Inovarea și dezvoltarea e-turismului în România

Acest studiu examinează schimbarea graduală determinată de internet ;i TIC asupra structurii industriei turistice din România,

cât de importante sunt aceste schimbări, ;i încotro vor conduce ele industria turistică din țara noastră.

Până la această dată s-au realizat puține studii în vederea examinării situației adoptării internetului ;i TIC 〉Tehnologiei Informației ;i Comunicațiilor《 în cadrul industriei turistice

române;ti ;i a impactului TIC asupra structurii acestei industrii.

Turismul românesc are o contribuție importantă ;i din ce în ce mai mare asupra cre;terii economice ;i reprezintă una dintre cele mai bune oportunități de a crea venituri ;i locuri de muncă pentru țara noastră. Dezvoltarea turismului românesc, totu;i, nu poate fi considerată ca ;i garantată.

Cre;terea continuă a numărului destinațiilor turistice ;i ameliorarea calității celor deja existente pun mare presiune asupra celor responsabili pentru ca destinațiile române;ti să găsească metode mai bune de a concura pe piața turistică ;i de a

face acest lucru într-o manieră sustenabilă. Impactul negativ asupra mediului încojurător, culturii ;i modului de viață specific românilor a dat na;tere ;i acestei cerințe pentru o dezvoltare sustenabilă a turismului.

Noi forme de turism pătrund în locul celor tradiționale. Avantajul competitiv nu se mai bazează pe potențialul natural, ci este înlocuit pe zi ce trece de cel antropic, cauzat de ;tiință, tehnologia informației ;i comunicațiilor. Noul turism ia în considerare

complexitatea ;i segmantarea cererii turistice, flexibilitatea mărită a ofertei, distribuției ;i consumului ;i descoperirea de noi surse de profitabilitate în cadrul acestei industrii. Un domeniu principal în

ceea ce prive;te schimbarea ;i înnoirea turismului vizează utilizarea tehnologiei informației ;i comunicațiilor.

Industria turistică românească a urmat un model similar de dezvoltare a aplicațiilor TIC celui din Europa de est. Dezvoltarea

a început în cadrul companiilor aeriene, extinzându-se apoi la

hoteluri, tour operatori, puncte de atracție ;i la managementul destinațiilor turistice, primele două enumerate fiind ;i cele care s-

au impus ca lideri în această privință. Este adevărat că companiile aeriene ;i hotelurile sunt mature, spre deosebire de celelalte, ;i că acestea s-au dezvoltat în ultimii ani în ceea ce prive;te adoptarea ;i con;tientizarea importanței TIC. De;i unele schimbări au avut

loc ;i la nivelul tour operatorilor, punctelor de atracție ;i managementului destinațiilor turistice, aplicațiile TIC în aceste sectoare au rămas limitate.

În ultimii ani, sectorul turismului ;i călătoriilor a fost identificat ca prioritar de către Guvernul României în cadrul Planului

Național de Dezvoltare. Cu toate acestea, importanța inovației a fost subestimată la nivelul activităților de servicii turistice. Inovația a fost îndelung exclusă din domeniul de interes ;i acțiune al Guvernului României. În prezent, datorită apariției noii tehnologii a informației ;i comunicațiilor, care s-a dovedit

deosebit de influentă în domeniul turismului, discursul s-a

schimbat.

Acum este general recunoscut de către guvern, conducerea la vârf

din cadrul industriei ;i asociațiile profesionale, angajați ;i sectorul

de educație ;i training faptul că se impune urgent orientarea spre

cursurile ;i cariera de TIC, realizată prin intermediul unei mai

bune informării şi consilierii a studenților. Astfel, Guvernul

României are un rol major în susținerea dezvoltării aptitudinilor TIC în învățământul obligatoriu, ;i unul determinant alături de instituțiile de educație, afaceri, ;i persoane fizice în a asigura cadrul necesar de încurajare a formării acestor abilități la un nivel

înalt, în pregătirea profesională ;i continuarea asimilării cuno;tințelor din domeniu TIC pe perioada întregii vieți.

Strategia de ameliorare a consilierii cu privire la cursurile TIC ;i carieră la elevi ar putea include ;i îmbunătățirea cercetării ;i marketingului, precum ;i o nouă abordare în scopul de a╈

trata ideile preconcepute referitoare la natura ;i scopul muncii ;i ocupațiilor TIC╉

îmbunătății înțelegerea de către studenții la orice nivel, profesori, consilierii de carieră ;i părinți a oportunităților de studiere ;i carierelor potențiale în TIC.

În acest scop politicile Guvernului României ar trebui să includă╈

depă;irea stadiului conectivității de bază ;i a pregătirii în

TIC, pentru a facilita o asimilare mai largă şi utilizarea de aplicaţii complexe TIC şi absorbţia e-business-ului de către firme;

încurajarea utilizării unor benzi largi accesibile, de calitate,

pentru a susține competitivitatea;

consolidarea infrastructurii de încredere, securitate,

confidenţialitate şi protecţie a consumatorilor;

consolidarea cooperării transfrontaliere între părţile interesate şi elaborarea ;i aplicarea unor norme

transfrontaliere comune;

elaborarea ;i distribuirea de conținut digital, inclusiv prin

extinderea utilizării comerciale de informaţii despre sectorul public, învăţământ şi sănătate╉

Consolidarea rolului guvernamental şi privat pentru a

îmbunătăţi abilităţile de bază în domeniul TIC şi dezvoltarea

cadrului pentru încurajarea unui nivel de TIC mai ridicat şi formarea competențelor e-business, în colaborare cu

instituţiile de învăţământ, de afaceri şi persoanele fizice.

Deşi suntem de acord că inovarea devine un element-cheie pentru

a supravieţui şi concura într-un mediu dinamic ce se schimbă

radical, trebuie să mai precizezăm ;i că impactul unei inovaţii tehnologice va depinde, în general, nu numai de inventatorii săi, ci şi de creativitatea utilizatorilor finali ai noii tehnologii.

În ceea ce priveşte sectorul turismului, ceea ce pare a fi necesar

este o familiarizare intimă cu nevoile şi preferinţele consumatorilor, mai ales pe pieţele de specialitate, precum şi o abordare rapidă şi imaginativă a modului în care aceste nevoi ar

putea fi satisfăcute într-un mod cât mai eficient, mai atractiv şi într-o manieră mai user-friendly.

Călătoriile reprezintă la ora actuală cea mai mare afacere on-line

din lume. Internetul transformă în mod evident industria de

turism în multe moduri, şi accesibilitatea la informaţii este în creştere rapidă în fiecare dintre componentele separate ale

industriei, făcând-o din ce în ce mai competitivă. Incertitudinea

din ultima vreme determină găsirea de noi modalităţi pentru a

face industria turismului cel puţin profitabilă.

Potrivit OMC, Internetul a revolutionat distribuirea de informaţii turistice şi de vânzări. O proporţie tot mai mare de utilizatori de

Internet sunt cumpărători on-line şi turismul va avea o cota din ce

în ce mai mare din piaţa comerţului on-line.

Au fost aproximativ 2.267.233.742 utilizatorii de internet în

întreaga lume, la sfârşitul anului ｲｰｱｱ, potrivit Internet World

Stats. Acest lucru a reprezentat aproximativ ｳｲ,ｷ% din populaţia la nivel mondial şi o creştere de ｵｲｸ.ｱ% faţă de anul ｲｰｰｰ.

Utilizatori de Internet din întreaga lume pe regiuni, la sfârşitul anului 2011 (decembrie 2011):

LUME: 2.267.233.742

- Asia: 1016799076 (44,8% din utilizatorii de internet la nivel

mondial)

- Europa: 500723686 (22,1%)

- America de Nord: 273067546 (12,0%)

- America Latină / Caraibe╈ ｲｳｵｸｱｹｷｴｰ 〉ｱｰ,ｴ%《

- Africa: 139875242 (6,2%)

- Orientul Mijlociu: 77020995 (3,4%)

- Oceania / Australia: 23927457 (1.1%)

O infografică Mashable oferă o imagine a modului în care

utilizatorii se comportă în timp ce vizitează site-urile de turism

on-line şi care le sunt opțiunile în situația dată.

Unele dintre concluziile prezentate includ defalcarea pe canalele

folosite de călătorii activi în vederea rezervărilor de călătorii în

februarie 2011:

- Agentie de turism on-line: 62%

- Site-ul furnizorilor de marcă: 46%

- Site-urile Metasearch: 14%

- Site-ul de cumpărare colectivă/de grup: 5%

- Site-ul de vânzare privată: 5%

- Agent de turism Off-line: 9%

Alături de internet, Tehnologia Informaţiei şi World Wide Web vor transforma rolul agenţilor de turism din România, şi, fără îndoială vor reduce drastic mărimea industriei agenților de

turism, cu excepţia cazului în care această industrie poate

identifica un nou pachet de servicii care pot fi furnizate la

potenţiali călători. Orice gospodărie, cu acces la internet are acum

acces imediat la informaţii detaliate despre aproape orice locaţie existentă pe suprafaţa pământului considerată a fi o posibilă

candidată pentru o vizită.

Comercializarea de bilete de avion pentru călătorii poate fi, de

asemenea, efectuată pe internet, unde sunt oferite totdată ;i

informaţii valoroase despre diversele preţuri de bilete de avion. Liniile aeriene nu mai trebuie să plătească comisioane agenţilor

de voiaj pentru fiecare bilet vândut. Începând din anul 1997, s-a

renunțat treptat la intermedierea prin agenţiile de turism,

reducîndu-se costurile cauzate de eliminarea straturilor din

reţeaua de distribuţie a pachetelor de vacanţă. Cu toate acestea, agenţii de turism continuă să rămână dominanți în anumite

domenii, cum ar fi vacanțele de croazieră, caz în care ace;tia reprezintă ｷｷ% din rezervări şi ｷｳ% din pachetele de călătorie. În

ｲｰｰｹ, mărimea pieţei pentru agentiile de turism a înregistrat o

scădere accentuată, reducându-se de la 17 miliarde dolari în anul

precedent la 14.5 miliarde dolari.

Drept răspuns, agenţiile de turism au dezvoltat o prezenţă proprie pe internet, prin crearea de site-uri de călătorie, cu informaţii detaliate şi posibilitatea rezervării on-line. Printre

agenţiile de turism cu o prezență reprezentativă on-line se includ:

Expedia, Voyages-sncf.com, Travelocity, Orbitz, CheapTickets,

Priceline, CheapOair, şi Hotwire.com. Agenţiile de turism

utilizează ;i serviciile celor mai importante companii cu sisteme

informatice de rezervare, cunoscute ;i sub numele de sisteme de

distribuţie globală 〉GDS《, cum sunt╈ SABRE, Amadeus CRS,

Galileo CRS şi Worldspan, care este o filială a Travelport, ce îi

permite să rezerve şi să vândă bilete de avion, hoteluri, închirieri

de maşini şi alte servicii conexe de călătorie. Unele site-uri de

turism on-line le permit vizitatorilor să compare gratuit tarifele

hoteliere şi de zbor ale mai multor companii. Ele le permit de

multe ori vizitatorilor să sorteze pachetele de servicii turistice

după facilităţi, preţuri, şi apropierea de un oraş sau punct de atracție.

Agenţii de turism utilizează instrumente dinamice de creare a

pachetelor de călătorie pentru a oferi asigurarea totală a

călătoriilor 〉protecţie completă din punct de vedere financiar) la

preţuri egale sau mai mici decât acelea pe care o persoană le

poate rezerva on-line. Ca atare, activele financiare ale agenţiilor sunt protejate, oferind în plus consiliere profesională.

Toate site-urile de turism care vând hoteluri on-line lucrează împreună cu GDS, furnizori şi direct cu hotelurile, în scopul

accesării inventarului de camere. Odată ce site-ul de turism vinde

un hotel, site-ul va încerca să obţină o confirmare pentru acest hotel. După ce a confirmat sau nu, clientul este contactat pentru a

i se oferi rezultatul. Acest lucru înseamnă că rezervarea unui hotel pe un site de turism nu va conduce neapărat la un răspuns imediat. Doar câteva hoteluri de pe un site de călătorie pot fi confirmate imediat. Deoarece site-urile diferite de călătorie lucrează împreună cu furnizori diferiţi, fiecare site dispune de

hoteluri diferite, care se pot confirma instantaneu. Câteva

exemple de astfel de site-uri de turism on-line, care vând camere

de hotel, sunt Expedia, Orbitz şi WorldHotel-Link.

Site-urile de comparare, cum ar fi Kayak.com, site-ul TripAdvisor

;i SideStep caută toate site-urile de redistribuitori o dată, pentru a

economisi timpul de căutare. Nici unul dintre aceste site-uri nu

vinde de fapt camere de hotel.

Deseori, operatorii turistici au contracte de camere, alocări şi acorduri de liberă vânzare, care să permită confirmarea imediată de camere de hotel pentru rezervările de vacanţă.

Furnizorii de servicii principali sunt cei care produc, de fapt,

serviciul direct, cum ar fi diverse lanţuri de hoteluri sau companii

aeriene care au un site pentru rezervari on-line. Portalurile vor

servi unui consolidator a diferitor companii aeriene şi hoteluri de

pe internet. Ei lucreaza în schimbul unui comision de la aceste

hoteluri şi companii aeriene. Adesea, ei oferă preţuri mai mici decât furnizorii de servicii principali, căci aceste site-uri primesc

oferte în vrac de la ace;tia. Un motor de căutare Meta pe de altă parte, selectează pur şi simplu date de pe Internet în timp real din

diferite interogări şi deviază traficul către furnizorii de servicii

din prima linie pentru o rezervare on-line. Aceste site-uri, de

obicei, nu au motor de rezervare propriu.

Dezvoltarea viitoare a e-turismului în România va depinde de cât

de bine vor fi abordate problemele şi aspectele specifice, şi de cât

timp va dura procesul. Cu siguranta va dura ceva timp, ca

România să ajungă la un nivel de dezvoltare a e-turismului şi de utilizare a internetului echivalent stadiului actual din nord-vestul

Europei. Cât timp mai exact se va decide de către părţile

interesate implicate╈ companii, consumatori, guvern şi chiar cultura socială. Transformarea modului de a face afaceri ;i a

obiceiurilor de consum şi de atitudine va lua o perioadă destul de

lungă de timp. În plus, având în vedere modelul unic de

intervenţie a Guvernului în dezvoltarea economică, rolul jucat de

turism şi de alte autorităţi guvernamentale conexe va determina,

de asemenea, direcţia şi viteza de dezvoltare a e-turismului în

România. Totuşi, luând în considerare piaţă potenţială importantă din România, este rezonabil să adoptăm o poziție plină de speranţă şi pozitivă în ceea ce prive;te dezvoltarea e-turismului ei

pe viitor. Situaţia s-a schimbat deja şi cu o viteză din ce în ce mai

mare. Creşterea gradului de conştientizare IT şi cererea de pe

această piaţa vor conduce turismul României într-o eră IT

intensivă, şi în cele din urmă într-o eră e-Business.

Evident, Internetul are un impact major ca sursă de informaţii pentru turismul românesc. Cu toate acestea, agentiile romanesti

de turism se confruntă cu obstacole mult mai stringente în

adoptarea de tehnologii noi de informaţie, în special, e-business.

În parte problema se referă la amploarea şi accesibilitatea

tehnologiei informaţiei, precum şi facilitatea de punere în aplicare

în această situație de creştere rapidă şi schimbare a organizaţiilor. În plus, noile soluţii configurate pentru firmele mari, stabile, şi cu

orientare internaţională, nu se potrivesc îndeajuns pentru firmele

de turism locale mici ;i dinamice.

Cu toate acestea, adoptarea Tehnologii Informaţiei şi Comunicațiilor constituie doar o fațetă a aceastei situații. Costurile de acces la reţea, diseminarea informaţiilor în comerţul electronic, instruirea, dezvoltarea abilităţilor şi a resurselor

umane crează provocări substanțiale pentru agenţiile de turism din Romania.

Cele mai multe cercetari au sugerat că guvernul joacă un rol important în facilitarea utilizării comerţului electronic pentru

industria turismului şi în creşterea capacităţii ei de a culege

beneficiile scontate.

Beneficiile e-comerțului pentru întreprinderile de turism sunt:

sigurarea accesului facil la informaţii privind serviciile de turism;

cu privire la serviciile de turism;

urnizarea de confort pentru clienti;

crearea de noi pieţe╉

îmbunătăţirea serviciilor către clienti;

tabilirea unor relatii interactive cu clienţii╉

nteracţiunea cu alţi parteneri de afaceri;

noi parteneri de afaceri.

Barierele în adoptarea e-comerțului pentru agenţiile de turism

româneşti sunt:

;

ostul investiţiei iniţiale╉

lipsa încrederii în beneficiile e-comerțului;

ostul de întreţinere a sistemului╉

ipsa de resurse umane calificate;

-comerțului;

infrastructurii pentru e-comerț;

dimensiunea redusă a pieței e-comerțului.

Prin urmare, strategia e-comerțului ar trebui să fie implementată

prin următoarele forţe critice╈ tehnologie, capital, mass-media, şi infrastructuri de politici publice.

Strategiile agenţilor de turism e-business români ar trebui să fie formulate în funcţie de mediul lor de afaceri. Conectarea la un

site de Managementul Destinației (DMO), este critic pentru

obținerea succesului. Dezvoltarea unui sistem de rezervare on-

line este cel mai important aspect tehnologic. Ar trebui luate

diverse măsuri de depăşire a lipsei de încredere şi siguranță a

consumatorilor, cum ar fi utilizarea unor link-uri ca "despre noi",

"întrebări frecvente 〉FAQ《," şi serviciilor ”Call Center". Agenţiile create ar trebui să ia în considerare probleme ale e-strategiei,

precum:

vizarea segmentelor de piaţă;

construirea încrederii şi siguranței consumatorilor;

extinderea activităţilor de comerţ electronic.

În concluzie, există unele recomandări pentru factorii de decizie, antreprenori şi practicieni din domeniul industriei turismului românesc:

uvernul ar trebui să dezvolte o viziune naţională, un plan strategic şi politici pentru activităţile e-turistice;

lor e-turismului ar trebui să implice toate

părţile interesate în turism;

ntreprenorii trebuie să adopte modele de afaceri, care sunt adaptate pentru propriile lor e-business-uri, obiectivele şi mediul firmei lor. Ei pot combina diferite e-modele de afaceri. Prestatorii

externi de servicii au ;i ei un mare potenţial în a asista afacerea

acestora;

părţile interesate ar trebui să găsească, de asemenea, modalităţi de a-;i integra firmele lor în industrie la nivel de asociaţii╉

n ceea ce priveşte marketingul, asocierea cu e-shopping va

permite firmelor româneşti să efectueze operațiuni de e-comerț pe Internet fără a avea toate costurile de înfiinţare, de

îmbunătăţiri, de publicitate şi de tehnică, care ar putea fi, în acest

mod, împărtăşite de către toţi comercianţii din respectivul mall.

Asociaţiile de e-shopping va oferi întreprinderilor oportunitatea

de a profita de sisteme e-comerț - de exemplu, interactivitate,

personalizare de masă, timp real şi o bază de date de clienti╉

n etapa stabilită, firmele pot avea nevoie de a executa re-

design-ul site-ului lor, astfel încât să se concentreze mai mult pe

"reţinerea clientului" decât pe "achiziţia clientului". Acestea ar

trebui să încerce, de asemenea, să dezvolte şi să gestioneze propriul lor brand digital. Puterea brand-ului este mai importantă on-line decât off line, deoarece scena principală a e-business-ului

este lumea virtuală unde consumatorii sunt mult mai dependenți de branduri recunoscute;

n cele din urmă, atât factorii de decizie politică cât şi întreprinzătorii ar trebui să lucreze împreună pentru a creşte gradul de conştientizare a e-comerțului, prin instruire şi educaţie pentru părţile interesate, angajaţi şi consumatori. E-comerțul nu poate fi implementat fără a împuternici şi a permite părţile

interesate din turism să profite de noile tehnologii ale Internetului

şi e-comerțului.

Referințe

http://www.e-tourismfrontiers.com/resources1/on-line_news.html

http://www.newmediatrendwatch.com/news

http://www.oecd.org/document/38/0, 3746, en_2649_34389_34268646_1_1_1_1, 00.html

http://www.gtd20.ro/2005/12/de-la-turismul-de-agentie-la-e-tourism/

http://www.insse.ro/cms/rw/pages/index.ro.do

http://www.oecd.org/dataoecd/56/13/34268048.pdf

http://www.goodfellowpublishers.com/free_files/fileEtourism.pdf