Anglia regalitate si comunitate

4
O Magna Carta a fast inspirata de car- ta de incaranare (1100) a lui Henric I, care a pramis refarme. Magna Carta, pramavata in mare masura de Biserica, stabilea ca regalitatea trebuia sa se supuna legii ~i sa ac,ianeze cu O Semnarea Magnei Carta. Regele John a promis sa respecte c O ~ "5 u ~ c ~ in aceasta, ~i cand ~i-a incalcat promi- siunea, a izbucnit razboiul civil. in secolele 13 ~i 14, istoria zbuciunata. Puterea englezt'i' cre~tea ~i sldbea, Scotia devenise cu ade- vt'i'rat independentd, feudalis- mul s-a priibu~it, iar Moartea Neagrt'i' era necrutt'i'toare. Aceasta a creat un precedent important cand s-a declan,5at a criza ~i mai grava.in 1254, Henric a acceptattronul Siciliei pentru fiul sau mai mic Edmund, iar in 1257a sprijinit campa- nia fratelui sau Richard pentru a fi alesImparat al Sfanttilui Imperiu Roman.Ambele aqiuni au irnplicat mari obligatii fmanciare,pe care supu- ~ii lui Henric trebuiau sa le suporte fara nici un beneficiu pentru ei in~i~i. In consecinta, a izbucnit imediat a ~care protestatara. Nobilimea ~i-a gasit un lider remarcabil, pe Simon de Montfort, Contele de Leicester, ~vand ~i sprijinul Bisericii E;ngleze. Pus in fata unei asemeneaopozitii formidabile, Henric a cedat. Prin Prevederile de la Oxford (1258), a fost de acord sa guverneze cu ajutorul unui Consiliu de Cincisprezece,ales de regal~ti ~i opozitie. AStfel, Simon de Montfort a devenit figura dominanta in guvern ~ ~i aproape inevitabil a inceput diviziunea intre nobili. Fiul mai mare al regelui Henric, printul Edward, a creat un partid regalist puternic, iar Henric s-a debarasat de controlul pe care baronii il exercitau asupra lui. in razboiul civil care a urmat, Simon de Montfort a ie~it victo- rios in batalia de la Lewes (1265), facandu-i atat pe rege cat ~i pe print prizonierii sai. Avand nevoie de cel mai mare sprijin posibil pentru a reduce autoritatea regala, de Montfort a convocat Marele Consiliu, care reprezenta comunitatea, pentru aprobarea noilor taxe ~i a altor masuri. in acea perioada, Marele Consiliu pbi~nuia sa fie numit "parlament". Parlamentuldin 1265 al lui Montfort cuprindea sustinatori ai lui Montfort: doar nobilii din opozitie erau con- vocati, impreuna cu reprezentanti de incre- dere din toate comitatele ~i ora~ele Angliei. De~i lipsit de o prea mare semnificatie la acea vreme, acesteveniment este acum privit ca un evenirnent istoric, care a precedat ulterioara Camera a Comunelor, cu reprezentantii comi- ducerii sale autocratice. Ace$tia erau sustinuti de Biserica Engleza $i de Ora$ul Londra. Regele John, parasit fiind, a sosit la Runnymede in 15 iunie 1215, unde a sernnat lista cu revendicarile baronilor, care s-a aflat la baza Marii Carte, sau Magna Carta. Magna Carta Unul dintre cele mai cunoscute documente isto- rice, Magna Carta, era considerat in mod traditional principala declaratie a drepturilor $i libertatilor englezilor. Intentia cu care a fost scri- sa a fast mai modesta, de vreme ce aceasta era in fond un acord feudal care continea diferite prevederi de lege, obiceiuri $i privilegii, pe care regele John promisese sa le respecte. Drepturile stipulate in Magna Carta (de exemplu, dreptul de eliberare din arest ilegal $i intemnitare) nu erau valabile pentru intreaga populatie, ci doar pentru nobili. Totu$i, Carta prevedea faptul ca regalitatea trebuia sa se supuruIlegii $i sa aqio- neze cu consimtamantul comunitatii. insa, In ciuda existentei Magnei Carta, relatiile regalitatii cu comunitatea $i In special cu marii Lbrzi au fo,st foarte instabile In urmatoarele cateva secole. Regele John a preferat sa ignore concesiile pe care fu sese fortat sa le faca $i, prin urmare, a izbucnit un r:lzboi civil sangeros. Moartea nea$teptata a lui John a u$urat restabilirea ordinii sub con- ducerea fiului sau, In varsta de noua ani, care a devenit Regele Henric al III-lea (1216-72). Un rege incompetent Ajuns la maturitate, incompetentul Henric al lll-lea a provocat multe nemultumiri, deoarece li favoriza pe mini$trii $i servitorii str:lini $i permitea ca taxele papale sa fie impuse populatiei din regat. Atat magnatii, cat $i Biserica Engleza s-au opus cu Inver$unare regelui, care a fost obligat sa se supuna pen- tru un timp supravegherii baronilor. "n ciuda inteligentei ~i energiei sale, regele I JOhn (1199-l216) a e~uat in aproape toate lncerca:rile pe care ~i le propusese. in 1214, lupta de la Bouvines i-a spulberat ultimele sperante de a recupera Normandia ~i i-a lncu- rajat pe marii Lorzi ai Angliei sa: se opuna: con-

Transcript of Anglia regalitate si comunitate

Page 1: Anglia regalitate si comunitate

O Magna Carta afast inspirata de car-ta de incaranare(1100) a lui Henric I,care a pramisrefarme. MagnaCarta, pramavata inmare masura deBiserica, stabilea caregalitatea trebuiasa se supuna legii ~isa ac,ianeze cu

O Semnarea

Magnei Carta.

Regele John a

promis sa respectecO

~"5u

~c~

in aceasta, ~i cand~i-a incalcat promi-siunea, a izbucnitrazboiul civil.

in secolele 13 ~i 14, istoria

zbuciunata.

Puterea englezt'i' cre~tea ~isldbea, Scotia devenise cu ade-

vt'i'rat independentd, feudalis-

mul s-a priibu~it, iar Moartea

Neagrt'i' era necrutt'i'toare.

Aceasta a creat un precedent importantcand s-a declan,5at a criza ~i mai grava. in 1254,Henric a acceptat tronul Siciliei pentru fiul saumai mic Edmund, iar in 1257 a sprijinit campa-nia fratelui sau Richard pentru a fi ales Imparatal Sfanttilui Imperiu Roman. Ambele aqiuni auirnplicat mari obligatii fmanciare, pe care supu-~ii lui Henric trebuiau sa le suporte fara nici unbeneficiu pentru ei in~i~i. In consecinta, aizbucnit imediat a ~care protestatara.

Nobilimea ~i-a gasit un lider remarcabil, peSimon de Montfort, Contele de Leicester,~vand ~i sprijinul Bisericii E;ngleze. Pus in fataunei asemenea opozitii formidabile, Henric acedat. Prin Prevederile de la Oxford (1258), afost de acord sa guverneze cu ajutorul unuiConsiliu de Cincisprezece, ales de regal~ti ~iopozitie. AStfel, Simon de Montfort a devenitfigura dominanta in guvern ~ ~i aproapeinevitabil a inceput diviziunea intre nobili.

Fiul mai mare al regelui Henric, printulEdward, a creat un partid regalist puternic, iarHenric s-a debarasat de controlul pe carebaronii il exercitau asupra lui. in razboiul civilcare a urmat, Simon de Montfort a ie~it victo-rios in batalia de la Lewes (1265), facandu-iatat pe rege cat ~i pe print prizonierii sai.Avand nevoie de cel mai mare sprijin posibilpentru a reduce autoritatea regala, deMontfort a convocat Marele Consiliu, carereprezenta comunitatea, pentru aprobareanoilor taxe ~i a altor masuri.

in acea perioada, Marele Consiliu pbi~nuiasa fie numit "parlament". Parlamentul din 1265al lui Montfort cuprindea sustinatori ai luiMontfort: doar nobilii din opozitie erau con-vocati, impreuna cu reprezentanti de incre-dere din toate comitatele ~i ora~ele Angliei.De~i lipsit de o prea mare semnificatie la aceavreme, acest eveniment este acum privit ca unevenirnent istoric, care a precedat ulterioaraCamera a Comunelor, cu reprezentantii comi-

ducerii sale autocratice. Ace$tia erau sustinutide Biserica Engleza $i de Ora$ul Londra.Regele John, parasit fiind, a sosit laRunnymede in 15 iunie 1215, unde a sernnatlista cu revendicarile baronilor, care s-a aflatla baza Marii Carte, sau Magna Carta.

Magna CartaUnul dintre cele mai cunoscute documente isto-rice, Magna Carta, era considerat in modtraditional principala declaratie a drepturilor $ilibertatilor englezilor. Intentia cu care a fost scri-sa a fast mai modesta, de vreme ce aceasta erain fond un acord feudal care continea diferiteprevederi de lege, obiceiuri $i privilegii, pe careregele John promisese sa le respecte. Drepturilestipulate in Magna Carta (de exemplu, dreptulde eliberare din arest ilegal $i intemnitare) nuerau valabile pentru intreaga populatie, ci doarpentru nobili. Totu$i, Carta prevedea faptul caregalitatea trebuia sa se supuruIlegii $i sa aqio-neze cu consimtamantul comunitatii.

insa, In ciuda existentei Magnei Carta,relatiile regalitatii cu comunitatea $i In specialcu marii Lbrzi au fo,st foarte instabile Inurmatoarele cateva secole. Regele John apreferat sa ignore concesiile pe care fu sesefortat sa le faca $i, prin urmare, a izbucnit unr:lzboi civil sangeros. Moartea nea$teptata alui John a u$urat restabilirea ordinii sub con-ducerea fiului sau, In varsta de noua ani, carea devenit Regele Henric al III-lea (1216-72).

Un rege incompetentAjuns la maturitate, incompetentul Henric allll-lea a provocat multe nemultumiri,deoarece li favoriza pe mini$trii $i servitoriistr:lini $i permitea ca taxele papale sa fieimpuse populatiei din regat. Atat magnatii, cat$i Biserica Engleza s-au opus cu Inver$unareregelui, care a fost obligat sa se supuna pen-tru un timp supravegherii baronilor.

"n ciuda inteligentei ~i energiei sale, regeleI JOhn (1199-l216) a e~uat in aproape toate

lncerca:rile pe care ~i le propusese. in 1214,lupta de la Bouvines i-a spulberat ultimelesperante de a recupera Normandia ~i i-a lncu-rajat pe marii Lorzi ai Angliei sa: se opuna: con-

Page 2: Anglia regalitate si comunitate

O Proasta reputa1ie a regelui John s-a dato-rat in mare parte cronicarilor monastici. Nuto1i aveau aceasta parere, fapt reflectat pro-babil in calitatea acestei efigii aflata pe mor-mantul regelui John din Catedrala Worcester.

invazie de rnari proportii. Llywelyn a fost ucis .lntr-o ambuscada, supravietuitorii dinSnowdonia au. fost obligati sa se predea iarTara Galilor a fost anexata. Aceasta a fostlmpartita in comitate de tip englezesc, fiindadu~i colon~ti englezi pentru a forma populatiiurbane loiale. intre timp, au fost construitecastele puternice, cu imense cheltuieli, pentrua se putea face fata viitoarelor rebeliuni. in1284, fiul regelui (rnai tarziu Edward al lI-lea)s-a nascut la Castelul Caernarfon ~i a fostproclarnat Print de Tarn Galilor, care a devenittitlul acordat mO§tenitorului tronului Angliei.

Nesupunerea sco~ienilorEdward a lncercat -dar nu a reu~it -sa pro-cedeze la fel ~i cu Scotia. Cind i s-a cerut sadecida care dintre trei candidati ar fi potrivitsa ocupe tronul Scotiei, a:cesta a profitat deocazie pentru a-i l~tiinta ca el este condu-catorullor. in 1292, Edward l-a ales pe JohnBaliol, care i-a adus ornagiile cerute, dar aveasa respinga in curand autoritatea excesiva alui Edward. Dupa cum era de a~teptat,scotienii au respins tirania lui Edward ~i auformat o alianta cu francezii. Ca reactie laaceasta, Edward a invadat Scotia.

Berwick a fost asediat cu cruzime, iar in1296 Edward s-a proclamat rege al Scotiei. inanul urmator a izbucnit o revolta nationala,condusa de un haiduc pe nume William

IWallace. Edward a fost obligat sa cucereascaScotia din nou; Wallace a fost in cele din urma

nordul T;Irii Galilor 1ntr-un principat puternic.in unna domniei lui Henric al III-lea, TaraGalilor a rnmas independent;I, 1ns;I 1n 1276Llywelyn ap Gruffydd (Ultimul Llywelyn) arefuzat s;I se 1nchine lui Edward.

Rasunetul puteriiRegele a organizat o expeditie care a asiguratrapid supunerea lui Llywelyn, iar cand acestas-a revoltat, In 1282, Edward a 1ntreprins o

tatului ~i ora~ului a~ezati separat fat;l de nobili,sau magnati, in Camera Lorzilor.

Triumful lui Simon a fost, ins;l, de scurtadurat;l. in acela~i an, 1265, printul Edward ~i-ainc;llcat cuviintul, declall.5;lnd lupta ~i repurtando victorie decisiv;l la Evesham. De Montfort afost ucis ~i cauza sa pierdut;l; ins;l a r:lmas unerou popular, al c;lrui mormant a devenit unaltar, unde se spune ca s-au intamplat miracole.

Idealul medievalLa moartea lui Henric, fiul s;lu a devenit regeleEdward 1 (1272-1307). Spre deosebire de tat;lls;lu, Edward a fost idealul medieval al suvera-nit;ltii -personalitate impun;ltoare, r:lzboinicpriceput ~i conduc;ltor drept. El a fost deasemenea deosebit de competent, reafirm;lnddrepturile coroanei, reorganiz;lnd tribunaleleexistente ~i folosindu-se de parlament pentru aemite legi care au restabilit ordinea in regat.

Cea mai mare realizare a lui Edward, dinpunct de vedere militar, a fost cucerirea T;lriiGalilor. Sudul T;lrii Galilor a fost indelungcolonizat de normanzi, care n-au reu~it ins;ldec;lt s;l impun;l o autoritate vag;l asupra prin-cipilor din nordul T;lrii Galilor. AtunciUywelyn cel Mare (1194-1240) a transformat

~

84

Page 3: Anglia regalitate si comunitate

O Regele Edward 1,a~ezat in fa~a unuigrup de episcopi ~icalugari.

O Aceasta harta

ilustreaza cucerirea

Tarii Galilor de catre

Edward 1(1277-84).

timpul, schimbarea a ajuns ~i la clasele munci-toare, creand plata rentei, fermieri indepen-denti ~i muncitori liberi, In locul robilor.

Aceste curente au fost accelerate de"Moartea Neagr~" din 1348-49, groaznicacium~, care a secerat aproape O treime dinpopulatie; printre altele, ciuma a creat O cerereurgent:l de munc~ agricol~, care i-a detenninatpe proprietarii de p~mant s~ angajeze lucrntorif~r~ s~ le impun~ conditii, f~rn s~ se interesezeprea mult dac~ ace~tia erau ~erbi fugari, care

lui ~i ceremonialul, impunand aceasta ten-dinta In epoca. Edward Ins~i a creat gropulde elita "Order of the Garter" (OrdinulJartierei), ~i a Incurajat constructiile extrava-gante, facind din Castelul Windsor un decorsomptuos pentru curtea regala.

Sfar~itul cavalerismuluiCultul idealurilor cavalere~ti ~i cavalerismul auajuns la apogeu Intr-a perioadaln care aseme-nea notiuni feudale deveneau demodate Inpolitica militara de la acea vreme. in locul ser-viciului feudal, luptatorii recrotati erau platiti,iar noi tactici ~i o noua anna anglo-galeza,arcul, au Inceput sa ameninte suprematia ca-valeriei. Aceste noi descoperiri le-a dat posi-bilitatea lui Edward ~i fiului sau, Printul Negro,sa obtina victorii importante la Crecy ~iPoitiers In razboaie Impotriva francezilor, cares-au amestecat In domnia lui Edward al III-lea.

Aceste lupte au marcat Inceputul Razboiu-lui de 100 de ani dintre Anglia ~i Franta. Dinpunctul de vedere al lui Edward, razboaielerepr(:zentau o metoda buna de a le da delucro nobilimii agitate, precum ~i de a le dabaronilor ~i oamenilor de rand posibilitateade a se Imbogati prin mijloace deloc etice,adica prin Jafuri ~i rascumparari.

in timpul domniei lui Edward, limbaengleza a Inlocuit treptat limba franceza,devenind limba oficiala -una dintre multi-plele dovezi ca vechile diviziuni care exis-tasera Intre normanzi ~i saxoni disparosera ~ica englezii devenisera un popor individual,separat de vecinii lor de pe continent.

Munca in schimbul salariilorAu avut loc, de asemenea, schimbari socialeimportante. Feudalismul era In decadere, iarserviciul bazat pe proprietati de pamint dadeana~tere relatiilor bazate pe bani ~i patronaj. Cu

O campul de lupta de la Bannockburn.infrangerea lui Edward al 1I-lea de RobertBruce la Bannockburn, in I 314, a reprezentato lovitura teribila adusa prestigiului regelui,care a slabit ~i mai mult fragila sa autoritate.

prins ~i exec~tat, in 1305, ins~ aproape ime-diat dup~ aceea a ap~rut o nou~ provocaredin partea lui Robert Bruce, care a fost incoro-nat rege In 1306 ~i a reu~it s~ supravietuiasc~pan~ cand Edward, In vars~ de 68 de ani, dejasupranumit "ciocanul scotienilor", a murit Intimp ce se Indrepta spre nord.

A Ostilita~i permanenteInaintea desf~~ur~rii acestor evenimente,Anglia ~i Scotia se aflasera in stare de pacepentru o lung~ perioa~ de timp. Acum,datori~ r~zboaielor lui Edward, Scotia adevenit ostil~ ~i a Inceput o alian~ cu Franta,care avea s~ dureze 300 de ani.

O cauz~ a e~cului lui Edward in Scotia afost conflictul simultan, f~ra rost, cu Franta. inplus, sumele enorme de bani cheltuiti pentrucampaniile din Tara Galilor, Scotia ~i Frantal-au determinat pe Edward s~ fac~ rost de baniprin orice mijloace, inrau~tind relatiile dintreel ~i supu~ii s~i ~i epuizand resursele regale.

Edward alll-lea a mo~tenit aceste inconve-niente, care erau, intr-a oarecare m;lsura, cau-za calami~tilor din timpul domniei sale. Noulrege a cornis ins~ ~i el citeva gre~eli grave,cum ar fi increderea in nobilii straini ~i alte per-soane favorizate ~i nu in proprii s~i magnati.Baronii au trecut in opozitie deschis~ ~i ausupravegheat fiecare ~care a regelui. Mareavictorie a lui Robert Bruce asupra lui Edwardla Bannockbum, in 1314, a asigurat indepen-denta Scotiei ~i a umbrit pozitia regelui. ins~Edward a$tepta s~-~i ia revama ~i In cele dinurrrul i-a infcint pe dU-5manii s~i in 1322.

Totu~i, scurta sa domnie a luat sfa~it candsotia sa, regina Isabella, s-a Intors din Frantacu amantul ei, Roger Mortimer, ~i cu o armat~la care s-au al~turat ~i magnatii. Edward alll-lea a fost obligat s~ abdice In favoarea taruI-rulul s~u fiu (~i acesta Edward), fiind apoi uciscateva luni mai tarziu In castelul Berkeley.Isabella ~i Mortimer au detinut confrolulasupra Angliei pan~ in 1330, cand Edward al ~lII-lea, in vars~ de 18 ani, i-a izgonit. Edward 13alllI-lea (1327-77) a fost o persoan~ deose- .9bi~, ca~ a promovat un cult al cavalerismu- ~

Page 4: Anglia regalitate si comunitate

28 ANGLIA: REGALITATE $1 COMUNITATE

ati st~panil>rietari de

lt~

d(

Neobi~nuita taxa electorala

I aceasta situatie tensianata, a fast intradu

dal~li Wat

Richard al 11-ere le-a irnpu

e tan:Irul I

a aflat:I la

:)ndulitate

rsibile.~a lui Rich

parlamel

[mas singur. In 1399,favoarea lui Bolingbrolidetr

O Richard alll-Iea inmanand coroana lui Henric O John Ball conduc3nd Rascoala ,aranilordin 1 381. Mii de \arani au mar~aluit prinLondra, distrug3nd toate registrele feudale.

~ --I .

-r,::-_,~~..., ,,~

~ I:,,!~J~ !.i;..:~\:I!~1J.! l~':\+... , , .

~,; , ;~Ii!...

;~~ -"" ,~ -~"' c- 'c -"

-')~-"

~

II~,,{'\I~ }10"';i~I;'. ~ I;"' , " ~ ~,

I)\'r":c,~~~I;.:: ~,-

' ~'",.~ I"' ~ ~~...' II' / ~

" /1"" "' /:/ .

II~--~

~~~~""

~ I:.;~1

~i comunitatii nu 1 ";ise z()lvarea,

DATEIMPORTANTE 4

1215Semnarea Magnei Carta

1:J.58Prevederile de la Oxford

1265Victoria 'ui Simon de Montfort la Lewes;

;nfrangerea ~i moartea sa la Evesham

128:J.-83Edward I cucere~te Tara Galilor

1292fncredintarea coroanei Scotiei 'ui John

Baliol

1:J.96Edward I devine rege al Scotiei

1297William Wallace se revoltci

1298Edward I i/ fnfrange pe Wallace ~i fncepea doua cucerire a Scotiei (panci fn 1304)

1306Robert Bruce devine rege al Scotiei

I1314 Edward all'-Iea este fnfrant la

Bannockburn

1327Edward all'-Iea este detronat ~i asasinat

1337Izbucnirea Rcizboiului de 100 de ani

1348-49Moartea Neagrci

1381Rciscoala tciranilor

1399Richard alll-Iea este detronat

~

Bolingbroke, in 1 399. Bolingbroke, varul lulRichard, a devenit regele Henric aIIV-Iea.

-~

i~