INSTITUŢII ROMANE ÎN EPOCA REPUBLICII

DE LA REGALITATE LA PRINCIPATLector drd. Radu Urloiu

INSTITUŢII ROMANE ÎN EPOCA REPUBLICII

DE LA REGALITATE LA PRINCIPATLector drd. Radu Urloiu

Cetăţeanul roman

1. Conceptul de civitas.

2. Tria nomina.

3. Drepturile şi obligaţiile cetăţeanului roman.

4. Dualismul patriciano-plebeian

Adunările populare la Roma

1. Comiţiile curiate.

2. Comiţiile centuriate.

3. Comiţiile tribute.

4. Concilia plebis şi plebiscita.

Magistraturile

1. Semnificaţie termenului de magistratus.

2. Caracteristici ale magistraturilor.

3. Concepte: provincia, potestas, imperium, auctoritas.

4. Magistraturi superioare extraordinare.

2

5. Magistraturi superioare cum imperio şi magistraturi superioare sine imperio.

6. Promagistraturile.

7. Magistraturi inferioare.

8. Lex Villia Annalis şi cursus honorum.

9. Lex Cornelia de provinciis: un fals istoric; reglementările

3

lui L. Cornelius Sulla cu privire la magistraturi.

10. Cursus honorum în perioada Principatului.

Senatul

1. De la vechiul consilium regis la Senatul de la începutul Republicii.

2. Modificările survenite în structura instituţiei odată cu deschiderea cursus honorum pentru plebei.

3. Senatul în perioada războaielor civile.

4. Senatul în timpul

2

Principatului. Apariţia ordo senatorius.

Criza Republicii

1. Consecinţele expansiunii romane în plan politic, militar, social şi ideologic.

2. Apariţia facţiunilor optimates şi populares la Roma.

3. Reformele lui Tiberius şi Caius Sempronius Gracchus.

4. Tentativa de reformă a lui M. Livius Drusus.

2

5. Ascensiunea politică a lui C. Marius şi reforma militară a acestuia. Începutul rivalităţii dintre Marius şi L. Cornelius Sulla.

6. Războiul cu socii. Mutaţii survenite în structura societăţii şi a instituţiilor romane.

Primul război civil şi dictatura lui Sulla

1. Revenirea lui L. Cornelius Sulla din Orient şi declanşarea războiului civil.

2. Instituirea listelor de proscripţii.

3. Lex Valeria: L. Cornelius Sulla, declarat dictator rei publicae constituendae et legibus scribundis.

4. Reformele lui Sulla. Consoli-

2

darea autorităţii Senatului şi reducerea prerogativelor tribunilor plebei.

5. Ascensiunea lui Cn. Pompeius Magnus şi a lui M. Licinius Crassus şi abrogarea “Constituţiei” lui Sulla.

Ideile politice ale lui Cicero şi conjuraţia lui Catilina

1. Conceptul de concordia ordinum.

2. Cicero consul în 63 î. Hr. şi rolul jucat în lichidarea conjuraţiei lui Catilina.

3. În 60 î. Hr., cavalerii rup pactul concordia ordinum şi Cicero este exilat.

4. Conceptele consensus

2

universorum bonorum şi princeps.

5. Fundamentele unei filozofii politice bazate pe ius civile expuse în De oratore, De re publica şi De legibus.

6. Partizan, temporar, al lui Caesar (Pro Marcello).

7. Partizan al conjuraţilor, Philippicae; ucis în 43 î. Hr., din ordinul lui Antonius.

Primul triumvirat şi al doilea război civil

1. Primul triumvirat încheiat între C. Iulius Caesar, Cn. Pompeius Magnus şi M. Licinius Crassus.

2. Cucerirea Galliei de către Caesar.

3. Reuniunea de la Lucca (56 î. Hr.) şi reînnoirea triumviratului pentru o nouă perioadă de 5 ani.

2

4. Dezastrul lui Crassus la Carrhae şi destrămarea triumviratului.

5. Al treilea război civil şi dispariţia lui Pompeius.

6. Caesar dictator pe viaţă, consul şi învestit cu tribunicia potestas; reformele lui Caesar.

7. Asasinarea lui Caesar.

Al doilea triumvirat şi ultimele războaie civile

1. Antonius proscris şi învins la Mutina (43 î. Hr.).

2. Tânărul Caesar (Octavianus) părăseşte tabăra senatorială şi se apropie de M. Antonius şi M. Aemilius Lepidus.

3. Formarea celui de-al doilea triumvirat: IIIviri rei publicae constituendae; noi proscripţii.

2

4. Victoria triumvirilor la Philippi împotriva lui M. Iunius Brutus şi C. Cassius.

5. Reîmpărţirea provinciilor între triumviri şi războiul perusin.

6. Războiul împotriva lui Sex. Pompeius şi reînnoirea triumviratului pentru 5 ani; marginalizarea lui Lepidus.

3

7. Căsătoria lui M. Antonius cu Octavia şi plecarea acestuia spre Orient.

8. Antonius o repudiază pe Octavia şi se căsătoreşte cu Cleopatra; declanşarea războiului civil.

9. Antonius învins la Actium (2 septembrie 31 î. Hr.); Antonius şi Cleopatra se sinucid, Egiptul provincie romană (30 î. Hr.).

Comandamente militare extraordinare în secolul I î. Hr.

1. Comandamentul deţinut de M. Antonius Creticus în 74 î. Hr. în războiul împotriva piraţilor.

2. Lex Gabinia (67 î. Hr.): Pompeius primeşte comanda supremă în războiul împotriva piraţilor.

3. Lex Manilia (66 î. Hr.): Pompeius primeşte comanda în războiul împotriva lui Mithridates.

3

4. Lex Cornelia-Caecilia: Pompei

însărcinat cu annona (57 î. Hr.).

5. Comandamentele oferite în 43 î. Hr. lui Brutus în Macedonia şi, respectiv, lui Cassius în Orient.

6. Organizarea provincială şi imperium: Lex Pompeia de provinciis (52 î. Hr.) şi Lex Iulia de provinciis (47/46 î. Hr).

Instaurarea Principatului

1. Literatura istorică (Cassius Dio, Suetonius etc.) şi epigrafia (Res Gestae divi Augusti etc.) ca surse fundamentale privind natura regimului augustan.

2. Anul 29 î. Hr.: Octavianus serbează un triplu triumf şi anunţă sfârşitul erei triumvirale.

3. 28 î. Hr: primele schimbări care anunţă instaurarea

2

noului regim.

4. Anul 27 î. Hr: instaurarea Principatului; Octavianus numit Imperator Caesar Augustus divi filius; prerogativele conferite lui Augustus în acest an.

5. Criza din anul 23 î. Hr; Augustus renunţă la consulat dar primeşte

3

tribunicia potestas pe viaţă; noi prerogative.

6. Anul 19 î. Hr: Augustus capătă puterea consulară pe viaţă.

7. Augustus numit pontifex maximus (12 î. Hr.) şi pater patriale (2 î. Hr.).

8. Fundamentele puterii imperiale (‘twin pillars’-R. Syme): imperium şi tribunicia potestas; imperium maius, construcţie fictivă.

“Imperium maius” şi evoluţia puterii imperiale în primele decenii ale

Principatului1. Thedor Mommsen, ca

autor al conceptului de “imperium maius”.

2. Nicio sursă antică, epigrafică sau literară nu atestă existenţa acestui termen.

3. Dezbateri ale cercetătorilor actuali pe marginea acestui concept.

2

4. Natura prerogativelor conferite personajelor asociate de Augustus la putere: Agrippa, Tiberius, Drusus Maior, C. şi L. Caesar, Germanicus.

5. Senatus consultum de Cn Pisone patre.