá a lui Mihai Viteazul, asasinat miseleste pe

Turzii august 1601, se o din efortul poporului de arecupera sudul Basarabiei cucerit de turci. Timp de decenii, in primul ceidin Moldova, dar cei din Tara Transilvania, au tot ce le-a stat in

ca recupereze cele de la gurile de pe litoralul denord-vest al Negre o deosebita sub aspect economic,sub aspect militar. Dar toate au fost zadarnice, importanta acestei regiunipentru Imperiul Otoman de Turcii nu numai nu au cedat principalelepozifii cucerite aici, au au reusit, le in detrimentulMoldovei. a fost complicata de numeroasele interventii militare ale cazacilor,

ale polonilor, al rezultat a fost o erodare a economice ainternational al Moldovei. Cu toate acestea, au impiedicat cu succes

extinderea dominatiei otomane Ware in centrale nordice ale Basarabiei, zonade sud, Bugeacul, desi cu fermitate de turci, continuand viitorreprezinte unul din punctele nodale ale sistemului de internationale dinparte a Europei.

Al. Cioränescu, Documente Simancas, p.163.132 Hurmuzaki, III, 2, p. 360.

Pentru personalitatea actiuni1e lui Baba Novac, a se vedea Marin George, BabaNovac lui Mihai Viteazul, Bucuresti, 1975; Ion Georgescu, Baba Novac.

realitate Bucuresti, 1980.Corfus, Mihai Viteazul ,si p. 351.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

POLITICA ORIENTALÄ 1733-1739

I. de succesiune a (1733-1735)

PAUL CERNOVODEANU

Ultirnul deceniu de domnie a lui Ahmed al adusese pace turcilor.imperialii venetienii la Passarowitz (10/21 1718), sultanul

reglementat raporturile cu Rusia prin incheierea tratatului de "pace dinnoiembrie 1720 la privind treburile

din 13/24 iunie 1724 referitoare la neimplicarea turcilor in afacerile Persieifarä lui Petru Mare, dupä ce acesta achizitiile teritoriale princampania din Caucaz din 1722-1723'.

Moartea regelui August al II-lea al Poloniei (1 februarie 1733) complicA,din nou, echilibrul politic european. Seimul de la Varsovia a ales in locul säu, la 12septembrie 1733, pe fostul monarh, Stanislas I Leszczynski2, trecut aliat al lui Carol alXII-lea al Suediei, iar in acel moment socrul regelui Ludovic al XV-lea alAlegerea sa era binevIzutä de Franta, Suedia Poarta schimb, eacontravenea intereselor Imperiului Habsburgic ce candidatura la tron acelui decedat, August Friedrich palatin al Saxoniei, ca nu cumva acesta -

fdrä regat - "pragmatica sanctiune", prin care Carol al VI-lea,scoborâtori masculini, ca mostenitoare pe sa Maria Tereza revendice,

moartea suveranului, coroana imperiald. aceeasi alegerea lui StanislasLeszczynski nu convenea nici Rusiei, ce se obisnuise ca total subinfluenta ei, sá situatia unui stat satelit nu voia acum a risca ca aceasta sädeviná adversará de Franta, Suedia mai ales Imperiul Otoman. Depotrivit din 1726, la o austro-rusä menitá asigure tronulpolon palatinului Saxonei, care, sprijinul militar al trupelor Ana Ivanova(1730-1740), reuseste investitura la 5 octombrie 1733, parte acucerit de aliali, sub numele de August al Franta, Spania Sardinia sede impotriva Imperiilor Habsburgic Rus dezantuindu-se rAzboiul de succesiunela tronul pe un teatru foarte larg de Europei, la Rin in Italia3.

Boris La formation de rEmpire russe. documents, vol. Paris1953, p. 20; Mustafa Ali Mehmed, Istoria turcilor, Bucuresti, 1976, p. 260-262.

2 Vezi asupra vielii domniei acestui care sfarsit viala ca duce alla 23 februarie 1766, monografia lui Jan Feldman, Stanislaw Leszczynski, Wroclaw-Varsovia,1948, mai recent Jacques Levron, Stanislas Leszczynski, roi de Pologne, duc de Lorraine. Unroi philosophe au de Lumières, Paris, 1984.

Arnanunte la E. Bourgeois, Manuel historique de politique étrangère, vol. Les

origines (1610-1789) éd.), Paris, 1916, p. 398-403; D. Lerer, La politique française en Polognesous Louis XV (1 732-1 772), Toulouse, 1929; Pierre Muret, prépondérance anglaise (1715-1763) éd.), vol. XI din "Peuples et civilisations", Paris, 1949, p. 195-201; Gaston


www.digibuc.ro

178 Paul Cernovodeanu

Anglia, sub whig condus de Robert Walpole, neavând de intereseimediate, a preferat neutralitatee. Dar a rAmasatât la St. Petersburg, cât la Constantinopol spre a extinderea conflictului,

evite unui rAzboi turci. Situatia era destul deavând vedere presiunile exercitate de asupra de a interveni

direct lui Leszczynski. Sultanul Mahmud I (1730-1754) care adoptase ode August al nerecunoscându-1 ca rege al Poloniei, a sprijinit

pe Stanislas I ai partizani o confederatie voievodatele dinsudul dar a o neutralitate armatA5. Mahmud I a luiLeszczynski sA recruteze osteni din Principate sA sprijinul tAtarilorKaplan I Ghirai6. Atât Grigore al Ghica - strdmutat Tara RomâneascA, câtsuccesorul sAu in scaunul de domnie al Moldovei, Constantin Mavrocordat (5/ 16 aprilie1733-16/27 noiembrie 1735), s-au ferit sA se implice mai criza polonezA,fiindu-le de represaliile ale imperialilor ca de pustiirile tAtarilor,au refuzat instalarea pe teritoriul Principatelor a partizanilor regelui Stanislas, laKamenec-Podolsk refugiati, acum, pe teritoriul raialei turcesti de la Hotin7. chiarotomanii n-au cutezat sA mai departe, având vedere conflictul prelungit

Persia care se desfAsura defavorabil pentru ei. timp rusii odiplomaticA care nu le reuseste. Ambasadorul la Londra, printul Antioh Cantemir,

rAposatului domn al Moldovei, Dimitrie Cantemir, acum aristocratiaaparatul de stat rusesc, a propus, martie 1731, premierului Walpole Secretarului deStat al Afacerilor Externe, Thomas Pelharn-Holles, duce de Newastle, un tratat de

numele suveranei sale, oferta a fost refuzate. regele George al a

Zeller, Les temps modernes: De Louis XIV 1789, Histoire des relations internationales,éd. Pierre Renouvin, 1112, Paris, 1955, p. 186-188; L. Sutton, The King's Honor and the King'sCardinal. The War of the Polish Succession, Lexington, 1981.

Vezi Sir Richard Lodge, The English Neutrality in the War of the Polish Succession,"Transactions of the Royal Historical Society", 4th serie,14(1931), p. 141-173.

Wladyslaw Konopczynski, Polska a Turcja 1683-1792 (Polonia Turcia... ), Varsovia,1936, p. 108-109.

AmAnunte, vezi la G. Veinstein, Les Tatars de Crimée et la seconde élection deStanislas I.eszczynski, in CMRS, XI (Janv. -Mars. 1970), p. 24-92.

Cronica Istoria Moldovei anii 1695-1754 (ed. N. CamarianoA. Camariano-Cioran), 1965, p. 359-360; I. Neculce, Opere, Letopisetul Moldovei

de cuvinte (ed. Gabriel $trempel), Bucuresti, 1982; p. 747; Veniamin Ciobanu,politice románo-polone 1699-1848, Bucuresti, 1980, p. 61-62.

V. N. Aleksandrov, A. D. Kantemir Londona, tom. II, Moscova, 1897(Scrisoarea lui Antioh Cantemir ducele de Newcastle din 18 mai 1735). intracontact Secretarul de Stat pentru Afacerile Externe (Dep. de Nord), Philip Dormer Stanhope,lord Harrington, Cantemir se adresa omologului acestuia pentru Dep. de Sud, ducele de Newcastle,la 17/28 mai 1735, fAcAndu-i cA a obtinut aprobarea regelui pentru a pune la dispozitiaflotei tarinei doi ofiteri navali englezi, nominalizat doar cApitanul Matthew, BritishLibrary, Add. Mss. 32787, 276. Antioh Cantemir, rafinat a facut o foarteimpresie cercurile politice mondene ale societAtii londoneze, in excelente relatii curegina Carolina care aprecia cultura; tot el a pus pentru prima lumea

europeanA traducerea a operei manuscrise latinA a sAu, erudituldomn al Moldovei Dimitrie Cantemir, The history of the Growth and Decay of the OthmanEmpire, London, 1734-1735, 4+XV-460 p. , in vicarului de Great Walthom (Essex)

www.digibuc.ro

3 Anglia de succesiune a 179

dat instructiuni rezidentului säu diplomatic la Stockholm, Edward Finch,ambasadorului de la Poartä, George Hay, conte de Kinnou19, sä SuediaImperiul Otoman la retinere

Stanislas Leszczynski, de trupele lui August celerusesti aflate sub comanda generalului de origine irlandea Peter (Piotr Piotrvici) Lascy(sau Lacy ori Lassi), s-a retras la Gdansk (Danzig), unde a fost asediat de inamici. Subpresiunea opiniei publice din influentul ministru consilier al regelui, cardinalulAndré de Fleury, acceptá cu mare trimiterea unui corp expeditionar la Gdansk,

nu poate marele port de la luat cu asalt,capituleazá la 7 iulie 1734. Regele Stanislas a izbutit, mare greutate, fugä s-a

in Prusia. Austriecii, in schimb, inregistreazA o serie de insuccese militare laKehl Philipsburg ce cad in iulie 1734,

ca ducatele de Panna Guastala in Italia timp ce spaniolii reusesc, aceeasiSicilia sä ocupe orasul

lui Stanislas Leszczynski fuga lui din aduc Poarta laoarecare moderalie, dar totusi dreaätorii sultanului solicitä, in iulie 1734, ambasadorului

lordului Kinnoul celui al Olandei, Cornelis Calkoen, garantii Rusia nu seva mai amesteca in treburile regatului Regele George al II-lea dá dispozitiiexprese lordului in cursul anului 1734, de a se conforma instructiunilorprimite de la ducele de Newcastle de a tempera pe otomani de a nu le sä

abatele Nicholas Tindal (1687-1744), pasionat orientalist, cf. N. lorga, A History of Anglo-Romanian relations, Bucharest, 1931, p. 32- 33; Mihai Guboglu, Dimitrie istoriaImperialui Otoman. SAI, p. 187; P. P. Panaitescu, Dimitrie C'antemir. opera,

p. 170-17 mai ales Hugh Tevor-Roper, Dimitrie Ottoman Historyand its reception in in RRH, XXIV, (1985), nr. p. 51-66; despre activitatea deambasador a lui Antioh Cantemir la Londra, vezi V. N. Aleksandrov, Russkie diplomaticeskia

Londone XVIII tom I, Varsovia, 1897, p. 21-26, 284-286 380-384.biografia activitatea lui Antioh Cantemir, in general, vezi L. N. Maikov, dejaKn. A. D. Kantemira (St. Petersburg, 1903) Helmut Grasshoff, A. D. Kantemir und Westeuropa

1966).George Hay, conte de Kinnoul (+1758), nobil intrat diplomatie; suspectat de

a sprijinitor al pretendentului Stuart e arestat 1715, cât in 1722, dar a fostdezvinovälit de Camera Lorzilor. Numit de suveran ambasador la la 16/27 mai 1729,soseste la Constantinopol la 15/26 aprilie 1730; rechemat din post la 19/30 august 1735, päräsesteImperiul Otoman in toamna anului 1736. La intoarcerea in patrie, intervine in dezbaterea unorprobleme de ordin religios in Amänunte biografice la D. B. Horn, British DiplomaticRepresentatives... , p. 152; The Compact Edition D.N.B., I, p. 123.

Sbornik lmperatorskogo obstestva. Diplomaticeskaja perepiskaangliiskih poslov i posslanikov pri Dvore (Rapoarte diplomatice engleze de la Curtearusä 1733-1736), vol. 76, St. Petersburg, 1891, p. 201 doc. la 9/20 aprilie 1734de Secretarul de Stat pentru Externe - Departamentul de Nord-lordul Harrington, atre

rezidenti englezi la St. Petersburg lordul George Forbes Claudius Rondeau). Veziasupra corespondentei diplomatice dintre Anglia Rusia in perioadä, A. d'A. Collyer,Notes on the diplomatic correspondence between England and Russia (1700-1750),"Transactions of the Royal Historical Society'', New Series,14 (1900), p. 143-173.

P. Muret, op. cit., p. 201-206; G. Zeller, Les temps modernes... , Histoire desrelations internationales, III, p. 189-190.

12 Sbornik». , vol. 76, p. 243-246, doc. 120 adresatA la 16/27 aprilie 1734 de lordulHarrington lui Rondeau).

www.digibuc.ro

180 Paul Cernovodeanu 4

declare räzboi Rusiei sau oricarei alte puteri crestine". Vicecancelarul Rusiei, contele deorigine germanä, Heinrich Johann (Andrei Ivanovici) Ostermann, serezidentului englez de la St. Petersburg, Claudius Rondeau, la 30 noiembrie/11 decembrie de actiunile prea lente ale lui Kinnoul la Constantinopol, exprimându-sidorinta ca regele George al II-lea inlocuiascä la printr-un negociator maiexperimentat". Suveranul englez era, cu asigurarile primite de laKinnoul ianuarie 1735 turcii nu vor rupe acest an pacea cu nici o puterecrestinV. Ba mai mult, Rondeau a lui Ostermann la 18 - februarie/ martie unproiect de pacificare de succesiune la tronul Poloniei conceput de George al

State le Generale ale Olandei care Stanislas Leszczynski urma sá abdicedefinitiv de la tronul Poloniei, larä care urma total de R5zboiul acontinuat farina a in februarie, pe generalul Lascy de la comandatrupelor din cu maresalul de origine Burchard (Christoph) (HristoforAntonovici) von iar mai a trimis trupe cu Lascy ajutorul armateloraustriece pe de la Rin; ostenilor larinei Ana - cum comunicaRondeau la 31 mai/ 11 - se aflau "two princes of Valachia, brothers to PrinceCantemir" iunie 1735, situatia s-a complicat din pricina intentiei sultanuluiMahmud, transmisä ducelui de Newcastle de Kinnoul, de a porunci hanului KaplanGhirai sä o campanie de vará cu vreo 80000 de osteni impotriva Persiei,prin tinuturile ruse din jurul Caspice'. Vicecancelarul Ostermann s-a foartenemultumit a pe rezidentul Rondeau rusii inflexibili nu vor

tátarilor accesul prin teritoriul Poarta sáagravarea situatiei, regele George al II-lea a august,

recheme ambasadorul de la Constantinopol la insistentele Curtii ruse, socotea preaputin energic cu Sir Everard Fawkener20, mai cu treburile

p. 292-293, doc. 142 la /22 oct. 1734 de lordul Harringtonlui Rondeau)

p. 330-331 (raport al lui Rondeau Harrington din 30 nov. / 11 dec. 1734).Pentru politica vicecancelarului Ostermann de turci, vezi, special, A. Kociubinski, GrafAndrei Ivanovici Ostermann i razdili Iz istory Vostonago Voprosa Voina piatiletitja,Odessa, 1899, iar pentru activitatea ambasadorilor englezi Rusia secolul alXVIII-lea, in special, K. H. Ruffman, Die dzplomatische Vertretung Grossbritaniens am Zarenhofim 18 Jahrhundert, "Jahrbücher Geschichte Europas", 2 (1954), p. 405-421.

Sbornik.... , vol. 76, p. 363, doc. 172 de lordul Harrington lui Rondeaula 18 februarie 1735).

p. 369-374, doc. 177,Ibidem, p. 402, doc. 195 (raport al lui Rondeau lordul Harrington din 31 mai/ 11

iunie 1735). doi Cantemir, armata rusk erau Antioh, ambasadorulla Londra, anume Constantin (29 iulie/9 august 1705- 19/30 ian. 1747), in garda

imperialA, (Serghei) (11/22 aug. 1706- 24april./5 mai 1780), ajuns la 1762, brigadier; cuerau fostului domn al Moldovei, Dimitrie, cf. Sever de Zotta, Despre neamul

IN, facs. IX (1931), partea I-a, 40 (tabel genealogic).18 Informatii transmise de lordul Kinnoul lui Rondeau comunicate de acesta lordului

la 21 iunie/2 1735, cf. vol. 76, p. 408-410, doc. 201.Ibidem; vezi V. N. Aleksandrov, Russkie diplomaticeskie Londone,

Varsovia, 1897, p. 68-69.20 Sir Everard Fawkener (1684-1758), comerciant de negotul cu

postavuri din Levant, anticar erudit apreciat colectionar de medalii, prieten a lui

www.digibuc.ro

5 Anglia de succesiune a Poloniei 181

Orientului". Mazilirea marelui vizir Ali la 12 de persaniicondusi de iscusitul al Abbas al Tahmasp-Kuli han, apozilia Portii care a poruncit hanului Kaplan Ghirai sä porneascA impotriva inamicului

regiunile a rechemat atunci pe dinla Kiev spre a mobiliza trupele cazul izbucnirii unui conflict cu Poarta, din

pricina tätarilor. Având vedere incordarea situatiei din Europei, rusii aupe aliatul de la Viena la moderatie, spre a rdzboiul cu franco-sardo-

spaniolii provocat de succesiunea la tronul Poloniei, care oricum luase aceastäprin lui August al Astfel s-a ajuns la semnarea preliminariilor päcii

de la Viena la 5 octombrie 1735, printr-un armistitiu armat de prin careImperiul Habsburgic pierdea Sicilia Neapole favoarea lui Don Carlos,regelui Spaniei ceda Lorena lui Stanislas Leszczynski, care urma sä renunle defmitivla tronul de iesirea austriecilor din räzboi, contând pe ei ca

virtutea tratatului din 1726, sporesc presiunea asupra Portii prin punerea pepicior de a armatelor din Ucraina, 250.000 de oameni puse subcomanda lui a proaspät inaintatului grad maresal Lascy'. acum

favorabil de a umilintele de la Prut, folosind ca pretext amesteculhanului tAtar conflictul turco-persan, rusii atacul asupra Azovului Crirneii

anului 1736.

Voltaire Anglia 1726-1729 la sa de la Wandworth (cf. Norma Perry, Sir EverardFawlcener, friend and corespondent of Voltaire, Oxford, 1975). 1735 a fost innobilat de regeleGeorge al II-lea numit ambasador al la (19/30 august 1735), sosind la Constantinopolla 30 dec. 1735. A fost rechemat din post a Imperiul Otoman la 19 nov. 1742; laîntoarcerea in a fost numit secretar al ducelui de Cumberland, favoritul regelui. In sfArsit,Fawkener a oblinut, la 28 8 iunie 1745,slujba de codirector general al postelor din MareaBritanie, pe care a ocupat-o la moarte, cf. D. B. Horn, op. cit., p. 153 The Compact Editionof the p. 666.

21 Sbornik..., vol. 76, p. 429, doc. 211 de lordul Harrington lui Rondeau la14 august 1735); despre numirea post a lui Fawkener, ibidem, p. 437-438, doc. 125 (acelasi

acelasi, 24 4 sept. 1735).22 Ibidem, p. 434-435, doc. 213 (raport al lui Rondeau lordul Harrington din

27 august23 P. Muret, op. cit., p. 206-207. Actul de renuntare al lui Stanislas Leszczynski la tronul

Poloniei din 26 ianuarie 1736.Sbornik...., p. 490-491, doc. 253 (raport al lui Rondeau lordul Harrington din

17 martie 1736).

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

DOCUMENTAR

CAMPAMILE GENERALULUI FEDERICO VETERANI

TRANSILVANIA BANAT (1686-1694)

memorlile sale)

MARIA M. ALEXANDRESCU-DERSCA BULGARU

Biografia lui Federico Veterani (1650-1695)

Generalul conte Federico Veterani, imperal, a fost una dinmilitare de seamA ale Habsburgic din ultimele decenii ale

veacului al XVII-lea.in 1650, la Urbino (Italia), Veterani a intrat de armata imperialA.

serviciilor aduse Leopold (1658-1705) din Ungaria, aobtinut 1682 autorizatia de forma un regim de cavalerie, pe care comandat cu

de colonel.1683 s-a distins luptele pentru depresurarea Vienei, de armata

otomanA de sub comanda marelui vizir Kara Mustafa (1676-1683), cu omie de cuirasieri ultimul pod fata capitalei Habsburgilor.

depresurarea Vienei (septembrie 1683), a luat parte, sub ordinelegeneralului Antonio Caraffa, la campania din Ungaria. S-a distins luptele purtatepentru eliberarea Neuhiusel, de trupele lui Imre Thököly, cdpeteniarAsculatilor unguri impotriva dominatiei Habsburgilor, de Sub ordinelegeneralului Schultz, a atacat lui Thököly de la Eperies a capturatcorespondenta acestuia cu turcü. S-a evidential luptele de la Tokaj.

general de artilerie (Oberstergeneralfeldwachtmeister,septembrie 1685), a asediat Seghedinul, silind pe turcii de sub comanda mareluiSuleiman capituleze. 1687, fiind chemat sA armata ducelui Carol deLorena, a luat parte la asediul Erlau.

de a forma o confederatie cuprinzand TransilvaniaTara RomâneascA, transformate provincii ale regatului ungar, reconstituit

beneficiul Habsburgilor, a determinat curtea de la Viena sA de la metodapersuasiunii la metoda faptului indeplinit prin Sub pretextul Transilvanieide tAtari de poloni, regele loan Sobieski pretentii asupra trei

au fost masate trupe la granita Principatului. Spre a face rost de provizii decvartir, generalul Antonio Caraffa trupele Bihor, iar Veterani pe ale saleMaramure4.

Pentru a opri inaintarea imperialilor Transilvania, principele Mihai Apafi I


www.digibuc.ro

184 Maria M. Alexandrescu - Dersca Bulgaru 2

(1661-1690) a tratatul de la DumbrAveni, la 27 noiembrie 1685,care principele se obliga sä aprovizioneze armata imperialä. dar timp ce delegatiiTransilvaniei se aflau la Viena pentru tratative, generalul a ocupat Deva

Cluj, Sibiul. Sub presiune s-a tratatul hallerian (28 mai1686) prin care Leopold I era recunoscut protector al Transilvaniei,Mihai vasalul lui.

anul 1687, imperialii au ocupat Clujul au impuscedarea celor mai insemnate din Transilvania: Sibiu, Gherla,

Banat. schimbul recunoasterii privilegiilor Transilvaniei, Mihai Apafi s-aobligat prin tratatul de la Blaj (27 octombrie 1687) pläteasci imperialilor suma de700000 de renani sä le livreze importante de alimente furaj.

aceste Veterani a fost numit comandant al imperiale dinTransilvania aici de ducele de Lorena, cu resedinta la Toate dinTransilvania erau acum supuse de imperiali, care au oblinut Huszt, ChioarGurghiu. Singur a refuzat o garnizoanä imperialä. Din ordinulgeneralului Caraffa a fost bombardat de Veterani sä se predea (26 mai 1688).

timpul comandamentului säu (1687-1688), Veterani a ocupatTransilvanie la Orsova. Numit, la 18 1688, general de divizie

(Feldmarschallieutnant) a avut misiunea de a apka granita de a TransilvanieitAtarilor de a urmki evolutia a domn,

Serban Cantacuzino (1678-1688), aderase, anului 1688, la LigaexpectativA.

Chemat Banat, teatrul principal al operatiunilor militare, Veterani a atacatCaransebesul, pozitie cheie care turcilor accesul Transilvaniei, la

câteva leghe de Poarta de Fier. Dar de ocuparea Orsovei, de haiducii skbia preluat aceastä localitate pe care avea intentia sä o pentru a

impiedica trecerea pe Dunke a bkcilor turcesti care se indreptau de la spreBelgrad.

Släbirea chiar dezintegrarea militare otomane a Banatului,cetätilor Nicopole de turci capitularea pasei de Novigrad au determinat peVeterani sä aplicare un mai vechi al aprobat de Curtea din Viena, de ase intoarce Tara RomâneascA Transilvania pentru a crula acestintreline mai bine regimentele cu ajutorul proviziilor livrate de domn,dupä cum la7 august, ducelui de Lorena. afara acestor motive de circumstantA, Veteraniun triplu obiectiv: 1. sä exercite presiune asupra asupra lui Cantacuzino pentru a-1determina sä la politica sa prudentA, de expectativA, trecând pe fatä de partea

2. sä cerceteze personal posibilitAtile reale de incartiruire aprovizonarearmatei Tara RomâneascA 3. sä constate starea mijloacelor decomunicatie existente pentru a asigura transporturile de trupe, alimente, printrecatorile Carpatilor meridionali aflate imperialilor prin TaraRomâneascA.

la Orsova un comandant skb, Veterani s-a indreptat sprese afla la 23 august 1688, ajungänd la Craiova la 23 septembrie. la 7octombrie, Veterani s-a indreptat spre Cimpulung. tabka acestei

a delegatia trimisä de Cantacuzino la Viena, din frateledomnului, marele spätar Mihai Cantacuzino, ginerele säu, marele Constantin

nepotul säu Constantin Brincoveanu, care i-au adus dar un cal de

www.digibuc.ro

3 Memoriile generalului Federico Veterani 185

o de samur. Veterani le-a dat, in schimb, prizonierii turci ce ii dedin Novigrad, cum aratá scrisoare unchiul abatele Altoviti, la

17 septembrie 1688.Veterani urmat prin Tara Carpati prin

trecatoarea (23 septembrie) a fortificare o preconizeaza spre a impiedicanavälirile tatarilor Tara de care se temea domnul. Spirit realist, Vetaranisi-a dat seama in cursul tecerii sale sale prin Tara aici atrupelor imperiale o operatie hazardata, din cauza primejdiei reale a unei invaziia tatarilor, a prezentei turcilor in Nicopol, considerata cheia Tkii

Turnu (Mágurele), Giurgiu pe imperialii nu dispuneaude trecatoarea de la Orsova de cea de la Dragoslavele-Rucar, departe de baza de laBrasov.

a se influentat de intrigantului iezuit Antide Dunod (1640-1696), intrat slujba Leopold I, ale lui Constantin Bälaceanu, care,

de prudenta manifestatA de noul domn Constantin Brancoveanu (1688-1714) de planul unei comune impotriva turcilor, sustineau revenireaimperialilor din iernat Tara Veterani dat seama riscaTransilvania de da curs cererilor

Spirit realist, Veterani a ocupareaistorice necesita ridicarea de pe linia Focsani pentruprevenirea navälirii prezenta unei puternice armate imperiale de 18-20regimente de infanterie, cavalerie, dragoni artilerie. raport adresatla 1 octombrie 1688 (vezi traducerea desprevol. VII, Bucuresti, 1980, pp. 476-478), generalul regiunea pe care a

nu de incartiruire aprovizionare nici de comunicatiepotrivite. asupra transportului de trupe prin trecatorileOrsova Dragoslavele - Ruck dintre Transilvania Tara De aceea,recomanda o de cu lara "nu poate

a izgoni mai pe turci". Atrage asupra asupra faptuluirecurgerea la o de impunere avea drept urmare fuga locuitorilor.

Dar, poate sub influenta a Dunod, Curtea de la Viena a trecut de lapolitica a lui Veterani la politica de forte a generalului imperialDonatus Heissler, care a avut tragice pentru imperiali.

inläturarea Transilvania inlocuirea sa prin Heissler,Veterani a fosttrimis la armata ducelui Ludovic de Baden care pornea impotriva Belgradului. S-ailustrat luptele purtate impotriva turcilor la Jagodin Nis, pe ImreThököly. A intrat cetatea Vidin, dar, dispunand dea fost se moartea generalului imperial Francisco Piccolomini, apreluat comanda de la Nis, cetatea.

sale, a impiedicat asediului Belgrad, adeterminat predarea Kanizsa incercuirea a situatie grea

1691 a fost conducerea operatiunilor militare din Banat. Aocupat Lipova, pentru a asigura Transilvaniei, a deschide imperialilor drumulde comunicatie Buda transportul pe Mures. A Orsova, pentru a impiedicatrecerea pe Dunke a corábiilor turcesti alimente spre cetatea Belgrad

de imperiali. ridicarea asediului acestei importante a luat

www.digibuc.ro


pentru Transilvaniei a fortificat Caransebesul, cheia acestui principat datoritäapropierii de Poarta de Fier. Ca pentru activitatea Banat,

Leopold la de feldmaresal (Feldmarschall) la 17 mai 1694.anul cursul unei scurte deplasari la Viena,a ordinul de a

asedia Timisoara. Dar a trebuit renunte fata ofensive otomane desultanul Mustafa (1695-1703), care a trecut la Belgrad, oprindu-se la

Timisoara. Dar, timp ce se facá jonctiunea cu annata imperialäcare avea misiunea de a ataca pe turci dincolo de Tisa, Lipova a fost pierdutä deimperiali.

Dispunand de numai regimente de cavalerie aproape o mie depedestrasi, Veterani a pornit in ajutorul Lugosului, venirea armatei imperiale.Dar, in locul imperialilor, a apkut sultanul in unor impunatoare: 28.000 deieniceri 27.000 de spahii, 30.000 cavaleristi, in total 85.000 ostasi.sangeroasa luptá de la Lugos, Veterani, ränit, dat obstescul asupra aucirculat zvonuri contradictorii.

Veterani este autorul memoriilor publicate sub titlul: Memorie marescialloconte Federico Veterani dall anno 1683 sino all'anno 1694 concernenti l'operazionimilitare da lui fatti in Ungaria e provincie adiacenti con diversi documenti spettanti alle

ora in prima volta publicate, Viena e Lipsca, 1771. Manuscrisul memoriilor sepästreaza in Biblioteca din Viena, cod 8635 9742. Au fost traduse in limbagermaná publicate 1771 apoi la Dresda.

Memoriile sale, Veterani descrie operatiile sale militare pentru ocuparea unorinsemnate din Transilvania Banat, pentru fortificarea ca, de

Caransebesul Orsova, cheia a Serbiei Bulgariei.luate critice prin primatul acordat scopului principal:

mentinerea Transilvaniei sub dominatia habsburgica. Nu se critice greselilede unii generali imperiali ca: Hoffkirchen, Heissler ducele Ludovic de

Baden. Criticile sale nu nici Curtea din Viena, care faurise planuri utopice pentruocuparea Moldovei. Nici nu este la decriticile sale meritate. Astfel, Veterani socoteste ordinul primit de la de a-si unifortele cu cele ale regelui poloniei Sobieski pentru a ataca TaraRomaneascä drept "o himerica" pe care a izbutit o prin argumentelesale.

Veterani informatii asupra relatiilor sale cu CantacuzinoConstantin Brancoveanu, care, urma negocierilor purtate, i-au acordat subsidii de50.000 de pe an, cvartir provizii pentru intretinerea imperiale. Datoritábunelor sale domnii Moldovei, Veterani a informatiipretioase asupra turcilor tätarilor.

Veterani a o bogatá, in orasul natal Urbino,intr-un dosar intitulat: Lettere originali del Marescallo generale di Leopoldo I, il conteFederico Veterani di Urbino, scritte a Mons, Patriarca ed all'abbate Urbano Altovitisuoi materni a Roma, dall'anno 1688 sino al 1695, insolite de o de 215documente. Veterani este autorul a rapoarte inaintate la 25 august10 octombrie 1688,publicate de Andrea Lazzaro intitulatä Vita di FedericoVeterani, Urbino, 1805, p. 114-118, sub titlul Relazione della Valachia mandata alla

dell'Imperatore dal generale Maresciallo-Tenente il 10 ottobre 1688 la noi deG. Coatu, "Convorbiri literare", t. LXXIV, 1941, no.4-7, p. 468-472. Textul raportului

www.digibuc.ro

5 Memoriile generalului Federico Veterani (I) 187

a fost publicat de Viorica Lascu o copie de la Luca arhiva nuntiuluiapostolic de la Viena, Buonvisi, sub titlul Relazione della mia marcia di Vallachia conqualche possibile circonstanze che la mia pocca ha potuto racorre, in articolulSitua fa 1688 raport inedit (sic) al generalului FedericoVeterani, "Studia Universitatis Bolyai", 1967, fasc.2, p. 291 urm.Ambele rapoarte au fost traduse de noi publicate despre

vol. VII, p. 472-477, biografia lui Veterani (p. 464-471),redactaa in colaborare regretata Maria Holban.

De Veterani, s-a mai ocupat la noi V. Zaborowschi, in articolul Colecfia dedocumente a domnului Basarab Brancoveanu, "Revista istoricd", 1931, p. 113-118.

GENERALULUI FEDERICO VETERANI

IN TRANSILVANIA IN BANAT (1686-1694)1

Partea I

timpul campaniei <intreprinse> pentru de-al doilea asediu al Budei2, amindeplinit in Transilvania functia de general comandane, parte>,regimentul meu, din corpul de armatä comandat de contele Scherffenbere

La venirea noastrá, am toate satele pustii, parte <din locuitori> serefugiaserá recucerite, allii fugiserá Cu toate acestea,proviziilor pe care orasele erau obligate ni le predea5, am la leghede Sibiu6.

Traducerea s-a textul italian Memorie del maresciallo conte FedericoVeterani dall anno 1683 sino all'anno 1694 concernenti l'operazioni militare da lui fatte inUngaria e provincie adiacenti con diversi documenti spettanti alle sudette memorie..., VienaLeipzig, 1771 (Oesterreichische National Bibliothek Photo M 559 47 y 7).

2 Buda a fost cuceritá de impriali la 2 septembrie 1686.Generale di battaglia.Schieffenberg. Conte le Frederic Scherffenberg, general imperial, primise ordin de la

impäratul Leopold I porneascd spre Transilvania fruntea unei armate de 10.000 la12.000 de oameni, sub turcii s-ar sä näväleasca in principat, dar,realitate, spre a-i pe ardeleni sä se imperialilor. La 24 martie 1868, ordinul a fostcomunicat principelui Mihail Apafi sä lase trecere trupelorimperiale sä le aprovizioneze alimente. (aplomatarium Alvinczianum - Alvinczi Péterokmánytára), 1, Pesta, 1870, pp. 81-82; Zur Geschichte des Siebenbargesunter die des Hauses Habsburgs; das Jahr 1686, "Archiv des VereinesSiebenbürgische Landeskund", Neue Folge, Sibiu, 1896, p. 408). Färä a mai astepta rdspunsulprincipelui, Scherffenberg a pornit la 4 mai pe Somesului spre Cluj.

In urma cererilor generalului Scherffenberg, prezentate la 2 iunie 1686 solilorTransilvaniei Diplomatarium Alvinczianum , I, pp. 203-204), principatului a acceptat, la 7iunie 1686, predea 12000 de o mie de boi vaci o mie de oi. Totodatä a

cumpärarea de alimente la curente (Ibidem, I, pp. 230-231; I. Duldner, op. cit.,pp. 425-426).

6 Armata imperiald a pornit la 21 iunie din Cluj spre Apahida, Turda, de Sus,

www.digibuc.ro


in acesta, secuii s-au rasculat7 au format un corp de trei la patrusute de oameni concentrati la o de tun de orasul Sibiu (ei)supravegheau din toate inaintarea transilväneni, cei (caretrebuiau ne predea) furaje, cei satele obligate ne aprovizioneze cuau ne prade ne pricinuiasca pagube. De aceea, generalul8 mai suspomenit, ordin se la Buda pentru a cucerirea acestei insemnate

- Curtea <imperialä> schimbase cu privire la actiunea acestuigeneral - a socotit pentru a garanta siguranta retragerii sale era indicat atacesecuilor, mi-a mie Astfel sub ordinele melecinci sute la sute de am atacat pe secui zorii zilei, i-ami-am doar de opt sute de oameni care au pe eu am peostasii <mei> prade <secuilor> pentru a se indestula, iar prin lovitura aceasta,am spaima sufletele

cucerirea Budei (2 septembrie 1685), Veterani a primit ordin sä atacegeneralii Lavergne Wallis Szegedinul, de marele vizir Suleiman

pasa. urma acestuia de trupele de cavalerie ale generalului Veterani,cetatea a capitulat. Veterani a fost numit general locotenent).

Campania din 1687-1688timpul campaniei din 1687, Veterani a luat parte sub ordinele ducelui Carol

de Lorena, la asediul Esseg (Eszeg, Osieg la granita insubordinea sa regimentele Caprara,

glorioasa de la Siklos, a pornit spre Seghedincunoastem <bine> Transilvania, m-a chemat. Nu de

a-i da informatiile cele mai pentru a evita un dezastru cusuferit de generalul locotenent conte a venit> ajutorul lui

Alba lulia spre Sibiu Duldner, op. pp. 141, 206, 437-438).realitate, cancelarul Tansilvaniei, Mihai Teleki, trimisese un corp de secui din

scaunele (Aranyos) sub ordinele lui Ladislau Gyulafi pentru a Sibiul,aplomatarium Alvinczianum, I, p. 368.

Scherffenberg.La 8 1686, secuii au fost de contele Ladislau Csáky, care

venise ajutorul imperialilor cu un efectiv de 1800 ostasi (Dtplomatarium Alvinczianum, I,p. 325-327; Quartalschrift" p. 328)

Carol al V-lea Leopold (5 aprilie 1642-18 aprilie 1690), fiul ducelui Nicolae Francisc,la moartea a luat titlul de duce de Lorena, sä domneascA, ducatul ocupat defrancezi. cu o a impäratului Leopold I, a intrat armata imperialä pe care a comandat-o dupä retragerea generalului Raimondo Montecuccoli (1676), luptând impotriva turcilorfrancezilor. S-a distins lupta de la Saint Gothard (1664) impotriva turcilor, in campania dinUngaria (1674) la asediul Philipsburg (1676). de regele Poloniei, loan Sobieski, aluat parte la despresurarea Vienei (1683) a victorie de la HaraányMohács). cursul impotriva a cucerit Mainz Bonn (1689). Dupä moartea sa(1690), säu, Carol a repus stApânirea ducatului Lorenei pacea de laRyswick (30 octombrie 1697).

Raimondo Montececcoli sau Montecucculi din familia ducilor de s-a näscut laModena, 21 februarie 1609. A luat parte la de treizeci de ani, prizonierulsuedezilor de la Lipsca (7 septembrie 1639). Eliberat in 1641, s-a la Modena,

sfátuitorul militar diplomatic al ducelui. 1686, impäratul Ferdinand al i-a

www.digibuc.ro


Kemény", pe atunci principe al Transilvaniei.Duce le a fost multumit, cáci a vazut cä spusele <mele> se potriveau cu faptele

schimbat de a trimite acoper <trupele> care asediau <cetatea>m-a luat cu el la Mi-a dat patru regimente pentru a forma avangarda

sa spre <a organiza> strângerea furniturilor" <necesare armatei>, cât pentru a vesticetätii Cluj" apropiata sosire a sale.

Cetatea aceasta a hotArât de <o delegatie> care prezintesale supunerea ei, spre a evita mäcelul pârjolul folosite, de obicei, impotriva

acelora care nu vor armata principalá a Maiestätii Sale Ympáratul.sa a venit cu armata la Cluj". ziva urmátoare, ce s-a luat

hotArârea de a unna spre mi-a dat din nou ordin (sá pornesc) cu celepatru regimente mai sus care se aflau pe partea stângä a directiei de pentruaprovizonarea cu câte douä sute de câble de fdiná seará.

comanda armatei imperiale Silezia, dupA ce Montecuccoli a pesuedezi sA se Pomerania, numit comandant general al cavaleriei (1648). In calitate decomandant al trupelor imperiale, a luat parte la din Polonia Danemarca impotrivasuedezilor (1657-1658). Numit feldmargal, a fost trimis de Leopold I ajutorulTransilvaniei, care, la dieta din 23 aprilie 1661 sA sub ocrotirea Casei de Austria.Nu a putut impiedica pe turci sA pe principele loan Mare (21ianuarie 1662). Dar timpul rAzboiului turco-austriac a oprit armata otomanA la trecerea râuluiRaab, o victorie decisivA de la Saint Gothard-Mogensdorf (1 august1664). In 1668, a fost numit pre§edinte al Consiliului Aulic de iar, 1673, a comandatarmata pe Rin, impotriva trupelor franceze ale margalului Turenne. Patru zile dupAmoartea acestuia, la Salzbach (27 1675), Montecuccoli a pe francezi la Attenheim. Afost numit principe al Sf.Imperiu. A murit la 16 1680. A memorii publicate in1740, la Strasbourg. Pentru amAnunte, vezi T. Sandonnin, Il general Raimondo Montecuccoli,Modena, 1920 F. Raimondo Montecuccoli, Darmstadt, 1920, colectia "Klasiker derKriegskunst".

12 Gheminiano. loan (n.decembrie 1607, m.22 ianuarie 1662), principe alTransilvaniei (1581-1662).

Erla = Erlau, in Ungaria a§ezat pe râul Eger, afluentul Tisei.14

Prin tratatul de la Satu Mare (12 decembrie 1686), Transilvania se ob;igase sAarmata imperialA cu bani alimente. Diplomatarium Alvinczianum, H, pp. 56-59; I.Documente istorice transilvane, I, Cluj, 1940, pp. 415-418, doc. 174, 12 decembrie 1686. VezihotAdrea dietei din aplomatarium Alvinczianum, II, 64 urm.).

16 Claudiopoli. consfAtuirea de la Debreczen, Carol de Lorena luase de aunna drumul ce trece prin Silvaniei Cluj. Vezi Autobiografia di Luigi FerdinandoMarsiglo messa in luce nel centenario della morte di lui dal comitato Marsiliano a cura diEmilio Lovarini, Bologna, 1930, p. 82.

17 Ducele Carol de Lorena a intrat Cluj, la 19 octombrie 1687 (Szilágyi S.,Monumenta Comitialia Regni Transilvaniae, XIX, pp. 215-217), sA lase celetrei zile de gândire de ace§tia pentru a rAspunsul principelui Mihai Apafi. GeneraliiCaprara Veterani au izbutit sA-i sA predea ora§ul. (W. Boguth, Der Feldzug gegen die

im Jahre 1687, p. 115). DupA plecarea sa, ducele a la Cluj pe generalul Guido vonStarhemberg (Ibidem, p. 118).

Carol de Lorena voia sA pe Mihai Apafi accepte cererile comunicate princolonelul Houchin, cu privire la predarea unor din Transilvania, ce urmau a fi ocupate degarnizoane imperiale, precum la livrarea de provizii. W. Boguth, op. cit., p. 113.

www.digibuc.ro


Ne-am indreptat in spre ce am sosit (acolo), amfolosit ca la Cluj am avezat acolo o garnizoanA ca laLa <locuitorii> nu au primit garnizoanA. Dar mi-au dat ca ostatici pe cei maide ai auzind primise tnipele imperiale, s-au arätatgata la fel. Potrivit cu imprejurArile, cu

Am fost rechemat pentru a-mi reincadra <trupele> in armata care se aflaAlba in invtiintat Sibiul primise o garnizoanA imperialA,sa a <aci> cvartirul de pentru regimentele pe care sA le laseprincipat, sub comanda contelui Scherffenberg. Generalul maior Piccolomini23mine am fost ca intArire. Lui Piccolomini revenea <misiunea> de a se duceaveze la iar eu am primit de a cu vase regimenteapropiere de Alba lulia inspre Poarta de Fier Lipove, pozitie cheie pentru a pieptinarnicului a cvartirurile.

Schreffenbere era la Sibiu25; <dar> acesta sA de conteleCaraffa', a plecat mai avtepte. lar eu, din ordinul ducelui de Lorena, a trebuit

Schemisvar.

Bistri:. Veterani a intrat in la 24 octombrie 1687. (Monumenta UngariaeHistorica. Scriptores. p. 712).

De la Cluj armata imperialä s-a indreptat prin Turda (ThplomatariumL pp. 279-280) de Sus p. 296) spre Alba iulia, unde a ajuns la

spre spaima locuitorilor, care in fugA ("Siebenbürgische Quartalschrift",p. 32).

Francisco Piccolomini, general de brigadA in armata imperiall A luat parte lacampania din distingAndu-se la asediul Budei (1686) la luptele pentru ocuparea cetätii

Geschichte der Ungern, IX, Leipzig, 1850, pp. 375, 427). AsupraPiccolomini. vezi A. Lisini A. Liberati, Albero della Piccolomini, Siena, 1899; Richter,Die Piccolomini, Leipzig, 1874).

Lippa. Spre a opri inaintarea armatei imperiale, Mihai Apafi a cerut serdarului Ahmedpasa sA se indrepte cu trupele spre Lipova, pentru a oastea Transilvaniei (Thplomatarium

pp. 137-138).Generalul Scherffenberg a intrat cu trei regimente Sibiu, de

comitele sasilor, Valentin Frank, de Cristian Reichard, pe când principelecetatea pe altA parte (Mihail Cserei, Erdély historija Transilvaniei), 1662-1711,1852, p. 177.

Antonio (14 august 1646 - 6 martie 1693), lui Marcantonio Caraffa sedin familia ducilor de Forli. rn calitate de cavaler de Malta, a luptat pe mare impotriva

piratilor barbaresci. 1665, s-a dus la Viena, intrând serviciul de Austria.carierailitarA sub comanda generalului imperial Raimondo Montecuccoli, colonel,general (1680), conte al Sfäntului Roman (1686). timpul asediuluiVienei (1683), a fost trimis de Leopold I sA ajutor regelui Poloniei, loan Sobieski.DupA depresurarea Vienei, a reprimat asprime räscoala magnatilor unguri impotriva deAustria (1683-1687), calitate de presedinte al curtii martiale din Eperies, cucerit 1685, apoide comandant al ostilor imperiale din Ungaria superioad (1686). A luptat luiThököly a turcilor de la acestia Eger (1687). La 14 ianuarie 1688, a ocupatcetatea Muncács de la Ilona Zriny. Trimis apoi Transilvania, a asediat Lipova silind garnizoanasA se predea (12/22 iunie 1688). anul a luat parte la negocierile cu turcii, purtate incastelul Pottendorf de Viena. A luptat apoi impotriva francezilor (1690), sub comandaprincipelui Ludovic de Lorena. Numit comisar general al armatelor imperiale din Italia (1691),

www.digibuc.ro

Memoriile generalului Federico (I) 191

timp predau comanda generalului Pasi' duc la Sibiu, unde ammai departe venirea contelui Caraffa <petrecind acolo> restul iernii.

Conte le Caraffa a nu numai cvartiturile, ci a planul pentruTransilvaniei pe <timpul> verii. acest scop a pentru

Sighisoara, Chioarul', Gurghiu129, cetatea Deva, Sibiul,Clujul". <Orasele au fost cedate prin tratative cu Teleki" care delinea toadputerea. A stabilit garnizoane potrivite pentru <aceste> localitäti, a ales comandantile-a dat necesare cu privire la comportamentul

<Garnizoanele> au fost primite peste tot, afará de Brasov, care s-acu cu tot de sub sa tocmai cetate estepostul principal de obseivatie pentru a asupra Transilvaniei.

contele Caraffa, Teleki au scris rásculatilor, dar acestia erau mai

atras ducelui de Toscana, a Genovei a Lucca, din cauza grelelor contributii pecare le-a impus. 1692, a fost rechemat la Viena, unde a murit la 9 martie 1693. 1715-1716,nepotul säu, Adriano Antonio Carafa, a descris cariera sa in lucrarea De rebus gestis AntoniiCaraphei - Asupra lui Antonio vezi Nouvelle biognaphie générale, VIII, Paris, 1854,p. 145; J. von Hammaer, Geschichte des osmanischen Reiches, Pesta, 1835, p. 827 A PallasNagy Lexikon, vol. Budapesta, 1893, p. 145; B. Croce, Uomini e cose vecchia Italia,Bari, 1927, p. 248-264.

27 Mai jos, Veterani numeste colonelul Pax.Cuivar.

29 Giorgiu.di Corona.

31 Fagarash.32 Clausenburg.

Mihail Teleki de Szek (1634-1690), cancelarul Transilvaniei in timpul domnieilui Mihail cumnatul A fost adevAratul conducAtor al Transilvaniei, guvernând dedespotic, cronicarul contemporan Mihail Cserei, numeste "fiagelul lui Dumnezeu pentruTransilvania", "nicodatä, nici sub voievozi, nici sub principi, Transilvania nu fusesesubjugatä de tare oamenii nu s-au temut de nimeni de mult ca de Teleki" (CsereiMihály, Historiaja (Istorie) 1662-1711, ed. Toldy Ferenc., Pesta, 1852, pp. 145-146). In politica

a spijinit pe dusmanii Habsburgilor, care fugiserä din Ungaria Superioarä. Dar, dupäturcilor Vienei (1683), a tratative imperialii. juzii

Alvincz Sarosi a discutat cu generalul Caraffa declaratia din 9 mai 1688, deTransilvaniei la 13 mai (Szasz K., Sylloge tractatum , 1833, 40-45), prin care principatul

la suzeranitatea Portii pentru a trece sub "paterna ocrotire" a Leopold IMiklos, (autobiografie), Pesta, 1858, p. 83). Teleki a de la(21 august 1690), impotriva pretendentului Emeric Thököly, numit de sultan

principe al Transilvaniei. AmAnunte, la Troczanyi Zolt, Teleki Erdélyi és akurucmosgalom (Mihail Teleki, Transilvania 1690, Budapesta, 1971.

Räscoala de la Brasov (13-6 iulie 1688) era condusä de Schneider sprijinitAde membrii breslei ciobotarilor pälärierilor. In ordinului principelui Apafi a sfaturilordate de preoti, braosvenii au opus o la 26 mai 1688, când generalul Veterania cu tunurile Locuitorii care au fost de incitare participarela au fost condamnati la moarte, capetele pe zidurile Cserei Mihaly,

historija (Istoria ), 184; F. Philippi, Der Bürgeraufstand von 1688, in"Kronstäter Gymnasialprogram", 1877-1878; loachim din Brasov la1688, SMIM, 1, 1956, pp. 192-200, Maja Philippi, Contribulii la cunoastereabrasovene din 1688, Bucuresti, 1965, pp. 69-90.

www.digibuc.ro


ca cele din s-a cA totul era zadarnic <dacA> nuconstrAngea se

acea vreme, Caraffa mi-a dat mie <aceastA><punindu-mi la dispozlie> trei regimente de cavalerie douA <regimente> de infanterie,

de din regimentul Baden, care pornise mai Am plecatde cAlAreti cA putea> <astfel> trupele care, potrivit unui contra ordin,trebuiau sA se spre Belgrad.

acolo <la mele n-au avut nici un rezultat.am fost prost primit <de brasoveni> astfel cA a trebuit sA sat,

cu cei o de ai mei jumatate <efectivul> regimentuluiBaden, sosirea regimentelor, luandu-mi toate de timp, amstabilit dispozitivul <de luptA> pregAtind gabioane, fascine alte mijloace necesarepentru a ataca repede cetatea.

De ce au sosit regimentele de cavalerie cu tunuri mici cumortiere, am stabilit <dispozitivul inaintare a celor trei regimente treipentru ajunge in timp la suburbii. <Apoi>, am dat ordin ostasilor sA descalecein cele trei puncte <stabilite> pentru a ocupa unghiurile <cetAtii>, folosindu-ne <defaptul> cA erau spre a impiedica pe rAsculati sA cetatepentru contra atacuri>. cu infanteria <regimentului> Baden, am ocupatpozitia fata portii la adApostul unor ordonat sA se facA unretransamene7 potrivit pentru a acolo mortierele un altul pentru apune in functiune bateria la sosirea muschetarilor. De ce s-a ordonat tragereaghiulelelor, dupA aruncarea a douA ghiulele a unei tolbe de cetatea s-a predat.Am ocupat poarta flrA a pierde timp, de pe pe care mA aflam, amindreptat mortierele asupra orasului, astfel la cea ghiulea care a cAzutclericii, laicii au venit la picioarele mele sA se predea conditii.

asezat o garnizoanI in cetate, am pus la porti pentru a impiedica vreunatac trimis doispezece ai sA facA act de supunere cAtre Caraffa

calitatea acestuia de> general comandant suprem <al armatei>. eu rn-amregimentele, care, dupA câteva zile, au primit ordin porneascá

contele Caraffa spre Lipova. eu fost ordinul <imperiale> sAcirmuiesc in mod interimar Transilvania. de garnizoane, mi s-au lAsat patruregimente de cavalerie.

primit ordin sA mA contele Caraffa spre Lipova. DupAce a fost <cetatea>39, el <Caraffa> a pornit spre Belgrae, eu am rAmas

Gabbioni, cilindric fund, folosit de trupele de artilerie geniu la ridicareaparapetelor de

Fascine, sau mänunchiuri de ramuri de copac folosite la umplerea santurilortimp de atac.

Carcasso.Asupra asediului Lipovei, cucerità, la 18 iunie 1688, de trupele imperiale, de sub

ordinele generalului Caraffa, vezi memoriile lui Osman aga din Timisoara, care se afla atuncicetate. R. F. Kreutel Otto Spiess, Der Gefangene der Giauren. Die abenteuerliche Schichsaledes Dolmetschers Osman aga aus Temeschwar von ihm selbst erzählt, Graz, Wien, Köln, 1962,p. 24 urm. Vezi despre Tdrile VIII, p. 69 urm.

Belgradul, cheia Balcanilor, era asediat de trupele imperiale de sub comanda ducelui

www.digibuc.ro


<de trupe> amintit <mai sus>, Lipova, gândindu-mg zi noaptecum Transilvania curn putea sä indeplinesc sarcinile publice.

timp tocmai când primisem ordin de la generalul Caraffaapropii de Cenadn, pentru a schimbarea de comandanti, pe care o fAcea,

baronului von Nehen", ce fusese de la Seghedin conteleCaraffa, primit <vestea> din fusesem numitfeldmaresal locotenent".

intoarcerea mea la Lipova, am spre pentrua asigura granitele Transilvaniei prin izgonirea turcilor din cuiburile de la Jidovin"Caransebes, localitate de prim importanta <ei>. Ajungând acolo cu bine,

cu domnii Magni41 Paci, pe atuncii colonei, desi dintâi afost numit ateva zile general maior, am izbutit obtin> capitularea condilii,garantând locuitorilor libertatea.

ce am localitMile <supuse>, mi-am urmat spre Orsova. Amavangardg un sutá de la Mehadia", ca acoperire

de garnizoanele Dar abia ajunsese o garnizoang in localitatea Orsova,cel mai mare efectiv de peste opt sute <de ostasi> a fost atacat de sârbii care

si-au dat viala la Nu se poate spune cât de mult a pe turciacest Garnizoana care se afla Orsova a se salveze; dar a fost

parte. Am acolo trei sau patru zile pentru ca trupele seodihneasck eu rezolv afacerile <curente>.

Trecitoarea Orsovei este de cea mai mare pentru este cheiaTransilvaniei, Ungariei, Serbiei Bulgariei. Localitatea sine> este

nici nu era bine asezatA, find de munti. <Dar> din cauzaimportanlei de ordin militar cereau fie de ogarnizoang <imperiall>. Nestiind cum luerurile la Belgrad, am asezat <aci la

Max Emanuel de Bavaria.Ciannati = Cenadul Mare.

42 Dietrich Heinrich baron von Nehem, locotenent colonel apoi general armataA comandant suprem al Petrovaradin (1691), general de divizie (1702)

(1704), apoi comandant al Sloveniei (1709). Vezi memoriile lui Osman aga,op. cit., p. 65, 163-164 urm.

General Maresciallo Tenente di Campo. In lucrarea des MarschallsGrafen Friedrich Veterani von Jahr 1683 bis Wien, Leipzig, 1771:

Feldzeugmeister.Orsciova.Gidover, Berzovia.Erbeville. Ludwig Herbeville, conte, general, Numit comandant suprem

al imperiale, care lupta Impotriva curutilor a fost trimis apoi calitate de comandantmilitar Bavaria. Die des Prinzen Eugen von Savoyen nach den Feldaktenheraugegeben von den Kriegsgeschichtliche Abteilung der K. K. Genera /stab, Viena, 1877-1893,vol. IX, p. 51. A murit la anului 1709.

Carl Magni, conte. armata imperialA. a colonel, 1686 generalA fost a murit lupta de la (21 august 1690). Hirtenfeld,

"Oesterreichischer Militär lender", XVII, 1866, p. 74; C. von Würzbach, BiographischesLexikon Kaiserthums Oesterreich, XVI, Wien, 1867 s.v.

www.digibuc.ro


Orsova> o gamizoana de am in grija capeteniei iar eu,pentru crutarea acoperirea Transilvaniei, mi-am urmat inaintarea spre podul lui Traian,din apropiere de

Mi-am dat seama de slabiciunea spaima bor. Ali carecomanda" la Cerneti mi-a trimis daruri mi-a indurare. a fostca toate bunurile ca la ma mic<semn> despre înaintarea o la pe uscat, peConsiderand este de mare care nu a cu ochii ar putea credeaceste lucruri ar simple plismuiri.

de a pornit in spre luasem toate dispozitiilecu privire la aprovizionarea <trupelor>, la <procurarea> tuturor celor deprin domnul". De aceea, am neclintit sau zile in

unde Ali trimis dar douisprezece mii de pentru ca lastrecere coribiilor care veneau de la Belgrad" in de opt sute. Amdandu-i un prin care respingeam propunerea, desi nu mai aveam deckpatru regimente care nu-si primiseri recruti" erau> infanterie De

Rasciani.Ciarnetz. Prin expeditia aceasta, Veterani ocupa granita la

pe care o prin ocuparea Vezi raportul lui Cornaro din 5 septembrie1688 (Viena, Staatsarchiv, Dispacci 164.)

Chiprovatz, localitate Bulgaria.52 Vidino.

Nicopoli. otomane din Nicopol o (mahzar) la PortA,cA dacA nu se vor trimite trupe pentru paza acelui ai Rusciucului "raialele

se vor uni ghiaurii dusmani" Tarihi, II, p. 377, trad. M. Guboglu, Cronici II,p. 376.

Pe se alla la Cerneti, Veterani a primit ordin se prin Taraspre Brasov, pentru a Transilvania. (Belleardi, Historia, Viena, Biblioteca NationalA,codice 8477, fol.234; Fr. Wagner, Historia Magni 1731, p. 87).Vezi scrisoarea lui Veterani cAtre Mihail Apafi, Szilagyi, S., Monumenta Comitialia XX,p. WO, doc. XII, 24 august 1688: "Nunc prope diem Coronam versus tendö. In scrisoarea sa cAtreConstantin BrAncoveanu din 20 septembrie 1688 (Ahivele Nationale, original latinneinventariat), Veterani precizeazA cA a nevoit sA urmeze drumul prin Tarapentru cA era mai apoape cA fusese sugerat de Curtea "iter per Valachiam aggredinecesse fuit viciniorum quoque habiliorum viam ad terminum ab Augustissima Aulasugestum perveniendi". Veterani a plecat din Cerneti la 28 august 1688.

DupA de turci unna Vienei, Cantacuzinotratative secrete imperialii pentru a se de sub suzeranitatea turcilor. Dar

cucerirea Belgradului de armata imperialA sA se declare pentru Habsburgi. Asupraacestor tratative, vezi Otto Brunner, Oesterreich und die Walachei des Thrkenkrieges im1 683-1 , "Mitteilungen des Oesterreichischen Instituts Geschichtsforschung", XLIV,Innsbruck, 1930, pp. 290-291, 293-294.

Cronicarul turc Silahdar Mehmed Aga aratA cA de inceperea asediuluiBelgradului de imperiali, serdarul Yeghen Osman evacuase cetatea orasul, imbarcasefemeile copiii cinci sute de trimisese la Nicopol, Rusciuk, Silistra dinDobrogea. Cronicarul precizeazA cA o multime de locuitori din cetAtile pAlAncile din jos deBelgrad se mie de Tarihi, II, p. 370; M. Guboglu, II,p. 374.

Completarea efectivelor imperiale se efectuate de in

www.digibuc.ro


la Orsova, mi-a venit cä aveau soseascá corábiile cá de a-siface aparitia la se opriserá acolo", cu tunuri undetasament de ieniceri.

Turcii au cererea <de a li se trecere>categoric, s-au noaptea in cvartirul meu cu aceeasi cerere, tot mai stäruitoare.

nu voi cruta pe toate <coräbiile> vor distruse,ocup pozitie aproape de Cerneti petru a trecerea Dunkii

am trimis dragoni sub colonelului Magni, pecare le-am acolo, ceea ce a mai mult <pe turci>.

cele din urmá, i-am <bani> voiau sä dea pentru sigurantaMi-au cer eu. Am cerut patru sute de mii de iar eimi-au douä sute de mii <de mi-au dat ca ostatici doisprezece dintreturcii de frunte, ce mi se vor pláti banii. Am trimis cu alti

care au primit de mii de galbenispre a venit pe Thököly62<si> a compromis aceastä

negociere prin uciderea crestinilor' care se aflau acolo. <Astfel> s-a dat.<Turcii> au retinut pe comisar cu alti ofiteri, eu pe cei doisprezece ostatici.

Patruzeci douá din coräbiile <turci>lor s-au lovit de de la Portile deFier, <au esuat> au fost prädate, bunä parte, in <dat>.eu am arestat cinci sute de turci, cá astfel voi mai usor respectarea

totul a fost zadar. Corabiile <turcilor> au ancora,urmändu-si La trecerea s-a tras o <de tun> de pe insula pomenitä<mai sus>, mai mult ca o demonstratie deck ca o actiune <militará>.

eu, in ordin inaintarea prin Tara spre

ereditare ale Habsurgilor, imperiu de colonei, cu principilor. CândConsiliul Aulic de comisiile de inrolare, regimentele nu primeau la timp

V. Boguth, op. cit., p. 18-19.la Orsova.Adicä o de mii de galbeni.La Cladova (Feth Islam), unde se turcii. Tarihi, p. 370.

M. Guboglu, op. cit., p. 374.Ongheri. Unghiul sau unguresc echivala cu doi

62 Emeric (Imre ) Thököly (25 septembrie 1657-12 septembrie 1705), conte,maghiar pentru eliberarea de sub dominatia Casei de Austria, a preluat, 1678,

conducerea maghiare rAsculate impotriva Habsburgilor a cucerit 1682Ungarie la Vach, de la sultan titlul de al Ungariei de Mijloc".

1683, a luat parte la asediul Vienei. victoria de la (21 august 1690), a fost ales deTransilvaniei principe, dar a trebuit se Otoman, unde a la

Ismid, la 13 septembrie 1705. Jurnalul corespondenta lui Thököly au fost publicateHungariae Historica (5 vol. 1863-1896). Vezi monografia lui David Angyal,

Kesmarky Imre ly Imre de Kesmark), ed. Budapesta, 1889.63 E vorba de crestinii rAsculati din regiunea Cladovei care atacaserA pe turci.

de iscoadele sale, Thököly i-a atacat timpul noptii, a ucis pe unii, pe i-a aruncat insau i-a luat prinsoare. A despresurat astfel pe turcii doi dusmani. Turcii i-au

ca räsplatA, o mie de pungi, o de mii de galbeni din care i-au dat numai treizeci de pungi. Thököly s-a la care i-a dat câstig de Silahdar Tarihi, p. 371;M. Guboglu, Cronici, II, p. 375.

cursul intrevederii sale cu marele Constantin Brâncoveanu, la

www.digibuc.ro


Brasov. Trupele au fost bine tratate. Am predat domnului pe cei cinci sute de turci <luatiprinsoare>) pentru a obtinerea celor ce <de la el>.

Am aflat de la turcii de pe armata trecuse pentrua asedia Belgradul.

am negociat cu domnul cvartirurile de pentrudoulsprezece regimente foarte bine65. mi-a incuviintatsubsidii valoare> de patru mii douA sute de pe lunA a sA

rudele sale mai apropiate sA presteze omagiul deAm stat la dacA sA Tara sau sA mA

Transilvania; chibzuire, am socotit este mai bine sA pAstrez casa propriespre a nu o pierde decât sA pun pe cea a vecinului, dat Bugeacul esteaproape de trecAtorile Transilvaniei. De aceea, sA plec sA mA spreBraosv. ajuns aici, primit cA Belgradul fusese am datmultumire lui Dumnezeu. De deplasat cu tabAra mea,

fata trecAtorii BuzAului67, unde au venit solii68 care se duceau laViena. I-am primit cu cinstea cuvenitA69.

acea a venit cu posta, pe neasteptate, pArintele Dunod" care a stAruit

Veterani convins lase liberA trecere Tara RomâneascA trupelor imperiale, care seindreptau spre Monumenta Comitialia, XX, p. 100.

65 La 17 septembrie 1688, solii de Cantacuzino, anume fratele sAu, marelespätar Mihai Cantacuzino, ginerele sAu, Constantin mare marele logofAtConstantin Brâncoveanu au adus la Câmpulung generalului Veterani conventia privitoare laincartiruirea trupelor imperiale Tara RomâneascA iarna 1688-1689 la subsidii. Veziscrisoarea lui Veterani din de la RucAr (Ruka) din 20 septembrie 1688 (Arhivele NationaleBucure§ti, originalul latin neinventariat), prin care se aratA cA marele logogt ConstantinBrâncoveanu a ajutat armata imperialá procurându-i pentru oameni animale tot cele-a trebuit. Istoria de au pravoslavnicii ed. C. Grecescu

Dan Simonescu, Bucurqti, 1960, pp. 187-188 ; Cronicari ed. M. Gregorian,Bucure§ti, 1961, 1, p. 216 la trimiterea unei solii la Viena pentru prestarea jurAmântului de

(C. Giurescu N. Dobrescu, Documente regeste privitoare la ConstantinBucurWi, 1907, p. 1, doc. 3, 24 septembrie 1688). Vezi scrisoarea lui Veterani din de laRucAr din 20 1688, prin care aratA cA marele logofAt Constantin Brâncoveanu a ajutatarmata imperiall procurându-i grâu alimente tot ce i-a fost de (Arhivele Nationale,Bucure§ti, document latin neinventariat).

Belgradul a fost cucerit de imperiald comandatA de principele elector MaxEmanuel de Bavaria, la 6 septembrie 1688.

67 passo di Boza.68 Solia de Cantacuzino la Viena era formatA din acestuia, lordache

Cantacuzino, Constantin vel cApitanul Cantacuzino, luiCantacuzino, VlAdescu, mare comis. Cronicari II, p. 217. Vezi Radu vel

Greceanu, Viaja lui Constantin ed. St. Greceanu, Bucure§ti, 1907,9.

69 Con singolari dimostrazioni.Dunnot. Antide Dunod, iezuit burgund, folosit de Leopold I

misiuni diplomatice cu lupta impotriva turcilor. In calitate de comisar imperial a fosttrimis, in februarie 1685, Transilvania Tara RomânescA (I. Lupa4, Documente istoricetransilvane, I, 1599-1699, Cluj, 1940, p. 411-413, doc. 172), pentru a determina pe conducAtoriiacestor sA sub protectia (Arhivele Nationale Sibiu, nr. 1.564,Materia VI, 27 noiembrie 1685; Dtplomatarium Alvinczianum, pp. 5-6). La 1685 a

www.digibuc.ro

15 Memoriile generalului Federico Veterani (1) 197

cu intru din in Tara Dar eu, considerAnd fortele <de caredispuneam>, am socotit mai folositor sA consolidez cele ce dobAndisem decât sA le pun

spre a nu pierde ceea ce <este> sigur pentru ceea ce <este> sigur, datcA francezii au atacat cA propriile noastre <trimise> ajutorul

erau cA noi eram angajati cuceriri mai mari puteamcuprinde.

Am trimis pe Cusani la Curtea gata sAintru din nou in Tara am cA schimb, Transilvania Ungariaexpuse a timp ce rAspAndindu-secvartirurile din Tara RomâneascA, care nu erau ocupate de cele douAsprezece regimentemai sus pomenite, trebui sA recurg la oaste e care o avem cu mine. Desocoteam mai potrivit sA tratez cu tarA pentru a o folosi la locul<potrivit> , ea in vecinAtatea sA o pace glorioasA cu turcii,

va veni vremea.Dar, timp, s-a sA domnul a

fost ales BrAncoveanu73, fArA a se turbura tratativele noastre neputeam inapoi cum multi de la Curte, trimis pe colonelulJörgeru, pentru a felicita pe dome, cu ridicArii sale scaun>. Acesta a fost

cu Mihail Teleki, la un tratat secret prin care cancelarul Transivaniei se angajasä sprijine cauza habsburgicd, sfAtuind pe principele Mihail Apafi sä liga (JakabElek, Sandor Pal kapithia és az Erdelyi Nemzeti felzedelemség utolsó évei (Capuchehaia SandorPal anii din urmä ai princiatului Ardelean), "Magyar torténelmi XIX, 1840 p. 131 urm.;J. Notitiae historico-diplomatice, Sibiu, pp. 144-147). In toamna anului 1685, Dunods-a Transilvania pentru a prezenta dietei (24 octombrie 1685) propuneri cu privire laaprovizionarea armatei imperiale ce urma sä intre principat (I.otomane inceputul regimului habsburgic Transilvania, AARMSI, t. XXV, Bucure§ti,1943, p. 812). La 27 octombrie, Dunod a cu Mihail Apafi conventia de la DumbrAveniprin care principele se obliga sä achite o de de mii de pentru a scuti Transilvania deincartiruirea trupelor imperiale (I. Documente istorice transilvane, I, p. 462). In anul 1686,Dunod a venit din Transilvania cu prilejul trimeterii sale la patriarhul Constantinopolului,Calinic al VII-lea, pentru a la räscoalä pe din Balcani (N. Iorga, Geschichte desosmanischen Reiches, Gotha, 1911, p. 205; Radon4 a principatului

vremea lui Cantacuzino (1678-1688), in AARMSI, s. II-a, t. XXXVI,Bucurqti, 1914, p. 961; 0. op. cit., p. 286).

Filzpsburgo = Philippsburg, Rin, in fostul ducat de Baden.72 erban Cantacuzino a la 26 1688. Adversarii lui Constantin

Cantacuzino stolnicul ai lui Constantin BrAncoveanu au zvonul ace§tia fiomorât. Izvorele istorice nu-1 confirmä. Virgil a unui act defeudalä, Studii, XVI/3, 1963, pp. 651-669.

Brancovano. Constantin Brâncoveanu VIII 1654 - 15 VIII 1715) domn alRomâne§ti (28 X 1688 - 24 III 1714). Alegerea sa a fost impusä de Constantin Cantacuzinostolnicul de Mihai Cantacuzino mare spätar, care voiau sä numele nepotuluiVezi Istoria de la ctombrie 1688 martie 1717, ed. C. Grecescu,Bucure§ti, 1959, p. urm.; Cronicari munteni, II, p. 275 urm. Pentru domnia lui, vezi

Panait P. Panait, Constantin Brancoveanu Via -Domnia- Bucurgti,1969.

Christoph Ehrenreich, conte von Jörger (1658-1691), fiul contelui lohannQuintin von Jörger al baroanei Maria Ana von Königsberg, a intrat de tânär armata imperialä,

colonel al unui regiment de infanterie. A murit Ungaria, luptând turcilor

www.digibuc.ro


foarte multumit de curtenia mea a ratificat toate meu printrecare era plata continuaee a <celor> cincizeci de mii de pe an <acordarea>intregului meu sprijinm la timpul potrivit pentru implinirea slujbei

Prin mijlocirea acestor ajutoare, m-am de a <ajunge> la unbun Curtea <imperiall> a aprobat argumentele mele, nu tocmai pläcute pentrucei utopice. Spre a-si satisface aplecarea spre vorbarie, acestia au

la zvonuri asupra cinstei mele.Mi-am apoi toate de impotriva tatarilor care,

doiseprezece sultani din Crimeea Bugeac, intre Transilvabia. La 1(1688) am asezat trupele in cvartiruri am stat linistit; dar din pricina altor

mai mult pe norocul meu pe mea, la inceputul campaniei a trebuitpredau generalului el mi-a ordonat spre

Belgrad cu regimental meu, regimental hanovrian de cavalerie, cu dragonii curegimental Castello, <eu > sub ordinele ascultarea principelui Ludovie.

contact cu acest general timpul <noastre> spre Lipova,am scris la lui Salvarosa pentru a-i aduce la cu supunerea,schimbare atitudinii sale de <ne>-ar impiedeca nu numai obfinemavantajele pe care aceastä le comporta mod neindoielnic, ci mai

(1691). Thaten und Charakterzüge österreichischer Feldherren, Viena, 1808;Oesterreichisches Konversations III, Viena, 1850, s.v. Constant von Wurzbach,Biographisches Lexicon des Katserthums Oesterreich, X, Viena, 1863, p. 231.

Vezi raportul trimisului bavarez Stoyherer atre ducele Max Emanuel de Bavaria, laN. Studii documente privire la istoria románilor, XX, Bucurqti, 1911, p. 81,doc. XXV, 23 ianuarie 1689 Belleardi, Historia, Viena, Biblioteca Nationalä, cod p. 4.

76 Domnul se obliga aprovizioneze armata imperialä cu 40.000 de de20.000 de 1.500 (Arhivele Nationale original latin

Donatus Johann Heissler, conte von Heiterschein. slujba deAustria, a ajuns general comandant al trupelor imperiale din Transilvania (1688). decembrie1689, a pornit expeditie impotriva Prii A trecut Carpatii pe la Bran, a ocupat

Bucure§tii, dar la lunii ianuarie 1690 a fost nevoit sä se dede A luat parte la lupta de la (11/21 august 1690), luat prinsoare

apoi eliberat de Constantin Brancoveanu. A murit 1696, in luptele pentru ocupareaTimiwarei.

Serenissimo Prencipe Ludovic Wilhelm I von Baden (8 IV 1688 - 4 1707),supranumit Türken louis" , margraf de Baden (1677-1707). In 1674 a intrat slujba

pe care a la moartea bunicului Wilhelm I von Baden (1677). Dar, in1722 a reintrat armata imperialä, feldmare§al. S-a distins de la Kahlemberg(24 septembrie 1683) campania din Ungaria. In calitate de comandant suprem al armateiimperiale a pe turci la ( 25 septembrie 1689), Vidin (14 noiembrie 1688) laSalankemen 19 august 1691), a cucerit Oradea (1692) Gradiska pe timpul rizboiuluipurtat de Liga din Augsburg impotriva lui Ludovic al XIV-lea care ocupase Palatinatul, a fostnumit comandant suprem al armatei imperiale, trimisä pe Rin impotriva francezilor a reluatHeidelbergul (1693). 1696 a candidat la coroana Poloniei, dar n-a numärul necesar devoturi. In timpul räzboiului de succesiune spaniol, a cucerit Landau (1702) impreunä cu ducelede Malborough, a de la Schellenberg. Asupra acestui a läsat scrieri cucaracter politic militar, publicate 1850 de Röder von Diersburg, volume.A. Schulte, Markgraf Ludwig Wilhelm von Baden und der Reichskrieg gegen Frankreich 1693,2 vol., a II-a, 1901; Heinrich Platz, Markgraf Ludwig Wilhelm von Baden Baden alsOberbefehlshaber der Reichstruppen in den Feldzügen 1693-1697 am Oberrhein, 1907.

www.digibuc.ro


aceastä natiune de vremea <potrivitA> se isca, primejdia de apierde Transilvania.

Am pomit spre Belgrad; apropiere de Cenad", am fost surprins de o, astfel abia am putut mare noroc, cu trupele mele.

Dupä ce am trecut la Belgrad, am luat contact cu principele la palancalui Hasan I-am dat informatii asupra de> slAbiciune aasupra leglturilor pe care le stabilisem, desi momentul nu era potrivit <pentru un atac>,dat de sa.

[Trupele imperile au trecut Morava, au cucerit cetatea (14/24septembrie 1689) s-au spre Vidin pe care 1-au ocupat (14 octombrie 1689)].

Dupä ce sa a dat toate ordinele potrivite pentru a Vidinul bineaprovizionat a pomit cu armata spre Orsova. Intre aceastä localitateCladove2 s-a construit un pod s-a asezat o tabärä care armata s-a oprit zile,<suferind de> lipsä din ce ce mai mare de furaj, de putinul aduscoräbiile pentru cei care aveau <Generalul a luat> pentru face

de iarnä cu domnul capitalä din care a decursnenorocirea armelor imperiale. domnul nu se <ne> deacvartir, sa a trebuit totusi podul sä se care Cerneti,

voia Curtea <imperiall>. Atunci eu, ca bun cunoscAtortrecAtorilor al tuturor pozitiilor, nu m-am ferit de a spune totul se primejduia

ne urmam inaintarea spre argurnentele mele s-au dovedit mai multdecät exacte intotdeauna mai cele ale acelora care sustineauhirnerice.

Pe zi ce trecea, armata se destrAma devenea nedisciplinatA,exasperAnd pe <ostasii trebuind> caute ei de-ale

dupä ce am stat zile in de la BrAncoveni cudomnul asteptAnd bagajele ostasii care pentru a fura alimente,ne-a venit a generalului Piccolomini...

[Generalul Veterani este trimis la in locul lui Piccolomini].dimineata 1 decembrie, timp ce sa, din de

furaje, era sä armata podul pe la un sfert de ceas deBrAncoveni, cum putut, cu numai douAzeci de un

Ciannat.Hussan Bascia Palanca.

81 Temisuar.Fethislam.Brancovano = Brâncoveni,Negocierile au fost purtate de Veterani cu lui Constantin Brâncoveanu,

Rudeanu, mare Cornea mare Preda mare pitar, Constantinmare sluger Atansie S-a ajuns la o conventie, prin care domnul se obliga sAtimp de vase luni regimente incartiruite Tara RomâneascA, precum trupele deVidin, sA dea o mie cinci sute de cai sA tributului Ph. Rödervon Diersburg, Des Markgrafen Ludwig Wilhelm von Baden wider dieCarlsruhe, 1839-1842, II, pp. 166-167 (conventia din 22 septembrie 1689). 0 traducere germanAdefectuoasA este Hurmuzaki, Documente, p. 308.

85 Alta

www.digibuc.ro


din regimentul meu la Cemeti86, unde am zile pot spun nufost ajutat timpul acestui de donmul Tarii furaj cu alte lucruri

de trebuintä, fi dus-o foarteVoiam pe la pentru a ajunge mai repede la dar

nu am putut din pricina tatarilor care <din> faceau incursiuni pretutindeni inregiunea Nicopolului, a a tinuturilor pustii pe care trebuia leAm fost, asadar, nevoit spre Orsova acolo, patru sau cinci

trecerea peste anotimp desituatie ajutorul capitanului de la Cerneti care mi-a dat

saizeci de pentru a trage <corabiile, la edec>. Totusi pricinaa furtunilor obisnuite in anotimpul acesta, a petrec aproape trei dinviala mea in acele nenorocite am abordat la Goluba08, s-a pornit un

de puternic, salvat mare greutate corabia mea unelecelelalte s-au scufundat iar altele a s-a rupt au trebuit

se lovindu-se de pierdut ce atrecut furtuna, mi-am urmat inaintarea spre Rama" debarcat acolo

[Veterani preia comanda de la Cetatea Kanisza seimperialilor].

pastrarea Vidinului, se comunicatiile noastre TransilvaniaTimisoara continua impresurata, nici un ajutor. ce Tara

Transilvania, se acelor populatii ce ar minattrupele ce Tara in Transilvania speranta de a

ajutate...anul 1689, era ocupat alegerea arhiducelui Iosif ca rege al

romanilor].eu crestea mereu consternarea turcilor, pentru ca trupele <noastre>

nu-si vremea nu ablinut de a ar fi momentulmai potrivit pentru a ne spre Timisoara, cunoscand starea <stiind>acea garnizoane dorea ne prezentam tunuri in formele legale pentru a puteajustifica predarea de sultan. Am amintit Lipova, <aflandu-se> la odepartare de patru leghe de Timisoara, putea operatia dat artileria eraacolo...

Am un schimb de Thököly, care se afla laturburarile ce se atunci propunerea

ce i-o facusem de a mi se de a incerca, sub pretextul prieteniei <lui> turciiocupe Nicopolul pentru a prin pozitie -cheie, Tara a

Ciarnez = sat component al comunei Simian Jud.Mehedinti).Nissa = rep. Macedonia.Golubaz = Golubac, Serbia.Ram = Rama, cetate pe malul drept al S-a predat generalului Veterani la

30 septembrie 1691 op. IX, 458).Silahdar Mehmed Aga ca muhafizul Belgradului, vizirul Hazinedar

Hasan pasa, Poarta Ibrahim pap, pusese stApânire pe magaziilenemultumise pe locuitori care s-au rAsculat 1-au ucis. Astfel s-ar explica starea de spirit

a garnizoanei (Silahdar Tarihi,I , p. 316).9? Trovitza = Sremski Mitrivica Sirmium (Srem).

www.digibuc.ro


avea un picior in <eyaletul> Silistrei92. I-am spus cuvinte bune, dar nici un rezultat,cáci el ameninta mereu sá intre in Transilvanie.

Pentru opri, mi-am schimbul de scrisori domnul1-am <pe acesta> in privinta pagubelor de care ráspunzItor, precuma prostului <primit> de trupele noastre in cvartirurile de

domnului le scris pentru putea obtine satisfactie de la milaconvingindu-1 ne credincios sá continue fie mai departe

dusmanul lui Thököly. Susceptibilitatea dzbunarea la acest popormi-au zädarnicit tratativele. Totusi, pentru a impiedica intrarea lui ThökölyTransilvania prin unirea <lui> afará de bästinasi, am gäsit

pentru binele pun pe Trautmannsdorf94 inainteze corpul<lui> de la varsarea râului in <sá-si aseze> lagArul laVidin.

Silistria. Eyaletul Silistrei era de defterdarul Bosnak Husein (SdahdarTarihi, p. 402).

Umbla zvonul va numit domn al Românesti va izgoni peimperiali din Transilvania, ai dregátori se arätau gata sprijine pentru reinstaurareadominatiei otomane Principat (Silahdar Tarihi, II, p.

Adam Karl Trautmannsdorf ( 25 1658-1687), principe. armata imperialk aluat parte la din Ungaria impotriva turcilor. A murit pa de (1687) (Carl vonWürzbach, Lexikon, vol. 47, Viena 1883, 61).

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

ARIA

VORNICII DIN DOMNIILE LUI PETRU

MARIA MAGDALENA SZÉKELY

Stefan Hranä

Izvoarele medievale moldovene0i din veacul XV cunumele HranA, dar nu ce existA vornicul lui Petru Rare§. UnSima Hranä a pe de la Valea 1476'. rAstimpul 11februarie 29 mai 1484, un Hraná vornic apare sfatul lui cel Mare. Eltrebuie sA vornicul din pomelnicul Bistrita4, posibilascendent al dregAtorului lui repetarea prenumelui - slujbamarea vornicie a Moldovei sunt argumente favoarea acestei ipoteze.

$tefan a fost cu Anghelina, flica nepoata lui JurjaMarwa fusese soata lui Coste din neamul Posadnicilor6, nearn vechi

care, prin se cu alte vechi familii moldovene0i7.Din lui cu Anghelina a rezultat un Tomamai vornic chip eronat, Nicolae Stoicescu socotea pe Toma

Acest text este rodul tip de cercetare, care a stat la baza studiului despredin vremea lui Maria Magdalena Székely, ai Moldovei

lui Petru Rares, I, II, SMIM, XIII,1995, p. 73-101, XIV,1996, p. 49-69.Pomelnicul Bistrifa, publicat de Damian P. Bogdan, Bucurqti,1941, 110,

DRH, A, (1449 - 1486), volum de Leon $imanschi in colaborare cuGeorgeta Ignat Dumitru Agache, Bucure§ti,1976, p. 319, 211.

Ibidem, p. 402, nr. 262.Pomelnicul..., p. 100, r.25: mare vornic. [Marginal] Hranä vornic".DIR, A, XVI/I, p. 426, nr. 389.

6 Ibidem, XVI/3, p. 137, nr. 174; p. 335-336, nr. 408.$tefan S. Gorovei, mnrudirile cronicarului Grigore Ureche, ALIL, XXIV,1973,

p. 112 spita de p. 113 - inrudirile cu familia Jora.DIR, A, p. 446, nr. 405; ibidem, XVI/3, p. 137, nr. 174; p. 253, nr. 307; p. 377,

nr. 468; p. 335-336, nr. 408. Toma Hranä vornicul a la 5 1552, dejurâmântul de la Bakuta prestat de Läpu§neanu (Th. Holban, Documente externe

(1552-1561), Studii, 18, 1965, 3, p. 668, document datat 1552 august; Gh. TaraMoldovei vremea lui Alexandru apusneanu, 1994, p. 44, document datat 5 septembrie1552). La 1565, boierul Hranä este de Läpu§neanu, ca pribeag, mai

Ungureasca" apoi Polonia (Ilie Corfus, Documente privitoare la istoriaculese din polone. Secolul al Bucure§ti, 1979, p. 263, nr. 135).

r. 24.


www.digibuc.ro

204 Maria Magdalena Székely 2

frate -al lui Hrane. infonnatiile din documente sunt foarte clare,mai multe reconstituiri posibile de trebuie lui

Gh. Iftimi Anghelina ar fost nu mama, ci lui Toma Hrane. lasiautor a presupus Posadnic era fratele lui Stan Posadnic, acesta din

lui Coste, Sorocii". Se observk atestarea lui Stan,copiii (11 august 1445)12, aceea a lui Coste cu (14 martie

este un de 55 de ani. Pe de parte, Marusca, sotia lui Coste, maila 83 de ani de la mentionarea presupusului socru a copiilor

acestuia, din care unul avea sot. Nu se poate sustine Stan Posadnic a fostCoste, ci, eventual, bunicul acestuia. Oricum, cele douA personaje trebuie

sA mai existat o generatie. Poate ea era reprezentatA de Posadnic. La 1454-1455, acesta era membru al sfatului", ceea ce putuse sA nenumit,calitate de al Stan Posadnic, 1445. Mai mult: 1587, jupâneasa luiIonasco Dragsin de Neamt, lui Toma vomicul, nepoataAnghelinei strAnepoata lui Coste Posadnic, se declarA a lui a

Stan Posadnic". Aceasta poate nu numai cA Stan erau frati (cuma presupus deja Sorin Gh. ci cA era lui cA

lui Stan. limba slavA nu avea un cu care sA se denumeascAunei persoane, se indicau mai mult de patru generatii de

acestia erau enumerati se spunea cA personajul respectiv eraX al lui Y Z". Toate aceste observatii presupunerea

cA Posadnic era lui Coste lui Stan Posadnic.Numele jupânesei Toma nu este cunoscut. Se cA boierul a

avut o sotia de Neamt Ionasco Dragsin'7. Aici, trebuieo altA afirmatie a Nicolae Stoicescu anume aceea cA Maria a fost fiica -

nu nepoata - stefan vornic".veacul XVII, un boier scoborâtor din al Noi sub

voievod) primea intArire pe zilele lui Gaspar Gratiani dela Costea, fratele lui satul care se desparte douA cu hotarul

la gura Edriciului (tinutul FAlciu)'9. Numele Costea indiceaceste personaje descindeau din Coste Posadnic, Presupunerea este

Nicolae Stoicescu, al marilor din Tara Moldova.Sec. XIV-XVII, Bucuresti, 1971, 311, n.2.

Gh. Iftimi, Posadnicii: o un neam o AG, I (VI), 1994,p. 256 spira de p. 259.

Ibidem, p. 255, 259.DRH, A, (1384-1448), de C. Cihodaru, Caprosu L. $imanschi,

Bucuresti,1975, p. 364, nr. 257.Ibidem, HI (1487-1504), volum de C. Cihodaru, I. Caprosu N. Ciocan,

1980, p. 454, nr. 253.DIR, A, p. 254, nr. 225.DRH, A, II, p. 57, nr. 40; p. 59, nr. 41; p. 63, nr. 45.DIR, A, XVI/3, p. 335, nr. 408.

Nicolae Stoicescu, op. cit., p. 311.DRH, A, XXIII (1635-1636), volum de Leon $imanschi, Nistor Ciocan,

Georgeta Ignat Dumitru Agache, Bucuresti,1996, p. 221, nr. 184.

www.digibuc.ro

Vornicii din domniile lui Petru 205

de faptul satul din hotarul apartinuse familieiacestei proprietAti datAnd din 16 martie

Prima mare dregAtorie de a fost aceea de (5 martie25 martie 152322). In sfatul lui voievod, modificat complotul din

1523, va ocupa vornicia (10 aprilie Va functie subPetru Rares, la 18 mai Este posibil ca disparitia din sfat fost provocatAde moartea dregAtorului": pe de o parte, 18 mai 1528, nu se omodificare a componentei sfatului de Petru Rare pe de altA parte, in primuldocument de cel din 18 mai, care marea - datat 5 martie -nu apare nici un boier de vornic. De-abia la 9 martie 1529 este atestat vornicul

Grozav".le vomicului a de numele celorlati din sfat,

tratatul de Petru Rare Sigismund I, din 152728.

ceea ce priveste proprietAtile vornicului au doar pentrustApânirea unei din Coroteni, pe zilele lui Bogdan HI; satulva fi mostenit de Toma, va vinde, 1546, pentru 300 de

Mai bine cunoscute sunt satele Anghelinei. De la mama ei, luicu nepotii ei, Dumitru, Petre Todosia) mostenise o din Stoisesti

sub Leahului; proprietarii vor vinde acest la 25 martie 1546, pentru 200de De la tatA, Anghelina avea din satul-matrice Posadnici. Aceste vortrece la Toma Hrane la fiica lui, jupineasa lui Ionasco DragsinTot din mostenirea lui Coste Posadnic, familia din Starosilti, lacapul Cozancei, la 1569, de contra sumei de 450 de

Ibidem, III, p. 338-339, nr. 186.21 DIR, A, p. 85, nr. 80.

Ibidem, p. 220, nr. 193.23 Ibidem, 222, nr. 196.

Ibidem, 296, nr. 261.Aceea§i opinie la C. Cihodaru, Cu privire la ai lui Petru

XXII/2, 1985, p. 695.

DIR, A, p. 299, 265.27 Ibidem, p. 300, nr. 267.

Hurmuzaki - Densusianu, Documente, 11/3, p. 728 (text 732 (text latin),nr. CCCCLXI.

29 DIR, A, p. 446, nr. 405.Ibidem, p. 426, nr. 389.

p. 137, 174; p. 253, nr. 307; p. 377, 468.32 Ibidem, p. 335-336, nr. 408.

Catalogul documentelor moldovenegi din Arhivelor Centrale, supliment I(1403-1700), Bucure§ti, 1975, p. 69, nr. 118; p. 267, nr. 834.

www.digibuc.ro


Grozav

vara lui 1529, implicat in lupta pentru trott dintre Ferdinand deHabsburg Zápolya, Petru se o campanie inTransilvania - a doua din an. A oastea a grupuri,punindu-le sub comanda vornicului Grozav (unul) a portarului de Suceava

Barbovschi, cu de Cetatea Danciul Hunt (celilalt).Dupä informatiile furnizate de pomelnicul Bistrita, vornicul

Grozav pare sä fost fiul unei Maria unei tot numele Marie.DregAtorul a avut sigur un Ion". document de pe la 1554, un Grozav

vistiernicel, lui Grozav vornicul, vindea o lui vistiernicul36. PoateGrozav vistiernicelul va acel Grozav vamegul care a luat de la vornicul

satul Tomegti, contul unor datorii". Nu vistiernicelul Grozav eraun alt al vornicului sau este una cu Ion.

Grozav a avut posteritate veacul trecut, satul Gârlegti, laTecuci este posibil ca urmagi ai säi sä mai existe La 1838, mai

Gârlegti familiile Basoc, Boance, Chico Cretu, Dumitru,Hicol/Ghicol, Nedelco, Pricope, Rupturianu au fAcut o la domnie,redeschizAnd procesul cu Costache Conachi care le proprietatea, nu lerespecta drepturile cele vechi silise ("pe de o parte, iar pe de alta,cu grozAvii, inchisori") mogia pe care o aveau de schimb chiar culogofätul".

toate aceste silnicii, chemaserä din Rusia pe "rudenia noasträporutcicul Ivan Groza Nougorodschii", care dusese cu el "hrisovul documenturile

din vreme Ecaterina"". Cu acel prilej, trebuie sefAcut traducerea uricului domnesc din 23 martie 1528, dat lui Grozav pentruGârlegti ("di pi s-au din In cuvânt, de mine Hrisanth erom. dinSf. la 1831 augt. Aceastä traducere a ajuns la noi; nu ce vadevenit documentul original de la Petru Rareg.

actelor celor vechi nu i-a ajutat cu nimic pe carimai mult de mdhniciune au Ei, vor reafirma

drepturile jalba din 1838 - expresie clarä a congtiintei genealogice.au "robi dumisali logontului Conachi, atunce când

noi ca avem drit a ne numi, pentru ne tragim din boieriul

97, ap. critic : Marie, mama lui, sotia lui, Maria,

DIR, A, p. 444, nr. 403.36Ibidem, XVI/2, p. 64, nr. 61.

Puna op. cit., p. 82.G. T. Kirileanu, din cu Conachi, idem,

II, ingrijitä, note, comentarii bibliografie de Constantin Bostan, Bucuresti, 1997,p. 26-29.

Ibidem, p. 28.A, XVI/I, p. 284, nr. 248.

G. T. Kirileanu, op. cit., p. 28.

www.digibuc.ro

5 Vornicii din domniile lui Petru 207

Nougorodului "lucreaza noi ca cu cei mai pro§ti aivreme noi purure am fost suntem pe noastre ne tragim dinboierul Grozavu Nougorodului'.

märturiile pAstrate, pare din au procesul,"flrá pricini binecuvantate nu s-ar ierta a izgoni pe ni§te lácuitori de pe proprietaoacuiva, mai sunt in trupul

Grozav pare sä-§i aciivitatea domnia lui Bogdan III.act de danie din 1528, Petru spune boierul "a slujit mai

Bogdan voievod, fratele domniei mele, nepotului domniei mele,voievod, drept credincios".

documente din 1521 1522, este numit "Grozav vornicul" - evident, numare dregAtorie era la aceea, de Petre

complotul din 1523, Noi". De la3 martie 1527 i se va Danciul Huru47. Grozav este atestat ca la5 martie 1529.

aceasa calitate, el aláturi de membri ai sfatului domnesc,tratatul dintre Petru regele din 21 octombrie

La 9 martie 1529, Grozav apare ca vornic", dregátorie in care esteatestat, ca membru sfatului, la 29 aprilie 15295'. lui MihaiCostáchescu, Nicoará Grozav "a fost Vornicia anume" pentru campania dinArdea152. Ipoteza are toate sä verosimilk i se mai adaugá o constatare:predecesorul lui Grozav in vornicia Moldovei, Hrank este mentionat sfatuldomnesc la 18 mai alcatuirea sfatului de la 5 vornicullipse§te. Poate Hranä murise - trebuie sä fost destul de - , locul lui a

o vreme neocupat, dar, campania din Transilvania se apropia, Petru afost desemneze un vornic cu reale militare. S-a oprit la dinde Cetatea

nu i s-au dovedit zadarnice55. Nicoará Grozav a preluat comanda

42Ibidem.

p. 30.DIR, A, 274-275, nr241.

46 Ibidem, p. 223, nr. 196.47Ibidem, p. 229, nr. 202.

p. 299, nr. 265.Hurmuzaki-Densusianu, Documente, p. 728 (text 732 (text latin),

nr. CCCCLXI.DIR, A, p. 300, nr. 267.Ibidem, 321, nr. 286.

52 Mihai CostAchescu, Documentele moldovenepi de la voievod (1517-1527),1943, p. 297.

DIR, A, p. 296, nr. 261.Ibidem, p. 299, nr. 265Victoria care a obtinut-o Ardeal determinat pe I. Ursu sä-i acestui

www.digibuc.ro


corpului de oaste care a trecut Transilvania prin pasul Oituz, poruna strasnicA dela domn pe sasi. A ajuns in Tara unde a ars localitatea

le. La 22 iunie, a fost intâmpinat, in apropierea zidurilor Feldioara, dearmata lui Ferdinand. "Dusmanii se a mai puternici - avea consemneze,letopiset, episcopul Macarie prin armele, care se obisnuiesc a se prinaltele mai mici din care aveau mare, pe unele le aveau gata,iar pe altele le pregAteau [...]. crestinii au chemat in ajutor Dumnezeu au pornitlupta cu dânsii; dusmanii au luat-o la au dat dosul, iar armele despre caream vorbit mai cu carele vizitiii [...], pe toate le-au cu rusine. auo dintre dânsii sträpunsi ucisi au fost ca un gunoial s-au de la cei nume de crestini,cApeteniile luând de la dusmani, au adus-o domnului Petruvoievod"57. Despre victoria zdrobitoare de la Feldioara despre luate demoldoveni spun ceva cronicarii un functionar care inregistra veniturile

cheltuielile in registrul orasului Brasov nu s-a putut nu insemnezeurmItoarele: acea nenorocia ca nu spunem toate tunurile,asemenea oamenii nostri, au fost nimiciti capturati de niciodatA Tara

n-a pricinuindu-i-se o atât de mare Un contemporan aveapovesteascA: "li Bogdani hanno havuto vittoria con occision de pi de persone 10Et che ditto Bogdano con grandissima preda era ritornato nel paese"60. Parteacea mai a prAzii o formau, tunurile de latunuri pe care oastea moldoveneascA le va pierde, doi ani mai arziu, in de laObertye. Povestea aceasta tunurile pare sä-i impresionat chip deosebit pecontemporani. Ercole Dalmatul, aventurier renascentist unui rostEuropa, a flcut câteva despre infrângerea lui la Obertyn, neuitândadauge tunurile "lui Ferdinand", luate de principele moldav "când ainfrânt trupele lui Ferdinand Transilvania'.

Vornicul Grozav a repurtat pentru Petru - Moldova,vegheze la patul de agonie al doamnei sale - cea mai victorie decare avea acesta se bucure cele domnii. Este mai ciudat, deci, indocurnentele de campania din Transilvania - cel este de-abia din 23 aprilie

boier un medalion acum decenii : I. Ursu, Vornicul Grozav, Cv.L., 1, 1907, p. 105-109; o variand prescurtatA idem, Petru Bucuresti,1923, p. 94.

56 Idem, p. 13; Radu Constantinescu, Moldova Transilvania vremea luiRares. politice militare (1527-1546), Bucuresti,1978, p. 41.

Cronicile din sec. publicate de Ion Bogdan,completatA de P. P. Panaitescu, Bucuresti,1959, p. 96-97. 0 altA descriere a bAtAliei, la GrigoreUreche, Prii Moldovei, a II-a, de P. P. Panaitescu, Bucuresti, 1959,p. 149.

I. Ursu, op. cit., p. 14; Adolf Armbruster, Dacoromano-Saxonica. Cronicaridespre cronica Bucuresti,1980, p. 193-194.

Hurmuzaki-Densusianu, Documente, 11/3, p. 646-647, nr. CCCCXLH.Andrei Veress, Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldovei

I, Bucuresti,1929, p. 8, nr. 9.Ursu, op. cit., p. 28.

62 despre Prile I, volum de Maria Holban,Bucuresti,1968, 315.

www.digibuc.ro


1530" Grozav nu mai apare in nici o dregAtorie. domnia luiun Grozav ca al doilea de 7 martie 30 noiembrie

Gh. Mihai Nicolae Stoicescu" socotit cafostul Identificarea mi se pare imposibilA. Ca argumente, se pot aduce aceleaformulate, in 1923, de I. Ursu: un Grozav de subE greu de admis cá ar fi tot care a pe sasi la Feldioara 1529.El era in cáci a servit sub Bogdan propriamArturisire a lui Rares, in documentul din 1528; cazul ar acelasi, atunci n-amputea explica nu mai consiliu de la 1531, deck a fostdizgratiat de Nu se poate accepta varianta unei dizgra0i, ce vorniculGrozav adusese principelui o precum victoria de la Feldioara. Cred, mai

a murit intoarcerea Moldova, poate urma unorde de la 1540 trebuie fie altcineva, eventual

chiar o a lui Grozav.

Documentek contin informatii despre cinci ale vornicului Grozav,toate situate Tara de Jos: Ciocodeesti, cumpArate, la 1521, 530 de

Poiana, cumpärat, la 1522, contra sumei de 270 de o parte din pepentru 150 de la Polocine, de la

Petru pentru credincioasAn. seliste va fi 1546, devornicului, Ion74. dintre sate (Ciocodeesti, presupunerea lui MihaiCostAchescu75) a devenit numele acela al proprietarului.Dar (ca de sunt in comuna Nicoregi76 -centru viticol - care-si trage denumirea, evident, de la un Grozav ?

In afará de funciare, Grozav mai avea dintre careo roabá va fi 1554, de feciorul lui Mogâldea vistierniculn.

DIR, A, p. 322, nr. 287.Ibidem, p. 393, nr. 356.

p. 402, nr. 364.Gh. Surete izvoade, I, p. 209.

67 Mihai Cosachescu, op. p. 297.Nicolae Stoicescu, op. cit., p. 310.I. Ursu, op. cit., p. 94, n. 2.

A, p. nr. 161.p. 209, nr. 184.

Ibidem p. 283, nr. 248.Ibidem, p. 274-275, 241.Ibidem, p. 444, nr. 403.Mihai CostIchescu, op. cit., p. 293.

76 Tezaurul toponimic al Moldova, I, Repertoriul istoric aladministrativ-teritoriale. 1772-1988, partea 1, A. simplecoordonatorul seriei Moldovanu, Bucure§ti, 1991, p. 499.

DIR, A, XVI/2, p. 64, 61.

www.digibuc.ro


Efrem Huru

Vornicul Huru era scobordtor dintr-o familie din vechimeMoldovei, inrudiri, doar perpetuarea unor

prenume unorEfrem Danciul, Mihoci, Maria, Marusca Stanca, erau copiii lui

Huru medelnicerur9 nepotii lui Ilea Hum comisul". document din 1546,copiii lui Hum se declarau "nepoti" ai lui Petru Huhulea satemostenite de la aceste.

Petru Huhulea trebuie le fost pe linie El este unpersonaj relativ bine cunoscut. A prima a veacului XV a fostlui de la al Stanei al lui Danciul". Isaia a avut mai copii: peHuhulea postelnicul, pe Danciul, Cozma, Stana, Marena Sora lui, Stana, a fostmama lui Pátru a Martei, in timp ce Danciul a fost pdrintele lui Toma alAnnei". La 1490, Isaia nepolii niste desigur mostenite dela Petru Huhulea; pe aceastä cale, Marta, pe de o parte, TomaAnna, pe de parte, au intrat, fiecare, in posesia unui sfert Gälesesti, la gura

a unui sfert a unui sfert poieni a unei diniatá ce de la Petru Huhulea in 1546, lui

Hum: un sfert la gura un sfert din mändstire, un sfertpoieni pe din jos". documentul din 1546 este vorba, evident, deaceleasi de sate cuprinse uricul de la 1490. Acest lucru, ca faptul lui

aceste sate sunt ocinile din dresele "mosului" PetruHuhulea, de la Alexandru cel Bun" constituie dovada Hum

de la linie de sate care obiectuldin 1490.

de mostenire le venea prin cum nu Hum eradescendent din Petru Huhulea (cum se va vedea imediat), mama eranepoata acestui boier. lui erau proprietari exact pe de sate

la 1490, rezultä mama era Marta, Stanei, nepoata lui PetruHuhulea, Anna, lui Danciul nepoata aceluiasi Huhulea. primul caz,

$tefan S. Gorovei, XVII, 1980, p. 738, recenzie la: Dumitru Velciu, GrigoreUreche, Bucuresti, 1979; Maria Magdalena Székely, Neamul lui Nestor Ureche,XXX,1993, p. 655, 657, 658 anexa 1.

DIR, A, XVI/I, p. 470, nr. 425.Ibidem, p. 114, nr. 109.

81 Ibidem, p. 470, nr. 425.Maria Magdalena Székely, op. cit., p. 655.

83 DIR, A, p. 142, nr. 130.DRH, A, III, p. 134, nr. 72.DIR, A, p. 71-72, nr. 67.DRH, A, III, p. 134, nr. 72. 0 a lui Isaia a säi, la Mihai Costkhescu,

Documentele moldovenesti de la Bogdan voievod (1504-1517), Bucuresti,1940, p. 214.DRH, A, III, p. 134, nr. 72.DIR, A, p. 470, nr. 425.

"1bidem.

www.digibuc.ro


fata lui Oanä Huru, Stana, purta numele bunicii sale materne; al doilea caz, DanciulHuru purta nurnele bunicului matern. Mai un indiciu, indirect, cá sotia lui OanäHuru a putut sá Anna, lui Danciul Huhulea: la 1610, stránepotii lui Huntsunt ca proprietari ai satului Covurlui". Or, nurnele satuluivine, desigur, de la un Danciul, vechi proprietar sau intemeietor al asezárii, care ar putea

Danciul Huhulea.lui Oaná cu nepoata lui Petru Huhulea s-a putut produce pe

fondul unei mai vechi, aceasta putând explica de ce o a lui Oanä Hum senurnea Stana (ca lui Petru Huhulea) o alta - Marta (ca Stanei, nepoatalui Petru Huhulea). Oaná Hum medelnicerul a avut trei Dragos, StanaMarta'. Ei erau copiii lui Ilea comisul.

document 1518, Oaná (care este numit, aici, foarte ciudat,"Tarcanul") lui cá sunt nepoti lui Oaná Ureacle". Acest boier a fost

in rästimpul 1435-1447, cu interludiu scurt domnia lui I. Calcululgeneratiilor aratá cá Ureacle a fost contemporan cu párintii lui Ilea Hunt,prenumele lui (Oanä) este un semn Oanä Ureacle eraHuhulestilor". Intrebarea este, era Oanä Ureacle sau socrul lui Ilea Hum?Judecând dupá supranurnele diferite, zice cá-i era socru. cazuri de modificare asupranumelor de la o generatie la se constatá veacul XVIII. Pe de altá parte,la 2 martie 1472, comisul Ilea Hum primea uric pe lui drepte", care

"pe Trotus, fata Ajudului"". Prin urmare, Urechestii erau proprietatea lui,mostenitä de la (ca satul-matrice Huruesti, pe Polocini, confirmat acelasidocument). acest caz, este de admis Ureacle lui Huru.

Nu se cu cine a fost Oanä Ureacle. Poate cu o a lui Nanclucerul, cáci nepoata de a lui Nan, numeste pe Ilea Hunt Estetot de adevArat, puteau sä mai Ilea Hunt a avut o

Anca, un (necunoscut cu unei Maria". Boierul a fost comisdonmia lui stefan cel Mare, din 1471 1476.

Vornicul Efrem a fost clsätorit cu o jupáneasä numitä Nastea", aleste, deocamdatä, necunoscut.

Documentele vorbesc despre patru copii ai lui Efrem: Floarea",(numit evident, fratele bunicului patern), Lupe Huru.

Ibidem, XVII/2, p. 301, nr. 400.91 Ibidem, p. 114, nr. 109.92 Ibidem.

1636 apare un grup mare de urmasi ai lui Ureacle, ca proprietari ai unei pärtidin numit apoi Focsani, pe Milcov, la Vadul Vechi (DRH, A., XXIII, p. 582-583,nr. 531). afara acestui document, nu-mi este cunoscutá vreo altá atestare a laBrätulesti-Focsani. Nu ce coborau personajele de la 1636 din Ureacle.

Ibidem, II, p. nr. 183.95Ibidem, III, p. 402, nr. 226; DIR, A, XVIII, p. 64, nr. 59. Pentru posteritatea lui Nan

clucerul, ibidem, p. 74, nr. 70 p. 209, nr. 184. Despre acelasi : Mihai Costdchescu, op.p. 161-164.

DRH, A, III, p. 402, nr. 226.Pomelnicul..., p. 117,DIR, A, XVI/2, p. 79, nr. 72.Ibidem, p. 83, nr. 75.

www.digibuc.ro


Anghelina a fost cásátoritá cu Telea a avut o fatá, Varvara". LaVarvara - sotia, se pare, a nepot de al lui Costea párcálabul de

- a fost mama a fete: una (nenumitA de documente) s-a cdsätorit cuDumitra§co diacul (care, izvoare, apare ca Zaharia diacul dincealaltA, Stefania, a fost lui Ursu de din urmá auavut mai multi copii: Iona§co din Zmeiani, Dumitra§co, Ursul aprod din Zmeiani,

cu Iona§co Fulger), Axinia cu Gheuca)Axinia Gheuca au fost lui Gavri din ai lanai

cApitanului Pascal mamá a Anculei a lui PascalLupe Hum a fost de Hotin domnia lui Ion Din cdsätoria lui cu

o Cristina au rezultat patru fete: Grozava vistierniceasa, Anghelinadoamna lui Ion Nastasia (botezatA a§a, dupá bunica

Nu se ce neam cobora jupâneasa Cristina. Un document 1581,care lui Lupe Hum apare cu numele Armanca, o pe aceasta ca proprietarlsatul Ote§ti'°5. Ote§tii apartinuserA, vremea lui Ilie I, Neaga, de la care au trecut lacopiii säi apoi la urma§ii acestora". Dar Ote§ti, pe apa era satul deal lui Tom§a W07. mai veche cercetare a avansat ipoteza cá acest domndescindea Neaga, cea de demult a satului". cumpAráturi,Ote§ti vor intra posesia vornicului Condrea Bucium. Reamintesc, acest context, cá,

familia Bucium, prenumele Cristina era relativ indiciu al posibilejupâneasa lui Hum. Dat find cá Armanca/Cristina avea ociná la Ote§ti,

cá ea era coborâtoare acea Neaga de la mijlocul veacului XV deci,rudá cu viitorul domn Tom§a II. Pe de altá parte, la 1581, doamnao danie sate de la "unchiu' ei, Toader Bucotco cluceru®. Acest boier era fiulpârcAlabului Bratul Hrincovici. Dacá doamnei el era unchi, inseamná eraori cu unul din nu este cunoscutá vreo neamurile Hum

nici - cele expuse mai - nu pare cá lui Lupe Huru fostcu Toader Bucotco), ori cu ceea ce ar putea sá indice cá Nastea, lui

Ibidem, XVII/ , p. 54, nr. 82; ibidem, XVII/2, p. 301, nr. 400; DRH, A, XIX (1626-1628), volum de Haralambie Chirca, Bucuresti, 1969, p. 609-610, nr. 444.

DIR, A, XVI/4, p. 266, nr. 329; ibidem, XVII/2, p. 301, nr. 400.102 Nicolae Docan, - sofia lui Constantin Cantemir, AIIX, XXVIII,

1991, p. 369; Petronel Zahariuc, ierarhi jamiliile Leon Gheuca, AG,II (VII),1995, 3-4, 204.

103 Petronel Zahariuc, op. cit., p. 196.DRH, A, XIX, p. 240, nr. 185.Gh. Ghibänescu, Surete izvoade, XIX, Iasi, 1927, p. 144, nr. 105.DIR, A, p. 171-172, nr. 225; p. 414, nr. 503; p. 440, nr. 529; ibidem,

p. nr. 142; p. 254, nr. 338; ibidem, XVII/3, p. 191, nr. 289; ibidem, XVII/4, p. 202, nr. 251;p. 249, nr. 308; ibidem, XVII/5, p. 88, nr. 122; p. 327, nr. 433; Ghiblnescu, op. cit., XIX,p. 48, nr. 30-32; p. 49, nr. 33-34; p. 50-51, nr. 35; p. 105, nr. 77; p. 114, nr. 83; p. 138, nr. 99;p. 140-141, nr. 102.

Miron Costin, Opere, edilie criticA cu un studiu introductiv, note, comentarii,variante, indice glosar de P. P. Panaitescu, p. 58.

S. Gorovei, Contribufii la genealogia familiei domnitoare Tomsa, RA,an.XLVIII,1971, vol. XXXIII, nr. 3, p. 382, 384.

DIR, A, XVI/3, p. 167-168, nr. 222.

www.digibuc.ro

11 Vornicii din domniile lui Petru Rare 213

Efrem Hum, va fAcut parte din familie Hrincovici.La scoaterea din domnie a lui Ion socrul Lupe Huru, a fugit in

a fugit de Hotin cu toate jupAnesele Taraspune un document"°. foarte vie de reiese dintr-un gest al

1580, dregAtorul jupAneasa sa au Grozava, ourmAtoarea inscriptie :

a Lupe Huru sa, Cristina, a dat-o jiicei sale,Grozava, ca bea anul 7088, luna august, 8 .

Cupa aceasta confine reprezentarea insemnului heraldic al lui Lupe Huru(care ar putea al familii) -o cruce

consemnarea din pomelnicul Sucevila, doamna Ionau avut copii, probabil de micin3. Anghelina

deci, a unui paharnic - poate, vornicului Ursu BArboi) a avut fete,Nastasia i Nastasia CiolpAneasa a fost mama lui Dumitru Ciolpan

Mai un grup de ai lui Efrem atestali la 1650: AndreiUdiman, Anghelina, fata lui Cozma copiii Vasile i Iura4cu din

Necula Gheorma copiii acestuia, Machidon, Alexandru i allii,lui vomicul din Tecuci). Ei au lui Matei

Basarab satul pe cu vaduri de moark inzestrareaSoveja. Noul proprietar a primit, o cu satul, uricul de la Petru Raree6.este vorba de descendenli ai vornicului o menlionarea satuluicare, cum voi a fost cu proprietatea lui Hum. Despre

sale la pe nu avem informatii contemporane. Uricul luiPetru Rare§, despre care se vorbea la 1650, nu pare se trebuie

fost, o parte a domeniului zona Barladului, de Hum.Este, aici, locul potrivit pentru a discuta despre posibili membri ai

familiei Documente ale satului pe Moldova faptul a asea parteacest sat a fost cu uric de danie de la Ilie I II, de un oarecare

Efrim Hum apoi de : Malea Anu§ca Lata (nepoatA), i

sora ei, cu un Condrea de fiica acestora din MArica"7.

V. Documente privitoare la Bucuresti, 1937,p. nr. 19.

Stefan S. Gorovei, Cu privire la heraldica AG,II (VII),1995, 1-2, p. 279.

Ibidem.Victor Pomelnicul mare al Suceviia, MMS, XLIV, 1968,

3-4, p. 188: domn... voievod doamnei lui, doamna al fiilorDRH, A, XXIII, p. 312, nr. 271.Ibidem.Catalogul documentelor moldoveneyi din Arhiva a Statului, II,

Bucuresti, 1959, p. 412, 2123; Documente privind agrare al XVIII-lea, II.Moldova, de Mihordea, Ioana Constantinescu, Istrati, Bucuresti,1966,p. 380, nr. 376.

Teodor Balan, Documente bucovinene, I, Cernáuli,1933, p. 91, nr. 33; p. 92-93,nr. 34.

www.digibuc.ro


Prin parte din a ajuns in posesia Humor'.Prenumele numelui Huru pare un indiciu destul de serios pentru apresupune existenta unei apropiate proprietarul familiavornicului Huru. fost acest Efrem Huru, contemporan cu i $tefanvoievozi, un frate al lui Ureacle ? Pe de parte, la 1586, Slatinaprima pe a patra parte din "danie de la Huruoae de laLates, pentru sufletul pentru sufletul al o

de veac, in 1637, de la Slatina aveau Humor dania"de la Hururoae de la jirebii din pentru 80 de

documente mai de a Humor, esteparte de la "Huhuroaia pentru 80 de

"Huhuroaia nu trebuie confundatA "Huhuloaia"Odochia/Dionisia, jupineasa lui Dumitru Huhulea nepoata de a loan

"Huhuroaia" este o deformare a numelui "Huroaia", care apare indocumentul original din 1586. De altfel, neamul Huhulea nu a avut laNu cine va fost Huroaia. Nu cine va fost vaavut vreo Anusca in ce raporturi de rudenie era el cu Huroaia.

zapis scris de ei cu pecetea ei, fosta a Moldovei,care se simplu, "eu, de fata lui Lupe Hum ce-au fost

in cum a dAruit "nepoatei" sale, Zenia, fata vomiculuijupineasa lui stefan logoatul, din cele care-i reveniserAurma cu Zenia (Zinica), Eufrosina, era fiica lui Ionasco

a Salomiei Nu cum venea ea doamnei MArica: prinfamilia Huru sau prin neamul de la Otesti al jupinesei Cristina ?

Editorul unui document din 8 februarie 1628 a citit intr-o a unuimartor la o numele "Vasilie Huru"125. text, numele martorului esteVasilie diac. aceeasi domnesc care s-a datzapisului, la 21 martie Prin urmare, nu a existat un personaj cu numele VasilieHum primele decenii ale veacului XVIII.

Ibidem.p. 93-94, nr. 35 (document original). Un rezumat românesc din secolul XVIII,

DIR, A, XVI/3, p. 327, nr. 396.Teodor Balan, op. cit., 218, nr. 115.

121 Din tezaurul documentar sucevean. Catalog de documente. 1393-1849, deVasile Miron, Mihai-Stefan Ceausu, Gavril Irimescu, Sevastita Irimescu, Bucuresti, 1983,p. nr. 504; p. 181, nr. 518.

Neamul Lata se printre proprietarii de din Tara de Jos, tinuturileTecuci V. Documente putnene, I, Focsani, 1929, p. 5, nr. 5; p. 9, nr. 15; p. 16,

nr. 22; p. 51, nr. 72; p. 55, nr. 82; p. 81, nr. 124; p. 84, nr. 130; p. 87-94, nr. 138; p. 105, nr. 156;p. 110, nr. 165; p. 111, nr. 167; Const. Solomon, C. A. Stoide, Documente tecucene, II,1939, p. 71-75, nr. LXXV). Demn de subliniat este faptul familie era dintr-o

care Huru proprietAti.123 D. Agache, Addenda et corrigenda la Documenta Romaniae Historica,

983, p. 434.124 fan S. Gorovei, inrudirile cronicarului Grigore Ureche, p. 120,123.125 DRH, A, XIX, p. 418-419, nr. 306.

Ibidem, p. 447, nr. 328.

www.digibuc.ro


Cariera de mare a lui Huru a fost foarte ridicareaboierilor impotriva lui la 1523, sfatul domnesc au Cuacest prilej, Efrem Huru a devenit este atestat functie rAstimpul 10 aprilie

9 septembrie 1525128. datA, poate la venirea lui Petrupe tronul Moldovei, Efrem Huru va investit ca al doilea al Neamtului,

dupA Costea (3 martie - 29 aprilie La 23 aprilie esteatestat ca vornic, dregItorie pe care va detine neintrerupt, chiar in domnialui Se pare, Efrem Huru a ocupat marea vornicie maide prima atestare documentele interne: in locul de de Neamt, liber, afost numit Danciul Huru; or, documente ardelenesti aratA pe acesta in

de la 6 februarie Socotesc, de aceea, cA data de februarie 1530implicit, prima atestare a lui Efrem Huru ca vornic. La revenirea lui Petru

in Moldova, au sosit la acolo mare cinste i-aucredinciosul cinstit vornicul"p4. Din din a doua domnie alui Petru 1545, nu existA pergamente cu marea mArturie. De aceea, nu sestie ce dregAtorie va avut Hunt toatA vreme. Abia la 17 septembrie 1545,apare ca martor sfat, dar dregAtoriew, situatie care se va la 4 martie

acest timp, vornic a fost Nicolae Borcea. De la 16 martie'37 la 2 aprilieEfrem este atestat ca vornic. La 4 aprilie 1546, este fArA dregAtorie

vornic, nou, Borcea'39. zile, la 6 aprilie 1546, este ca vornic'4°, la7 - 8 aprilie 1546, rAstimpul 11-16 aprilie 1546 - iarAsi

fme, de la 20 aprilie la 5 mai 15481«, alte Huntva membru sfatului domnesc Este foarte stranie

127 DIR, A, p. 223, nr. 196.Ibidem, p. 227, nr. 200.

p. 229, nr. 202.p. 321, nr. 286.p. 322, nr. 287.

Ibidem, p. 402, nr. 364.133 Hurmuzaki-Iorga, Documente, p. 349, nr. DCLII; p. 350, nr.

Grigore Ureche, op. cit., p. 162.135 DIR, A, p. 410, nr. 377.136 Ibidem, 415, nr. 381.

Arhivele Statului Bucuregi, Documente istorice, (DocumentaRomaniae Historica, A. Moldova, V, ms. la Institutul de Istorie "A. D. Xenopol" Numelevornicului este ilizibil acest document, dar el trebuie fie Efrem Hum, Nicolae Borceaapare ca pâralab de Hotin.

138 DIR, A, p. 445, nr. 404.p. 447, nr. 405.p. 450, nr. 409.

Ibidem, 451, nr. 410; 456, nr. 414.142 p. 457, nr. 415; p. 466, nr. 421.

p. 469, nr. 424.Ibidem, p. 582, nr. 521.Datele ofente de Nicolae Stoicescu (Nicolae Stoicescu, op. cit., p. 311) pentru cariera

lui Efrem Hum nu corespund întru realitätii documentare de aceea, trebuie luate

www.digibuc.ro


modificare a componentei sfatului 1545-1546: Efrem Hurueste vornic, Nicolae Borcea este de Hotin este vistrernic; Hurunu are nici o dregAtorie, Borcea devine vornic, la Hotinului,ca vistiernic apare Dan. am mai similare istoria Moldovei nici nuam putut o explicatie pentru realitate

In calitatea sa de de Neamt, Efrem este mentionat mareaa tratatului Petru Rare Sigismund I al (21 octombrieIn 1531, Efrein Huru, de vornic, a participat la campania pentru

recucerirea de poloni. toiul luptei de la Obertyn, a prizonier'47.Se pare Petru a reusit rAscumpere repede oamenii

polonilorm. 1534, pe vornicul Hum implicat de prindere a luiAloisio Gritti a fiilor veniti Transilvania numele sultanului, dar cu

ce, cu vorbe mestesugite, Toader a reusit incredereavenetianu1ui'50, Efrem Hum a intrat cu oaste Transilvania'51. Avea sub sa5000 sau 6000 de oameni'52. Asediat cetatea Mediasului, Gritti ai lui s-au predatmoldovenilorm. Un al lui Gritti, Francesco della Valle, povesteste cum, dincolode zidurile Mediasului, "am putut vedea tot lagärul mai ales pe acelaal domnului Moldovei (cum s-a spus) partea aceasta"154.era a lui Efrem 1534, Petru nu s-a deplasat personal Ardeal).o organizsise ca pe altA militari, corturi cu toate cele necesare uneiarmate aflate Padovanul della descrie mai departe pelui Hum: "moldovenii se apropiau in mare de noi eu, mele nuajungeau ca de atâtia osteni care niste lupi infuriati, m-am sA

fug Aloisio Gritti a fost de ardeleni se spune cA au fost dusi luiPetru in DacA lucrurile vor fi stat trebuie vornicul Hum a purtatpeste pretioasa capturA, care o va fi domnului ca semn cA

rezerve.Hurmuzaki-Densusianu, Documente, 11/3, p. 728 (text 732 (text latin),

nr. CCCCLXI."Marschaleum supremum, quem eorum vocabulo Dwornik appelitant, is quando

cum hominibus quibus praeest, Palatinum sequitur, et tota vis Moldaviae adessepovesteste un izvor contemporan (I. Ursu, de la Gwozdziec Obertyn (1531),AARMSI, t. XXXV, 1912-1913, p. 459).

Maria Magdalena Székely, logofeji..., I, p. 91.Aloisio Gritti slujba sultanului Soliman unele

documente inedite (1533-1534), SMIM, VII,1974, p. 101-160.Maria Magdalena Székely, op. cit., p. 92.Stefan S. Gorovei, Petru Rarey, Bucuresti,1982, p. 115.Radu Constantinescu a avansat chiar cifra de 12.000 de osteni (Radu Constantinescu,

op. p. 73).N. lorga, Moldovei cu Polonia documente noud, I. Petru Rarey

politica de poloni, idem, Studii asupra evului mediu dePapacostea, Bucuresti,1984, p. 348.

strdini..., I, p. 335.Despre corturile moldovenilor vorbeste chiar della Valle (ibidem, p. 336).Ibidem.N. lorga, op. cit., p. 348.

www.digibuc.ro

15 Vornicii din domniile lui 217

misiunea pe care o primise o duce la buntPolitica uneori de-a dreptul nechibzuita, de Petru in

plan extern, interventiile Transilvania, exprimarea asupra Pocutiei, 1-aupe sultanul Magnificul. A urmat capania din 1538. De spaima

necredinciosilor, mai multi - urmünd exemplul domnului - si-au trimis familiileTransilvania, cu deosebire la Bistrila. La fel a vornicul Huru.

Jupineasa Nastea copiii, de slugi asupra o mare depoate odoare, s-au adapostit la Bistrita. ale vornicului Huru povestesc

din familiei sale refugiu imediat aceea. a fugit Petruvoievod - scria el judelui Bistritei - atunci eu am trimis pe jupineasa mea cu meiacolo, la milostivirea Alta, pe erau acolo, ei s-au speriat foarte de oprimejdie au ascuns niste bani n-au putut lua banii dintr-acea

s-au iar i-au lasat acolo. eu am trimis pe slugile mele la domnia taca banii, domnia ta nu ce fel de oameni ai trimis domnia ta cu slugilemele mi-au luat banii au ademenit slugile au luat 1900 de Pentru aceea, rogpe domnia ta, ca pe meu iubit, ca te Dumnezeu, pe acestioameni banii mei, 1900 de pe care mi i-au luat de la slugile

epistola, Efrem Huru reaminteste "cum s-a intimplat,pentru noastre, au intrat turcii noasträ jupinesele noastre scumpele

capete acum jupinesei mele i-a fugit o adomniei tale. Drept aceea, cer rog pe domnia ta, ca pe cinstitul bunulte invredniceasca Dumnezeu Preacurata a lui Dumnezeu mi-o

la tine, la nu o dai in nu vom trimite la domniata. ce vei cheltui, eu voi domniei tale tot. ce va fi treaba domniei tale la noi, euvoi face voia domniei tale. o rog pe domnia ta mult, mi-o trimiti prinniste oameni, mult te rog pe domnia ta"'.

a fost sub la revenirea lui Petru a douadomnie, Efrem Huru i-a iesit in cale'61, cu "cinste" - cum spune cronicarul - la

lad. De ce tocmai in acest ? Pentru aici se afla plus,in sudul Moldovei, zona Birlad-Adjud, se aflau proprietatile lui Efrem Huru, ceeace determina presupun investirea ca vornic nu s-a facut linindu-se seama numaide boierului, ci de faptul satele lui se in imediata a

unde avea rezideze, tinuturi care erau puse sub jurisdictia vornicului.Din activitatea de Hum mai sunt cunoscute hotarnicii

de sate, facute, toate, Tara de Jos : Greci (Cernati),pe Zeletin''.

Radu Constantinescu, op. cit., p. 73.Gr. G. Tocilescu, 534 documente istorice slavo-române din Tara

privitoare la cu Ardealul, Bucuresti, 1931, p. 538, nr. 520 (traduceretranscrierea textului

160 Ibidem, p. 539, nr. 521 (traducere transcrierea textuluiS. Gorovei, op. cit., p. 185.

162 Nicolae Stoicescu, Sfatul domnesc din TaraMoldova (sec. XIV- XVII), Bucuresti, 1968, p. 196-197.

163 DIR, A, XVII/4, p. 105, nr. 144; ibidem, p. 59, nr. 73.Catalogul documentelor din Arhiva a Statului, I,

Bucuresti, 1957, p. 115, nr. 409.

www.digibuc.ro


Sub data 19 1541, registrele de socoteli ale orasului Brasovalimentele trimise vornicului (judex curiae) lui Petru Rares, tirnpul

campaniei incheiate cu prinderea lui Mailat165. Va fi fost tot Huru, dar -am mai - de la nu existA documente cu marea care sA

precizeze cu exactitate cine era vorniciei.RemarcabilA este, pentru Efrem Huru, durata putin a sale ca

mare dregAtor: 24 de ani, acoperind domniile lui Petru(amAndouA),

Efrem Hum a mai multe sate Moldova. pe Smila,cumpArase pentru 750 de zloti, iar un sfert din Zmeiani, pentru 200 de zloti'67. Mai

ginerele vornicului, Telea stolnicul, avea cumpere aceste mosii de la socrulsAu, moartea lui, sale, Varvara'68. Tot prin

lui Hum pe Volna, devomicului, 1555, pentru 600 de zloti'69) tot la 1555, de lui

Floarea, 200 de Din drese ale inaintasilor de la AlexandruBun Bogdan HI, lui Efrem Hum revenise satul pe Berheci, unei

cu altA mostenire pare sA fost satulCovurlui, mostenit, prin sa, Anghelina, de strAnepotii erau,

Covurlui, pArti din HrAnAesti - fostul sat unde seaflaserA, bunicului sAu, Ilea Hum comisul' unde este posibil sArezidat vornicul. la sale trebuie satul pe

de urmasi, 1650'74.afara proprietAtilor funciare, Efrem Hum mai dintre care

unii vor mosteniti de sAi, Drago Lupe".

veacul moldoveni cArturari au pus pe unui

165 Quellen zur Geschichte der Stadt Kronstadt, III, p. 107.S-a presupus - pe dreptate, cred - disparitia lui Huru din sfatul domnesc, la

1548, "s-ar putea datora inaintate" (Georgeta Ignat, Dumitru Agache, Cu la politicaurmailor lui Petru (1546-1552), AHX, XV,1978, p. 154).

167 DIR, A, XVIII, p. 466-467, nr. 422.DRH, A, XIX, p. 609-610, nr. 444.DIR, A, p. 83, nr. 75.Ibidem, p. 79, nr. 72.

171 Ibidem, p. 470, nr. 425.Ibidem, p. 301, nr. 400.Ibidem, p. 54, nr. 82; DRH, A, H, p. 271, nr. 183. Alte pärti din acelea.5i sate

apartineau fratelui lui Efrem, Danciul Huru, de la care vor trece la motenitorii acestuia (DIR, A,p. 34, nr. 52; p. 55, nr. 84).

Catalogul documentelor moldovenegi, II, p. 412, nr. 2123; Documente privindagrare..., II, p. 380, 376.

DIR, A, XVI/3, p. 52-53, nr. 68.

www.digibuc.ro


"membru" al familiei Huru, pretins cancelar al lui o plAsmuitA deei. Cronica lui Huru ca lui al stil este evidentinfluentat de scrierile lui Dimitrie Cantemir, reconstituie istoria din afaraCarpatilor de la retragerea romfinilor la domnia lui Sas, lui vodA.Cancelarul Huru - spune "cronica" - ar copiat un original mai vechi, lui"Arbore Campodux". Copia ar fi ajuns in de unde a luiStefan cel Mare, a tradus-o din cercetAri, Cronicalui Huru s-a dovedit un ciuda pledoariei pentru autenticitate de cunoscuticArturari din secolul trecut"6.

Nicolae Borcea

activitatea vornicului Nicolae Borcea nu se distingespectaculoase, schimb genealogia sa - cea ascendentA, cea descendentA -este remarcabill.

Borcea Toader Sora, erau unui La 9ianuarie 1488, Anusca, cu Ivanco, "rudam sa, satulpe Crasna, de la lui Serbescul'79. Cu acel prilej, Anusca era ca aIon BrAdicescul. Acest personaj fi prima a veacului XVfi fost sau nepotul unui un document de la 1436 vorbestede satul Bradicesti, pe Crasna, "unde a fost Albu Bradici"'. Bradicestii se aflau tot peapa Crasnei, ca de Anusca (cred cumpArare s-a

care familia avea deja proprietAti). Satul "unde a fost AlbuBradici" a intrat, din 1436, proprietatea lui Manciul Moica vomic de

a fratelui Tador Moica (Moicescul) 1546, vornicului Moica vorvinde partea din acest sat Toader Dar Toader a fostproprietar al satului cArui vine, negresit, de la un Borcea. Acesteobservatii conduc la presupunerea Toader a devenit, prin cumpArare prindanie de la Rares, al unor sate avea bastina Nicolae Borcea:Bradicesti Borcesti. Bradici, atestat la 1436, era, nu tot cazul mosulIon BrAdicescul intemeietorul neamului lui Borcea vornicul. Astfel, neamulputin la sfarsitul secolului

176 Gh. Boldur-Kostachi, Fragment istoric, scris vechea din Iasi,1856; Gr. G. Tocilescu, Studii critice asupra cronicelor H. Izvodul sauCronica lui «Arbure Campoduxo a lui RIAF, II, 1885, IV, p. 464-500;Dictionarul literaturii de la origini la 1900, Bucuresti, 1979, 247-248 (voce

de Florin Faifer) - aici, bibliografia principal.DIR, A, p. 547, nr. 491.

178 Probabil dar documentul nu s-a pástrat original ca se verifica termenulutilizat pentru desemnarea gradului de inrudire.

Catalog de documente din Arhivele Statului Iasi, I, de Virginia Isac,Bucuresti, 1989, p. I, nr. 258.

A, I, 213, nr. 155.DIR, A, p. 458-459, nr. 416

182 Catalogul documentelor moldovenesti, I, 130, nr. 469.Dupá pärerea lui Mihai CostAchescu, Bradici "a träit poate la Inceputul veacului [al

www.digibuc.ro


Ivanco, "ruda" Anuscái, a avut patru copii: Trifan, Maria, Anna Nucunosc posteritatea acestora. La fel, nu lui Borcea (Toader Sora) auavut copii. Poate din ei cobora popa "sernintia lui", uricarul, care,1656, spuneau au parte de la "dintr-un ci-1 cherna

Nicolae Borcea s-a bucurat de urmasi. La 9 septembrie 1656, Grigorefost cornis primeau pe satul Fäscani, pentru care avuseserá o judecatá.

sustinerea drepturilor de proprietate, Grigore a fäcut dovada cá, pe de o parte,a fost tatäl lui Borcea pe de altá parte, acestia erau mosii lui Grigore, arätat

ca unuiUn act putin mai vechi, din 31 martie 1640, oferá câteva aranunte plus. La

data amintitä, Vasile Lupu dädea lui Grigore postelnicul jupânesei lui, MAricuta, satul(tinutul Tecuci) lui Grigore, cu fratele lui, Dumitrasco, cu

ceilalli lui Ionasco diacul din pärti din Fäscani, pe Crasna dinPorciseni. Separat, Grigore primea pe niste pärti din Miclesti, cum din altesate". Din coroborarea completarea inforrnatiilor culese din aceste douä acte,

Grigore (postelnic, apoi comis), Dumitrasco ceilalli ai erau lui Ionascodiacul din Gugesti "nepotii" lui Borcea vomicul. Din calculul generatiilor, se vede

Borcea Ionasco sä mai fost o generatie. Cu cuvinte, Borceavornicul era nu bunicul, ci lui Grigore al lui'88.

Grigore, proprietar al satului Miclesti, a avut doi - Vasile comisul Gavrillogofkul". (Miclescu) familia boierilor Miclescu, acontinuitate genealogia se poate zilele noastre. pe filiera luiBorcea vornicul (indiferent el era bunicul patern sau bunicul matern al lui Ionascodiacul), neamul sigur primele decenii de existentä a statuluimoldav. poate stabilitä sat de pe apa Crasnei.

Primul document care Nicolae Borcea apare ca sfat este din 17septembrie 1545', - din 4 martie nu din martie 1546, cumNicolae Nu este exclus Borcea fost membru al sfatului mai de

poate mai veacul al XIV-lea" CostAchescu, Documentelemoldovenesti de Mare, I, Iasi,1931, p. 452).

DIR, A, p. 291-292, nr. 258; p. 547, nr. 491.Document copiat Condica documentelor ce adevereazd ghenealoghia

Miclescu, arborul sterna care pe cercetdrei s-au prinhrisov domnesc, nr. IX. Condica se posesia familiei Miclescu, o copie a documentului -la dl. S. Gorovei. multumesc pentru bundvointa de a mi-o pus la dispozitie.

186 Ibidem.187 Ibidem, nr. VIII.

Existenta unei generatii intermediare Nicolae Borcea Ionasco diacul a fostde Andrei Pippidi, Genealogia Miclescu, un izvor necunoscut, comunicare

la Al IX-lea Congres de Heraldicd, Iasi, 9 mai 1998.Gh.Ghibänescu, izvoade, V, 1908, p. 330, nr. CCXLI.DIR, A, p. 410, nr. 377.

191 Ibidem, p. 415, nr. 381.192 Stoicescu, Diclionar..., p. 295.

www.digibuc.ro


demult, dar, din pentru rAstimpul 1541-1545 nu avem documente originale caremare mArturie. La 16 martie 1546, Borcea este arAtat ca primul de

Hotin, de Sturzea193. dregAtorie la 2 apriliepentru ca, la 4 aprilie, sA ca vornic195. La 6 aprilie 1546, este

de Hotin'96, la - 8 aprilie198, rástimpul - 16 aprilie200,de Hotin. de la 19 aprilie la 5 mai

va neintrerupt, dregatoria de unele opinii, disparitia lui Borceavornicul din sfat, cu anul 1548, datorat sale

La 30 noiembrie 1547, vornicul Borcea a intArit, de dregAtori,jurdmântul lui cAtre regele polon Sigismund I. Actul de omagiu este singurulizvor care prenumele boierului: Nicolae205. Se pare tot 1547, Borcea vornicul

trimis Ardeal douA transporturi de vite, in total 16 84 de vaci206.

Nicolae Borcea detineau o jumátate din satul pe Crasna207,mostenire de la Partea vornicului va trece mai departe, la urmasii

la membrii Miclescu. Este, exclus ca Borcea vornicul sAavut stApânire doar o parte dintr-o a unui sat.

193 Arhivele Statului Bucurqti, Documente istorice, MCCXLV/16 (DRH, V, ms. laInstitutul de Istorie "A. D. Xenopol" Ia§i).

DIR, A., p. 445, nr. 404.Ibidem, p. 447, nr. 405.Ibidem, p. 450, nr. 409.

451, nr. 410.Ibidem, p. 456, nr. 414.Ibidem, p. 457, nr. 415.Ibidem, 466, 421.

201 Ibidem, p. 468, nr. 423.202 Ibidem, p. 582, nr. 521.203 Datele oferite de Nicolae Stoicescu pentru cariera lui Borcea trebuie luate cu

prudentä, pentru multe sunt (Nicolae Stoicescu, op. cit., p. 295).Georgeta Ignat, Dumitru Agache, op. cit., p. 154.

205 Corfus, op. cit., p. 147, nr. 70.Alexandru Gonta, economice dintre Moldova Transilvania

bibliogratie indice I. Bucureti, 1989, p. 135.207 DIR, A., 547, nr. 491.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

CETATEA GHERLEI. CRONOLOGIE

WHEORGHE SEBESTYÉN

(Revizuit completat de Tüdös S. Kinga)

1660 Aga Leca este cápitan al Gherla Ghioarl.

1600 30 Comisarii Ungnad Székely scriu lui Rudolf II"chiar dacá Sigismund [Báthori] ar victoriosImpotriva voievodului (Mihai Viteazul - n.n.),Mtatea voastrá ar putea totusi o parte aTransilvaniei, ca Chioar, Cluj, Gherla, Bistrila,

nu chiar

1600 septembrie 10 someazá pe Aga Leca, alcetAlilor Gherla Chioar, pe MihaiViteazul3.

1600 septembrie 13 Aga Leca este al Gherla Chioae.

1600 septembrie 16

1600 septembrie 21

Generalul Giorgio Basta scrie lui Aga Leca,al cetátii Gherla, sá nu predea cetatea, decât celuitrimis de dânsul5.

Comisarul Ungnad lui Rudolf II AgaLeca nu a predat Gherla Transilvaniei, ci luiMihai Székely6.

Prima parte a fost publicatä SMIM, XVI, 1998, p. 209-224.Hurmuzaki, vol. Bucuresti, p. 355Történelmi Tár (Culegere de documente), Budapesta, 1884, p. 270.Andrei Veress, Documente privitoare la istoria Ardealului, Moldovei

Románesti, vol. VI, Bucuresti, 1933, p. 177.Ibidem,p. 186.Endre Veress, Basta György levelezèsei iratai 1597-1607 (crisori

documente lui Basta (Gheorgh), Budapes, 413.Történelmi Tár, p. 635.

"Studii Materiale de Medie", vol. XVII, 1999, 223-235

www.digibuc.ro

224 Gheorghe Sebestyén 2

1600 septembrie 27 Comisarul Ungnad lui Rudolf II stärileTransilvaniei nu privesc ochi buni faptulGherla Chioar sunt

1600 octombrie 16 Comisarul Ungnad lui Rudolf II, a auzitse arestarea sa, a lui Mihai Székelya lui Ladislau Petz, nu s-ar preda Chioar,

Hust Gherla Transilvaniei9.

1601 lanuarle 3 Generalul Giorgio Basta coloneluluiGiovanni Baptista Pezzen ca, eventualitateaintoarcerii lui Sigismund Báthori, se

Gherlei Chioarului9.

1601 februarie 7 Generalul Giorgio Basta din Cluj spreGherla, a cetate o stare foarte

cdpitanul ei Ribisch1°.

1601 februarie 28 Arhiducele Matei lui Rudolf II seaprovizionarea alimente munitii a cetátilorChioar, Gherla, Oradea .

1601, Garnizoana a Gherlei, al erafebruarle S. Ribisch, se ardelene aliate

Sigismund Báthori

1601, Generalul Giorio Basta arhiducelui Matiade Habsburg, Ribisch dinfebruarie 1601 lui Aga Leca de alcetátii) a predat Gherla 4ilor lui Sigismund

conduse de Ladislau

1601 Ladislau Gyulaffy este pus al Gherlei deSigismund Báthori".

1601 august 3 lupta de la Gorosldu, Ladislaucetatea Gherlei lui Giorgio

Ibidem, p. 637.Ibidem, p. 641.Veress, Basta II, 792.Ibidem, p. 504; Hurmuzaki, vol. XII. p. 1149.Történelmi Tár, p. 454, 654.

12 Veress, Basta,I , 604.p. 517.Kádár, szabad a uradalom (Orasul

liber regal Gherla, istoria cetätii a domeniului), Dés, 1903, p. 146.Ibidem, p. 118.

www.digibuc.ro

3 Cetatea Gherlei. Cronologie (II) 225

1601 octombrie 21 Generalul Giorgio Basta se la

1601 nolembrie 5 loan Stenczel este provizor al Gherlei; el esteprovizor

1601 nolembrie 8 Principe le Sigismund Báthori scrie din Gherlageneralului Giorgio

1602, februarie 5 Giorgio Basta, sosit de douA zile fata Bistritei,nu-i poate incepe asediul, douA tunuri mijlociinesosindu-i de la Gherla'9.

1602 februarie 13 Generalul Giorgio un armistitiu decu Sigismund Báthori, principele

Transilvaniei, proclamind iertare aoraselor care s-au predat principelui.7°

1602 aprilie 22 Generalul Giorgio Basta propune arhiducelui Matiade Habsburg cA, dacA nu va avea solutiedemolarea din Transilvania - n.n.),totusi Sibiul, care esteprecum va putea lua (cuceri - dupAcum sperA, Gherla, Deve.

1602 mai 15 Generalul Giorgio Basta scrie, cetatea Gherlei a fostde mare parte a garnizoanei, pe care a pus-o

sub

1602 17 Arhiducele Matei de Habsburg generaluluiGiorgio Basta, ca in procesul rebeliunii garnizcaneide la Gherla sA viata

.

1602 29 Gheorghe (?) Ribis este al Gherlei74.

p. 23.

Veress, Basta,I, p. 613.Kádár, p. 147.Veress, Basta, II, p. 796.Ibidem, p. 653.Monumenta Comitalia Regni Transylvaniae, red. Szilágyi Budapest, vol. V,

Veress, Basta,I, p. 689.22 Ibidem, I, p. 703.23 Ibidem, p. '729.24 Kádár, Szamosajvár, p. 118.

www.digibuc.ro


1602 septembrie Generalul Giorgio Basta arhiduceluiMatei a pus garnizoane de 400 nemti laLipova Ineu, respectiv de 100 la Deva,

Gherla.25

1602 decembrie Giorgio Basta propune refacerea cetátiiGherla26.

1602 decembrie 28 Generalul Giorgio Basta se adreseazd lui Rudolf IIde Habsburg, sugerdndu-i recomande ardelenilorconstruirea unei la Gherla (care apereOradea din flanc, iar Satu Mare, Chioar, Baia Mare

Hust din spate), care poatá o garnizoandde 500 de o$teni27 .

1602 decembrie 31 Rudolf II de Habsburg plata a 466 f1.30 er,de aur 3 februarie lui Aga

Leca, pentru faptului a predat cetateaGherla impratului29.

1603 februarie 24 Generalul Giorgio Basta propune 7 puncte privindguvernarea viitoare a Transilvaniei; la punctul 4cere ca viitorul guvernator sau voievod renunte laproprietatea asupra Oradiei, Gherlei a Partium-ului29.

1603 aprille 21 Generalul Giorgio Basta scrie, sub presiunealui Moise Székely, vrea se la

Gherla cere ajutoare urgene.

1603 mai 21

1603 24

Generalul Giorgio Basta sosirea o$tilorcompuse din 1.500 ai lui Moise

Székely, sub zidurile

Generalul Giorgio Basta, de o de 40reu$ete Gherla

pe Pancraliu Sennyei locul lui lacomanda

25 Veress, Basta, p. 72.26 Monumenta Comitalia, vol. V, p. 38.27 Veress, Basta p. 136

Idem, Documente, VII, p. 95.29 Idem, Basta, p. 184.

Ibidem, 217- 218.p. 240.

32 Ibidem, p. 240.

www.digibuc.ro


1603 21 Basta, unindu-se cu oastea voievodului RaduSerban, se va ajutorul cetätii asediate deMoise Székely33.

1603 Domeniul cetätii Gherla cuprinde 74 sate cu 586iobagi".

1603 Volfgang este al Gherla35.

1605 lanuarie 15 Comisarii imperiali se adreseazd lui loan Petkyporneascd la despresurarea Gherlei, asediatá de

lui Bocskay se luiHoffkirchen, dar acesta nu dä curs solicitArii36.

1605 februarie 18 Sibienii generalului Giorgio Basta cei11.000 secui, trimi§i despresoare Gherla, s-audispersat in drum, de teama haiducilor tätarilor37.(NB Bocskay a sosit la Lugoj)

1605 iunie 5 un asediu decembrie 1604, cetateaGherla se o§tilor lui Bocskay

1605 iunie 23 Ladislau Gyulafi solicitä judelui Dejului cace nemtii vor Gherla, sä se trimitä acoloo§teni

1605 1629 Un "registrum regni Transylvaniae", la capitolul"Capitanei", pe cel de Ineu, de Lipova,banul de Caransebe§, cel de Lugoj, precum

de: Deva, Gherla, Chioar, Hust

1606 Adalbert Nagy este al cetälii Gherla, el esteanul

Idem, Documente, VII, p. 135.Kistof, Szongott, szabad (Monografia

regal liber Gherla), Szamosùjvár 1091,vol. I, 5.p. 11.

36 Monumenta Comitalia, vol. V, p. 298, 372Veress, Basta, II, p. 603.Kádár, Szamosájvár, p. 118; Monumenta Comitalia, vol. V, p. 303.Történelmi Tár, p. 266.Monumenta Comitalia, vol. XXI, p. 438.Kádár, Szamosújvár, p. 147; K. Szongott, op. cit., p. 11.

www.digibuc.ro


1607 10 Se un inventar al cetátii Gherlei, publicat.

1607 noiembrie Albert Nagy este al cetátii Gherla, pare-secu Volfgang Beth lee.

1608 mai 30 Nicolae Nagy este pâralab principal al Gherlei,Francisc Borzási vicepâralab".

1608 Blasius este al Gherla".

1609 26 Principe le Gabriel Báthori Gherla luiStefan Kendi de la care ea este confiscatä

1610 aprilie 2

1610 martie 15

Principe le Gabriel Báthori cetatea din posesiardzvrátitului Kendi; se demoleazd altarulridicat de acesta din

Stefan Kendy cetatea de la Gherla,proprietatea sa, un complot asasinareaprincipelui Gabriel Báthori. urmacomplotului , dieta de la la 3aprilie, folosul ftscului, bunurile conjuratilor".

1610 Grigore llay este suprem al Gherlei; eleste amintit drept suprem 16111613, 1613 drept castelanVámos".

1611 Trupele habsbusgice, conduse de SigismundForgács, respinse Oradiei, pe valeaSomesului Transilvaniasupunerea Mari, a Chioarului a Gherlei; eleajung 19 iulie la Cluj- care va recucerit 31august - 4 august

42 Kádár, Károly, Tagányi, László Réthy, Szolnok-Doboka vármegyevol. VI, Dés, p. 204-209.

K. Szongott, op.Kádár, Szumosajvár, p. 147.K. Szongott, op. cit., p.

46 Monumenta Comitalia, vol. VI, p. 624.Kádár, p. 120.

48 Comitalia, p. 32, 34.Kádár, p. 147.Monumenta Comitalia, p. 49, 50.

www.digibuc.ro


1612 tulle 6

1612 tulle 12

Principe le Gabriel Báthori localitatea Gherlala rang de târg, dreptul de a-§i alege conducdtorulindependent de cetate".

Principe le Gabriel Báthori s-a retras cetateaGherla a cenit ajutorul palatinului Thurzóimpotriva lui Andrei Géczi, venit mandatul PortiiOtomane de a se face .

1613 Grigore Huszár este vicecdpitan al Gherlei".

1615 este al ceatii Gherla54.

1616 august 5 Principe le Gabriel Báthory, deplângând risipireabunurilor fiscale, de predecesorul lui, aratä -printre multe altele - din trei mii de iobagi aiGherlei n-au decât

1615 Dieta de la Cluj considerd drept bunuri fiscale:Hust, Chioar, Deva, Gurghiu,

Lugo§i56.

1617 Vámos este pâraab al Gherlei; el esteamintit ca principal 1620, iar 1629 se

decesul

1619 Inscriptie deasupra u§ii pivnitei:REST : HOC POMER : FELIC; REGSEREN : : DO. GABRIELE II DGPT : PRH. DET SCR CAPIGIO :FI PROVI IO. ZOLIOMI : CASTEL, STEP.VAMOS ET FRAN. BORZASI EXISIENANN MDLXIX.(Resturvatum hoc pomerium feliciter regnenteserenissime principe domino Gabriele I Die Gratiaprincipe Transilvaniae partium regni Hungariaedomino et Siculorum comite, Capitaneo GiorgioGierofi provizore Johana Zoliomi castellanisStephano Vamos et Francisco Borzasi existentibus.

Kádár, Szamosújvár, p. 6.Veress, Documente, vol. VIII, p. 261.Kádár, Szamosújvár, p. 146.K. Szongott, op. cit., p. 11.Történelmi Tár, p. 244.

Comitalia, vol. VII, p. 281.Kádár, Szamosújvár, p. 147.

58 Ibidem, p. 138.

www.digibuc.ro


Anno MDCXIX)58.

1619 loan Flizesi este provizor al Gherlei; el este amintitca provizor 1627

1620 loan Zólyomi este provizor al Gherlei, FranciscBorzási

1621 loan Zólyomi este provizor al Gherlei

1622 0 conscriptie precizeazd componenta corpului defunctionari ai Gherla: provizor,

("várnagy"), ("alvárnagy"),clucer provizor ("ügyész"), ca

servitori: 2 2 de vaci, 2de porci, 10 de oi, de cai, 2 grddinari, brutar, 1"pallér" (§ef lucrdri de constructii), 4dogari, ( "tizedes"), 1

temnicer, 1 Impärtitor de fan", 30 de dorobanti,cu artileristul ("pattantyus")62.

1625 Andrei este al Gherlei63.

1629 mai 15 Principe le Gabriel judeluiClujului n-a trimis zidarii promi la Gherlacere trimiterea urgente.

1629 mai 24 Socotelile Clujului sosireafundatorului Giovanni Landi de la Gherla65 .

1629 Inscriptie pe bastionul nordic al de la Gherla:LANDVS FUNDATOR SERM ITALVSLandus fundator serenissime maiestatis

italus)66.

1629 Francisc Liszthy este suprem al Gherlei,Joan Füzesi provizor, ei sunt amintiti, cu

lbidem, p. 147.Ibidem, p. 149.

61 Ibidem, p. 147.62 K. Szongott, op. cit., p. 6.63 Kádár, p. 147.

"Utunk", 38/1980, Cluj-Napoca.65 Balogh (Vasadinum Cetatea Oradiei), vol. II,

Budapest,1982, p. 302.Ibidem, p. 362.

www.digibuc.ro


1629 23

atributii 163567.

socotelile Cluj apare sosirea fundatoruluiGiacomo Resti dinspre Alba plecarea laGherla de unde se 28 .

1630 Nicolae Nagy este castelan al Gherlei69.

1630 Erdélyi este suprem al Gherlei, eleste amintit drept suprem

1630 august 24

1631 august

1632 10

1635 4

1636 martle 3

1636

Ecaterina de Brandemburg, principesa aTransilvaniei, cheamä pe Giovanni Landi la

Jean Groo de Rosnavie scrie, laGheorghe Rákóczi I. H ne tient qu'Albe , Julie,Zamos Vyvar (Gherla n.n.), Keövar (Chivar - n.n.)et Vardin (Oradea - n.n.), et les sept VillesSaxonicales, les autres possessions sont tous enmains

Contrar principelui, dieta de la Albaca Gherla sä subordonatá

comitatului".

Dieta de la Alba ca Oradea,Ineu Gherla reperate de cei dinimprejurimile acestora74.

"Egregio dno Johanni Fizesy, illustrissimiTransilvaniae principis arcis Szamos provisorietc.""

Mihai Kovács este principal al Gherlei76.

Szamosújvár, p. 147.68 Balogh, Varadinum, p. 362.69 Szamosújvár, p. 147.

Ibidem.Balogh, Varadinum, p. 362.

72 Törtènelmi p. 456.Monumenta Comitalia, vol. IX, p. 174.Ibidem, 211.Törtènelmi 316.

76 Szamosújvár, p. 147.

www.digibuc.ro


1636

1638 3

1641 21

1642 29

1644 februarle 1

1644 17

Francisc Macskásy este suprem al Gherlei,el va functie in

urma dietei de la Alba din aprilie,la Dej procesele hulitorilor iudeizantilor.

Sute de condamnati vor la Oradea,Säcueni, Ineu, Deva, Chioar, Gherlaunde vor munci la ridicareaDin iulie 7 sä la Gherla ceicondamnati, care vor munci la construirea

Nicolae Nagy este principal,Boncziday Nagy este amintit drept

principal in

principele Gheorghe Rákóczi I solicitä ca de laOradea sä se robi la Gherla, pentusantului. El va repeta solicitarea septembrie 1642,apoi 1, 10 17 iunie

Matia Kosztha este provizor Gherlei; el esteamintit acelasi post 1648, totodatäprefect".

principele Gheorghe Rákóczi I scrieproblema robilor, cei säutilizati la construcliile de la Gherla, Deva,

Girghiu. iunie scrisese modsimilar, referindu-se numai la Oradea

.

1646 Gabriel Haller este suprem Gherlei".

1647 august 15 Socotelile Cluj sosireafondatorului italian (Agostino Serena - n.n.) de laUyvár (Gherla)".

1647 august 23 Socotelile Clujului sosirea dinspre

Ibidem, p. 148.Monumenta Comitalia, vol. X, 24; Kádár, Szamosújvár, p. 121.

Szamosújvár, p. 148.Ibidem, p. 122.Ibidem, p. 148.Monumenta Hungariae Historica, vol. XXIV, Budapest, 1875, p. 166, 183.

83 Szanwsújvár, p. 148.Balogh, Varadinum, p. 381.

www.digibuc.ro

Cetatea Gherlei. Cronologie 233

1648 octombrie 11

1649 27

a fundatorului Emeric Savo li, oare dela (Gherla)".

Moartea principelui Gheorghe Rákóczi I,acestuia, cronicarul

de constructie la

Socotelile Cluj plecareafondatorului (Agostino Serena - n.n.) la Gherla. In25 iunie se o deplasare a lui, tot laGherla".

1649 25 Socotelile Clujului mentioneazi plecareafundatorului italian (Agostino Serena - n.n.)la Gherla

1650 octombrIe 24-29 Dieta de la stabilege lista bunurilor fiscale,care apar 30 de localitAti apartinátoare de

Gherla".

1651 Gheorghe Bánffy este suprem al Gherlei".

1651 Principe le Gheorghe Rákóczi II se adresea.z1sfatului Bistritei, cerând ca pentru continuarealucrárilor de la Gherla sä punä la dispozitiafundatoruhii italian, Serena, zidari

1651 3

1651 19

Principe le Gheorghe Rákóczi II scrie säu,Sigismund, trimite fundatorul (Agostino Serena- n.n.) 5-6 zile, cu toate ar avea nevoie de

la lucrárile de la

Socotelile Cluj fundatorulAgostino Serena a fost plecat la Gherla, de unde s-aintors93.

1652 20 Socotelile Clujului plecareafundatorului (Agostino Serena - n.n.) la

Ibidem, p. 375.siralmas magyar Budapest, 1980, p. 201.

87 Balogh, Varadinum, p. 384.p. 384.

Monumenta Comitalia, vol. XI, p. 107.Kádár, Szamostijvár, p. 148.Balogh, Varadinum, p. 386.

92 Ibidem, p. 386.Ibidem, p. 387.

www.digibuc.ro


Dragu

1653 Placa comemorativA de sub o fereastrA de la etajul IIal asa-numitului corp Rákóczi efectuarea unorlucrAri, provizor al Fabian deSintimbru.Text: REGNANTE AC. CEUSSOTRANNIE PRINPE. GEORGIO RAKOCI D.DNO. NOBIS. CLEMENISSOANO. 1653. PRO. TEMPORE. PROVIS. STEPHAM. FABIAN .DE. MAROS - Z -IMREH".

1655 este al Gherlei".

1657 septembrle 2-8 lui Gheorghe Rákóczi IIPolonia, la de laGherlar.

1657 octombrle 25- Dieta de la Alba prezidatA de Barcsai,nolembrie 2 demiterea lui. Gheorghe Rákóczi (30

octombrie) alege ca principe pe Francisc Rhédei(2 cAruia majoritatea cApitanilor

printre care al Gherlei,prestarea jurAmântului de

1658 14 Dieta de la decideGheorghe Rákóczi II in ziva urmAtoarecIpitanii cetAtilor de margine nu dea ascultare

acestuiar.

1658 septembrie 5 -6 Ostile pustiesc Alba de sespre Gherla, pe care o cuceresc, o

demoleazA la temelii"."De aici ei s-au indreptat asupra Gherla,asupra s-au näpustit au latemelii." cetate se adunaserl dinsate un de vreo 2.000 debunurile Cei vArstnici au fost femeile

fecioarele batjocorite duse cu vitele, legate cu

p. 390.Szamosújvár, p. 136.

Ibidem, p. 148.Monumenta Comitalia, vol. XI, p. 256.Ibidem, p. 263, 264, 329.Ibidem, p. 267.Georg Kraus, Cronica Transilvaniei 1608-1665, Bucure§ti, 1965, p. 268, 270.

www.digibuc.ro


1658 Spre a feria de arhivaconventului de la estecetatea Gherlei, unde va 1664'.

1658 dedecembrie 3

29 nolembrle)1659

1659

1659 5

1659 16

1659 septembrie 24

Principe le BarcsaiGherla, Chioar Gurghiu i se predea".

timpul donmiei lui Barcsai, alGherlei este Gheorghe

Cu ajutorul episcopului din Alba lia,principele Acatiu Barcsai prin viclesugcetatea Gherla, al era Petru Mzsáros

înlocuiesc Gheorghe

Incep lucrArile Dietei de la Gherla".

Stefan Ebeni este numit al Gherlei dinpartea principelui Gheorghe Rákóczi

Dieta de la Tg. pe GheorgheRákóczi II pentru a treia principe alTransilvaniei pe toti fostiiai lui Acatiu Barcsay, exceptia lui PetruMészáros, care-i cedase Gherla pentru o

Zsigmond, A. Kolozsmonostori Konvent jegyzökönyvei (Procesele verbale aleconventului de la Cluj - vol. II, Budapesta, 1990, p. 146.

Krauss, op. cit., p. 284.Szamosújvár, p. 7.

Krauss, op. cit., p. 287.Töténelmi Tár, 1902, p. 252.Szalárdi, op. cit., p. 485.Kádár, Szanwstijvár, p. 125.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

BANII DE

CONSIDERATII ASUPRA ATRIBUTIILOR

COMPETENTELOR ACESTORA

DRAGO$-LUCIAN

Analiza atibutiilor diplomatice politico-militare ale banilor deLugoj, pe care am realizat-o prima parte a studiului, se cuvine a fi completatácercetarea modului care dregatori problemele curente de administratie,precum pe cele de judiciara. intregire este absolut necesará pentruformarea unei imagini mai cuprinzatoare, dar mai ales mai corecte, despre natura,rolul acestei institutii medievale. plus, dispunand demajoritatea elementelor esentiale ce au caracterizat institutia baniei, se poate trece larealizarea unui studiu comparativ aceasta dregatoriile omonime

extracarpatice.de a trece la prezentarea concretá a acestor atributii competente,

trebuie precizdm banul desfasurat activitatea Prima dinele a fost aceea de reprezentant al principelui Transilvaniei provincie de margine,realitate exprimata de actele de cálatorii misionarii

(rapoartele iezuitului Possevino din 1584)'. A doua a

Partea I a fost SMIM, XVI, 1998, p. 225-241.sträini despre vol. II, Bucuresti, 1970, p. 557. Titularii

au detinut alte functii importante cadrul principatului Transilvaniei. dintre acestea aufost exercitate mult timp dobândirii demnitätii de ban, câteva exempleedificatoare:

a) Petru Petrovici, atestat functia de ban 25 februarie 1548-22 1549, a fostsimultan comite al Timisoarei cápitan al sudice ale Ungariei, cf. Hurrnuzaki, p. 411,413, 420; "Monumenta Hungariae Historica", Scriptores, vol. 2, Pest, 1857, p. 349;

b) Grigore Bethlen de Ictar (ban 1560-66) apare 30 octombrie 1561-24 iunie1564 drept "consiliarius Sacrae Regie Maiestatis Hungariae", cf. Hurmuzaki, 11/5, p. 501, 513-514, 553, 558.

c) Tompa (ban 1573-77) este cunoscut initial functiile de comite alcomitatului Cluj (1572) consilier al voievodului Báthori (1573), cf. "Századok", 1887,p. 519; Monumenta Comitialia Regni Transsylvaniae ), ed. S. Szilágyi, vol. 2,Budapest, 1876, p. 537-538.

d) Paul Keresztesi (ban 1605-1606 1610-1613) a fost la inceputul carierei,slujitor al principelui Sigismund Báthori (familiaris nosier Lugasiensis, 31 decembrie 1596),

Fr. Pesty, Krassö vármegye története, vol. 4, Budapest, 1883, p. 189; a concomitentfunctiile de ban de comite al Severinului (la 7 ianuarie 1611: et


www.digibuc.ro

238 Drago-Lucian 2

banului, de exponent al intereselor nobilimii raporturile acesteia cuautoritatea centralA, transpare dintr-o scrisoare-protest a acestei elite locale adresatA

Leopold I de Habsburg, 1695. Invocând privilegiile regale din secolul alXV-lea, nobilimea atentiona pe german cá obicei cereaca banul fie ales prin acordul cu voturile comune ale nobilimii", dregátoriaacordatá doar "unui localnic proprietar, dar nicidecum unui stráin care nu arein acele Acordul nobilimii la alegerea banului reprezenta nu numai dovadaprivilegiilor importante de care aceasta se bucura, ci o in sprijinulacestor privilegii. plus, calitatea de proprietar conferea banului omotivatie suplimentarA pentru a efectiv privilegiile localnicilor.

Obligatia banilor de a asigura locuitorilor respectarea privilegiilordetinute de nobili de este formulatA foarte in documentele vremii. Astfel, inactul de reconfirmare a locuitorilor din târgul (oppidum Karan, 19februarie 1590), principele Sigismund Báthori cerea banului Albert Lonai sá apere

conserve drepturile mentionate in dae. Sarcini similare a avut banul fatáde locuitorii celor mari orav de pe Lugoj. Reconfirmarea de

Sigismund Báthori a tuturor privilegiilor anterioare ale Caransebq (2 sept.1597)4, a determinat, in mod firesc, asumarea ráspunderii banului de respectarea

de principe. situatie este peste câtiva ani, la 3 aprilie1609, nobilimea a oblinut de la principele Gabriel reinnoireaconcomitentA a diplomei privilegiale celor opt mari districte de cAtreregele Ladislau V Postumul (29 august 1457) a diplomei cu blazon de reginaIsabella Zápolya Lugoj (15 mai 1551). Acest document pe verso oinsemnare interesantA, care cA Ladislau "banus a luat

de actului, dator respecte. Un cazasemánátor reprezintA diploma de innobilare cu blazon acordatá de principele GeorgeRákóczi I (15 aug. 1645) unui de 55 de români, maghiari care

Karansebesiensis banum comitemque comitatus Zeoriniensis", apoi la 14 mai 1613), cf. A. Veress,Documente privitoare la Ardealului, Moldovei vol. 8, Bucure§ti, 1935,p. 115; C. Documente medievale Timi§oara, 1981, p. 138.

e) Petru Beth len de Ictar (ban 1614-1616) a fost deasemeni comite al Severinului(15 octombrie 1614), cf. idem, scrisori ale principelui Gabriel banul Lugojului

in "Apulum", 14, 1976, p. 181, d. 4.f) Barcsai (ban 1644-1658) s-a bucurat de increderea celor doi principi

Rákóczi ("intimo aulae familiari nostro", la 15 mai 1635, iulie 1642, 20 septembrie 1643,9 noiembrie 1655), K. Oldevéltár, vol. 4, Kolozsvár, 1895, p. 257; A. Veress,op. cit., vol. 1938, p. 127, 144; Hurmuzaki, p. 69; 1648-1655 este decomite al Hunedoarei (Z. Trócsány, Erdély központi (1540-1690), Budapest, 1980,p. 23; C. Fene*an, Documente, p. 189, 199; Hurmuzaki, p. 69), totodaa consiliertainä (15 mart. 1653) suprem (4 oct. 1654) principelui (M.C.R.T , vol. 11, 1886, p. 162;Magyar Történelmi Tár, vol. 18, Pest, 1871, p. 85).

2 C. comitatul Severinului timpul de-a douahabsburgice (1688-99), in "Banatica", 1996, p. 150-151, 179.

Idem, Despre privilegiile Caransebesului Cáváranului a doua aXVI, AIIAC, 20, 1977, p. 309-310, anexa 2.

Ibidem, p. 307; pentru continutul acestora, vezi idem, Despre privilegiilela mijlocul XVI, in "Banatica", 2, 1973, p. 158-163.

A. Veress, op. cit., vol. 8, p. 59-65.

www.digibuc.ro

3 Banii de C'aransebe$ 239

vetrele au trecut din turceasca in Lugoj, undesi-au stabilit locuinta". ca cea din 1609, o insemnare

a banului Barcsai, la 16 iun.1650) care afla astfel de statutul noilorprivilegiati, de faptul innobilarea nu a fost de scutirea de taxe scaderea

stirbirea venitului fiscului nostru"), schimb de "ajutorarea acesteide a Lugojului, la porunca banuui suprem ori chiar a loctiitorilor aceluia"6.

Scrisorile princiare faptul banul, ceilalti dregatori ailocului, trebuia conserve garanteze toate privilegiile fiscale, scutirile de

ordinare extraordinare, de a indeplinireaoricaror slujbe de cu care erau inzestrate particulare

teritoriul administrat. Aceste care cuprindeau case, terenuri arabilevii, situate perimetrul celor mari orase Banat, erau de persoane

cu o cu ocupatii diverse: preoti (Stefan Gyercza era in 1580 "pastorecclesiae civitatis Karansebes"), dieci (Grigore din Oradea (1591) sau MatiaLugoj, 1593), militari (loan Babos, vicecastelan al Lugojului 1591), nobili influenti (cacei familia Fiat de Armenis, la liniste a nobiliarelásate ca mostenire testament era un alt aspect asupra banul era datorvegheze, realitate iunie 1599 decardinalul Andrei Báthori banului Andrei Barcsai comitilor de Severin8.

Sustinerea intereselor apare uneori ca o proprie a banului.1548, energicul ban Petru Petrovici i-a gratiat (graciam fecimus) pe nobilii familia

care se revoltasera impotriva otomanilor, poruncind iobagilor de peposesia Sacu recunoascd de din pe cei le datorezeascultare. Peste un secol (6 iunie 1650), banul Acatiu Barcsai a"neostenita activitate credincioasa" a vicebanului Nicolae poruncinddregatorilor din comitat, tulbure "nici in nici drepturile pe doidintre iobagii amintitului viceban. ban, nobilii locului, a reusit

de la principele George Rákóczi II (6 mart. 1652) conferirea unei diplome decu blazon pentru Dimitrie Caransebes. Reusita demersului s-a

datorat remarcabile a banului, acesta atimci sfetnic deprincipelui9.Dubla calitate a banului, pe care am subliniat-o la se mai

bine continutul a acte, din 6 februarie 1565 27 mai 1577m. primuldocument, principele Joan Sigismund Zápolya pe banul Grigore

judece, cu castelanii, a doua instantä, o opozitie a locuitorilorde introducerea lui Gaspar Békés posesia mosiilor confiscate de la

Stefan din Caransebes. Posesiile confiscate de principe pe motivul

6 C. Fenesan, Documente, p. 183-189Pesty, vol. 4, p. 102-103 (pt. 1580), 169-172 (pt. 1591); C. Fenesan,

diplome de innobilare blazon pentru din Lugoj Caransebq (1593, 1652), RA, 71,1994, vol. LVI, nr. 1, p. 105-109 (pt. 1593); idem, Documente, p. 160-161 (pt. 1633).

p. 110-111.Hurmuzaki, 11/4, p. 420 (1548); C. Fenesan, Documente, p. 198-199 (1650); idem,

diplome, d.2, p. 109-113 (1652); functia de comite al Hunedoarei, banul Barcsai aintervenit eficient pe principe sprijinul intereselor nobililor hunedoreni Mihai deRusor (9 nov.1655), cf. Hurmuzaki, p. 69-70.

Ibidem, 11/5, p. 588-589; C. Fenesan, op. cit. (la nota 3), p. 306 d.1, p. 308.

www.digibuc.ro

240 Dragos-Lucian 4

.nobilul Florea se vinovat de comiterea unui la dreptul supremde (dominium eminens), principele a luat totusi calcul posibilitateaimpotrivirii nobilimii locale de decizia sa, privilegiul regal din 1457, dejamentionat de noi, stipula donatie in districtele trebuiaacceptul proprietarilor locali. Banul indeplinea astfel o functie: prima, deexecutant al unei porunci princiare (punerea posesie a titularului donatiei), a doua,de al intereselor aceeasi trebuie continutul celuide-al doilea act, care are caracterul unei principecaransebesene. cele stipulatii se afla a banului aprimarului din de a retine pe seama toate care numai aveau nici nu donate

Linistea locuitorilor din districte a depins, mare de abilitateabanului asigurarii ca de acestuia incombaterea räufacatorilor. Cea mai situalie este la hotarul dinspreTransilvania Tara reglementare de hotar din 28 mai 1606, la care ausubscris de hateganii, caransebesenii banul Paul Keresztesi- unul dinreprezentantii principelui Bocskai la sibienii, cei din

din Tara stabilea problemele de hotar, cele legate demunti, de prinderea fugarilor se vor indrepta pe calea legii".Tulburarea hotarelor, a plaiurilor era cu pedeapsaconfiscarea asemenea situatie s-a petrecut iulie 1655, avembanul Acatiu care era concomitent al Hunedoarei comandant altrupelor de frontiera, urma 1.000 de oameni in Valea Jiului pentru a nimici

de aici". Evenimentul trebuie plasat contextul rascoalei seimenilor din TaraRomineascá, care determinat pe Constantin ceará ajutorulprincipelui ardelean George Rákóczi II.

In hotarului spre eyaletul Timisoarei, acesta a creat numeroaseprobleme banilor caransebeseni. primul nu a existat un hotar precis delimitat,astfel depindea de de era sabia turcului unde

" Opozita a poate fi mai bine in anii 1561-63 1566-67,principele loan Sigismund Zápolya a doneze unor favoriti, fie numeroasele posesii

ale nobilului loan Bizere, decedat urmasi (1561), fie locul al catolice din(1566). In primul caz, nobilimea s-a impotrivit a obtinut anularea introducerii in

posesie a cancelarului Mihai Csáky, motivând principele nu poate mosii Banatpersoanelor care nu au posesii acolo, Hurmuzaki, 11/5, p. 490-494, 525-531. Dealtfel, cu acest

s-a convingere "habere ipsam universitatem nobilium efficaciaprivilegia" (1561), cf. ibidem, p. 493. In al doilea caz, faptul beneficiarul donatiei princiare(Ludovic Fiat) era un nobil al locului, district, nu a putut opozitia(cf. ibidem, p. 593-595, 597, 629-631), care vedeau periclitate privilegiile dobândite decursulsecolelor XV-XVI (vezi nota 4).

12 Lupas, fntre ardeleni munteni la 28 Mai 1606, in AIINC, 2, 1923,1924, p. 371-373; actul a fost inclus de istoric Documentevol. 1 (1599-1699), Cluj, 1940, p. 80-81. precizat faptul la 11 iulie 1642,

Acatiu Barcsai, de a deveni ban, a fost trimis de principele George stabileasagranita dinspre Moldova, vezi A. Veress, op. cit., vol. 10, p. 127-128, Hurmuzaki,p. 1.096.

vol. V, 1973, p. 525.

www.digibuc.ro

5 Banii de Lugoj (II) 241

ajungea defterdarul Portii stringerea dirii sultanului"14. al doilea a existat opermanenti stare de tensiune la alimentaa de jafurile deambele Efectele negative ale zonei de erau remarcate de la1566-1567 de Giovanandrea Gromo, care preciza satele Lugojului erau "maimult din cauza (...) de pe urma du.smani Nimicirea

era o de mare rispundere, a cirei rezolvare aducea nu numaiprosperitatea locuitorilor, dar mai ales inliturarea suspiciuni a turcilor

de pregitirea unei eventuale antiotomane. aceasa privina, auîntotdeauna sprijinul ardeleni. "Domnia Ta pedepse0i o

meria, spre exemplul altora pentru ca (...) (...) un a.stfel de tumult rizboinic"era principelui Gabriel ruda sa, banul Petru la 19septembrie Actiunea banului Beth se pare a avut un efect temporar,deoarece otomanii se haiducii devastau ImprejurimileTimiparei, baza de atac tocmai banatul unele cazuri,era implicat, de beilerbeiul recuperarea bunurilor furate sau jefuitede la particulari Prima care dezviluie explicit aceasaatributie a banului, este o instructiune princiari din 17 februarie 1591, ce de

otomanilor apropierea prilej cu care nobilulNicolae Fiat a fost ucis, sa de la Buchin a fost Al doilea act, din 8mai 1653, mentiona un oarecare Oprea din Caransebq, angajat ca la ceau4u1 dinDenta, a 300 de florini, banului revenindu-i obligatia de arestituirea

Printre numeroasele activiati ale banilor s-a aflat aceea acaracter Era o misiune dificill, cont de faptul

Caransebq se afla la granita principatului ardelean, din locurile celemai preferate de negustorii balcanici levantini pentru a pe piataTransilvanieV9. Eforturile banilor s-au indreptat indeosebi spre depistarea negustorilor

M. Maxim, Teritorii românesti sub sec. XVI, Rdl, 36,1983, nr. 8, p. 815. Principe le Sigismund Rákóczi sultanului Ahmed I in scrisoarea din 24septembrie 1607, satul Halmosd (azi dispArut), desi se la hotarul eyaletului Timisoareibanatul Caransebesului, totusi "ab antiquo ad arcem Caransebesium pertinens". caarmatele otomane sA tinute departe de hotarele satului, cf. Történelmi 1901, 417. La

ani (13 feb.1614), banul Petru era prevenit de cAtre un demnitarotoman (Mustafa asupra posibilelor incidente ce produce spre paguba supusilor,

concentrarea trupelor la Timisoara, cf. C. Fenesan, scrisori, p. 176. Pe de altAparte, avem cunostintA cA 1637, nobilul Sigismund Fiat o ghindArie Jebelplin teritoriu otoman!) care aducea importante beneficii, idem, Viaja cotidiand la hotarulosmano-transilveinean sec. XVII; documente inedite, "Banatica", 12/2, 1993, p. 81.

vol. 2, p. 339-340; la 29 1634, principele Rákóczi informadin Istanbul despre in zona Lugojului de "gaziii Islamului", actiuni consideratepAgubitoare "contrare de pace dreptului de vecinAtate", T. Gemil,

Române cu Poarta documente (1601-1712), Bucuresti, 1984,p. 225-227.

C. Fenesan, ase scrisori, p. 178; Pesty, op. cit., 268-269.I. Totoiu, Contribujii la problema turcesti Banat Cripna, Studii, 13,

1960, nr.A. Veress, op. cit., vol. 3, 1931, p. 240; C. Fenesan, d.2, p. 82-83.

19 Integrat balcanic de 1449, Caransebesul a beneficiat de dreptul de

www.digibuc.ro

242 Drago§-Lucian 6

tentati sä ocoleasca punctele de Scrisoareä princiara din 25 septembrie 1627stipula foarte obligatia banului Paul Nagy de Deva a celorlalti dregatori ai loculuide a colabora Sigismund Fiat -noul tricesimator suprem al Caransebe§ului, Lugojului

pentru prinderea celor ce se vor sustrage dea venit fisculuinostru, se vor furi§a mod cert, banul a fost implicatdescoperirea falsificatorilor de monede, a "calpuzanilor", la 1618, Dieta de laSibiu, se amintea de baterea unor dutce (piese valoarea de 9-10 denari) false la

Lipove.atributiile prezentate mai sus, se alte obligatii,

prima, de a prinde a-i returna proprietarilor, a doua, de a captura petoti opozanii principelui. Prima indatorire este de scrisoarea Nicolaedin (29 iun.1647) Acatiu Barcsai, care boierul-muntean solicitaajutorul pentru a-§i recupera fugiti in Transilvania. solicitaredovede§té, o in plus, influenta a banului Barcsai in cadrul principatuluiardelean22. ceea ce prive§te cerinta adversarilor principelui, revelatoare sunt

scrisori din 1614. Am deja, cadrul analizei atributiilor politico-militare,misiunea banului Bethlen de prinde gheare" pe rebelulVaida. La scurt timp actiune, banul a primit porunca de a-i trimite la Alba

pe nobilii Groza loan Fiat, vinovati de "neascultare" "neasemuiteactiuni" impotriva pincipelui care nu se indura nepedepsitä "o astfel de

multe epilogul acestor manifestari de nesupunere s-a concretizatconfiscarea bunurilor mobile imobiliare, ale principalilor rebeli, alepartizanilor acestora. Atributiile administrative ale banilor doblndesc aceste conditiievidente conotatii politice. Prime le informatii relevante apar din anii 1555-1556,

banul Petrovici a confiscat unor persoane dovedite a sprijinit tabdra ferdinandista,toate casele, terenurile bunurile mobile detinute ora§e,Lugoj, in Pentru a justifica confiscarea acestor apoi acordarea

unor persoane apropiate devotate lui (cubicularys nostris) , Petrovici a invocatvechile legi obiceiuri ale voievodatului ardelean (juxta legem etapprobatam consuetudinem Regni) , aplicabile 1552 in Banatul de munte.

depozit depositorii), gratie deciziei date de Isabella Zápolya la octombrie 1557ulterior de la 5 mai 1578. 1599, Caransebesului i s-au mai

punctele de vamä (tricesimd) de la Lugoj vezi, succesiv, DRH, D, vol. 1 (1222-1456),Bucuresti, 1977, p. 404-405; Hurmuzaki, 11/5, p. 443; M.C.R.T , vol. 3, 1877, p. 136; DRH, B,

(1593-1600), Bucuresti, 1975, p. 493. Pentru preferinta negustorilor balcanici de a folosiruta Caransebesului, vezi S. Goldenberg, Caransebgul sud-est european dinXVI, in "Banatica", 1,1971, p.163-177.

20 C. Fenesan, Documente, p. 153-154; practica ocolirii vämilor erade 29 aprilie 1555, cf. Hurmuzaki, p. 512.

C. Kiritescu, Sistemul bänesc al leului precursorii lui, vol. 1, Bucuresti, 1964,p. 106; M.C.R.T. vol. 7, 1881, 477.

22 A. Veress, op. cit., vol. 10, p. 204-206.23 C. Fenesan, $ase scrisori, p. 178 anexa 3, p. 180-181 (6 iu1.1614).24 Petrovici a confiscat "universis domus, vineis, fenetis, utilitatibus et pertinencys (...)

ac alias res (...) tam Aureas quam Argenteas Bonaque universa Mobilia et Immobilia";partizanilor taberei ferdinandiste, care s-au refugiat Transilvania, fie erau

www.digibuc.ro

7 Banii de Lugoj (11) 243

Banul poate averile la ordinul expres dat de DietA sau de principe.asemenea imputerniciri emise de Dieta intrunitA la Grid (4 oct. 1600) de

principele Gabriel Beth (4 iun. 1614), pe baza banii (Andrei Barcsai, respectivputeau confisca, primul caz, "toate vitele boierilor, romAnilor,

chiar ale altora de Mihai VodA" in al doilea caz, vitele, baniibijuteriile lui Vaida. ambele situatii, dregitorii nobilimea locului trebuiau sAacorde ajutor banului, caz contrar represalii ( nu o vom luaDomniilor Voastre in nume de bine, dacA proceda altfel")'.

Documentele istorice ne oferA privilegiul de a situatiile in careorientarea a s-a modificat tocmai abuzurilor atitudinii

a banilor fatA de populatia localA. Rezistenta locuitorilor s-a concretizat informularea proteste in Dietelor sau chiar in trecerea de parteataberei adverse. Astfel, in martie 1551, Dieta de la a luat de abuzurile,pagubele numeroasele provocate caransebesenilor de cAtre Petru Petrovici(graves quereles (...) de cedibus, rapinis, depopulacionibus, occupacionibusbonorum aliisque atitudine a depe de tabAra familiei de care Habsburgii au sA profite lamaximum27. Peste aproape o de secol (1604), locuitorii Caransebesului au fostdin jafuri nemiloase, fácute de banului Simon Lodicivitatis Karansebes plurimis injuriis a Rascianis et pressi), care au determinat

mod inevitabil distantarea de generalului George Basta de Habsburgi29.dispunem de o altA mArturie care ilustreazA convingAtor faptul banul, prin

conduita sa, poate determina forne de impotrivire care sA tulbureacestei zone de de asprimea banului Tompa, 50 de

au o Dietei intrunite la Turda (21 apr. 1577), amenintAndcu fuga la otornani nu vor fi de silnicia acelui orn" (si ab illius hominissaevitia non fuerint vindicati). La scurt timp (18 mai 1577) un raport cAtre regeleBáthori consemna fuga altor 600 de grani in teritoriul otoman, fapt apreciat drept ceamai mare (maximo detrimento) pentru district. Concluzia raportului era

"banul este de .

Revenind la problematica competentelor caracter administrativ,trebuie sA cA printre grijile banului se aflA asigurarea rapiditAtii securitAtii

decedati, cf. Hurmuzaki, 11/5, p. 291-293, 381-382.25 C. Fenesan, Documente, p. 120-121; idem, stefan Vaida, un adversar caransebesean

principelui Gabriel (1614), comunicAri de istorie", Caransebes,2, 1977, p. 415-416 anexa 2, p. 417-418.

26 Hurmuzaki, 11/4, p. 512, 525; Dieta a restituirea bunurilor confiscate.Ibidem, p. 514, 527, 534-535, 537, 546.

provocate de caransebesenilor au fost expuse de reprezentantiicomisarilor imperiali de la Cluj. In lipsa unor din partea Habsburgilor,

au alungat cu armele pe cf. W. Bethlen, Historia de rebus Transsylvanicis, 6,Cibinii, 1793, p. 42-52, 65-71; "Mon.Hung.Hist. ", Scrzptores, vol. 30, Budapest, 1880, p. 254-255

lui Szamosközi pentru octombrie-decembrie 1604).29 MC.R.T , vol. 3, 1877, p. 118 (plingerea tAranilor ; A. Veress,

Erdély fejedelem és Lengyel király levelezése, vol. 2, Kolozsvár/Cluj, 1944, p. 76 (raportuldin 18 mai 1577); aceste interventii au determinat destituirea banului de 13 septembrie1577.

www.digibuc.ro

244 Dragos-Lucian 8

transporturilor corespondentei. La 19 septembrie 1614, banul des pomenit Petrucu primarul Lugojului trebuiau sä asigure trimiterea unei cantitati de

fier la Timisoara." Din aceeasi ne-au parvenit informatii despre obligatiaaceluiasi ban de a asigura escorta soliilor ardelene sau otomane care tranziteaziregiune, cheltuielile cu sau necesare a fi acoperite din veniturilepunctului de de la Cu ocazia redactarii instructiunilor suntscoase la imperfectiunile inerente ale administratiei. Principe le nu ezitaadreseze banului reprosuri cu pierderea unei destinate pasei dinTimisoara, reprosuri de "nu vom ocoli nici o pedeapsä incaz de recidive.

Nu putem prezentarea atributiilor competentelor cu caracteradministrativ a aminti, pe scurt, acele sarcini care, desi au avut un caracterpermanent, au contribuit la impunerea Dietelor a vointei principilorbanatul Caransebesului Lugojului. Prima solicitare de noi s-a produs 1562,

a votat o contributie de 1 40 den. locuitorii Banatului.Desi strangerea acestei taxe revenea castelanilor, banul a fost el implicat in predareasumelor colectate". Peste ani, la 27 mai 1577, banul asumat deprincipe ca, in cazul impunerii a dari pe vin, in"trecerea" vinului princiar numai aceea desfacerea vinuluicaransebesenilor". Ultima informatie interesantä o avem 25 mai 1614, la carebanul Petru era solicitat de ruda sa princiard se implice cu autoritatea decare dispunea alegerea primarului Lugojului, aceasta deci o actiune cu certe

politice. Din respect supunere de principe izvoräste obligatia banuluide primi pe domnul atunci acesta trece Banat. Îndeplinireaacestei sarcini o ca realizatä in iulie 1566, loan Sigismund Zápolya apoposit in Lugoj Caransebes". dispunem de o careparticiparea banului (Toma Thornai) la funeraliile unui principe (Cristofor Báthori)36.

Cercetarea marturiilor istorice ne posibilitatea de a cunoaste o ramuráa competente1or banilor de Lugoj, anume cele judiciare.Sistematizarea informatiilor destul de numeroase, ne-a permis evidentiem intindereaautoritätii judiciare a banului, sub aspect teritorial, perspectivadecizionale. De la trebuie remarcat faptul banul subalternul vicebanul,si-au exercitat autoritatea judiciara asupra intregului teritoriu administrat, inclusiv asupra

Pesty, op. cit, p. 269.C. Fenesan, p. 176-178, anexele 4, 6, p. 180-183; acelasi context,

precizat faptul cA una din misiunile incredintate viitorului ban Acatiu Barcsai, in cadrulsoliei sale din Moldova (20 septembrie 1643), era aceea de a cumpära cai, cf. A. Veress,Documente, vol. 10, p. 147-148.

32 Hurmuzaki, 11/5, 516.C. Fenesan, op. (la nota 3), p. 306, anexa p. 308.Idem, p. 178; Pesty, cit., p. 268, d.526.W. op. cit., vol. 1782, p. 102; la 6 iulie 1566, principele emitea un

document Caransebes, Hurmuzaki, 11/5, p. 597-598.36 A. Veress, Documente, vol. 2, 1930, p. 244 (Alba 24 martie 1583).

www.digibuc.ro


marilor ora§e - Lugoj- de pe acestuia. Continutulcelui dint& act (4 februarie 1536), referitor la reactivarea institutiei ne dezvaluie,

plus, faptul regele loan Zápolya i-a noului ban misiunea de ajudeca, cu castelanii caransebe§eni, procesul locuitorii Lugojului doinobili ai locului pentru posesiei Gavojdia. Avem astfel certitudinea impunerii

judiciare a banului asupra acestui mare al provinciei". La aproape un ande acest episod, documentele ne ocuparea de un

(loan Olah) a functiilor de jurat consiliul al Caransebeplui (13 martie1537) de viceban al districtului omonim (14 februarie -7 iunie 1537). Acest fapt poatefi un al pe care banul a exercitat-o mod indirect, prin intermediulsubalternului asupra locuitorilor din ora.§38. Un ultim exemplu concludent pe care

aici este Dietei de la Turda (6 iunie 1563) prin care locuitorii dinMehadia oppidi Mihald) erau recunoasca autoritatea banului säapeleze la el toate litigiile ce le vor avea".

Tribunalul (scaunul) banului s-a majoritatea cazurilor la Caransebes,care era cel mai important ora§ al regiunii locul cel mai preferat, secolele XIV-XVI,pentru convocarea adunarilor districtuale.' cazuri, poate rezolvaprocesele in alte precum Lugoj sau

Din documentelor reiese faptul scaunul de al banului afost socotit ca o a doua suprapusi peste cele ale districtelor, ora§elor

Traditia ca banul prezideze districtuale este foarte veche, primaacest sens din 1391. 1530, banii Caransebe§ului Lugojului

au preluat vechea atributie a banilor de Severin, aceea de a scaune decare se rezolve litigiile locuitorilor districte. acest sens, am deja,implicarea a banului Mihai de Somlya rezolvarea conflictului de proprietatedintre lugojeni nobilii din district (1536). La (1548), banul Petrovicia rejudecat un proces pentru stabilirea tutelei unor copii, confirmand detribunalul din Caransebe§. Mentinerea deciziei initiale, de districtuala, s-arealizat cazul unui alt proces, 1555, care a reglementat unor posesii

Hurmuzaki, 11/4, p. 99-100.38 Ibidem, p. 114-115, 117, 127 (vezi nota 50).

Ibidem, 11/5, p. 517-518.In 1369 era prima adunare a cnezilor din districtul Sebesului,

comun cu a locuitorilor "bogati sáraci" din (DRH, C, vol. XIII (1366-1370),Bucuresti, 1994, p. In 1452, Caransebesul era prezentat ca sediul judecatoresc principalal celor districte (Hurmuzaki, 11/2, p. 12); pentru perioada analizatä aici, veziibidem, p. 469-472, 474-476, 584-587, 627-628; C. Fenesan, Documente, p. 82-83.

Petrovici a emis câteva decizii Timisoara (Hurmuzaki, 11/4, 411-412,413-414, 435-436, toate din 1548), dupä 1552, a tribunale regiunea deotomani, de exemplu "in oppido in sede nostra judiciaria" (ibidem, 11/5, p. 285-287,

1555); pentru Lugoj, vezi C. Fenesan, Documente, p. 138.42 Pentru structura, organizarea, atributiile adundrilor nobiliare, care in

decursul sec. XV au apätat aspectul unor scaune de vezi lui A. Pop,medievale cneziale nobiliare din Transilvania sec. XIV-XVI, ClujNapoca, 1991, p. 67-76, 120-163.

Pentru adunarile din 1391, 1452, 1499, 1500, 1503, vezi Hurmuzaki, 340-341;p. 14-15, 418-420, 453-455, 510-515.

www.digibuc.ro

246 Drago-Lucian 10

mai multe familii mo0enitori de ambele Ierarhizarea aparemult mai conturatA ocazia tinerii a douA procese in anii 1560 1561, primul,pentru recunoa0erea dreptului de succesiune pe linie femininA, vederea moteniriiaverii defunctului nobil Ladislau al pentrufamilii nobiliare a unor pAmanturi de la Criva Doma§nea. ambele cazuri,procesele s-au fala nobililor (universitas nobilium) prezidate decastelani de birAu (judex nobilium). litigiu s-au adresat

superioare din banul Grigore din ceilalti juzi" (ceteriqueSedis nostrae Judiciariae judices). Cum nici de datA nu s-au declaratsatisfácute, banul a redactat un raport de cAtre principele Joan SigismundZápolya, care intruchipa suprema ultima judiciare. Pozitia instanteiprezidate de a fost recunoscutA in actele princiare. 1559, regina IsabellaZápolya cerea banului Nicolae Cherepovici sA judece in a doua procesul dintrease persoane pe linie pentru comune drepturile

aferente (bonorum et iurium possessionariorum in comitatu Zewren). Cu acest prilej s-aexprimat dreptul celor cu judecata banului de a se adresa tribunaluluireginei". Un exemplu este in 1566, banul Grigore Bethlentrebuia judece, tot in a doua instantA, o eventuall opozitie a localnicilor laintroducerea lui Gaspar Békés, favoritul principelui, in posesianobilului Florea din Caransebee7.

Banul are competenta a rezolva conflictele locuitorii ora5elorsau tArgurilor, intre ace§tia locuitorii din teritoriu. Seria exemplelor chiaranul 1536, când banul Mihai de Somlya sA reglementeze situatia posesiei

(vezi mai sus). Un caz in 1548, banul Petrovici ao disputA teritorialA locuitorii Karan (CAvAran) vecinii din

Prisaca, doi nobili pentru a altAgrditoare este scrisoarea de adeverire la 6 februarie 1585 de consiliul al

document care atesta posibilitatea reclamantului de a face apel la scaunulde judecatá banului, dacA nu era tribunalului or4enesc.Reclamantul a fácut uz de acest drept, "atunci a trecut de scaunul dornnului

nu s-a legea 1-a gäsit vinovat"".La judecata banului pot apela locuitorii privilegiatului Caransebee0.

Ibidem, 11/4, 435-436; 11/5, 285-287Ibidem, p. 469-472, 474-476.Ibidem, p. 452-453; vezi cererile similare adresate banilor, 1569, 1582 1635,

de a judeca castelanii juzii nobililor drepturile de succesiune pe linieasupra posesiilor din districtul Caransebesului (ibidem, p. 670-672; Pesty, op. cit., p. 297-299;C. Fenesan, Documente, p. 65-66) sau misiva din 1591 (ibidem, p. 86).

Hurmuzaki, 11/5, p. 589Ibidem, 11/4, p. 411-412; hodrnicia a fost confirmad la 13 septembrie 1562 de loan

Sigismund Zápolya, ibidem; 11/5, p. 494-495.C. Fenesan, Documente, p. 68-69; acest prilej era amintit "vechiul obicei" al

sfatului din de a scaune de judecad; membrii acestui consiliu apar nominalizatidin 1424, cf. Hurmuzaki, 1/2, p. 530.

C. Fenesan, Documente, p. 86; Trebuie precizat faptul cA locuitorii dinbeneficiau din 1403 de privilegiile cu care era înzestrat orasul Buda. drepturi,retranscrise la cererea beneficiarilor in 1498, au fost completate ulterior cu judiciare

www.digibuc.ro


1612, earansebe§enii reprezentati de primarul Daniel Kurt, au un procesimpotriva fostului prim-jude, Mic§a, acuzat pentru neachitarea completä a uneidatorii. Procesul s-a tinut "la Lugoj, din libera vrere a ambelor fataDomniei Sale" (banului). La procesul a fost condus personal de banul PaulKeresztesi, ulterior, aplicarea procedurii pronuntarea sentintei au fost realizate de

Somogi numele inând la Lugoj locul domnului ban"51. Acest caz judiciareste interesant prin faptul sfatul a fost el parte intr-un proces,nevoit apeleze la o superioard,

Alte documente faptul acest important era la curent culegislatia vigoare, chiar versat practica judiciard. Un indiciu sigur esteparticiparea la lucrdrile rdstimpul ocupdrii sau chiaraceasta. certitudine a fost participarea viitorului ban Nicolae Cherepovici la lucrdrileDietei din Turda (27 martie-3 1558) calitate de consilier52. activitateaDietelor s-a implicat Acatiu Barcsai, care a reu§it ocupe succesiv dejurat-asesor (1650-1653) de prqedinte al lei princiare deAceastä demnitate mai fusese anii 1631-1633, de un alt fost ban,anume de Paul Keresztesi54. Cunoa§terea legislatiei era o sine qua non pentruexercitarea atributiilor administrative judiciare. Relevantd acest sens este porunca

27 noiembrie 1582, adresatä banului, castelanilor juzilor nobiliari dinCaransebe§, care li se cerea rezolvarea a unui partaj in privinta unorde sate, decizia urmând a "potrivit cu Dietei cuprinsularticolelor dietale"55. calitate de reprezentant al intereselor localnicilor, banul aveadatoria aplice continuare vechiul drept (jus valachicum)utilizat frecvent secolele anterioare. urmare, la 1555, Petru Petrovici formula o

ca temei "obiceiul comitatului" (juxta huius comitatusconsuetudinem), 1613 se de a respecta "vechea noasträprocedurd obiceiul nostru"57.

Pentru am amintit de procedurd, se cuvine prezentdm pe scurt, modalitateade a acesteia. Edificatoare in aceastä privintä este o dispozitie princiard(22 februarie 1567) din care cu claritate tribunalului prezidat de ban:

se asculte in litigiu martorilor, sä delibereze,

conferite de regii Ladislau (29 august 1457) loan Zápolya (5 februarie 1532),cf. Hurmuzaki, 11/2, 92-93, 393-395; C. Fenesan, op. cit. (la nota 4), p. 162, d.2. Alteatesa vechimea adundrilor similará cu cea a adunärilor districtuale nota 40),faptul acestea au avut o structurd o organizare proprie. Membrii sfatuluinominalizati incepând cu 1457 (Hurmuzaki, 11/2, p. 85), nu au cumulat alte administrativ-judiciare. Cazurile primarului Stoica, care simultan a fost voievod (1498, 1505), alejuratilor loan Olah Ladislau Onkannagiarto, care au fost concomitent viceban (1537), respectiv

(1574), par exceptii, cf. ibidem, 11/2, p. 394, 542; 11/4, 114, 115, 127; 11/5, p. 739, 743.C. Fenesan, Documente, p. 135-141.

vol. 2, 1876, 88.Z. Trócsány, op. cit., p. 23, 356; C. Fenesan, Documente, p. 189, 199; M.C.R.T,

vol. 11, 1886, p. 162; vol.13, 1888, p. 509.Z. Trócsány, op. cit., p. 30, 356.C. Fenesan, Documente, p. 65-66.I. A. Pop, op. cit., p. 120-163.Hurmuzaki, 11/5, p. 286; C. Fenesan, Documente, p. 139.

www.digibuc.ro

248 Drago§-Lucian 12

pronunte una din se va declara de aceasta, facá apella principe". banul era asistat de juzi" (ceterique judices, 1560) saude "ceilalti jurati coasesori" (ceterique jurati coassessores, 1561-67). Pentru clarificareatuturor aspectelor litigiului supus asculta expunerea faptelor inversiunea cea a care trecea la audierea martorilor laexarninarea documentelor probatorii. Martorii consemnati cu ocazia judecarii unor cauzecivile (dreptul de succesiune pe linie feminina, 1560) sau penale cu arma, 1566)erau de conditie sau locuitori in teritoriu, persoane libere nenobile saunobile (ignobileml nobilem personam), oameni cu un statut social profesional marginal- un iobag (jobagio), o (famula). Uneori se luau in considerare declaratiile unorcopii minori, pentru a se stabili va cre§te tutela Folosireadocumentelor probatorii este ocazia amintitului proces al locuitorilor din

cu fostul prim-jude, 1612-1613.Actiunile judiciare erau uneori ingretmate prin faptul inculpafii

prezentarea scrisorilor de dare de sau ignorau termenele de (1585,1591, 1613). aceste conditii, era datoare redacteze trei apeluri impotriva

absente. Pe de altä parte, atitudine obstructionistä aträgea aplicarea unorsancliuni (amenzi, mustrari) pentru nerespectarea procedurii prefigura pierdereaprocesului61. Durata mare a proceselor a fost determinata de posibilitateanemultumite cu judecata banului, de a face apel la tribtmalul princiar, in conformitate cuobiceiul districtului consuetudinem districtus illius, cazurilecele mai fericite, probele sunt elocvente, principele poate emite sentinta imediat,poruncind banului castelanilor o Cu acest prilej, se ce

fost nemultumiti de prestatia banului, formuleze un apel la principe. Auexistat cazuri in care procesele au trenat ani litigiunumeroase apeluri la principe. Cele mai lungi judiciare au fost legate demo§tenirea unor numeroase posesii. Partajul familiei nobile Simon s-a realizatpe parcursul a trei ani (1581-1584), timp care pare relativ scurt in comparatie ceipeste ani (septembrie 1560 - decembrie 1569) necesari pentru a reglementamo§tenirea posesiilor lui Ladislau

Hurmuzaki, 11/5, p. 609.Ibidem, p. 472, 476, 587, 628 (pt. 1560-67); C. Fenesan, Documente, p. 82-83, 135-

138 (pt. 1591, 1613).Hurmuzaki, 11/4, 435-436 (1548); 11/5, p. 469-472 (1560) 584-587 (1566).

61 C. Fenesan, Documente, p. 68-69 (1585), 82-83 (1591), 135-140 (1612- 1613); la1585 se preciza treimi din se cuvin banului, restul de o treime, pärtiicalomniate pe nedrept.

62 nota 46; plus, Pesty, Szörény, vol. 3, 1878., 421-426 (pt. 1578).trebuiau separe posesii, unele dintre ele in

indiviziune (1559, 1561, 1568), sau introducA persoane nobile posesia unor terenuri (1562),dar in unele cazuri, aplicarea acestor dispozitii princiare o lasä subalternilor 1559, ohotArnicire s-au prezentat toate persoanele autorizate pentru aceasta domino bano"),cf. Hurmuzaki, 11/5, p. 462-464, 499-501, 514-515, 637-638. 1548, stabilirea hotarelorposesiei Prisaca era de banul Petrovici realizatA de acestuianostros, ex curia nostra specialiter ad id designatos). La fel, 1555, Petrovici se adresadregAtori locali cu formula: "vobis igitur dominis castellanis et judici nobilium districtus deKaransebes auctoritate nostra ordinaria", ibidem, 11/4, p. 412; 11/5, p. 287.

C. Fenesan, Documente, p. 65-68; Hurmuzaki, 11/5, p. 469-472, 488-490, 670-673;

www.digibuc.ro

13 Banii de Caransebe Lugo] 249

judiciare, banul nu nurnai la colaborarea castelanilorjuzilor nobiliari, ci la serviciile notarilor, sechestorilor crainicilor. Actele care

aspectele proceselor, depozitiile martorilor, rapoartele principe sauporuncile subalterni, au fost redactate, neindoielnic, de secretarii banului sau denotarii scaunelor de judecata. Faptul ace4tia se foarte rar pe actele redactate,ne determina amintim aici doar pe Baltazar secretarul banului Petrovici in1548, pe Nicolae Ivul, care in 1613 era notarul-jurat al Lugojului'. Continutul unui altdocument, din 16 martie 1591, existenta sechestorilor care au misiunea de aimpiedica utilizarea bunurilor, inclusiv a iobagilor, de pe o Executareadispozitiilor cu caracter judiciar a revenit crainicilor, marturiile cuprivire la atributiile cadrul banatului Caransebe4ului Lugojului, suntcvasiabsente. Indicii despre ierarhizarea acestora ne doar

acte, din 1544, adresat de Petru Petrovici "chibzuitilor cnezi crainici"(circumspectis kenesys kraynicis) din comitatul Severinului, al doilea, din 7 iunie1602, care surprinde momentul lui Nicolae din Fäget "vice-crainicii et

familiaris generosi Nicolai Vayda. de Caransebes"7.exemplele prezentate aici reiese faptul banul a solutionat o

de conflicte locuitori. Cele mai multe procese au fost determinate deconflictele pentru Ele s-au purtat membrii familii,

persoane inrudite, dar din familii diferite, locuitorii din disticte.Aceeasi s-a dat pentru documentele de proprietate (1548, Frecventedispute s-au jurul mo4tenirii pe linie a bunurilor, acestprincipiu alimentand plin conflictele de proprietate. prisma documentelor

se banului de a judeca cauze penale: cu armele(1566), calomnioase (1591), deturnari de fonduri (1612-1613) etc.

ultimá pe care o abordam, desigureste aceea a atitudinii banilor de numeroasele culte (catolic, ortodox, calvin,unitarian) prezente Caransebeplui Lugojului. Acest aspect acercetat nu numai pentru a stabili rolul banilor cadrul inerentelor dispute confesionale,ci pentru a evidentia alte care acest impus autoritateaasupra localnicilor.

Este cunoscut faptul 1550, intensa propaganda reformata a determinat orestrangere a influentei catolice Banat, sub aspectul serviciilor religioase,privinta Pe preotii calvini Caransebe Lugoj, la

procesul pentru Criva Doma§nea a durat ianuarie 1568 (ibidem,p. 474-476, 523-524, 534-535, 581-583, 638-644, 650-652).

65 Ibidem, 11/4, 412, 414; C. Fene§an, Documente, p. 137.Ibidem, p. 82-83.Hurmuzaki, p. 362; A. Veress, Documente, vol. 7, 1934, p. 46-47; vezi

E. Lazea, Crainicii din Transilvania, RdI, 37, 1984, nr. 9, p. 881-884.66 Hurmuzaki, 11/4, p. 413-414; p. 604-607, 609, 627-628.69 Pentru situatia catolicismului a curentelor reformate banatul Caransebe§ului

Lugojului, vezi studiul lui V. Achim, Catolicismul la din evul RI, 7,1996, nr. 1-2, p. 50 -54.

www.digibuc.ro

250 Drago4-Lucian 14

acest recul al catolicismului au contribuit titularii institutiei Prime le demersuripentru curentului reformat le-a intreprins banul Petrovici, care a avut un

decisiv atragerea calvinism a Sigismund care a contribuitunei evanghelice la Timi4oara, Un alt ban care s-a implicat

activ promovarea Reformei, a fost Toma Thornai. Din misionarului iezuitAntonio Possevino (1584) banul Thornai era "arian" (unitarian) acesta aintrodus cu un preot "eretic" Caransebe4. Aceastä ingerintä a banului viata

a nu a fost stopatä de principele Cristofor Báthori, care s-a temutca Thornai nu impiedice alegerea la conducerea Transilvaniei.astfel, interventia banului favoarea uneia dintre confesiunile "recepte" (petrecutäcel mai probabil 1580-81) a avut o politicä. Dealtfel, Possevino nota cä

Thornai fácea parte din rândul celor care de cine trebui <deprincipe> nu numai se aceastä nelegiuire, dar sustin pe allii"71.

atitudine a adoptat banul George Palatici, prezentat de un alt iezuit(Valentin Lado), ca "un om foarte cumpätat vigilent", tolerant de propagandaContrareformei (mai-iunie 1586). o banul Palatici a ascultatcererile sfatului mulfimii din Caransebe4, care doreau un preot

Lupta dintre misionarii catolici pentru c4tigarea locuitorilor dinBanat, care erau majoritate ortodoc0, a continuat secolul al XVII-lea. Curentelereformate au fost sustinute de bani influenti, precum Paul Keresztesi, prezentat, 1630,drept "sabbatarius"B, sau Nagy, care 1640 adopta o atitudine demisionarii catolici. Ace§tia se plângeau autoritatilor ardelene banul leconfisca toate colectele le interzicea accesul Lugoj, amenintându-i permanentcu inchisoarea cu teape. Barcsai, ultimul banilor, a luat la

imediat dupá preluarea functiei 1644, másuri concrete favoareaconfesiunii calvine pe care o marturisea. 1648, banul a alungat pe iezuitii care

ridice o bisericá la Slatina i a oferit säu sprijinpastorului Lugoj, pentru traducerea in limba editarea unuiCatehism calvinesc. Tiparirea acestei la Alba Iulia, 1648, se "pentru

credintä a tinerilor elevi" Caransebe Lugoj, fond, pentru atragerea,manierä subtilä, a românilor la calvinism".

Influenta detinutá la nivelul conducerii Transilvaniei, de

vol. II, p. 570; V. Tircovnicu, Istoria din Banat la anul1800, Bucure§ti, 1978, 49-50.

vol. p. 558, 569, 586.Ibidem, vol. III, p. 120-121.A. Veress, Documente, vol. 9, 1937, p. 310.

vol. 10, 1884, p. 291-293.I. D. Suciu, R. Constantinescu, Documente privitoare la istoria mitropoliei Banatului,

vol. 1, Timi§oara, 1980, p. 107.76 BRV, vol. 1, Bucurqti, 1903, p. 161-163; precuvântarea Catehismului a fost dedicatä

banului Barcsai.

www.digibuc.ro

15 Banii de Caransebe Lugoj (II) 251

principii ardeleni, ca dat de "nobilimea din districtelesunt, deopotriva, dovezile rezultatele certelor manifestate de baniiCaransebesului Lugojului domeniile administratiei, diplomatiei, politicii oriplanul artei militare. Aceste calitäti au fost demonstrate poate cel mai convingator deabilitatea cu banii au apere, le-a stat putintá, linistea privilegiilelocuitorilor dintr-o regiune la contactul a lumi opuse nu plan militar

religios, dar cel al conceptiilor despre administratie lege. Ne astfelsperanta rezultatele cercetarilor noastre asupra aspectelor esentiale ale acestei institutiimedievale, au conferit cuvintelor iezuitului Possevino referitoare la ban: "unguvernator bine ales, de o mare vitejie autoritate".

Magna nobilitas, dupá cum afirma Valentin Lado, la 24 iunie 1586,vol. III, p. 121.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

IN MEMORIAM

tALEXANDRU ELIAN

(1910-1998)

La 8 ianuarie 1998, a incetat din viatA, la Bucuresti, Alexandru Elian,membru al Academiei presedinte de onoare al de StudiiBizantine al societAtii de Studii Neoelene, magistrul de incontestabilAautoritate al studiilor bizantine neoelenice din ultimelor decenii.

Näscut la 27 octombrie 1910, discipol al lui Nicolae Demostene Russo,doctor litere al UniversitAtii din Bucuresti, fost bursier al dela Fontenay-aux-Roses al Casei din Venefia, Alexandru Elian a avut oactivitate de cercetAtor: mai asistent, un deceniu de functionare caprofesor la $coala Superioard de ArhivisticA, profesor titular la catedra de bizantinologiea UniversitAtii Bucuresti, s-a pensionat din superior ca profesor debizantinologie la Institutul din Bucuresti, wide a predat, din 1956,anul alunglrii sale Universitate, din pricina atasamentui de crestinismulortodox; membru fondator al Institutului de Studii CercetAri Balcanice Bucuresti,creat condus de Victor Papacostea, a devenit, acestuia, 1948,cercetAtor principal, apoi, in 1963, sectiei de istorie universalá a

"Nicolae iar vreme a functionat, paralel, ca bibliotecar, apoica al sectiei de manuscrise carte la Biblioteca Academiei

Discipol al lui Nicolae Demostene Russo, Alexandru Elian a izbutitarmonizeze personalitatea sa sinteza a celui cu pasiuneapentru analiza a textelor a celui de al doilea. Istoric el afost nu mai nu numai doctoratul care-i formatia sistematicA

un filosof, informat nu numai asupra istoriei ci asupraideilor cugetarea europeanA contemporanA, precum un teolog, familiarizat toate

pe care le comportA, marea diversitate a confesiunilor,omului de pe Dumnezeu. de carte in cel mai deplin al

cuvantului, era animat de o pasiune a lecturiilimbile moderne de circulatie perfect de a

care fAcut adune, prin eforturi sacrificii impresionante, obibliotecA diversitatea ei, intotdeauna accesibild discipolilorprietenilor. Pe uimitoarea erudifie spiritul critic era, desigur, träsAturacea mai a lui Alexandru Elian. Referatele sale asupra unor destinateediturilor, recenziile, remarcile din notele de subsol, polemicile alliinterventiile in dezbaterile delectau instruiau pe cititori ascultätori, prinjustetea verva dar erau temute de autori pentru lipsa de crulare

de tot ce sau sau imposturA.

"Studii Materiale de Istorie Medie", XVII, 1999, p. 253-254

www.digibuc.ro

254 In Memoriam 2

de profesorul Alexandru Elian culturaspiritului critic, va trebui ei important/I.

Sever cu sine Alexandra Elian a publicat, dintr-un excesiv scrupulprofesional moral, mult mai a comunicat oral chiar a§temutscris. Ceea ce a incredintat, cu zgarcenie, tiparului sunt contributii fundamentaledefmitive. Fiecare dintre studiile sau articolele sale aduce ceva se decele mai multe ori, pe izvoare inedite. Amintim pe scurt, i se datoreazaintocmirea celui mai bogat i mai de surse bizantine ale istoriei românilor,instrument de lucru unanim pretuit de cercetatorii istoriei medievale s-aocupat de mai multe ori de istoria relatiilor romano-bizantine pe politic, bisericesc

cultural, demoland, studiul memorabil consacrat raporturilor dintre MoldovaBizant secolul XV-lea, mituri istoriografice de mult traditia culturalade politice ideologice. Istoric al vechii culturi aredescoperit mitopolitul Dosoftei pe marele scriitor care a fost, pe care l-a redefmitsituat mai riguros contextul sud-est european epocii, stransele legáturicu cultura postbizantina i, aceasta, barocul european. I se datoreaza, deasemenea, adancirea cunoWerii culturii a secolului al XVII-lea, relevareastilului ei "bizantin" i a dimensiunii sale teologice majore: a dat o traducereMárturisirii de a mitropolitului Petru a elaborat cel mai destudiu asupra genezei i semnificatiei acestei opere, cu o care

i o personala, spiritul ei irenic ecumenic. Contributiile luiAlexandru Elian la dezvoltarea studiilor neoelene sunt ele importante: el a elucidat nu

aspecte politice culturale ale fenomenului fanariot, a pusocupandu-se de manualul de duhovnicie al lui Nicodim Haghioritul, pe care l-a tradus,nebanuitele ale monahismulul spiritualitatea occidentala, a

termeni mai relatiile lui Rhigas Velestinlis cu lumea sensulimpactul scrierilor lui asupra evolutiei intelectuale a acesteia, a facut progresezedecisiv inventarierea, editarea i izvoarelor neoelene ale istoriei romanilor (apublicat masivul volum cuprinzand inscripPile BucureVi, multe grece§ti,de un studiu substantial asupra istoriei a contribuit copios laelaborarea catalogului manuscriselor colectia Bibliotecii Academiei

nepublicat participand la traducerea multor documente greco-romane, aelaborat o introducere paleografia a läsat manuscris aleunor monumente ale istoriografiei greco-romane ale altor izvoare literare neogrecgtireferitoare la istoria secolele XVII-XIX, a o lucrare asupracirculatiei spatiul romanesc, ca i teza sa de doctorat, consacrataunor greci din manuscris). putea trece sub evlavia pecare o nutrea Alexandru Elian de Mihai Eminescu, poetul national al

i-a consacrat, pagini substantiale, publicate sau inedite, altele, despreinteresul acestuia pentru scris romanesc, de biblioteca lui.

Pe sale contributii erudite de europeani, lacercetarea trecutului, Alexandru Elian care l-au cunoscut arnintirea unuiintelectual cu modem, care a i a izbutit, acest teribil alXX-lea, secolul totalitarismelor al ateismelor triumfatoare, rará

smerenie i discretie, viata Cristos", asemeneadin vremuri patriarhale. Vom avea de meditat asupra exemplului

NICOLAE-SERBAN TANA$OCA

www.digibuc.ro

t CORNELIA PAPACOSTEA - DANIELOPOLU

(1927-1998)

Studiile neoelene din au suferit o grea pierdere prin incetarea dina distinsei cercetatoare dr. Cornelia Papacostea-Danielopolii la 3 aprilie 1998, la Paris,urma unei indelungate suferinte.

la 12 iunie 1927, Bucure0i, ca a cunoscutului balcanolog,profesor universitar Victor Papacostea (1900-1962) i a Corneliei nascutä Manasiu,

de Cornelia Papacostea afost solia apreciatului Gheorghe Danielopolu, scoborator dintr-o familie cuvechi politice liberale. A urmat studiile secundare i cele superioare (Facultateade Istorie Filosofie a Universitatii 1945-949), remarcandu-se prinsolida ei pregatire profesionala in domeniul istoriei culturii sud-estului europeande pe studentiei, am fost colegi am legat o prietenie.pricina politice suferite, cu consolidarea regimului comunist

tatäl ei, reputatul profesor Victor Papacostea, a fost arestat deSecuritate, la 5 mai 1950, ca fost politician liberal i demnitar de stat laSighet, Cornelia Papacostea-Danielopolu, o exponenta stralucitä a generatiei sale,n-a putut exercite profesia pentru care a fost marginalizatä - pentru o

de timp - silitä lucreze la "munca de jos". cu mama ei,existenta din limba jar eliberarea ei

inchisoare, a lucrat timp ca redactor la Editura (1956-1958) bibliograf laBiblioteca Academiei (1960-1963). Prin de i formatia ei debalcanolog, Cornelia Papacostea-Danielopolu, care teza de in1957, din pricina dosarului ei "necorespunzator" punct de vedere politic, a putut,

intra in domeniul cercetarii, angajata, 1963, inInstitut de Studii Sud-Est Europene. ea a urcat succesiv treptele de la cercetator

la cercetator principal (1992) i ef de sector (1991)o activitate meritorie in 1994, s-a pensionat. doctoratul 1979cu o Tendinfe laice literatura in din Principatele

(1774-1830).Cornelia Papacostea-Danielopolu a avut ca domeniu predilect de cercetare

istoria relatiilor culturale dintre Grecia i relatiile economice cu PeninsulaBalcanica, autoarea a peste 50 de studii i articole publicate periodicele despecialitate ("Revue des études sud-est européennes", "Revista de istorie","Revue roumaine d'histoire", "Studii cercetari de medie", "Studii cercetari debibliologie") de peste hotare "Balkan Studies" a.).

valoroase ale autoarei, participarea la olucrare colectivi privind Relafiile comerciale ale Prii Peninsula

(1829-1859) (Bucure0i, 1970) Literatura din Principatele(1774-1830) (Bucure§ti, 1982), aceasta din premiul "Timotei

"Studii Materiale de Medie", vol. XVII, 1999, p. 255-256

www.digibuc.ro

256 Memoriam 2

Cipariu" al Academiei cu Lidia Demény, Cornelia Papacostea-Danielopolu a scos o remarcabild lucrare vechii noastre culturi anume Carte

societatea sud-est europeand (secolele (Bucure0i,1985) ce a fost cu premiul "Nicolae al Academiei Cafondatoare a de Studii Neoelene din Bucure0i, autoarea a publicat,1996, sub auspiciile Elene din - o elaboratd privind

din secolul al MX-lea, lucrare de mare eruditie.Pe activitatea proprie, de mult devotament

pietate Cornelia Papacostea-Danielopolu a cu acribia opereleprofesorul Victor Papacostea, reeditate in ultimul jumdtate:

(1983) de istorie(1996).

regretata cercetAtoare a participat, 1966-1996, comunicAri dela numeroase manifestAri internationale din special la

cöngresele de studii sudest europene la diferite colocvii simpozioane de specialitatedin Grecia Franta.

Ca vechi prieten coleg, am urmArit, cu admiratie, cariera ascendentA aCorneliei Papacostea-Danielopolu, care a cu valoroase originale contributiidomeniul neoelenismului in tara de mai bine de trei decenii. Nu pot uita,deasemenea, faptul -in grelelor suferinte ale unei boli neiertAtoare-, ultimalucrare a regretatei cercetAtoare, mi-a fost volumul omagial, editat de colegii

prietenii cu prilejul de 70 de ani.Cu mare durere despart de buna mea Cornelia

a cdrei a fost crud timpuriu intr-o de plincreator, doar consolarea numele ei va pentru totodeaunaanalele istoriografiei

Adio, Dumnezeu te 'odihneascd! Amintirea ta vain memoria tuturor celor ce te-au iubit apreciat.

PAUL CERNOVODEANU

www.digibuc.ro

t ALEXANDRU DUTU

(1928-1999)

A spune, ceasul comemorArii, de ce cum cineva practicat meseria deistoric, cauti tot ce a scris, mai mult practici,obiective, o eticá; cazul lui Alexandru Dutu, afli pe el pomit in

adevArului despre sine despre timpul care i-a fost dat Tripla saformatie juridicA, teologicA filologicA i-a deschis generos fecund perspectivainterdisciplinaritAtii, o noua de la Annales.Hermeneutica inteligentA a documentelor, exegeza a izvoarelor era apoi

sinteze coerente, din care liniile de ale fenomenelor culturale, istoricepolitice se degajau cu suplete. Alexandru Dutu n-a fost un istoric al culturii,cum adesea catalogat de cei care prin aceasta un soi de birocratie pozitivistA

clasificatoare a faptelor culturale. de istoricü români care, el, seresemneazA sá vadA in demersul un de al suport suntevenimentele, lui Alexandru Dutu o admitem sau fondarea unei

noi de cercetare, care s-au putut ca sA o expresie a lui JacquesLe "noi probleme, noi noi obiecte": aceste directii, istoria mentalitAtiloristoria ideilor, construite de el vremea care ele se metodologic planeuropean, au fost slujite epigonism. Cultura secolul al XVIII-lea(1968), originalitate cultura (1972), Eseu modelelorumane (1972), cultura europeanä (1974), Cultura europeandcivilizafia europeand (1978), European Intelectual Movements andModernization of Romanian Culture (1981), aflate aparent pe teritoriul comparatismului,n-au fost preludiul unei propuneri a era demersul istoric

1982, Alexandru Dutu publica o carte de rAscruce, pe care istoriografmromâneascA a continuat sA o ignore cA nu era adresatA: Literatura comparatä

Introducerea sinteticA Istorici comparatistinoi teoretice lui Lucien Febvre, Robert Mandrou, Jacques Le Goff, Philippe Arias,George Duby, Emanuel Le Roy Ladurie, François Furet, Pierre Chaunu, raportulistoria istoria literaturii comparate, relatia oralitate/culturiraportul inovatie traditie redimensionat conceptual pe baza termenilorcontinuitatekupturA, duratA lungl/schimbare, specifici istoriei mentalitAtilor. Alexandru

a repede precis importanta acestor metode tipul de mostenirepe care o avem de descris, un patrimoniu care documentele nu sunt destul de

numeroase de coerente unitatea de timp pentru a deschide importantepentru mari teme ale istoriei sociale, dar care dispune de o bogatA culturA oral& desuficiente documente literare sau de tip figurativ care sA permitA analize profitabile de tipimagologic sau de tip discursiv. Discursul mental, structurile, climatul imaginanil

pentru Alexandru Dutu utilajul conceptual al modului care el avea sANoi practic necercetate erau sursele la care apeleazi: de intelepciune,

"Studii Materiale de Istorie Medie", vol. XVII, 1999, 257-258

www.digibuc.ro

258 hi Memoriam 2

literatura populark jumalele de sau pareneticA, dedelectare sunt "puse circulatie, se identificA modelele, dar mai ales sunt lecturate

o "discursul mental".Alexandru a promovat cu tenacitate noua directie in calitatea

sa de vicepresedinte al Asociatiei Internationale de ComparatA, prinintermediul periodicelor, le-a propus o sincronizatA lademersurile europene, ferindu-le astfel de pericolul sau alPentru discipolii foarte tineri de astAzi ai profesorului Alexandru Dutu poate orevelatie cA numele importante ale istorii germane publicau la Bucuresti,

deceniul 1975-1985, revistele conduse de Alexandru : "Synthsis" "Revuedes Etudes Sud-Est Européennes", "Bulletin de l'Institut des Etudes Sud-EstEuropéennes". Printre ei, clasici Jean Delumeau, Robert Mandrou George Duby,de a Alexandru Dutu s-a bucurat. De aceea, a devenit alInstitutului de Studii Sud-Est Europene (1990-1997), era convins nu de vocatia regionalAa culturii românesti, ci de cea europeank tocmai regionall pe care ea ointruchipa, lui.

E legitim sA ne toate acestea, ce impact a avut strAdanieconsecventA sistematicA ? Discipolii, panA 1989, au fost foarte putini; dar cei

care urmat pe drumul lui, au chipul care el dorea, modinovativ. DupA 1989, Alexandru a dobândit ceea ce de mult se cuvenea: catedrade profesor la Universitatea din la Facultatea de PoliticeAdmnistrative. A fost un profesor ca nimeni altul, dintre aceia care directii decercetare, influenteazA stimuleazA opliuni care devin mai cariere.Ecole de Hautes Etudes en Sciences Sociales, Alexandru a condus un laborator deistorie a care a funclionat pe Institutul Francez deCulturA care consemnatA activitatea douA volume ingrijite de el deNorbert Dodille. Multi dintre studentii laboratorului acelor ani inceputul unorstudii temeinice, continuate apoi, sub indrumarea profesor, la Ecole DoctoraleRégionale, la Bucuresti, sub patronajul asociatiei francofoneAUPELF-UREF, apoi la alte universitAti strAine. A scris foarte variat. Dingeneratia sa, o generatie de aur, este poate personalitatea cu cele mai multestudii publicate reviste sau volume ai vietii, aceste contributiideveniserA preponderente. se de ce George Duby invitat sA conferentiezela de France, mai institutie de se

de ce, decembrie 1998, a fost distins de cAtre statul LesPalmes Académiques. Dar cum se explicA de ce Alexandru a fost onorat de cAtreinstitutii dar nu de Academia

operk pe rafturile bibliotecilor, temelia institutiilor indiscipolilor prietenilor dintr-o personalitate paternA luminoasktolerantA, Abia acum, când nu este, am sub aparenta samodestA blândk era un om care a avut marele curaj de a fi, vremuri grele, el

VIOLETA BARBU

www.digibuc.ro

AARMSIAARMSLABAGAGR

AISCALILAMAMMAMNAnBAnDAnMAOAPHARARBSHASUIAUBIAUIBAIESEEBARBBRFBCIBCIRBCMIBFBGBIFRBMIBORBRVBSBStBSH. BSHARBSGR

= Analele Academiei Memoriile Sectiunii Istorice= Analele Academiei Memoriile Sectiunii= Arhivele Basarabiei= Genealogici= Arhiva Genealogici= Anuarul de Istorie Arheologie, Cluj= Anuarul Institulului de Istaie Arheologie "A. D. Xenopol",

Anuarul Institutului de Istorie Nationali din= Anuarul Institutului de Istorie "A. D. Xenopor, Iasi= Anuarul Institutului de Studii Clasice= Anuarul de Lingvistici Istorie Literari, Iasi= Arheologia Moldovei= Acta Moldaviae Meridionalis (Vaslui)= Acta Musei Napocensis= Analele= Analele Dobrogei= Analele Moldovei= Arhivele Olteniei= Acta Poloniae Historica= Arhiva= Académie Roumain. Bulletin de la Section Historique= Analele ale Universitätii "Al. I. Cuza",

Analele Bucuresti. Seria Istorie= Analele Universititii Iasi. Seria= Bulletin de l'Association Internationale du Sud-Est Européen

Biblioteca Academiei= Buletinul Bibliotecü din Freiburg= BCIR= Buletinul Comisiei Istorice a= Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice

Byzantinische Forschungen= Boabe de= Buletinul Institutului de Filologie "Al. Philippide"= Buletinul Monumentelor Istorice= Biserica

Bibliografia Veche= Byzantinoslovica= Balkan Studies (Thesaloniki)

ARBSH= Buletinul

"Studii Materiale de Istorie Medic", vol. XVII, 1999, p. 259-261

www.digibuc.ro

260

BSNR = Buletinul NumismaticeBZ = Byzantinische ZeitschriftCC = Codrul CosminuluiCI = IstoriceCL = Cercetiri LiterareCv. L = Convorbiri LiterareCMRS = Cahiers du Monde Russe et SoviétiqueCN Cercetiri NumismaticeCNA = Cronica Numismatici ArheologiciCT = Columna lui TraianDIR = Documente privind Istoria (seria A: Moldova; seria B:

Tara seria C: Transilvania)DR = Dacoromania

= Documents Romaniae Historica (seria A: Moldova; seria B: Taraseria C: Transilvania; seria D:

EB = Etudes Balcaniques, ParisEDr = Ephemeris Daco-romanaFHDR = Fontes Historiae DacoromanaeGB = Glasul Bisericii

= Geopolitica GeoistoriaHunnuzaki = Hurmuzaki, Eudoxiu de Documente privind

colab.) istoria romdnilorIN = "Ion Neculce". Muzeului Municipal dinLAR = Literatura ArtaLL = LiteraturiLR = LimbaMA = Mitropolia ArdealuluiMB = Mitropolia BanatuluiMC = "Miron Costin". de istoriceMCA = Material Cercetiri ArheologiceMI = Magazin IstoricMMS = Mitropolia Moldovei SuceveiMO = Mitropolia OltenieiNEH = Nouvelles d'HistoireOCP = Orietalia Christiana PeriodicaRA = Revista ArhivelorRC = RevistaRCr. = RevistaRDP = Revista de Drept PublicREB = Revue des ByzantinesREG = Revue des GrecquesREI = Revue des IslamiquesRER = Revue des Roumaines

= Revue des SlavesRESEE = Revue des Sud-Est EuropéennesRFR = Revista Fundatiilor Regale

www.digibuc.ro

261

RH = Revue HistoriqueRHSEE = Revue Historique du Sud-Est EuropéenRdI = Revista deRI = Revista (ambeleRIAF = Revista pentru Istorie, Arheologie Filologie

= Revista de= Revista de= Revista

RIS = de IstorieRITL = Revista de Istorie TeorieRM = RevistaRMM = Revista MonumentelorRPH = Roumaine. Pages d'HistoireRR = RevueRRH = Revue Roumaine d'HistoireRSL = RomanoslavicaRT = Revista TeologicA

Studii Articole de IstorieSAO Studia et OrientaliaSB = Studia BalcanicaSC = Studii ClasiceSCB = Studii de BibliologieSCI Studii CercetAriSCIA = Studii si CercetAri de Istoria ArteiSCIM = Studii CercetAri de MedieSCIV = Studü CercetAri de VecheSCIVA = Studii CercetAri de Istorie Veche ArheologieSCN = Studii de NumismaticASCSI = StudiiSEER = The Slavonic and East European ReviewSMIM = Studii Materiale de MedieSOF = Ost Forschungen, MünchenST = Studii TeologiceStudii = Studii. RevistA deSUBB = Studia Universitatis HistoriaTB = TaraTC = "Theodor Codrescu" (revistA de Gh. Ghiblnescu)UKB = Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in SiebenbürgenVR =ZOOID = Zapiski Odesskogo Obsestva Istorii i Drevnostei, Odessa

Autorii sunt rugati sA aceste abrevieri materialele pentrupublicare, semnalând titlurile listA.

www.digibuc.ro

ALE MEMBRILOR INSTITUTULUI DE ISTORIE "NJORGA"

Eugen DENIZE, le internationale. Secolele XV -XVI,Aalborg-Danemarca, 1999.

Florin CONSTANTINIU, a poporului român, editia a II-a,Bucurqti, 1999.

Stefan ANDREESCU, (Dracula); editia a II-aBucure$ti, 1998 o editie 1999).

Serban PAPACOSTEA, Between the Crusade and Mongol Empire. TheRomanians in the Cluj-Napoca,1998.

Constantin REZACHEVICI, Istoria popoarelor vecine neamul EvulMedia, Bucuresti, 1998.

S. Kinga, fönemesi életmód a század alkonyán (Viatacotidiana nobiliara Secuirne la sfdr4itul secolului XVII), Bukarest-Kolozsvár, 1998.

Documenta Romaniae Historica, seria B, Tara vol.XXX(1645), volum de Violeta BARBU, Marieta CHIPER,Gheorghe LAZAR, 1998.

ISTORM ROMÀ vol. de Mihai BARBULESCU, DennisDELETANT, Keith HITCHINS, PAPACOSTEA, PompiliuTEODOR, Bucureti, 1998.

Tradus din grece,ste de Danovici, vol. 1, editiede Gabriel STREMPEL, studiu introductiv de Paul

CERNOVODEANU, Bucureti 1998.N.IORGA, Istoria vol. V, Vitejii, editie de Constantin

REZACHEVICI, Bucure$ti, 1998.universal istoria Studii oferite Prof

PAPACOSTEA ocazia implinirii a 70 de ani, Bucureti, 1998.honorem CERNOVODEANU, edita Violeta BARBU,

1998.

APARITH LA EDITURA ISTROS AMUZEULUI

I. CÂNDEA, Origini i al1995.

V. SPINEL Repre:entanti de ai istoriografiei filologieimondiale, 1996.

I. 1996.FLAVIUS EUTROPIUS, Breviar de la intemeierea Romei, editie d

Gh. I. 1997.V..SIRBU, FLOREA, Imaginar imagine Dacia 1997.D. BADARA, Tiparul secolului al XVII-lea

secolului XVIII-lea, 1998.

ISSN 1222 4766www.digibuc.ro

ISTORIE MEDIE - iini.roiini.ro/smim/Studii_si_materiale_de_istorie_medie_1999_v17.pdf · academia...

Documents

Transcript of ISTORIE MEDIE - iini.roiini.ro/smim/Studii_si_materiale_de_istorie_medie_1999_v17.pdf · academia...