Anul II. Arad, Mercuri 14|27 Martie 1912. Nruî 60, ABONAMENTUL:

Pe un sd . . 28-— Cor. P« jumătate an 14 -— „ Pe 3 Ioni . . 7-— , Pe o lonă . . 240 ,

Pentru România şi străinătate:

Pe un an. 40'— franci

T e l e f o n pentru oraş şi interurban

Nr. 750.

R E D A C Ţ I A şi A D M I N I S T R A Ţ I A Strada Zrínyi N m l 1 | a

INSERŢIUNILE se primesc la adminis­

traţie. Mulţăinite publice şi Loc deschis costă şirul 20 fii.

Manuscriptele nu se l.i-napoiază.

Insolvenţa unui institut de bani unguresc — N e p r i v e ş t e ş i p e n o i

E vorba de criza ins t i tu tu lu i clin Bu­dapesta „Magyar pénzintézetek központi hitel-kúja r.-t." — „Banca centrală de credit a institutelor de bani maghiare s. a." Şi ne priveşte. Ba încă, în t re împrejurăr i , destul de dureroase. Cu o pierdere de ban i româ­neşti circa cor. 200 ,000 . Considerând, că 37 institute româneş t i s u n t ac ţ ionare la numitul inst i tut . P e de o pa r t e noroc, că nu cele mai slabe. Dimpotrivă, cele mai multe sunt d in t re acelea, cari ha r domnu-

i lui, pot suporta fără zd runc ina re pierde-I rea. Primejdie n u e dar . E însă păca t de \ fiecare para românească . Şi de aceea men-' ţionăm faptul. Şi ca să ne fie pen t ru vii-; tor de învăţă tură .

* Fondarea ins t i tu te lor de bani maghia re ,

mai cu seamă a celor cu e t iche tă gălă­gioasă regnicolară, n u se face şi n u s 'a făcut totdeauna cu scrupulos i ta tea impusă de normativul neces i tă ţ i lor reale şi obiec­tive, ci prea adese ea emanează din in te ­rese de coterie. Ia r germenele aces ta mala­div existând din naş te re , catastrofa mai curând, ori mai târz iu , e sigură. Acest păcat din naş te re l 'a avu t şi „Banca cen­trală de credit". Iar în cursul vieţuirei ei de 8 ani de zile, păca tu l s'a mă r i t şi s 'a sporit şi catastrofa de a c u m nu ' ş i a re cauza neprăvăzută în criza genera lă f inanciară ce

! deprimă şi bântuie azi î n t r eagă v iea ţa eco-; nomică a ţărei, ci n u m a i şi n u m a i în pă­

catul ei din naş tere , cum ar fi fost doar

să fie fondată chiar cu scopul expres , ca la astfel de ocaziuni de crize financiare ea să fie pavăză şi sprijin ins t i tu te lor din pro­vincie.

Dar ia tă , după săp tămâna la „Magyar pénzügy" biografia în nucleol a numi te i b ă n c î :

Ar fi fost să fie, concentrându-1, în-t e rmed ia r ea reescontului bănci lor din pro­vincie. F o n d a r e a contempla tă cu u n capital societar de Cor. 10 ,000 .000 . Dar cum fon­datori i ini ţ iatori , formaseră mai mu l t o co­ter ie de indivizi, desconsideraţ i de bănci le mar i b u d a p e s t a n e , oameni rîvnitori mai mu l t la poziţii al t unde neajunse , decâ t răs­punză tor i uno r exigenţe obiective, reale şi c u m ins t i tu te le din provincie încă n u îm­bră ţ i şează ideea cu prea m a r e simpatie — capi ta lu l de fondare a t r ebu i t să fie r edus dela 10 ,000 .000 cor. — la 1,000.000 — şi nici aces ta n u 1-a subscris , în cea mai m a r e pa r t e ins t i tu te le din provincie. Dar s'a 'nceput , aşa în mic , dar păs t rând apa­r en ţ e câ t se poate de reale — până ce a începu t r ând pe r ând să-şi acapareze to t mai m a r e încredere în provincie, aşa că u r c a r e a capi ta lu lui la 5 ,000.000 cor., a succes . Şi — cum conducerile institutelor din provincie sunt de regulă cât se poate de ne­orientate şi comode — iar serviciul ce li-1 făcea n u m i t a bancă l a in te rmedia rea rees­contului le pă rea o neces i ta te — încrede­r ea în ea a c rescu t m e r e u şi a succes şi r id icarea capi ta lului societar la coroane

10 ,000 .000- Acum e rau în p reponde ran ţă păr taşe bănci le din provincie. Şi aces ta a fost momentu l , când au fost acapa ra t e şi cele 37 ins t i tu te româneş t i , cari , în t re noi fie zis, n ' a r fi avut lipsă, să iee pa r te . Dar s 'a făcut — t reacă . Didactrul des tu l de scump, da r î n v ă ţ ă t u r a poate îi va re­s t i tu i echivalentul .

Şi aci se începe faza a t r e ia a dezvol-tăre i numi tu lu i ins t i tu t . Tipică p e n t r u felul cum fondatori fără scrupul , ş t iu să-şi repare t o a t ă p ierderea de p â n ă aci, făcându-şi câş­tig din ea. Conducerea ins t i tu tu lu i , văzân-du-se în faţa unor ac ţ ionar i neor ien ta ţ i — băncile din provincie — cari formau majori­t a t e a şi depr indeau prin r e e s c o n t - - a pr ins momentu l , începând operaţi i şi manopere , car i lor, ştie sfântul , ce le va fi r en ta t , clar băncei i-a adus catas t rofa: a fondat „Banca maghiaro-americană", care în scur t t imp a eşua t ; a lua t mar i anga jamente la „S. a. caransebeşana de lemnărie" — societate u n d e şi faimosul B u r d e a îşi are codiţa — a cum­păra t şi moşii de parcelat , înfiinţând „S. a. banca centrală de parcelare şi credit fonciar a institutelor maghiare de bani"; iar în u r m a tu tu ro r acestor afaceri, cari în t recuseră mul t prea mul t puter i le ei, la 1910 , septemvrie a-n u n ţ ă o nouă r idicare de capital , dela 10 la 20 ,000 ,000 cor., as igurând aduna rea ge­ne ra lă ex t raord inară , că aceas tă u rca re de capi tal e as igura tă din p a r t e a u n u i sindicat francez.

* Şi de aci a ' ncepu t catas t rofa: In u r m a enun ţă re i nesolvenţei din par­

t e a numi te i bănci , s 'a esmis sub egida gu­vernului o comisiune de asanare . Creditorii bănce i au da t u n mora tor iu de 10 zile. Iar

0 frunză din arborele vieţii Traducere

(Sfârşit) Fiindcă Archambauld vorbea — nu-i vorbă —

•tricat nemţeşte, dar pricepea prea bine, a înţeles «eace & spus mama fiilor săi şi s'a uitat la ace­ştia plin de aşteptare, să audă ce au să răspundă «. Cei doi fraţi au fost din nou atât de atinşi (fald an văzut privirea lui, care se lega cu atâta tümä de ei, încât s'au apropiat, într'acelaş timp, ea manile întinse, de el şi-i ziseră: „Dragă Archam-toald! Bietul de tine! Vino la noi. de câteori vrei im".

Archambauld sări atunci în sus, pe lângă ittta' supărarea lui, ca o săgeată asvârlită de o ipiralä cu arcuri, şi bătu în palme de bucurie, şi ienjala mamă-sa, şi o sărută pe faţă, şi apoi la Bima copiilor, şi-i sărută manile, „oh, rnerei ma­lmte, oh, Uen merci, madame şi apoi veni la topii, sări între ei şi-i apucă de subsuori şi se legă de braţele lor, încât atârna între ei ca un ecrân-«iob, şi-i legănă, şi râse, şi se bucura. încăt au în­apoi şi fraţii, cărora nu li-se întâmplase încă să radă un neastâmpăr ca acesta, să râdă şi să-şi ţină braţele mai sos, ca să le poată da mai bine pe leajrjtn Archambauld. Şi mai apoi, când şi-au luat limas bun, an venit şi ei, din îndemnul lor pro­prio, şi s'au înroşit de perplexitate, când l'au să-

1 *) ,0, mulţumesc, doamnă — vă mulţumesc de ne-ţ Hnitateori!'

L

rutat ei pe el, şi au băgat de seamă, după felul cum le-a răspuns sărutul, că francezul cel mic nu este numai un tinăr drăgălaş, ci şi un drăcuşor prietenos — şi de atunci începând s'au făcut prie­tini buni, buni de tot cu Archambauld.

Deja în ziua următoare a venit el la ei şi mai apoi tot a doua zi, deseori chiar zilnic, şi când a apărut în ziua dintâi şi le-a văzut grădina, care se ridica cu terassele ei pe dinaintea ochilor lui, a încremenit Archambauld de uimit ce era şi a zis: „mais qiie c'est beaul que c'est beau! que c'est beau/"*)

Copiii l-au lăsat câtăva vreme să se mire, căci le aducea mândrie în suflet mirarea lui, că îi plăcea atât de mult grădina părinţilor lor, mai apoi însă îi spuseră: „vino — să mergem acuma în smochin".

In grădină se afla un smochin mare, un ar­bore cum nu-ţi puteai închipui altul mai minu­nat. Pentru copii era ca un om, ca un om răbdă­tor, darnic, bun de inimă, căci se lăsa călcat în picioare cu o pacientă mare de tot, de se căţăran prin crengi e lui, dăruia atâtea fructe din belşug, când îi venea timpul şi îi erau smochinele coapte, (nişte smochine mari, verzi, de care atârna, de fie­care, când se apropia momentul ultim, câte o pi­cătură de miere, ca şi când ar vrea să le spună: „acum trebuie să mă culegeţi".)

Copiilor le plăcea însă mai bucuros decât smochinele căţăratul şi acelaş lucru se întâmpla şi

*) Da frumos mai e! frumos mai e ! frumos mai e l

cu Archambauld. îndată ce au ajuns deci la arbore s'au suit în el cu nişte strigăte de alarmă, cei doi fraţi înainte, după dânşii Archambauld, şi cu pri­lejul acesta s'a adeverit, ceeac«3 — fireşte — nici n'a fost de mirare la picioarele lui svelte — că micul francez se ştia urca de minune. Steteră deci, colea, sus de tot, în vârful smochinului, toţi trei — deasupra lor fremăta arborele bătrân şi, dacă l-ar fi priceput, ar fi auzit cum le zice acesta: „Iubiti-vă, copilaşii mei, iubiţi-vă, căci dacă au crescut oamenii mari încetează iubirea din inima lor ! "

Mai târziu, când au venit din Bebek Ernst şi Ferdinand, au făcut cunoştinţă cu Archambauld şi plecau împreună în frumoasa sălbătăcime a grădi-dinei, şi acolo, sus, între tufişurile de ginistră şi de oleandri, se jucau din răsputeri. Tot felul de jocuri: de-a v'aţi ascunsele şi de-a prinsele, de-a albii şi indienii, înainte de toate însă de-a luarea cu asalt a Sevastopolului.

La toate jocurile astea era Archambauld unul din cei mai harnici. Dacă alerga ca alte alea între tufişuri, cu buclele în bătaia vântului, era ca o săgeată împodobită cu pene; când venea în ruptul capului la asaltul împotriva Sevastopolului, învâr­tind mâna plină de ginistră sau o ramură de o-leandru, drept armă — şi era înflăcărat, de părea o flacără, care sare din loc în loc. Şi la toate a-stea atât de prietenos: dacă a lovit mai nedelicate pe unul din cei doi prieteni ai săi — căci adevă­rată prietenie legase numai cu cei doi copii — venea îndată după aceea şi le spunea, mângăin-

Fag , íí, „R ö M A N U L * Nr. 00—1912.

comisiunea de asanare a cons ta ta t — după părerea in teresenţ i lor cam prea s t r ic t că — mai mult decât jumătate din capitalul societar al numitei bănci e pierdut, a n u m e :

Ridicarea capitalului societar la 20 ,000 .000 cor. n u a succes. Sindicatul francez era o b a n d ă de escroci, cari au jerpel i t însă dela n u m i t a bancă , t i tu la provizie antici­pată , V'2 milion coroane; V'2 milion cor. s'a p ierdut în interese la moşia cumpăra t ă spre parce la re ; to t a t â t e decreş terea reală a valoarei; iar in te resen ţa la afacerea lemnă­riei din Caransebeş de 2 Va milioane cor. e cota tă asemenea ca fără acoperire; alte pierderi la lombard şi la stocul de cambii fac un milion coroane; prin u rmare suma pierderei 5 milioane cor.

E poate prea rigid-riguros făcut acest tablou al s ta tu lu i quo — la astfel de ocazii au t o tdeauna mare cuvân t şi aşa numi te le „hiene ale crizelor''1 — cari în vederea câş­tigului ce o să le revină din asanare , pre­zintă s ta tu l quo în lumină mul t mai sum­bră — pe noi însă nu ne importă. E de ajuns ca un ins t i tu t , să fi ajuns la insol-venţă măcar , fără să-i fie r edus activul la 5 0 % , mai cu seamă în vreme de criză, ca acum şi — a ajuns pus la discreţ ie!

Dar, vor zice mulţ i , a sana rea aci se face sub egida s ta tu lui . Şi se va face. Că... Ei, aci să ne oprim puţ in .

Tot din „Magyar p é n z ü g y l u ă m ştirea, că în u r m a intervenţ ie i minis t rului de fi­nan ţe , s'a hotăr î t , ca „Banca de credit cen­trală1" să se salveze şi să se susţ ină.

Acesta este dar ordre-ul. S t a t u s quo-ul băncei , însă nici p â n ' a c u m a nu e deplin stabili t . In u r m a comunicate lor băncilor mar i budapes tane , cari au primit rol la asanare , se poate însă aproape cu cer t i tu­dine presupune , că 5 0 % ale acţ iuni lor vor fi s tampilate , pr in u rmare Va din capitalul societar pierdut . P lanu l salvărei va fi cam următoru l .

Acţiunile originale reduse astfel la 50%, , vor fi t ransformate în „acţiuni secundare'', faţă der alte 5 milioane coroane ale une i noui emisiuni, de „acţiuni prime" sau de „preferinţă11. Din aceste 5 milioane coroane

priorităţi a r fi să subscr ie 2'/a milioane in­s t i tutele angajate din provincie, iar cea­lal tă j u m ă t a t e băncile mari din Buda­pesta.

Iar aci e momentu l , care ne in tere­sează, t ransformarea acţiunilor originale în „ac ţ iuni s ecunda re" însemnează reducerea rentabi l i tă ţ i i lor, pen t ru mul ţ i ani îna in te , la zero, conziderând mai ales, că „acţiunile de preferinţă" ar fi să fie subscrise — con­diţiile sub cari , n u le şt im — numai la Va sumei capi talului societar şi la Va sumei, ce ar fi s'o p u n ă la dispoziţia băncei , ca depunere s ta tu l , cu procent scăzut , sub eta­lonul băncii de emisiune. Ar fi dar o ope­ra ţ iune de „hiene ale crizei" ale băncilor mari din Budapes ta , afacerea aceasta , cu toa tecă la apa ren ţ ă oferă j u m ă t a t e din p radă băncilor din provincie. Având doar băncile mar i , să zicem, j u m ă t a t e numai din priori tăţ i în m â n a lor, conducerea băncii li-e pusă în palmă, iar câştigul în u r m a operaţ iuni lor ei, dacă şi n u inmedia t , dar mediat sigur, va fi al lor. Prin u r m a r e ro­s tul băncei , în favorul băncilor provinciale, cum era contemplat , nu-şi află baza. Ş'apoi câte şi câ te favoruri şi privilegii nu s'or lega priorităţi lor.

A ş a d a r ? ! Băncile româneşti angajate azi la numita

bancă, sub orice fel de condiţii, să nu se an­gajeze mai departe!

Vor împiedeca asanarea şi-şi vor pri­mejdui astfel în t reg capitalul plasat până azi — va fi temerea.^!

Nici decum. Pot să fie pe deplin li­n iş t i te . Dintre 670 bănci angajate, ca acţio­nare la „Banca cen t ra lă de credit '", har domnului, numai 37 sunt româneşti. Şi din cele 10 ,000 .000 cor. capital societar, numa i "200.000 e capital românesc .

Pr in u rmare? ! Dacă e să se facă o asanare , n u se face de dragul ochilor şi a banilor noştri şi dacă vor t r ebu i să o facă, vor face-o şi fără concursul nos t ru şi a-tunc i to tuşi şi în binele, dar fără risicul nostru.

Aşadar!? Nici un angajament mai departe. Iar î n t ru cât , cele 37 bănci româneş t i

ori altele chiar, vor avea şi depuneri la numi t a bancă , die cele 14 ,000.000 cor., ce le are dela băncile provinciale — soliciteze fără zăbavă, plătire imedia tă şi caute cu tot preţul să se debaraseze de legăturile

cu ea.

Iar Învă ţă tu ra? ! Să o t ragem cu toţii . Noi însă m

vrem s'o fixăm încă. Căci n ' a m vrea să a-părem nici decum, în poziţia celui, ce con­s t a t ă ploaia, după ce l 'a c iurui t de-a bi­nele. Dar am dori, ca criza ac tuală finan-ciar-economică şi depresia generală cauzau de ea şi pă ţ an ia celor mai bune bănci ro­mâneş t i cu „Banca cen t ra lă de credit 1 -, pe care o consideraseră drep t sprijin în astfel de crize chiar şi care acum li-a făcut pa­costea •— să ne dea de gândi t puţin.

Şi n'ar strica, dacă ., Solidaritatea' chiar acum, în toiul crizei ce bântue şi în ve­derea altor multe, multe şi importante mo­mente, să concheme o adunare generală tun-ordinară, ori o consfătuire intimă, ori si facă ceva pentru prevenirea unei primejă, care se întâmplă de midte ori. că vine ca n trăsnet din senin.

Iar ideea unei salvatoare concentrării capitalului românesc, nici când nu ar aflu, to­rén mai prielnic, decât acum, în vreme k primejdie!

Videant consules!

I N T E R N E

„Foa ia P o p o r u l u i " d in C e r n ă u ţ i . Vorba ro­mânească, „satul arde şi baba se piaptănă". Peste 10.000 români s'au adunat ieri de pe întreg cu­prinsul micei Bucovine ca să-şi apere biserica i naţionalitatea de primejdie.

Numai o gazetă hotărît duşmană intereselor neamului nostru acolo îşi poate permite să apára în ajunul zilei de adunare fără un singur rând care să pomenească această adunare naţionai de consfătuire şi protestare la care toate sa si-au trimis delegaţii lor.

Cea mai . , obişnuită polemică pătimaşă de i taţi mărunte ţine loc apelului la datorie care ar ti avut dreptul la trei pagini din nenorocita fmit < ernănteană.

dn-i cu mâna : „oh, mais, cela n'a pas fait mal? n'est pas? cela n'a pas fait mal?'1*)

Odată s'au gândit părinţii copiilor să procure copiilor lor şi prietinilor copiilor o bucurie deose­bită: avea să se joace bivak. într 'o seară frumoasa do vară au întins un cort maro pe tc-rassa cea mai do sus a gradinei, pe care so alias doi pini înalţi şi un tamarind bătrân, au resfirat paie po jos şi în cortul acesta aveau să doarmă copiii peste noapte.

A fost o bucurie şi o hărmălaie pentru toţi, mai cu seamă însă pentru Archambauld, în pieptul căruia clocotea deja neliniştit irângele de militar. Lângă cortul acesta au îngrămădit grămezi de lemne, cărora li-s'a dat foc, îndată ce s'a întunecat df-abinele.

Acesta era focul de poză. In cenuşa focului au fript, cartofi, pe cari i-au mâncat — fireşte, pe cei nearşi, — şi după aceea s'au aşezat în cerc, căci prietenii din Bebek aduseseră pe alţi prieteni de si lor, şi au beut vin încăizit şi au povestit, petrecându-şi.

In decursul discuţiei, care s'a învârtit, pre­cum era prea firesc, împrejurul răshoiulni. a ieşit la iveală că fiecare din băieţi a luat apărarea u-nuia din popoarele, care purta răsboiul: unul era pentru englezi, altul pentru ruşi, iarăşi altul pen­tru francezi şi celălalt părtinea pe turci. Unul — dar pe acesta l-au luat toţi în bătaie d^ joc — i-ra chiar pe partea celor din Tunif, cari au sosit

*) O, nu te a durut; nu-i aşa? nu t e a duru t !

cu o zi mai 'nainte şi cari au făcut cu şăpcile lor mari, roşii şi cu feţele lor sălbatice, cafenii, o im­presie înfricoşată. Archambauld, care sta între cei doi prietini ai săi. se reţinuse dela discuţie cu de­săvârşire — pe caie parte era el, ei, asta nu mai este nevoie să întrebaţi. Cel care era pe partea ru­şilor însă zise, că stau ei. ruşii acuma singuri, dar că în curând au să le vină într'ajutor prusienii. Când a auzit acestea Archambauld a căscat din ochii mari. încât i-s'au î'eoglindit focul din ei, şi-a răzimat manile de genunchii celor doi prieteni ai săi şi şi-a pişcat încetişor, ca şi când ar fi voit să le spună: „Aţi auzi t?"

Unul din fii negustorului german din Bebek însă răspunse: „Nu" — căci ta tă l lui, care-şi avea comtoirul în Starnbul ar fi venit astăzi după prânz acasă şi le-ar fi spus că prusienii n'au să le ajute ruşilor, ci că au să rămână locului fără să spriji-nească pe cineva. Vestea aceasta o adeveriră mai apoi şi ceilalţi copii, cari au auzit dela mama lor acelaş lucru. Când a auzit şi Archambauld aceasta, a oftat odată din greu, c'a scăpat de o povară grea, şi-a pus braţele pe cei doi prietini ai săi şi le zise încet: „Ah qiic c'eit bien! que c'est bien ".'*

Fiindcă se stinsese focul, s'au ridicat cu toţii. Unul din tineri, care avea o tobă, bătu câteva tacte pe tobă, — asta voia să însemneze: retra­gerea, şi toţi se duseră mai apoi în cort. ca să doarmă pe paie. Archambauld nu voi — fireşte — să doarmă alt undeva decât lângă cei doi prieteni

A, ce biue-i! ce bine !

ai săi şi a dres aşa lucrurile, ca să ajungă între ei. I u vârî braţele sub ei, se alipi lângă ei încât au simţit amândoi fraţii ce lire blândă, dri-dăst.oa*ă, are prietenul lor.

După asta, când a început să domnească ( tăcere completă în cort, fiindcă unii adormiseră deja, şi alţii se pregăteau să adoarmă, începu Ar­chambauld să şoptească, încât prietenii lui au gat de seamă că mai este treaz, dus pe şi s'au trezit şi dânşii.

— „Ecoutez"*) zise el încet de tot, „ei — dacă fiu mare — fac militar — şi voi?"

La astea răspunseră ei că ar fi auzit, ă în Prusia fiecare e silit să se facă militar.

După ce a tăcut el o clipă, începu din nou' şi zice că francezii şi prusienii nu s'au bătut nicii odată împreună — »Nu-i aşa?"

Cei doi fraţi au trebuit să rîdă şi au rls ţt înfundate, cum au putut mai încet, fiindcă aoziati acuma, cât de puţin iniţiat e te Arcliembauld in istorie, şi-i spuseră: „dar, Archambauld, s'au şi încă rău. Nu ştii tu nimic de asta?"

- - „Da pe viitor", urmă el, „n'au să mai facă, n'esc' cc pas?" **) '

La astea îi răspunseră ei, că sperii, că n au să se mai bată, fiindcă au foarte dragi pe fran-cezi. dar că să ştii cu toată liotărîrea lucrul ă-tta, nu este cu putinţă. Atunci însă îi strânse la sini deodată. Archambauld. care îşi avea braţele sub ei

•*) -Ascultaţi!", celelalte în limba germană, nemţeşte.

'**) .Nu-i aşa?"

N r ^ O - 1 9 1 2 . „fiOMÂ'NTJ L" Pag. 3.

Lupta pentru sufragiul universal. Am a-mintjt, că duminecă a avut loc în Budapesta o mare adunare poporală pentru sufragiul universal, la care au luat parte peste 50 mii de oameni. La sfârşitul adunărei au avut loc ciocniri sângeroase între manifestanţi şi poliţie.

Astăzi redăm aci un foarte scurt rezumat al discursurilor cari s'au rostit în această adunare, care înseamnă începerea unei lupte serioase pentru sufragiul universal.

Iuliu Justh, şeful partidului justhist a spus următoarele:

„Stăm în pragul unor mari schimbări poli­tice. Pe întreagă linia decurge o luptă desperată: între moarte şi vieaţă... Noi, anteluptătorii progre­sului democratic vom trebui să ducem o luptă des-nădăjduită în contra reacţiei, a sistemului, a privi­legiilor, în contra apărătorilor domniei de clasă... Am început lupta în contra sistemului reprezenta­re mincinoase a poporului, în contra acelora cari îşi tem interesele domniei de clasă, deoarece aceştia ucid dreptatea şi prin dreptate poporul.

Această laptă vom duce-o cu stăruinţă, până când mm extirpa sistemul corupt, actual cu toate ticăloşiile lui, până când poporul îşi va putea ma­nifesta liber voinţa prin votul universal egal şi se­cret şi după comune, până când milioanele neîn­dreptăţite vor câştiga drepturi şi până când se vor prăbuşi toate instituţiunile sistemului actual de clasă...."

Cont. T. Batthyány: „Muncitorii şi locuitorii Budapestei au venit la această adunare pentru ca să declare, că nu vor mai suferi această stare ne­dreaptă... Milioanele poporului, cari asudă şi sân­gerează pentru ţară pretind să li-se deie'şi lor drep­turi şi să-şi aibă reprezentanţi adevăraţi în parla­mentul viitor al ţării, care parlament va trebui, vom face să fie parlamentul poporului...11

Al. Gieswein spune, că de azi încolo nimic nu va mai putea opri, zădărnici învingerea sufra-gmlui universal, egal şi secret...

Oscar Iaszi: Atmosfera este plină de energii revoluţionare. S ăm lângă cosciugul unui sistem vechiu şi corupt şi salutăm zorile unei epoce noui, care va da poporului mai multă pâne şi mai multe drepturi... De altfel lupta actuală pentru drepturi nu se dă între partide politice ori între clase, ci majoritatea poporului ţării stă în faţa unei elice nemernice mărunţea..

Lupta va fi desperată, dar sunt sigur că în­vingerea va fi de partea poporului, care va. dărâma stâlpii sistemului putred actual..."

Adunarea a votat apoi un proiect de rezo-luţiune în care vestejeşte sistemul politic actual şi pretinde grabnica înfăptuire a sufragiului universal, egal, secret şi după comune.

atât de tare încât feţele lor se aflau lângă faţa lui şi deodată simţiră cum îi sunt obrajii umezi de tot de lacrimi şi auziră cum zice el, sughiţând uşor:

— TAh que cela ne se fasse jamais! jamais! jamais!"*)

Fiindcă n'au ştiut ce să răspundă la cuvin­tele acestea, au tăcut; Archambauld s'a liniştit, şi încurănd au adormit toţi trei.

« Intr'aceea a sosit însă timpul ca să plece

Archambauld cu mamă-sa. In ziua cea din urmă au venit amăndoi încă odată la Arnautkó'i, ca să i-a dejunul cu copiii şi cu părinţii lor. Astfel stete Archambauld pentru cea din urmă dată între cei doi prieteni a-i săi şi nu zise nici o vorbă şi era palid de tot la faţă şi ţinea în manile sale manile pritenilor săi.

Mai apoi se urcară toţi într'un caic cu trei vâsle — aşa le zice acolo luntrilor cu lopeţi — era caicul ambasadorului şi au pornit-o în larg şi au şi zârit curierul maritim accelerat francez, cum venea în jos, pe Bosfor. Vaporul se opri ca să ia pe pasageri.

Când a sosit clipita din urmă, îmbrăţişa încă odată Archambauld pe amândoi prietenii săi şi'i sărută, şi lacrimile-i căzură de pe obraji în jos, şi nu mai avea glas să vorbească, fiindcă sughiţa mereu de durere.

— „Dacu — suntem mari —• peut étre que

*) Nota: „Ah, de ce nu s'ar întâmpla asta nici-odată, nici-odată, nici-odată !"

Nu se tem, — Mari voinicoşi sun t şoviniştii n o ş t r i / E i

n u se tern de presa noast ră , şi astfel n u le face nici cald nici rece împăcarea ce a in­te rven i t pr in fuzionarea celor două organe, unu l al comite tu lui şi par t idu lu i na ţ iona l român şi cellalt al une i dis idenţe t recă­t o a r e . / A ş a sau aminter i , p e n t r u acei puter ­nici , da r ma i ales făloşi vrăjmaşi ai noştri , presa noas t ră e slabă, — a fost s labă şi ră­m â n e slabă. Nu se t em de ea câ tuş i de puţ in , — şi as ta ar avea s'o dovedească, bagseama, în chip evident prigonirile fără răgaz şi fără sfârşit cu cari , totuşi , o ono­rează.

S u n t voinicoşi şoviniştii noştr i , da r to­tuşi fricoşi. Căci dacă de presa noas t ră n u se t em, sau afectează că n u se tem, măr­tur isesc că totuşi este ceva de ce se t em, — şi n u n u m a i de u n singur lucru , ci chiar de mai mul te .

Se tem, — o spun, — d e : „biserica valahilor organizată pe baze esclusiv naţ io­nale şi cu autonomie largă, ' -; se t em de : „şcoalele v a l a h i l o r s e t e m însfârşit de : „bănci le lor populare cari fac politică de rassă şi sporesc ca ciupercile din indu lgen ţa şi mila guvernelor magh ia r e " .

Se t e m de toate aces tea şi ce r : „ex­t i rpa rea acestor e rupţ iuni rele'" — ca unica şi n e î n l ă t u r a t a condiţie pen t ruca „maghiari i să poată îna in ta , pe calea consolidării lor de s ta t şi de n a ţ i u n e " .

E u n program acesta , — dar e vechi şi-1 cunoaş tem. E u n program care a fost u r m ă r i t de toa te guvernele de la 1867 în­coace, şi despre care e vorba a c u m ca n u cumva să fie părăsi t , nici de guvernul ce a r vrea să u rmeze , oricare ar fi el.

Am ţ i n u t din g reu lupta împotriva lui până acuma . î n t r e b a r e a se p u n e : E oare vorba ca duşmănia aceas ta c râncenă ce n i s'a a ră ta t , ca aceas tă pornire de dis t rugere a to t ce a lcă tu ieş te e lementul şi ga ran ţ i a noas t ră de ex is ten ţă naţ ională , să cont inuie , sau poate chiar să se accentuieze de-acuma încă şi mai m u l t ? . . . — Şovinismul o cere,

nous nous reverrons — avem zicem — ArnautkiJi — rien que (Ja, rien que i'a '") — ştim, stim — — tot — tot!1'

Apoi a trebuit să se urce cu mama sa pe treptele, cari au fost lăsate în jos de pe corabie; şi pachetele au fost duse în sus. Vaporul s'a pus iarăşi în mişcare şi de pe bordul lui flutura o fla­mură albă, mititică, era Archambauld, care ura rămas bun prietinilor săi.

Rămas bun — pentru viaţa întreagă. W& trecut mult şi marea a purtat şi pe copii: cei doi în Germania, acasă, marea, care 1-a condus pe Ar­chambauld în Franţa. Şi veni mai apoi vieaţa, în­văţătorul bătrân şi sever, şi luă la îndemână lec­ţiile, între cari cea dintâi şi cea mai grea este — după cum se ştie — : uitarea, că ai fost odată copil. Casa cea veche din Arnautköi s'a scufundat în uitare, grădina cu terassele ei şi cu sălbaticele tufişuri de ginestră şi oleandri, smochinul cel mare şi răbdător — toate s'au prefăcut în vis, iar visul s'a făcut tot mai palid şi mai palid.

Au venit alţi oameni, s'au arătat alte feţe şi în locul lor au dispărut altele, bătrâne şi dragi, şi între acestea o faţă, a cărei stingere omul nu o poate suporta, fiindcă, dacă se stinge faţa, pleacă omul cel sfânt din viaţa sa, — faţa mamei. A afiat ceva Archambauld despre moartea femeii, care a fost atât de bună şi faţă de dânsul? N'a mers nici o veste, n'a sosit nici o veste — nimeni n'a

") .poate că o să ne revedem — acum să zicem ! Anautkői — nici altceva, decât atâta V*

şi tot se tem — şi după a t i tud inea pe care o ia, se vede că se bizuie cu toa tă năde jdea pe pu te rea de a o impune .

Nu pu tem, şi n u t r ebu ie să ne facem iluzii, — o şt im. Un cu ren t înv ie rşuna t cum e acela al şovinismului maghiar , tole­r a t din păca te să ia proporţiile pe car i le-a luat , n u se înfrânge cu u n a cu două, cu a t â t ma i pu ţ in se poate aş tep ta ca să se opriască sau să slăbiască de b u n ă voie. Ra­ţ iunea sănătoasă care ar fi să dicteze aces t lucru , a fost de mul t copleşită şi î n tune ­ca t ă de porniri primitive, uşor de a ţ â ţ a t şi de nu t r i t , clar greu, foarte greu de oprit în lotuşi de întors din d rum.

Vom avea încă de lupta t , — mul t şi din greu, pen t ru apă ra rea bisericei noas t re , pen t ru apărarea.;)şcoalei, pen t ru apă ra rea

«.consolidării şi îna in tăr i i noas t re economice. Toate aceste năzu in ţe , fireşti, impuse de însuşi ins t inctul de conservare al unu i po­por, şi cari în pu te rea s ta tu lu i ar t r ebu i să-şi găsiască u n sprijin şi încura jare , — nouă ni-se impu tă drept cr ime, drept „ ten­dinţe dest ruct ive de s ta t ' ' , — şi ne vedem t r a t a ţ i în consecinţă .

Spăr tur i i în şcoală, îi u rmează încer­carea spăr tur i i în biserică. S is temat ic , sun­t e m avizaţi că • are să urmeze şi t en ta t iva spăr tur i i în opera noas t ră economică. R ă s ­boiul aces ta n u conteneş te , •— şi nu ve­dem m ă c a r des inându-se nădejdea înce­tări i lui.

Dar n u e încă ho tă r î t războiul. Noi am p ie rdu t mu l t e bătăl i i , e drept , — căci singuri am fost, şi dezarmaţ i , ca să ne a-pă răm „nevoile, sărăcia şi n e a m u l " . Vom mai pierde poate şi altele, dar pe cea ho-tăr î toare to t n ' a m pierdut-o încă, — to t n ' a m ajuns în s t a rea acelui învins, a căru i s ingură m â n t u i r e este să n u mai aş tepte nici o mân tu i r e .

Această încredere , în cele din u r m ă tot presa are s'o cult ive, s'o spri j inească şi chiar s'o sporească, pe măsu ra în care vrăşmaşii noştr i c a u t ă s'o s lăbească, s'o

auzit ceva despre el şi despre mama lui din Franţa îndepărtată, şi astfel s'a prefăcut şi faţa lui într'un vis, care se face tot mai palid şi a dispărut In mulţimea celorlalte feţe văzute odinioară.

După toate aceste însă, aproape două dece­nii după cele întâmplate mai sus, a început să se arate de nou istoria lumei în acţiune, ca să dove­dească acelora, cari credeau, că s'a prefăcut în mor­tăciune, că este o fiinţă grozav de vie.

Francezii se aflau iarăşi, ca atunci, pe câm­pul de luptă, dar nu, ca pe vremuri, împotriva ru­şilor, ci împotriva germanilor şi — mai cu seamă — împotriva prusienilor. Va să zică n'a ajutat ni­mic rugăciunea lui Archambaud din noaptea aceea în cortul bivakului: „Ah que cela ne se fasse ja­mais! De nu s'ar întâmpla nici odată, nií i odată!" Până când atunci luau cu asalt Sevastopoiul şi fortă­reaţa Malakoff, se aflau astăzi, în 18 august, 1870, francezii în şanţuri şi între baricade pe înălţimile dela Metz, în Saint-Privat, şi lăsau pe prusieni să-i ia cu asalt.

Pe câmpia lipsită de pomi, pe care trebuiau să se urce cei ce atacau, vâjăiau gloanţele de mitraillezâ şi de puşti chassepot. Ca şi când ar fi trecut cu freamăt de sus un părete de fer, care-ţi lua respiraţia, înainte de a te fi făcut bucăţele, îndată ce trecuse în goană un astfel de părete, venea al doilea, al treilea şi aşa mai departe, fără să contenească. Nu vedeai nimic din ei, auziai nu­mai cum se aruncau urlând, ţâşăind, fluerând fio­ros aerul de dinaintea lor. Apoi auziai cum nime-

Pag. 4 . „ H Ö H S N U C " Nr. 6 0 - 1 9 1 2 :

dis t rugă. Nu se vor fi t e m â n d şoviniştii noştri de aceas tă ac ţ iune a presei ; — a-cest dispreţ prefăcut al lor n u ne a t inge, — mai degrabă ne mul ţumeş te . Au mai fost ei şi alţii cari au afectat nepăsarea faţa de cuvân tu l scris şi r ă spând i t îu luusc — dar n imenea n ' a fost care să n u fi a-j u n s să simtă, oda tă ş 'odată, efectele lui r ă s tu rnă toa re de clădiri ce se socoteau din­t re cele mai inexpugnabi le .

î n t r ' o ba ladă populară de ale noas t re se vorbeşte, cu o adâncă pă t runde re psiho­logică despre „omul fălos", care nu-i pri­mejdios... Aşa c redem şi noi că t r ebue să se rezolve lăudăroşia ameninţăr i lor cu cari n i -se pune in vedere dis t rugerea, desfiin­ţ a r e a noas t ră ca neam. Es te v i r tu te în no i? Asta e toa tă în t rebarea . Dacă este, ea se va manifesta, şi va t r ebu i să biruiască, şi în biserică, şi în şcoală, şi în mişcarea noas t r ă economică, — şi în presă, şi prin presă.

E X T E R N E Greva din Angl ia . Conferinţa întruniă pen­

tru aplanarea conflictului ivit între grevişti şi pro­prietarii minelor şi-a început luni desbaterile, cari însă probabil nu vor duce la nici un rezultat. Thomaş conducătorul proprietarilor mineri din Wa­les a declarat înaintea unui corespondent al ziarului Times, că resoluţia cea mai bună ar fi, ca guvernul să revoace bilul şi să lase atât pe grevişti, cât şi pe proprietari, ca să se înţăleagă singuri asupra mi­nimului de salar, ce ar fi ase plăti fieşteeărui muncitor. Sindicatele sunt pe cale a sista plăţile şi ajutoarele date până acum muncitorilor, căci cassa da ajutorare a lor s'a sleit. Din cauza aceasta e teamă, că dacă nu se vor aplana în timpul cel mai scurt divergin-ţele dintre muncitori şi proprietari vor urma mari tulburări. Greviştii au suportat uşor situaţia creiată prin grevă, fiind ajutaţi de sindicate cu cele ma­teriale, însă odată ce nu vor mai primi ajutoare, situaţia li-se va îngreuna.

Telegrama sosită în decursul nopţii anunţă, că pertractările guvernului ce decurg cu muncitori şi eu delegaţii proprietarilor de mine încă nu s'a finit. Guvernului nu i-a succes încă a capacita pe delegaţii ambelor partide, casă se întrunească la o consfătuire comună.

In minele dela Belshill luni dimineaţa s'a re­luat lucrul. Asemenea vesti so°esc şi din alte oraşe.

resc gloanţele cu un sunet înăbuş't în carne vie, în trupuri omeneşti, auziai ţipete sfâşietoare şi că­zături de trupuri.

Şi asta ceasuri întregi, fără de nici o pauză, fără do a-ţi da vreme să-ţi iai răsuflarea, tot mai departe, o după prânză lungă de vară, fără de ca­păt Până ce, în butid tuturora, a fost totuşi cu­prins cinful grozav de unde veneau sburând pasă­rile de plumb ale morţii. Saint-Privat-vX, şi până ce prusienii au intrat cu asalt înlâuntru, atâţia, câţi au mai rămas în vieaţă.

In cimitirul înconjurat cu zid se aflau cei din urmă francezi şi când au apărut acum feţele pline de sânge şi de sudoare ale prusienilor, deasupra zi­darilor, şi când au început să treacă prusienii pe­ste ziduri, au întors francezii paturile de puşcă în sa-, strigând: — „Ne predăm! Ne predăm!"

Tn fruntea prusienilor se afla un oficer; era un om încă tînăr, bluza îi era sfârticată de gloanţe, el însă nerănit. Dincolo, nu departe de zid, răzi-mat de o cruce de mormânt, se afla un oficer, care condusele pe francezi, şi el încă tânăr, faţa îi era palidă ca moartea, un sergent bătrân sta lângă dânsul şi-i apăsa o cârpă pe pieptul, din care-i is-vorea sânge.

Şi acum se petrecu ceva ciudat de tot: In timp ce îşi stăteau faţă 'n faţă pentru o

clipită, cei ce atacau şi cei ce se apărau, învingă­tori şi învinşi, fără să spună ceva, găfăind de obo­seala; păşi tânărul oficer prusian spre tânărul fran­cez din faţă, care nu l'a văzut venind, căci închi­sese ochii şi părea că nu mai aude şi nu mai vede

Alegeri le din Grecia ş i cretani i . In Grecia ieri sau început alegerile parlamentare şi rezulta­tul definitiv de abea mâne se va ştii. Atâta se poate deja constata de pe acum, că partizanii lui Venizelos vor fi în majoritate şi vor învinge pe întreaga linie. Din rezultatele cunoscute până acum aflam, că toţi foştii miniştri sunt realeşi. Alege­rea lui Zaimis fost comisar în Creta încă nu e sigură.

Comitetul revoluţionar din Creta a ales 69 deputaţi pentru camera din Atena, la ce puterile protectoare au răspuns prin o notă trimisă guver­nului otoman, în care avizază poarta, că în cazul când cretanii ar voi - să trimită deputaţi la Atena, insula Creta va fi reocupată milităreşte de către puteri.

*

Rus ia ş i Turcia. Corespondentul din Peter­sburg al ziarului „Le Figaro" face următoarele de­claraţi pe care zice că le are din sursă autorizată:

Rusia nu are intenţia de a-şi modifica poli­tica sa faţă de Turcia,

Zvonurile lansate asupra rechemării lui Cia­ricof sunt cu totul tendenţioase. Rechemarea acea­sta însemnează numai că sferele politice din Pe­tersburg nu găsesc terenul dela Constantionpol favora­bil pentru o politică de utopii, ca aceea a lui Ciarikof şi că a găsit mai util a practica faţă de Poartă o politică de afaceri bazată p*e sentimente de loială şi sinceră simpatie faţă de regimul june turc.

In ce priveşte chestiunea Dardanelelor, ea a fost ridicată de Ciarikof din proprie iniţiativă, dar cercurile dirigente ruse, sunt cu totul împotriva unui demers de oarece cred că momentul cu totul e inoportun pentru asemenea acţiuni.

De asemenea, numitul corespondent se declară autorizat a desminţi că rechemarea lui Ciarikof ar fi în legătură cu intenţia de a se exercita o pre­siune Italo-Rusă în chestia păcii. Din potrivă nu­mitele cercuri ruse cred improbabilă şi imposibilă chiar o acţiune comună, de presiune asupra Turciei. Se crede că răsboiul va continua şi se speră că totuşi Italia nu va întinde cercul operaţiilor sale militare şi în afară de Tripolitania.

* Opiuiunea i tal iană ş i răsboiul t r ipo l i tan .

Ziarul „Le Temps" primeşte dela corespondentul din Roma lămuriri asupra opiniei poporului şi în special a cercurilor politice şi financiare, privitoare la neizbânda mediaţiunii puterilor şi la continua­rea războiului tripolitan.

După aceste impresii publicul italian se aş­teaptă la nesuccesul mediaţiunii.

Italia •— după aceste cercuri — a ţinut să facă dovada bună voinţei sale şi pentru aceasta a primit să răspunză cea dintâi la chestiunile ce i-au fost puse.

Răspunsul Italiei la nota puterilor se poate rezuma astfel:

nimica, fiindcă se lupi a cu moartea. Ca cineva, care se întreabă: „este el?", privi prusianul celui lalt în faţă, apoi se aplecă spre el şi-i zise o vorbă. Când se părea că francezul nu mai aude nimica, repetă prusianul cuvântul tare, cât de tare a fost în stare să îl rostească — o vorbă, pe care n'o pricepeau nici oamenii săi, şi nici aceia ai celui ce murea, fiindcă nu era nici vorbă germană, nici franceză: „Arnautköi/'' „Arnautköi!i.

Când a auzit muribundul cuvântul şi-a des­chis ochii, ochii săi mari, întunecaţi, frumoşi, peste faţa sa palidă a jucat expresia unei mirări, a unei întrebări, ca un ultim gând lumean, care se perde. îşi aţinti privirea asupra prusianului, buzele Iui se mişcară, ca şi când ar fi voit să zică ceva, dar nu putea să vorbească. Lăsă să-i cadă capul, încât zăcea pe pieptul celuilalt, şi tânărul francez muri în braţele tânărului prusian."

Astea toate erau atât de minunate pentru ochi, încât amândouă partidele, şi prusiani. şi fran­cezi, au stat ca ţintuite locului.

Pentru o clipă a domnit o pace plină de tăcere peste locurile astea însângerate, ca şi când s-ar fi pornit de undeva un murmur — nimeni n'ar fi ştiut spune din cătrău — aproape ca su­surul unui arbore dintr'o mare, depărtare şi ca şi când ar fi rostit un glas — nimeni nu ţi-ar fi ştiut spune cine îţi vorbeşte — un glas, care spunea :

„Iul'i i-vă, oameni buni, iubiţi-vă unul pe altul, iubiti-.ă "

„Voiţi să provocaţi încetarea ostilităţilor? Faceţi ca Poarta să-şi retragă trupele din Africa de Nord şi eu în schimb, voi retrage corăbiile mele din marea-Roşie şi din ori-ce, altă mare In care le vor găsi angajate, când se va face acordul, Iar dacă voiţi să se facă pace. recunoaşteţi-mi su­veranitatea asupra Libiei şi atunci vă promit, că voi face Porţii toate concesiile posibile în ce pri­veşte chestiunile religioase şi financiare".

Şi când puterile vor veni cu răspunsul, câ Turcia nu acceptă aceste condiţii, Italia va începe cam în următorii termeni:

„Y'am arătat o profundă deferentă timp de jumătate de an şi am arătat multă mărinimie faţă de Poartă, dar acum dat fiind, că şi intervenţia noastră pentru pace a rămas infructuoasă, lăsaţi să fac războiul cu toate mijloacele mele. De acum declin orice răspundere faţă de urmările ce vor re­zulta din acţiunea mea viitoare".

După aceste cercuri va urma îndată o inten­sificare a operaţiilor militare în Tripolis, iar acţiu­nea flotei nu va întârzia de a se produce pe coa­stele turceşti exceptând mările Adriatică şi Ionică.

Acelaş corespondent spune, că în legătură cu secţiunea flotei un personaj politic italian i-ar fi declarat următoarele :

Nu este zis că dacă ora unei mari crize va suna, Italia şi celelalte puteri, cele mai internaţi în chestiunea Orientului, tiu ar putea găsi un te­ren de înţelegere pozitivă, chiar după flascul înfe-legerei negative, care era bazată pe menţinerea sta­tului 5 uo.

Cum vedem la Roma nu este exclusă posi­bilitatea unei împărţiri a Turciei.

O grandioasă serbare româ­nească la Viena

Desigur puţine dintre succesele manifestări naţio­nale ale românilor din Viena au fost atât de frumoast ca serbarea aranjată duminecă în onoarea genia­lului şi intransigentului apărător al popoarelor se-jugate „Scotus Viator" (R. W, Seton-Watson) şi a tinerei sale soţii, şi pentru comemorarea .însemna­tului fapt că s'a restabilit cu desăvârşire solidari­tatea poporului românesc din Ungaria.

întreagă colonia şi tinerimea română s'a adu­nat cu prilejid acesta. A stăpânit un spirit ales, e dispoziţie festivă, şi această serată distinsă a fost vrednică de ceice au pregătit-o cu atâta atenţiune, deci ce au ţinut-o la acel nivel de demnitate, şi k ocaziunea solemnă care a provocat-o.

S'a spus cuvinte foarte frumoase, s'a cântat artistic din neîntrecutele doine româneşti; iluştri noştri oaspeţi au fost vădit emoţionaţi şi au dus cele mai bune impresii dela aceasta întâlnire ro­mânească, a cărei amintire le va rămânea pre­ţioasă, cum neuitată va fi pentru toţi etice au par­ticipat.

Iată cronica faptelor: Asistenţă strălucită, în salonul alb, împodobit

cu flori, la hotelul Riedhof: d. general Alex. Lapu, d. deputat Simionovici, d. dr. Sterie N. Ciurcu cu d-şoarele Ada şi Mărioara, d-şOara Topliceanu, şi cu d-şoara Marg. Duşoi (Braşov), dr. Em. Doctor, dr. I. de Turcu cu d-şoara Silvia, dr. I. Caparescu cu doamna şi cu d-şoara Neluţa şi cu d-şoara Gra-mătovici, dr. Aurel Moldovan (Ulrichskirchen) cu doamna şi cu d-şoara Alexandrina, dr. Lazar Po-povici cu doamna, d-na Preuszer cu d-şoarele, d-na Crisciuc, d. Lucaci cu doamna Petrescu şi d-şoara Lucia (Bucureşti), d. Lazar cu d-şoara, d. consilier Poliţia, dr. Victor Roşea, dr. Marius Stürza, dr. Ioan Blidariu cu doamna (Lugoj), d. Marcu cu doamna, doc. univ. dr. Iancu Nistor, dr. Mihai A. Popovici, d. Bogoevici, Diam. Steriu, ing. dr. David, dr. Ne-goescu, dr. Cândea (Lipsea), pictorul A. Roşea, şi — să fim iertaţi că nu toate numele au putut în­tră în listă. „România Jună" cu toţi membrii Băi a fost de faţă, cei mai mulţi cu tricolor pe piept: e prima prezintare în public a comitetului nou, în frunte cu domnii Dim. Marmeliuc şi Ionel Ră-dulescu.

Domnul şi doamna Seton-Watson sunt pri­miţi la intrare de domnii: dr. St. N. Ciurcu, dr. Marius Stürza, dr. Mihaiu A. Popovici şi de presi-denţii „României June".

-1912. „ R O M Á N U L Pa.?. 5

Cinrcu predă doamnei un splendid bu­jori, îi .oferă braţul şi oaspeţii sunt con-

; in mijlocul ovaţiil* eniv.z'aste ce l i s e

'ce n'au cunoscut pe „ScotusViatcr" sunt ! redea atât de tînăr, când după renu-

1-ai crede demult trecut peste acel [ cammin di nostra v i ta" ; iar t ipul do "ă al doamnei e unanim admirat.

St. N. Ciurcu rosteşte cuvintele de » şi, la invitarea sa, întreagă asistenţa

'aptă-te Române". «. univ. dr. Iancu Nistor spune apoi un

~08 discnrs mai lung. la adresa iluştrilor Vorbeşte despre tradiţia care susţine în

popoarelor amintirea bărbaţilor mari, şi de recunoştinţa neamului românesc faţă "torii săi geniali, ca Edgar Quinet. Mi-

r. Aduce aminte cum un mare re-1 poporului englez. Salisbury, a fost pe

'nifli la congresul din Berlin. Numeşte d-lui R \V. Seton-Watson pentru cauza neîndreptăţite din Ungaria, şi-1 asigură sele frenetice ale tuturor celor prezenţi

recunoştinţa ce şi-a asigurat la po-prin interesul nobil ce îi poartă. Marius Stürza, mulţumeşte doamnei

ibon că a ţinut a face cea dintâi călăto-soţul ei pentru a cunoaşte neamu-

1 soartă maşteră îl preocupă pe dânsul, ű că dacă va avea prilej a cunoaşte insuş poporul românesc pe pământul sau

,8Í pe deplin justificată simpatia ce ii poartă. Discursul său e adeseori în-aplause. ; dorinţa doamnei, exprimata când a

să audă muzică naţională românească, e nemijlocită a sufletului românesc,

iri, d-tiii Ionel Crişan şi Ionel lîădulessu, 'Ú minunat acestei dorinţe, cântând, cum te mai bine. câteva din cele mai fru-

-ine: d. Crişian „Trageţi voi boi" şi „Ar-codru des" apoi romanţele: „Pe umăr

eurg râu..." şi „Pe sub fereastră curge...", eseu „Mugur, mugurel" , „Moţul la

' „Prin poiana vadului"; d-şoara Topliccanu, artistă la pian, a potenţat efectul extra-

prin acompaniamentul său indicibil de fin, la „Mugur, mugurel", auzit acum într 'o

neîntrecută. na li-a mulţumit călduros,

ncă impresie a făcut dl l i . \V. Seton-prin cuvintele sale de mulţumire, spu.se gentil, de convingător şi de sincer în tonul

a lor. Nu putem reproduce aci discursul os, amintim numai scurt: a apreciat îniâi tea extraordinară a restabilirei solidarităţii, 0 condiţie de existenţă a îndemnat apoi, ordine de idei, la conlucrare cu celelalte

' de aceaş soartă; şi a înclieiat recomandând i şi prudenţă, şi dorind succes.

1 discursul său cuminte d. K. "W. Seton-I făcut trecere la partea a doua a serbărei.

Kiki A. Popovici, a luat cuvânt şi a ^pus discurs, în care a relevat însemnătatea

'fia arălat splendoarea operei săvârşite dl C. Stere. R'producem o parte din acest

ca ori-şi rele. 'urniri at, trainică

Arad s'a dat dlui C. Stere o ramură de drept mulţumită pentru enorma energie

pâcei între fraţi. an şi jumătate a ţinut lupta şi a scos la iveală şi părţi bune

Mţiuni şi principii neclare s'au prinzând fiinţă nouă. Selediune

'la luptă grea se poate face; şi s'au selec-N numai persoane, ci şi sentimente şi idei.

Diráianea cuminte a muncei va fi şi pentru dat de nulitate practică, ita pentru existenţă a unui popor e nespus exa. Toate productele culturei româneşti ote de apărare, fie ele politice, economice

şi fiecare român are să stea veghe are şi credincioasă la locul destinat lui ţile sale sufleteşti şi de oportunitatea luptei.

Organizaţia aceasta complexă dar armonică, bazată pe temelii morale, e garanta învingerii noastre.

Călăuzit ci» astfel de gânduri a venit marele român Constantin Stere să restabilească pacea. Personalitatea lui puternică răpeşte prin puterea pătrunzătoare a ochilor săi expresivi şi sinceri, prin cuvântul său încet dar adânc gândit, cât şi prin puterea sugestivă a argumentelor sale izvorite nu numai dintr 'o minte clară, ci şi dintr 'un sentiment profund.

Două luni a dus lupta, ziua întreagă şi noap­tea până în zori de zi. Şi în desfăşurarea eveni­mentelor am fost martorii unui surprizător feno­men: raţiunea, deşi suntem popor sudic la care ra­ţiunea e supusă sentimentului, raţiunea, zic, a în­vins pe toată linia. Argumente pentru şi contra păcei, uti l i tatea forţelor închegate, relele desbină-rei, tot ce arsenalul minţei sănătoase are în de­pozit, s'a cernut, şi a eşit iarăş la iveală înţeleaptă vorbă: Concordia parvae res crescunt...

într 'o discuţie avută cu distinsul meu prieten Octavian Goga ziceam că disciplina de partid nu permite nicăiri o acţiune la fel cu cea dusă de cei nemulţumiţi, acea se poate duce numai afară de cadrele partidului; de ce nu ese deci din partid şi creiază un partid nou ? Cu ochii lui albaştri, blânzi, s'a ui tat la mine şi a zis: „Nu se poate. Noi când ne naştem, ne naştem aşa zicând mem­bri ai partidului naţional". Vă puteţi uşor închi­pui că eu cunoscând vederile acestea ale iubitului nostru poet n'am fost prea surprins de vestea păcei încheiate, căci dela principiile acestea până la principiul disciplinei de partid nu e d e c â t o z a l ă logică.

D. C. Stere a găsit această zală, el a fost urzitorul şi împlinitorul păcei. Un român basara­bean care trăeşte în regatul liber România, închee pacea românilor din Ungaria. Câte visuri, câte iluzii, cât dor şi câtă jale îţi deşteaptă în suflet ideea aceasta. (Aplause furtunoase).

D. C. Stere e un simbol atât prin fapta fa cât şi prin conţinutul sufletului său. La 17 ani a in­t ra t în închisoarea ruseasca, patru ani de zile în celulă izolată, patru ani rupt de lume şi de socie­tatea omenească, apoi şapte ani de zile grele de exil în Siberia! Echilibrul minţii sale a rămas ne­atins. Ce putere sufletească, ce exemplu de forţă de vieaţă! Martorul trăiniciei româneşti. îmi spunea odată, că singura urmă lăsată de cei patru ani de închisoare e, că din an în an simte un îndemn in­tern care îl face să fugă câtva vreme de oameni şi să stea retras câteva săptămâni, de vorbă doar cu gândurile. Şi socotesc că într 'un astfel de mo­ment, în care reamintindu-şi îngenuncherile sufe­rite în temniţă din partea unui regim potrivnic culturei şi luminei, a simţit în toată puterea sufle­tului său greu încercat, durerile şi îngenuncherile fraţilor săi. Şi a venit la noi călăuzit de idea ca fraţii lui să lupte pentru libertate, căci numai prin ea şi cu ea e fericire, — că libertatea fără luptă nu se poate câştiga, că luptă neşovăitoare numai în unire se poate duce. (Aplauze).

A venit, şi astăzi rândurile sunt încheiate şi gata de luptă. Fie ca aşa cum şi-a văzut dorul acesta împlinit, să vază împlinit şi ceasul libertăţii noastre naţionale. ' '

Cuvintele d-lui Mihai A. Popovici au fost subliniate de aplauze entuziaste, asemenea multe pasagii din discursul d-lui dr. Lazar Popovici pen­tru â. Aurel C. Popovici şi pentru comitetul na­ţional ca reprezentant al partidului naţional român unic şi solidar.

Cu însufleţire, ce demult nu s'a văzut sunt primite cele două adrese de felicitare şi de ade­renţă, publicate deja în „Românul" şi anume:

D-lui Constantin Stere,

Luând parte la serbarea de împăcare a nea­mului românesc trimitem calde mulţumite aceluia, care mai bine înţelege durerile noastre şi greaua noastră luptă.

Fie ca vorbele de pace de azi să fie strigătul de luptă de mâne".

Comitetului naţional român: „Trimitem salutări frăţeşti şi aderenţă ne­

clintită partidului naţional român. Prin pacea dela Arad lupta ce né aşteaptă

cu duşmanii ne găseşte uniţi şi solidari".

Situaţia politică în Ungaria Arad, 26 martie n.

In numărul de ieri al ziarului nostru anun­ţasem, că nici după a doua audienţă la M. Sa mo­narhul contele Khuen-Héderváry nu a obţinut nici un rezultat favorabil, care să-i asigure rămânerea la putere.

Se afirmă, că el ar fi prezentat M. Sale o formulă oarecare în privinţa chemării rezerviştilor şi, că, astfel ar fi abandonat faimoasa rezoluţiune, care a, pricinuit căderea întregului guvern. Din acelaş isvor se afirmă, că a tâ t M. Sa monarhul, cât şi primul ministru austriac contele Stiirgkh cu întreg cabinetul austriac ar fi primit formula pre-zintată de către cont. Khuen.

M. Sa monarhul a autorizat pe cont. Khuen să înceapă noui tratative cu partidele ungureşti, adecă cu politicianii unguri, în chestia posibilităţii şi a condiţiunilor rezolvirei crizei.

Probabil, ba chiar se poate afirma, că politi­cianii, cu cari cl a contemplat faimoasa rezoluţiune, vor primi şi noua formulă a lui Khuen, deoa­rece principiul lor este rămânerea lui Khuen la putere şi, deci, asigurarea influenţei hotăritoare a celui mai neîmpăcat duşman al sufragiului univer­sal în privinţa rezolvirei afacerilor ţării.

In privinţa nouei sforţări a contelui Khutn, ziarul „Magyarország", organul oficial al partidu­lui justhist scrie următoarele:

„Nu sunt şanse că cont. Khuen va aduce cu el proiectul dreptului electoral. El de bună scamă va face noui promisiuni, şi deoarece este convins, că nimeni nu-i dă nici un crezdmânt, e gata ca printr'o lege scurtă să se oblige a prezintă până la un termin fix, reforma dreptului electoral. In legea aceasta s'ar stabili apoi şi „conturele" mult aştep­tatului sufragiu universal. Aceasta însă e o încer­care zadarnică şi contele Khuen nici n'ar trebui să mai ostenească a se apropia de partidul justhist.

Să vină legea votului universal! Acesta este singurul cuvânt al partidului justhist către cont. Tri u Khuen .

Dealtfel nici Viena nu leagă mari speranţe de noua încercare a contelui Khuen şi se crede, că în săptămâna viitoare M. Sa monarhul va face o nouă încercare cu un om nou pentru rezolvirea crizei.

* Ziarul „Zeit" se ocupă într'un primarticol

cu situaţia politică din Ungaria şi între altele scrie următoarele:

„Criza ungară este departe de a putea fi rc-zolvită. In general ea nici nu se poate rezolvi prin machinaţiuni mărunţele, iar o nouă reactivare a contelui Khuen nu va putea să înlăture greu­tăţile.

Cu toate acestea situaţia nu e to:mai despe­rată, deoarece sunt speranţe pentru clarificarea tu­turor chestiilor discutabile şi deja se şi ivesc cou-titrele soluţiunei.

Un program nou şi un om nou în timpul mi tocmai îndepărtat va putea să aducă ţârei reforma militară, reforma electorală şi toate reformele ur­gente ale vieţei politice".

— „ R o m â n u l - ' se găseşte de vânzare la chioşcul de ziare dela gara căilor ferate a statului Staatsfoahnhof) din V i e n a .

, Balázs Emil Operează şi vindecă bol i de p ie l e şi s exua le cu razele Röntgen . Operarea polipilor şi a altor formaţiuni cu aceleaşi raze. Electroliză. Metode electrice de v indecare . Massage electrice. Vin­

decarea bo l i lor de beş i că prin electricitate.

peßtni COnSUltaţiUlli m e d i c a l e , Consultaţ luni pentru operare şi bol i de p ie le de la 8 - 9 ore a. m. şl dela 2 - 5 p. m

O A R A , f B l fU P a l a f t t l M e r b l , Celor din provincie, cărora se recere îngrijire mai îndelungată, le stă la dispoziţie camere conf ortate anume

Pag . e: , ,R O M A N U L " Nr. 60—1912.

Scrisoare din Roma Amestecul unor macedoneni în pretinsele com­

ploturi anarhiste.

Roma, 10/23 martie.

Se împlinesc azi 8 zile, de când d. Nicolae Tacit, fostul inspector al şcoalelor române din Macedonia, se află reţinut la arestul „Rcgina-Co-eli", sub bănuiala, că ar fi fost amestecat în com­ploturi urzite de junii-turci, contra regelui Italiei şi a unora dintre miniştrii săi.

Din primul moment însă al arestărei sale şi până acum, d. Tacit n'a încetat să protesteze cu energie contra acuzaţiei odioase ce i-se aduce, de-clarându-se cu totul nevinovat. Dar în ciuda pro­testărilor sale şi, cu toate că mai mulţi publicişti italieni distinşi, cari îl cunosc de ani de zile, au depus în favoarea d-sale, prezentând u-1 ca un om cult şi pacinic, incapabil de orice acţiune urîtă, — totuşi poliţia din Roma continuă în atitudinea ei samavolnicească — refuzând să pună în libertate pe cunoscutul profesor macedonean. Nici chiar protestările ziarelor „Messaggero" şi „La Tribuna1', care se ridică cu indignare contra acestei deţineri

-nevinovate, n'au răuşit să înduplece pe poliţişti. Cei dela siguranţa publică italiană spun, că nu-1 pot libera pe d. Tacit până nu vor sosi dela Bu­cureşti informaţiile ce s'au cerut în privinţa sa.

Odată cu d. Tacit, a fost acuzat şi d. Taşcu Pucerea, un alt român macedonean, care studiază la Geneva. D. Pucerea adresează directorului zia­rului „Tribuna11 următoarea scrisoare de apărare, pe care o traducem în întregime:

Geneva, 19 martie 1912. Domnule director,

„Ziarul „Tribuna" din 17 ianuarie a publicat o depeşă din Geneva în care mă acuza că am luat parte la conciliabule anarhiste, şi că am complotat contra vieţei oamenilor de stat italian.

îndată ce am luat cunoştinţă de această de­peşă, am protestat telegrafic la direcţia ziarului, care însă n'a crezut de datoria ei să însereze pro­testarea mea. In aceeaş zi, m'am dus la d. coman­dor Basso, consulul general al Italiei, în acest oraş, şi cu acte în mână i-am dovedit nevinovăţia mea, şi i-am lăsat o fotografie, ca să o trimiată celor în drept, la Roma, spre a se vedea dacă nu cumva o altă persoană nu abuzează de numele meu.

D. consul Basso mi-a promis că va desminţi la cei în drept, în chip oficial, această calomnie.

Am crezut că prin aceasta, am făcut destul ca să înlătur calomniile aruncate asupra unui om cinstit şi nevinovat; dar astăzi, — văzându-mă a-mestecat din nou, de toată presa italiană, în aten­tatul contra Maj. Sale regelui Italiei şi fiind tatăl a trei copii, nu vreau să las să planeze cea mai mică îndoială asupra mea şi a numelui meu, — şi de aceea, fac apel la toată presa italiană (a dona putere într'un stat civilizat) şi în special la d-v. să publicaţi următoarele:

1. Mă pun sul) protecţia şi la dispoziţia d-v. ca să viu la Roma, să mă disculp, cu acte în mână de calomniile odioase, ţesute împotriva mea.

2. Resping cu energie toate minciunile debi­tate împotriva mea, căci sunt inocent'.

3. înainte de a avea posibilitatea să mă duc la Ancona spre a depune plângere contra calomnia­torilor mei, desfid pe toţi aceia cari vorbesc în socoteala mea, să aducă cea mai mică dovadă că eu aş fi trecut vreodată, până acum, frontiera ita­liană, — contrar celor spuse de ziarul „Secolo" din 17 martie pag. 6. care pretinde că eu aş fi fost văzut în Italia.

4. Toate calomniile publicate în jurnalele ita­liene dela atentatul contra regelui încoace, sunt de domeniul fantaziei şi născocite de agenţii sigu­ranţei publice italiene, pe care îi desfid să dove­dească, cu cea mai mică probă, că eu aş fi fost urmărit în Italia.

5. Vă trimit aci alăturat fotografia mea, de

Fabrica de granit, syenit industrie de marmoră si

,T

ciselare de peatră a lui

care vă veţi putea servi, cum veţi c rede de cu­viinţă.

Primiţi etc. (s) Tascu Anastasie Puce rea ,

licenţiat în farmacie din Bucureşti şi cavaler al ordinului „Coroana României",

candidat la doctoratul în ştiinţe. 14, Rue Ami-Lullin.

O zi în urmă, un redactor al lui „Corriere della Sera" convorbea la Geneva cu d. Pucerea, care a protestat din nou, în faţa ziaristului italian, împotriva insinuaţiilor calomnioase ce se fac pe so­coteala sa. întrebat asupra relaţiilor sale cu Tacit, d. Pucerea a declarat că nu I-a văzut niciodată la Geneva şi că 1-a cunoscut la Monastir, unde Tacit era revizorul şcoalei române. Nu mergea însă de acord cu dânsul şi de aceea îl combătea în ./Tri­buna Macedoniei". Totuş Pucerea nu crede că Tacit ar fi fost în raporturi cu comitetul june-turc şi se îndoieşte de adevărul acuzărilor ce i-se aduc, căci îl ştie ca român că are afecţiune pentru Italia şi apoi Tacit, care a fost apărat la Ianina de consu­lul italian şi de fostul comandant al jandarmeriei în Macedonia, de Giorgis, s'a exprimat totdeauna cu respect despre aceste autorităţi italiene.

Care este atunci misterul acestor insinuaţii făcute pe socoteala celor doi fruntaşi macedoneni ? Să fie adevărată versiunea dată deunăzi de un ziar de aci, că s'ar putea ca doi anarhişti, în legătură cu comitetul june-turc, să fi lucrat luându-şi nu­mele d-lorTacit şi Pucerea, şi ei să fi scăpat astfel neurmăriţi ? Ori poate, cum a declarat d. Tacit, în momentul când şi-a văzut numele în ziare, că totul e „o maşinaţiune infernală a unor duşmani personali", — ceeace e trist, şi ei macedoneni? Dacă ultima ipoteză ar fi adevărată, atunci lucrul ar fi foarte dureros ! Şi dacă ar fi să judecăm după telegrama din Bucureşti, pe care o publică La Tribuna în numărul ei de aseară, teama d-lui Tacit, ar avea oare-care temeiu. E o telegramă trimisă ziarului amintit, de doi macedoneni din ţară, Steriu şi Şunda, care slriu următoarele:

„Pentru românii macedoneni conştienţi, ches­tiunea Tacit este cel puţin necurată. Regretând profund că acest om a putut avea un rol în des-voltarea lor intelectuală, ei îl reneagă, cum de altfel l-au detestat la timp pe el şi pe semenul său, Pucerea...."

Cum pot oare d-nii Steriu şi Şunda, sa în­curce situaţia celor doi consângeni ai lor, înainte ca autorităţile italiene chiar să fi putut indica o vină a lor? Or fi având d-lor ce-or fi având cu d-nii Tacit şi Pucerea, dar nu era acesta momen­tul s a ş i verse necazul şi să dea lumei străine acest urât spectacol de luptă fratricidă. Şi o lecţie bună le dă însăşi ziarul italian, care , d u p ă ce le pu­blică telegrama, adaogă:

„Publicând în întregime depeşa de mai sus, nu înţelegem de loc să ne asociam la judecata d-lor Steriu şi Şunda, pe care nu-i cunoaştem..."

începem şi noi a bănui că d. Tacit e vic­tima unei maşinaţiuni politice, urzită de duşmanii săi personali.

Tiborinus.

Audienţa unui ziarist vienez ia regele Carol

Viena, 25 mar t ie n.

Ziarul „Neues Wiener Tagbla t t " pu­blică declaraţ i i le regelui Carol, făcute în t r 'o aud ien ţă acorda tă unu i ziarist vienez. Fi ind declaraţi i le domnitorului fraţilor noştri de dincolo ele u n deosebit in te res pen t ru noi şi privind aceas tă declaraţ ie relaţiile Ro­mânie i cu aproape toa te s tatele clin Europa, r edăm pe scur t aces t comunica t al numi ­tului ziar.

Iosif Nagy Braşov, str. Fântânei Nr. 50.

Regele a primit pe ziaristul vienez în sala bibliotecei. Sănătatea regelui — spune ziaristul — este excelentă. El arată ca întinerit. Ochiul lui luminează cu o deplină putere şi conversaţia lui este aşa de vioaie, ca şi a unui om tânăr. Nimeni n'ar crede, că va împlini în luna viitoare al 73-lea an al vieţii sale. Pe lângă etatea înaintată însă el desvoaltă o energie deosebită şi ia parte la toate acţiunile vieţii publice. Peste zi este atât de ocu­pat cu lucrul, încât nu-şi face nici odihna nece­sară. El se consumă în îndeplinirea datorinţei sale de domnitor. Des de dimineaţă lucrează împreună cu oficianţii săi. înainte de amiazi primeşte ra­porturile bărbaţilor săi de încredere. Nici un pro­iect nn poate ajunge în cameră înainte de a-1 fi studiat el temeinic şi nu intrelasă nici când de a-şi exprima nedumeririle sale miniştrilor săi.

La amiazi primeşte în audienţă pe ambasa­dorii statelor străine, pe plenipotenţiarii României şi pe alţi dignitari înalţi.

La orele 6 seara conferează cu bărbaţii de stat politici şi de multeori aceste conferări durează până la orele 9 seara. Şi în urma activităţii sale neobosite nu este de mirat, că este bine informat despre toate chestiile vieţii de stat şi cunoaşte foarte amănunţit întreagă administraţia ţării sale. Mai cu seama arată un interes deosebit pentru M. Sa monarhul nostru şi cu ocaziunea audienţei a întrebat nu numai despre starea sanitară a M. Sale monarhului, ci şi-a exprimat dorinţa de al putea vedea cât mai curând, stimându-1 foarte mult. Şi-a adus aminte de contele Aehrenthal, pe care 1-a preţuit foarte mult şi 1-a cunoscut ca pe un prie­ten sincer şi care s'a valididat ca o persoană foarte distinsă de stat.

Moartea acestui om — a zis regele — n'a fost o pierdere numai pentru Austria, ci pentru întreagă Europa. El este convins că urmaşul lui Aehrenthal, contele Berchtold, pe care nu-1 cunoaşte decât numai după renumele lui strălucitor, va urma calea antecesorului său.

Regele regretă foarte mult trecerea ambado-rului rus, Giers dela Bucureşti la Constantinopol, deoarece acest diplomat şi-a pus toată puterea pentru menţinerea relaţiunilor bune cu statele în­vecinate şi a lucrat foarte mult pentru pace. Am­basadorul Giers desigur va lucra şi în Constanti­nopol tot în această direcţie bună.

Sosindu-i înainte de audienţe telegrama des­pre atentatul încercat asupra părechei regale din Italia, regele şi-a exprimat simpatia, ce o poartă regelui Italiei, Victor Emánuel şi reginei Elisabeta şi bucuria cea mare ce o simte, că păreche regală italiană a scăpat neatinsă.

Regele revenind apoi la situaţia din Balcani a atras atenţiune asupra străduinţei puterilor de a menţine pacea în Europa. Guvernul său se îngri­jeşte ai da sfaturi bune şi el însuş face tot posi­bilul ca să se lucreze pentru evitarea eventualelor complicaţiuni.

Regele a vorbit apoi d»°pre desvoltarea economică a României şi despre puterea armatei. In privinţa desvoltărei economice, regele a spus amănunte foarte interesante despre comunicaţia căilor ferate şi despre transportul cu trenul la Constanţa, despre exportul cerealelor şi despre sta­rea favorabilă financiară a ţărei. Regele a arătat apoi însemnătatea soci.'il-politică a legilor aduse in era mai nouă în România, cari vor contribui foarte mult la prosperarea binelui poporului.

In privinţa militară camera n'a întrelăsat să aproabe reforme, cari au fost iniţiate sub auspi­ciile regelui, şi prin cari se organizează mai bine apărarea ţării. Pe când în alte state companiele au în timp de pace 80 de soldaţi, cele din România sunt de 110 soldaţi. Pe lângă aceasta soldaţii sunt foarte bine instruaţi.

Cu privire la politica internă regele şi-a ex­primat numai dorinţa ferbinte, ca contrastele să dispară cât mai curând şi să se străduească la o activitate normală.

primeşte şi execută ori-şi-ce fel de lucrări la clădiri, monumente mausoleuri în orice fel de stil. Liferează lucrări de marmură pentru mo-bilaturi. In urma modernului aranjament de fabricaţie, preţuri iefaine. Din depozitul meu bogat de monumente, în care efeptuesc vinderi în m a r e şi în mic liferez colegilor de branie şi

obiecte singuratice, în preţul de fabriiă.

Nr. 6 0 — 1 9 1 2 . „ H O M Â N U LV'' Pag . ? .

Pilde bune (Corespondenţă din Mercurea, comit. Sibliu)

Trăim în acest orăşel împresuraţi de saşi, cari favorizaţi de soarte au ajuns la o stare mai bună ca ai noştri, iar instituţiile lor publice se bucură de bunuri însemnate. Ţăranii noştrii însă mai lip­siţi de pământ luptă cu toate necazurile vieţii, iar alături de ei şi instituţiile lor publice nu se bu­cură de bunuri moştenite. Din vrednicia oamenilor de inimă avem biserică şi şcoală model, dar nu avem isvoare, fonduri pentru susţinerea acestora, înainte cu 14 ani s'a, găsit însă omul, care price­put şi sprijinit de mulţi binevoitori, a pus bază unui institut financiar în loc: „Cassă de păstrare în Mercurea'1 societate pe acţii, care în acest t imp s'a desvoltat ajungând la avânt neaşteptat de sa­tisfăcător. Acest institut a devenit apoi razimul instituţiilor aminti te: biserica şi şcoala din loc, ba chiar şi pentru unele din jur, precum şi pentru alte instituţii culturale din localitate. In statutele ace­stui aşezământ financiar este apriat zis, că intere­sele fondului de rezervă se dau pentru scopuri de binefacere. Această sumă face aproape 3000 cor. la an, care în jumătate se dă bisericei din loc pentru scopuri culturale, iar jumăta te se trece în un fond de binefacere, pentru necesităţile din jur. Afară de această sumă fixă, institutul amintit an de an mai dă ajutoare diferite şi în alte părţi pen­tru scopuri de binefacere. A făcut apoi şi unele parţelări, fără a râvni după câştig, cu scopul însă de a întări poporaţiunea română din loc, — a înăl­ţat apoi un măreţ edificiu în piaţă, ridicând astfel şi în ochii streinilor nimbul românesc.

Meritele acestui institut financiar pentru Mercurea şi jur sunt neperitoare, căci fără con­cursul lui nu puteam avea şcoală cu doi învăţă­tori, ferindu-ne astfel de influinţe străine. Şi dacă nimic altceva nobil nu s'ar fi creat prin acest in­stitut, deja prin faptul amintit trebue recunoscută marinimozitatea iniţiatorilor şi susţinătorilor lui şi ar fi vrednic de imitat în măsură tot mai mare.

* După prescri ele bisericei ort. s'a ţ inut în lo­

calitate în zilele trecute sinodul protopopesc. Dintre hotărârile acestuia de remarcat sunt mai ales două: 1. S'a aprobat cumpărarea pe sama tractului proto­popesc a caselor d-lui loan Droc fost protopop în Mercurea cu suma de 1G000 cor., din care preţ 12000 cor. s'au plătit din fondurile tractului, iar 4000 cor. le-a pus „Cassa de păstrare în Mercurea" la dispoziţie ca împrumut fără interese pe 4 ani. Prin această cumpărare s'a realizat o veche dorinţă, ca şi tractul nostru să aibă o reşedinţă protopo-pească. Se speră, că tractul să ajungă la un legat promis de d. protopop loan Droc întru eternizarea păstorirei sale de 40 ani în acest tract, — apoi la vre-un ajutor din partea Ven. Conzistor arhi-diecezan, ca astfel să se poaată forma şi da de noii destinaţiei fondurile, ce s'au învestit în edifi­ciul cumpărat. 2. A doua hotărâre însemnată ce s'a luat în sinodul amintit e. că după modul deja în alte părţi ezistent, să se introducă în comunele din tract asigurările ţărăneşti pentru caz de moarte cu cvote anuale minimale, formându-se reuniuni cu statute combinate în cadrul statului organic. Astfel de instituţie avem în Sebeşul săsesc, care s'a des­voltat în mod neaşteptat.

* Din viaţa socială culturală locală e de remar­

cat progresul „Reuniunii de cântări şi teatru din Mercurea." Aceasta s'a înfiinţat in anul trecut, dând deja trei producţiuni teatrale.

Diletanţii ei s'au produs chiar şi în locali­tăţi străine cu piesele studiate. Reuniunea acum se pregăteşte să dea un concert de cor mixt, cor băr­bătesc şi apoi o producţiune teatrală. La Paşti concertul şi producţiunea teatrală se vor da cu preţuri reduse pentru ţăranii din loc, iar la Du­mineca Tomii pentru intelectualii din jur, Apelăm la sprijinul oamenilor de bine să ne dea concur­

sul, căci numai dându-ne mână cu mână şi prin stăruinţă continuă vom putea presta pe acest te­ren ceva, ne vom putea impune străinilor din lo­calitate, ce uşor rivalizează cu noi şi în cele ar­tistice.

Un binevoitor.

Rásbolu! italo-turc | Când se va încheia pacea!

Roma. — Ziarul „Journal des Debats" a pu­blicat un articol în care spunea că până când Italia nu va renunţa la suveraniiatea ei asupra Tripolitaniei. până atunci nu se va putea în­cheia pacea.

„Tribuna' 1 răspunzând ncestui articol al zia­rului francez, spune că şi în Maroc mai sunt che­stiuni grave, iar eapitulaţiunile există şi acolo, la cari şi Italia are cuvântul.

Cu ocazia înţelegerei dela Algesiras Italia a adus jertfe colosale în interesul Franţei, iar acum şi Italia are dreptul să pretindă dela Franţa ace­leaşi jertfe.

Articolul acesta al ziarului „Tribuna" a stâr­nit mare senzaţie în cercurile diplomatice.

* Petersburg. — Condiţiunile de pace ale Ita­

liei nu vor fi comunicate oficial Turciei. După so­sirea răspunsului Turciei, puterile, fără amestecul celor două părţi beligerante, vor redacta condiţiu­nile de pace. pe cari în urmă le vor trimite Tur­ciei şi Italiei.

Un diplomat rus a declarat ca nu se va face nici o presiune asupra Turciei.

Vaporul „Dacia" în Dardancle.

Constanţa. — Se comunică prin telegrafia fără fir că vaporul „Dacia", care a plecat marţi seara din Constanţa sosind sâmbătă la Constanti-nopole, a părăsit ieri la orele 2 portul Constanţi-nopol îndreptându-se spre Dardanele.

Vasul are pe bord un pilot turc pentru ori­entarea călătorie; în Dardanele. care după cum S E ştie sunt blocate, flota turcă făcând poliţie şi pentru evitarea vreunui accident din cauza minelor flotante presărate la intrarea şi eşirea strâm-toarei.

Concentrări de noui trupe turceşti

Constantinopol. — Un înalt personaj, care are legături cu cercurile militare, a aflat, că mini­strul de război, a. chemat în cursul lunei viitoare sub drapel 800.000 rezervişti pentru a fi gafa pen­tru orice eventualitate. Măsura aceasta însă are numai un caracter preventiv. Cauzele principale sunt următoarele: Rusia a concentrat trupe la gra­niţa persană, evenimentele din Creta ameninţă a complica situaţia, iar Italia prin atitudinea E I do­vedeşte, că vrea să provoace complicaţiuni în Balcani.

Toate aeeste evenimente au forţat pe Turcia să ia măsurile necesare pentru a fi gata faţă de vre-un atac neaşteptat, Turcia însă nu are nici o intenţie agresivă.

împăratul Wilhelm despre răsboi

Veneţia. — Se vorbeşte, că împăratul Wil­helm luându-şi rămas bun dela regele Victor Emá­nuel i-a promis acestuia, că în curând va veni iarăş în Italia.

La despărţire împăratul Germaniei a declarat mareşalului curţei cont. Brandolini şi contelui Moncenigo următoarele:

„Admir cu sinceritate atitudinea naţiunei ita­liene în aceste zile grele. înţelegerea dintre popo­rul, regele şi guvernul italian precum şi maturi ta­tea politică şi înţelepciunea naţiunei italiene ar putea servi ea exemplu celorlalte naţiuni"

Blocadă în marea Egeică. Petersburg. - - In cercurile bine informate de

aici se afirmă, că flota italiană nu va ataca Dar-danelele deoarece printr 'o astfel de acţiune Italia şi-ar atrage mânia opiniei publice din Europa şi de bună seamă ar pierde mai multe vase de răs­boiu. Dimpotrivă, se poate afirma cu siguranţă, că forţele navale italiene vor pleca în marea Egeică ai vor ancora în jurul unei insule turceşti.

In nici un caz însă flota italiană nu va apare în faţa Salonicului.

Âlegepa de deputat preoţesc pentru si­nodul eparcltial Io cercul XVII Teregova

Foarte mulţi zic că marele nostru Şaguna a făcut foarte rău, când a dat „Statutul organic" poporului nostru, dându-i o armă în mână, unui om care nu se ştie folosi de ea. Alţii zic iarăş că poporul nostru — înţeleg „opinca" — nu e destul de copt pentru a înţelege ce înseamnă „Sta­tutul organic." Ei bine, zic eu. Poporul nu'l în­ţelege. Apoi oare preoţii, cari sunt crescătorii po­porului, înţeleg ei oare ce înseamnă „Statutul or­ganic ?"

Nu ştiu cum va fi în alte părţi, dar pe aici pela noi e obiceiul preoţilor, că dacă convin doi sau trei încep a discuta foarte serios despre ?... da, se plâng frate unul altuia că n u l e mai dănime"ni-mie, ci le tot cere, că s ta tul^ preoţesc e înjosit de toată lumea, ca bieţii popi numai au drepturi, ci numai datorinţi. Şi aşa o milă te prinde vă­zând feţele acelea posomorâte. Poate că au drep­tate, va zice cineva.

Acurna însă să-mi dee voe sfinţiile lor să-i întreb, că oare ştiu sf. lor că „Statutul organic" le dă şi sf. lor drepturi, nu numai datorinţi, ci drepturi, dintre cari unele mari. Mă rog de cumva nu credeţi, poftiţi şi cetiţi legea aceea bisericească paragraf după paragraf, şi vă veţi convinge, că aşa c. Dar vezi, cine are drepturi trsbue să-şi validiteze dreptul lui, căci numai atunci e om; iar cine are datorinţi, să le împlinească. Aceasta o zice şi Dzeu dar şi lumea.

E foarte trist, când umbli orbecând având dreptul în mână; dar e şi mai trist, când nu-ţi împlineşti datorinţele cari ţi-se impun, şi e de tot trist, când cineva refuză a împlini porunca mai marelui său. care în cazul de faţă e vlădicul.

La noi în dieceza Caransebeşului s'a adus hotărârea, ca alegerile pentru deputaţii preoţeşti să se ţină în joi în 1 1. c. Ordinaţiunea P. S. Sale a episcopului diece-ei Caransebeşului zice apriat, că fiecare preot — nemai aşteptând altă invitare — să se prezinte în ziua numită, la locul numit pentru alegere. In cercul Teregovei ar fi 17 preoţi cari trebue să-şi aleagă un deputat, care să-1 re­prezinte în sinod. Şi ce credeţi dintre 17, câţi s'au prezentat la alegere ? Mă rog nu măresc lu­crurile dar e adevăr că s'au prezentat 8, zic opt preoţi. Şase de la sate şi doi din centru, din Teregova.

Aşa cred, că e de prisos a spune că şi cei şase. dacă unii dintrânşii nu ar fi avut şi alte afa­ceri, cu greu se hotărau şi ei, să participe la alegere.

Aceasta e, mă rog, împlinirea poruncei Arhi­ereului, şi noi o numim, aceasta — pe aici — disciplină! Oare intervin cazuri asemenea acestuia în biserica la t ină? Nu ' Acolo porunca mai marilor e sfântă, numai noi românii ne putem lăuda cu neîmplinirea poruncilor mai marilor noştri, numai noi ştim — pe aici — să nu ascultăm acolo, de unde nu tragem nici un folos material. La noi o zicală generală — pe aici — „că fără mine se poate." Dar când? Când e vorba de interesül bi­sericei ?..,

Să-mi daţi voe. Vă rog, să vă spun eu pen-truce nu s'au prezentat preoţii noştri la alegere

In grădina de iarnă a „Hote-L N L N - Î Í ^ / A T W i ^ L L " condusă în spirit modern gă-ÎUIUI V ^ C l l l l d l seste Onor. Public beuturi şi bucătăria care îndestuleşte cele mai delicioase dretensiuiii. După teatru cina caldă. ===============

P e n t r u cununi i şi ban chefuri săli separa te . Zilnic taraf de ţigani de primul rang. In cafenea după teatru cina exquisit.

Cu deosebită stimă

ALUL ST IN CSERMÁK H O T E 1 i E I ? <

Pag. S , ß O M A N U L Nr. 60-1912 .

joi in 1 1. c. Aş ruga foarte frumos pe acei sti­maţi domni, cari ştiu ce însamnă, cuvântul acela, care are un sunet aşa de plăcut şi de convingător, care străluceşte din depărtare şi samăna a fi ceva metal ..nobil", — paremi-se îl chiamă „confidenţial" — să nu se supere dacă-i întreb, că vor fi aştep';! iarăşi aşa ceva, ca să plece şi d-lor la alegeri-,,cu fruntea ridicată".

Durere, candidaţii noştri, sunt oameni săraci şi nici la guvern nu au trecere, ca să esopereze ciut?, un „confidenţial". Vă rog — să nu fie cu su­părare — dar aşa cred că şi era lui d. „confiden­ţial" a trecut. Păcat, zic şi eu. Cât de mic osul, dar tot e bun, când îl capeţi de pomană. Mi-e t ; ,amă că bieţii noştri candidaţi nn vor mai avea pomană pe lumea cealaltă !

Cinstiţi părinţi ! Am o rugare mică, foarte mică, şi totodată şi cam obraznică. Recunosc, că curiozitatea e însuşirea femeilor, dar eu sunt din femee şi aşa s'a prins şi de mine ceva din boala aceea molipsitoare, pentru femei, şi prost pentru bărbaţi. Sunt sărac, dar mult-puţin cât am l'aşi împărţi între d-voastră, dacă mi-aţi spune sincer, câţi ati lipsit dintre cei 17 la alegerile dietale din anul 1910?

Şi dacă a'ţi luat parte, a'ţi fost convinşi des­pre ceeace faceţi ?

Câţi dintre d-voastră, şi cari n'aţi primit „confidenţial" la alegerile dietale din 1910?

Vă rog deci, fiţi cu luare aminte! Se zice, dar e posibil să fie adevăr, că se vor face iarăşi alegeri de deputaţi dietali. Cu toată căldura ini-mei mele Vă rog, să binevoiţi atunci să nu lipsiţi de acolo, căci atunci s'a topit „confidenţialul" atât de frumos la vedere şi bun la chimir, care ştie să convingă omul despre dumnezeire mai bine, ca ori care teolog din lume, fie acela cât de învăţat.

înainte fraţilor, că şi Dumnezeu ne ajută!

Nemo.

N F O R M A T I U N I Arad, 26 Martie n 1912

Mersul vrem ei Buletinul institutului meteorologic anunţă

vreme moderată şi în mare parte senină. Prognostic telegrafic: vreme moderată, uscată. Temperatura la amiazi a fost de 11.S C.

ISiiivsa de cereale din Budapesté (După 50 klgr.)

Grâu pe aprilie Cor. 11 18 „ „ maiu „ . 1 1 1 9 „ „ octomvrie . . . „ 10'50

Secară pe aprilie . . . . „ 9 58 „ „ octomvrie . . . „ 8.48

Cucuruz pe maiu . . . . „ 8 60 Cucuruz pe iulie . . . . „ 8'56 Ovăs pe aprilie . . . . „ 9'50

„ „ octomvrie . . . „ 8'20

1 3 martie 1906. Când scriem aceste rânduri se încheie 6 ani de când studenţimea universitară din capitala llomâniei a ieşit în stradă ca să apere drepturile limbei româ­neşti.

In piaţa Teatrului Naţional răsuna la acra oră din sute de piepturi „Deşteaptă-te Române1, imnul care mai bine de o jumă­tate de veac încălzeşte în lupte zm popor risi­pit tn 0 hotare.

Ca întotdeauna şi astăzi să nu amintim rătăcirile zilei pe care o aniversăm, ci tot ceeao: s'a dovedit vrednicie românească în acea seară frumoasă de primăvară... Să amintim biruinţa binelui, la care au contribuit în fru­

moasă măsură modeştii luptători, baricadaţi cu vagoane de tramvai în strada regală, să ne bucurăm de zilele de îndreptare pe cari le stră­batem -— şi să ne aducem aminte şi de pro­fesorul care a cuvântat aşa de frumos...

Marele meet ing naţional român din Buco­vina. Cetim într'un ziar german: Azi a avut loc aici un meeting cercetat de peste 10.000 de per­soane — pentru a lua poziţie faţă de denumirea, unui arhimandrit consistorial. — După isprăvirea pertractărilor mulţimea s'a dus înaintea palatului guvernatorului ţărei — unde cu toţi au cântat im­nul împărătesc. O deputaţmne s'a dus la guverna­torul ţărei contele Meran pentru a-l asigura de lo­ialitatea şi credinţa românilor faţă da. tron şi Ma­iestatea Sa.

Manifestanţii s'au dus apoi cu toţi la palatul metropolitului Repta, unde mulţimea a isbucnit în aclamări pentru capul bisericei naţionale.

Ex. Sa mitropolitul Vladimir de Repta, ră­spunzând aclamaţiilor a binecuvântat mulţimea.

Librăria „Tribunei". Aducem la cunoştinţa on. public român, că librăria „Tribunei" trecând în posesiunea partidului naţional român, va svsta şi pe mai departe in str. Deâk-Ferenc nr. 20.

Librăria este bogat asortată cu tot felul de cărţi de literatură, ştiinţă, artă, cărţi didactice şi teologice, cărţi pentru popor şi bisericeşti de, note pentru pian şi cor, recvizite şcolare, hârtii de scri­sori private şi pentru oficii, registre, recvizite de scris etc.

Apelăm deci la publicul românesc rtigându-l să sprijinească cu obolul său această nobilă insti­tuţie românească.

Orice comandă să se adreseze la: Librăria „Tribunei".

Scrisoare deschisa către d-nul dr. Mihai Gropşianu, advocat în Oraviţa.

Frate Gropşiane! La alegerea sinodală de ieri toţi românii gu­

vernamentali — pururea guvernamentalii mănân-cele nasul ruşinea, —- mână în mână cu adminis­traţia din cerc, s'au pus să te scoată pe tine de ales la sinod în contra fostului şi viitorului can­didat la alegerile dietale, în contra d-lui dr. Ion Nedelcu. In scopul acesta din partea unor organe nechemate s'au făcut şi abuzuri.

Nu ţii tu faptul acesta împlinit, de dezas­truos pentru tine şi reputaţia ta? Şi în consecinţă ai de gând, ca să respingi amestecul acestor domni mulţumindu-le de cinstea ce ţi-au făcut-o ?

Că de ce mă amestec în chestia aceasta mă vei întreba, eată răspund de pe acum: sânt dator şi eu şi altul cât pot şi putem cu toţii să împie­decăm destrăbălarea tot mai mare şi să combatem lipsa absolută a sentimentului de disciplină, ce se lăţeşte mereu în nefericita cetate a lui Brediceanu!

Al tău: dr. Liviu Cigarean, advocat în Oraviţa.

în tâ ln irea împăratului Wi l l i e lm cu arhi­ducele Francisc Ferdinand. Azi după orele 10 a. m. a avut loc în Brioni întâlnirea împăratului Wilhelm cu arhiducele Francisc Ferdinand, pe bor­dul iahtului „Hohenzollern". întâlnirea lor a fost simplă, ţinându-se în seamă numai formalităţile militare. Pe timpul întâlnirei au sosit la Brioni 6 cuirasate sub comanda viceamiralului Lagnons V. Wellenberg.

Alegere de deputaţi s inodal i . N i s e scrie: in cercul electoral al Vll-lea Jebel, dieceza Caran­sebeşului, au fost aleşi deputaţi pentru sinodul eparhial d-nii George Serb şi dr. Dimitrie Cioloca prof. în Caransebeş.

Ciocnirea unor vase de război. Din Paris se comunică: O mare panică fu provocată alaltă-eri în portul Quelberon de pe coasta Bretagne], unde escadra franceză face exerciţii navale. Cru-cişatorul-cuirasat „Gloire" fu smuls de furtună din

locul nude era ancorat şi tvârlit spre cuirasatol „Condé".

Cu m are greutate comandantul vasului „Glo­ire" reuşi să despartă vasul său de vasul „Condé" care suferi mai mnlte avarii.

Fa l imentu l unei tabrici de ţigări. Fabrica de ţigări,f Koghen din Ivit 1 deschisese acum un an în Berlin un mare depozit, care a fost închis actn din cauza fugei directorului. Pasivul se urcă li mai bine de un milion de mărci faţă de care nu există aproape nici un activ. Firma făcea o ie-clamă foarte costisitoare. Astftl într'o seară ea în­chiria sala teatrului Metropol şi fiecare persoană care cumpăra ţigări pentru suma de 2 mărci, că­păta un bilet de teatru.

Altădată mai muiţi artişti şi artiste celebre deteră un concert local în vitrinele magazinului,

Reclama aceasta însă n'a folosit prea mult, de oarece afacerile mergeau foarte slab.

Decorarea femei lor cu copii mulţi. In »• dunărea femeilor din departamentul Isere, în Franţa, s'a ales o delegaţie, care să meargă la Senat cu scopul de a cere sa se înfiinţeze un nou ordin de „maternitate" pentru decorarea femeilor, cari au cel puţin 8 copii.

Femeile vor cere ca statul să le dea şi o mid pensie, începând dela 20 franci în proporţie cn nu­mărul copiilor. O femeie care are 12 copii sä pri­mească 120 franci.

„Le Temps" arată că'n departamentul Men-rthe et Moselle în ţinutul Briey din 100.525 de lo­cuitori, 57.098 sânt străini, 9404 germani, 16 en­glezi, 743 austriaci, 10.596 belgieni, 13 bulgari, 4 danezi. 80 spanioli, 37 greci, 42 olandezi, 32.096 italieni. 3581 luxemburg îni, 5 norvegieni, 3 români, 239 ruşi. 7 svezi, 247 sviţerieni, 23 de Turci.

Deci toate popoarele Europei!

Moartea unui aviator. Din Sebastopol se a-nunţă, că aviatorul Albochrinow. făcând azi o as­censiune cu un aeroplan în care se afla şi un me­canic, aparatul a căzut la pământ dela o mare înălţime. Aviatorul şi mecanicul au murit.

întrebuinţarea gh i lo t ine i în Muntenegm, Din Getinje vine ştirea, că ministrul Marcovicii depus în camera muntenegreană un proiect, prii care cere, ea sistemul actual de execuţiune să fii înlocuit prin ghilotină.

D . dr. Iu l iu Moldovan. medic-căpitan li armată, fiul părintelui protopresbiter Moldovan din Mediaş, a fost distins de M. Sa cu medalie penta merite militare („Signum laudis").

Deşi între cei mai tineri în acest rang, d. dr. Moldovan şi-a câştigat splendid această distin­gere înaltă, şi a avut ocaziune a da dovezi ecla­tante despre priceperea sa, pregătirea temeinică si zelul său, între împrejurări deosebit de grave:când în vara anului trecut holera ameninţa dinspre Italia şi dinspre Turcia, dânsul a fost trimis cn misiune specială la cel mai expus punct, şi prin excelentul serviciu sanitar preventiv ce a organi­zat în Dalmaţia, a contribuit mult la împedecarea epidemiei şi la apăarea monarhiei de acest flagel cumplit.

Comandant la comitetul sanitar militar din Viena, d. dr. Iuliu Moldovan e dintre cei mai des­toinici membri ai despărţământului bacteriologic. De acum e designat a conduce ca şef noul institut de bacteriologie al armatei, şi cele mai frumoase spe­ranţe se leagă de dânsul, (n.)

Dr. D imi tr i e C. Nădejde, profesor de filo­zofie la Bucureşti, a publicat în limba germană o monografie din domeniul psihologiii („Über quanti­tative Bestimmung der psychischen Arbeit"). Lu­crarea a apărut nu demult la Viena, în editura li­brăriei W. Braunmüller. Vom reveni asupra ei.

Aleger i de deputaţi mireui la sinodul arM-diecezan. Duminecă în 4-17 martie a. c. s'a ţinut scrutiniu pentru alegerea a doi deputaţi mireni al sinodul arhidiecezan pe un nou period de 3 ani. Aleşi au fost, cu majoritate absolută dr. Busil Preda adv. în Sibiin şi dr. Zosim Chirtop adv. în Câm­peni, pentru cercul electoral al Câmpenilor.

G O N D A Stabiliment de vestminte AAA H T I M I Ş O A R A - C E T A T E , STRADA HUNYADI nr. 7. H Cea mai marc casă de tot felul de vestminte pentru bărbaţi, copii şi fetiţe.

Secţie pentru comande după măsură. Pănuri originale engleze. "~" Pre ţu r i ieftine. Telefon 451.

Nr. 60—1912 . .R O M Â N ü T Pag. 9.

Auatole France în Orient. Bin Paris pri-m ştirea, că celebrul s-.*riilor Anatole France va

hea, la primăvară într'o lungă călătorie spre India Japonia.

0 dramă emoţionantă în Viena. In Viena i petrecut în circumscripţia a doua o dramă emo-onantă. Sofia voiajorului Albert Weichsner s'a runcat jos cu cei 2 copii ai săi'dela al treilea etaj. 'emea care era de câtva timp bolnavă, a cerut ugrijitoarei să-i aducă ceai. In lipsa îngrijitoarei emeea a sărit din pat şi I'a întrebat pe fiul ei cel

mai mare, în etate de 9 ani, dacă vrea să moară cu dânsa.

La refuzul copilului, femeea luând copilul cel mai mic în braţe, se aruncă dela al treilea etaj în stradă. Celălalt băiat, după câteva clipe de ezitare, se aruncă după mama sa. Toţi trei au rămas morţi pe loc.

Evrei îndepărtaţi din magistratura rusea­scă. Din Petersburg se anunţă: Consiliul imperiului discutând proiectul de reformă judiciară, 15 mem­bri ai consiliului au propus ca evreii să nu fie primiţi în demnitatea de judecători de pace.

Ministrul justiţiei a aderat la această propu­nere, reamintind neîncrederea şi bănuiala ce există faţă de evrei din cele mai depărtate timpuri a-le antichităţei. Propunerea a fost adoptată.

Noui generali ai armatei române. Din Bu­cureşti ni se comunică: Pe ziua de 1 aprilie vor fi naintaţi la gradul de general de divizie d-nii ge-leral Hârjeu Constantin, la corpul I de armată lin Craiova. D. general Iarca Alexandru, trece la livizia 6-a şi la regiunea F. N. G. D. general Ivramescu Alexandru, la stat-majorul armatei. D. jeneral Mavrocordat Leon, şeful casei militare egale.

Generali de brigadă: d-nii coloneii: Sănlescu bn, din Craiova; Popovici Ion, din Tecuci; Preto-ian Eracle, din Constanţa; Socec Alexandru, din îucureşti, toţi la cavalerie.

D-nii coloneii: Frunză, din Craiova; Basara-lescn Ion, din Constanţa; Rujinsky Dumitru din locşani şi Gher.ca din ministerul de răsboiu, toţi cin artilerie.

D-nii coloneii: Cantea Ion, din Constanţa ; lolizu Vasile, din Tulcea; Solacolu Gh., din Pi­teşti; Sătescu Gheorghe. din Giurgiu; Săulescu Ni­colae, din Piteşti; Văleanu Gh., din Târgovişte, toţi din infanterie.

Românii la şcoala de industrie din Arad. Ni-se comunică: Azi, 26 martie n., a avut loc exa­menele speciale la şcoala de industrie din Arad. Dintre 53 ascultători ai cursului 4 au fost români şr anume: Maxim Mara (Pecica), Lazar Nădăsău (Bătania), Teodor Elisie (Arad-Gai) şi Georghe Ha-lic (Arad), toţi economi. Toţi patru românii au depus examenul cu succes bun.

F O I Ţ A Z I A R U L U I „ R O M Â N U L " .

NICOLAE GOGOL

Suflete moarte ( R O M A N )

Trad. de Senioi (69) — urmare —

Cântul V I .

Pluşliin. Cicikof ajunge în hotarele lui Pluşkin. — Aspect

general de mizerie, de ruină, de dezolare. — O frumseţe sui generis a acestui spectacol. — Recunoşti pretutindeni, cu jale u rma belşugului

vechilor stăpâni ai localităţii. — Clădirile locuinţei boie­reşti. — Două biserici, una de lemn, alta de piatră, la fel de p&rigenite şi triste par a fi acolo spre a însemna centrul acestui soiu de ţintirim uriaş. — O teleagă încărcată şi acoperită cu rogojină întră în curtea boerească. — Pluşkin. — Eroul nostru e introdus în casă. — Conversaţie lungă şi dramatică. - - Apucăturile şi caracterul lui Piu kin. — Cicikof cumpără ca la vre-o două sute de suflete moarte şi fugare şi să grăbeşte încântat, spre oraş. — Inapoiarea la han. — Petruşka pretinde a fi aerizit odaia; nu se ob­servă de fel. — Cicikof se bucură în sfârşit de un somn perfect: două zile de însemnate îutreprinderi i-aa bineme­ritat aceasta.

Odinioară, e de atuncia multă vreme, în ti­nereţea mea, în anii aceia strecuraţi atât de re-

Un proces senzaţional. Din Constantinopol se comunică: La procesul care s'a făcut în urma uciderei ziaristului Seki Bey, fostul locotenent Sethi, care a depus ca martor a spus că mai întâi s'a proiectat să să se asasineze deputatul Lutfificri.

Membrii comitetului, maiorul Nuri şi căpita­nul Ruşii ar fi propus martorului să omoare pe Luţfifikri, promiţându-i că va fi reintegrat în ar­mată, de unde fusese exclus fiind condamnat la 2 ani puşcărie.

Această mărturie a produs o mare mişcare.

Vlaicu la Cernăuţi. Ni-se anunţă, că ma-rele nostru aviator d. Aurel Vlaicu, va merge după Paşti in Cernăuţi şi va sbura cu aparatul său pro­babil pe terenul alergărilor de cai de lângă gră­dina publică.

Kăscoală în Macedonia Í Şeful de bandă bulgar Panitza, ucigaşul lui Boris Sarafoff, întor-cându-se din Elveţia — unde se afla refugiat — în Bulgaria s'a oprit în drum la Niş.

Aci a declarat unui ziarist că peste câteva săptămâni, va isbucni în Macedonia o mare răs­coală, în care elementul bulgar va juca un rol de căpetenie.

Familiile bulgare mai cu dare de mână din Istip, de teama unui apropiat măcel din partea turcilor, se refugiază în Bulgaria.

Aviaţia militară în Serbia. Din Belgrad vine ştirea, că generalul Solvarevici adresează pu­blicului sârb un apel pentru inaugurarea unei sub­scripţii publice în scop de a cumpăra aeroplane pentru armata sârbească.

El se referă cu acest prilej la exemplul Fran­ţei şi releveazâ marea importanţă a aeroplanelor în răsboiul modern.

Mare incendiu in Tokio. Din Tokio vine ştirea, că un incendiu colosal a nimicit întreg car­tierul Joshivara, unde se adăpostesc femeile de morburi uşoare. Şapte sute de case de locuit şi numeroase magazine au fost distruse. Cartierul Fukakova a fost şi el distrus.

O catastrofă aeriană. In apropiere de Stras­burg s'a întâmplat o mare nenorocire de aerosta-ţiune. Un balon urcat de pe câmpul de exerciţii militare, s'a răsturnat şi s'a aprins la o înălţime de 500 metri. Balonul a caz't jo< la o depărtare de 3 kilometri de locul ascensiunei.

Piloţii balonului, doui ofiţeri fură gravi ră­niţi şi cu greu vor scăpa cu viaţă.

In timpul ascensiunei balonul veni în atin­gere cu un puternic curent electric, ceeace provocă aprindere învelişului.

Vandervelde şi Jaures. „Le Temps" arată că Vandervelde unul din şefii cei mai mari şi cu vază ai socialismului belgian, a făcut declaraţii foarte însemnate în parlament în privinţa drep-

pede ai copilăriei mele, eram vesel, încântat când sosiam pentru întâia oară într'un loc care mi-era necunoscut; puţin importă dacă era un cătun, un biet orăşel districtual, un sat mare, un târg: ochiul meu curios de copil descoperea, întotdeauna, multe lucruri interesante. Fiecare clădire şi orice ce purta cea mai mică particularitate mă opria, îmi încânta privirea şi îmi lăsa o impresie vie.

Era aceasta o casă de piatră, una din acele case ale coroanei de o .arhitectură ciudată, având pe o bună jumătate din faţadă ferestre falşe, iar această faţadă ridicându-se singură în mândria ei între modeste locuinţe particulare, construite din bârne şi toate constând dintr'un simplu parter; era aceasta o frumoasă cupolă rotundă, acoperită cu table de fier cositorit, ridicându-se deasupra înaltelor ziduri albe ca zăpada ale unei biserici noi ori proaspăt restaurate; era un târg, mai mult ori puţin primitiv în aspectul lui general — totul mi-atrăgea luarea aminte, nimic nu scăpă observa-ţiunei mele, totodată fină şi naivă, şi, scoţându-mi nasul din teleaga de călătorie, căutam şi la croiala necunoscută a unui pardesiu, şi la lăzile cu cuie, cu floare de pucioasă, cu piatră acră, cu stafide, cu cretă, cu camfor şi cu săpun, cari formau, cu bor­cane de conserve uscate de Moscova, galantarul prăvăliilor, al celor mai de seamă băcănii din lo­calitate.

Priviam la un ofiţer de infanterie care trecea pe lângă case, venia, ştie Dumnezeu din care gu­vernământ, ca să guste puţin din plictiseala ora­şelor de district; şi la negustorul care, îmbrăcat

tului statului la întâmplare de conflict între ei si muncitorii sau slujbaşii din vre-un serviciu public.

Vandervelde zice că statul, dacă are în faţa sa pretenţii nesăbuite, are drept a depărta din slujbă pe grevişti. „Dacă aş fi ministru, zice Vandervelde, n'aş privi greva ca delict; dar n'aş sta de loc la îndoială, când ar fi vorbă să apăr interesul general împotriva tiraniei oarbe a unei corporaţii si aş înlocui pe slujbaşii sau muncitorii rebeli".

Apoi, într'un interviev, Vandervelde a declarat că interesul general trebuie să biruie în totdeauna pe cel particular. „Insăş cooperativele socialiste, zice el, când lucrătorii sau slujbaşii lor fac pre­tenţii peste putinţă de primit, le vorbesc asfel: „Vă purtaţi cu noi ca şi cu ori ce patron. Aveţi dreptul, dar atunci şi noi avem dreptul de a vă înlocui".

Interesul mulţimei cooperatorilor trebuie să fie mai presus. In caz de grevă la căile ferate, aş face ca ori ce şef de cooperativă socialistă.

Va să zică, închee „Le Temps" Vandervelde vorbeşte întocmai ca Briand când cu greva dela căile ferate franceze. Şi unul şi altul arată că este nevoe de pus frâu tiraniei corporative, când pune în primejdie interesele mai înalte ale patriei.

întreabă cum rămâue cu injuriile aruncate lui Briand de şefii socialismului francez ? Executa-vor acuma şi pe Vandervelde.

0 j e fu i re îndrăsneaţă. In Rostok pe Don în Rusia, s'a făptuit o îndrăsneaţă jefuire. Zece indivizi mascaţi şi înarmaţi până în dinţi au pă­truns în cofetăria Cdabaşef, cea mai mare din oraş, strigând: „Sus manile!" Numerosul public încreme­nise de frică, şi nu îndrăsnise să se împotrivească bandiţilor.

Trei din bandiţi jefuiră cassa, după care pro­prietarul cofetăriei fu omorât, iar cadavrul lui mu­tilat în chip groaznic. Doi ajutori ai casierului fură răniţi de moarte.

Bandiţii fugiră apoi, fără ca cineva să îndrăs-nească a-i urmări.

N u m a i s e m â n ţ a M a u t h n e r cumpără cei ce judecă bine, economii cari îşi înţeleg inte­resul şi grădinarii cu oarecare experienţă chiar şi atunci când altele ar fi mai ieftine, căci din practică se ştie că aceasta nu ar putea să fie decât în detrimentul seminţelor şi spre paguba cumpărătorilor.

A v i z ! Fiecare român de bine, care ar fi lip á de maşini agricole, motoare cu benzin, ferârii arme, etc., să cerceteze firma româneasă Fraţii Burza din Arad, (Borosbéni-tér). Spri­jiniţi pe Români 1

x Grăbiţi şi cumpăraţi dela Korányi în piaţa Libertăţii, ghete, pălării şi alţi articoli de

cu o păcătoasă de sibirka*), trecea pe căruciorul lui uşor cu patru roate, ca o rândunică înaintea furtunii; şi îi urmăriam, cu gândul, colo departe, la vieaţa lor săracă, pe care o presupuneam, totuşi, ca foarte plăcută şi foarte zâmbitoare.

De vedeam vre-un funcţionar de provincie străbătând uliţa, mă gândiam: Unde merge? de bună seamă să-şi petreacă seara Ia vre-unul din confraţii săi, ori poate pur şi simplu acasă, la că­suţa lui, iar dupăce a stat liniştit pe prispa casei aşteptând asfinţitul, întră ca să cineze, cu mama sa, soţia, cumnata şi toţi ai săi". Mă întrebam despre ce vor putea vorbi ei între ei, când servi­torul într'un grosolan mintean tocit, aduce, după cină, o lumânare de seu într'un vechiu sfeşnic din industria domestică.

Sosind în satul de frunte al vreunnui boier, căutam curios la înalta şi subţirea clopotniţă de lemn, şi la vechea biserică de bârne, întunecoasă şi de o lărgime disproporţionată. Priveam cu ad­miraţie cum defilează, la distanţă, printre frunzişul stufos al copacilor, acoperişul roşu şi coşurile albe ale casei boiereşti, şi aşteptam nerăbdător ca să se deschidă înaintea ochilor mei, de cele două la­turi, grădinile cari formau cadru, şi ca să se arate în sfârşit şi casa în întregimea ei, care, cel puţin atunci, avea întotdeaana, pentru mine, o frumoasă aparinţă.

Şi căutam să ghicesc ce fel de om putea să *) Sibirka e un surtuc foarte lung şi foarte larg,

Teleaga e o căruţă de sat; e de forme felurite după obi­ceiul locului şi după starea omului.

Pag . 10 . . R O M Â N U L " Nr. 6 0 - I i i

m o d ă pe lângă pre ţur i enorm da ieftine, cari se vor vinde n u m a i scur t timp.

— Ziarul „ R o m â n u l , şi, foaia poporală „ P o p o p u l R o -r r a i b a " se află de vânzare în "Hncureşti la librăria „Neamul Ro­mânesc" şi la Mihail Vlad proprie­tarul chioşcului de cărţi şi ziare, Calea Gr ivita.

percepe la t r an spo r tu l pes te f runtar ie , fie după valoarea (ad valorem) mărfuri lor , fie d u p ă greutatea lor. Tariful v a m a l e autonom, când se s ta toreş te conform t rebu in ţe lor ţări i şi con­venţional când se s ta toreş te p r in învoia lă cu s ta te le s t ră ine .

V e d e m dar, că v a m a e mare l e robine t al traficului in te rna ţ iona l . î n ţ e l e g e m pr in ea t axa , ce se pe rcepe la t recerea pes te o l inie de l imi tă a s u p r a mărfur i lor la impor t , expor t şi t rans i t . E p u r financiară sau fiscală, când are un i ­cul scop să aducă veni t s ta tului . E protec­ţionistă, c ând ocroteşte indus t r i a s t re ină şi prohibitivă c ând împedeeă tota l importul din s t r ă ină t a t e !

P r i n v a m a de retorsiune o ţ ea ră îşi r ă s -b u n ă dispoziţi i le v a m a l e nefavorabi le faţă de a l tă ţeară , în t imp ce p r in v a m a diferenţială favorisează o ţ ea ră faţă de al ta, aceleaşi m ă r ­furi t a x â n d u - l e în m o d diferit, m a i uşor , ori m a i a spru , conform terii de p roven ien ţă .

Gavr. Todică. (Va urma)

— Junimea Literară. — Săptămâna poliă şi culturală, — Convorbiri Literare. Memento.

* Nr. 28 „Colinde şi Cântece de stea" de 1

Cristu Negooscu l—'20 Din Biblioteca pentru ponor a Casei şcolelor.

1. Povestiri din Halima cartea I. L'50 2. „ _ „ „_ II. U 3. Povestiri de petrecere şi de folos de \

M. Sadoveanu +40 Se află de vânzare la principalele iilŞrii

din capitală şi provincie. Metodica gramat ice i , ar i tmet icei şi geome­

triei , luc ra re pen t ru normal i ş t i , învă­ţă tor i şi ins t i tu tor i (-

Rosetti D. I i , Razna, note din călătorie, cu o scrisoare de N. Iorga ; -

Sadoveanu M., Un instigator 15 Culea D . Sp . î n v ă ţ ă m â n t u l despre natură

în şcoala p r i m a r ă 31 Curs de pedagogie teoret ică şi pract ică de

Gfibr. C o m p a y r e Car ly le T h . Munca, S incer i ta te , Tăcere , pa­

gini a lese —i I. S t a n c a : Şcoala r o m â n ă şi învăţă torul ro­

m â n din U n g a r i a în l u m i n ă adevăra tă 1-Collodi C. Păţaniile lui Ţăndărică (Pove- ;

stea unei păpuşi de lemn) trad. de j A. Buzescu |.5(

Princesa Elena de lîacovitza. Furiile amo- i rului ' i'20

Nr. 21 „Cântece voiniceşti şi ostăşeşti" j de C. Răduîeseu Codin St. Tuţescu şi S. Kirileanu -ţ-'2C

Nr. 24 ,,Din legendele neamului (le Ho-henzollern" de St. Iosif

Nr. 25 „Fior; şi poveşti" de Ion Dra-goslav ~'2t

Nr. 26 „Din Bucovina* de altă dată" de Ion Grămadă ~'2i

Nr. 27 „Românii de peste Carpaţi" de I. Slavici -'2

Metodica Is tor iei şi Geografiei de Gh. N. Costescu 1'~

Metodica l imbii r omâneş t i de L u p u — A n -tonescu—Nicolescu şi Ciocârlie 5'-Cărţile acestea se găsesc de vânzare şi

Librăria Diecezană. Arád, Deák Ferenez 33,

POŞTA REDACŢIEI

Simeon Călugăr. Unul din acele păcate sa consumat şi a fo»t biruit. Celelalte sunt mărunte,

G. D . în Bujor. Se cuvine ca acelaş ziar ti* facă rectificările cuvenite. Din toate puncteled-tale reţinem pe acela care cuprinde participarea d-ta la sărbătoarea „patriotică" din 15 martie. Chiar dacă ai fost numai spectator, nu înţelegem ce a-veai să cauţi. Curiozitatea asta s'o aibă numai şco­larii d-taie, cari nu au răspundere faţă de popor.

E C O N O M I E

percepe la t r an spo r tu l pes te f runtar ie , fie după valoarea (ad valorem) mărfuri lor , fie d u p ă greutatea lor. Tariful v a m a l e autonom, când se s ta toreş te conform t rebu in ţe lor ţări i şi con­venţional când se s ta toreş te p r in învoia lă cu s ta te le s t ră ine .

V e d e m dar, că v a m a e mare l e robine t al traficului in te rna ţ iona l . î n ţ e l e g e m pr in ea t axa , ce se pe rcepe la t recerea pes te o l inie de l imi tă a s u p r a mărfur i lor la impor t , expor t şi t rans i t . E p u r financiară sau fiscală, când are un i ­cul scop să aducă veni t s ta tului . E protec­ţionistă, c ând ocroteşte indus t r i a s t re ină şi prohibitivă c ând împedeeă tota l importul din s t r ă ină t a t e !

P r i n v a m a de retorsiune o ţ ea ră îşi r ă s -b u n ă dispoziţi i le v a m a l e nefavorabi le faţă de a l tă ţeară , în t imp ce p r in v a m a diferenţială favorisează o ţ ea ră faţă de al ta, aceleaşi m ă r ­furi t a x â n d u - l e în m o d diferit, m a i uşor , ori m a i a spru , conform terii de p roven ien ţă .

Gavr. Todică. (Va urma)

— Junimea Literară. — Săptămâna poliă şi culturală, — Convorbiri Literare. Memento.

* Nr. 28 „Colinde şi Cântece de stea" de 1

Cristu Negooscu l—'20 Din Biblioteca pentru ponor a Casei şcolelor.

1. Povestiri din Halima cartea I. L'50 2. „ _ „ „_ II. U 3. Povestiri de petrecere şi de folos de \

M. Sadoveanu +40 Se află de vânzare la principalele iilŞrii

din capitală şi provincie. Metodica gramat ice i , ar i tmet icei şi geome­

triei , luc ra re pen t ru normal i ş t i , învă­ţă tor i şi ins t i tu tor i (-

Rosetti D. I i , Razna, note din călătorie, cu o scrisoare de N. Iorga ; -

Sadoveanu M., Un instigator 15 Culea D . Sp . î n v ă ţ ă m â n t u l despre natură

în şcoala p r i m a r ă 31 Curs de pedagogie teoret ică şi pract ică de

Gfibr. C o m p a y r e Car ly le T h . Munca, S incer i ta te , Tăcere , pa­

gini a lese —i I. S t a n c a : Şcoala r o m â n ă şi învăţă torul ro­

m â n din U n g a r i a în l u m i n ă adevăra tă 1-Collodi C. Păţaniile lui Ţăndărică (Pove- ;

stea unei păpuşi de lemn) trad. de j A. Buzescu |.5(

Princesa Elena de lîacovitza. Furiile amo- i rului ' i'20

Nr. 21 „Cântece voiniceşti şi ostăşeşti" j de C. Răduîeseu Codin St. Tuţescu şi S. Kirileanu -ţ-'2C

Nr. 24 ,,Din legendele neamului (le Ho-henzollern" de St. Iosif

Nr. 25 „Fior; şi poveşti" de Ion Dra-goslav ~'2t

Nr. 26 „Din Bucovina* de altă dată" de Ion Grămadă ~'2i

Nr. 27 „Românii de peste Carpaţi" de I. Slavici -'2

Metodica Is tor iei şi Geografiei de Gh. N. Costescu 1'~

Metodica l imbii r omâneş t i de L u p u — A n -tonescu—Nicolescu şi Ciocârlie 5'-Cărţile acestea se găsesc de vânzare şi

Librăria Diecezană. Arád, Deák Ferenez 33,

POŞTA REDACŢIEI

Simeon Călugăr. Unul din acele păcate sa consumat şi a fo»t biruit. Celelalte sunt mărunte,

G. D . în Bujor. Se cuvine ca acelaş ziar ti* facă rectificările cuvenite. Din toate puncteled-tale reţinem pe acela care cuprinde participarea d-ta la sărbătoarea „patriotică" din 15 martie. Chiar dacă ai fost numai spectator, nu înţelegem ce a-veai să cauţi. Curiozitatea asta s'o aibă numai şco­larii d-taie, cari nu au răspundere faţă de popor.

Reglementarea comerciului interna­tional.

Statele pot avea m a r e influenţă asupra co­merc iu lu i in te rna ţ iona l , dupăcum îl lasă să se desvolte liber, ori îl r e s t r â n g pentru a apăra produc ţ iunea in te rnă . Astfel se naşte liberul schimb şi protecţionismul. I n pro tec ţ ion ism sta­tul poa te ocroti unele p roduse in te rne în două modur i .

a) împ iedecând impor tu l aceloraşi p roduc te pr in t axe vamale urcate ( vamă protecţ ionis tă , p roh ib i t ivă ) ;

b) a co rdând premii p en t ru expor ta rea în s t ră ină ta te a aceloraşi art icole (Premii de ex­por t ) .

Aderen ţ i i comerciului liber afirmă că li­ber t a t ea a s igu ră d iv iz iunea producţ iune i şi sa­t isfacerea cea m a i favorabi lă a t rebuinţe lor . Ea promovează contactul, asociarea in te rna ţ iona lă , a şa de p re ţ ioasă din punct de vedere al p rog re ­sului cul tural .

Laturea slabă a acestei teorii este, că ea socoteşte economia drept o unitate abstractă, omogenă. N u ia în cons iderare că s ch imbu l in te rna ţ iona l e condi ţ ionat de vieaţa economică par ţ ia lă a fiecărui stat. Nici nu ar fi just, ca locuitorii unei ţări plătind grele impozite de c o n s u m (aşa numitele impozite indirecte) pen­t ru toate mărfuri le produse în ţară, aceleaşi măr­furi să fie scutite de sarcini, dacă se impor tează din alte ţări.

I n loc de s ch imbu l absolut liber e mai ra ţ ional deci p ro tec ţ ion ismul susţinut în limitele sarcinilor, ce le octroiază fiecare stat asupra produse lor interne. Şi e mai just. Tocmai de aceea, p ro tec ţ ion ismul îl adop tă şi-1 aplică cele mai multe s tate:

1°. Prin legi vamale, însoţ i te de ord ina-ţ iuni minis te r ia le , cari plecând din câteva prin­cipii conducă toare de t e rmină în anumit sens im­por tu l , t r ans i tu l şi expor tu l , p rescr iu p rocedeu-rile de v a m ă ;

2° p r in tarife vamale, în cari se înş i ră s i s temat ic mărfur i le libere şi cele supuse taxei vamale; se arată mărimea taxei, ce este a se

percepe la t r an spo r tu l pes te f runtar ie , fie după valoarea (ad valorem) mărfuri lor , fie d u p ă greutatea lor. Tariful v a m a l e autonom, când se s ta toreş te conform t rebu in ţe lor ţări i şi con­venţional când se s ta toreş te p r in învoia lă cu s ta te le s t ră ine .

V e d e m dar, că v a m a e mare l e robine t al traficului in te rna ţ iona l . î n ţ e l e g e m pr in ea t axa , ce se pe rcepe la t recerea pes te o l inie de l imi tă a s u p r a mărfur i lor la impor t , expor t şi t rans i t . E p u r financiară sau fiscală, când are un i ­cul scop să aducă veni t s ta tului . E protec­ţionistă, c ând ocroteşte indus t r i a s t re ină şi prohibitivă c ând împedeeă tota l importul din s t r ă ină t a t e !

P r i n v a m a de retorsiune o ţ ea ră îşi r ă s -b u n ă dispoziţi i le v a m a l e nefavorabi le faţă de a l tă ţeară , în t imp ce p r in v a m a diferenţială favorisează o ţ ea ră faţă de al ta, aceleaşi m ă r ­furi t a x â n d u - l e în m o d diferit, m a i uşor , ori m a i a spru , conform terii de p roven ien ţă .

Gavr. Todică. (Va urma)

— Junimea Literară. — Săptămâna poliă şi culturală, — Convorbiri Literare. Memento.

* Nr. 28 „Colinde şi Cântece de stea" de 1

Cristu Negooscu l—'20 Din Biblioteca pentru ponor a Casei şcolelor.

1. Povestiri din Halima cartea I. L'50 2. „ _ „ „_ II. U 3. Povestiri de petrecere şi de folos de \

M. Sadoveanu +40 Se află de vânzare la principalele iilŞrii

din capitală şi provincie. Metodica gramat ice i , ar i tmet icei şi geome­

triei , luc ra re pen t ru normal i ş t i , învă­ţă tor i şi ins t i tu tor i (-

Rosetti D. I i , Razna, note din călătorie, cu o scrisoare de N. Iorga ; -

Sadoveanu M., Un instigator 15 Culea D . Sp . î n v ă ţ ă m â n t u l despre natură

în şcoala p r i m a r ă 31 Curs de pedagogie teoret ică şi pract ică de

Gfibr. C o m p a y r e Car ly le T h . Munca, S incer i ta te , Tăcere , pa­

gini a lese —i I. S t a n c a : Şcoala r o m â n ă şi învăţă torul ro­

m â n din U n g a r i a în l u m i n ă adevăra tă 1-Collodi C. Păţaniile lui Ţăndărică (Pove- ;

stea unei păpuşi de lemn) trad. de j A. Buzescu |.5(

Princesa Elena de lîacovitza. Furiile amo- i rului ' i'20

Nr. 21 „Cântece voiniceşti şi ostăşeşti" j de C. Răduîeseu Codin St. Tuţescu şi S. Kirileanu -ţ-'2C

Nr. 24 ,,Din legendele neamului (le Ho-henzollern" de St. Iosif

Nr. 25 „Fior; şi poveşti" de Ion Dra-goslav ~'2t

Nr. 26 „Din Bucovina* de altă dată" de Ion Grămadă ~'2i

Nr. 27 „Românii de peste Carpaţi" de I. Slavici -'2

Metodica Is tor iei şi Geografiei de Gh. N. Costescu 1'~

Metodica l imbii r omâneş t i de L u p u — A n -tonescu—Nicolescu şi Ciocârlie 5'-Cărţile acestea se găsesc de vânzare şi

Librăria Diecezană. Arád, Deák Ferenez 33,

POŞTA REDACŢIEI

Simeon Călugăr. Unul din acele păcate sa consumat şi a fo»t biruit. Celelalte sunt mărunte,

G. D . în Bujor. Se cuvine ca acelaş ziar ti* facă rectificările cuvenite. Din toate puncteled-tale reţinem pe acela care cuprinde participarea d-ta la sărbătoarea „patriotică" din 15 martie. Chiar dacă ai fost numai spectator, nu înţelegem ce a-veai să cauţi. Curiozitatea asta s'o aibă numai şco­larii d-taie, cari nu au răspundere faţă de popor.

Reglementarea comerciului interna­tional.

Statele pot avea m a r e influenţă asupra co­merc iu lu i in te rna ţ iona l , dupăcum îl lasă să se desvolte liber, ori îl r e s t r â n g pentru a apăra produc ţ iunea in te rnă . Astfel se naşte liberul schimb şi protecţionismul. I n pro tec ţ ion ism sta­tul poa te ocroti unele p roduse in te rne în două modur i .

a) împ iedecând impor tu l aceloraşi p roduc te pr in t axe vamale urcate ( vamă protecţ ionis tă , p roh ib i t ivă ) ;

b) a co rdând premii p en t ru expor ta rea în s t ră ină ta te a aceloraşi art icole (Premii de ex­por t ) .

Aderen ţ i i comerciului liber afirmă că li­ber t a t ea a s igu ră d iv iz iunea producţ iune i şi sa­t isfacerea cea m a i favorabi lă a t rebuinţe lor . Ea promovează contactul, asociarea in te rna ţ iona lă , a şa de p re ţ ioasă din punct de vedere al p rog re ­sului cul tural .

Laturea slabă a acestei teorii este, că ea socoteşte economia drept o unitate abstractă, omogenă. N u ia în cons iderare că s ch imbu l in te rna ţ iona l e condi ţ ionat de vieaţa economică par ţ ia lă a fiecărui stat. Nici nu ar fi just, ca locuitorii unei ţări plătind grele impozite de c o n s u m (aşa numitele impozite indirecte) pen­t ru toate mărfuri le produse în ţară, aceleaşi măr­furi să fie scutite de sarcini, dacă se impor tează din alte ţări.

I n loc de s ch imbu l absolut liber e mai ra ţ ional deci p ro tec ţ ion ismul susţinut în limitele sarcinilor, ce le octroiază fiecare stat asupra produse lor interne. Şi e mai just. Tocmai de aceea, p ro tec ţ ion ismul îl adop tă şi-1 aplică cele mai multe s tate:

1°. Prin legi vamale, însoţ i te de ord ina-ţ iuni minis te r ia le , cari plecând din câteva prin­cipii conducă toare de t e rmină în anumit sens im­por tu l , t r ans i tu l şi expor tu l , p rescr iu p rocedeu-rile de v a m ă ;

2° p r in tarife vamale, în cari se înş i ră s i s temat ic mărfur i le libere şi cele supuse taxei vamale; se arată mărimea taxei, ce este a se

Teatrul Apol lo . Azi, miercuri, teatrul Apollo va prezenta următorul program senzaţional:

1. Dresda (vedere). — 2. E foarte jaluz! (co­medie). — 3. Şarpe viclean! (dramă senzaţională în 2 acte. Filmul e de 1500 m.) — 4. Pacientul prefăcut (amuzant).

Preţurile locurilor: Lojă. de persoană 1 cor. Loc rezervat 1 cor. — Locul I, 80 fii. — Locul 11, 60 fii. — Locul III, 40 fii. — Locul IV, 20 fii. —

Orhestră proprie. — Garderobă. începutul repezntaţiilor d. a. dela orele 5

şi jum.—11 noaptea.

— Junimea Literară. — Săptămâna poliă şi culturală, — Convorbiri Literare. Memento.

* Nr. 28 „Colinde şi Cântece de stea" de 1

Cristu Negooscu l—'20 Din Biblioteca pentru ponor a Casei şcolelor.

1. Povestiri din Halima cartea I. L'50 2. „ _ „ „_ II. U 3. Povestiri de petrecere şi de folos de \

M. Sadoveanu +40 Se află de vânzare la principalele iilŞrii

din capitală şi provincie. Metodica gramat ice i , ar i tmet icei şi geome­

triei , luc ra re pen t ru normal i ş t i , învă­ţă tor i şi ins t i tu tor i (-

Rosetti D. I i , Razna, note din călătorie, cu o scrisoare de N. Iorga ; -

Sadoveanu M., Un instigator 15 Culea D . Sp . î n v ă ţ ă m â n t u l despre natură

în şcoala p r i m a r ă 31 Curs de pedagogie teoret ică şi pract ică de

Gfibr. C o m p a y r e Car ly le T h . Munca, S incer i ta te , Tăcere , pa­

gini a lese —i I. S t a n c a : Şcoala r o m â n ă şi învăţă torul ro­

m â n din U n g a r i a în l u m i n ă adevăra tă 1-Collodi C. Păţaniile lui Ţăndărică (Pove- ;

stea unei păpuşi de lemn) trad. de j A. Buzescu |.5(

Princesa Elena de lîacovitza. Furiile amo- i rului ' i'20

Nr. 21 „Cântece voiniceşti şi ostăşeşti" j de C. Răduîeseu Codin St. Tuţescu şi S. Kirileanu -ţ-'2C

Nr. 24 ,,Din legendele neamului (le Ho-henzollern" de St. Iosif

Nr. 25 „Fior; şi poveşti" de Ion Dra-goslav ~'2t

Nr. 26 „Din Bucovina* de altă dată" de Ion Grămadă ~'2i

Nr. 27 „Românii de peste Carpaţi" de I. Slavici -'2

Metodica Is tor iei şi Geografiei de Gh. N. Costescu 1'~

Metodica l imbii r omâneş t i de L u p u — A n -tonescu—Nicolescu şi Ciocârlie 5'-Cărţile acestea se găsesc de vânzare şi

Librăria Diecezană. Arád, Deák Ferenez 33,

POŞTA REDACŢIEI

Simeon Călugăr. Unul din acele păcate sa consumat şi a fo»t biruit. Celelalte sunt mărunte,

G. D . în Bujor. Se cuvine ca acelaş ziar ti* facă rectificările cuvenite. Din toate puncteled-tale reţinem pe acela care cuprinde participarea d-ta la sărbătoarea „patriotică" din 15 martie. Chiar dacă ai fost numai spectator, nu înţelegem ce a-veai să cauţi. Curiozitatea asta s'o aibă numai şco­larii d-taie, cari nu au răspundere faţă de popor.

Reglementarea comerciului interna­tional.

Statele pot avea m a r e influenţă asupra co­merc iu lu i in te rna ţ iona l , dupăcum îl lasă să se desvolte liber, ori îl r e s t r â n g pentru a apăra produc ţ iunea in te rnă . Astfel se naşte liberul schimb şi protecţionismul. I n pro tec ţ ion ism sta­tul poa te ocroti unele p roduse in te rne în două modur i .

a) împ iedecând impor tu l aceloraşi p roduc te pr in t axe vamale urcate ( vamă protecţ ionis tă , p roh ib i t ivă ) ;

b) a co rdând premii p en t ru expor ta rea în s t ră ină ta te a aceloraşi art icole (Premii de ex­por t ) .

Aderen ţ i i comerciului liber afirmă că li­ber t a t ea a s igu ră d iv iz iunea producţ iune i şi sa­t isfacerea cea m a i favorabi lă a t rebuinţe lor . Ea promovează contactul, asociarea in te rna ţ iona lă , a şa de p re ţ ioasă din punct de vedere al p rog re ­sului cul tural .

Laturea slabă a acestei teorii este, că ea socoteşte economia drept o unitate abstractă, omogenă. N u ia în cons iderare că s ch imbu l in te rna ţ iona l e condi ţ ionat de vieaţa economică par ţ ia lă a fiecărui stat. Nici nu ar fi just, ca locuitorii unei ţări plătind grele impozite de c o n s u m (aşa numitele impozite indirecte) pen­t ru toate mărfuri le produse în ţară, aceleaşi măr­furi să fie scutite de sarcini, dacă se impor tează din alte ţări.

I n loc de s ch imbu l absolut liber e mai ra ţ ional deci p ro tec ţ ion ismul susţinut în limitele sarcinilor, ce le octroiază fiecare stat asupra produse lor interne. Şi e mai just. Tocmai de aceea, p ro tec ţ ion ismul îl adop tă şi-1 aplică cele mai multe s tate:

1°. Prin legi vamale, însoţ i te de ord ina-ţ iuni minis te r ia le , cari plecând din câteva prin­cipii conducă toare de t e rmină în anumit sens im­por tu l , t r ans i tu l şi expor tu l , p rescr iu p rocedeu-rile de v a m ă ;

2° p r in tarife vamale, în cari se înş i ră s i s temat ic mărfur i le libere şi cele supuse taxei vamale; se arată mărimea taxei, ce este a se

Bibliografie — x —

Au apărut:

— „Noua Revistă Română" cu sumarul: Noutăţ i : Fondul Caragiale. — Legea d-lui Arion şi Memoriul universităţii din 1907. — Criza din Ungaria. Cestiuni actuale. Dr. C. I. Istrat i : Ciocoii noştri. Cestiuni sociale. N. A. Grodescul, fost vice­preşedinte în prima Dumă: Adevăraul şi falsul naţionalism. Cronica dramatică. Fl. Simionescu: Hamlet (După comentariile lui Tommasso Salvini.) Literatură. Castor & Polux: Romanţă (versuri). I. Chiru-Nanov: In preajma Ceahlăului: Cetatea Neam­ţului (cu trei ilustraţii). Discuţii. Dr. I. Duscian: Campanie de răsturare, sau campanie de asanare ? însemnări: „Poezia Psalmilor". — Ai doilea Ham­let, — Centre studenţeşti. — „Ultima oră". Re­vista revistelor: Revista ştiinţifică „V. Adamachi* 1.

— Junimea Literară. — Săptămâna poliă şi culturală, — Convorbiri Literare. Memento.

* Nr. 28 „Colinde şi Cântece de stea" de 1

Cristu Negooscu l—'20 Din Biblioteca pentru ponor a Casei şcolelor.

1. Povestiri din Halima cartea I. L'50 2. „ _ „ „_ II. U 3. Povestiri de petrecere şi de folos de \

M. Sadoveanu +40 Se află de vânzare la principalele iilŞrii

din capitală şi provincie. Metodica gramat ice i , ar i tmet icei şi geome­

triei , luc ra re pen t ru normal i ş t i , învă­ţă tor i şi ins t i tu tor i (-

Rosetti D. I i , Razna, note din călătorie, cu o scrisoare de N. Iorga ; -

Sadoveanu M., Un instigator 15 Culea D . Sp . î n v ă ţ ă m â n t u l despre natură

în şcoala p r i m a r ă 31 Curs de pedagogie teoret ică şi pract ică de

Gfibr. C o m p a y r e Car ly le T h . Munca, S incer i ta te , Tăcere , pa­

gini a lese —i I. S t a n c a : Şcoala r o m â n ă şi învăţă torul ro­

m â n din U n g a r i a în l u m i n ă adevăra tă 1-Collodi C. Păţaniile lui Ţăndărică (Pove- ;

stea unei păpuşi de lemn) trad. de j A. Buzescu |.5(

Princesa Elena de lîacovitza. Furiile amo- i rului ' i'20

Nr. 21 „Cântece voiniceşti şi ostăşeşti" j de C. Răduîeseu Codin St. Tuţescu şi S. Kirileanu -ţ-'2C

Nr. 24 ,,Din legendele neamului (le Ho-henzollern" de St. Iosif

Nr. 25 „Fior; şi poveşti" de Ion Dra-goslav ~'2t

Nr. 26 „Din Bucovina* de altă dată" de Ion Grămadă ~'2i

Nr. 27 „Românii de peste Carpaţi" de I. Slavici -'2

Metodica Is tor iei şi Geografiei de Gh. N. Costescu 1'~

Metodica l imbii r omâneş t i de L u p u — A n -tonescu—Nicolescu şi Ciocârlie 5'-Cărţile acestea se găsesc de vânzare şi

Librăria Diecezană. Arád, Deák Ferenez 33,

POŞTA REDACŢIEI

Simeon Călugăr. Unul din acele păcate sa consumat şi a fo»t biruit. Celelalte sunt mărunte,

G. D . în Bujor. Se cuvine ca acelaş ziar ti* facă rectificările cuvenite. Din toate puncteled-tale reţinem pe acela care cuprinde participarea d-ta la sărbătoarea „patriotică" din 15 martie. Chiar dacă ai fost numai spectator, nu înţelegem ce a-veai să cauţi. Curiozitatea asta s'o aibă numai şco­larii d-taie, cari nu au răspundere faţă de popor.

Reglementarea comerciului interna­tional.

Statele pot avea m a r e influenţă asupra co­merc iu lu i in te rna ţ iona l , dupăcum îl lasă să se desvolte liber, ori îl r e s t r â n g pentru a apăra produc ţ iunea in te rnă . Astfel se naşte liberul schimb şi protecţionismul. I n pro tec ţ ion ism sta­tul poa te ocroti unele p roduse in te rne în două modur i .

a) împ iedecând impor tu l aceloraşi p roduc te pr in t axe vamale urcate ( vamă protecţ ionis tă , p roh ib i t ivă ) ;

b) a co rdând premii p en t ru expor ta rea în s t ră ină ta te a aceloraşi art icole (Premii de ex­por t ) .

Aderen ţ i i comerciului liber afirmă că li­ber t a t ea a s igu ră d iv iz iunea producţ iune i şi sa­t isfacerea cea m a i favorabi lă a t rebuinţe lor . Ea promovează contactul, asociarea in te rna ţ iona lă , a şa de p re ţ ioasă din punct de vedere al p rog re ­sului cul tural .

Laturea slabă a acestei teorii este, că ea socoteşte economia drept o unitate abstractă, omogenă. N u ia în cons iderare că s ch imbu l in te rna ţ iona l e condi ţ ionat de vieaţa economică par ţ ia lă a fiecărui stat. Nici nu ar fi just, ca locuitorii unei ţări plătind grele impozite de c o n s u m (aşa numitele impozite indirecte) pen­t ru toate mărfuri le produse în ţară, aceleaşi măr­furi să fie scutite de sarcini, dacă se impor tează din alte ţări.

I n loc de s ch imbu l absolut liber e mai ra ţ ional deci p ro tec ţ ion ismul susţinut în limitele sarcinilor, ce le octroiază fiecare stat asupra produse lor interne. Şi e mai just. Tocmai de aceea, p ro tec ţ ion ismul îl adop tă şi-1 aplică cele mai multe s tate:

1°. Prin legi vamale, însoţ i te de ord ina-ţ iuni minis te r ia le , cari plecând din câteva prin­cipii conducă toare de t e rmină în anumit sens im­por tu l , t r ans i tu l şi expor tu l , p rescr iu p rocedeu-rile de v a m ă ;

2° p r in tarife vamale, în cari se înş i ră s i s temat ic mărfur i le libere şi cele supuse taxei vamale; se arată mărimea taxei, ce este a se

Bibliografie — x —

Au apărut:

— „Noua Revistă Română" cu sumarul: Noutăţ i : Fondul Caragiale. — Legea d-lui Arion şi Memoriul universităţii din 1907. — Criza din Ungaria. Cestiuni actuale. Dr. C. I. Istrat i : Ciocoii noştri. Cestiuni sociale. N. A. Grodescul, fost vice­preşedinte în prima Dumă: Adevăraul şi falsul naţionalism. Cronica dramatică. Fl. Simionescu: Hamlet (După comentariile lui Tommasso Salvini.) Literatură. Castor & Polux: Romanţă (versuri). I. Chiru-Nanov: In preajma Ceahlăului: Cetatea Neam­ţului (cu trei ilustraţii). Discuţii. Dr. I. Duscian: Campanie de răsturare, sau campanie de asanare ? însemnări: „Poezia Psalmilor". — Ai doilea Ham­let, — Centre studenţeşti. — „Ultima oră". Re­vista revistelor: Revista ştiinţifică „V. Adamachi* 1. Redactor responsabil : Atiinasiu Halmăgian.

fie stăpânul locului, de era gros, de avea băieţi ori vreo jumătate de duzină de fete cu sunetul gla­sului argintiu al râsul de femei; unele cu ochii negri, altele cu ochii albaştri, dar cea mai tînără, de sigur, o frumuseţe, şi dacă el, el însuşi era un om vesel, ori dacă, din întâmplare, era posomorit ca sfârşitul lui septemvrie; de căuta mereu în ca­lendar, şi vorbia despre nutreţuri, despre orzuri şi despre secări, în cercul t ineretului vioiu, care gân­deşte în mod firesc la subiecte mai puţin plicti­sitoare.

Astăzi străbat cu adâncă indiferenţă toate satele recunoscute, şi privesc rece la înfăţişarea lor tr istă şi mizerabilă; ochii mei nu se mai opresc la asemenea obiecte, nimic caraghios nu mă mai face să zâmbesc; ceea ce altă dată provoca la mine de odată o puternică isbucnire de râs sănătos, şi o fericită animaţie în mişcări, trece acuma nezărit prin faţa ochilor mei, iar gura mea. imobilă de răceală, nu mai găseşte nimic de zis despre acea­stă privelişte, care avea atunci secretul să mă ră­pească în extaz. 0 t inereţa mea! o frumoasa mea nevinovăţie!

In vreme ce Cicikof, desobişnuit de a rîde, şi el, fiindcă se apropia de vârsta mea, rîdea totuş un rîs stăpânit, un unic rîs întretăiat, dar stărui­tor, cu ocazia poreclei pitoreşti şi vfguroase

aplicate domnului Pluşkin de cătră ţăranii din împrejurimi, el nu observase că intra într 'un sat mare alcătuit dintr 'un număr considerabil de colibe despărţite unele de altele cu cincizeci de paşi. şi. din distanţă în distanţă, de uliţe şi ulicioare.

Dar, în curând sgomotul şi grozavele scutu-rături provenind dela tropotul cailor pe un vechiu pod de bârne, faţă de care pavagiul de cremene al oraşelor era domol ca faţa mesei unui biliard, îl silea să se deştepte din plăcuta lui visare. Aceste bârne, aşezate ca clapele unui pian, se ridicau, că­deau, săltau la dreapta şi la stânga, iar trecătorul care nu lua seama, căpăta ori o vânătae la ceafă, ori un cucui în frunte, ba i-se întâmpla adesea să-şi muşte crud cu propriul săi dinţi finul vârf al limbei.

El observă că colibele satului acestuia aveau, fără excepţie, un acelaş aer de o extremă vechime. Bârnele, din care erau făcute, în mod exclusiv, păreţii erau închişi şi mâncaţi de cari; multe aco­perişuri sămănau cu un grătar, şi nu rămânea pe unele din ele decât laţul din vârf şi nu mai ră­mâneau decât câteva grinzi susţinute de câţiva căpriori prăpădiţi, era ca pieptul unui schelet omenesc.

Ai fi zis că stăpânii înşişi au ridicat scân­durile acoperişului, gândind cu dreptate, că în

vreme de ploaie, nu-i un adăpost bun o colibă dă­răpănată, iar pe t imp frumos n'ai de ce să te temi de ploaie. Fereştile colibilor erau fără gea­muri ; unsle erau astupate cu tdrenţe. Balcoanele, acoperite de marginea acoperişeior. cari se povâr-niau în coconare eşite (balcoane făcute, la colibe ruseşti!), se strâmbaseră dela sine şi se înegriseră până într 'a tât că nu mai aveau nimic pitoresc, nici cbiar ca ruine.

In dosul colibelor, se întindeau în multe lo­curi şiruri de mori de grâu uriaşe. în mod vădi vechi acuma şi a căror coloare seamănă cu nişte cărămidă veche rău arsă; şi morile acestea păreai a avea conştiinţă de valoarea lor, căci se încunjn-rau ele înşile, ca spre a se apăra de apropiarea lor de un gard de scai şi de ierburi înalte. Grâul, după toată aparinţa era proprietatea boierului.

In dosul morilor şi al colibelor, vizibile din când în când. se ridicau, se desemnau, fngiau şi dispăreau în atmosferă, când la dreapta, când la stânga, pe măsură ce brişcă înainta în simosităţile drumului, două biserici de sat. foarte apropiate una de alta. una de lemn şi în ruină, alta de piatra, văruită cu galben odinioară, plină de mu-cegaiu şi primejdios de crepată.

(Va urina).

Nr. 60—1912. R O M A N U L Pag. 11

dela „Bihoreana" si „Albina" cu d rep t de opţiune sunt de vândut . Adresa la Admi­

nis t ra ţ ie .

Caut

un candidat de a d v o c a t Or. Ştefan Rozvány

advocat, Marosillye.

„AJUTORUL" — societate pe acţii în Şeica-mare.

Concurs. „AJUTORUL" institut de credit şi eco­

nomii societate po acţii în Şeica-mare, publică concurs pentru un f u n c ţ i o n a r pentru filiala Mediaş sau centrală,

Dela recurenţi se rccere să fie absolvenţi ai unei şeoale comerciale şi să cunoască limba maghiară şi germană, — trimiţânduşi documen­tele până in 10 Aprilie st. n. a. c. indicând şi pretcasiunile de salar.

Alesul dacă va corespunde după un servici de uti an, va fi denumit funcţionar cu drept de pensiune.

Postul e de-a se ocupa îndată după alegere. Ş e i c a - m a r e , 16 Martie 1912.

D i r e c ţ i u n e a .

Caut

pentru î n g r i j i r e a c a s e i şi a celor două fetiţe ale mele (una de 10, alta de 6 ani) o femeii; inteligentă, mai în etate.

A se adresa la Adrian P. Deseacu, protopresbiter în Vaskón.

U n c a n d i d a t de a d v o c a t află apl icare m o m e n t a n ă la

Dr. Desitîeriu Fiilepp, advocat

H u n e d o a r a — V a j d a h u n y a d .

Dr. Silviu Pâscutiu şi-a deschis

cancelarie advocatială 9

ÎU B o i ' O Ş I N E I L ( casa ing ineru lu i B u r c h a r d ) .

Se caută

u n c a n d i d a t de a d v o c a t cu praxă ori fără praxă pe lângă condiţii favo­rabile. A se adresa Administraţiei „Românului".

„LUNCANA" Institut financiar, societate pe acţii în Marghita.

Concurs. Pentru oeupiivei postului de o o n t a b i l la

.,Luncau<i", institui l'-ianciar, societate pe acţii în Marghita (corn. Bihor), se escrie concurs cu terminul de 15 Aprile n. a. c , pe lângă urmă­toarele condiţii:

1. Reflectanţii au să dovedească, că sunt absolvenţi ai vr'unei scoale comerciale şi că au praxă de bancă şi purtare morală exemplară.

2. Salar pe întâiul an 1200 cor. şi tan­tiemă statutară.

3. După anul de probă cel ales, dacă va corespunde, va fi definitivat.

4. Postul trebuie ocupat imediat după alegere.

Marghita, la 15 Martie, 1912. D i r e c ţ i u n e a .

Cau t

u n c a n d i d a t de a d v o c a t cu praxă şi condi ţ iuui favorabile

Dr. Aurel Nyilván, advocat . Somcuta-mare .

De închiriat o locali tate luminoasă, sănătoasă şi fru­moasă pentru birou oii pen t ru atelier. La j u m ă t a t e etajul se află 2 săli mar i .

Explicări dă Hoffmuim Sándor

Arad, (Edificiul tea t ru lu i ) .

BINETH IGNACZ ÁRAD, Szabadság-tér nr. 15.

Atrag a t e n ţ i u n e a on. public şi recomand magazinul m e u bogat asortat cu to t felul de pielării din patr ie şi s t r ă ină ta t e . Comandele din provinţă se execu tă prompt şi conşti inţios. P regă tesc păr ţ i supe­r ioare moderne pen t ru ghete .

Telefon nr. 828.

I I r

f a b r i c a n t de : m a ş i n i :

I I

M A X I M I. 1717ZJCU A R A D , Strada Fábián László n-rul 5—6. Telefon nr. eos.

Schimbarea locomobilelor de treerat, să umble singure, o efeptuesc în preţuri moderate, după sistemele cele mai prac­tice şi cunoscute cu lanţ, cu roate şi cu

transmission.

I I

Totfelul de maşini pentru agricultori, precum: pluguri, grape, maşini de semănat, de tăiat nutreţ, de secerat, băţoase complete de treerat cu aburi; Motor de oleiu brut sau cu benzină. Mai departe instalez totfelul de mori cu abur, motoare sau mori de apă, joagăre sau ferestreu, ţiglărie şi alte stabilimente mechanice-tclmice după cele mai noui si mai moderne şi bine recunoscute sisteme. Á se adresa la firma M A X I M : I . V U L C U Arad, strada Fábián László, (lângă gara mare). : : :

Se caută o maşină de 1 0 ori de 12 puteri de cai spre cumpărare.

i . 12 R O M A N o r. Nr 6 0 — îtf 12.

Norn p ie se m u z i c a l e de T i b e r i u B r e d i c e a n u !

„LA ŞEZĂTOARE" I c o a n ă d i n . p o p o p ( u n . a c t o u u n p r e l u d i u )

Text de C. S a n d u - A l d e a ş i I . B o r c i a .

Licitaţie concesionată

•Preludiu şi cor. 1. Doina lui Sorin. 2. Mândruţă cu ochii verzi 3. Cântec din bătrâni. 4. A lui Moş Marin

C U P R I N S U L :

Nr. 5. Melodrama. „ 6. Cântecul Ilenei. ,, 7. De masă. ,, 8. S enă.

Nr.

Partitura pentru canto şi piano cor. 8 (fr. 10)

9. Cântec haiducesc. 9. a) Solo de fluier.

10. Brâu. 11. Duet. 12. învârtită şi cor.

Doine şi cântece româneşti. Caietul I. (ed. II).

Foaie verde, foi de nuc. Cântă puiul cucului. Bădişor depărtişor. Spune mândr'adevărat. Vai, bădiţă, dragi ne-avem. •Cine m'aude cântând. Bade, zău, o fi. păcat. Bagă, Doamne, luna 'n nor.

Caietul III. Păsărică mută-ţi cuibul. Leagănă-te frunzuliţă. Turturea din valea sacă. Ardemite-ai codru des. Ce vii, bade, târzior. Tu te duci, bade, sărace. Foaie verde, foaie lată. Pe unde umblă doru'.

(Canto şi piano). Caietul II. (ed. II).

Şti tu, bade, ce mi-ai spus. Vino, bade, iar acasă. Năcăjit, ca mine, nu-i. După ochi ca murele. Floare fui, floare trecui. Cântec haiducesc. Trageţi voi boi! Cine n'are dor pe vale.

Caietul IV. De sub flori mă legănai. Foaie verde, pup de crin. Sus în vârful dealului. Mândro, de dragostea noastră. Când treci bade pe la noi. Frunză verde, frunzuliţă. Auzi mândro, cucu-ţi cântă. S'a dus cucul de p'aici.

Caietul I. ;ojana. iărica. eleana (ca 'n Banat) 1. picior I. [eleana I. u I. a. eleana (ca 'n Banat) II

•a. ârtita III. u V.

Jocuri româneşti. (Piano solo). Caietul II.

Ardeleana (ca 'n Banat) III. Ardeleana II. Pe picior II. Ţarina, învârtită I. De doi. Ardeleana III. Brâu II.

Caietul IV. Pe picior IV. Din Maramurăş.

Caietul III. Brâu III. Haţegana. Ardeleana (ca 'n Banat) IV. învârtită II. Pe picior III. Ardeleana (Abrudcana) IV. Ardeleana (ca 'n Bănat, V. Brâu IV.

Ardeleana V. Danţu. Ardeleana (ca 'n Bănat) VI.

Preţul unui caiet cor. 4"— (fr. 5). Preludiu şi Hora din „Serata etnografică", pentru piano ed. II. Rândunica, vals, pentru piano, ed. II. Viorele, vals, pentru piano, ed. II. Aurora, vals, pentru piano.

Preţul k cor. 2 - (fr. 2\50). Quadrille pe motive româneşti — cor. 2'— (fr. 2*50). Hora (cis moli) — cor. T50 (fr. 2).

De vânzare la: „Librăria Diecezană" Arad. Deposit general la : Librăria Arhidiecezană Sibiiu (Nagyszeben).

GHEORGHE CIOROGARIU MAESTRU TÂMPLAR.

L U G O J , STRADA ATANASIOViCI No, 10, (Casa proprie).

îş i recomandă .itelierul bine asor ta t cu mater ia le usca te , î n t r ep r inde şi execu tă tot felul de lucrări apa r ţ ină to r acestei b ranşe , a rau j.i mente in te rne şi lucru pentru edificii ori unde , şi în ori ce stil, cu : : : preţur i modera te . : : :

A A A A A A A A A A A A A Sunt recunoscute de calitatea cea mai bună

• G H E T E L E • pentru domni, doamne şi copii, pregă­tite în atelierul propriu s i „Asociaţiei călţunarilor aradani", şi se pot procura : : cu preţurile cele mai moderate. : :

Director: IUSTIN OLARiU.

A R A D , Szabadság-tér nr. 14. (Filiale în PISKI şi CERMEIU).

T T T T T T T T T T T T T

CU •a

O I N

'5 S <u

de autorităţi

ARAD, (Palatul teatrtliii). Telefon nr. 10.

Vinde în cantităţi mari şi pe preţuri foarte re­duse articole de : :

calitate bună Cu bani gata va avea rara ocaziune a-şi procura orice p e pre­ţuri ce se vor stabili prin învoială obiec­

tele ce ar dori.

Săptămâna aceasta (lan­dele şi cordele ce au mai rămas.

Vânzarea nu va ţ inea decât scur t . t imp.

> ED

-«-» GO O A <o .

• O CU C BS O A 3

Calitate corespunzătoare ori cărui scop.

Şifonuri Schroll de toate calită­ţile, albituri pentru masă, má­saié şi şervete cu preţuri scăzute.

Pardesiu pentru dame 750—950 fl. Se găsesc de toate culorile.

Pelerine pentru fete începând dela 2-50 fl.

Rog priviţi galantarele mele.

g 5' 03

a re ORA

•O re S

O

•O re

% 23 metri pânză 6—650, 7—750. |

o. re

ITTI

Nr. 6 0 - 1 9 1 2 . R O M Á R U L Pag. 1 3

LENGYEL GÉZA tinichigiu (plehar) Urmaşul lui

Mártonfl Victor

Arad, piaţa Boros Béni nr, 2 . (Vis-â-vis cu moara Széchenyi.

Primeşte totfelul de lucrări în aceasta branşă la edificii şi ormamente, precum: turnuri, parcane ornate, fereşti pe coperişul caselor, vârful coperişelor, cazane de adu­nat apă etc. după cele mai complicate de­semne sau forme. Are depozit de totfelul de articoli de casă. Renovaţiile le execută

repede şi cu punctualitate. Preliminare de apese pun la dispoziţie • cu plăcere. _

CH • • • • C \

ESTVÉRE fabric.! de rolete, îngrădituri, site, : : rolete de otel si matrate : :

A RÂD, József föherceg-ut nrul 18. Fabrica: Kossuth-utca 4 5 .

Reconmnrîă în a ten ţ ia on. public tot­felul de lucrur i de branşe , cari se află în magazinul firmei, cu preţuri ieftine.

îngrădituri dela 30 fii. In sos metru • Catalog la dorinţă gratuit.

Telefon 557.

• • • • • • • %J

iNATIE STIGSINSKY zugrav şi văpsitor, negu-: storie de văpsele :

LUGOJ, P a l a t u l e v a n g e l i c - r e f o r m a t .

Telefon nr. 164. Telefon nr. 164.

! Nou atelier de măsărie! Am onoare a aduce la cunoş t in ţa on. public , că în

Arad, strada Wesselényi nr. i nii-am deschis um atelier de tâmplărie pentru zidiri şi mobile.

Primesc spre e fec tua re : lucrăr i p e n t r u zidiri, mo­bile, portale şi a r an j amen te de prăvăli i corespunzătoare pentru t impul prezent în execu ta re modernă , pe lângă preţurile cele mai modera te .

Cerând sprijinul on. public semnez cu toa t ă s t ima:

I0AN PAPP. masar de mobile şi zidiri. ARAD, strada Wesselényi nr. 1.

Credit p e ipoteca , p e cambi i şi p e n t r u ofi­

c i a n ţ i mi j l oce ş t e

S A N D O R ARAD, str. Weitzer János nr. 15.

Nr. telefonului 376 .

I

N o u ă p r ă v ă l i e

de pălării moderne pentru dame in Arad Am onoare a aduce la cunoştinţa bună-voitoare a m. st. doamne din loc şi pro­vincie, că mi-am deschis în edificiul „Cru­cea Albă" din Arad str. Deák Ferencz

= prăvălie de pă'ării moderne pentru dame = cu cele mai noui reviste pentru pălării moderne de dame. In urma experienţii fă­cute în patrie cât şi în străinătate mă aflu în plăcuta poziţie, de a putea oferi mult stim. cumpărători în orice timp cele mai elegante pălării şi pe lângă preţurile cele mai moderate. — — Pălării de doliu atât gata cât şi la comandă se pun îndată la dispoziţie. ! ! Rugându-mă pentru binevoitorul sprijin.

Cu toată st ima: A D É L L O V Ä S Y .

4 0 0 d e c o r a ţ i u n i ş i 36 p r e m i i de s t a t ,

4>

B

=

ss ©

Oi

s

•s Ci

85

«3

Motoare „OTTO" orginal,

Locomobile de benzin si Garnituri de trierat cu motoare complecte. Motoare de sine mişcătoare. Mo­toare de ulei brut şi gaz sugător

construeşte în cele mai bune condiţiuni

LANGEN & WOLF FABRICĂ DE MOTOARE.

F i l i a l » . : T i m i ş o a r a - I o s e f i n , S t a d a B o n n a z N o . 128.

Cereţi gratis cataloage şi preţuri curente!

Se caută reprezentanţi solizi!

63 M . CT

o 85

00 o

©

2 es

©

o Peste 106.500 bucăţi funcţionează in toată lumea!

Pag. 14. R O M Â N U L Nr. 60—1912.

GAAL JÓZSEF

măsar,

N a g y v á r a d , Csengeri utca 21.

Liferează cu pre ţ ieftin articole de roăsărie pen t ru biserici, scoale, farmacii, prăvălii şi birouri cu pre ţur i foarte ieftine. Trimite la dor inţă planul şi no ta cheltuelilor. — La comandă

mai mare scădere de preţ .

A N U N Ţ . Aduc la cunoş t in ţa foştilor mei muşter i i , on. public

şi t u tu ro r acelora, cari m ' a u cunoscut sub numele de SEE-LINGER M. ANDOR, că mi-am maghiar iza t numele de fa­milie în A R Á L I şi sub aceas tă nouă firmă am deschis o prăvălie de ciobotărie în s t rada Salacz nr . 1 în localităţile Rónay Jenő , dela care am c u m p ă r a t depozitul şi atel ierul . Noua prăvălie am reînoit-o cu marfă indigenă, amer icană şi engleză, vânzând marfa veche, l ua t ă dela Rónay în pre ţu l fabricei. Ţin în depozit orice ghete de domni, dame şi copii, ghete de bal, papuci şi pantofi.

Cu s t imă:

A r a d i ( S e e l i n g e r ) M. A n d o r str. Salacz nr . 1.

S'a deschis marea p r ă v ă l i e de

modă pentru b ă r b a ţ i şi copii

i HAU LUGOJ (Palatul reformat).

Avem onoare a a t rage a t en ţ iunea on. public asupra prăvăliei noas t re nouă şi cu to tu l modernă , înzes t ra tă cu marfa cea mai solidă şi fină din patr ie şi s t r ă ină ta te , şi astfel aranja tă , încâ t sun t em în p lăcuta poziţie de a sa­tisface toa te cerinţele onor. public. In special sun tem în p lăcuta poziţie a r ecomanda on. public specialităţile (le albituri ghete pen t ru bărbaţ i , dame şi copii, voitorul sprijin sun tem

pen t ru bărbaţ i , şi de Ragându-ne de bine-

Cu s t imă:

C h i t e a s i H a u 1

Nr. telefonului 604.

R A T H B U R Z A Nr. telefonului 604.

Cea mai mare firmă ro-mânească din Ungând

p a d 9 G o x » o s B e r a l - ' f c e x * N r , 1 . - ( C a s a p r > o p p i e ) .

R e c o m a n d ă m a g a z i n u l lor b o g a t asortat de f erar i i , a r m e ş i to t fe lu l de m a ş i n i agricol aranjăm mori ou motoare , m a ş i n i de t r i e r a t cu aburi , m a ş i n i de trierat cu motor, şi to i'elul de m o t o a r e cu b e n z i n cu o l e i u brut şi cu sugătoare cu g a z preţur i le ce le m a i moderate

p e l ângă plăt ire î n rate.

Cu garnituri pentru trierat şi cu prospecte pentru mori servim bucuros, even tual pentru primirea lucrurilor acestora şi facerea contractului mergem la faţt locului pe spesele noastre. Mare asortiment de osii Steier şi originale Winter,

„ C a . t a . l o g r t r i m i t e m c j r » a t u i t " .

Nr. 60 — 1912 „ R O M Â N U L " Pag. 15

Ám onoare a aduce la cunoştinţa w on. public, că mi-am aranjat în

Timişoara, Piaţa George Nr, 4. un modern

atelier dentistic. Practica mea veche mă dispenzează de o mai amănuntă recomandare, augurându-mi în schimb încrede­rea în satisfacerea ori-căreij pre­tenţii a pacienţilor. — Cu stimă:

G ö t z dentist .

Ţesetorie artistică Schmidt János és Társa

Pécs, Király-utca 21. Disiiti8 la expoziţia din Budapesta, Seghe-

din şi Cincibiserici (Pécs).

Pregătim totfelul de pânză, damast, rufe pentru pat, ştergare, pânzături, şervete, perini, albituri pentru domni şi dame. — Tmsou complet pentru

domnişoare.

I - Premiat la expoziţie cu medalie de aur. — I

H. PÁLLÁN succesor S t y á s z i t i J ó z s e f

prita fabrică ardeleană di biliarde şi tîmplărle în Kolozsvár, Dávid Ferenc-u. 3.

I

Primeşte aranjarea complectă a cafenelelor. La cerere trimite instalatorul de biliarde şi în provincie. — f ine mare asortiment de biliarde noui şi vechi, bile, cheuri, etc. — Firma fondată la 18*5. — La dorinţă face şi tîrg de schimb. I

Stefan Fekeshâzy Institut de văpsitorie de haine şl curăţătoria chimică.

Bistriţă, Főtér 17. Lângă P r i m i r i i .

P r i m e ş t e : curăţiri iucioase şi fine, cură­ţire de trusouri, albituri de desupt, de naşă şi albituri de pat; perdele şi orice lucrări de branşa aceasta cu preţuri foarte ieftine.

Curăţire şi vopsitorie chimică de totî'eîuî de haine pentru bărbaţi şi femei, pardosii şi jachete fără a!e desface; spoi materii de mobile, perdele dantele şi altele Execuţie promptă. Preţuri foarte moderate.

¥

Oltoiuri de s t r u g o r i

expediază, ga­rantând de soiu viţă americană, netedă şi cu ră­

dăcini, precum şi în diferite soiuri, recunoscute de trainice, asortimement bogat

Küküllőmenti első szőlőoltvány-telep Medgyes 16.

t (NAGYKÜKÜLIÖMEGYE).

Poftiţi şi cereţi preţuri carenţe ilustrate. Din preţul curent se pot ceti scrisori de recuno­ştinţă din toate părţile ţărei; şi aşa toţi cei ce do­resc să comande pot cere mai întâiu informaţiuni dela persoanele cunoscute aşa verbal ca şi în scris, despre încrederea ce o pot avea în firma de sus.

w ^ C a s p a r i Frigyes,

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 I I I I I 1 1 1 1 1 Decorat cu medalie de aur la expoziţia

agricolă din Lugoj.

Dicsics B. Ignácz, succcesorul lui Bálint Dfcsics. Atelier de trăsuri, ş e l e şi lustruire.

LUGOj, strada Niţă Popa L Ă N G A B I S E R I C A , G R . » O R I E R > T A L & R O M Á N A .

Pregăteşte totfeíul de trăsuri şi căruţe, precum şi lucrări de dogăr ie şi făurărie. Reparează trăsuri vechi cu preţuri ieftine.

IBING HENRICH fabrică de unelte pentru ciobotari Újpest, Lörincz-u. 50.

Recomandă pantofarilor şi ciubo­tarilor precum şi pielaribr unelte de branşe, calitate bună, preţuri moderate. — Comersanţilor se dă rabat — Catalog gratuit şi francat.

wmmmmmmmwwmmmmmmk ntal, Timişoara-Fabric

Şirul s tâng al Begei nr. 11. — (în casa proprie).

Primeşte spre lucrare: diferite piese pentru maşini de abur, în orice mărime. Garnituri complete pentru mori şi fabrici de spirt.

Glindrele se găuresc la faţa locului fără desaranjament.

Ori-ce reparaţie la cazan ori maşini o face în execuţie solidă, cu preţ foarte ieftin.

Fabrică: Cazane nouă pentru aburi şi dula­puri p. locomobile. Ciseleşte şi curăţă cilindre

pentru mori.

EDDAR0 LEXEN, t i n i c h i g i u ş i a n l e p r i z ă d e i n s i a l a f i n i i i

B « a * A i r A t e l i e r : S t r a d a L u u & ă N r . 6 3 . D r a Ş ! I V 9 P r ă v ă l i e i S t r a d a G á b e l N r . 2 .

T E L E F O N I V R . 3 3 4 ,

Se recomandă pentru pregătirea muncei de tinichigiu şi galanterie la edificii, precum coperişe, şi învelişuri de turn, ornamente de metal, vase pentru bucătărie, dulapuri pentru ghiaţă, vase pentru spa !at şi altele. S p e c i a l i s t i n a p ; i d u c t e 1*», c w t e , c e u i a l i A f l , conducerea de gaz de Iluminat, şi instalarea camere lor de bale.

Lampe de carbid de totfelul dela 3 coroane I N S U S — — Engrosiştilor li-se dau rabat. Depozit bogat în vănî de scăldat, cămine, closete etc. Serviciu conştiinţios. Preţuri moderate. Reparaţie promptă.

GUSTAV SCHMIDT fabrică de ploiere

S i b i t a - H e r m a n n s t a d t Groser-Ring N©3-5 (Palatul Bodenkredit).

Recomandă magazinul sân bogat asortat cn ceie mai nouă şi mai moderne

p l o î e r e - e n t o u t o a s

(£t. soare şi ploaie) precum şi

ploiere de calitate excelentă

p u t r a domni şi dame. C o m « . i a r t « l < E S E E X E C U T Ă P R O M P T C U ş > I P U C T U . - . L I T R A T E .

Pag, ifi „ R O M Â N U L " Nr. 60-1912

Pregătite în atelierul său propriu. HS Anton Jnratsch, t i * , ? Nagyszeben, Strada Reisper nr. 11.

Recomandă In atenţia on. public din loc şi provincie

prăvălia sa de încălţăminte pregătite în atelierul său, după ce­rinţele modei şi ortopedie!, cu

preturi foarte moderate.

Reparaturi execut ieftin!

a S o a 3

"E C/3

Preţurile cele mai moderate!

31 *5

.1;

p r e g ă t i t o r d < e fosiriclaie.

Sibiiu—Nagyszeben, Reispergasse Nr. 7. Serec omandă pentru execu?an?a tuturor apa­ratelor ortopedice: Dreptţiitor, aparate de rezi-mat, mers şi întins, mâni şi picioare artificiale, mai departe bandage pentru surpături, ori ce formă şi execuţie, cingători de gumi, ciorapi de gumi şi toate articolele aparţinătoare acestei specialităţi. — Depozit de articlii chirurgice, irigatoare, vată pentru ajutoare la naşted ştofă pentru aşternuturi de pat Rico, cingători higie-nice pentru dame 1 duzină 1 cor. - Speciali­tăţi franceze de gumi . Trimitere discretă. In caz de lipsă Vă rog pentru comandele D-voastră.

S a m . W a g n e r . Prima turnătorie de fier Sibiiană. Mare fabrică de maşini agricole. Atelier de mori şi prăvălie^e^fier.

NAGYSZEBEN. / ?

Cea mai netntrecută fabrică de maşini agr ico le , exe­cutate cu cea mai mare precauţiune. — Maşini de lână diferite mărimi. Darace de lână. Lup pentru scărmănat lână.

Piuă pentru abale (postavuri). Foarte mare expor t în România şi orient .

Ins ta lează: mori de orice mărime Cil indre la mori pentru asortat făina — Conducte de apă etc. — Efectuază: Cele mai bune ţevi turnate pentru conducte de apă. Mare turnă­torie de fier şi alamă. Foarte mare depozit în ţevi d e fier de orice dimensiune. — Cel mai mare asortiment în maşini de treerat de orice mărime — Foarte mare asortiment de MOTOARE dela 2 HP în sus, — pe lângă cea mai mare garanţie. — Preţuri foarte reduse şi condi ţ iuni le ce le mai avantag ioase — Explicări şi cataloage la cerere gratis.

Pentru bolnavii de stomac! Tuturor cari suferă de stomac, fie In urma recelii, oii că şi-a prea încărcat sto­

macul, fie că n'are pofiă de mâncare, ori mistuie greu, ori-că şi-a stricat stomacul prin mâncări prea reci, ori prea ferbinţi, prin o viată neregulată, având astfel catar de stoamc, cârcei, dureri, mistuire grea, le recomandăm:

Vinul aromat Hubert Ullrich, singurul remediu bun de casă, recunoscut de lumea medicală.

Acest vin aromat este pregătit din buruieni de leac şl din vin bun, întăreşte şi dă viaţă organului de mistuire al omului. Vinul aromat linişteşte durerile şi intrând în sânge are calitatea de al re'noi.

Prin întrebuinţarea Ia timp a vinului aromat se vindecă toate morburile. Astfel să nu întârzie nimeni de a-I încerca. Simptoame, ca dureri de cap, răgăieli, arderi în stomac, cari obvin la boalele cronice de stomac, — toate dispar după o scurtă în­trebuinţare.

NEREGULAR1TĂŢI DE SCAUN precum şi urmările colice, palpitări de inimă, insomnie, suirea sângelui în ficat, hemoroide, se vindecă sigur prin vinul aromat Vinul aromat influenţează în mod hotărât, îndepărtând din stomac şi intestine, materiile stricăcioase şi de prisos.

PALIZENIA, ANEMIA, SLĂBICIUNEA, toate sunt urmările unei grele mistuiri, a unei formări defectuoase a sângelui şi funcţionării neprielnice a ficatnhii. Şi Ia astfel de persoane se poate observa: insomnie, dureri de cap, etc. . . . Vinul aromat dă un nóu impuls vieţii slăbite. Măreşte apetitul, ajută mistuirea, reguleaii" schimbarea materiilor în stomac, influenţează formarea sângelui, calmează nervii ţi dă vioiciune. Multe scrisori de mulţămită şi recunoştinţă dovedesc pe deplin aceasta.

Vinul aromat se poate cumpăra în butelii de 3 şl 4 coroane în farmaciile din Arad, Aradu-nou, Glogovácz, Gyorok, Ménes, Paulis, Lipp«, Hidegkút, Vinga, Székesut, Pécska, Tornya, Világos, Egres, Nádas, Berzow, Orczífalva, Merczifalva, Sándorháza, Bogaros, Szerb-Szt.-Péter, Perjamos, Szembi, Szarafalva, Nagylak, Palota, Alberti, Mezőhegyes, Batonya, Marczib, Dombegy­háza, Kurtics, Ujszentanna, Pankota, Silingyia, Taucz, Szlatina, Baja, Kaprucá, Bresztovácz, Rékás, Gyarmata, Bruckenan, Zsadány, Szent-András, Kis-Becskerek, Mehala, Temesvár.

Trimit de altfel şi farmaciile din Arad, vin aromát ín ori-ce parte a ţării. Să cereţi expres:

Vin aromat »Hubert Ullrich!« Vinul meu aromat nu e o compoziţie tăinuită: constă din vin de Mala«

450-0, esenţă de vin 100 0, Glycerin 1000, Vin roşu 2400, zamădetătăiş 1500, de cireşe 320 -0, Anis rădăcină americană, á 100. — Din aceste se face misturt

Cea

. M i k l ó s a i J . c i a s o r n i c a r ,

Nagyszeben, Reispergasse 11 mai ieftină sursă de cumpărat a totfelul de C I A S O R N I C E

de buzunar şi de părete şi ciasornice deşteptătoare, precum şi articli optici. Prăvălie de obiecte de aur şi argint signate

oficios. Toate reparaturile se exe­cută prompt şi cu garanţi.

«1 mJ

Mândria oricărei gos­podine este pâinea] bună şi frumoasă!] în locul dospirii înde­lungat şi a frământării] obositoare, este de re-á

comandat maşina „ I D E A L . " pentru dospirea şi frământarea pâinei, premiată în mai multe rânduri. La expoziţia de lucruri casnice din Timişoara 1908 distins cu Medalie de aur şi diplomă.

Se poate comanda dela LEITNER SÁNDOR, CLUJ - KOLOZSVÁR, Deák Ferenc utca 3 sz.

GRAMAFOANE dela 28 cor. în sus. .... PLĂCI cu cântări româneşti.