INSTITU Ţ II EUROPENE CURS Marcela Monica STOICA

26
INSTITUŢII EUROPENE CURS Marcela Monica STOICA

description

INSTITU Ţ II EUROPENE CURS Marcela Monica STOICA. Motto. “Va veni o zi în care voi francezi, voi ruşi, voi italieni, voi englezi, voi germani, voi toate naţiunile continentului, fără să vă pierdeţi calităţile distincte şi glorioasa voastră - PowerPoint PPT Presentation

Transcript of INSTITU Ţ II EUROPENE CURS Marcela Monica STOICA

Page 1: INSTITU Ţ II    EUROPENE CURS Marcela  Monica STOICA

INSTITUŢII EUROPENE

CURS

Marcela Monica STOICA

Page 2: INSTITU Ţ II    EUROPENE CURS Marcela  Monica STOICA

MottoMotto

““Va veni o zi în care voi francezi, voi ruşi, Va veni o zi în care voi francezi, voi ruşi, voi italieni,voi italieni,

voi englezi, voi germani, voi toate voi englezi, voi germani, voi toate naţiunile continentului,naţiunile continentului,

fără să vă pierdeţi calităţile distincte şi fără să vă pierdeţi calităţile distincte şi glorioasa voastrăglorioasa voastră

individualitate veţi fonda împreună o individualitate veţi fonda împreună o uniune superioarăuniune superioară

şi veţi constitui fraternitatea european㔺i veţi constitui fraternitatea europeană” Victor Hugo – 1849Victor Hugo – 1849

Page 3: INSTITU Ţ II    EUROPENE CURS Marcela  Monica STOICA

Ideea de Europă UnităIdeea de Europă UnităEVOLUŢIIEVOLUŢII

Părinţii fondatoriPărinţii fondatoriJean MonnetJean Monnet

Robert SchumanRobert SchumanKonrad AdenauerKonrad Adenauer Alcide de GasperiAlcide de Gasperi

Altiero SpinelliAltiero Spinelli

Page 4: INSTITU Ţ II    EUROPENE CURS Marcela  Monica STOICA

De la Planul Marshall la Planul De la Planul Marshall la Planul SchumanSchuman

Europa şi SUA după Europa şi SUA după cel de al doilea cel de al doilea război mondialrăzboi mondial

Declaraţia SchumanDeclaraţia Schuman Apariţia CECOApariţia CECO 1957 în istoria 1957 în istoria

Comunităţii EuropeneComunităţii Europene

Planul MarshallPlanul Marshall OCDEOCDE NATONATO UEOUEO AELSAELS

Page 5: INSTITU Ţ II    EUROPENE CURS Marcela  Monica STOICA

Tratatele fondatoare – Prevederi Tratatele fondatoare – Prevederi fundamentalefundamentale

Scurt IstoricScurt Istoric

Tratatul de la Paris Tratatul de la Paris înfiinţarea înfiinţarea “Comunităţii Europene “Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului”a Cărbunelui şi Oţelului”• semnat la 18 aprilie 1951semnat la 18 aprilie 1951• intrat în vigoare în 23 iulie 1952intrat în vigoare în 23 iulie 1952

CECO: Prevede 4 principii: • superioritatea instituţiilor comunitare • independenţa instituţiilor comunitare• colaborarea interinstituţională• egalitate între state

Tratatele de la RomaTratatele de la Romaînfiinţarea “Comunităţii Economice Europene” şi a înfiinţarea “Comunităţii Economice Europene” şi a “Comunităţii Europene a Energiei Atomice“Comunităţii Europene a Energiei Atomice•semnate pe 25 martie 1957semnate pe 25 martie 1957•constituirea uniunii vamaleconstituirea uniunii vamale•cooperare în probleme de energie nuclearăcooperare în probleme de energie nucleară

Page 6: INSTITU Ţ II    EUROPENE CURS Marcela  Monica STOICA

EXTINDERE ŞI APROFUNDREEXTINDERE ŞI APROFUNDRE- scurtă cronologie- - scurtă cronologie-

VALURILE DE EXTINDEREVALURILE DE EXTINDERE 19511951 – 6 state – 6 state FONDATOAREFONDATOARE: Belgia, : Belgia,

Germania, Franţa, Italia, Luxemburg si Germania, Franţa, Italia, Luxemburg si OlandaOlanda

19731973 –  Danemarca, Irlanda si Marea –  Danemarca, Irlanda si Marea BritanieBritanie

19811981 –Grecia–Grecia 19861986 –Spania –Spania şşi Portugaliai Portugalia 19951995 –Austria, Finlanda –Austria, Finlanda şşi Suediai Suedia 20042004–Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, –Cipru, Estonia, Letonia, Lituania,

Malta, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia Malta, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia şşi i UngariaUngaria

20072007 - Rom - Româânia nia şşi Bulgariai Bulgaria STATELE CANDIDATESTATELE CANDIDATE::    Turcia Turcia şşi Croai Croaţţiaia

CRITERIILE DE LA CRITERIILE DE LA COPENHAGACOPENHAGA ((2002003)3) -- este stabilita foaia de parcurs este stabilita foaia de parcurs (road map(road map) pentru aderarea a) pentru aderarea a 15 noi state 15 noi state din Europa Centrala din Europa Centrala şşi de Est, daci de Est, dacăă indeplinescindeplinesc urmatoarele criterii de urmatoarele criterii de aderare :aderare :

a)a) criteriul politiccriteriul politic::-institutii democratice stabile;-institutii democratice stabile;-respectarea drepturilor omului;-respectarea drepturilor omului;-protejarea drepturilor minoritatilor-protejarea drepturilor minoritatilor

b)b) criteriul economiccriteriul economic::-economie de piata functionala si care sa -economie de piata functionala si care sa poata face fata presiunilor   concurentiale poata face fata presiunilor   concurentiale de pe Piata Unica a UEde pe Piata Unica a UEcriteriul administrativcriteriul administrativ::-capacitatea statului candidat de a-si -capacitatea statului candidat de a-si asuma obligatiile de stat membru al UEasuma obligatiile de stat membru al UE

OBS.OBS. 11. . AAcquis-ul comunitarcquis-ul comunitar trebuie s trebuie săă fie fie pus pus îîn aplicare n aplicare îîn statul candidat n statul candidat îîn n momentul aderarii la UEmomentul aderarii la UE

22. . Singurul criteriu care trebuie Singurul criteriu care trebuie indeplinit inaintea deschiderii negocierilor indeplinit inaintea deschiderii negocierilor pentru aderare este criteriul politicpentru aderare este criteriul politic

Page 7: INSTITU Ţ II    EUROPENE CURS Marcela  Monica STOICA

Uniunea Europeană.DefiniţieUniunea Europeană.Definiţie Uniunea Europeană (UE) este Uniunea Europeană (UE) este o familie de ţări o familie de ţări

europene democraticeeuropene democratice, care s-au angajat să , care s-au angajat să colaboreze pentru pace şi prosperitate.colaboreze pentru pace şi prosperitate.

Nu este un StatNu este un Stat care are menirea de a înlocui statele care are menirea de a înlocui statele existente. Statele Membre au pus bazele unor instituţii existente. Statele Membre au pus bazele unor instituţii comune cărora le-au delegat parţial autoritatea astfel comune cărora le-au delegat parţial autoritatea astfel încât hotărârile privind aspectele specifice de interes încât hotărârile privind aspectele specifice de interes comun să poată fi luate în mod democratic la nivel comun să poată fi luate în mod democratic la nivel european. european.

Această Această alocare de autoritatealocare de autoritate mai este denumită şi mai este denumită şi “integrare europeană”.“integrare europeană”.

Page 8: INSTITU Ţ II    EUROPENE CURS Marcela  Monica STOICA

ACTE şi TRATATE COMUNITAREACTE şi TRATATE COMUNITARE

Actul Unic European (1987)Actul Unic European (1987)- - stabilea ca data de referinta 1 ianuarie 1993 pentru implementarea deplina a "celor patru libertati fundamentale ":libera circulatie a marfurilor/ persoanelor/serviciilor/capitalurilor;stabilea ca data de referinta 1 ianuarie 1993 pentru implementarea deplina a "celor patru libertati fundamentale ":libera circulatie a marfurilor/ persoanelor/serviciilor/capitalurilor;

Tratatul de la Maastricht (1993) Tratatul de la Maastricht (1993) Tratatul de constituire a Uniunii EuropeneTratatul de constituire a Uniunii Europene (TUE)(TUE) care are la baza care are la baza trei pilonitrei piloni::a) a) CE -CE -Comunitatile Europene (Comunitatea Economica Europeana, Comunitatea Otelului si Carbunelui, Comunitatea Europeana a Energiei Atomice) si Institutiile UE stabilite prin Comunitatile Europene (Comunitatea Economica Europeana, Comunitatea Otelului si Carbunelui, Comunitatea Europeana a Energiei Atomice) si Institutiile UE stabilite prin tratatele fondatoare: Comisia Europeana, Parlamentul European, Consiliul European si Curtea Europeana de Justitie;tratatele fondatoare: Comisia Europeana, Parlamentul European, Consiliul European si Curtea Europeana de Justitie;b)b) PESC-PESC- Tratatele care au la baza inceputurile unei politici externe si de securitate comune;Tratatele care au la baza inceputurile unei politici externe si de securitate comune;c)c) JAI JAI --Introducerea cooperarii in justitie si afaceri interneIntroducerea cooperarii in justitie si afaceri interne..Mai prevede: Principiul subsidiarităţii, Cetăţenia Europeană, Crearea UEMMai prevede: Principiul subsidiarităţii, Cetăţenia Europeană, Crearea UEM

TTrratatul de la Amsterdam (199atatul de la Amsterdam (19999))Tratatul pregateste temeiul pentru a aduce  Uniunea Europeana mai aproape de cetTratatul pregateste temeiul pentru a aduce  Uniunea Europeana mai aproape de cetăţăţeni, de a o face mai puterniceni, de a o face mai puternicăă, mai eficient, mai eficientă ă şşi de a o pregi de a o pregăăti pentru primirea unor noi membri. ti pentru primirea unor noi membri. Acest tratat vizeaza Acest tratat vizeaza şşi Agenda Sociali Agenda Socială ă (directivele care stabilesc cursul ac (directivele care stabilesc cursul acţţiunilor cu caracter social pe urmatorii cinci ani).iunilor cu caracter social pe urmatorii cinci ani).

Tratatul de la Nisa (200Tratatul de la Nisa (20033) ) Acord referitor la problemele institutionale si la cele legate de procesul de largire al UE.Acord referitor la problemele institutionale si la cele legate de procesul de largire al UE.Declaratia cu privire la Viitorul Uniunii Europene:Declaratia cu privire la Viitorul Uniunii Europene:a) a) drumul spre largirea UE este deschis, incheindu-se procesul de schimbare institutionala necesara pentru primirea noilor membri;drumul spre largirea UE este deschis, incheindu-se procesul de schimbare institutionala necesara pentru primirea noilor membri;b)b) incurajarea dezbaterilor intre partile implicate in procesul de largire a UE, inclusiv cu statele candidate;incurajarea dezbaterilor intre partile implicate in procesul de largire a UE, inclusiv cu statele candidate;c) c) procesul de largire a UE trebuie sa aiba in vedere urmatoarele probleme:procesul de largire a UE trebuie sa aiba in vedere urmatoarele probleme:- - cum sa se stabileasca si sa se monitorizeze mai precis competentele intre UE cum sa se stabileasca si sa se monitorizeze mai precis competentele intre UE şşi statele membre reflectand principiul subsidiaritatii;i statele membre reflectand principiul subsidiaritatii;- - simplificarea tratatelor pentru a le face mai clare simplificarea tratatelor pentru a le face mai clare şşi mai bine ini mai bine inţţelese felese făărrăă a le schimba semnifica a le schimba semnificaţţia;ia;- - rolul parlamentelor narolul parlamentelor naţţionale ionale îîn realizarea arhitecturii europene.n realizarea arhitecturii europene.

Page 9: INSTITU Ţ II    EUROPENE CURS Marcela  Monica STOICA

Ideea de CONSTITUŢIE Ideea de CONSTITUŢIE EUROPEANĂ. EFECTEEUROPEANĂ. EFECTE

TratatTratatul ul instituind o Constitu instituind o Constituţţie pentru Europa (2004)ie pentru Europa (2004)Încă înaintea redactării Constituţiei Europene, Uniunea Europeană avea steag, imn, monedă, Încă înaintea redactării Constituţiei Europene, Uniunea Europeană avea steag, imn, monedă, BBancă centrală, Curte supremă, Parlament şi ancă centrală, Curte supremă, Parlament şi Preşedinte (al Comisiei Europene), un buget de 100 de miliarde de euro şi o forţă militară în stare incipientă. Cu toate acestea, lipsea ceva Preşedinte (al Comisiei Europene), un buget de 100 de miliarde de euro şi o forţă militară în stare incipientă. Cu toate acestea, lipsea ceva esenţial unei organizaţii cu ambiţiile şi scopurile Uniunii Europene, şi anume o Constituţie.esenţial unei organizaţii cu ambiţiile şi scopurile Uniunii Europene, şi anume o Constituţie.

Confruntaţi cu perspectiva unei extinderi cu 10 noi state membre, şefii de stat sau de guvern întruniţi la Consiliul European de la Laeken Confruntaţi cu perspectiva unei extinderi cu 10 noi state membre, şefii de stat sau de guvern întruniţi la Consiliul European de la Laeken din decembrie 2001 au propus stabilirea unei Convenţii pentru viitorul Europei, care a redactat un proiect de Tratat Constituţional. din decembrie 2001 au propus stabilirea unei Convenţii pentru viitorul Europei, care a redactat un proiect de Tratat Constituţional.

Negocierea acestui proiect de Tratat Constituţional a avut loc în cadrul Conferinţei Interguvernamentale (CIG). In cadrul Conferinţelor Negocierea acestui proiect de Tratat Constituţional a avut loc în cadrul Conferinţei Interguvernamentale (CIG). In cadrul Conferinţelor Interguvernamentale statele membre UE se întrunesc pentru a se pune de acord asupra modificărilor ce urmează a fi făcute Tratatelor. Interguvernamentale statele membre UE se întrunesc pentru a se pune de acord asupra modificărilor ce urmează a fi făcute Tratatelor. Aceste modificări, odată adoptate, urmează a fi ratificate de către statele membre.Aceste modificări, odată adoptate, urmează a fi ratificate de către statele membre. Statele membre au convenit asupra formei finaleStatele membre au convenit asupra formei finale a a Constituţiei, la Bruxelles, în iunie 2004. Constituţiei, la Bruxelles, în iunie 2004. Valéry Giscard D’Estaing” (fost presedinte alValéry Giscard D’Estaing” (fost presedinte al Frantei în perioada 1974-1981, presedintele Conventiei Europene este cel care Frantei în perioada 1974-1981, presedintele Conventiei Europene este cel care a condus a condus procesul deprocesul de redacta redactare a re a textul textului ui TTratatuluiratatului C Constitutional)onstitutional)

Proiectul de Constituţie Europeană, care a fost adoptat, sub rezerva ratificării, la Proiectul de Constituţie Europeană, care a fost adoptat, sub rezerva ratificării, la Roma, la 29 octombrie 2004Roma, la 29 octombrie 2004, încearcă să răspundă , încearcă să răspundă cerinţelor de simplificare a tratatelor existente şi să dea o mai mare transparenţă sistemului decizional al UE.cerinţelor de simplificare a tratatelor existente şi să dea o mai mare transparenţă sistemului decizional al UE. Procesul a intrat în impas prin Procesul a intrat în impas prin respingerea lui de cătrerespingerea lui de cătreFranţa şi Olanda.Franţa şi Olanda.

Declaraţia de la Berlin - Declaraţia de la Berlin - Cu ocazia celei de-a 50-a aniversari de la semnarea Tratatului de la Roma, în 2007, liderii europeni au adoptatCu ocazia celei de-a 50-a aniversari de la semnarea Tratatului de la Roma, în 2007, liderii europeni au adoptat ""Declaraţia de la Berlin”,Declaraţia de la Berlin”, act prin care act prin care preşedinţia germana împreună cu statele membre doreau să redefinească preşedinţia germana împreună cu statele membre doreau să redefinească ţintele şi valorile Uniunii ţintele şi valorile Uniunii Europene.Europene.

Tratatul de la Lisabona (2007)Tratatul de la Lisabona (2007)

““Tratatul de reformTratatul de reformăă al UE al UE”” este un document fundamental pentru viitorul UEeste un document fundamental pentru viitorul UE, , are ca scop principal eficientizarea funcare ca scop principal eficientizarea funcţţionionăării Uniunii rii Uniunii Europene extinse Europene extinse şşi formularea de politici comune i formularea de politici comune îîntr-un numar mai mare de domenii. ntr-un numar mai mare de domenii.

Documentul de 256 de pagini semnat la 13 decembrie 2007, va deschide calea ratificarii de catre cele 27 de state membre, proces care s-Documentul de 256 de pagini semnat la 13 decembrie 2007, va deschide calea ratificarii de catre cele 27 de state membre, proces care s-ar putea derula pe tot parcursul anului 2008.ar putea derula pe tot parcursul anului 2008. TratatulTratatul a intrat in vigoare la 1 decembrie 2009 a intrat in vigoare la 1 decembrie 2009

..

Page 10: INSTITU Ţ II    EUROPENE CURS Marcela  Monica STOICA

Structura instituţională a UEStructura instituţională a UECaracteristici:Caracteristici:

Caracterul de originalitate al UE rezidă şi în faptul că Caracterul de originalitate al UE rezidă şi în faptul că principiul separarii puterilor în stat principiul separarii puterilor în stat nu se regăseşte în structura instituţională a UE; cu excepţia puterii juridice (încredinţată nu se regăseşte în structura instituţională a UE; cu excepţia puterii juridice (încredinţată Curţii de Justiţie), celelalte puteri (executivă şi legislativă) sunt partajate în cadrul aşa-Curţii de Justiţie), celelalte puteri (executivă şi legislativă) sunt partajate în cadrul aşa-numitului „numitului „triunghi instituţionaltriunghi instituţional”” între Consiliul, Comisia Europeană si Parlamentul între Consiliul, Comisia Europeană si Parlamentul European, fiecare instituţie reprezentând interese specificeEuropean, fiecare instituţie reprezentând interese specifice . .

În conformitate cu Tratatele, fiecare instituţie trebuie să-şi exercite puterile „în condiţiile În conformitate cu Tratatele, fiecare instituţie trebuie să-şi exercite puterile „în condiţiile şi pentru scopurile pentru care a fost creată”; în cazul în care prerogativele unei instituţii şi pentru scopurile pentru care a fost creată”; în cazul în care prerogativele unei instituţii sunt preluate de o alta, care îşi depăşeşte astfel competenţele, instituţia lezată poate veni sunt preluate de o alta, care îşi depăşeşte astfel competenţele, instituţia lezată poate veni în faţa CEJ pentru a cere protejarea în faţa CEJ pentru a cere protejarea principiului balanţei instituţionaleprincipiului balanţei instituţionale sau al sau al echilibrului echilibrului instituţionalinstituţional. Echilibrul instituţional se reflectă în procedura aleasă în momentul în care se . Echilibrul instituţional se reflectă în procedura aleasă în momentul în care se ia o decizie. ia o decizie.

Cu toate acestea, trebuie spus că Cu toate acestea, trebuie spus că nu există o clară diviziune a muncii nu există o clară diviziune a muncii între instituţiile comunitareîntre instituţiile comunitare în cadrul ciclului politic, de vreme ce, în în cadrul ciclului politic, de vreme ce, în funcţie de reglementările aplicate într-un domeniu anume, deciziile se funcţie de reglementările aplicate într-un domeniu anume, deciziile se iau în mod diferit. iau în mod diferit. Ca atare, complexitatea acestui sistem face foarte dificilă Ca atare, complexitatea acestui sistem face foarte dificilă identificarea unui singur decident (identificarea unui singur decident (decision-makerdecision-maker) în cazul întregului sistem ) în cazul întregului sistem decizional al UE (decizional al UE (decision making systemdecision making system).).

Page 11: INSTITU Ţ II    EUROPENE CURS Marcela  Monica STOICA

Ansamblul instituţional al UECreate prin TCE (Art 7 TCE)

1. Sarcinile care revin Comunitatii vor fi realizate prin intermediul urmatoarelor

institutii:Parlamentul European

ConsiliulComisia

Curtea de JustiţieCurtea de Conturi

Fiecare instituţie va acţiona în limitele puterilor conferite prin Tratate;

2. Consiliul si Comisia vor fi asistate de un Comitet

Economic si Social si un Comitet al Regiunilor, care vor

acţiona în calitate de organisme consultative.

Page 12: INSTITU Ţ II    EUROPENE CURS Marcela  Monica STOICA

TRIUNGHIUL INSTITUŢIONALTRIUNGHIUL INSTITUŢIONAL comunitar comunitar(atribu(atribuţii principaleţii principale))

Consiliul de Miniştri (Consiliul UE)Consiliul de Miniştri (Consiliul UE) • (co)legislativ & executiv(co)legislativ & executiv

Parlamentul European Parlamentul European – (co)legislativ, autoritate bugetară(co)legislativ, autoritate bugetară

Comisia EuropeanăComisia Europeană • executivexecutiv – iniţiativă legislativăiniţiativă legislativă – competenţă legislativă în anumite domenii competenţă legislativă în anumite domenii

Page 13: INSTITU Ţ II    EUROPENE CURS Marcela  Monica STOICA

Consiliul Uniunii EuropeneConsiliul Uniunii Europene

Consiliul (Prin TCE) are următoarele responsabilităţi:

-- este organismul legislativ al Comunităţii; în rezolvarea unei game largi de probleme comunitare îşi exercită această putere legislativă împreună cu Parlamentul European

- coordonează politica economică generală a Statelor Membre; - încheie, în numele Comunităţii, acordurile internaţionale dintre aceasta şi unul sau mai multe state sau organizaţii internaţionale;

- împreună cu Parlamentul European formează autoritatea bugetară care adoptă bugetul Comunităţii.

În baza Tratatului privind Uniunea Europeană: - adoptă deciziile necesare pentru definirea şi punerea în practică a politicii externe si de securitate comună, pe baza orientărilor generale trasate de Consiliul European - coordonează activităţile statelor membre şi adoptă măsurile necesare cu privire la cooperarea poliţienească şi juridică în materie penală.

Page 14: INSTITU Ţ II    EUROPENE CURS Marcela  Monica STOICA

Parlamentul EuropeanParlamentul European

Page 15: INSTITU Ţ II    EUROPENE CURS Marcela  Monica STOICA

Funcţii:Parlamentul EuropeanFuncţii:Parlamentul European Parlamentul are Parlamentul are treitrei funcţii esenţiale funcţii esenţiale : : - - 1. Alături de Consiliul Uniunii Europene, are atribuţii legislative, adică 1. Alături de Consiliul Uniunii Europene, are atribuţii legislative, adică adoptă adoptă

legislaţia Uniunii (regulamente, directive, decizii).legislaţia Uniunii (regulamente, directive, decizii). Participarea sa la procesul Participarea sa la procesul legislativ contribuie la garantarea legitimităţii democratice a textelor adoptate; legislativ contribuie la garantarea legitimităţii democratice a textelor adoptate;

- 2. Împarte - 2. Împarte autoritatea în domeniul bugetar cu Consiliul Uniunii Europeneautoritatea în domeniul bugetar cu Consiliul Uniunii Europene, prin , prin urmare poate modifica cheltuielile bugetare. În ultima instanţă, adoptă bugetul în urmare poate modifica cheltuielile bugetare. În ultima instanţă, adoptă bugetul în întregime; întregime;

- 3. Exercită un - 3. Exercită un control democratic asupra Comisieicontrol democratic asupra Comisiei. Aprobă desemnarea . Aprobă desemnarea membrilor Comisiei şi are dreptul de a cenzura Comisia. De asemenea, exercită un membrilor Comisiei şi are dreptul de a cenzura Comisia. De asemenea, exercită un control politic asupra ansamblului instituţiilor . control politic asupra ansamblului instituţiilor .

SediulSediul Parlamentului European este la Parlamentului European este la StrasbourgStrasbourg, unde se ţin şedinţele o , unde se ţin şedinţele o săptamână în fiecare lună. Unele şedinţe se ţin la săptamână în fiecare lună. Unele şedinţe se ţin la BruxellesBruxelles, iar Secretariatul , iar Secretariatul General se află la General se află la LuxemburgLuxemburg..

Page 16: INSTITU Ţ II    EUROPENE CURS Marcela  Monica STOICA

Comisia EuropeanăComisia Europeană

Page 17: INSTITU Ţ II    EUROPENE CURS Marcela  Monica STOICA

Comisia îndeplineşte trei funcţii de Comisia îndeplineşte trei funcţii de bază:bază:

Dreptul de iniţiativăDreptul de iniţiativă: rolul său de iniţiator al politicilor comunitare este unic. : rolul său de iniţiator al politicilor comunitare este unic. Comisia funcţionează ca organ executiv al UE, veghind la respectarea Comisia funcţionează ca organ executiv al UE, veghind la respectarea Tratatelor încheiate. Tratatelor încheiate.

Ea Ea reprezintă interesul comunităţilorreprezintă interesul comunităţilor şi în mare măsură, semnifică şi în mare măsură, semnifică personalitatea Uniunii. Principala sa preocupare este aceea de a personalitatea Uniunii. Principala sa preocupare este aceea de a apăra apăra interesele cetăţenilor Europei.interesele cetăţenilor Europei.

Membrii Comisiei sunt aleşi din ţările UE, însă fiecare dintre ei depune un Membrii Comisiei sunt aleşi din ţările UE, însă fiecare dintre ei depune un jurământ de independenţă.jurământ de independenţă.

Veghează respectarea tratatelor UEVeghează respectarea tratatelor UE, astfel încât legislatia UE să fie corect , astfel încât legislatia UE să fie corect aplicată de către Statele Membre, iar toţi cetăţenii şi participanţii la Piaţa Unică aplicată de către Statele Membre, iar toţi cetăţenii şi participanţii la Piaţa Unică să poată beneficia de condiţiile unitare asigurate. să poată beneficia de condiţiile unitare asigurate.

Organ executiv al Uniunii, responsabil cu Organ executiv al Uniunii, responsabil cu implementarea şi coordonarea implementarea şi coordonarea politicilorpoliticilor. Una dintre atribuţiile sale executive constă în gestionarea bugetului . Una dintre atribuţiile sale executive constă în gestionarea bugetului anual al Uniunii şi a Fondurilor Structurale, al căror principal scop este de a anual al Uniunii şi a Fondurilor Structurale, al căror principal scop este de a elimina decalajele economice dintre zonele mai bogate şi cele mai sărace ale elimina decalajele economice dintre zonele mai bogate şi cele mai sărace ale Uniunii.Uniunii.

Page 18: INSTITU Ţ II    EUROPENE CURS Marcela  Monica STOICA

Cum funcţionează Uniunea Cum funcţionează Uniunea Europeană?Europeană?

Prin tratate, Prin tratate, statele membre deleagă o parte din statele membre deleagă o parte din suveranitatea lor naţionalăsuveranitatea lor naţională instituţilor Uniunii Europene, instituţilor Uniunii Europene, care reprezintă nu numai interesele lor naţionale ci şi care reprezintă nu numai interesele lor naţionale ci şi interesele lor colective. interesele lor colective.

TratateleTratatele constituie constituie legislaţia “primară”.legislaţia “primară”. Din ele Din ele derivă derivă legislaţia secundarălegislaţia secundară (în principal reglementări, directive şi (în principal reglementări, directive şi recomandări)cu impact direct asupra cetăţenilor UE.recomandări)cu impact direct asupra cetăţenilor UE.

Legislaţia, împreună cu politicile UE reprezintă Legislaţia, împreună cu politicile UE reprezintă rezultatul rezultatul deciziilor luate de principalele instituţii ale UEdeciziilor luate de principalele instituţii ale UE

Page 19: INSTITU Ţ II    EUROPENE CURS Marcela  Monica STOICA

Procedurile decizionaleProcedurile decizionale 1.1. Procedura de consultare simplăProcedura de consultare simplă: :

Parlamentul trebuie să-şi dea Parlamentul trebuie să-şi dea avizul avizul înainte ca înainte ca propunerea legislativă a Comisiei Europene propunerea legislativă a Comisiei Europene să fie adoptată de către Consiliul UE. Consiliul să fie adoptată de către Consiliul UE. Consiliul poate după aceea să adopte propunerea cu poate după aceea să adopte propunerea cu sau fără amendamentele introduse de sau fără amendamentele introduse de Parlamentul European. Această procedură Parlamentul European. Această procedură se se aplică pentru adoptarea actelor referitoare la aplică pentru adoptarea actelor referitoare la agricultură (recorelarea preţurilor), impozitare, agricultură (recorelarea preţurilor), impozitare, concurenţă şi la armonizarea legislaţiei din concurenţă şi la armonizarea legislaţiei din unele domenii. unele domenii.

2.2.Procedura de cooperareProcedura de cooperare implică implică două două lecturi ale Parlamentului Europeanlecturi ale Parlamentului European. După . După prima lectură, Comisia indică amendamentele prima lectură, Comisia indică amendamentele pe care le acceptă înainte de a trimite pe care le acceptă înainte de a trimite propunerea Consiliului UE. La propunerea Consiliului UE. La a doua lectură, a doua lectură, Consiliul trebuie să ia în considerare Consiliul trebuie să ia în considerare amendamentele adoptate prin majoritate amendamentele adoptate prin majoritate absolutăabsolută. După intrarea în vigoare a Tratatului . După intrarea în vigoare a Tratatului de la Amsterdam, procedura de cooperare de la Amsterdam, procedura de cooperare este aplicată în foarte puţine cazuri (două este aplicată în foarte puţine cazuri (două prevederi ale Uniunii Economice şi Monetare). prevederi ale Uniunii Economice şi Monetare).

3.3. Procedura de codecizieProcedura de codecizie: Un act este adoptat : Un act este adoptat dacă Parlamentul European şi Consiliul UE dacă Parlamentul European şi Consiliul UE aprobă actul respectiv în prima lecturăaprobă actul respectiv în prima lectură. Dacă . Dacă nu se ajunge la un acord între aceste instituţii, nu se ajunge la un acord între aceste instituţii, se formează un “se formează un “comitet de concilierecomitet de conciliere” (cu un ” (cu un număr egal de membri din Parlamentul număr egal de membri din Parlamentul European şi din Consiliul UE) care vizează European şi din Consiliul UE) care vizează obţinerea unui compromis referitor la actul obţinerea unui compromis referitor la actul respectiv. Daca nici aşa nu se ajunge la un respectiv. Daca nici aşa nu se ajunge la un acord, Parlamentul poate respinge acord, Parlamentul poate respinge propunerea prin vot în majoritate absolută. propunerea prin vot în majoritate absolută. Această procedură se aplică în numeroase Această procedură se aplică în numeroase domenii, precum: libera circulaţie a forţei de domenii, precum: libera circulaţie a forţei de muncă, protecţia consumatorilor, educaţie, muncă, protecţia consumatorilor, educaţie, cultură, sănătate publică, reţele trans-cultură, sănătate publică, reţele trans-europene de transport etc. europene de transport etc.

4.4. Procedura de aviz Procedura de aviz conformconform:: Parlamentul Parlamentul poate accepta sau respinge o propunere, dar poate accepta sau respinge o propunere, dar nu o poate modificanu o poate modifica. Avizul conform este . Avizul conform este necesar în adoptarea actelor referitoare la necesar în adoptarea actelor referitoare la organizarea şi obiectivele organizarea şi obiectivele Fondurilor Fondurilor Structurale şi de Coeziune, precum şi pentru Structurale şi de Coeziune, precum şi pentru acorduri internaţionale între Uniune şi state acorduri internaţionale între Uniune şi state terţeterţe. .

Page 20: INSTITU Ţ II    EUROPENE CURS Marcela  Monica STOICA

A nu se CONFUNDAA nu se CONFUNDA Consiliul EuropeiConsiliul Europei - O organizaţie internationala interguvernamentală, cu sediul in - O organizaţie internationala interguvernamentală, cu sediul in

Strasbourg, care cuprinde 47 de tari democratice din Europa. Misiunea lui este de Strasbourg, care cuprinde 47 de tari democratice din Europa. Misiunea lui este de a promova democraţia si de a apara drepturile omului si statul de drept în Europa.a promova democraţia si de a apara drepturile omului si statul de drept în Europa.

Consiliul EuropeanConsiliul European – este – este o instituţie cu rol politico instituţie cu rol politic din sistemului institutional al din sistemului institutional al Uniunii Europene. Este o reuniune periodica (de cel putin doua ori pe an) a şefilor Uniunii Europene. Este o reuniune periodica (de cel putin doua ori pe an) a şefilor de stat şi de guvern din statele membre ale Uniunii Europene, in scopul de stat şi de guvern din statele membre ale Uniunii Europene, in scopul planificării politicii Uniunii ( a fost înfiinţat in urma Conferintei la nivel înalt de la planificării politicii Uniunii ( a fost înfiinţat in urma Conferintei la nivel înalt de la Paris, din 1974, iar existenta sa a fost recunoscuta legal prin Actul Unic Paris, din 1974, iar existenta sa a fost recunoscuta legal prin Actul Unic European, statutul oficial fiindu-i conferit prin Tratatul asupra Uniunii Europene ). European, statutul oficial fiindu-i conferit prin Tratatul asupra Uniunii Europene ).

Consiliul Uniunii EuropeneConsiliul Uniunii Europene, denumit şi Consiliul de Ministri, este un organ , denumit şi Consiliul de Ministri, este un organ interguvernamental. Reprezinta, împreună cu interguvernamental. Reprezinta, împreună cu Parlamentul EuropeanParlamentul European, ramura , ramura legislativă a legislativă a Uniunii EuropeneUniunii Europene. Consiliul Uniunii Europene este principalul organ . Consiliul Uniunii Europene este principalul organ legislativ al Uniunii.legislativ al Uniunii.

Adunarea ParlamentarăAdunarea Parlamentară - - organ deliberativorgan deliberativ al Consiliului Europei. Se compune din al Consiliului Europei. Se compune din 318 reprezentanti si din 318 supleanţi desemnaţi de parlamentele naţionale ale 318 reprezentanti si din 318 supleanţi desemnaţi de parlamentele naţionale ale statelor membre.statelor membre.

Parlamentul EuropeanParlamentul European - - instituţie co-decizionalăinstituţie co-decizională a Uniunii Europene, care a Uniunii Europene, care reprezintă interesele popoarelor statelor membre şi reuneste pe cei 785 reprezintă interesele popoarelor statelor membre şi reuneste pe cei 785 deputaţi europeni ai celor 27 ţări membre, aleşi prin vot universal de cetăţenii deputaţi europeni ai celor 27 ţări membre, aleşi prin vot universal de cetăţenii Uniunii Europene.Uniunii Europene.

Page 21: INSTITU Ţ II    EUROPENE CURS Marcela  Monica STOICA

MONEDMONEDAA EURO EURO Uniunea Europeană Uniunea Europeană

oferă un răspuns oferă un răspuns provocării date de provocării date de fenomenul globalizării, fenomenul globalizării, un răspuns exprimat în un răspuns exprimat în valorile europene, darvalorile europene, dar,, mai presus de oricemai presus de orice,, oferă cea mai bună oferă cea mai bună “asigurare politic㔓asigurare politică” pentru un viitor liber şi pentru un viitor liber şi paşnicpaşnic..

Page 22: INSTITU Ţ II    EUROPENE CURS Marcela  Monica STOICA

Premise ale monedei EuroPremise ale monedei Euro Iulie 1978 – Consiliul Europei Iulie 1978 – Consiliul Europei

hotărăşte relansarea procesului hotărăşte relansarea procesului de creare a unei zone de de creare a unei zone de stabilitate monetarăstabilitate monetară

La reuniunea din 6-7 iulie 1978 La reuniunea din 6-7 iulie 1978 cancelarul Helmut Schmidt şi cancelarul Helmut Schmidt şi preşedintele Valery Giscard preşedintele Valery Giscard d’Estaing s-au pronunţat pentru d’Estaing s-au pronunţat pentru un sistem de cooperare monetară un sistem de cooperare monetară în Europaîn Europa

13 martie 1979 – lansarea 13 martie 1979 – lansarea Sistemului Monetar EuropeanSistemului Monetar European

se creează ECU – European se creează ECU – European Currency Unit – Unitatea Currency Unit – Unitatea Monetară EuropeanăMonetară Europeană

Page 23: INSTITU Ţ II    EUROPENE CURS Marcela  Monica STOICA

Coşul Coşul de monedede monede

Valoarea ECU era definită ca un Valoarea ECU era definită ca un ‘’coş’’‘’coş’’ de monede europene de monede europene

Corespundea mediei ponderale a Corespundea mediei ponderale a monedelor aparţinând SMEmonedelor aparţinând SME

FuncţiiFuncţii - valută de rezervă – toate - valută de rezervă – toate

băncile centrale participante la băncile centrale participante la SME au transferat IME 20SME au transferat IME 20% din % din rezervele lor de aur si dolari;rezervele lor de aur si dolari;

- instrument de tranzacţie între - instrument de tranzacţie între băncile centrale;băncile centrale;

- numerar pentru mecanismul - numerar pentru mecanismul ratei de schimb.ratei de schimb.

Page 24: INSTITU Ţ II    EUROPENE CURS Marcela  Monica STOICA

Evoluţie EUROEvoluţie EURO La 3 mai 1995 – Comisia adoptă Cartea verde La 3 mai 1995 – Comisia adoptă Cartea verde pentru moneda unicăpentru moneda unică Numele monedei unice a fost stabilit la Consiliul Numele monedei unice a fost stabilit la Consiliul European de la Madrid în decembrie 1995. Tot aici European de la Madrid în decembrie 1995. Tot aici s-a adoptat şi scenariul care prevedea trei etape s-a adoptat şi scenariul care prevedea trei etape principale pentru trecerea la moneda EURO.principale pentru trecerea la moneda EURO. etapa I: 1996 – 1999 - Colectarea de date, de la guvernele ţărilor implicate şi de la diverşi etapa I: 1996 – 1999 - Colectarea de date, de la guvernele ţărilor implicate şi de la diverşi

utilizatori de monede, referitoare la oportunităţile oferite de trecerea la moneda unică Euro.utilizatori de monede, referitoare la oportunităţile oferite de trecerea la moneda unică Euro. - 31 decembrie 1996 - IME trasează cadrul regulator, organizaţional şi logistic pentru BCE - 31 decembrie 1996 - IME trasează cadrul regulator, organizaţional şi logistic pentru BCE

(Banca Centrală Europeană ) şi SBCE (Sistemul European al Băncilor Centrale). Comisia, (Banca Centrală Europeană ) şi SBCE (Sistemul European al Băncilor Centrale). Comisia, Consiliul şi IME pregătesc legislaţia pentru introducerea monedei unice.Consiliul şi IME pregătesc legislaţia pentru introducerea monedei unice.

- 2 mai 1998 - Desemnarea statelor admise să participe la cea de-a treia fază a UEM - 2 mai 1998 - Desemnarea statelor admise să participe la cea de-a treia fază a UEM (denumite state „in”): Austria, Belgia, Finlanda, Franţa, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, (denumite state „in”): Austria, Belgia, Finlanda, Franţa, Germania, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Spania. Se anunţă parităţile între monedele naţionale ale ţărilor Olanda, Portugalia, Spania. Se anunţă parităţile între monedele naţionale ale ţărilor participante (parităţi ce au devenit efective de la 1 ianuarie 1999). Se creează participante (parităţi ce au devenit efective de la 1 ianuarie 1999). Se creează Banca Centrală Banca Centrală EuropeanăEuropeană, care înlocuieşte Institutul Monetar European., care înlocuieşte Institutul Monetar European.

- 31 decembrie 1998 - Consiliul European de la Bruxelles lansează oficial moneda Euro- 31 decembrie 1998 - Consiliul European de la Bruxelles lansează oficial moneda Euro etapa a II-a: 1999 – 2001 - Utilizarea Euro sub formă de monedă scriptică, pentru plăţi non-etapa a II-a: 1999 – 2001 - Utilizarea Euro sub formă de monedă scriptică, pentru plăţi non-

cash, în mod opţional, conform principiului nici obligaţie, nici interdicţie.cash, în mod opţional, conform principiului nici obligaţie, nici interdicţie. etapa a III-a: etapa a III-a: ianuarie 2002ianuarie 2002 - Monedele şi bancnotele naţionale vor fi înlocuite, în mod - Monedele şi bancnotele naţionale vor fi înlocuite, în mod

obligatoriu, cu monedele şi bancnotele Euro.obligatoriu, cu monedele şi bancnotele Euro. 30 iunie 2002 - Ultima zi de retragere a bancnotelor naţionale30 iunie 2002 - Ultima zi de retragere a bancnotelor naţionale

Page 25: INSTITU Ţ II    EUROPENE CURS Marcela  Monica STOICA

Politica de coeziunePolitica de coeziuneScopulScopul politicii de coeziune politicii de coeziune

este: este: reducerea decalajelor reducerea decalajelor dintre regiunile şi dintre regiunile şi

statele membre mai dezvoltate statele membre mai dezvoltate ale UEale UE şi şi cele mai puţin cele mai puţin dezvoltatedezvoltate. . ObiectivObiectivul generalul general - -

întărireaîntărirea coeziun coeziuniiii economiceconomicee şi social şi socialee - - este este menţionat în Artmenţionat în Art..2 al 2 al Tratatului de la Amsterdam, Tratatului de la Amsterdam, fiind un obiectiv de prim fiind un obiectiv de prim rang al Uniunii Europene. rang al Uniunii Europene.

Instrumentele structuraleInstrumentele structurale -- asistenţă asistenţă financiarfinanciarăă prin prin care UE finanţează Politica care UE finanţează Politica de coeziune economică şi de coeziune economică şi socială (2007 – 2013)socială (2007 – 2013)

Page 26: INSTITU Ţ II    EUROPENE CURS Marcela  Monica STOICA

Instrumentele StructuraleInstrumentele Structurale

Cuprind:Cuprind:

Fondul European de Dezvoltare RegionalăFondul European de Dezvoltare Regională

Fondul Social EuropeanFondul Social European

Fondul de CoeziuneFondul de Coeziune

Alocare pentru RomâniaAlocare pentru România (2007-2013) = (2007-2013) = 19 mild 19 mild euroeuro