iini.roiini.ro/Revista Istorica/RI_complet/1992/Revista... · ACADEMIA ROMANI INSTITUTUL DE ISTORIE...

ACADEMIA ROMANAINSTITUTUL DE ISTORIE N IORGA

REVISTA1ST S RICA

fondator. Niorga

IIIIIIPI1111,1111

Sene 3,1992

1-2lanuarie Februarie

EDITURA AC.ADEMIEI ROMANE

t"6-:"''

r

www.dacoromanica.ro

ACADEMIA ROMANIINSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA"

CaLEGIUL DE .REDACTIE

SERBAN PAPACOSTEA (redactor pr), PAUL CERNON ODEANU,VIRGIL CIOCILTAN, FLORIN CONSTANTINIU, EUGENDENIZE, GEORGETA PENELEA-FILITTI, NAGY PIENARU,APOSTOL STAN, ION STANCIU, ANATOL TARANU.

RE\ ISTA ISTORICA" rperc de 6 cii pe an In rurnere dune.In tarA abonarnentele se primesc la oficiile postale 5i diftnoril de presddin Intreprinderi si institutii. Fretul until abcnament este de 603 leipentru persoane fizice si 1200 lei pen:ru persoane juridice.Cititorli din strilinettate se pot abona adresindu-se la ORION SRL,Splaiul Independentel 220 A, Bucuresti 6, P. 0. Box 74-19Bucuresti, Tx 11939CBTxR, Fax (400)424169.

1?EDACTIA :

ION STANCIU (redactor ?el adjunct )NAGY PIENAEIT

liamiscrisele, cartile si revistele pertruschinth precum si orice corespondentiise vor trimite pe adresa redactiel re-vistei REVISTA ISTORICA".

Adresa RedactietB-dul Aviatorilor nr. 1

71247 Bucuresti, tel. 50.72.41.

www.dacoromanica.ro

REVISTAISTORICA

SERIE NOUA

TOM III, NR. 1 2

Ianuarie Februarie, 1992

SUMAR

DIN ISTORIA RAS IRADIEI I DITCOVINEI

Declaratia de independentã a Republicii Moldova 5SERBAN PAPACOSTEA, Nicolae Iorga si trecutul Basarabiei 9FLORIN CONSTAN1 INIU, Dietatul de la Moscova (26-28 tunic 1940) si relatille

sovieto-germanc 11I. M. OPREA, Basarabia la Conferinta romano-soNietie5 de la \ iena (1924) (I) . . . . 23EUGEN DENIZE, Documente diplomatice spaniole referitoare la unirca Basarabiei cu

Ronulnia in 1918 39APOSTOL STAN, Rezistent5 la raptul Basarabiei in 1878 61PAUL CERNO\ ODEANU, Initiative romanesti de redoblndire a Basarabiei In perioada

r671)oiului Crirneii (1851-1856) . 81ARMAND GOSU, Prelirninariile anex5rii Basarabiei de cAtre Rusia (1806-1812) . 97ANASTASIE IORDACHE, Grigore III Ghica si rapirea Bucovinci . . 121

DOCUAIENTAR

OLIVIAN VERENCA, Realitiiti econoniice In gusernArnIntul Transnistriei (19 august1941 29 innuarie 1944) . 137

Y. VARATEC, Dezintegrarea Basarabiei la 1910 putea fi evitatil 154ION I. DRAGOESCU, Consemn5ri despre masaerarea de care SON ietici a unor refugiati

romani In lunca Dorohoiului . 159

MEMORII, CORESPONDENTA, INSEMNARI

I. C. FILITTI: Jurnal (X ) (Georgeta Penelea-Filitti) . 163

Pe marainea unei lucr5ri a Itti Nicholas Dima, From Moldavia to Moldova. The Soviet-Romanian Territorial Dispute, Columbia University Press, New York, 1991, 194 p.(Sever Miteea Catalan) . . 175

,Revista istoricil", torn III, nr 1-2, p. 1-208, 1992

.

OPINII

. . . . ....... . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

.

. . . . . . . . . .

. . . . . .

www.dacoromanica.ro

2 2

VIATA STIINTIFICA

Sesiunea 5liinjificii anuaM de comunic5ri a Institutului de istorie N. lorga" (SeverMireea Catalan ); Sesiune F6g5ras 700 de ani, 1291-1991 (ConstantinRezachevici ); Alarturii (Mdcelaru Dinu l. Nieolae); 0 precizare (Florin Con-stantinin ); ClIbitorie de docurnentare In Ungaria (Viorel Achim ); f ValeriaCostachel (1904-1990) (Andrei pidi); -1. George Potra (1907-1990) (PealCernovodeanu )

RECENZII

183

GEORGE CIORANESCU, Bessarabia, disputed Land between East and West, Ion Dumi-tru Verlag, Mfinich, 1985, 372 P. (Paul Cernovodeanu ) 191

ANTON CRIIIAN, Drepturile rorndnilor asupra Basarabiel dupd ;mete surse rusesti,University Graphic Services, Humboldt State University, Arcata, California,1990, VI + 124 p. (Sever .Mircea Catalan ) 192

ION NI STOR, Istoria .Basarabiei, Editie si studiu bio-bibliografic de Stelian Neagoe,Edit. Humanitas, Bucuresti, 1991, 351 p. (Marian Slroia) 193

ION NISTOR, Istoria Bucovinei, Editie i studiu bio-bibliografic de Stelian Neagoe,Edit. Humanitas, Bucuresti, 1991, XXXIV +454 p. (Sever Mirceri Catalan ) 194

BULETIN BIBLIOGRAFIC 197

stiinlifiea:

. . . . . . . . .

www.dacoromanica.ro

REVISTAISTORICA

NOUVELLE SII'RIE

TOME III, N°8 1-2Janvier Fevrier 1992

SO MMAIRE

HISTOIHE DE LA BESSARABIE ET DE LA BUKOVINE

La declaration d'independance de la Republique de Moldaiie 5SERBAN l'APACOSTEA, Nicolas lorga et l'histoire de la Bessarabie 9ILORIN CONSTANTINIU, Le diktat de Moscou (26 28 iunie 1940) et les relations so-

N ieto-allcmandes liI. M. OPREA, La Bessarabie a la Conference roumano-soNietique de Vienne (1924) (1) 23EUGEN DENIZE, Documents diplomatiques espagnols concernant l'union de la Bes-

sarabie aiec la Roumanie en 1918 39APOSTOL STAN, La resistance contre l'occupation de la Bessarabie en 1878 61PAUL CERNO ODEANU, Initiath es romnaines concernant la recuperation de la

Bessarabie pendant la guerre de Crimee (1854-1856) 81ARMAND GOSU, Préliminaires de Pannexion de la Bessarabic par la Russie (1806-1812) 97ANASTASIE IORDACI1E, Gregoire Ill Ghika et Pannexion de la Bukosine 121

DOCUMENTAIRE

OLIN IAN A ERENCA, Wallies économiques dans le gousernemet t du territoire d'Outre-Dniester (19 aofit 1941 29 jansier 1944) 137

V. VARATEC, La desintegration de la Bessarabie en 1910 pousait etre es itée . . . . 154ION L DRAGOESCU, Notes concernant le massacre de refugies roumains par les So-

i ietiques dans la plaine du Dorohoi . 159

MEMORIES, CORRESPONDANCE, NOTES

I. C. FILITTI: Journal (V) (Gem gela Pa ) . 163

OPINIONS

En marge d'un ous rage de Nicholas Dime, From Moldavia to Moldova. The SovietRomanian Tel ritorial Disjule, Columbia Unisersity Press, New 1 ork, 1991, 194 p.(Sever Mireea Catalan ) 175

Revista istoricii", tont III, nr. 1-2, p. 1-208, 1992

oleo

...... ,

. . . . . . .

. . . .

. . . . . . . .

www.dacoromanica.ro

4 2

LA VIE SCIENTIFIQUE

La session scientifique annuelle de l'Institut d'Histoire N. Iorga" (Sever MirceaCatalan); Session scientifique: Fagfiras 700 ans, 1291-1991 (Constantin Rezache-vici ); Témoignages (Mdcelaru Dinu St. IVieolae); Un éclaircissement (FlorinConstuntiniu ); Noyabe d'etudes en Ilongrie (Viorel Achim); t Valeria Costfichel(1904-1990) (.1ndrei Pippidi ); t George Potra (1907-1990) (Paul Cernovo-(jeanu).

COMPTES RENDUS

183

GEORGE CIORANESCU, Bessarabia, disputed Land between East and West, IonDumitru Verlag, 111iinicb, 1985, 372 p. (Paul Cernovodeanu) 191

ANTON CRII IAN, Drepturile romdnilor asupra Basarabiei dupd unele surse I Mali(Les droits des Houmains en Bessarabie selon plusieurs sources russcs), UniversityGraphic Services, Humboldt State University, Arcata, California, 1990, VI +124 p. (Sever Mircea Catalan) . 192

ION N1STOR, Istoria Basarabiei (Histoire (Ie la Bessarabie), Edition et étude bio-bioblio-graphique par Stelian Neagoe, Edit. Humanitas, Bucuresti, 1991, 351 p.(Marion Stroia ) 193

ION NI STOR, Istoria Bucovinei (I listoire de la Bukosine), Edition et etude bio-biblio-graphique par Stelian Neagoe, Edit. Humanitas, Bucuresti, 1991, XXXIV454 p. (Sever Mircea Catalan) . . 194

BULLETIN BIBLIOGRAPHIQUE . . 197

. . . . . . . . .

.

+

www.dacoromanica.ro

DECLA RA TIADE INDEPENDENTA A REPUBLICII MOLDOVA

PARLAMENTUL REPUBLICII MOLDOVA, constituit in urmaunor alegai libere i democratice,

AVIND IN VEDERE treeutul milenar al popmului nostru i sta-talitatea sa neintrerupta hi spatiul istmic i etnic al devenhii sale natio-nale

CONSIDERIND actele de dezmembrare ale teritoriului nationalde la 1775 si 1812, ca fiind in eontradictie cu dreptul istoric si de neamcu statutul juridic al Tarii Moldovei, acte infirmate de intreaga evolutiea istoriei 0 de vointa liber explimata, a populatiei Basarabiei Bucovinei ;

SUBUNI1ND (Minh] ea in timp a moldovenilor in Transnis-tria parte componenta a teritoriului istoric i etnic al popmului nostru ;

LUIND ACT do faptul cit Parlamentele mutter state in declarati-ile lor considera intelegerea incheiata, la 23 august 1939, intre GuvernulU.R.S.S. i Guvernul Germaniei ca nula ab initio i cer lichidarea conse-cintelor politico-jmidice ale acesteia, fapt relevat si de Conferinta inter-nationala Pactul Molotov-Ribbentrop si consecintele sale pentru Ba-saxabia" prin Doclaatia de la Chisinau, adoptata la 28 iunie 1991 ;

SUBLINIIND ca Mi it consultarea populatiei din Basal abia, nordulBucovinei i inutul Herta, ocupate prin Mita la 28 iunie 1940, precum0 a celei din R.A.S.S. Moldoveneasca (Tr ansnistria), fermata la 12 octom-brie 1924, Soviotul Suprem al U.R.S.S., incalcirid chiar prerogativelesale constitutionale, a adoptat la 2 august 1940 Legea U.R.S.S. enprivire la formarea R.S.S. MoldoNenesti unionale" iar Prezidiul sail aemis la 4 noiernbrie 1940 Decretul cu prh-ire la stabilhea granitei introR.S.S. Uclaineana i R.S.S. Moldoveneasca", acte normative prin cares-a incercat, in absenta oricarui temei juridic real, justificarea dezmembra-rii acestor teritorii i apartenenta neii republici la U.R.S.S. ;

REAMINTIND ca in ultimii ani miscarea democratica de eliberarenationala a populatiei din Republica Moldova si-a reafirmat aspiratiiledo libertate, independenta i unitate nationala, exprimate prin documen-tele finale ale Marilor Adurthri Nationale de la ChiOnilu din 27 august1989, 16 decembrie 1990 si 27 august 1991, prin legile i hotaririle Par-lamentului Republicii Moldova privind decretarea limbii romane ca limbAde stat i reintroducerea alfabetului latin, din 31 august 1989, drapeluldo stat, din 2-7 aprilie 1990, sterna de stat, din 3- noiernbrie 1990, si schim,barea denumirii oficiale a stfttului, din 23 mai 1991 ;

PORNIND de la Declaratia suveranit5tii Moldovei RepubliciiMoldova, adoptata de Parlament la 23 iunie 1990, si de la faptul cit po-

fievi sta istoric5, torn DJ, nr. 1-2, p. 5-8, 1992

i

gi

_

www.dacoromanica.ro

6 Deelaralia de independenlA a Republicii Moldova 2

pulatia Republicii Moldova, exereitind dieptul f+rtu suveran, nu a parti-cipat la 17 maitie 1991, in eiuda piesiunilor exercitate de organele de statale U.R.S.S., la refetendt mul asupta mentinetii U.R.S.S. ;

ININD SEAMA de procesele hevetsibile ce au loc in Europa 0In lume de democratizate, de afirmate a libertatii, independentei

nationale de edificate a statelor de diept si de tiecete la economiade piata ;

REAFIRMIND egalitatea in dieptmi a popoarelor i dreptul aces-tom la autodeterminate, conform Cartei O.N.U., Actului final de la Hel-sinki si nmmelor de diept intetnational ;

.

APRECIIND, din aceste considetente, ca a sosit eeasul eel mateal Sava ii ii unui act de justitie, in concordanta eu istoria poporului nostm,cu normele de morala si de drept intonational ;

PROCLAMA solemn, in virtutea di eptului popoarelor la autOde-tenninare in numele intregii populatii a Republica Moldova si In fataIntiegii lumi :

REPUBLICA MOLDOVA ESTE UN STAT SUVERAN,INDEPENDENT *I DEMOCRATIC, LIBER HOTARASCAPREZENTUL I VIITORUL, F ARA MCI UN AMESTEC DIN AFAR A,IN CONFORMITATE CU IDEALURILE I NAZUINTELE SFINTEALE POPORULUI IN SPATIUL ISTORIC I ETNICAL DEVENIRII SALE NATIONALE.

in ealitatea sa de STAT SUVERAN *I INDEPENDENT, RE-PUBLICA MOLDOVA :

SOLICITA tuturor stateter si guvernelor lumii recunomterea in-dependentei sale, astfel cum a fost proclamata do Pailamattul liber alesal Republica, kti Ii exprimil dolinta de a stabili relatii politice, economice,culturale si in alte domenii de intetes comun en rile europene, en toatestatele lumii, fiind gata sii proeedeze la stabilirea de relatii diplomatWeeu aeestea, pottivit notmelor de diept international si piacticii existentein lume in aceasta materie,

ADRESEAZA Organizatiei Natiunilor Unite eererea de a fi 'ad-misii ea membiu en dreptmi depline in organizatia mondiala F,si in agenti-ile sale speeializate ;

DECLAR A ea este gata s adere la Actul final de la Helsinki F,4ila Carta de la Pali:3 pentin o nollA Europa, solieitind, totodata, sa fieadmisa en dreptmi egak la Confelinta pentru Seemitate si CooperareinEuropa si la mecanismele sale ;

CERE Guvermtlui Uniunii Republicilor Sovietice SocialisteIneeapil negocieri en Guvernul Republica Moldova privind incetarea stariiRegale de ocupatie a acesteia si retraga trupele sovietice de pe teri-toriul national al Republica Moldova ;

HOTARMTE ea pe intregul sau teritoriu sa se apace numai Con=stitutia, legile si celelalte acte normative adoptate de organele legal consti-tuite ale Republica Moldova;

i ulli-tgtii

S,

s5

t

SA-SI

ok

www.dacoromanica.ro

3 Deelaralia de independen15 a Repo!) lien Moldova 7

GARANTEAZA exercitarea drepturilor sociale, economice, cultu-rale 0 a libertatilor politice ale tuturor cetatenilor Republicii Moldova,inchisiv ale persoanclor apartinind giupurilor nationale, etnice, religioase

lingvistice, in conformitate cu prevederile Actului final de la Helsinki0 ale documentelor adoptate ulterior, ale Cartel de la Paris pentru o nouEuropa.

A*a sa ne ajute DumnezeuAdoptatei la Chip inau de Parlamentul Republieii Moldova la 27august 1991.

!

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

NICOLAE IORGA SI TRECUTUL BASARABIEI

SERBAN PAPACOSTEA

In imensa opera istoriografica a lui Nicolae Iorga care a cuprinstrecutul romanesc de pretutindeni 0 din toate timpurile nu putea lipsi,desigur, spatiul dintre Prut i Nistru, aceste intinse i frumoase tinuturicare nu aveau pe atunci un mime osebitor" scria istoricul i carora7/rapitorii" s-au grabit sa le dea, adauga el, un mime fals, crezind ca-F,dpot ascunde fapta rea, ceia ce au rapit". Nu ea entitate separata ei eaelement al marii unitati etnice române*ti a cereetat marele nostril istorictrecutul aeestei provincii române*ti, smulsa, arata el, de vinatorii depamint strain" din realitatea umana funclamentala caieia Ii apartinuse0 Si apartinea prin comunitatea de origine, de limba si de viata spiritual-culturala. tirn ct romanii locuiesc intre Prat i Nistru" spunea el laimplinirea unui veac de eind acest teritoriu romanesc fusese transformatIn gubernie" a imperiului tarilor ; nimeni nu i-a putut abatede la datinile lor stravechi ii nu-i la putea abate nimeni. *tim ea de laun capat la altul al oblastiei basarabene in piatra vepica e scrisa gloriaMoldovei".

Aceasta certitudine a perenitatii realitatil rornane§ti, istoricul adesprins-o din eunoa*terea trecutului tarii. i tocmai pentru a intaricon0iinta legaturii de nedesfacut dintre romanii din tara libera i cei dinteritoriul romanesc desprins cu sila de tarul Alexandru I din unitatea po-litica din care facea parte organic, ii indemna Nicolae Iorga pe cereeta-torii trecutului caute i sa' aduca la crino*tinta toate mmele de viataistorica din aceasta provincie romaneasca. *tiind insa ea eel mai puternicindemn e eel al faptei, Nicolae Iorga a adunat neincetat, cu mijloace pro-prii sau prin legaturile sale, documente privitoare la viata romaneascaa teritoriului pe care il mimeo Moldova de rasarit, atit din vrernea an-terioara rapirii cit 0 din perioada ulterioara, instrainarii sale fortate. Ne-numarate sint documentele editate de el privitor la trecutul Orli ; instinc-tul sari neegalat de istoric i privirea sa patrunzatoare nu au lasat deopartenimie din ceea ce a fost fapta i cugetare romaneasca de-a lungul secole-lor in acest spatiu istoric fecundat de singele romanesc 0 de creativitatearomaneasca.

Preocuparea lui Nicolae Iorga nu s-a manifestat ea act de eruditiede dragul eruditiei, al cunoa4terii in sine ; el Oia ea cercetarea i cunoWe-rea trecutului, afa cum a fost, e o parte insemnata a contiintei de sinea colectivitatilor omene*ti i o forta care va sfir0 pain a invinge pe aceeaaparent invincibila a imperiului tuturor rautatilor" cum mimeo, el con-

. ,Revista istoria", torn III, nr. 1-2, p. 9-10, 1992

stint ca

sit

www.dacoromanica.ro

10 Serhan Papacostea 2

glomeratul de teritotii popoare cucerite do tari. Con*tiinta de sine pits-tratil de 0 cAectivitate intreagA si intretinutit de ciliturati impotrivadominatorilor sti ihni care ne cobotiserit adinc in mot mint ..." i carenu ciodeau cii mot tul cel jeitfit de ei ar putea sitinvie vicodatil", con*ti-inta aceasta a hnphnit miracolul ksi a suptavietnit asupritmilor cate anincercat sii 0 sugrume. Prin ea, 'will aceastil eontiiJltii, pun sufletul colec-tiv al natiei, avea sii se producA renatiterea romintneacit in acest greu in-cocat teritoriu al natiei. Istoricul 0 tia *i o afinna rilspicat cind s-auImplimt o sutli de ani de la rAphea piirtii de rikihit a Moldovei : OdatAce invie spimea el sufletul nu se poate opri, el se hriine*te din inse*iniidejdile sale. Praf se fac inaintea liii toate alciituirile ()licit de uria*eale lumii".

Cel care *i-a asumat misiunea de a lumina con*tiinta istoricit a no-mitnilor de pretutindeni, a celor din teritoriile subjugate de stritinia celor care se bucurau de libertate _in tara libel* a inteles chit ritspundereistoricit apasii pe cei din din urmit NO, de cei dintii : *i filgitduim scriael ca vom da tot ce e mai butt in noi, credinta i muncii, noi in*ine iurma*ii iioLii, pentnt ca vechea nedreptato sit se *teargit *i viata nationa-it liberit sa domneasca i peste aceste plaiuri ale intunerecului i robiei,undo dreptul nostru ve*nic ne chearnit".

Nimeni nu a tritit mai intens decit Nicolae Iorga sentimentul re-paratiei istorice, al reutiitei care incununeazil efortul laborios, cind in 1918s-a rerileut unitatea nationali odatit cu revenirea la trunchiul comun aprovhtchlor instrilinate de-a lungul timpurilor. i nimeni nu a resinflitmai tragic decit el actul de jaf *i opresiune din vara anului 1940 chid im-perialismele desliintuite au ciopirtit din nou unitatea abeaLaconic i dramatic, el nota in chonar indoliat in ultimul numitr al Revisteiistorice de care i-a fost dat s''1, se ingrijeasca : A doua oarit Moldova nii-sinitoanii smulsil din trupul nostru national. Wm lucra ca s-o reci*ti-Om".

i

ea 4i

refilcutl.

e

www.dacoromanica.ro

DICTATUL DE LA MOSCOVA (26 28 iunie 1940)$1 RELATIILE SOVIETO-GERMANE

FLORIN CONSTANTIN. It

In sefaa zilei de 23 iunie 1940, ambasadolul Geimaniei la Moscova,contele von der Schulenbing a infolmat Ministmul de Externe al Rei-chului ca V. M. Molotov, pleseclintele Consiliului comismilor popolului

comisar pontru afacerile exteme, ii comunicase ca solutionalea proble-mei Basarabiei nu mai sufeiuI nici o aminare" i ca guveinul sovietic, desiprefera o ieglemental e panica, eia hotarit sit foloseasca folta daca Ro-mania nu satisfacoa cci erile sale ; desi V. M. Molotov vorbise de problemaBasal abiei", ievendicaiile Moscovei se extindeau i asupi a BUCON inei,populata ,spunea Molotov de umaineni. Saul diplomatiei sovieticea motivat pozitia tarii sale prin faptul cii dupa cuvintal ea sa din 29 martie1940, tirruta in Sovietul Suprem al U.R.S.S. in cale subliniase ca proble-ma Basarabiei este nereglementata, Romania nu intreplinsese nimicpentiu a depasi impasul. Ambasadolul german a raspuns ca decizia gu-vernului era pentlu el neasteptata" ; el nu contesta levendicarea Ba-sarabiei, dar considera ca satisfacerea ei nu trebuia facuta de guvernulsovietic independent", intrucit Reichul isi procura din Romania o foartemare cantitate de materii plime de insenmatate vitala", mai ales mili-tal a i fata de aceasta situatie dificultatile externe ale Rornanieiputeau prejmlicia gray intelesele Reichuluj. Ambasadorul 1-a lugat peMolotov sa nu intueprinda nimic decisiv inainte ca el sa fi infolmat gu-vernul german. Discutia s-a incheiat en declalatia lui Molotov ca problemaera extern de urgenta" i cii guvernul sovietic astepta concursul Ger-maniei, fiind, in acelasi timp, gata sit asigm e intel esele gel mane in Romanial.

Raspunsul ambasadmului german moita o mai indeaproape exa-minare : este de rnhaie ca, el, negociatorul Pactului Molotov-Ribbentrop

deci pmfect cunoscator al clauzelor hli, mai ales al pi otccolului aditionalsecret, si-a exprimat suiprinderea fata de momentul ales de guveinulsovietic pentru a impune satisfacelea reN endicalilor sale telitoliale fatdde Romania si de deciyia Moscovei de a utiliza la nevoie lorta indetrimentul intereselor Reichului, dar nu s-a aratat mirat de includeleaBucovinei in cermile pe care Moseova intentiona sa le piezinte Bucurestiu-lui. Dupa cum se stie, articolul 3 al protocolului aditional secret, ce in-sotea tiatatul de neap eshme sovieto-german montiona mimai Baau abia.Ambiguu in redaetarea sa, acest oticol sull a asl fel : In plivinta sud-estului

I Akten zur deutselzen ansuartigen Politik 1918-1945 (chat mai departe ADAP), Serie D,Band X, Frankfurt am Alain, 1963, p. 3; Paelul Molotov Ribber trop i conseetnIele lui penlruBasarabia (citat mai departe PaeMl), Clii§ingu, 1991, p. 8.

Revista istoricb", torn III, nr. 1-2, p. 11-22, 1992

si

www.dacoromanica.ro

12 Florin Constantiniu 2

Europei, din partea sovietiea este subliniat interesul pentru Basarabia.Partea germana cleelar totalul dezinteres politic pentru aceste regiuni" 2Folosirea phnalului aceste regiuni", cind in aaticol era amintita doarBasarabia 3, insearnna 6 din punct do vedere politic, Reichul Ii declaraclezinteresul pentru Europa de sud-est. Daca aceasta era pozitia Berli-nului i Mescova o inter pieta astfel atunei formularea unei reven-dicari asupra Bucovinei ILU putea fi considerata o violare a Paetului Me-lotov-Ribbentrop. Este coca ce ar putea explica absenta unei reactii acontelui von der Schuleriburg la mentionarea Bucovinei, allituri de Ba-sarabia.

Interpretarea data de Hitler articolului 3 era insa alta. El i-a cerutmai intii lui Ribbentrop sa se explice in privinta pozitiei pe care o adoptasein discutiile do la Moscova in privinta Europei de sud-est. Illispunsul mi-nistrului de externe al Reiehului este la fel de ambicruu ca i textul amin-titului artieol. El afirma 6 a explimat verbal azinteresul Germanieipentru Basarabia, dar ca, de teama unor posibile indiscretii (data flindsituatia de atunei a relatillor germano-sovietice), nu a dorit sii dea o re-cunoastere serisa revendiearii sovietice asupra Basarabiei, ci a ales o for-mulare de ordin general", aratind dezinteresul politic pentru aceste re-giuni", adich pentru Europa de sud-est, dar accentuind, in acelasi timp,interesele economice ale Reichului in aceasta zona. El incheia aceste expli-catii vadit ambarasate, invocind o directiva speciala a lui Hitler primitainaintea plecarii la Moscova, prin care era imputernicit sa declare dezin-teresul Germaniei pentru regiunile sud-est europene, chiar pina la Con-stantinopol i Strimtori, dar preciza Ribbentrop, despre acestea din urmalin enise vorba" 4.

In aceeasi zi secretarul de stat in M.A.E., Weizsdaer, intr-o notadeqinata lui Ribbentrop, atragea atentia cii, daca in problema Basara-1 rei, Reichul era de acord cu cererea sovietica despre Bucovina nu s-averbit desigur, pina acum" ; referindu-se la declaratia lui Molotov, po-trivit caruia Uniunea Sovietica era gata sii respecte interesele germanein Romania Weizsäcker considera ele erau urmatoarele : a) in Ba-sarabia, nedepasirea liniei Prutului si a Dunarii de Jos, ceea ce ar punein primejdie interesele noastre petroliere ; b) asigurarea generala pentruapararea drepturilor i intereselor cetatenilor Reichului ; c) promisiuneade a proteja interesele etnieilor germani potrivit unei proceduri, ce urmea-za a fi stabilite ; d) in cazul unei confruntari militare, crutarea zonei pe-tr Yfere (nici un fel de atacuri aeriene)". In privinta Romaniei, diplomatulgerInan recomanda ea guvernul roman sit fie sfatuit ,imediat si Inca dea tilzi, sa intre legaturi cu guvernul sovietic in vederea reglementariipasnice a problemei" ; concomitent, urmau sa fie intreprinse demersuriirnediate pe linga Ungaria si Bulgaria, pentru ca aceste dou5, tart sa nuintervina Iii nici un fel (stillhalten) in cazul rezolvarii pasnice sau prinforta a problemei basarabene, prornitindu-li-se insa o atitudine binevoi-toare fata de revendicarile lor nationale (subinteles fata de Romania) 5.

2 ADAP, Serie D, Band VII, Baden-Baden, 1956, p. 207.8 David Irving, Hitler's War, New York, 1977, p. 137; Florin Constantiniu, Intre Hitler

si Stalin, Romdnia si pactul Ribbentrop-Molotov, Bueure*ti, 1991, p. 65.ADAP, Bd. X, p. 9 10,

5 Ibidem, p. 7-8.

ca

in

www.dacoromanica.ro

3 Dictatul de la Moscova 13

Daca la Wilhelmstrasse adica in lum ea diplomatilor actiuneasovietica fata de Romania nu era dramatizata includerea Bucovineiintre revendicaaile teritoriale aparea mai degraba ca un incident de par-curs" in lumea militaailor adica la Cartierul general al Ftilueruluievenimentele erau privite dintr-o per spectivri diferita.

Inca de la sfirsitul lui mai deci cu aproape o luna inainte ca am-basadorul german de la Moscova sa-si exprime surprinderea fata de co-municarea facuta de Molotov existasera ingrijorari in privinta situa-tiei in Europa de sud-est si, mai ales, a situatiei Romaniei, care juca unrol alit de important in aprovizionarea cu petrol a Reichului.

Aprchensiunile militaiilor erau generate de int entiile Ungariei fatade Romania si de cele ale Italiei fata. de Iugoslavia 6 Indatá dupil de-clansarea celui de-al doilea rilzboi mondial, la Budapesta se manifestaseun viguros curent al carui exponent era seful Marelui Stat Major,generalul Henryk Werth in favoarea unei actiuni militare impotrivaRomaniei 7. Hitler stia ca in cursul conversatiilor dintre Stalin si Ribbon-trop in timpul celor doua, yizite ale celui din urma la Moscova, dictatorulsovietic declarase ca nu va intreprinde deocamdata, nirnic impotriva Ro-maniei, decit daca o actiune a Ungariei ar provoca anumite schirnbari inBalcani" 8 Atit la Berlin eit si la Roma fuseserrt descurajate intentdileagresive manifestate la Budapesta, fata do Romania, relevindu-se insem-natatea economica a acestei tali pentru Ax5.

Temerile Berlinului erau provocate de un posibil atac al Italieiimpotriva Iugoslaviei, ceea ce ar fi avut imediat ca urmare un atac alUngariei impotriva Romaniei i, drept consecinta, o actiune a UniuniiSovietice impotriva aceleasi tari 9. La 20 mai, atasatul militar germanla Moscova a semnalat concentrari de trupe sovietice la frontiera en Ro-mania, ceea ce a determinat o inter ventie a generalului Walther von Br auch-tisch pe linga Hitler in vederea unor contramrisuri de stavilire a sovieti-cilor. Führerul care cunostea limitele fixate prin protocolul aditionalsecret exprimat speranta ea Moscova nu va depasi Basarabia 10

Calmate pentru moment, temerile au reaparut catre mijlocul luiiunie, o data cu intensificarea amestecului Moscovei in Virile baltice, incurs de anexiune. Potrivit unor rapoarte ale serviciului de informatii alarmatei germane, se inregistrau mari concentrari de forte sovietice lafrontierele vestice Uniunea Sovietica, existind intentia de a cere Reichu-lui, printr-un ultimatum, portul Memel ! 11

Masurile sovietice destinate si consolideze controlul Moscovei asu-pra tarilor haltice conjugate cu aceste stiri evident fanteziste spo-reau nervozitatea la Cartierul general al Fiihrerului, unde se tia foarte

6 D. Irving, op. cit., p. 119.7 A. I. Puska', Vengriia v godi vtoroi mirovoi voini, Moscova, 1966; p. 102 si urm.8 Ingeborg Fleischhauer, Der deutsch-sowjetische Grenz-und Freundschaftsvertrag vom 28.

September 1939. Die deutschen Aufzeichnungen iiber die Verhandlungen zwischen Stalin undRibbentrop in Moskau in Vierteljahrshefte für Zeitgeschichte", 39, 1991, 3. Heft, p. 464;Fl. Constantiniu, op. cit., p. 131-132.

9 D: Irving, op. cit., p. 119.1° Ibidem.

Ibidem, p. 137.

si-a

ii

www.dacoromanica.ro


bine ca', angajat in batalia Frarrtei ehiar daca ea se desfasura excelentpentru germani Wehrmacht-ul nu mai dispunea de mijloace pentruo eventuala riposta in Est.

Comunicatul Agentiei TASS transmis pin radio la 22 iunie 1940a adus o destindere : el dezmintea informatiile potrivit carora la frontieragermano-lituaniang ar fi fost concentrate 100 150 de diviziunii aleArmatei Roii, ca urmare a nemultumirii Uniunii Sovietice, in urma suc-ceselor germane din Vest 0 in seopul exercitärii de presiuni asupra Ger-maniei. AgeMia TASS declara c efectivele sovietice se ridicau. la 18 20divizii, care nu erau dispuse Ia frontiera germano-lituaniana, ci in toatecele trei taxi baltice ; Comunicatul condamna In termeni aspri pe autoriiacestor zvonuri, care nu intelegeau sustinea TASS c relatii13 debuna vecinatate dintre Germania 0 U.R.S.S. nu erau rezultatul uneiconjuncturi, ci corespundeau intereselor fundamentale de stat" ale celordoua taxi 12.

Informind Berlinul despre acest comunieat, publicat de',Pravda"la 23 iunie, adica in ziva in care Molotov i-a comunicat lui Schulenburg,

pretentiile teritoriale fata de Romania, ambasadorul german conehideaca, in afara obiectivului irnediat al dezmintirii amintitelor zvonuri, co-municatul (al chili autor ar fi fost, dupa opinia lui Schulenburg, Stalininsu§i) avea o alta finalitate : sublinierea solidaritatii sovieto-germaneca pregatire pentru solutionarea problemei Basarabiei" 13

Oricit de lini§titoare ar fi fost dezmintirile Agentiei TASS i ra-poartele contelui von der Schulenburg partizan ferm al conlucrtiriigermano-sovietice Hitler acorda prioritate, in evaluar ea situatiei,aspectului militar. Era con§tient ca, in acel moment, angajat en grosulfortelor in Vest nu era in masura s impiediee prin mijloace militareo actitme a U.R.S.S., care ar fi lezat interesele vitale ale Reichului. Inineluderea Bucovinei care, desigur, nu prezenta un interes deosebitpentru Germania, in afara de a fi apartinut cindva Curtii de la Vienaa avea o minoritate crermana Hitler vedea prima depa0re de dareStalin a cadrului teritOrial fixat prin intelegerile din august-septembrie1939. Explicatia nu putea fi decit ca la Moscova se considera ca, fatade contextul strategic existent, Uniunea Sovietica i§i putea permiteastfel de gesturi. ACesta apare in lumina datelor existente rati-onamentul lui Hitler.

Raspunsul german, transmis de Ribbentrop lui Schulenburg la 25iunie, orele 18 prin telefon, exprima in termeni diplomatici nemultumireaFiihrerului. Partea germana ii reinnoia ata§amentul fata de acordrailede la Moscova din toamna anului 1939, consimtind la anexarea Basara-biei de catre U.R.S.S. cu hiarea in consideratie a intereselor etnicilor ger-mani din aceasta provincie (evaluati la circa 100.000 locuitori), dar sub-linia ca Pretentia Uniunii Sovietice asupra Bucovinei este ceva nou(ein Novum). Bucovina a fost mai inainte o provincie a coroanei austriece0 este (I( ns populata Germania este din aceasta cauza de asemenea deose-

12 Oglaoniiu podlejit. SSSR Germania 1939 1941, Moscova, 1991, p. 197-198.U.R.S.S. impusese celor trei tari baltice Estonia, Letonia i Lituania tratate care permi-teau stationarea unitatilor Armatei Rosii pe teritoriul Mr.

13 ADA P, Bd. X, p. 12; Pactul, p. 9.

i

fl

www.dacoromanica.ro


bit de interesata de soarta acestor etnici germani". Comunicarea relevaapoi insemnatatea pentru economia Reichului, a Romaniei, detinatoarede terenuri petrolifere i regiuni aglicole s,i accentua interesul considerabilal Germaniei, ea aceasta tara sa nu devina un teatru de operatiiRibbentrop cerea guvernului sovietic ca in spiritul acordurilor de la Mos-cova sa fie facut totul pentru a se ajunge cu guvernul roman la o solutiona-re pasnica a problemei basarabene" 14.

Ambasadorul german a transmis lui Molotov comunicarea la 25iunie, orele 21. eful diplomatiei sovietiee a multumit pentru atitudineacomprehensiva a partii germane, dar a subliniat din nou cit problemaera extraordinar de urgenta §i nu mai suferea nici o aminare". La sugestialui Schulenburg ca remmtarea la Bucovina, care nu apartinuse niciodataRusiei taliste", ar lnlesni solutionarea pakmica a problemei, Molotov araspuns ca Bucovina era ultima parte care mai lipsea din teritoriile ceapartinusera Ucra Mei §i de aceea staruia pentru solutionarea acesteiprobleme concomitent cu cea a Basarabiei. El a reinnoit asigurarile citpartea sovietica va tine seama de respectarea intereselor eeonomice ger-mane in Romania §i de acelea ale etnicilor germani. In incheierea discutieiMolotov a declarat cit guvernul sovietic este calauzit numai de propriilesale interese F}i nu intentioneaza sa incurajeze revendicari din partea Un-gariei kd Bulgariei fata de Romania 15.

Din aceasta discutie, Schulenburg ramtsese cu impresia ca, in curs&negocierilor cu Romania (el credea totui ea Moscova va angaja discutiicu Bucuretiul !), partea sovietica ar putea renunta la Bucovina.

Impresia ambasadorului german a fost partial corecta. A doua zi,la 26 iunie, Molotov i-a comunicat ct, pe baza discutiei lor din ziva ante-rioara, guvernul sovietic luase hotarirea de a limita revendicarile sale inceea ce prive§te Bucovina la partea de nord a provinciei. La remarca luiSchulenburg ca o solutionare pakmica ar fi facilitata de restituirea teza-urului Bancii Nationale a Romaniei", trimis la Moscova in timpul pri-mului rizboi mondial, Molotov a respins categoric sugestia sub motivca Romania exploatase indeajuns de mult Basarabia". El a cerut eaguvernul german sa sfatuiasca, urgent guvernul de la Bucuresti sit sa-tisfact revendicarile sovietice, de indatil ce ele vor fi prezentate ministru-lui Romaniei in zilele mmatoare ". .

Nu dispunem deocamdatt de documentele partii sovietice pentrua putea reconstitui ratiunile noii decizii sovietice, dar este foarte probabilea Stalin a revizuit hothirea sa de a revendica intreaga Bucovina, §i §i-alirnitat cererca numai la partea ei nordica pentru a raspunde atit dorin-tei de a 'Astra bunele raporturi cu Reichul (de aici limitarea teritoriallintervenita) cit §i de a arita Berlinului ca Moscova nu era un partenerobedient, ci o mate putere, sigura de forta ei (de aici mentinerea reven-dicarii in privinta Bucovinei). Este de remareat ca in discutia sa cu am-basadorul german, Molotov i-a spus cit revendicarile sovietice vor fi co-municate ministrului Romaniei la Moscova, G. Davidescu, in zilele irne-

14 ADA P, Bd. X, p. 11-12; Pactul, p. 11-12. Textul comunic5rii a fost transrnisministrului Germaniei la Bucuresti, Wilhelm Fabricius, dar exclusiv pentru informarea dvs .personala si strict confidentiala".

15 ADA P, Bd. X, p. 18-19; Pactul, p. 12-13.14 ADA P, Bd. X, p. 22-23; Pactul, p. 15-16.

militaie.

ei

www.dacoromanica.ro


diat urmiitoare". Convocarea reprezentantului Orli noastre a avut he,insa, in chiar seara zilei de 26 iunie (deci in ziva dieiriei cu Schulenburg)0 nu in zilele imediat urmatoare". Intrucit, tinind seama de dorintaMoscovei ca Berlinul sa intervina la Bucuresti pentru satisfacerea imediataa cererilor sovietice, nu exista nici un molly pentru a nu comunica partiigermane ca G. Davickscu va fi ch( mat in chiar seara aceleasi zile, estede preupus c5 hotaiirea de a prezenta nota ultirnativa Romaniei a fostluata dupa intrevederea Molotov-Ribbentrop.

In asteptarea promisului acces la arhivele sovietice, reconstituireaetapelor procesului decizional care a clus la ultimatumul sovietic aclresatRomaniei nu poate fi decit ipotetica. Din raportul privind actiunile tru-pelor Frontului de Sud al Armatei Ros,ii pentru ocuparea Basarabiei siBucovinei de Nord se stie c directivele privind concentrarea trupelorgpre linia frontierei au fost date de la (orele n. n.) 15,04 pina la 21,45la 10.6.40" 17 0 ca operatia de concentrare a unitatilor s-a desfasuratintro 11 0 27 iunie 1940 18 .

ln toamna anului 1939, Stalin pare sà fi avut intentia potrivitdatelor cunoscute pina acum de a aplica Romaniei un scenariu simi-lar nu identic celui utilizat in Virile baltice, adica incheierea unuitratat de asistenta mutuala cu eventuala acordare de catre Romania aunei baze militare. Razboiul sovieto-finlandez (30 noiembrie 1939 12martie 1940) a perturbat programul sovietic de anexiuni si a oferit Bo-mniei un ragaz 19

Prirnului senmal cuvintarea lui V. M. Molotov din SovietulSuprem la 29 martie 1940 i-a urmat de asemenea o perioada de liniste.Hotarirea lui Stalin de a actiona pe cit de brutal pe atit de rapid fata deRomania, nu poate fi explicata decit prin desf5surarile militare de pefrontul de Vest. Dictatorul sovietic rnizase pe un conflict de durata introGermania si marile democratii occidentale, un conflict asem5nator

razboi mondial, adica static si singeros, in cursul caruia, UniuneaSovietica ramasa in afara razboiului sa astepte sleirea puterilor ca-pitaliste pentru a interveni impune vointa 20.

Stalin s-a inselat : Reichul a desfasurat un razboi-fulger, cu totuldeosebit de primul razboi mondial; victoriile Wehrmachtului au fostobtinute en pierderi limitate, iar rapiditatea succesorilor nu rasa UniuniiSovietice ragazul necesar pentru pregati fortele armate, al caror inaltcomandament fusese practic distrus in timpul marii terori din anii 19361938 21 Surprins, ingrijorat i iritat de victoriile germane din Vest 22,Stalin intdegea ca in curind en mult mai devreme decit se asteptase

17 Pactul, p. 65.19 Ibidem, p. 55.19 FL Constantiniu, op. cit., p. 88,29 Ibidem, p. 101-103.21 Din 101 membri ai Inaltului comandament, fusesera arestati 91 si executati peste 80,

Robert C. Tucker, Stalin in Power. The Revolution from Above .1928-1941, New York, 1990,p. 514. Proasta pregatire a Armatei Rosii a fost data la iveala atit in timpul rdzboiului sovieto-finlandez cit i in operatia de ocupare a Basarabiei si Bucovinei de Nord; vezi pentru aceastadin urma raportul generalului-mator V. Melikov din 18 lune 1940, Pactul, p. 26-34.

22 Vezi marturie sugestiva a lui N S. Ilrusciov, laruscev's Secret Tapes, Time" din1 octombrie 1990, p. 44.

pri-mulct

ei

a-si

www.dacoromanica.ro

7 Dictatul de la MoscoNa 17

el Hitler avea sà aiba miinile libere in Est. De aici graha sa de a incheiaplanul de expansiune", a cairn realizare incepuse la 17 septembrie 1939o data eu intrarea Arrnatei Roii in Po Ionia, graba exprimata de repeta-tele declaratii ale lui V. M. Molotov ca problema Basarabiei (de fapta Bucovinei de Nord), nu sufera niei o arninare.

Aetiunea sovietica impotriva Romaniei a provocat nelini0ea luiHitler. Atita timp cit Stalin respecta intelegerile din august-septembrie1939 nu exista nici un rnotiv dc, ingrijorare. Stalin depil0se insa inpereeptia lui Hitler in doua privinte intelegerea lor : 1) prin ineludereaBucovinei in reNendicarile sale teritoriale ; 2) prin botarirea de a folosiforta armata intr-o zona ea Romania de eel mai mare interes pentrueconomia de razboi a Reichului. Hitler intelegea cà revendicarilb teri-toriale sovietice -vor declansa revendicari similare din partea Ungariei

Bulgariei i ca eventuala rezistenta a Romaniei va duce la un Ozboicu urmari nedorite pentru livràrile de petrol 0 cereale din Romania, desti-nate Germaniei.

Ultimatumul adiesat de U.R.S.S. Romaniei a fast per ceput de Pith-rer ca o incMcare a intelegerii sOvietu-germane si a deplasat atentia luiHiller de la Vest la Est, aducind in prim plan problema Uniunii So ie-tice 23.

Ritspunsul german la ceea ee aparea drept o amenintare a intere-selor sale in Romania a inclus trei componente : a) demersuri la Bucurestipentru a determina accept area cererilor sovietice ; b) indemnuri la moderatieadresate Ungariei i Bulgariei ; c) intarirea fortelor Webimaehtului inEuropa de Est.

In ceea ce prive0e sfaturile" germane date regelui Carol al II-leaguvernului roman, ele au fost prezentate i discutate in repetate rinduri 24

pentru a mai fi reluate aici. Ajunge sà se aminteasea faptul ct din trenulsari special Ribbentrop a dat instructiuni la 27 iunie, orele 10,30 ca mi-nistrul Germaniei la Bucuresti s eomunice lui Ion Giguitu, ministrulde externe, ca in interesul evitarii razboiului intre Romania i UniuneaSovietica nu putem decit sii sfatuim guvernul romhnesc si satisfaca ce-rerea guvernului sovietic" 23.

Situatia de totalit izolaie politica", si militaiá in care se afla Romanianu Elsa guvernului de la Bucure§ti alta ie0re pentru a evita un razboi,care prin disproportia de forte, nu putea avea decit un deznodamint de-favorabil Romaniei decit cedarea teritoriilor revendicate de UniuneaSovietica. Fata de aceasta situatie, sfaturile presante ale diplomatieigermane de a se ceda Moseovei veneau intr-un mediu, resemnat sale pi-measca.

Mai dificile pentru ci aveau sa se loveasca de atitudinea contra-rie a guvernului ungar au fast demersurile germane pentru a indemnaBudapesta la moderatie, In scopul de a evita complicatii in spatiul ro-manese, atit de pretios economiei de razboi germane.

23 Walter Warlirnont, Inside Hitler's k eadquarters, New tork, 1964, p. 113.24 Cf. Valeriu Florin Dobrinescu, I:Walla di plomatied pentru Basarabia, 1918 1940,

Iasi, 1991, p. 153 si urm.25 XDA P, Bd. X, p. 24; pentru audienta lui Fabricius la rege, ibidem, p. 28-29.

2 C. 3380

si

www.dacoromanica.ro


Incii de la 27 iunie, ministrul Ungariei la Berlin, generalul Sztójay Do-me a imninat o nota la M.A.E. german, in care se atragea atentia guaven-nului german ca, in cazul cind Rorriania va satisface ievendicirile teni-toriale ale U.R.S.S. o astfel de procedare an insemna in chip evident oatit de explicita discriminare fatil de Ungaria, incit impactul ei asupracpiniei publice ungare ar putea sa mmari imprevizibile". Guvennulungar isi exprima dorinta de a realiza revendicruile sale fata de Romaniaexchisiv cu ajutorul unor eventuale acordm-i cu puterile Axei", darreafirma hotiritea Ungariei de a se implica in cazul in care Romania fa-cea conc.esii teritoriale alter state 28.

In zilele i saptaminile mmatoare, reprezentantii TJngariei, primulministru Teleki Pu, ministrul de externe, Istvan Csaky i generalulSztójay Döme au multiplicat demersurile lor pentru a obtine sprijinulGermaniei in vederea satisfacerii revendicarilor ungare fat ii de Romania.Ei au pus tot mai stat niter accentul asupra solutionarii militare a litigiului,invocind presiunea armatei 27 i a opiniei publice. Atmosfera razboinica"de la Budapest a, escaladarea spre conflictul militar ca ur mare a intransi-gentei guvernului ungar, an determinat pe Hitler, care si-a asigurat con-emsul Italiei, sa impuna dictatul de la Viena, Ca mijloc de a impiedicaun razboi romano-ungar cu consecinte nedmite pentru pnterile Axei,atit de interesate in livririle de petrol ale Romaniei 28 ()licit de odiosa fost dictatul de la Viena, se cuvine insa relevat faptul crt fati de pre-tentiile ungare maxime de 78.000 de km 2 minime de 50.000km 2 in privinta Transilvaniei, comunicate de contele Csiky ministruluide externe al Italiei, contele Ciano, in discutiile de la Venetia (6 7 ia-nuarie 1940) 29 §i fata de cererea prezentati de delegatia ungard la nego-cierile de la Turnu Severin toati Transilvania de la nord de Mures,inclusiv Aradul, lasindu-se Romaniei, Blaj, Medias si Sighisoara, dar

Alba-Iulia i Brasovul 3° dictatul de la Viena a atribuit Un-gariei o suptafata de 43.492 km 2, adica sub limita revendicarilor minime(50.000 km 2) ale Budapestei, ceea ce a provocat nemultumireaministru, Teleki Pal si a altor per sonalitati politice ungare

Aceeasi preocupare de a evita complicatii in spatiul romanesc adeter minat ;CI pozitia Reichului in privinta revendicirilor Bulgariei fatade Romania. Ministrului Bulgariei la Berlin, Parvan Draganov, subse-cretarul de stat Woermann i-a declarat, in urma indicatiei date de Rib-bentrop, ci dorinta noastra stamitoare era ca Bulgaria sa nu foloseasci

28 Ibide/7/, p. 33." Conte le tsaky Istvan a spus lui Carl Clodius, la 28 iunie, ca el se opune ccrerii mili-

tarilor de a relua 1ntreaga Transilvanie, Intruclt considera ca trebuiau create prcmisele pentruo colaborare ungaro-romana in vederea stavilirii expansiunii sovietice pc linia Carpatilor,ibidem, P. 48; la 1 iulie, ministrul de externe ungar amintea ca foarte multe din personalitiltileimportante ale vietii politice ungare precum ministrul de rilzboi, generalul Bartha Klarolysi el Insusi crau origlnari din Transilvania i releva forta curentului favorabil redobindiriiTransilvaniei prin luptä", ibidem, p. 62.

28 VCA., pe larg, Florin Constantiniu, 0 pagind neagrci a istoriei nalionale dictatul de laViena, In Revista romana de studii internationale", 1990, nr. 3-4, P. 177-185.

2° Rodolfo Mosca, L'Europa verso le calastrofe, vol. II, Milano, 1964, p. 135.88 Mihail Manoilescu, Diclatul de la Viena. Memorii, tulle-august 1940, ed.Valeriu Dinu,

Bucuresti, 1991, p. 156.31 A. I. Pu*a*, op. cit., p. 113.

aib

§i

in-Indu-i-se

31.

www.dacoromanica.ro


actuala criza pentru realiza dorintele sale". Potrivit notei de conver-satie a lui Woermann, ministrul bulgar a fest de-a dreptul dezamagitde acest raspuns", a invocat 0 ci ea 0 reprezentantii maghiari pre-siunea opiniei publice 0 a adaugat c ceea ee ii inglijora in chip deosebitera primejffia ea Bulgaria sa primeasca in viitor Dobrogea ca un cadoudin miinile Uniunii Sovietice 0 nu din cele ale Germaniei" 32

La 1 iulie Ribbentrop a dat instructiuni ministrului Germaniei laSofia, Herbert von Richtofen sa declare ea avem deplina intelegere pentrudorintele revizioniste bulgare fata de Romania. Noi credem totusi ea, nua sosit inch' ora pentru realizarea acestor dorinte i sintem convin0 ea,dupa restabilirea pacii in Europa, se va putea ajunge la o reglementaresatiWicatoare pentru Bulgaria a problernei Dobrogei. Vorn fi atuncigata sit folosim influenta noastra pentru o asemenea reglementare" 33.

In scrisoarea adresata de Hitler lui Carol al II-lea la 15 iulie,sublinia necesitatea unei intelegeri loiale" a Romaniei en Ungaria

0 Bulgaria, adica o reglementare rationala a problemelor deschis,e"intre Romania i cele dorta tail amintite, ea una din conditiile unei strinc,ecolaborari dintre Germania 0 Romania 34, propuse de suveranul romanla 2 iulie 35. Germania scrie Mihail Manoileseu, pe atunci ministru deexterne repeta neincetat, ca un cuvint de ()Wine c daca noi insistamasupra Cadrilaterului, atunei pierdern sprijinul" lor in tratclivele cuungurii" 36.

In lumina celor prezentate mai sus, se desprinde similitudinea deconduita a Reichului in cele (loua moment& de criza, provocate, primul,de notele ultimative sovietiee adresate Rornaniei 0 eel de al &ilea, deamenintarile guvernului ungar de a ataca Romania. 1n ambele cazmi,preocupat pina la obsesie de soarta terenurilor petrolifere din Romania,Hitler 0 pe temeiul dispozitiior sale diplomatla germana an actionatca un factor moderator", in vederea evitarii unor conflicte militpre, carear fi privat Germania de petrolul i grinele venite din Romania.

Daca fata de Ungaria 0 Bulgaria, Reichul dispunea de mijloacelenecesare pentru a-0 impune punctul de vedere, el nu avea la sfir0tu1mi iunie 1940, dupa incheierea earnpaniei din Vest, fortele militarecapabile s contracareze o eventuala aetiune a Uniunii Sovietice, carear fi lezat interesele vitale ale Reichului in Est.

Cererea sovietica adresatä Finlandei la 23 iunie 1940 privind conce-siunea zaeamintelor de nichel de la Petsamo i notele ultimative sovieticeadresate Romaniei ii apareau lui Hitler ea apartinind unui vast plan so-vietic, destinat_sa faca economia.germana sa depinda complet de UniuneaSovietica" 37. In discutiile eu adjutantii sai, Hitler a ealificat actiunilesovietice impotriva statelor baltice 0 a Romaniei drept prirnele atacuri

32 ADAP, Bd. X, p. 32.Ibidem, p. 64. .

34 Ibidem, p. 179-180.35 Ibidem, p. 75.36 M. Manoileseu, op. cit., p. 175. Punctul de N e dere al guvernului romãnese era s5

mergem, tptusi, Inainte pe talea unei Intelegeri cu bulgarii i aceasta nmnai numai pentru aobline buruivointa Axei in chestiunea Transilvaniei (subl. lui M. Manoilescu), ibidem.

" Philipp W. Fabry, Ii Patio HitlerStalin, 1939-1941, Milano, 1965, p. 365.

'

Fula e-nil

1

www.dacoromanica.ro


iusefAi asupia Emopei oecidentale" 38 El a decis sit sporeasea piezentamilitant genii-lap:1 in Ern cpa de est, fain tiansfeiul a 15 divizii de infante-rie, 6 diNizii blindate *i 3 divizii motorizate. Philipp W. Fabry observacu dreptate ca pentru pima data de la ineheierea pactului de laMoseova (Pactul Molotov-Ribbentnop n. n.), Hitler ajungea sit iamasuni militaie de pi ecaMie" in Est '9.

La slir§itul lui iunie, Hitler a ajuns la concluzia cit intelegerea luicu Stalin nu-i asigura secmitatea in Est, in conditiile confruntrtrii cuMaiea Blitanie i cit, inainte de a ineheia lupta impotriva acesteia, trebuiaeliminata coca ce el pereepea aeurn a fi amenintarea sovietica. La 3 iulie,generalul Franz Halder, ;eful statului major al armatei terestre nota injuinalul sau cit esenta problemei onientale" era de a da o loviturrt de-cisivit care sit o constringri sa recunoasca, rolul dominant alGermaniei in Europa" 40

in emsul lunii iulie, aceastii opinie se va impune tot mai vigurospint, la deelaralia lui Hitler din 31 iulie, facuta in conferinta de la Berghofcu cad] ele Inaltului comandament Rusia trebuia liehidata. Termenprimavala anului 1941" 41

Ministrul plenipotentiar (Gesandter ) Heimann Neubacher, insar-einat special en problemele eeonomice in legatia germana din Bucure*tia rezumat clar, la 29 iunie 1940, pozitia tarii sale : atit timp cit Rusiarespeeta teimenii acestui acord (Pactul Molotov-Ribbentrop Ii. n.)nu vom face nimic. Daca Rusia, hist ameninta interesele noastre econo-mice aici (in Romania n. n.), vom actiona repede. Ru§ii sint foanteaproape do terenurile noastre (sic !) petrolifere, doar 30 50 minute.Trebuie srt stabilim aici un cuib pentru vulturii neOri ( ...) Rusia a facuto mare gie§ala, Hitler este ofensat §i el nu uitt niciodata" 42. Stalin aveasit o constate la 22 iunie 1941 !

In istoriogiafia romana de dupa razboi in conditiile ocupatieisovietice, apoi, chiar in conditiile distantarii de Moscovasrnulgerea Ba-sarabiei §i a Bueovinei de Nord de catre URSS nu a fost airitatt ea fiindrezultatul dictatului de la Moscova, impus Romaniei. Asttzi, adevkulistoric poate fi rostit pint, la eapat intoemai ea i la 30 august 1940 laViena, Romania a fost silita, sit accepte o amputare teritoriala, hi conditiileunei tiagice izolari, care asocia rezistentei armate primejdia disparitieistatului roman, a,a cum se intimplase cu Polonia in septembrie 1939.

Dupa cum remarca contele von der Schulenburg, actiunea sovieticadin iunie 1940 impotriva Romaniei a constituit impulsul pentru revendi-crude teritoriale ale Ungariei l Bulgariei fava de Romania 43 Din un-ghiul de vedere al Germaniei urmarit in aceste pagini dictatul dela Moseova a aparut ea o depaOre a cadrului teritorial fixat prin protoco-lul aditional secret din 23 august 1939 ; dictatul de la Viena a fost impus

" D. Irving, op. cit., p. 137.89 Ph. W. Fabry, op. cit., p. 351.40 F. Halder, Voennii dnevnik, vol. II, Moscova, 1969, p. 29.41 Ibidem, p. 80; W. Warlimont, op. cit., p. 114; cf. §i Eddy Bauer, The History of

World War II, New York, 1979, p. 113.42 Marilynn Giroux Hitchens, Germany, Russia and the Balkans, Prelude to the Nazi-

Soviet Aon-Aggrcssion Pact, Boulder, 1983, p. 256.48 Ph. W. Fabry, , op. cit., p. 433.

Rusiei

:

.

www.dacoromanica.ro

11 Dicta WI de la Moscova 21

in schirnb de Reich, pentru a ovita un iàzboi ce i-ar fi prejudiciat grayinteresele intie Rornahia si Ungaria. Dictatul de la Moscova a preci-pitat decizia lui Hitler de a ataca Uniunea Sovietica.

Suspiciurea i incordarea intervenite in relatiile germano-sovieticela sfirsitul lui iunie 1940, in legiituril cu ultirnaturnul sovietic adresatRomanieicapar ea renal atul unei perceptii gresite a intentiilor celeilalte"ATV. Articolul 3 al prot,colului aditional secret a fost interpretat la Mos-cova in litera lui : Reichul Ii declara totahil dezinteres politic pentruaceste regiuni" adica nu numai pentru Basal abia, ci i pentru intreagaEuropa de sud-est. Este adeN arat cii J. von Ribbentrop subliniase into-resele economice ale Gernianiei in aceasta zona, dar ele puteau fi respectatede Moscova si in conditiile unor modificari politico-teritoriale, nespeci-ficate in protocol-ill aditional secret. Declaratiile repetate ale lui Hitlerdespre dezinteresul politic al Reichului fatil de Europa de sud-est intrau,insA, in conflict cu marele interes pentru petrolul i produsele agricole aleRomaniei. Hitler nu a explicat clar partenerului silu sovietic modalitateaprin care intentiona sa-%ti pastreze controlul economic asupra spatiuluiromanesc i sli asigure secmitatea politica a acestuia.

Revendichid Bucovina (initial toatii, apoi dear partea de nord, ca ungest de bunavointa fata de Reich), Stalin nu considera c inealca proto-colul aditional secret. Incurajarile date Ungariei si Bulgariei in revendi-carile lor fata de Romania mmareau sii consolideze influenta U.R.S.S.in cele dourt tari i sit slabeasca pozitia Rornaniei, in privinta careiaMoscova nu renuntase la extinderi teritoriale (Bucovina de Sud, insulein Delta Duniirii).

Hitler a reactionat sporind prezenta militara in Est si dind im-preuna eu Italia o garantie României in eeea ce priveste frontierele eila 30 august 1940. Aceasta garantie viza Uniunea Sovietica si ea a fostperceputa astfel la Moscova. Prima fisurt in colaborarea soviete-germana

fost provocata do ultimatumul sovietic din 26 28 iunie 1940, adresatRomaniei, iar cea de a doua, de garantia germano-italiana aeordata Ro-maniei la 30 august 1940. 44 In raporturile sovieto-germane vara anului1940 este punctul de cotitura.

LE DIKTAT DE MOSCOU (26 28 jUIN 1940) ETLES RELATIONS SOYIRTO-ALLEMANDES

résumé

La suspicion et la tension survenues dans les relations sovieto-al-lemandes a la fin juin 1940, au sujet de Pultimatum soviétique adresséa la Roumanie, sernblent résulter de l'interprétation erronée des inten-tions de chaque partie. Le 3° article du protocole additionnel secret avaitété pris a Moscou a la lettre : le Reich déclarait son désintérêt politiquetotal pour ces regions", c'est-h-dire non seulement pour la Bessarabie,mais aussi pour l'entier sud-est europCen. Il est vrai que J. von Ribben-trop avait souligné les intérêts economiques de l'Allemagne dans cettezone, mais Moscou pouvait les observer aussi dans le cas d'une modifica-

" Grigore Gafencu, Preliminaires de la gucrre d l'Est, Fribourg, 1944, p. 59 consideragarani.ia Axei din 30 aug.ist 1910 drept prima fisurä a lulmlegerii sovietb-germane.

a

www.dacoromanica.ro

22 Florin Constantinim 12

tiOn politicoterritoriale non-spécifiee dans le protocole additionnel secret.Leg declarations répétées d'Hitler concernant le désinteret politique duReich a l'égard de l'Europe du sud-est entraient en conflit, toutefois,avec le grand intérêt pour le pétrole et les produits agricoles de la Rouma-nie. Hitler n'avait pas explique nettement a son partenaire soviétiquela modalité par laquelle ii avait l'intention de maintenir le contrôle qurl'espace roumain et d'en assurer la securité politique.

En revendiquant la Bukovine (d'abord entièrernent, ensuite seulementla partie septentrionale, en signe de bienveilance envers le Reich), Sta-line ne considerait pas qu'il violait le protocole additionnel secret. L'en-couragement des revendications hongioises et bulgares était destine aconsolider l'influence de PU.R.S. S. dans les deux pays et a, affaiblir laposition de la Rournanie an sujet de laquelle Moscou n'avait pas renoncéa des extensions territoriales (la Bukovine méridionale, des iles dans ledelta du Danube).

Hitler réagit en renforcant la presence militaire a l'Est et en don-nant tout comme l'Italie des garanties a la Roumanie en ce quiconcerne ses frontieres. Ces garanties visaient l'Union Sovietique, faitque Moscou comprit correcternent. La premiere fissure dans la collabo-ration soviéto-allemande, fut provoqué par l'ultimatum soviétique du26 28 juin 1940 adressé a la Roumanie, Ia seconde est due aux garan-ties italo-allemandes accordées a la Roumanie le 30 aoilt 1940. L'été1940 marque un tournant dans les rapports soviéto-allemands.

www.dacoromanica.ro

BASARABIA LA CONFERINTA ROMANO-SOVIETICADE LA VIENA (1924) (I)

I. M. OPHEA

De-a lungul celor sase ani care se scursesera de la unirea Basarabieicu patria mama contactele diplomatiee romano-sovietice si-au dovedito anumita utilitate dar n-au. reusit sa aduca celor doua parti solutiileasteptate. Initierea acestor contacte fie de o parte fie de cealalta arata

interesul restabilirii legaturilor diplomatice dintre Uniunea SovieticaRomania era reciproc i poate pina la un punct la fel de acut.

Cu prilejul fiecarei negocieri, cele doul parti reafirmau flu numainecesitatea unei politici de buna vecinatate dar i hotarirea de a-si aparacu inversunare punctele de vedere diametral opuse. Divergentele romano-ruse acumulate in cursul unui intreg secol, dar agravate dupa prirnul raz-boi mondial, au intrat la inceputul anului 1924 intr-o faz a. care impuneafie aplanarea Mr definitiva fie deslusirea lor in vederea delimitrii expresea pozitiilor aflate in conflict. Era momentul cind. Uniunea Sovietica, abiaiesita din izolarea postbelica prin semnarea pactului de la Rapallo cuGermania, voia sii dobindeasca o cit mai amplarecunoastere internationala.Ori, momentul patrunderii Uniunii Sovietice in spatiul diplomatic euro-pean, impunea i Romaniei obligatia de a cauta o cale pentru asigurareafrontierei sale rasaritene. In consecinta Romania voia s tie dad," pentruasigurarea frontierei sale pe Nistru se putea bizui pe renuntarea UniuniiSovietice la Basarabia sau in caz contrar pe incheierea unor aliante custatele occidentale.

Se 'Area c un nou contact diplomatic ar fi putut sil ofere guverne-Mr Uniunii Sovietice i Romaniei prilejul de a explica sincer i pina lacapat punctele Mr de vedere si sil clarifice odata pentru totdeauna atitesenta divergentelor care le separau cit i directia dezvoltarii ulterioarea relatillor dintre cele doua tari.

Initiativa acestei noi intilniri apartine guvernului sovietic 1. Prime lesernne ale initiativei sovietice apar in timpul dezbaterilor din comisiamixta sovieto-romIna convocata in vara anului 1923 la Tiraspol pentrusolutionarea incidentelor de frontierit" 2 Intr-una din sedintele comisieiseful delegatiei sovietize, a declarat spre satisfactia partii romane c gu-vernul de la Moscova d)relte SI se ajunga la o conferinta" generala caresa reglernenteze toate problernele controversate dintre Uniunea Sovieticlsi Romania 3.

1 Adev5rul" 22 martie 1924.2 Gherman Pintca, Márturi ile unui parti ci pant la eon feri n fa ruso-romdnd de la Viena

(mar tie-aprilic 1924) In Revista iitoried", tom 1, nr. 4, aprilie 1990, p. 395.3 I bidern.

Revista isto;ic5.", tom III, nr. 1-2, P. 23-37, 1992

siel

www.dacoromanica.ro

24 1. M. Oprea 2

Bizuindu-se pe consimtamintul guvernului roman de a participala o asemenea conferinta Conbiliul Comisarilor Poporului de la Moscovaa emis in luna ianuarie 1924 ideea semnarii protoeolului inchelat la trata-tivele comerciale, sovieto-romane, de la Odesa numai dupa conferintapolitica proiectata 4.

Asupra locului unde aveau sa se desfasoare luerarile acestei confe-rinte s-au purtat indelungi diseutii nu pentru c alegerea lui era dificila,ci pentru Ca guvernul Uniunii Sovietice nu voia sa-1 gaseasca, prea repede.Tergiversarea ii era necesara deoarece cu cit se amina inceperea confe-rintei cu atit i se crea un ragaz mai lung pentru a-si largi aria recunoasteriiinternationale. Ori, era de la sine inteles, ca ix-Jarman', cu asemenearecunoa§-tere Uniunea Sovietica isi permitea in cursul tratativelor cu Romania

formuleze pretentii teritoriale i financiare pe care nu 0 le-ar fi inga-duit daca ar fi foat izolata i slaba. Regula e indeobste cunoscuta caciin cursul oricaror negocieri, eel slab este mai impaciuitor i deci mai con-ciliant, iar guvernul sovietic desi nu marturisea §tia foarte bine ea in cursuldezbaterii diferendului sau cu Romania, nu dreptul ii avantaja, ci forta.

Pretextul cautarii locului unde sa se tina conferinta devenea prinurmare o acoperire a tacticii temporizarii. Urrnind aceasta tactica guvernulsovietic a lasat mai intii Romaniei libertatea de a propune locul dezba-terilor cu gindul ascuns de a nu-1 accepta. A§a se face ca el a respins Faraexplicatii plauzibile propunerea guvernului roman ca luerarile conferinteisa se desfasoare la Salzburg in luna ianuarie 1924 5. In locul acestui ora§guvernul sovietic propune Odesa ca loc al tratativelor intuind fire§te caautoritatile românesti nu vor accepta s negocieze decit pe 111a. terenneutru 5.

Convins ca teritoriul unei terte puteri asigura conditii propice pen-tru negocieri mai objective guvernul roman 10 anunta intentia de a pro-pune ora§ul Varsovia pe Oare insa autoritatile sovietice o resping prininsu0 refuzul de a lua nota de ea 7. Abia la sfirsitul lunii ianuarie 1924,cele doua parti au convenit sa duca tratative la Viena 8, satisfacindprincipiul guvernului roman de a negocia pe teritoriul unei terte puteri

tactica guvernului sovietic de a intra pe arena diplomatiei europeneprin intermediul unui ora§ cu renume unde posibilitatile de propagandaerau incomparabil mai mari decit la Odesa, Salzburg sau Varsovia.

Odat en fixarea locului conferintei s-a hotarit i momentul incepe-rii dezbaterilor la 1 martie 1924 care insa a fost aminat cu aproximativo luna pentru a se face loc unui indelungat schimb de pareri intre mi-nistrul de externe roman Ion Gh. Duca 0 comisarul pentru afaeerileexterne al Uniunii Sovietice Gheorghe Vasilievici Cicerin 9. In scrisorilesale catre comisarul pentru afacerile straine sovietic, ministrul de ex-terne roman Ion Gh. Duca a tinut sa remarce rolul pozitiv pe care confe-rintele internationale de la Genova din 1922 0 Lausanne din 19231-au avutin prooesul de imbunatatire a raporturilor diplomatioe romano-sovietice.

4 Dirnineata", 10 mai 1924.5 AdevArul" din 22 ianuarie 1924.6 Dokurnenti venpei politiki SSS13, tom VII, Gospolitizdat Moskva, 1963, p. 702.7 Ibidem, p. 4.

lbidem.9 AdevArul" din 7 mantic 1924.

10 Monitorul oficial" din 5 aprilie 1924. Dezbat. AdunArii Deputatilor, p. 1967.

sit

si

si

www.dacoromanica.ro

Basarabia la Conferinta de la N iena (I) 25

Irtr-adevai atitudinea aparent intelegatoare pe care guvemul so-vietic a manifestat-o la aceste conferinte fata de interesele nationale ro-rnaneti a incurajat guveinul de la Bucuresti s participe la conferinta dincapitala Austriei. In cursul schimbului de scrisori dintre miniWii de ex-terne roman kd sovietic problemele conferintei fac obiectul unor largidiscutii in presa i in cercurile diplomatice europene unde se intuia cuo precizie nimitoare Si ordinea de zi a intilnirii .5i poza partenerilor.

Ziarele independente, dar in special Universul", Adevarul", Di-mineata", ca i zialele matilor i micior partide politice exprimind.punctul de vedere romanesc se pronuntau hotarit pentru o politica debuna vecinatate cu TJniunea Sovietica ". Ele relevau pe buna dreptateci de*i Romania ii asigura prin tratate speciale sau prin conventii gene-rale sprijinul Frantei §i mai ales al Poloniei pentu apararea frontiereisale rasaritene simtea totu*i nevoia sa consolideze aeest sprijin i pecalea stabilirii unor relatdi diplomatice normale cu sovietele, pe temeiulrecunoa:Aelii reciproce a suveranitatii nationale §i a integritatii terito-riale 12 Ziarul Adevarul" seria de pilda ca : delagatia noaqra la Vie-na vrea st ajunga, la o intelegere en Rusia Sovietica altfel nici nu s-arduce, altfel guvelnul roman nu ar fi acceptat propimetea pmimit a de laMoscova" 13.

Punctul de vedere al guvelnului tonan a lost pe larg propagatin tarile occidentale atit pan grija eorpului diplomatic al rii noastre

cit ii prin intermediul presei strdine dar favorabile intereselor nationaleromane0i. Un putemic impuls a imprimat acestei propagande NicolaeTitulescu pe atunci ambasador al Romaniel la Londra. Adresindu-sepersonalului diplomatic al legatiei romane din capitala Marii Britan:iel scria : Rog a lua imediat contact eu directia ziarelor Observer",Times", Daily Telegraph", Manchester Guardian" §i daca e posibilDaily Herald" pentru a obtine o publicitate mai intensa punci ului devedere românesc 'in chestiunea Basarabiei"

Dar Tituleseu nu s-a multumit sa' atraga atentia asupra necesitatiiunei intin se propagande a punctului de vedei e iomânesc ei recomanda i ar-gumentele care trebuiau folosite preeizmd : Veti insista asupra celortrei principale argumente pentru care Basarabia trebuie sa fie de-a pu-rani romaneasca. Intli arguinentul etnografic ; rus,di reprezinta abia 10%din populatie, al doilea aigument istoric, al:treilea autodeterminareapopulatiei din 1918 consfintita prin trei alegeti generale de atunci pitaazi" 15 Cind .afirtna ca dorinta sincera de a relua raporturi normale cu

nu se poate realiza in mod serios i complet cita vreme granitele_nu sint recunoseute" 18 el exprima adevarata esenta. a punctului de ye-dere românesc. Doritor sa cikstige simpatia opiniei publice engleze i prin

11 Ion M. Oprta;0 dal 6 rodnicer din isloriar elafiilor diplotralice ronulno-souithee 192836'Edit. PoliticA, Bheum,ti, 1967, p. 14-1S.

Mircea Musat, Ion Ardeleanu, Ponianin dupd mat en unit e, vol. II, partea I,1918 1933, Edit. Stiintifkil si encielopediciA, Bucuresti, 1986, p. 1035.

Adev6rul", 22 martie 1924.Arh. M.A.E., fond U.H.S.S., vel.

" Mclean." Hooer Institution. Stanford Uriversity. N. Titulescu's collection box 1 folder 15

f. 19.

3

si

rush,

13

13

14 7.0..

www.dacoromanica.ro

26 1. M. Oprea 4

ea pe aceea a intregului occident, Nicolae Tituleseu cerea corpului di-plomatic al legatiei romane de la Londra s intervina pe linga guvernulMarii Britanit pentru determina sa ,accepte punctul de vedere alRomaniei. El mai cerea sa se exprime auvernului britanic gratitudineape care poporul roman o va pastra Mar11 Britanii pentru faptul ca afost prima dintre marile Puteri care au ratificat pe cale legala unireanoastra cu Basarabia" ".

Prin atitudinea lor afirmata fitrit echivoc organele de presa cer-curile diplomatice internationale Ii manifestart i sprijinul pentru punc-WI de vedere românesc dar i dezacordul cu pozitia Kominternului binesincronizata en pozitia antinationala a comunistilor români. Aceasta po-zitie a primit un sprijin foarte activ, din partea fostului presedinte alPartidului Social Democrat din Romania Cristian Racovski care ajunsdin interes politic reprezentantul Uniunii Sovietice la Paris conducea. . . o violenta campanie de presa in legatura cu unirea Basarabieicu Romania" 18.

Pe seara larga, pozitia comunistilor a fost propagata in taxa princbloanele ziarului Socialismul" editat la Bucuresti insa aflat sub influ-enta directa a Moscovei.

Partidul comunist roman care inca din 1922 declarase cit Roma-nia.anexindu-si Basarabia alte teritorii straine, duce o politica obraz-niea si provocatoare f4a de Rusia"1°, ramine si in ajunul conferinteide la Viena ca 0 in epoca urmatoare fidel acestei pozitii antinationare.El propaaa foarte staruitor in perioada care a preeedat lucrarile con-ferhytei, rdeea ca in urma discutiilor ce se duc en sovieticii exista po-sibilitatea pentru burghezia romana de a se pierde colonia" basara-beallit i odata ea ea toata faima de patrie mama" 20 Ignorind reali-tatea istorica i continuind sit aduca prejudicii grave intereselor na-tionaleromanesti, partidul comunist roman incearca siti convincra opinia publicadin t,ara 0 din strainatate burghezia romana" are'fi fost silitit saaccepte discutarea chestiunii Basarabiei" 0 de aceea cauta sit zugrO-veasca . . . ocuparea militara si anexarea Basarabiei ca o alipire vo-luntara a ei de Romania" 21.

Aflat in slujba Kominternului carui sectie era, precum i inslujba puterii sovietice partidul comunist roman cauta in zilele premer -

conferinteigatoare de la Viena raspindeasca rindurile marilorteza falsa ea politica nationala a Uniunii Sovietice era diametral

opusa politicii nationale a tarismului i deci refuza cu bunt stiinta sitadmita adevarul evident ca Rusia Sovietict era tot atit de imperialistaea si Rusia tarista 22.

Poziiiiile diametral opuse ale celor doua Orli care urmau sit seintilneasca Ia Viena, se contureaza 0 mai bine in articolele publicate

comentate foarte amplu in ziarul englez The Observer" cu citevazile inainte de inceprea luerarilor conferintei. Atit articolul aparut, in

" Arh. M.A.12., fond 71 /LT.B.S.S., anfil 1924; vol. 76, p. 120." Gherman Mita, Itleirluriile unui partici; anl la Confcrinfa Ce Viena, p. 3 94.." Socialismul", nr. 184 0 196 din 10 0 17 5ept. 1922.20 Socialist/la', nr. 70 din 22 februarie 1924.21Socialismul", nr. 24 din 2 marlie 1924.2 Socialismul", nr. 33 0 34 din 23 0 26 martie 1924.

a-1

i

cit

al

sa in mul-timi

0i

la

gi

www.dacoromanica.ro

5 Basarabi a la Conferinta de la N iena (1) 27

77The Observer" sub semnatura comisarului poporului pentru afacerileexterne sovietic Gh. V. Cicerin consacrat cauzelor diferendului romano-sovietic cit §i cel aparut in coloanele aceluiasi ziar sub semnatura repro-zentantului B onniei consacrat problemelor care puteau face obiectulconferintei lasau sa' se intrevada o adIne i deci ireconciliabila deose-bire de pareri.

Concluzia aceasta s-a degajat foarte lämm-it §i din relatärile pe care§eful legatiei sovietice la Viena le-a facut presei austriece i strainecu. putin timp inaintea intilnirii celor doua parti. La conferinta aceastade presa, organizata special, reprezentantul sovietic a subliniat c gu-vernul rii sale va reafirma in cursul discutillor cu partea romilnitvechea sa parere ca Basarabia este teritoriu rapit de România fara ca,cele douil tari si fi fost atunci in rdzboi23. Asemenea informatii provenite

din alte surse dintre care mune foarte autorizate au determinat peobservatorii everiimentelor politice europene sit priveasca rezultateleconferintei de la Viena cu un scepticism ingrijorator 24

Este adeviirat ca scepticismul lor provenea mai mult dintr-ointuire a rezultatelor conferintei, atita vreme cit guvernul sovietic, nuvoia s marturiseasca nici in public nici confidential intentia sa de a pa-rasi pozitia concilianta afirmata la Genova F,;i de a revendica Basarabia.Apla se face ca sovieticii n-au lasat, sub nici o formil sä se intrevada"la tritilnirile preliminare pe care le-au avut in zilele de 20 25 martiecu delegatia romilna, intentia lor de a pune in discutde problem,e.lefrontierei' 2° la conferinta ce urma sil se deschida.

Aflata in fata unor declaratii neoficiale care amenintau ca la con-ferinta sovieticii vor pune in discutie problemele teritoriale cit i in fatatacerii autoritatilor cen trale sovietice care intretineau speranta falsa ca laconferinta nu se vor pune in discutie acest e probleme delegatia Bomnieise confrunta cu 0 vadita incertitudine. Cu toate acestea ea n-a incetatsà creada intr-un deznodamint bineMcator al tratativelor de la Viena 26.Reflectind mai tirziu asupra acestei situatii din ajunul Confelintei io-mano-sovietice Titulescu avea sa afirme oarecum nedumerit : Eu nucunosc motivele care 1-au determinat pe Ionel Bratianu sa discute curu§ii la Viena in 1924. Dar dupa mine politica pe care Romcinia ar fitrebuit s-o urmeze in ce prive§te Basarabia era aceea a tacerii" 27.

Intr-adevar o asemenea politica, echivalenta cu refuzul oricarortratative ar fi fost justificata daca guvernul sovietic Ii facea cunoscu-ta adevarata sa pozitie fata de Basarabia in momentul cind a initiatconvocarea conferintei de la Viena. Ori, guvernul roman a aratat ulte-rior, prin reprezentantii siU diplomatici ca informatiile despre adevaratapozitie a sovieticior fata de Basarabia i-au parvenit in mod indirectdin partea rusa" i c daca le-ar fi acordat un singur moment crezare"ar fi refuzat sa trimita delegati la conferinta 28 In preajma deschiderii

23 Arh. M.A.E. fond 71 U.R.S.S. anul 1924 vol. 76.21 Adeviirui", din 13 mantic 1924.25 Gherman Pintea, Marfut file unui parlicibanl ki Conferinf a ruso-rorrOnd de la Viena

p. 395.22 Ade-% a'rul" , din 13 mantle 192427 Anil. C.C. al P.C.R. fond 103, dosar 8083, p. 2-3.22 Arh. M.A.E., fond 71/11.R.S.S an 1924, vol. 76 (nepag.)

si

www.dacoromanica.ro

28 I. M.. Oprea 6

conferintei insa respingerea iniiiliativei sovietice devenea un gest greuexplicabil cáci retragerea din fata unor dezbateri inainte de a le cu-noaste deznodamintul ar fi aruncat asupra pàrtii rornane raspundereapentru esecul tratativelor.

Fara a lua in consideratie temerile, de altfel indreptatite ale unordiplomati sau speculatiile obisnuite ale presei, guvernul roman ii men--tine hotarirea de a participa la conferinta cu atit mai mult cu cit dez-valuirea adevaratei atitudini a guvernului sovietic fata de Basarabianu Meuse obiectul unor declaratii ale sefului delegatiei ruse.

Mai intii guvernul roman renunta la intentia pe care o avusesein hma februarie 1924 de a numi pe deputatul Sassu in fruntea dele-gatiei precum si la propunerea Menta, in aceeasi lima de a atribui luiTitulescu aceasta calitate deoarece poseda o mai mare obisnuinta decitaltii de a negocia, cunostea mai bine problemele ee urmau sa se dis-cute, era mai pregatit i avea Inca de pe atunci un prestigiu europeanrecunoseut 29 Renuntind la intentia de a folosi pe cei doi oameni destat Ia discutiile cu sovieticii, guvernul alcatuieste delegatia oficiala din :Constantin Lauga Rascanu, in calitate de presedinte, D. Draghicescusi N. Djuvara in calitate de delegati, C. Arion in ealitate de secretar, iarCazacu, Gherman Pintea, Ciotori si Crihan eu rolul de experti 30

. Acesti diplomati de cariera i oameni politici de meserie cunosca-tori ai artei de a negocia si-au confruntat parerile cu punctill de ve-dere al delegatiei sovietice conipusit din : Krestinski in functia de pre-sedinte, Serebriakov, Lewitzki si Lorenz ea delegati, Ustinov in calita-te de secretar general, Kolcealovski i Rydel ea experti 31.

Dupa intrevederea preliminara din 25 martie 1924 uncle s-au dis-cutat obisnuitele chestilmi procedurale clelegatir celor doua parti s-auintilnit in ziva de 27 martie pentru a marca deschiclerea oficiala a lu-crarilor conferintei. Chiar daca n-a fost consacrata decit afirmarii unorgeneralitati, deschiderea conferintei in ziva de 27 martie s-a constituitintr-o aniversare a unirii Basarabiei cu Romania. Fara s-o remarce inmod expres delegatia rorniina aducea prin aceasta coincidenta un orna-giu celor care la 27 martie 1918 intruniti in Sfatul Trii hotarisera unireateritoriilor romanesti de pe ambele maluri ale Prutului.

Prima sedinta a conferintei gazduita in cladirea Landhaus dinViena i tinuta sub presedintia ministrului de externe austriac Grune-berger a avut numai un caracter protocolar", de vreme ce moinentulcel mai important 1-a constituit salutul guvernului Austriei 32 Fara umbrade partinire ministrul de externe Gruneberger declara en prilejul des-chiderii conferintei rorniino-sovietice : Poate e atmosfera Vienei sicadrul specific austriac va exereita o oarecare influenta binefacatoareaplanind divergentele i facilitind compromisurile" 33.

El exprima speranta c alegelea Yienei ea loc al discutfilor puteast contribute la rezolvarea problemelor aflate pe ordinea de zi a con-ferintei si la imbunatatirea legaturilor dintre cele doua tari.

23 Adevarul", 25 februarie 1924.30 Mireta Musat , Ion Ardeleanu, Emrdnia dud mu ea unire, Nol. II, parka I, p. 1037.

Ibidem.Arh. M.A.E., fond 71 rn 1024, ol. 76 (;nepag.)

23 Ibidem.

31

4-11.S.S.,

www.dacoromanica.ro

7 Basarabia la Conferinla de la Viena (1) 29

Daca prima sedinta a avut un caracter pur protocolar cea de-a douaconvocata la 28 martie i inuta sub presedintra sefului delegatlei so-vietice Krestinski m a inaugurat dezbaterea prorpiu-zisa. Ea a debutatprin stabilirea ordinei de zi menita sa supuna atentiei delegatiilor : pro-blemele teritoriale, problemele financiare si economice, problemelejmidice si politice. Ordinea de zi pe care a propus-o seful delegatieisovietice, dar mai ales readucerea in discutie a difereudului teritorial, aconstituit o smpliza mgiijorataoie pentru delegatia romilna 36 enita laconferinta cu convingerea ca acest diferend nu mai exihta. Pe noastep-tate problema teritoriala a pus capat incercinii celor doua prati de a-siapropia pozitiile, a declansat din no o apriga disputi i n-a mailasat loc nici unei sperante in succesul conferintei.

Din continutul primelor declaratii s-a putut Yedea en rtmlta usu-rinta cit de puternice erau motivele care separau delegatiile int atebruse intr-un conflict deschis.

Fiecare delegatie putea fireste s picpuna mice solutie probleme-lor puse in discutie dar nu fara a tine seama de spiritul i litera man-datului primit. In mandatul pe care-1 prirnise de la Ion I. C. Br atianu,sub forma unor instructduni ample si precise delegatia rormIna aveaformulate intr-adevar principiile cMauzitoare ale apArArii intereselortarii noastre in fata pretentiilor guvernului sovietic.

Inainte de orice Bratianu a cerut delegatiei romane sa disociezein cm sul dezbaterilor chestiunea Basarabiei de aceea a tezamului 36trimis Ia Mohcova in anii 1916 si 1917 pentru a nu cadea in mina inami-cului. Aceasta disociere trebuia intemeiata pe spiritul convorbirilorremano-sovietice care avusesera ice in 1922 la conferinta pacii de laLausamre uncle Cicerin a admis in eadrul unui aranjament generalrecunoasterea hub o forma oarecare a aliphii Basarabiei contra tezauruluisi bijuteriilor Coroanei regale" 37. Pentru a explica aceasta directivaBriitiann isi destainuie pina la capat gindul precizind :Parteapozitivapentru noi este sa obtinem recunoasterea Basarabiei si intoarcereatezaurului" 38 Urmarind s nu lase nici un aspect al acestei pioblemenelamurit el a emis ;;i ipoteza remmtarii la o parte a tezamului darnumai in conditii riguros definite si categoric avantajoase. Cind men-tiona in instructiunile lui ca Nu remmtam la tezaur decit dacil rusiiar'renunca la toate socotetile" 39 Bratianu releva i caracierulimperatival acestei hotarhi i conditiile concrete ale concesiei proiectate. Dar chiarin cazul adopt ariiunei asemenea hotariri seful guvernului roman seshirtea obligat safaca orezerva i anume sit sublinieze ca nu trebuia sa sorenunte la tot teZaurul. ci, mai pritin. . depuzitele particulare,arhivele bijuteriile M. S. RegineiI, 40.

34 Merman Pintea, 2Iemorii1e unni p 'Weil an! la con fei info z uso-rornand de la 1 iena,1924, p. 395.

26 1 bidem, p. 396.Arh. M.A.E., fond 71 I_ .R.S.S., an 1924, vol. 76 (nepa g.).Arh. M.A.E., fond 71/U.R.S.S., anii 1941-1917, \ 01. 132 (nepag.).Ibidem.Ibidern.

" Ibidem.

i

"""

www.dacoromanica.ro

30 I. M. Oprea 8

Din textul insttuctiunilor reiese Oar c Biatianu era gata sarenunte dupit proplia-i expresie Ia acea patte a tezaurului ce nu maiexista" pe caio deci o considera pierduta sau mai pecis jefuità inconditii inca nelammite pina azi.

Principiul disocietii problemelor diseutate cuprindea in conceptialui Bàtianu i refuzul de a aboida tot complexul lor fi nicr oierat hizar e.

Aceasta insemna ca ploblemele puse in discutie trebuiau sIt fiesubordonate una alteia". Mai peels Battianu &Idea instructiuni expresec5, flU trebuia sit se intre in discutia nici unei probleme

',decitdupa ,ce

unitea Basal abiei va fi recunescuta" 41 Pottivit acestor insttuctiuninici stabilir ea iapoituiilor & buna vecinatate intre cele doua tali... nupct exista fitrit fixarea gatantiei ; or fixatea panitei inseamna recunowter ea unirii Basarabiei" 42 Mai mult, insa0 recunoa;aerea de jute a UniuniiSovietice de cat e Romania trebuia, pottivit acelora0 insttuctiuni, safie o compensatie pentru recunoa0erea unirii Basarabiei de catre Consiliulcomis.ar ilor popm. ului .

Thin mmare, pentru s}eful guvermilui roman recunomterea graniteipe Nistru era un sine qua non al incepetii tratativelor.

/n ipoteza ca delegatia sovieticil ar fi cerut organizarea unuiplehiscit pentiu a se decide pe aceasta cale apattenenta Basarabiei, insti uc-tiunile acordau delegatiei romane libetararea de a folcsi toate argumen-t* cuncscute impotriva lui subliniind ca funamentale sint intereseleeconomice i terenul national" in timp ce argumentele istorice i legalel,sint numai accesorii' 43.

In consecinta delegatia romana ti ebuie sit refuze plebiscitul44.Pentru ipoteza ca partea sovietica nu avea decit obiectii de forma

atunci Thatianu stabilea ca in principiu delegatia romana putea art ofereformule ()rich de elastice Fara' a compromite bineinteles fondul" 45.

Pe linga aceste prevederi strict obligatorii, instructiunile . maireeomandau delegatiei romane sa promita Uniunii Sovietice ca Romanianu se va opune modificarii statutului navigatiei pe Dunitr i ca va acceptaun pact de neagresiune pe un termen oricit de lung" dar ca el sa nu con-tina vreo clauzii care sa faca posibil un atac contra unui stat aliatRomaniei cum ar fi Polonia" 46.

In conceptia lui Bratianu prineiplile cuprinse in aceste instructiunireprezentau o componenta, a politicii externe romane§ti 0, de aceea el arefuzat modificarea lor sau ceea ce era 0 mai gray incncarea bor. Aseme-nea considerente motiveaza pe deplin i dispozitia pe care el a dat-o dele-gatiei romane, de a intrerupe negecierile in cazul di la convorbirile preli-minare sovieticii n-ar acorda satisfactie inteteselor Orli noastre 0 de aconveni cu ei posibilitatea reluarii br ultpioare47.

u Ark. M.A.E. fond 71 U.R.S.S. an 1924, vol. 76 (nepag.).45 bi de rn.55 Ibidern." Ibidem45 I b i de m.45 Ibidem.47 Ibidem.

www.dacoromanica.ro

9 Basaralda la Conferinta de la I iena (1) 31

Procedeul lui Bratianu i ferMitatea pozitiei sale se armonizau enprincipiul lui Titulescu dupa care apararea intereselor Orli mi consistain a expune pur i simplu oral o teza ei a lua masurile necesare pentru aevita riscuri"48.

Mersul dezbaterilor conferintei de la Viena, a aratat ca delegatiaromânii a mmat fidel si principiile metodele tactiee pe care le-a stabilitguvernul in instructiunile sale.

In declaratiile faente Ia edinta din 28 martie seful delegatiei romaneLanga Rascanu a tinut s sul;linieze inca din primui moment ;;i conditiile

scepul participarii Romaniei la conferinta. El a precizat ea la baza aces-tei participari stateau rezultatele pozitive ale negocierilor romano-sovie-tice din anii precedenti care au inspirat guvernului de la Bucuresti blue-dere in intentiile Consiliulni Comisarilor Poporului de a restabili relatiinormale intie cele doua state" 49.

Urmarirea acestui principal seep al conferintei se intemeia, dupitobservatia mi Langa Rascanu pe concluziile care s-au degajat din schim-bul de vederi de la Lausanne" si pe hotarhile adoplate Ia eonvorbirilede la Tiraspol din lunile noiembrie i deeembrie 19235°. ef-ul delegatieirornane repet i aci teza din instructiurile guvermilui potrivit careia,77telualéa- do relatii normale i prietenesti implica in mod necesar in pri-mill rind recunoasterea frontierei" 51.

Pentru delegatia romilna prezenta trimisilor sovietici la Viena erao do-vadii ci guvernul de la Moscova intentiona sa-si respreete declaratiilefacute in 1922 la Lausanne sa recunoasca granita pe.Nistru intre celedoua state si deci sit nu mai transforme problema Basarabiei in obiec-tul urior noi dispute52. Dacit acest punct de vedere se accepta delegatiaromilna era de acord RA, colaborEze err delegatia sovietica pentru a gasiformula unei intelegeri eapabile sit satisfaca interesele ambelor part,isit Ofere solutii convenabile i celorlalte probleme puse in discutie. Dacael -era respins atunci dupa eum declare Langa Ritscanu riimine stabilitca' nu din vina României negocierile ar putea esua"53.

Fatit de oferta guvermilui roman, delegatia sovietica s-a arittat nuddar- retieenta ci de-a-dreptul potrivniea. *eful delegatiei sovietice Kres-tin§ki a tinut sa remarce cit inscriind pe ordinea de zi a conferintei pro-blema teritoriala nu s-a gindit eit ea va fi contestata de partea romana"54.

El a incercat sit justifice aceasta propunere invoeind regula obis-nuita chipit care douit tiui limitrofe" nu puteau sa incheie un tratatmenit normalizeze relatiile dintre ele si in acelasi thnp it treaca subtacere problema frontierelor" 55. Astfel in pofida punctuhii do vedereromanesc delegatia sovietica face cunoscut ca nu va parasi termenii man-

48 Hoover Institution Stanford University, N. Titulescu"s collection Diary Correspon-d ence, box V folder 71, P. 431.

49 Documenti vnesnei politilil S.S.S.R., Tom NIT, Gospolitizdat Mosl.va, 1963, p. 160.Arb. M.A.E. fond 71/U..R.S.S. an 1924, vol. 76.

51 lbidem.Dokurnentf vnesnei politiki S.S.S.R., Tom VI I, p. 169.

" Arb. M.A.E. fond 71/URSS an 1924 vol. 76 (nepag.)." lbidem." Ibidem.

0

s

60

62

si

kits

www.dacoromanica.ro

32 I. M. Oprea 10

datului prirnit si va discuta prietenesie toate problemele in litigiu in-clusiv problema teritorialit Hurt nici un fel de restrictii " 56

De aici incolo ambele delegatii se angajeaza pe calea unei aprigecontroverse, uzind fiecare de propriile argumente dar tara sà poath rea-liza intelegerea atit de necesath i prlii rormane si partii sovietice.

Prin urmare, controveisa, care s-a constituit intr-o dominanta, aconferintei de la Viena, apare incit din prirnul moment al negocierilor cladpartea romilnit considera, c. problema Basarabiei era rezolvath i c dis-cutarea ei trebuia sit se reducii dear la gash ea unei for mule care Fa poathsatisface cele dourt guveine" 57 in timp ce partea sovietica pretinde sttdiseute fondul chestiunii pentru a stabili pe ce cale urma A, se aplanezeacest difer end teiitouial58.

Urmind cum era si firesc propria sa linie de conduitrt delegatia sovi-etica abordeazit chiar la sedinta din 28 martie problema Basarabiei pvinafirmarea pozitiei sale fata do argumentul dreptului istoric. *drl dole-gatiei sovietice Krestinski declath ca pentru reglementarea relatiilor cuvocinii sai Uniunea Sovieticii, nu recurge la vreun drept istoric" 59. Elsmstinea ca principiul acesta va fi asezat i la baza reluarii raportmilordiplomatice românc-sovietice. In consecinta de-a lungul tratativelor dole-gatia sovietica va reafirma nu odath ca noi nu ne bazam deloc pe drop-turile istorice si flu consideram deei ea hothritoare unul sau altul dintreargumentele istorice in problema basarabeana" 60

Repudierea valou ii drepturilor istorice asupra Basarabiei nu echivaladesigur eu renuntarea guvernului sovietic la intentia do a reintra in sttt-pinirea aeestei provincii rornilnesti chiar daca la un moment dat el a afir-mat ed nu insista deloc sit mentina Easarabia in sinul ORSS-ului" 61

Refuzul eleclarativ al delegatiei sovietice de a atrilmi vreo impor-tanta oarecare dreptului istoric n-a fost impartasit de toti conducatoriisovietici. Unul dintre cei mai maxi diplomati ai Uniunii Sovietice dinpericada interbelica M. Litvinov avea sa declare imediat dupa terminareaconferintei de la Viena c guvernul sovietic a cerut . . . .intoarcereaBasarabiei la Tier aina pe baza drepturilor istorice" 62 De altfel niei pentrudelegatda sovietica afisarea dezinteresului fath de ideea theptului istoricnu insemna i renuntarea completa la utilizarea acestui argument pentrii

atinge seopul.Prin felul cum si-a construit pledearia seful delegatiei sovietice:a

urmarit in realitate sei sugereze ea .guvernul. sau continua sa, apeleze laacest argument..De aceea el nu incearca demonstreze dreptul istorical Uniunii Sovietice asupra Basarabiei pe calea invocarii unortorice rignros verificate caci ele nu exista. Ji schimb.Krestinski cauth sabliatinga scopul negind adevaratul drept istoric al Rornaniei asupra terito-riului dintre Pint i Nistru. La un moment dat seful delegatiei sovietice

58 Dokurnenti vnesmi politiki SSSR, Torn VII, p. 163.Arh. M.A.E.fon.cl 71/URSS anul 1924, vol. 76 (nepag:).

58 Ibidem.Ibidcm.

60 Ibidem.61 Documentl vnesnei politiki SSSR, tom VII, p. 171.

Kurycr Polski", 9 aprilie 1924

ii

02

a-si

fapte.is-,

57

www.dacoromanica.ro

11 Basarabia la Conferinfa de la Viena (I) 83

ehiar milituriseste ca nu rea sit fundamenteze drepturile istorice aleURSS-ului asupra Basaiabiei ci sa demonstieze inexactitatea algumen-tarii istorice a guvermilui roman" 63.

Lipsa oricaror dovezi impotiva theptului istolic al romanilor asu-pia Basaiabiei 1-a determinat pe Kiestinski- sii se rezume la simple alit-matii sau negatii fart acoperire documentart ca de pilda : Nu este exactca Basarabia a apartinut Intrecut Romaniei" sau ea ea a fost dezlipittin 1812 de catie Rusia" 64. In loc sa explice sensul acestor declaratii sefuldelegatiei sovietice apeleaza la un mod foaite simplist de a-si sustine pa-rerea aratind : Teritoiiile din care Basaiabia actuala este compusase gaseau alta data sub puterea Turciei" 66, de uncle in mma unei seriide razboaie ruso-turce de la sfirsitul secolului al XVIII-lea si inceputulsecolului al XIX-lea ele au fest eliberate si in 1812 au fest incoipoiatela Rusia" 66.

Thin mmare potrivit aceste; ob,eivatii pe cit de sumare pe atit deeronate, Rusia a hat Basarabia de la Imperiul otoman si nu de la statulroman care n-or fi existat de vieme ce s-a format citeva zeci de ani maitirziu" 67 adica in 1859.

Pe temeiul unei aigumentatii atit de saiace, schematice si de aceeaneconvingatome seful delegatiei sovietiee so simte indieptatit sit afnme27Niciodatt Basaiabia nu a apartinut Romaniei" 68

Coneluzia logict pe care Kiestinski nu se hotai a s-o formuleze, darpe care o sugera este aceea cit daca Basaiabia n-a apartinut Romanieiinsemneazil c a a apaitinut dela inceputul secolului XIX-lea Rusiei. Tiecereasub tacere a acestei coneluzii sau mai precis indecizia de a o foimula inmod expres deschide paitii sovietice i posibiitatea de a declaia ceea ce-iconvine i anume ca pentru a-si apara pretentiile sale asupia Basarabieiguvernul Uniunii Sovietiee nu reeurge la vieun diept istolic" 69

Ceea ce-1 determina pe seful delegatiei sovietice sa recmga la aceastastrategema este teama ca daca, ar fi sustinut in mod expres teza dreptuluiistmic ar fi insemnat cit recunoaste implicit mostenirea acestui drept"de la tarism cu care iegimul sovietic riu voia sa se identifice.

De astfel Krestinski nu maga, mice legatura intre politica exterriaa tarismului si politica externa a Uniunii Sovietice precizMd : U.R.S.S.subliniaza ca in problema basarabeana nu sustine deloc teza diepturilorsale istorice fata de Basarabia drepturi care i-au fost tiansmr,e dupt ct-derea tarismului" 70 . Asadar, seful delegatiei sovietice mmare,te numaisit sugereze drepturile istorice ale Uniunii Sovietice asupia Basaiabiei,caci pentru a le formula avea nevoie de aigumente solide pe care trecu-tul istoric iii Moldovei refuza sa i le ofere.

Incercanii liii Krestinski de a sugera acest drept istmic pe baza unuisecol de dominatie ruseaset in Basarabia ftit nici o justificale i se cpuneistoria milenara a iomanilor pe teritoriul din stinga Prutului, dar mai

Arb. M.A.E., fond 71/URSS hnul 1924, vol. 76 (nepag.).6 4 Ibidem.65 Ibidem.

Ibidern.61 I bi dem.

Ibidem.Ibideln.

70 Ibidern.

3 c. 3380

cit

"""

www.dacoromanica.ro

34 I. M. Oprea 12

ales i toria statului feudal moldovenese care a dmat poste patru secolejumatate i Cale e mtindea pina dincolo de I\ i-,tru. Or pctrivit observa-

tiei lui Nicohe Titulec.eu : Factorul thnp, in rnasura in care a jucat indomeniul neduptatii, pun ce poate el sa creeze dreptul Mono, iar in ma-sura in care a jucat in domeniul chcpttii nu pc ate sa creeze nici un dieptde niei un fel ?"

In lumina acestui principiu juridic 0 moral tcrentul do vorbe me,-tepgite 0 de o uimitoare implitate a lui Kre tinski nu putea s producanici o influenta asupra delegatiei romanc. C a,a, au stat lucrurile o dove-de0e raspunsul pe care Constantin 'Amiga R*arar 1-a dat in zina de 31martie punctului de vedere oietie.

Pentru aid face eh mai bine inteleasa pozitia seful delegatiei românefolose0e o qerie de argumente care plcdcaza pentni thepturile Bomar ieiaupra Basarabiei 0 nu in rltimul 1i d argumentul istcric. Dar de0 ininstructiunile lui Bratianu acest argrment era ccnsiderat fata de cele-lalte dn acce-oriu" totn0 el avea o mare impcitanta in conceptia dcle-gatiei rornane. Sine deosebire de ,,ovietici care nu doreau invoce de-oarece II ocoteau dezavantajes, eful delegatiei romane 1-a foksit cumulta abilitate. El n-a apelat fire0e la intreaga avalan5a de informatiicu caraeter atheolog-e, ling\ istic i documentar, capabile ate,ste exis-tenta rnilenara a nearnului romanesc in spatiul carpate-dunarean, pinadincolo de Nistru72.

Pledoaria lui s-a marginit inainte dc toate, reaminteasca dclega-tiei sovietice c statul feudal al Moldovei din care faceau parte integrantatinuturile ba,arabene i bucovinene, hrase fiin Inca de la jmnatateasecolului al XIV-1ea73.

Precizarea i-a fost nceesara delegatului romAn pentru a rectificaeroarea istorica a sovieticilor dupa care in 1812 gul, elnul tarist ar firapit Basarabia de la Imperiul otornan. 0 nu de la statul moldovenesc".Eroarea provine dintr-o nesocotire a trecutului istoric sau mai exact din-tr-o interpr etare tendentioasa a raporturilor juridice si politice dint e Mol-dova 0 Imperiul otoman in momentul rapini Basarabici.

S-a ornis en buna 0iinta ca de sute de ani intim Moldova 0 Turciaintervenise un contract de vasalitate potrivit caruia seniorul avea obli-gatia sit apere pe calea armelor teritoriul vasalului" 75. Or in 1812Turcia invinsa a cedat Busied Basalabia violind pur i simplu contractulsau de vasalitate iar RuRia a devenit complicele inealcarii unui contractde drept international76.

Fara a lua in eonsideratie sensul raporturilor, dintre Imperiul otomanMoldol a delegatia sovietiea a mcercat nu numai RA' tread sub tacere

71 N. Titulescu, Documente diplornatice, Edit. Politica, Bucuresti, 1967, p. 816.72 Al Nadre Bohlur, La Bessarabia el les relations russo-roumaine, Paris Libr atria

Universitaire, 1927, p. 49." Serhan Papacostea, Geneza statului in ecul rnediu romdnesc, Edit. Dacia, Clujapoca,

1988, p. 51.74 Arh. M.A.E. fond 71 U.R.S.S. an 1924, vol. 76 (nepag.).

Arh. C.C. al P.C.R. fond 103, dosar 8083, p. 8 (Scrisoarea lui N. Titulescu triruisa dinFr nja rcf,elui Carol II in sept. 1939).

thidem.

r.t

"n

si

01

5i

www.dacoromanica.ro

13 Basarabia la Conferintz de la Niena (I) 35

complicitatea Rusiei la violarea acestui contract dal i s transfoime inciuda legii i moralei internaticnale complieitatea ruso-turea intr-o sursade drept77.

in afar a de faptul c nu-si putea asigula nici un diept prir aceastacomplicitate" Rusia tarMa, nu avea cum sa Apeasca in 1812 Basarabiade la Imperiul otoman deoarece Ponta nu exer cit a asupra statulri mol-dovenesc decit dreptul de suzeranitate.

De altfel cea mai buna dovada ea Moldova, iar nu Imperiul otcmana lost victima politicii impeiialiste a tarilor in 1812 este hotarirea pute-lilor luata, in 1856 dupa razboiul Ciimeii de a restitui sudulBasarabiei nu Turciei ei Moldovei". insasi unhea Munteniei eu Moldovain 1859 care a incorperat si districtele Cahul, Ismail si Bolgrad situatein sudul Basarabiei conduce la aceeasi concluzie.

in fata acestor realitati istorice obiectia delegatiei sovietice c sta-tul roman n-ar fi existat in 1812 cind i-a fost rapita Basarabia nu edecit pur formala deoarece statului roman modern nu-i lipsea la aceadata decit denurnirea de Romania 80 .

Formala, neIntemeiat i deci falsa ramine i teza tarista pe careau reafirmat-o la Viena sovieticii i dupa care imperiul rus pretindea fi eliberat populatiile moldovene din Basarabia asezindu-le sub seep-tiul sail" 81, Prin respingerea aeestei teze Langa RA,canu face loc ade-varului cá Basarabia a lost rapita in 1812 de catre curtea tarilor sta-tului moldovean printr-un act de violenta asupra poporului sau cu con-simtamintul padisahului turc" 32. Cercetarea argumentului istoric a im-plicat mersul mai departe pe firul evenimentelor i deci precizarea foarteutila pentru dezbaterea acestui aspect al diferendului ea, dupa, ce i-aufost in 1856 retrocedate Moldovei districtele Cahul, Ismail si Bolgradau fost din nou rapite României pin politica imperialista a imperiuluirus la incheierea razboiului ruso-ture din 1877 1878 la care Romaniacontribuise cu armele sale" 8 3.

Bapirile succesive ale Basarabiei, nu exprimau doar o simpla' ne-N oie a imperiului tarist de a-si extinde stapinirea asupra unor teiitoriicit mai intinse. Asa a crezut poate marele vizir Ahmed care in 1812 latratalivele de pace cu rusii auzind c trimish generalisimului Kutuzovceleau atit de insistent Basarabia a replicat : e rusinos ea rush carestapinesc un sfert al globului sa se certe pentru o palma de pámint ca-re nici nu le este folositoare" 31.

Pentru a spune intregul adevar trebuie acceptatit ideea c rapheaBasarabiei nu era doar expresia instinctului de acaparare rus ci o corn-ponenta a irnperialismului tarist i sovietic.

Luind. in consideratie aceste realitati seful delegatiei romane a ti-nut sa, precizeze : Ocupata, in vederea posesiunii Constantinol olului

" Ibidem.79 Ibidem.79 Arh. C.C. P.C.R., fond 103, dosar 8083, p. 8.so Arh. M.A.E. fond 71 U.R.S.S., an 1924, vol. 76 (nepag.).sl thidem.92 Ibidern.ss Ibidem.94 N. Iorga, Basarabia noastrd, Fdit. i tipo,. Neamul Românesc, 1912, p. 145.

occidentale

www.dacoromanica.ro

36 I. M. Oprea 14

care reprezenta pentru imperiul rus cheia Marii Negre Basarabia a lostprima etap a mersului inainte pentru realizarea planului tarilor de acuceri teritoriile europene ce se gaseau intre imperiu si Dardanele"

Un asemenea plan observa mai departe Langa Rascanu putea flconceput desigur intr-o perioada cind frontierele politice i nationaledin Peninsula Balcanica nu erau fixate definitiv. Ori, dupa primul razboimondial, cind aceste frontiere prinsesera contunth precise, acest plannu mai era realizabil" 88.

Pentru a-si susVne punctul de vedere seful delegaVei romane invoca,parerea ministrului imperiului rus Casso care declara in 1913 ca pentruRusia, Basarabia nu este decit o ingusta fisie de pamint nereprezen-tind clecIt o simpla amintire a visurilor i planmilor orientale irealiza-bile" 87 .

Pa chiar si fara Cvo luVa consistentei frontierelor politice i na-Vona le, rapirea Basarabiei reprezinta, kola]. sublinia Langa Ilkcanu

un anacronism in istoria Rusiei" 88.Aceasta prelunga stapinire arist i sovietica a Basarabiei nu .se

datoreaza deci numai instinctului de acaparare rus ori politicii externea imperiului de la frontiera estica a Eomaniei. Ea îi gaseste origineasi in asezarea iirfl noastre, la raspintia invaziilor sau cum observa Mir-cea Eliade in vecinatatea marilor puteri militare dinamizate de fana-tisme imperialiste" 88.

Marele om de cultura roman con6dera ct o asernenea asezare echi-vaieaza cu o adevarata teroare a istoriei" 9°.

Unii observatori ai vieVi internationale, si-au insusit integral palrerea lui Mircea Eliade ea, popoarele situate in vecinatatea mariloi im-peril suferA un fel de condamnare a istoriei i ca pentru ele nu existaaparare rnilitara sau politica eficace in fato « terorii istoriei » prin simplulfapt al inegalitalii zdrobitoare intre invadatori i popoarele invadate"91.

Vietima a unei atari inegaliti, Basarabia Olive totusi spresfirsitul primului razboi mondial sa se foloseasca de maxea miscare apopoarelor subjugate inapotriva imperiilor : tarist, otoman, i austro-un-gar 0 printr-o politica eficace BA," scape fie 0 temporar de asa numitateroare a istoriei.

Teroarea aceasta poate i trebuie s inceteze definitiv in condi-Vileistoriei contemporane cind planul secular al imperiului rus de a treceipeste Basarabia ca s ajunga la Constantinopol s-a naruit pentru tot-deauna, dar mai ales cind insusi imperiul bolsevicilor s-a destramat.

88 Arh. M.A.E. fond 71 U.R.S.S. aim] 1924, vol. 76 (nepag.).86 Ibidem.87 Casso, Rusia la Dundre, 1913, p. 230.88 Arh. M.A.E. fond 71 U.R.S. S. an 1924, vol. 76 (nepag.).89 Mircea Eliade, De la Zamolsis la Genghis Han, Edit. 5tiintificA i enciclopedicii, Bueu-

resti, 1980, p. 249." Ibidem.

Ibidem, p. 240."

www.dacoromanica.ro

15 Basnrabia la Conferinia de la Viena (I) 37

LA BESSARABIE A LA CONFERENCE ROUMANO-SOVIETIQUE DE VIENNE (1924)

Résumé

L'étude présente d'abord les conditions internationales qui ont de-termine l'Union Soviétique et la Roumaine h négocier les grands pro-blemes dont dépendait la renaissance des rappor ts diplomatiques entreles deux pays.

On analyse ensuite les étapes preliminaires de la Conference deVienne, en soulignant l'intention cachée de la delegation soviétique demettre hur le tapis le probleme de la Bessarabie, que le gouvernementroumain considerait résolu, do mane que la frontiere du Dniester. L'ana-lyse continue en présentant le mandat que chaque delegation avait recudo la part de son gouvernement. Tandis que le chef de la delegation so-viétique, Krestinski, avait rep le mandat de discuter toms les problemes,le chef de la delegation roumaine avait le mandat de ne pas accepter qu'onabordht le probleme de la Bessarabie. Toutefois, ii voulait qu'au coursdes &bats la delegation roumaine obtienne la reconnaisance de la Bes-sarabie et, si les Russes demandaient en échange le trésor roumain quise trouvait au Kremlin, il pouvait ceder la partie du trésor perdue dansdes circoastances inexplicables. La dernière partie de Particle est consa-crée aux points de vue des deux delegations stir l'appartenance de la Bes-sarabie, question néanmoins abordée par les Soviétiques.

Alors que le chef de la delegation sovietique declarait sans aucunfondement que la Bessarabie n'avait jamais appartenu a la Roumanie,le chef de la delegation roumaine démontrait, en faisant appel aux ar-guments historiques et ethnoglaphiques, que des l'Antiquite, ce territoi-re etait partie intégrante de Pespace peuple par les Roumains et quepartir du milieu du XIV' siecle, ii appartenait h la province roumainede Moldavie. Cette premiere partie de Pétude se termine avec les réfle-xions de Mircea Eliade selon lequel la presence des petits peuples dans levoisMage d'Etats puissants équivaut a rine veritable terreur de Phis-toire". Cette terreur s'est exercée aussi sur la Bessarabie et même sur toutle peuple roumain tant h Pepoque de l'impérialisme tsariste, qu'a cellede l'imperialisme soviétique.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE DIPLOMATICE SPAN IOLE REFERITOARELA UNIREA BASARABIEI CU ROMANIA IN 1918

EUGEN DENIZE

Documentele pe care dorim s5, le introducern in circuitul istorio-grafiei românesti credem ca sint o expresie debtul de clara a pozitieipolitice i diplomatice pe care o tara ca Spania, neimplicata direct inprimul razboi mondial, a adoptat-o fata de aspiratdile nationale ale Ro-maniei. Aceasta pozitie a fost determinata, In ultima instanta, de statu-till de neutralitate pe care guvernul spaniol 1-a adoptat Inca de la 30iunie 19141, dar si de simpatiile evidente pe care clasa politie i mareamasa a populatiei spaniole le-au manifestat mereu, i cu intensitate spo-rita mai ales din 1917, cind submarinele germane au scufundat un marenumar de nave spaniole 2, fat5, de puterile Antantei, inclusiv fata deRomania.

Neutralitatea a adus Spaniei i avantaje, dar i dezavantaje. A-vantajele au fost mai ales de ordin economic, razboiul impulsionind produc-tia acelor marfuri deficitare pentru puterile beligerante, dar i cornertul,mai ales cel en State le Unite si cu America de Sud 3. Dezavantajele ce-le mai importante au fost de ordin social 0 politic. Daca beneficiile bru-gheziei au crescut cu 500°/0, salariile muncitorilor au crescut doar cu50%,r4iminind cu mult In urma preturilor 4. Aceasta situatie a provocat pu-terrice framintari sociale, care vor culmina cu grevele de la Barcelonadin 1917, combinate cu rascoale taranesti, cu revolte militare i cu re-nasterea nationalismelor catalan i basc5. Pe plan politic toate acestemiscari, mai mult sau mai putin violente, vizau o renovare i o moder-nizare st societatii 0 a statului spaniol. Esecul lor nu a facut decitadinceasca prapastia din societatea spaniola si a provocat, in cele din

1 José Maria Gamic Córdoba, I os inilitares es, arioks ante la Gran Gneri a, in Hispania.Revista espafiola de historia", tomo XL \ , septiernbre diciembre 1985, num. 161, p. 581.

2 Incepind cu 1917 si pin5 hi sfirt,itul r5rboiului, submarinele germane au scufundatintro 63 si 65 de nave spaniole cu un deplasament total de aproxiinativ 140.000 de tone (Ihidem,p. 607; Salvador de Madariaga, Spain. A Modern History, New York, 1958, p. 322).

3 Henry Vallotton, Alphonse XI II, Geneve, 1943, p. 151; S. de Madariaga, op. cil.,pp. 323-325; Jean Descola, Histoir d'Espage e, Paris, 1959, p. 524; Raymond Carr, Spain.1808-1939, Oxford, 1966, p. 497.

4 J. Descola, op. cit., p. 525.6 H. Vallotton, op. cit., p. 152; * * * Redacteur au Correspondant", L'Espagne et la

Guerre. L'esprit public. La situation politique, Paris, Barcelone, 1917, pp. 249-255; J. Descola,op. cit., p. 525; Rhea Marsh Smith, Spain. A Modern History, The University of Michigan Press,1965, pp. 395.399; R. Carr, op. cit., p. 497.

Revista istoricA", torn III, nr. 1-2, p. 39-59, 1992

sa,

www.dacoromanica.ro

40 Euon Deni 7C 2

firma, prabusirea sistemului politic instaurat in 1875, la inceput prininstaurarea dictaturii lui Piimo de Riven., in 1923, iar in final prinprabusirea monarhiei, in 1931 6.

Dar cu toate acestea, in timpul razboiului, Spania a cunoscut, inciuda thturor dificultatilor, o perioada de progres si de apropiere fatade Europa asa cum nu se intimplase in intregul secol al XIX-lea. AcumMadridul a devenit unul dintre cele mai importante orase europene neu-tre, unde activitatea diplomatica a inregisti at o intensificare deosebita,la fel ca i activitatea diploinaiei spaniole din strainatate 7. In acesteadru se inscrie i actil itatea legatiei spaniole din Romania condusade Manuel Multedo.

Desigur, raroartele diplomatice spaniole provenite din Roman ianu au, prin foita linprejurarilor din acele vremmi, valoarea rapoartelordiplomatice ale marilor puteri angrenate direct in prima conflagratiemondiala a secolului al XX-lea, dar ele contiLibe la intregirea, cu de-talii remarcabile, a istoriei romane din acei ani. Prin simpatia, prin obiec-tivitatea i claritatea cu care prezinta situatia Romaniei in plimul razboimondial, mai ales in problema desaviishii unitàii natioud-statale, elemeritil sa fie cunoscute, Bind izvoare de prima mina care intregesc, asacum am spus, imaginea noastrit despre una din epocile cele mai dificile,dar i cele mai giorioase, din istoria Romaniei.

Inainte de a I orbi despre raroartele lui Multedo metita, credem,.81 spunem citeva euvinte i despre imaginea Romaniei in opinia publicaspaniola inainte i imediat dupit "ncheierea primului razboi mondial.Douil carti sint sernnificative in acest sens. Prima apartine unui general,jar cea d a doua unui diplomat i,4i. scriitor, ambii calittotind pa Romania

Juind contact nemijlocit cu realitatea de aici. Concluziile la care auajuns amindoi denota intelegere simpatie, uneoli chiar entuziasm,pentru Romania si poporul sau.

Astfel, generalul de brigada Joaquin de la Llave a vizitat Romaniain 1908, la invitatia lui Ion I. C. Briltianu, i izitá dupa care a scris ocarte intitulata Memoria sobrq el ejéreito rumano, apitrutil la Madrid,in 1913. Bineinteles, el este intetesat in primul rind de organizareacapacitatea de lupta a armatei române, dar primele 60 de pagini ale lu-crarii sint consacrate istoriei Rornaniei. Pentru generalul spaniol Roma-nia este o Vara civilizatil, puternica, dezvoltata din punct de vedere eco-nomic i intelectual, care a avea de jucat un rol important in aceastaparte a Europei 8. In acelasi timp el considera c prin caracter, pgiho-logie i mentalitate, prin cultura c?i civilizaie, prin sistemul juridic, Ro-mania si poporni ei nu fac parte din zona balcanica, ci se apropie, de

popoarele occidentale 9. Este amintit i soarta Basatabiei, cureferhi speciale h anii 1812, 1856 si 1878 10, subliniindu-se faptul ca acestteritoriu a fost intotdeauna românesc, a facut parte integranta din Mol-dova, din trupul careia a fost rupt de Rusia care ducea o politica de

g de Madariaga, op. cit., p. 315; B. Carr, op. cit., p. 497; Guy Hermet, L'Espagne cat.X".ke slide, Paris, 1986, p. 89.

7 S. de Madariag6, op. cit., p. 323; Bartolomb Bennassar, Histoire des Espagnols, vol. II,XVIlle XXe siecle, Paris, 1985, p. 238.

8 Joaquin de la Llave, Merroria soln e el ejército ruincu o, Madrid, 1913, p. IV.9 I bid In, pp. 62-63.10 Ibidem, pp. 34, 47-48, 59.

slsi

si

S.

www.dacoromanica.ro

Docurnente diplomatice spaniole

expansitme spre gurile Dunarii. Generalul nu putea s prevada cum vorevolua lucrurile in viitor dar, prin afirmatille sale, el oferea publiculuispaniol, precum i factorilor politici din aceasta Vara, adevarul istoricprovoca simpatia lor fata de aspiratiile nationale ale romanilor..

A doua carte apartine lui Ramón de Basterra, diplomat si scriitor,prieten al lui Nicolae Iorga, participant direct la marea adunate de laAlba: Julia din 1 decembrie 1918. Ea se intituleaza La obra de Trajano§it a aparut, probabil, la Madrid, in 1921, deci dupaindeplinirea idealulainational rornânesc.Aceasta lucrare este o expresie a caldeisimpatii pentniRomania, simpatie lax°. raspindita in opinia publioa spaniola a vremii.Si Basterra vorbeste &pre Basarabia ca despre un teritoriu romilnesddin toate punctele de vedere, anexat de Rusia tarista' in Tirtutea drep4tului celui mai puteinic, dup l. care a fost supusa la ingrozitoare presi-uni. de deznationalizare, presiuni care au esuat insa datorita rezistenteitenace opusa mai ales de masa taranimii rornâne.11

;In aceste condiii, primul razboi mondial, care a insemnat prabu-Orea Rusiei tariste si a Imperiului sau a oferit ocazia unirii Basarabieicu patria mama, unire care, in ciuda imprejurarilor foarte grele, s-a fa-cut repede i Cara nici un fel de ezitari 12.

Numai din aceste dour), exemple, care ar putea fi multiplicate cuusurinta, se deduce cu toata claritatea simpatia cu care opinia publicaspaniola privea spre Romania, spre idealul unitatii nationale romane0i,atit inainte, cit i dupa infaptuirea lui. Aceasta simpatie nu se inre-gistra numai la opinia publica ci se extindea i la clasa politica spaniol'acare privea Romania ca pe o tara latina, deci avind o origine comunacu cea a Spaniei. Titlul crtii lui Basterra este revelator in acest sens.

Aceasta pozitie a Spaniei fata de Romania, atit a opiniei publice,cit si a guvernelor de la Madrid, se reflecta foarte exact 0 in corespon-denta diplomatica a ministrului spaniol din Romania, Manuel Multedo.Documentele pe care le publicam reprezinta noua rapoarte diplomaticetrimise de Multedo, din Iasi in primele luni ale anului 1918, guvernelorconduse de Manuel Garcia Prieto, rnarchiz de Alhucemas 13, §i de Anr--tonio Maura y Montaner 14, rapoarte referitoare la evolutia procesuluiistoric de unire a Basarabiei cu Romania 15. Doua dintre aceste rapoartese refera la patrunderea armatelor romane in Basarabia pentru a lichidaanarhia i abuzurile instaurate de bolsevici i pentru a sprijini autoritati-le democratic alese de populatie 16, alte doua se refera la relatiile totmai bune dintre Basarabia i Romania, la rapida lor apropiere " un

" Raman de Basterra, La obra de Trajano, f. 1., 1921, pp. 252-253.Ibident, p. 253.

18 Manuel Garcia Prieto, marchiz de Alhucemas, (1859-1938) om politic spaniol ce acondus mai multe- guverne, printre care si pe cel dintre 1 noiembrie 1917 si 21 martie 1918 (Di-eoionario de Idstoria de Esparta, dirigido por German Bleiberg, segund edici6n, vol. II, Madrid,1968, pp. 183-184; Marquis de Lo7oya,.Historia de Esparta, torno VI, Barcelona, 1977, p, 342).

14 Antonio Maura y Montaner a condus de asemcnea mai multe guverne spaniole, prin-tre care si pc cel de la 21 martie 1918 la 9 noiembric acelasi an (Diccionario de istoria c Esparld,II, pp: 965-968; M. de Lozoya, op. cit., VI, p. 343).

15 Despre untrea Basarabiei cu Romaz ia a se vcdca recenta lucrare a lui Valeriu FlorinDobrinescu, Baldlia diplorratied pentru Easarabi a 1918-1940, Iasi, 1991, pp. 9-25.

15 Documentele I si V." Docurnentele 11 si III.

41

www.dacoromanica.ro

42 Foam Deni7e 4

altul seinnaleaza separarea oficiala a Basarabiei de Rusia18, iarultimele patru orbesc despre iminenta unirii Basarabiei cu Romania,de pre infaptuirea uniiii, despre efectele acestei uniri in tatile vecine,in Rusia, dar mai ales in Heraina, i despre felul in care s-a sarbatoritaceastit unire la Iai, unde era pereeputa ca primul pas pe calea infap-tuirii idealului de unire a tuturor rornanilor 19.

Parcurgind aceste rapoalte cititorul li va putea da searna deexactitatea informatillor pe care le furnizeaza Multedo superiorilor sai dela Madrid, de acuratetea analizelor politice pe care le face diplomatulspaniol, de simpatia permanenta care insoteste informaViile ieferitoarela procesul de unire al Basarabiei cu Romania si de promptitudinea cucat e aceste informatii sint transmise in capitala spanioPt. Practic, celenoua rapoarte, incepind cu cel din 27 ianuarie 1918 si terminind cu celdin 19 aprilie acelasi an, reprezinta o sinteza politic, obiectiva si pre-cisa, despre unirea Basarabiei cu Romania pe care Manuel Multedo o oferaguvernului sau. Ele sint, in acelasi timp, o dovada clara a poziOei pri-etenesti pe care Spania a adoptat-o fata, de Romania in anii grei aiprimului rázboi mondial, a sprijinului pe care Spania eia gata oferepentru infaptuirea idealului de unitate nationala si statala a romanilor,ideal pe care acestia 1-au infaptuit prin propriile eforturi i cu foartemari sacrificii. Oricum, in acesti ani, simpatia Spaniei a fost mereualaturi de romani si de nazuintele lor.

Documente

Excelentisimo SeflorMuy Señor mio ; con fecha 26 de enero del afio actual este gobierno

comunicó la siguiente nota oficiosa : El Mando Ruso ha solicitado denostros a consecueneia de una petición que ha sido dirigida por el Sfa-tul Tzarei" de Kichinew que Rumania se encargue de asegurar el or-den en Besarabia por medio del envio de tropas rumanas.

Era tanto mas necesario responder a este llamamiento del MandoR iso y de la Reptiblica IVIoldava cuanto que las bandas de soldados re-beldes detenian los trenes cargados de provisiones para el ejército ru-mano y para el ejército ruso e incendiaban y pillaban los depósitos desubsistencias creados por nosotros en Besarabia, asi como los que seestaban formando en la zona que nos habia sido designada por un acuerdocon el Gobierno y el Mando militar ruso.

Por otra parte los destacamentos transilvanos enviados de Rusiaa petición del Mando militar ukraniense para guardar los depósitos deesta ciudaci hall sido desarmados e insultados en Kichinew, varios deellos han sido muertos. A mas de esto los oficiales rumanos de la Comi-sión interaliada para el aprovisionamiento y el representante rumanocerca de la Reptiblica de Moldavia han sido detenidos. En estas condi-ciones nos era absolutamente necesario asegurar la linea Kichinew-Un-

18 Documentul IV.Documentele VI, VII, VIII §i IX.

sa-1

"

www.dacoromanica.ro

5 Doeumente cliplo u. Hee cp niole 93

gheni y establecer el orden en la region de donde nuestras tropas se abas-tecen y donde la población atenada por los asesinatos y pillajes de lasbandas de soldados rusos revohicionados reclamaban el socorro de logejOrcitos rumanos.

Las operaeiones ram la ejecucion de estas medidas de orden sedesarrollan conforme a las disposiciones tomadas".

En efecto y el 22 de Enero al comunicar el Gobierno rumano elultirnatdm que en la noche del 1° del mismo mes le habia sido dirigidopor el Gobierno de Petrogrado, audio, que los agentes de este en Be-sarabia habian cortada la linea ferrea de Ungheni (pueblo ironterizo entreRumania y Besarabia) a Kichinew, capital de la Repdblica Moldava.Este hecho que impide el abastecimiento de Rumania tiene al parceerel catheter de una represalia por el trato dado en territorio rumano alos soldados maximalistas.

El mismo catheter debe tambidn atibuirse a la detención del re-presentante rumano y de los oficiales del mismo pais que fonnando partede la comisión inter aliada pan, el aprovisionamiento, se encontrabanen Kichinew. El hecho de haber sido respetados los oficiales de otrospaises, entre ellos los franceses, ptheba que las Medidas respondian aun criterio exclusivo contra Rumania.

Por otra parte el estado de indisciplina y de anarquia de las ma-sas .de soldados que expulsados o huidos del territorio rumano se di-rigen a Rusia, aprovisionandose al azar de los caminos por robos y sa-queas han creado en Besarabia una situación semejante a la que ha su-frido y aun padece Rumania con la presencia del ejOreito ruso en reti-rada desordenada sin jefes, ni leyes.

Este estado de cosas ha sido habilmente aprovechado por el Go-bierno Rumano para conseguir del Mando Ruso de Iassy, especie deEstado Mayor rebelde a las autoridades de Petrogrado, rodeado por ungran /Hideo de oficiales que carecen de soldados que les obedezcan, yde la Repdblica de Moldavia que carece tambièn de toda fuerza coerci-tiva, una petición de intervencion para restablecer el orden.

Varios regimientos han salido ya para Kichinew y segun las no-ticias que fragmentariamente llegan a Iassy no han encontrado hastaahora seria resistencia, limitandose a pequerias esearamuzas.

Dios guarde a V(uestra) E(xcelencia) muchosIassy, 27 de enero de 1918

Su más atento seguro servidorManuel Multedo

(Arhivele Statului BucurWii Microffirne Srania, rola 7, Xero-grafii Spania, pachet XV, nr. actului 24, Ministerio de A klintOSExteriores, Correspondencia, Rumania, Legajo 1717, 5 file).

Excelent5,

Mult stimate domn la 26 ianuarie anul curent acest guvern a co-municat urm5toarea not5, oficioas5, : Comandamentul rus, ca urmarea unei cereri ce i-a fost adresa0, de Sfatul Tgrii" din ChiOn'au ne-a F30-licitat ea Romania sg-§i asume easpunderea de a asigura ordinea In Ba-sarabia trimitind trupe romlne§ti.

aims.

,

www.dacoromanica.ro

44 Eugen Denize 6

Era cu atit mai necesar WA se raspunda la aceasta cerere a Coman-daanentului rus si a Republicii Moldova, deoarece bandele de soldatirebeli opreau trennyile incarcate cu provizii pentru armata rornana sipentru armata rus i incendiau i jefuiau depozitele de provizii createpentru noi in Basarabia, precum i pe acelea care tocrnai se formau inzona care ne fusese desernnata printr-un acord cu Guvernul i Comanda-mental militar rus.

Pe de alta parte, detaamentele transilvanene trirnise din Rusiala cererea Comandamentului militar ucrainian pentru a pazi depoziteledin acest ora au fost dezarrnate si insultate in Chis,dnau, mai multi din-tre membrii lor fiind ucisi. Mai malt decit atit, ofiterii rorrani din Co-misia interaliata pentru aprovizionare i reprezentantul roman pe lingaRepublica Moldova au fost arestati. in aceste conditii, era absolut nece-sar pentru noi s asigurarn calea ferata Chisinau-Ungheni i s stabilimordinea in regiunea de uncle trupele noastre se aprovizioneaz i undepopulatia insplimintata de asasinatele i jafurile bandelor de soldatirusi rasculati reclarna ajutorul armatelor romane.

Operatiunile pentru executarea acestor masuri de ordine se des-fasoaril conform cu dispozitille luate".

intr-adevar si la 22 ianuarie guvernul roman Mind cunoscut ulti-matumul care in noaptea de 1 a aceleiasi luni i-a fost adresat de guver-nul de la Petrograd, adauga c agentii acestuia din Basarabia blocaseracalea ferata de la Unghpni (localitatea de frontiera intre Romania siBasarabia) la Chisinau, capitala Republicii Moldova. Acest fapt, careimpiedica aprovizionarea Romaniei, are, dupa toate aparentele, carac-ter de represalii pentru tratamentul la dare au fost supusi soldatii maxi-maliti teritoriul romanesc.

Ace lasi caracter trebuie sa fie atribuit i arestarii reprezentantuluiroman si a ofiterilor din a-eaali tara care, facind parte din comisia inter-aliatà pentru apiovizionare, se aflau la Chisinau. Faptul c ofiterii celor-

lalte tari au fost respectati, intre ei aflindu-se i cei francezi, dovedesteea mgsmile rgspundeau unui criteria exclusiv indreptat contra Romaniei.

Pe de alta parte, starea de indisciplina si de anarhie a maselor desoldati care, alungati sau fugind din teritoriul romanesc, se indreaptaspre Rusia, aprovizionindu-se la intimplare, pe drumuri, prin furturi§i jafuri, au creat in Basarabia o situatie asernaultoare cu aceea princare a trecut i Ina, mai trece Romania datorita prezentei armatei rusein retragere fara comandanti i Mit legi.

Aceasta stare de lucruri a foit foloiVi cu abilitate de catre gu-vernal roman pentru a obtine de la Cornandamentul rus din Iasi, unfel de Stat Major rebel fata de autoritatile de la Petrograd, inconjuratde un mare nucleu de of iteri carora le lipsese insa soldatii care sa-i as-culte, si din partea Republicii Moldova, lipsita de asemenea de oricefort/ coercitiva, o cerere de interventie pentru restabilirea ordinei.

pe

5

www.dacoromanica.ro

Documente diplomatice spardole 45

Mai multe regimente au plecat deja spre Chisinau si potrivit infor-matiilor fragmentare care ajung la Iasi, nu au intimpinat pIn acum orezistentit serioassa, limitindu-se doar la mici

Dumnezeu s'A aibl in paz5, pe Excelenta VoastrI multi ani.Iasi, 27 ianuarie 1918.

Cel mai atent i devotat servitorManuel Multedo

IIExcelentisimo Senor

Muy Senor mio ; como prueba del excelente estado de relacionesque reina entre la RepUblica de Besarabia y este gob ierno muestrasquizas de acuerdos ulteriores de que se habla ya veladamente, trancriboel telegrama siguiente que el Presidente del Consejo de los Directoresde la RepUblica Moldava ha dirigido al Presidente del Consejo de Mi-nistros rumano ; El Gobierno de la Repüblica Moldava, tomando notade los sentimientos amistosos que han inspirado el auxilio prestado porRumania para el restablecimiento del orden, envia al Gobierno Rumanola expresión de su agradecimiento fraternal. Al mismo tiempo le ma-nifesta un profundo disgusto de no haber dispuesto de medios para im-pedir el arresto de las personalidades rumanas militares y paisanos enel territorio de la RepUblica y expresa su sentimiento por el penoso iti-cidente.

El Gobierno de la Repnblica ha lamentado particularmente quoentre las personas detethdas se encontrase el Representante del GobiernoRumano cerca de la Repablica. Este Gobierno hara, cuanto de él de-penda para que tal estado de cosas concluya rapidamente y los culpablessean castigados. Firmado : El presidente del Consejo de los Directoresde la Reptiblica Moldava,. P. Erhard (Erhan n.n.) el Director Generalde Negocios Extranjeros, I. Pelivan".

A la declaración anterior se ha adherido el ,Sfatul Tzarei" (consejodel Pueblo) por medio de un Presidentel

Dios guarde a V(uestra) E(xceleneia) muchos anosIas4, 1 de febrerd de 1918


(Ibidem, nr. aetului 25, 4 file).

Excelenta

Mult stimate domnj ca dovadl a stkii excelente a relal,iilor caredomneste intre Republica Basarabia si acest guvern, poate dovezi de .

acorcluri ulterioare despre care se vorbeste deja voalat, transciu urm5,-toarea telecr6ramil pe care presedintele Consiiului Directorilor a Repu-blioii a trimia-o presedintelui Consiliului de Ministri roman IGuvernul Republicii Moldova, luind nota de sentimentele amicale ceau inspirat ajutorul acordat de Romania pentru restabilirea ordinii,trimite guvernului romau expresia multumirii sale frItesti. In acelasi

7

hartuieli.

www.dacoromanica.ro

46 Fu en 'D eni ze 8

timp l'i manifestä profundul regret de a nu fi dispus de mijloace pentrua impiedica arestarea personalitatilor romane, militare ,.i civile, pe teri-toriul Republicii 5i l'i exprim'a' parerea de rau pentru neplacutulincident. ,

Guvernul Republicii a regretat in mod deosebit ca printre persoa-nele arestate s-a aflat reprezentantul guvernului roman pe linga Re-publica. Acest guvern va face tot ce depinde de el pentru ca aceastastare de lucruri sa ia sfirOt cit mai repede, iar vinovatii sa fie pedep-siti. Semnat : Prewdintele Consiliului Directorilor al Republicii Moldova,P. Erhard (P. Erhan n.n.), Directorul General al Afacerilor Externe,I. Pelivan".

La declaratia de mai sus a aderat Sfatul Tarii" (consiliu al po-porului) prin intermediul unui Preedinte.

Dumnezeu sa aiba in paza pe Excelenta Voastra multi aniIac,d, 1 februarie 1918

Cel mai atent si devotat servitorManuel Multedo

IIIExcelentisimo Serior

Muy Serior mio; En adición a mis despachos anteriores sobre lapolitica de Rumania en Besarabia y como nueva prueba de la aproxi-macion creciente entre ambos paises transcribo a V(uestra) E(xcelencia)el telegrama que el Sfatul Tzarei" de la Repilblica Moldava ha dirigidoal Parlamento rumano y del cual se dara lectura en la primera sesiónpliblica de Oste :

El Parlamento de la joven RepUblica Moldava Sfatul Tzarei"saluda de todo corazón al Parlamento Rumano que se reune hoy de nuevoen la vieja capital de la Moldavia en circunstancias muy dificiles parala existencia y el provenir del pueblo rumano. Nuestros sentimientosamistosos y fraternales con respecto a la Rumania son tanto más vivos,cuanto que sus ejércitos se encuentran en nuestro pais dandonos un po-deroso concurso para asegurar nuestra existencia de estado nuevo e in-dependiente. Nosotros deseamos que vuestra labor sea fecunda, a finde que vuestros esfuerzos puedan asegurar tanto la felicidad del paisy de todo el pueblo rumano que ha sufrido mucho, como salvaguardarlos intereses de los aliados, en el mimero de los cuales tenemos la honrade contarnos también. Firmado : El Presidente del Sfatul Tzarei" IonIncouletz".

Es sencilo observar en este documento que el Sfatul Tzarei"habla de la Besarabia como estado nuevo e independiente, sin que hastaahora se sepa de ninguna resolución oficial por parte de la BepüblicaMoldava que rompa sus vinculos con el Estado Ruso, del cual aunqueautónoma, depende por virtud del Reglamento administrativo votadopor el Sfatul Tzarei" el 10 de Diciembre de 1917.

Además, dicho documento afirma que la RepUblica Moldava osea Besarabia se cuenta como aliada de lEntente" y esta afirmaciónse hace justamente en los momentos en que el gobierno de Petrogradotrata en Brest-Litowski una paz separada con los Imperios Centrales.

www.dacoromanica.ro

9 D ocurnentediplomatice spaniole 47

En los circulos bien informados se dice que Besarabia proclamaráen breve su inclependencia de Rusia, a cuyo acto transcendental no sonciertamente ajenos ni el Gobierno Rumano, ni los representantes delEntente" en Jassy que se esfuerzan por rehacer con elementos de laRusia del Sur un nuevo frente oriental del cual formarfa parte el exce-lente efircito rumano.

Dios guarde a V(uestra) E(xcelencia) muchos afrosIassy, 2 de Febrero de 1918


(Ibidem, nr. actului 28, 4 file)ExcelentaMu lt stimate dornn; ca adaugire la depe*ele mele anterioare asu-

pra politicii Romaniei in Basarabia ,*i ca noua dovada de apropiere cies-cinda intre ambele taxi transcriu Excelentei Voastre telegrama pe careSfatul TArii." al Republicii Moldova a transmis-o Parlamentului roman

careia i se va da citire la prima sesiune publica a acestuia :f 7 Parlamentul tinerei Republici Moldova Sfatul Tarii" saluta din

toat inima Parlamentul roman care se reune*te astazi din non In N e-chea capitala a Moldovei in imprejurari foarte dificile pentru existenta

viitorul poporului roman. Sentimentele noastre prietene*ti i frat,e*tifata, de Romania sint cu atit mai vii cu cit armatele sale se afla in taranoastra dindu-ne un puternic ajutor pentru a ne asigura existenta destat nou i independent. Noi dorim ca activitatea voastra sa fie fecunda,cu scopul ca eforturile voastre s poata asigura atit fericirea tarii *i aintregului popor roman care a suferit mult, cit i pentru a salvgardainteresele aliatilor, printre care avem onoarea de a ne numara *i noi.Sernnat : Pre*edintele Sfatului Tarii" Ion Inculet".

Este u*or de observat in acest document ca Sfatul Tarii" vor-be*te de Basarabia ca stat nou *i independent, Mfg, ca pina in prezentsa fie cunoscuta nici o rezolutie oficiala adoptata de Republica Mol-dova prin care sa, fie rupte legaturile cu statul rus, de care, de,si auto-noma, depinde in virtutea Regulamentului administrativ votat de Sfa-tul pall" la 10 decernbrie 1917.

In afara de aceasta, documentul mentionat afirma ca RepublicaMoldova adica, Basarabia se numara printre aliatii Antantei"aceasta afirmatie se face exact in momentul in care guvernul de la Pe-trograd poarta, tratative la Brest-Litowsk pentru o pace separata cuPuterile Centrale.

In cercurile bine infmmate se spune c Basarabia ii va proclamaIn scurt timp independenta fata de Rusia, act de a carui importantatranscedentala nu sint straini, fara indoialii, nici guvernul roman, nicireprezentantii Antantei" din Iasi care se straduiesc s, refaca cu ele-mente ale Rusiei de Sud un nou front oriental din care ar urma sa fa-ca parte *i excelenta armata romana.

Dumnezeu WA, aiba in paza pe Excelenta Voastra multi ani.2 februarie 1918.


Iasi,

si

ei

www.dacoromanica.ro

48 Engen Deniie 10

IV

Excelentisimo Selior

Muy Seithr mth ; Un acontecimien'o impottante para el provenir deRumania se ha producido el 6 de Febrero actual en Besarabia, dondela Republica Moldava continuando la rapicla envolución comenzada enDiciembre Ultimo ha declarado rotos los débiles lazos que la unian ala RepUblica Federal Rusa y ha afinnado su existencia como estadoindependiente, autónomo y soberano.

Las circunstancias en que este suceso histórico se realiza no de-jan lugar a dudas sobre su significación ; acentuada por la fecha elegi-do para la Declaración de la independencia de la RepUblica de Mol-davia que es la del aniversario de la union de los Principados de Va-laquia y Moldavia bajo la denominaciOn de Rumania. La prensa ruma-na saluda al nuevo estado independiente con calurosas frases de felici-tación recordando que hace 106 atios fue la Besarabia separada de Mol-davia para ser anexionada a Rusia.

Aqui se considera que la determinación adoptada por el SfatulTzarei" revela la impottancia del elemento rumano en Besarabia queno ha podido ser clestruido ni con las depottaciones de campesinos ru-manos enviados más alla del Dniester hasta el CAucaso y el impuestoporlos gobiernos rusos bajo pretexto de darles tierras, ni con la sustituciónpor el derecho general ruso de la legislaci on civil rumana bizantina quese conservaba en Besarabia, ni por el prejuicio injusto con que se fa-llaban los pleitos entre moldavos y rusos atribuyendo sistematicamen-te a estos la razón en la Andiencia de Odesa y en el Tribunal Supre-mo de Petrogrado, de suerte que la propiedad iba pasando de manosmoldavas a manos rusas, ni por la denegacion de escuelas plimariasnacionales a los Besarabios, Unico pueblo de los que componian el Im-perio ruso al cual se negaba este beneficio, ni con ninguno de los es-fuerzos varios realizados por medio de los cuales se trataba de rusificara Besarabia extinguiendo su alma nacional.

Se considera en general que el acto de Besarabia declarando suindependencia es el paso que le conduce a su anexión a Rumania, atm-que se teme que si bien los aliados no opongan dificultades al cum-

lirniento de dicha anexión por ellos aconsejada y apadrinada, puedenopanerse los Imperios Centrales cuyas relaciones con la RepUblica deUkrania que reclama la -Besarabia como parte integrante de su territo-rio, que se han mejorado hasta el punto de anunciarse entre ellas paramuy pronto Ja firma de una paz entre la Republica de Ukrania y Alermania y sus aliados.

Dios guarde a V(uestra) E(xcelencia) Machos aiios.Iassy, 7 de Febrero de 1918.

Su mas atento seguro servidorManuel Multedo

(Ibiderd, nr. actului 29, 4 file)

www.dacoromanica.ro

11 Documente eiplomatice spanicle 49

ExcelentaMu lt stimate damn; un eveniment important pentru viitorul Ro-

maniei s-a produs la 6 februarie ui Basarabia nude Republica Moldova,continuind rapicla evolutie inceputa in decembrie trecut, a declarat rup-te slabele legilturi care o legau de Republica Pederalg Rusa si afir-mat existenta ea stat independent, autonom i suveran.

Imprejurarile in care se realizeaza acest eveniment istoric nu lasglac la indoieli asupra semnificatiei sale, scoasa In evidenta de data alea-sä pentru declararea independentei Republicii Moldova care este aceeaa aniversgrii unirii Principatelor Tara Romaneasca si Moldova sub de-numirea Romania. Presa romana saluta noul stat independent eu fra-ze calduroase de felicitare, amintind c acum 106 ani Basarabia a fostseparata de Moldova pentru a fi anexata la Rusia.

Aici se considerg c declaratia adoptata de Sfatul Tgrii" demons-treaza importaiata elementului ronallnese din Basarabia care nu a pututfi distrus nici prin deportarile de tarani romani trimii dincolo de Nis-tru pina in Caucaz impuse de guvernele ruse sub pretextul de a-i impro-prietari cu pamint, nigi prin inlocuirea cu legislatia generala rusg a le-

civile romane de tip bizantin care se 'Astra in Basarabia, niciprin nedreptgtile premeditate cu care se incheiau procesele dintre mol-doveni i rusi si prin care li se &idea sistematic dreptate acestora dinurma de catre inbtanta de la Odesa si de &are Tribunalul suprem dinPetrograd, astfel incit proprietatea trecea din miinile moldovenilor incele ale rusilor, nici prin interzicerea scolilor primare nationale pentrubasarabeni, unicul popor din Imperiul rus canna i se nega acest drept,nici cu toate celelalte eforturi prin care se incerca rusificarea Basara-biei i distrugerea sufletulni slu national.

Se considera in general eg actul Basarabiei prin care ki declargindependenta este pasul care o conduce spre unirea cu Romania, cu toa-te c existg temerea ea, desi aliatii nu vor face nici un fel de greutatipentru infaptuirea unirii pe care ei au recomandat-o si sprijinit-o, arputea sa se opuna Imperiile Centrale ale chror relatii cu Republica U.-eraina, care reclama Basarabia ca parte integranta a teritoriului sau, s-auimbunatatit ping, acolo incit s-a ammtat ca foarte curind se va semnao pace intre Republica Ucraina si Germania si aliatii

Dumnezeu sa aiba in paza pe Excelenta Voastrg multi ani.Iasi, 7 februarie 1918Cel mai devotat si atent servitor Manuel Mu Redo

V

Excelentisimo Serior

Muy Senor mio ; Segim noticias oficiales las tropas rumanas aca-ban de entrar en las ciudades de Bender e Ismail, ambas fronterizascon Ukr ania, de suerte que la ocupación militar de la Besarabia porRumania puede ya considerarse como un hecho.

En su avance las tropas rumanos han idd desalojando a los ru-sos, de cuyos pertrechos y municiones se han apoderado, la mayoriaen exçelente estadd. Solo en un depósito próximo a Bender encontra-ron los rumanos ochocientos cafrones completamente nuevos.

4 c. 3380

gislatiei

si-a

sti.

www.dacoromanica.ro

50 Eugen Den'n 12

Seria pi ematuro fijar las consecuencios que tal ocupación entrafia,y sii que se pueda congeturar cual cea el resultado final, es de pre-gUillil que dada la unidacl de laza, pues como es sobido, la Besarabiano es sino una parte de la Moldavia, pais rumano por origen, caracter,lengua e histoi ia, este primer paso sea seguido por otros que fusionenesta feraz comarca con su antigua madre patria.

Dios guarde a V(uestra) E(xcelencia) ranchos ahosIassy, 7 de Febrero de 1918


(Ibidem, nr. actulai 30, 3 file)

Excelent a

Mu lt stimate domn ; conform informatiilor oficiale tiupele romaneau intiat in orasele Bender si Ismail, amindomi aflate la frontiera cuUcraina, astfel incit ocuparea militara a Basarabiei de catre Romaniapoate fi considerata deja ca un fapt implinit.

In maintarea lor, trupele romane i-au dislocat pe rusi, punind sta-pe dottiile i munithle lor, cea mai mare parte dintre ele aflata

intr-o stare excelenta. umai intr-un depozit din aplopiere de Benderromanii au gasit opt sute de tunuri complet noi.

Ar fi plematur sa se stabileasca urmitrile pe care o astfel de ocupatiele implica, i Ma a se putea face presupuneri despre rezultatul final, estetotusi admis c, data fiind unitatea de neam, caci asa cum se stie Ba-sarabia nu este decit o parte din Moldova, taia româneasca prin origine,caracter, limba si istorie, acest prim pas va fi mmat de altii care sadud!, la unirea acestei bogate regiuni cu vechea sa patrie mama.

Dumnezeu sa' aiba in paza pe Excelenta Voastra multi ani.Iasi, 7 februarie 1918


VI

Excelentisimo Sehor

Muy Señor mio ; La visita que en estos momentos realiza el Pre-siednte del Consejo de Ministros al vecino pais de Besarabia, entrahaimportantes consecuencias. Segim se cree obedece el viaje al deseo deestrechar la aproximaciOn hace tiempo iniciada que puede dar por 1 e-sultado la fusion de la mencionada comarca con el resto del territorioque compone el reino de Rumania, del que le separó, como es conocido,el tratado de Bucarest en 1812, concluido entre Rusia y la SublimePuerta, soberana entonces de los Principados de Moldavia y Valaquia.

El Presidente del Consejo de Ministros, el Ministro de la guerray todas las personas que los acornpahan llegaron a Kichinew a las 10de la mahana. En el andén de la estaci On fueron saludados por elPresidente del Sfatul Tzarei", el Presidente del Consejo de Ministrosbesarabiano, el general Braesco, el Ministro de la Guerra, atompañados del

pinireB

www.dacoromanica.ro

13 Doci mente di len -dice cpaniole 51

rest() del Ministerio, el Aleqlde de la ciudad, el arzobigpo ortodoxoy notables de la ciudad. Algunos destacamentos de tropas rurnanas lesrindieron honores militates.

Después de las presentaciones oficiales se formó la comitiva a laque precedió un escuadrón de caballeria y a su paso por la ciudad fuesaludada con manifestaciones de caluroso entusiasmo.

El Presidente, sefior Marghiloman, ha eelebrado varias conferenciascon el Presidente del Sfatul Tzarei", asi como con las mas significa-(las personalidades de dicha asamblea, conferencias a las que se lasatr'buye la importancia de que los elementos rumanos de Besarabia pro-curan hallar el procedimiento y la formula para lograr la vinculacion desu tierra a esta naciOn.

A lo que se dice, en estos intentos de aproximaciOn al Estado rmano se compromente a respetar las conquistas democraticas propaga-das alli por la revolución rusa, aceptando una formula, todavia no de-finida, de una Besarabia autónoma.

El Presidente ha invitado oticialmente a los representantes de varias corporaciones.

Aunque oficialmente no ha sido declarado, es factible que el Pre-sidente del Gobierno rumano asista a la declaración de union procla-mada por la Asamblea constituyente besarabiana.

Habiendose intentado hallar la formula que sancione la union, larapidez con que se anuncia el retorno del Presidente hace presurnir quefue hallada, augurando que la negociación terminó felizmente.

Dios guarde a V(uestra) E(xcelentia) muchos aims.Iassy, 9 de Abril de 1918.

Su más atento y seguro servidorManuel Multedo

(Ibidera, nr. actului 43, 5 file)ExcelentàMult stimate domn ; vizita pe care o intreprinde In aceste momente

Pre§edintele Consiliului de Minktri in tara vecin'a, Basarabia,importante consecinte. Dupg cit se pare scopul chlititoriei 11 constituiedorinta de a m'ari apropierea initiata cu citva timp in urma, care s'apoat avea drept rezultat unirea mentionatei provincii cu restul terito-riului care formeaz1 regatul Romaniei, de care a fost separat5,, cum estecunoscut, prin tratatul de la Bucure§ti din 1812, incheiat intre Rusia

Sublima Poart5,, pe atunci suverana a Principatelor Moldovei i TariiRomanesti.

Pre§edintele Consiliului de Ministri, ministrul de razboi §i toatepersoanele care4 insotesc au Sosit la Chkinau la ora 10 dirnineata. Peperonul Orli au fost salutati de atre Pre§edintele Sfatului Tgrii", Pre-§edintele Consiliului de Mini§tri basarabean, generalul BrIescu, minis-trul de razboi, insatiti de eeilalti minktri, primarul orasului, arhiepisco-pul ortodox §i notabilithti ale orasului. Citeva deta§amente de truperomâne au prezentat onorurile militare.

Dupg prezentarile oficiale s-a format cortegiul, precedat de nn es-cadron de cavalerie, 0 la trecerea sa prin ora§ a fost salutat cu manifes-tgri de cald entuziasm.

implic

ii

www.dacoromanica.ro

p2 Eu gen Deni7e 14

Presedintele, domnul Marghiloman, a avut mai multe intrevedericu Pre§edintele Sfatului Tarn", precum §i cu cele mai importante per-sonalitiiti ale amintitei aduna'ri, intrevederi carora li se atribuie impor-tanta deoarece romanii din Basarabia Incearc sii gaseasca formula §i.procedura prin care sa reuvasca a lega acest pamint cu tara.

Dupa cum se spune, in aceste incercari de apropiere fao, de sta-tul roman ei (basarabenii n.n.) se angajeaza sa respecte cuceririle de-mocratice propagate acolo de revolutia rusa, acceptind. o formula, Incanedefinita, a unei Basarabii autonome.

Pre§edintele a invitat oficial pe reprezentantii diferitelor corporatii,Detu nu s-a declarat oficial, este posibil ca Pre§edintele guvernulni

roman sa asiste la declararea unirii proclamata de Adimarea Constitu-anta basarabeana.

Incercindu-se sa se gaseasca formula care sa sanctioneze unirea)rapiditatea cu care se anunta intoarcerea pre§edintelui lash loc presupu-nerii ca ea a fost gasita, prezicind astfel ca negocierile au avut un sfir-sit fericit.

Durnnezeu s atha in paza pe Excelenta Voastra multiIasi, 9 aprilie 1918.

Cel mai atent §i devotat ervitorManuel Mu Redo

VIIExcelentisimo Senor

Muy Sefior mio ; No haciéndose esperar el resultado de la visitadel Presidente de este Gobierno a Kichinew, un telegrama de aquellacapital, se ha adelantado a su recien retorno, anunciando que el Sfa-tul Tzarei" vote en el dia de ayer por 35 votos contra 5, la union dela Besarabia a Rumania, votación que se ha efectuado en presencia delPresidente del Consejo rumano.

lo que manifestan las noticias recientes de Kiclnnew, la Sesiónde la referida Asamblea tuvo lugar en medio de una emoción que aimse acreció cuando el presidente se levant6 a recoger el resultado de lavotación y tomar acto de el en nombre del pueblo rumano y de S(u)M(ajestad) el Re3n Fernando.

Terminada la histórica reunión los Ministros rumanos, los minis-tros beSarabianos y otros dignatarios, se encaminaron a la Catedral enla que se celebrO un Te Deum de gracia.

El histórico documento por el cual el Sfatul Tzarei" decreta suunien a la Rumania, esta, concebido en los siguientes torminos :

7)En nombre del pueblo de Besarabia el Sfatul Tzarei" declaraLa repithlica democratica moldava (Besarabia) en sus fronteras entreel Prutt, el Dniester; el panubio, la mar Negra (stig !) y sus antiguastfronteras con Austria, separada por la Rusia mits de 100 anus ha, delcuerpo de la vieja Moldavia, en virtud del derecho hist6rico y del de-recho nacional, sobre la base del derecho que los pueblos tienen de dis-poner de su suerte desde ahora y para Aiempre, se une con su madrela Rumania.

ani.

tA

www.dacoromanica.ro

15 Doeurnente diplomatice spaniole 53

Esta union se efectua sobre las bases siguientes : 1) El SfatulTzarei" actual continuare funcionondo para recobrar y realizar la refor-ma agraria, conforme a las neeesidades y exigencias del pueblo ; sus de-cisiones seran reconocidas por el gobierno rumano. 2) La Besarabiaconserva su autonomia provincial, manteniendo un Sfatul Tzarei"(Asamblea) elegido, en adelante, por sufragio universal, igual, directo ysecreto ; un órgano ejecutivo y una administración propria. 3) Sera dela competencia del Sfatul Tzarei" : a) votar los presupuestos locales ;b) vigilar sobre los organismos municipales c) nombrar todos los funci-onarios de la administración local por intermedio de su órgano ejecu-tivo ; sus altos funcionarios seran confirmados por el Gobierno. 4) Elreclutamiento del ejército se hara, en principio, sobre bases territoria-les 5) Las leyes en vigor y la organización local quedan en vigor y po-dran ser modificadas por el Parlamento rumano solamente cuando losreprezentantes de la Besarabia participen a sus trabajos. 6) El dere-cho de las minorias de Besarabia sera respetado 7) Dos representantesde Besarabia entraran en el Consejo de Ministros rumano ; esos repre-sentantes sern nombrados por el Sfatul Tzarei" actual y, en ade-lante, se designaran sacandoles del seno de los representantes de Be-sarabia en el Parlamento rumano 8) La Besarabia enviara al Parlamen-to rumano un admero de representantes proporcional a su poblacien yelegidos sobre la base del voto universal, igual, directo y secreto 9) To-das las eleccionas de Besarabia por las aldeas, villas y ciudades tendránlugar sobre la base del voto universal, igual, secreto y directo 10) Lalibertad individual, la libertad de la prensa, de palabra, de creencias,de reunion y todas las libertades plblicas seran garantizadas por laConstituci en. 11) Todas las violaciones de las leyes, cometidas por ra-zones politicas en los momentos agitados de la transformación reciente,serail objeto de una amnistia.

Habiendose unido la Besarabia con su madre patria, la Rumania;el Parlamento rumano decidirá la convocaciOn inmediata de la Cons-tituyente, en la que entrarán tambien representantes de la Besara-bia en mimero proporcional a su población ; esos representantes serailelegidos mediante escrutinio universal, igual, directo y secreto, paradecidir, juntamente con los dernas, la inscripción en la Constitución delos principios y las garantias indicadas mas arriba.

i Viva la union de la Besarabia con Rumania por siempre y para,siernpre !"

Tal documento aparece firmado por el Presidente del Sfatul Tza-rei", Seiior I. Incaletz, y el secretario de la mismo Asamblea, SeflorI. Buzdugan.

Entraila este acontecimiento para la politica interior de Rumaniala importancia de ser el poderoso estimulo de una renovación en sentidodemocratico (cuyas consecuencias no han de hacerse esperar), asi comopara su politica exterior, la de crear la tension de relaciones con la Re-pUblica Ucraniana que pierde la feraz comarca comprendida entre el Prutty el Dniester, extensien que marca hacia oriente el avance de la fronteraan tigu a rum ana .

La Austa realización de una parte del ideal nacional ha produ-cido en Iassy honda ernoción de la que es interprete el jefe del partido

;,

www.dacoromanica.ro

54 Eu,.en Den i ze 16

liberal, Selior Juan Bratiano, en un telegrama dirigido al Presidentedel Sfatul Tzarei", que dice asi la voz de la sangie, ley natural delas naciones, la sola ley que construye otras durables os une para siem-pre a nosotros. Hermanos, sed los bienvenidos".

Dios guarde a V(uestra) E(xcelentia) muchos ahosIassy, 10 de Abril de 1918

Su mas atento segura servidorManuel Mu Redo

(Ibidem, nr. actului 40, 7 file)

Excelenta

Mu lt stimate donut ; fara 85, astepte rezultatul vizitei Presedinteluiacestui guvern la Chisinau, o telegrama din acea capitala a ajuns inain-te de recenta sa intoarcere, anuntind ca Sfatul Tarii" a votat ieri cu35 de voturi contra 5, unirea Basarabiei cu Romania, votare care s-aefectuat in prezenta Presedintelui Consiliului roman.

Potrivit informatiilor reeente de la Chisinau, sedinta Adunariimentionate a avut loc in mijlocul unei emotii care a devenit si mai mareatunci cind presedintele s-a ridicat pentru a constata rezultatul votuluisi pentru a lua act de el in numele poporului roman 0 al MajestatiiSale, Regele Ferdinand.

La terminarea istoricei reuniuni ministrii romani, ministrii basara-beni 0 ceilalti demnitari s-au indreptat spre Catedrala unde s-a celebratun Te Deum de multumire.

Istoricul document prin care Sfatul r aril" decreteaza unirea cuRomania este coneeput in termenii urmatori :

In numele poporului Basarabiei, Sfatul Tarii" declara : republi-ca democratica moldoveneasel (Basarabia) in frontierele sale dintre Prat,Nistru, Dunare, Marea Neagra si vechile sale granite eu Austria, separatade care Rusia, acum mai bine de 100 de ani, din trupul vechii Moldove,in virtutea dreptului istoric si a dreptului national, pe baza dreptuluipe care il au popoarele de a dispune de soarta lor, din acest moment sipentru totdeauna, se uneste cu mama sa Romania.

Aceasta unire se face pe urmatoarele baze : 1) Sfatul Tarii" ac-tual va continua sa functioneze pentru a restabili si realiza reforma a-grara, in conformitate cu nevoile si cererile poporului; hotaririle sale vorfi recunoscute de catre guvernul roman. 2) Basarabia isi va 'Astra a-tito-nomia provinciala, mentinind un ;,Sfat'al Tarii"TAdunare) ales, in vii-tor, prin vot universal, egal, direct si secret ; un organ executiv si o ad-ministratie proprie. 3) Va fi de eompetenta Sfatul Tarii" : a) sa votezebugetele locale; b) sa supravegheze organismele municipale; c) sa nu-measca pe toti functionarii administratiei locale prin intermediul orga-nului au executiv; functilnarii WM de rang inalt vor fi confirmati de gu-vern. 4) Recrutarea armatei se va face, in principiu, pe baze teritoriale5) Legile in vigoare si organizarea locala ramin valabile si vor putea fimodificate de catre Parlamentul roman numai atunci cind reprezentantiiBasarabiei vor participa la lucrarile sale. 6) Dreptul minoritatilor dinBasarabia va fi respectat. 7) Doi reprezentanti ai Basarabiei vor intrain Consiliul de Ministri roman; acesti reprezentanti vor fi numiti de

www.dacoromanica.ro

17 Documente diplomatice spaniole 55

actualul Sfat al Tara" s,i, pe viitor, vor fi desemnati din rindurile re-prezentantilor Basarabiei in Parlamentul roman. 8) Basarabia va tri-mite in Parlamentul roman un numar de reprezentanti proportional cnpopulatia sa i alesi pe baza votului universal, egal, direct si secret.9) Toate alegerile din Basarabia, din sate, ciltune i orase vor avea bcpe baza votului universal, egal, secret 0 direct. 10) LibeiAatea indivi-

libertatea presei, a cuvintului, a religiei, de intrunire i toatepublice vor fi garantate prin Constitutie. 11) Toate mncalcrile

legilor, comise din motive politice in momentele agitate ale recentei trans-formitri, vor face obiectul unei anmistii.

Unindu-se Basarabia cu patria main, Romania, Parlamentul ro-man hotari convocarea imediatil, a Constituantei, in care vor intrade asemenea reprezentanti ai Basarabiei in num'Ar proportional cu po-pulatia sa; acesti reprezentanti vor fi alesi prin vot universal, egal, di-rect si secret, pentru a hotari, impreuna, en ceilalti, inscrierea in Cons-titutie a principiilor i garantiilor arnintite mai sus.

Traiasca unirea Basarabiei cu Romania mereu i pentru totdeauna !Astfel de document apare semnat de Presedintele Sfatului

donmul I. Inculet si de secretarul aceleiasi Adunari, domnul I. Buthu-gan.

Acest eveniment are pentru politica internit a Romaniei importan-ta de a fi un puternic imbold in vederea unei reinnoiii in sens democra-tic (ale ca'rei consecinte nu se vor rasa asteptate), asa precum pentrupolitica sa externa, va crea tensiuni in relatiile cu Republica Ucraineana,,care pierde bogata regiune cuprinsa intre Prut i Nistru, i va marcaextinderea spre rása,rit a vechiului hotar romanesc.

Fericita infilptuire a unei parti din idealul national a provocat laIai adinca emotie, al cairui interpret s-a facut seful partidului liberal,domnul Ion Bratianu, intr-o telegrama, adresata, Presedintelui SfatuluiPTV, in care se spunea Vocea singelui, legea naturala a natiunilor,singura lege care construieste altele durabile va, uneste pentru totdeaunacu noi. Fratilor, fil,A bineveniti".

Durnnezeu s aiba,' in path', pe Excelenta Voastid multi aniIasi, 10 aprilie 1918


VIIIExcelentisimo Seiior

Muy Seiior mio ; Dentro de la caótica confusion que en esta partede Europa deriva de la guerra se aperciben los primeros resultados quela unión de la Basarabia a Rumania ha originado en los vecinos paises,asi como es posible congeturar la suerte que espera a esa uni6n en elpróximo tratado de paz parcial con los Imperios Centrales.

En lo que concierne a Rusia la prensa revolucionaria partidariadel derecho de las nacionalidades a elegir sa propio destino, saluda enel acto cumplido por el Sfatul Tzarei" una confirmaciOn de su prin-cipio. No son las armas sino la libre voluntad de la mayoria la que debe

va

Ii-berti

www.dacoromanica.ro

_56 Fugen Denize 18

regUlar el destino de los pueblos. En consecuencia le parece esta uniOndice una reparación de la injusticia cometida por la antigua di-

plomacia zarista del Viejo Petrogrado".La naciente nación que se levanta de en-6e las ruinas del ex Im-

perio, bajo la denominación de Repliblica Ukraniana interpreta esa'como el ahogo maritimo para su trafico, cortada su comunicación

m6A cercana al Mar Negro.Dada la buena relación que media entre la nueva RepUblica y las

Potencias Centrales, acaba de enviar aquella una nota a estaA exponien-do los derechos que cree tener sobre la Besarabia.

El Ministerio de Negocios Extranjeros de la Repriblica Ukranianafundamenta indisoluble union" con las siguientes razones de orden.ettografico, económico y politico : a) En relación con la raza, la BesaLtabia esta principalmente habitada per ukranios, especialmente en la par--te Meridional, en el litoral del Mar Negro, en la que constituyen la ma-yoria de la población. b) Tocante a la economia, todo el litoral es-0,intimamente ligado al resto del litoral del Mar Negro, del que Odessaes el centro natural económico. c) Por lo que ataile a lo polItico, todocambio en la frontera ruso-rumana constituye un atentado a los intere-ses politicos de la Reptiblica. En consecuencia de las razones que prece-den, pide a las Potencias Centrales se le conceda la intervención en lapaz que entre ellas y Rumania va a efectuarse, como parte interesadaen la resoluciOn de la cuestión de Besarabia. Cuales wan las preten-siones de Ukrania Reinindicara en su totalidad la Besarabia o recla-mar& una parte del litoral maritimo Como las frontera naturales de laBesarabia estan tan bien trazadas por la topografia entre el Prutt, elpniester y el Mar Negro, y en cuanto a la raza el 70 por ciento es ru-mana, confiase aqui en que las invocaciones de orden politico de Ukraniano harán efecto en el animo de los Centrales.

Ademas, de que a esas Potencias la ocasión se les presenta de gran-jearse la buena voluntad de Rumania, dando su aprobación a esta vo-luntaria union que a ellos no les irroga ningan inmediato perjuicio.

Dios guarde a V(uestra) E(xcelentia) muchos arms.Iassy, 15 de Abril de 1918


(Ibidem, nr. actului 41, 5 file)Excelenta

Mult stimate domn; in each-ill confuziei haotice provocata de razboiin aceasta parte a Europei se percep primele reactii pe care unireaBasarabiei cu Romania le-a provocat in tkile vecine, astfel incit este posi-bil sa se fad, presupuneri in legatura cu soarta acestei uniri in apropi-atul tratat de pace partial cu Imperiile Centrale.

In ceea ce priveste Rusia, pesa revolutionara, partizana a dreptu-lui nationalitatilor de a-si alege propriul destin, saluta in actul infaptuitde Sfatul o confirmare a acestui principiu. Nu armele; ci liberaTchita a majoritatii este aceea care trebuie s eglementeze destinul po-poarelor. In consecinta aceasta unire i se pare spune o reparatie anedreptatii comise de vechea diplomatie tarista din Vechiul Petrograd".

u-niOn

la

Tgarii"

II

www.dacoromanica.ro

19 Docun ente cliplomatice spaniole 57

Noua natiune care se ridica din ruinele fostului Imperiu, sub de-numirea de Republica Ucraineana, interpreteaza aceasta unire ca ç. su-focare a traficului sau maritim, fiindu-i taiata comunicarea cea mai a-propiata cu Marea Neagra.

Data find buna relatie care exista, intre noua Bepublic i PuterileCentrale, aceasta le-a trimis o nota In care ii expune drepturile pe carecrede ca le are asupra Basaiabiei.

Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Ucraina ii fundamen-teaza, Indisolubila unire" cu urmatoarele motive de ordin etnografic,economic si politic : a) In privinta apartenentei etnice, Basarabia estelocuita in principal de ucrainieni, mai ales in partea sudica, pe trumulMarii Negre, unde formeaza majoritatea populatiei. b) In privinta eco-nomiei, tot litoralul este strins legat de restul tarmului Mali Negre, alcarui ceutru economic natural este Odesa. c) In privinta aspectului po-litic mice schimbare a frontierei ruso-romane constitute un atentat lainteresele politice ale Republicii. Ca urmare a acestor motive, cerePuterilor Centrale sn-i acorde dreptul de a interveni in pacea care se vaincheia intre ele si Romania, ca parte interesata in rezolvarea problemeiBasarabiei. Cale vor fi pretentiile Ucrainei ? Va cere Basarabia in tota-aate sau doar o parte a litor alului maritim ? Dar cum frontierele natura-le ale Basarabiei sint atit de bine tiesate de topografie intre Prut,Nistru i Marea Neagra iar in ceea ce privete rasa, 70% sint romani, aicise crede c motivele de ordin politic ale Ucrainei nu vor avea efect asupraPuterilor Centrale.

In afara, de aceasta, daca, acestor puteri li se prezinta ocazia de a-sicistiga bunavointa Romaniei, ele nu vor ezita salt dea aprobarea pentruaceasta libera unire care nu le poate aduce nici un fel de prejudiciuirnediat.

Durnnezeu s aiba in paza pe Excelenta Voastra multi ani.Iasi, 15 aprilie 1918


IxExcelentisirno Señor

Muy Seilor mio El acuerdo del Sfatul Tzarei" de union deBesarabia a su madre patria, ha sido celebrado el dia de hoy con unasolemne fiesta que ha tenido lugar en esta antigua capital de la Moldavia.

A las diez de la maliana llegaron les representantes de la Begat abiaque elan esperados en la estación por las autotidades civiles p mi-Mares, con la asistencia Integra del Ministerio pre§idido por el seilorMat ghiloman. Algunas path ótieas sociedade enarbolaban banderas na-cionales y la afluencia del pueblo ei a considerable. Todos los ministio§dei ex Estado Besarabiano, llegaron a la hora convenida y a su cabezael Piesidente del Sfatul Tzarei" a sea el Consejo del Pals. A conti-nuación, despues de las presenntaciones oficiales la comitiva se encami-no a la Metropolf, en la que se cant o un Te Deum de gracias en elque estuvieron piesentes Sus Majestades el Rey y la Reina y la Fami-

www.dacoromanica.ro

58 Fugen Dei in 20

lia Real Terminada la ceiemonia leligiosa SS. MV, han recibido en elPalacio Metiopolitano a les repre.entantes del gol ierno besarabianr.

Al banqr ete celebrado despus en la iesidencio de les Rcyes hanasistido los ministros besaiabianos,lcs Ministros do 12 Cricna, los Presi-dentes de las Gammas, alto clew ort-odoxo y Darns de la Corte.

El discuiso de. Rey Fernando ha dado lai bienvenida en terminogde caluro a cordialidad. La anirnación (Fe ha leinado en este dfa enla ciudad, las ovaciones de que han sido objeto los Representantes deBesarabia y el unknime parabien que les da la prensa han evidenciadodel regocijo que participaban por igual todas las clases sociales.

A las oi ce cle la noche paitió la Comisión Lesai abiaria a Kichinew,termir ada esta jc rnada histórica que ha ellado la tealización de unaparte de la aspiraciOn lacional de la Rumania Grande.

Dios gum& V(uestra) E(xcelencia) mi ches arksIeLsy, 19 de Abril de 1918

Su mks atcnto segmo QcividcrManuel Multedo

(Ibiden , nr. actului 42, 4 file)Excelenta

Mult stimate dermi; acoidul Sfatului Ti'aii" de uniro a Basaiabieicu patia sa n arnA, a lost QA1lAtorit asUizi en 0 manifestare solemnacare a avut lee m aceasta veche capitala a Mcldel ei.

La oldie zeee dhnineata an osit repezentantii Basarabiei careerau asteptati la gara de auteriUtile eivile i militaie, cu asistenta inte-grala a guveinului prezidat de domnul Marghilornan. Anumite socieartipatriotiee au arbcrat steagnrile nationale si aflueirta poporului era con-siderabila. Teti minitrii fostului stat basarabean au venit la ora con-veniti-r" si in fruntea lei so afla Piesedintele Sfatmui pill" adicil al

In continuare, dupa prezentarile eficiare cortegiul s-aindreptat spite Mitropolie, in care s-a cintat un Te Deum de multumirela care au participat Majestätile lor, Regele §i Regina si familia regala.Dupa terminarea ceremoniei ieligioase MajesOtile Lor i-au p imit, inPalatul Metropolitan, re repiezentantii guveinului basarabean.

La banchetul dat dupit aceea la resedinta Regilor au asistatbasaiabeni, mini trii coroanei, Preedintii Cameren r, inaltul ckr

ordotox si doamne de la elate.Diseursul regelui Ferdinand i-a salutat (pe basarabeni n.n.) in

ter meni de calduroasil col dialitate. Animatia care a domnit in aceastazi In oras, ovatiile al caror object au febt repezentantir Basarabieiunanimul saint de bun venit pe care 1-a acordat 'mesa au evidentiat bu-curia la care participau in mod egal toate clasele sociale.

La (Bele unsprezece din noapte Comisia basarabeana a plecat laChisinau, terminindu-se aceasta zi istorica care a pecetluit realizareaunei parti a aspiratiei nationale a României Mari.

Dumnezeu s aiba in paza pe Excelenta Voastra multi ani.Iasi 19 aprilie 1918


Conhiliului Tat ii.

mi-nistrii

ei

www.dacoromanica.ro

21 Documente diplornatice spaniole 59

DOCUMENTS DIPLOMATIQUES ESPAGNOLSCONCEENANT L'UNION

DE LA BESSARABIE AVEC LA ROUMANIE EN 1918Résumé

L'aliterr publie reuf dcemneLt, diplornatiques ec,pagnols, neuf re-laters du mini,the de l'ai agne a Itu-sy, Marmel MLltedo, la piemièieen date de 27 janvier 1918 et la dernière en date de 19 avnl de lamemo anne. Les relations representent ime synthèse politique, objecti-ve et precise, sur runion de la Bessarabie avec la Roumanie que le di-plomate espagncl mette a la disposition de son gouvernement. Ellessont, en meme temps, une évidente preuve de la position amicale quel'Espagme a adoptC a l'égard de la Roumanie pendant les annees de lapremière guerre mondiaie, de l'appui moral qu'elle a offri a notre payspour la réalisation de l'idCal de l'unité naticnale.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

REZISTENTA LA RAPTUL BASARABIEI XN 1878

APOSTOL STAN

Independenta Romaniei proclamata la 9 i 10 Mai 1877 0 pecetluita,printr-o participare militara, la rkboiul antiotoman din Balcani, a fosturmata de o mare framintare politica rezultata din pericolul iminent aldezintegrkii rii. Cahul, Bolgrad 0 Ismail cele trei judete basara-hene, atribuite Moldovei in 1856 de Congresul de pace de la Paris 0 inte-grate institutional provinciei din care fuse,sera nvulFe ruin rapt, in1812 jse aflau din nou in situatia de a fi reanexate.

instrainarea acestor trei judete, ca de altfel a intregii Basarabii al&ark bugment erau, survenise in urma unor conflide militare impusede politica expansionista a Sankt Petersburg-ului, sub masca ortodoxis-mului. Tendinta aceasta fusese contracarata de mirarea nationala ro-maneasca, dar 0 de interesul puterilor occidentale de zagazuire a penetra-tiei tariste in sud-estul Europei. Drept urmare, de la scopnl initial de a-0intinde frontiera pina la Dunarea de Jos ultima incercare datind din1828 1834 , Rusia tarista nu reu*ea s, anexeze decit Tartea Mol-dovei dintre Prut i Nistru, denurnita din 1812 Basarabia. Din acel moment,pentru aceasta parte a naliunii cu deosebire, raptul Basarabiei a insemnat

tragedie. Caci a survenit intr-un moment decisiv de renariterepe fondul diminuarii i destramkii influentelor nefaste ale imperiilorotoman i habsburgic. Puterea tarista, de o mai mare agresivitate i prosipetime, intervenea in destinul nostru istoric incercind sa-1, abata, de lapropria matca 0, in final, sarl anihileze. De aici contradictiile dintre onatiune mica, i Imperiul tarist care, neputindu-i bloca organizarea intr-unstat national ;,;4i independent, n-a renuntat nici un moment la intentiade a q §ubordona. Este contextul care explica relatiile Romaniei cu aceastarputere in imprejurkile noii crize orientale din anii 1875 1878.

In contextul framintarilor i rascoalelor din _Balcani, incepind diflvara lui 1876, guvermul liberal Ion C. Bratianu incearca, diferite formulade independenta. Se fac mai, intii sondaje pe linga Poarta i puterile ga-rante Ventru transformarea Romaniei intr-un stat cu un statut externsImilar aceluia al Belgiei. Nurnai cit, interesele Austro-Ungariei i Rusieide a se amesteca direct in conflictul natiunilor balcanice cu. Imperiul oto-man determina pe Ion C. Bratianu sa se deschida spre puterea taristacare tranzita pe teritoriul Romaniei importante cantitki de armament

unitati combatante, spre centrele insurectionale din Balcani. Ca atare,apkuse perspectiva lrnui razboi ruso-turc cu afectarea neutralitatiistatului roman. S-ar fi impus o cooperare cu Turcia, dar aceasta in mio-pia ei politicit nu numai ca refuza recunoaFAerea inclependentei Romaniei,dar se obstina s-o considere chiar 0 in acele momente grele o provincie

Revista istor(el", torn III, nr. 1-2, p. 61-80, 1.892

9

si

www.dacoromanica.ro

62 A ostol Stan 2

privilegiata" ! Guvernul Ion C. Bratianu este, prin urmare, nevoitgaseascil o modalitate de acomodare a scopurilor cel putin partial cu ace-lea ale Rusiei. De aici nevoia unor negocieri directe, tergiversate insa demafi reticente datorita nu numai unei posibile afectari a suverci i, mai ales, a cunoscutelor tentatii anexioniste ale puterii tariste.

Care va fi soarta judetelor basarabene in conditiile unei Rusii pea-valite asupra Peninsulei Balcanice Intrebarea nelinktitoare smweneain mintea noilor minktri ai coali-tiei de la Mazar Pap care s-au instalatla putere in aprilie 1876. M. Kogalniceanu si M. C. Epm eanu erau afectatidirect prin moc,dile posedate in Basarabia 1 In septembrie 1876, plecindin Crimeea, Ion C. Brilt'anu cern lui Gorceakov defineasea pozitiaasupra Basarabiei. La prima intilnire, cancelarul i-a faspuns : j'aime Aêtre deviné", Ion C. Bratianu replicindu-i itt plecare : J'ai deviné quevous voulez nous reprendre la Bassarabie. intrebat de contele Ignatievde ce o introducea in ecuatia politic, §eful guvernului roman dupa ce com-bAtea teoria unor frontiere sigure ale puterii tariste i ideea unor comlien-satiiafirma ca Basarabia era o parte din trupul" Romaniei care o deschi-dea spre gurile Dunarii §i Mare. Interlocutorii tarkti, printre care Ignatiev7/cu lacrimi in ochi", ii dadura asigurdri Ca nu putea fi vorba de schimbariteritoriale atita timp cit tratatele erau in vigoare 2. Tot in toanmalui1876, Ion C. Bratianu readucea In discutie Basarabia cu prilejul sosiriila Bucure0i a noului agent diplomatic, Zinoviev, insistind a afla sensulvorbelor care circulau in aceasta privinta de citiva ani". Fusese invocatapublicNtica rusa care vehicula o asemenea pretentie, fall a se da o desmin-tire oficiala. Zinoviev considera asertiunea drept simpla speculatie, pro-mitind un faspuns oficial cu garantia dorita 3.

Basarabia afecteaza relatiile cu Rusia in contextul deschideriirazboiului antiotoman. Pentru a se obtine tranzitul armatei tariste spreBalcani, la BucurWi sosea primul consilier al ambasadei ruse de laConstantinopol, Nelidov, care adesea substituia pe titular, generalulIgnatiev. Seopul voiajului consta in concretizarea pretentiei lui Ion C.Bratianu de obtinere a unei garantii scrise. Cu gindul la Basarabia, §efulguvernului roman urmarea sa impung Rusiei o conventie prin care 'As seasigure integritatea Romaniei. S-a ajuns astfel la negocierea unui docu-ment semnat la 4/16 aprilie 1877 de noul titular al Ministerului 'deExterne, M. Kogalniceanu dupa dispute aprige asupra art. 2, prin careguvernul roman reu§ea sa smulga, in ultima instanta garantia ceruta 4.Se aprecia ca prin conventie se obtinuse angajamentul ca judetele basa-rabene nu vor fi afectate 5. Convingerea aceasta fusese intarita §i de fap-tul ea, declaw,tind razboiul §.1 aflindu-se un timp in Romania, in. contact.cu Carol I i cu minktri români, tarul nu evocase in nici un chip o posibilapretentie asupra Basarabiei° .

1 Arb. St. Bucuresti (In continuare: ASB), Fond Briltianu, nr. 652, f. I.2 Ibidem, nr. 649, f. 2-3; Ion C. Brätiar u, Acte cumnlia i, IV, p. 104; VII, p. 275.3 ASB, Fond Beatianu, nr. 649, f. 1.4 Ibidern, f. 4-6; nr. 652, f. 1; Memoriile Regelui Carol I (In continuare Carol B.

IX, p. 8.5 Ion C. Brirtianu, op. cit., VII, p. 61.6 I bidem, VIII, p. 217

qi

St

sk-*i

i

www.dacoromanica.ro

3 P ptt 1 B^qara1 i i din 1878 63

Xelinitea asupra Basarabiei era alirnentata la Bucuresti de unelestiri indirecte sosite de la Viena, de la agentul roman Ion Balaceanu. La2. iulie st. n., lui Carol I si Ion C. Bratianu li se comunica faptul ca la fi-nele razboiului Romaniei i s-ar ceda o oarecare parte din Dobrogea"jsubintelegindu-se ciii Basarabia ar putea fi anexata de rip;i 7. In aceastaprivinta, la Bucuresti parvenisera stiri despre intilnirea de la Reichstadtdin 8 iulie 1876 st. n., dintre imparatii Austro-Ungariei si Rusiei, secondatide Andrassy i Gorceacov, care ulterior la Viena, la 15 ianuaxie 1877se concretizase intr-un thg prin care pasivitatea puterii habsburgice erarecompensata prin aeordul Rusiei de a ocupa Bosnia si Hertegovina 8.Crimpeie i zvonuri despre acele combinatii pros oeau la Bucure,,ti ingri-jorari, desi in acele mornente existau alte preocupari prioritare 9.

Presimtirile negre ale guvernului roman nu se lasa insa intirziate.in iulie, dupa ce rusii si-au asigurat trecerea Dunärii pun protectia armateiromane, Gorceacov punea transant pe tapet retrocedarea Basarabiei.Elama faptul ca Romania ik,i proclarnase independenta, fara ca Rusiasa fie consultatd, intrucit ar fi avut un cuvint de onoare", Basarabia.Tarul isi Meuse din recuperarea acesteia scopul vietii lui, fiind yorba inTapt de un legat testamentar al pitrintelui lui umilit prin Tratatul de laParis din 1856. Basarabia dupa Ignatiev era o chestiune de senti-ment chiar pentru cei 80 milioane supusi ai tarului. Iar pentru ca pier-derea sà nu apara dureroasà, Ignatiev promitea guile Dunarii, precum

largi despagubiri teritoriale cu Dobrogea, Vidin i alte pArti locuite deromani dincolo de Dunare ".

Tot in iulie 1877, in timp ce rusii eiau batuti la Plevna, solicitindinsistent concursul armatei iomâne, Re ivise ocazia unor noi garantii pentruBasarabia. Carol I insista in aceasta directie, dar Ion C. Bratianu i-a de-monstrat ca erau bune condiVile conventiei, incit nut] ebuiau parasite11.in momentele acelea dificile, nu numai pentru rusi, ci i pentru romanis-a dorit sa se astearna tacerea asupra judetelor basarabene, deoareceimperativul ambelor phti consta in nimicirea fortelor otomane de laPlevna. Guvernul de la Bucuresti '1110', se grabea sa trimita la Viena pe M.Kogalniceanu. La 10 august 1877, din capitala habsburgica, Ion Balaceanuse arata contrariat de atitudinea ministrului de externe roman care, in-tilnindu-1 pe Andrassy refugiat in mutism absolut" i pe ambasadoriioccidentali, in loc de a cauta ajutor pentru Basarabia, socotind-o pier-duta, se preocupa de compensatii. Nu exista sustinea Ion Balaceanuintr-o epistola catre Ion C. Bratianu nici un temei, ping la acea data,care sa ateste o intelegere internationala cu privire la Basarabian. Cauzaei, prin urmare, nu trebuia abandonata.

Tata insa ca, in atmosfera prabushii militare a Tmciei cu concur sulefectiv al armatei romane in Balcani, guvernul tarist, prin tatonari, re-punea pe tapet Basarabia. Dupa succesele de la Plevna, deplasat la Po-radim cartierul general al tarului , Ion C. Bratianu era incurajat

7 ASB, Fond Bratianu, nr. 73, f. 108; N. Toro. Politic( eater' a a R lui Carol I, Ed't.Bucuresti, 1991, p. 223, 269.

8 ASB, Fond BrAtianu, nr. 651, f. 1.9 Independent(' Roma', iei, Docun ente, 11.2, 1 cit. Acrdend i, Et c re,ti, 1977, p. 265.1° ASB, Fond BrAtianu, nr. 651, f. 1-6; nr. 652, f. 1-2.11 N. Idida, O. cit., p. 244, 218, 269, 276-277.12 ASB, Fond BrAtianu, nr. 72, f. 29-33.

§i

Glycon,

www.dacoromanica.ro

64 Aportol Stan 4

inclusiv de Ignatiev sa pretinda mice. Convins c aceste incitäri nu aveaualt object decrt de a furniza tarului ocazia de a reclama Basarabia iii schim-bul unor compensatii, Ion C. Bratianti se pazi s urmeze acele sfaturi.La iesirea de la tar insa, generalul Miliutin intrebat dad, i s-a vorbitdespre Basarabia. La Bucuresti, facindu-se ecoul suveranului su, Gor-ciacov pretinse c tarul dorOa Basarabia. Ion C. Brdtianu se intoarso laPoradirn cu intentia de a afla revendicarea direct de la tar, dar demersuli-a fost oprit ca inoportun de catre atasatul diplomatic roman, generalulIancu Ghica 13.

Aluziile semioficiale privitoare la Basarabia au pus guvernul rorhanintr-o mai mare alerta. Inca din decembrie 1877, M. Kogalniceanu coreainformatii din capitalele occidentale, cu deosebire de la Viena, Berlin,Paris si Londra 14. Atitudinea acestor puteri 'Area cu atit mai necesar descrutat, cu cit Rusia se retransase intr-o veritabila ostilitate cu ocaziaiweliminariilor path de la Kazanlik unde-1 respingea pe colonelulRomfiniei nit i se mai arata solicitudinea unui aliat, sub pretextul ca nudispunea de o independenta recunoscuta pe plan international. CalcululRusiei era insit cinic, cad voia sii includa Romania In limitele Imperiuluiotoman spre a o supune unei operatii prealabile de amputale teritorlalaIn fata acestui pericol, M. Kogalniceanu ceruse lui Callimachi-Catarg.0, se pima' In contadt cu ambasadorul turc la Paris, solicitindu-i s recu-noasca imediat independenta Romaniei. Obtinindu-se aceasta, la inche-ierea pacii, RuSia n-ar mai putea s ceara Basarabia ca teritoriuturcesen.

In conjunctura izolarii la prelirninariile pacii, guVernul do la Bucurestila 6 ianuarie trimitea la Petersburg pe Iancu Ghica. Se nazuiau le-

gàtuni directe cu tarul care, odata operatiunile militare in Balcani inche-iate, revenise in capitala imperiului, de unde dicta actiunile de politica'extol-la. Iii atmosfera preliminariilor pacii cu Turcia, Petersburgul deschi-sese o sustinuta activitate diplomatica in directia guvernelor puteriloroccidentale, facindu-le cunoscuta intentia de a reintra in posesia suduluiBasarabiei. Sernnificativa este o nota catre Austro-Ungaria din 5 61/17 18 ianuarie prin care Rusia solicitase recunoasterea dreptului eide a dispune de Dobrogea Si Delta Dunarii spre a le folosi ca ruonocla deSchimb pentru judetele basarabene 16. In acelasi sens, la 12/24 ianuarieBismarck prezentase imparatului german o nota, prin care sugera ca 'Ger-'mania sa nu se opuna unei intelegeri intre Austro-Ungaria i Rusia, prinluarea In considerare, printre altele, a pretentiilor romane asupra Ba-Sarabiei daca de acest punct depinde satisfacerea Rusiei" 17. Petersbur-gul acredita ideea ca erau suficiente asemenea intelegeri tacite cu marieputeri, deoarece Romania va consimti la un aranjament. Rezulta, prinurmare, cà incorporarea celor trei judete basarabene ar fi fost o simplafor malit ate.

Intentiile Rusiei de dezintegrare toritoriala a României perceputesi sub forma aceasta indirecta, prin intermediul trimisilor nostri diploma-tici din capitalele europene, erau anuntate la Bucuresti. In acest sens

13 Bildern, nr. 648, f. 1-6; nr. 650, f. 19; Monitorul Oficial" (in continuare: M.0")nr. 20, 26 anuaric/7 februarie 1878, p. 450.

ASB, Fond Briltianu, nr. 651, f. 1-6; nr. 652, f. 1.nr. 652, f. 2; Carol I, op. cit., XIII, p. 4.

Independenfa Romdaiei, II!, p. 246.p. 235.

1-a

Alton.

Ibidem,"I bide,

u

.

47

www.dacoromanica.ro

5 Raptul Basarabiei din 1878 65

cum mentiona intr-un raport din 13 ianuarie de la Paris Callimachi-Ca-targi se si. gfabise 0,4 intilneascg pe printul Or lov, ambasadorul Rusiei,vorbindu-i despre emotia" stirnitg, in targ de pretentia de retrocedarea Basarabiei. Tot el cerea sprijin nu numai de la ministrul de externe alFrantei, Waddnigton, ci si de la ambasadorii Marii Britanii si. Germaniei,Lyons si Hohenlohe 18.

0 cerere pentru cedarea Basarabiei sosea la Bucuresti la 16 ianuarie.In temeiul unei note' de la Iancu Ghica, Ion C. Brgtianu ,si. M. KoggIni-ceanu se grgbeau sa-1 informeze pe Carol I. Desi incercase mai demulto asemenea temere in contact cu informatia mentionatg domnitorul de-venise infuriat" ". Iancu Ghica informa la 17 ianuarie pe Carol I cgtarul si cancelarul ceruserg oficial Basarabia ping la bratul Chilia 20 . Ofe-reau drept compensatie Dobrogea ping la Constanta. Ca argument se fur-niza faptul el Basarabia fusese cedatg Moldovei, iar nu Romaniei si cl.,smulsg printr-un tratat devenit caduc, trebuia sg-si schimbe Statutul po-litic. Rusia o mai tevendica si. pentru motive de Onoare si. demnitate na-tionalg, reincorporarea Basarabiei constituind dovada ea starea de slg-biciune pe care o traversase fusese depasitg gl. Sub presiunea unei ase-menea cereri, in aceeasi zi de 17 ianuarie,M. Kogglniceanu se grgbea sgexpedieze lui Iancu Ghica o telegramg'prin care i se cerea sg o respinggliotgrit, invocind in acest sens conventia din 4/16 aprilie 1877 prin careRorngniei i se dgduserg asigurgri asupra integritatii ei teritoriale 22.

Urmgrind un acord cu. guvernul roman, MIA a recurge la areopaguleuropean, Rusia trimitea un emisar la Bucuresti1 pe generalul Ignatiev.Acesta se afla aid la 19 ianuarie 23, intrind in negocieri cu Ion C. Brgtianusi M. Kogglniceanu si. stgruind in mod absolut pentru inapoierea Ba-sarabiei". In. aceeasi zi de 19 ianuarie, Ignatiev era primit de Carol I,cgruia ii inmina o epistolg de la tar nedatatg si filrg a cuprinde vreo aluziela diferendul creat, cerindu-i totusi, o intelegere". Nici chiar Ignatievn-a pomenit motiTul neintelegerii decit la o intrebare directg a lui CarolI. Acesta din urma deciseSe sg scrie taralui, socotind cel putin formal cgdorinta mentionatg apartinea unor curteni. Carol I insusi nu putea s5,se invoiascg la cedarea Basarabiei" 24.

Ignatiev venise la Bucuresti ca un mesager menit sa, sondeze stareade spirit a guvernului si domnitorului, mgsura in care cei doi factori,po-litici erau dispusi sg cedeze in reglementarea nu atit a unui litigiu creatde Petersburg, cit mai ales un schimb teritorial. Cgci pornind de la faptulcg Basarabia li se cuvenea, reprezentantii tarului prezentau intreagadisputg ca un tirg, un troc, anume restituirea sudului Basarabiei in schim-bul Dobrogei. Ignatiev fusese izbit de deosebirea net5, in conceptii intrecele doug guirerne. Cerindu-i s'a accepte trocul propus, Ion C. Brgtianuinvoca respingerea de cgtre opinia publicl a unei dezmembrgri teritoriale.

" Carol I, op. ciL, XIII, p. 9, 10, 18-19." Ihiclem, p. 11-12.20 ibidern.21 N. Iorga, op. ciL, p. 276-278.22 Carol I, op. cit., p. XIII, p. 13.23 Ion C. BrAtianu, Ade i cuvintth i, III, p. 161; ASB, Micro Franta, rola 22, vol. 43,

c. 60-61.24 Carol I,...op. ciL, XIII, p. 14-15.

5 c. 3330

www.dacoromanica.ro

66 Apostol Stan 6

Neintelegind Inecanismele regimului constitutional roman, lui Ignatievi s-a parut suficient sugereze : pregatiti-o", adica s-o faca s acceptetirgul_propus.

Incercind sa' domoleasca rezistenta lui Ion C. Bratianu, Ignatievii sugera s-ar putea conveni un plebiscit. Seful guvernului roman, pefondul unei actiuni publicistice de recuperare a intregii Basarabii 25, Iiraspundea ca 11 accepta cu conditia de a fi extins la intreaga provincie 34Pentru a obtine cedarea, Ignatiev incerca fara succes ispiteasca peCarol I cu ocuparea tronului Bulgariei 27

M. Kogalniceanu, chiar din primele contacte, paruse mai flexibil,stirnind ingrijorarea unui radical ca 1). Bratianu, pe care si-o clama pepe linga Carol I 28. Datorila atitudinii ministrului de externe, consulul

Frederick Hoorickx, aprecia ea in Romania va surveni o crizapolitica, Kogalniceanu flind vazut drept un succesor fef de guvern. Pro-babil dintr-un asemenea motiv la afirmatia lui Carol L c nici unministru roman. nu si-ar pune semnatura pe un asemenea acord Igna-tiev exprimase convingerea ea se va gasi, totusi, cineva 29. In ultima ins-tanta insa, Ignatiev aratase lui Ion C. Bratianu ca nu va insista asupraacordului, caci cedarea se putea reglenaenta cu Poarta, intrucit Romanianu era un stat independent. lietransindu-se pe pozitiile tratatelor inter-Rationale, Ion C. Bratianu Ii aratase ca un acord tmoo-rusn-ar fi fost va-labil fara asentimentul puterilor garante

Voiajul infructuos al generalului Ignatiev la Bucuresti a vädit unrefuz categoric al factorilor politici de a negocia integTitatea statuluia spatiului etno-geografic romanesc. In acest sens Ion. C. Bratianu spu-sese tarului cum dezvaluia public in acele momente c romaniiposedau un simtamint care e eel mai puternic i care, desi trecut prinviscole de nenorociri, niciodata nu si-a pierdut taria sau existenta. Acestsimtamint este nationalitatea. Oricine ne va atinge nationalitatea esteinamicul nostru" 31

Supus unei asemenea presiuni, guvernul roman hotilai s actionezeenergic pentru a o contraeara. Convins ca, nu trebuia se cedeze pina cenu erau epuizate toate mijloacele de aparai e32, intrucit primise prin Ig-natiev o epistola ambigua din partea tarului, Carol I se adresa directacestuia, insistind s renunte la reanexarea Basarabiei 33. Pe de alta parte,soeotindu-se ca marile puteri n-ar consimti o intarire a Rusiei la guile

guvernul i Carol I dispusesera intensificarea activitatii diplo-matice pe linga Austro-Ungaria, Germania, Marea Britanie i Franta,incercind s puna in miscare o contrapondere din partea acestora, in ve-derea aiiihularii intentiilor tariste 34. Desi informatiile parvenite pinaatunci din principalele capitale occidentale, cu deosebire de la Viena

28 M. Eniincscu, Basarabia, Verba, 1991, p. 8.24 A.S.B., Micro Franta, rola 22, vol. 43, c. 60-61.22 Ion C. Brbtianu, op. cit., III, p. 163; N. lorga, op. cit., p. 278.28 Carol I, op. cit., p. 13.22 Independenla Rorndniei, 112, p. 265." Ibidem, p. 264.81 Ion C. Bratianu, op. cit., III, 201.82 Carol I, op. cit., XIII, p. 17.28 N. lorga, op. cit., p. 278-279.24 Independenla Romdniei, II2, p. 205, 267-268.

Belgiei,

c,

sii

sasi

ea

sad

ol

ai

www.dacoromanica.ro


Berlin pe care se conta cel mai mult nu erau incurajatoare, la Bu-curesti se nutrea suficienta speranth eh romhnii nu vor fi abandonati infata colosului rusese. Exista convingerea ferma c Romazia devenise laportile Orientului un avanpost al civilizatei occidentale, al pacii i sta-bilitatii europene incit parea posibil a i se da misiunea de gar ant al li-bertatii de navigatie pe Dunare, in numele Europei.

Dar In Rom Apia mai exista i o opinie publica, Parlamentul,institutiile i presa care se pun si ele in miscare sub imboldul precipi-tirii evenimente politice. In tara, in clirnatul liberal si democraticafirmat i dezvoltat intr-un rästimp de mai bine de un deceniu, se dezvol-tase puternie con0iinta nationala i sentimentul de solidaritate in fataopresiunii sau imixtiunilor straine. Ca atare, orice incereare de atingere

suveranitati sau integritati statuhri român, inclusiv a identitatii eona-tionalilor aflati sub dominate straing, stimea o ie agitate. Romanii inacea epoch erau nu nurnai vigilent sub un asemenea raport, dar extremde sensibili, pentru ei conservarea unor drepturi de suveranitate i natio-nalitate constituind un templu intangibil. Din aceste motive, sub presiu-nea cererilor lui Ignatiev, Ion C. Br atianu spunea lui Carol I la 29ianuarie c tar a nu va consfinti niciodata sa eedeze Basarabia de bu-navoie" deci printr-un acord. Dovada acest sens i-o furnizase agitatiiledin sinul Parlamentului, uncle erau asteptate interpelari i reactii furtu4noase

In a doua jumatate a lunii ianuarie 1878, pe fondul excluderii Ro-mâniei de la preliminariile pacii i mai ales al pi esinnilor diplomatice aleRusiei pentru cedarea Basarabiei, tam suferea un autentic sec. Cuprinshpina atunci de euforia independentei, ea, era zguduith de un fior rece",inirnile tutmor românilor biltind la unison pentru soarta integritatii te-ritoriale 36 Facindu-se exponentii unei asemenea stari de spirit, pada-mentarii se agitau, mai ales eh' in contextul unor informatii variatecontradictorii, pin care se raspindeau tot felul de zvonuri, unele specu-late de opozitia conservatoart, potrivit carora guvernul n-ar fi la inal-timea situatiei, pregatindu-se chipmile pentru urn compromis nu numaidezonorant, ci i pagubitor pentru

Agitatiile vadite nu numai in sinul opozitiei, ci 0 al majoritatilordeterminara, incepind cu data de 23 ianuarie, o serie de trei sedinte se-crete ale corpmiler leginitoare reunite, in care membrii guvernului in-deosebi seful acestuia ministrul de externe sint supu0. la tot fe1.1;1 deintrebari privitoare la soarta Basarabiei. Guvernul se facea vinovat infata unor parlamentali de lipsa suficienta de prevedere in garantareastapinnii asupra Basal abiei, de a nu fi luat suficiente precautii scrise dinpartea Rusiei atit In faza trecerii Wilor ei prin Rornânia, cit si cu oca-zia luptelor armatei rorattne in Balcani prin care sa se apere integri-tatea t'arii. M. Kognniceanu, in call-tate de ministru de externe, supus,unui val de intrebari despre activitatea guvernului in aceastà privintaMcea lectura unor depese telegrafice i unor corespondente secrete princare atesta preocuparea in aceasta directie. Pe prim plan figurau depe-

35 Carol I, op. cit., XIII, p. 19.nr. 20, 26 ianuarie/7 februarie 1878, P. 449; Ibidem, nr. 25, 2/14 februarie

1878, p. 579.

acestor

a

in

25.

i

M.0"..

si

tart.

www.dacoromanica.ro

68 Apostol Stan 8

sele expediate de Iancu Ghica de la Petersburg, dar i alte rapoarte di-plomatice ale trimisilor romani din capitalcle occidentale. Ca atare, timpde trei zile, intre 23 25 ianuarie, politica guvemului in jurul Basara-biei fusese disecata de parlamentari sub toate unghiurile si implicatille 37.

Au urmat apoi sedintele deschise ale Camerei i Senatului in careaceemi problema a fost aboi data din perspectiva politicà. Deputatiisenatorii dupa ce s-au informat din materialele documentare puse ladispozitie de guvern au tinut s fac interpeldri publice, pentru ea po-zitia guvernului sa apara clara. Ca atare, la 26 ianuarie, Ion C. Bratianuin Camera si M. Kogalniceanu in Senat, clezvaluiau public ca in zi-lele Rusia Ii facube cunoscuta in mod oficios vointa de re-cuperare a Basarabiei eu compensatde confirmindu-se astfel zvo-,nurile care circulasera pina atunci. Guvernul roman raspunsese catego-ric : Nu putem !" in virtutea drepturilor asupra Bagarabiei 0 a stipulati-ilor Conventiei din 4/16 aprilie 1877 care garantau integritatea Orli,pentru care se Mcusera enorme sacrificii materiale si se varsase singe."Tot guvernul mai raspunsesecum mentiona Ion C. Biatianu cii ni-ciodata natiunea romanii nu va consirnti nu la cesiunea, dar nici chiar laschimbul unei parti din teritoriul sau fie inacar cu despagubirile ode maiavantajoase" 39. Se eredea cii Basarabia in paiea mcii pierduta, deoarecepina in acel moment tdrul nu se pronuntase. Drept urmare marinimia"

sentirnentul de inalta dreptate" ale acestuia din urma pareau guver,nului mai importante decit un tratat, fiind de asteptat ca drepturile uneinatiuni care luptase nu numai pentru eliberarea sa, ci si a crestinilor dinBalcani sa nu fie indicate.

Dupa explicatii publice din partea lui Ion C. Bratiann 0. M. Jio-galniceanu, Camera si Senatul, la 26 ianuarie, au adoptat fiecarecite o motiune cu continut identic, una prezentata de G. Vernescu i altade Dim. Ghica. Cu ocazia dezbaterii celor doua motiuni se faceau apre,cieri despre legitimitatea posesiunii Basarabiei. In Camera, V. A. Iireehiaafirma ca impotriva retrocedarii se pronunta istoria. Basarabia era untezaur de arnintiri duioase, mai ales acelea legate de apararea impotrivacuceririi otomane, acestea apartinind pattimoniului gloiiei romane.

Rusiei aici erau recente, incit nu-i justificau stapinirea. V. A. Urechia0 Dim. Ghica afirmau cii Constitutia prescria interdictia cedarii unei pal-me de pamint. In consecinta, Basarabia nu se va ceda cu voia noastra,caci sintem raspunzatori pentru ea nu numai urmasilor nostri, darintregei Europe" care o cedase in 1856. Abandonarea.Basarabiei an cons-titui. o sinucidere pentru Romania, caci gurile Dunarii Ii dechideau usilediplomatiei europene, aducind romanilor dorita neutralitate". Nu seputea da de bunavoie, pentru cii s-ar recunoaste legitimitatea cesiuniianterioare" facuta de turd. Basarabia nu putea fi abandonata pe corn-pensatii teritoriale, chiar daca s-ar oferi intreaga Bulgaria, deoarece ro-manii erau o natiune omogeni, fara ambitii expansioniste, preocupati

37 Carol I, op. cit., XIII, p. 23-24; Independenla Romaniei, 112, p. 265; M.O.", tin 20,26 ianuarie/7 februarie 1878, p. 412, 445; nr. 25, 2/14 februarie 1878, p. 583; A.S.B., FondBrAtianu, nr. 651, f. 1-6; nr. 652, f. 1-2.

88 M.O.", nr. 20, 26 lanuarie/7 februarie 1878, p. 445.30 Ibidem, p. 450.

anterioare

Amin-tirile

si

fl

www.dacoromanica.ro

9 Baptul Basarabiei din 1878 69

sa% nu semene furtune" pentru viitor 40 In plus, dreptul asupa ei fuseseconfirmat chiar de Rusia, prin conventia din 4/16 apilie 1877 0 pin sa-criticiile tärii in xilzboiul antiotoman. La finele interventiei sale, V. A.Urechia chema la rezistenta fata de presiunile Rusiei, dar una legalamorala pe terenul tratatelor istorici, caci Romania era un stat mic,incapabil a se opune Rusiei prin forta. S faca, in schimb, apel la marini-mia" tarului, determinindu-1 sa-si respecte cuvintul. Sit se apeleze, apoi,la Europa, demonstrindu-se legalitatea si dreptatea cauzei românesti41.

In urma audierilor i dezbaterilor mentionale, la 26 ianuarie corpu-rillegirtitoare prin propunerile lui G. Vernescu, in Camera si Dim.Ghica, in Senat adoptau motiuni similare, prin care repezentantiinatiunii 10 expuneau raspicat pozitia asupra Basarabiei. Apreciindintegritatea teritoriala a Rornaniei era gal antata de marile puteri 0 in-taritit de conventia cu Rusia din 4/16 aprilie 1877, in temeiul sacrificiilormateriale 0 de singe in razboiul antiotoman, precmn 0 al rolului europeanpe care Romania il avea de jucat, Camera 0 Senatul expimau hothireade a mentine integritatea teritoriului tarii 0 a nu admite o instrainaredin pamintul ei, sub nici o denumire i pentru nici o cornpensatie terito-riala sau desdaunare" 42 In aceeasi zi de 26 ianuarie, guvernul informaprefecturile despre atitudinea corpurilor legiuitoare 43, cu scopul evidentde a linisti opinia publica din tara si de a face cunoscat ca litre guvernParlament exista o comuniune de vederi in a nu accepta nici un aranja-ment cu Rusia care ar stirbi integritatea statului roman.

La Petersburg insa, rezistenta corpurilor legiuitoare exprimataatit de categoric prin cele doua motiuni din 26 ianuarie stirnise o profundanemultunPre. La invocarea de catre Iancu Ghica a conventiei din 4/16aprilie 1877, cabinetul de la Petersburg ii dadu interpretare deturuata,amime ca o garantie de aparare a integrit5tii teritoriale a Romaniei fatade Turcia, ceea ce nu excludea pretentia de retrocedare a Basarabiei 44.Lui Iancu Ghica i se spusese ca era considerata o ofensa" directa adusatarului 0, totodata, un act de ostilitate fata de Rusia 45. Si pentru ca auto-ritatile romane nu dadeau nici un senin de pliere in fata realitatilor, inciuda avertismentelor lui Gorciacov date aceluiasi general Iancu Ghica,tarul insusi a tocotit de datoria lui a-i semnala iritarea, amintindu-iRomania n-ar trebui sá uite imensele servicii aduse de Rusia. Trimisuluiroman la Petersburg i se repeta inutilitatea rezistentei la cesiune, infa--kindu-i-se i ipostaza, in caz de perseverare, pnui recurs la folosirea ar-melor prin care s-ar fi primejduit insasi existenta nationala a Rornaniei 45.

Pentru contracararea actiunii tariste de recuperare a Basarabiei,guvernul roman a intensificat contactele cu puterile europene pentra

gasi un scurt protector. La 10/22 febniarie, din Bucuresti, agentuldiplomatic 0 consulul general al Frantei relata ministnilui William-HenryWaddington, la Paris, despre o actiune romaneasca de sprijin din partea

40 Ibidern, p. 446, 448-449; nr. 25, 2 14 februarie 1878, P. 579.Ibidern, nr. 20, 26 ianuarie 7 februarie 1878, p. 450.

42 Ibidem, p. 445-446, 451." lndependenja Bomdniei, Doeumente, I, Edit. Academiei, Bueure,11, 1977, p. 322." Ibidern, 112, p. 286.45 N. lorga, op. cif., p. 282." lbidem, p. 289-290; Carol I, op. cit., XIII, p. 69.

i

ca

si

ca

a-ji

www.dacoromanica.ro

7 0 Apostol Stan 10

Frantei pentru apararea Basarabiei 47. Ministrul de externe, M. Kogllni-ceanu cum declara la 13 februarie In Senat mersese la Vieria.aiurea" in cautare de sprijin extern. Actionau in acest sens nu numat mi-nistrul de externe i agentii sal din Occident, ci chiar Carol I care, printrealtii, recursese la ajutorul fratelui sau, Leopold. La 20 februarie 4 martieacesta II compatimea de a fi obligat, dupa ce a adus servicii pretioase,

cedezi o bucata din carnea ta numai pentru c eti singur, cel slab .infata celui puternic". Dar aceste interventii au adincit si mai mult convin-gerea ca Romania nu gasea audienta sperata, cu toate c dupa M.Kogalniceanu marile puteri nu-si definitivaserä inca atitudinea. LuiCarol I i se sugera din Berlin de catre fratele sau ca potrivit unui demanitar competent" , Romania an face mai bine sa cedeze de bonnesgraces" sine a obtine apoi un echivalent valoros" 48

In prima parte a lunii februarie, datorita intransigentei in aparareaBasarabiei, se ajunsese la o stare de antagonizare a relatiilor romano-ruse.M. Kogalniceanu considera ca. Romania, in fapt, se afla in conflict cuRusia" ". Drept urmare la 10 februarie, datorita unei asemenea stari deincordare, toti sefii partidelor" emu in audienta la Carol I, punindu-siintreaga speranta-pentru salvarea Basarabiei in influenta lui ca printde Hohenzollern".

Cresterea tensiunii politice in tara era datorata i tirilor care liar-veneau in legaturil cu definitivarea negocierilor de pace de la San Stefanoprin care, potrivit tratatului pe cale de incheiere, Romania era suPikanu numai la amputare teritoriald, ci si la un statut de tara ocupata. Min-dre de prerogativele lor constitutionale, dar cu deosebire preocupate 'desoarta tarii asupra careia vegheau vigilent, corpurile legiuitoare, sub im-pulsul opozitiei, se angajeaza, intr-o mare batalie" oratorica cum sub-liniaza Carol I la 13 aprilie 51, in jurul conditiilor pacii de la San Stefa-no. Cel asaltat era M. Kogalniceanu care mai receptiv la exigentele reali-

paruse unor deputati i senatori insuficient de ferm in respingoreapresrunilor Rusiei. Din aceste motive, in Senat, Dim. Ghica Dim. Sturdzasi M. C. Epureanu asaltau cu intrebari observatii. Piimul mai alesataca exagerat guvernul, reprosindu-i ca nu condusese bine politica ex-terna deoarece se constata ca Romania era izolata din toateM. Iibgalniceanu insä, intr-un raspuns ponderat i echilibrat, rearninteaca dictatul Rusiei la San Stefano nu fusese facilitat de lipsa de precautiunea guvernului roman cum ge sustinea ci de pozttia de forta pe carese plasa aceasta putere. Tot ministrul de externe dadu asigurari ca Roma-nia nu accepta stipulatiile jignitoare din fratatul de la San Stefano, inclu-siv acelea referitoare la o despagubire teritoriala, pentru un schimb subin-teles cu Basarabia. CGmbatind amenintarile Rusiei cu revarsarea urgiei"asupra Romaniei a unui popor de SO milioane suflete", Dim. Sturdza

Independenta Rornâniei, II,, p. 273. M.O.", nr. 38, 17128.46 Indej enclenia Romaniei, I, p. 332.49 M.O.", nr. 38, 17/29 februarie 1878, p. 969.60 Carol I, op. cit., XIII, p. 50.51 Ibidem, p. 53.

47

si

sO

tat;11 1i

www.dacoromanica.ro

11 Bapttil Basarabiei din 1878 71

socotea c5, raspunsul romanilor trebuia Ca fie un nu hotkit de cedare,deoarece era preferabil sa, se moara de acea urgie" decit sa se traiasca

ticalo0e 52.Conflictul en Rusia survenit in prima decada a lui ianuarie 1878

i. amplificat apoi la scara nationala a fost alimentat in mare mAsura decu deosebire de principalele ziale ale epoch Romanul",

Pressa", Timpul", de acesta din mina' mai ales care, de pe poziiileopozitiei conservatoare, se Imema de o mai mare marja de mi§care inabordarea cu totul tramanth i cmajoasa a naturii relatiilor incordatedintre Romania si Rusia. Este de subliniat ca, intr-un asemenea context,seafirrna Mihail Eminescu elrept exponentul cel mai convins 0 mai con0,i-ent al opiniei publice care, printr-o Eerie de articole, se lanseaza in consi-deratii, interpretki si prezentki de fapte istorice prin care clemonstreazaabsurditatea pretentiilor Rusiei asupra Basarabiei i caracterul legitim alstapinirii ei de catre Romania. Publicistica aceasta in jurul Basarabiei,dezvoltata in prima j-umatate a anului 1878, a contribuit in mare masuraJa,lurninarea opiniei publice la patrunderea adevkului asupra Basara-biei pina in straturile de jos ale natiunii române. Dezbaterile sint cu atitnhai importante cu cit ele se rezuma nu numai la cele trei judete sudice,ci imbrat*aza intreaga provincie, considerata o parte integranta a pa-trimoniului national 53.

. Polemizind cu ziare ruse0i, dar mai ales cu. Gazeta St. Peters-burg", prin care erau disimulate scopurile expansioniste ale Rusiei, M.Eminescu combatea argumentele asa-ziselor frontiere naturale. Romani-ei i se ceruse sa nu fie zgircita cu citeva mile patrate de pämint plin delacuri i mlmtine", deoarece Rusiei Ii trebuia o frontiera naturala 54. M.Eminescu sustinea, dimpotriv5, ca asemenea frontiere nu erau necesare-unei mari puteri. Romaniei stat mic i-ar fi trebuit frontiere naturale.Dupg teoria mentionala, Rusia ar putea anexa intreaga Romanie cacifrontierele naturale sint Dunärea Carpatii. Sub acel pretext s-ar puteacuceri universul intreg"55.

Cu vehementa era combgiut un alt argument al Rusiei de reincor-porare a Basarabiei. Se invoca necesitatea de a se da satisfactie onoarei0amorului propriu nu n-urnai ale tarului i curtenilor lui, ci al celor 80milioane de sup-u0 care potrivit argumentelor ruse flu se puteaucompara cu cei 4 5 milioane de romani. Sub acest raport, M. Eminescusustinea categorio c5 nici onoarea de slat i cea militara a Rusiei nu poa-te. pretinde de a se lua de la un popor un p5mint care de cinci Bute deani este al lui i pe care de bunavoie nu ToiWe sa-1 dea" 56 Eminescucalifica pretentia Rusiei asupra Basarabiei drept strigatoare la cer,nemaipomenità deoarece aceasta provincie era o parte din trupul Ro-

un patrimoniu national care se impunea a fi apkat. Rusia nu-0putea legitima actiunea pe 1111 rapt incaptuit in 1812 57.

52 M.O.", nr. 38, 17/29 februarie 1878, g. 966, 968, 974.63 Vezi M.N. Pacu, Basarabia, Bucure51i, 1912, 68 p.54 M. Eminescu, op. cil., p. 8.

Ibidem, p. 11.68 ibidenl; p. 11." Ibidem, p. 23.

in

gublicistica,

si

mantel,

55

www.dacoromanica.ro

72 Apostol Stan 12

Trocul propus cu cinism de guvernul rtarist era respins categoric,mai ales ca se avansau pareri pentru impingerea intereselor romanestiintr-un spatiu mai vast sud dunarean, ceea sustragea Romania de la ade-varatele sale interese de a gravita in jurul provinciilor nationale aflatesub dominatie straina. In acest sens, tot Eminescu considera diversionisteofertele tariste. ,,Misiunea Romaniei este pe malul sting al Dunarii, n-arece cauta pe malul drept, unde locuiese rnultimi de romani, totusi majori-tatea populatiunei este de ginta slava. A ne lasa cu ce avem, iata ce ce-rem de la stricta dreptate a Rusiei" 59. Aceasta putere datorith fortei

Romaniei putea sa recupereze atunci Basarabia, dar pierde-rea i se pilrea lui Eminescu trecatoare. Bazat pe trainicia poporduiroman", guvernul nu trebuia ii admit:A tirgul Rusiei, deoarece ,,primindun pret, am vinde ; i noi flU vindem nimic". Romanii si rarnina stator-nici in, hotarirea afirmata prin motiunile parlamentare, care prevedeauca nu dam nimic, nu prirnhn Cel care ar cuteza sa, atinga acestprincipiu ar Ii un vinzator" 59,

Pe fondul acestei puternice stan emotionale stirnite in intreagaOra de presiunile Rusiei in vederea unei cedari consimtite a Basarabiei,pe planul politicii concrete survine o ciocnire intre atitudinea intransi-genta a sefului guvernului, Ion C. Bratianu, i pozitia pragmatica luiM. Kogalniceanu. Acesta din urma, cum afirma consulul general bri-tanic din Bucuresti fusese acuzat in corpurile legiuitoare de inclina-tii proruse" 0°, adica de o predispozitie de a se ajunge la o oarecare lute-legerel spre a nu se exacerba un conflict prin care se agita opinia publica.In aceasta privinth, ministrul de externe convenise chiar cu Carol I la 27februarie 0, se dea o alta orientare cel putin politicii externe, spre anu se mai provoca inutil o Rusie biruitoare 61. Obstacolul in aceasta pri-vinta insa erau liberalii din jurul lui Ion C. Bratianu si C. A. Rosetti,majoritari in corpurile legiuitoare f;;i sthpini deci pe mecanismul de exer-citare a puterii. Inca, de la 21, februarie, Carol I incercase s domoleaseazelul lui Ion C. Bratianu, aratindu-i ca nici una din manic puteri nu SUS-tinea drepturile Rornâniei i, in consecinth, guvernul era dator s calmezepresa i opinia publica. *eful guvernului roman ii reafinna speranta .c6;I/Bomamia poate sa scape de jertfirea celor trei judete" 62 Ireductibiliin radicalismul si idealism* cenceptiei absolute" pe care si-o fitceau desprecerintele vietii de stat, Ion C. Bratianu si C. A. Rosetti spre decosebirede Kogalniceanu eray

,,romanticisubn sensul francez, metafizic", plash),

du-se pe o po4itie corecta, raportul respectaii principiilor de dreptinternational, al suveranitatii i integritaii statului, venind in cele dinurma in conflict nu numai cu un ministru de externe crescut de scoalapragrnatismului german, dar i cu Carol I & intreaga Europa 63 .deci de mirare ca, Ill contextul primelor esecuri de a dobindi suport externpentru Basarabia, insn;zi Ion C. Bratianu, sub presiunea liberalilor

Ibidem, p. 19.59 Ibidem, p. 7.o Indep nd nfa Pomeu iet, III, p. 288.

61 Carol I, op. cit., XIII, p. 68.02 Ibidem, p. 63.63 N. Ior&a, op. cit., p. 308-309.

si izoiiirii

Nu.-i

radicali,

a

www.dacoromanica.ro


sondase pe linga Carol I posibilitatea de a-I substitui pe Kogalniceanu 84.Pentru a stavili valul de nemultumiri create in Romania datorita

politicii ei de recuperare a Basarabiei, prin cancelarul Gorciacov, Rusiaamemnta cu ocupatia militara 65. 0. nu era vorba doar de proferarea unorcuvmte, ci de o efectiva dislocare de trupe pe teritoriul României, in ye-derea impunerii unei surdine in afacerea Basarabiei care, pe plan extern,contribuia hotaritor la compromiterea faimei de eliberator al cresting.-tatii pe care si-o confectionase puterea tarista. In fata unuit asemenea pe-rieol, Ion C. Bratianu insusi riposta printr-o calatorie la Viena si Berlin,

lui martie, de uncle spera sa obtina asigurari, claca nu pentruapararea Basarabiei, cel putin pentru impiedicarea Rusiei care transfor-mata in putere ocupanta, putea trece la dezarmarea armateir romane.Lac 21 martie 2 aprilie, consulul general britanie din Bucuresti mentionaca seful guvernului roman se afla deja la 1Tiena, unde avea convorbiricu clemnitarii puterii habsburgice, indeosebi cu Andrassy 66 La inceputullui aprilie, Ion C. Bratianu s-a aflat pentru mai multe zile in capitalaimperiului german, intilnindu-1 pe Billow, secretar de stat la ministerulde. externe, si pe cancelarul Bismarck. Acesta din urma ii primise cu bu-navointa chiar ii felicitase pentru bravura romanilor in a-si apara Ba-sarabia, dar n-a primit nici o promisiune de sprijin 67. Ion C. Bratianufusese uimit de indiferenta geiroanilor fata de tendinta rusilor de a se insta-la ..la gurile Dunarii si mai ales de sfatul de a se ajunge la un compromis,cerind, in schimb, Petersburgului o suta, de milioane i chiar compensatiiteritoriale mai mari" 68. eful guvernului roman socotea c Basarabia nuera inca pierduta si, in consecinta, trebuia sg, se lupte pentru aparareaei, .din moment ce insusi Bismarck ii aratase ca statutul ei va fi hotaritde Europa, de competenta careia emu gurile Dunarii.

In timp ce Ion C. Bratianu se afla in strainatate, Parlamentul Ro-maniei se atla intr-o stare de framintare crescinda. In fapt ea exprimaagitatia din presa 0 din tara intreaga" care se desfäsura in jurul Basara-biei de circa trei luni 69. Se intensificase acum datorita ipostazei de ocu-pant pe care o incerca Rusia in raport cu guvernul roman, in tentativade a impune tratatul de la San Stefano, Fe care Romania nu-1 semnase.Din aceste motive, inca de la 31 martie, in Senat, Dimitrie Sturdza adre-sase ministrului de externe interpelarea clespre zvonmile potrivit caroraun trimis al guvernului rus or incerca s puna in aplicare cu concursulautoritatilor române dreptmile de trecere arogate unilateral, prin tra-tatul de la San Stefano '°. Tot astfel, in Camera, la 3 aprilie Pantazi Ghicacerea o sedinta secreta a antelor camere reunite pentru a se confruntaatesta informatii contr adict orii foarte ingrijitoare pentru drepturileinteresele noastre politice i rationale". C. A. Rosetti, presedintele Ca-merei, socotea inaclEcvata propunerca, intrucit o edinta, secretä a intre:gului Parlament nu se putca tine decit in prezenta sefului guvernului

64 Carol I, op. cit., p. 71.Independenla Romimiei, 112, p. 292-293.

" Ibidem, p. 288.Ibidem, p. 297.

68 Ion C. Br Atianu, op. cit., III, p. 270.°° M.O.", nr. 79, 7/19 aprilie 1878, p. 2301.70 Midem, nr. 75, 2/14 aprilie 1878, p. 2167.

i

sisi

.

www.dacoromanica.ro

74 Apostol Stan 14

care, lipsind din tara, la Viena si Berlin, urma sl se Intoarcà chiar In sea-fa de 3 apriie InsI 71. La 5 aprilie sub presiunea lui N. Furculescu,T. CernItescu si P. Ghica, revenit in tar* Ion C. Briltianu a admis CaParlamentul sI se reuneasc . in s,edintil, secretI 72.

Aflat in stare dd fr5mintare Tentru soarta nu numai a Basarabiei,ci si a statutului extern al Orli, Parlamentul cerea guvernului In zilelede 4 i 5 aprilie importante clarificari de pozitie. Ceea ce voia el sà afle

prin interpenirile lui Pantazi Ghica si N. Furculescu, in CamerI si V.Boerescu, in Senat 73 era dadt atitudinea intransigentI fata de atin:gerea drepturilor Orli de catre Rusia, obtinuse garantii sau indiferentldin partea puterilor occidentale dacI nu se diminuase sau chiar alterase,tlatoritI unor realitati aspre. N. Ionescu, in CamerI, itu scIpa- ocazia saatace guvernul pentru cI, chipurile, nu stiuse s preintimpine, eventualprin documente scrise, nu numai veleittile Rusiei de reanexiune a Ba-sarabiei, ci mai ales instituirea unui regim de ocupatie asupra Romaniei 74.

Cele douà coiptui legiuitoare se transfmna intr-un ttibunal princare se condamna tratatul de la San Stefano, cu toxic implicatiile luiasupra Iomniei. Pasarabia este in centrul acestor dezbateri, reafir-mindu-se prin N. Ionescu faptul 6, era o paite integrantI din pa-trimoniul natiunei române" 75 si de data aceasta, Rusia nu o putea anexadecit pe calea raptului. Din aceste motive cum socotea Dim. Sturdzali ascundea pretentiile asupra ei in art. 5, al tratatului de la San Stefano,negind toate acordurile internaVonale i amenintind cu o 1:Astaire a te-ritoriului nostril". Se combItea, de asemenea, art. 5 al aceluiasi tratatprin care Rusia stipulase recunoasterea independentei Romaniei doarTurcia. Rusia nu sanctiona Inca independenta instituindu-0 un drept deimixtitme pha ce obtinea tot ce dorea, Basarabia, irnpunind asupra sta-

lui extern al Romfiniei o fazI tranzitmie pe cate Dim. Stmdza o ase-tnuia cu vasalitate sau protectorat. Prin tratatul de la San Stefano, Rusiaditrima pozitiunea european6 ce ne-a creat tratatul de la Paris 0. nepune sub o adevarath tutela a ei" 78.

In Pailament se protesta impottiva ai bit arkului i abuzului Rusieiimpuse nu numai prin tratatul de la San Stefano, ci Fin manifestàticoncrete ale diplomatiei i fortelor ei militare. Din cauza tespingerii com-promisului de dare autotitItile romIne, Rusia instituise in diferite puncteale trail un regim de ocupatie evacuMd lecuitoti i incaitiruindsoldati dupil bunul ei pIac. In judetele basaraberie f apt atestat i deM. Kogalniceanu cu concinsul corpului de armatil al generalulm Zi-met mann, la inceputul lui aprilie, autoritItile romMte fuseserI practiCanihilate 77. Din asemenea motive in Senat se contmase cum afirmaM. Kogalniceanu o opiniune ioarte respectath care zice c cu rusiisI nu mai a em nimic a face" 78 SI nu se cedeze in fata unor realitati

71 Ibidein, nr. 76, 4/16 aprilie 1878, p. 2201.72 Ibidem, nr. 78, 6/18 aprilie 1878, p.. 2279.72 Ibidem, nr. 77, 5/17 aprilie 1878, p. 2231; nr. 79, 7/19 aprilie 1878, P. 2306.74 Ibidem, nr. 78, 6/18 aprilie 1878, p. 2275.76 Ibidem, p. 2274.

Ibidem, nr. 79, 7/19 aprilie 1878, p. 2297-2298." Ibidem, nr. 78, 6/18 aprilie 1878, p. 2271-2274.78 Ibidem, nr. 78, 6/18 aprilie 1878, p. 2276.

zilei

di3

militaiit,

76

www.dacoromanica.ro

15 Haptul Basarabiei din 1878 76

impuse pun forta, protestindn-Qe cum propunea G. Vernescu pelinga puterile emopene irnpotriva sustrageni Basarabiei pe ealea impu-non unui legim de ccupatie asupra intregii Romanii 78. Guvernul i Par.larnentul cerea Dim. Sturdza upere cu aceeasi fermitate Basara-biao eaci era un drept al tarn" care, in plus, era de anvegma europeana,datorita gurilor Dreptul IRomâniei asupia Basarabiei sa seapere deci cu aceeasi intransigenta, mobilizind in jmu-i puterile occiden-tale:care nu puteau ramine nepasatoare in aceastil privinta 81

Chernat de paalamentari r faca declaratii publice asupra acestor4framintari majore din tura, la 4,5 0 6 aprilie M. Kogalniceanu semnalaactivitatea diplornatica desfasutata in aceastii privinta. Fata de preSiuniledezilintuite de guvei mil de la Petersburg, s-a protestat pe linga Gorcia-cov:4 impotriva tratatului dela San Stefano care afecta suveranitateaintegritatea Romaniei. S-au cant apoi Rusiei explicatii asupra instituiriiefeetive a regimului de ocupatie, inforrnindu-se puterile straine inclusivrepfezentantii României la Paris si Londra despre anihilarea suveranit4iromanesti 82.

" Ion C. Bratianu reaparea 0 el in fata Senatuhn la 4 aprilie, iritatanumita masura ci o parte din Fenatorii opozitionisti ii puneau la

indoiala intransigenta fala de pretentiile Ruisiei asupra Basarabiei. On-vernul fusese framintat de aceleasi gliji spunea el studiind tratattlzi i noapte" Qpre a putea fi combatut acolo unde trebue 0 la momentuldat".. Ca atare, guvernul era hartuit pe nedrEpt pentru ca nu avea altaint prioritara decit apgrarea suveranitatii, independentei i integritatii.

DoVada o constituie faptul ca, prin atitudinea lui impIicae Romania Iiilupta err dorinta, cu aspiratiunile unui colos" 83 Prinna ministru apreciaca..motivele de neliniste nu trebulan exacerbate, deoalece el inaintaseplingeri inaintea areopaguhn european", incit fusesera, sesizate toatemarfile puteri care dispuneau' de destinele Europei" 84. Guvernul, punIancu Ghica, facuse cunoscuta pozitia lui de refuz de a semna un acordchiar la Petersburg. Rusia fusese aceea care lansase diversionist parereapotrivit car eia guvernul roman ar fi consimtit la intelegere. Drept urmare,desi socotea Ca era umilitor pentru c i se punea la indiala credinta de ro-man, dar pentru a linisti opinia public5, Ion C. Bratianu declara cii Tomprotesta si yam lupta din toate puterile noastre ca sii putem reintra indeplina noastra independerrta si in sc5parea tarei de ocupatia straina.".Sustinea, in plus, ca chiar daca Europa toata ar hotari sa ni se ia Basa-rabia, noi vom protesta, caci nimeni nu poate 0, dispuna de o parte dinparnintul nostru" 85.

In ciuda asigurarilor mentionate, tot la 4 aprilie, Dim. Sturdzasocotea cit era potrivit sa dea guvernului o directiva", spre a-i consolidapozitia pe plan extern, prin formularea unei matiuni 86 Printa-un asemenea

" Ibidem, p." Ibidem, nr.81 Ibidern, nr.82 Ibidem, nr.83 Ibidem, p.84 Ibidem, p.

2273.79, 7/19 aprilie 1878, P. 2301.78, 6/18 aprilie 1878, p. 2274, 2276,79, 7/19 aprilie 1878, p. 2301, 2308.2303.2306.

2295, 2298.

Ibidem.Ibiderg, p. 2304, 2306.

Dunarii

-!.

85

sa,

82.

gi

intt-o

www.dacoromanica.ro

76 Apostol Stan 16

document se facea un rechizitoriu asupra pacii de la San Stefano, cerin-du-se guvernului sA protesteze energic in numele tratatului de la Parisdin 1856, al dreptului gintilor s,d al drepturilor suverane ale Romanieiasupra intregului ci teritoriu, contestindu-se dislocarea de trupe rusestiVara, consimtAmintul guvernului roman. Motiunea mentionata nii macarn-a fost push la vot 87, socotindu-se evident de prisos dupa declaratiileatit de categories ale lui Ion C. Bratianu.

In Camera insa, la 5 aprilie, dupa audierea pozitiei guvernului,deputatul liberal N. Furculescu socotea insuficiente si platonice" masurileintreprinse pina atunci in apararea Basal abiei. Aprecia ca romanii sa tiepregatiti pentru orice eventualitate, pentru ca Europa sa stie cä noi neputem insu,i sprijini drepturile noastre" cu aceeasi energie dovedita laPlevna i pe cimpiile Bulgariei. Guvernul era indemnat sa ia exemplulDanemarcei care se opusese, in 1866, atit Prusiei cit i Austriei. Credea

numai intr-un asemenea caz Europa ar ajuta Romania, deoarece se valupta nu numai in nurnele entitatii statale romanesti, ci i pentru civiliza-tia §i interesele europene. Spera ca diplomatia occidentala nu va comaeeroarea de a abandona Romania 83. Cuvintele acestea avintate exprimau,fireste, sentimentele unei natiuni, dar confruntate cu realitatea aspra,cu faptul ca Romania se afla atunci cel putin in privinta Basarabieigra sprijin extern, ele constituiau un model ideal de comportament po-litic. Pozitia guvernului insa cum declara Pantazi Ghica, in Camera,la 6 aprilie dupa seria de informatii dobindite in 3edinVe publice §isecrete, fusese concordanta cu interesele i posibilitile tarii. Se consideracii guvernul ii Mouse datoria in apararea independentei, suveranitatiisi integritatii tarii 89

Ref uzind sii recunoasca tratatul de la San Stefano prin care Rusiaisi arogase unilateral un drept de stationare i tranzit prin Romania, la14 aprilie, printr-un ordin catre prefestul judetului Botosani, Ion C.Bratianu afirma ca era Inca in vigoare Conventia din 4/16 aprilie 1877.Sublinia cii incidentele survenite fuseseri provocate de Rusia datoritadorintei exprese de a lua Basarabia". Faptul acesta crease ingrijoraridin partea romanilor, dar nu trebuiau sii degenereze in agitatiuni" pre-judiciabile tarii 90 .

In contextul precipitarii deschiderii Congresului de pace de la Bth-lin, in pofida insucceselor diplomatice inregistrate pina atunci 81, vointade rezistenta la raptul Basarabiei nu era atenuata. Ea risuna puternicin incinta Camerei. La 25 mai, D. Ion Ghica cerea guvernului sii adopteo atitudine ferma in areopagul european. Prin reprezentantii oficialiindiferent de pozitia amicilor sau inamicilor Romaniei sa se pledezecu curaj cauza Basarabiei. Sa se combata atingerea drepturilor tarii prinacel nefast" tratat de la San Stefano care afecta nu numai suveranitatea

independenta, dar mai cu seamI integritatea teritoriali. Chiar dacaEuropa n-ar fi fost dispusa in acel moment decit la o pace cu orice pret,

87 Ibidem, p. 2303.Ibidem, nr. 78, 6/18 aprilie 1878, p. 2278-2279.Ibidem, nr. 79, 7119 aprilie 1878, p. 2308.

99 I ndependent a Romania, I, p. 339.91 I ndependenia Romania, IIa, p. 32 5.

88

89

ea1

ei

www.dacoromanica.ro

17 Baptul Basarabiei din 1878 77

sperantele in dreptatea cauzei flu erau pierdute, caci viitorul Ii va asiguraun triumf inevitabil. Conditia era de a nu sc accepta niei un compromis,protestindu-se viguros impotriva amputaiii tent oriale i facindu-se cu-noscut Europei ca nu se adrniteau nu nurnai conapensatii teritoriale,dar nici chiar desprigubiri banesti de miliarde 92 daca marile puterivor decide reanexarea Basarabiei, forurile reprezentative ale Româniein-o vor sanctiona niciodata, deoareee numai astfel dreptatea se va faceintr-o zi" 93.

Raspunzind unor asemenea ingrijorki ale reprezentantilor Orli,in contextul pregatirii trimiterii unei delegaVii guvernarnentale la Berlin,lui Ion C. Bratianu i se oferi ocazia de a reafirma cathgoric poziVia de re-zisteata fata de reanexarea Basarabiei. La 25 mai, in Camera, declarala Berlin va apara integritatea tthii. Desi interesele matilor puteri pareauallele, cauza Basarabiei era dreapta, deoarece constituia o paite din Varapierduta in 1812, dar nu din vina iomânilor, ci datoritil unor manoperepolitice. Prin urmare, nu poate nirneni, nici cu istoria in mina, nici cuharta in mina, nici cu tratatele in mina, sit zica eit Basarabia nu este taxaromaneasea". Pe un asernenea temei, Europa n-ar putea sii sileasca Ro-mania la sacrificii. Facuse Rusia un razboi pentru ea in virtutea dreptuluide cucerire care din nenorocire Inca este inscris in dreptul gintilor euro-pene", spre a putea ane-xa o parte a teritoriului romines i apoi Europasa, consfinteasca o stare de lucruri deja creata", adica o posesiune pe careRusia o dobindise prin puterea armelor ei Cum putea Europa numaipentru cuvintul cii unui aliat al Romaniei i-a venit pofta sii faca unschimb", sa se pronunte de o maniera ultirnativa : Daca, nIt voesti tu schim-bul, eu impun i trebuie sa-1 primesti 1" Era inadmisibil nu numaipentru justitia divina, ci chiar pentru bunul simt, WA se faca o asemeneamonstruoasa fapta". Ar fi fost monstruos sa, se solicite Basarabia chiardaca rominii, in virtutea efortului lor militar, ar fi pretins o parte dinImperiul otoman. Dar ei nu cereau decit sa se consacre mostenirea pastra-ta cu barbatia bratelor si a mintii noastre" timp de secole pnin atiteavarski de singe si in mijlocul invasiunilor celor mai crincene". ennuiroman va apka la Berlin drepturile tarii care, in fapt, erau concordantecu interesele Europei 94,

Tot la 25 mai, in Camera, Ion 0. Britianu facea o declaratie clari,spre a fi inteleasa de toata lurnea, indeosebi de straini si de areopagul euro-pean ca, in Vara, in privinta Basarabiei, exista o unire perfecta" intreguvern i popor. In consecinta, oricine vareprezenta Vara la Berlin, nu vaputea primi alte conditii decit apararea integritatii teritoriale. Acestaera singurul tarim admis de Parlament. Cel care ar avea o alta atitudinenu numai c ar fi un tI adator", dar n-ar folosi nici celor interesati, de-oarece ar fi dezaprobat de intreaga Vara. Ion C. Britianu dadea asigurarica el si M. Kogalniceanu, in cazul in care se vor face ascultati la Berlin,vor fi nestramutati pe o asemenea pozitie, cu toate promisiunile, cu toateademenirile 0 pot zice chiar cu toate amenintarile ce ni s-ar face". Nu pu-tea sti ca la Berlin se va face dreptate, dar era sigur ca se va intoarce cu

92 M.O.", nr. 116, 27 mai/8 iunie 1878, p. 3199.Ibidem, p. 3200.

" Ibideni, p. 3200-3201.

ca

ti-1

93

I

Gus

www.dacoromanica.ro

78 Apostol Stan 18

drepturile noastre intacte", incit Romania nu va deveni complice la re-glementarea chestiunii Orientului intr-un mod in care Europa maidevreme sau mai tirziu II va repudia. Era posibil atunci Fit se tina contde acele voci mici i labe cum era Romania, care nu devenisera77complice" cu acelea mai mari" 88.

La 26 mai, un jurnal al Consiliului, de ministri consenma decizia eaIon C. Bratianu liogalniceanu s reprezinte tara la Congresulde la Berlin. Pleearea coincidea cu consolidarea in cantonamente a unorunitati militare tariste in zona Vii Prahoveio pina in imprejurimile Cim-pinei, ceea ce era o grava afectare a suveranitatii. Aflati la Berlin, nego-ciatorii romani stabilese unele contacte preliminare, de ulthn moment, cnsperanta ca, in fine, ar putea dobindi sustinatori in alai area Basarabiei.Din perspectiva echilibruhri de putere, Ion C. Bratianu spera Inca in acti-vizarea intereselor engleze in zona gurilor Dunarii, pentru contracarareaRusiei. Pornea de la premisa, ca, thea, Rusia nu era stopata in acel moment,in urmatorii ani ar 1i. fost mai greu, intrucit, impreuna cu Germania, arfi dominat continentul. In acest context aprecia el Marea Britanieva fl amenintata pretutindeni, en deosebire in Indii 86.

Ion C. Bratianu incercase deci sa faca un aliat in primul rind dinMarea Britanie. Sprijinit de Paul Bataillard si E. Carada, fara stirea luiM. Kogalniceanu inelinat spre compromis, prin Callimachi-Catargi, la15 mai 1878, incerca legaturi directe eu lordul Salisbury, caruia ii ofereaconcursul armatei române, in cazul in care ar intentiona contracarareaRusiei prin masuri de forta 87. Numai d, intre timp, britanicii au ajunsla intelegere en Rusia, ineit agentul roman nu mai era primit la Londra.La Berlin, unde spera s1 reia direct asemenea deschideri prin convorbiricu larzii Beaconsfield si Salisbury, Ion C. Bratianu incerca deeeptia de afi ocolit. Tot la Berlin, cu recomandarea lui Carol I, intentionase sa soli-cite prin printul mostenitor chiar asocierea Germaniei la cauza Basara-biei88. Lui Bismarck i s-a athesat deschis pentru sprijin, dar cancelarulGermaniei privea diferendul ereat de Rusia drept o simpla tranzactiecomerciala. Ion C. Bratianu, respingind acea solutie, spusese : Principe,nu sintem putere mare ca s putem cuceri in alte parti i patria nu sevinde, se conserva ; cind ti-o ia en sila, dar ai mingiierea cel putin ca nuti-ai dat, nu ti-ai vindut tara". Pentru o natiune mica, adaugase elputerea consta in constiinta drepturilor sale. 0 natiune care pierde conti-inta drepturilor sale nu are viitor. De aceea zic, sa vina Europa intreaga

ne-o ia, eu n-o dau pentru ca am credinta dreptului meu" ". Eraelm formulat prineipiul ea in relatiile internationale, In litigiile teritoriale,nu trebuia cedat niciodata fortei care nu putea sa reziste in timp dreptuluinational.

La Berlin, dezamagirea delegatiei române in convorbirile prelimi-nare fusese tatala, caci oarnenii politiei contactati refuzau a se pune inlinie", adica a face razboi Rusiei pentru apararea integritatii Romani-

95 Ibidem, p. 3201.96 ASB, Fond Briltianu, nr. 650, f. 34.

Ibidem, f. 31.98 Ibidem, 1. 31, 33.99 Ion C. Br5tianu, op. cit., VIII, p. 171.

si Mihail

97

gi sa

www.dacoromanica.ro


ei loo. Din aceste motive, Ion C. Bratianu indraznise s spun:A congresului :Nu ! Luati, dar eu nu vind". Era o atitudine categorica do lespingerea reanexiunii, sustinuta si de Carol I care tiimisef4e, in plus, instauetiunila Berlin prin care ceruse delegatilor guvernamentali de a continua re-zistenta fata de toate tranzaetiile asupra problemei Basarabiei" 44.

La 24 iunie, sub sernnatura lui WTI C. .BrMianu 0 Mihail KogMni-ceanu, conglesului i se prezenta un meMmiu prin care, plintre allele, serevendicau mentinerea integritatii Romfmiei, refuzul deci de a acceptacesiunea sudului Basarabiei i intrarea in posesiunea gurilor Dunarii,inclusiv a insului Serpilor 102 Cit privesc asa-numitele compensatii teritori-ale acordate Rom'aniei prin alipirea Dolmogei, Ion C. Bratianu refuzadea acea interpretare Min act de intreghe nationalä. Plecind la Berlin,luase fotografia hrisoavelor de la Mircea" spre a arilta Europei c pecind Bulgaria era a Tureiei, Dobrogea era a Tarii Romanesti". Alungatide pe un teritoriu care odinioara Meuse paite integianta din trupul Vali,turcii nu puteau restitui acea provincie decit Romaniei. De abia dupd ces-a consemnat piErclerea judetelor basarabene, cei doi ministri au pledatpentru o frontiera adecvata in Dobrogea, prin includea ea Silistrei.

Atit M. Kogalniceanu, cit 0 Ion C. Bratianu, win interventiile Mrin seclinta congresului din 1 iulie 103, adaugau, referindu-se la BaSarabial

deposedarea de o paite din teritoriul national n-ar fi numai o maredurere pentru români, ci ar distruge mice incredere in legitimitatea tra-tatelor. Conga esul insii nu tinu seama de acele argumente, decizind instra-inarea unei pitirti din teritmiul national. La plecalea din Berlin, Ion C.Bratianu 0 M. Kogitlniceanu au fost sfatuiti sa nu opuna Rusiei lezis-tenta, caci nu von beneficia de nici un sprijin extern 1°4. Cauza careia i sededicasera fusese pierduta, invingind nu theptul, ci forta. Cei doi barbatide stat aveau basil satisfactia de a fi respins mice comprornis dauniltorintereselur àiii. Din aceste motive, plecind din Berlin, Ion C. Thatianuincelea o mare amalaeiune provocata de nedreptatea fiicuta pail.

In Bucmesti taaa este in dolju" 1°5 ,.Basarabia continuind s ab-soarba atentia opiniei publice pina la excluderea oricarui alt subject",cum remaaca consulul general britanic la 19 iunie/2 lithe. Parlamentul de-clara ca nu va accepta si nu se va supune, fara s protesteze, nici unei

caicit do favorabile, pentru schimbul celor trei judete basaraberne. Caul I insusi refuza st actioneze spie a deteunina taia s accepte ho--MAT& congresului. i pentru ca retrocedarea si paait am rapt, guvern, par-lament si dornnitor refuzau sà dea curs demersului twist de ratificare aunui asemenea act, in conditiile in care administratia i armata de ocupatiese instalasera deja in sudul Basarabiei. Consulul general britanic socotea

va trebui s treaca timp pentru cit opinia publica sit se calmeze, iar di-riguitorii sa se supuna soaitei inevitabile, resemnindu-se 106.

lob Ibidem, IV, p. 68-69.101 Independenla Romdniei, 112, p. 332.102 Ion C. Bratianu, op. cU., IV, p. 329-333.103 Ibidem, IV, p. 71-72.104 Ibidem, p. 74.105 Ibidem, p. 95-98.10(/ Indepencienfa Itonlilniei, 112, p. 334-335.

sA

conditii,

i

oh

ch

www.dacoromanica.ro

80 Apostol Stan 20

Principalul obiectiv al politicii externe romanesti, incepind din ia-nuarie pina in iunie 1878, I-a constituit deci lupta pentru apararea Ba-sarabiei, Inca cindu-se toate mijloacele posibile pentru evitarea reanexiuniisudului ei de catre Rusia. Principiul in spatele careia s-au reti ansat factoriipolitici responsabili ai Romaniei a fost : Basarabia parte integrantI a(Tatiului geografic national, un patrimoniu inalienabil. Nici una dintreputeri n-a respins asemenea argumente, nici chiar Rusia interesata direct,judetele basaa:abene din punctul de vedere al marilor puteri fiind un ,spatitlstrategic redobindit de un fost stapin. Ca atare, reanexarea sudului Ba-sarabiei de catre Rusia, stipulata prin tratatul de pace de la Berlin, nupoate avea decit acest sens cotropitor. Actul n-a putut sa fie irnbracatnici macar voalat intr-o anume legitimitate. Caci dreptmile Romaniein-au fost respinse teoretic de nici o putere. Deosebirea era ca in timp ceguvernul roman se situa pe pozitlile dr eptului natiunilor, Rusia i areopa-gul european sus-tineau dreptul celui mai tare. Din aceste motive, litigiulromano-rus nu s-a stins la 1878, nu numai pentru faptul c guvernul ro-man a refuzat orice compromis cu o putere expansionista, ci i pentru mo-tivul c4, in general, drepturile na-tiurtilor la autodeterminare sint impres-criptibile. Cut ramine insa faptul ca, la 1878, guvernul Ion C. Bratianun-a fost inspirat de interese momentane, ci a privit Basarabia din. pers-pectiva viitorului integral al natiunii române. De aici refuzul categoricde a consimti semnarea unui tratat de alienare a sudului Basarabiei.

LA RRSISTENCE CONTRE L'OCCUPATION DE LABESSARABIE EN 1878

Résumé

L'indépendance de la Roumanie proclamée les 9 et 10 Mai 1877et scellée par une participation a la guerre contre la Turquie dans la Pe-ninsule Balkanique a &tie suivie d'une grande action politique pour ladefense de la Bessarabie, menace() d'être réannexCe par la Russie. Lesautorites rournaines ont refuse categoriquernent de négocier non seule-ment l'integrité de l'Etat, mais aussi l'espace ethno-geographique roumain.Le Parlement a refuse un marchandage du territoire roumain et Ion C.Bratianu a essayé d'obtenir un appui extérieur. Le Congres de Berlinde 1878 n'a pas tenu comte de l'intéret roumain, disposant l'aliénationd'une partie de son territoire. Ion C. Bratianu et M. Kogalniceanu ontété conseilles par les chefs du Congres de se plier, car l'Europe occidentalen'était pas prepare() a soutenir la Roumanie par une guerre mitre la Rus-sie. La réannexion du sud de la Bessarabie, stipulée par le traité de Ber-lin, ne pouvait avoir que la signification d'une reconquete. C'est pourquoile litige roumano-russe ne s'étaignit pas en 1878 non seulement parce quele gouvernement roumain a refuse n'importe quel compromis avec la Rus-sie, mais aussi pour le fait que les droits des nations sont imprescriptibles.

8

www.dacoromanica.ro

INITIATIVE ROMANESTI DE REDOBINDIRE ABASARABIEI IN PERIOADA RAZBOIULIJI CRIMEII

(1854 1856)

PAUL CERNOVODEAMJ

Anul 1853 'Area s deschid'a perspective ceva mai bune pentruPrivirile Cabinetelor europene ineepeau dirk nou sl se atinteasc6

asupra sud-estului european, datorità izbucnirii unui nou conflict diplo-matic ruso-turc si a perspectivelor unui rhzboi intre cele doua puteri.

Ciocnirile de interese dintre puterile occidentale si Rusia tariAtas-a-ti agravat continuu de la sfirsitul anului 1851 iar controversa Sulinei"

adica obstacolele ridicate de rusi in ealea liberei navigatii la gurileDuri'arii 1 a constituit una din frictiunile importante ivite, in special,in relatiile dintre cabinetele de la Londra si St. Petersburg 2. In aceastaepo'c'a problema Varilor rornane, dorinta românilor de a se uni intr-unsingur stat erau de acum cunoscute opiniei publice europene datoritIactivitatii sustinute desfIsurate de emigratia pasoptistà, atit pe planoficial diplomatic, cit i prin ampla propaganda si actiune revolutionarIdin anii 1848 1853.

Dupa cum se stie, pretextul folosit de tarul Nicolae I in prinifavaraanului 1853, pentru a lichida cu problema omului bolnav" al Europei,Imperiul otoman, a constat din cererea exorbitant'a de a i se acorda pro-tectia locurilor sfinte" i a supusilor ortodocsi din intreg statul sulta-

cereprezenta, de fapt punerea Porta otomane sub tutela ru-silor. In fata refuzului indignat al dregatorilor otomani de a accepta ase-menea exigente nerealiste, tarul a rupt relatiile diplomatice cu Turciasi a amenintat la 19/31 mai cu ocuparea militarà Principatelor romane,ca mijloace de presiune. Sprijinita de Anglia si Franta, Poarta a ignoratultimatumul tarist. Nicolae I a trecut atunci de la amenintari la faptesi la 20 iunie/2 iulie 1853 trupele sale, puse sub comanda maresalului IvanFeodorovici Paskevici, au trecut Prutul, fara a cleclara, insa, edzboi oto-manilor. Sultanul Abdul Medjid, sprijinit de guvernele englez si francez,

Cunescutul publicist rnoldovean Geor&c Sion (1822-1892), a deplins de altfel intr-oscrie de articole publicate in Gazeta de Transilvania" in nr. 85 si 86 din 23 si 27 act. 1854,neajunsurile provocate tarior mu-lane de politica autoritar5 a St. Petersburgului si In specialcornertului dunarean: ca rusii cauta prin toate mijloacek sb puie obstacole naviga-tiei pe Dunaire, a nu curilli Sulina niciodat5, precum slut indatorati prin tratate, a o astupaadic5 aruncindpietre i SCj cu p5mint la gura ei [ ...] Credem ca dac5 Sulina n-ar fi fost in minaru5ilor, mull mai bine s-ar fi dezvoltat comertul Brill lei si Galatiu lu, prin urmare pgricultwaprosperitatea in tarile noastre".

2 Vezi brosura cuprinzind Correspondence with the Russian Government respecting' ob.-siructions to the navigation of the Sulina Channel Qf the Danube, presented to both Houses ofParliament by Command of Her Majesty, 1853, London, Printed by Harrison & Son, 26 p.

Revista istorie5", torn III, nr. 1-2, p. 81-96, 1992

c. 3380

ro-mIni.

1

6

nului, ceea

P

www.dacoromanica.ro

82 Paul Cernm odeanu 2

a adresat la rindul sau un ultimatum rusilor la 27 septembrie/9 octombriecerindu-le evacuarea Principatelor In termen de cincisprezece zile. Ca-binetul tarist a ripostat insa prin desfasurarea fortelor sale armate pe ii-nia Dunrii, ocupind pozitii de lupth ; in pta acestei actiuni la 4/16 oc-tombrie Poarta a declarat razboi Rusiei tariste 3.

In situatia creata, domnitorii romani Barbu Stirbei al Muntenieila 17/29 octombrie iar a doua zi i Grigore IV Alexandru Ghica al Mol-dovei s-au retras de la conducerea Principatelor i, parasindromane, s-au stabilit la Viena. Taristii au instaurat in Principate un re-gim de ocupatie militar, punindu-le sub administratia unui Divan con-dus de catre generalul baron Aleksandr Ivanovici Budberg 4.

s-au dezlantuit la 23 octombrie/4 noiembrie prin liar-tuieli pe linia Dunarii, trupele otomane sub comanda lui Omer pap .re-uOnd s stabileasca un cap de pod la Oltenita.

Intre timp revolutionarii romani pasoptisti exilati s-au strins inTdrcia pentru a organiza alcatuirea unui corp de

,

,voluntari", menitlupte pentru eliberarea Principatelor de sub ocupatia ruseasca 5. Auspi-ciile pareau favorabile unei asemenea initiative cu atit mai mult cu cittarul Nicolae I, respingind ultimatumul puterilor occidentale de a evacuaPrincipatele, a ordonat la 8/20 martie 1854 trupelor sale, puse sub comandageneralului Mihail Dmitrievici Gorceakov, s treaca Dunarea, dezlan-tuind ofensiva. 0 saptamina mai tirziu, la 15/27 i respectiv 16/28 martieFranta i Anglia au declarat razboi Rusiei tariste, dup a. ce all incheiatun tratat de alianta cu Poarta otomana la 28 febr./12 martie6. In ciocui-rile cu turcii de la Calarasi, Briila i Ismail rusii n-au obtinut -succese ho-taritoare, iar asediul Silistrei, inceput la 24 martie/5 aprilie a evoluat de laInceput nesatisfacator. Otomanii, sub comanda lui Omer pap, desi Invadita inferioritate fata de adversarii Mr, au rezistat cu indirjire.

Revolutionarii romani aflati la Vidin i. Sumla au facut repetateincercari de a trece in Tara Romaneasca unde populatia le era favo-rabila dar au fost nevoiti s renunte din pricina neincrederli cu careerau Inca priviti de catre autoritatile otomane. Ternerile i suspiciunilearatate de Poarta fata de expatriatii romani se datorau faptului ca da-

3 Pentru ansamblul crizei ofientale din 1853 vezi Vernon John Purycar, England, Russiaand the Straits Question 1844 1856, Berkeley, California, 1931, pp. 261-268; idem, New Lighton the Origins of the Crimean War, in Journal of Modern history", III (1931), pp. 219-234;I larold Ternperlcy, Stratford de Recicliffe and the Origins of the Critnean War, in The EnglishHistorical Review", XLVIII (1933), pp. 601 621 si XLIX (1934), pp. 265-298; idern, Englandand the Near East. The Crimea, London, 1936, pp. 301-332; E. Tarlé, Rdzboittl Crimeei, vol. I,Bucuresti, 1952, pp. 144-153; Radu Florescu, The Danubian Principalities and the Originsof the Crimean War, in The Slavonic and East European Review", XLIII (1964), nr. 100,-pp. 4G-47, etc.

4 Ion D. Nistor, Principatele romdne sub ocupatia ruseascil 1 irate 1853 17 septembrie1654, in Analcle Acaderniei Romane", M.S.I., seria a III-a, torn XX (1938), pp. 232-235.

5 Vesi scrisoarea fruntasului revolutionar pasoptist Stefan Golescu trirnisé din Belgrklla 19/31 ianuarie 1854 generalului Gheorghe Magheru aflat Inca In exil la Viena 1i pregatindu-sede plecare spit Constantinopol, cf. A. Stan si C. Vlildut, Gheorghe Magheru, Bucuresti, 1969,pp. 188-189 si rnisiva lui Gheorghe G. Magheru, fin! generalului, expediata din capitala Impe-riului otoman la 11/23 martie, sorei sale, Alexandrina, rarnasa la Viena, cf. P. Cernovodeanu siM. 5tefan, Pe urmele Magherilor (Cronica unet familii ), Bucuresti, 1983, pp- 335-336 ap. Art.St. Craiova, fondul Magheru, doc. LXI bis/51.

H. Temperley, England and the Near East, pp. 366-384; V. Puryear, England, Russiaand the Straits Question, pp. 304-315; E. Tarlé, op. cit., I, p. 349 388, etc.

tarile

Ootilitaflle

sit

!

www.dacoromanica.ro

Initiative de redobindire a Basarabiei 83

acestia 'or intia inaimati in rincipate, revolutia va fi din nou tai-umfatoare in Principatele eliberate de sub ocupatia stràin i ca' acestease Nor desprinde de sub Puzer anit atea otomand. De aceea, aproape totiemigratii romani au fost indepartati din apropierea teatrului de operatii ;citiya doar mai ales dintre ofiterii tineii, printre care Nitu Magheruan Namas la Vidin, majoritatea lor in frunte cu Stefan, Nicolae i Alexan-dui C. Golescu (Albu), carora ii s-a alaturat i generalul Chiistian Tell,intorgindu-se, la sfir0tu1 lui martie, la Constantinopol. Acolo, profitindde 'Prezenta principelui Jérôme 'Napoleon, varul imparatului Napoleonal Nicolae Golescu impreuna cu neinfricatul luptator Q4 A.BOsetti i-au inaintat la 23 aprilie/4 mai 1854 un amplu memoriu cuprin-zirid; revendicarile romanilor, adica unirea Principatelor, neatirnar ea, reali-pirea Basarabieirapita de ru0 la 1812 0 aleger ea in fruntea noului statroman a unui principe strain, sub garantia colectiva a celor apte marlputeri ale Europei 7. Dar raspunsul primit a fost foarte evaziv, lasindu-setotul-pe seama discutiilor de pace, dupa incheierea razboiului.

In acela0 timp, alaturi de Ion Ghica, Dirnitrie Kretzulescu i altipatrioti, activa la Constantinopol mai ell seama generalul Gheorghe Ma-gheru, figura i enerabila a revolutiei de la 1848. Acestuia turcii i-auproMis incredintarea comenzii trupelor peste Oltenia, dar pina la urmas-au: razgindit 9. Magheru a actionat viguros i pe plan diplomatic iarin scrisoarea adresata la 30 aprilie/12 mai, 1854 ambasadorului britanicla Poarta, Charles Stratford Canning, devenit lord de Redcliffe 9 (fosttindr diplomat in Turcia In anii 1810 1812, pe vremea rdzboiului cinda fost cotropita, jumatate din trupul Moldovei) el a pledat insistent nununiai pentru inarmarea românilor, dar i pentru stabilirea statutului lorpolitic in cadrul european i recapatarea Basarabiei. ln mernoriul anexatscrisorii se expuneau cu claritate doleantele imparta0te de too patriotii(Voeux des Roumains pour l'avenir) i anume : I L'Union des deux prin-cipautés Moldo-Valaques sous la jouissance de leurs droits d'autonomieet sous un seul prince ; . sa force armee permanente, pourra 'etre de100.000 hommes sous une population de 5.000.000 habitan(t)s. II LesRournains esperent et croyent qu'après le cessation des <h)ostilités, soitpar la Mahe de la Russie, soit par la paix qu'elle sera forcée de deman-der, les puissances alliées, guidées par les sentiments de bienveillance,de générosité et de justice, qui, de tout temps les ont caractérisées, etdont l'intervention actuelle en est la preuve la plus éclatante, decide-

7 Vintil5 C. A. Rosati, Amintiri istorice, Bucuresti, 1883, pp. 34-35; Vasilc Netea,C. A. Rosetti, Bucuresti, 1970, pp. 221-222, nota 148. Memoriul a mai lost arnintit, dar cudata gresitii mai 1885, si de Raoul Bossy, Candidalit strdini la tronurile romdnesti, in Convorbiriliterare", anul 57(1925), p. 838; Al. Marcu, Conspiratori si conspirafii in epoca Renastcrii polilicea Romliniei 1848-1877, Bucuresti, 1930, p. 75 si Dan Berindei, Din inceputurile diplomalielromdnemoderne, Bucuresti, 1965, p. 114. .

8 V. Dumitrescu, Un episod din limput rdzboiului ruso-turc din anii 1855 1854 sau re-voila Scurtutescului, Turnu Severin, 1888; pp. 29-35; G. Fotino, Din oremea renasterii nationalea Tarii Romdnesti. Boierii Golesti, vol. 1V, Bucuresti, 1939, p. 93, doe. 438; p. 109, doe. 440;A. Stan C. Vlgdut, op. cit., pp. 189-201; Anastasie Iordache, GoIeiii. Locul si rolul lorfn istoria Romdniet, Bucuresli, 1979, pp. 247-255; P. CernovodcanuM. Stefan. op. cit.,pp. 336-342.

9 Biblioteca National5 (fosta B.C.S.), fond Magheru, nr. inv, 22162/121, concept In1. francez5.

III-lea,

.

ci

www.dacoromanica.ro

84 Paul Cernovodeanu

ront gue la Bessarabie, qui était la partie la plus riche de la Moldavie,sera rendue a l'Etat Roumain, car ni la Turguie, comme suzeraine, nila Russie, eomme garante, n'ont pas en le droit de la séparer du territoiremoldave' (sublinierea noastra = n.n.). In punctul al treilea i ultimulse solicita oferirea unor despagubiri Principatelor in urma pierderilorsuferite sub ocupatia militara a trupelor tariste ce au inabus,tit revolutiade la 1848 ".

Toate aceste cereri au fost, insg, ignorate ; pentru asigura alian-ta Habsburgilor, anglo-francezii i otomanii au sacrificat in mod. deli-berat drepturile inalienabile ale romAnilor. Profitind de pe urma crizeiorientale, Austria a reusit sa smulga, concesii atit din partea otomanilor,cit si a guvernelor de la Londra i Paris. Astfel, dupa ce, la 22 mai/3iunie 1854, cabinetul din Viena a inaintat un adevarat ultimatum auto-ritatilor tariste, cerindu-le retraga trupele din Principate i sa in-ceteze operatiile militare ofensive impotriva Turciei, s-a semnat conven-tia austro-turca de la Boyadjy Keuy (2/14 iunie) prin care Poarta s-adeclarat de acord cu ocuparea temporara a Principatelor de catre trupelehabsburgice, pina la terminarea razboiului 11

Sub presiunea evenimentelor, incg de la 9/21 iunie 1854, tarulcolae I fusese nevoit sul ordone ridicarea asediului Silistrei i apoi sa deadispozitii lui Gorceakov sul evacueze Principatele, temindu-se sa nu pro-voace o interventie in conflict i a Austriei. Parasirea Principatelor s-adesfasurat in general, farg incidente notabile, cu exceptia unor ciocniride ariergarda la Giurgiu, evacuarea Tgrii Romanesti ping la 27 inlie/8august, iar a Moldovei pina la 2/14 septembrie, peste Prut, efectuindu-sein conditii destul de pasnice, Din pgcate, insa, prin retragerea trupelortariste nu se sfirsea s,i cu prezenta armatelor straine in teritoriile românelocul lor a fost luat, mai intii, de cele otomane, comandate de Omerpasa iar de la 10/22 august au intrat in Principate i trupele austriacesub comanda feldmaresalului Johann von Coronini-Cronberg, care si-ainstalat cartierul general la Bucuresti 12. Astfel, din vara anului 1854in t 'Arne române a fosi instamut un regim de ocupatie militara mixtaaustro-turca, apoi numai austriaca, profund reactionar si daungtor in-tereselor românesti ".

Austria instituise in Principate un regim militar de ocupatie ar-bitrar i nesuferit, incurajind opozitia conservatoare a boierilor- retro-grazi i impotrivindu-se astfel oricarei veleitati de rezolvare echitabill aproblemei orientale" prin unirea tarilor ronagne, in speranVa tainica dea le anexa. in Tara Romgneasca, Barbu Stirbei, intors de la Viena, gu-verna in mod autoritar prin subalternii 01 (in trecut filotaristi iar acum

10 Academia Romanä, arhiva Ion Ghica, mapa V, ms. 117, f. 404 v° 405, copie. '

11 Paul W. Schroeder, Austria, Great Britain and the Crimean War. The destruction ofthe European. Concert, Ithaca & London, 1972, pp. 178-182; Leonid Boicu, Austria si princi-palele romtine in oremea rdzboiului Crimeti (185J-1856), Bucuresti, 1972, pp. 119-125.

12 L. I3oicu, op. cit., pp. 138-154.12 Vezi mai cu seamä I. Nistor, Ocupalta austriacd in principate (1854* 1857 ), dupa

rapoartele lui Coronini, in Analele Academiei Române", seria a III-a, torn XX (1938), pp. 133195 si Corespondenfa lui Coronini din Principate i rapoartele din iunie 1854 martic 1857,Cern5uti, 1938, passim.

sit,*

4

a-si

Ni-

www.dacoromanica.ro

5 Ini(iative de redobindire a Basarabiei 85

plecati Habsburgilor), in timp ce Grigore IV Alexandru Ghica al Mol-dovei, revenit si el din aceea§i capitalA, se straduia sS. adopte o conduitamai onesta.

Ocupaida militara austriaca a mai avut insa i un alt aspect fu-nest, de data aceasta pe plan strict militar, daunind cauzeifavorizinci, in ultirna instanta pe rusi ; sub pretextul neutralizarii" te-ritoriului Principatelor, fortele habsburgice n-au ingaduit trupelor anglo-franceze i otomane sa angajaze operatii militare, din suct dinspre Do-'brogea, peste Dunare, in Basarabia spre a elibera acest teritorin roma-nese. Corpul expeditionar anglo-francez debarcat in iulie-august 1854 laBalcie i Constanta n-a putut sa-si continue operatiile spre nord, iarizbnirea unei tirulente epidemii de holera in rindul trupelor aliate aingreunat s,i mai mult situatda. Aliatii s-au retras la Varna, de unde, inlipsa unei alternative operationale au hotarit sa stramute teatrul de lup-ta chiar pe teritoriul Rusiei 14 In acest scop o puternica escadra anglo--franceza a debarcat trupe aliate i otomane in Crimeea la Eupatoriala 2/14 septembrie 1854, indreptindu-se dare putrenica fortareata inta-rita de la Sevastopol. Dupa vietoriile de la Alma (8/20 septembrie)Inkerman (24 oct./5 nov.) aliat,ii izbutek sa incercuiasca puterniculcentru de la Sevastopol. Incepea, astf el, un indelungat, istovitor si sin-geros razboi de pozitii in jurul Sevastopolului, care avea sa supuna lafoarte grele incereari i privatiuni atit corpul expeditidnar aliat citcrarnizoana asediata 15

Totusi, la 18 febr./2 martie 1855, tarul Nicolae I, obosit, bolnavdescurajat de falimentul politicii sale, a decedat, lasindu-si imperial

intr-o situatie critica. De aceea, fiul s,i suceesorul acestuia, Alexandraal II-lea (1855 1881), a incercat sit se arate mai conciliant pint la unpunct, desi a decis continuarea ostilitatilor in speranta obtinerii unotconditii de pace de compromis, menite a salva prestigiul Rusiei.

Cu toate greutaVile eu care se desfkairau ostilitatile in Crimeea,unde rusii rezistau eu indirjire atacurilor aliatilor la Sevastopol, in Prin-cipate si la Istanbul revolutionarii exilai i fortele democratice roma,-Resti, increzatoare in triumful anglo-francezilor asupra taristilor, conti-nuau sa se gindeasca la viitor si la implinirea aspiratiilor natiunii. Lup-ta pentra Unire i inlaturarea insuportabilei ocupatii habsburgiee in Prin-cipate i-a insufletit vizibil. Elementele progresiste an incercat, in primulrind, sa convinga puterile aliate, in fata greutatilor intimpinate in cam-pania din Crimeea, de utilitatea participarii militare a taiilor romanein acest conflict asa cum a procedat de la 14/26 ianuarie 1855 F.d. miculregat al Sardiniei spre afirma drepturile Impotriva despotismuluihabsburgic Principatele putind fi puse, dupa unele Sugestii, sub condu-cerea lui Nicolae Golescu, fostul locotenent domnesc de la 1848, care sebucura de aprecierea cercurilor conclucatoare de la Paris si Londra.

14 C. L. Bazancourt, L'expedition de Crimée jusqu'd la prise de Sévastopol. Chroniouesde la guerre d'Orient, vol. I, Paris, 1858, pp. 101.

Vezi pentru toate acestea E. Tarte, op. cit., II, Bucuresti, 1952, pp. 20-26, 32-36,97-109, 153-178, iar amilnunte la Saint-Priest, duc d'Almazan, La bataille d'Inkermann, inRevue des deux inoncles", 1858, nr. din 15 mai, pp. 373-395; C. Rousset, L'Alma, Paris,1875, passim; Peter Gibbs, The Bailie of the Alma, London, 1963, passim; A. J. Barker, Thevainglorious War 4851-1856, London, 1970, pp. 50-56, 175-193, etc.

aliatilor §i

§i

§i

a-§i

10

www.dacoromanica.ro

86 Paul Cernox odeanu 6

Acesta a adresat chiar in maitie 1855 16 un memoriu imparatuluiNapoleon al III-lea in care afiima textual ca la noi ce déshenttous, ce qu'ils osent vous demander, Sire, c'est la reunion des deuxPrincipautés et des institutions propres a faciliter le libre développementde toutes les forces morales et matérialles de leur pays. Maid ce qui com-blerait pleinement leur voeux, ce seiait la creation d'un tat entière-ment independant et souverain de ces deux Principantés, en leur res-tituant, si la marche de la gueire le pelmet, la Bessambie qui est encoretoute roumaine et qui n'a ete detach& de la Noldarie, en 1812, qua, parsuTrise et trahison (sublinierea noastra = n.n.). La Roumanie, baignéepar le grand flew e et adossee aux Carpathes, avec son vaste et richeterritoire, avec ses six millions d'habitants tons homogenes, formeraiten Europe un des pi emiers Etats de second ordre, capable d'avoir entout temps sous les armes, cent mille hommes de troupes de ligne et defahe respecter en consequence son teiritoiie. Ce pays cesseiait alorsd'etre un objet de convoitise pour la Russie, d'Antriche et la Turquie,une Wile qui les invite sans cesse au combat, pour devenir, si je puism'exprimer ainsi, une sorte de tampon qui rendrait a Favenir impossi-ble les chocs violents entre ces tiois Empires" 17.

La fel, generalul Magheru indemnase Inca de la 24 februarie/8martie 1855 pe Barbu *tirbei, principele clomnitor al Trail Romanesti,

conlucreze cu vecinul sau din Moldova, Gligore al IV-lea AlexandruGhica, pentru binele Principatelor : . . . unirea Principatelor cu Basa-rabia intr-un singur stat (sublinierea noastra n.n.), ub suzeranitateaPortii i avind garantia colectiva a marilor Puteri europene, alaturi dealegerea unui domn roman ereditar, reprezinta chezasia eficace a dez-voltarii, prosperitatii i securitatii noastre i in acelasi timp, o conditieesentiala pentru asigurarea echiibrului si a pacii in Europa orientala" 19.

E§ecul conferintei marilor puteid Intrunita la Viena, de la 3/15martie pina la 23 mai/4 iunie, pronuntindu-se pentru rnentinerea status-quo-ului, ca i opozitia Austriei la proiectele de Unire, inchtzind Basa-rabia au fost, insa, infierate, printr-o ampla campanie de presa sustinntade emigraVa din Occident, care a condamnat cu tarie abuzurile comisede autoritatile habsburgice in Tara Romaneasca si Moldova, unde in fata

crescinde a populatiei, comandantul imperial Coronini fusesenevoit sa proclame legea martiala (17/29 aprilie 1855) 19.

Presati de evenimentele din Crimeea, unde rezistenta opusa degainizoana din Sevastopol crea complicatii neasteptate aliatilor anglo-francezii, ei au incercat din non, in vara anului 1855, de a lansa unatac asupra Basarabiei, de data aceasta din Moldova, treeind Prutul,cu sprijinul turcilor. Aceasta initdativa a esuat insa nu numai datoritarezistentei Indirjite opuse de austrieci, dornici sa evite o provocare di-

16 .5i nu 1856, cum este gresit datat de editorii scrisorii; In textul epistolii se vorbea derazboiul In curs.

17 Acte i documents relative la istorza Renasterti Romdnici (ed. Gb. Petrescu,D. A. Sturdza si D. C. Sturdza), VII, Bucuresti, 1892, pp. 1386-1387, no. 2355.

" Thidem, III, Bucuresti, 1889, p. 1190, no. 864 (text francez publicat Iii L'Etoile. duDanube" din 5 iulie 1857, no. 45)

29 L. Boicu, po. cit., pp. 227-243; P. Cernovodeanu i t. tefan, op. cit., pp.355-356.

qu'ils

sa

=

www.dacoromanica.ro

Initiative de redobindire a Basarabiei 87

recta a taristilor i insistind asupra statutului de neutralitate" aPrincipatelor, dar i prin existenta obiectiva a unor difieultati de ordinlogistic : inemia serviciilor de aprovizionare otornane, obstacolele prezeri-tate in desfasurarea unor operatii -ample pe un tereh stTategic impropriuunde rusii Ii concentrasera fortele sub comanda generalului AlexandrNikolaevici Lfiders si in sfirsit irnposibi1itii pentru vasele de razboialiate de un anumit tonaj de a intra pe Dunitre. Porturile Galati, Bra-ila, Tulcea i canalul Sf. Gheorglie se aflau in miinile aliatilor, dar rusiipastrasera Ismaihil i Chilia, dispunind de puternice baterii de coaata ;este drept c flota anglo-franceza blocase gurile Dunaiii la Sulina dar on-ce operatii de anvergura erau excluse cu atit mai Mult en cit austrieciiconcentrasera 2 batalioane de infanterie la Braila si alte 2 la Galati, toe-mai spre a impiedica once contact intre beligeranti. Asadar, din pri-cina prezentei trupelor austriece din Principate, dispuse ca tampon"intre aliati i ansti, anglo-francezii au trebuit sá renunte la operatfilede razboi proiectate in Basarabia i sa-si concentreze toate eforturile inCrimeea pentru cucerirea Sevastopolului 2°.

Dupa caderea puternicii fortarete in miinile aliatilor la 30 august/11septembrie 1855 21 cu sperante sporite, Magheru a reluat contactele cudiplomatii occidentali la Poarta, adresindu-se la 16/28 decembrie 185,atit. ambasadorului Frantei, &louard Thouvenel, cit `si reprezentantuluiSardiniei, baronul Giovanni Romoaldo Tecco, printr-un memoriu in caresolicita sprijinul celor doua puteri pentru Unirea Principatelor sub undomnitor comun ereditar i pentru inlaturarea influentei nefaste ruse§tiprin restituirea coltre Moldova a teritoriului rapit dintre _Prut Nistru 22

Dar aliatii nu erau Inca preciatiti pentru adoptarea acestei solutli.Intre timp, Ruga, infrinta pe fron'turile militare de rázboi i arnenintatasi de posibilitatea interventiei in conflict impotriva ei a Austriei si aSuediei a aceeptat sil participe la negocieri la 20 ianuarie/1 februarie1856, dongresul de pace urmind a fi convocat la Paris 23

In aceste zile fierbinti militantul pasoptist Grigore Peretz scriadin Rusciuk (Russe) generalLui Magheru la 6/18 februarie 1856, expri-mindu-si indoielile Ia spune-mi acum sa fie on nu pace'? Eu nu sciuce sa mai cred. Mi-e hid), de dibacia msului de la nordu. E dibacide tot, frate. Scie sa faca tumbe si fel de fel de marafeturi. Mi-e teamasa nu amageasca i asta data. Pe de alta parte, ceea ce se atinge de it-rile noastre li este destul do favorabil" 24. Intr-adevar singurele concesii

22 Gazeta Transilvanici", Brasov, XVIII (1855), p. 101, 211; Acte documente relativela istoria Rcnasterii RorrAniei, II, Bucuresti, 1889, p. 868-869 si 870, no. 462; L. Boicu, op.cit., pp. 341-342; P. Schroeder, op. cit., pp. 208, 214, 217, 303, 313; P. Cernovodeanu,Relafiile comerciale romano-engleze in contextul Toliticii orientate a Marii Ihitanii (1803-1878),Cluj-Napoca, 1986, pp. 171-173.

21 E. Tar16, op. cit., H, pp. 427-452.2 1 Al. Marcu. Conspiratori fi conspirafii lit epoca Renasterii politice a Romciniet

1848 1877, Bucuresti, 1930, p. 81.23 Vezi H. Temperley, Austria, England and the Ultimatum to Russia 16 Dec. 1856,

In Wirtschaft und Kultur. Festschrift rum 70 Geburtstag von Alfons Dopsch, Baden/Wien, 1938,pp. 626-637; V. Puryear op. cit., pp. 408-412; E. 'nee, op. cit., II, pp. 477 486;P. Schroeder, op. cit., pp.. 310-340.

" Academia rtomftrul, ms. 1599/1967, nr. Mv. 148290-303.

0

www.dacoromanica.ro

88 Paul Cernovodeanu 8

pe care intelegea sa le faca Rusia privea doar reghmea Dunarii de Josanurnite teritorii aferente care s'a le retrocedeze otomanilor, respectiv

Moldovei 25.In asteptarea deschiderii Congresului de pace de la Paris s-a in-

tetit 0 propaganda emigratiei romane,ti pentru indeplinirea dezideratelornatiunii : unirea Principatelor sub principe strain, cu redobindirea Ba-sarabiei. In vederea elaborarii unei brosuri de catre cunoscutul publicistfrancez filoroman Paul Bataillard in care WA sprijine doleantele romani-lor,. cunoscutul revolutionar Al. C. Golescu-Albu i-a procurat in februarie1856 unele informatii de ordin istoric. Patriotul exilat la Paris arata

Principatele se supusesera Porta inca din Evul Mediu 04 plateautribut in vederea asigurarii integritatii lor teritoriale. Ori prin cedarilesuccesive ale Bucovinei la 1775 dare austriaci i Basarabiei la 1812 catrerusi, ambele rupte din trupul Moldovei, Poarta s-a dovedit incapabilasa-0 onoreze obligatiile. Aceste cesiuni au constituit un act incalifi-cabil, o felonie politicà, intrucit Turcia, ca putere suzerana, nu puteaceda ceea ce nu-i apartinea" 26. De aceea se impunea ca o conditie in-flispensabila intarirea pozitiei Principatelor prin unirea lor statala, pusasub garantia marilor puteri i redobindirea provinciei cedata Rusiei, fàrnici un drept, de catre otomani la 1812.

La 13/25 februarie s-au deschis luerarile unui mare forum interna-tional in capitala Frantei, menit sii, pima capät razboiului Crimeii, cu par-ticiparea reprezentantilor Orli gazda, i Marii Britanii, Rusiei, Imperiu-lui otoman, Sardiniei, .Austriei i Prusiei. Printre alte probleme diseutatela Congres doua interesau direct soarta Principatelor : internationalizareasituatiei lor pe plan politic si institutional 0 chestiunea retrocedarii Ba-sarabiei eatre Moldova de catre Rusia tarista. In prima problema, dele-gatul Frantei, contele Alexandre Walewski, a sustinut oficial in sedintadin 25 februarie/8 martie oportunitatea unirii Moldovei i TArii Roma-nesti, ideea fiind acceptata in principiu si de reprezentantii Marii Britanii

Rusiei, respectiv George William Villiers lord Clarendon, seful Fo-reign Office-lu i contele Aleksei Feodorovici Orlov, en ineunviinta-lea ministrului de externe al Sarcliniei, contele Camillo Cavour 27.in fata opozitiei ireductibile a Austriei i Imperiului otornan la acestproiect, "gin vocea plenipotentiarilor respectivi, ministrul de externecontele Rail von Buol i marele vizir Ali pasa, din tearna pierderii totalea influentei lor in regiune, Congresul de la Paris unde a fost invitat

premierul Prusiei, baronul Otto von Manteuffel a hotthit, In ultimainstanta, la 2/14 0 13/25 martic ca statutul definitv al Principatelornu rnai constituie subiectul discutiilor acestei intilniri, ci là formeze o

Vezi prot (moth] incheiat la Viena la 20 ianuarie 14 februarie 1856, In Actesi doczunente...n, P. 908-910, no. 470.

26 A. lordache, Gole1ii, p. 270." Acte si documente.. ., II, pp. 1015-1017, no. 490, protocol nr. 6. Pentru discujiile

preliminare i desf5surarea negocierilor de pace vezi In special H. Temperley, The Treaty, ofParis of 1856 and its Execution, in The Journal of Modern History", IV (1932),, pp. 387-414;V. Puryear, op. cit., pp. 414-427; E. Tarlé, op. cit., II, pp. 500-518; Francoise de Bemardy,Le Congres de Paris (février-avril 1866), in La revue des deux mondes", 1956 (mars avril),pp. 207-223; P. Schroeder, op. cit., pp. 357-367; Winfricd Baumgart, Der Frieda von Paris1856. Studien zum Verhältnis von Kriefuhrung, Politik und Friedensbewahrung, Mtinchen/Wien,1972, pp. 127-131.

si

25

pi

ca

si

www.dacoromanica.ro

Initiative de redobindire a asarabiei 89

problema aparte ce va fi dezbatuta Intr-rm cadru international, impaconsultarea corpului electoral din tarile romane 28 Degeaba au prates-tat emigratii aomani din Paris impotriva acestei arninari complet con-trarc vointei exprirnate clar de reprezentantii cei mai autorizati ai po-porului nostril 29, deoarece ideea intrarii Principatelor reunite intr-unsingur stat, In concertul european sub guvernarea unni print straini' nus-a buctuat de nici im sucees.

Nici in problema letrocedarii Basarabiei de eatre Rusia, luerurilenu s-au desfils,surat in mod favorabil 30 Pupa cum rezulta din corespon-denta lordului Clarendon, Inca din teamna anului 1855 si la inceputulanului 1856, domnul Grigore al IV-lea Alexandru Chica al Moldovei,sprijinit de o male parte a boierirnii ca i de fruntasii de pests Pint; 31precum si de ambasadorul britanic la Poarta, Stratford de Re& liffeconsulii celor douil puteri aliate la Rum esti, respectiv Eugene Poujirdesi Robert G. Colquhoun, au cerut retrocedarea intreg teritoriului dintrePint i Nistru, doleanta cu care ceremile conducatoare engleze s-au de-clarat de amid, iar din intentia de a slabi Rusia, chiar F,d Austria; dinnefericire oscilatiile politicii franceze i combinatiile mi Napoleon al III-lea, care socotea acum drept inarnic principal Imperiul habsburgicam Rusia care illsese infrinta, cautind chiar o intelogere secreta cu noultar Alexandria al II-lea spre asigma neutrahtatea lui in cadrul rmuiviitor conflict armat cu Austria, au determinat schirnbarea atitudiniicabinetului francez dispus acurn la concesii pentru incheiereapentru menajarea susceptibilitätii cabinetului tarist care se cpunea chiarretrocedarii sudului Basarabiei, ce o indeparta de la gurile Dunarii,conditie reclarnata, insa la unison de toti. delegatii Congresului 32 Pina

29 Acte si documente..., II, pp. 1020-1021, no. 490, protocol nr. 8 si pp. 1037-1038,protocol nr. 14.

29 Printre alte initiathe relev5m pe acea a lui Nicolat Golescu, care Impreund cu arni-mandritul Iosafat, Loan Filipescu, G. Cantacutino si Pericle Ghica au adresat un mernoriu dinParis la 3/15 martie 1856 imparatului Napoleon al III-lea, In care, printre altele, afirmau: Nousn'avons pas besoin cie dire i Votre Majeste .que les Roumains désirent unanimement et pardessus tout l'union de la ValaqUie et de la Moldavie avec leur frontière naturelle du Dniester,union que combattent ceux-là seuls qui veulent les/voir diviséeS.et faibles, et que recommandentet l'identité absolue des deux Principautés et leurs intéréts aussi bien quo ceux de la Turquieet de l'Europe, et les traditions historiques, cer meme sous la suzeranite ottomane elles se,sontdeja trouvées plus d'unc fois reunies sous le sceptre d'un seul Prince", cf. Nicolac Corivan, Dinactivitalea emigranfilor romdni in Apus (1853-1857), Bucuresti, 1931, pp. 102-103, doc. IV.

30 N. Golescu a argumentat cu m0ltC sagacitate In martie 1856 intr-un memoriu adresatreprezentantilor Frantei, Marii Britanii i Sardiniei In Congresul de la Paris cA numai un statroinAnesc unitar cu frontiera pe Nistru ar putea constitui o bariera puternicil in caleaexpansiunii rusesti, cf. N. Corivan, op. cit., P. 101, doe. III.

DupA cum raporta contelui Walewski la 20 ianuarie/ 1 tebruarie 1856 Ioctiitoruconsulului francez din Iasi, L. Castaing, la auzul tirii acceptarii conditiilor de pace prezen-tate de aliati de catre Rusia printre care se numarn si aceea a rectificarii granitei de la Pint,in intreaga capitalà a Moldovei rasuna doar un strigal de recunotinl, i entu7lasm pentruputerile aliate care au obtinut restituirea unei- parti a Basarabiei", cf. Grigore ChiritA, Undocument hecunoscut din 1856 despre soarta finsarabiel, in Revista istoricA", serie nouA t. II(1991), nr. 7-8, p. 400, n. 2. Acelasi diplomat adtcea la cunostintA ministrului de afaceriexterne al Frantei la 3/15 februarie 1856 continutul unui mernoriu Inaintat de catre boieril ntol-doveni, cu aprobarea domnului, la PoartA prin care rcclarnau reintoarcerea la Nistru, VecheanoastrA granitA, ca singura solt4ie realmente Inteleapt5, rationalb si politica, impAcind la unlocinteresele i echitatea". f Ibidem, p. 400).

32 P. Schroeder, op. cit., p. 314; L. Boicu, op. eit., pp. 366-367.

0-51

4t

www.dacoromanica.ro


la mma, upui preshmilor unanime, de data aceasta a tuturorrusii au trebuit s accepte a ceda, dar cu mare greutate, o portiunemult, mai mica din pros incia dintre Prut i istru, inglobind doar ter--toriul judetelor Cahul, Bolgrad 0 Ismail, pe o linie de clemaicatie ceurma a fi fixata ulterior de catre o comisie internationahl, co urma ase deplasa pe teren. La semnarea tratatului de pace de la Paris la 18/30martie 185533 printr-o trista solutie de compromis privitoare la pro-vincia dintre Prut i Nistru Rusia a mai lost, in et, obligata

cedeze si in alte probleme si anurne siti consimta la neutraliza-rea bazinului pontic (art. XIII) 34, infiintarea unei comisii europenedunarene care scotea gurile Dunarii de sub jurisdictia Imperiuluitarist asigurind navigatia libera pe portiunea maritima a acestui fluviu

curatirea canalului Sulinei (art. XVI XVIII) 35 si de abea prin art.XX 36 sit consimta la o retrocedare a sudului Basarabiei in regiunea Du-n4i de Jos, urmind ea linia de clemarcatie sa fie definitivatil ulterior.

Dificultatile n-au intirziat insa, sit se iveasca in aceasta problemadin doua motive : taraganelile deliberate ale Rusiei in aplicarea tratatului,ridipind obiectii in privinta cedarii iocalititii Bolgrad, tirguinclu-se pentruon i ce metru patrat al teritoriului ce trebuia restituit 37 iar apoi ivireaunor pretentii nejustificate ale Turciei in privinta stapinirii Deltei Dunariisi a Insulei erpiior. intr-adevar la 26 iulie/7 august 1856 reis efencli FuadPatm a expediat o circulara catre reprezentantii otomani pe lingaputerile senmatare ale tratatului de la Paris, prin care le comuni-ea urmiitoarele : Les stipulations du traité fixent de nouvelles.frontières enhe l'Empire ottoman et la Russie, du côté de la Bessarabie

. Le territoire qui dolt (the annexé h Ia Moldavie est uno portiondo la Bessarabie, qui faisait anciennement partie de cette principauté etqui fut cédée a la Russie par le traité de Bucharest en 1812. Les Hesdu 13as Danube, qui n'ont jamais fait partie de la Best-arabie, ont étémises sous le regime par lequel elles etaient régies avant la dernière guer-re, -par le traité d'Andrinople de 1829. . . Ainsi les iles de. l'embou-chme du Danube n'ont jamais fait parte de la Moldavie, et les époquesde la cession démontrent que ces iles n'ont pas 61,6 cédées a la Russie avecla Bassarabie et contre une partie de cette provinces. Tine partie de laBessarabie retourne a la Turquie et s'annexe a la Moldavie, en vertu dutrai0 de Paris, tandis que le retour des iles it leur ancien état de choses

" A/CA pentru Incheierea pacii 5i adopthrii articolelor tratatului de pace V. Puryear,op. cit., pp. 415 433; E. Tarlé, op. cil., II. pp. 518-519; W. Baumgart, op. cit., pp. 148-151.

34 Ade 0 documente..., II, p. 1079, no. 491.Ibidern, pp. 1080-1081. Pemtru problemele Duiifirii rezolvate prin Tratatul. de pace

de.la paris, vezi in special Hinry Hajnal, The Danube. Its historical, political and economic im-portance, The Hague, 1920, pp. 69-79; Paul Gogeanu, Dundrea in relaliile inlermdionale,Bucure5ti, 1970, pp. 46-54; W. Baumgart, op. cil., pp. 163-169

33 ..-IcIei documente. . II, p. 1081. In articol se spccifica: La nouvelle frontiere partirade la mer Noire, A un kilometre A rest du lac Bourna-Sola, rejoindra perpendiculairement laroute d'Akerman, suivra cette route jusqu'au val de Trajan, passera au sud de Bolarad, remon-tern le long de la riviere de Yalpuck jusqu'à la la hauteur de Saratsika <= SAratica), ct iraahoutir a Katamori < Cotul Morii) sur le Pruth. En amont de ce point, rancienne frontierecare les deux Empires ne suhira aucune modification. Des délegués des Puissances contrac-tantcs fixeront, dans ses details, le trace de la nouvelle frontiere".

27 P. Schroeder, op. cit., p. 384-385.

sit

33

. ,

aliatilor,

www.dacoromanica.ro

11 InitiatiNe de redobindire a Basarabiei 91

découle d'un autre principe. C'est Pannulation du traité d'Andrinoplequi, en faisant cesser la domination russe, les donne a leur ancien pos-sesseur". 38

FaiA de aceastA circu1ai5, Mcuta publicil la 8/20 octombrie 1856 laConstantinopol, generalul Magheru aflat incA in capitala Imperiuluiotoman, a redactat de indata la 14/26 octombrie un memoriu asupra De lteiDunärii, combatind foarte judicios falsele argumente invocate de Fuadpasa : Non seulement le gouvernement Ottoman a commis le tort vis-a-vis des Principautés Roumaines de ceder contre tout droit, une partie deleur territoire et de ne point la leur faire restituer, notamment la Bassa-rabie entière alors que cette restitution semblait une consequence forcée del'abolition du traité qui l'avait cédée, mais encore, comme s'il craignait quela Moldavie ne prit jamais trop de force, il vient lui contester les ileset les bouches du Danube. Tel est, en effet, le but de la circulaire Ottomanedu 7 Mut 1856, publiée, Constantinopole le 20 Octobre suivant. Chacunavait toujours cornpris que le territorire cédé par la Russie serait annexéa la Moldavie. . . Une ligne de demarcation est trace& Ce qui est au-dessus,reSte a la Russie, ce qui est au-dessous, ne lui appartient plus. A qui appar-tiendra-t-il? Le territoire cede par la Russie sera annexe la Principautéde Moldavie, sous la suzeranité de la Porte et il n'y a nulle distinction deterrains deserts et de terrains habités, d'iles ou de terre ferme, non plus cluede terrains provenant de telle origine et non point de telle autre. . . Si l'onvoulait faire, pour les iles du Danube, une exception en faveur de la Tur-quie,11 eat fallu le dire. On ne l'a pas fait. La regle demeure sans excep-tion dans toute sa force. Nous n'avions pas voix au Congres. La cour suze-raine nous représentait S'il y avait a poser nos droits distinctivement dessiens, pourquoi ne l'avoir pas fait de suite franchement et devant tousOn craignait, sans doute, que l'etroitesse de ce qui était accorde a la Mol-davie parat plus criante. Et le Plénipotentiaire turc garda le silence surceci comme sur la restitution de la Bessarabie entière". i generalul Ma-gheru pleda mai departe : . . . ce n'est point la simple abolition des trai-tés antérieurs avec la Russie qui a opéré la rectification des frontières,sans quoi la Bessarabie entiére eat Cté rendue a la Moldavie et le Dniesterrétabli comme rrontière : mais c'est la ligne de demarcation fixée qui. aétabli ce qui était cédé par la Russie. En second lieu ce n'est pas le traitéd'Andrinople seul qui a livré les iles du Delta-Danubien a la Russie ; ii enest des le traité de Bucarest <art. 4> qui lui abandonne la Bessarabie Dane,une partie des iles du Danube tut cédée a la Russie des 1812, avec la rivegauche du Pruth (c'est a dire la Bessarabie) et la Russie préparait dejaPoccupation des autres des grandes iles, jusqu'au canal St. Georges, enobligeant la Turquie a les laisser sans fortifications ni defenses. . . La Tur-quie qui invoque Pabolition du traité d'Adrinople pour r6clamer tout cedont ne parle pas le traité de Paris, pourrait prétendre a la possesion deces iles du Danube-Valaque, tout aussi bien qu'a celle des iles du Delta. . .

Il est a considérer qu'autrefois les Roumains possédaient les deux riVesde rembouchure, toute la Dobrudja ; done, A plus forte raison, les Iles dufleuve. Plus d'une fois les Tures s'emparerent de nos forterresses et leurattribuèrent un certain rayon ou territorire : Braila, Giurgewo, Turno,

38 Acte Si docurnente. . III, p. 743-744, no. 637; L. Boicu, op. cit., p. 428.. ,

h

t

www.dacoromanica.ro

92 Paul Cernovodeanu

pour la Valachie, et pour la Moldavie, Choczim, Bender, Akerman, Ki liaet Ismail. Es etendirent meme le rayon d'Ismail et de Kilia jusqu'au CanalSt.-Georges, en y comprenant les gaud es iles du Ba s-Danube. Ce rayon,dOja enlevO en partie a la Turquie en 1812, le fut totalement en 1829, parl'art. 3 du traite d'Andrinople, de menne que les forteresses valaques etleurs rayons le furent par le traité separe, du lame jour et annexe au trai-té d'Andrinople". Fortaretele de pe tarmul muntean al Dunarii, Turnu,Giurgiu si Braila au fost restituite atunci principatului Tarii Românesti.Acelasi rationament trebuie invocat acum pentru Moldova : Ainsi deuxraison-s en faveur du retour des iles a la Moldavie : les termes expres duTraité de Paris. , . et en second lieu, du possession ab antiquo par les Mol-daves." Asadar Turcia nu era proprietara msulelor din Delta Dunarii i nicia acesteia, iar in finalul mennoriului sau generalul Magheru arata . ..laTurquie n'est pas le proprOtaire legitime. Elle n'a pas établi son droit.Puisil est certain que la libertO des bouches du fleuve sera mieux assurée sielles sout remiseS aux Principautés qui ont toujours été trop jalouses de leurintOgrite, pour jamais ceder elles-mêmes un pouce du territoire de leursancetres ; lesquelles sont sous la garantie Europeenne et qui sont trop penfortes pour étre injustes envers leurs voisins, que si elles sont données a laPorte qui deja une fois les a laissO prendre qui pent les abandonnerdemain même à une Puissance au detriment des autres, comme hier a laBussie. Que si l'on invoque l'ile des Serpents, qui est rOclamOe par la Tur-quie, sans qu'il soit parle des Principautés, nous croyons que ce rocher doitsuivre le sort des embouchures et non les embouchures le sort du racier" ",*i in concluzie : Nous, aimons a esperer que les Puissances amies soutien-dront les droits deg Principautes, avec d'autant plus de force au sein de laCommission Europeenne, que ees Principautes n'y ont aucune voix et quela Sublime Porte qui, comme suzeraine, devrait parler en leur nom, s'adjugeleur propre bien" 40.

Militind totodata, in continuare pentru Tjnirea Principatelor, gene-ralul Magheru aducea ca argument in plus pentru necesitatea acestui act,tocmai slabiciunea lor prin neanexarea in intregime a Basarabiei i reve-nirea fireasca pe Nistru, ce ar fi constitut o frontiera naturala sigurainmernoriul inaintat ministrului de externe al Frantei, contele Walewski, la19/31 octombrie 1856, Magheru sublinia trista realitate : Votre Excel-lence est deja inform& que clang notre pays le mal est profond. 17n gou-vernement fort et stable pent seul faire espérer qu'il y sera porte remede.

3° Intr-o scrisoare adresatA din Paris la 8 20 octornbrie 1856 de Nicolae Golescu vtiruluisAu Alexandru emitentului i se parea ridicolS pretentia Turciei de a posedaInsula 5erpilor cli. vreme ce fiind suzeranA Molclovei, ce importanl,.S avea faptul dacd intra Instiiptnirea ei directA sau a proNinciei care ii era inchinatS?, cf. G. Fotino, Doierii Goleti, IV,p. 178, doe. 178; L. Boicu, op. cit., p. 429.

Aetc documenle... III, pp. 89-1-902, no. 725 [reprodus s in articolul Della DanuTNand, in BomAnia Liherri", II (1878), nr. 198 5 ianuarie), pp. 2 1.1 Intr-un memorandum almoldo-muntenilor trimis ziarului Osservatore Triestine" si publicat in Steaua DunAril", II(1856), pp. 65-66 se pleda pentru unirea Principatelor sub dornn ereditar ales dintre candidaliipropusi de aliati, printr-o adunare nationalA, precum i stiipinirea intreg leritofiului gurilorDunArii; se pretindea cS proiectul era sprijinit di ambasadorul Fran tei iena, baronul FrancoisAdolphe Bourqueney. Asupra mernoriului lui Magberu din 11/26 octombrie 186 mai veziA. Stan si C. N lSdu, Gheorghe Magheriz, p. 216-217; L. Boicu, op. cit., p. 429; P. Cernovo-dcanu si M. Stefan, Pe urmele Magheritor, p. 373.

12,

Golescu-Ar5p115,

40 ci

la 1

t

el

www.dacoromanica.ro

13 Initiathe de redobindire a Basarabiei 93

Entre autie malheurs, nous avons encore celui de voir la Bessarabie nouseehapper de nouveau, et cela nous laisse sans frontiere vis-a-vis de la Russie.Ce que les forteresses de Dniester défendaient autrefois, des poitrinesd'hommes doivent de défendre a present. Plus que jamais une armee nous estdone nécessaire, et sans l'Union, l'organisation de Parmée, telle qu'elle estconsacrée par le traité de paix, demeurerait sans force, car elle ne seraitpas compacte, elle n'aurait ni esprit, ni centre national, et ne serait, enfin,qu'un compose de regiments de milices, et jamais une armee nationale.Apres tant d'inyasions, nous avons besoin de nous relever, et un peuplene se releve que par la vie militaire. La Turquie craignant de voir notrepays, prendre de la force et notre armee s'augmenter, c'est pour celaqu'elle combat l'Union ; etportant, dans la derniere guerre, les RoumainsWont pas marché avec la Russie" 41 Cu aceleasi argurnente Magheru apledat intr-un memoriu similar tiimis in aceeasi zi secretarului de stat pen-tru afacerile externe al Mani Britanii, lord Clarendon : Mylord, l'unionest.une question vitale pour nous ; elle nous est d'autant plus necessaireque nous avons ete plus affaiblis et si, malgie les nobles efforts de S.E.lord, Redeliffe, la frontiére de Dniester ne nous a pas ete rendue, la Molda-vie et la Valachie doivent d'autant plus chercher leur force en s'appuy-ant l'une sur l'autre par la fusion des efforts respectifs et par des moyensd'aetion commune. Cette union aura de grands résultats pour l'améliora-tion administrative, par l'introduction d'un regime libre, fort et stable,et par le déploiment de toutes les ressources du pays" ; i in concluzie :elle <Marea Britanie = n.n.> trouvera sans doute que PRtat, constituépar notre union, sera de même la meilleure sauvegarele dela liberté du Da-nube" 42.

Aceeasi pledoarie pasionanta, in lipsa ralobindirii complete a Basa-rabiei, dar care milita in mod logic pentru libertatea comertului MariiBritanii si a puterilor apusene la gurile Dunarii, ce nu putea fi realizatadeck prin Unirea Principatelor, a desfasurat-o cunoscutul militant demo-crat Dimitrie Bratianu fata de influentul premier britanic Henry JohnTemple, lord Palmerston, intr-un memoriu ce i 1-a adresat din Londra la23 noiembrie /5 decembrie 1856, uncle releva, printre altele, urmatoarele :,., .

irancessans l'union des Principautés, la derniere gnene qui a mis en souf-

les interets de monde entier n'aura servi rien, car ce n'est pascertes la neutralisation de la Mer Noire qui arretera les progres de la puis-sance russe dans le sud-est de l'Europe. On se la rapelle, pendant mêmequ'elle était la maitresse de cette mer, la Russie a toujours pris la voie deterre et jamais celle de la mer pour marcher a la conquête de Constanti-nople ; c'est done des Principautég la route de predilection des armées rus-ses, qu'il faudra transformer en une puissante barrière ; et puis qu'on neleur a pas fait restituer leur seule ligne de defense, le Dniester, il est indis-pensable que du moins on leur accorde le gouvernement unitaire et hérédi-

Ade i docurnentc..., III, pp. 920-921, no. 731; A. Stan si C. VIAdut, op. cll.,pp. 216-217; P. Cernovodeanu st M. 5tefan, op. cit., p. 373.

42 Ade ci doqmente..., III, p. 922, no. 732; A. Stan si C.V15dut, op. cit., pp. 218-219;P. Cernovodeanu si M. Stefan, op. cit., pp. 373-374.

a

41

www.dacoromanica.ro


taire, qui puisse avoir l'indépendence et la force nécessaire pour opposerune sérieuse résistance la Russie en cas de guerre, et pour se Menthecontre les incessants assauts de la diplomatie russe" 43.

Dupa' cum se stie, insa, puterile europene, conform prevederilor pre-liminare ale Tratatului de pace de la Paris, au aminat rezolvarea problemeiPrincipatelor ping, dupa ancheta comisarilor puterilor garante si ulteriorprin consultarea populara odata cu infiintarea divanurilor ad-hoc. Inschimb s-au dus negocieri acerbe cu Rusia pentiu cedarea portiunii-ainBasarabia care s-o indeparteze de la gurile Dunarii. Dupg, tratative labo-rioase in timpul carora franco-sarzii s-au dovedit mai complezenti iar an-glo-austriecii mai fernai44, s-a ajuns in sfirsit la incheierea protocolului re-prezentantilor puterior senmatare ale tratatului de la Paris49 din 26 de-cembrie 1856 6 ianuarie 1857 cu fixarea definitivg, a granitei46; aceastaurma valul lui Traian pina la riul Ialpug, htsind localitàlile BolgradTobak (Tabac = n.n.) Moldovei, In timp ce Rusia retinea, pe malul dreptal acestui riu oraselul Komrat cu un teritoriu de circa 330 verste patrate.In total portiunea retrocedatg,' din Basarabia cuprindea o suprafata de10 288 verste patrate, cu o populatie do 127 330 de locuitori, numarindin afara romanilor autohtoni, alogeni minoritari ia lipoveni, gagauzibulgari49. Totodatg, printr-o decizie injusta, Delta Duna'riipilor au fost atribuite in mod abuziv Imperiului otoman 49, lipsind astfelPrincipatele de un contact direct §i corespunzator en Marea Neagrit90.

43 N. Canis an, Din activilatea ernigrantilor romani..., p. 135, doc. XVI.44 'i e71 desfasurarea dificila negocierilor In Acte 4 documente... IV, pp. 1056-1057,

no. 1394 si 1395 s.a.: cf. 51 L. Boicu, op. cit., pp. 428-429. in legatura cu pretentiile rusilorde a 'Dentine orasul Bolgrad, sub pretextul de a fi capitate" colonistilor bulgari, lordulPalmerston s-a opus oricaror concesii suplimentare solicitate prin intermediul ambasadoruluiregatului Sarcliniei la Loridra, marchirt 1 Emmanuelle d'Azeglio, caruia premierul britariic i-araspuns la 30 noiembrie 12 decembrie 1856: J'espere que Cavour ne nous suscitera paA denouvelles concessions a faire a la Russie. Nous lui avons fait cadeau dela de 300 lieues carreesen Bessarabie et certainement la mauvaise foi et l'esprit de chicane qu'elle a montré dans toutesces affaires, depuis la signature du traité, ne hii donnent aucun droit a des nouvelles corides-cendances de notre part", cf. Acte ii documente... IV, pp. 1075-1076, no. 1412.

45 Semnatarii, In frunte cu ministrul de externe francez, contele Walewslci, erautorii ambasadori ai puterilor la Paris: Richard Charles Wellesley, lord Cowley (Marca Britanie),Filip baron Brunnow (Rusia), Joseph Alexander conte von Hubner (Austria), Maximilian contevon Hatzfeldt (Prusia), Salvatore conte Villamarina (Sardinia) si Mehmed Djemil (Imperiulotoman)

" Acte t documente..., III, pp. 1031-1032, no. '781.47 Ibidem, p. 1033, no. 782 (note ziarului oficial francez Le Moniteur Universest din

6 ian. 1857, Paris); L. Boicu, oi . cii., p. 429.45 Ion Nistor, Istoria Basarabiei, (ed. Stelian Neagoe), Bucuresti, 1991, pp. 192-193.

Versta era o unitate de masura ruseascé pentru distante, echivalentfi cu 1,067 km.49 Acte si docurnente..., III, pp. 1032-1033, no. 781." Ibidem, p. 1121, no. 826, din articolul lui Leon Plée publicat In Amid parizian Le

Siecle" si reprodus in L'Etoile du Danube" no. 15 din 9 febr. 1857, p. 45: Tout le mondesait que le traité de Paris avait reuni a la Moldavie tous les territoires enlevés a la Russie,sous le titre de rectification de la frontière de la Bessarabie. Cette adjonction keit tout afait favorable a la Moldavie. La Principaute conquerait, par la, lin as enir immense. Elle s'eten-dait jusqu'a la mer Noire et avait, pour ainsi dire, la garde immediate de la neutralité desbouches du Danube. C'etait pour elle, pour son commerce, pour le developpement de ges rela-tions, unc perspective considerable, et tous eaux qui s'intéressert au sort des populations danu-biennes avaient applaudi a la bonne pensée du Congres de Paris. Au point de Nue politiqueeuropéen, c'etait aussi une chose excellente que la concession de la basse Bessarabie et du Deltadu Danube a la Moldovie. II s'en suivait que la Russie et la Turquie n'avaient plus en Europe

f3i

urma-

a

sii Insula.er-

a

www.dacoromanica.ro

15 Initiative de redobindire a Basarabiei 95

Asadar, cu toate insistentele i activitatea militanth intensh depushde exponentii cei mai autorizald ai patriotilor roman" pentruregenerareapatriei prin Unire siredobindirea Basarabiei si a gurilor Dunhrii,intereseleniarilor puteri au prelevat in timpul desfasufaxii rhzboiului Crirneii, apoial negocierilor de pace si in sfirsit al perfecthrii tratatului de la Paris, princare Principatele au obtinut doar satisfacerea partialh a unor revendichri,.cea mai de seamh, desigur, fluid scoaterea lor de sub condominiul ruso-turc

punerea sub garantia colectivh a eelor sapte man puteri. i aceasta dreptchezh'sie pentru consultarea popular i adoptarea hothririlor corespun zh-toare in vederea asigurhrii modernizgrii siprosperithtii privintapor-tiunii din Moldova dintre Prut i Nistru, solutia teritorialii de eompromisa fost nedreapth pentru romani, deoarece mai mult de 2/3 din teritoriulBasarabiei a rhmas mai departe sub ocupatia rush. Totusi a fost recunos-ciitt plan international ilegalitatea raptului shvirsit la 1812 cind a fostnipth o parte din trupul Moldovei ce n-a apartinut niciodath cotropito-rilor de la fashrit.

Cu acest eveniment s-a mai intors o filh din agitata istorie a Basara-biei, a chrei portiune sudich a cunoscut o deosebith prosperitate mai alesin perioada dupit Unirea Principatelor sub Alexandru Joan Cuza, bucurin-du-se de binefacerile administratiei romhnesti vrerne de 22 de ani, pinh larlzboiul de Independenth cind vicisitudinile vremurilor au fticut ea ea shcadi l. din nou in mina hrhpriretilor vecini de peste Prut.

INITIATIVES ROUMAINES CONCERNANT LA RECUPERATIONDE LA BESSARABIE PENDANT LA GUERRE DE CRIMEE

(1854 1856)

résumé

Pendant la guerre de Crimée, plusieurs personnalités de l'émigrationrournaine de 1848, comme le general Gheorghe Magheru, Nicolae Golescu,C. A. Rosetti et Dimitrie Brhtianu, ont milité aupres des gouvernementsfrancais et britannique, en essayant d'influencer aussi Popinion publiqueen faveur de la retrocession de la Bessarabie, que les Russes avaient ar-rachée au territoire moldave en 1812. L'initiative fut soutenue en 1855,h la fin de la guerre, par Gregoire rv Alexandre Ghika lui-rneme et ungroupe cle boyards moldaves qui en ce sens se sont adresses h la Porte.Pour affaiblir la Russie, l'Autriche se rallia elle aussi h cette idée. Mal-

de point immediat de contact. Elles étaient separées meme a l'extrémité du Danube. 11 y avaitune double neutralité entre elles: eerie du Danube et cello de la Moldavie. Malheureusetnent,il est écrit dans l'histoire que ks faibles ont rarernent raison. La seconde conference de Parisa re.ctifie la rectification de la premiere conference, non au point de vue des interets moldaves,mais au point de vue des interets tures. Elk a repris, sous le nom de Delta du Danube, lespthfeipaux territoireg que le Congres avait annexe Ala Moldavie et les a reunis Ala Turquie cornmeayant releve anciennement du Sultan. Les Principautés danubiennes se trouvent ainsi destitu-ées de leur contact avec la mer Noire; elles ne sont plus franchemcnt maritimes, et les deuxennemies éternelles, la Bussie et la Turquie, ne sont separees que par l'epaisseur de la basseBessarabie"; cf. Of L. Boicu, op. cit., p. 429.

pe

www.dacoromanica.ro

98 Paul Cernovodeauu 16

hemeusement, les hesitations de la politique francaise et les arrange-ments de Napoleon III ont determine un changement d'attitude du ca-binet de Paris, dispose a faire des concessions pour menager les suscepti-bilités de la Eussie et parvenir a la conclusion de la paix. Cette attitudea permis a la Eussie de restituer a la Moldavie seulement les bouches ,duDanube et les departments limitrophes du sud de la province, annexéeabusivement en 1812 (Traité de paix de Paris, le 18 30 mars 1856, XXearticle). La ligne de demarcation fut fixée ultérieurement, le 26 d,e.c./6jam . 1857 ; on rétrocCdait ainsi les bouches du Danube et les départementsde Cahul, Bolgrad et Ismail, dont la superficie etait de 10.288 Yerstescarree, avec une population de 127.330 habitants parmi lesquels, endehors des autochtones roumains, ii y avait des allogenes minoritairesRusses, Gagaouzes et Bulgares. En meme temps, par une decision injuste,le delta du Danube et l'ile des Serpents furent attribues abusivement

l'Empire Ottoman, en privant ainsi les Principautés d'un contact..di-rect avec la mer Noire.

:

4

www.dacoromanica.ro

PRELIMINARIILE ANEXARII BASARABIEI DE CATRERUSIA (1806 - 1812)

ARMAND GOW

Se poate spune c. Rusia F}i-a descoperit relativ tirziu vocatia de pu-tere expansionista in zona sud-estului Europei 1 Cu toate acestea, prinactiunea sa a restabilit echilibrul triunghiului de forte agresive" 2 ce fu-sese rupt de Imperiul habsburgic la sfirklitul veacului al XVII-lea. Ideeaunei aliante cu Moscova a reprezentat o solutie de disperare" 3 pentruoamenii politici ronani, interesati in blocarea expansiunii catolice austri-ece. Pe fondul revelarii adevaratelor intentii ale Habsburgilor s-a dezNol-tat o nouit optiune de politica externa, ai carei promotori au fost in prin-cipal grecii, in special patina eclesiastic i culturala, mo.,tenitoarea

Bizantului Chemata sa contrabalanseze tavalugulVienei, Rusia nu a intirziat insa sa emita, la Tindul ei, pretentii teritmialeproprii in zona sud-estului european. La congresul international de laNemirovo (1737), reprezentantii Moscovei au cdut Cilmeea, intreg te-iitoriul de ping, la 1S istru i independenta" talilor romAne sub protectia"Rusiei5. In contextul razboaielor din secolul al XVIII-lea, Imperiultarist de*i a adoptat politica pailor mid" a realizat importante anexiuni,

hotarele pina la Nistru (1792). Pentru prima data, o tararornaneasca, Moldova, ajungea astfel sa alba frontiera comuna, cu Rusia.

Sfir§itul veacului al XVIII-lea i inceputul celui de-al XIX-lea areprezentat pentru Europa, in general, o perioada de adinci framintaripolitice, cind se parea c granitele statelor ajunsesera obiectul unui joc.Intr-un asemenea context tarul Pavel I, cu sase luni inaintea disparitieisale a aprobat, de pilda, un plan de irnpartire a teritoriilor otomane, careprevedea anexarea de dare Rusia a jumatatii rasaritene a PeninsuleiBaleanice (inclusiv Istanbulul), in vreme ce Casa de Austria ar fi ocupatMuntenia, Serbia §i Bosnia, iar Franta Egiptul 6.

I A.D. Xenopol, Rdzboaiele dintre rusi si turd tru iurirea lot asupt a fdrilor ron Oi e,CI. I, Iasi, 1880, P. 7.

2 1Iihai Maxim, Les Pays Roumains et les relations Habsbourg-011oman dans la secondemoilie du XVI' sieele, In vol. Habsburgisch-osmanische Beziehungen. Relations Habsbourg-otto-mane. W ien, 26-30 September 198., C.I.E.P.0 Kolloquium Herausgegeben on Andteas Tie-tze, \Vim 1985, p. 91.

Florin Constantiniu, De la Mihai Vitcazul la fanariofi. Observafii a. it, ra polit,cil c lerneromdnesti, In Studii i materialc de istorie medic", vol. III, Bucuresti, 1975, p. 125.

4 Paul Cernovodeanu, Coordonatele politicii exlerne a lui Constantin Brdneoveanu. ederede ansamblu, ln Constantin Brancoveanu, redactori coordonatori Paul Cernowdeanu, FlorinConstantiniu, Bucuresti, 1989, p. 128-129: Victor Papacostea, Civilizafie romdneascd si cloth-zafie balcanicd. Sluchi islorice, editic ingrijitä si note de Cornelia Papacostea-Daniclopolu,studiu introductiv de Nicolae-Serhan Tanasoca, Bucuresti, 1983, p. 95-96, 110.

5 V. Mihordca, Contribufie la isloria pdcii de la Belgrad 1739, extras din AthiseleOlteniei", nr. 79-82, 1935, p. 4; Nicolae Ciachir i Gheorghe Bercan, Diplomafia euroi wad itepoca modernd, Bucuresti, 1984, p. 178.

o André Fggier, La Revolution Franeaise el l'Empire nal oleonie , Paris, 1959, p. 131.

Revista istoricii",tom III,nr. 1-2,p. 97-120, 1992

7 c. 3d30

tra-ditiilor imperial 4.

irnpingindu-si

si

a

1

www.dacoromanica.ro

98 Armand Gosu 2

In condiciile penetratiei franceze pe direetia teritoriilor vestice alePeninsulei Balcanice, oamenii politici rusi au pus problema efieacit4iiocuplrii de care armatele tariste a tArilor rornAne 7. Mai mult decit atit,printul polonez Adam Czartoryski, apropiat satuitor al tarului A1enthuI, atragea atentia in vara anului 1804 asupra_necesitätii modificrii statu-tului principatelor române, evident in sensul unei mai marl inriuriri aPetersburgului asupra acestora 8. Pentru Adam Czartoryski, membruin cornitetul intim" al tarului 8, tdrile române reprezentau o excelentàmonedl de schimb pentru Rusia, in ideea c Alexanthu I ar fi admis resta-bilirea statului polonez pe harta politica a Emopei, luciu pe care de altfel

cerut in repetate rinduriAtitudinea Frantei fata, de principatele romane a cunoscut o conti-

nua, modificare. Pentru Napoleon, competitia dintre cele trei mari imperiivecine (tarist, habsburgic i otoman) pentru stapinirea teritoriilor roma,-nesti extraearpatice, a reprezentat o fericita sansa de a-si crea aliantenoi, de invrajbi prietenii ii dusmanii, oferindu-le unora sau altorailuzia anex5rii principatelor, de unde acestia ar fi putut controla apoiBalcanii i drurnul cltre Istanbul 0 Strimtori. In toamna anului 1805,ministrul de externe al Frantei, Talleyrdnd, cerea compensarea pierderilorteritoriale habsburgice din centrul Europei prin anexarea tarilor românesi a unei parti din Bulgaria ; astfel, Napoleon si-ar fi asigurat atit aliantaVienei eit i perpetua dusmanie a Rusiei pentru Casa de Austria n.

Ceva mai tirziu, la inceputul anului 1806, printul Czartoryski ,adeclansat o puternica campanie de influentare a tarului in sensul ocuptixiisi anexlrii rilcr române 12. De fapt inca din toamna 1805 unii din repre-zentantii eabinetelor europene acreditati in eapitala de pe malurile Bos-forului sesizau probabilitatea unei invazii tariste in principate, in timpce la Petersburg se stia el in Moldova, si Munteni, se pregaLeau depozitede brana necesare armatelor rusesti 13 -Oricum, informatiile despre cOn-centrärile de trupe si material de rAzboi la gianita de pe Nistru sint des-tul de nurneroase 14, cabinetul de la Petersbuig astepta, evident, doarpretextul pentru cleclansarea r5zbbiului.

7 Acle fi documente relative la istoria renasterii Romdniel. publicate de Dimitrie A. Sturdzasi C. Colescu-N artic, vol. I, Bucuresti, 1900, p. 419 (in continuare A etc si documente ).

Vnesncaia politika Rossii XIX i naceala XX oda. Documenti Rossiiskogo MinisterstvaInostran.th Del, tom II, Moscva, 1961, p. 110 (in continuare tinesneaia politika Rossii)

9 M. Kukiel, Czartorycki and European unity 1770-1861, Princeton, New Jersey, 1955,p. 25-38, si urmãtoarele; Hugh Seton-Watson, The Russian empire 1801-1917, ONford,1967, p. 73-74 si urrnatoarele; Nicholas V. Riasanovsky, Ristaire ae la Russie des origines1984, traduit de l'americain par André Berelowitch, Paris, 1987, p. 331.

Vezi de exernplu Memoires du prince Adam Czartoryski et correspondence avec l'empe-reur Alelandre I-er, preface de Ch. de Mazade, tome second, Paris, 1887, p. 149-157.

11 Lettres inidites de Talleyrand el Rapolion 1800-1800, introduction et notes de PierreBertrand, Paris, 1889, p. 161-164, 168, 170-171; Ade si docluncnte, p. 439-443; Memoiresdu prince Talleyrand, publiés avec une preface et des notes par le due de Broglie, I, Paris, 1891,p. 296-297; T.G. Djuvara, Cent projets dc portage de la Turguie (1281-1915), preface deLouis Renault, Paris, 1914, p. 340-341.

12 Mémoires du prince Adam Czartoryski el correspondance avec Pernpereur AleaandreII, p. 105; Ade si documente, I, p. 456, 459, 463 etc.

Nicolae lorga, Acte si fragmente en privire la istoria romdnilor, vol. IT, Bucures11, 1896,p. 402, 405; (In continuare Acte i fragmente).

laocumente Burmuzaki, vol. XVI, Bucuresti, 1912, p. 720-721, 723-724, etc.

1-a

a-si

10

J-er,13

8

88

www.dacoromanica.ro

3 Anexarea Basarabiei de Rusia (1812) 99

Pe de alta parte Anglia si Rusia reprezentan pentru Vapoleon, inacel moment, cei mai importanti ddversari ai si. In ciuda victoriei dela Trafalgar, Londra ar fi trebuit s cedeze in utma instituirii blocadeicontinentale". Imperiul tarist ar fi urmat apoi sa fie ingenuncheat de ocoalitie formata din yei puteri Iranul (Persia), Imperiul otomanbineinteles Franta 15 In acest sens, Napoleon a adresat personal mai multescrisori sa11u1ui16 si sultanului17, prin care acestia emu indemnati s-oporneasca hotarit impotriva Rusiei, adevdratul lor dusrnan. Misiuneageneralului H. Sébastiani, proaspat numit ambasador al Prantei la Is-tanbul, a constat tocmai in grabirea declansarii conflictului osmano-tarist.

In ciuda faptului c reprezentantul Rusiei, Andrei Italinski, a fostinsarcinat sá atraga, atentia ministrilor otomani asupra ilegalitatii actiuniide inlocuire a domnitorilor de la Bucuresti si Iasi 18, la Poartà se analiza,totssi, in acel moment, oportunitatea mazilirii principilor. In legaturacu Constantin Ipsilanti, domnitorul Tdrii Românesti, factorii de decizieai politicii otomane afirmau cd, acesta era prea cunoscut pentru tradareasa i prin urrnaref rusii pot ii usor pusi la tacere" ; principelui AlexandraMoruzi, in schimb, nu i se putea reprosa nimic 19 In aceste imprejurari,la doua saptarnini de ld sosirea lui H. Sébastiam la Istanbul, Poarta a re-curs, la 24 august 1806, la gestul extrem de mazilire a domnitorilor iomâni20.Reactia ambasadorului Rusiei a fost piornpt i extrem de dull, 21 La28 august a inaintat o nota guvernului otoman in care demonstraacesta incalcat ob1igaiile internationale 22, in primul rind hatt-

i-serifurile emise In 1802 prin care se stipula la 7 ani durata domniei laIasi si la Buouresti. in instructiunile primite, lui A. Italinski i se atrageaatertia'asupra interesulm Petersburgului in legatura cu repunerea domni-torilor destituiti ; in caz contrar el era autorizat s ceara irnediat pasa-poartele personalului de la arnbasada rus i s pardseasca Imperiul oto-man 23 Protestul prezentat oficial Portii, la inceputul lunii septeinbrie 24,

a fost urmat si de o scrisoare adresata de catre Italinski 25 insusi sulta-nului Salim III, iar apoi, de o nota ultimativa din. 29 septembrie. Rdspunsulinaintat ambasadorului Rusiei la 1 octombrie este departe de a lamuriincilcitele probleme ale situatiei creata in 1806 26. Cert este ca In fata ti-

" Contespondence de Napoleon I-er, XII, Paris, MDCCCL XIII, p. 449-450; Acte sidocumenie, I, p. 499-500.

" Napoleon I-er, Messages et discours politigues, publiés par Geor, s Barral, Paris,p. 99-107.

17 Correspondence de Napoleon I-er, X, Paris, MDCCCL XII, p. 130,-131; Acte si docu-n elite, I, p. 431-432.

15 V nesneaia rolitika Rossii, III, Moscva, 1963, p. 180." Mustafa A. Mehmet, Documente turcesti privind istoria Romaz iei, vol. III, 1791-1812,

Bucuresti, 1986, p. 209-210.Documente Hurmuzaki, Supliment I, vol. II, Bucuresti, 1885, p. 348: Edouard Driault,

La politigue orientate de Napoleon. SebasYiani el Gardane 1806-1808, Paris, 1904, p. 63; Ger-maine Label, I a France el les Principautes Danubtennes (Du XVI-e siecle a la chute de Napoleon1-er ), Paris, 1935, p. 414.

21 M. d'Italinski jctte feu_et flammes contre la Porte". Documente HurmuzakI, S.L,II, p. 348.

22 Vnesneaia politika Rossit, III, p. 273-276./bidenr, p. 300-302.

24 Documente Hurmmaki, S.!, II, p. 350 351.25 Vnesneaia r olitika fossil, III, p. 322-324.26 Documente Hurmuzaki, S I, II, p. 352-353.

cii

si

si-a

www.dacoromanica.ro

100 Armand Gosu 4

rului concentrat de amenintari ale reprezentantilor Marii Britanii si Im-periului tarist 27, la mijlocul lunii octombrie, guvernul otoman a cedatsi a reinstaurat pe tronurile de la Iasi i Bucuresti pe domnitorii desti-tuiti 22 La citeva zile dupa acest eveniment A. liahnski a informal) Pe-tersburgul despre revenirea vechilor principi si a dat intrecrii sale actiuniaureola unui mare succes al diplomatiei rusesti 22 in ciao satisfaceriipretentiilor tariste, generalul Michelson a primit, la 28 octombrie, ordi-nul de a trece Nistrul si de a invada principatele. Cancelaml rus, baronulBudberg explica aceasta noutt si de acum neasteptata initiativa ruseascapur i simplu prin faptul a nu era in posesia stirilor privind ultimele eve-nimente de la Istanbul, urmärindu-se doar sporirea presiunilor asupraPortii. Dar, de fapt, la Petersburg se cunostea prea bine concesia facutade guvernul otoman Busiei. Numai ca, se pretexta, tarul Alexandru Iastepta noi am6nunte, i prin urmare, in conditiile intirzierii acestora,s-a hotarit ocuparea tarilor rornâne O. De asemenea, pentru a motivainvazia armatelor tariste, baronul Budberg a inaintat lui A. Italinskiun nou set de trei revendicari pe care acesta urma sa le prezinte guvermiluiotoman 1. In fala acestui atac neasteptat sultanul a rAmas descumpanit.Sfaturile adresate direct de Napoleon 32 de a se opune pretentillor rusesti,precum ii ocuparea teritoriului principatelor române de catre armateletariste, 1-au determinat pe Selim III sa declare razboi Rusiei, abia in tilt-mele zile ale lunii decembrie 1806.

Dili oameni politici ruF,d 33 au sesizat la vremeo respectiva gresealace se comitea declansindu-se un nou razboi, deschizindu-se, deci, un noufront de lupta, de asta data in zona sud-estului Europei. Pentru Franta,conflictul ruso-otoman avea earacterul unei diversiuni menite sg, slabeascaforta Imperiului tarist. Astfel, o parte a trupelor rusesti, estimate la ci-teva zeci de mii de oameni, in loc s lupte in Polonia impotriva armatelorfranceze, au fost deplasate in zona Nistrului si a Dunarii. In acest fel,Rusia pierdea sansa de a realiza o superioritate numerica categorica impo-triva trupelor lui Napoleon 34.

In primele luni ale anului 1807, Londra i Petersburgul au declan-sat noi presiuni asupra Irnperiului otoman. Mai intii ambasadorul englezla Istanbul a adresat un ultimatum Portii, prin care i se cereau acesteia,intre altele, reinnoirea vechilor aliante cu Marva Britanie si Rusia cit

" Ibidem, p. 351; Italinski cerea pentru ambasadorul britanic Arbuthnot une marquepublique et honorifique de satisfaction de la part de noire auguste souverain", Vnesneaiapolitika Rossii, 111, p. 348.

2° Mustafa A. Mehinct, op. cit., III, p. 211; Valeriu Veliman, Relafiile ronnlno-olornane(1711-1821 ). Docurnente turcesti, Bucuresti, 1984, p. 682-683.

Vne4neaia politika Rossii, III, p. 347." linden], p. 381-382; Acte si documentc, I, p. 518-522.n Vnefneata poliiika Rossii, III, p. 383.33 Correspondence de Napoleon I-er, XIII, Paris, MDCCCL XIII, p. 519; XIV, Paris,

MDCCCL XIII, p. 4-5; Acte $i documente, I, p. 526-527; Documente Hurmuzaki, S I, II,p. 366.

33 De exemplu Memoires de Parniral Paul Tchitchagof, publiés par Charles Gr. Lahovary,Paris, Bucuresti, 1909, p. 366-367.

34 Albert Vandal, Napoleon el Alexandre I-er. L'alliance russe sous le premier empire,vol. I, Paris, 1891, p. 13; Germania Lebel, op. cit., p. 120.

"

m

www.dacoromanica.ro

Anexarea Basarabiei de Rusia (1812) 101

alungarea reprezentantului Frantei, Sébastiani 35. in urma refuzuluisultanului de a accepta aceste pretentii, o escadra engleza condusa de ami-ralul Duckworth a intrat in Bosfor si a pus in pericol capitala otomana.Atit riposta trupelor de aparare organizate de generalul Sébastiani 36

cit mai ales absenta unei atitudini transante din partea flotei engleze,care nu a transformat dernonstratia de forta in atac propriu-zis, au de-terminat, pin& la urma, esuarea acestei actiuni 37.

De cealaltI parte, Napoleon a propus sultanului un tratat de aliantasi i-a cerut s continue razboiul impotriva Rusiei 38 Selim Ill ar fi trebuit

intre in contact cu sahul Iranului i, impreuna, s pregateasca un ataccornun impotriva Imperiului tarist ". Parisul ar fi oferit chiar un ajutormilitar Forth pentru a o convinge s i se alature. Incil din luna ianuarie1807, Napoleon era dispus sa trimit5, pentru intarirea armatei otomanedin Bulgaria un corp de 25.000 de soldati ". Datoritá raspunsurilor mai

. I clam ale Portii 0. mai ales in urma impotrivirii comandantilorcorpurilor de armata osmane de la Dunare 42, au fost expediati cu titlude ajutoare doar citeva sute de soldati francezi 43

La inceputul veacului al NIX-lea in politica orientall a Frantei aavut loc o schimbare fara precedent. Pe fondul decaderii Imperiului habs-burgic, Parisul a renuntat la, ideea utilizarii Portii ca o contrapondereimpotriva Casei de Austria. Consecinta imediata a fost c Franta puteasa se pronunte, cu aceeasi usurinta pentru o politica de impartire sau deconservare a Imperiului otoman" 43. Pe fondul acestei modificari de ati-tudine si in contextul international al anului 1807, Napoleon a preferatunui conflict de amploare, solutia unei pad de compromis cu tarul Ale-xandru I. Daca, cu un an in urma, In cadrul tratativelor franco-ruse re-prezentantri Parisului cereau renuntarea din partea Petersburgului lamice pretentii asupra principatelor române 44, de aceasta data, la Tilsit,Napoleon a lasat adesea sa se inteleaga, in convorbirile confidentialepe care le-a avut cu Alexandru I, c ar fi dispus s5, recunoasca anexareatarilor romane 48. Pretentiile diplornatiei tariste la Tilsit elan in realitatemult mai reduse. Realizind faptul c5, nu putea transa singura si de o ma-niera decisiva asa-numita problem& orientald, Rusia s-ar fi multumit cuun arrnistitiu incheiat cu Poarta, care sl-i asigure cadrul legal de evacuare

Documenle Hurmuzaki, S I, II, p. 37S-379.35 Edouard Driault, op. cll., p. 94-105; A.D. Xenopol, op. cll., I, p. 193-106." Albert Vanddl, op. cll., 1, g. 42.38 Correspondence de Napoleon I-er, XIV, Paris, MDCCCL XIII, p. 129, 220; Ade #

documenie, 1, p. 531-532, 535-536; Documenle Hurinuzaki, S I, II, p. 372-373.3° Cori esi ondance de Napoleon 1-er, XV, p. 17; Mire Franja i I'ersia (Iran) se va inchela

un tratat de aliant5 la ineeputul lunii mai 1807. Vezi Albert Sorel, L'Europe el la ReoolutionFrançaise, VII, p. 154-155.

45 Correspondance de Napoleon I-er, XVI, p. 256; Acle si doeumenie, I, p. 5384-539.Lelircs inediles de Talleyrand a Naroldon 1100-1809, p. 333-335; Ade documenle,

I, p. 551; A.F. Miller, Mustaplui paella Bairakfar, Bucarest, 1975, p. 184-185.42 Documenle Hurnmzaki, S I, II, p. 413, 415-416; XVI, p. 813.43 Correspondance de Napoleon I-er, XV, p. 14-15.48a Andrei Otetea, Conlribulie la chesliunea oricnlalt,, in Scrieri islorice alcse, prefatli de

acad. David Prodan, edilie i studiu introductiv de Florin Constantiniu i S,erban Papacostea,Cluj-Napoca,, 1980, p. 161.

44 Acle si documenie, I, p. 510.15 Memoires du prince Talleyrand, I, p. 393-304.

sa

25

"

00

www.dacoromanica.ro

102 Armirtd Gosu 6

a trupelor pgrtilor beligerante i care st, garanteze ,statutul de autonomiead tgrilor române fatl de Istanbul 46. De fapt, o mare parte din programulde revendictri relativ la spatiul sud-est emopean cu care tarul s-a prezentatla Tilsit 0-a aflat locul printre articolele tratatelor semnate la 7 iulie 1807.Tot cu aceastg ocazie baronul Hardenberg, reprezentantul Prusiei, a re-dactat un rnemoriu referitor la lichidarea Irnperiului otornan i impgrtireamo§tenirii acestuia. Teritoriile romftne*ti ar di trebuit in acest caz slintreIn componenta Tmperiillui tarist (Moldova si Muntenia ping la riul Olt)

habsburgic (Oltenia) 47, apoleon flu putea inst. accepta o asemeneasolutie tranantg, din care, in primul rind Rusia, insemnate achizitiiteritoriale, ar fi avut eel mai mult de cistigat. Articolul 22 al tratatuluide pace prevedea cg trupele rusez;ti se yor retrage din tarile române, ifirtinst, ca deta,3amentele otomane st poet patrunde la nord de Duntre. Deasemenea, se stipula cit tarul a acceptat interventia lui Napoleon In ye-derea incheierii unei ptei ruso-otornane (art. 23)48. In tratatul de aliantitsemnat in aceeai zi la Tilsit s-a revenit asupra problemei orientale insensul cg dact Poarta nu va accepta mediatia Frantei sau dact ar tergiver-sa incheierea satisfAcatoare a tratativelor, imptratii Napoleon i Alexandruse yor pune de acm d asupra Impiiiirii teritoriilor otomane, mai putinIstanbulttl i provincia Bumelia 48.

Mishmea de a media intie beligerantii de IA Duntre a ft st ineredin-tat t coloneluha francez Guillentinet 80. Acekta irdeplinit lClflà,astfel Mcit la 24 august 1807, m satul SlObczia, de line Gimgiu, delegatiiotomani *Itti an senmAt aeordra de arMistitiu. PIM acest act se prevedeaincetarea ostilitatilor (art. 1), evacratea in termen de 35 de zile a Mol-ovei i itiii Romanesti (hrt. 3), inapoielea material& r de luptil f!i acorgbiilbr capturate, 'precurn §i restituirea prizcnierilor de rtzboi. Dear-ernenea, se stipula cit qrmistitiul era valabil ping in primitYara 1808(art. 2) 51.

Toantna anului 1807 adus eu sine 45 FensilM modificaie a politicaPetersburgului fa-0, de teritcriile romanWi extracaipaticc. De la izbucnireartzboiulti i pint atunci mi -a pus nici tn. 'moment problerna aitextriiprinciphtelor in termeni trananti. Ateasta nu insearmIll cit Rusia rm odorea. La Tilsit, Alexandrt I a luat inst pulsta diplomatiei francqze Inaceastit chestiune, iar rezultatul a fost peste mteptarile sale. La prima ye-dere, Frantg nu era dispusa sit acorde o importantg prea mare acestuist bieet, iar in aparentg nu doea st se opung pretentiaor Petersburgului.In luna septembrie 1807 a. avut loc i o reorientare a directiei de politictexternt a Rusiei. Pun numirea in functia de cancelar a conthlui Rumiantev,

46 Acte si docur, .1c, 1, r. 565.47 Ib'cicm, p. Z.-C9 ; Afl,cit Screl, op. cit., VII, p. 171.48 Ade si docurnente, I, p. 580; Vnesneaia politikat .Rossii, III, p. 635; Albert Vandal,

op. cit., I, p. 503.49 Acte si documente, I, p. 584; Vnesneaia politika Rossii, III, p. 644, Georges Lefebvre

N apolion, Paris, 1935, p. 327-240; A.F. Miller, op. cit., p. 189-191; Marin Dumitrescu, Poli-t ica lui Napoleon I fald de ferrite ronulne, Bucuresti, f.a., p. 32-36.

50 Correspondance de Napoleon l-er, p. 404.51 Mustafa A. Mehmet, op. cit., III, p. 221-223; Documents Hurmuzakt, S.1., III,

Bucuresti, 1889, p. 146.

TIM

fl

ai-a

www.dacoromanica.ro

7 Anexarea Basarabiei de Rusia (1812) 1o1

politica externit a Rusiei indreptat eu preeadere centrul de greutatecittre zona sud-ektului Europei, immarindu-se cn predilectie irnpartireateritoriilor otomane 52

In ciuda faptului e generalul baron Mayendorff a ratificat armisti-iitl la Slobozia, ordinul de retragere a trupelor rusesti din tarile

roniane a fost pina la urmit revocat 53. S-a pretins chiar cit Mayendorffmrfusese antorizat sä senmeze arrnistitiul, care, dupii opinia Petersburplui,era, inacceptabil in forma in care fusese ineheiat 54.

Cu toate ca prin aceasta aetiune era incalcat flagrant tratatul dela Til Sit si arrnistitiul de la Slobozia, reactia Frantei a fost destul de pa-Edit Chiar de la aflarea vestii cu privire la revoearea ordinului de retra-gere a armatelor rusesti din Virile rornane, Napoleon atragea atentiaproblema evacuarii principatelor era indisolubil legata de cea a restituiriiunor importante. teritorii oeupate de trupele franeeze ciitre Prusia 55.Cu ocazia primirii la Paris a ambasadorului Rusiei, contele Tolstoi, irnpa-rani Frantei a insistat asupra faptului ea nu era dispus sit evacueze Pru-sia, daca, tarul nu-si va retrage armatele din tarile romane. In urma aeestorcbscutii s-au conturat trei ipoteze : evacuar ea simultana a principatelor

a pro:vinciilor prusiene de care mu i i respectiv franeezi, ocuparea Mol-dovei i Tàrii Romanesti de dare Rusia 0 a unor teritorii echivalente ceapartineau Prusiei de cittre Franta, iar a treia i ultima combinatie eraimpartirea teritoriilor otornane 58. Trebuie subliniat faptul ea, Napoleonnu a insistat atit asupra neeesitatii de a se elibera tarile romane, cit rnaiales, asupra Mcii, ca, nu ar admite nici o crestere teritoriall a Rusiei, fara,ca. Franta, Ia rindul sau, sà obtinit emnpensatii similare,

In acelasi timp, Alexandru, I nu putea accepta sacrificarea Prusiei decare era legat prin tratatul de alianta de la Bartenstein (apribe 1807), pincare el se obligase sä hipte pentru recucerirea provinciilor prusiene pierdui esat sa obtina eehivalente teritoriale in compeusarea acestora (art. 4) 57. Tot-odatä, tarul era constient capentru a convinge nobilimea rusa de oportuni-tatea unei aliante cu Franta erau necesare uncle eistiguri teritoriale,Tarile romane reprezentau tocmai achizitiile mult dorite. In acest Bens,hi Mijloeul hmii noiembrie, Alexandru I a adresat personal o serisoarelut Napoleon in care-i expunea motivele pentru care a sistat retragereatrUpelor rusesti din principate, iar in aeelasi timp a declarat reprezentaaitu-liii la Petersburg cit cloreste sa-si insuseasea cit mai grabnic ta-rile romane 33. Cererea referitoare la anexarea ambelor principate dna,-rene a reprezentat un pas deeisiv Mout de diplornatia tarista. Pretentiileteritoriale rusesti in zona sud-estului Europei au cunoscut astfel o evolutieascendenta, delimitata temporar intre sfirsitul lunii septembrie i rnijlo-cul *mil noiembrie. Astfel, in instruetiunile din 26 septembrie 1807 adresate

52 Albert Vandal, op. cit., I, p . 157-159.52 Nicolac Iorga, op. cit., II, P. 428-429.54 Documente Ilurmuzaki,.S.I, II, p. 472., 485.

Correspondance de Napoleon l-er, XVI, I aris, MDCCCL XIV, p. 87.58 Ibidem, p. 173; Serge Tatistebeff, Alexandre I-er et Napoleon d'apres leur correspon-

dance inedite, 1801-1812, Paris, 1891, p. 239.52 Vnoneaia politika Rossii, III, p. 557-561.58 Actesi documente, I, p. 660-661, 669; GermaniA Lelia, op. cit., p. 143; Albert Vandal,

op. cit., I, p. 169-170.

incheiat

francez

ct

si

www.dacoromanica.ro

Armand Gosu 8,

de tarul Alexandru contelui Tolstoi, se aprecia ca Rusia trebuia si pretin-dit anexarea Basarabiei, adica a Bugeacului (zona de la nord de gurileDuniirii riisluita din trupul Moldovei de Imperiul otoman in a doua ju-matate a veaeului, al XV-lea si prima jumatate a celui de-al XVI-lea)cu cetatile Bender, Akerman, Chiba i Ismail, precum si fortireata no-tinului din nordul Moldovei 59. Citeva saptamini mai tirziu, la, 6 noiembiiecancelarul Rumiantev intr-o scriscare adresata asemenka tot ambasa-doiului Tolstoi a reluat problema Basarabiei (Bugeacului), teritotin pre,tins de Rusia pe motivul cii in articolul 22 al tratatului ineheiat la Tilsits-a stipulat doar evacuarea Moldovei i Munteniei, nu F,d a Basarabici 9.Iar, cum am amintit, la mijlocul lunii noiembrie tarul coca deja intregteritoriul principatelor rornane i Dunarea ea hotar intre Rusia i Poarta.

La rindul sau, Napoleon lega anexarea tarilor rorrittLe Imperiuluitatist de ocuparea unei parti din Prusia, a Sileziei. Aceasta ar fi tumat sgbrevina Saxoniei, aliatil a Frantei. Pierzind Silezia, Prusia redevenea oputere de rangul a/ doilea j. Numirea liii Caulaincourt in postul de amba-sader al Fiantei la Petersburg, in tetonna anului 1807, nu a modificat ter-menii ecuatiei. Chiar ill instructiunile primite inaintea plcCiilii la posti s-a atras atentia asupia misiunii de a obtine aeor dul Eusiei pentru and-xarea Sileziei in schhnbul granitei pe Dunibe 52. Refuzind sa renuate laprincipatele romfrne si neadmitind totodata riisluirea fostrilui sin aliat,Prusia, Petersburgul a propre, thept compenSatie Parisului, Albania siMoreea. Napoleon a refuzat insi trecul pe motiv ca aeeste ter itor ii nu echi-

aleazil in importanta cu Moldova i Muntenia, eerind in continuare Si-lezia 63. In fata refuztddi constant al Parisului de a accepta pretentifleBusiei, contele Tolstoi. intr-o discutie purtittil la 10 ianuarie 1808 cu Na-poleon, a insistat astpra faptului cii tratatul de la Tilsit nu prevedea ni-mic in legituii eu Basarabia (Bugeacul) si in consecinti Petersburgulse considera indreptatit si ocupe acest teritoriu 4. In acest context pentrua mari suprafata anexati, in conditiile in care neacceptind sa-si sacrificealiatul berlinez nfl putea ()Nine reeunomterea achizitionarii tarilor 161-na-no, cancelarul Rumiantev, in ideea crt micar teritoriul nord-dunireanal Basarabiei va reveni Rusiei i-a cerut contelui Tolstoi sit pretindi caviitoar ea frontiera si fie impinsa pe bratul Sulina sau Sfintul Gheorghesan chiar pini la laud Razelm 65. Astfel, daci Petersburgul nu ar fi pututobtine Moldova s,i Muntenia, el Ii pregitea varianta anexii ii Bugeaculuisi a unei 'ATV, cit mai intinse din Dobregea.

In acest timp, pentru A infringe Anglia prin blocada continentaliNapoleon avea de lichidat problema pertugheza. Strins legati comercialsi economic de Mai ca Britanie, respectarea blocadei tIr fi ruinat Portu-galia. Ultimatumul francez cal e cerea inchiderea porturiler portughoze

59 Acle i documenle, I, p. 606-608.I bidem, p. 634.

(II Albert N andal, op. cit., I, p. 181-182, 184-187.63 Ade documenle, I, P. 653-654; Memoires du general de Caulaincourl, introduction et

notes de Jean Hanoteanu, I, Paris, 1933, p. 105.63 .Acle 1 documente, I, P. 711-712; Serge Tatistcheff, op. cil. p. 276." Acle i documenle, I, p. 714." Ibidem, p. 708.

104

"

de

ei

www.dacoromanica.ro

Anexarea Basarabiei de Rusia (1812) lot

pentru toate navele sub pavilion britanic nu a fost aceeptat 66 Irnp5ratulFrantei a recurs, la solutia extrema'. Prin conventia secret5, incheiat6 inootombrie 1807 on regele Spaniei s-a hotarit ocuparea i impArtirea Por-tugaliei in trei zone 67. Numai e5, rilzboiul din Peninsula Iberic5, mai alesin urma defectiunii spaniole, a luat o intorsiiturA, nefavorabilik Acestaeste contextul in care taml Alexandru I, decis ski tran§eze in favoarea saproblernar anexkii *nor romane, a declarat in februarie 1808 ea Por-tugalia este un echivalent substantial pour deux provinces ruinées"(Moldova 0 Muntenia n. n.) 68.

Tocmai pentru a menaja Imperiul otornan .§i a distrage atentiaRusiei de la zona sud-estului Europei, Napoleon A incercat s eanalizezeenergia expansionista a Petersburgului atre Peninsula Scandinavica,13.5,zboiul ruso-suedez avea astfel caracterul unei diversiuni pe care impa-ratul Frantei s-a grnit s o ineurajeze ". Scrisoarea lui Napoleon din 2februarie 1808 este o alt a. marturie in aeest sens 70

La Petersburg, in lunile februarie-martie 1808, s-au desfki§uratmai rnulte convorbiri asupra Irnprtirii Imperiului otoman. In urma unordigcutii aprinse in leghturil cu gasirea unui echivalent pentru tkile re-

partea franceza., reprezentatil de ambasadorul Caulaincourt, §-adeeis s 'a nu mai lege problema principatelor de cea a Sileziei. Tarul doreaS5i dcupe Myntenia i Moldova, nirnic mai mult. El a declarat c5, ambitiilesale n'allaat pas au dela de la Valaclne et de la Moldavie" 71. Dupki pri-mele patru intilniri (28 februarie, 2, 4, 9 martie) cancelarul Rumiantev

ambasadorul Caulaineomt au redactat o non', prin care se delimitauzonele care ar fi urmat a fi §mulSe Irnperhilui otornan. Rusiei Ii reveneauastfel Moldova, BasarabW, (Bugeacul), Tara Romneased 0 Bulgaria,Franteir Albania, o parte din Bosnia Moreea §i Candia, iar AustrieiCroatia 0 ce mai rAminea din Bosnia 72. Ultimele dou5, convorbiri (10 012 martie) s-au axat pe problerna st5pinirii Istanbulului 0 a planului luiNapoleon privind o expeditie in India, din care Alexandru I nu vedeade avantaje ar fi putut obtine 73. Trebuie subliniat faptul ea, aceste dis-eutii au avut doar caracterul liner tatonari, Parisul urrnarind, in primulrind, sit cWige timp pentru rezolva problernele din Spania 74. Certeste csa 0 in capitala Frantei se vorbea pe tema impthtirii mo§tenirii oto-mane, de creme ce ambasadortil Austriei s-a intretihut cu Napoleon asupraacestui subject 75.

66 André Fugier, Nor oldon ci l'Fspagne 1799 1808, 11, Paris, 1930, p. 207-208, 216-217Georges Lef ebvre, op. cit., p. 249-250.

67 Correspondence de Napoleon l-er, XVI, p. 131-132, 140-143.66 André Fugier, op. cit., II, p. 381.62 Correspondance de Napoleon l-er, XVI, p. 104.7° I bidem, p. 586; A cte si docurnente, I , p. 735-736; Albert Vandal, op. cit I, p. 260-261 ;

Edouard Driault, op. cit., p. 345-346.71 Vnesneaia politika Rossii, IV, Moscva,' 1965, p. 177.72 Serge Tatistcheff, op. cit., p. 315-351; Acte i documente, p. 811 812.73 Serge Tatistcheff, op. cit., p. 351-360." Albert Vandal, op. cit., 1, p. 267-268, 284-306; Edouard Driault, op. cit., p. 290-294;

Sergiu Cohnnbeanu, Contribufii privind situafia internalionald a fdrtlor romdne Intre anti1806 181t: n Revista de istorie" nr. 5, 1976, p. 668.

" Memoires, documents et arils divers laisses par le prince de Melte rhich, 11, Paris, 1880,p. 147 §i urni5toarele.

mane,

0.

T,

a-si

www.dacoromanica.ro

106 Arthand Gosu 10

Ru 0i, dupa cum observa consulul franeez de la Bucure0i., manifes-tau intentia de a ocupa principatele române pentru iotdeauna 78) in timpce Poarta jefuza siti admita (nice discutie pe aceastit temil 77.

Infringerile suferite de armatele franceze in Poitugalia i Spania,masurile de inar mai e luate de Impeiiul habsbingic au complicat pesteplasma situatia lui Napoleon. Nevoita sti,-0 ietraga trupele din Prusiapentru intati contingentelo care luptau in Spania, Franta ramineaexpusit la granita ritisitiriteana. Pentru a preintimpina mice defcctiunedin partea Vienei, Napoleon a facia apel la proasptul silt" nliat, Alexan-dm I 78. Numai eil, pentru a obtine asistenta Busiei, tarul trebuia cointe-resat. Ori, vieme de aproape un an principatele române au reprezeutatmarul disc.ordiei in relatiilE ruso-franceze. Napoleon era (loci constient,canu putea obtine nici un angajament din partea Petersburgului firá sg,iecunoasciti anexarea Moldovei si Titirii Romane§ti de &are Rusia. Inacela0 timp Parisul dorea sit se asigure de faptul cititarul se va limita.laa pretinde doar granita pe Dunke 0 nu va urmari. data fiind situatia incare se gasea Franta, anexiuni teritoriale 0 in Bulgaria ".

La 12 otombrie 1808, la Erfurt, a avut loc semnarea conventieisecrete de aliantiti dintre Franta i Rusia. Faptul ca in mai multe articoles-a revenit asupra problernei tarilor romane demonstreaza importantaacestei chestiuni in contextul raporturilor franco-ruse. Prin articolul5 partile contractante se angajau sa, nu incheie pacea en Anglia decitin conditiile in care aceasta ar recunomte anexarea Moldovei, Muntenei

Finlandei 80de catre Rusia, iar articolul 8 se referea la faptul ca imparatulNapoleon sanctioneaza ocuparea principatelor i akiezarea granitei pe Du-nare. Pentru cazul in care Poarta ar refuza sit cedeze (Imperiul otomande fapt nu putea dispune de teritoriile principatelor, state autonome,hibutare sultanului) Moldova 0 Muntenia, Franta s-ar fi lirnitat a oterventie pe lIngit guvernul otoman, in acest caz Rusia find indreptatitasit redeschida ostiliti4ile. Daca Imperiul habsburgic ar fi intervenit inconflict de partea Portii otomane, Franta ar urma sit faca caned: comunacu Petersburgul i sa declare razboi Austriei 81.

Cu toate cit marele vizir Mustafa pa§a Bairaktar dorea incheiereatotu0, nu putea accepta anexarea tkilor romane de catre Rusia 82.

Mai mult decit atit, Ii marturisea marele vizir lui Manuc bei, la Istanbul's-a poruncit ehiar §1 interzicerea aducerii in discutie a acestei probleme" 83.

In urma remodelarii principiilor de politica, externa ale Imperiuluifrancez, reprezentantul Parisului la Poarta, Latour-Maubourg, a primitnoi instructiuni prin care i se cerea sa intervina pe linga guvernul otomanIn ideea acceptkii anexkii Moldovei i Taxii Romanekiti la Itusia 84. Nu-

78 Documents Hurmuzaki, XVI, p. 835.77 Ibidem, S.I, II, p. 50078 Memoires du prince de Talleyrand, I, p. 319 320 ; Albert Vandal, op. cit., I, p. 357 3`58.79 Vnesneata politika Rossti, IV, p. 318.88 Finlanda a fost incorporatA Imperiului tarist In urma pAcii ruso-suedeze de la Fried-

richsham (17 septembrie 1800)-81 Correspondance de Napoleon l-er, XVII, Paris, MDCCCLXV, p. 635-637; Acle si

documente, I, p. 027-928; Vnesneaia politika Rossii IV, p. 360.82 Documente Hurmuzaki, S.I, II, p. 519-520.83 Mustafa A. Mehmet, op., cit., III, p. 241-242.8 Documente Hurmuzaki, S.I, II, p. 523-525.

a-§i

in-

pfeii,

www.dacoromanica.ro

11 Anexarea Basarabiei de Rusia (1812) i(r7r

mai. ca la, Istanbul prestigiul Frantei a fost definitiv compromis. Stringe-rea.aellatillor dintre Paris 0, ,Peterbburg a determinat racirea treptata,dar efinitiva, a legatuiilor osmano-franceze, 1apoIeon pierzind oricecre,dit_la Ponta, 25 . t.'u alit mai mult cu, cit impaiatul anunta in hma de-cembrie in Sena ea socote0.e tarile romane ca apartinind Rusiei 86

'.'Negocierile puitate la sfii situl anului 1808 la Istanbul intre rusiotomani legatura cu cedarea principatelor bateau pasul pe loc. Rusia

pretindea granita pe Dunare in timp ce Poarta kbia consinitise la cedareaunei parti din Basarabia (Bugeac) 87 In aceste conditii ambitiosul can-celar Rumiantev a solieitat tarului Alexanthu I rehiatea ostilitatilor impo-triva Imperiului otoman prin atacarea Bulgariei

Unii diplomati rui, uirniti de intransigenta atitudine a Portii, aucrezur.; pentru un moment, ca Parisul face un joc dublu peotorilani impotriva Petersburgului 69.

In primavat a anului 1809 s-au reluat convorbirile in vederea Inclie-ienii pcii. Delegatia otomana s-a deplasat pe tiaseul Craiova, prin Bucu-resti,catre Iai, uncle vreme de doua luni s-au purtat tratathe. Se cunoscprea putine amanmite in legaturri cu acest f.pisod. Chiar diplornatii vremiise plingeau de lipsa oricaror informatii 9°. Iii orice caz, nici Poarta i niciRusia nu erau dispuse iI ienunte la punctul lor de vedere. Intre timp,in ianuarie 1809 s-a incheiat tratatul de pace dintre Imperiul otoman

Marea Britanie 91 Mai mult decit atit, se pare ca Londra ar fi promisPortii s intervina pe linga curtea de Ia Petersburg si s pbtina retragereatrupelor tariqe din principate, in eaz de iefuz punindu-Qe chiar problemaunui atac englez asupra Crimeei 92. Diploma Va rusa a folosit pretextulimbuntitatirii relatillor osmano-britanice pentru a lega continuarea tra-tativelor de la Iasi de alungarea ambasadorului englez din Istanbul 93.Poarta a refuzat aceasta' conditionare. In primavara ostilitatile au fostreluate prin asedierea eetatilor otomane din stinga Dunarii, Giurgiu

Detasamente rusesti au trecut fluviul in apropielea Galatiului,atacind contingentele otomane stationate iii nordul Dobrogei Conflictuldintre Imperiut tarist i regatul Suediei s-a incheiat prin semnarea inseptembrie 1809, a pacii de la Friedrichsham, in ui ma cal eia Rusia a

" Ibidem, p. 523; Germanine Lebel, op. cit., p. 166.Nicolae lorga, Locul romanilor in istoria universald, editia ingrijitA de Radu Constan-

tinescn, Bucurcsti, 1985, p. 368." Hem, Acle i Pagmente, II, p. 442.68 Sans une demonstration militaire nous n'obtiendrons pas cette cession. fl taut,

pour Pacquérir, passer le Danube", Vnesncaia olilika .Rossii, IV, p. 439-440." Ibidem, p. 481.80 Nicolae Iorga, op. cit., IT, p. 444; V.A. Urechia, Istoria rompnilor, IX, Eucuresti,

1896, p. 674-679.61 Gabriel Noradounghian, Recueil d'actes internationaux de l'Empire ottoman, II, Paris,

1900, p. 81-84.92 Documente Hurmuzaki, S.T, IT, p. 535.63 Nicolae Iorga, op. cit., II, p. 444; Documente Hurmuzaki, XIV, Bucuresti, 1910, p. 107;

Vnesneaia politika Rossit, V,. Moscva, 1967, p. 19-20." Radu Rosetti, .Arldva senaterilor din Chisindu si ocupajia ruseascd de la 1806-1812,

II, In AnaleleeAcademlei Române. Memoriile sectiunii istorice", seria II, t. XXXI, 1909,p. 34--:35; Leon qasso, Rusia st bazinul dundrcan, traducere din ruseste cu un studiu introduc-tiv de St.Gr. Berechet, Iasi, 1940, p. 3,07-108.

n

88.

incitindu-i

eo

si

Ii

www.dacoromanica.ro

108 Armand Gosu 12

anexat Finlanda 98. VeleitAile expansioniste ale Petersbmgului s-audeplasat cu precadere in direetia sud-estului Europei. Pupa parafareapàcii ruso-suedeze, diplomatia tarista a reluat hotiirit tema incheieriiconflictului cu Imperiul otoman, cu conditia lecunoasterii anexarii Bu-geacului, Moldovei i Munteniei. S-a sperat chiar ca, Poaita, slabita, vaaccepta acest sacrificiu 96 In acest sens, la Petersburg, s-a. redactat infebruarie 1810, un proiect de tratat in 15 articole, trimis generaluluiKamenski, cornandant-ul armatelor -tariste din principate, In articolul 4au fost cuprinse pretentiile teritoriale ale Rusiei. Aceastamrniirea s ane-meze Moldova, Muntenia i Bugeacul, o parte din insulele Dunaiii (printrecare si .Ada-Kaleh) si Delta Dunarii in in.tregime 97. Pentru a impiedicamice reluare a discutiei cu. privire la statutul principatelor, cancelariaimperiala ruseasca a anuntat, in mod oficial, trecerea truilor romanein stapinirea Imperiului tarist in apilie 181098. Contextul international,de asemenea, s-a aratat favorabil Rusiei, mai ales in conditiile in carePoarta otomana imbunatatit relatiile cu Marea Brit anie ". Napoleonsi-a reinnoit adeziunea data la Erfurt tarului, cu privire la anexarea decatre Petersburg a -prior române 1", dar a atras in acelasi limp atentia,ca nu va admite nici o sporire a pretentiilor rusesti in aceasta parte a Eu-ropei 101. Totodata, in conditiile aparitiei primelor semne ale defectiuniialiantei franco-ruse, Napoleon marturisea ca ocuparea Finlandei, Mol-dovei i Yard Rom'anesti au fost cadourile" oferite lui Alexandru I, inschimbul apropierii de Franta 102, Parisul retragindu-si, in conditiile rà-eirii relatiilor cu Rusia, acceptul sail hi aceasta problema.

Vara anului 1810 a adus cu sine reluarea Violenta a luptelor pe ii-

nia Dunitirii. Pe la inceputul toamnei, unele fortarete otomane indelungasediate au capitulat. Prin cucerirea Sistovului, Rusciucului, Nicopoleluietc. armatele tariste si-au intarit pozitia pe malul drept al Dunarii si ausporit presiunea asupra

La Petersburg nu se punea la indoiala faPtul ca principatele romaneaveau sa fie anexate Rusiei. In acelasi timp, tarul dorea i incheierea paciicu Imperiul otoman, fara a fi, insa, dispus sa renunte macar la o parte dinpretentille sale 03. Dupa marile victorii rusesti din august-septembrie1810, la mijlocul lunii octombrie, printr-o scrisoare adresata marelui vi-zir Yusuf pasa, generalul Kamoiski tacea eunoscute ultimele conditiide pace ale Petersburgului. De fapt, acestea nu difereau in comparatiecu pretentiile expuse anterior. In primul rind, se cerea ca Dunarea sa de-vina intro Imprriul tarist si cel otoman, precizindu-se ca aceasta,est une condition prealable sine qua non". Pe de alta parte, Poarta era

" De Martens et de Cussy, Recueil manuel el pratique de trailes, conventions et autresactes diplomatiques, II, Lesipzig, 1846, p. 338-344; Vnesneaia politika Rossii, V. p. 214-219.

°° Ibidem, p. 278, 304, 375.Ibidem, p. 364; Articolul 4 publicat In traducerc de Sergiu Columbeanu, op. cit.,

p. 672.98 Documente Hurmuzaki, XVI, p. 853-854.

Ibidem, S.I, II, p. 567.100 Correspondance de Napoleon I-er, XX, Paris, MDCCCL XVI, p. 587.101 Memoires, documents et ecrits divers laisses par le prince de Metternich, II, p. 370.102 Ibidem, p, 376; Albert Vandal, op. cit., ir, Dauxierne edition, Paris, 1893, p. 387.108 Paul Cernovodeanu, Early Accounts of the Romanian Principalities in American

diplomatic reports 1806-1829, In Southeastern Europe", 1984, nr. 1, p. 55-56.

si-a

frontiera

"

Portii.

lt

www.dacoromanica.ro

13 Anexarea Basarabiei de Rusia (1812) 109

invitata s trirnita la Rusciuc un reprezentant insarcinat s semnez t. pre-liminariile pacii i armistitdul 1°4. La Istanbul, in aceea,si lunà octombrie,se vorbea despre faptul cà tarul pretindea, pe lIngil cererile inaintate degeneralul Kamenski marehii vizir i inclipmdenta Serbiel 105 In ciudafaptului ca la Ruscille s-a deplasat o delegatie de plenipotentiaii otomani156,tiatativele nu au putut dernaaa, in conditiile in care Poarta s-a doveditdecisa sa 'nu accepte alta. frontiera &chi Nis-h.-1.1P". Cu toate acostea,In ultimele doua luni ale anului 1810 a circulat cu insistenta in mediile di-plomatice europene zvonul privind incheierea pitch dintre Rusia i Impe-riul otoman. Reprezentantul Frantei la Iai, Fornetty u8, consemnasedeja faptul ca in cafitala Moldovei se vehiculau informatii despie unclepretinse articole ale unui imaginar tratat de pace luso-otornan, prin carEso pretindea c Petersburgul s-ar fi multumit doar cu anexarea BugeAcului,din teritoriile romaneFAi urmind a fi retrase unitatile armatelor aiistt "°.Zvoriul despre lenuntalea Petersburgului la ideea ocuparii MoldoveiMunteniei a circulat in acea perioada chiar *i in capitala de pe malmileBosforuhn 1-1°. Pentru a indcpaita asperitätile din raporturile ruso-otornane,diplomatia tarista a apolat la. servichle reprezentantului Piusiei la Istan-bul m ; fara succes insä. In conditiile in care Rusia nu era dispusa sa pre-zinte nikste propuneri de pace mai realiste i pretindea atit ocuparea

rbmane cit i independenta Serbiei, guvernul otoman, personal,sultanul, s-au decis pentru continuarea razboiului, nutrind sperantaabanta franco-rusa s-ar putea in curind defecta 112; in accst caz conjuncturainternationala ar fi salvat Poarta de la dezastru.

Fostul domnitor fanaVict, Alexandru Sutu, i-a sells in prim:Ayalaanului 1811 liii Talleyrand, cerindu-i sà intervina in vederea deta0iiiunui corp do armata francez, pe Nistru, unde s lupte alaturi de ctomaniimpotriva trupelor tariste 113. Napoleon, insa, avea o cu totul alta opiniein aceasta problemä. In instructiunile pe care solicita sa-i fie expediatenoului ambasador al Frantei la Petersburg, a insistat asupra faptului,

ar fi avantajat de continuarea razboiului ruso-otoman, singuragrija a sa consta in temerea c Petersburgul ar putea pretinde achizitiiteritoriale §i la sud de Dunare, ceea ce ar fi imposibil de acceptat n4. Di-plornatia taaistii, in acest timp, gasea de cuviinta s rabeasca incheierea

cu Poarta. Pentru aceasta a fost trimis la Sumla, un traducator,folosit de Petersburg in tratativele cu otomanii, Pierre Fonton. Din pa-cate, flu cunoastEm prea mult din ce s-a discutat aici 115. A fost oricum oluare a pulsului adversarului i nimic mai mult. Acum se pare ca diploma-

tarista a renuntat sa mai ridice vreo pretentie in leg:Atm:A cu statutul

104 Vnoneaia politika Rossii, V, p. 538-539.155 Documenle Hurmuzaki, S.I, II, p. 578.108 Ibidem, XVI, p. 879, 881.107 Nicolac Iorga, op. cit., II, p. 454.155 Pentru misiunea sa vezi Germanic Lebel, op. cit., p. 291-293.109 Documente Hurmuzaki, XVI, p. 883-884.110 Ibidem, S.I, II, p. 580.111 lbidem, p. 578-579.115 Ibidem, p. 579.115 Ibidepi, XVI, p. 812.114 Correspondance de Napoleon, I-er, XXII, Paris, MDCCCLXV1I, p. 34.115 Documente Hurmuzaki, XVI, p. 901.

it-rilor

cit

ca Parisul

Via

www.dacoromanica.ro

110 Armand Gosu 14

Serbiei, iar in schimbul acestei concesii, Poarta ar fi unnat sa accepteincorporareo principatclor române in imperiul Romanovi1pr 116. Certeste a, ne-o dovedese instructiunile date de Italinski lui P. Fontonla mijlocul hmii mai 1811 , rusii nu Kau dispusi s renunte la proiectataanexare a lioldovei i Tani Românesti '17. Numai ca, nici Poarta nu ac-,cepta modificai ea statutului de tan tributare, pe care-I aveau principateledunarene. Decis sa continue razboiul, sultanul a, incredintat functia demare vizir fostului nazir de Braila, Ahmed pasa. Intdrirea trupelor otomanepentru campania din anul 1811 a avut loc pe fondul retragerii unor cor-puri de annata taliste peste Nistiu, in Ruia 118 Totodata, aluat amploarezvonurile cu privire la apropiata izbucnire a unui sräzboi franco-rus 119,ceea ce ar fi modificat esential contextul international.

Negociatorul P. Fonton, aflat in slujba Rusiei, a relish sag convingape marele vizir, cu ocazia unei vizite facute la Sunila, pe la sfirsitul lummai, a trimita la Bucuresti, pentru tratative, un plenipotentiar otoman 120Pentru aceasta misiune a fost desemnat Abdiilhamid efendi. Sosit in Bu-curesti la 5 iunie, aceasta a reusit de indata' sa, se puna la curent cu cererileavansate de Rusia. Rumiantev pretindea granita pe Dunare in mod ofi-cial, dar i s-a dat de inteles negociatorului otoman, ca, Petersburgul s-arfi multumit i cu mai putin, fiMd insa exclusa posibilitatea acceptarirvechiului hotar, Nistrul. Abdillhamid efendi primise instructiuni precise ;in cazul in care Petersburgul nu ar fi acceptat statu quo ante bellum, dele-gatul turc trebuia s intrerupa once contact cu diplomatii rusi i sa sereintoarca de indata in tabara otomana, de la sud de Dunare. GeneralulMihail Kutuzov, precum i fostul ambasador al Rusiei la Poarta, Italinski,au insistat pe 1hig Abdtilhamid efendi s astepte la Bucuresti pina ceva sosi raspunsul cabinetului rus 121 Pentru contemporani, insa, lucrurileerau dare. Rusia facea tot posibilul s traga, cit se poate de mult de timp 123.Inutil, de vrerne ce sultanul, marturisea reis efendi (ministrul de externe),risquerait plutôt de perdre Constantinople que de ceder les principautésa, la Cour de Russie" 123. Citeva zile mai tirziu, la 27 iunie, Ita1insk a pri-mit noi instructiuni. Pozitia cabinetului tarist i-a fost comunicata irnediatlui Abdiilhamid efendi, In cadnil unei saute intrevederi, de la care dele-gatul otoman a plecat foarte afectat. Se parea chiar ca, aceasta va parasiBucurestiul 124.

In conditiile in care detasamente ale armatelor tariste au fost re-trase de pe frontul dunarean, evidenta superioritate numerica a armate-lor otomane s-a reflectat in mai multe victorii cistigate impotriva rusilor.Din acest punct de vedere, in vara anului 1811, raportul de forte s-a echi-librat sensibil, Poarta anulind, unul dupa altul, succesele otinute in analprecedent de Imperiul tarist. In luna iulie, trupele otomane au recuperat

kei

117

118

1111

120

121

123

123

124

Ibidem, S.I, II, p. 583-584.Vnesneaia politika Rossii, VI, Moscva, 1962, p. 110.Documente Burmuzaki, S.I, II, p. 584-585, 605; XVI, p. 925 etc.Ibidcm, S.I, II, p. 612, 614; XVI, p. 922, 925, 928 ttc.Nicolae Iorga, op. cit., II, p. 461.Mustafa A. Mehmet, op. cit., III, p. 273-279.Documente Hurmuzaki, XVI, p. 915.Nicolae Iorga, op. cit., II, p. 462.Documente Hurmuzaki, S.I, II, p. 614 S XVI, p. 920-921.

www.dacoromanica.ro

15 Anexarea Basarabici de Rusia (1812) .111

Rusciucul 125 Aflat in imposibilitatea de a rezista ofensivei .declansatlde marele vizir, generalul Ms Kutuzov s-a retras la nord de Dun/re,

tablra la CAlugaffeni 126

Sporirea tensiunii in raporturile franco-ruse a deterntinat personali-tAti influente de la curtea taralui s, cearl cancelarului Rurninatev in-elieierea grabnic/ a pacii cii linperiul otoman i reorientarea atentieiPetersburgului c/tre frontiera cu Po Ionia 127..Oricum, la Bucuresti, diplo-math rusi an f/cut marl siortari sA-1 conving*/ pe Abdiilhamid efendirenunte la punct-al de vedere conform cAruia Rusiei i se refazau orice noiaehizitii teritoriale 128 Intransigenta Petersburgului i totodatg si a Istan-bulului in problema conditiilor preliminarii ale incheierii pacii 1-au deter-minat pe Abdiilhamid efendi s pAraseascil Bucurestiul, la mijlocul luniiaugustr2J. 0 altá tentativ a. de stabilire a unor punti de legatura intre cele dolt/tabere aflate in conflict s-a consumat la inceputul lunii august l& Giur-giu 130 Aceste incerclri esuate au obligat diplomatia tarist/ s devingmai realist/ 131 §i s renunte la planul anexgrii Moldovei i Tarii Românesti.

Comandantii otomani au fost incapabili, ins/, sa% foloseasc/ victoriileimpotriva rusilor, obtinate in lunile iunie-iulie. Incetineala cu care semicau trupele otomane a reprezentat o neasteptatA sans/ oferitl gene-ralului Kutuzov, care a avut timp s/ fortifice Giurgiu1132. La Rusciac

desfasurat un consiliu de rilzboi in care s-a hotilrit fortarea Dun/Hi 133.Trupe otomane au reusit s treac/ fluviul, stabilindu-si doug capete depod pe malul sting. Cu toat/ impotrivirea disperat/ a detasamentelorrusesti, trupele otomane n-au putut fi silite ssa se retrag/ 1. In noapteade 8 9 septembrie, insusi marele vizir, in fruntea unor importante efec-tive, a trecut Dun/rea, in apropierea Giurgiului 135. C/tre sfirsitul lunii,la 23 septembrie, a avut loc la Slobozia (sat de ling/ Giurgiu) prima in-clestare de forte mai important/. Situatia trupelor rusesti se agrava pezi ce trece. Generalului Kutuzov ii mai rAminea doar sansa unei loviturifulgeratoare, plin care s/ incerce restabilirekechilibrului de forte in zonäsau chiar s obting ruperea lui in favoarea sa. In conditiile in care efectivelearmatei rusesti erau limitate, ratarea acestei actiuni ar fi putut fi fatal/.Numai c generalul Kutuzov nu prea avea de ales.Unui dezastru carese dezv/1uia lent, dar sigur, comandantul trupelor rusesti i-a preferatriscul unei lovituri fulgeratoare cu Sorti minimi de izbindl. In zilele de 11si 12 octombrie 1811, citeva detasamente rusesti insotite de putine tunuris-au indreptat de-a lungul Dunarii, catre Turnu. Marele vizir a cAzut incursa intins/ si a dislocat o parte din unitAtile sale pe directia in care s-audeplasat trupele tariste. Generalul Markov a trecut in noaptea de 13,

126 Thidem, S.I, II, p. 590-591, 615-617.126 niC/CM, p. 618; Ve7i 51 General Mikbailovsky-Danilevsky, Vie du feld - maréchat

Koutouzoff, traduit du russc par A. Fizelier, Paris, 1860, p. 62-74.121 Vnefneaia politika Rossii, VI, p. 144.128 Documente Hurmuzaki, XVI, p. 922.129 Thidem, S.1, II, p. 620; Nicolae Iorga, op. cit., II, p. 465.138 Documente Hurmuzaki, S.I, II, p. 619.131 Paul Cernovodeanu, op. cit., p. 57.132 Documente Hurmuzaki, S.I, II, p. 592, 621.133 1 bidcm, XIV, p. 139-140.184 Ibidem, S.1, II, p. 623.138 Ibidem, p. 593-595, 625-626.

sta-bilindu-0

s-a

ad

www.dacoromanica.ro

112 Armand Gasu 16

PlInarea, pe un pod de yase, mai sus de satul Slobozia, 1n fruntea unuidetasament de 8000 de ostasi. Atacul asupra taberei otomane a fost incununatde un deplin succes. Derutati, crezindu-se inconjurati, soldatii turci s-auImprastiat in dezordine. De pe malul bulgaresc, tunurile minuite de arti-leristi rusi au deschis tirul asupra insulei din fata Giurgiului, pe care BOafla marele vizir, cu o parte a armatei sale. Flotila ruseasca a, -Cala legit-turile dintre trupele otomane de pe insula si restul armatelor Portii. Inciuda faptului cä marele vizir s-a salvat intr-un mod spectaculos, reusindsa evadeze de pe insula, singura solutie pentru Poarta era incetarea osti-

Rasturnarea neasteptata a raportului de forte a anulat intregulsir de succese otomane de ping) atunci, Imperial otoman confruntindu-secu o situatie Fara precedent. M. Kutuzov era decis sa profite de noua con-junctura i s incheie pacea cu Poarta, sprijinindu-si pretentiile teritorialepe biruinta de la Slobozia136.

La 19 oetombrie, marele vizir a adresat o scrisoare generalului Ku-tuzov, in care, dupa ce amintea ca are porunca sa nu cedeze nici mkar opalma de pamint din vechile hotare", propunea incheierea armistitiuluioferind in schimb cetatea Hotin i tinutul inconjurator precum i o sub-stantiala despagubire de razboi "7. Numai cà, acesta informase pe marelevizir, in doua rinduri, la 19 f0. tespectiv 22 octombrie, ca pacea s-ar puteaIncheia doar prin anexarea Moldovei138. In fata pretentiilor rusesti sidata fiind situatia critica in care se gasea, Ahmed pasa, fara sa obtinaconsinnamintul sultanuhui, dupa ce zadarnic a incercat sa-1 convingape Kutuzov sa ege multumeasca cu teritoriul de pina la Prut, a acceptatideea stabilirii hotarului pe Siret, dar nu pe Milcov "9.

Conferinta de pace si-a inceput lucrahle la Giurgiu, la 31 octombrie1811 14°. In ciuda faptului ca generalul Kutuzov acceptase ideea graniteipe Siret, in cadrul primei convorbiri, delegatii rusi au cerut ea viitorulhotar al Imperiului tarist a fie fixat pe Milcov ; in acest fel, Petersburgular fi anexat intreaga Moldova. Totodata, se sustinea i ocuparear Deltei

cerindu-se fixarea granitei pe bratul Sfintul Gheorghe. Desireprezentantii Portii au atras atentia ca se convenise anterior asuprastabilirii ifrontierei pe Siret, delegatia tarista a precizat ca va cere noiinstructiuni In aceasta chestiune. A doua zi, rusii au confirmat ca generalulM. Kutuzov a acceptat fixarea granitei pe Siret, dar pretindeau acestia,numai ca tm semn de bunavointa fata de Inalta Poarta, Cea mai mareparte a discutiilor s-au purtat in jurul problemei principalelor canale aleDeltei Dunarii, precum si a unor insule, intrezarindu-se totusi posibilitart ea asezarii hotarului de-a lungul bratului Sulina, lucru de altfel confirmatin cadrul celei de-a treia sedinte oficiale, care a avut loc la 4 noiembrie.Urmatoarele convorbiri s-au axat pe problema statutului tarilor romane.Trebuie mentionat faptul ca delegatia otomana a pretins, ca in conditiile

136 Ibidem, p. 635-640."7 Valeriu Veliman, op. cit., p. 695-696; Mustafa A. Mehmet, op. cit., III, p. 284.18 Felimi Ismail, Bithro Andalapnastan Miizakeresi 18.1.1-1$12 (Tratativele de pace

de la Bucureal 1811 1812), in Belleten", Turk Tarih Kurumu Basimevi, Ankara, 1982,nr. 181, p. 77 si urm.

1" Mustafa A. Mehmet, op. cit., III, p. 286, 289.148 Pentru componenta delegatfflor rusil i otomanb partleipante la trátative vezi Docu-

mente Hurmuzaki, S.1, II, p. 640-641; Fehmi Ismail, op. cit., p: 77.

Dunarii,

www.dacoromanica.ro

17 Anexarca Basarabiei de Rusin (1812) 113

in. care cea mai mare parte a Moldovei ar fi urmat sg fie ocupatá de Rusia,Poarta, drept compensatie, ar putea moclifica statutul Tarii Romgnesti,In sensul anulgrii autonomiei acesteia i incorporgrii propriu-zise in mu-ribundul imperiu. Acestei pretentii i s-a opus delegatia taristg, nu dinconsiderente filantropice old din ratiuni de drept international, ci doardatoritrt faptului c Petersburgul nu era interesat s i se complice drumulcatre Stambul. Chestiunea hotarului a fost reluatg, in a saptea sedinta.a conferintei, cerindu-se fixarea acestuia pe mijlocul riului Siret i pe bra-tul Sauna, problemg asupra cgreia de altfel pgrtile au cgzut de word inconvorbirile precedente 141.

In ciuda faptului it aveau loc tratative in vederea incheieriitrupele rusesti air atacat detasamente otomane 0 au reocupat importantepuncte strategice 142.

Stirea cu pi-vire in acceptarea de catre marele vizir a rasluirii celeimai marl parti din Moldova a produs stupcare la Istanbul, en atit maimult cu cit Ahmed pasa a thst insarcinat s obting static quo ante bellum.Sultanul Mahmud II a refuzat categoric pretentiile Petersburgului, fe-rindu-se totodatit srt rupg negocicrile de pace. Situatia criticrt a ostiriiotomane de la Dunare, faptul cg o parto a acesteia se afla in postura pe-nibilg de a h hirinitri de rusi, a obligat Poarta sa"-si indulceascrt ensibilatitudilnea i sà renunte la ideea revenirii frontierei la Nistru. De altfel,unii diplomati eurepeni, acreclitati in capitala de pe malmile Bosforului,an sesizat aceastrt modificare de ton si mai ales de continut in discursulpolitic 143, in acest context sultanul a acceptat si-ot cedeze Moldova, darnumai ping la Pint 144, in ciuda faptului crt principatul respectiv se aflasub protectia padisahuhri i avea statutul de tributar, iar Poarta eraob1igat st asigure integritatea tenitoiial a acestei tali. La rindulsari, marele vizir si-a modificat atitudinea, confoim instructiunilor piiniitede la Istanbul, si a declansat o complicatit campanili, prin care mmarea

obting acceptul Petersburgului pentru fixar ea granitei pe Pint 145La sfirsitul lunii noiembrie, in cea do a dougsprezecea sedinta oficialg aConferintei de pace, desfasuratg la Giurgiu, delegatii otomani au comu-nicat refuzul sultanului do a accepta hotarul pc Siret. ln jurul ace-luiai reasezarea granitei pe Putt s-au purtat i discutiiledin cadrul celei dc-a treisprczecea reprize de convorbiri, ce a avut Inc lainceputul lunii decembrie. Tot acum, delogatia otomang a cetut ca Ismai-lul i Chilia, importante puncte strategict, situate la nordul gurilor Du-narii, in Bugeae, srt ranting in stapinirea Inaltei Porti 146. In ultimele zileale anului, 1811, unii observatori straini constatau ca, atit pretentiile taruluireferitoare la modificarea statutului Serbiei, cit i cererea Portii de a ra-mine in posesia unor teritorii de la nordul bratului Chilia, blocau pentrumoment, mersul negocierilor de pace 147. Reprezentantii cabinetelor euro-

1" Mustafa A. Mebmet, op. cit., III, p. 293-300, 302, 320.143 Documente Hurmuzaki, S.I, II, p. 642.343 Nicolae Iorga, op. cit., II, p. 469-470.144 Documente Hurmuzaki, S.I, II, p. 601.145 N. Iorga, Atte Idmurirt despre veacul al XVILI-lea dupet izooare. apusene. Luarea

Basarabiet j Moruzestii, In Analele Academie! Române. Memoriile secitunii istorice", seriaII, t. XXXIII, Bucuresti, 1910, p. 163.

146 Mustafa A. Manley op: yet., III, p..32,6-328.147 Nicolae Iorga, Acte fragmente, II, p. 474.

8 c.3380

pacii,

subiect

nit riul

riot

twww.dacoromanica.ro

114 Armand Go 5u 18

pene acreditati in -zona s.au Rwit de& lipsa totala a oricaror informatiii'erte, relative ki desfkurarea tratativelor Aceasta eSte i explicatiafaptului ea, -de pildii, diplomatii franeezi aereditati la Bucuresti 0 Iasireluau in aproape fiecare scrisoare E.art nota informativd, inaintata superi-orilor kr, date despre incheierea pacii i aSteptaiea ratificarii sultanuluisau zvenuti despre pretinse puncte de vedere exptimate de o delegatiesau alta 149, care de cele mai mrdte ori nu aveau nimic in eomun cu realita-tea, asa cum se poate ea despiinde, din procesele verbalo ale convorbirilorpurtate, pe care le eunoastem, edactate de negociatorii otomani.

Tot in luna decernbrie 1811 s-a liotthIt mutarea conferintei de pace,de la Giurgiu, la Bucuresti. Pe la mijlocut iunii ati sosit in eapitala Mun-teniei i plenipotentiarii otomani. In iciuda asteptarilor observatmilor,lueratile uu an tost reluate, delegatiile indeletnicindu-se cu vizite reci-proce de curtoazie, baluri etc. Consulul francez de la Bucuresti semnalaeu uimire, cä reprezentantilor otomani nu le este ingaduit s ia legaturaen boierimea Orli i nici si mearg i s vorbeasca unde vor si cu cine vor.In acest timp, cea mai mare parte a trupelor otomane se pregateauierneze la irrnla. Tot aici s-a retras i marele vizir, care pilrasise Rus-ciucul. De asernenea, detasamentele armatelor tariste au trecut la nordde Dunar e 150.

Cabinetul vienez, clupa Erfurt, parea dispus s accepte anexareatarilor romane de catre provoslavniea Rusie, cu conditia ca aceasta saLsireorienteze atentia pe directia Europei centrale 151. Doi ani mai tit ziusi-au facut aparitia divergente serioase pe aceast a terna, Imperiul blabs-hurgic protestind, chiar, impotriva ocuparii principatelor 152. La un mo-ment dat, Viena s-a oferit s medieze in conflictul ruso-otoman, iar inschimb a solicitat unele privilegii in Moldova i Tara Rothaneaseri, ceeace ar fi echivalat cu punerea acestora sub garantia Imperiului habsbur-gic 153. Unii diplomati ruF,d gindeau ea Austriei i s-ar putea acorda unelediepturi In principate, in timp ce Viena ar fi trebuit sa raspunda aeestuisemn de bunilvointa pnin reeunoasterea anexarii acestora, de catre Im-periul twist 154. Alexandru I a intentionat in toamna anului 1810 sa facaun schimb de teritorii cu Austria, cedindu-i acesteia Oltenia 155 Citevaluni mai tirziu in ianuarie 1811, tarul marturisea chiar intimului sau AdamCzartoryski, ca s-a decis s ofere Tara Romaneasca si Moldova pina laShet, Imperiului habsburgic, in schimbul Gahtiei 158. In eonditiile Täcinirelatiilor france-ruse, Inca din primavara anului 1811, Napoleon a deelan-.sat o campanie de otientare politicii expansioniste a cabinetului vienez,pe directia teritoriilor romanesti extracarpatice. A mers pina intr-acolo,Melt a sugerat oeuparea unor importante regiuni din sud-estul Europei,

148 Documente Hurmuzaki, S.!, II, p. 641: XVI, p. 028 etc.149 Ibidem, S.I, H, p. 641-647; Xl I, p. 930-932 etc.158 I bidem, S.I, II, p. 650, 653-654.151 Vnesneaia politika Hossii, IV, p. 390.152 Mémoires , documents et écrits divers laissis par le prince de Metternich, II, p. 396-397;

Documente Hurrauzaki, XVI, p. 871.158 Ibidem, S.I, II, p. 572.154 Vnesneaio politika .Rossii, V, p. 497.158 Ibidem, p. 521.158 Mémoires du prince Adam Gzartorysk i et correspondance avec l'empereur Alexandre

I-er, II, p. 274.

sa

a

www.dacoromanica.ro

19 Anexarea Basarabiei de Busia (1812) 115

iar, lItee lie piiyete, Tara Româneasca 0 Moldova; ping la Siret157. Yieneii se ofereau deer in aeelai timp, atit de catre Paris eit 5i de care Peters-burg, importante teritorii romare0i. Napoleon 0-a reinnoit propunereain dmembrie. 1811, eind marturisea arnbasadoralui austriac acreditatla Paris, ca el 1,regarde la Moldavia et la Valachie, ainsi quo la Serbia,conmie provinces autrichiennes", dar a condition at aeoste anexinni depupal ea la dispozitia Ea a unei armate habEburgiee de, 40 50.000 deoarneni 158 In toamna anului 1811, la Istanbul s-a vehiculat propuner eamarelui vizir, ea Viena, in sehimbul unor substaRtiale surne de banta unor limitate cesiuni teritoriale in favoarea Ea, sä interving pe lingaPetersburg, in vederea ineheierii pacii luso-otomane. Ideea a lost iriLadezavuata de sultanul Mahmud II 156. B. Moruzi, membru al delegatleiotomane, ce participa la tratativele de pace, a reluat ideea, este drept,en oarecare modificari, solicit ind in aprilie 1812, eonsulului austriac dela Bueure0i, ca trupe habsburgice acupe principatele 16°.

In eeea ce priveste atitudinea diplamatiei engleze fatrt de problemaanexarii de catre Rusia a tarilor române, mentionam faptul ca, dupa in-cheierea pacii en Poarta, Mareal3ritanie a fast, pentru un timp, singmaputere europeana, care din ratliuni de politica antifranceza, s-a aritat dis-pusa sii sprijine Imperiul otoman, impotriva pretentblor tarului, proaspataliat al lui Napoleon. Ambasadorul britanic acreditat la Istanbul a pre-zentat in 1810, un plan, pin care Rusia, in sehimbul renuntarii la prin-cipatele dunarene, ar fi primit compensatii teritorialo in zona Mani Ca-raibelor. Cabinetul londonez a respins insa aceasta propunere 161. In pri-mavara anului 1812, diplomatia engleza a fast mobilizata in vederea con-tracararii actiunilor franceze i austriece, ce vizau perfectarea imei aliantecu Imperiul otoman, impotriva Rusiei.

Negocierile ruso-otomane in vederea incheierii pacii au fast reluatela 12 ianuarie 1812. Delegatii rusi au ammtat cii noile instruethmi sositede la Petersburg eereau fixarea granitei pe Siret. La rindul lor, plenipo-tentiarii Porta an reafirmat punctul de vedere al Istanbulului, care eradispus sii accepte hotarul pe Prut, cu conditia ea Isrnailul i Chilia iiramina sub stapinirea sultanului 162. A doua zi, generalul Kutuzov a co-municat printr-o scrisoare marelui vizir Ahmed paa, continutul instruc-tiunilor primite 0 a atras atentia cii un refuz al delegatiei otomane, lacererea de fixare a frontierei pe Siret, ar fi echivalat en ruperea

eu reluarea ostilitatilor 163. Datorita, atitudinii intransigente ma-nifestate de ambele parti, convorbirile an fost intrerupte. S-a raspinditchiar zvonul retragerii delegatiei otomane de la tratative ci reluarea in

1" Correspondance de Napoleon I-er, XXI, Paris, MDCCCL XVII, p. 491-492, 604-605;Hugh Seton-Watson, op. cit., p. 122.

158 Acte si documente, I, p. 1 010.169 Mustafa A. Mehmet, op. cit., p. 283.160 Docurnente Hurmuzalci, serie nou5, II, Bueuresti, 1967, p. 15.161 Sergiu Columbeanu, op. cit., P. 673; Paul Cernovodeanu, Relatiilc comerciale ron.âno-

engleze fn contextul polilicii ortentale a Marti BrItanii (18 0 3 1878 ), Cluj-Napoca, 1986, p. 27-31 ;Idem, Basarabia. 1storia unui rapt teritorial in documente secrete ale diplomaliel engleze, In Memo-ria", 1990, nr. 1, p. 61.

168 Mustafa A. Mehmet, op. cit., III, p. 330-334.168 Vnesneaia politika .Rossit, VI; Moseva, 1962, p. 257.

it

armisti-tiului i

si

www.dacoromanica.ro

116 Armand Goqu 20

scurt timp a luptelor 1" In urmiltoarele silptAmini au avut loc uncle ta-tonAri, filfa ca vreuna din pärti s lenunte la pozitia iniial. Care mij-locul lunii februarie 1812, generalul Kutuzov a decis sä transeze in faveareaRusiei conflictul, pinit la venirea primgverii, ordonind atacarea unor ae-àri din sudul Duni Irii. in prima fazil a fest cucerit Sistovul 168

in ciuda relurtrii presiunilor milit are asupra Poiii, plenipotentiarii otomaniprezerrti la 13ucuresti nu kli-a1.1 modificat atitudinea. Mai mult, la Istanbuls-a avansat ehiar ideea c Thalia Poart6 va intrerupe negocierile, dac6Petersburgul ar cere in continuare asezarea granitei pe Siret 166. Incursiu-nile detasamentelor tariste in sudul Dunkii erau lipsite de consistentA,in conditiile in care im numilr tot mai mare de unitati erau retrase do pefrontul dunrtrean, la est de Nistiu 167.

In aeelasi timp, Mehmed Said Galib efendi, plenipotentiar otoman,intr-o discutie cu Ledoulx, consulul francez de la Bucuresti, i-a corutacestuia limuriri cu privire la pregittnile militare ale Frantei i la proba-bilitatea izbucnirii unui rAzboi cu Rusia. Rilspunsul evaziv al diplornatu-lui francez, care pretindea cit nu are niei un fel de informatii certe asupraacestui subject 168,1-a determinat, probabil, pe negociatorul Portii srt acordemai putinil importantiti zvonurilor privind apropiata declansare a ostili-tAilor intre cele dou'a imperil, tarist i francez i 81 scoaa, momentandin ecuatia politic'a a sud-estului Europei, subiectul Paris. La sfirsitullunii ianuarie 1812, diplomatul francez acreditat la Istanbul a primitinstructiuni pentru a tatona Poarta in vederea ineheierii unei alianteintre Napoleon si Mahmud II. Desi lui Latour-Maubourg i s-a atras atoll-ia s'a nu fac6 el propuneri otomanilor, in instructiuni se prevedea oil Pa-

risul ar fi dispus Ca, in caz de ràzboi cu Impeiiul arist, s asigure resti-tuirea cátre Poarta, a Crimeei si a celorlalte teritorii pierdute i s resta-bi1easc6 regatul Poloniei pe harta a Europei. Daciti sultanul doreaWA' incheie o aliant5. cu Franta, ar fi trebuit ea el, in fruntea armatelor sale,s'a se deplaseze spre Polonia, unde avea s se intilneascit cu Napoleon 169.Mai mult decit atit, la Paris, la inceputul lunii februarie a fost redactattextul unor proiecte de tratat de aliant5, si de conventie militar intieimperiile francez i otoman. In aceste acte se stipula c cele dou5, puteriisi garanteaz5, integrltatea teritorialit si se oblig5, uneasa fortele inr6zboiul impotriva Bsiei. Inaltei Porti i se cereau sit intrerupiL tratativelede pace de la Bucu,resti recheme plenipotentiarii pita la data de1 martie, si concentreze la Dungre, pinil la mijlocul lunii mai, o armat6de 100.000 de oameni, in fruntea caTeia s'a', se afle sultanul. tn schimb,impilratul Napoleon ar fi urmat s'a, declare fazbol Rusiei, imediat ce tru-pele otomane, in frunte cu Mahmud II, ar fi atins linia Dunitrii 170. Eva-

gresit aliantele pentru razboiul pe care urma s1-1 declansezeimpotriva Imneriului tarist 171, Parisul a inaugurat cu incetineall (lc mer-

1" Documenle Hurmuzaki, S.I, II, p. 660-662; XVI, p. 933; scrie nourt, II, p. 4-6."5 Ibidem, S.I, II, p. 669. 670-671; serie notni, II, p. 8.1" Ibldem, S.I, p. 671, 717-718.

Ibidem, p. 665, 668, 672, 674, 676, 681, 684, 686.16° Ibldem, p. 664.169 INdem, p. 715.110 Ibidem, p. 716.

Correspondance de Napoleon I-er, XXIII, Paris, MDCCCL XVII, p. 408.

importante

politick

sa-kti

i sa-si

II,

www.dacoromanica.ro

21 Anexarea Basarabiei de Rusia (1812) 1 17

smile in 1,1..derea incheierii unei mtelegeri en Poarta. In a doua jmnatatea lunii martie, Napoleon a icluat propunerea de alianta facuta sultanului 172.Lipsa unui ambasador de talia generalului Sébastiani i invataminteletrase de diplomatii otomani din evenimentele anilor trecuti, a determinatPoarta sa stea in expectativa. Nu tiebuie uitat nici faptul cii. trupele dto-mane a chror cornbativitate scazuse substantial cereau incheierea paciicu Petersbmgul. Un rol important/ 1-a avut i diplomatia britanic, cea inter venit atit pe lIng guvernul otcman cit i talist in sensul acceptariiunui compromK Emisaiul englez Thomas Gordon, trimis in misiune laBucmesti, le-a atras atentia plenipotentiarilor rusi asupra pericolului lacare su expmt in conditiile in care insista in continuare in a pretinde- fi-x-area granitei pe Shot 173. Un alt efort de mediere Mire delegatiile rusa

otomana a apartinut unui suedez 174 De altfel, chiar articolul 16 dintextul tratatului de aliantA dintre cabinetele de la Stockholm si St. Pe-tersburg, incheiat la inceputul lunii aprilie, prevedea obligatia diploma-tiei suetleze de a actiona pentru acccler area convorbirilor in vederea sem-narii pacii ruso-otomane 176. In luna aprilie, pentru a grabi incheiereaunei intelegeri cu Poarta, ministrul afacei for exteine al Frani,ei 1-a nu-mit pe contele Andrecossi ambasador la Istanbul 176, insa, datorita intir-zierii cu care acesta a sosit la post nu s-a realizat nimic din proiectataalianta.

La rindul sau, tarul Alexandru I, in conditiile pregatirii invazieifranceze, a decis s gritheasea semnarea pacii eu Poarta. Cu aceasta mi-siune amiralul Pavel Ciciagov a fost trimis in principate. Mai mult decitatit, se avea in vedere chiar i incheiei ea unei aliante defensive i ofensiveintro Petersburg s,i Istanbul, prin intermediul careia, credea Ciciagov,s-ar putea realiza o mare diversiune in sud-estul Europei, prin care s-arfi pus in pericol atit provinciile franceze, cit i austriece, In conditiile incare Viena era aliata Parisului 177. In aproximativ doua sitiptamini amira-lul, ce fusese numit ii comandant sef al armatei Dunarii si al flotei MariiNegro, precum i guvernator general al principatelor dunarene, a sositla Bucuresti 178. Numai ca, intre timp, generalul M. Kutuzov, avertizatdespre trimiterea lui P. Ciciagov 179, nu era dispus ofere acegtuia san-sa de a-si lega numele de un tratat de pace atit de favorabil Rusiei. Asadar,gcneralul a decis accelerarea tratativelor cu plenipotentiarii otomani.

In ultima zi a lunii aprilie 1812, M. Kutuzov, In instructiunile trans-mise delegatilor rusi prezenti la discutii, le cerea s obtina confirmar afrontierei pe Siret, asa curn se convenise la Giurgiu 186. A cincisprezeceaconvorbire oficiala a avut Mc la inceputul lunii mai. ParOle si-au reafirmatpunctele de vedere cunoscute. Rusii au cerut asezarea hotarului pe riul

122 Général Compte de Ségur, Histoire de Napoleon el de la Grande Armee pendant l'année1812, seizième edition, I, Paris, 1852, p. 33-34.

"a Sergiu Columbeanu op. cit., p. 674-675; Paul Cernovodeanu, op. cit., p. 63-64."4 Docurnente litirmutali, S.I, II, p. 675-677.122 Vnesneata politika Rossii, VI, p. 322.126 Documente Hurmuzaki, S.I, II, p. 683.122 Mémoires de l'amiral Paul Tchitchagor, p. 359 360.176 Documente Hurmuzaki, S.I, 11, p. 689; XVI, p. 940."9 Archie,. enezea Voroniova, XV, Moseva, 1880, P. 493; Mémoires de Pamiral Pdul Tchil-

chagof, p. 379; Leon Casso, op. cit., p. 218-225.18° Vnesneaia politika Rossli, VI, p. 381.

si

sd-i

www.dacoromanica.ro

118 Armand Gosu 22

Sint, n timp ce plenipotentiaiii otomani au atias atentia &à in cazul incare Peteisbuigul nu lenunta la aceasta pietentie, sultanul 'V a solicitastabilirea statu quo ante bellum. Delegatia Poitii a leluat maL veeheatentie referitoare la retragerea totall, a plivilegillor principatelor duniire-ne 181. in eon,vorbiiile confidentiale, rtii an acceptat granita, pe Pint.Mare le vizir a sosizat graba eu care M. Kutuzov a decis reluarea negocieri-ler 0 a ieafirmat pozitia Portii relativ la st5pinilea Chiliei i Ismailului,Rusiei piopunindu-i-se compensatii in Anatolia 182 Piii la mmiti s-a im-pus o tormulI de compromib : Petersburgul a renuntat s'a mai pretindghotaitil pe Shet, iar Istanbulul nu a mai cerut tcritorii la nerd de gulileDunaiii, La 5 mai s-au senmat a§adar pieliminaiiile pAcii caie consacraufixarea granitei pe riul Prut, cursul bratul Chilia 183. Uimrstoa-rele dou sedinte oficiale ale tiatativelor de pace, desEivi ate pe 21 siiespeetiv 22 mai, au fost consaci ate definitivarii foimei aiticolelor 14

Cu toate c plenipotentiarii rusi 0 in special generalul Kutuzovau adinis cu greu in ptim'avara 1812 Prutul ca hontieni, aceastá variantämai fusese vehiculata, in mediae diplomatice. De pila, Iii luna iunie 1810,viceconsuhil francez acreditat la Ia0 inregistra zvonul cà rusii ar fi dispusisil semneze pacea dacA Ponta ar accepta sà le cedeze jumatatea de pinlla riul Prut a Moldovei 185. In toamna aceluiasi an, ea 0 in eel uimiltor,la Londra se cuno5tea faptul Ca Petersburgul in schimbul unor substan-tiale compensatii brine*ti s-ar fi multumit eu ocuparea teritoriului cuprinsintre Nistru i Prut 186. Intr-un mod ciudat, am putea spune, in timpce, in instructiunile transmise plenipotentiarilor rusi, in toamna 1811,se cerea fixarea granitei pe Siret, in capitala Imperiuhii tarist chcula-zvonul, inregistrat de altfel de unii diplomati straini, Ca, Petersburgulpretindea numai regiunea din stinga Piutului 187.

Noul ministru de externe al Frantei, Rugues Bernaid Maret, i-acerut consulului francez de la Bucuresti prin scrisoarea expediata dinDresda la 26 mai, s5.-i anunte pe otomani de iminenta declansare a unnir5zboi cu Rnsia 188. Era, Insá, plea tirziu. Oricum, disponibilitile Portiipentru Franta erau minime ; ne-o dovedeste conversatia din a doua ju-mAtate a lunii mai purtatii de Galib efendi cu acelasi consul francez 188.

Artieolul 'patru al tratatului ruso-btoman semnat Ia Bucuresti la28 mai 1812 prevedea eh' hotarul sà" fie Prutul, de la intrarea acestuiain Moldova 0 pin:1 la confluenta sa cu Dunilrea", i s urmeze mai apoi

canalul Chiba pin6 Ia vársarea in Marea Neagrá. La acelasipunct s-a hotkit i apartenenta unor insule de pe Dunare. Tratatul dela Bucure0i are in total nu mai putin de 16 articole referitoare la soarta

291 Mustafa A. Mehmet, op. cit., 335-338.182 Valeriu Veliman, op. cit., p. 698; Fehmi Ismail, op. cit., p. 102; vezi Kutuzov,

Documenti, III, Moseva, 1952, p. 869 sl urm..Ibidem, p. 897; Mustafa A. Mehmet, op. cit., III, p. 343-345; Général Mikhailov-

sky Danilevsky, op. cit., p. 77.189 Mustafa A. Mehmet, op. cit., III, p. 346-360.185 Docurnente Hurmuzaki, XVI, p. 856.196 Paul Cernovodeanu, op. cit., p. 61.267 N. lorga, op. cit., II, p.' 467, 469.199 Documente Hurmu raki, XVI, p. 943.169 Ibidem, S.I, II, p. 691.

piq-

Dunärii i

fluviul i

SlIp.dM2.

www.dacoromanica.ro

23 Anexarca Basarabiei de Rusia (1812) 119

shbilor, la zranitele >din Asia, la statutul tarilor romdne, restituirea pi-zonierilcr i a matetialelor tie fdxboi capturate etc. _De .11§emenea,articclul al wisp ezecelea s-a stabilit termenul de trei luni pentru eva-cuacea Moldovei i pill Românesti, din momentul schirnbarii acteler deratificate ale tratatului de pace 19°. In acest fel jurnatatea de Moldova,cuprinsa intro Nistiu si Prut, a intrat, pentru mai bine de un veac, in sta-pinirea Imperiului tarist.

Imaginatia amiralului P. Ciciagov faurise in aprilie 1812 planulunei forte diversion" indreptatd impotriva Frantei 0 a aliatilorInsusi Alexandra I convins de valoarea acestei idei, s-a decis s o punain practica 191 Incheierea unei aliante cu Poarta otomana reprezenta pri-mal, dar si cel mai important pas. Tarul parea dispus sá accepte o partedin pretentiile Istanbului In schimbul Ine1egerii proiectate192. De fapt,zvonuri despre o preconizata alianta ruso-otomana circulau la Peters-burg Inca din ultirnele luni ale anului 1811 193 In fruntea coalitiei anti-franceze ar fi trebuit s stea Alexandra I, iar alaturi de el regele Suedieisi sultanul. Tara' II indemnase chiar pe generalul liatuzov s conditione-ze senmarea tratatului de pace de incheierea unei conventii ofensive sidefensive intre Istanbul si St. Petersburg 194. Faptul c, plenipotentiariicolor doua puteri au cazut de acord asupra preliminariilor pacii, citgraba cu care s-a incheiat tratatul 1-au impiedicat pe amiralul Ciciagov,abia sosit la Bucuresti, sa-si puna in aplicare planul. In ultimele zile alelunii mai reprezentantii Frantei din capitalele Moldovei i Munteniei cu-legeau zvonuri relative la o alianta ruso-otomana193. Chiar i &are sfir-situl lunii iulie, amiralul mai spera inca in executarea proiectatet diver-siuni 196 Extravaganta idee a lui Ciciagov nu a putut fi pusa in practica,in primal rind datorita refuzului repetat al Portii de a accepta s tratezepe tema unei conventii militare cu Petersburgul "7.

La aflarea conditiilor stipulate in tratatul de pace de la Bucuresti,sultana' Mahrnud II a refuzat sd ratifice actu1198, pentru ca, la scurt timp,

accepte doar o ratificare par-tiara 199 Acest lucru nu convenea pleni-potenVarilor ru§i ce se aflau Inca la Bucuresti.. La inceputul lunii iulies-a raspindit vestea c sultanul a ratificat integral tratatul de pace. Intretimp, Napoleon, la 23 iunie 1812, a emis ordinal de trecere a Niemenului 200Se consumau astfel primele etape ale invaziei Marii Armate In Rusia. Inciuda insistentelor cu care Napoleon a incercat s convinga Imperial

199 Textul tratatului de pace In Acte doeumente, I, p. 296-302; Gabriel Noradounghian,op. cit., II, p. 86-92; Vnesneaia politika Rossii, VI, p. 406-412; Mustafa A. Mehmet, op. cit.,III, p. 361 366;.V.I. Miskevka si V.I. Tcaci, mirndi dogovor 1,312g.,in Revistado istorie a Moldovci", 1990, nr. 1.13. 39-43.

191 Mémoires de l'amiral Paul Tchitchagof, p. 358.192 Leon Casso, op. cit., i. 222.193 Nicolae Iorga, op. cit., II, p. 471.191 Leon Casso, op. cit., p. 209, 218-220.199 Docurnente Hurmuzaki, S.1, II, p. 691, 693.199 Mémoires de l'amiral Paul Tchitchagor, p. 338.197 Vezi si Albert Vandal, op. cit., quatrieme edition, III, p. 446-450.199 Documenje Hurmuzaki, S.I, II, p. 696-697.199 Ibidem, p. 699, 726.2 09 Correspondancc de Napoleon I-cr, XXIII, p. 622-626; Mémoires du general de Can-

laincourt, p. 337.

prin

§i.

sa

sl

Iiussko-turclki4

www.dacoromanica.ro

120 Armand Gosu 24

otoman sh redeschidh conflictul cu Rusia 201, Poarta a r5mas intr-o expec-tativh totalh. Mhcinat de puterniee crize, slAbit in mina indelungatuluirlzboi purtat, cu o armath dezorganizath, prea putin dispush sh lupte,Imperiul otoman a ratat sansa de moment oferith de izbucnirea conflic-tului franco-rus. Poarta nu putea risca, nici mhcar pentru salvarea inte-gritAtii unui stat tributar, aflat sub protectia sa, un dezastru militar,cu toate ch Istanbulul se simtea mai putin in singuranth in conditiilein care Rusia a anexat noi teritorii pinA la linia Dun Aril.

PRELIMINAIRES DE L'ANNEXION DE LA BESSARABIEPAR LA RUSSIE (1806 1812)

résumé

A partir la seconde moitié du XVIII' siècle, l'empire tsariste a éla-bore un programme d'expansion territoriale dans le sud-est de l'Europe.A cause de leur position, les Pays Roumains étaient un point strategiqueimportant qui barrait l'acces vers Istanbul et les Détroits.

La guerre russo-ottomane (1806 1812) éclata sur l'arrière-plandes conflits entre Napoleon et les coalitions des puissances européenneset fut une diversion qui facilita la thche des armdes francaises sur le frontde la Vistule, contre les troupes tsaristes. La conclusion de l'alliance fran-co-russe (CO 1807) donna la possibilite au tsar de formuler explicitement sespretentions concernant l'annexion des principautés ionmaines. Se lon Iadiplomatic francaise, les territoires roumains étaient devenus monnaied'Ochange des l'automne 1805. En 1807, Napoleon demandait des compen-sations territoriales contre la reconnaissance de l'acquisition des Princi-pant& par la Russie. Le tsar proposa l'empereur de France d'occuperl'Albanie et la MorCe, ensuite le Portugal, mais Napoleon exigeait la Si-lesie. Les complications survenues dans la peninsule Ibérique obligerentla diplomatie frangaise d'accepter, apres la rencontre d'Erfurt, l'anne-xion des principautes danubiennes par l'Empire tsariste.

Le refroidissement des relations franco-russes ont determine Ale-xandre I" et le chancelier Roumiantsev h limiter leurs pretentious terri-toriales. Au cows des pourparlers menes i Giurgiu (novembre-décembre1811), ensuite h Bucarest (décembre 1811 mai 1812), la delegationtsariste, nonobstant les demandes insistantes d'incorporer la Moldaviê,d'abord jusqu'au Milcov, ensuite jusqu'au Siret, accepta finalement defixer la frontiere sur la riviere de Prout. Par le traité signé a Bucarest(le 28 mai 1812), peu avant l'invasion de la Grande ArniCe napoléonienneen Russie, le tsar a annexe la moitie de la Moldavie, celle situee entre leProut et le Dniester.

2 23 Corre.spondance de N apolion 1-er, XXIV, Paris, MDCCCL XVIII, p. 103,

a

www.dacoromanica.ro

GRIGORE III GHICA I RAPIREA BUCOVINEI

ANASTASIE IORDACHE

Ghicule§tii din epoca moderna sint, atit cei din Tara Romaneasca,cit si cei din Moldova, urmasii marelui dragoman Alexandru Ghica, ucisla 1741, cad cei ai fratelui situ Grigore II Ghica s-au stins, cu trecereatimpului, pe linie masculina.

Grigore III Ghica, unul dintre fiii marelui dragoman ucis, este edu-cat la Pera in casa baronului Penkler, reprezentantul la Poarta al Culladin Viena 1. Se casatoreste eu Ecaterina, fiica lui Iacovski Rizo Rangab6.Murind sultanul Mahmud I, cele care poruncise uciderea marelui drago-man Alexandru Ghica in 1741, ii urmeaza la tron Osman III, la 13 de-cembrie 1754, care, incapabil de a conduce afacerile Imperiului, da sigi-liul lui Kodja-RagilY Mehmed pasa, un om dotat cu calitati deosebite,cultivat, prieten cu marele dragoman Alexandru Ghica. Inca din 12 ia-nuarie 1757 i se incredinteaza rangul de mare vizir, pe care contirma sa-1detina si sub domnia sultanului Mustafa III, inlocuitorul la tron al nepu-tinciosului sau frate, la 30 octombrie 1757. Sub noua domnie, marele i-zir faciliteaza functia de mare dragoman al Portii lui Grigore AlexandraGhica, in august 1758.

Atit Ragib Mehmed pa%m. cit i reprezentantul Austriei la Poarta,Ulefeld, intervenisera in favoarea lui Grigore Alexandru Ghica, pentrua nu suferi prea malt, el si familia sa, in urma uciderii tatilui sau pentrutradare. La 8 aprilie 1763, marele vizir, sustinittorul lui Grigore III Ghica,inceta din viata, sultanul confiscindu-i averea, pentru proiectele sale dealianta cu Prusia, care daunau Curtii din Viena. Relatiile sint surprinsede ambasadorul Austriei, Penkler, dupa moartea marelui vizir. Mareledragoman Grigore Alexandru Ghica, nu se lasa prins in astfel de manevrediplomatice. care-i puteau cauza, iu conditiile cind abia reu,ise, cu mari

intre in rindurile demnitarilor otomani. La numirea sa, in1758, reprezentantul Frantei la Constantinopol, regreta pe fostul dragomanJoan Teodor Callimachi, care fusese numit donm in Moldova, fiind consi-derat mai folositor la Poarta, desigur, pentru Franta. Despre noul maredragoman afirma ca nu stie prea multe, dar, in mod normal, ar trebui siifie atasat Curtii din Viena care s-a ingrijit de educatia si familia sa, dupauciderea tatalui. Existit insa indicii cii va avea legaturi intime cuIn mice caz, conchidea diplomatul francez, nu va intra in relatii cu el,inainte de a-I cunoaste bine 2-

Dora d'Istria, Gil Albanesi in Rumenia, Sloria dei principi Gliika, Firenze, 1873, p. 280;Mustafa Mi Mehmed, Isio ia lw cilor, Bucuresti, 1976, p. 382.

2 Documente Hurmuzaki, Supl. I, vol. I, Bucuresti, 1886, p. 709. Raportul lui de Vergen"nes ciltre ministrul Afacerilor Striiine Frantei, Constantinopol, 14 august 1758.

Revista istoridi", tom III, nr. 1-2, p. 121-135, 1992

Anglia.

al

dificultlti, 54

www.dacoromanica.ro

122 Anastasic lordache 2

In aeest timp, se incerca o apropiere intre Franta si Turcia, pentiua contracara o a1iant,t austro-rus5, in atingerea unor seopuri care vizauintegritatea Imperiului. otoman. Rusia, Inca, va'zindu-se concurata deAustria, in scopul urntirit, recurge la o alianta cu Prusia, in detrimentulTurciei, Suediei i Poloniei. Echilibrul diplomatic european este supusunor schimbari, care afecteaza, politica Portii, supusit necontenit unorpresiuni din partea Rusiei, care, alialA cu Prusia, a obtinut avantajul dinaranjamentul survenit in problema succeshmii la tronul Poloniei i acleterminat Austria sit renunte la sprijinirea Turciei 3.

In atare situatie, deosebit de incordata in relatiile dintre marile pu-teri europene, rolul domnitorilor romilni este in cre,tere, devenind foarteutili Portii, prin intermediul lor avind loc corespondenta cu tariie europene.Ei informau eu promptitudine Poarta asupra a tot ce aflau despre situatiaintern ati on alit Prin ex act it at ea 5i rap dit at ea in fm m ati i kir lor i prinsagacitatea consideratiilor lor, domnii t5ri1or române ajunseselit sit exer-eite.o mare influentil asupra politieii otomane. ITn agent franeez ii numea« factotum ai diplomatiei turce ». Puterile str5ine, Franta, Austria *i Ru-sia, au chutat mai intii s afle continutul rapoartelor domnilor romanicatre Poartit, apoi sa le influenteze concluziile in s,ensul intereselor lor.Franta F;i- a atins scopul obtinind ca secret arii domnilor pentru corespon-denta diplornaticA sit fie angajati la recomandarea ambasadorului saula Constantinopol. Austria i Rusia au ajuns la un rezultat asemAnator,intelegindu-se en domnii sau cktigind pe corespondentii lor stiaini" 4.

Este explicabii, deci, eum in plimavara anului 1764 Poarta se vedenevoitit a renunta la serviciile marelui dragoman Grigore Alexandru Ghica,pe care-i nume;te pe tronul Moldovei, la 18 martie, in locul lui Grigore

PArasea eapitala Imperiului otoman in imprejurgri de tensiunediplomatieà, generate de problema orientalit. El area misiunea

de, a supraveghea evenimentele care se suceedau dup6 moartea regeluiPoloniei, August III, la 5 octombrie 1763, din care Curtea din PetersburgurmArea sit traga foloase 5.

Atit ca mare dragoman, dar mai ales ca domn al Moldovei, GrigoreIll Ghica urrneazA insit politica tatalui s5u1 tIe apropiere de Curtea dinPetersburg, spre deosebire de Grigore II Glum, unchiul situ, mare adver-sar al Rusiei i Austriei, eitei se sprijinise atit ea dragoman, cit f?i_ ea down,pe politica Frantei, Suediei i Prusiei. Grigore III Ghica era adversar alpoliticii Curtii din Viena inc5, de pe vremea cind oeupa functia de maredragoman. Venit domn, el urmeazit aceeasi politica. Astfel, refuzit sil ex-pegieze refugiatii transilviineni, la cererea Vienei. El sprijin5, politieatot mai ofensiva a Rusiei fata de Tureia, insit, in secret, cu mare prudent5,.Spye a risipi once brmuieli din partea Portii, transmite stiri cu totul mi-nore despre deplaslrile trupelor rusesti, dar, in realit ate, acestea foloseauRusiei. Mai transmite stiri false din surs5, ruseasca, referitoare Ia o presu-pusrt alianta' austro-rusa, insiti nu in mod direct, ci prin intermediul hanu-lui atarilor, spre a nu se pune el insu5i in lumina". Grigore III Ghicaa mai incercat BA determine Poarta a crede intr-o deteriorare a relatiilor

czi Mustafa An Mchnied, op. cif., p. 273 283.4 ezi A. Otetea, Influenfa domni for ranariofi (aura polificii olon one. Legclurile cu

Rusi In rin Rome niei", 111, p. 475.6 Dora d'Istria, op. cif., p. 289-299.

:

Callimachi.politica i

8

., Icl

www.dacoromanica.ro

3 Grigore LI Ulf c si BucoNil a 1_3

Frantei cu Austria, aliatele sale, pentru a o face sit se team i mai multde Rusia. Ambasadorul Frantei la Constantinopol a surprins mane\ ladiplomatica a lui Grigore III Ghica, nu Irish i inaltii demnitaii otomani,em e-1 mazilesc tutO, la 23 ianuarie 1767, dar nu pentru apropierea deRusia, caci, dupil numai un an, este numit dorun al Tarii Ronrinesti 6

Pentru fiii si, Grigore Ill Ghica adusese ca profesor pe Un fostofiter franeez, baronul Le Doulx de Saint Cioix, care dadea lectii i altorfii de boieri. Lectii de limba franceza &idea si secretaiul silu pentlu co-lespondenta stiaina, Jean-Louis Carta, italian de origine, stabilit in Mol-doI a dupa 1774. 1mpreund, cei doi fiancezi, aflati la eurtea lui GrigoreIll Ghica, fac parte din loja rnasonica ieseana, infiintata de piimul, lacare aderaser i unii boieri romani. Depistati de domn, ambii sintpulzati in 1776 7. Asa se explica aversiunea lui J. L. Carra fata de domn,pe care, desigur, ii denigreaza in eartea sa publicata la Iasi, in 1777 8.

In politica interna, Grigore III Ghica a fost un administiatorcompetent, care a modetat fiscalitatea impusil de Poarta. Sursele docu-mentare evidentiaza un dornu, eu bune intentii, dornic s5 ameliorezestarea economica a Orli : El ordona tuturor boierilor, mai ales celorde la tinuturi, sa faca dreptate saracilor, pazindu-se a lua mita de laei (de la cei bogati pe semne ca era invoire), sub amenintarea de stras-nicit pedeapsa. Binduieste tuturor satelor tidule de bir ca sa se stip fi-otecare cit are sa deie, avind satele a se cislui ele singure, iar

sa, nu poata nici a le scadea, nici a le adaugi" 9.Spatarul Ioan Canta, m Letopisepul ãrei Moldorei elogia marile

merite ale lui Grigore III Ghica, in timpul celor doi ani i jumatate dedomnie pe tronul Moldovei mult se silia cu dreptate tarei. Dajdilecum le-a gasit de la alti domni nu le-a mai adaos, ce Inca le-a si,maiusurat. Prea bine se hidieptase team, de stia fies-care datea lui le an.Greci n-adusese multi, numai citi erau de trebuinta curtei seale ; si aeeicari vreau sa slujeasca cu leafa lor, eara care nu-i placu se ducea la tearalui"

Spre a limita poftele nemasurate penult lux ale celorgore III Ghica se linbraca, al insu5i modest, pentru a le da un bun e-xemplu, gindindu-se c o interdicVe ar provoca d-qmania boierilor. In-fiinteaz chiar o fabrica de postav in 1674, la Chiperesti, cu mesteri a-dusi din Polonia si Germania. Cronicarul scrie c, domnul recent yenitpe tronul Moldovei, s-a decis sit fac*a tin lucru, care sa nu mai fi lostalta data in tam aceasta . . .1 ea sa' faca postav aice in Vara, . . chit-halm, adeca postavarie" n. Atit mesterii, cit i lucratorii erau salarizatt.Masinile fusesera cumparate de domn. Se produceau un postav colprat,

-#4

A.D. Xenopol, Isloria rornanilor din Dacia Traiand, cditia III-a, vol. IX, p. 110 1117 Venlamin Ciobariu, Jurl al ie.sean la sfirsil de veac (1775 1500 ), Iasi, 1980;p. 20;

Dan A. LilzArescu, Imaginea Romdniei p in edldfori, vol. I, Bucuresti, 1985, p. 104. ,

8 N cu Jean-Louis Carra, Histoire d la 11Ioldavic el de la Va achie, Jessy, 1777, p. 190-223.A.D. Xenopol, op. cit., vol. IX, p. 112.

17 Ve7i Ion Canta, Lelopis ful Tdrei Moldovei, In: Cronicile Romdniei, ed. II-a, vol. III,B ucuresti, 1874, p. 192.

11 Enalt* KogAlniceanu. Lelopiseful T rei Mbidovei, In: Cronicile Romdr fel, ed. II, vol. III,p. 252.

".

.

en-

isprav-nicii

:

avuti Gil--

°

www.dacoromanica.ro

124 Anas lasie lordache 4

placut la vedere : ki au facut i o bala de postav pre frumoasa, de autrimis-o la imparatie, la sultan-ill Mustafa, peschea '12.

Preocupat de imbunittatiri edilitare i urbanistiee in Capitala,Grigore III Ghica construieste case man i frumoase" linga mitropolie,infiinteaa trei ;;coli cu trei dascali care invatit pe copii greaea veche,greaca rnodern i romana. A poruneit s se adueit apa in Iasi prin tu-burl, precum i construirea mai multor ciwele 13.

Toti cei care indeplineau o functie primeau salariu. Indeosebi, dorn-nul a deseurajat tendinta de imbogatire a eapuchehaielor la Poarta,

altceva, decit leafa. Lefurile nu erau mari, dar se plateaula timp, ineit nimeni nu putea s aiba vreo nemultuniire in aceastitprivinta : intreg era aeest domn la toate scrie cronicarul p1M laminte, In tat, *tia toate trebile cum le va purta. . . Nu era orn irn-prktietor, toate samile le cauta inaintea Mariei Seale; *i euvintul cegritia era graft, 0 era litudat de catre toti *i placut prostimei. Eara bo-ierilor nu atit, cad nu putea si maninee pe cei mici i saraci, c5 nu-i su-ferea domnul nicidecum"14.

Prin masurile intreprinse in folosul taranilor c1cai, Grigore IIIGhica nu avea cum sa fie pliticut boierilor. Urmind exemplul unchiuluisau Grigore II Ghica, cel atit de interesat in uprarea soartei c1aca0lor,pentru care a 0 dat un a*ezamint, vizind micsorarea zilelor de claca dela 12 la 6, sari maear sa nu depaseasea limita superioara, Grigore IIIGhica da 0 el un hrisov, la 1 ianuarie 1766, prin care se scadea numit-nil de claca la 12. Dupa a*ezamMtele agrare de la mijlocul seco-luhii XVIII-lea zilele de claeit au crescut la 24, &mind la depopulareasatelor, eki obligatiile se dublaseri. Bunul i inteleptul domn al Mol-dovei procedeaza la reducerea lor la jumatate, adica 12 15. Boierii, ne-multumiti, EWA indoialii, au suportat-o, dar numai pe durata domnieilui Grigore III Ghica, care ia sfirsit in Moldova, la 23 ianuarie 1767,in favoarea lui Grigore Callimachi, pe care-I inlocuise la tron in 1764.

Mazilit, Grigore III Gliiea se duce la Constantinopol, uncle ateap-tii vreunui tron, pina in toarana anului 1768, cind, in urmadestituirii lui Alexandru Scarlat Ghica, este numit pe tronul Tärii Ro-mane*ti, tocmai dupa declaratia de ritzboi a Portii contra Rusiei la 6octombrre 1768 : Alegerea Portei fusese nu se poate mai rea, intrucitacest domn era precum fusese i tatil sin partizan al ru*ilor, pentru carese 0 Iasi sit fie prins de rusi i dus la Petersburg, unde vom vedea eaeste tratat nu ea un prins de razboi *i ea un prieten" 16.

De fapt, Grigore III Ghica fusese numit pe tronul 'Orli Române*tila recomandarea hanului titan, ea singurul in masura sit serveasca Poar-ta in timpul razboiului eu Rusia.Prin ineeperea ostilitatilor militare, inluna ianuarie 1769, sultanul porunce0e ea boierii i negustorii tri-miti averea lor mobiliara la Constantinopol, spre a se asigura de fide-litatea lor. Astfel, ea, intreg poporul se bueura de victorille obtinute dearmatele ruse, care pun stapinire pe Moldova, in primavara anului 1769.

p. 233. \ eil 5i hloria Ronainici, vol. III, p. 368-369.Ioan Canta, loc. cll., p. 192; Enaeki RogAlniceanu, loc. cit., p. 252-253.Enala KogalnicLanu, loc. cil., p. 252.

15 N. 135leeseu, Oicerc, vol. I, Bucure.?ti, 1974, p. 160.16 A.D. Xenopol, op. cif., vol. IX, p. 101.

ne-trirnitindu-le

acordarea

at

www.dacoromanica.ro

5 Grigore III Ghica i BucoNina 125

in septembrie, acelasi an, feldmaresalul P. A. Rumiantev ordona loco-tenent-colonelului Nazarie Karazin de a intra in Tara Romaneasca,acesta sosind la Bucuresti In ziva de 7 octombrie 176917.

Inca inainte de declansarea conflictului, Ecaterina II trimisese peN. Karazin in Tara Romilneasca, in 1768, pentru a recruta oameni inarmata rusa. Din Moldova, trupele ruse sint chemate de insusi domnulrarii Romanesti, Grigore Ill Ghica si de marele spatar Pirvu Canta-cuzino. Domnul avea tot timpul sa fugit la Constantinopol din fata ar-matelor ruse. Fuge insa din palat, hind dupa aceea prins, condus laapoi la Petersburg, unde ebte primit cu toate onorurile. Ecaterina IIIi daruieste o tabacherit de aur, iar pe fiul situ il prime0e in corpul ca-detilor 18. Faptul este relatat de ambasadorul Frantei la Petersburg, Sa-batier, la 2 martie 1770. Astfel, dupa prinderea sa in Bucuresti, GrigoreIII Ghica a fost adus la Petersburg cu intreaga familie i o numeroasitsuita : se pare di s-a dispus a-I trata i a-I primi cn distinctiile celemai deosebite"". Intre timp, se aFitepta sosirea unei deputatii moldove-nesti la Petersburg. Atit de exasperante le devenisera practicile Portain Principate Iinplinite prin interpusii siti sau in mod direct, Melt ridi-casera nu numai poporul dar i boierii care tree de partea armatelorruse. Romanii sint considerati de Poarta ca rasculati. Ea si dli dispozitiipentru prinderea i robirea lor. Popoarele balcanice freamatit i tree laactiuni deschise. Mgr', mai ales pe moldoveni i munteni ii consideraPoarta tradatori, lasind prada trupelor sale populatia, care vedea in ar-matele tarinei pe eliberaturii sai. Nemultumirea romanilor contra asa-numitilor eliberatori se va manifesta insa cit de curind, odata cu cererileexorbitante de aprovizionare ale acestora. De teama unor abuzuri sinedreptati, romanii incapusera intr-o adevarata capcaniti si ea plina deabuzuri si jecmaniri de tot ielul 20 Principatele Rornane sint supuse u-nui sever regim de ocupatie, care le apasa chiar mai greu decit inaintede razboi. Se promitea autonomia lor sub protectia Curtii din Peters-burg, in realitate generalul comandant al trupelor sale de ocupatie, ne-hind alteeva decit un domnitor al Moldovei, sub care asa-numita oris-tocratie a Orli trebuia sit plece capul" 21

Prin victoriile obtinute asupra Imperiului otoman, Curtea din Pe-tersburg indraznekte tot mai mult in cererile sale, care vizau desprindereaunor teritorii i trecerea sub suzeranitatea sau suveranitatea sa. Ceea cea iritat mai mult Puterile apusene a fost pretentia Rusiei de a-si sta-bili hotarul pe Dunare, prin incorporarea tarilor rornane. Anglia nu maiacorda sprijin flotei ruse din Mediterana, in timp ce Franta sprijina di-rect Imperiul otoman 221

Soarta domnului Tarii Romanesti, dus la Petersburg, nu era maibunit. La 22 iunie 1770, ducele de Choiseul, ministrul de externe al Fran-tei, sena lui Sabatier, la Petersburg, ca Grigore III Ghica prirnise misi-

17 M. hogalniceanu, flisloire de la ValacIde el de la Ildoldavie el des Valaques lransdanu-Diens, Berlin. 1837, p. 405-406.

1° A.D. Xenopol, op. ell., vol. IX, p. 121.1° Hurmuzaki, XV/, ed. Nerva 1I0d08, Bucuresli, 1912, p. 477. Sal aticr dare ductle

de Choiseul, ministrul de eNterne al Irranfei.2° A.D. enopol, op. eil., vol. IX, p. 123-126.21 Ibidem, p. 131.22 Mustafa Ali Mehmed, op. cit., p. 284-286.

Iasi,

.

www.dacoromanica.ro

126 Aiv tasie Iordache 6

unea de a merge pentru a negocia pacea cu Poarta, dar stirea, primalipsith de verosimilitate : Grigore Ghica este foarte nesigur pe posibi-litatea de a fi Ia Constantinopol, pentru a incerca un derners asa dehazardat, el trebuie chiar sh creada, oricit de putin ar fi informat, cà s aplàti cu capul sau aceasta temeritate" 23.

Succesele de pe fronturile de operatiuni, care au dus la ocupareaMoldovei i Munteniei, nu si a Olteniei, au determinat pe Ecaterina IIsh, renunte la demersurile diplomatice pentru incheierea pcii. GrigoreIII Ghica urma sa mearga, pe front, dar s-a renuntat si là aceasta solutie,deocamdata, ceea ce-1 face sà creada e va putea reveni pe tronul TariiRomanesti, prin alungarea lui Manoli Giani Ruset, care-i luase locul inmai 1770. Noul dornn fusese ban al Craiovei, adept al suzeranitatii oto-mane. El ocupa tronul Tarii Românesti pentru un an si citeva luni, caurmare a unei victorii temporare a armatelor otomane asupra celor ru-se. Sortii ictoriei intorcindu-se in anul urrnator, domnul se refugiazh,

apoi la Sibiu, tara revenind sub ocupatia si administratiaimperiala rush, pinh' la incheierea tratatului de la Kuciuk Kainargi, din10 iulie 1774 2 4 .

In vara anului 1770, Grigore Ill Ghica nutrea totusi speranta dea reveni pe tron. Ambasadorul francez la Petersburg apreciaza ca gleude explicat pozitia si atitudinea fostului donm al Tarn Romanesti Numa, indoiesc eh el nu a avut a se plinge de rusi scria Sabatier duceluide Choiseul , rnerg pina a recunoaste c se teme de ei inti-atitch ii uraste, dar el a vrut sa' insele i sh menajaze cele doua Curti, dindasigurari turcilor clespre fidelitatea sa pe care o etala in mod formal.El este pierdut pentru Poarta i tarina nu i-a acordat niciodata vreodespagubire, pe care sa i-o fi dat de inteles, facind risiph de intentillesale. Sint dispus a crede ea el a sirntit toata dificultatea pozitiei deli-cate in care se afla angajat, fära a avea puterea de a se decide" 25.

Intr-adevar, Grigore III Ghica nu stia ce s faca in noile impreju-rail, in care Poarta ii considera prizonier de razboi, iar Curtea din Pe-tersburg inutil planurior sale viitoare, caci, in acel moment nu se gin-dea sa-1 reaseze pe tronul rarii Romariesti, desi fostul domn dorea sicredea ca i se cuvine, ca o recunostinth pentru atitudinea sa din preli-minariile si faza de inceput a rdzboiului, pe care le facilitase in mod evi-dent pentru Rusia. Din informatii primite de la Petersburg, ambasado-rul Frantei la Constantinopol, contele de Saint Priest, F cria ducelni deCl:oiseul la 3 septembrie 1770, eh' Grigore III Ghica pleach f4pre aparticipa in armata feldmaresalului P. A. Rumiantev, avind liberateade a aerie la Constantinopol .si de a primi scrisori 26.

Ministrul Afacerior Straine al Frantei, ducele de Choiseul, trimiteainstructiuni lui Saint Priest, ambasadorul francez là Constantinopol,in care se exprimau indoieli cu privire la eventualul ajutor ce ar puteafi primit din partea lui Grigore III Ghica, pe care plictiseala si dispera-rea inutilitatii sale" 1-au determinat sa procedeze la plecarea din Peters-burg pe front. El facuse unele avanburi ambasadorului Frantei la Peters-

23 Hurnimaki, .X.N I, p. 481.24 Dora d'Istiia, op. cit., p. 306.

Ilmmuzaki, X\ I, p. 483. Peleisburg, 13 lune 1770.86 Ibidem, sup!. I, vol. I, p. 818.

ia Rimnic,

23

:

www.dacoromanica.ro

7 Grigore 11J Ghica si BucoNina 127

burg, Sabatier, dar afectiunile sale sint atit de nesigure, pe cit de nulear fi serviciile sale 27.

Evenimentele pe fronturile de operatiuni se precipita in favoareaRusiei,- care obtine un tratat eu tatarii din Crimeea, la 1 septembrie1772, referitor la iesirea acestora de sub suzeranitatea Portii. Austria,nernulimmita de o asttel de perspectivi i pentru Principatele Romane,cauta sa determine Rusia remmte la o astfel de intentie. Toate tra-tativele de pace se vor infrunta en problema viitorului statut politic alPrincipatelor Rornane. Astfel ea, la Congresul de pace de la Focsani dinaugust-septembrie 1772 nici macar nu se mai pune aceasta problema.Cele douit trtri romane urmau sit reintre sub suzeranitatea Portii, carese opune categoric 0 desprinderii de imperiu a hanatului Crimeii. Inaceste, de acum fericite, imprejurari, atit pentru Prineipate, cit i pentrudomnitorli lor, revenir ea pe tron a mi Grigore III Ghica este conditio-nata de catre Curtea din Petersburg, in schimbul renuntarii sale la pre-tentia de desprindere de sub suzeranitatea Portii. Tratativele de pacese prelungeqc pima in primrwara anului 1773, la Bucure,ti, esuind, totusi,crici nu se ajunge la o intelegere intre beligeranti. Operatiunile miitarecontinua, armatele ruse trecind Dunarea, ceea ce determina Poarta sàaceepte conditiile pacii de la Kuciuk-Kainargi, din 21 iulie 1774. In fapt,Principatele Romane au fost puse sub protectoratul Rusiei, sau mai bi-ne-zis de supraprotectorat 28.

Rusia obtine din partea Portii numirea lui Alexandru Ipsilanti inTara Romaneasca .0 a lui Grigore III Ghica in Moldova. Renuntase,asadar, la intentia de a deveni suverana sari suzerana lor, dar nu dinprea multa bunavointa fata de Poarta, ci pentru a nu nemultumiAustria. Deoeamdata, Rusia era preocupata de consolidarea litoraluluinordic al Marii Negre, unde Turcia 10 rnentinuse numai Oceakovul. InaCest timp, Austria este cea care nutrea sperante anexioniste fatrt dePrincipatele Romane. Astfel ea, numai dupa un an de la ineheiereapacii, ea rape5te Bucovina. Nereusind sa preia en totul locul Rusiei inPrineipate, se multumeste i cu o anexiune din trupul Orli Moldovei 29.

Noul domn al Moldovei era cu totul dezagreat de Austria, fiindnumit pe tron in septembrie 1774, la insistentele Rusiei i Prusiei. Nu-siarata, insa, fatis, aversiunea fata de Grigore III Ghica pentru a nu-0atrage dusmania lui, mai ales ea urmarea anexarea norhului tririi. Am-bagadorul Austriei la Constantinopol a staruit twit ea sa nu fie numitGrigore III Ghica, preMeindu-se favorabil numai cind constata ea nuare nici o .sansa. Nu numai Austria, dar nici Franta nu-1 agrea pe Gri-gore III Ghica, intrucit se opunea politicii externe tariste 3°. Numaiinteiventia Prusiei a determinat pe sultan sa accepte numirea lui Gri-gore III Ghica, sustinut fervent de catre Rusia. Precum raporta am-basadorul Frantei ministrului Afacerilor Straine despre numirea nouluidomn al Moldovei, aceasta este un prim act de complezenta al PortiiMO, de Rusia, careia, este notorru, ca acest orn i-a fost indut de mult

" Ibidern, p. 819. Constantinopol, 15 octotril lie 1770.28 Mustafa Ali Mchmed, op. cil., p. 287-289; Dora d'Istria, or. cii., p. 307- 318.29 A.D. Xenopol, op. cil., vol. IX, p. 145.80 Ibidem, p. 146-147.

sa

www.dacoromanica.ro

128 Anastagie Iordaebe 8

limp" 31 Interesantá de remarcat fl,exibilitatea Poitii in fata cer6rilOrCnrldii din INtersburg. Saint-Priest observa cà astfel de slitbiciuni vorincuraja sä se cearii intotdeauna mai mult.

Inert de la ineeputul domniei sale, Grigore Ill Ghica are de &eatfava ocupatiei armate a nordului Moldovei de &are austrieci, in octom-brie 1774. Curtea din Viena utiliza diferite pretexte pentru anexareaBucovinei, intre eale nevoia unui teritoriu de carantinit contra ciumeidin Imperiul otoman, apoi Ca, prin impArtirea Poloniei, ei in revenisePocutia, care, in vechime avusese i BI ICON ina in cuprinderea ei. DomnulMoldovei a% ea pretutindeni aclversaii, chiar 0 in &Annul Taiü RomanestiAl. Ipsilanti, devotat Austriei, care 11 pita anibasadorului aeesteia laConstantinopol. Astfel cii, foarte gieu putea face fatii, unei astfel de si-tuatii. Rusia, ca protectoare, se cht inapoi in fata pretentiilor teritorialeale Austriei, pe motiv ca. Moldova fusese inapoiatii Portii la 1774, ineitnu nitii era in drept a se amesteca in afacerile sale interne. De aceea,Grigore III Ghica ;ovitie intro Austria kd Rusia, in secret fhnd de par-tea ultimei contra piimei, pe fatil curtmd pe ambasadorul Austriei laConstantinopol, prin intermediul socrului si-tu Iaeovaki Eizo. GrigoreIII Ghica ii vedea, astfel, inselate sperantele ruse in Curtea din Peters-burg., care-I abandona, dupia 1774, nemaifiindu-i folositor. El servise,asadar, ea o unealtit oarbl", fiind convins c serveste, totodatit, in-teresele àrii sale. Rusia nu se putea opune fatis pretentiilor teritorialeale Austriei fatil de nordul Moldovei din cauza recentei iropAitiri a Po-loniei, insa nu-i convenea niei expansiunea spre est a acesteia. Spre amanevra en abilitate, farti a fi brinuitil de intentii rele, Curtea din Pe-tersburg s-a folosit de un paravan, care s-a dovedit a fi Grigore ILLGhica 32.

llamas singur in fata unei atit de grave perspective, doar cu bo-ierii credinciosi de paltea sa, domnul a intreprins demersuri energicela .Poartit in vederea evactiarii, insistind asupra pericolului pentru Mol-dova si Imperiul otoman. In fapt, era vorba de o rapire a teritoriuluimoldos ean. Intr-unul din mernoriile trimise, Grigore III Ghica scria.locuitorii Moldovei cer cu insistentit ea Poarta apere contra uneipierderi asa de maxi", precizind ca dana" sultanul, in pofida asteptariigenerale, nu imbriiti§eaza cauza provinciei al ciirei suzetan este, moldo-

enii vor fi in situatia de a nu sti ce atitudine sà adopte". Astfelse vor vedea nevoiti si recurga la salvarea prin propriile forte, sau maicurind, nefiind apilrati de suzeranul lor, vor trebui sa se adreseze uneialte puteri striline" 33.

Boierii in00 sprijineau pe Grigore III Ghica, afirmind in memo-riul eiltre PoartA : de are Poarta turceasca niscaiva pricini cu austriecii,patria noastra nu-i datoare sa faca rafuiala intre dinsii eu dezghinareaei" 34. Prin rnernorii, situatia nu s-a schimbat cu nimic in bine. Dimpo-triva, Poarta a inteles aluzia recurgerii la o putere straina,, adieä la

Ilurniuzala, Supl. I, ol. I, p. 906. Saint-Priest c5tre n inistrul Afaceriler Strdine,Constantinopol, 3 octombrie 1774.

32 A.D. Xenopol, op. cil., 01. IX, p. 151-157.33 Teodor Codreseu, Uricariul, ol. IN , Iasi, 1889, p. 257. Cf. Veniamin Ciobanu, op. cil.,

p. 122 123.34 Ibidem.

cAsA-i

cA

ca,

n N

www.dacoromanica.ro

9 Griaore III Gbica si Bucovinl 129

Rusia. Ambasadorul Austriei la Constantinopol chiar relata reactia luireis-efendi la aluzia domnului Moldovei : s-a limitat s releve indraz-neala nerusinata a acestei amenintari. . . i s-a pronuntat in legaturaou aceasta cu toata expresia unei amaraciuni agitate prin dorinta derazbunare" 35.

Sub amenintarea Curtii din Viena, fr sprijin nici din parteaRusiei, nici a Frantei, Poarta cedeaz i semneazia Conventia cu Aus-tria, din 7 mai 1773, prin care consimtea la ocuparea nordului Moldovei.Constatind inevitabilul, Grigore III Ghica s-a stracluit sa limiteze pre-tentlile teritoriale, prin exceptarea mai ales a Sucevei, fosta Capitard.

atras insa minia diplomatior austrieci, care nu urmareau decit in-laturarea lui. Poarta era ea insasi convmsa de o astfel de necesitate,planuind mazilirea mai ales ca avea un sprijin in boierimea nemultu-mita contra domnului, pentru limitarea zilelor de claca la 12, pentrua nu mai avea loc abuzuri, precum i pentru favorizarea in slujbe aboierilor noi, mai ales a grecilor 36

Mind numit domn al Moldovei la staruinta Rusiei, Grigore IIIGhica nu se bucura de incredere la Poartiti. Ca atare, ambasadoruluiAustriei la Constantinopol ii este usor sarl ponegreasca, facindu-1 unagent al Curtii din Petersburg, adica al adversarer Imperiului otornan.Poarta se temea de o tradare a sa, vroind oricum s scape de el, darnu printr-o simpla maziire, ci prin suprimarea fizic, altminteri flindsuspectat e ar putea trece in Rusia, de uncle ar unelti contra sa. A-sadar, Poarta ajunsese la concluzia ca protejatul Rusiei trebuie sa dis-para din lumea celor vii, spre a putea numi un domn credincios scopu-rilor sale, la granita unui imperil vrajmas 37.

Domnul se afla intr-un acut impas i pe plan intern, caci ramaseseneclintit in decizia sa de a reduce numaral zilelor de claca la 12, sprea usura obligatiile chicasilor, care paraseau in masa satele, fugind inalte parti, chiar peste hotare. Astfel ca, boierii apropiati, in frunte cuIordache Darmanescu, batut la talpi recent din porunca domnului, apoiCu Mihalache Bals, Iordache Cananau, Iordache Cantacuzino i GrigoreBals, s-au refugiat la Hotin, in ziva de 29 septembrie 1777. Pav:a deHotin i-a primit bine, precum deja se asteptau. Domnul si-a dat seamade consecintele grave ale fugii boierilor, ii recheama, dar, cu toate insis-tentele, ei ramin neclintiti in decizia lor 38. Numai cu o zi inainte deuciderea sa, vazind pornirea fara limite a boierilor, Grigore III Ghicacedeaza presiunii lor, pentru a-i mai potoli. i astfel, prin hrisovul din30 septembrie 1777, stabilea ca pe linga cele 12 zile de claca, taraniisa mai lucreze stapinilor had, doua zile, din care una de podvacla 39.

In Tara Romaneasca, inca de la inceperea domniei, la 2 decembrie1766, se procedase la Chemarea lui Alexandra Scarlat Ghica cdtre

iltstreinati dindu-le deosebite privileghiuri ttumai sd se intoaredlard. Taranii, in mare parte revin, dar abuzurile din partea boierilor

3° Ibidem, p. 258; \ eniamin Ciobanu, or. cit., p. 124.35 Vei lamin Ciobanu, 01. cit., p. 124, A.D. Xenopol, op. cit., vol. IX, p. 139-160.37 A.D. Xenopol, op. cit., vol. IX, p. 162.ss Veniarnin Ciobanu, op. cit., p. 124.ss N. BAlcescu, Orere, I, p. 160.

9 c. 3380

Si-a

-inUM/a-

loe/4

www.dacoromanica.ro

130 Anastasie Iordaehe

continua, melt, in anul 1775, mai mult de 10000 se fac haiduci. Nurnaiprin masuri luate de Al. Ipsilanti se reuseste readueereaunora la lucru".

La tel se petrecusera lucrurile si in Moldova primei dornnii a luiGrigore HI Ghia, taranii refuzind s plateasca lucreze cele24 zile la stapinii domeniilor, conform legiuirii din 1749 : Grigore Ghicavv., vazind aceasta, povatuit si de piste simtiri mai omenoase, prinhrisovul sau din 1 ianuarie 1766 scazu numarul zilelor de lucru la 12.Boierii se nernultumira de aceasta, dar o suferira ping, la 1775, cind mi-tropolitul cu ,sapte boieri, indraznind a se numi pe sine ObsteascaAdunare, propusera aceluiasi domn ca sa binevoiasca a hotAri ca lo-euitorii 4s1 lucreze la stapinii mosiilor pe care se hranese i se chiverni-sew din 10 zile una, dind i dijina din roduri, din a zecea, dupa obiceiu,

aceasta rinduiala de slujba a locuitorilor, adi-loga cei sapte bo-ieri filantropi, socotim ea nu le N or fi lor de stricaciune, ei inca spreimbelsugare i fericirea tarii si a tutulor de obste*" 41. In loc sit deacurs cererii boierilor, Grigore III Ghica a intarit hrisovul din 1766, datin prima sa domnie in Moldova, printr-un altul, din 1 aprilie 1777. Ne-multumirea boierilor era in crestere, decizind i ei pierderea dommilui.

Determinat de fuga boierilor, spre a cere ocrotirea pasei de Hotin,la 29 f eptembrie 1777, Grigore III Ghica revine asupra brisoavelorsale anterioare, facind concesii boierilor : Dar aceasta masura era luataprea tirziu i nici nu putea multunli pe boieri, de aceea bietul domnperi, a doua zi, intr-un chip grozav" 42. Domnul facuse, totusi, doar omica concesie, care nu era de natura a multumi pe boieri, caci vroiaumai mult, ceea ce i obtin, dupa indelungi insistente, de la AlexandruMoruzi, in 1805.

Uciderea domnului era dorita de Austria, de Poarta i razbunato-rii sai adversari interni, boierii nemultumiti de masurile care favorizaupe taranii clacasi. Pretexte pentru adueerea la indeplinire a aborninabi-lului aet gaseste Poarta de bldata. Astfel poruneeste lui Grigore Ill Ghi-ea sit trimita grin pentru armata otomana. I se raspunde cit ara nuare de uncle, find devastata de lacuste d inundatii. Atunci neindura-toarea Poarta suzerana pretinde sa se eumpere din Polonia, dar nu i seraspunde pozitiv niei de aceasta data, facind totusi insinuarea cit dorn-nul Moldovei ar fi fost oprit de Rusia. Mai era acuzat Grigore III Ghicade corespondenta secreta err aceasta mare putere adversara Irnperiuluiotoman, de adunarea unei maxi averi win spoliere, eu care intentionasit fuga din tara. Acestea erau insa acuzatii necesare pentru inlaturareadin domnie. Cea invocata pentru uciderea lui consta intr-un pretins corn-portarnent nepotrivit lipsit de euviinta fag de trirnisul Portii 44.

La 30 septembrie 1777, intrase in tart capngi-basa Kara Hissarlibei, o veche cunostinta a lui Grigore III Ghica, cu porunca de a-I winceviu sau mort la Constantinopol. Emisarul otoman era insotit de 40 de oa-meni, ceea ce stirneste nelinistea donmului. Doi boieri opozanti, GheorgheSturdza si Manolache Bogdan, se due in intimpinarea lui. Domnul trimitesi el doi boieri spre a-I conduce pe capugiu la beilicul din Iasi. Prefacin-

104112

Ibidem, p.lbidem, p.lbidem.

159,160.

160.

13 A.D. Xenopol, op. cil., vol. IX, p. 163.

lo

i

darile 1i

o

si

www.dacoromanica.ro

11 Grigore III Ghica $i Bucovina 131

du-se bolnav, capugi-basa trimite vorbl domnului sa' ving srt-1 viziteze,afirmind cl se afla, in drum spre Hotin. S-a bänuit pregatirea unei curseins5 Grigore III Ghica s-a dus totusi la beilic insotit de 4 slujitori :s-a servit cafea si, cind s-a aplecat sa, ia ceasca, la un semn al emisarului,garda turceascA a tliat capul domnitorului si i-a aruncat trupul defereastr5"". inainte de a fi basil strapuns de moarte, Grigore III Ghica,fiind inalt i voinic", s-a apiirat cu hangerul, ucigind trei turci.

astfel, murea in inclestare cu asasinii si Grigore III Ghica al Moldovei,la 1 octombrie 1777, capul sria flind t5iat i dus la Constantinopoltrupul fiindu-i inmormintat la manitstirea Sf. Spiridon din Iasi.

Ambasadorul Frantei la Constantinopol, Lebas, relata ministruluiAfacerilor Straine despre senzatia produsä in legatur a. cu stirea depu-nerii domnului Moldovei, care pArea cu totul misterioasii. El nu avusesecum sit afle atit de repede uciderea lui Grigore Ill Ghica, presupunind&A se afla, 7.-Irobabil, in drum spre Constantinopol, pentru a fi cercetatpentru trecutul silu ".

La 4 noiernbrie 1777, Lebas informa Ins despre uciderea lui Gri-gore III Ghica, prin talerea capului i aducerea la Constantinopol, unclea fost fixat cu un cui i expus la a doua poart5 a Seraiului, timp detrei zile, cu o inscriptie, care marturisea neindurrttoarea minie a Portiistirnita contra sa, prin numeroaseim presupuse unelitiri externe i interne :Iat5 capul murdar al voievodului Ghica, crtruia, desi vinovat de mal-versatiuni de la inceputul ultimului rrizboi, a obtinut iertare pentru fap-tele sale rele fata, de imperiu, dar pentru a a recazut in greseal5 si aguvernat cu tiranie, el a sucornbat in sfirsit sub palosul justitiei" 47.

Diplomatul francez presupunea c5, acuzatiile grave ale boierilor aucontribuit in mare mäsur5 la crlderea lui Grigore III Ghica, insit princi-pala vin5 pentru ucidere a constat in aceea cl a primit cu dispret or-dinul destituirii sale, desi initial nu se dorise suprimarea fizic. S-a pro-cedat mns altfel, crici Poarta nu era obisnuit5 cu acte de nesupunere,emisarul sAu procedind la asasinare prin siretlic 48. Asasinarea a avutloc cu sprijinul boierilor opozanti, in frunte cu logofrttul Yasile Razu,numil deja in citim5crtmia de 5, menit5 sit conducA Vara pinA la urcareape tron a unui nou domn. Abominabila crim5, a stirnit reactii In tarI§i peste hotare, dind de gindit chiar adversarilor dornnului ucis. Potrivitunor relatari, toti erau foarte inihnii i cutremurati din pricina acesteimntImplitri neasteptate i neobisnuite pentru cit niciodatil nu s-a Intim-plat o asemenea tragedie in Moldova". Fiecare se gindea cit poate mit-ritul ag5, (Kara Hissarli) sa aib5 i cu privire la ei alte deosebite porunci,pe care apoi avea siji le indeplineascA i aceast5 bainuial5 ii rodea

iasrt din fire. Pe ling5, aceasta, i multirnea, vIzind aceast5jalnicrt intimplare, s-a tulburat peste mIsur5, si, cu socoteall,dupa semnele vazute, rilspindea felurite presupusuri, care, impfastiindu-se

" Independenfa Romdniei. Docurnenle (prescurlal; I.R.D.), vol. II, parlea I, Bucurcti,19-2. p. 105. Gonsulul general al Angliei la Iai, C. Vivian, cAtre lordul Derby, Ia5i, 13 octombrie1875.

45 A.D. Nropol, op. cU., p. 164." liormuzaki, Supl. I, Ol. I, p. 961. Constantinepol, 17 octombrie 1777.47 Ibidem, p. 962.45 Ibiderli.

fliceadindu-si

si ii&Ili

www.dacoromanica.ro

132 Anastasie Iordache 12

In toata tara, au silit pe multi locuitori sa-si iafamiliile i sa fuga intàrile straine invecinate, precum din Soroca in Po Ionia si din alte hotarein alte parti" 49.

Curtea din Petersburg a cerut explicatii asupra decapitarii lui Gri-gore III Ghica. Astfel, intre capetele de acuzare era si acela c existao incontestabila intelegere intre el si feldmaresalul P. A. Rumiantev cuprivire la intrarea neintreruptä a trupelor ruse in Moldova. Ambasadorulrus la Constantinopol n-a putut da nici o replica. La 17 decembrie1777, Lebas infonna c printre docurnentele gasite la Grigore III Ghica,se atlau unele doveditoare c, exista o conventie intre Rusia Prusiade a declara razboi Portii sau de a determina Austria sa declare. On,Poarta Ilu dorea sa se angajeze intr-un nou razboi cu Rusia. In afaraacestor documente ale lui Grigore III Ghica, intrate in posesia Portii,ca dovezi incontestabile de tradare ea mar dispunea de Inca altele,aduse secretarul confidential al domnului 59 La aceste relatári ale lurLebas, ministrul Afacerilor Straine observa c,a in cea mai mare parte,pretinsele descoperni in hirtiile lui Grigore III Ghica au aerul unei re-incalziri ale unor vechi idei, care niciodata nu au dobindit consistenta".Ele nu pot fi decit absurde, insa nu e de mirare a constata la demnitariiotomani asemenea supozith 51.

Domnitorul roman, martir al unei cauze drepte, putea fi i astfelblamat dupa moarte, pentru a estompa impresiile cu totul defas orabileproduse de odiosul asasinat. De tradare nu avea cum sa fie acuzatGrigore III Ghica, el insusi fiind ucis prin tradare si tot prin tradarefusese anexata partea de nord a Moldovei. Analizind imprejurarile incare fusese ucis Grigore III Ghica, A. D. Xenopol scria Prin tradarepierduse Moldova partea ei cea mai frumoasa; prin tradare cadea dom-nitorul ei : una sub cutitul Austriei altul sub acel al Turciei, o paralelavrednica de politica acestor doua state, 0 care se poate caracteriza pen-tru flurcia prin nechibzuintà, pentru Austria min lacomie" 52.

Urmarind consolicleze dominatia de data recenta asupra Bu-tovinei anexate, ambasadorul Austriei la Constantinopol, Franz Mariavon Thugut, actiona prin toate mijloacele in scopul suprimarii lui Gri-gore III Ghica, oponent indirjit al planurilor Austriei. Xn toata corespon-denta sa 11 eticheta drept un grec Mra creclinta" care pune la calePuneltiri inveninate" 53. El insusi 1-ar fi ucis pe Grio6ure Ill Ghica, dad,

fi stat in putinta. Thugut insa a parasit postu1 sau in primavaraanului 1777, fiind inlocuit cu alt ambasador, Emanuel Tassara, care adezaprobat uciderea domnului Moldovei".

A. D. Xenopol sustine ca in 1777 Austria nu avea interes sa fieucis Grigore III Ghica. De altfel, s-a dovedit ca nu a avut vreun ames-tee in acest traoic eveniment, intrucit, daca ar fi intentionat asa cevao facea in 1775'': Astfel, se petrece pentru Moldova prea nenorocita

42 eniamin Ciobanu, op. ca., p. 130-131. Citat din: Hurnmzaki, XIII-2, p. 69 si urm.5° II unnuzaki, Supl. I, vol. I, p. 964, 965.52 Ibidcm, p. 967. Nersailles, 22 lanuaric 1778.52 A.D. Xcnopol, op. cit., 1.ol. IX. p. 164." Ibidem. N ezi, mai pc larg, fra,rnente din rapoartele lui Tbugut, In Dora d'Istria, op.

p. 305-359.54 A.D. Xenopol, op. cit., vol. IX, p. 165.

sa-si

ctl.,

si

de

r-ar

www.dacoromanica.ro

13 Grigore III Gbica ci Buco Nina 133

intimplare Bucovina fu piercluta din pricina lui Ghica, care fiind devotatrusilor, facea pe Poarta s asculte mult mai curind de insimiarile .Austrieisi de aratarile ei de prietenie, decit de gIasul adevaiului ce stia din ogura compromisa. Ghica pieri din cauza Bucovinei, eaci in mare parte,pentru a 'Astra intregimea pgmintului pe care era chernat a domni,el se apropie tot mai mult de rusi, i deveni uricios Portei care-1 jertfitemerilor sale. Astfel, chiar daca Ghica n-a pierit de mina aeeea ce

luat Bucovina, totusi pierderea « eheiei Moldovei* este strins legatil Inamintirea poporului de singele lui Ghica" 55.

, Incontestabil, nu pentru opozitia sa contra anexarii Bucovinei I-aucis Poarta pe Grigore Ill Ghica, ei pentru conseeintele ce decurgeaudin aceasta, intre care peifida insinuare a necontenitelor sale legaturicu Rusia. in seopul pastrarii integritatii Moldovei i al obtinerii unuimai inalt grad de autonomie, care sa-i asigme posibilitatea de aparare,Grigore III Ghica a recurs la sprijimil adversarilor inarnicilor tarii sale.N-a cazut in cursa, caci nu avea alta cale de ales. El insa nici nu atradat, pentru cii tradare este nurnai in eazul intereselor nationale.Oprimatorii dintotdeauna ai popoarelor nu pot pretinde in mod legitimea sint tradati de supusii lor, atunei chid acestia se ridica pentru cauzalor dreapta, privind emaraciparea politicit i integritatea teritoriali.belt, toate acuzatiile de aeest fel sint numai insinuari pellicle, simple ca-

menite a justifica odioasa crima.Grec /111 era Grigore III Ghica, precum bine se stie, dar o astfel

de etichetare prindea In eonstiinta diplomatiei europene si demnitarilorotomani. De aceea, o prefera ambasadorul Thugut in actiunile sale con-tra domnului Moldovei la Censtantinopol. El eta insa domn fanariot,dar in ce fel? Elias Regnault arata cum anume : Grigore Chin, a la_sat intre romani ca fanariot un anume fara egal; este singma victimape care Fanarul a dat-o cauzei nationale. Este adevarat cit fuseserastrangulati sau decapitati In timp de un secol 14 alti domnitori ; dar4ceasta s-a datorat infidelitatii lor i pentiu bogatiile lor" 56.

Un alt atent i competent observator al ev.enanentelor din Prin-cipatele Romãne, francezul A. Ubicini, scria de asemenea : Grigore,Ghica a lasat intle romäni o memolie scumpa. El demonstra atasarnentpentru patlia sa adoptiva i acesta din pacate 1-a costat i at a" 57. Sa-grificiul fart seaman intre domnitorii fanalioti, care nu-si mmareau, ingenerc, decit intelese personale sau nationale, majoritatea fiind greci ,deorigine, atrage simpatie i reeimoa0eita unui dasail frareez, care a pre-gatit mintile i utletele unor aidertti militanti pentiu .cauza nationaliromaneasea, precum J. A. Vaillant. Intr-una din scrierile sale, el conchi-dea, cu deplin temei : Poarta pierdut intelepciunea; agentul Ma-riei Teresa eia razbunat ; molclovenii jurala ma, Austtiei i Ghica meritatitlul de domn. Ce difelenta, intre un om ea el si intre eel cale i-a ur-mat, si ce loc singular ocupit in programul stilpinitotilor tarii. Intoarce-tecu peste vase decenii in urma 1 vei gasi un Cant emir ; pareuige vreo

.55 Ibidem, p. 165-166." Eras Ategnault, Histoirc politique et sockd des PI incipaulis dal ubiel r es, Paris, 1855,

p. 94." A. Ubicini, Provinces d'origine roan-dile; 1clacIie, McIdovie, Eulovi e, Zransylvanie,

Bessarabie, Paris, 1836, p. 105:

a

lomnii,

si-a

www.dacoromanica.ro

134 .Anastasie lordaclie 14

alte trei decenii i N ei edea pe Moluzi ; / . . ./ intre ace§tia o victima,singura pe care Fanarul a sacrificat-o pentru ferieirea romanilor" 58.

Nici un sacrificiu pentru o cauza dreapta a mini popor oprimatnu s-a facut fara ca acel care se expune sit nu fie dorninat de un sen-timent de inalta constiinta moralä, de ata§ament fata de o idee sublima,izbavitoare de ram Primind o educatie occidentala la Constantinopol,Grigore III Ghica ajungese un indragostit de Franca ;;i. de civilizatiatrance* chiar daca, intr-un fel oarecum deosebit". T.Treat pe tronulMoldo ei in 1764, el se inconjurase de oamenii cei mai putin ignorantipe care ii gasise : medicul Jacob Dracachi, profesorul Teodor, boieriiCaragea, Fotachi si Kogalniceanu, se abonase « la ziarele din Kron-stadt A ceea ce insemna, bineinteles, tinind searna de putinele ziare careapareau in ora§elul acesta, o la ziarele care soseau cu posta din Kronstadt

In anii 1764 1767, GI igore III Ghica avusese pe francezul Pierrela Roche ca agent secret in Varsovia. Ca secretar particular §i pre-ceptor al copiior sai avea pe Jean Louis Caria, francmason i viitor gi-rondin, ghilotinat in 1793 ". Prin toate si prin toti cu care venise Uicontact, Grigore III Ghica i§i luminase eugetul 0 0 intarise convingerile asu-pra imperativelor vremii, intre care si cel al emanciparii polit ice a poporuluipe care-1 cirmuise cu atita intelegere i compasiune pentru soarta lui grea.

Adversar al luxului boierilor §i trindaviei orientale, Grigore IIIGhica da el insu;i exemplu, imbracindu-se modest si infiintind fabrica,de postav in Moldova. Ingrijorat de consecintele gras e ale opresiuniiboieresti, tot mai aspre cu trecerea timpului, asupra taranilor cliacasi,da hrisov, pentru reducerea numarului zilelor de claca de la 24 la 12.Ii atrage ura boierilor, care nu se potoleste decit odata cu ueidereasa. Astfel, el este un continuator, peste decenii, al exempluluisii inainta0 cu acela§i nume, incepind en Gheorghe Ghiea.

La implinirea unui secol de la rapirea Bucovinei, in 1875, mma§iicelor care priviseril cu indignare ksi minie odiosul act, se adunau, pentrua manifesta, la Iasi, cu acest prilej, aducindu-se un pios omagiu celuimartirizat in 1777. 0 piatra de marmora fusese asezata pe locul undecazuse corpul celui rapus. Acolo se intentiona ridicarea unei statui dom-nitorului. Piatra funerarii, a fost invelita cu val negru i acoperiti cucoroane de flori. Privelistea din fata ei a lost aleasa ca loc centralpentru demonstratie". A fost, oficiat un serviciu funebru in catedraladin Iasi, apoi procesiunea s-a oprit in fata pietrei care marca locul arun-&Aril trupului donmului decapitat la 1777, unde s-au tinut discnrsuri.Prin aceasta, se rispundea provocarilor autorititilor de la Cernauti ol.

Odata cu asasinarea lui Grigore III Ghica, Poarta renunti pentrutot restul epoch fanariote la serviciile membrilor familiei, care revininsa, dupla 1821, ca domni paminteni, adiel nationali, in vadit contrastcu fanariotii care fuseser i inlaturati.

58 J.A. Naillant, La Roumanie, ou Hisloire, langue, litiérature, or ographie, stalislique despeuf les de la languc d'or, Ardtaliens, Vallagu s el Moldavcs, resumes sous le nom de Romans, per...tome, II, Paris, 1844, p. 245.

52 Pompiliu Eliade, In fluenfa francezd asupra sririlului public In Romdnia. Originile.Sludiu asuj ra sldrii socieldfii romdnesli Iii uremea dornniilor fanariole, Bucuresti, 1982, p. 133.

so vezi Dan A. L575rescu, Imaginea Romdniei prin addlori, vol. I, Bucuresti, 1985,p. 104-105.

I.R.D., II, p. 106. C. Vivian chtre lordul Derby, Iasi, 13 octombrie 1875.

i

si

ilustrilor

Ii

www.dacoromanica.ro

15 Grigore III Ghica si Bucovina 135

GREGOIRE III GHIKA E L'ANNEXION DE LABUKOVINE

résumé

Fils du grand drogman Alexandre Ghika, ne en 1724, GregoireIII Ghika se fait remarquer de bonne heure h la Porte, oil ii devientgrand drogman avant d'étre nommé prince regnant. Ii avait rep uneeducation distinguée dans la maison du baron H. Penkler, ambassadeurde la Cour de Vienne h Constantinople.

Au printemps 1764 il est nomme pour la premiere fois prince deMoldavie, oii il mene, comme son pere, une politique de rapprochementde la Russie, contrairement aux attentes de la Porte. Pour limiter Pap-petit démesure des boyards pour le luxe, Gregoire III Ghika adopteune vestimentation modeste censée leur fournir un exemple, craignantqu'une interdiction ne provoque Phostilite des boyards.

En 1768 il est nomme prince de Valachie. Une année plus tardcommencent les hostilites entre la Turquie et la Russie, qui entrainentles Principautés Roumaines. Gregoire III Ghika est manifestement dudote de la Russie puisqu'il se fait capturer et qu'il est emmene h SaintPetersburg. Désireux d'améliorer la situation politique des PrincipautésRoumaines dont il souhaitait l'emancipation, II oscine entreles grandespuissances qui n'etaient sensibles qu'à leurs propres interêts. Prince deMoldavie apres le traité de Kuciuk-Kainardji, ii s'oppose, un an apres,

l'occupation d'une partie du territoire de son pays ; deux ans apresil est execute par l'ambassadeur de la Porte qui n'accepte plus la pre-sence sur le trône d'un prince attaché a, tel point aux interêts de sonpays, contraires aux intérets manifestes de rapt et domination desgrands empires voi sins.

a

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTAR

REALITATI ECONOMICE IN GUVERNAMINTULTRANSNISTRIEI

(19 august 1941 29 ianuarie 1944)

OLIVIAN V RENCA *

In myna cperatiilcr militare desfasurate ee trupele rorrane si gern .ne, tinutul ce se!Minden irtre apa Nistyuly si a Bucului pinf la limanul Nipruh i, ar n nord pina la apaINionjti si a RoNului, cu recun de t ritoriu rcnielnic ocupat si dey urn't Transnictria", i-afest ircredintat Ttrii neoshe per tru cc ministratie temperara.

, Intre lirritele naturale cpecificate bin suc, Transnistria ocupt o suprafata de cca44.000 In 2 Si traieu la prcluerca sc.l rdministratie ron incase:4 can 1.2 .000 locuitori, yrncare o parte ( in rui Ir tie (ra fermata Gin n ole oN cni cca 250.000), ma 'erit tea ...se7ati in sateledin pycajn a Nistrului, in sa nun ita, Bcpul lic Mole oNeneasca".

Dccun (rick cc ,tcsta incrcdirtarea ten perara a acestui teritoriu pentru adminis rareTani roactre sir t act a criceri: ur a din 14 aut..t t 1941 adresata de Adolf littler Conduca-totuluj ,Stattilm Pcyran, jar ccalalta din 17 august acelasi on, prin c, e eneralul Ion Antonescurasp nee ca acccpla prcpirerea ce a as4ura ordinea si administra I. in exploatareaeconomicaa tcritoriuhi n en ionat.

, In 1 a7a acestor cc' ori si a ( iscutillor coy une bilaterale, la 30 aucust 1941 se 'ncheie laTigbinaun accrd referitor la adn inictrarea Trancnistriei, sen nat de ,eneralul Hauffe din parteaCon andamcntulus arnu.tei eon sac si dc gency,lul 11a7arini din partea Marclui Stat MajorRoman, cuprin7ind determinarea raspunderilor si modalitiltile de exploatare a acestui teritoriu 1

La 19 august 1941,1a Carticrul General al Arn atci din Tichina, Ma esalul Ion Antonescu,Conducatorul Statului Roman si Con aru antul de Capeley le al Arm, tci, iscaleste DecretulNr. 1 pentru administrarea ch '1A a Trap.' tr'ci Si numirea cu dcpline pit ri a prof. GeorgeAleNianu ca Can ernator Civ'l al acestui lent Nremelnic ocupat.

Pc aceeasi data cn ite si Instructi Dile" cy prinzind conditille de detaru In care unnas'a Fe facuta adminystratia In Trarsristria.

Incepe intr-o reciune devastata de razboi, in condlii de nebanni a weutati, opera derefaccre, de organizare ci conducere a tuturor ener,iilor fnclectate In nn nca istoNitoare pentruInlaturarea distrugeriler suferite i transforn area Transnistriei intr-y n 1 a itat un an completrefacut.

Adele juridice mai 'rnportan e cc au stat la b 7a oranizaiii (In 'nistrathe a Guverna-mintult i CiNil al Transristrici u fost:

A. Ade fundamental : d cretele legi, decretelc si Jurnalele Consiliului d Ministri,semnatede Maresalul Ion Antorescu Conducatorul Stat ilui, san en anti d de la Presedintia Consiliuluide Ministri.

B. Norme cu caraeler general: rdonantele, decizille, re&ularnentele, instructiunile I cir-cularele date de GuNern, torul CI. 1 al teritoriului.

Dac.1 prima catei,orie de acte fundamentale, care au stabilit principule marl de organi-zare a ramas neschimbata, celelalt ac c de reglementare de an anunt ordonan dc, decAile,instructiunile etc. au si lent frecNente modificari, pe pare urs, pentru a fi ..daptate la noileImprcjurari ale victii i spre a fi puse n armonie cu concepti a generahl cc a Oat la baza organi-zarii Transnistriei.

* Autorul a ocupat functia de Director de Cabinet la GmernamIntul Transnistriei. Pre-zentul articol este un capitol din lucrarea sa Administratia Civila Romana in Transnistria",in manuscris.

losif Constantin Dragan, Al tonescu Mare al Rornd lei st riizbo tele de retntregire,Vol. III, Venetia, 1989, p. 192-195.

,,Revista istorich", torn III, nr. 1-2, p. 137-161, 1092

,

3

www.dacoromanica.ro

138 Documentar 2

Plima mAsurA adrninistratisã pentru apArarea patrimoniului public deNastat In urma re-tragerii armatelor bON ictice, a fost luatA de Guvernator prin ordonanta Nr. 1 din 28 August1991 2, prin care toate persoanele ce posedau obiecte de orice fd pros enite din localurile publicesau particulare, din cuprinsul teritoriului ocupat al Transnistriei, crau obligate ca in termen de15 Ale de la publicarea ordonantei, sa le predea prirnilriei respectise. Cei care se N or conformaacestor dispozilii nu Stn. Merl ffici o podeapsa pentru insu.5iren obiectelor" altfel urnilnd a ficonsiderati ca jefultor1 i tratati ca atare". Primarii erau obligati sit identifice, insentarieze cievalueze obiectele depuse, lulnd tuft.suri pentru conservarea si pAstrarea tor.

latü punctul d plecare In actiunea de reconstituire si refacere a salorilor artisticedispArute din edificiile publice instalatiilor descompletate din fabrici

A dotia masurA imediatA, legatii de aprosizionarea populattei, luate In accea5i zi de 28august 1941 prin ordonanta nr. 2 3, sc referea la reluarea si continuarea activitatii 1ntrerupte afostclor colhozuri (gospodArii colective) si a sovhozurilor (ferniele de stat). Toti salariatii caredetinuseth orice fel de functiune sau Inthreinare, ori avusesera in Ingrijirea lor bunuri ale col-hozurilor sau soshozurilor erau obligati sA se prezinte dc indatit autoritiatilor locale spre aprimi autorizatia pentru reinceperea activitkii, prin inwntarierea bunurilor ran-lase, punotealor sub path si continuarca nnincii In conditiile de dinainte de rAzboi.

Pe de altil parte, In vederea Inceperii campanici lucriirilor de refacere s-a impus necesi-tatea recenzArii pc categorii a tuturor mescriasilor din Transnistria, care au fost obligati ea 4ntermer' de 5 zile sii se prczinte la prim:trine din localitatea In tare se aflau, pentru a se dnscric Inregistrul special Intocmit pc baza thrtilor de calificare si a actelor de identitate ce posedafiecare.

Nimeni nu avea voic sa presteze o meserie sail o mundi de speciali tate dadi nu era Inscrisla pritnarie In termenul previizut (ordonanta nr. 7 din 8 septembrie 1941) 4.

Pentru asigurarca vietii i avutului locuitorilor, a pazei bunurilor publice si executAriimAsurilor ordonate de administratic, prevenirea, stingerea incendiilor si salvarea sinistratiior,mentinerea ordinii publice si a bunelor moravuri, prin ordonanta nr. 4 din 3 septembrie 1941 5s-a Willi-tat politia comunalA In oraselc de pc cuprinsul Transnistrid.

Recrutarea personalului politienesc comunal s-a fficut din rindul locuitorilor comunelor.Oficiul de ordine comunala se exercita In limita atributiilor de politic administrativA

judiciara.Cheltuiclile necesare sustinerii aparatului poliiei comunale se suportau de primaril.In domeniul palled monetare, ca o prima mAsurA, prin ordonanta nr. 3 din 29 august

1941 6 se decreteath In teritoriul ocupat al Transnistrici, ca singurA monedA de circulatie,moneda denumith Reichskreditkassenschein (R.K.K.S.), iar prin ordonanta nr. 24 din 21noiembrie 1941 7 rublele se retrag definitiv din circuilatie. Cursul de retragere al rublelor a fostfixat la 10 ruble 1 RKKS.

Schimbul s-a efcctuat detinittorilor de ruble la oficiile de schimb infiintate in.race.stscopde prefecturile dc judct si In localitatile stabilite de prefectii judetelor.

Dup6 expirarea termenului de retragere, puterca liberatorie a rublelor a incetat.Un alt aspect al primelor momente de administratie romaneasca in Transnistria s-a

consemnat dupa Incetarea ostilitill,ilor, retragerea trupelor sovietice si ocuparca Odese4 de cAtreunitatile armateiromanc, clnd primarul Municipiului Odessa, instalat chiar a treia zi dupii in-trarea In ora5 a purtAtorilor tricolorului, a luat mfisuri irnediate pentru asigurarca hranci popu-lati i, aducindu-se din regiunile mai indcstulate alimente si fAcindu-se insemnatc depozite.

In scopul reconstituirii ora5ului distrus, a refacerii strAzilor, clAdirilor si stabilimentelorpublice ruinate san avariate din cauza rizboiului, prin ordonanta nr. 31 din 29 noiembrie1911 8 s-a instituit un Comisariat Guvernilmintului in acca localitatc, avind atributii infixarca modului 5i duratei de csecutare a planului de reconstructie, dupA directivele primariei.

Phnul de reconstructic prevedea In primul rind lucthri de cuthtire a arterelor de conauni-cltie si de amenajare a locuintelor, detaliind utilizarea materialelor de constructie 5i a luerZi-torilor necesari.

2 Buletinul Transnistrid, vol. I, 1941-42 pag. 27 (In continuare se va cite ca2 B.T., Vol. I 1941-1942, p. 27.4 13.T., vol. I, p. 30.5 B.T., Vol. I, p. 28.6 B.T., Vol. I, p. 63.5 B.T., Vol. 1, p. 286 13.T., Vol. 1, p. 63.7 I3.T., Vol. 1, p. 66

B.T., Vol. 1, p. 205.

si-uzine.

B.T.).

ml

www.dacoromanica.ro

3 Documentar 139

Comisariatul era obligat s accelcrece punerea la punct a locuintelor strict necesare,bind masuri imediate pentru ad5postirea familiilor ramase sub cerul liber. Prin concentrareatuturor 'ajutoarelor i inter\ entia autoritatilor administrative, s-a ajuns rclativ rapid la re-stabilirea unei victi aproapc normale intr-un ores pustiit.

In dorinta de a nu se intirzia actixitatea %cetera din proxincie, prin ordonanta nr. 6 d'n7 septembrie 1941 9 s-a dispus deschiderea scolilor prirnare In Transnistria pe ziva de 1 octom-

brie 1941, in care scop primarii saltier xi oiaselor urmau sit consulte imediat obstiile locale sprea stabili limba de predare- a InNatfimintului (rus5 sau moldoveneasca), dupa alcgerea obstei.

Corp ul didactic trebuia recrutat dintre fostii invatMori, salarizarea lor urnund a se facede printhria locala, in aceleasi conditiuni ca si in actiNitatea lor de pina atunci.

Prim arii erau obligati sa ia de mdata masuri pentru ingrijirea, eunitenia i reparatialocalului de scoala 5i sa aproxizioneze scolile cu eombustibilul necesar pentru iarna, operatie cetrebuia Incheiatii With la 28 septembrie 1941. (,,Priir.wii inirreund cu directorii scolari, se oorii griji de in riin(area de confine scolai e, Tentru a ii se T ttica da copitlor piine, ceal, laple, !Mere,marmeladd" ).

Am mentionat doar clteva dintre primele reglementari stabilite de Guvernamint, Inscopul reintrArii vietii oa nenilor din acest teritoriu pe Ligasul normalitatii.

VIATA ECONOTIICA

Economia si adn inistratia eisila a tcritoriului dintre Nistru 5i Bug, a fast grefata lainceput pc sistemul proprietatii socialiste existent In acca provincic care a fast pilstrat inparte de administratia iomana, restructurat lnsit prin apliearea unor corectise si introducereaunor elemente noi, mol ilizatoare, de stimulare a oamendor tnuneii, printr-o mai larga si maidreapta repartitic a produselor,ln report cu contributia si munca depus: de fiecare.

Atribuirea &Ore brigazile din cadnd obstiilor de munc5 spre exploatare permanenta aterenurilor agricole, ca i arcndarea in folosinla individual5 a unor terenuri, livezi, gradini vii,participarea la supraproductia oblinut5 in sectorul industrial si existcnta concomitcnt cu in-dustria de stat a mum instalatii, fabrici i ateliere particulare, autorizarea functionarii ahlturi deconwrtul de stat 5i magaLinele generale infiintate de prefecturi, raioane i printhriile municipiilor,orasclor si comunelor, a unor intreprinderi si magazine particulare, an constituit tot atitea sti-mulente pentru inviorarea yield economice din eeeasta provincie.

Desi sistemul politic de conducere a acestni teritorin de peste Nistru de c5tre admin's-tratia romdneasc5 a fost cu totul diferit fatS de regimul politic functional din Virile socialist-comuniste, totu5i sub raportul strict al activitatii economice desf5surat5 in aceastA proNincieuncle s-a piistrat structure existentri a proprietatii soeieliste, reformele aplicate In anul 1942de catre adrninistratia romana, reprezinta de fapt prima bread in proprietalea si metodcle de con-ducere socialistd, pdstrate Old alunci nestirbite, primareformci si reglementare de acest fel din lamecare s-a racul cu 46 de ani in urnu` de calre Slat ut Roman.

Este actiunea novatoare, coneeputa i experimentata In teritoriul dintre Nistru si Bug,In urma en aproape o jurnatate de secol, de gindirea profunda 5i intelepciunea mereu activa a unuiautentic savant rom5n in probleme de administratie, masura care a aprirut i s-a impus maitirziu ca un imperativ in progranrul de actiune realizat j echilibrat al lumii contemporane socia-liste, luind amploarea unei misc5ri de democratizareli liberalizare a yield economice In aproapetoate statele cu regim conaunist, menita s5 Inlature fenomenele negative sau de stagnare in dez-voltarea economicS a societatii i s5-si imprime dinamismul 5i accelerarea necesar5.

Iat5 acum modal de organizare si desfasurare a activitatii economice in Transnistrikace cum a fost conceput si aplicat, pentru cresterea ritmurilor procesuhii de productie in prin-cipalele ramuri: agriculture, Industrie si comenul.

A AGRICULTURADin suprafata total5 de parnint, terenurile utilizate de agricultur5, horticultur.I etc.

reprezentau cam urm5toarele Intinderi:3 800 872 ha pAmint arabil;

200 000 ha !Mete i p5suni;650 000 ha griidini de pomi si vii;200 000 ha gradini de legume;200 002 ha p5duri;100 000 ha balti, islazuri i limanuri sub sate si orate, exploatate pentru stuf,papura i pescuit.

9 B.T., Vol. 1, p. 195.

i

www.dacoromanica.ro

140 Documentar 4

Itestul supr Acta reprezinti terenuri neproductive, drumuri etc.1. Dindu-5i seama dc superioritatea pamintului lucrat in comun si nu f arätni tat In parcele

indisidugle, Gus rnatorul Ciil, prin ordonantelc nr. 5 din 7 septembrie 1941 10 si nr. 18 din7 octombrie 19 U 1 preci/ea7a cii, pinA la reformq agrara, colhozurile (gospodariile colective)si so\ ho7urile (f Tmele de stat) se mentin in orymizarca lor existenta. A dispus ca primariisatelor sà convoaee imedht obstiile locale, pentru a alege pc sef ul de colhoz 51 brimdieriiacolo uncle nu eistau sil ordonc s filor do colhoz stringerea si inventarierea tuturor bunurilor,animalelor 5i masinilar care au apartinut colhozurilor i sovhozurilor, lulnd másuri pentru intro-tinerca si paza lor.

De asemeni, asa cum am aratat mai lnainte, agronomii comunali 5i toate persoaucle careau detinut sub oriee forma o functie sau o InsArcinare in colhozuri sau sovhozuri, crau obligatisa se prezinte de lndata primAriilor, pentru a incepe lucrul.

Pentru a stimula activitatca de stringere a recoltei mult intlr7iata si a salva cerea-lele ramase din cau7a operatiilor militare, neculese pc cimp, s-a stabili modul de impartire arecoltei din anul 1941, astfel:

a) din Intreaga cantitate recoltata, s-a oprit in primul rind samInta pentru anul viitor,stabilindu se unnatoarele cantitati cc urmau a fi retinute:

h grlu de toarnnA 120 kg pentru hala gnu de primásarA 160 kg 7/

la or7u1 de toamnd 140 160 kg 7/la or7u1 de prima\ arala o azla floarea soarelui

140 k,120 Is,20 kg

If17

I fla porumb 20-30 kg f fla mei 30 kg f f

La cartofi si la celelalte plante si cercale cultivate, s-a oprit cantitatea de saminta, care seintrebuinta In mod obisnuit In localitatea respectiva.

b) s-a re(inut In cereale costul muncii facutá cu ma5inile si al combustibilului intrebuintat,care a fost fixat pentru acel an astfcl:

la c,riu pentru un ha complet lucrat cu ma5ini1e 270 kgla porurnl 37 77 11 /7 7/ 77 11 77 78 kgla floarea soarelui 77 11 11 If 71 11 17 39 kgla orz 11 17 71 11 71 11 Pt 71 77 kgla ON 1Z - fl 77 17 11 37 11 66 kg

Acolo unde nu s-au facut muncile cu mainiie, s-a scazut din aceasta cots cantitatea decer ale cc reprezenta munca neefectuata cu masina.

c) Cantlial ad cr ale ramasd s-a impdrfit in cloud: jumdtate luind-o colhozul (slatut) sijumalat colhoznicii. Colhoznicii aveau sarcina sa transporte i sä depozitem in magaziile colho-zului cerealele si sa indeplineasa toate celelalte obligatiuni impuse de regulile lucrului In colhoz.

R ribulla munch p it u produsele animate ale cothozului (topic, unt, brinzd, oud, carneel .), -a fi at in naturd ola de 2 0% din aceste produse, ea putind fi fticuld si in numerar.

l'nind selina de I nprejurarile i greutatile cauzate de rizboi, toate impozitele Waffle decol or. Cci au fast d sfitnlate. rdminind in fiinid un singur impozil direct d 5 R.K.K.S. de haper fru colt oz licit care lu.re z I pdinintul s au casd si ograd . S-a destiintat §i imprumutul obli-gatmi .

Prefectii au f ost autorirtti. ca acolo unde cImpurile au ramas nelucrate sau au sufcritstric ciuni din cau7a rAz sa redued impozitul in raport cu lipsurile constatate.

Primarii au fo t ohIigi sa inventarieze 5i sa puna sub paza imcdiat toate fabricile, morileintreprinderile de orice fel aflate pe teritoriul comunei. Acele care crau in stare de functionare,

trebuiau repuse de indath In functiune, dupa vechile norme. Cele ce aveau nevoie de reparatii,trebuiau re. Azute 5i luate InAsuri de reparare, spre a putea fi puse in functiune.

Terenurile ocupate de vii, livezi de po ni, pepiniere de vita si pomi si gradinile de legume,trebuiau exploatate dupa normele din trecut. Ville, livezile 5i gradinile de legume din jurul case-lor sau cuprinsc in vatra satului i intrate in colhoz, au retinas mai departe administrate de

10 B.T., Vol. 1, p. 133.B.T., Vol. 1, p. 136.

IP PP

-.auk

ls

www.dacoromanica.ro

5 Documentar 141

colhoz. Ele au fost insä date spre a fi lucrate individual actualilor detinAtori, cele rAmase filr6stfipin fiind repartizate altor agricultori pentru a fi cultivate. Lucritrile trebuiau tinute lacurent dupA indicatiile date de 4,ronomi.

I'entru viile, hvezile i grAdinile de legume cultivate in mod individual, fArA nici tur ajutordela stat, se phitea un impozit In bard sau in produse de 25 R.K.K.S. la ha d Jivadái grAdinAde legume neirigabilA 5i 50 R.K.E.S. la ha de vie 5i grhdinA de legume irigabilA, farii alte obli-gatiuni chtre stat. Orice ajutor dat de stat prin colhoz, ca diferite prcparate chimice pentrustropit, carburanti pentru arat etc. se plAtea In bani la ridicarea lor.

Viile, livezile i gradthile de legume Infiintate de cothozuri si care formai mash e, se cul-tiNau pc mai departe de toti membrii colhozului In comun dupA normele din trecut, cu deose-birea cA, se retinea ciltre colhoz pentru stat, din produsele obtinute, costul materia-lelor chimice i operatiunilor executate cu masinile statului, socotindu-se la valoarea de 25 WirdR.K.K.S. pentru ha de ic sau livada, 10 R.K.K.S. pentru ha de grhdinü de legume neirigabilhsi 20 R.K.K.S. pentru grAdinile irigabile.

Resin! recollei se impdrfea in Orli egale thlre sial cothoznici. Coll ozul rerarliza produselef iecdrui membru proporlional cu munca demise,.

iile tinere erau scutite de mice impunere in bani sau In naturA In primii 4 ani de laplantare; livezile de pruni, cire5i, xisini, caisi i piersici in prima 5 ani de la plantare, iar celede meri in primii 7 ani dc la plantare.

2. In raza a doua de reglernentare a aclipildjii agricol , care are loc In anul 1942 prinordonanta nr. 55 din 14 mantic 1942 12 pentru a stimula strguinta depusa In executareainuncilor agricole, pentru o mai dreaptil ritsplatfi in raport cu contributia, vrednicia i munca&push de fiecare cultivator de pilmint s-au stabilit urmAtoarele mAsuri:

Colhozurile s-au transformat In olWii de muncd care au rdmas unitAti de exploatare,indivizibile, in hotarele lor actuale i cu administratia 5i structura existentA atunci. Membriiobstei de munch s-au grupat pc familii i vecinatAti, font-11nd brigfizi de lucru de 20-30 familii,care au prima spre exploatare cel Win 200 hectare si pinA la maximum de suprafath pc care oputeau nfunci In bune conditiuni.

Aceastä suprafatit era repartizatA thtr-atitea loturi dc pAmtnt, cite cimpuri i feluri deculturi cuprindea planul de cultur6 al obstei de munch' si ImpArtith in a5a fel, Inch planul generalde culturA al obstei de munch sS nu sufere nici o modificare,

Terenul alribuil brigd:ilor de !mined raminea in permanerild edrihnit lor. Fiecare brigaddIsi alegea un conduchtor, dintre membrii s5i, confirmat de agronomul comunal. Acesta raspundeafath de organele administrative de corecta administrare a brigdzii. El primea 5i exercita crdineleagronomului comunal cu privire la efectuarea planului general de lucru si tinea evidentamuncii si contributiei de orice fel, depusa de fiecare membru al brigAzii.

Vitele (Ie munch si de rentA au rAmas la obstiile de munch, la fel si toate masinile siinNentarul agrtcol. Ele se dAdeau in folosinth pe searna si rAspunderea brig:vital. 5i proportionalcu suprafata de pamint defaleath si cu nevoile fiecArei brigAzi.

Produsele se imparteau dup6 normele stabilite prin ordonanta nr. 67 din 18.V1.1912 13pentru stringerea 5i linpartirea recoltei anului 1912.

Aceasta prevedea ca:se a reline in primul rind sAminta pentru anul viitor, asa cum a fost stabilitfi prin

ordonanta nr. 11941;se va reline in cercale costul munch Mute cu masinile si al combustibilului intrel uin-

tat, care pentru anul 1912 s a fixat astfel:a) la grupa cerealelor, pAioaselor (griu, secarA, orz, Ov57, meiu, briscii, etc.) pentru un

heeler hicrat complet cu masini (arat, semAnat, secerat si treerat) 270 kggrupa prdsitoarelor tuberculi i r5dAcinoase, pentru tin bectar lucrat cumasini (aratul, sen Aral prAsitul, iar culesul cu mina la 200 kg

c) la grupa plantelor lci,uminoase lucrat in acelasi fel Ca la grupa b 150 kgd) la arupa plantilor textile, industriale si uleioase lucrat cu ma5ini, pentru un

un ha 100 kgConstatarea muncii neefectuatA cu ma5ina i scAderea din cotele de mai sus se Mem de

agronoriml comunal si se aproba de pretor.In caz de calamitAti, care scad productia agricolA, se scAdea i fondul M.T.S. propor-

tional cu deficitul recoltei.Dupá operatide prevAzute mai sus, cantitatea de cereale se impArtea in douA, jumAtate

luind-o brigfizile de munch i cealaltA rAminInd la dispozitia obstei GuvernAmintului.

B.T., Vol. 1, p. 140.u B.T., vol. 1, p. 146.

I)11

-

www.dacoromanica.ro

192 Doeumentar 6

Partea cuenit A brig5zii se impArtea intre rnernbrii componenti, proportional cu muncadepusa en bratek, animalele sau in ante].

Recolta culturilor furajerc si Mete naturale se imp5rtea asifel:20 00 din suprafat5, ob5tiilor comunale, pentru intretinerea itelor;10 % din suprafatl se vindca pentru vitele sAtenilor care au hicrat la recoltarea si

cultura cimpului, in schimbul zilelor de lucru:70 % GUN ernbanintului, in care intrau Si suprafetele rezervate pentru recoltat sAmint5.

Tot In anul 1942, prin decizia nr. 30 18 martie 14 se reOementeaz5 probierra arendiaiilocuri int .

Cl5clirile, terenurile virane, thezile si viile aflate tn raza rnunicipillor, oraselorsi satclor din cuprinsul Transnistriei puteau fi date in 1olosint5 individua1 5 astfel: propriet5tilecompute din cl5diri, curti, vii, lhezi si 1.rdini, erau mentinute In botarele xechi 5i date in folo-sint5, lar5 a fi divizate.

Se puteau da unei familii p1n5 11 maximum 5 hectare de pArnint, In until sau mai muneloturi, tinindu-se seama de natura imobilelor si fSrS distrugerea indisidtialit5ii gospodAriilor.

Persoanele c5rora li se dfideau In folosinta propriet5tile mentionate, trebuian sA se an-gajcze cS vor rtspecta intocmai planul de cultur5 elaborat de organele agricole si cS vor intretinehnobilele cl5dite In liana stare, facInd Si reparatiile ce se sor impune.

hnobilele erau predate cu inventar, iar folosirea lor se flicea sub forma de arena anual5cu facultatea de prehmgire pe mai departe. GuNernAmintul primea o arena anualfi in natur5.

Arendasii crau obligati sfi culthe p5mintul in cele mai bane conditiuni i s5 respccteplanul de cultur5 rational5 ce li se da.

Imp5rtirea recoltei din anul 1943 este stabilit5 de Gusern5mtnt prin decizia nr. 2704din 21. \ 1.1943 15 care statorniceste modal de estimare si de Impartire a culturilor agricole intrestat si brigSrilc constituite In obstii.

Fstimarea se f5cea de o comisie raional5 compus5 din:pretorul raionului respectiv, ca presedinte;seful raionului agricol;un agronom comunal, ca membru,

ei fiind ajutati de reprezentantii obstillor uncle se Ricca estitnarea. Luerarile de estimare se15ceau pc culturi, la tirnp util, urmind a fi terminate inainte de recoltare, rezultatele consemnin-du-se intr-un proces verbal verificat de serviciul agricol judetean.

Imp5rtirea recoltei se fficea in feint urmator: din intreaga recoltA obtinut5 se retinea ne-conditionat, pentru toate culturile exceptind bumbacul Aminta necesar5 pentru ins5-mintarea mufti viitor, calculatA la hectar, a5a preeum s-a specificat mai inainte prin ordonantanr. 5 din 7 septembrie 1941.

Nu se retinea sAminta cc a fost cumpArat5 de Guvern5mint din 01.5 si data' obstiilorpentru linsamintarile de prim5varti. Se retinea si se restituia sAminta imprumutat5 de la parti-cular'.

In baza estimatici Mean. din cantitatea r5mas5 dup5 retinerea semintei, se preda Guyer-nAmintului o cantitatc la hectar fix5.

De mentionat este faptul c5 spre deosebire de reglementarile anterioare, de astA datA,in cota GuvernAmintului erau in0obate:

fondul M.T.S., adicA costul muncii electuatA cu ma5ini, al combustibilului intre-buint at etc.;fondul pentru brana anin alelor din obstii;cota euvenitA statului;fondul necesar pentru cheltuiehle de administrare ale obstiilor;fondul pentru intretinerea invali,ibor, bAtrinilor 5i orfanilor.

Cota cuvenitA GuvernAmintului pentru acoperirea fondurilor de mai sus, s-a fixat peculturi astfel:

a) dup5 retinerea cantitAtilor de s5m1ntii nccesare, se preda GuvernAmintului 80 % dinrecolta estimatA, la urmAtoarele culturi: grin de toamnA; secar5 de toamn5; grin de primAvard;

B.T., vol. 1, p.p.

300.B.T., vol. 2, 213.

1

*

gradinile-,

*

141 5

www.dacoromanica.ro

7 Documentar 143

ova'z, hrieca; fasole; Hine, Mint, rapi(a, mac, muetar, riein, cartofi, orez, susan, cicoare i aluneamericanc.

La toate culturik de mai sus, obstiilor Ii c cusenca 20% din recolta estimata, fara altesaceini de predare.

b) Tot astfel se preda Guvernamintului 7411°0 din recolta estimatã, la urmatoarele culturi:orz, porunth, mei, mariire, soia, cina, Iloarea soarelui, cinepa de samIntii, einepa de fuior,samintii de in, butas, sfecla de zahar pentru satulotii, butas sfecla de nutret pentru samin(a,sfecla furajera ei morcosi furajeri.

Obetenilor Ii e cuvenea 3000 din recolta eslimata la toute culturile.c) Cota cuvenitii Guvernamintului din culturile de bunthae era de 60 %, restul de 40 0.

ram Mind obstiilor.d) De la culturilc de dosleci se preda Gus eanamintului 50 °,, din recoltii, resit!! de 30 %

nimbi ind obsti tor.Eliberarea produselor din nlagazii dare obsteni se facea proportional cu munca prestata

de fiecare membru al obetei.llecolta de furajc ivacc ei anuale rainasii dupa rezers area catclor pentru samintil, se

linpartea astfel: 70 % revenea GuvernamIntului; 3000 revenca obetenilor pentru hrana vitelor.Dupa aceleaei norme se Impartea recolta de paie de la ccreale si leguminoase. Tulpinile

de floarea soarelui ramineau in Intregime obstenilor pentru acoperirca DC oilor de combustibil.Recolta cc se obtinea din soturi" se Imparl.ca: 40 % Guvernamintului: 60 ° obetenilor.Prin soturi se inteleg culturile facute pe portiuni mid de term, variind (litre I 000

2 500 m2 date locuitorilor drept completare la gradinile lor din jurul locuintelor, in tercnul ob-stiilor din secinälalea satclor. Din recolta acestor culturi flU se retinea saminta.

Din culturile facute In gradthile Ingradite din jurul caselor, nu se retinea nimic. Toatarecolta de pe acestc terenuri revenca locuitorilor.

De remarcat este atentia mare si obiectivitatea ce se punea la estimarea recoltei pc dmp.Nu se admiteau In nici un caz subestimari sau supraes aluari de recolte fata de ccca cc se obtineaIn mod real pc cimp.

Aceasta, pentru rnotisul a In primul caz era prejudiciat Guvernamintul, In limp ceIn cazul supracvaluarilor, cola cc revenea obetiilor ar fi fost insuficienta pentru nevoile de ali-mentatie, lucru cc ar fi pros ocat 'nazi nemultumiri In sinul populatiei.

In consecinta, lucrarile de estimare erau considerate lucrAri de baza In operatia Impartiriirecoltei, de accea estimarea trebuia Matta numai pc baza de consultari largi, cu oameni versatiIn agriculturá ei numai pc baze pur stiintifice. Estimarea trebuia facuta in limp util, adicanumai atunci chid se putea deja aprecia cc recoil a se va oblinc ei numai conform instructiunilortebnice precise si nu dupa ochi" sau alte rnetode empirice, cc putcau duce la croare.

Directorul Serviciului Agricol judetcan precum si tot personalul tehnic de la plefecturade judet, trcbuiau sii conduca personal lucrarile de estimarc pe teren, comisiunea purtind bill( a garaspundere a exactitatii acestor luerari.

lata asadar, masuri importante referitoare /a Impartirea recoltei, reflectInd raporturide munca echitabile ei cinstite, Intro stat si obstcni, formulate In principiul: sa nu subestimezidin execs de zel recolta, prcjudiciind statul, dar nici sä supracstimezi rezultatele cc se vor obtine,pagubind obetiile printr-o mai mica cantitate ce s-ar enS efli §i provocind ncmul tumiri.

Asa prccum s-a aratat inai sus, prin Inlocuirca colhozurilor cu ohtiiIc, Wraith lucrauprunintul grupati pc familii, in brigilzi de mimed, refacmdu-se astfel spiritul de famine, solidari-tatea dintre toli menibrii i marindu-se prin aceasta putcrea de mimed i productia.

Terenul atribuit brigazilor de munca raminea in permanenta atribuit lor. Taranii nu maierau platiti pc zile de muncil, ci recolta se impartea in raport cu produsul pamintului pe care-1lucrau. Locuitorii luau vitele In ingrijirea personals ei se ajutau cu cle la munca cimpului sI latransportui i.

Fermele de stat agricolc, pomicole, zootelinice, piscicolc, viticole i pentru creeterea oilor,urmareau scopul pc care-1 fixa Guvernamintul. In special fermele agricole, as eau lndatorirea de apregati semintele Mc mai bum pentru obstii, de a face experiment cu plante noi, a caror mill-s.= se incerca, iar cele zootchnice trehuiau sii creasca eitele cele mai frumoase, asigurind pas-trarea rasei.

Pentru a se putea obtine o cultura cit mai bunil, a realiza un progres in agricultura,s-au redeschis i reinfiiniat peste tot institutele agronomice :si laboratoarcle.

La 23 mai 1942, se Infiinteazii in cadrul Directiei Agriculturii, Serviciul InstitutelorSitatiunilor Experimentalc, cuprinzind 9 institute si 10 statiuni experimentaie, repartizate peIntreg teritoriul provincici. S-a reusit, de asemeni, cu staruinte mari, sa se refaca sistemul dairigatie distrus de rlizboi, In special ucinele rare scrveau pentru

li

irigatie.

sl

www.dacoromanica.ro

144 Docm entvr 8

3. In sfIrsit, trebuic sa arütárn cii spre fiflele anului 1943,se intentiona sd sc treacd la fazaa trete: reg eme agricole, printr-un decret al Maresalului purtind nr. 9 sis mnat 1-, Odessa la 15 iui i 1943 16, prcvazil d im ropri tirirca taranilor si repartizarea lo-cuintelor orasemlor in deplind proprietate, decret care insa nu a mai astit tin p sa fie pus inplicare. 1 rin accst act, Ca si prin ordonanta nr. 138 din 6 octon I rie 1913 a Gus ernatorului

Civil al Transni triei, urniq a ed a in folosil 1.5 proprie locuitorilor, parninturile ruralc cc le-aufost atribuite antern r in brif.,diile de mimed.

Pentru pdminturile cc se dadcau in folosintd proprie, urnm sii se phi-teased anual o in-demnizatic in naturd sau in I ani, corespi nzatoare nesoilor de administratie si dedezvoltare a tinutului. Locultorii ce primeau piiminturi In folosinta propric, crau o li,ai sti lecultive In obstii, di pa pL nul de cultura fix-it de a ffronom.

Folosinta propric a pi minturilor aral ile era un drept al persoanelor ce beneficiau dedecret, avird ea object posibili atea de a se bucnra in mod cbsoli: , erolusiv si fel men de pi o-dusul ui lot indii iz din pan mint ambit a obstei.

Lotul indict/ urma sa se determine ca int indere, ins.1 el nu se concr ti7a pe teren in fisiiunice sau risipite. intinderea lotului ce se da in folosinta proprie, era in raport cu srcdnici.persoanei beneficiare, sarcinile sale familime, sarcinilc sociale, I itinderea pamintului obsttinumärul locuitorilor Ii drituiti.

Folosinta lotului indis i din p unintul obstei urma sd se atribuic intregii pspoddrii caImitate, repr rentath de c pul d familie, prin ,,ospoddrie tarineasca InteleAindu-se orice imitatede exploatare agricol , ai cirei membri con pm enti cr u in iti prin rudenie. Toff n embrii corn-ronenft ci gospodari i. mato i, ocean drepturi male asum lolu ui, care sc rulea prinsuccesiune In ordit eci previzz a de lege.

Intindirea lotiilui indis iz ce urma sd se atribuic in folosintd proprie unei iospodirii, penunnele capult i de familic, se determina luindu-se ca normd totalul antldfilor de muslin( repre-zel fi d ei till de folosinfd porrie.

Unit( file de surd se atribuiau si se calculau astfel:unei persoane cisatorite care nu si-a format g spodiiric separatd i se atribulau 100

unitati;unei persoane majore necisStoritd, i se atribuiau 75 unititi;unui copil minor i se atributa 50 unititi;pentru fiecare masin agricold, vita de tractitme, cap dcc acd sau viti tinird be. itri

sau cal alina i cdruta, se atribuiau 5 unititi.Cifra reprezentind Intinderea suprafetei totale a masivului arabil al obstei, se imparte

la totalul unitatilor ce se atribuiau tuturor gospoddriilor, obtinindu-se 7 tfel surrafafa unciunitaft de milsurã.

Pentru a de ermina mairimea lotului idiiz ce urma sd se dea In folosintS propric unuicap de familie dintr-o anumitei obste, snort:1(4a unei unildfi de mdsurd oblinuld in ace obste, seInmulfea cu numcirul unikilifor ce s-au atribuit gospodarrei respective.

Suprafata astfel obtinutd reprezenta intinderca lotuthi indiviz cc i se da in folosintipropric unui cap de familie.

Dupd aceleasi principii se dideau in folosintil prepric:viile, livezile si grddinile exploatate in cadrul obstei de muncd;iile, livezile i gridinile care au apartinut particularilor si au fast inglobate In colhoz

sub regimul sovictic.Loturile de pamlnt si ri dinile necolectivizate sub regimul trecut, dar lisate In folosinta

personald a membrilor colhozului, nrn an a se da in proprietate deplind capulni de familie, con-ducator al gosroddriet.

Gradinile, live/ile si vine, pr cum 51 oricarc terenuri plantate sau virane aflate in pen-metrul n unicipiilor, comunelor urbane sau in suburbia lor, trecute sub administratille prima-rifler int nicipale sau urbane, ori date In folosinja individuala prin ordonantele si deciziile ante-rioare ale administratici, sc dildeau in folosintii pioprie. Folosinta proprie a acestor tumuli, pen-tru ficcare locuitor impropri tarit, rt tea si nibS o Intindere maxima de pind la doug hectare(gridiz I, livezi ci vii).

Atit decretul nr. 9 19 3 cit i dispozitiunile ordonantei nr. 138, prin care se statorniceaprincipiile dupd care se vor atribui in folosintd propric piininturile rurale, nu au capitat insfiaplicatiune practica, Intrucit nu a mai intervenit o ordonantS speciald previzutd la art. 46 cd seva elabora, pentru a stabili toate chestiumle de or..nizarea procedurii de constatare i atribuirea drepturilor de folosinli proprie, precum si'dcsemnarea organelor investite en atributiuni deatribuire a drepturilor reglementate.

16 I3.T., vol. 2, p. 15.

rc

Lsmile

a

- \

In ttialittlil

Fr 0

7 r

www.dacoromanica.ro

9 D cun entar 145

4. ContinuIm acum cu problema nu mai putin important5 r glemenl" ii reiribuiriinuincilotilor cc la r rmele de sl it ( ostele sovhozuri ) i asigut area condi(iilor c riot& a rnuncilo-r(lor din accsi unt fi agrico e 'e plc( re, care s-a facut pit dcciLia i r. 331 din 17 martie1042 17).

Salariza a lor s-a fixat in bani i alimentc:a) n uncitorii agricoli erm nenli si s :or i i erau salatizat cu o retributie lunara in

cusenitil dupii pretul wird In icit ne si un tain lunar de alinynte, in natur5,de 8 1 g cartofi, 4 kt, fasol si 30 b., produse aliment-tre;

b) n unettorii zilieri erau phititi dupa zit a de lucru, cu pretul uival al r Junli, femcilefiind platite cu 0,80 din plata zilci de lucru a unui bfirbat matur, primind tainulIn alimente Ii fd ca mt ncitorii pernmenti i sezonieri;

c) pe 1in,,I sahnizare 5i tain, muncitorii sezo permanet 11 printqau 1000 ni2 defiecar , t rin de c,radin5, in mod gratuit, p ntru folosintr proprie;

d) pentru muncitorii zilieri, pert an nti i sezonieri fAr t fa nili , care ream tau la tainulIn alimente, administratiiie s I oLurilor er, u obli_ate s, prepare masa' comun5 pentrutoti Iucrtitorti.

Conform ordonantei nr. 115 I n 22 m. i 1942 18 fiecare gospodari particular5 era in-dreptatita s5 aiba in proprietate, urn :toarele animale: o vac5 cu 1. pte si un vi doi cii saudoi boi; isa porc (sau scroafd repioductie) i patru purcci: mei oi si cinci mid; o mina culed; cmci stupi de albine sistematici sau zee stupi prirnilisi; Uli numi-r nelimita de ifisari.

I retorii raionali puteau rasa in folosints una pma la (loua saci in plus.Pentru slide afl..te la locuitori, Guvernan U tul (laden de la ol stii, o cola parte de furaj.Proprictarii mean drcptt 1 s5 cret+sc5 tineretul pros mit de la anirnalcle lor, pot5 la sirsta

d : 3 ani pentru cal aline; 3 ani pc ntru hos'ne; 9 luni pentru porcine; 1 an pentru ovine si caprine.Pe mAsura n plmirii sirstelor indict te, locuitorii erau oLli ati sa N inda at imakle care

dep5,scou num5rul realizat mai sus, pe 1 aza autorizatiilor seri c eliberate de primarii.Prin ordonanta nr. 136 din 5 octoml ric 1913 1 se reglementea75 consumul de barite

proaspAtil bos ine, porcine, osine) la 3 zile pc sAptamtna, in ratio de 0,900 I g de persoanS.Produselc de came proacpatA, 11107 luri, precum si carnea de paciire si pest , crau libere

la vthware ci consumatie, far5 nici ci restrictie.5. Agricultura din Transaistria fiind legal(' de invent(' ul si capacilafea de 'mint t a n asi-

nilor agricolc, care in majoritate emu distruse de rSzboi, s-au luat msuri imediate de adunare,clasificare si inventariere a stocurilor de masini, tractoare i piese de schimb g5it si apoi re-partizarea lor la judete. Concomitent cu aceasta, s-a trecut la ins entaricrea pi solar de schimbpentru masinite agricole, aflate In depozitcle de la 1 iraspol si Odessa.

Potrisit datelor specificate in Cronica" M. 10-11 12 edi ata de S rviciul PresciGuvernSmintului ca numar festiv la implinirea unui an de la instalarca administratiei roma-nesti in aceasta pros Moe, Directia Agriculturii raporteath Ca de la cele 800 tractoare gasite intoamna anului trecut functionmd, astari lucreaz5 peste 500 tractoare".

In tot acest limp, lucrul (Statiuni de tractoare si masini agricole) ji M.T.M.(Statiuni de reparat utilojul agricol) a inceput, reparincl majoritatea tr. ctoar I r i masinilorcc apartineau fostelor colhozuri (obstii) i sovhozuri (ferme de stat).

Prin Directia Comertuhii si a Industriei, s-au comandal din fard pies le ce nu se puleauconfecfiona in alelierele de aici, arbmanlii necesari si foale maferialele ce nri se gSseau pe niafaTransnisfriei. La tractoarele indi!ene, s-au adinh,at si o parte din cele 1100 fracloare imt ortalede calre Guvernununf din Eltmlia, de la firmele Ilans I Iiirlimann, tractoarc de tipul Htirlimannsi Vewey, ultimul tip, de 65 H.P. 0 micd parte dintre aciste tractoare, au fost importatesi din Germania.

Importul acestor tractoare, a fost fAcut de Guvernamint, In compensatie cu tunic olea-ginoase dc floarea soarelui, porumb degradat si mein folosite di clictieni ca nutret pentruvac la preturile fixate de catre Ministerul Economici Nationale.

Din aceste turte, s-a acoperit valoarea tractoarelor livrate, restul de fonduri in valuta,fiMd depuse la Ministerul de Finante.

Tractoarele elvetienc au inceput sA soseascd In luna mai 1942 si au fost distribuitc ime-diat, In special In judetele din sudul Transnistriei pentru lucr:trile mecanizate ea trebuian exe-

17 B.T., 'Vol. 1, p. 299.18 B.T., vol. 2, p. 71." B.T., vol. 2, p. 82 83.

10 c.33a0

bani,

lien i

cl:cc

..o93odarilor,

s

m SITS.

www.dacoromanica.ro

146 Docunientar 10

cutate In aceste 70/1C, pc o suprafatri foarte mare si Intr-un termen foarte scurt din sezonul In-climal ul local nepermitind prelungirca lucrarilor agricole, Lira periclitarea recoltei.

De mentionat c.ste 51 faptul di din cauza iernii anului 1941-1912, exceptional de greasi a Inghetului de primils arä, cca 40 % din culturile de griu de toamna si 20 % din culturile desecara au trebuit sa fie rasturnate in primavara si semanate cu alte !Amite.

In acelasi scop s-a cumparat i 4dus din tail, cantitatea de 376 vagorme de diferite se-minte de primfisara.

La aceste Imprejurari s-a mai adaugat si alt factor neprevazut: prelungirea iernii, care aavut ca elect intirzierea venirii primaverii cu cca 30 de rile. Cu toate acestea, planul de culturaa lost realizat, datorita spiritului de organizarc si de munca.

Prioritatea la distribuirea tractoarelor sosite din Elvetia au avut judetele Odessa siOs ideopol. uncle s-au repartizat cek mai perfectionate si mai mune din tractoarele sosite dinin port, respectiv niSrcile Vesse3 Diesel mari de 65 IIP si I Iiirlemann de aceeasi capacitate,amIndouri mind acelasi tip de inotoare Saurer-Diesel.

Toate aceste tractoare fiind echipate cu roti pneumatice, se puteau folosi i ca rutiere.Tot hi aceste judete s-au repartizat si 80 din cele 100 hue. batoze noi pentru cereale

piocuratc de Gmemainint din import, pentru Transnistria.In paralel cu aceasta, a parte din tractoarele de tip ruscsc deteriorate, aduse din Trans-

nistria In Ora de catre Sen iciul de Capturi Odessa, au lost reparate, puse In functiune sitrimise inapoi.

Din iniliativa Gus erniimintului s-au organizat in tail, cu acordid Guvernulni Romanun numar de 11 centre de motocultura, untie au fost distribuite o parte din tractoarele importatede catre Gus eniamint si sosite mai tlrziu. Aceste centre de mecanizarea agriculturii In Ora,Infii itate de Gus erniimint, au constituit primul pas spre mecanizarea agriculturii romanesti.

Concomitent cu accasta actiune, Guvernul Ronian, pentru a spori productia agricola si aface posibilit comasarea loturilor individuate de pamint prea farimitate, prin legea nr. 488/1942pentru organizarea obstiilor agricole, publicata in Monitorul Oficial nr. 144 din 24 hmie 1942,acorda posibilitatea satenilor din trara, sa se asocicze In obstii agricole constituitc din acel putin15 proprietari, pentru putca procura in comun masini agricole perfectionate, semintevac de Innul calitatc si a realiza de pc terenurile comasate, prin executia superioara si la timpa lucrarilor agricole, productii mai marl si recolte de calitate mai bunri.

Centrele de motocultura au fast dotatc fiecarc cu cite un atelier de reparatii sumarepe itru intenentiile curente, cu exceptia rnarelui atelier de la Ciulnita construit din non, cusectii de turnatorie, bronz, fonta, aluminiu, uzinaj piese, asamblaj i rodaj motoare, avind ocapacitate de 50 hue. tractoare pc tuna, plus masinile anexe.

Acest atelier era deservit de cca 200 oameni si avea dimensiunile unei wine. El eranienit sa confectioneze, in special, toatc piescle de schimb pentru tractoarele de fabricatic sovie-tica, care se trimiteau pe ma,ura executarii ler, in Transnistria.

0 a doua unitate de acest fel, insii cu o capacitate mult mai mica decit Ciulnita, a lostml intata la Titu (D1mbovita).

Judetele din tara in care s-au infiintat si amcnajat asemenea centre de motocultura, aufast lalomita (Calarasi i Ciulnita); Ilfov (Budesti); Vlasca (Singureni); Teleorman (Alexandria);Romanati (Caracal i Bals); Olt (Slatina): Dimbovita (Titu); Dolj (Bdilesti i Pielesti); Mehe-dinti (Strehaia); Buzau; Rimnicul Sarat

Inca de la Inceputul actisitillii tor, aceste centre au Inceput SA se intretina singure dintricasari, Lxecutind luertiri pentru particulari si fermele de stat, ce nu aveau inventar mecanizat.

Prin decizia GuvernamIntului nr. 2885 din 3 iulic 1943 20, se fixcaza preturile ce se vorpercepe In tara pentru lucrarile de secerat, treierat, si arat, cfcctuate cu masinile de la Centrelede motoculturd ale Guvernamintului din tara.

Dupil actul de la 23 august 1914, prin Inaintarea frontului de la est spre vest, armateleau rechizitionat o buns parte din tractoarele noi importate cc se prctau foarte bine la trac-t area tunurilor i vehiculclor militare descompletind parent de masini al centrelor nou In-fiintatc si anulind prin accasta actiunca Inceputa pentru mecanizarca agriculturii in lard.

De mcntionat cli pentru majoritatea centrelor Infiintate, s-au repartizat si un numar de46 baton noi, procurate tot din import de atm GuvernamInt.

In tuna aprilic 1944, a sosit din Eltetia peste Mc 1 100 buc. tractoarc importatemcli un lot de 100 tractoare Harlemann-Diesel de 65 IIP cu roll de cauciuc, In varna Curtici(Arad), dar in toe sa fie dirijate In tarA, au lost Mate de armata germana pentru front.

20 13 T., vol. 2, p. 26.3.

saniintarilor,

a-si si

(Mihailesti).

www.dacoromanica.ro

11 Documentar 147

B INDUSTRIA

Fiind sub regirn de ocupatia rnilitarA, ordinea public5 si justitia din Transnistria crauasigurate de cAtre armatii, in timp ce administratia civil5 avea sarcina s5 organizeze 5i co ducAproblemele de administrare a teritoriului si viala economicA din aceast5 provincie.

Acest teritoriu avea o structurA economicA cu totul deosebitA fatA de cea europeanA5i romAncasc5. Economia agrarA a provinciei, industria si cornertul, erau conduse de eAtre stat(Gut ernAmln t).

Pentru Ca productia sA nu sufere prin schimbarea sisternului de conducere, adminis r tiaromAneasc5 s-a substituit reginnilui sovietic eNistcnt pinA la ocuparca teritoriului, pAstrind Inparte, proprietatea socialist5 5i dirijind de aid Inainte activitatea colectivil din agricultura,indpstrie si comertul provinciei.

In toatc aceste sectoare insü, a5a precum s-a arAtat mai inainte, s-au Mut modificaris-au restructurat metodele clasice de conducere si modul de stimulare a muncii in report decontributia ficcAruia, asigurindu-ke In acelasi tiny dezieltarea si functionarea in paralel aactivitAtii de Stat cu cea particularA, obtinindu-se astfel o Inviorare a productiei i rezultate maibune in toate directiile.

Desi industria din Transnistria fost aceca care a suferit eel mai mult de pc urmaadministratia roma/leased a reu5it in timp de un an s5 repunA in functiune, aproape in-

treaga industrie dintre Nistru 5i Bug. S-a avut In tedere utilizarea elementului autohton,adicA a specialistilor, a muncitorilor calificati 5i necalificati localnici, cadrele de conducereIndrumarc fiind adusc din tail.

Distrugerile din cauza operatiunilor militare au fost mart, la care s-au ad5ugat si alteMize, ca dcmontarea unor masini 5i piese esentiale din fabrici si transportarea lor de cAtre trupelesovietice in retragere, In alte regiuni ale LBSS descompletind astfel ansamblul intreprin-derilor.

Situatia industriilor la preluarea administratiei Transnistrici, sub raportul grupArii lorpe intinsul proxineiei, a fost de 70 % dn total la Odessa si numai 30 % in restul teritoriului.

Repartitia industriilor transnistriene pc specialitAti era urmAtoarea: alimentard 3" %;metalurgicA si tallied 36,5%; chiinicä si textil5 16,5 %; diverse alte industrii 12,0 %.

In primul rind a fost pus5 in functiune industria alimentarA, adicá: fabricile de tint, laptepasteurizat, conserte de peste, conserve de legume, fabrici de marmelad5, fabrici de mezeluri,fabrici de ulei vegetal, de zahar si alte asemenea objective industriale alimentare.

S-au f5cut invistitii extraordinare pentru Ca aceste instalatii sA poatii sA functioneze Inconditii optime si ele reprezentau m5rturia muncii i strAduintei ce s-a depus in acest scurtinterval de limp pentru a fi redate product iei.

Industria metalurgic5 a fost de asemenea pus5 pc picioare.Martle fabrici pentru repararea tractoarelor, ma5inilor agricole i pentru confectionarea

picselor noi de tractoare s-au pus in functiune, Wird rezultatele cele mai bune. Aceasta, intrucitatelierele de reparatii judetene nu puteau efectua reparatii capitate, nefiind utilate cu masinispeciale si neputind sd asigure fluxul telmologic, Incepind cu turnarea, urtnarea i montareapieselor vitale i phial la rodajul motoarelor 5i livrarea lor gala pentru lucru.

De aceea, -Wahl atentia a fost indreptatA spre puncrea in functiune a celor trei fabricimarl de piese de schimb si motoare cc se allay in Odessa si anume: Krasny-Signal", Prof-intern" si Kinap", cum si a fabricei Mien" de pluguri, semAnfitori etc.

Pe MO ficcare capital5 de judet func1ionaser5 sub sovietici cite una sau mai multesi

La preluarea sectorului industriei de &are administratia romAneascA, starea fizic5 bunAallt a parcului de masini, cit i aceia a atelierelor de reparatii, repreLenta maximum 10 15%din capacitatea totalA.

Prin incadrarea mecanicilor de toate specialit5tile cu retributii bune 5i prin cointeresareaacestora cu cote de produse agricole pe care aveau dreptul 55 le valorifice dup5 bunul lor placla piata liberA sau la stat s-a reusit sà se porneascA la lucru intr-un ritm accelerat, cdutindu-sepunerea imediatA In stare de functionare, atit a atelicrelor de reparatii, cit si a parcului de trac-toare, pentru care s-au confectionat foarte multe piese in Tani, activitatea atelicrelor de acolofiind Inca' redusa la acea dat.A.

S-au repus in stare de functiune 68 de statiuni de masini 5i tractoare cc crau distruse dertizboi si 18 ateliere marl de reparatii pentru masini si tractoare.

a rAzbo-iului,

M.T.M.-uri.

si

ci

www.dacoromanica.ro

148 Documentar 12

1.ucr5torii din fabrici, lntreprinderi, atelicre si stabilimente industrialc de orice fel, caredepaseau planul de lucru f ixal, rcu it d set SI oreascu produclia, puleau obline un proem( de 25 %din valoar a accslci surraproduclii.

Participarea se Ricca sub forma cle premii In bani sail produsc, in cazul cind desi nus-a depa5it planul de productie, s-a depus totuli p muncii i o slitruintS neobisnuitA, care invritasA fie Indeosebi r5splAtita.

lucratorii si functionarii, care reuscau si punii In functiune fabric! noi, sau noi mij-loace de productie, sau ImbunfitAteau productia In fabricile i Intreprinderile existente, obtineauprime mari de incurajare.

Concomitent cu industria de stat, pi in ordonanta nr. 12 din 22 septen brie 1941 21 siordonanta nr. 108 din 21.11.1913 22, se aulori:d funelionarca inlreprindcrilw indusiriaie parli-culare in ba:a autot datil lainccput de primarii municipiior, de prefectii de judete In orasesi de pretori In sate, iar mai iir7iu In I a7a autorizatiei GthernAmintului, datA prin DirectiaIndlistrici. Autori7atia se elibera solicitatorilor care pre7entau garantia capacitAtii tehnicesi financiare.

Intreprinderile autorirtte crau obligate s5 comunice Dircctici Industrici :personalul tchnic 5i administrath responsabil; productia din 15 In 15 zile; orice

Schimbare In acthitatea Intreprinderii.Stabilimentele industriale trebuiau sa tinit evidenta productiei zilnice, desfacerea pro-

duselor, pre tul de cost, materii prime folosite si sursa de procurare, iar la finele anului sa incheiebilant

Industriile autorizate, dAdeau prioritatc comenzilor fAcute direct de cAtre Guverniimlnt.I nviozilul slabilil de Guvernärmni asupra venilurilor realizale era de 2000.Pentru a ilustra raportul dintre fabricile si Intreprinderile administrate de slat (Gther-

illmint, prim5rie si armatA), si cele administrate de particulari, recliim mai jos, dupii catalo.,u1Intocmit de Directia Industrici din Guverniimint privind Intrcprinderile industriale din Trans-nistria", situalia ce re7ultA privitor la modul de administrare a fabricilor si Intreprinderilor dinMunicipiul Odessa.

Totalul fabricilor In functiune In municipiul Odessa, 226 din care:administrate de GM ernAmInt 88 adicA 39%administrate de primAric 45 adicA 20%administrate de armata 10 adicA 4 %administrate de sectorul particular 83 adicA 37%

In acelasi municipiu Odessa, din totalul de 32 mori In functiune, majoritatea de tiptAr5nesc, 13, adicA 41 % erau administrate de stat, restul de 19 mori adic5 5900 erau arendateparticularilor.

De-a lungul anilor dc dupa rarboi, s-a comentat 5i s-a pus In sarcina GuvernAmintubdCivil, actiunea de es acuare din acel teritoritt In tar5, a unor instalatii industriale, utilaje 5imateriale, care desigur, dupa incheierea armistitiului, au lost restituite In buna stare si predateU.R.S.S. in conformitate cu art. 11 din Conventia de Armistitiu.

Pe tema csacuraii unor bunuri, s-au lansat atitea inforinatii rauvoitoare si atacuri laadresa Gus ernAmintului, folosindu-se nu o singur5 data verbal sau prin presil si termenul dPjar, filr.1 ca opinia publicS sa fie pusit in cunostintA de cau75, despre adevaratul substratprobletnei.

Cbiar la proccsul din mai 1916, presedintele Conipletului de judecatil s-a adresat cu acesttermen Maresalului Ion Antonescu, la care acesta a dat urmatorul riispuns:

Nu s-a facut nici un jaf. Era dreptul ocupantului. Ocupantul trilieste in teritoriul ocupat(acolo unde duce operatille militare".

In fapt, aceasta actiunc de evacuare a unor bunuri a lost datil chiar de la Inceput insarcina armatci, care a procedat dupa dispoziiile primite si tinind seama strict de reglementArileinternationale cu privire la bunurile considerate drept capturil de razboi.

21 B.T., vol. 1, p. 10322 13.T., vol. 2, P. 62.

1 oti

ul .

al

0

www.dacoromanica.ro

ft Documentar 149

In 1 az propuncrii Ministcrului Apararii Nationale Subsecretariatul de Slat al In-zestrarii Arm, tei Frill Jurnakil Consiliului de Ministri nr. 1403 din 3 decembrie 1941, publicatIn Monitorul Oficial nr. 296 din 13 -decembrie 1911 23, s-a autorizat lniiintarea la Odessa, pe datade 1 noiembrie 1941 a unui set.% kilt de capturi si recupereiri Odessa" depinhind direct dc MarcieCartier Generll. Acest ger. iciu era condus de un ofit ,r superior, mind ca atributiuni:

1. Inventarierea insti4aiilor, Intreprinderilor i matcrialelor din Odessa.2. Dapozitarea nnora din buuuri si conservarea lor, fie pentru a fi puse in funcliune

folositc pc Ire, fie pentiu a fi evacuate uncle din acestea care nu crau necesare traiului i ne-Noilor trupelor 5i populatiei, In Ord, la vest de Nistru.

Repartizarea lor pc departamente urina a se face de care Marele Cartier General, pebaza situatiilor trimise do Sers iciul de Capturi.

Acesta a fost Organul instituit, core s-a ocupat de problerna CN acuiirii unor bunuri, con-siderate conform legilor militare si reglementarilor internationale drcpt captura de razboi.

Dupa instalarea Guverniimintului Civil, act sta s-a ocupat de administrarea teritoriului,de refacerea instalatiilor, winelor si utilajelor distruse de rizboi sau aariate 5i descompletateIn timpul rctragerii trupelor rusesti si punerca lor in functitme.

Sume enorme s-au cheltuit eu punerca in functiunc a fabricilor i uzinclor distruse Inurma rilzboiului, cu repararea masinilor si tractoarelor, completarca pieselor deteriorate saulipsä, cele mai multe fiind aduse sau confectionate in tara la noi, pina la puncrea in functiune aatelierelor de reparatii din Transnistria atingerea de care acestea a parametrilor normali-

Numai care sfIrsilul aclis italii de .4uvernare cis HI a Transnistrici, adica in a doua juma-tate a anului 1943, in scopul salvarii utilajelor de distrugerea unui nou N al de operalli militarece se prevedea ca vor trece peste accst teritoriu, prof. G. Alexianu Guvernatorul Transnistriei,a initiat urmMoarea unica niasura de accst

Inca din Nara anului 1943, dupti victoriile obtinute de Uniunca Sosietica la Moscova,la Stalingrad, In Caucaz si Kursk, se prevedea ca nemtii, in continua retragere i repliere",Nor pierde frontul din partea de rasarit a Europei.

Pentru a pre\ eni distrugerea bunurilor puce cu atita truda si cheltuiald in stare de pro-ductie i spre a dovedi buna credinta a administratici mural-testi din acest teritoriu relateaziavoc. Mihai Rotaru, fostul director al Administratiei si Personalului din Guvernamintul Trans-nistriei s-au dat dispozitii scrisc, in mod secret, ca din vreme sä se caute oameni de Increderelocalnici, care sa preia administrarea uzinclor, fabricilor, fermclor etc. Sit se incheie proceseN erb ale In limba romana 5i In limba ruca, in care sa se arate clar:

in cc situatie se afla fabrica, uzina, ferma etc. in momentul cind a fost preluata deadministratia rornaneasca (daca q posibil sa se anexeze i fotografii);

ce smile de bani s-au cheltuit. pentru puncrea in starc de functiune a acestor bunuri;daca uncle din ele au fost macuate in tara si nude anume au fost dusc, spre a putea

dentificate si aduse inapoi dupà razboi.acestea au fost date tuturor prefectilor, pretorilor, directorilor. S-au gasit

oameni localnici de huna credinta si la Guvernamint au inceput sa soseasca cite un exemplardin aceste procese verbale.

mntre timp insa, prof. G. Alexianu a fost schimbat din functia de Guvernator Civil,Bind pus In locul sau un comandant militar, generalul Gh. Potopeanu.

Noul comandant militar, gencralul Gh. Potopeanu mild a aflat de aceasta dispozitieluata de prof. G. Alexianu de a preda administratia la rust, a cerut fiecarui director cite odeclaratie, In care trebuia completata masura luata 5i dacii s-a executat sau nu.

/rare timp, s-au evacuat In Ora uncle din aceste bunuri.Prof. G. Alexianu 1-a pus la curent pe Maresal de aceasta masura, dnad 5i un raport

sorts In acest sons, iar Maresalul a fost de aeon cu masura Med. Astfel, dosarul cu declara-tiile directorilor din Gus ernanunt Intocmit de generalul Gh. Potopeanu contra prof. G.Alexianu, invinuit de inalta till:tare", nu a avut nici un efect.

Ce a fost evacuat In tari, a fost salvat i luat inapoi dupa razboi, iar ce a ramas, P

lost distrus de neinti si de razboi".Acesta este adevarul in legatura cu problemele mentionate.Iar celor nepriceputii superficiali si de rea credinta, care au avut inspiratia si formu-

leze intrebarea: dar samovarele si alte obiecte casnice aduse din Transnistria, au fost capturade rázboi?" Pentru acestia, raspunsul este urmatorul: activitatea comerciala in teritoriuldintre Nistru si Bug a lost lasata liberi, fari restrictii, prin ordonantele i deciziile privindcomertul particular, date de Guvernamint.

" B.T., vol. 1, p. 21.

5i

fi

si

--

www.dacoromanica.ro

150 Documentar 14

Oricinc putea sA-si procure, contra cost, din pietele organizate in acest scop si carepurtau denumirea de talcioc" sau din magazinele de consignatie autorirate, obiecte de uzcasnic, coNoare, piese, tablouri etc. Pentru ca functionarii i militarii s5-si poatA procura pebani obiecte de ocazie de pe piete, s-au instituit birouri speciale compuse din functionari civili

rnilitari, -care sA verifice vInz5rile-cumpAr5rile si s5 elibereze adeverinte, pc baza cArora seemiteau autorizatii de trecere In tarA (decizia 102 1992 24.)

Pentru c5, printre aceste obiecte se gAseau, in special pe piata Odessei, piese de rnasini,aparate si obiecte de artA, care nu se permiteau s5 fie scoase din Transnistria, s-a instituito comisie de achizitionare pe IMO PrimAria Municipiului Odessa, cu atributiuni de a cumpAratot cc este de seamA pentru instalatiile industriale din acel teritoriu sau pentru muzeele muni-cipale.

Pe de altA parte, asa cum se precize4A la punctul C Comertml", nici un obiect nu puteaintra san iesi din Transnistria, decit In baza unei autorizatii de import, respectiv export,eliberatA de organele In drept. Toti cci ce ieseau din Transnistria i intrau in tat* crau supusiunui control vamal sever si trebuiau sá prezinte organelor vamale romAnesti, potrivit decretu-Jul lege nr. 3345 din 4 decembrie 1941, o autorizatie scrisA din partea Guvernamintului a seaprobA importul fn tarS a acestor obiecte, cii san fail plata taxelor i indeplinirea formalitS-Vlor de import.

Autorizatia se elibera de GuvernAmint pentru orice obiect, numai pc baza actelor decumpArare prezentate de petitionari (bonuri, facturi, adeverinte).

Este oare acesta jaf?ConsiderAm cS nici o reglementare international5 nu oprcste comertul de acest tel si

posibilitatea de a cumpAra si aduce fn tars anumite obiecte neprohibite la export de t ndeprovin, en respectarea formalitAtilor vamale de Care cei cc infra In tarS.

In ccea cc priveste toate aceste bunuri, cumpArate din Transnistria de cAtre particularii,functionarii sau militarii romdni, cu acte In regulA, din magazine sau talcioc, in baza mSsu-nil de organele de stat rornAne dupa 23 august 1994, ele au fost predate obligatorinde care populatia noastr5, fArii nici tin tel de despAguhire, la centrele indicate de autoritSti

restituite integral U.R.S.S. pfnii la inceputul anului 1945, In conformitate cu art. 11 dinConventia de Armistitiu.

C. COMER TUL

De la Inceput s-a dat o deosebitfi Insemn5tate viet.ii comerciale, continulndu-se curegimul comertului de stat, dar permitindu-se in acelasi timp comertul particular, pe bazaautorizatiilor individuate eliberate de cci imputerniciti de GuvernAmint, atit localnicilor dinTransnistria, eft i unor comercianti veniti din tarA.

In vederea procurarii de materiale i efectuarii unor lucr5ri urgente In Transnistrianecesare pentru functionarea serviciilor ca i pentru reinceperea vietii economice se impu-nea aprovizionarca neintirziatA cu asemenea materiale si mArfuri, din care uncle din etc seOscan numai In parte In acest teritoriu, restul trebuiau sA fie procuratc din tar5 la vest deNistru, cum ar carburantii necesari agriculturii, sarea, petrolul lampant, tutunul, chibritu-rile, geamurile etc. Pentru aceasta, era necesar ca GuvernAmintul 55 aibA douS feluri delonthiri de cheltuieli: until in R.K.K.S. pentru cheltuielile locale i altul in lei, pentru cheltu-ielile cc urmau 55 fie facute in tars.

Prin ordonanta nr. 15 din 23 septembrie 1941 25 se dispune constituirca celor donAfeluri de fonduri.

Cheltuielile din aceste fonduri, pentru orice sume, se Mean printr-o procedur5 sirn-plificatA, In baza aprob5rii scrisA datA de Guvernator dupS prezentarea unui referat justi-ficativ al cheltuielii propusA si tarS nici o altA formalitate, indiferent dacA cheltuielilese Mean In tarA sau In Transnistria.

Justificarea tuturor acestor snme se fAcea prin acte.Cit priveste activitatea comercialS In general, spre a o stimula i da populallei posibili-

tatea sA se aprovizioneze cu articole de piimA necesitate, alAturi de unitAtile comerciale Infi-intate de c5tre prefectun, raioane, Municipii i prim5riile oraselor i satelor, Guvern5mintula permis particularilor exercitarea comertului, a unei rncserii sau Infiintarea unei industriiIn baza autorizArit prirnarului In municipii, a prefectnlui de judet In orase si a pretorilorIn sate.

" B.T., vol.vol.

I, 1941-1942, P. 246.B.T., 1, P. 64.

Matt

fi:

25

al

si

www.dacoromanica.ro

15 Documentar 151

Inca de la data de 7 septembrie 1941 26, prin ordonanta nr. 5 privind reglementareacu stringerea i ImpArtirea recoltei anului 1941, s-a stabilit cA primarii din orase si sate slotobligati sA ia mAsuri pentru deschiderca magazinelor de desfacere.

Ficcare oras si sat important trebuia sa alba o brutArie i no magazin de desfacere amArfurilor necesare populatiei; mArfurile urmau a fi aprovizionate prin grija. (aivernibuintului,prinfarii trebuind sa pregAteascA imediat localul 5i personalul de deservire.

Xrimarii orasclor i ai comunclor mai importante, erau obligati sa inflinteze tlrgurisaptaminale pentru desfacerea produselor locale si ale comunelor din hnprejurirni.

In ora5cle i tirgurile importante, s-au inflintat de primArie: un hotel, un restaurant,o mAcelarie, o frizerie.

S-au deschis pietele de alimenle, tdranii fiind libcri sA aducA produsele kr la tirgsA le vindA fArA nici o restrictie.

&Ade i orasele care se strAduiau sA realizeze in primul rind aceste obligatii, erauajutate si li se dadea, spre desfacere: zaiiiir, sare, ulei, gaz, benzind, chibrituri, tutun.

Primilriile au fost autorizate, ca timp de un an, sA nu perceapa nici un impozitnici o pentru cei ce ar incepe un astfel de coniert.

In acelasi scop, s-a infiintat un Oficiu Central al Comertului devenit mai tirziuDirectia Comertului din GuvernAmint cu sucursale in toate capitalele de jude i agentiiIn raioane, care aveau obligatia sA raporteze eel putin odatA pc sAptAmInA stocul de produseaflate in depozitele kr, vinzarile fAcute, precum si nevoile de mArfuri i produse necesareIn acel judet.

Oficiul Central dirija mArfurile si produsele dupA trebuintii.Oficiul exercita comertul exterior, In conformitate cu conventia de Clearing cu tara

si inchcia con\ min cu orice institutie din taril sau strain:Rate, acte care se aprobau de Guyer-nator.

Prin decizia nr. 2314/1942 27 se stabileste modul de organizare ci functionare a magazi-nclor generale de cumparare 5i vinzarea produselor sau mArfurilor in Transnistria.

Magazine de acest fel functionau in mod obligatoriu incepind de la 1 noiembrie 1942,pe lIngil ficcare raion, infiintindu-se 5i in comune, astfel cA dupA o scurtA perioadA de 6 luni,toate comunele aveau magazine.

In municipii i orase, numArul magazinelor se stabilea dupA nevoile locale, infiintarea51 supravegherea kr intrind in sarcina primarilor.

Ficcare imitate avea o sectic de cumparare 5i una de vinzare, prevAzutc cu cite undepozit pentru pAstrarea 5i sortarca mArfurilor cumpArate, cit. 5i pentru cele cc urmau a seN inde.

Aceste magazine cumparau produscle de la locuitori, din partea ramasA acestoraanurne: cereale, vite, ouA, pAsAri, porci, micro de albine, fructe, linA, gogosi mAtase, puf sifulgi, zdrente, fier vechi, metale neferoase sau orice alte produse cc prezentau interes pentruGUN ernAmint.

Magazinele vindeau produse monopolizate ale GuvernAmintului, ca: tigari i tutun,sare, yin, spirt, bAuturi spirtoase, chibrituri; produse cumpArate de GuvernAmint din tariispre a fi vindute populatlei i produse realizate in fabricile tutelate de Guvernamint.

Concomitent cu magazincle de stat, au functionat i Intreprinderi particulare, In bazaautorizatiilor eliberate de primAriile municipiilor si ale oraselor.

In acest scop, prin ordonanta nr. 62/7 mai 1942 28 s-a infiintat un impozit de 10 %asupra tuturor intreprinderilor particulare din Odessa, calculat la chitia pe care acestea oplateau primAriei respective, pcntru localurile pine la dispozitie.

Acest impozit se percepea de organele primatiei in folosul exclusiv al Directici Sanitarea acclui municipiu.

Cu ocazia eliberArii autorizatillor de functionare a intreprinderilor particulare, in afaraimpozitului de 10 % specificat mai sus, se percepea si o taxa de cAtre primaria municipiului,In cuantumul fixat (limn specificul activitAtii intreprinderii particulare, sumele rezultate dinIncasarea acestor taxc unice putind fi folositc numai pentru intretinerea activitatii sanitatea municipiului Odessa, de constituind impreuna cu sumele realizate din impozitul de 10 %Incasat, fondul sanitar al municipiului Odessa.

Prin Ordonanta nr. 134/13 septembrie 1943 29, taxele prevfizute pentru eliberarea autori-zatiilor de functionare a Intreprinderilor particulare din inunicipiul Odessa, au fost extinse5i in municipiul Tiraspol i In celelalte orase de resedintil do judet din cuprinsul Transnistriei,

26 B.T., vol. 1, p. 133.27 B.T., vol. 1, p. 297.28 B.T., vol. 1, p. 79.29 B.T., vol. 2, p. 59.

chine,si

41

www.dacoromanica.ro

152 Documentpr 16

sumele realizate constituind fondul sanitar al primAriilor resp ctive i fiind intrebuintate numaip ntru intretinerea actis itatii sanitare.

Au lost eliberate autorizatii si au functionat In paralel cu Intreprinderile de stat, urma-toarele cate orii de Intreprinderi pareculare: magazine ,,astronomice si de coloniale; magazinede comision; restaurante; magazine de obiecte bisericesti; cafenele, birturi; giuvaergii; hote-luri particulare; magazine sanitare si de iien5 hanuri; ceasornicarii; croitorii;lacatuserii etc.; frizerii; cinematografe, circuri, teatre.

Asupra N en iturilor realizate, s-au stabilit impozite anuale pentru patronii de ateliere,liber profesionisti i comercianti, astfel: patroni de ateliere 20 00; liber profesionisti 15 %;comercianti 2000.

Veniturile mai mid de 360 R.K.K.S. anual, nu se impuneau. eniturile ce depaseau2 000 R.K.K.S. anual, erau supuse unei cote progreshe, care c calcula k venitul global,dupa scaderea impozitului elementar, astfel:

2 °, pentru Neniturile de 11 2 000 5 000 R.K.K.S.3 % pentru veniturile de la 5 001 20 000 R.K.K.S.5 0 pentru Nteniturile de la 20 001 R.K.K.S.in sus.

Stabilirea impozitelor pe N en it se Acea pe baza declaratiilor de in punere f Acute intuna ianuarie.

In conformitate cu ordonanta nr. 109 din 23.11.1943 " nici o marf5, mgterial sauobject nu putca intra sau iesi din Transnistria, dedt in baza unei autorizatii de import,respectiv export e1iberat5 de organele in drept.

Cei ce Incercau sa introduca sau sA scoat5 din Transnistria materiale, marfuri sauobiecte nedeclarate ce depaseau trebuintele personale, lara a as ea autorizatia I al5, se E.-weanvinovati de contrabanda si sanctionati ca atue.

Pentru procurarea din tarii a materialelor si marfurilor necesare Transnistriei, carenu se gascau in aceasta pros incie dar trebuian aprovizionate pentru servicii, fabrici i nevoilepopulatici muocitoare, prin decizia nr. 2753 1942 31 s-a infiintat, In Bucuresti, un serviciu alaccstui GinernAmint, care ex cuta de ur,,enti comenzile de procur5ri de materiale si marfuri.

In cazul elnd i nele articole nu se gaseau nici in lark serviciul era autorizat sa leprocure din strAinatate.

Pentru achizitionare, sersiciul de procurari dispunea de personal de specialitate,necesar pentru diferite sorturi de materiale i mArfuri, astfel: rnateriale sanitare, si medica-rnente; materiale metalurbice i masini de orice fd; materiale chimice i combustibili; textile

manufactura; coloniale, obiecte de mare consum si diverse.Sectia executari comenzi, primea aprobarea de procurari de materiale si marfuri de

la oNernamint, prin d'rectiile interesate la achizitionarea de pe piata si se ingrijea de expe-dierea lor.

Pentru aceste achizitionari, GusernamIntul a pus la dispozitia serviciului un fond derulm nt necesar I pe masura Intocmirii, depunerii actelor justificative si verificarii lor sereintregea fondul.

Pentru procurarile mas've, a caror alo are depasea posibilitattle fondului de rulment,Guvernamintul acorda avansuri speciale.

Orice procurari de marfuri si materiale din tara sau strainatate, nu se f5cea dedtprin acest sers iciu din Bucuresti.

Prin ordonanta nr. 45 din 10 februarie 1942 32, se dispunc ci toti comerciantii particu-lari shit obligati s5 afiseze i eticheteze in mod vizibil, pretul maaurilor.

Fra in erzis comerciantilor de a realiza la marfurile indute, un beneficiu net maimare de 30 %. Oficiul Central al Comertului, avea sarcina sa stabileasca articolele i woduselepentru care primariile trebuiau sa fixeze pe cale de ordonanta preturi maximale.

Oroonanta interzicea executarea comertului f 'Ara autorizatie, depasirea preturilor maxi-male, vinzarea cu lipsa la cintar, refuzi 1 de a vinde, dosirea marfurilor i vinzarea in altamoneda decit RKK S.

Prin decizia nr. 3591 din 11 august 1943 33 se instituie o taxa de 10 % asupra valoriimarfurilor importate de cAtre importatorii particulari din tara.

Taxa se plidea In lei, asupra valorii specificata in autorizatia de export a MinisteruluiEconomiei Nationale, eliberat5 pe baza autorizatiei de import aprobata de guvernAmint.

ccrerile de import trebuia aratata valoarea marfurilor pe unitatea de mAsurfi uzualAanexate facturi In dublu exemplar, din care unul original.

B.T., vol. 1, p. 53.B.T., vol. 2, p. 161.

32 B.T., vol. 1, p. 110.B.T., vol. 2, p. 108.

30

el

le si

www.dacoromanica.ro

17 Documentar 1 3

MArfurile pentru care nu se fIcea dovada achitdrii taxei ad alorem, erau retinutela vamA OM' la achitatea kr.

Totodata, prin decizia lir: 5015 1943 34 s-au instituit urmAtoarele taxe, platibile In na-turd asupra cantitatilor de marfuri introduse In Transnistria de ditre importatorii particulari.

Taxa de 30% pentru: hicarbonat de sodiu, ciment, cherestea, hirtie, rechizite sedatesi de birou, soda' causticA, vopsele, ultramarin, parafind, colofoniu, dei, creta, carbid, gea-muri, zinckweiss.

TaxA de 25% pentru: ace, atA ibrisin, sfoard, nasturi, articolc de galanterie si marunti-suri, lengerie de orice fel, Indlltdininte, articole electrice, coloniale, articole de toaletA, tea-turi de 1MA i alte articole de imbrdaminte.

Controlul predarii mdrfurilor se fdcea prin delegatul guvernAmintului la =S.Toate celelalte mArfuri neprevAzute mai sus, rArnineau supuse taxei de 10 ad valorem.

In scopul desfacerii in tard a unor produse aliinentare si industriale trimise de guver-ndmint, s-a Infiintat la Bucuresti, prin decizia nr. 1022 1942 33, un serviciu pentru come, cia-lizarea produselor care se vindeau prin magazinele de desfacere hifiintate in acest scop.Magazinele crau alimentate eu produse distribuite din depozitul ce a luat fiintA odatA cuInfiintarea centrului pentiu comercializarea produselor.

Prin ordonanta nr. 1 datA In Bucuresti la 29 ianuarie 1944 de care Ion Antone.scu,Maresal al Ronidniei i Comandant de CApetenie al Armatei, se instituic cu aceeasi datAadministratia milliard a teritoriului dintre Nistru si Bug in locul administratiei civile, futic-tiunea dc Guvernator Civil de pe lingS Comandamentul de Cdpetenie al Aril-late din terito-riul mentionat incetind pe data ordonantei.

34

35

B.T.,B.T.,

vol. 2,vol.

P. 201.P.1, 224.

,

*

*

www.dacoromanica.ro

DEZINTEGRAREA BASARABIEI LA 1940 PUTEA FIEVITATA

V. VARATEC

Dezmembrarca Basarabici la 1940 prin includerca judetelor Izmail, Cetatea Alba sicomponenta Ucrainci a ramas mai mutt timp In afara cercetarilor. Lipsa de izvoare

a Meat imposibile investigalille la acest capitol pc parcurs dc mai inulte decenii. Sondajelede ultima ora In arhivele sovietice nc permit sa completam intrucih a lacuna In cauza. Cuocazia Conferintei stiintifice internationalc dc la Chisinau din 26-28 ionic 1991 Pactul Moto-tov-Ribbentrop i consccintele lui pentru Basarabia" au fost publicate mai multe docurnentece rcflecta procesul amputfirii extremitatilor de sud si de nord ale provmciei romancstidintrc Prut, Danare, Nistru i Marea Neagra 1

Propunem mai jos un alt document la tema data, care a fost gasit In fonduiile dearhiva din Moscova 2. El este datat la 15 iulie 1940, aclica a fost pregatit In zilele cladla Kremlin se lucra asupra problemei desemnarii teritoriului viitoarei R. S. S. Moldovenestipe care intentiona sa o crecze conduccrea sovictica i reprezintii an proiect de organizareteritoriala si administrativa al acesteia. La sfirsit poote fi descifrata semnatura lui A. *cerba-cov, persoana oficiala, implicata In pregatirea materialelor necesare actului de proclamare aR. S. S. Moldchenesti din august 1940. Nu este exclus ca semnatura functionarului moscovitera mai molt o vizare a documentului si nu stabilea paternitatea lui.

Documental este intitulat Informatic despre structura administrath-tcritorialii aR. S. S. Moldovenesti" si se compune din mai multe compartimente. Dupa o scurta caracte-rizare a orasului Chisinau ca viitor centru administrativ al republicii, sint enumerate judetelcce ar putea fi incluse In R.S.S.M. cu indicarea numartilui populatici si a componentei natio-nate a fiecaruia. Este de notat ca ci acest izvor, ca multe din acea perioada, confirma anadevar incontestabil: la 1940 autoritatile sovietice din teritoriul ocupat al Basarabici nudispuncau de date proprii si operau cu rezultatele reccnsamIntulai, efectuat dc statul romanIn 1930.

In Informatie" shit indicate si raioancle din R.A.S.S.M. care trebuiau sii rAniinAIn cornponenta republicii moldmenesti unionale. Astfel, se propune.a ineluderea In R. S. S.Moldoveneasca a majoritatii judctelor basarabene i raioanclor transnistrene, acceptindu-sedrept achizitie teritoriala pentru licraina doar judetul notin en raioancle Balta si Pesceansc.1n hotarele propuse se preconiza crearea unei structaii administrative cu cinci regiuni (patruIn Basarabia i una In Transnistria), impunindu-se, astfel, modclul administrativ sovictic dinaccl timp, dar cu pastrarea si a judetelor in dreapta Nistrulai. Fiecarc regiune din Basarabiaurnia sib caprinda cite doua judetc.

In lnformatie" se contin mai multe inexactitati, fie ca rezultat al necanoasterii isto-rici Basarabiei, fie ca manifestare a prezentei spiritului politic si ithologic stalinist. Nu tot-deauna suit reproduse ad litteram rezultatele recensamintului ronifincsc din 1930, uncle cifrefiMd substituite. Daca In documental sovictic cola clerncntului romfinesc din judetul Baltieste prezentata drept 56,20 , apoi iz oral ronainese ne indica la accst capitol cifra de 70,1 %3.Conform recensamintului de la 1930 rusii In judetul Orhei alcataiau 3.9%4, In Informatie"insa se aducc cifra de 3,8 %. 0 deosebire mai mare se manifesta in i.prccierea ponderii ele-

1 Poet& Molotov-Ribbentrop fi eonscein lel lid pent, a Basarabia. Culegere de documenle,Chisinau, 1991 (cu editii In I. rasa, englcza i franceza); aratec V., Pofla vine mincind , in Mol-dova Stherana", 13 iunie 1991.

2 Tentralinii Cosudarstvennii arhiv Octeabriscoi Revonutii i sotialisticeqocogo stroite-listva v SSSR, Fond 7523, inv. 11, dosar 201, f. 94-50.

3 Recensamtntul general al populatici Rorminiei din 29 decerrivric 1930, Vol. 11, Bacuresti,1038, p. 48.

4 undem, p. 330.

Revista istcrica", tom III, nr. 1-2, p. 154-158, 1992

Rotin in

www.dacoromanica.ro

2 Documentar 155

mentului ucrainean din judetul FIotin. In documentul prezentat mai jos IntlInim cifra de44.60., pe clnd recensamintul romanesc a atestat un alt rezultat 41,6°05.

E cazul sa precizam, ca de5i publicatia de statistica romancasca, la care ne-am referitplua acum, utiliza notiunea de gagauz", in Informatie" intilnim pe cea de gagitut". Numainazuinta de a prezenta intact continutul documentului ne-a facut sa recurgem in cadruttraducerii la acest element de terminologie depa5ita.

In Informatie" se incearca prezentarea romanilor basarabeni drept moldos ciii, adicasepararea lor de lntreg neainul romanesc. Pentru a acorda seriozitate acestei intentii seapeleaza la una din lucrarile realizate la Inceputul sec. XX sub conducerea sasantului rusP. P. Semionov-Tian-Sanski, precum si la o informatie telefonied primitd din partea noiloraucoritati sovietice de la Chisinau, prin care se sustine ca In Romania intreaga populatiemoldoveneasca era atribuita in mod artificial la romani". Credem cd ultimul argument (confir-marea telefonica) nu poate fi luat in serios chiar daca era vorba de inventarea unei noinatiuni. Cit priveste referinta la lucrarea lui P. P. Semionov-Tian-Sanski, constatam caIn acest caz s-a falsificat adevarul. Autorii ei nu au fost alit de categorici, indiclnd doar:Populatia extrem de pestrita a Basarabiei actuate este alcatuita In principal de moldo-salahtsau romani" 6.

Cele expuse mai sus nu subestimeazi importanta Informatiei" In care sint prezentenumeroase argumente In fas oarea pastriirii integrititii Basarabici la 1940. Caracterul contra-dictoriu al acestui document vine sa demonstreie ca chiar in conditiile dictatului politic stalinists-a manifestat Intelegerea caracterului gras al consecintelor deiintegrarii Basarabiei. Pe Lunadreptate se sublinia in Inforinatie" cii judetele basarabene din punct de vederc istorie 5i eco-nomic graviteaza ciitre or. Chisiniu", cii In toatc aceste judete majoritatea populatici o con-stituie moldosenii (50-87%) si doar In uncle judete ca. Akkerman 5i Itmail moldos end,ru5ii si bulgarii (56-87 °0)". 0 asemenea comparatie intre ucraineni si celelalte neamuri, luateImprumil, este pe deplin justificata, deoarece pretindea a incorpora judetele sudbasarabe ieI -craina si nu alta formatiune statald. Astfel desenea 5i mai clam caractenl insolvabil al preteltiiici conduccrii comuniste de la hie asupra unor teritorii, In care ucrainenii alcatuiau unproce it extrem de redus.

Cu scopul prcIntimpinarii amputitrii sudului Basarabici In doeumentul prezentat seaduce 5i urmatorul argument: Faptele expuke denota ca includerca judetului Akkerman si a

i pirti din judetul Izniail In componenta R.S.S. I crainene ar rupe In Intregime legaturaistrrica 5i economica a populatici din aceste judete eu poporul moldosenese". Caracterul pro-fetic al acestei previziuni a devenit astilzi si mai evident. Concluzia din final ca attire regiuneca Akkerman, In care predomina populatia moldoveneascd 5i rusa, N a deveni o regiune d litui alde o mare importanta in viola intregii republici" N ine sa demonstrezc ca deja la 1910 se concepeaclar importanta zonei de Moral a Basarabiei pentru siitorut II.S.S.M.

Dupa cite se porde obsersa, acest proiect de organizare teritorial-adniimstrativa aR.S.S.M. unionale era eel nlai real, eel mai in drept la esistenta si la aplicare in practica in con-ditiile create in Basarabia in vain hii 1940. El pornea de la cele mai importantc pi incipli pentruasemenea cazuri: componenta nalionali, traditille istosice, stabilite pc parcuisul decentilorsecolelor, integritatea teritoliali, -economica, politica si culturali a unei pros incii isto.rice cumera Basarabia. Nu ne propunem sa prognozam posibilele consecinte ale realizaril acestui proiect,constatind doar, ca el a fost respins pina hi urma, ea la 1940 s-a dat ascultare flu ratiunii, nuin or Nod tre^e, ci unor ambitii politice imperiale.

Doren sit multumesc candidatului In filologie de la Clikinau Alexe Cenusii pentru aju-torul acordat la traducerea documcntului prezentat.

INFORMATIEdespre structura admintstratIv-teritoriali a R.S .S. Moldovenesti

I. Centrul republicii orasul Chisin5u.Din momeutul Incbeicrii piicii dc la Bucurcsti (1812), clnd o parte a Moldovei, cunoscutii

sub rnmele Basarabia, a trecut la Rusia si in 1818 a fnst translormati in gubernia Basarabia,orasul Chisindu a des cnit centru gubernial.

Orasul ChisinSu este cel mai mare centru industrial si cultural al Basarabici cu o populatiela 29. XII. 1930, de 114.896 oameni.

5 lbidem, p. 216.,,Rossia-Polnoe geograficescoe opisanie nasego otecesta", 1910, T. XIV, p. 202.

u i

.

si

www.dacoromanica.ro

156 ocumen tar 3

Orawl Chisinau este situat in ccntrul repul lieU unionale (13; sarabia §i R.A.S. Moldo-seneasca).

II. n componinta B.S. S.a) judetele Basaraoici

JUDI fUL ..SOROG (centrude 316.368 oan eni,n Ohio% (romani)evnucrainenirust

JUDI fUL BA I fI (c ntrude '386.721 oamelmol loNeni (romani)rusievreium Ifl ni

JUDI. fUl ORHI I (centru

Aloldosinesti se preconizeath a Include

- or. Soroca, populatia 15.( 11), cu o op 1 atie In judetdintre care

73.6 %

8,2 °- 8,1 %

or. B511i, popul: th 3 .3-0 oat leni), Cu o populatie In judetdintre care

-6,2 .12,0

7,6%or. Orhei, populatia la.2-9 oat i ni), cu o pc latie in judej

de 27'1.292 oarneni, dintre carelok ON eni (rottini) 87,a 00

CN1(.1 '98rusi 3.s 00ucraincni 0,9 00

JUDI' fUI (centru - or. Chisin:u), cu o popul tie In judet de 419.621 oameni,din tre careI tot do. eni (ron ni)eN re]rusttcra'neni

JUDFfUL (centrujudt t de 30C.592 oanmoldoveni (rom..ni)r Is'

bulCNreiucraineni

JUDETUL C 4IIUL (centru -

77,8 .11,9 00

0,7 %- or. Bender, populatia 31.384 oameni), c t o popUlatie Ineni, dintre care

53,1%- 1 1,7 %

12,8 0.C,4 %5: 03,0 0

or.Tehul, popula(ia - 11.'70 oameni), en o p pulatie In judéjde 196.693 oan eni, dintre caremoldoN ern (ron Atli) 81,2 0.kit.,Aut i

1147,95 %9%

rui 795 0,

4,4 00rrnaniucraine.ni . 093 0 . .

JUDI:1'UL LZM AIL (centru - or 1imail, popula(ia 2.1.998), cu o populatie In juda de22rr3 9 oameni, dintre care

ldoseni (rot ni) 31,9 °ru 29,7 00but t,ari 19,2 0

opl I, lullcrainet i 4;7 °'

JUDI fUL t KI3.1 R.31 IN (cei tru or. Als1 ernv n, populatia 34.485 can eni , cu o popu-latie fn Jude/ de 341.176 oat et i, din tre caremoldoveni (ron ani) - 18,5 00bulori 20,9 °.ucrainenI 2t ,5 ,0rusi" 17,3 00gcrmani 16,3 °

rei 37' 0anti 2,3 0.

Popuhtia tot.1i1 In ju(I tele indicateale Basarahiti 2.471.972 o. tent

9,2 00

9,2 %

INA U

131'.\111 I?

0.(Atiti

bul.,ari

1

o

nu .

1,

es

www.dacoromanica.ro

4 Documentar 157

b) raioal de R.A.S.S. Moldoveneqi:Ananicv, Valea llotuhii, Grigoriopol, Dubdsari, Camenca, Codima, Cotot sc, Ocna Rosie, Ribnita,Slobozia, Tiraspol, Cerneansc.

Populatia totald in aceste raioane conform recensdn Intulni d'n 1939 518.385 oameni,inclusiv

mold(veni 28,5 00ueraineni

5rusi 109700,2; 0

evrei 6,2%alte nationalittiti 4,4%

a) Datde cu priN ire la numdrul 51 componenta nationald a judetelor Basarabiei,cm form situatiei din 29 decembric 1930, snit luate din editla (Ie statistic(' despre Romania anilor1937-1938, publicatd de Institutul Central de statisticd in or. Bucuresti (1939).

Componenta nation. la a R.A.S.S. Noldosencasca este pre7entatä dupd rezultatelprecensiimintului anului 1939 al Directici centrale a eNidentei gospodaresti de pe linga Comitetulde stat pentru planificare al U.R.S.S.

b) In culegerea de statistic(' despre Romania intreaga polnilatie moldowneased a Hasa-rabid este atribuitd ca nationalitate la romani. Dar, de fapt, accastil populatie a Basarabicitrebuie consiclemtil moldoveneasca, despre care lucru ne marluriseste i extrasul istoric din lucril-rile hti Sonionm-Tian-Sanski (vezi extrasul In anex5), precum 51 confirmarea. obtinuta printelefon din or. Cbisindu de la pre5edintele Comitetului exccutiv ordsenese, tov. Constantinos,carc sustine cd in Romania intrealsa populatie mohloveneascd era atribuitil in mod artificial laromani.

c) Tn aceeasi culq,ere de statistied romanease( bulgaiii 5i gdgdutii sint specificati aparte,In timp ce, conform edi(iei Brockhauz si Efron, cgdutii sint urma5ii bulgarilor turci/ati si sedeosebesc de ac 511a doar prin uncle elemente de cult.

d) Judetele Basarabiei, indicate in accastil informatie, din punct de Nedere istoric 5ieconomic graviteaid Care or. Chi5in5u, ca spre fost mare centru gubernial administrativ, eco-nomic 5i comercial. In toate aceste judete majoritatea populatiei o constituie moldosenii (5087 %) 5i (1oar in nude judete ca Akkerman si 17mail nioldovenii, rusii i bulgarii (56 87%).

e) in toate raioanele R.A.S.S. NoldoNenesti, enumarate n pi sus, dupd componenta lornationaid moldoNenii alcdtuiesc rnajoritatea.

Faptcle eNpuse denotii cd includerea judetului Akkerman si a unei pArti din judetulIimail in con ponenia H.S.S. Ucrainene ar lupe in Intregime leg:I-tura istoricA 5i econornia apopulMid din aceste judete cu poporul moldoNenecc.

IV. Judetul I !Min al Basurabici cu o j opulatie de 392.430 oameni, din a cdrui compo-nentil ucraMinii alcatuiesc 41,6%, este rational a-1 uni cu judc tele din nordul BLICON inei, majo-ritatea populatiei cdreia o constituie de asemenca ucrainenii (15%) si pc baza lor a crea o notulregiune, Cernduti, in componenta R.S.S. Ucrainene.

Raioanele Balla 5i Pesccanse ale R.A.S.S. Moldoveneti, cu o populatie ucraineand depeste 80% 5i o populatie inoldowneased cu totul neinsemnat:i, la fd ar fi rational de a lc trans-mite in componenta

N. In viitor, pupa la studierea definitiNd a problemei privind stabilirea structurii admini-strativ-teritoriale a R.S.S. IVoldosencsti (instituirca regiunilor, raioanclor, sos ietelor sate5ti)ar fi indicatd pastrarca j e teritoriul Basarabiei a structurii administratise existcnte (judet,plasa, cornund), organizandu-se respecth comitete executhe judelene, de plasa si saltesti (incomune) cu subordonarea lor, pind la alegerile In So\ ietul Suprem al R.S.S. AloldoN ene5ti,ori,anclor puterii I-I.A.S.S. Moldovcnesti.

NI. in ba7a botarclor indicate mai sus si In cay de necesitate a instituirii in R.S.S. Moldo-veneascii a regiubilor cu pdstrar t. a unital liar judetene, pot fi create urinStoarele re.juni

1. REGIUNLA HAL 11, cu centrul In orasul Willi, in cc mponenta judetelor eistenteBOO si Soroca.Populatla regiunii 708.089 oameniPopulatia in centru 30.570 oameni

2. RI:GIUNEA CHIVNAU, en centrul In ora5u1 Chisindu, In componenta judetelorexistente Chisindu i Orbei.Populatia reiunii 698.913 oan eniPopulatia in centru-114./-06 oameni

3. REGIUNEA BENDER, cu centrul In or. Bender, In componenta judctelor eNistenteBendef si Cab&Populatia rebiunii 503.285 oarneniPopulatia In centru 31.381 oameni

III.

11.5.5.D.

www.dacoromanica.ro

158 Documentar 5

4. REGIUNEA AKKERMAN, cu centrul In or. Akkerman, In componenta judetelorexistente Akkcrman 5i l7mail.Populatia regiunii 566.685 oameniPopulatia in centru 34.485 oameni

5. REGIPUNEA TIRASPOL, cu centrul in orasul iraspol, In componenta raioanelorAnan ev, alea Hotului, Crrigoriopol, Dubisari, Carnenca, Codima, Cotovsc, Ocna Rosie, Rib-nita, Slobozia, Tiraspol si Cerneancc ale R.A.S.S. Moldosenesti.Pop latia regiunii 518.385 oameniPopulatia In eentru 93.676 oameni

Pini la instituirea raioanclor si In lipsa datelor despre numdrul plaselor si al populritiellor este dificil a infaptui cea mai rationald repartizarc a populatiei in regium.

La intocmirea proiectului dat am reiesit din omogenitatea populatiei cc locuicste Iii judetest a graNltdrii ei cconornice cMre centrelc r p,ionale preconirate. Totodatd, atare regiune caAkkcrman, In care predomind populatia moldos eneascA si ius5, N a fi o regiune de litoral de omare i t portant:I in N iata intregii republici.

tioanele R.A.S.S. Moldosenesti, situate In stinga Nistrului i trccute in R.S.S. Moldo-veneasca, se includ in componenta unei singure regiuni, 1 iraspol. deoarece In caiul raportariilor la alte regiuni ar putea complica legaurile lor cu centrele raionale.

Semi:aura: A. $CERBACOY13.1'11.40.

S

www.dacoromanica.ro

CONSEMNARI DESPRE MASACRAREA DE CATRESOVIETICI A UNOR REFUGIATI ROMANI IN

LUNCA DOROHOIULUI

ION I. DRAGOESCU

poplim pe rabojul martiriului romanese o nova' fateta. Cad, daca pc cca ardeleanii aufost crestate runele cc semnifica Ipul si Tresnea, pe cca maramureseana Moisehil, si listaramlne deschisa nu avem Inca una bucovineana. SA' nadajduim di nu vorn fi nevoiti sa croim

alte fatete.Investigatia noastra a fost impusa de descoperirea la Arhivele Statului din Bueuresti a

unui oral 1, intitulat Cintecul refugiatilor consemnat in dona manuscrise diferite,identic In ce prh este eontinuttl, inedit, dupa stirea noastra, care glasuieste:

Dii-mi mama camasile,Ca le duc transpoartele,Din judetul CcrnautiUncle shit romani mai multi.Ca si noi romani sintem,Pe Mihai rege II vrem,Si de-aceia ne jerifim,Lui Mihai ca slujim.Unde pleci tu, Mut men?Uncle plec, stiu numai en!Si pe poarta am iesit,$i spre luncii am pornit,Spre lunca de linga Prut.Unde s-a strins popor mult,$i poporu-a dat un sfatCe-i de mers Si nu-i de stat.Cu tot gindul in DumnezeuAm pornit la drunml greu,Drumul nu ne-a fost prin sate,Ci prin chupuri si prin ape.In limca la Derohoi,Rusii au strigat: postoi 2.

Jurnalul oral este un gen folcloric de forma primal* mai putin slefuit sub farina artis-tica . deoarece nu a circulat dar care pastreaza, in rnai mare masura caracterul documentarapropiindu-se rnai mult de documentul istoric decit folclorul propriu-zis. Jurnalul oral este defapt o piesa de rezistenta, creatia primara care sta la baza creatlei folclorice propriu-zise. Unjurnal oral care circula, care este imbogatit cu personajenoi, cu elemente noi dar i saracit, maimult sau mai putin de continut, poate si dcvina piesa folclorica. Spre deosebire, tusk de folcloral and autor nu este cunoscut ca de altfel nici retusorii care intervin pe parcurs Jurnaluloral este, de obicei, semnat. In ultima vreme a aparut i folclor semnat" la care s-au adaugatfacalurile" ce cintau viala noua". Aceasta face exceptie, autorul fiind desigur, un supra-vietuitor, sin martor ocular sau poate, mai degrabii a lost conceput ca un bocet. Cintecul refugia-WM' este consemnat de AleNe Croiala In Monografia conmnei Mahala, judetul Cernauti, fila 1680 de Constantin Draghida in Nionografia satului Buda, jucletul Cern anti, fila 523. Ambele mann-sorise shit conservate la Arhivele Statului din Bucuresti, Fond Ministerul Instructiunii Publice,Dosarul nr. 523.1942.

2 Postol! Stai! Somatic militara in limba rusa.

Revista istorica", torn 1II, Ur. 1-2, p. 159-161, 1992

Jurnal

I

oi

sad

www.dacoromanica.ro

160 Dncumentar 2

Cu rachete-n sus szvlficau,Mitralierele-mpuscau.SIngele din nni curgeapheata Prutaii ro5catA ai siirmanii romanasi,Multi pc gheata slut ramasi,Din cincisute saptezeci,Au riima numai

Tragedia evenimentelor este confirmata i amplific-ita de conceinnarile de epocr : Lo-cuitorii acestor 3 sate Maliala, Buda, si Cotul Ostritei (I.D.) din comuna Mahata, urmasiilui Stefan cel Mare. s-au aralat rednici de nurnele marelui domnitor al Moldovei. Sub ocupatiavremelnica 4 a Bucovinei de Nord de catre de la, 28 inniq 6 Who 1911. La opoeitialocuitorilor de a se inscrie In collioz" ati inceput persecutiila soNieticilor. Impunerile f Ma destat, nuniarul zilelor de lucru, norms" fiind insuportabile a Inceput refugiul romanilor InRomania. Astfel, in ziva de 3 februaric 1911, un numar de 236 de persoare din Mahala, Buda siCotul Ostritei s-au hotarit de a trecc in Rom3nia clandestin.

IN-au reu5it sa treacil Prutul blestemat decit 3 (trci).Persecutiile au continuat a fi si mai drastic Dar si propag.nda pentru ref ttiu era rnsi

intensa. Ziva de 6 februaric 1941 e a doua hotarire fatidicil, in istoria comunei Mahala. S-auhotarlt, de data aceasta de-a se refugia in Romania un numar de 370 (treisutesaptezeci). S-auadunat de cu seara in lui ca de la marginea satului Cotului Ostritei si au pornit pc Vales Prutuluipina la frontiers ruso-rom.ina in apropicrea satului Drasenita, jud. Hotin. Aici emu asteptaticu mitralierele gata de a trage in ei, caci au fost tradati. Cu toatc ca si romanii erau inarmati,totu5i n-au reusit sa treacil decit un numar de 56 persoane. Restul au Cala ingblliti de gloantelemitralierelor sau prini. Jertfa este mare. Rolsevicii crau suparati de dirzenia malialaielor.I-au pus la incercare, lansInd stirea cri chic doreste sa piece in Romania s.1 facq cgrere. Rezul-tatul a lost ca toti locuitorii an MIN alit cu cererea de A fi repatriati. In urma cclor de mai sus(Incercarea de a trece clandestin in Romania si prezentarea cererilor de a fi repatriati),

s-au ra7bunat crud deportind in ncagra mizyrie a Rusiei, 200 de familii cu tin numar de528 persoane dintre care 79 copii de Koala. De soarta acestor incercati ai nationalismului, cudragostea de main 5i tari, nu se stie nici pina astrizi niinia.

Cca de a doua consemnare confirma cele de mai sus: 1"n alt eveniment s-a petrecut recentin timpul invaziei bol5evice. Locuitorii acestor trei sate, s-au purtat ca urmasii ml Stefan celMare. Indata dupil ocuparea vremelnica a Bucovinei de Nord de catre URSS, toti fostii primari

unii oameni de nwintii politica nationalista, au lost ridicati de bolses ici, dusi In robieazi nu se stie ce c-a Intimplat cu ei. Pe urma an inceput a face propaganda pentru inscriereaoamenilor in kolhoz". Absolut toata populatia s-a opus, nimeni n-a vrut sa se inscrie inkolhoz, afara bine inteles, de citeva cozi de topor, drojdia satului pe timpul stapinirii romanesti,care se timpul stapinirii bolsevice au devenit conducatorii satelor. Odata cu propaganda pentrucolhoz a inceput inscrierea tinerilor pentru armata. Tinerii ingroziti c,1 vor tiebui s3 facii armatala bol5es ici s-au hotarlt sa treaca in corpore, clandestin, granita in Romania. Astfel, in searazilei de 3 fain- 1911, un numar de 236 barbati, in majoritatea mare tineri au incercat satreaca granita. Surprin5i i tradati au reusit sa treaca numai trei persoane, restul au f ost impus-cati, prinsi i o mica parte s-au pulut intoarce inapoi acasa.

Persecutiile au inceput s creasca, dar de data aceasta, aproapc intreaga cornuna estegata sa treaca in Romania. Dupa 3 zile un numiir de 370 persoane din Buda, Mahala si CotulOstritei, desigur i putini inarmati au pornit spre satul Hotinca, ca de acolo SA treaca in Ro-mania. TrAdati, au lost seccrati le mitralierele bolsevice rPu5ind sA treacil hotarul nurnai 56persoanc, restul, morti, riniti i prinsi. J3olsevicii, suparati peste masura de aceasta Indrazneala,chiar de a cloua zi au inceput persecutiile. Inainte de a porni la efima au lansat un avon, prinziarele lor, ca eine Nrea sa s^ repatrieze in Romania sa faca cerere la asanumitul Raion", unfel de preturi. E derrin de notat ca absolut toata populatia acestor satk, chiar si cei care dctineaufunctii la bolsevici au fiicut cereri dc repatricre, vazincl ca totusi populatia c contra lor, ca totiau cerut repatrierea, trecerile clandestine §i c'd absolut toti shit contra infiintarii colhozurilor,au ridicat din aceste trei sate peste 250 familii cu 280 persoane dintre care, 79 copii de scoalasi le-au dus In robie. Nimeni lira reusit sa fugiii nici pina azi nu se stic ce s-a intimplat cu el;In ziva de 22 iunie 1941, cind a izbucnit razboiul, era sa fie ridicata toata cornuna, numaidatorita acestor Cs enimente au scapat".

3 Consemnarea lui Alexandru Croialii, op, cit., fila 167.4 Consemnarea lui Constantin Draghida, op. cit., f. 527.

dincizeci

U.R.S.S.,

i nici

bilieti,

.

bol-sevicll

si

www.dacoromanica.ro

3 Documentar 161

Asupra acestor documente obsers am ea romanii au incercat sa fug datoritä: 1) refu-zului de a participa la colectivizare si 2) mai ales datorita refuzului tinerilor de a se biro la inarmatii sub steagul row, recunoscuta fiind opozitia romanilor fata de serviciul militar In altaarinatil decit cca nationala.

1) Masacrul a fost organizat intrucit se stia de tentatisele de treccre In masa a graniteiN.K.V.D.-ul a urmárit sS InspaimInte populatia pentru a nu mai fugi, In loc de a-i lamuri

pe romani sa ramina, de a-i lamuri asupra pericolului la care se cpun.2) Rtlfuiala i-a afectat in egala masura atit pe virstnici ell si pc copiii de scoalli, 79

dintre acestia cazInd jertfa prirnului sal de deportlri. Este de presupus ca cel putin dintreacestia mai slut supras icluitori.

Asupra cifrelor notam cS etc se suprapun, dgca ne gindim ca, probabil, la numarul de 200familii nu au lost tunic In considerare cazurile de con's ietuire a parintilor cu copiii, motiv pentracare Intr-un memoriu apar 250 farnilii, iar la numarul de persoane trebuiesc adaugati si altilocuitori ai altor sate, care desigur s-au alaturat ulterior.

In legatura cu aceste documente se nasc totusi Intrebfiri:Sri fie acesta singurul caz al bucovinenilor? Ar fi de dorit acest lucru dar avem rezerve.

a fi, fireste, greu de stabilit adevarul Intruclt Bucosina de Nord se afla Inca sub incidentaTratatului Hitler Stalin nurnit impropriu Ribbentrop-Molotov;

C. 8380

\

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

MEMORII, CORESPONDENTA, IN SE MNARI

I. C. FILITTI : JURNAL (V)

cditat de GEORGETA PENELEA-FILITTI

Prea adesca I.C. Filitti a socat prin intransigenta i pedanteric In materie de restituire aevenimentelor istorice. Recenziile, notele sau polemicile cu confratii i-au creiat reputatia depersonaj atrabilar, lesne iritabil si in uncle Imprejurari de-a dreptul imposibil. Cit priveste orien-tarea tarii noastrc in conflictul mondial de clan sat in 1914, atitudinca lui a lost rigida ;urmindu-1 peP.P. Carp, a sazut un singur dusman real, ancestral si in perspectiva pentru Romania si ansirneRusia, cu apetitul ii nestavilit dc cucerire. Pentru el singura sansa de supra.% ietuire a Romanieiraminea ralierea la cauza Puterilor Centrale, opuse Rusiei. Cu aceasta convingere a si acceptatmisiunea atft de Impovaratoare si aproape sinucigasà, am 7iCe, din prinigsara anului 1917. Dacgmotivatia pentru raminerea in teritoriul ocupat intereseaza mai putin, notatiile ca atare, prilejn-ite de Indeplinirea fundid de prefect al judetului lalomita, Isi pastreaza valoarca nealteratg.Nu mai e vorba de un text elaborat, destinat daca nu publicitatii, maear lecturii Intr-un cerc depersoane avizate, ci de note eliptice, sincopate, ca pentru un scenariu de film. Putingtatea docu-mentelor de acest fel ne-a indemnat insa a Incredinta tiparului aceste pagini cu convingerea cAde Intregese tabloul dureros si tragic, fn care desperarea a facut mercy loc sperantei, al vietiide zi cu zi din tcritoriul ocupat accact fata nevazuta a razboiului nostril de intregire.

8121 seplembrie 1916

De la 10-11, interesanta conversatie cu Maiorescu. N dusesem sa-i exprim pgrerea uneinecesitali de a impune in Imprejurarile actuate lid Bratianu o colaborare Cli celelalte partide.

inadmisibil ea diva greseala netagacluita diplomaticfi i militara comisa de guvernul liberal,ES se Incunune cu glorie clack In cele din urma, nu prin meritul sau, ci ca un rezultat al con-Hiei contra Germaniei, va realiza idealul national. Atotputernicia Bratienilor, dejasimtita dinainte, ar deveni intolerabila. Daca realizarea idealului national trebuie sa predomineIn cugetul oricarui roman, viata viitoare In Romania mare trebuie sa preocupe de asemenea peoamenii destat. Realizarea idealului national nu presupune neaparat cirmuirea exclusiva aRratienilor_si prezenta oamenilor" lor, Iliescu i Crainiceanu, In fruntea comandamentelor.Maiorescu imi rise ca situatia de epe fronturi nu arata ca Germania ar fi Ingenunchiata. NiciLembergul n-a cazut. Se prea poate ca razboiul sa nu duca la o lichidare generala si atuncistatele mici, macar acele cari n-au avut victorii, sa a mullumeasca a nu pierde nimic. Situatiafronturilor noastre iara nu este ineurajatoare. FM'S cu asemenea eventualitati e mai bine caRomania sa aiba o grupare politica de rezerva. Va fi interesant de urmarit alegerile din America.Daca triumfg Wilson, dorinta acestuia e, pare-se, de a stgrui pentru pace, la nevoie de a o im-pune, eonstatind zadarnica varsare de singe. Faimosul rezervoriu de oameni din Rusia nu sevadeste. Fata de nei se prea poate ca Rusia sg nici nu ne doreasca victoria. timers, daca am 21mers contra Rusiei, ajutorul unguresc ar fi lost desigur Intradins tardiv si poate cS Rusia hotgrape bulgari impotriva noastrg. Nu e sigur In fine cg Anglia doreste descompunerea Austro-Un-gariei i prezenta Rusiei la Constantinopol. Apoi problema nationalitatilor In Austro-Ungariae foarte complexa, Inert si din acest punct de vedere poate 11 Indoiala daca In viitorul congressolutia va fi cum o dorim noi. La 1870, Thiers, In Franta, se opusese razboiului. Casa tuta lost darimata de furia adversarilor. A fost refacutg de Ora dupg ce a iesit dreptatea lui Thiers:La 1815, la Viena, harta Europei n-a fost refacuta In proportie cu singele varsat ani indelungi.In timpul Razboiului de 7 ani, coalitia n-a zdrobit pe Frederic eel Mare. Toate acestea stnt deconsiderat.

22125 septembrie 1916

Azi, ora 3 p.m., an aparnt Intlia ()era aeroplanele zioa. Am vazut 3; mi se spune ca aulost 5 si ca au omorit lume. Dezorganizarea noastrg. Grincle nu se cumpara de stat flindcanuare nevoie i poate n4ci parale. Dar agricultorul nemobilizat e linut la toate angajamentele sale.

Revista istorick tom III, nr. 1-2, p. 163-174, 1992

E

universale

www.dacoromanica.ro

164 Menionl, Corespondentl, Insemnati

Banca unde arendasul nostru de la Alexeni avea bani depusi n-a vrut sa-i clibereze suma de careavca trebuinta pentru a ne plati arenda ! Totusi el nu este mobilizat si deci dator sit ne plateasca.Luptele pentru Bitolia (Monastic) sint foarte grele pentru ca-au opus nerntii intarituri putcrnicepc inaltimile din jurul Bitolici. Se vede cit de neroada a fost Quadrupla cind a lasat sa fie In-Ninsa Sirbial Acum lupta pentru a repara greseala. Cite sfor(ari si singe ar fi putut fi evitate.Ilustrul ministru Diamandi face pc Fouchi, (ministru al poiitici) intre Bucuresti i Cartierul ge-neral, Inibracat intr-o uniforma sui gencris, cu poale lungi, ca sa part mai Walt.

15 seplembrie 19171

Dout convingeri a avut Bratianu: 1) Ca bulgarii nu ne vor ataca sau slat istoviti sau nuvor Indrazni sa dea piept cu rusii, 2) ca Iliescu e Napoleon (articol in accst sens de Banu In;,Flacara"). Acum Averescu are depline puteri. A facut alaltaieri, 17 sepiembrie, trecereaDunarci. Dar Iliescu trebuie sa ramlie la postal situ. Juca Lens lini spune azi in strada (ea stiede la Costinesti, in casa carora merge des) ca si Costinescu batrinul a insistat pentru inlaturarealui Iliescu. Dar a muncit 2 ani (in fiecare noapte era la chef la Suzana") si pentru o gresealalDar munca unui Averescu i unui Cristescu pentru ce n-au respectat-o Bratienii? Dar uncle esteindulgenta Bratienilor pentru pacatele altora care nu sint de ai lor"? Si apoi ce fel de pacat atoast cel de la Turtucaia? Daca e de ai nostri" exista totusi indulgenta! Ori va fi ade-varat ca BrAtianu spunea lui Iliescu sa nu se ocupe de frontal sud?

23 sepfembrie 1916

Condurachi, Inters de la Sofia, imi afirma ea Legatia a cornunicat regulat lui Bratianutoatit situalia din Bulgaria, numarul trupelor precum si a lui Sarrail. Atunci ce a orbit pc Bra-ti anu? Presiunca, se zice, a Quadruplei spre a degaj a pe Sarrail. La asta trebuia sa servim noi ISe crede Insa ca Bratianu, eedind, va fi addogat ca interesul nostru este in Transilvania, ceia ccne-a dus la dezastrul de la Turtucaia. Acum Incercarea de a trece Dunarea a dat gres si ea.Condurachi spune ca rusii se bat moale i cit ataptul militar german din Sofia vestise pe alnostru ca orice s-ar Intimpla apoi, Germania va avea Inca forte pentru a ne bate si pe noi.

23 seplembrie 1916, ora 5 scare

Conversatie la Academie cu Delavrancea si Iorga. Deprimare. Nepregatirea noastrg.Delavrancea: Derussi isi punea capul ca bulgarii nu ne vor ataca!". Iorga: lit cele din urmase pare ca coalitia va inf ringe' Germania, dar noi pint atunci?" Indignare impotriva aliatilor,In special a Rusiei. Se recunoaste ca prin conventie ceream Rusiei numai 50 000. Iorga zice ciinu-i fricos, dar din toate se simte ea dimpotriva. Nu intelege guvernul, nici pe rege, dar totusinu atact direct pe Bratianu. Dad. zic: Doi ani s-a furat", raSpunde: Asa fac toti". Daca ziciBratianu suferA de superfetatie", raspunde: Asa stilt toti". Crede ca e necesar un guveinnational; preocuparea lui evidenta e sa fie ministru. E In vecinic contact cu Duct.Scoate Neamul romanesc". A obtinut o subventie -de 10 000 lei pentru ttn ziar cinstit, Ifnispune. II supara ce mult se vinde Adevarul". Apoi am intilnit pe colonelul Sturdza.Greselile noastre militare t diplomatice le pune pe socoteala vanitatii. Crainicenu a avut 2 oeCarticrul general la Fagaras. La nepregatirea noastra se adauga intrigile i rivalitatile. Fiindean-a reusit trecerea Duntrei, Averescu e acuzat de Cartierul general ca si-a pierdut cumpatul.lliescu desigur Isi freaca mlinile ultind ca totul docurge din greseala lui initiala. Se poate ca rustisa doreasca o situatie ea cea actuala, pentru ca sa facem apel la ei si sii transforme tara in bath'de operatii de care au nevoie pentru a ajunge la Constantinopol.

Doi ani Bratianu, ca i tatal sau dupil '77, a tolerat totul: furturi, imbogatiri ilegItimd,traficuri, mizerie i lipsa in tart pentru ca chestiunea cea mare II preocupa exclusiv. Nici aceastarnica chestiune n-a putut hist s-o rezolve bine.

E trist a ceti in Adevarul" de scant, cu data de 24 septembrie 1916, declaratiile facutede Tisza In Parlamentul ungar cind romanii au trecut Carpatii. Nu credea ca Romania va introtn rizboi nepregatita i avea informatii ca nu c. Vittorul va arata daca actiunea Romaniei a fostpatrunsa de intelepciune strategic:1. In acela$i ziar ce spune corespondentrd din Bucuresti alziarului Times" despre ce se credo. la Cartiarul nostru general: Ci teatrul principal e In Tran-silvania. Pe urma acestei credinte am ajuns noi la Turtucaia. Se vede ca Bratianu rr-a vratsii se batt ,,,pentru altii" la sud si a ajuns sa nu se poata bate in nici o parte. AdPvtrul" d3duminica seara 25 septembrie 1916 da extrase de comentarii strAine asupra campantei noastre.Sub flori se vede tnvinuirea ce ni se aduce de a nu fi luptat pentru frontal uaic 0. de afi unnfirit iredenta noastra. Situatia trista de azi 241 seplimbrie clad Sibiu/1/, FagarasuilI,

eig

www.dacoromanica.ro

3 Mernorii, Corespondenta, Insemnari 165

Brasovu/l/, Petrosanii shit evacuate, cind ne-am Inters la defileuri", cind Quadrilaterul a fostpierdut, Silistra parasità, le (IA dreptate. Mizerabil Bratianul

97 seplembrie 1916

Mi se confirma cá Averescu i Cristescu au trebuit sa se retraga de peste Dunampentru ca a venit ordin de la Cartierul general (lliescu?) sa se duca trupele In Carpati.MiScarea reuseal Eri la Minister circulara a Carlitrului general sa nu se dea ascultare zvonu-rilor'false si tendentioase pe care spionii le pun in circulatie spre a deprima. Se vor arestarolndnii si strainii ce vor contraveni. Sa asculte publicul de comunicate. Da! Comunicatele Witdeajuns pentru a deprima. Eri am citit in comunicat evacuarea Brasovului. Nu prin teroare vascapa 01 oarea guvernului. Mi se spune din locuri deosebite c atitudinea populatiei transilvane

trecerei noastrc n-a fost prieteneasca. Cu revolverul trebuia s li se ceara sa aratedrumurile Si adeseori au Inselat. Bratianu a refuzat lui Nicu Filipescu dosarele cind acestale-a cerut pentru da seama de gradul nostru de pregatire. Filipescu e pc moarte. Ce chinsufletese pentru el aceste momente. L'Illustration" din 2 septembrie 1916 vorheste de victoriade la Salonic (?) care a hotarit pe Bratianu sh nitre si el In actiune dindu-i garantii In privintafrontului de sudl 1

24. aprilie 1917

Plecat la 6,30 dimineata din Bucuresti spre a merge prefect la Calarasi. De-a lungullirtiei pina la Ciulnita aproape toate garlic arse de rush S-ar intelege liniile, dar Warne? Au arsvagoane Incarcate unele conacuri. Anton Enescu, cu care sint In compartiment si are 9 000de.pogoane la Ivanesti, se plinge de Omni, care au carat ce au putut din pdtule, apoi usi i ferrestre de la conace. Doamna Cologan, la Ciulnita; daloc in magazie pentru saminta. Nu-i (IAodaile de locuit de care are trebuinta. I-a luat trei masini care stau In gara. Incolo, magazineetc: arse tie rusi. Pentru cantitati mari se dau bonuri, pentru cantitati mici ziInic an. Capitanulgerman, comandant al garii, imi spune ce cu voia hii au luat taranii. Vorbiti contra boierilor?P.oporanism? Evident, considera pe taranul roman ca pe eel francez sau german, cari merg lagimnasiu" i care-si amintesc de o binefacere" a proprietarului.

Comuna Stefan Voila. Parintele Dumitru Popescu este si in5âtor obligat Inca dinnoiembrie. E numai clasa I-a si a II a, cad de la 9 ani copiii la munca. Localul scoaleiexista. Primarul 2 are circiuma. Comuna c bogata. Proprietard c numai obstea. Locuitoriistau bine. Circumscriphe fiscala separata. Agent Anghel Gheorghescu. Lipsesc registrele destare civilii, condice comunale, venituri, cheltuieli, partizi.

De la Ciulnita la Calarasi am venit in caruta cu Ion P. Manolescu, desemnat pentrudirectoratul prefecturei si cu Aleandrescu, desemnaf pentru Subprefectura Slobozia. La Cala-rasi primesc_si petrec noaptea la politaiul Dimitriu, care pare cumsecade si priceput. Apartamen-tul meu nu va fi gata decit miine. Directorul Manolescu este de scoald electorald, preocupat de amenaja lumea i dispus a primi plocoane. Nevoias baneste, dar frate de bogatas Mano-lescu). In total bun si foarte cunoscut.

25. aprilie 1917

M-am prezintat la generalul BuNbaum, comandantnl judetului. De o politeta desavirsita.Audienta in picioare. La dispoznia mca. Informindu-se de'locuinta i trasura. Va da ordineetapelor de provincie cind yin. Sint din cei convinsi de necesitatca si in viitor a conlucrarii cuPnterile Centrale..Cer incredere. Apoi conversatie cu aghiotantul sau, capitan 3. Vorbesc de

0 no-Ca cu.ultime dorinte" privind in primul rind chlorine familici, astfel: Ingrijireabisericii Sf. Durnitru din Bucinesti (cu ridicarea unui cenotaf pentru Costandie Filitti, episcopulde Buzau), rascumpararea mosiei Niscov i refacerea bisericii de acolo, restaurarea biscricii dinSlatina si aducerea in ocuarul ei a osérnintelor tuturor Slatinenilor. Repararea monumentuluilui Dositei Filitti (le la Brasov. Bestaurarea schitului Gavanele.

Caietul urmalor, cuprinzind relatthi din toamna anului 1916 pia( in primilvara celuiurroator, perioada in care autorul a lost si director al Tcatrului National din Bucuresti, s-a pierdut.Din Mated carte a Teatrului National, consultata la arhiva acestei institutii, se vede eh' Infoarte scurtul rastimp cit a fest director al Tentrului National (cu Incepere de la 1 martie 1917)s-au dat 23 de spectacole cu pies& romanesti Si lulu me: Fintina Blanduziei, Rapirea Sabinelor,Noaple furtunoaser, Patima royie. De aemeni au avut loc 44 de spectacole cu piese din drama-turgia universala. In timpul directoratului sau au jucat alternativ trupa romaneasca i altagermanA.

2 Nicolae Cauca, a vorbit cu maiorul Schultz /n. aut./3 Loc liber in text /n. edit/.

,

prilejul

-

1

Ca

a-si

si

(011105

www.dacoromanica.ro

166 Memorii, Corespondentk Insemnari 4

chestia tfirfineasca. E prezent si locotenent cu care voi avea de lucrat zilnic. Le spun ea taranulroman a pradat grinele, pe care le-a furat, le-a vindut, are parale. Nu trebuie sa i se lase cre-dinta ca poate dispune de bunul proprietarului mare. Le spun a ei, germanii, trateazil pe taranulron-tn ca pc cel german. Eroare. Al nostru e incult. Nu-si cunoaste judetul, nee= patria.I s-a predicat de partidul liberal cit i se va da piimint. Rezultat: ura impotriva proprietarului

asteptarea ca toata fcricirea sa vie de la impartirea priminturilor. Nu stie sä cultisre cc are.N-are grija zilei de mline. Se multumestc cu strictul necesar momentan. Aceste idei nu trebuitInrildacinate si mai mult In mintea lui. Ar fi pericole de turburari In viilor, ceia cc nu poate finici dorinta germanilor. Cel mai dispus pentru truant si antiproprietar este maiorul 6, Willetapelor. De ce au fugit proprietarii? Arendasii au presurat locuitorii. 0 tart' se Intemeiaza peun numar mare de proprictari bogati de pamInt. Dii exemplul slrbilor, pe care-i cunoaste. Replieca mica proprictate arc In Slrbia o origina istorica, alta declt istoricul proprietatii noastre. La noiproprietatea mare este tot atit de veche ca si principatele. 0 intreagil culturi si civilizatie, fiesinumai de suprafata, s-a dada la noi pe baza proprietttii man i lipseste In Slrbia si Bulgaria,Imi spune ca taranul roman sta bine acum. Baspund ca prea bine si ca acest prea bine, inte-melat pe pridare si pe calearea drepturilor proprietarului vecin poate avea consecinte role.Nu pc o astfel de bazil se pot clidi relaiilc viitoare ale Romaniei cu Puterile Cent rale. Asupracapitanului 6, la care prinzesc asta semi, observaliile mele despre consecintelc siitoare ale poll-tied agrare germane au facut deosebiti impresie. Nu trebuie, zice el, ca asemenea consecinte stise product. Ii observ ca politica germana nu trebuic sa conduct la pregatirea trecutului pentruviitor a acelora cari si-au lieut din chestia 1.trancasca un piedestal politic. Irni fagilduieste totconcursul. Doreste ca inteligenta romineascri din teritoriul ocupat sit fie mull umit a cu ocupatlagermand. Pint acum recoltele Ru fost considerate ca prada de rizboi. De acum s-a ispravit erraceasta faza. Se vor p AU de acum, in parte, recoltele luate iar pentru viitor se vor plali integral.Chestia pradaciunilor este lasatii acum In seama justitici. Astfel chestia principialO va fi salv-gardata. Citez cazuri din alte judele, de proprietari izgoniti din casele lor, de mecaniciImi raspunde ch este dispus a reveni. Zice cit asemenea miisuri erau necesare pentru a sili peproprietari a se ocupa de mosii. Raspund ca sila cea mai eficace este amenintarea de a da mosiilela tarani. Nu trebuie ant' silt, dar In schimb a se da Intr-adeN ar proprietarilor putinta de a-sivedea de mosii. Ti mai raspund ca guvernamintul german este sub impresia iluzioni.tilor, inte-resatilor, teoreticienilor caH au prezintat In timpurile din urma chestia taribleasca sub un aspectnereal. Admite aceasta si-mi spunc ca se vcde ca si In Romania, ca i In Polonia, germanii aufost indusi In eroare prin ernisarii lor, intelectuali fart a fi la curent cu realititlile locului.

27 aprilie 1917

Salul Model, pendinte de comune Tonea. Primar Dumitru G. Neicu, lost primar.Dobre St. Mihalcea, consilier in comuna, iar In satul Cadlna (contopit cu satul Model) consilierulMihalache Cillin. Profesoara, domnisoara Pavel Dobrita. Profcsor Niculac S. Cegiineanu (fiulpreotului S. Cegancanu, biliat de liceu). Scoala in stare bunil dar ar trebui varuiti Inauntru.Leafa pc ianuarie a fost plititii. Scoala a inceput la 27 ianuarie. Silvicultor sef lipseste. Este unagent, Ghcorghe Stanccscu. Biscrica bunt. Preot S. I. Cegineanu cu 2 cIntareti: DumitruIonescu i batrInul Ion Fulgeanu, pe care area sil-linloculascii cu flu! Sall Visarion S. Cegiineanu.Stare sanitara bunt. 1 000 capele de vile in sat Care sinl in lips() acum de izlaz (nu mai potpasuna In MU, unde este izlazul satului, din cauza molimei). Vatra din jurul satului, loc micpentru porci, vilei, pasfiri ale satului, a fost arata Inca din anul 1916.

Con:ur a Tonea. Primar Niculae D. Toma (Dobrescu), fost ajutor de primar al luiDumitru Ncicu din Model si este nurnit de actuala Comandaturi. Consilier comunal StefanPapa. Notar: Codrat Teodorescu. Scoala Profesoara Ecaterina P. Baduleseu (vine dirtBoseti. Lefurile neluate de la 1 octombrie. Prhot este ccl din Model pentru ca biserica din Toneae Inchist. Am azut pc locotenent Muller instalat la di. Mineu, arenclasul generalului Maican.Willer se plInge eil proprietarii Serghie G. Manolescu la Ciulnita, loan G. Munteanu Macelarunu pun zel In cultivarea mosiei. Micelaru chiar rca vointa, ccia ce va atrage luarea mosiei. In-trebat asupra cauzelor, recunoaste cit proprietarii nu au mijloacele de alta data de lucru: vite,luasini i ca locuitorii adeseori nu pot fi siliti sa last la lucru, stiindu-se sprijiniti de Coman-datura, care menajcaza prea mutt pe locuitori i recomanda soldatilor din sate tot menajamente.Dl. Mineu se plinge ca in afara de a avea casa ocupata de locotenent Mineu redus la o camera

i trupii de 13 oameni, carom le-a pus la dispozitie i slugile sale, trebuie sa mai plateascil

4 Idem5 Idem° Idem

5,

impusi.

mixtd.

si

www.dacoromanica.ro

5 Memoril, Corespondenta, tnsemnari 167

lunar o suing (era 180 lei care fostul ofiter Litman, pe care o etre i actualul ofiter, caruia nui-a dat-o Insá pina acum, pentru intretinerea soldatilor). Recoltele Wanner (proprii sau furate)au fost platite fara intirzieri cu pretul integral, pe and ale proprietarilor cu bani, a carorplata partiala incepe abia acum.

Rosefi. Primar prin imprejurari Mandache Leonte, in locul lui Vasile Anghel, care fiinfaca ajutor de primar (fostul primar Alexandru Popcscu e mobilizat) Notar: Stefan Dobrescu.Secretar: Alecu Ionescu. Vatilsel 7. Perceptor Ghita Ionescu. Agent in Model: Marin Ionescu.Agent In Roseti : flu/ minor al lui Ghifd Ionescu. Invatatori: Vasile Popescu, Petre BadulescuMaria P. Badulescu, acesti trei ramasi din sapte cari au fost. Scoala putin devastata e utili-zabila. Biserici sint trei. Preoti: Alexe A. Butu, Ion I. Ceganeanu, Ion Dusa si Ilie Ionescu.Cintareti: Tache Stanescu, Ionita Popescu i Tache Ivanciu. Consilieri comunali: Ion Gheorghe,T. Stanescu, Dumitru M. Simeon, Petre R. Ion, Gheorghe I. Dragomir, Lache I. Tulpansi Marin Aldea (si-au atribuil cite 5o lei lunar, ilegal). In bupelul aceslei comune, echilibrat ad hoc,slut inscrise si cheltuieli de Intretinere a soldatilor postului german a 300 lei lunar de fiecare.Sint numai sase soldati care intrebuinteaza cel putin un kg untura pe zi. Sint vreo saptecirciumari improvizati de chid cu razboiul. In vremi normale la vreo populatie de circa 1 000familii erau vreo 11 circiumi autorizate. Dintre vechii brevetati so aflá acum in comuna numaiunul. Brevetele slit individuale. Doainna Cologan scrie d-lui Ion P. Manolescu, la 26 aprilie sLitnou, ca' accl comandant capitan al garii Ciulnita cu care vorbisem, i-a acordat magazic, casa,vagoanele cc-i sechestrase in gara, asa ca nadajduieste ca de acum va merge bine.

Azi 27 aprilie am obtinut de la general: 1) sa se revie partial asupra ordinului ce se daseca vitele sa nu mai poatii pasuna in insulele si terenurile neinecate din canalurile Dunarei, masurace se luase din cauza epizootiilor din Dobrogea, de teama ca prin trafic sa nu se raspindeascadincoace. Ramine pasunatul liber in anumite zone unde traficul c hnposibil. Mare usurare pen-tru locuitorii care incepuse sa se plinga. 2) S-a admis in principiu ca urbea Calarasi sa cearade la stat exploatarea uneia din padurile statului invecinate. Exploatarea sa se acorde fara licita-tie si sa se faca In conformitate cu regimul silvic. Taierea se va face Inca din vara. lnzareacatre locuitori i transportul In oras numai dupa terminarea muncilor agricole pentru a nu dis-trage mijloacele de transport. 3) S-a transmis la Bucuresti cererea de a se acorda pentru popu-latia civila a Calarasilor 400 kg peste pe saptamlna. E putin dar mai bine decit nimic ca pinaacum.

Spre scant am vizitat pe locotenent Rhode din sectiunea agriculturei. Este subalternulcitpitaflUlUi Hacke, care are resedinta la Slobozia. Vizita mea fusese anuntata. Un soldat as-tepta in poarta si zarindu-ma, ma anunta locotenentului care iesi inaintea mea la scara de afara.Conversatie lungt despre chcstia tarfineasca. Acesta imi spunc deschis ca ordinele au fost sa seplateasca integral si imediat recoltele taranesti, iar ale marilor proprictari nu. Acum s-a hotaritsa se plateasca i acestora lust maximum pint la 50% din pre% si Ina numai ca avans asupra re-coltei 1917, care va fi platita integral si in proportie ce se judecti trebuitoare pentru fiecare pro-prietar In parte pentru cultivarea mosiei. Evident ca asupra acestor masuri principiale, de-cretate de sus, autoritatile locale nu pot nimic. Locotenentul imi vorbeste de plingerea luiSeceleanu et Hacke a pus stapinirc pc partea din mosia Marculesti a fratelui Seceleanu absent.Locotenentul e de pArere ca Seceleanu ar trebui lasat sit cultive i partea fratelui sau, dar Hacke,agricultor in civil, s-a pasionat de mosie, a lucrat-o cu interes, asa ca e greu a obtine sa o res-tituie. Vorbeste cu entuziasm de intinderea mosiilor si de fertilitatea solului nostru si de roadelece ar putca da printr-o cultivare rationala. Mt intreb cind va reincepe perceperea impozitclor, cuce le vor plati proprietarii mari? Taranii au de unde plilti. \ a trebui intervenit sil se acordeavansuri proprietarilor i pentru plata impozitelor. Avansul hist e pe recolta 1917, deci re-colta 1916 a fost Meta proprietaralui Lira uid un fel de plata. Vor putea arendasii platiarenda? Nu vor fi oare in drept a obiecta in justitie de cazul de forta majora care-i impiedicta plati?

primare Ciildrasi. Scoala de fete: Cl. I, Moldova Buricescu, doamna ; el. III divi-zionara, domnisoara 'Valentina Lascarescu, cl. II, Maria Serbanescu, domnisoara; cl. III AtenaDumitrescu; cl. I , Elena Zamfirescu. Scoala de baieti: Cl. I, doamna Elena St. Popescu; cl.II, domnisoara Virginia I. Constantinescu; cl. III Teodor Niculescu, suplinitor al revizoruluititular; cl. IV, Victor Vasilescu. 5colile au inceput de la 10 aprilie. Localurile actuate i numarulbancilor este neindestulator pentru numarul clevilor ce se prezinta. Lipsesc table negre. Cartiinsuficiente. Biserica Calarasi: preot Marin Dumitrescu, sub protoereul de resedinta al judetului.Preot Tache Badulescu, functioneazit onorific in locul ginerelui sau demisionat. Cintareti: TudorDumitru (Sf. Niculac), Costache Popescu (Sf. Ion), Ion Stoenescu (Sf. Imparati). Paracliser:Stefan Stefanesen (Mtgureni).

7 Idem

pi

S

OmIt

www.dacoromanica.ro

18 Memorii, CorespondentA, InseninAri 64

Comuna Radii Negru (Gambetta). Ion Tomcscu primar din tunic 1916, gentil, eraajutor mai in virstA decit primarul care a fost mobilizat. Consiliul comunal: azi este din celvechi numai Marin Stanciu i aii numiti de bulgari: DrAgan Cu lea, Anghel Mitrea si Vasile

Pentru satul Stoenesti, pendinte de aceastä comunA, era delegat loan Tene i RusenMitea si 1-au scos germanii pe Ion Tene si 1-au pus pc Ion Moga. Pentru buget germanii auhotArit ca fnintasii sA dea 10 lei anual; cl. II 8 1ci.i cl. III 6 lei + o dare pe bectar de 10bani lunar sau 6 lei pe an. Sint 66 fruntasi In Radu Negru + 12 in Stoenesti. Cl. II 146 InRadu Negru 0 70 In Stoenesti. Cl. III 158 in Raclu Negru si 29 In Stoenesti. Patentarii decirciumi sint dusi si acum sint opt cari tin prAvAlii l bAuturi, f AM a plAti vreo taxa', nestiind.ce sA ia. Alexandru I. Negulescu, cu 2 clase de liceu, Silistra, invAtAtor In Radu Negru, dupisArbAtorile din ianuarie. Se fac i aici repetiri din lipsA de cãrl,i. TablA este. Titu.larul BAlteanula rAzboi. Scoala mixtA acum cu 5 clase,JdrA limitã de virsta. La Stoenesti o scoalà mixtA, cu o-InvAtiitoare, Maria Eftimescu, tot din ianuarie. Acesti doi invAtAtori au primit de la comund50 lunar pinA la martie inclusiv. Registre de stare civild s-au fAcut in registre cu foi albe carevan liniat. Are buletin de nastere i moarte. PArintele Enache Petrcscu, cintAretii NiculaeVasilescu, Tache CApraru au de primit de la 8 Notarul Mihail Parascbivescu este In CAldrasi cuarhivA cu tot. SA fie invitat a merge la combnA. DeocamdatA face slujba Stan N. Dumitrescu,fost practicant pe la jandarmi, telefon etc. Barna popularà diriguitA de primar. Lips:4 de membri.Vor fi alegerh Inainte dAdeau socoteli la Casa CentralA. Acum?

vecti. Niculac Stilneseu, primar din timpul bulgarilor. Ajutorul ile primar EneN. Barac e in sat. Vor sA rAmlie tot acestia. InvAtfitori: Nicolac CAlinrscu i domnisoara ElenaCAlinescu;la o singurii scoalA Copiii pind la 9 ani inclusiv, 2 clase. Nu era local de scoalAproprin zis. Buget, 0 aici locuitorii ImpArtiti in 3 clase: 24, 18 si 6 lei. Notar, Cucu Nicolac,flu functioneaiA fiindcA era refugiat. FunctioneazA secretarul in calitate de notar, VicA Chivu-lescu. Din vechii consilieri comunali e nurnai Eire N. Barac. S-a infiintat sub bulgari tot prinvet verbal 4 mernbri: Costache Baicu, Durnitru Neagu, Nic. M. StAnescu (primar), Vied Chivu-lescu. PArintele Pompillu Predovici. CintAret Iacov Toma. Banca popularA vor necontrolatA.Zic ca n-au capital. Am spus sA tie registre de stare civilA pc registre cu foi albe. Sint 239 hectareizlaz. Contract intre primer i locuitori pentru pAsune i pentru lucernA (70 ha), bostani, pepeniIn izlaz.

Ceacu a fost fAcutA de germani comunA. 5i Inainte rescdinta comunei Cuza VodA era laCeacu. Primar vcchi Gheorghe Nicólescu Cojocaru. Consiliul comunal vechi: Vasile P. CirjilA,Petre Enciu, CAlin Belchi i In Cum VodA Andrei Matei. S-au adAugat noi: Moise Ionescn,Cristea Peicu, Benone Ceacu, Ignat Petcu, DrAgan Niculac. Nu s-a intocmit buget. A infiintafo taxA de 50 bani familie de si banii acestia cumpArd alimente pentru 8 soldati din care unplutonier. Cam zece lei pe zi vechi. 0 circiumg in Cuza VodA, Vasile DAnescu; o circiumA In Ceacu;sotia lui Gheorghe lonescu care e mobilizat. Vinde i Gheorghe Niculescu cu contract rachiulNn.plAtesc taxe, nu fac vinzare. Nu e secretar, nu e notar. (... e in Politick CAlgrasi). VatAsel,un mos Ianos vechi de 25 de ani. Lipsesc vitele si uneltele. Desi locuitorii au foarte mult pAmint;al lor i luat in arem1A, sint totusi trimisi si la particulari ca Medipreanu /?/. E concurenta intreproprietari pentru a plati pe locuitori. InvAtAtoare Gherghina Cacior, titularA, EcaterinaMihAilescu suplinitoare. fir Ceacu cu tip urban dar In lipsa de invAtAtoare a luat una cl. I0 II i alta III 0 IV. Local vechi. In Cuza VodA o invAtAtoare care are clasele I si II: domni-:§oara Maria Bbterez. Scoala infiintatA acum un an. In aceste scoli sint ceva cArti. Se mergeinainte. PArintele Gh. Marineseu, Ceacu; Tiberie Mihail, Cuza VodS. CintAret, Nicolae Micleseu,.Ceact, Ignat Petcu, Ceacu, Anghel (Popescu) Cuza VodA. Perceptor Petre M. Ionescu pesteCuza VodA i Ceacn. MoasA: Paraschiva Retea. ite Invoite la Cologan si Mediprean.

. .

Burninicti 29 apzilie 1V17

La biserica Sf. Njcolae din CAlArasi. Pomelnic.

30 aprilie 1917Vine la CAlArasi In inspectie Tulf von Tchepe, guvernator militar al teritoriului ocupat.

La gara portulul se prezintS i autoritAtile civile: prefectul, directorul prefecture! si primarul.Sint prezentati de comandantul rnilitar, general Buxbaum, dupA toti militarii. Excelenta areun cuvint hanal pentru fiecare, InsPecteaza apoi orasul i cazArmile si pleacA imediat dupAdejun, la care iau parte numai militarii.

8 Idem

CA lin.

Calarosii

'

sAu.

mixt).

cy

www.dacoromanica.ro

7.. Memoril, Coresponderrta, InsenmAri 169

1 n ai 1917Locotenentul de la Verwaltung* imi spune ca subprefectii sa fie activi, nu papusi, cack

altfel ar fi putut germanii cirmui iinguri; de alta parte, subprefectii ca Si prefectii n-au mijloacede Aransport nici de repede comunicare a ordinelor. Depozite de cherestea arse de rusi. Intrigilocale contra 2 oameni: Dimitriu politai, fost director al Barren Ialomita si Daniel primar, fostdirCclor al Bancii nationale locale. In capul intrigilor e chiar directorul prefectural, Ion P.Manolescu. Armanul Nicolae Popescu pe drumul Cuza Voda Crucea, mosia Cacomeanca,distrus de tarani, desi proprietarul e foarte bun. Idem in apropiere armanul de caramida alMarin Badulescu. In Crucea, soldatii germani din post admirabili, constienti, mirati ad tot trebuiesii faca presiuni asupra taranului. Spiinind ca le-a trebuit vreme sa tnteleaga moravurile de lanot: Dispret pentru fugitii de pe front. Capitanul Diettin observii cli rolul administratorilordCmosii se reduce la foarte putin. Impart pamintul la locuitori In dijmi i apoi s-a isprivit.Pretulindeni jale de bulgari. Au ars registre, arbive. La Cilarasi gara, depozite de cheresteadepozite colosale de aprovi7ionare pentru armata arse de rusi. Ofiterul german imi spunc azi4 mai 1917 ca intrigile impotriva mea au si inceput la Maya zile dupa sosire. Sint acu7at de a fiantigerman i ofiter de re7erva. Ofiterul se mini cum rominii se pot plinge germanilor impo-triva unui roman abia numit pentru asprijini interesele romanesti. lncepe sii inteleaga cum cer-turtle de particle au impins Romania in razboi.

5 mai 1917, ora 6 dimineaiaPlecat cu trasura spre Slobozia: .De la \ reo1.8 km pinii la gara Ciulnita intinderi marl ne-

hicrate (mosia colonel Maican, pare-se). Magaziile lui Ghita.Manoleseu i Maican la gara Ciulnitaarsc.de rusi. Lenesii oraselor" sint scosi acurn cu sila la munca, dar cu plata. Mutarea sub-prefecturii la Slobozia, centru important, prada jidovilor, marii proprietari, dorinta lui Hacke.Una din cazarmi, moara lui Fuerea arse de rusi la Slobozia. Specula locuitorilor la Saveni cuinternatii. Dejun la primarul din Slobozia. Seara prinz la comandantul elapei Tindarei. Maiorulliflaker, seful etapei Tindarei, crede cii nimeni in Romania n-a fast favorabil germanilor. Ii spunOriteasca colectia Moldova" si Steagul". Se vecle de aici ca nemtii au fost ran informati.Asculta mai ales de jido.i. Cazul jjdanasului pervers din Luciu, plasa Tindarei.

6 Mai 1917

Dejun la Mosicanu, la general Costescu. Prirhar ohrainic en generalul. 6 mai, seara, laStinescu, invatatorul din Borduselu. Discutam chestia activitapi extrascolare. Este de acor d.

7Ma1 1-917, ora 10 dimineala

La Stefan Iiristodorescu, In Bratia, Comma Axinte suferi de inecuri, mlastine. Nm s-afaciit nirnic contra. Hristodorescii a fast despuiat de ceasornic i portofoliu de soldatii rusi. 0piavalie din sat a fast devastata de o cimmanie de infanterie ruseasca, de fata fiind ofiterul.Magaziile de la Urziceni, unde erau mdri cantitati de grine ale proprietarilor, au fost arse de rusi.Aflu apoi despre Hristodorescu lucruri intr istatoare. Ar fi furat de la locuitori. Dejun la Bar-cinesti, la Alexandru Fochide. Apoi Urziceni, Alexeni i inapoi scara la Fochide. La Bucurestichestia recipiselor la Casa de consemnaliuni a prefecturii Ialomila. Planul Alexenilor 9. fnva-tatarul actual din Maria pare un subversiv. Suprimarea politailor-din sate.

8 mai 1917

Dejun la Lehliu, la maiorul comandant al etapei. In S5punari, lingil Lehlin, la Koala derefugiati atinsi de Mos exautematic. Alti refugiali, no bolnavi, care e s'a mai vie; se

pregatesc bordee in padurea Lehliu. Pa cei bolnavi administratorul plash ar vrea sa-i dna inpidurea Groaia sa faci la7arete de seinduri. Numitul Hristodorescu este subprefect de fapt.&mai seara in Mihai V iteazul.9 Mai' 1917, ora 11 dimineala

intors Cillarasi.19170.mai soma

Invitat de general Buxbaum la prinz la CaArioul ofiterilor. Deosebit de amabil. II carautarizatie de a transporta la Bucuresti:outi-pentni batrina care m-a crescut si de la care aminviltat nemteste. Irni acorda bacnros pentrt a mutter batrtna. Doamna Maria Gh. Eschis-ciolu, nascuta Tudor Nicolescu Holm Sala] Gheorghe H. Eschisciolu e locotenent in rezerva.

* Administratie (germ.)9 1V14a autorului

lui

95

silviculturd,

www.dacoromanica.ro

170 Memorii, Corespondenta, tnsemndrl

DovadA a are doi copii. Burgheza pretentioasd. Patriotal Origina bulgaril Intrigi la Ca 'WOpet tru posturile de primar i consilier comunal 51 contra agentilor de politic. Clnd cer lnsii sfimt se precizeze Ins inuirile sau mergein iii controliim la fata locului, nu se face. De asemenea,nu stie nimeni sii mi recomande functionari mai buni In locul celor a carer destituire se ccre.A doua circulari ditre subprefecti. Cu morile germanii au facut In multe cazuri ceia ce se pros edeadeja In articolul 33 al legei mAsurilor exceptionale. Arhiva prefecturei, ce era la Sloboria, lipsd.Constatat prin proces serbal. De asemenea, nimic in cassii. Alt proces verbal.

SImb-la 12 mai 1917, seal a ora 8

Prinz oferit de mine la locuinta prefecturii (masa pregiaitd de sotia politaiului Dimitriu,la care mintne). Ins itati germani: noul comandant al etapei Calirasi, maior Graupe (inlocui-torul lui Schultz), adiutantul stlu, locotenent Schwarz, adiutantul generalului, apitan Dettjen'locotenent Schreinecke, s erwaltungsoffizirr*, eu care lucrez la prefecturd, locotenent Winkelmann,comandaritul pidei Ciliira5i, locotenent Rhode, ofiter de agriculturi, locotenent Marcinkovsky,ofiter de erdonantii al generalului. Dintre romani, primarul Daniel, directorul prefecturci,1. P. Manolescu, politai ..)tefan Dirnitriu si sccretarul prefecturei Becher.

An dupit amiazA, era 4. au venit si-mi facit vizitil In prefectura comandantul etapei enadiutantul sin si cu comandantul pietei. Organele romanesti Imi multmmese di le am dat prilejde a N CIA In contact cu germanii.

Daci Rusia nouil renunti la planurilc de cucerire asupra Constantinopolei, vechea apro-piere ruse germand devine iar posibila si noi am pierclut ocazia de a avea Basarabia.

Astizi 14 mai 1917, ora 7 1/2 dimineala, am plccat in automobil cu generalul 13uxbaumvadiutantul sin, capitan Dettjen 5i comandantul etapei Calfirasi, maior Grappe, la Slobezia, undoant ajuns la 9. La 9 1 2 a Inceput sedinta conferintei compuse din precedinlia gencralului, dincomandantii de etape 5i ajutoarele ler i ofitcrii de agriculturi. Am sosit la sedinta 10 minutemai tIrziu pentru ci trecusem de la sosire la primiirie. Chid am intrat In odaia sedintei, toti s-ausculat In picioarc. Am strins pe rind mina- fiecdruia, fiicind astfel cunostintS cu toti. La dreaptagel eralului era It. colonelul la, comandantul etapei Lehliu, lingi acesta, u. Atmosferi extremde b les oitoare fald de mine. S-a discutat Intli chestia Inciircirii cerealclor. Apoi am expus sieu deriderate, notate separat. Am constatat cu acest prilej ci subprefectif de la TIndirci, Ursi-ceni si Lehliu slat binevizuti de comandantii de etape. Pe comandantul de la Fete5ti n-am avuttimpul si-1 intreb. La ora 2 eram Inters tot In automobil la Calirasi. Am vorbit de deose-birea Mire posturile germane de la sate si rommni. Dar si cum c tratat soldatul german si eelroman. Cel dintli trebuie si fie disciplinat, dar e cel dintli convins ca interesul patriei cere casi fie disciplinat 5i apoi se Ingrijeste de hrana lui, de putinta lui de a avea momente alesale; la noi nu. Secretarul prefecturei, Leo Becher, a fost procurist la filiala din Romaniaa unei societtiti de morari unguri. E documental despre traficurile ureate spre pildll prinCostinescu fiul in cei 12 ani ce an precedat intrarea neastru in rilzboi. PArintele George Popescusi sotia si loan 1 eodorescu (socru) shit sinatosi. Conferinta subprefectilor. Am aplicat taxade traducere 7 Id, cf. tarifului consular.

15 mai 1917

Plecat spre Fctesti cu oprire prin comune. Sosit dupi amniazi. Seam la subprefectulStinescu, fost sef al girii Chitila, fost inspector de politic la Bucuresti. Prevede revoluliadupi rizboi. Nemultumirca locuitorilor pridati de ru5i, de bulgari, apoi cerintele germanilor,politistii romani, primarii romfini; dnd se va Intoarce m tobilizatul si N a constata toate acestcasi le s a compara cu promisiunile de la Iasi...

Azi 17 mai am ficut eu lnsumi cu judecatorul ocolului o descindere Intr-o mahala dinCalirasi unde 2 bilieti semnalaseri cd se ascund lucrurt de furat. Am ridicat o multimede marfii, mai ales pinzeturi i stofe si le-am dus la prefecturd. 1 ot azi Intorc vizita ce tni-afilcut 27i dimineatii locotenentul de rezervA Merck, oni de poate 60 de ani, fest bancher germanIn Lisabona, trimis aici pentru organizare financiarii. Ca om trait In cercuri financiare 5i diplo-malice din Occident, fost cisatorit cu o englezi, apoi cu o ameticani, cunoaste mac lucrurisi multi oameni. Crede eil Anglia nu va coda cleat clnd Intr-ades fir se va convinge de zfiddr-nicia prelungirii luptei. Dar de infringerea Anglici nu poate fi vorba. Submarinele germane slutsi N or fi tot mai eficace. Se InmuI(esci perfecticneazit contintm. ContingentulAmericei este deo-camdatS tot ce a fost i pini &lawn: financier si de munitii. Va putea des eni de ternut cmd ener-

* Ofiter de administratie (germ.)10 Loc liber In text In. edit./

www.dacoromanica.ro

9 Memorii, CorespondentA, Insenmiiri 171

giile americane vor ajunge ceia ce pot face sii decupleze productia de munitiuni.Plnit atunci e de crerut cii Germania va fi ajuns la capa cu ceilalti potrisnici. Cu Rusia sepoate rice ea s-a sfirsit pentru riirboiul acesta. Merck nu vede pacea prea apropiatil. Merckvorbeste frantuzegte l englcreste si este poate primal civil" german cc Intilnesc subatltea uniforme.

18 mai 1917Genera lul Costescu, scnit pentru consiliul judetean, itni Norbeste Mire allele de un Bolin-

tineanu, fiu al lui Neicutu, care tines de casa noastri, pc care colegii sai din scoala militarifi numeau, din cauza culoarei sale tigfinesti, bucAtarul lui EMIR.

20 mai 1917,Sedinta consiliului judetean de Ialomita, cons ocata de guvernimintul militar german

pentru unicul scop de a vota o contributie de rizboi sub forma de lmprumut, de 9 milioane1 2 pentru judetul lalomita. Era clar stabilit de guNernamIntul milder cii accastil contributieirebuie s otati. Cu 2 zile inainte primisem prin tinfirul Beldiman, in treacit pc la Calarasi,textul unui rispuns formulat la Bucuresti de P. P. Carp, pc care Consiliul trebuia dca.GuvernamIntul militar allase Insi de aceste intentiuni ale consiliilor judetene, asa ca era cuneputintil a da acest riispuns sub forma de decirie a consiliului, deciric care trebuia neaparatsi fie in tipicul fixat de germani. Asa dar am dat raspunsul de la Bucuregti sub formi dede skiff.: e, care s-a intercalat deci In procesul Nerbal, iar deciria s-a otat apoi dupa tipic.Propusesem pentru formarea consjliului judetean pc cei mai statornici conscrvatori al judcluluilalomita, mari proprictari, de care stiam prin frate-meu sau prin amintiri de la lata-meu ciimil pot re,ima pe ei. A lipsit losi Pociutru Borden, liberalul, vulpea bitrinii, sub pretextulba ci n-a fast consultat Inainte de a fi numit, ba ci on s-a numit si Costachc Isiriacescu, Nechihot de cai. La acest consiliu am facut oficiu de interpret intre consiliu si generalul coman-dant al judetului. Sedinta s-a Omit cu dcosebiti solemnitate gi cu multi amabilitate din parteageneralului Buxbautn. Lucrurile s-au petrecut CUM le aranjasern dinainte CU consilicrii. Acestiami-au facut complimente in accasti privint.l. In special batrinul general Costescu m-a felicitatde tactul cu care am aranjat total gi mi-a exprimat bucuria de a putea aducc asemet ealaude fiului unui om pc care 1-a stimat mult

Cu nenorocitul rarboi de la 1916, in Bornavia s-a petrecut cam cc s-a petrecut cu rrantaremea re. si in Nremea napolconiani. Am avut si noi emigratii nostri: eei r amasi

la Bucuresti. S-a Norbit de prea muttele dezertiri ale rominilor. Franta de ..itunci aufost null oameni de scam.1 sau cu numc marl, earl au piirAsit un drapel pent ru ceVilalt, raffia-du-se chiar succtsiv la cauze deosebite.

11 futile 1917 sealaCons ersatie cu secretarul prefecturei Leo a Becher, Intors de la Bucuresti. Se vorbeste

acolo de o rupere a frontului gennan de Nest, de o reincepere a ofensisci ruso roinanc, deefectele sobolanilor blindati englezi. Perspectis a reit toarcerii lui Bratianu! Vorbim apoi dereNolutia taraneascil cc mi se pare inevital ila pentru motiNele ce am expus in raportul mcucitre I.upu Kostaki 12. Zilele trecute am fost cu 3 officri germani In coniuna Roseti, aproapede Cidirasi, pcntru a executa pc locuitorii cc nu oiau si iasi la munci la rapita proprietaruluiD. Seceleanu. Clnd am sosit noi, bfirbatii cei mai multi s-au dus repede la cimp. Am rilmasuimit insa de Indrdzneala si rezistenta femeilor. Duca se putea aceasta, fiMd de fatil ofiteri sisoldati germani, dar clnd se sor retrage accgtia? INIare grescala au facut germanii de au plaitrecoltele (In mare parte furate) ale locuitorilor gi cii se arata In celc mai 'mite caruri pirti-nitori fatii de locuitori Impotris a marilor agricultori. Apoi as usesern tot azi stire despre pa-durea de la Alexenii mei, care se taie neregulat dc ciitre postul german care apoi Iasi sipc locuitori sii taie. Este un noroc relatis ca pidurea este necuri'aitil, asa ci e greu de pittrunsIn adincul ei. Atlta trebuie sti se mai adauge la ineurciiturile mele. In fine, sa mai fi probabilo mi.,care antievrciascii, imporitele Nor fi urcate etc. Ce perspective si cc putcri votn maiasea pentru toate aceste lupte ce ne asteapti dupil pace? Toate aceste cugetari Ingroritoaresadite peste iata mea de o monotonic ant de apasätoare In Calarasii Judecatorul de la Ocolul ICaliiragi, patrillotul enculescu, tinar, s'anitos, gras, doreste Ardealul si gusentul de la Iasi,

Clteva consideratii despre rcusita lui in viatà pentru care e recunoscitor parintilorsi cm otionat la glndul cii lasa un nume copiilor. In continuare un citat din Mdmoires de la Corn-lesse de Boigme, Paris, 1908, vol. Ill, p. 61 despre defectiunea rusil cu prilejul revolut iei grecesticonduse de Alexandru Ipsilanti, determinati de intrigile cancelarului austriac Metternich.

Aflat in fruntea guvernului de la Bucuregti.

u.

inii In

s

11

12

si-I

www.dacoromanica.ro

172 Memorii, torcspondentii, !risen-marl 10

dar nn s-a dus pe front. Criticd toate dar nu lucrea7A nirnic. Comisarii de politic la In-cheierea proceselor verbale de contra\ entic se lasA mituiti. Subprefectul Gogu Dumitrescue preocupat sA-st asigure alimente din plasd. Perceptorul Vasilescu. dc la Urziceni delapi-deaza bani Denunturile curg Impotriya poliaiului .Dirnitriu Lira' a se putca face dotezi.Un notar vestit de mine cA \ a fi mutat, se pune sub adApostul ofiterului de circum-script*. german. Certiticat mai ttr/in de la Aleeni ctt mi s-a arat. rant,ulea Mihalacbesa ramlic primar BAranesti. Notar Mitulescu. VAtAsel nu existA, nu se \ ede, totusi C. lonescua hiat leafa 300 lei pc 2 luni si 100 pc 2 luni pentru vAtAsel. Gcorgescu nolar a primit leafa!De uncle? Acest Georgescu sd ramlie secretar. Banca nationalti Bucuresti. Bonuri depuse deII. Ilalichian in aloare norninala de 45 000 lei pentru 27 000 numerar cc a luat. N rea sdphiteasci si si i ia bonurile. In Pupeyeni si Baldovinesti e acum primar RAducan TAnase.Satele dcpindeau de Alexcni. Primarul de Alexeni nu se poate arnesteca acolo. I rimarul nupoate percepe arenda pc cAi. 1 lug automobil pentru arat pentrn rapita de pina acum. Marinescu,starea sanitara, constatArile la i osiile Cantacuzinilor. Cum sta cu pri7onierii?

Mlncarc care trebuic sti primeascd pri/onierii

Lueru usor Lueru greu400 gr. 'mine 500 gr. piine100 gr. came 180 gr. came2a0 gr. niAmAliga sau

pastramA125 gr. verdeturi 100 gr.7n gr. orez 55 gr. unturA300 gr. ridicbi ,DacA prizonierul este arestat25 gr. sare i se da numai 750 gr. 'nine,12 gr. ea-ea alt nimic 13.30 g r. unturd

Tifos exantematic la Manasia, ArmAsesti, Jilavele, SlAtioara si Moldoveni. acestiase intcrnea/A la spitalul Armfisesti ayi 27 iltnie , mai alts refugiatii. Dr. Papinian, doctor deplasd, e la 1-r7ictni i domnisoara Birsan, doctorita spitalului .Arindsesti, a ayut tifos. Dr.Goldemberg s-a dus pc la AnnAsesti. Scoala de la Ale\ cni, la administratorul C. Marineseu.Preot ArmAsesti are miere, /ice Ubel. Jilate, 3 chile 'rapitfi navetA Cazdnesli. Suplinitoarcade .1a ANintele sa rAmlie. Obstea Maris Flisabeta" de morad a predat gnu 25 \ agoanenu s a plait arenda Eforiei Sf. ineri 2 Cistiuri. 5coala de la Alexeni In proastfi stare, Insens cd arc nesoic de vAruire si clic\ a gtainuri. A cere de pc acum autorizare de defrisare.Autori/atia de defrisare cu no. 20 939 915 de la Ministerul Domeniilor pentru Redea 14.Arest de judet la L rziceni, sA se intretie (brana) din bugetul arestului judetului. Lipsesctimbre in juder? E mai bine ca perceptorii sA fie deocamdatii obligati aS aibA Ural re. EleonoraStefan lonescu in Uryiceni, sotul era conducAtor de postA Focsani Odobesti, retribuit deslat,' ti lAsase 81 lei. \ a hia ceva? La conferinta subprefectilor sA se note2c slujbasii buni.Stridiciunile de care se plinge Eforia snit la Cayola BuyAu. JudecAtorul de la t rziceni areIn 'circumscriptie comune din etapele Urziceni si Lebliu. Nu i se primeste la Urziceni cores-pondente, citatii, mandate etc. pentru cornunele din etapa Lebliu. (De altfel cer,,ura e laMinister). Scoala de la Principesa Maria, de lingA Brostcni, nu functiontayA, Int AtAtoarea aplecat la Ploiesti: Zoe DrA;Anescu; sA vie, de Jur, suprimAm 70 %. Ta:sa contractului a plAtitlialichie 233 lei. Conferi»ta administratorilor de plasA. GlobeazA nemtii si incaseath ei 1 Pri-marill actual (non) din Munteni Burdu este Mihail Popescu si este si agent fiscal. Trebuie In-locuit prin vechiul primar Ion Petrescu. La CArdnesti net asta aclministratorului e bine, are numai100 lei lunar pentru mosafiri, prea putin. Registre pentru contabilitatea comunclor, pentru vitoduse la obor etc., de carauld etc. Tablouri de ciini in ficcare sat. Taxa de inarcat. Nici notarnlde Ia Balaciu, fuel cel de la CALAnesti nu c mare iucru de ei, dar n-atem altil. Mai ales ccdintli c belly. I a CAzdnesti, sprc pita, mosia Gantactuino, armata rusA arde magaiine cu rtufn valoarc de 200 000 lei; locuitorii din satele Ratiga, Cocora, Muntenii BuyAu ian griu de350 000 lei. N itc sc chic In Moldova din ordinul gut ermilui romfin in \ aloare de 60 000 lei.Stricdciimnile germano bulgare se ridicA la 130 000 lei. Perceptorii si agentii sA fie reculle'cliti.Tarrinul InclatA ce simte, refuid plata. Copiii ntrculi si n iri fArA a F fest Ircmii nici la pri-

13 ListA scrisa de altd mind.14 I arte din rnosia Alexeni.

pulilici.

A

9

Toll

st

www.dacoromanica.ro

11 Memorii, Corespondenta, Insemnari :173

marie, nici la biscrica, desi cxistau primar, notar ti popa. Cita anarhie 1 Si clod cuget cii stiltoameni cari doresc rex olutia I La conferinta administratorilor dc plasa: cc se poate face pentrureduccrea taxelor sau arenzii circiumilor? 11Iarita Dobre Visan, comuna Cazinesti, ma tine incurent. E perseculata de notar. Ofitcrii romani, capitan lierea i locotenent Eliad, la Cilza-

_nesti, sub cuvint cii tuica trebuie arsati, varsau parte, restul luau pe seama lor. Rechizitionau,spre pilda, butoaie cu brinza, dar nu le dau trupei ci le trimiteau la Bucuresti. SA nu semai et-porte porumb. Nu va fi pentru mincare. Porumbul c prost. Buxbaum sa mute coloanade la Cazinesti. E acolo de cloud luni. 'Magazine ocupate, n-are unde pune rapita. Romaniialearga la nemti cu diferitc petitii In loc de a le adresa prefecturci. Car dezlipiri de comune,contrar legii, pentru a se mentinc primari, car ajutoare etc.

Project de inspectie: 1) C5ldrasi-13iireinesti, 2) BarcinestiAlexeni, 3) AlexeniGirbovi (dejun a doua zi), 4) Glrbovi GrinduRevigaAndrasesti, 5) Andrasesti Slobozia(dejun) Grivita, 6) (',rivita Smirna Ja711,Tlindarei, 7) Luciu GiurgeniPiva PetriiTIndarei, 8) 1 Indarei Fetesti Ciulnita Calarasi.

Body Nfrtru tilinaci actual, Stefan Stefanescu, betiv; refugiat, n-are confirmare. Safie Ion I. Toplrceanu, e In sat. Sa-tni dea bugetele comunelor. Margbiloman, prizonicrii dinlalomita.

Cildrmi, 2 tulle sl. n. 1917Aft din Gazeta Germana" vestea mortii lui Maiorescu. Pierdere pentru tara, pierdere

mare pentru mine. Bucuresti, sindicat lalomita. 2 tulle seara. Caliirasi. Am la prinz la minepe generalul Buxbaum, comandant al districtului de o amabilitate coIritoare si totStatul sau major. Dotia zile mai nainte dadusem masa subprefectilor, chemati de mine laCilarasi In conferinti. Grcseala germanilor a lost de a fi plant integral recolta taranilor, lnaintede a se fi silvirsit muncile agricole. Prea uitiim cii Germania ar fi putut sa ne introduca admi-nistratia civila i vrem ca aceasta administratie sa sc emancipeze de cca militara. Fata cumizeria din Germania si de pc fronturi, sintem in paradis la Calarasi. Gazeta Bucurcstilor",cu data din 2 iulie, citeaza fraza lui Maiorcscu: Experienta te Invata sa pretuiesti mai multcaracterul dealt inteligenta". Pe la 191211 spunem lui Maiorescu, N orbindu-i de unul din Bismar-cii nostri, sa nu puie prea mull prat pc inteligenta ci mai mult pe caractcr. La 1913 mi-a spusca avcam dreptate. Intrigi la Calarasi. 0 doamna Eschisciolu (bulgar?) parc ca a Ingbitit unbaston. Abia rispunde la salut. Demnitate de provincie? Printesa Ratibor la 13elgrad I

Luni, 8 mune 1917. La Banca nationala va fi Schreineckc. Interne: 3 500 dati pentruechipamentul sergentilor, de procurat la Bucuresti prin minister; mai shit stocuri? Pentru 37oamcni. Leafa primarului de la Maltezi sit se mantic. Primesc la prefectura noti la ca doamnaCantacuzino ma cheama la Bucuresti fiindca un copil e bolnav. Plea cu trenul de 4 plin deIngrijorare. Seara, 10 1 2, gasesc pc Barbu cu dizenterie infectioasa pc punctul de a nu putcarezista. Dumnezeu sa mi-1 tie? Ce groaza I 15.

Lahovarestii In razboiul 1916: Totoi, intli ajutor sofer, apoi cind s-au dcsfiintat acestiajutori, si-a facut vint la Paris. Jeannot la Legatie; flub lui Emil la Legatie; fiul lui Al., Em.parasise cariera diplomatica, dar odata cu razboiul s-a Inapoiat la Paris. Numai Scarlat (Salau),care fusese germanofil, e la razboi. Filip i fratii lui in Ehetia.

A ajuns ca asupra simplului denunt al unei liganci sil se faca perchezitine politiciapoi sa se restituie tigincii obiectele ridicate de la ea de catrc politic ca lucruri de furat.Judecatorul Koslinsb invinuit de mituirc. La directorul prefecturei se prezinta un soldatgerman si revendica nista giste ca apartinindu-i. Cum sa nu $e fereasca dar autoritatile civiledo a mai face acte dc autoritate si ce prestigiu pot m ea ele? Chirita G. Petcu, notar cls. II,nelntrebuintat. Directorul prefectural, Manolescu, pare ca continua a lua bani de la clienti,ca avocat, pentru a le apara interescle. Contra politiei curg neincetat plingerile. Am cerut luiManolescu sa-mi ceara sa-1 suspend. Azi 21 tulle i-am cerut demisia 16.

Mot de Carp a Ia mort de Maiorcscu: II ne N a pas a Penterrement parcc qu'il ne fait pasdes visites qu'on ue liii rend pas ! Crud,I.

La 27 iulie si. n. 1917 sint chemat la Bucuresti, la Ministcrul de interne. Nenitescu1mi prezintil urmatorul text: Subsemnatii cetateni, mind convingcrea ca in Imprejurarile princare trace tam actiunea domnului P. P. Carp c singura in stare a reda Romaniei situatiuneapierduta, Ii Incredintam sarcina dc a apara drepturile tarii In negocierile cc se vor deschide

16 Scurte note despre o sedinta, probabil la Bucurestl, uncle sustine ca romanii se pricepmai bine sa=si exploateze pamintul decit ar face-o nemtii.

10 Citat din Memoriile contesei de Boigne, deja amintite, vol. IV, pl 235, privind insatis-factlile individului In raport cu societatea.

si

www.dacoromanica.ro

174 Memorii, CorespondentA, Insemnari 12

pentru dobindirea p5eii dorite de toii". Fusesern vestit de prietenul meu Tzigara ca era vorbadc asa ccA a. Am opinat ch 1) in calitate de prefect nu ma' cred indrituit de a umbla cupantahuza, 2) ca ma indoiesc de sinceritatea rnultora din cei ce vor semna, cad semnAturalor nu va decurge din convingere ob inilio a neccsitaiii pentru Romania de a fi alaturi dePuterile Centrale, 3) cA asemenea semnAturi, orielt de numeroase, nu pot spori autoritatea luiP. P. Carp, 4) cil nu stilt d unde a nAscut ideia unci asemenea propagande, cc o motivcazasi mai ales ce perspecthe de izbinda sint. In textul prezentat de Neniiescu vedeamr mai multeunchiri de politica interna: a se profita de situatia externA pentru a Inlitura pe Marghilomansi desi nu sint partizan al acestuia, doresc unanimitatea in chestia externa a celor ramasi fntcritoriul ocupat. Acestea se petreccau simbata. A dolia zi, seara, duminic5, Lupu Costaki aprinzit la tante Catherine. Se Intorcea de la Calinesti (Prabova), unde statuse vreo 2 Ale laP. P. Carp In vilegiatura acolo. Aflase c5 rezistasem la presinnea (Ie a face propaganda in lalomila.Mi-a spus: 1) ca formula are acordul lui P. P. Carp, 2) ca germanii o privesc binevoitor, 3) cAGalitia fiind curilita de rusi, Cernautii aproape ocupati, armata germanii intratA In Bum\ ina

pregatiri facindu-se impotriva Galaiilor, evacuarea Moldovei nu poate sa intfrzie prea mult,4) ca nu ne putem bizui nici pc rusi, nici pc Austro-Ungaria, nici pc Bulgaria, ci numai pc Ger-mania, de care ne leaga interese pur economice, 5) ca cel al carui glas c netigaduit ascultat laBerlin e P. P. Carp, 6) c5 acesta nu se poate insa prezenta acolo ca o simpli individualitate,oricit de marcanta, ci trebuic sa se prezinte ca reprezentant al doriMei poporului roman, 7)ca formula n-are nici sin caracter de partid, neputind fi vorha de altceva acum declt de ne-atirnarea si integritatea Orli. Ca se lucreazA (mi-o spusese i Tzigara) ca s5 se dobindeascaadeziunea lui Marghiloman. Ca e prematur a cugeta, ca acesta, de pc acum la cbestii internede vot si de expropriere. Carp se impune in imprejurarile actuale pentru sohitia chestiei externecare covirseste pe toate celelalte. Am venit dcci la CAlar4i cu un exemplar semnat de Lt.puKostaki si de Nenitescu.

ir

ti

www.dacoromanica.ro

OPINII

Pe marginea unei luerAri a lui NICOLAS DIATA, From Molclovia toMoldova. The Soviet-Romanian Territorial Dispute, Columbia -UniversityPress, New York, 1991, 194 p.

Apartinind colectiei ,,East European Monographs, Boulder", lucrarea lui Nicholas Dimareprezinta editia a Ila, revazuta i completata, a unut studin, destul de putin cunoscut inmediile stiintitice rornanesti, aparut In urma cu circa un deceniu: Bessarabia and Bukor'na.The Soviel-Romanian Territorial Disfule, New York, Columbia University Press, 1982.Aceasta revenire, perfect justificita, este astfel moth ata de autor: de la prima editie... multelucruri s-au petrecut In blocul rasaritean, care au afcctat profund disputa teritoriala dintreUniunea Sovietica si Romania. MoldoN a sovietica s-a 5cliimbat de asernenea radical, afirrin-du-5i specificul romanesc..."

Capitolul introductiv, extrem de succint, ofera cititorului o schità a ideilor majore ccvor fi clezvoltatc In celelalte opt capitole ale lucrarii. Autorul eNidentiaza faptul ca. din 1711

pina In 1944 marele ccin slay de la Basarit a invadat pbmintul romanesc de douisprezeceori, ultimele doria astfel de evenimente, din 1940 si 1944, insemnind pentru statul nostrupierderea a 20000 mile patrate (sau 51.000 km2) de teritoriu. Se subliniaza faptul ca intregteritoriul ocupat In 1940 era geografic clar delimitat de Ucraina, Nistrul despartind clmpiamonotona" a acesteia de linuturile deluroase basarabene. Noua republica SON icticb moldo-vencasca" a fast insd creata pe doar 2/3 din Basarabia, avind a suprafata de 13.012 milepatrate (sau 33.700 km2), hind deci ceva mai mare decit Belgia. in legatura cu disputa teri-toriala sovietio-romana, N. Dima citeaza, in incheierea scurtei introduceri, principalele surseedite de informare care i-au stat la dispozitie.

Urrnatorul capitol al earth este consacrat lurid incursiuni istorice care aminteste originilepoporului roman, aria sa de formare, vechimea i conthruitatea statalitatii sale. 0 atentie deo-sebita este acordatb formarii i afirmarii Tani Moldovei, evolutia ei din punct de vederepolitico-teritorial, In Evul Mediu si in Epoca Moderna. Referindu-se la intinderea teritorialaMoldovei medievale, N. Dima insista asupra insemnatatii Nistrului 5i a Marii Negre ca limiteale statului romanesc de la Est de Carpati. Se aminteste astfel de faptul ca mud din primii dom-nitori ai Moldovei se intitula cu mindrie stapinitor"... de la munte pina la mare", dar aus-a socotit neeesar a i se preeiza i numele, Roman 1, precurn si data la care a lost emis impor-tantul si cunoscutul document (30 martie 1392)1. Autorul nu Isi propune sa discute chestiuneainfluentei dincolo de Nistru a statului moldovenesc medieval, precum si cea a raspindirii demon-tului romanesc la rasarit de acest fluvin 2, demers pc care 1-am fi socotit oportun, si care ar fifacilitat oricum dezbaterea unor probleme pe care lucrarca le abordeaza ulterior, cum ar ficrearea R.A.S.S. Moldovenesti (1924), a R. S. Moldovenesti (1940) sau dificultatile trans-nistrene" ale actualei Republici Moldova.

N. Dima face de asemenea o utila trecere in revista imprejurarilor i consecintelor ane-'tarn din 1812, precum si a evolutiet raporlurilor romano-ruse cu privire la chestiunea basara-beana, pina la sfirsitul primuhri razboi mondial.

Capitolul al III-lea- se refera la raporturile statului national roman, faurit In 1918,cu Rusia sovietica, marcate de nerecunoasterea de catre guvernul de la Moscova a -actuluide la 27 martie/9 aprilie 1918. Sint evocate cunoscute asperitati, tensiuni, contacte diploma-tice, uncoil nereusite, alteorie urmate de o oarecare relaxare (cum au fost de exemplu anii1928-1934). Dupfi 1936 aceste raporturi s-au inrantatit, U.R.S.S.-ul abandonind politica

* Doeumenta Romaniae Historica, A, Moldova, vol. 1 (1384 1448), BucureSti,1975, p. 3.

2 Fara a ne propune sa realizam aid o bibliografie a problemei romanilor de dincolo deNistru, ne Ingaduim sa amintim doar cloud recente i intcresante materiale: Eugen Lozovan,Les Roumains orientaux: du Dniestr d Vladivastok, in Paul H. Stahl, Les Roumains orientaux,Paris, 1990, p. 13-15 in articolul lui Nicolae Dabija, Moldova de peste Nistru, strdvechi pdmtntmoldovenese, In Literatura si Arta" nr. 38 (23547)120 septembrie 1990, P. 6-7.

*,Revista istorica", tom III, nr, 1-2, p. 175.---181, 1992

www.dacoromanica.ro

176 Qpinii 2

litvinovianfi i apropiindu-se tot mai mult de Germania national-socialista, cu care a incheiatin cele din urma pactul de neagresiune din 23 august 1939.

In abordarea relatiilor romano-so. ietice interbelice o atentie speeiala este acordataconstituirii Bepublicii Autonomc Sovietice Socialiste Moldovenesti", In 1924. Putin timp dupiiesecul negocierilor de la Viena, In Uniunea Sovietica a inceput sa apara, in romaneste, publicatia

higardl Resit". In...septembrie 1.924 aici vazut lumina tiparului cererea unui grup de'rb-,mani" din Dubasari de a li se permite" sa intemeieze o republica autonoma. Desi autori-tatile sovietice au impus pentru noua, republica" numele de moldoveneascA", to mislead anddeceive public opinion once more", si au Inceput tot mai insistent sa vorbeasca despre moldo-veni ca despre o natiune distinctA, totusi, in primii ani ai republicii" anumite inconsecventes-au mentinut. Astfel, primele ziare si carti din republica" erau tiparite in romAneste, folo-sindu-se caractere latine, iar in 1926 moldovenii mai erau inrggistrati Ca romani. R.A.S.S.Moldoveneasca avea 8.300 km2 si o populatie de circa o jumiltate de milion de locuitnri,o treime fiind roinani. Motivul crearii acesteia de-a lungul frontierei cu Romania a foSt...to induce Moldavians in eastern Romania to agitate for incorporation into the SovietUnion". N. Dima reliefeaza ca aceeasi tchnica" era folosita de Moscova In multe alte cazuri,cum ar fi fasta republica karelofinfi". Este in acest sens citata afirmatia diplomatului americanRobert F. Kelly, conform careia, In anii douazeci, Moscova, nu avea intentia"... to try torecover Bessarabia by force of arms, but rather to keep Romania in a nervous state, con:-pelling her to maintain as many troops as possible under arms, thereby weaking her eco-nomically and fastering discontent among the laboring masses". Oricum, In perspectiVa,R.A.S.S.M. trebuia sa constituie leaganul Romaniei Sovietice"; ptna atunci republica" erao baza pentru activitati teroriste" contra integritatii i sigurantei statului national roma'.

0 parte importanta a capitolului al III-lea al cartii este consacrat anilor 1940-1944.Sint prezentate -pe larg Imprejurarile raptului din iunie 1940, evolutia situatiei politiceinBasarabia dupa intrarea trupelor de ocupal,ie. n iulie 1940 o delegatie a poporului muncitot"din Basarabia si Bucovina de Nord a sosit la Moscova. La 1 august 1940 Sovietul Suprema luat In discutic crearea unei Republici Sovietice Socialiste Moldovenesti. La 2 augnstSovietul Suprem stabilea formarea noii republici" si cerea Sovietelor Supreme ale MoldoVei

Ucrainei sã stabileasca hotarele intre cele doua republici" 3. Modul In care au fost traSeehotarele R.S.S. Moldovenesti", demonstra, arata. autorul ...that Moscow designed themin such a way as if ever forced to return Bessarabia, it would still try to retain the strategicnorthern and southern regions. Retaining Southern BeSsarabia through Ukraine, Russia hasdirect access to the Danube, and exercises a great deal of control and influence over itsnavigation and the two Romanian maritime ports of Braila and Galati... Soviet intereStto annex Northern Bukovina... was both ethnic and strategic. It fits well with the Sovietannexation of Carpatho-Ukraine, allowing the Soviet Union an easier and safer access toCentral Europe. The Carpato-Ukraine is strategically and geo-politically very important toRussia for it is an essy passage-way betwcen the Galician plateau and the Russian plains inthe east and the Hungarian plains and Central 'Europe in the west. The passage-way has beenused many times during hiStory by migrating peoples and 'invading armies".

N. Dima nu acordà p atentie speciala sitnatici Basarabiei In anii 1941-1944. Socotimca o lucrare care li propune sà abordeie problemelé disputci teritoriale romano-sovietice nupoate ocoli dezbaterea situatiei Basarabiei, Bucovinei de Nord si a Transnistriei in anii rilz-boiului antisovietic. Astfel, dacii In urma inchelerii cu succes a operatiilor militare In spatiuldintre Prut Nistru, Basarabia si Bucovina de Nord du fost reintegrate Romaniei, situatia Trans-nistriei (uncle operatiile militare s-au prelungit pinii spre sfirsitul toamnei, datorita rezistenteiOdessei) a fost oarecum diferita. Administratia tinutului a fost Incredintata de germaniromanilor, prin Conventia de la Tighina, din 28 august 19.41. Daca guvernatorul Transnistriei

subordonatii sai civili erau cetateni romani, in schimb cane ferate i navigatia depindeaude comandamentul militar german", avindu-se, In vedere interesele comune" de razboi".4.

Dupa 23 august 1944 Prutul a redevenit o linie de demarcatie intre romani. Autorulaminteste pc scurt despre activitatea Comisiei mixte romfino-sovietice pcntru stabilirea pe terma granitei, in anii 1948-1949.

3 V pe larg, * * *, Pactul Molotov-Ribbentrop i consecinfele 1W pentru Basarabia. Cule-gere de documente, Chisinau, Universitas, p. 92-102. N. Dima nu se refera la scrisoarea din1946 a secretarului C.C. al P..C.(b.) din Moldova, N. Salagor si a presedintelni Consiliului deMinistri al R S.S.M., N. Koval mitre I.V. Stalin privind relntoarcereatn componenta R.S.S.Moldovenesti a judetelor Basarabiei Hotin, Akkerman si Ismail" Ibidern, p. 113-116).

4 * * *, Aspects des relations russo-rountaines. Retrospectives et orientations, I, Paris1967, p. 167.

a

si

5

www.dacoromanica.ro

3 Opinii 177

Ultima parte a capitolului al lucrarii se refera la istoricul prezentei rusesti la gurileDunarii si la importanta pc care aeest mare curs de apii a avut-o in diplomatia St. Peterersburgu-lui Si apoi a Moscovei. Este abordatil Si problema Insulei Serpi tor. Autorul arata ca insularespectivii, precum 5i Delta Dunarii, nu fost atribuite Moldovei prin Tratatul de Pacede la Paris din 1856 5 tar prin Tratatul de Pace de la Berlin din 1878 aceste teritorii au fostconfirmate Romaniei independente. U.R.S.S. nu a cerut si nu a ocupat acest teritoriu, niciIn 1940 si nici In 1944. Enciclopediile occidentale continuau, pina in anii saizeci, sä considereinsula ca apartinind Romaniei. Totusi, in 1950, Moscova ceruse Bucurestiului sa-i cedeze insula.Aparent, arata N. Dima, ... Bucharest accepted the Soviet request and the two countriessigned an agreement to this effect. The agreement was concluded by low-level represen-tative and unexpectedly was never ratified. Consequently, from a legal international point of

ie w, the accord is void".Ni se pare surprinzator faptul ca, din acelasi punct de vedere, anume al dreptului

international, autorul nu ii propune sa discute problemele tcritoriale legate de prevederileCon-enjiei.de arrnistitiu de la Moscova, din 12 septembrie 1944 si ale Tratatului de Pace de la

Paris, din 10 februarie 1947. Exceptind f iptul ea ambele documente erau marcate de viciul(le consimtamint, inevitabil de altfel in conditiile in care Romania Infrinta" trebuie sä acceptepunctul de vedere al invingatorilor, un aspect ni se infatiseazil ea deosebit de important. Astfel,Conventia de armistitiu din 12 septembrie 1944 prevede, prin articolul 4, cil se restabilestefronticra de stat intre Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice i Romania, stabilità prin Con-mutter sovieto-rorrdnd din 28 iunie 1940" 6 (cubl. ns.). Articolul 1 al Tratatului de Pace de laParis, din 10 februarie 1947 prevede ca frciitierele Romaniei, indicate In harta anexata Trata-tului de fain' vor fi cele care erau In fiinta la 1 ianuarie 1941, cu exceptia frontierei romano-ungare care este definita In articolul 2 al Tratatului de fata. Frontiera romOno-sovielied esteestfel fixald in con for nritotecu A cordul Societo-1 orran din 28 tunic 1940 (subl. ns.) si cu Acordulsovieto-cehoslovac din 29 iunie 1945" 7 . Dar la 28 iunie 1940 nu s-a semnat nici o Conventie"si nici un Acord" intre Rrmania si U.B.S.S., risrunsul roman din ziva respectiva la a douanota ultimativa sovietica eccIncI necesitatea de ...a evita gravele urmari pe care le-ar ayesrecurgerea la forta" i mentionlnd cii guvernul roman se cede silit sd prinleascd condiliile deecacuare srecificate in risrunsul sovietic"8 (subl. ns.), fapt ce excludea orice acceptare a partiironiane de a recunoaste" de jure" cedarea teritoriului revendicat prin prima nota ultirnativa

Indraznim deci sa socotim regretabil faptul ca autorul nu si-a propus o dezbaterea aspectelor de natura politico-telitoriala ale cclor doua documente mai sus amintite, careau precizat statutul tarii noastre in primele decenii postbelice.

Capitolele IV si V se refera la sovietizarea" Moldovei dintre Prut i Nistru, precumsi la schimbarile socioeconomice Si etnodemografice determinate in republica" de politicaCentrului". 0 prima faza a sovietizarii" a fost intre iunie 1940 iunie 1941. Chiar dea 28 iunie 1940 a lost anuntata aplicarea Decretului sovietic din 8 noiembrie 1917 privindnationalizarea pamintului si a intreprinderilor marl; astfel in octombrie acelasi an eraunationalizate" 487 de Intreprinderi. In aaelasi timp, arata N. Dima, cam 100.000 moldoveniau trebuit sa piece voluntari" spre diferite centre industriale sovietice.

In septembrie 1940 au fost aduse circa 900 cadre didactice din Ucraina i Rusia, faptce a marcat un pas important pe calea rusificarii Invatamlntului. Armatei Ii revenea o misiuneaseminatoare: citeva sute de mii de basarabeni au fost inrolati In Armata Rosie.

In ianuarie 1941 In Basarabia au avut loc alegeri atit pentru Sovietul Suprem alU.R.S.S., cit i pentru Sovietul Suprem al R.S.S.M.: 99,5% din voturi au fost pentru candida-tii comunisti. In luna urmatoare a avut loc Congresul P. C. Moldovenesc, la care au partici-pat 215 delegati reprezentind 6.226 membri.

In preajma inceperii razboiului antisovietic, masurile de deportare a populatiei s-auintensificat. Astfel, pina In iunie 1941 au fost deportate din Bucovina de Nord si Basarabiacirca 150.000 persoane.

In primavara si in vara anului 1944, chid Armata Rosie a revenit in Basarabia, aavut loc o noua invazie de specialisti", al caror numar este apreciat de N. Dima la cttevamii. Activitatea" acestora a provocat un adevarat baos In economia republicii". Viala

5 Totusi, autorul omite sa aminteasca ea, dupa 1856, Delta Dunirii si Insula Scrpilorau lost, pina la urma, atribuite Imperiului otoman, prin doua documente semnate la Paris:Protocolul din 25 decembrie 1856/6 ianuarie 1857, confirmat de Tratatul din 7/19 iunie 1857.

6 t . Lache Gh. Tutui, Romania vi Conferinla de Pace de la Paris din 1040, Cluj, 1978,p. 316.

7 Ibidem, p. 325.8 * * * , 23 August 1944. Doetunente 1969-194 3, I, Bucureti, 1984, p. 83.

12 c.338D

ITT

s

www.dacoromanica.ro

178 Opinii 4

spirituala a fost aproape nimicità: catedrala din Chisingu, refAcutà (fusese distrusä partialIn urma rAzboiului), a cdpAtat o destinatie laicA, iar circa douAzeci de mAnAstiri din secoleleXV si XVI au fost lAsate In ruinA, distruse sau transformate in depozite".

Autorul acordA o atentie specialA activitAtii In R.S.S.M. a lui L. Brejnev, numit In1950 prim-secretar al P.G.M. Se apreciazA ca ...Brezhnev's work in Moldavia with Krushchevwere instrumental in his climbing to the supreme leadership, in Moscow". P.G.M. a fostsupus In acei ani unor drastice epurAri.

Politica economicA a Centrului" fatA de R.S.S.M. a fost fluctuantS. PM'S in 1952republica" era socotitS un simplu hinterland agricol". Ulterior, Sovietul Suprem al U.R.S.S.a adoptat un decret pentru dezvoltarea industriei alimentare in Moldova, dar intreaga dez-voltare economicd a R.S.S.M. was subordinated to the general Soviet needs".

A fost amplificatA politica de emigrare fortatS. Erau vizate In special tinuturile dincentrul Basarabiei, populate mai ales cu romAni. Zonele de destinatie ale deportatilor erauKazastanul, Astrahanul i Pa\ lodar. N. Dirna nu se referA insit in mod special la masiveledeportAri staliniste din vara anului 1949. Astfel, amintim faptul cA, in conformitate cu hotAri-rea Gonsiliului de Ministri al R. S. S. Moldovenesti din 28 iunic 1949 au fost deportate dinrepublicA 11.342 familii 9.

Bineinteles, politica Gentruhd" nu putea fi lipsitS in Basarabia de urmAri etno-demografice. La orase elementul slavofon a cistigat in pondere. (astfel romanii reprezentauIn 1970 doar 37% din populatia Chiin5ului, fiind totusi eel mai numeros grup etnic dincapitala R.S.S.M.). In mediul rural el ementul moldovenesc 3i-a pAstrat insA preponderenta,desi, subliniazd autorul, din vara lui 1944 si pinS In 1979, over 500.000 Russians, Ukrainiansand other non-Romanians have settled in present Soviet Moldavia". Aceste deplasAri de popu-latie nu au avut fireste in vedere progresul economic al republicii' asa cum sustineau oficiali-tSilo sovietice: According to various Soviet writers, the recent industrial developmentof Moldavia was achieved with the help of many specialists and workers from Russia, theUkraine and other republics". N. Dima isi Insuseste deci punctul de vedere occidental cuprivire la situatia economicA a Basarabiei in anii optzeci: In spite of her recent develop-ment, many western researches have reached the conclusion that Moldavia is still a negleetedprovince She continues to be a highly exploited periphery of Russia, with hes Romanianmajority struggling for survival". Gonsiderdin, in continuare, ca utilS reproducerea tabeluluiprivitor la evolutia situatiei etno-demografica a R.S.S.M. in anii 1959-1979; se observAusor cA romAnii si-au conservat majoritatea absolutA.

Table 4 (p. 76)

Nationality composition of soviet Moldavia: 1959-1979

1959 1970 1979Incr.

TOTAL % TOTAL % TOTAL %

ROMANIANS 1.888.229 65,4 2.303.916 64,6 2.524.687 64,6 9,6UKRAINIANS 420.820 14,6 506.560 19,2 560.679 14,2 10,7RUSSIANS 292.930 10,2 414.444 11,6 505.730 12,8 12,2GAGAUZI 95.856 3,3 124.902 3,5 138.000 3,5 10,4JEWS 95.107 3,3 98.072 2,7 80.127 2,0BULGARIANS 61.652 2,1 73.776 2,1 80.555 2,0 9,5BELORUSSIANS 5.977 0,2 10.327 0,3 13.874 0,4 34,4GYPSIES 7.265 0,3 9.235 0,3POLES 4.783 0,2 4.899 0,1TATARS 1.047 1.859ARMENIANS 1.218 1.336OTHERS 9.593 0,3 19.547 0,6 44.994 1,1 130,2

TOTAL 2.884.477 100,0 3.568.873 100,0 3:949.756 100,0 10,7

9 V., pe larg, articolul lui Nicolae Movileanu, Deporldri ci iminale in Moldova socialistA",nr. 154 (17463)/5 iulie 1990, p, 4.

1

-- -

- - -- -- --- - -

www.dacoromanica.ro

5 Opinii 179

Alaturám*i tabelul privitor la situatia etnica. In 1989, cu cre§terile procentuale pentrudeceniul 1979-1989:

Table 11 (p. 135)Nationality composition of soviet Moldavia: 1989 and 1979-1989 increase

NATIONALITY TOTAL 0-/0 INCREASE

SOY. IN-CREASE

ROMANIANS 2.797.226 64,5 11 13UKRAINIANS 600.366 13,8 7 4RUSSIANS 562.069 13,0 11 6GAGAUZI 153.458* 3,5 11 14BI'LGARIANS 88 419* 2,0 9 3JEWS 65.672 1,5BELORUSSIANS 19.608 0,4 40 6GYPSIES 11.571 0,3GERMANS 7.335 0,2POLES 4.739 0,1TATARS 3.392ARMENIANS 2.873AZERI 2.642UZBEKS 1.391CHUVASH 1.204KAZAKIIS 1.108GEORGIANS 1.102MORDVINIANS 1.088LITHUANIANS 947OTHERS

TOTAL 4.335.360 100 10 9

* Total GAGAUZI and BULGARIANS in the USSR: 198000 and 373000.

Prezentam, In sfir*it, socotindu-1 drept deosebit de interesant, i tabelul cu sitnatiaelementului românesc pe Intreaga URSS, In 1989:

Table 13 (p. 137)Romanians in the Soviet Union by union republics 1989

REPUBLIC TOTAL % IN-CREASE %DISPERSION

MOLDOVA 2.797.226 11 80,6**(81,6 In 79)UKRAINE 459.350 11 13,1 (13,4 In 79)RUSSIA (RSFSR) 178.667 (76) 5,0 (3,3 In 79)KAZAKHSTAN 34.053 (13) 0,1UZBEK I STAN 6.113 (95)GEORGIA 2.904 (21)BELORUSSIA 5.116 (75)LATVIA 4.161 (192)TURKMENIA 2.536 (66)AZERBAYDZHAN 1.966 (43)KIRGIZIA 1.936 (43)L ITHUANIA 1.623 (128)ESTONIA 1.303 (77)TADZHIKISTAN 912 (57)ARMENIA 557 (67)

TOTAL 3.498.423 13* Vigures in parantheses reprezent only those defined as Moldavians.** 83 percent if those still listed as Romanians (145.918) are excluded.

°A;

www.dacoromanica.ro

180 Opinii 6

Autorul mentioneaza faptul, altminteri binecunoscut ca unii autori sovietici oficiali"fac distinctie fntre moldoveni" i romani, considerindu-i natiuni diferite, ce vorbesc, liecarein parte, o limbA diferitA. Autorul acorda un spatiu insenmat (p. 96-117) problemelor denatura geolingvistica din Basarabia din perioada anterioara proclaniarii suveranitatii si maiapoi a independentel Republicii Moldova.

N. Dima se refera, in acest context, si la situatia romanilor din Ucraina, precumdin restul U.R.S.S. Astfel, oficial, este admisa cifra de peste 400.000 romani In Ucraina,grupati mai ales in tinuturile care au apartinut Romaniei Mari, dar raspinditi si in regiunilecentrale i rasaritene ale accsteia. Este de asemenea prezentata situatia elementului roma-nese in Rusia, Caucazul de Nord, Kazastan etc., datele fiind sintetizate intr-un foarte cu-prinzator tabel (p. 109).

In cele ce urmeaza ne vom referi pe scurt la acca parte a hicrarii lui N. Dima consa-crata reactiei romanesti din anii cincizcci-saptezeci fatã de situatia Basarabiei si a Bucovineide Nord (p. 47-59). Autorul reliefeaza faptul cd circa un deceniu un deceniu i jumatatedupa evenimentele din august 1944 Romania was ruled over by the Soviet troops, thenewly created secret police and by fear and terms". Insa dupa moartea lui Stalin, si mai,ales dupa retragerea trupelor strAine, in 1958, the situation began to change gradually".N. Dima prezinta acele elemente politice, culturale etc. care au punctat relativa depasirede catre Romania, a situatiei de stat satelit. La ingemanarea deceniilor sase i apte Roma-nia a fnceput sa se apropie de R. P. ChinezA acting as a mediator between the two giants";in aceste conditii chestiunea Basarabiei si a Bucovthei de Nord a devenit un element defrictiune important in relatiile romano-sovietice. Nona atitudine a Partidului MuncitorescRoman este astfel explicata de autor: ...the Party, which was all long rejected by themajority of the population, foresaw a possible way of approaching the people by shiftingto a modicum of nationalism". Evolutia raporturilor romano-sovietice este privitA de N. Dimaprin prisma Memoriilor" lui Hrusciov (a caror autenticitate este insa acceptatá cu rezerve).Dupa o vizita, la nivel Malt in R. P. Chineza, partea romand i-a informat pe sovietici inlegfitura cu discutiile purtate la Beijing, neuitind sd aminteasca declaratiile chinezilor con-form carora U.R.S.S. a anexat Basarabia de la Romania. Intr-o declaratie careia i s-a facuto larga publicitate, Mao declarase ca . . . sint prea multe tinuturi ocupate de U.R.S. S. ...Rushsi-au insusit o parte din Romania... a venit timpul sa puneni capat acestei imparteli".

La putina vreme de la declansarca conflictului teritorial", Hrusciov a fost inlocuitcu Brejnev, iar In Romania, locul lui Gh Gheorghiu-Dej 1-a luat Nicolae Ceausescu, care,arata N. Dima ...realized that nationalism was his ticket to popularity and endorsedtacitly the Romanian territorial claims". Romania va deveni astfel rAtficita" (the maverick")blocului sovietic. Pentru Inceput, confruntarea era mai curind ... a subtle and scholary con-frontation". Vechea statie de radio de 50 km din lasi a fost inlocuita en un emitAtor deIt 000 kw, care fireste acoperea" Basarabia si Bucovina de Nord. Intructt nationalismulromanese fncepea sa se manifeste i in R.S.S.M., reactia Moscovei a devenit more and morefuriously". Istoriografia romaneasca a inceput sa fie atacata cu tot mai multà vehement.a.Disputa a limbrAcat deci curind o forma istortograficA". Centrul" a replicat, cautind salimiteze con tactele basarabenilor cu Romania. Autorizatia de a vizita Romania era tot maigreu acordata, iar periodicele i cartile din Romania erau tot mai putin agreate. Astfel, frianii saizeci, numarul abonamentelor la publicatiile din Romania a scazut in Moldova sovie-ticA" de doua-trei ori, iar din librarii au inceput sa dispara secloarele de carte tipaiita In Roma-nia. Totusi, anumite contacte eulturale dainuiese. N. Dima citeaza tn acest sens turneulformatiei Mondial", care a atras la Teatrul de Vara din ChisinAu (cu o capacitate de saptemii locuri) douasprezece mii de spectatori, recitalul durtnd pind la ora trei a.m., iar inter-pretii fithd aclainati cu cuvintele Fratilorl Fratilorl".

In pofida acestor Bucurestiul a hotgrit totusi sa reinoiasefi in 1970 tratatulde prietenie sovieto-roman,.'eare, accentueazd autorul, prevedea inviolabilitatea fronticrelor.Dar disputa se mentine in plan istoriografic, N. Dima citind o serie de aparitii editorialesovietice care ti propuneau sa demonstrcze caracterul ethic distinct al moldovenilor" fatade romani. Nici semnarea acordurilor de la Helsinki wich legitimize and guarantee the post-bellum European boundaries" nu a schimbat radical tonul disputei. De aceea, in mai 1976,a lost trimis la Bucuresti, pentru discutii prietenesti" o thalta oficialitate civilã sovietica,Konstantin Katusev, precum si un important general, Alexei Iepisev. In acelasi timp, Moscovamobilized its loyal Eastern European friends to join her in criticizing, harassing and challen-ging Romania"; ea si in 1940 a lost stimulat iredentismul maghiar. Liderul roman si-areconsiderat partial pozitia, declarind elteva zile mai tirziu ca Romania nu revendica teritoriide la vecinii sai, dar a adaugat ea* incercarile de a falsifica faptele istorice nu servesc lanimic. In august 1976 presedintele Romaniei a vizitat R.S.S.M., iar liderul P.C.M., I. I. Bodiuli-a intors curind vizita. N. Dima arata ca discursul rostit la Chisingu de seful statului roman

si

frieliuni,

www.dacoromanica.ro

7 Opinii 181

a provocat o mare dezamagire basarabenilor. Frictiunile au persistat frisk desi contactele lanivel Malt romfino-moldovenesti" s-au mentinut (intilnirile din hmie si septernbrie 1979).La Congresul mondial al istoricilor (Bucuresti, 1980) problema Basarabiei a marcat o relnoirea polemicii" sovieto-romfine. Impresia lasata, concbide N. Dirna, era cA Romania astepta...for the right moment to finally achieve her ethnic and territorial reintegration".

Capitolul al VII-lea al lucrarii este consacrat identitatii culturale a romanilor basara-bent 0 nord-bucovineni. Sint avute in vedere, pe baza a numeroase publicatii, statistici etc.particularitatile dezvoltarii tiinei, cducatiei, mijloacelor de mass-media, modul In care aufost conservate folclorul, traditiile, etc., In condiliile eforturilor facute de Centru" de a creao literaturA i o culturA moldoveneascA".

Penultimul capitol, al inexistent, in edilia din 1982, priveste ridicarea poli-tica a romanilor sovietici" din anii optzeci 0 de la inceputul acestui deceniu. Sint prezen-tate implicatiile erei" Gorbaciov pe main] sting al Prutuhii. Anul 1989 este socotit pentrumoldoverri" drept un an al adevarului". In rnartie 1989 intelectualii moldoveni reusesc sA tipA-reascA In lituania Glasul", primul periodic ce folosea grafia latina: In mai acelasi anla Chisinanse Intemeiaza Frontul Popular Moldovenese, recunoseut oficial in octombrie. Este subliniatAsi InsemnAtatea marii adunari din 27 august 1989, K.G.B.-ul local apreciind cifra participanti-lor la cca. 750.000. Privitor la situalia externA" a luptei nationale a romanilor de dincolode Prut, N. Dima apreciaza astfel contextul: As long as Romania remained under Ceausescu,Moscow had little reason to worry about Moldavia. The Moldavian Romanians might haverejected the Soviet system, but they had nowhere to go". Autorul nu comenteazii declara-

facute la Congresul al XIV-al P.C.R. de secretarul general al acestuia cu privire la pactulMolotov-Ribbentrop.

In Incheierea capitolului VIII, N. Dima se refera la reactia sovictica fatA de efor-tunic Moldovei din stinga Prutului indreptate spre independentk la republicile" nistreanA

gagauza si nesiguranta viitorului" Basarabiei. Este citata afirmalia liderului F.P.M., lurie"Iowa, facula cu prilejul unei vizite recente in S.U.A., conform careia desavirsirea unificariiromanilor ar mai putea astepta o vreme, dar secolul al XXI-leati va gAsi pe toti romanii...united under one flag, living in one country, democratic and free of comunism".

Ultimul capitol, al IX-Ica, sugcstiv intitulat In loe de concluzii", evocind complexita-tea situatiei (instabilitatea tot mai accentuatA a U.R.S.S., aspiratiile nationaliste ale Ucrai-nei etc.), Ii propune sA incheie lucrarea en o nota optimistA: A hopeful final self-determina-tion coupled with a new boundary delineation and a comprehensive population exchange maylay the foundation of peace and stability in oile of the most troubled and unstable areas ofEastern Europe".

0 bogata i foarte unlit bibliografie insoteste textul.Fireste, o serie de chestiuni abordate In lucrare ar putea fi adincite, iar evaluarea unor

situatii In lipsa posibilitatti consultArii unui material inedit, de arhivk sau In absenta perspec-tivci uferite de seurgerea timpului, ar putea sa nu continue anumite judectiti de valoare sauar putea invalida anumite concluzii, dar, In final, considerAm luerarea lui Nicholas Dimadrept extrem de binevenitk demersul stiintific al autorului acoperincl o lipsa realA a istorieirelatiilor ronaAno-sovietice.

Sever Mireea Catalan

VIII lea,

tine

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

VIATA STIINTIFIC A

SESIUNEA TIINTIFICA ANUALA DE COMUNICARIA INSTITUTULUI DE ISTORIE N. IORGA"

Sesitmea anualA de comunicari stiintifice a Institutului N. Iorga", desfasuratA Inzilele de 23 si 24 octombrie 1991, s-a bucurat de participarea unor nume consacrate ale isto-riografiei noastre, oferindu-se In acelasi limp unor mai tineri cercetatori posibilitatea de a-siface cunoscute i derbatute rezultatele activitatii tor.

Sesiunea a fost deschis5, printr-un scurt cuvint, de dr. $erhan Papacostea, directorulInstitutului N. forge".

Comunicarea lui Viorel Achim, Consideralii asupra adunarilor judiciare reunite aledistrictelor din Banal in secolele XIV XV, pornind de la situatia concretti relex atA documentarsi in contextul informatiei de ansamblu asupra regiunii, a analizat cele opt aduntiri judiciare(desifisurate intre 1390-1452), ce an reunit nobili si cnezi provenind din douti sau mai multedistricte romanesti banatene. Concluziile evidentiaza ca explicatia acestei formule de organi-zare a forurilor de judecatti este diferita de la caz la caz, institutia judiciard romaneascArellcclincl anumite diferente zonate existente in interiorul reginnii de sud-est a Banatului. Acestedeosebiri, a conchis autond, sint determinate de momentul diferit In care au fost supuse

magbiare, pe de o.parte teritoriul viitoarelor districte (organizate la mijlocul secoluluial XIV-lea) Comiat, Birzava, Carasova, llidia i Almaj, iar pe de altil parte culoarul TimisCerna (undo din aceeasi epocA existti districtele Lugob Caren, Sebes si Mehadia).

Comunicarea Benet Caran, Politica central europeana a liii 'Italia Corvin i implicaliilepentru frontul antiotoman este rodul unor investigatti do arhivti In lard si In Ungana.

Ideeb centra15, In jurul careia s-au concentrat argumentele demonstratiet, este aceea CA MattaCorvin a partisit lupta antiotoinan5, ca un scop politic permanent, angrenindu-se intr-o opera-Wale mililara de mare anvergura in centrul Europei. Necesitatile acestei actiunt au fost deo-potriva economice, politice i militare, regele Ungariet vizind, In concurenta cu I Tabsburgiisi Jagiellonii, sA interneieze propriul stiu regat dunarean". Aspectele noi prezentate de comu-ni6are sint cele legate de evocarea tratativelor diplomatice cu Imperiul otoman, prin careperiodic Matia si-a asigurat spatele si flancurile, in condititle in care frontul principal il repre-zdnta Boemia si ulterior Austria. S-au adus argumente in favoarea ideii ca in 1468 s-a inche-tat un armistitiu cu Imperiul otoman, de fapt o pace separatil, prin care Ungaria isi paraseaaliatul (Venetia), pentru a se angaja cu toatc fortele in r5zboaiele boerne". Un alt aspectnthr al cercetarii a fost si cel prin care s-a demonstrat ca in 1483 tratatul de pace turco-ungara cuptins in mod explicit si Tara Romaneasca, nu numai Moldova, cum s-a crezut pinA in pre-zent. De asemenea, comunicarea a introdus In circuitul istoriografic si textul tratatului depace turco-ungar din 1488, privitor la cele doua tad romane, asa cum a lost el tradus deistoricul maghiar G. Hazai.

Comunicarea Un document turcesc incdit din 15 70 despre Braila (Anca Popescu) a luatin disculie un Kanun-name (Cod de legi) pentru tirgul i schela BrAilei in a doua jumatatea secolului al XVI-lea. Fundamental fiscal, documentul permite sesizarea unor aspecte eco-nôtnico-sociale si institutionale, putin cunoscute, caracteristice BrAilei otomane, la numai 30 deani de la cucerirea ci de cittre turd.

In comuniearea sa intitulatã Un dregator al lui Vitea ul in Transilvania, dr. StefanAndreescu s-a ocupat de hiografia ce se ascunde Ii spatele unei semnaturi, Georgius Pithar,provisor Albensis", aflat5 pe o scrisoare redactatA in Alba Julia, la 11 mai 1600, acest personajfiind de fapt un roman bandtean, originar din Caransebes, cunoscut si sub numele Bortun".Pe terneiul unui act intern din Tara Romaneasca a fost identificat cu Ufl anume Giurgiulpitarul", rAsplAtit de Mihai Viteazul cn satul Somorul din jud. Mehedinti pentru serviciileaduse lui. Exista i alte repere documentare, a subliniat autorul, care par sti ateste Ca perso-najul In cauzti se gasea in Tara Romaneasca incii din 1595, indeplinind functia de vornicde curte" la Bncuresti. Aceste antecedente au justificat alegerea lui pentru functia similaràde provisor" al resedintei din Alba Iulia a lui Mihai Viteazul.

Revista MoricA", torn III, nr. 1-2, T.. 183-190, 1992

regalit5tii

et

Mihai

9

www.dacoromanica.ro

184 Viata stiintifica 2

Materialul lui Adrian Tertccel, Informalii noi Trivind campania mililard olomand din17-1 in Moldova (cuprinse in Jurnalul" lui Ahmed bin Malimud) si-a propus sã pima' Invaloare un izvor narativ otornan necunoscut in istoriografia romaneasca: Jurnalul" ( De I ler" )lui Ahmed bin Mahmud, secretar al vistieriei otomane, privind campania militara otomanadin 1711 In Moldova. Textul Jurnalului" a lost publicat In 1969, in Turcia, in turco-osmana,de care prof. dr. Akdcs Nimet Karat, fiind tradus integral de autor (traducere aftatadeocamdata In manuscris). Dupa cum se stie, in iulic 1711, armata otomana a invins 1 aStanilesti oastea ruso-romana comandata de land Petru cel Mare si de domnul Moldovei,Dimitrie Cantemir. S-a aratat ca desi Ahmed bin Mahmud ne aduce putine stiri noi privindactiunile intreprinse de Petru cel Marc si Dimitrie Cantemir, acest autor otoman ne oferilInsa informatii noi, necunoscute In istoriografia noastra, cu privire la activitiitile militarepolitico-diplomatice Intreprinse de armata otomana si de marii demnitari ai Inaltei PortiIn 1711, interesante fiind si stink referitoare la starca de spirit care domnea atunci In tabilraotomana; de altfel, din textul Jurnalului" reiese clar situat ia de criza i declinul Imperiuluiotoman, inclusiv pe plan militar, victoria de la Stanilestitiind obtinuta In extremis de o armataotomana demoralizata si cu un nivel scazut de disciplina. Chiar otomanii, a concluzionatautorul, au considerat victoria obtinula de ei ca pe Ufl adevarat miracol, (lama in ultimainstanla de Allah cel Preainalt".

Comunicarea P.1i1ica exrapsionisid a Rusiel la sfirilul secolului al XVIII-lea. Noicontlibufli documeniare (Marian Stroia) pornind de la depistqrea, In sectia de microfilme aArhivelor Statului din Bucuresti, a originalului diplomei i instructiunilor primului consulrus in Principate, S. Loscariov, a procedat la reconstituirea cadrului intern si internationalIn care acesta si-a desfilsurat activitatea. S-a evidenliat caracterul inedit al in orului folosit,raportat la marturii de epoca deja cunoscute. Materialul documentar analizat este cons ideratde autor Ca reflectInd un episod semnificativ al luptei pentru putere din Rasta Ecaterinci II,ilustrind In acelasi limp tendintele acaparatoare ale Imperiului Homanovilor.

Demersul lui Armand Gosu, Allludini i rcaciii rata de ideca anexdrii farilor romdne decalre Busia (1606-181?) a in entariat mai multe optiuni de politica externa ale clasei supra-puse din societatea iuseasca in problema ocuparii principatelor romane si a urmilrit feint Incare acestea au variat In functie de modificarea situatiei internationale. Totodata au fost pre-zentatc si uncle din consideratiile pc care unii oameni politici influenti le-au ehi culat argn-rnentindu-si o pozitie sau alta. Nu au fost neglijate nici atitudinile altor importanti sefi destate si diplomati europeni din epoca respectiva. In contradictie cu aceste poritii apare optiu-nea until elvetian, Frederic Cesar de La Harpe, fostul preceptor al tarului Alcxandru I.La Harpe s-a ocupat in trei scrisori expediale tarului in intervalul 1808-1811 de problemajalailor romane: Alexandru I era sfatuit sa nu anexeze principatcle duniirene, de aici putInddecurge pentru Busia o seama de consecinte negative. Cea mai marc parte a argumentelorprezentate de La liarpe, a reliefat autoru!, isi an originea in ideologia iluminista europeana.Invatatul elvetian, se colicluzioneaza in final, In comparatie cu contemporanii sai, reprezintiun personaj singular, alit prin faptul ca se opune proiectatei anexiiri a MoldoN ei si TaniRomanesti, cit i prin consideratiile sale, prezentate tarului, pc marginca acestui subicctde politica curopeana.

Analiza Lucia Taft& Ideile de modernizare a Tarilor Romane in prima jumalate asecolului XIX, se refera la eforturile de adaptare la conditiile romanesti a unor institutii spe-cifice societatilor avansate, occidentale, evocindu-se adevarate num de plciada ale vietiipolitica i culturale romanesti, precum si momenta care au jalonat formarca in PrincipateleRomane a structurilor specifice societatii civile. Autoarea a accentuat insemnatatea ideilorliberalismului european de sorginte germano-austriaca si franceza" in gindirca generatieipasoptiste si implicatiile acestui curent pentru devenirea Romaniei moderne.

Comunicarca P, izeipiul fiIeqriidiii icritoriale in polilica romdneasrd in trernea lui Ale-ircandru loan Cu a (prezentata de SeNer Mircea Catalan) a aborclat problematica unei majoreconceptii de politica externa a domnitorului Al. I. Cuza: apararca integritatii statului natio-nal roman, asigurarea inviolabilitatii fronticrelor acestuia. S-a evidentiat faptul ca accastapolitica a fost o forma prin care Principatele Unite, in epoca o entitate politico-teritorialaInca lipsita de atributele suveranitiltii i independentei, s-au identificat cu un subject de dreptinternational. Au fost prezentate, pe baza de documente, in buna parte inedite, conseeinteleacestei politici de aparare a integritatii teritoriale pentru relatiile Principatelor Unite cu impe-rine vecine. 0 atentie anume s-a acordat relatiilor noastre cu St. Pctersburgul si, In acest context,comunicarea a comentat mai multe documente inedite privitoare la actiunile separatiste deacum 130 de ani ale bulgarilor" din judetele retrocedate Moldovei in 1856.

Europa fi Piiz cilatele Punärene in vizinnea unor calalori sirdini din prima jumlikdea secolului XIX a fost tema dezvoltata de dr. *erban Radulescu-Zoner. Autorul a evidentiat

sl

1

www.dacoromanica.ro

3 Viata stiintifica 185

cl sporirea insemnatatii diplomatice a crizei orientale s-a manifestat si pc plan literar, spa-tial sud-est curopean reflectindu-se astfel mai pregnant in lucrarile cu caracter memoralistic(mai ales jurnale de c5i-11one). Sursele analizate de limba germana shit priNite ca o inte-reSanta f Acta a curentului romantic in literatura. Valoarea operelor discutate, sugereaza auto-rul,.este inegala, multi din calatorii straini ce au trecut pe la noi dovedind superficialitate subaspectul finetci observatiei san a dicponibilitatii de a intelege uncle realitati romanesti, pecare de altfel le raportau constant la propriile lor scdri de N al ori . Insernnarile calatorilor citaise constituie, totusi, intr-o vie, pitoreasca 5i uneori anccdotica fresca a vietii cotidiene a uneisocietdti aflata in tranzilie spre modernitate, desi, regretabil, conchide autorul, aceste eforturtde depasire a tradilionalitatii sint mai slab conturate in insenindrile de calatorie discutate.

Pladu Dan Vlad a prezentat comunicarea P. S. _Aurelian si Academia RonidnO, in carea infatisat sintetic activitatea desfawrata timp de 38 de ani (1871-1909) de cel care a fostprimul economist roman cooptat in forul stiintific cel mai inalt al tarii. Prezentind mai Intlilucrarile elaborate de P. S. Aurelian intr-o perioada anterioara alegerii sale in SocietateaAcademica Romana, R. D. Vlad s-a referit apoi la funciiile ocupate de acesta pe plan aca-demic, precum si la bogata sa activitate tiinjilici, ce s-a constituit intr-o insemnata contributiela ridicarea prestigiului institutiei careia a aNut meritata cinste de a-i fi presedinte intre 19011904.

Demersul stiintific al dr. Florin Constantiniu, .Rorrania securitalca coleclinei 19351938 a retinut atentia prin analiza facuta locului si rolului Romaniei in relatiile internationaleintr-o etapa cruciala ce a anticipat ultima conflagralie mon d iala. Corn ins ca securitateapoate fi cel mai bine garantata printr-un conflict Mire statele capitaliste", Stalin a incurajatcurentul revizionist, ostil statu-quo-ului gencrat de tratatele de pace din 1919-1920. Adeziu-nea U.R.S.S. la politica de securitate coketivii a fost o manevra tactica (nu o nona strategicpolitica), determinata de event incercdrilor de a ajunge la o intelegere en Reicbul nazistInca din 1933. Oamenii politici rormini N. Titulescu, in primul rind, conchide autorul, nuau bridles sensul adevarat al politicii dupd venirea liii Ilitler la putere si au luato bimera sprijinul sovictic pentru statu-quo-ul curopean drept o realitate.

Ultima connmicare sustinuta in cadrul acestei sesiuni Nicolae lorga si relofiile rornano-franceze (dr. Nicolae Liu) a abordat o tcma complex:1, daca inem scama alit de poliva-lenta activitaiii fondatorului 5i patronului institutului nostru, cit si de dimensiunile implicarilsale directe in marilc framintari Si mutatii ale epocit in care a trait. Comunicarea s-a concen-trat asupra modului original in care activitatea de om politic si de culturd a lui N. Iorgaa impulsionat cunoasterea reciproca 5i, pe accasta baza, apropierea dintre poporul roman sieel francez. Coniunicarca, intemeiata pe o bibliografie bogata, a accentuat, de asemenea, rolulschimbului mondial de valori spirituale, in care poporul roman s-a implicat cu contributiistralucite, pentru triumful ideahirilor sale nationale.

Prezentarii materialelor amintite mai sus i-au urmat ample derbateri, utile atit refe-rentilor, cit i participantilor la discutii.

In inebderea sesiunii, dr. ,erban Papacostea, directorul Institutului N. lorga", aapreciat calitatea stiintifica a comunicarilor 5i a dezbaterilor, i dentiind consecintcle pozitiveale unor astfel de manifestari.

&no- Mireca Catalan

SESIUNE :

FAGARAS 700 DE ANI, 1291 - 1991

In cadnil wanifestarilcr cultural-stiinlifice desfasurate la Fagaras In zilele de 4-6 octom-brie 1991, cu prilejul frrplinirii a 700 de ani de la atestarca documentara a localitatii aga-ras, in cetatea cu acelasi mane a avut Ice o interesanta sesiune mtimnifica. Desfasurata la5 octombrie, cu participarea a rnimerosi profesori, cercetatori thinifici i muzeografi din dife-rite localitall, dar In prinml rind cu forte locale, rnanifestarea a prilejuit scoaterea la luminaa numeroase contributii la istoria intregii Tari a agarasubii in toate perioadele istorice,fiind vizibila noua forma de exprimare libcra a rezultatelor

Programul sesiunii a cuprins, asadar, unratoarele ccmunicari: dr. loan Ciupea, Muzeulde istorie a TransilvanieiClup Mornente din istoria TOrii FOgOrasului"; dr. Florea Costea,kluzful Tarii EarseiBrafoo: Docurrente artice pentru istoria Torii Fc7gdrafului"; Gheorgbe

Ii

U.P.S.S.,

www.dacoromanica.ro

186 Viata stiintificii 4

Dragota, Mu zeal Tarn Fdgarasului: Descoperiri arheologice in Tara Feigdrasului"; FlorenaChiujdea, Beigdraoil sub domnii munteni ; dr. Constantin Rezachevici, Mihai Vileazul, Basta

Celatea Fdgdra5ului un tratat pu fin cunoscut (3 octombrie 1600 ); Mircca Prescure, Chlorinebrtincovenesti din Tara Fdgdrasului, simbol peste veacuri al unildlii rouninesti : loan Opris;Momente din istoria unei localit dB a Tarn Fagdrasului, comuna Nicolac Stoica, Silua-fia social-economicd a locuilorilor din comuna Cirfisoara la 1801; Nicolac Chicherea, Conlribufiifagardsene la lupla penlru eliberaresi unitate nafionald in a doua jumcitale a sec. XI X i incepu-WI sec. XX; Luana Popa, George Maior un promolor fagarasan al economiei nationale;Joan MAndrea, Revolufia de la 1848 1849 in Tara Fdgeirasului. Aspecte institutional orga-nizatorice; Dan Opris, Emigralia fetgardsand in America; loan 1'. B5lan, Aclivitalea mu zicaldsi cultural-artistica tn Tara Fagarasului. File de cronicd; loan E,an, P Tsonalildli ale TaniFagarasultti din loate limpurile; loan Funariu, Garturari filgardseni ; Silvia Rosculet,si culture,' in Tara 011ului ; George Rosculet, Sludiu comparativ al valorilor cullurii din TaraOhtani si Tara Bdrsei.

Sesiunca stiintificii a evidentiat interesul pentru istoria F5g5rasului, sub aspecte foartevariate i impactul acesteia asupra istoriei nationale. Totusi, observdm cii a lipsit o comu-nicare legatb de comemorarea propriu-iisA, mai precis de atestarea documentarA a localitd-tii Fagaras In 1291 an cu imp1icaii interesante deopotriv5 in istoria Transilvaniei si aTarii Rombnesti. Fapthl este legat, intro allele, de lipsa tot mai evidentii, putem spune,la ora actualit, a specialistilor In istoria medic a Romanici. Oricum, sesiunea stiintifica de laFAgaras este de natura SA atraga atentia asupra uncia dintre cele mai interesante zone isto-rice, aflate chiar in centrul l,iirii noastre.

Constantin Rezachevici

MARTURH

Am primit din partea domnului MACELARU DINU T. NICOLAE in vIrsta de 80 deani, o scrisoare privind uncle evenimente din vara anului 1940. Redam in rindurile de maijes relatarea domniei sale ca martor ocular al operatiunilor prilejuite de ocupatia samavolnicace c5tre trupelc rusesti a Basarabiei i nordului Bucovinei:

Concentrat in Batalionul 6 Pionieri al Diviziei a 6-a, Corpul 4 Armatb situat in aceltimp in nordul BucoNinci, ca sublocotenent de rezervb, specialist in distrugeri de poduri,cbi fcrate i sosele, am fost delegat de Comandamentul Militar din acca zond sa montez dispo-zitive de distrugeri In punete obligate de trecere de la Dorohoi i pinb la Cernauti In even-tualitatea unui atac cu tancuri din partea trupelor rusesti care erau in permanenta masatedincolo de Nistru.

Aceste dispozitiN e de distrugeri crau amplasate si deservite de echipe de pionieri bineinstruite cu consemnul ca atunci cind inamicul a ajuns cu tancurile la 500 m aproape dedi pozitivul de distrugeri, un explozor bine camuflat va declansa explozia, distrugind podul,soseaua sau calea ferat5, obligind pe inamic sA stopeze pbtrunderea cu tancurile.

In tunic 1940 cind trupele rusesti au ocupat Basarthia nib aftam la podul de cvlefeiatil de la Cernbuti pe unde se putea pbtrunde In Bucovina.

Cliemat fiind la Comandamentul Militar din acea zonb, un colonel cu stea, comandan-tul unei Brigazi de infanteric, mi-a facut cunoscut sub semnaturii Ordinul Majestatii SaleRei,elui Carol al It-lea ca nu avem voic sa declansbm dispozitivele de distrugeri si sii evitbmmice confruntare militarA cu armata ruseasca spre a evita conflictul, linlnd cont ca armatarusegscii era mult superioarii roub.

A doua zi, dupa ocuparea Basarabiei la orele 3 dimineata, unitati de tancuri ale rusilorau patruns prin CernaMi in Bucovina pc soseaua care duce de la CernautiBinceni orasulHerta. Colonelul Comandant al Brigazii de Infanterie, mi-a pus la dispozitie o bicieleti,sa alerg In cea mai mare viteza pinb la Herta, sa ics inaintea tancurilor rusesti 51 sb-i avizczca au gresit drumul.

PinA la sosire in Herta am scapat ca prin minune de gloaMele mitraliate de tancurilerusesti ce veneau in valuri din urmA.

Primele tancuri pAtrunse In orasul Herta, mitraliau din tancuri i produceau paniciiin populatia care, Insphimintata, fugea in toate partite. intrebind citiva cetatcni cc se intimpliIn oras, rni-au raspuns ingroziti cA le-au icsit in cale la primele tancuri ruscsti 4 cApitanide infanterie romAni, cu batiste albe In virful baionetei dar, in furia lor oarbii de cucerirc,

fi

&mai,

Isforie

www.dacoromanica.ro

5 Viata stiintifict 187

tancurile rusesti i-au secerat cu mitralierele, omorind pc toti cei 4 c5pitani i o serie deoameni civili nevinovati.

. : Continuind investigatiile, toti civilii pe care i-am Intilnit mi-au confirmat ca ofiterirusi de pe tancuri cercetau o harta si intrebau pc cei ce Ii intilneau pe stride se poate ajungemai repede si cit mai. este ptna la Botosani, limita prevazutt pe berth' st ocupe din trupult5rii noastre.

Ingrozit de cele auzite, ca bun roman si bun patriot, s-a aprins o mare revolta insufletul meu si din proprie initiativa, trecind peste Ordinul Majestalii Sale Regelui Carolal IL-lea am trimis un agent de legatura pint la cele clout echipe de Pionieri, una situatala podul de lemn la intrare In comuna Probotesti si a doua echipt de Pionieri la un punctobligat de tretere la o Incrucisare de- drumuri, la intrare In comuna Probotesti cu consemnulca atunci cind tancurile ailing la 500 m de obiectivul de distrugeri sit arunce podul i oseauaIn aer.

:S-au auzit clout mari explozii si trupele de tancuri rusesti crezind et terenul este minatIn urma exploziilor au rupt-o la fuga inapoi sprc orasul Herta.

Speculind aceastt situatie unitatile armatei noastre au montat la marginea exterioarta camunei Probotesti baricadc din lcmn. groase, destul de inalte i completate cu arici desirmA ghimpata spre a opri invazia trupelor de tancuri ruscsti.

Faptul ca s-au construit acestc baricade i poate si de tearna unor cimpuri de mine,trupele rusesti au renuntat st inainteze spre Botosani, limita de ocupalie ce o avcau inscristpe.harta lor si in accst mod hotarul existent si ezi a r5mas la limita exterioart a cornuneiPrnbotesti spre comuna Buhai si orasul Dorohoi.

Dupa cc s-au instalat de ambele pArti trupe de .grtniceri, Comandantul meu de Comparnie, ocotenent rezervt Stl5geanu Ion, profesor de rnatematict in acel timp la Liceul dinTurnu. Severin, generatie 1922 la Cluj, rn-a luat de hrti i parca Ii aud si acum cuvintelesale: .

Vino domnule sublocotencnt M5celaru sa-ti era cum D-ta ai inscris o paging Inistorie; In istoria Neamului romanesc. Cind, desi Ordinul Majestfitii sale Regelui Carol alII-le a. a. lost dat In mod exprcs sa nu declansam dispozitivele de distrugere, prin initiativaD-tale de bun roman si bun patriot, prin distrugerea celor clout objective, punctele obligatede trecere, ai obligat stoparea inaititrii trupelor de tancuri rusesti, salvind o portiune destulde mare din trupul Patriei noastre din comuna Probotesti Buhai Dorohoi pint la Boto-sani, este o actiune propric de mare curaj si de bun patriot".

0 PRECIZARE

Mult stimate domnule redactor-sef,.

V-as fi profund recunosc5tor (tact all publica In reNista Dvs. urni5toarea precizareIn Editura Cozia" a apilrut lucrarea In 2 volume: Anioneseu Hiller. Corespondenia

iniilniri inedile ( 1940 1944 ), in4ocmitt de d-nii Vasile Arimia, Ion Ardeleanu si StefanLache.. Am constatat cu surprindere c5 figurez pe foaia de titlu in calitate de coordonatorstiintific" al editiei. In realitate, Dl. lordache, directorul Editurii, mi-a solicitat un referatasupra lucrarii, cind ea era In manuscris, rugtminte c5reia i-am dat curs. Oricine este avizatisi dt lesne seama de marea distant5 dintrc un referat i o coordonare stiintifict de editie.Nu vreau nici sa mi se atribuie merite pe care nu le am, nici SA primesc critici pentru even-tuale erori de care nu Mut responsabil.

Precizarea mi se pare cu attt mai necesart cu cit, la scurt timp dupa publicarea lucra-rii de mai sus, a aptrut, In Editura Danubius", cartea mea Inire Hiller vi Romdniasi paclul Ribbenirop-Mololoo ceea ce ar putea da nastere la nedorite confuzii.

Cu multurniri,Florin Conslantiniu

CALATORIE DE DOCUMENTARE IN UNGARIA

In perioada 16 septembrie 7 octombrie 1991 am efectuat un stagiu de documentarela Budapesta, in cadrul schimburilor convenite Intre Academia Romant si Academia Ungarade *Write. Tema de cercetare pe care am avut-o n vedere priveste politica balcanicA a regatu-

pi

www.dacoromanica.ro

188 Viata stiintificg 6

lui ungar In sccolul al XIII-Ica si impactul asupra teritoriului viitoarei Tad Romanesti, cu oprivire speciala asupra Banatului de Sevcrin.

Car mai mare parte a tiinpului a fost afectatg muncH in Biblioteca Nationalä Szichenyin biblioteca Instilutului de islorie al Academiei Ungare de *Mate, unde am avut posibili-

tatea sg ma documentez asupra temei, parcurgind un mare numgr de luertiri de referintamai vechi sau mai noi si culegeri de documente, inaccesibile In tail, care mi-au oferit o ima-gine detaliatil asupra evolutiilor politice din spatiul central-sud-est european In secolul alXIII-lea, susceptibild sa contribuie la mai buna precizare a momeutului 4411ele-gerea rosturilor si funcliilor Banatului de Severin, si h lncadrarea acestuia in sistemul mailarg al banatelor de la granitele de sud ale regatului. Sub acest ultim aspect am putut sama informez In bung masura In privinta statutului politic al teritoriilor sud-slave .intograteTegatului ungar, a ciirui cunoastere o consider utilfi, din perspectiva comparativii, in investi--garea problemei autonomiilor românesti din &uprinsul Ungarici medievale.

M-a preocupat i continuarea documentarii asupra districtelor romanesti din Banatulactual In evul mediu. In aceasta privinta la Institutul de istorie militara am studiat hijrjmilitare i cadastrale din secolele XVIIIXIX care rn-au ajutat In localizarea unor asezaridispärute si In reconstituirea unor hotarnicii din secolele XIVXV. La Arhiva NationalaMaghiari am putut sa-mi dau seama de volumul impresionant de document& medievale ineditece privesc Banatul actual si care, poate, ma vor preocupa in viitor.

In cursul stagiului am avut ocazia de a cunoaste pcisajul istoriografic ungar, In primulrind lucrgri de medievistica aparute in ultimii ani, de a parcurgc periodice recente aparuteIn diferite tali, uncle periodice meritind sil fie achizitionate si de bibliotecile noastre. fore-vederile pc care le-am avut cu UIUI istorici maghiari amintesc pe domnii Szász Zoltan(directorul Institutului de istoric), Rana Gyula (directorul Institutului de istorie militarg),Havari Janos (care se ocupa de stgpinirea otomang In Banat) mi-au prilejuit un schimbde opinii In legatura cu problemele si perspectivele cercetarii istorice, putind afla preocuparileactuate ale istoriografiei ungarc.

Stagiul la Budapesta a fost si o ocazie pentru cunoasterea indeaproape a valorilor cultu-rale ale poporului vecin, prin vizitarca muzeelor, expozitiilor i altor obiective culturaleartistice ale orasului.

MA simt dator sg mentionez, de asemenea, solicitudinea deosebita manifestata de gazdepentru desfasurarea In conditii optime a stagiului de documentare.

Viorel Achim

t VALERIA CO3TA.CIIEL (1901 1990)

Cind s-a stins din viata, in august trecut, n-a bagat nimeni de seaml. Izolarea In caretraia dcmult, la pcnsie, desi nu incetase sa lucreze, publicind cite un articol, trimitind coma-nicari la congrescle de slavistica si pregatind a carte de amintiri despre marele sdu profesorN. lorga, a facut s-o cuprinda treptat uitarea. Daca ar fi murit cu 25 de ani In urma, accastanotii ar fi mentionat doar cg a predat istoria Rusiei si a U.R.S.S. la Facultatea de Istoriedin Bucurcsti (conferentiar, 1949-1965) si CS, dupS cum afirma Enciclopedia istoriografieidomdnesti, a contribuit la formarea mci irnagini juste asupra societiiii medievale din Wileromanc". Alit n-ar fi nici de ajuns, nici cu totul exact. La fel de nedreaptg ca uitarca este

accasta imagine conventionala.aleria Mihailovna Dobronravov se ngscuse la Petersburg, cu treisprezece ani Inainte

de Revolutie, i s-a refugiat in Romania In adolescentd, Impreung cu o parte a familiei sale.Tata], jurist, fusese inalt functionar al Sfintului Sinod. Mama ei, Domnica Donici, urmasamai multor generatii de preoti, dintr-o ramurg scgpatata a boierilor cu acelasi nume, a avutnumerosi copii, intre care si scriitorul Leon Donici (1887-1926), martor lucid al anilor Galva-rului". 0 timpuric experienta a greutatilor materiale si a persecutiilor isi pune definitiv pece-tea pe o fire sfioasg. Dupa licenta In istorie la Bucuresti, Valeria Costachel a avut, Intre 1930si 1940, atributii de bibliotecara si secretara in preajma lui N. Iorga, pentru care va 'Astraun adevarat cult; apoi a 'lures, pina In 1947, sa vegheze asupra bogatiei de carti cu care Insti-tutul de Istorie Universalfi fusese inzestrat de catre Intemeietorul

De la teza de doctorat, condusg de Gheorghe Britianu si Alexandre -Eck, Les immunitésdans les Principautés Roumaines aux XIV° et XV6 stecles (1947) si ping la ultimul Studiudin Revista Arhivelor", consacrat mci probleme de terminologie din formularul documente-

si

.1

N

Mu.

www.dacoromanica.ro

Via.ta tiini,i1ieä 189

lor slavo-rorrane, a cerectat cu perseverentil i probitate aceeasi temA a institutiilor medievaledin Europa rAsiiriteanA. Interpretarea pe care a sustinut-o (de pildà, in lucrarea alctituitAIn colaborare cu P. P. Panaitescu si A. Cazacu, Viata fendald in Tara Romdneascd i Moldova,In 1957) a lost ulterior contestatA, In primul rind de cdtre prof. H. H. Stahl. ConceptiaValcriei Costüchel asupra feudalismului romfinesc, asimilat cu cel apusean, era aplicareaexcmplului lui Klincevski si al altor mari istorici din scoala rush* pre-revolutionarA,, de, orien-tare juridicA. De altfel, lecturile ei, solide i tntinse, erau circumscrise domeniului rusesc.Aceste cunostinte -o recoinandau pentru necesitAtile, inviltAmIntului nostru unh ersitar, si nunumai pentru momentul unei anumite conjuncturj4istorice.

Trebuie adaugat cA, in cursul publicArii unei foarte utile colcctii de documente lacare Valeria Costlichel a contribuit activ, Relatiile islorice dinfre popearele U.R.S.S. si Rom&niei in veacurile XV XVIII (3 volume, 1965-1970), au apArut dificultAti pe mAsurA ce sedeteriorau conditiile colaborArii politice romAno-sovietice, asa incit editia a lost anevoie dusApinA la capAt. Inactualitatea preocupArilor sale accentua acuin decalajul, oricum evident,fatá de colegii mai tineri.

RArniisese in fond credincioasfi atmosferei rusesti de care a fost pAtrunsä prima eieducatie. Formatia ci intelectualii, lnainte de a primi influenta lui N. lorga, era cea a uneipersoane de bund conditie din societatea rusA. DesfAtIndu-se cu pictura, muzica si marea lite-raturà rusii, se supunea unor rituri care-i modelaserA sensibilitatea, cu un oarecare diletantismingenuu. A scris, bunAoarA, despre tematica istoricA In opera lui N. K. Roerich": pentru asimti clt de putin interes fatà de acest pictor, absolut kitsch, trebuie sa-ti asumi riscul de aprivilegia, In contemplarca unui tablou, subiectul. Avca un respect devotat pentru clasici,dintre care II admira Indeosebi pe Cehov, mereu recitit In editille princeps: niste brosuriponosite, cenusii, ieftine. Totusi, rezultatul acestei indelungi lecturi n-a fost decit un studiuasupra scriitorului ca martor al problemdor sociale din vremea sa. Cehov, ca sursA docu-mentarA asupra penitenciarelor tariste sau a mizerici tAranilor lipsilt de pAmInt, iatä o inter-pretare utilitaristA a literaturii. Despre Babel, Bulgakov si Pasternak nu-mi aduc aminte säfi vorbit vreodatA.

Yn ultimii ani, urmArea cu pasiune transformilrile din patria ei. MArturisirile ei deveneau,In sfIrsit, mai IndrAznete. Lui Gorbaciov Ii purta acceasi simpatie rezervatá ca i lui Witte,ale cArui memorii le cunostea bine: inconstientà identificare Intre autorul peresfroikeii §i minis-.trul, de un liberalism sovi'delnic, al lui NicolacLal II-lea. Intr-un tirziu, am aflat ca un frateal Valeriei Mihailovna, tInAr teolog, refuzind sA Indeplineasca serviciul militar la rosii",fusese condamnat la un supliciu crincen: dat pradA hipibor Intr-o padure siberiana. Albii"1-au canonizat, asa Incit a devenit un stint al bisericii ruse din exil. Era ca o scenA din MichelStrogorf pe care o puteam cu greu lega de intcriorul trist, cu mobilele acoperite de huse, dinstrada Roma, unde ascultam povestea. Dar . cea mai mare surprizA am avut-o cind mi-aarAtat o piesfi de teatru despre Tolstoi pe care publicase in ruscste, intr-o revistA literaraa emigratiei din Statele Unite. 0 dramA despre batrInetea i moartea lui Tolstoi, foarte vieIn veridicitatea ei. De altmintcri, cu o jumAtate de sccol mai Inainte, mai scriscse o piesA,Sludenfii, care voia sA fie oglinda vietii tineretului sArac si a experientei sufletesti a autoarei.

In tarn noastrA, domeniul studiilor slave, al celor istorice In special, are nevoie de onouA orientare care SA-i redea vitalitatea. Activitatea Valeriei CostAchel va fi atunci apreciatdmai drept, pentru strAdania de a mentine traditia lui Ion Bogdan. Privatiunilor i solitudiniile-a rezistat cu suflet egal, umbrit de rescmnare. A fi izbutit sA pAstreze, In cele mai potrivniceImprejurdri, omenia, siinul datoriei i recunostinta de o viatA pentru binefAcAtori nu e orealizare neinsemnatA. De aceea, Valeriei CostAchel i se cuvine un gind de sincerA gratitudine.Din partea mea, chiar mai mutt: mi-a 1Mat mostenire operele complete ale lui Kareev, insapte volume.

Andrei Pippidi

t GEORGE POTRA (1907 1990)

La 19 decembrie 1990 s-a stins din viatA, la BucurestiAunoscutul istoric, prof. d r.doc. George Potra; autor lnzestrat cu mare putere de muncA, el a lAsat o opera- variatAsi bogatA realizatA de-a lungul a sase decenii, totalizind 17 carti si editii de documente, 292studii i articole tipArite reviste de specialitate de culturA generall i popularizare, insu-mind peste 8 500 de pagini, fArA a mal aminti de numeroasele conferinte l comunicari tinuta

o

7

.

In

www.dacoromanica.ro

190 Viata stiintific5

la radio, "feleviziune, muzce, societati culturale si la diferitc simpozioane din Bucuresti siprovincie.

Acest liu de mot din Muntii Apuseni, scoborttor dintr-un vechi Imam románasc detbrArd Intilnit Inca din veacul al XVII-lea, s-a n5scut la 16 martie 1907 in connina Sacuieu(jud. Cluj), la o mica departare de .1zvoarele Crisului Flepede: DupS studii secundare i uni-versitare urmate la Bucuresti, sub indru.marea lui N. Iorga, C. Moisil, N. Cartojan, C. C. Giu-rescu s.a., George Potra luat licenta in 1932 cu mentiunea Magna cum laude", pentruca peste patru ani sa fie consacrat doctor In istorie cu acelasi calificativ.

Cu. toate ea a fost atras de timpuriu si in mod intens de munca de cercetare, fiind unpasionat iscoditor al arhivelor in calitatea pe care o obtinuse si de diplomat" al Scornsuperioare de. arhivistic5 si paleografie, George Potra nu si-a uitat niciodatâ menirea de dascal.El a detinut cu cinsto titlul de profesor secundar, gradul I, predind i insuflind dragosteapentru istoria patriei unor generatii de elevi de la cele mai bune licee din Capitala (MateiBasarab", Mihai Viteazul", Aurel Vlaicu" s.a.) precum si la cel din Gaiesti, vreme de45 de.ani (Intre 1932-1967), perioada in tirnpul careia a functionat i ca director al IduzeuluiCamerei de Cornell din Bucuresti (1938-1947). Dar, inainte de toate, George Potra s-a evi-dentiat In aclivitatea s,tiintific5 de eruditie, fapt pentru care a si lost premiat de douS oride Academia Ron-land pentru lucrarile Contribuliuni la istoricul liganilor din Romdnia, Bucu-resti,. 1939 si Hanurile bucurestene, Bucuresti, 1943. Aceastkdin urma monografie, mult spo-rita i irnbogatita docurnentar, a lost reeditata la Bucuresti in 1985 sub titlul Isloricul hanu-rilor bucurestene.

.Mai bine de jumatate din opera lui George Potra a lost Inchinata evocarii trecutuluiCapitalei noastre, pe care I-a cunoscut loarte bine, imbinind munca arhivistic5 cu investiga-tii le de teren. In nuraeroase articole presfirate in zeci de reviste de specialitate sau decultura t,enerala In brosuri, dar mai ales In impozantele volume Din Bucurestii de alla-data (Bucuresti, 1981) si Din Bucurestii dieri (Bucuresti, 2 vol., 1990), bogat ilustrate cuiconografie de epoc5, prin consultarea a numeroase fonduri arhivistice publice i particulare,a presei i literaturii vremii, prin relevarea marturiilor calatorilor straini si a cercetarilor topo-grafice, George Potra, indragostit de istdria urbei adoptive, a izbutit sa reinvie in fatacititorului de astilzi imaginea vechii Capitale Si a vietii locuitorilor ei. Zugravind locuri, monu-mente, parcuri si gradini, evocind evenimente cu caracter istoric sau IntImplari diverse, dindla ivealii calamitatile de odinioara, familiarizindu-ne cu atmosfera vechilor case si hanuri

reInviind o reusit5 galerie de personaje pitorcsti, regretatul istoric ne-a calauzit cu o minasigura intr-o lume de mull disparuta. Pentru specialisti, de mare utilitate se dovedesccele trei volume de Documente prioiloare la istoria orasului Bucuresti, pentru perioada 15951848, aparute in 3 volume la Editura Academiei Intre 1961-1982 alcatuind un corpus utilpentru studierea vietii socio-economice, edilitar-administrative i culturale a Capitalei in peri-oadele medievala si moderna timpurie.

Atentia lui George Potra s-a indreptat i spre trecutul altor zone geografice ale tariinoastre, editind uneori In colaborare izvoare privind regiunea Dimbovitei (Tezaurdocumentar al judefului Dimbovi fa (1418-18 0) (Tirgoviste, 1972) sau interesante Contribuliila istoricul oraselor Pioi esti si Tirgsor ( 1632 18 57 ) (Ploiesti, 1969) In colaborare cu N. Simache.Mari figuri culturale ale patriei au lost evocate In monografii sau pretioase culegeri de izvoareprivind pc Petrache Poenaru ctitor al inaildmintului in lara noastrd (Bucuresti, 1963) sau peIon Heliade Rddulescu (Scrisori _Ade) (Bucuresti, 1972), In colaborare cu N. SimacheGeorge G. Potra.

Abordind domenii variate din trecutul patriei ca distins medievist, interesindu-sede stiintele interdisciplinare (istoria religiei, a medicinii, a numismaticii, a vcchii arte i litera-turi romanesti, a genealogiei Si sigilografiei activInd ca membru al Comisiei de heraldica,genealogie i sigilografie de pe linga Institutul de istorie N. lorga"), dar thud apreciat maiales Ca unul dintre cei mai buni cunoscatori ai istoriei Bucurestilor, George Potra ale cdruimerite au lost rasplatite in 1965 si prin acordarea titlului de doctor docent ramine pentruposteritate ca pita de harnic i pasionat cercetator de numele caruia se leag5 multe Impliniriale istoriografiei romane.

Paul Cern000deanti

Si

8

si-a

si

www.dacoromanica.ro

RECENZII

GEORGE CIORANESCU, Bessarabia, disputed Land between East andWest, Ion Dumitru Verlag, Miinich, 1985, 372 p.

Volumul luat in discutie rcprezinta o cute-gere de 16 studii (dintre care doar until esteinedit) publicate de George Cioranescu sauprelucrate de acest autor dupd prelegeri ti-nute la radio Europa Libera" intre 19651982, referitoare la diferite aspecte privindistoria Basarabiei in secolele XIX-- XX. Ma-terialele publicate au fost extrase din cartileAspects des relations Russo-Roumaincs. Re-trospectives et Orientations, Paris, 1967, As-pects des relations Sovielo-Ronmaines, 10671971. Securite ernopeenne, Paris, 1971 si re-vistele Der Europaischen Osten" 'no. 118,Munich 1965 si Apozitia", Munich, 19761977.

Studiul inedit foarte bine documentatIn arbivele franceze si care din punct devedere cronologic este si primul inserat Inculegere se referd la originile diplomaticea problemei Basarabiei pc plan emopean incontextul razboaielor napolconiene de pccontinent 1805-1812 si al crizei orientatedeztantulle Frill rrizbolul ruso-turc din 1806.Aici se arata clar ca raptul Basarabiei la1812, zmulsä din trupul Moldovei, n-a con-stituit dccit o brutald anextune teritorialdlipsita de orice temei juridic sau istoric,reflectind un compromis la care au ajunsmarile puteri intre cerintele maximale aleRusiei (cotropirea Principatelor dunirenein intregirne) i cedarea teritoriului dintrePrut i Nistru, ca o durcroasa concesie falade tendintele expansioniste ale lacomilornostri vecini de la Basil-it. Majoritatca celor-lalte studii rcui.ito in culegere au apirut carispunsuri date de George Cioriinescu, bunspecialist in istoria modcrna a Rominici,aberatiilor sustinute de pretinsi istorici"sovietici in frunte cu ignorantul A.M. La7a-rev distorsicnind faptele si ristalmacindadevarul istoric in modul cel mai grosolan.Uncle dintre cele mai stupefiante afirmatii aleacestui imait stalinist se tif,ra la txistentraseparata" a unei nationalitati" moldove-nesti, diferita de cea romineasca", vorbinddoar limbi apropiate dar nu identice". GeorgeCiorinescu a mai combatut Si monstruczitatcapolitica cc o reprezenta asa-zisul plan" aleconomistului sovietic L.B. Valey care dorcasii imparts Romania si vecinit ei cazuti sub

cctropirea sovictica in diferite zone geograficeartificiale dar producatoare de materii primepentru ocupantii de la Moscova. In toatematerialele G. Ciorancscu n-a cautat sa selanscze In polemici sterile, ci a urmarit sademonstrezc. temeinic documental caalit in secolul XIX cit si In 1940 sau 1944,Rusia, apoi U.R.S.S., a cautat sa se extinda InBalcani, spre a avca sub dominatie strimtorilesi a-si asigura deschiderea spre Mediterana simarile cattle. Intr-altil parte autorul insistaasupra samavolnicici ultimatumului sovieticdin iunic 1940 ca si asupra incercarilor dis-perate ale maresalului Antonescu si ale luiIuliu Maniu incercind primul cu ajutorulGermaniet celalatt cu accl al aliatilor occi-dentali 55 pastreze Basarabia si nordulBucovinei recucerite in 1941 prin razboi siameninlate din nou cu cotropirea in 1944. Inculegere este descris totodata cu tot tra-gismul procesul de rusificare si sovicti-zare a Basarabiei devenita sub jugul bolsevicR.S.S. Moldoveneasca, fiindu-i rapite judeteledin sud reunite la R.S.S. Ucraina ca i teri-toriul nordic al Bucovinei. In acest scop aufost folosite cele mai salbatice metode dedeportare a românilor in Siberia si alte prb-vincii indepartate si de colonizare fortata cualogeni rusi, ucraineni si Mari Sub regimulcomunist instaurat de U.R.S.S. in RomaniadupS 1945, prin brutali ocupatie militard,nici R.P.R. si nici R.S.R. n-au ridicat nicio-data problema apartenentei Basarabici laRomania, deoarece sinistrele figuri ablatela putere in tam noastra nu erau dc insiledecit creaturile Si satelitii Moscovei. Au existatdoar sub regimul lui Nicolac Ceausescu anti-mite pilpiiri conjecturale, spre a dcmarca"pretinsul proces de independenta" si deseparare" a Romaniei fala de U.R.S.S., incare au fast rcspinse unele afirmatii prcagrosolane i prca ofensatoare ale vecinilornostri, in special acelea apartinlnd imposto-rului A. M. Lazarev.

G. Cioriinescu a aratat ca problema Basa-rabiei s-a dezvoltat totdeauna intr-un cadrueuropean; atunci cind fortole occidentale aufost puternice ca in 1856 sau 1918 dreptateaa invins, in timp ce in 1878, 1940, 1944 si inperioada urmatoare sansele au fost de parteaRusiei. Autorul a insistat lnsa asupra spiritu-

Revista istorica", tom III, nr. 1-2, p. 191-196, 1092

www.dacoromanica.ro

192 Receniii 2

lui tenace latent uneori dar puternic,de cele rnai matte ori, de rezislentd a roma-mlor dm Basarabia ImpotriN a rusificdrii,populatia noastrA neputind fi exterminatil.In anii '80 ai secolului nostru romanii aureprerentat 63,9 % din to talul populatici11.S.R. Moldova, eoncomitent cu seddereaelementului ctnic rus care s-a manifestat siIn republicile transeaucayiene, baltice sauislamice asiatice. In fetal aeesta In ultimii anide guvernare despoticd a lui Brejnev se pre-figura lupta pentru autonomic si autodeter-minare a popoarelor inrobite din U.R.S.S.,care a luat proportii considerabile in epoca pe-restroikili" si a glasnostului" lui Gorbaciov, acarol gmernare a Inceput Insa din 1983, anulde aparitie al culegcrii analizate. Putereavizionard a lui Amakih, Zaharov si Soljenitinan prezis dezintegrarea U.R.S.S. la fineleanilor 80', eNeniment la care sintem acummartori en totii, odat5 cu prdhiNirea asazise-lor state socialiste i eliberarea popoarclordin Rfisdritul si Central Europci de sub domi-natia Moscovei. In incheierea culegerii sale, G.Ciordnescu traf,e coneluzia logica ce se va im-

punc In siitor: resenirea Basarabiei la sinulpatriei mum5, Romania, dupd un proccs Inetape trecind prin autonomic si independentaWA de asupritorii sovictici proccs la careasistdm in prezent.

In cadrul documentdrii sale G. CiOrdnescu afolosit o foarte utild bibliografie occidentalii,dar In ceea ce priveste pe cea romaneased

destul de sAracd prin fort.a tinprejurarilora Meat apel la o literaturd mai molt parti-nica", astdzi depAsitd (opere" a lui N. Ceau-sescu, Ion Popescu Puturi si a altor corifei"de stat" si de partid"). Lucrarea poseddla sfirsit o bibliografie generald foarte utildcuprinvind 355 de titluri ca si un indice folosi-tor de persoane, locuri i materii.

Prin continutul polemic curajos, prin role-s area adevdrului istoric asupra Basarabiei,culegerea de studii a lui George Ciordnescuse dovedeste foartc utild pentru dramaticaistorie a pros inciei dintre Prat si Nistrugdsim foarte instructivA lectura ei.

Paul Cernovalranu

ANTON CRIHAN, Drepturile romouilor asupra Basarabiei dupd unelesurse ruse0i, University Graphic Services, Humboldt StateUniversity, Arnfa, Califoraia, 31990, VI + 124 p.

Lucrarea romanului basarabean A. Crihan(originar din judi tut Balti s-a ndscut laSangerei, in 1893, licentiat In drept al Univer-sitätii din Bucuresti, doctor In stiinte poll-tico-economice la Sorbona, fruntas al Parti-dului National Tardnesc In perioada interbelicd,stabilit ulterior In Statek Unite ak Americii)este structuratA pe 22 de succinte capitolc, ccacoperd o vastd problematied a istoriei eco-nomice, sociale, politice, culturalc si demogra-lice a unui pàmint romanesc greu incercat:Moldova dintre Prut j Nistru. Aceastd pro-blematicii este dezbdtutfi mai ales a§acum sugereard titlul cartii prin prismainformatiilor oferite de unele surse editerusesti, cele mai multe apartinInd secoluluial XIX-lea i Inceputului secolului al XX-lea.

0 scarta schitd istoric5 introductis I situa-tiei Basarabiei Intro 1812-1946 precedeabordarea chestiunilor numelui i evolutietstatalui provinciei de-a lungul timpului. Auto-mat subliniazd faptul cd motivul pentru caredenumirea zonei de sud, de la Dundre si Mare,a T5rii Moldovei Basarabia a fost extinsdde Rusia la Intreg teritoriul dintre Prat siNistru a avut un caracter diplomatic". Intru-tit unul din articolele Tratatului de la Tilsitprevedea obligativitatea retragerii armatei

ruse din Muntenia si Moldova, diplomatia t.a-ristd a recurs, In vederea dobIndirii unui cistigteritorial, fie si mai mic, la urmAtoarea inter-pretare: deoarece tratatul nu vorbea nimic despreBasarabia", aceasta trebuia sd r5mind laRusin, notiunea de Basarabia" fiind, pe deasu-pra, interpretatd Intr-ua sens ldrgit, adicd unnumai ca Bugeac, ci ca intreaga regiune dintrePrat si Nistru". In coca ce priveste origineadenumirii de Basarabia, autorul insistd asu-pra caracterului ei romfinesc, legat de numeledinastiei Basarabilor. Analizind evolutia sta-tutului acestui tinut, A. Criban reliefeazd cApind la cotropirea din 1812 el a lost parteintegrantd a Tdrii Moldosti, care, la rindul ei,era stat vasal si nu provincie turceascd".Sint pe larg expuse obiectivele urmArite deRusia si avantajele dobindite de aceasta Inurma anexarii jumAtAtii de rdsdrit a Moldovei,o lard fertild si populatd", cum se ardta Inmanifestul tarului Alexandra I din 5 august1812.

Vorbind despre priinii ani de administralieruseased a Basarabiei, care au corespuns uneiscurte ci relativ limitate autonomii a acesteia,A. Crihan mentioneazd faptul, foarte semnifi-cativ ea' ocupantii erau constienti cd aveaude a face cu o turd complectamente strdind

5

www.dacoromanica.ro

3 Rccenzii 193

de ci". Avind In vedere structura ci etnicA,preponderent româneascA, autoritätile taristeau,favorizat colonizarea masivA a acesteia custr5ini. Veneticii" se bucurau de privilegiideosebite. Atitudinea ocupantilor fat5 deacesti colonizatori" era insA diferitA. Desisositi printre primii, evreii nu s-au bucurat deo bunAvointil excesh 5. Astfel, potrivit sur-selor rusesti, numiirul acestei etnii a seazutIn Basarabia in a doua jumatate a secohiluitrectit, fapt expbcat de autor prin putin5-tatea p5mIntului ce Ii s-a pus la dispozitie.In sehimb, germanii i bulgarii" (bulgariproPriu-zisi, dar i gàgãuzi, veniti din Dobrogeasi din Bulgaria stapinite de otomani) s-aubucurat de nurneroase privilegii. AutorulsemnalcazA o situatie interesantä: ... rusiin-au adus aproape pe nimcni de la ei dinRusia". Totusi, numerosi vagabonzi" dinRusia reuseau sA se strecoare in provincie.Guvernatorul rus al Basarabiei, TimkovskiIi numea pe acesti nedoriti tot ce e mai cri-minal in Rusia". Explicatia acestei duritatide limbaj este corect surprinsA de autor:multi dintre cei ce cautau refugiu in provincianou cucerit5... erau rnai ales serbi, carefugcau de pe moiile boieresti".

Dar grija arAtatg veneticilor" nu eradublat5 si de o preocupare asemAnAtoarepentru ImbunAtAtirea situatiei celor careformau majoritatea populatiei teritoriului,autohtonii, adic5 taranii romani". Statis-ticile ruse, subliniazd autorul, arAtau clarc5 romanii reprezentau elementul etnic prin-cipal in Basarabia, iar autoritAtile de la St.Petersburg erau constiente de unitatea deneam si limb5 a locuitorilor de pe cele dou5maluri ale Prutului. Astfel, la sfirsitul luiiulie 1848, cancelarul rus Nesselrode remarca:Revolulionarii valahi vor sa" constituiascA, subdenumirea de Regatul Roman, un nou stat, laformarea caruia ei ii invitã i pe fratii lor dinMoldova, Bucovina,Transilvania si Basarabia".

Confruntatii cu aceastA stare de lucruri,puterca ocupantii a recurs la politica rusifi-carii, suprimind autonomia Basarabiei, care,oricum, aratA A. Crihan, Interneindu-se pcpareri rusesti, n-a functionat in mod normal".Guvernatorii Basarabiei, dupà lichidarea auto-

nomiei acestcia, se vor arAta aroganti, verosi,dispretuitori fatá de autohtoni. $coala sibiserica au devenit instrumente principaleale deznationalizArii romAnilor basarabeni,dar conform unni inalt demnitar rus tneapa-tinarea moldovenilor persista", ci cerind sAinvete limba moldoveneascd" in scolile basa-rabene. 0 atentie deosebith este acir-data arhiepiscopatului lui Pavel Lehedev(1871-1882) adevArat apostol al rusificarii,a carui activitate a fost profund antiromA-neasc5. Cu toate aceste eforturi, limba románrAmlne IirnbA internationala" in Basarabia.Aceastil realitate greu de contestat va deter-mina de altfel anumite parer! rusesti (slavo-filul N.J. Danielevski, publicistul L.T. TikhoPmirov) conform carora cu consimIAmintulsi gratia concursului binevoitor al Rusiei",Basarabia san o parte a ci urma a fi intoarsAromanilor. Un punct de vedere apropiat eraexprimat cu ocazia festisitAlilor" orga-nizatc la Chisinau de autoritatile tariste,pentru a serba centenarul ocuparii provinciei.N. N. Durnovo socotea astfel c5 Basarabia nue numai rn5rul de discordie dintre roman! sirusi, ci reprezintA un adevarat depozit de dina-mita, care, dacA explodeazii, va aprinde caun incendiu singeros, tot orientul ortodox siva inmorminta pc veci gloria Rusici, elibera-toarea crestinilor din Orient... chestiuneaBasarabiei se va pune cind va fi definitivresolvatd chestiunea Orientului".

Capitolcle finale ale arta sint consacratepunctelor de vedere exprimate in legfitura cuBasarabia de L.S. Berg si L. Sotov. 0 biblio-grafie selectivA Incheie lucrarea.

In concluzie, considerrun republicarea aces-teia ca actuald si utilã, chiar dacd uncle dinsursele edite pe care autorul si-a intemeiatdemersul stiintific sint astazi bine cunos-cute istoricilor romani, fiind de altfel citate,sau chiar reproduse fragmentar, in recenteaparitii editoriale. Se cuvine, in Incliciere, säevidentiem limpezimea si frumusetea limbii,precum si claritatea expunerii, eleganta for-mei completind in chip fericit valoarea infor-matiilor continutului.

Sever Mireea Catalan

ION NISTOR, Istoria Basarabiei, Editie i studiu bio-bibliografic deStelian Neagoe, Edit. Humanitas, Bucure§ti, 1991, 3M p.

Istoria unci opere este legatA indisolubil dedestinul creatorului ei . Aceasta asertiuneeste cu deosebire valabil5 In cazul cunoscu-tului istoric, acad. Ion Nislor, autorul lucrariide mai sus, al cArui destin dramatic, (evocatin prefat5) se Impleteste parcA organic cuIstoria tinutului romAnesc de dincolo de Prut.

13..c.3380

Actuala editie este frisotitA de un studiubio-bibliografic Ion Nistor un istoric pen-tru eternitatea românilor de pretutindeni"Intocmit de dr. Stelian Neagoe. Acesta a rea-lizat o meritorie reconstituire, caracterizatäprin analiza obiectivA i minutiozitatea date-] or, a viel,ii si activitatii ltiinifice, dar §i a

si

www.dacoromanica.ro

194 Recenzii 4

eclel politice a marelui carturar. Tn spiritulrespectului pentru adevárul istoric real sibbiectiv al faptelor, ne sint amintite bogataactivitate editoriald a lui Ion Nister, Inalteleconsacriiri stiintifice (membru corespondentIn 1914 apoi membru activ al AcademieiRomãne In mai 1915), jaloanele principaleale biografiei sale politice, finalul zbuciumatal vielii cu avatarurile savantului In inchi-smile comuniste, i toate privatiunile carei-au urmat pind la stingerea sa din viald Innoiembric 1962.

Reeditarea, avind la hazil editia din 1923,este inf5ptuitil de Ingrijitorul de edilie

cu acribie si respect pentru text exemplare,si arc meritul de a reintroduce In circuitulstiintific o monografie, multd vrerne inacce-sibilã In timpul regimului totalitar comunist.

0 analizd exhaustivä a lucrdrii in spatiulrestrins al unei recenzii este practic dificilde realizat. Sint totusi de relevat expunerea,pe baza izvoarelor de care a dispus alciltul-torul, la data redactiirii ei, judicioasdaccesibil5, a evclutiei socio-politice i econo-mice a linutului dintre Prut i Nistru,tragicului moment de la 1812 care marcheazddesprinderea sa din trupul Moldovci si incepu-tul tragediei istorice a Basarabiei si a locuito-

rilor sai. 0 mare parte a opus-ului urmaresteapoi prin pana istoricului patriot, a omu-lui de certä vocalic intelectuald care -a fostI. Nistor, procesul de opresiune nalionald,de integrare a acesteia in structurile anacro-nicului Imperiului larist, ca i opozitianeinduplecata pc care populatia romineascdde aici a opus-o tendinielor permancnte dedeznationalizare, la care a fost supusa.

Gradul de interes al versiunii actuate estespoilt i prin includerea, lal,Addenda" (p.301-336) si a unui intcresant eseu de istoriestatisticd Basarabia sub gospodeirie roma-neascã" reprezentind expunerea linutA deautor in scdinta publica din 19 septembrie1941, publicatri apoi in Analele Academiei",precum si In brosurd separatd.

In contextul istoric actual, In care organulrepresentativ suprem al Republicii Moldovasi-a proclamat la 27 august 1991, In chipsolemn, independenla, falii de Moscova, reedi-tarea acestei lucr5ri de c5tre Editura Iluma-nitas se Inscrie nu numai ca o Indelung astep-tatil restituire editoriald, dar I ea o opera 'deMalta constiintri patriotica.

Marian Slroia

ION NISTOR, Istoria Bucovinei, editie i studiu bio-bibliografic de Ste-Han Neagoe, Edit. Humanitas, Bucure§ti, 1991, XXXIV + 454 p.

Tiparitá sub ingrijirea lui Stelian Neagoedupd mqnuscrisul olograf al marelui istoricbucovinean, confruntat cu dactilograma rea-lizatá in anii saizeci de fiica sa, Oltea NistorApostolescu, aceastii inedità sintezil, scjisiiIn conditii de mare restriste pentru lard, dar

pentru autor, repre7inta f5rd indoiald unadin cele mai lnsemnate creatii stiintifice aleprofesorului universitar i academicianuluiIon Nistor (sufleteste, poate, pentru el conmai import antd, aláturi de Isloria României,voluminoasd sintezd nepublicatd incd).

Lucrarea, care vede lumina tiparului lapestc patru decenii de la incheierea ei si laaproape trei decenii de la moartca Bucovi-neanului a insemnat pentru acesta incununa-rea unei activiViti indelungate- si rodnice dereconstituirea a trecutului unci provinciiron finesti greu Incercate.

I. Nistor porneste pe bung dreptate de lapremisa conform cdreia istoria linuturilorCern5uti i Suceava, pind la dezmembrareakr din principatul Moldovei, apartine dezvol-tarii politico, culturale i economice a Tdriide Sus a Moldovei. Istoria Bucovinei incepenumai de la 1775 incoace..."

Cele paisprezece capitole ale cartii urma-resc sub cele mai diferite aspecte evolutia

aceslui linul românesc pc parcursul a circaun secol si jumdtate. Prirnele doud capitoleinfatiseazil astfel starea linutului in momentulanextirii sale de Habsburgi, obiectikele urmà-rite de aceslia prin acest cistig teritorial, pre-curn i impotrivirea moldoveneascd fala deciuntirea Valli. Ion Nistor evidentiazá dra-matismul situaliei unui popor aflat la gra-ni t a unor rapace imperil : coincidenta prestdriijuramintului de credinla fatd de Austria [apopulatia o Moldovei austriece* n.n.] siasasinarea miseleased a domnitorului moldo-vean [Grigore III Ghica n.n.] de care'turci nu pare sä fi fost o simpld intimplare,ci mai virlos, o intelegere tacità intre Curteaimperiald i Poarta otomand... Moarteatragica a domnitorului protestatar gdsi undureros rásunet in striiinatate, intruelt ea afost pricinuità de rivalitatea vinovata dintrecele trei puteri vecine: Turcia, Austria siRusia". 0 atentie deosebith este acordatd re-formelor infilptuite de ocupant in provinciaabia cucerita, pentru a o incadra mai usorin Imperil. Solutia administrativa la care s-arecurs in cele din urmd (august 1786) de a oingloba in Galitia eluda insh dorinta bucovi-nenilor ca dupa incetarea administratiei mili-tare patria lor sii devind o provincie de sine

amin-lit

si

si

www.dacoromanica.ro

5 Recenzii 195

st5t5toare In cadrul Imperiului Habsburgic".Capitolul al III-Iea al cdrtii este deci consacratBucoVinei, ca cerc administrativ al Gali-tiei". Incercarile de a contopi si a asimilaboierihiea rnoldoveneascii cu cea polonez5"s-au .rovit de opozitia elitelor bucovinene:

familii boiereti care aveaumarl *pioprietiiti In Bucovina se retraser5la tinii din cei r5masi ca familiaHurmuzaki isi pastreazd cetatenia mol-doveneasca, intrind In rindul suditilor ameste-cati sujel mixles". Vexatiunile suferite dinpartea proprictarilor si a autoritatilar audeterminat i pe multi t5rani romAnip5r5seascii satele. Numai intre 1785-178914719 suflete ar fi emigrat in Moldova".Foametea a jucat i ea un anumit rol in pihil-sirea vetrei strilmosesti de artre romaniibucovineni. Astfel s-a inlesnit asezareaelementelor etnice uerainene In Bucovina si,drept consecint5 fireasc5, ucrainizarea

Problemelor yield bisericesti, scolare i cul-turale ale Bucovinei pinA la 1848 le este con-sacrat capitolul al 1V-lea al lucr5rii. Se insistdasupra faptului c5 pc tilrimul scalar alipireala Galitia se resirnti mai mult decit pc celbisericesc", fapt ce a contribuit la intensifi-carea luptei pentru scoala moldovenease5",un rezultat important fiind infiintarea Institu-tului Teologic din CernAuti (prin rezolutiaImp5rAteasc5 din 26 septembrie 1826).

Abordind implicaliile evenimentelor de la1848-1849 in Bucovina, I. Nistor acord5 o a-tentie deosebit5 InsemnAtatii pentru acestpAmint romAncsc cotropit a Adundrii Constitu-ante de la Kremsir. Noua constitutie despar-tea Bucovina de Galitia i o declar5 Kron-land" tar5 de coroand" ereditar5 cu titlulde Herzogtum" Ducat" (rnartie 1849);prin decretul imperial din 9 decensbrie 1862Ducatul Bucovinei avea 55 primeasa o sternapropric ...un cap de zimbru cu o stea Intrecoarne, o imitatie dup5 sterna Moldovei".Separarea formal5 de Galitia a mai intirziatIns5; rnai mult decit atit, prin decretul din22 aprilie 1860, Bucovina fu din nou unit5 cuGalitia". Numai reactia foarte violent5 a cli-telor romAnimii bucovinene a filcut, aratliI. Nistor, ca Viena, prin Constitutia din febru-arie 1861 sa mantilla dispozitia privitoare lasepararca Bucovinci de Galitia. In acelasi timp,mai ales In timpul ocupatiei austriece a Mol-dovei si Munteniei, relatiile dintre Bucovinasi Moldova devenir5 mai strinse si mai frecven-te".

Capitolele VI si VII sInt consacrate lupteipentru identitate nationald i sinodalitateIn Biserica rornAneasc5 din Bucovina, precumsi, respectiv, vietii culturale a provincieimarcata de deschiderea de noi scoli primare

secundare, infiintarea Bibliotecii T5rii",constituirea Societatii pentru cultura si lite-

ratura pcporului roman in BucoN ina" (mai1864) etc.

Dualismul austro-ungar, ca i noua consti-tutle a Austriei, promulgatA pe baz5 dualis-IS" in decembrie 1867 nu atinse intru nimicautonomia Buccninei". Totusi aceastA Consti-tulle, ce separa puterea judeciitoreasc5. decea administrativ5, a avut un anumit ecouIn organizarea provinciei. Viata bisericeasc5a BucONinei a fost la rindul ei marcatii derioua Constitutie.

Capitolele IXXI I ale cartii prezint5 pe largsuccesele, dar si greutlitile cc au marcat luptaromAnilor bum\ ineni impotriN a politicii dedeznationalizare a guvernului centralist"de la Viena. Vrajba Intre frati era socolitS deI. Nistor un mare r5u; Inca din 1913 el arateic5 ... populatia rom5neasc5 din BucoN ina,

muncitoare si dornicA de culturA nu seg5sea cu gindul si sufletul ei in taberele politi-cienilor invr5jbiti, ci ea era alaturi de c5rtu-carii luminati, cArora contactul cu literatura

cultura din Regatul roman le deschisesealte orizonturi mai largi, care treceau pestegranitele strimte ale Bucovinei i fuseser5sS incolteascA in ulnae idealul unitatii politic&a tuturor romAnilor".

Ultima parte a lucrArii (capitolele XIII siXIV) se refer5 la situatia Bucovinei in aniiprimului rAzboi mondial, la proclamareaUnirii acestei provincii cu Romania (15/28noicmbrie 1918) precum si la etapele reintegrA-rii ei In Regatul roman. I. Nistor desi nuhisistS asupra aspectelor militare ale situatieiBucovinei la sfirsitul lui 1918 si Inceputullui 1919, se refer5 totusi pe scurt la actiunileDiviziei a 8-a, care, sub comanda generaluluilacob Zadic, a intrat in provincie pe p5min-tul rnarelui voievod Stefan pentru a ocrotiviata, avutul Si libertatea locuitorilor de oriceneam si credintli impotriva bandelor de cri-minali".

Cu toate c5 In Prezentarea" opera saleautorul considerase CS istoria Bucovinei ...se incheie cu reincorporarea ei in organismulde stat al RomAnici in toamna anului 1918",el se refer5 totusi, pe scurt, la evenimenteledramatice din vara anului 1940. I. Nistoraminteste in acest sens de memoriul pe care1-a prezentat la 9 iulic 1940 regelui Carol II,de protestele Acaderniei RomAne, ale Parla-mentului etc. Abia ceva mai mult de o pagin5este consacrat Bucovinel Intre 28 iunic 1940 si'25 noiembric 1949, clan la care s-a semnatla Moscova Tratatul asupra regimului iron-tierei de stat sovieto-romAnc" i Conventiaintre R.P.R. i U.R.S.S. asupra rnodului derezolvare a conflictelor de frontier5".

Mai Mena

IhSi'.i

sa-si

lard".

barrack

...cele

pl

si

www.dacoromanica.ro

196 Reeen7ii 7

Desi manuscrisul olograf nu cuprindea si obibliografie, Stelian Neagoe a optat In chipfericit pentru alfiturarea acestui iliclicc alliteraturii istorice", lulndu-se ca ba7ii biblio-granite din altc trei lucrari ale hii 1. Nistordespre Bucovina: Romdnit .gi rulenii dinBucovina. Studiu istoric fi statistic (1915);Istoria bisericii din Bucovina si rola( ei nafio-nal-cultural in viola romanilor bucovineni(1916); Der nalionole Kampf in der Bul-o-wino... (1918), la acestea aclgogindu-seinvestigatiile Ingrijitorului

Monument de limbá romincaselprin limpe-rimea i frumusetea slovei, 'acoperind omare lipstl a istoriografiei noestre, Ingfiduindo redimensionare a activit5lii istoriogrificesi deci a personalitatii stiintifice a unuia dinistoricii romani dc seamá, includerea In circu-itul de salmi spirituale a isforiei iftecooineireprezintil f5rã 1ndoialá marele cvenimcnteditorial al anului 1991, pentru care editurallzunanitas" meritii a -fi

Sever Mircea Catalan

elogiatii.

editiei.

www.dacoromanica.ro

BULETIN BIBLIOGRAFIC

Buletinul bibliografic initial de Ile. ista istorica", arc ca obiectiN senmalarea luertirilordin productia istorica, publicate de istorici straini si roinani In afara hotarelor Rominiei fAraa aprecia Natparea lor 1iintificai. Buletinul vizeazii cuprinderea ansamblultd de lurrari studiusi carte tiparitil dupa mijlocul deceniului trecut, care au tangente sau privesc direct perioadamedievalA, moderna si conternporana a RomAniei.

Redactia arc convingerea ca si pe aceasta cale contribui la redeschiderea dialogului,Intrerupt Mita vreme, Cu istoriografia universala, deoarece investigatia istoricA este conditio-nata In primul rind de informare si de accesul la aceasta. Buletinul este si un i»strument pentrusondarea modului in care izsoarele i literatura de specialitate romaneascA sint receptate deistoricii strilini.

La elaborarea accstui buletin bibliografic au contribuit In masuri diferite: Viorel Achim,Gabriel Catalan (student an Ill Eac. Istorie-Bucuresti), Florin Constantiniu, Mire la Mur gescu,Serban l'apacostea, Nagy Pienaru, Marian Stroia si Adrian Tertecel.

Redactor de rubrica: Nagy Pienaru

I. LUCRARI GENERALE, ENCICLOPEDII, DICTION ARE

* * * Drevnie slavfane i kiceskaja Rus', Kiev, 1989, 200 p. Studii privind istoria veche aslavilor de rasarit si a evolutiei raporturilor acestora cu Rusia Kieviana. Lucrarea con tine menti-uni privind relal,iile slavilor rasariteni cu populatiile de pc teritoriul patriei noastre.

* * * Kralkaia istoriia Ruminii. S drevneisih oremen do nasihdnei (Scurta istoric a Roma-nici. Din cele mai vechi timpuri pinfi in zilele noastre) (Redactor sef; Dr. V.N. Vinogradov),Nauka, Moskva, 1987, 541 p. Cartea reprezintã o sintcza a istoriei Romania de la origini pinaIn Alec noastre, privita prin optica istoricilor sovietici. Rec. In Etudes Balkaniques", an XXI \ ,1988, nr. 3, p. 114 117.

* * * Magyar törtinelmi rogalomlar (Dictionar maghiar de termeni istorici) (sub red.lui Ban P(ter), 2 vol., Gondolat, Budapest, 1989, 292 p. (I), 284 p. (II). Un util dictionar de ter-meni istorici privind Ungaria si, in general, lona central-est europeanfi.

* * * Rusko-lmilgarski rrez vekovele (Legaturile ruso-bulgare de-a lungul vcacuri-tor), B.A.N., Sofia, 1988, 161 p. Cartea contine o culegere de studii privind relatiile ruso-bulgarelu secolele VII XIX. Sint prezentate i informatii referitoare la istoria romfmilor In perioadamentionatii. (Rec. In Bulgarian I listorical Review", XVI, 1988, nr. 1, p. 96-98).

* * * Sociarno-politiceskie i kulturn ye problemy istorii slran Evropy: ot anti8nosti donovogo orcmeni, Izd. polit. literaturii, Moskva, 1989, p. 412. Incereare de schitare a unor trasa-turi comune ale popoarelor europene In cvolutia lor istorica. Romanii slut incadrati pc coordo-natele dezvoltarii generale a continentului, cu anumite omisiuni istorice.

BOIA, LUCIAN editor-in-chief ; NORE, ELLEN, HITCHINS, KEITH and IGGERS,GEORG, G. associate editors, Great Historians or the Modern Age. An International Dictionary.New York, Westport, Connecticut, London, Greenwood Press, 1991, XXI \ + 841 p. Inedituldictionar cuprinde scurte bio-bibliografii ale cclor mai renumiti istorici ai lumii din epoca modermlTn cadrul sectiunii dedicate istoriografici romànesti se gasesc o seric de astfel de medalioane:1. Andriesescu, N. Balekscu, I. Bogdan, Gh. I. Br3tianu, G. Daicoviciu, M. Eliade, C. Giurescusi C.C. Giurescu, N. lorga, Ilasdeu, M. Kogalniccanu, I. Lupas, I. Nestor, A. Odobescu,D. Onciul, A. Otetea, P.P. Panaitescu, V. PArvan, Gh. Sincai, A.D. Xenopol. Printre istoriciisträini se gAsesc i multe numc care au atins In studiile si cercetarile lor probleme de istorieromaneasca sau tangente acesteia.

BARTOSEK, KAREL, Des re:mites en Europe centrale communtsle. Essai de typotogie,In vol. Révolte et sociéte. Ades du I Ve Collogue d'Histoire Au Present. Paris mai 1988, Tome II,Paris, Histoire Au Present/Publications de la Sorbonne, 1989, pp. 288-294. (Sources. Travauxhistoriques", nr. 17/18,1989). In dezbaterea tipologici revoltelor poststalinistc din Europa comu-nista, autorul, plecind de la modelul din 1981 al filozofului i sociologului maghiar Agnes Ileller,pledeaza pentru o nouA perspectivA asupra conceptului de societate civila, sesizind rolul indi-

Revista istoricil, torn III, nr. 1-2, p. 197-207 1992

ye

0,020,

www.dacoromanica.ro

198 Buletin bibliografic 2

vidiiluj ca ultim bastion in cadrul accsteia. Tn sprijinul acc,tei afirmatii este adus evemplulBornaniei, care n-a cunoscut decit exceptional rexolta de masa", dar num5r5 totusi multccazuri d rezistenta individuala".

CASTELLAN, GEORGES, A history of 11 e Bosraniars (Trans. from French by Nicho-las Brand ley), Columbia Unix ersit y Press, New York, 1989, 268 P. (East European lIonographs,No. CCLN I l). Cartea este o sintesa a istoriei Romanici de la aparitia omului pc teritoriulnoastre si pina i anul 1965. Rec. in Etudes 13alcanique5", an XXVI, 1990, nr. 1, p. 142 143.

DI MA, NICI IOLA S, From Moldavia to Moldova. The &Wel-Romanian (erritorial dispute,Boulder, Fast European Monographs, 1991, 194 p. 0 editie noug, imbogatita si adusa la zi,luerarii acduiasi autor, Bessarabia w.d Iffikovina the Soniel-Romanian Territorial Dispute,aparut5 in 1982 in aceeasi colectie. Proscntare eritit a in acest numar al Revistei istorice".

,DRACI I, MARCEL, I a crise dans les rays der Est, roux elle editirn, Editions La Decon-verte, Paris, 1990, 127 p. Cartea este o excelentà analizn a econorniei planificate de tip socialist,in care sint presentate exolutiile, particularitatile si inter fentele econorniilor statelor- europerrecomuniste, cit si relaliile lor estul pin5-n ajunul schimbiirilor democratice din 1989. Nu lip-sese trimiterile la Romania atit in ceea -ce priN este situatia economic:1 intern5 cit si positia sa incadrul CAER, totul find sustinut de date concrete, presentind diferiti indici econornici debasa care permit o concluzie: crisa economie5.din Europa de Est s-a datorat in primul rind uneiacute crise politice.

GVND I SCI I, KONRAD, Die Slams biirgcn, Sael sen, Bern, 1990, 20 p. (Kulturelle Arbeit-sbefte, 28). Sehita de istorie a sasilor din Transihania (le Ia imigrare pina In silele noastre.

1SLAMOV, T.M., osterrcich und Bussland. Zusanurenai kit und Gegensatz am Erde des18 und zu Beginn des 19. Jatrl us dells, in \ cI. Ru.slc rd us d Othrreich zur Zeit der Nal olconis-shen Erige, lusg. \ on A.M. Drabek, NV. Leitsch und B.G. Plaschka, Wien, Verlag des Akademied( r Wissencehaften, 1989, p. 43 54. E discutata si positia Principatelor Dunarcne in funetie deanthiliile teritoriale ale Austriei 5i Ruciei.

PEI HOWICZ, GREG01-110, La Chiesa armcna in Polonia e nei raesi limilrofi, pas letoza; 1656 1,54, Pontificia Istituto di studi ecclesieastici, Roma, XXII 118 p. (Studiaecelesiastica, 17, Historica 10). Continuare a istoriei 1 isericii armenc din Polonia si din tarilelimitrefe, inclusiv Moldova si Transilvania.

TOUSCOZ, JEAN, 411as géostraligique, crises, tensions 1 convergences, 20 edition, Larou-sse, Pails, 1989, 319 p. 1I5rile si textul adjacent lor prezinta confrunthrile politice 5i militarcde pc glob. Romaria este infatisata in mod just ca stat-satclit al FUSS.

VERDERY, KATI IERINE, On the Nationality 13, (Nem in Trot sylvania Until WorldWar I : An Overview , in East European Quarterly", ol. XIX, 1985, nr. 1, p. 15 30. Autoa-rea realizea7g o incursiune in istoria Transilvanici (lin secolul al IX-Iea ping la primul razboimondial in incercarea de a surprinde (lin punctul de vederc al antropologiei americane, modul

formare si evolutia grupurilor etnice nationale in accastii sorra. Se acorda mai mutt spa-tin do analird secoklor al XN I-lea si al XV1I-lea considerate centrale pentru structurarea peetnii naliuni a populat id din Transilvania. TIc asernenea autoarea considera ca accst proces estemobil, supus caracteristicilor unui anumit contact istoric (12 note; bibliografie).

N 11.1 AR!, ROSARIO, Stor iacontemporanca per le scuole medic superiori, Editori Laterza,Roma-Bari, 1988, 698 P. 0 istorie problematisatd de la rex Giulia industriala ping in silelenoastre. Multiple referiri la Romania in contextul relatiilor internationale (problema orientala1774 1878; al doilea rasboi balcanic, primul si al doilea rashoi mondial, b)ocul sovietic).

WAGNER, RUDOLF, Vom Moldau-Wappen zum DOT peladler. Ausgavalle Beitriigezur Geschichte der Bukowina, Festgabe zu seincm 80 Gcburlslag, Hofmann Verlag, Augsburg, 1991,XXIV -F 625 p. Culegere de studii ale autorului cu privire la istoria Bucovinei indeosebi invremea stapinirii austriece.

IZVOARE

* * Moldoai esdngo-magyar olordnyldr 1467-1706 (Culegere de documente privitoarela ccangtiii din Moldova 1467-1706 ), (Sub red. lui Benda Kalman), 2 vol., Magyarsag KutataInt6zet, Budapest, 1989, 849 p. (1-10 facs. Controversata problema a originii catolicilordin Moldova a lost reluatfi In ultin1ii ash In istoriografia maghiara: studiul lui Benda KalmanA moldai magyarok (esdngok) a XVI XVII szdzadban (Maghiarii (ceanggii) din Moldova insecolele XVI XVII) (p. 9-51) sintetizeaza punctul de vedere maghiar, continind si notetendentioase relative la originea si istoria romanilor. Cele cloud volume reunesc un mare numardc documente, ptiblicate In limba originalii, in special relatiirile misionarilor i calatorilor in70116, privind catolicismul i populatia eatolica din Moldova, incepind cu mijlocul secolului alXVI-lea.

tarii

a

en

*

\

de

IL

+

www.dacoromanica.ro


* * Svoclidi Kato log moldavskich tukopisei hraniastihsiia v SSSR Kolleklia novonia-rnell.op monastiria (XVI Xl X vv.), (Colectia bibliotecii mdmistirii Noul-Neanit (sec.XIV XIX), Aledtuitor V. Olcinikova-Pelin, Chisindu, Pelin, 1989, 450 p. Desenele sistematicea celor 113 manuscrisc slave si romAnesti ale mAndstirii Noul-Neamt (Chitcani) aflate In depozi-tele Arhivei centrale de stat a Moldovei.

ALEKSANDROV, EMIL, Di plotnaliceskie dokumenti vtorogo bolgcnsLogo gosudarstva(Documentelc diplomatice ale celui (Ie-al cloaca tarat bulgar), in Palcobulgarica", anul XII,1988, nr. 4, p. 64-75. Este o prezentare de ansamblu a documentelor diplomatice ale celui de-aldoilea tarat bulgar.

Sint mentionate, printre allele, documentele diplomatice ale primilor AsAnesti (Petru,Asan i Ionild Caloion), precuan si ale despotilor dobrogeni DobrolitA si Ivanco.

COSTIN, NICOLAE, Scricri, ed. Ingrijita de SNetlana Korolevski, vol. III, Edit.I lyperion, Chisindu, 1990, 479 p. -I 634 p. Cuprinde cele cloud letopisctc ale lui N. Costin sitraducerea Ceasornicului domnilor a lui Antonio de Guevara. Textele shit insolite de o prefaVda lui Stefan Ciobanu fragment din Istoria literaturii romdne vertu in studiu al SvctlanciKorolevski, indici glosar, adnotiiri, si observatii marginale. Se reproduc textele editate de C. A.Stoide si I. LAzdrescu (Letopisetele) si G. kitrempel (Guevara).

DIMITROV, THEODORE, La Bulgarie el la Societe des Nations, Documents pour l'his-toire, Pl. I, 1920 1923, Geneve, 1986, 895 p. (International documentation on Macedonia.Vol. 13). Cartea este o culegere de documente care prezintd activitatea Bulgariei in cadrul

Natiunilor, precum si pe plan international, in general, in anii 1920-1923. Uncledin documentele publicate in accastii lucrare privesc relatiile roirAno-bulgare in perioada res-pective', concentrindu-se mai ales asupra problemei Cadrilaterului.

HALASI-KUN, TIBOR, Keve County and the Ottoman Pan c on a n a It i g e s,in Bet ween the Danube and the Caucasus, Akadémiai Kiade, Budapest, 1987, p. 105-151 (OrientalSources on the History of the peoples of South-Eastern and Central Europe 4). Ln registrual asezArilor din sudul Banatului in perioada stdpinirii otomane, eu date furnizate de deftereleturcesti.

KUCERENKO, G. S., Publications sovielignes de documents sur les relations ruso-uutrichiennes a l'epogue des guerres napoleoniennes, in vol. Russland und Osterreich zur Zeilder Napoleonischen Kriege, hrsg, von. A. M. Drabek, W. Leitsch und R. G. Plaschka, Verlagder Osterreichischen Akademie der Wissenschaften, Wien, 1989, p. 33-42. Semnalarca prin-cipalelor colectii de izvoare referitoare la relatiile ruso-austriace si inclusiv la pozitia Prin-cipatelor Dundrine in acest context.

MIHAILA, GIIEORGI-IE, Novae izdanie Hroniki sobilii na Balkanskom oluostrouev 1296 1417 gg" 1. noz. Bolgarskaia anonnimania hronika") v sopostavlenii s uminskimperevodom Mihdilii Moski, 162 g. (0 nouA editie a Cronicii evenimentelor din PeninsulaBalcanich in anii 1296-1417" asa-numita Cronied anonimd bulgard" in comparatie cutraducerea romAneascil a lui Mihail Moxa din anul 1620), in Palaeobulgarica", anul XIV,1990, nr. 2, p. 81-91. Se face o prezentare comparatá a textului in slova veche al Croniciievenimentelor din Peninsula Balcanied in anii 1296-1417" (Cronicq anonimd bulgard") si atraducerii in limba romAnd a acestui text realize-Id de Mihail Moxa in 1620 si incluse' in lucrareasa Cronica uniNersalA".

MIHAILA, GIIEORGIIE, Spiski-SLornika faria Simeona a Biblioteke Rumill shot Aka-dcmit (Copii ale Sbornik-ului tarului Simeon" aflate la Biblioteca Academiei Romane), ItiPaleobulgarica", anul XI, 1987, nr. 3, p. 3-20. Sint prezentate doub copii manuscrise (inlimba slava veche) ale Sbornik-ului larului Simeon" (tar al Bulgariei in anii 893 927), aflatela Biblioteca Academiei RomAne. Cele cloud manuscrise au fost realizate in secolul al XIV-leain Tdrile RomAne. Ele ocupd un We important in culture romAneased medievald.

ORACEV, ATANAS i RUSINOV, VALERI, Srednovekoven gralki porlulan za Balgar-skolo Cernomorie (Un portulan grec medieval despre tArmul bulgaresc al Mdrii Negre), inPalaeobulgarica", anul XII, 1988, nr. 4, p. 76-91. Se prezinth un portulan al MAriiNegre scris in limba greacA la mijlocul secolului XVI-lea (dar folosind multe date din portu-lanele si hartile realizate in secolele XIV XV). Se insistd, in primul rind, asupra tarmuluivestic al Mdrii Negre (de la Constantinopol la Cetatea Alba). In aceastA parte a portulanului,se gAsesc, numeroase informatii privind localitAiile din Dobrogea si sud-estul Moldovei in aceaperioadA.

PISTRUI, KIRIL, Triod-Pentikoster (Put vala polovine na XIII vek) (Triod-Penticostar :prima jumAtate a secolului al XIII-lea), in Palaeobulgarica", anul X, 1986, nr. 4, p. 45-54.Este un studiu asupra unui mrmuscris bisericesc in limba slavA veche (Triod-Penticostar).Acest manuscris (realizat poate pe teritoriul RomAniei, dar folosit cu sigurantA in bisericieortodoxe din 'Pr& RomAne) dateazd din prima jumAtate a secolului al XIII-lea.

*

Societiltii

al

--

II

www.dacoromanica.ro

200 Buletin bibliografic

REPE RTORIUM FONTIUM HISTORIAE MEDII AEVI, VI, FONTES IJK,Romae, Istitu to storico Habana per il Medio EN o, XX + 666 p. Continuarea repertoriuluiiyvoarelor isto rice mcdicvale (litercle ik), incluciv cele ale istorici medievale romanesti.

III. 1STORIA MEDIEVALA

* * KuPtura narodov Tsentral'noj i jugo-vostoenoj Earopy v epol u Prosvesecnija,Nauka, Moskva, 1990, 346 p. Contine un capitol, pertinent conceput, consacrat culturii ro-manesti In epoca luminilor. Din pacate, desi aparuti: recent, bibliografia capitolului amintitse opreste la anul 1980.

* * * Mezdunarodnra otnosenija a nacalnyi period aelilio francuskoi revolucii (1789),Moskva, 1989, 312 p. Investigare detaliat5 a tabloului relatiilor internationale in primii doi aniai Revolutiei Franceze. Tarile romane apar tangential, cu ocazia prezentArii derulArii rAzboiuluiruso-austro-turc.

ANGHELOV, DIMITAR, Vdstaniclo na Asenevti i vastanoviavanelo na srednovekovnatabalgarska deirjava (115scoala As5.nestilor si refacerea statului medieval bulgar), In Palaeobul-gArica", anul IX, 1985, nr. I, p. 37-58. Sint prezentate principalele momente ale inflin-tarii statului medieval romano-bulgar (dcvenit, apoi, al II-lea tarat bulgar) sub conducereaprimilor membri ai dinastiei Asanestilor (Petru, Asan i Ionita Caloian).

ANGIIELOV, PETAH, Principles of Bulgarian medieval diplomacy, In Palaeobul-.garica", anul IX, 1985, nr. 3, p. 11-26. Sint analizate, cu example concrete, principiile diplo-rnatiei medievale bulgare. 0 atentie deosebita este acordata activitii diplomatice a primilorAsanesti (l'etru, Asan si Ionit5 Caloian).

BARNEA, OCTAVIAN. Die Konzile des 13-15. Jahrhunderts und die aumenischeFrage, Otto Harrassowitz, Wiesbaden, 1989, 220 p. (Schriften nu. Geistesgaschichte desOstlichen Europa, 18). Conciliul de la Florenta si Europa ras5riteana, inclusiv romanii.

CASTELLAN, GEORGES, La Rivolution Francaise el son impact en E trope du Stzd-est, In Etudes Balkaniques", anul XXVI, 1990, nr. 1, p. 16-22. Este o scurt5 analiz5asupra efectului pc care 1-a avut Revolutia franceza din 1789 asupra tarilor din sud-estulEuropei (inclusiv T5rile Romane).

EKREM, ALI MEIIMET, Dirnitriye Kantemir gOzu ilc mevIcailik (Opiniile lui DimitrieCantemir despre mevlevism), In 1. Millellerarasi Meoldna Kong I esi. First International Mev-lona Congress, Tebligler, Papers, 3-5 may, 1987, Konya, 1988, P. 191 198. Sint prezen-I te p5rerile voievoduhii moldovean, care a rezidat peste 20 de ani la Istanbul, asupradervistilor mevlevi. D. Cantemir a comparat elemenle ale filozofici sectti mevlevi cu realitatidin lumea crestinA.

KROT, P. A., Cernomorskaia problema uo arevlei politika Polsi (poslednaia celvertiXV a) (Problema Marii 1Negre in politica externa a Poloniei In ultimul siert al secolului XV),In vol. Mejdunarodnie olnoseniia a basseine Cernogo Moria a dreanosli i srednie Deka, Pedago-ghiceski Institut, Rostov na Dorm, 1986, p. 91-109. Studiul prezinta relatiile moldo-polone i tataro-polone In vremea lui Stefan cel Mare In functie de problema Mara Negre si aexpansiunii otomane.

MALTEZOV, CI1RYSSA, Les Grecs devant Moscou ville imperiale, In vol. Studiaskwico-byzanlina el mediaevali a Europensia. In memoriam Ivan Dujcev, [f. 11, Ivan DujoevCentre for Slavo-Byzantine Studies, 1988, p. 68-78. Rolul eliberator al Rusiei In viziunealumii grecesti in sec. XVI XVII; a fclosit si cartea de oracole constantinopolitane redactataIn Moldova de Paisie Ligarides.

MEHMET, MUSTAFA ALI, Mealana ye mealevilik larikatinin Hosgörüliik" ve Hii-monist" prensiplerinin osmanli dOneminde Dobruca'da iiirk-islam kültur ocaklari lararindanyasatilmasi hakkinda bozi miiliihazalar (Citeva consideratii privind supravietuirea In rindulpopulatiei turco-islamice din Dobrogea otomana a principiilor umaniste si a to1erant5 apar-linind sectelor mevlana) In I. Millellerarasi Alevlana Kongresi. First international MevlanaCongress, Tebligler, Papers, 3-5 may, 1987, Konya, 1988, p. 159-163. Pe baza unor izvoarenarative sint prezentate citeva centre culturale (mormIntul lui Sari Saltuk) din regiuneadintre Dunare i Marea NeagrA care au contribuit la Intelegere i tolerantA intre crestini

islamici.MIHAILOV, STATEN, Srednovekoaniat grad Vicina na dunavskiia astray Päcuiuj

lui Soare. Po sledite na edna hipoteza (Orasul medieval Vicina de pe insula dunareana PAcuinllui Soare. Pe urmele unei ipoteze), In Palaeobulgarica", anul XIII, 1989, nr. 3, p. 14-23.Se prezintà si se argumenteazA ipoteza potrivit careia orasul medieval Vicina s-ar ii aflat peactuala frisulA dunareana PAcuiul lui Soare.

'0

4

si

www.dacoromanica.ro


NASTUREL, P., Mais oU done localiser Vicit a?, In Byzantinische Eorschungcn",tom 12, 1987, p. 143-171. Autorul opteaza pentru Tulcea sau zona invecinatl.

NOUZILLE, JEAN, Histoire de flontiiTes, l'Aultiehe et l'Empire ottoman, Paris, BergInternational, 1991, 265 p. Autorul urmilreste evolutia frontierei dintre Imperiul habsburgic

Imperiul otornan, consacrind paragrafe speciale Banatului, Timisoarei i Olteniei sub stá-pinire austriac5 (1718-1739).

RILL, MARTIN, Die Zisterzienserablei in Kerz am Alt im I ichle neuer Grabungen, hiSfidost-deutsche Vierteljahresblätter", torn 39, 1990, nr. 2, p. 148-152. Noile cercetariarheologicc la Cirta si datele care au rezultat cu privire la evolutia mAnAstirii in secolul XIII.

RUNCIMAN, STEVEN, Manuel II and the See of Moldavia, Kathigitria", Essayspresented to Joan Hussey for her 80th birthday, ed. J. Chrysostomideo, Camberley-Surrey,Poiphyrogenitus Ltd., 1988, p. 515-520. Obiectivele politice ale basileus-ului in raport curMoldova legat de desemnarea titularului scaunului initropolitan vacant.

STOILOVA, TAMARA, Teli i zadaci russkih konsulstv v Ostnanskoi iniperii i Sredi-zenomorie v XVIII veke (Scopurile si sarcinile consulatelor rilsesti din Imperiul otomanzona Marii Mediterane in secolul at XVIII-lea), in Bulgarian Historical Review", XVI,1988, nr. 1, p. 15-33. Cuprinde o prezentare a scopurilor si a principalelor directii de activi-tate ale consulatelor rusesti din Imperiul otoman si zona Milrii Mediterane in secolul al XVIII-lea. Se fac referiri 51 la politica Rusiei fatil de Moldova si Tara Romfineascä in intervalulde timp mentionat.

STOY, MANFRED, Rumilnische Fiirsten im friihneuzeillichen Wien, In Jahrbuchdes Vereins für Geschichte der Stadt Wien", torn 46, 1990, p. 153-180. Petru Cercel,Petru Schiopul, Mihai Viteazul, Radu Serban alti domni romani la \ iena.

THALGOTT, MICHAEL, Die Zisterzienser von Kers in titre, Zeit, In Siidost-deutschierteljahresbliitter", tom 39, 1990, nr. 2. P. 143-147. Fragment dintr-o monografie in curs

de aparitie consacratii iniinfistirii de la Cirta a carei interneiere e fixatti de autor in in-ter\ alul 1180-1190; c discutatã formula terra exempta de Blacis" dintr-un documentreferitor la stiipinirile de pan-lint ale Cirtei.

AIIMET, Yavuz Sultan Selim, Kayseri, 1989, 160 p. eratà. Monografiededicatii sultanului Selim (1512-1520). In urma ictorici de la Caldiran (august 1514) asuprasahului Ismail, sultanul osman a trimis mai multe scrisori de biruinta (fetih-name) adresateunor suverani europeni inclusiv veievozilor din Tara Romancascl si Moldova (p. 76) careerau phititori de haraci" (informatie preluald din cronica lui Celal-zade).

VASILEVA, ANI DANCEVA, Bdlgaria i Latinskata imperiia (1204-1261) (BulgariaImperiul latin. 1204-1261), B.A.N., Sofia, 1985, 206 p. Cartea trateazá evolutia relatiilor

Intre eel de-al doilea tarat bulgar (fost, la inceput, un stat rornAno-bulgar) i Irnperiul latinde la Constantinopol in aril 1204-1261. Se subliniazã rolul jucat in acest domeniu de taiiiIonitil Caloian (1196-1207) si loan Asan al II-lea (1218-1241). (Rec. in Istoriceski Pregied",an XLI, 1985, nr. 12, p. 90-92).

ZIMANYI, VERA, Economy and society in sixteenth and seventeenth century Hungary( 1526 1650 ), Akadémiai KiadO, Budapest, 1987, 120 p. (Studia Historica Academise Seien-tiarurn Hungaricac 188). 0 ampla analizil a evolutiilor economice i sociale din LngariaTransilvania in secolul al XVI-lea si prima juiniaate a secolului al XVII-lea.

IV. ISTORIA MODERNA

DURANDIN, CATHERINE; Rivolution el francaise oft d la russe. Polonais, Rou-mains et Russes au XIX', siecle, P.U.F., Paris, 346 p., 1990. Un cseu despre raporturile inte-lectualilor francezi cu miscárile revolutionare ale polonezilor, rusilor si romAnilor in perioada1830-1850. Bibliografie, note.

FORREST, ROBERT, F., The Courier de Moldavie and Der Kriegsbote: two viewsof the Ftench Revolution for Romanians, in East European Quarterly", tom XXV, 1991,nr. 1, p. 91-99. Pdtrunderea niodelului occidental in lumea rornineascii In urma revolutieifranceze.

FURTUNE, A. T., Obscestvo u Moldovan a XI X nacale XX a., Edit. *Uinta, Kisinev,1989, 286 p. Analizit a stratificiirii socialc a populatiei românesti din Basarabia aflatii sub. sta.-'Anima tarismului rus. Sint posibile cili de evaluare datoritii caracterului diplomat al statis-ticilor Intocmite dii administratia rusa.

HRISTOV, HRISTO A., The Russo-Turkish War of 1877-1878 and Bulgaria's Libe-ration from Ottoman Yoke, In Bulgarian Historical Review", an XVI, 1988, fir. 3, p. 3-9.Luerarea este 0 scurtii prezentare a ra'zboiului ruso-roman-turc din 1877-1878 si a eliberärii

si

1:61111,

M

1

4-

si

la

www.dacoromanica.ro

202 Buletin Bibliografic 6

Bulgarici de sub stapinirea otomanh ca urmare a acestui conflict armat. Se ofer5 o serie deinformatii prilAnd parliciparea Romanici la razboiul sus-mentionat.

IANEVA, SN LTLA, / a structure Tar branches, la reparlition territoriale et le volumede la production arlisanale bulgare dans les lures situees entre le Danube el le mord Balkanau cours des annees 30 a 50 du XI Xe siide, in Bulgarian Historical Review", XVII, 1989,nr. 4, p. 15 29. Este prenntata e ohitia productiei mestesughresti bulgare din regiuneacuprins5 intre Nunii Balcani si Duriare in anii 1830-1860.

Print allele, se ofera informatii si asupra activit5l,ii mestesugbresti din Dobrogea,precurn i asupra vinz5rii pe teritoriile Tarii Homanesti i Moldovei a procluselor mestesugarestiraslizate In spatiul Balcani-Dunare in anii respectivi.

IOVVA, ION, Miscarea de eliberare nafionalei in Basarabia in sec. XI X, in Politica"(Chisinfu), 1991, nr. 7, p. 48-52. Confruntati cu politica de rusificare, desibsurath de autori-tãl,ile tariste, patriotii moldoveni au intrcprins un sir de actiuni riN Ind dript obiectiv con-servarea mai ales prin limbil a idenlitatii nationale.

JENSEN, JOHN M., Xenol hobia or Nationalism? The Demanas of Ronianian Engine-ering Profession for Preference in Government Contracts, 1898-1905, in East European Quar-terly", vol. XIX, 1985, nr. 1, p. 1-11. Autorul analizeaza relatiile dintre elita inte-lectuala tehnicii si stat incercind sit surprinda modul in care acesta reusesle sa determineadoptarea unei politici protectioniste in domeniul sau de interes. In ceea ce priveste raportulnationalism xenofobie autorul considera ca atitudinea elitei telmice este profund nationalista,elemente de xenofobie apbrind odata cu vulgarizarea problemelor prin cultura comunii. 37 note.

KAMENOV, PETAR, Graf Andrassy, die bulgarische Frage und die Befreiung Bulgariens(1875 1S79 ), in Bulgarian Historical Review", XVII, 1989, nr. 3, p. 67-78. Se analizeazapolitica Austro-lingariei i activitatea ministrului ski de eNterne, contelc Andrassy, in problemaeliherarii 13ulgariii de sub stapinirea otomana i crcarii noului stat bulgar (1875-1879). Sintprezentate ii o seric de date privind activitatea politico-diplomatica si militara a RomanieiIn perioada recpectiva.

KOSTOV, ALEXANDAR, Le cal Hal beige el les entreuises corrrrunales de trarrways eld'edairage dans les Balkans (lin du X1Xe et début du XX-e siecle), in Etudes Balkaniques",anti! XXV, 1989, nr. 1, p. 23-33. Este o analiza asupra participhrii capitalului belgian incadrtil intreprinderilor orasenesti de traimaie i salubritate din arile balcanice (inclusiv Ro-mania) In anii 1875-1914.

NAROCINSKIJ, A. L., Osterreich zuischen Iran/ reich und russland 1'113, in vol. Russ landand Osterreich zur Zeit der Naioleonisehen Kriege, hrsg. von. A. M. Drabek, W. Leitsch undR. G. Plaschka, Verlag der Osterrcichischen Akademie der Wissanschaften, Wien, 1989, p.15-32. E prezentata si pozitia Principatelor Dunarene in actiunea marilor puteri ale Nreinii,indeoseb' Franta, Austria si Rusia, inainte i dupa campania lui Napoleon din 1812, in prin-cipal pc temeiul documentelor privitoare la politica externa msg.

OLDSON, WILLIAN 0., A irovidential anti-semilism, nationalism and polity in nine-teenth c ntwy Romania, The An eriean Philosophical Society, I hiladelphia, 1991, 177 p.Analiza a anti-semitismului societalii romanesti moderne dup5 Congresul de la Berlin. Biblio-grafie, note.

PENKOV, SAVA, Berlinskiiat dogovor i Balkanite (Tratatul de la Berlin si Bal-canii), Nauka i izkustvo, Sofia, 1985, 204 p. Cartea analizeaza continutul tratatului de pacede la Berlin (1878) si efectele sale asupra popoarelor balcanice.

Se fac referiri si la importanta acestui tratat pentru istoria Romaniei. (RecenzieIn Bulgarian Historical Review", an XVI, 1988, nr. 2, p. 109-113).

SPASOV, LIUDMIL, La "Serbie el la différend territorial bulgaro-rournain (janvier-aotil 1913), In Etudes Balkaniques", anul XXIII, 1987, sir. 3, p. 58-69. Este analizatapozilia Serbiei WA de disputa teritoriala romano-bulgara privitoare la Dobrogea de sud(Cadrilater) in perioada ianuarie-august 1913.

TODEV, ILIIA, 0 balkanskoi politike Rossii v naciale 60-h godov XIX stoletiia (Des-pre politica balcanica a Rusiei la Inceputul anion 60 ai secolului al XIX-lea), in BulgarianHistorical Review", XVI, 1988, nr. 3, p. 42-56. Este o analiza a politica Rusiei In PeninsulaDalcanicii in anii 1860-1862. Se fac referiri i la politica Rusici fata de Principatele Unite(Romania) in acea perioada.

VARATEC, VITALIE, Unirea principatelor romane, in Politica" (Chisinau), 1991, nr. 7,p. 53-61. Evocare a imprejurarilor In care s-a.realizat actul de la 24 ianuarie 1859, care a pusbazele unui nou stat privit de contemporani drept nucleul viitoarei Romanii Mari".

www.dacoromanica.ro


V. ISTORIA CONTEMPORANA

* * * The am omic history or Eastern Europe: 1919 1975. Vol. I: The economic struc-ture and performance between the Iwo wars, Clarendon Press, Oxford, 1985, 616 p. in primulvolum al acestei carp, se face o analiza comparata a istoriei economice a tarilor din Europarasariteana (inclusiv Romania) In anii 1919-1939 in Etudes Balkaniques", anul XXIII, 1987,nr. 2, P. 112-115.

* * * , L'histoire au jour le jour (1944-1985), sous la direction de Daniel Junquaet Marc I.azar, Paris, La Decouvertel Le Monde, 1987, 864 p. 0 cronologie internationala(6 iun. 1944dec. 1985). Printre informatiile insotite de ilustratii, harif, fotografii, facsimile

reproduceri din ziarul Le Monde" se gasesc si stiri despre evolutia interna i pe plan externa Rornaniei (relatiile cu URSS de la colaborarea in Kominform Dej, la tendintele de inde-pendenta in politica externa Ceausescu).

* * * Klassy i social'nye slot: istoriceskie sud'by: SSSR i vostocnaja Europa 20-60godi XXV., Moskva, Nauka, 1990, 304 p. Este analizat rolul istoric al proletariatului dinRusia sovietica si A:Arne est-europene Intre anii 1920-1970. Se fac referiri si la compozitiasociald si evolutia politica a muncitorimii din Romania.

ANTOSIAK, A., Osvobojdenie Bessarabii i Severnoi Bukovint, in Vejdunarodnaia jizn",1991, nr. 8, p. 148-157. Grupaj de 16 documente din anii 1918-1940 (din care 3 inedite,publicate insa fragmentar) privind pozitia sovietica In problema Basarabiei i Bucovinei deNord. Nota introductivil a lui A. Antosiak este redactata in spiritul pozitiei bine cunoscute aistoriografiei sovictice: contestarea legitimitatii apartenentei celor cloud teritorii hab,Rornfinia.

BARTEL, HEINRICH, Frankreich und die Sowjet-Union (1938-1940). Ein B.eitragzur franzlisischen Ostpolitik zwischen dem Miinchener Abkommen und dem Ende der DrittenRepublik, Franz Steiner Verlag, Stuttgart, 1986, 396 p. (Quellen und Studien zur Gesehiehtedes Ostlichen Europa, Bd. 24). Evolutia politicii franceze In rasdritul Europei dupa acordulde la Monchen i atitudinea statelor central si est europene in functie de oscilatiile politicitfranceze. Politica Frantei fata de URSS dupa inchcierea pactului germano-sovietic, plea laprabusirea frontului francez.

BONWETSCH, BERND, Vorn HitlerStalin Pak, zum Unternehmen Barbarossa".Die dentsch-russischen Beziehungen 1939 1941 in der Konlroverse, in Ost Europa. Zeit-schrift fiir Gegenwartsfragen des Ostens", 41, 1991, nr. 6, p. 562-580. Cuprinde i referiri laatitudinea lui I. V. Stalin fata de Romania in 1940-1941.

BREGENZ, CURD, Wessen Botschafter stud Sie, Herr Dinu"? Protokoll einer Episodeam Rande des grossen Geschehens, In Siidostdeutsche Vierteljahresblatter", tom 39, 1990,"nr. 1,p. 53-56. Scenele petrecute in si in afara localului ambasadei romane din Bonn la 23 deceit brie1989.

BRUCHNER, WILFIEIM, Der Politiker Hans Otto Relit vor 100 Jahnen geboren, InStidostdeutsche ierteljahresblatter", tom 39, 1990, nr. 3, p. 236-241. Analiza a atitudiniifruntasului sas originar din Sighisoara cu privire la problemele minoritatii germane dupa infap-tuirea unit5Iii nationale romanesti In 1918.

CELISEV, I. A. , Sovetsko-francuskie olnosenijn i problemy evropeiskoj bezopainosti.Seredin GO-h- 80-e gody. , Moskva, 1990, 290 p. Analiza raporturior politice sovieto-francezeIntre deceniile 6-8 ale secolului. Contine si consideratii privind pozitia ambelor puteri fall deRomania in epoca dictaturii totalitariste de tip comunist a lui N. Ceausescu.

CERNIAVSKII, G. I., H. G. Rakovskii na sudebnom farse 1938, In Novaia i noWsaiaistoriia", 1990, nr. 4, p. 76-95. Prezentarea activitatii lui Christian Rakovski In anii 19281938, in cadrul opozitiei antistaliniste i, mai ales, a procesuhii, In care a fost condamnat la20 de ani inchisoare (1938) pentru a fi apoi executat (1941). Referiri si la activitatea desfil-suratd de el in Romania.

CLEMENS, WALTER, C., Baltic Independance and Russiam Empire, New-York, St.Martin's Press, 1991, XXII +346 p. Cuprinde referinte si la situatia din Moldova in ultimii ani.

CSALLNEV, ALFRED, Zur wirtschaftlichen und sozialen Lage der Siebenbarger Sachsen,1910-1950, Bohlau Verlag, Köln, Wien, 1989, XII +245 p. (Studia Transylvanica, Bd. 15). Patrustudii statisticeprivitoare la sash din Transilvania In prima jurnatate a secolului XX, care anali-zeaza : situatia etno-demografica i structura proprietatii In comunele sasesti In jurul anului1900 (p. 1-126); compozitia etnica a meseriasilor i comcrciantilor din satele sasesti In pe-rioada 1910-1940 (p. 127-172); numarul populatiei germane din Transilvania istoricil pe bazadatelor statistice i recensamintelor din anii 1939-1941 (p. 173-196, studiul fiMd realizatIn colaborare cu Ernst Wagner); transformarile demografice suferite de populatia saseasci Inanii '40 surprinse in registrele parohiilor evanghelice (p. 197-227).

DELETANT, DENNIS, What would Self Determination mean for the Moldauians, InThe Soviet Union a'nd the Challenge of the Future, III, Ideology. Culture and Nationality, ed. by

si

www.dacoromanica.ro


Al. Shtromas and M. A. Kaplan, New-York, 1989, p. 479-508. Situatia i perspectivelenatiunii romfine din teritoriile anexate de 1:RSS

DMA, NICIIOLAS, The Soviet political Upheaval of the 1980's: the case of Moldavia, inThe Journal of Social, Political and Economic Studies", XVI, 1991, I, P. 39-58. Evolutiasituatiei politice in Moldova in epoca perestroikdi. Progresul luptei nationale, reactiile autori-tatilor centrale din Moscova; problema gagauza Si cea transnistriana.

Dvijenie Soprolivleniia v stranah vostocnoi Evropt, in Novaia i noveisaia istoriia", 1991,nr. 6, p. 79-104. Masa rotunda a istoricilor sovietici asupra miscarii de rezistenta In tarileEuropei rasaritene, inclusiv Romania (mai ales intervenpile lui T. A. Pokivailova).

PLEISCHHAUER, INGEBORG, Der deutschsowjelische Grenz und Freundschafts-aertrag vorn 28. September 1939. Die deulschen Aufzeichnungen fiber die Verhandlungen zwischenStalin, Molo'ov nnd .Ribbentrop in Moskau, In Vierteljahrshefte far Zeitgeschichte", tom39 1991 ' nr. 3, p. 447-470. Insemnarile consilierului Ambasadei germane la Moscova cuprrvire la negovierile liii Joachim von Bibbentrop cu I. V. Stalin si V. Molotov, desfasurate laMoscow in septembrie 1939; importanta luare de pozitie a lui Stalin In problema Basarabiei, aeventualitatii anexarli provinciei si a atitudinii Ungariei fata de Romania.

PLEISCHHAUER INGEBORG, Pakt Ghiller-Stalin i inielativa gerthanskoj diplomatij193h-1939, Progress, Moskva, 1991, 472 p. Traducere din 1. germana a uneia din cele mairecente i documentate hucri consacrate pactului de ncagresiune sovicto-german din 23 aug.1939. 'Sint evidentikte consecintele ce au rezultat pentru Romania din aplicarea tratatului.

GORODETRI, G., Cercill i Sovelskii Soiuz posle 22 iunie 1941 g, In Novaia i noveisaiaistorlia", 1990, nr. 6, p. 61-78. Pe baza unui bogat material inedit din arhivele britanice,autorul (isiric din Israel) analizeaza relapile sovieto-britanice, dupa atacul german din 22iunie 1941; el conchide ea partea sovietica a renuntat in anii 1941-1942 sa staruie asuprarevendicarilor sale teritoriale (frontierele obtinute prin Intelegere sovieto-germana) si a des-chiderii celui de-al doilea front In beneficiul aprovizionarii cu armament.

HARRINGTON, JOSEPH F. si BRUCE, COURTNEY, Tweaking the nose of theRussians. Fifty years of American-Romanian Relations 1940-1990, Boulders, East EuropeanMonographs, 1991, 657 p. Sinteza intemeiata pe un bogat material de arhiva americana raportuilor dintre Romania si S.U.A. In anti 1940-1990.

JIGNEA, K.L., Imperialisticeskaia Velikobrilanii a otmosenii Bolgariii Romanii (1944-1947) (Politica imperialista a S.U.A. i Marii Britanii Was de Bulgaria siRomania: 1944-1947), §tiinta, Kisinev, 1987, 210 p. Lucrarca analizeaza politica dusa deS.U.A. i Marea Britanie fata de Bulgaria si Romania in anii 1944-1947. Analiza este efec-tuatA prin optica istoriografiei sovietice. Rec. In Etudes Balkaniques"; an XXI\ , 1988, nr. 3,p. 117-119.

KAISER, ROBERT, G., "Why Gorbatchev happened. His triumphs and his failure,New-York, London, Toronto, etc., Simon and Schuster, 1991, 476 p. Referiri la raporturileGorbatciov Ceausescu.

KRONER, MICHAEL, Warum wurden die Rumäniendeutschen bei Kriegsende nichtpertrieben. Nene Mitteilungen Ober noch nicht gekldrle Geschehnisse, in Sfidostdeutsche Viertel-jahresbliitter", tom 39, 1990, nr. 1, p. 46-48. Initiativele autoritatilor germane, imediatdiva 23 august 1944 In scopul evacuarii populatici germane din Romania, contractele cuautoritatile militare i politice romane i rolul sovieticilor In adoptarea deciziLlor finale.

KUZMIN, M. N., MURASKO, G. P., NOSKOVA, A. F., Perchodnli period v evro-peiskih stranah istoriceskii realit i poiski novili issledovatelskih podhodov, In Novaia

noveisaia istoriia", 1990, nr. I, p. 3-20. Privire de ansamblu asupra schimbarilor economico-sociale i politice din Europa de Est, In perioada postbelica; referiri si la Romania.

MACDONALD, PATRICK, Through Darkness to Light, Edinbourgh, The PentlandPress Ltd., 1990, 323 p. Cercetare amanuntita asupra bombardanientelor de noapte efectuatede aviatia britanica asupra Romaniei in anul 1944.

MAYER, ADOLF si KARL-HEINZ DELEANU, Augenzengeberichle Frolokolle desGraiiens. Volksaufstand 1989 in Rumdnien: Temeswar und Hermannstadt, in Sadostdeut-sche Vierteljahresbliitter", tom 39, 1990, nr. 1, p. 49-52. Dona marturii cu privirc la desfa-surarea revoluttei romane la Timisoara si Sibiu.

MICHELSON, PAUL E. si DENNIS DELETANT, Moscow 1939 Kishinev 1991:The Ribbentrop-Mololov Pact Conference in Moldavia, in Report on the USSR", III, 1991,34,p. 16-18. Conferinta din iunie 1991 de la Chisinau consacrata acordului germano-sovietic

implicatiile sale.NIAGULOV, BLAGONEST, La question de la Dobrudzea dans les relations bulgaro-

ronmaines aux cours du premier gouvernement nalional-tdremiste en Roumanie (1928-1931),in Etudes Balkaniques", anul XXV, 1989, nr. 4, p. 21-40. Autorul analizeaza rolul pro-blemei Dobrogei In cadrul relatiilor romano-bulgare In anii 1928-1931.

soli olismotI

www.dacoromanica.ro


PARUSEV, TODOR, Bulgaria's maritime shipping in comparison with that of the otherBalkan countries from 1918 to 1939, in Etudes Balkaniques", anul XXIV, 1988, nr. 2, p.22742. Se face o comparatie Intre dezvoltare.a navigatiei maritime in Bulgaria si In celelalteISA balcanice (inclusiv Romania) In anii 1918-1939.

PATTERSON, G. JAMES, Hungary's disappearing Romanian Minority, In EastEuropean Quarterly", torn XXV, 1991, nr. 1, p. 117-123. Factorii care explica stingerea mino-ritatii romanesti din Ungaria Indeosebi in timpul regimului comunist.

PROSLOV, S.I., Cehoslovakija u evropeiskoj politik 1935-1938 g.g., Moskva, 1989,224 p. Analiza amanuntita a pozitiei Cehoslovaciei i dramei acesteia In perioada premergatoarerazboiului al II-lea mondial. Este amintitä i pozitia de solidaritate Si sprijin a Romaniei Inrnormentul crizei miincheneze".

RUPNIK, JACQUES, L'autre Europe. Crise et fin du communisme, Editions OdileJacph, Paris, 1988, 385 p. Istoric al regimurilor comuniste din Europa rasdritearia, inclusivRomania, si al sftrsitului bor.

SIPOLS, V. Ja., Diplomaticeskaja boriba nakanune vtoroi mirovoj vojny, Moskva, 1989,264 p. Panorama complexa a relatiilor politico-diplomatice In Europa in anii care au prunersizbucnirea razboiului mondial. Aprecieri pozitive la adresa activitbUi constructive a lui N.Tit* Sm.

SIPOS, PETER., Die Sozialdemokratische Partei Ungarns und die Gewerkschaften 1890.1944, Akadémiai Kiadó, Budapest, 1991, 150 p. (Studia Historica Academiie ScientiarurnHurigaricae 193). Prima parte a lucrarii trateaza problem organizatiilor politice i economiceale mUncitorilor i raporturile existente intre sindicate si Partidul Social-Democrat din Ungariain Perioada dualisumlui.

. SLADEK, ZDENEK, L'industrie tchécoslovaque et sa tulle contre la concurrence allemandedans les Balkans durant les armies .30, In Etudes Balkaniques", anul XXVI, 1990, nr. 1,p. 59-6*. Se prezinta lupta dusa de industria cehoslovaca Impotriva concurentei germane InBalcani (inclusiv Romania), in anii 1929-1933.

SLADEK, ZDENEK i BEROV, LIUBEN, Cehoslovalkii kapital v stranah iugo-vos-tocinoi Evropf a period mejdu pervoi I vloroi mirovimi voinami (Capita lul cehoslovac in Wile dinsud-estul Europei In perioada dintre prinuil si al doilea razboi mondial), in Etudes Balkani-ques7., anul XXIV, 1988, nr. 4, p. 18-40. Se face o analiza a patrunderii capitalului ceho-slovac in Wile din sud-estul Europei (inclusiv Romania) in perioada cuprinsa intre cele douarazboaie mondiale.

.

EasternSTURDZA, MIHAI, The Politics of Ambiguity: Romania's Foreign Relations, in Report

on Europe, 1991, 14, p. 13-10. Tratatul Iliescu Gorbaciov i problemele generaleale politicii externe romanesti in perioada post-Ceausescu.

SUVOROV, VICTOR, Le brise-glace, Editions Olivier Orban, Paris, 1989, 314 p. Autorul,fost ofiter al serviciului de informajii al Aramatei Roii, refugiat In Occident, sustine al Stalinpregatea un atac impotriva Germaniei, la Inceputul lui iulie 1941, lovitura principala urmind a fiindreptata irnpotriva Romaniei, pent= a priva Webrmachtul de sursele de petrol ale acesteitari.

TEJCHMAN, MIROSLAV, Pripojeni Besdrabie; Bukoviny k Sovestkernu suazu or. 1940,(Anexarea Basarabiei si Bucovinei de catre URSS in anul 1940), In Slovansky Prehled",1991, nr. 3, p. 192-200.

TUCKER, ROBERT. C, Stalin in power. The Revolution from Above, 1928 1941,W. W. Norton Co., New-York, Londra, 1990, 707 p. Al doilea volum din cele patru prevazuteal biografiei lui Stalin, intocmite de eminentul sovietolog american. Capitole privind politicaexternfi sovietica in anii 1928-1941, cu referiri i la Romania.

VARATEC, VITALIE, Pofta vine mincind, in Moldova Suverana", nr. 123 din 13 iunie1991, p. 2. Se publica In facsimil un document, pastrat la Arhivele centrale de stat a Revolutieidin Octombrie (Moscova), cuprinzind date privind componenta nationala a judetelor Basarabiei(dupa recensamintul din 1930). 0 insemnare manuserisa din 13 iulie 1940 dezvaluie intentiade a include in Ucraina judetele Botin, Cetatea Alba si Izmail (partial) precum i trei raioanedin Republica Moldova (Balta, Pesceana, Codima, confundat cu Camenca).

Voslocinaia Evropa na puti k obgeevropeiskomu sotrudnicestau, in Novaia i noveisaiaistoriia", 1990, nr. 1, p. 77-97. Masa rotunda a istoricilor sovietici privind locul si rolulril or (pe atunci Inca socialiste) din Europa in cadrul procesului de evolulle a continentului.

WAGNER, RICHARD, Sonderweg Rumlinien Bericht aus einem Entwicklungsland,Berlin, Rotbuch Verlag, 1991, 144 p. Expunere patrunzatoare asupra realitatilor romanestiulterioare rasturnarii regimului Ceausescu: aspecte politice, institutionale, nationale, spirituale

ideologice ale tura romanesti In actuaritate i dimensiune istorica.

-

ha.

www.dacoromanica.ro


\ I. ISTORIOGRAFIE, STIINTE AUXILIARE

ANGEL, JEAN si VICTOR ESKENASY, Bibliography of the Jews in Romania,. Tel AvivUniversity, The Goldstein-Goren Centre for the History of the Jews in Romania,. 1991,127 p. (Publications of the Diaspora Research Institute, 82). Se anunta continuarea lucrarii.

MARINESCU F., Elude genealogique sur la famille Mourouzi, Athena, Centre de rea-cherches néchelleniques, 1987, 171 p. Increngaturile unei familii cu insemnate rosturi si inistoria romaneasca.

PUNTEVA, D. si VALEVA, R., Rumdniia i bdtgaro-rumeinskile otnoseniia v beitgar-ska, a lileratura. 180 6-1981. Bibliografiia. (Romania i relatiile bulgaro-romane in literaturahulgara. 1806-1981. Bibliografie), CIBAL, Sofia, 1985, 346 p. Aceastil bibliografie prezintapeste 1400 de articole i cfirti referitoare la Romania si la relatiile bulgaro-romane, apiirutein Bulgaria In anii 1806-1981.

STASNY, WLADI SLAV, Devadesett tel profesore Josefa Macurka, in Slovansky Pre-hied", 1991, nr. 1, p. 2-8. E prezentatil si contributia istoricului ceh la cunoasterea istorieiromfinesti medievale a relatiilor romano-cehe.

VOCABULAIRE INTERNATIONAL DE LA SIGILLOGRAPHIE, Roma, . 1990,389 p. (Ministero per i beni culturali e ambientali. Pubblicazioni degli Archivi di Stato, Sussidi,3. Conseil international des Archives. Comitb de Sigillographie). Ternainologia sigilografieiromfinesti prezentata de d-na Maria Dogaru.

VRACIU, AR1TON, Prinoscit na iaskite slavish( v izuciavaneto na starobdlgarskiia ezik(Contributia slavistilor ieseni la studierea limbii slave vechi), in Palaeobulgarica", anul IX,1985, nr. 2, p. 104-111. Este o trecere in revista a contributici aduse de. slavistii din Iasi lastudierea limbii slave vechi (inclusiv slavona româneasca) in secolele XIXXX. Sint eviden-tiate, printre allele, studiile slavistilor ieseni referitoare la influenta limbii slave vechi asuprahmhui romane, cit si la elementele lexicale romfinesti din documentele i scrierile in limba slavonalntocmite in Tarile Române.

VII. BIOGRAFII

* * * Mihai Eminescu Luceafdrul Romdnismului. La 100 de ani de la moarte, Edit.Nistru, Bruxelles, 1989, 162 p. Pagini inchinate poctului national de catre contemporaniurmasi; Fragmente din poeziile, articolcle i studiile eminesciene dedicate istoriei natinnale.

BEHR, EDWARD, Kiss the Hand You cannot bile". The Rise and Fall of the Ceau-sescus, Hamish Hamilton, London, 1991, XVII -I- 256 p.

CULLEN, STEPHEN M., Leaders and martyrs: Codreanu, Mosley and Jose Antonid,In History", tom 71, 1986, nr. 233, p. 408-430. Paralela intre conceptiile celor trei conduca-tori de miscari de extrema dreaptä.

DURANDIN, CATHERINE, Avantgarde ou decadence: Pinterrogation d'un inteltectuelroumain: Macedonski, in Centre d'elude et civilisation de l'Europe centrale et du sud-eSt, Cahier,no. 4, p. 92-109. Oscilatia elitei romanesti la sfirsitul secolului XIX intre aspiratia spremodelul apusean i respingerca acestuia.

HARASZTI, EVA H., Kossuth as an english Journalist, Akadémiai Kiadó, Budapest,1990, 404 p. Cuprinde i referinte la situatia Principatelor Romane in timpul razboiului Grimed.si In anii imediat urmätori.

HERSCOVICI, LUCIAN-ZEEV, Un filozof si un cabalist evreu la Iasi la 1620, in Hat-zianput", 1991, sept., nr. 19, p. 8-10 (in continuare).

MANEA, NORMAN, Mircea Eliade, fascism and the unhappy fate of Romania. .HappyGuilt, in The New Republic", 1991, August 5, Larga prezentare a evolutiei ideologice a luiMircea Eliade, a fundamentelor gindirii sale politice si stiintifice si a atitudinii sale postbelicefata de trecutul sau politic In Romania. Rolul sail in stimularea curentului protocronist inepoca Ceausescu.

MESCHENDORFER, HANS, Reiseberichte Ober deutsche Siedlunsgebiele Stidosteuropasim 18. and 19. Jh. Chronologische Bibliographic und Kurzbiographien der Autoren, in *Sildost-deutsche Vierteljahresblatter", tom 39, 1990, nr. 2, p. 155-159. Date bio-bibhografice cuprivire la calatori In spatiul carpato-dunarean In secolele XVIII si XIX.

NIKITA SERGEEVIC HRUSCEV, Materialy k biografii, Mosks a, 1989, 316 p.teriale ce completeaza cariera i portretul politic al unuia dintre cei mai controversati lideri aiP.C.U.S. dupa moartea lui Stalin. Uncle referiri sporadice la contactcle acestuia cu o serie deconducatori comunisti romani.

POTAPOV, V. I., Sudba diklatora Ceausesku, In Novaia i noveisaia istoriia", 1990,nr. 4, p. 96-120. Prezentare, din perspectiva sovietica, a ascensiunii i caderil lui NicolaeCeausescu.

Mw.

Si

www.dacoromanica.ro


NENOV, ANGHEL, Hrislian Rakovskii revolutionari i diplomat (Cristian Rakovskirevolutionar si diplomat), in Bulgarian Historical Review", XVI, 1988, nr. 4, p. 3-20. EsteprezentatA activitatea de militant socialist si diplomat sovietic desfasurata de Cristian Rakovski(1873-1941) unul dintre conduatorii miscArii socialiste romanesti din 'anii premergAtoriprimului razboi mondial.

ZAOZERSKIJ, A. I. Feldmarsal B. P. Seremetiev. Moskva, 1989, Voenizdat, 262 p.Activitatea unuia dintre cei mai cunoscuti conducAtori militari rusi din sec. XVIII. In cam-paniile sale Seremetiev a avut o scrie de contacte cu teritoriul i personalitAtile politiceromanesti.

VIII. VARIA

* * * Romania. Human Rights Violations in the Eighties, Amnesty International Pu-blications, London, 1987, 26 p. Un raport Amnesty International care cuprinde exemple deInca lcari ale drepturilor omului in Romania anilor '80 (de fapt cazurile respective ilustreazAIi p s a oricáror Iibertäti cetatenesti, politice, religioase, etc), dernascind totodatä teroarea insti-tutionalizatà de comunisti prin justitie i ProcuraturA, plus organele de represione (Militia siSecuritatea).

BERGL, HANS, Securitatea" die ideologisch fixierte Faust der Revolution",Letzte leninistische Konsequenz des marxistischen Gesellschaftsentwurfs, in SA dost-deutsche Viert-telje jahresblatter", tom 39, 1990, nr. 2, p. 91-96. Rolul Securitalii in evolutia reginmlui co-munist din Romania, organizarea i functille ei.

KRONER, MICHAEL, Nicolae lorga und die Dentschen Rumliniens. Zum O. Todestagdes rumdnischen Historikers und Politikers, in Sfidost-deutsche Vierteljachesblatter", 39, 1990,nr. 4, p. 331-338. Analiza pertinenta a situatiei germanilor din Romania In gindirea luiNicolae Iorga, inainte i dupd unirea din 1918 si in timpul guvernArii sale.

SOLJENITSYNE, ALEXANDRE, Comment reamenager noire Russie? Reflexionsdans la mesure de me.s forces, Fayard, Paris, 1990, 118 p. Problemele restructurArii federatieiruse, inclusiv problema nationala; sustinut dreptul Moldovei de a se uni cu Romania.

TISMANEANU, VLADIMIR, Reinventer la société: les dissidents d'Europe de VEstl'ere post-marxisle, in vol. Revolte et sociele. Ades du I Ve Colloque d'Histoire Au Present, Paris,mai 1088, Tome 11, Paris, Histoire Au Present/ Publications de la Sorbonne, 1989, pp. 295302. (Sources. Travaux historiques" nr. 17/18, 19891. 0 analiza concisA asupra evolutieiideologiei comuniste i, paralel, a dizidentci, atit din interiorul partidelor comuniste, cit i dinafara acestora, indeowbi a opozitici intelectualilor democrati. Romania este arnintità expresalAturi de alte tiri conniniste ale Europei rásáritene, URSS si China in legaturA cu existentaunei revolte intelectuale impotriva dictaturii ce se exercita asupra ratiunii, imediat dupAmoartea lui Stalin, de fapt o renastere neo-marxista" care aspira inainte de toate la o re-forma moralA a comunismului".

VALOTA CAVALOTTI, BIANCA, Ceausescu: P Palazzo e i suoi Signori, in Gli occhi diAlessandro. Potere sovrano a sacralitd del corpo di Alessandro Magno e Ceausescu, a cura di I.Berteli e Cr. Grotanelli, Ponte alle grazie, Firenze, 1990, p. 242-250. Ritualul de curte,metodele i finalitatea sa, in sistemul politic al lui N. Ceausescu, imbinare dintre stalinismulabso)ut i curentul autohton" din P.C.R.

VERDERY, KATHERINE, National Ideology under Socialism. Identify and CulturalPolitics in Ceausescu's Romania, Berkely, Los Angeles, Oxford, 1991, XIII + 406 p.

,

www.dacoromanica.ro

DIN SUMARUL NUMERELOR VIITOARE

Ostatecii in relatiile daco-romane.

Spaime milenariste i cruciada in evul mediu.Un voievod al Transilvaniei i inrudirile sale.Vlad Tepes, lupta antiotomana si Venetia.Tarile romane i Marea Neagra in a doua jumatate a secolului al XVI-lea.Consideratii privind cauzele prabusirii Venetiei.0 scrisoare inedita a lui Dimitrie Cantemir.Rivalitatea colonial i maritima anglo-franceza (1715 1783).

Productia §i comertul de hirtie la sfirsitul secolului al XVIII-lea si ince-putul secolului al XIX-lea.Marturii franceze privitoare la romani in epoca de la 1821

Unele aspecte ale istoriei militare a poporului roman in revolutia de la1848.

Consideratii privind structura capitalului in Romania 1864 1878.

Ecoul unor evenimente istorice romanesti in presa norvegiana.Oamenii de §tiint i viata politica a Romaniei.Conventii comerciale ale Romaniei cu statele din sud-estul european inultimul sfert l secolului XIX.Aspecte privind comertul exterior al Romaniei in ajuntil primului raz-boi mondial.

Tratative de pace in perioada primei conflagratii mondiale.Cooperatia romaneasca interbelica intre deziderat §i realitati.I. C. Filitti : Pagini de jurnal.Pozitia statelor europene fat& de razboiul italo-etiopian vazuta de diplomatia S.U.A.

Utilizarea metodelor statistice in analiza asocierii intre fenomenele isto-rice.

S.C. UNIVERSUL" S.A. -c. 3380

ISSN 1018-0443

43 356Lei 100 pentru persoage fizieeLei 200 pentru persoane juridiee

111-'

e

_ t

,

n

www.dacoromanica.ro

iini.roiini.ro/Revista Istorica/RI_complet/1992/Revista... · ACADEMIA ROMANI INSTITUTUL DE ISTORIE...

Documents

Transcript of iini.roiini.ro/Revista Istorica/RI_complet/1992/Revista... · ACADEMIA ROMANI INSTITUTUL DE ISTORIE...