DELAVRANCEA

INOCENTP /eduarie pronuntata in noaptea de 27 Septemvrie a. c. la Curteal

cu jurafr, in procesui de Incendiu intentat d-luZ architecti inginer I. N. Socolescu

BU CUR ESCITIPOGRAFIA (GUTENBERG', JOSEPH GOBL.

20, STRADA DoMNRI, 20(Biserica Kalindera).

1904

www.dacoromanica.ro

D-lui I. N. Soco /escuinginer ;1 Architect

Iubite Amice,

Iii trimet, dupe notele stenografice, apoirareape care ti-am fcicuro cu nestremutata credinfcizci, am aparat o onoare absolut nepcitatet. Dispunede ea ca de ceva care'ti apartine pe deplin.

Un singur title ar fi mai potrivit ca ori-carealtul: cel din urmci cuvent al pleduarii mete.In acest cuvent, tot adeverul.

Cu dragoste,

DELAVRANCEA14 Noembrie, 1903

www.dacoromanica.ro

NOAPTEA DE 27 SEPTEMVRIE

(edinta se deschide la ora 9)

D-1 Prefedinte. Publicul d nu uite greaoa misiune §i aacusaliuneT Si a apadreT i a d-lor juratf. Vol da cuventuld-luT Delavrancea, ye previn Ind cad vol goli sala dad, veiltrece peste lini0ea cuvenitA. D-1 Delavrancea are cuventul.

Onoratg Curte,Domnilor juratt,

Acusatorit §i-ail schimbat rolurile. Partea ci-vilg, trecend peste representantul ministerulutpublic, a devenit acusatiunea principalg. Scopule evident. A voit sg'si sporeascg drepturile §isa. se Incarce cu o autoritate la care i s'a pgrutcg renutqase d-1 procuror general. A izbutit. Notam rgbdat, vezend cg ministerul public Indurgobserv4unt dureroase de la aliata d-sale. MareaacusMiune a representat'o partea civilg, In deo-sebt elocinta d-lut Take Ionescu. D-sa, cu o abi-

www.dacoromanica.ro

2

litate pe care o voi caracterisa mar tarziii, seIntreba : ce este acest proces ? pentru ce atateasacrificil ? de ce atatea emotiuni ? E un procesca on -ce proces, un proces ordinar, o causa simat ordinara, pentru care o zi ar fi fost preade ajuns. Da ? Atunci, cum TO esplica, d-sa, rab-darea juratilor si a Curtii, emotiunea crescendia opiniei publice, lunga si pasionata acusatiune,si multimea aceasta, representand toate claselesociale ale Capitalel, abia incapend in sala, su-ferind far& cartire si asteptand neclintia depatru zile si dou6 nopti? Dar starea sufleteasca,Incordata a tuturora ? Dar sperantele cart sca-para de ort de uncle Iti intorci privirea ? Darsolemnitatea impunatoare ? Asemenea fonomene,necunoscute On& acum In fata juratilor, nu s'aresplica, data am admite ca aici se judeca unacusat ca on -ce acusat, un proces ca ors -ceproces de resortul marelui criminal. Abilitatea sielocinta n'ati izbutit sti, schimbe realitatea. Totisimtim ca nu aparam un vinovat ci un prigonitde soarta si de usurinta acelora cari ail con-fundat adev6rul cu deplorabilul Ion amor proprilNor, eel de aici, simtim ca ne aparam o partedin tineretea noastra si o parte din ilusiile carine -au mar r6mas, ca, luptand pentru el luptam

www.dacoromanica.ro

3

pentru generatiunea acelora cari ail Implinit 45de ant. Crescuti In respectul legilor si In fricaluf Dumnezeii, nu putem admits criminalitateatocmal la unul dintre cei mai distinsI represen-tantl al et Constiinta generatiunif noastre sescuturA cu oroare de ipotesa acusatiunif. Si

nu e o vorbl de efect. Generatiunile se ridicA,trAesc si se urmeazg, cu unele caractere de dife-rentiare Intro ele. Aceleasl timpuri si aproape ace-least Imprejurgrl, aceleasf evenimente si aproapeaceleast aspiratiunl, determinA constiinta unelgeneratiunt si in sfera el' largg coprinde con-still*, fie-c&ruia din acea generatiune. Far& s6,vrem, ba chiar Mr& sä stim, sufletul nostru sesprijing pe sufletul el si sufletul el se sporestesari suferg cu mgrirea sail caderea fie-ca,ruia din-tre not Privitl la un codru cu copact de aceeasIvIrstA, crescuti pe aceeas1 In Altime, In aceleastconditiunf de climg, si de sol.... OH cal s'ar deo-sebi, ca esentA, copacil Intro el, unit pe altif sesustin, ImpIrtasindu's1 umbra in timp de secetgsprijinindu-se ca sg, nu fie frAntl In timp de vi-jelit Si dacg trasnetul izbeste pe unul, pests golulcelul dispa,rut se Intind ramurile color din prejur,ca niste brate In preggtire spre a se ajuta Inmoment° de primejdie.

www.dacoromanica.ro

4

Inainte de ori-ce discutiune, invoc marturie, a,inocentel tut Socolescu, constiinta generatiunetnoastre. Procesul lut este procesul nostru. Acu-zandu-1 pe el, acuzatt o generatiun.e fritreaga, oacuzatt ca a fost capabila, dupe o culture, uni-yersitara, dintr'o data si din senin, se, produce,un oribil incendiar. Si cand me gandesc la vieatade acum douezect de ant, si me ved alaturi cgSocolescu, gonind cu pasiune si cu desinteresare,in directiuni deosebite, dupe acelast ideal al fru-mcsului, simt agar idealul tineretilor mele,aparandu-I pe el de pira infricqata ce i s'aduce.

Dar nu numai causa Ci si armele intrebuintatedau procesului proportiunt extraordinare. Ce secere contra WI Socolescu ? Pedeapsa cu moarte..:Sa nu ye D-le procuror general, clasifi-catia pedepselor din carte este o Inlesnire pentruslabiciunea mintit omenesti. Valoarea reala a pe-depselor se, schimba, de la om la om. Gama acestorvalori e indefinite. 0 zi de osinda pentru uninocent este suprema pedeapsa. Pentru Socolescuar fi mat mult decat moartea. Si cereti aceastapedeapsa, cu gluma pe buze, cu usurinta In ini-ma, ca si cum ar fi un delicin peirea until om?Surisul unora a sporit cruzimea acusatiunit.

0 cruzime tiipartita : cruzimea instinctive,

cnni

mirati...

www.dacoromanica.ro

5

simplistA, primitivg, cruzimea rafinat& de spiritsi de ironie, cruzimea profunda,, insinnanta,cu forta covirsitoare pe care io de perfidia cal-culata.. Intrebuintez cuventul in intelesul civil,fgrg intentie de ofensa. personals.

Onor. representant al ministerului public a fostpur si simplu crud, fAre spirit si f6r5, perfidie.A fost clar si categoric. Stapanit de tipicul tra-ditional, a siluit trecutul Socolescu, cu oinviersunare funesta pentru d-sa si pentru Ina ltasa misiune, in stop d'a nascoci antecedente carise esplice crima ca un resultat fatal al uner pre-supus e perversita#

Ve trebuia antecedente, d-le procuror ? Si le-atigasit ? Nu, ci atr ofensat bunul simt generalsi 4 c5,1cat cu o impietate dureroasA peste ceare omenirea mar nobil si mar generos. Atifdcutindirect apologia egoismului si a instinctelordusmane ori-cgrui ideal. Antecedentele d-lui So-colescu redus la temperamentul lur ener-gic, combativ, gata d'a intra In lupta, capabild'a se jertfi, d'a adea sail d'a triumfa. In acesttemperament 4 vezut semnele viitoruluf cri-minal. Si nu v'ati sfiit, d-le procuror general,nicr de controlul propriel" d-voastre constiinte,nicr de uimirea tuturora. Atr izbit In ce are un

d-lul

le-ati

www.dacoromanica.ro

6

suflet mai limit, in ce are o societate mat seriosca trainicie si putin0 de mgrire. Cunosc societattcari at trait In virtutea until ideal de frumuse0,In virtutea puteret for de civilisatie, In numeledreptulut si al credintet. Cunosc societatt carts'ail desvoltat si au cucerit lumea prin eroismulfor secular. Dar nu cunosc societgg viabile cutinerime fara avent, cu barbag farg tempera-ment, cu cetAent incapabili de a se jertfi pentruo idee, cu o populage de filosofi domoll, resig-nag in speculagunile for abstracte ca intro sfergde fericire molesita. A ! domnilor, cand veg.sterge rasa combativilor, sg puneg cruce socie-MAD: noastre ! (Apiause).

D-1 procuror general a vroit sa ilustreze tern-peramentil d-lur Socolescu. A intrat in domeniularta. A citat lupta contra d-lui Leconte de Nouy.Si cu ce ton... cu ce lips de mesura... Ne-a mic-sorat pe tog, aducend elogii until om care n'aveanevoe de apgrare. A trecut pe d'asupra d-lui Soco-lescu, aruncand mania peste intreaga pleiadg dearchitecg romant, fala generagunei noastre. Sidm& n'a pgstrat m6sura criticilor si a elogiilor,avea cel putin dreptate in problema artistica ?D-sa hAelege prin restaurarea monumentelor d6-rimarea ping, In temelit si recladirea lor. D-sa e

www.dacoromanica.ro

7

convins ca ceea-ce ar putea sä stea marturie atimpurilor vechi, trebue sa dispara sub lovitu-rile restauratorilor. Aga sistem Insemneaza nunumai ruperea cu istoria dar §i prigonirea isto-ries]: noastre. In nici o tarti, civilisata, In caregloria trecutului se leaga cu speranta viitorului,nu s'a inteles restaurarea cum o intelege d-1procuror general. Socolescu a venit din tarileclasice ale artelor cu o admiratie inflacaratapentru tot ce e pomenire a maririlor istorice, sicu tovara§ii se'i de ilusii a inceput lupta pentruarta national& Si a luptat cu temperament, cuenergie, hotarit sä Endure toate urmarile Invin-sului. Ne-ar trebui o prea mare dos& de imitate,pe MO, -nepricepere, ca sa imputam architec-tilor romans ca un antecedent premeretor alcrimes ceea-ce in realitate este un semn al consti-intei nationale, o dovada ca geniul nostru artisticse simte la reinvierea lui unit cu vieata noastrade mai nainte.

D-1 procuror general, a sustinut ca toate pole-micele d-lui Socolescu sunt antecedente de cri-minal. Si ce polemice ? Cu un inginer Insemnat,o recunosc, care vroia sa se impue in architec-ture, cu unit politiciani, amestecati In stiin.tafare nici-o preparatiune si in arta far& nici-un

www.dacoromanica.ro

R

gust. D-le procuror general, cum ati judecad-voastra invier§unarea oamenilor politici de ojum6tate de secol incoace ? In pasiunea lor, §titibine a respectat nimic, nici.persoana, nicionoarea, nici familia, si c5, din banueli puerileail sarit la calomnii infioratoare. Ce credeti §idespre cei cari dus §i despre cel cari aure'mas, di, au fost §i sunt ni§te criminali alecarora crime nu s'aii descoperit, saii cariavut ocasiunea d'a comite crime ? Nu simtiti cain mania d-voastr8 ati ofensat toate energiilesociale ? Nu simtiti ca ati infasurat, in instinctuld-voastr8 de r8sbunare, intreaga noastra socie-tate ? (Aplause prelungite). Absurdul la care ati ajuns

a fost o pedeapsa meritata.nu v'atI temut nici de contrazicerea cea

mai brutala. Dup8 ce v'ati acusat victima detemperament violent, ati incheeat strig8nd : ace

m'a revoltat mai mult este calmul, seninatateaacestui om!» Ce judecata este aceasta? Ce psicho-logie ? Eaca un acusat care revolta pe ministerulpublic §i prin seninatatea lui §i prin tempera-mentul lui violent ! Daca n'ar fi in joc vieata si

onoarea unui om, drama aceasta ne-ar parea ocomedie in care rolul principal l'ar fi interpretat,cu deplin succes, representantul ministerului pu-

n'ati

n'ad

s'ail

www.dacoromanica.ro

9

blic. Dar ce-att fi dorit, ca inocentul acusat save dea In genunchi, sa. verse §iroae de lacrimiIn fata juratilor, sa se umileasca sub gestuld-voastr6 imperial, sa pearza Increderea In justitie§i s& renunte la demnitatea lut ? 0 ! ce lips& de

cuno§tinta a sufletelor ! Sunteti sigurt de calmullut Socolescu ? Seninatatea aceasta sa fie indi-ferenta ? V'ati Intrebat cu ce corespunde culm easuferintel ? Nu as dori ca s& Intelegett vr'o datadin propria d-voastra experienta, seninul pe carev'e'z cu regret ca nu l'att inteles din tortura sta-'Anita a lui Socolescu.

De la cruzimea simplista, la cruzimea de spirit.D-1 Xenopol, e un om cult, un om de spirit,

un spirit fin, cu o dictiune admirabila prin na-turalul si claritatea et. Dar crede d-sa c& unutom de spirit It este permis ort-ce §i orr cand ?Constat cu regret ca representand pe aDacial. aTenuntat la parte din distinctiunea d-sale. Ce v6cere d-sa, d-lor jurati ? Un verdict de condam-nare. Si sunt convins ca m'att Inteles : cereapeirea fur Socolescu. Si cu ce atitudine sufle-teasca v6 cerea pedeapsa capital& ?.... Spirit....ironie... formule rafinate.... ca si cum am fi fostinteun Intimplarile zilei puse la concurs...fioriturile inteligentilor ascutite castigand prima

salon...

www.dacoromanica.ro

10

surisurilor gratioase si provocand ilaritatea prie-tenilor pusi pe petrecere.... Nu inOleg si nu admitacest mod d'a acusa. Dad nu crezi in vinovatie,.nu e ertat acuzi, nici chiar cu spirit. Suntemin fata juratilor si verdictul for intereseaza, deo potriv6 si onoarea unul om si onoarea social&Dad, crezi in vinovAtie, osanda nu se cere suri-zend. Ce insemneaz8 evocarea lui Dumas-peresi a Jul Ponson du Terrail ? Ce insemneaa, afir-mare abia risul cg, inginerulAlexandrescu ar fi un adev6rat astronom ? Ceinsemneaa, plicerea de a mucali faptul d Soco-lescu a trimes cate-va oue proaspete «mamamarl ?1. Ce. insemneazA inventia cu schimbareacostumelor a celor doul prim/ martori al focului,in stop d'a cita pe faimosul travestitor FrizzoFregolli ? Ce insemneaza, apropierea spirituluiilustrului dramaturg Caragiale cu o or binehotaritg, si care n'a devenit, nici cu acest irn-prumut silnic, a9 ore trecute fix ?D Ce insem-nead, intreaga atmosferg moral& a primei acu-satiuni aci In numele societAilor de asi-gurare ? 0 ofens6 mai mult adusa institu#unii.juratilor.

Din cate am citit despre teroarea mare): revo-14uni franceze, nici acum de curend, din

sa

tinendull

alma,

www.dacoromanica.ro

11

avechl hartit ei case vechh ale istoriografulutLen 'are nu ml-aduc aminte sä fi Inttlnit vre-un calati care salt fi condus surizend victimala e§afod, nu mi-aduc aminte de nick -un executorcare sa fi facut glume privind la convulsiunilecelor decapitaV. Este o antinomie morals intrerolul de a contribui din convingere la peireaunut om ei putinta de a glumi a aceluia careindepline§te un asemenea rol. 0 singura scuzapoate avea aceasta atitudine. Oratorul nu credein vinovatia lut Socolescu ei e convins ca verdic-tul d-voastre de achitare nu se va influents despiritul d-sale....

De pe banca pArtel civile se protesteaz cä din causa mul-

timil d-nil Take Ionescu i Djuvara sint in imposibilitate d'apAtrunde in sail. D-1 prevedinte se adreseaza d-lul Delavrancea

punindu'l in vedere ca. va trebui sg.'0 intrerupg, pleduaria.D-1 Delavrancea declare.: «chiar In interesul apararil dorescse. am in fate, pe tot1 ca.t1 ad sustinut acusatiuneaz. Sala is-bucne§te in aplause. Seclinta se suspenda pentru 10 minute.La redeschiderea edinteT d-1 Preqedinte pune in vederea pu-

bliculul el dad, va mal aplauda va ordona golirea glil, bachiar va suspenda judecarea procesulul. DI cuvintul d -lulDelavrancea.

Domnule pre§edinte,

PermiteWmi ca la ordinul d-voastr6 sa alaturo rugaciune. Rog pe d-nit din said sa albs in

www.dacoromanica.ro

12

vedere misiunea noastrg, delicatg, si grea. Enoapte, e tarziu, vorbesc dupe sapte oratory, dupecinci sedi*, dupe o extraordinarg, Incordare deatentie si dupe un lung sir de emotiuni. Nu do-resc -si nice nu se cuvin aplause. Numai ast-fel mi-as Indeplini datoria mea.

Domnilor jurati,Onoratl, Curte,

Sg, me opresc la cruzimea primejdioasA, insi-nuantk capabila, d'a rescoli fundul constiintel

-d-voastre", turburAnd ceea-ce se limpezise, clit-tinand prin perfidie ceea-ce not castigaserAm peo tale netedg si dreaptg,. Arma d-lui Take Io-nescu a fost cea may tMoasg, dar nu cea maylealg,. Ea a fost Inv !AAA cu o abilitate neintre-cuta, dar nu cu o convingere profundl. Yy denuntmestesugul, desi Ii admir talentul, ca nu cum-vamestesugul sg, diformeze ade-Orul. L'ati v6zut once intentiune manevra Inaintea d-voastra sipetulcu cheile. Ca demonstratiune controlabilg, d-sa,n'a scos nimic din jocul cheilor, si nici n'a pusvr'o concluste. Dar... ce putere de sugestiune,ce isvor de erori, chiar cand mimeazg, farg, avorbi !... Sg, v'e reamintesc miscarile, spatiate usorprin cuvinte fara legAturg, aparentg,... Multe chel...

www.dacoromanica.ro

13

de la oda.i... de la magasii... de la deposit... dela pimnitA... de la case de fer... multe... foartemulte... un morman de chef... Oratorul le ridicgrind pe rind cu un suris potrivit pe o gravybanueala ne mArturisitA. Le elating In fatad-voastre", le izbeste, le scalp& sgomotos, sfirsindprin .a constata c& suet si chef vechi f&A, desti-natiune cunoscuta.... Conclusia? Nici-una. Efectul ?Enorm pentru oamenii cart nu si-ar da seamade scopul urm&rit. A vroit s& lase o impresie,ear nu s& produc& o dovadg. N'a spus'o, nu erain drept s'o spue... Dar cine n'a bateles acestjoc nepermis ? Din prestidigidatura oratorului,Socolescu putea s5, apara, in fata copiilor, caun om care .se serveste de chef false. Ne putendafirma a insinuat. Si ne putend insinua prin cu-vent, a insinuat prin miscari, prin suris, prinreticence, prin expresivitatea general& a omuluiextraordinar.

Dar s& va, dati., domnilor, o dovad& decisiv&ca nu exagerez cand v6 afirm c& la d-1 TakeIonescu cruzimea s'a aliat cu perfidia. D-sa aprins, cu repeziciunea caracteristica a inteligenteisale, legenda visului d-nel Socolescu. S'a porno-nit, in treacat dup6 mine inutil si far& niceo consecint& c& d-na Socolescu ar fi scris, din

www.dacoromanica.ro

14

sanatoriul de la Berlin, cal apgruse in vis caselefor arzend, cu cate-va zile Inainte d'a izbucnifocul in realitate. 4 inteles cum present's, d-1Take Ionescu aceastg poveste ? Sa vi'l reamin-tesc, subliniindul insinugrile. Da, zice d-sa, d-naSocolescu a visat. Eu nu vor vorbi de visuld-sale. Dar a putut s6, viseze. Inutil sg ne oprimasupra viselor. EA nu crez in vise prevestitoare.Dar a putut sg viseze. A ! nu, eti nu bgnuescpe D-na Socolescu! Dar intr'o casg in care sevorbia asa de des de foc... Fenomenul e espli-cabil... Visul a fost provocat de... Dar s6, nu vor-bim de visul d-nei Socolescu... (Aplause. Ilaritate).

Ati inteles, d-lor jurati, cum nu vorbeste d-1 TakeIonescu ? ( Ilaritate). Eacg logica teribilg a fra-selor rupte intradins : D-na Socolescu a visatfocul inainte de a fi fost pus, si cum nu existavise prevestitoare, d-na Socolescu a visat ceea-ce stiea de mar nainte cg are sg, se intample.Conclusia ? Socolescu autorul crimes si d-na So-colescu complicea. A ! domnilor, resping, cu toath,energia sufletului meti, asemenea insinuatiuni !Sunt in drept sg cer acusatorilor franchete, lea-litate, convingere, argumente. In contra dovezi-lor formulate e posibil controlul, si justitia cg-stigg. In contra argumentelor e posibil lupta

www.dacoromanica.ro

15

de argumente, si justitia se prepara.. In contrare'stalm&cirit faptelor necontestate e posibil des-fAsurarea for logic& si documentata, si justitiase lumineaza,. In contra und atmosferi pasio-nate e posibil alta curata, si malts, si justitiatriumfa. Dar in contra perfidid, cand n'ai nimiccategoric de Invins, cand nu poti sa stiff pin&la ce adincimi de constiint& a dus confusiunea,nu e alt& arm& decat denuntarea el pentru caconstiintele earl vor da verdictul s& o Inl&tureca pe o fort& dusman& justitiet

Sa, v6' explic efi, d-lor juratI, legenda visulaDe unde aceasta legend& ? Si pentru-ce d-1 pro-curor general a abandonat'o ? Cunosc dosarul,foae cu foae, rind cu rind, din cuvent in cuvent.D-1 procuror Ionescu-Dolj a consemnat aceast6legend& intr'un prim proces-verbal. D-sale 'i -a

fost transmis& de care un martor, ruda prinaliant& cu d-nu Socolescu. Sa '1 tree numele.Martorul, dintr'un esces de zel regretabil, a vroits& apere cu on -ce prat pe d-nu Socolescu. Si adepus. In depunerea sa parchetul si judecatorulde instructie a avut ocasia s& constate un enormneadev6r. Acest martor citise in ziare ca d-nuSocolescu luase cu d-sa la Sinaia tot ce aveamai de valoare, si in deosebi ceea-ce nu fusese

insasT.

www.dacoromanica.ro

16

asigurat : argintaria si bijuteria. Fireste o dovadasdrobitoare in contra d-lui Socolescu.

Martorul crez6nd ca ceea-ce se scrisese era siadeve'rat a inventat o explicatie pe cand d-1Socolescu .se tortura in carcera Sabareanu.

Iaca, explicatia : Socolescu a luat cu el intrealtele si bijuteria pentru-ca avea de gand ca dela Sinaia sa plece la Berlin, si vroia sa facao placere neasteptata sotiei sale suferinde. Mar-torul afirma ca d-1 Socolescu i-ar fi spus acesteala un dejun, in familie. Si ce s'a dovedit deparchet si de judecatorul de instructie ?. Ca d-1Socolescu nu luase la Sinaia nici camasi scump-brodate, nici argintaria, nici bijuteria sotier,nimic din cats afirmase martorul. Intelegeti,domnilor, ca d-1 procuror general a avut o legi-tima pudoare d'a se mai servi de asemenea mar-turie, si cum tot acest martor pomenise desprepovestea visului, a abandonat intreaga marturiefiind gray patata de un neadev6r categoricconstatat. i cu legenda valorilor si cu legendavisului, e evident, martorul, ruda si amic, vroisesa apere cu nascociri pe un nevinovat. Suntsigur ca data d-1 Take Ionescu ar fi cunoscutorigina visului, ar fi renuntat le infioratoaread-sale insinuatiune.

d-luT

www.dacoromanica.ro

17

In aceasta, ordine de apasarl asupra constiintleid-voastr6, domnilor juraV, trebue sa punem siapelul pallet civile, si prin d-1 Xenopolu siprin d-1 Take Ionescu, ca sa vg despicatt fndou6, sa ve desbinatt inima de minte, sg, fits,

ceea-ce e imposibil sa fig, jum6tatt de oament,fiinte cari trecut ping, astazt prin nice -oconceMiune umana. D-1 Xenopolu 0 spuneacategoric : scuturati-0 de mila si sa n'avecl Invedere de cat strnucirea adevkului si triumfulintereselor sociale. 17.6 volii esplica spaima d-salede mila pe care nu v'o cerem. D-1 Take Ionescu,cu vointa mat Inveuit, ve zicea : oii stiti ca ju-raVf pe MO, judecata ail si sentiment, dar sen-timentul Irktuneca dreapta judecata. IT6 voidesplica si spaima d-lut .Take Ionescu de senti-ment. Amendout, in deosebite variatiuni, ve pu-nea sub ameniMarea tutulor judecatorilor carts'ail pronm4at In aceasta afacere. Iar d-1 TakeIonescu, cu abilitatea sa profesionala, esclama :as dori din toata inima din toata ca d-1Socolescu sa, fie nevinovat, dar am convingereaabsoltita ca este vinovat, si nu me tem de catde sentimentul d-voastr6 !

D-lor juraV, eu nu cersesc mila pentru un ne-vinovat, et. nu 0 zic sg, renuntaV la judecata,

2

n'ati

www.dacoromanica.ro

18

dar ve cer sg fitI bgrbatt IntregI, asa cum secuvine, asa cum e plasmuit omul sä fie, asacum l'a fgcut Dumnezeii, care nu'si cedeazg lo-cul avocatilor ca sari poceascg fgpturile. Ell nuve cer sg fitt slabi si molesitI de pleduariilenoastre, dar am dreptul sg ve denunt o falsaconceptie despre institutia juratilor. Cum, d-lor,d-voastre sg fitl intimidati de Incheerile prepa-ratoril ale judecgtorilor de profesiune ? D-voastresg luati locul jurisconsultilor si sg Invirtitt pedegete codicile de legi ? D-voastr6, sg, renuntatIla plenitudinea fiintel ca sg ajungetr o judecatgdespartitg de toate facultgtile sufletului ome-nese ? Dar ce conceptie au acusatorii despreinstitutia juratilor ?

AtuncI, ce ar insemna nemotivarea verdictului ?Ce Insemneazg un anu» sati un adal care red peun om societgtil purificat de on -ce bgnuialg sailfl aruncg In Intunecimea temnitei ? De undoaceastg putere supra-umang inti'un anus sau unada0 A ! domnilor, justitia juratilor e singuracare se apropie de justitia diving. Justitia d-voa-stre, ca si justitia diving, afunda sau Inaltg,distruge sau salveazg, fgra ca not sg, stim dece. Din taina nepgtrunsg de sus, si din misterulconstiintel d-voasti.e, fulgerg verdicte inaintea

www.dacoromanica.ro

19

cgrora ne inchingm ca in fata unet putert indis-cutabile, hotgrirea celui de sus §i a d-voastre neav6nd nici un motiv pe care sg'l §tim. i cAndlumea moderng v'a dat o misiune supra-umangin raport cu a judecgtorilor ordinary, vi se ceresg fits ni§te jum6tgtt de oament! Eu nu aduconor. no§tri adversary ofensa de a le confundatemerea cu convingerea lor. Sunt prea invetatica socotesc incapabill de a'§I da seama deoament §i de institutia juratilor. Nu, domnilor.Causa absurdulut in care au cgzut, e alta, §i seesplicg. Chiar domniile for speriat de as-primea inesplicabill si de metoada barbarg ajudecgtorulut de instructie. I-ati auzit. Da, asa e.E revoltgtor sg vezt pe un judecgtor de instructiecglcand cu ghetele murdare peste plapama deingtase a sotilor Socolescu, cand descinde la lo-cul sinistrului. E un abus de putere incalificabilsg by in picioare zece ore in sir pe un prevenit.E nedemn de un judecgtor sg arunce in car-cere pe d-1 Socolescu din prima zi, sg'l tie acolope o rogojin, in umezealg si intuneric, qaptezile, neprimenit §i fara permisiunea de a'§I sa-tisface cele din urmg nevot aiurea cleat uncletrebuea sg doarmg qi sg respire. E culmea fero-citgtit sal stiff in convulsiuni nefritice §i sg nu'l

sail

s'at

www.dacoromanica.ro

20

transporti in spital, nici cand gemetele neferidi-tului alarmasera intregul personal administratival penitenciarului ! A trebuit ca doctorul sa de-clare cg nu mai garanteazg de vieata tortura-tului pentru ca de fricg... da de fricg, d-le pro-curor general... sg consimtg la schimbarea regi-mului de teroare.

Si ce poti obtine cu teroarea aceasta, demn5,d'e cele maf cumplite vremi ale inchisitielAdesea-ori aparenta adev'erului, aparenta care aprovocat cele mai deplorabile erori judeciare.La Rochefoucauld a zis, cu drept cuv6nt, ca ade-v'e'rul n'a facut atata bine omenirei cat WI 'i-apricinuit aparenta adev6rului. Si partea civilg,Intelegend ce impresiune de oroare va fi produsIn d-voastr6 asemenea ngravuri de primitivi, v6"ruga sa nu fit, oameni intregt, sg ve* reduce lani§te inteligente far& sentimentalitate,apropiati cat mai mult, scoborind pe treaptaumanitatil, de tipul rar al fudecgtorului far&

(Aplause prelungite).

Partea civil& avea dreptate sg se teamg deimpresia de oroare si din alt punt de vedere.Ea studiase dosarul, cel putin In pgrtile lui prin-cipale, §i se convinsese ca parchetul §i instructianu '§i facuserg datoria. Da, d-le procuror general,

sa ye

www.dacoromanica.ro

21

nu v'ati facut datoria... Sa v6 dovedesc... In acestproces se impunea si vi s'a cerut de inculpat §ide aparatorit s61 o serie de experiente .qoare§i decisive.

Cate-va exemple. D-nil jurati vor intelege dinele Intregul sens al procesulut D-1 procuror ge-neral §i judecatorul de instructie ati ajuns lasistemul : Socolescu singur a preparat focul. Ativ'ezut, d-lor juratI, la fata loculuI, o bibliotecacoborlta din primul etaj sub scara- principal& aintrareI unde era preparat unul din focare. Eraposibil d-lui Socolescu s& faca, acest transportpe o scara Inalta si invirtita ? D-1 procuror ge-neral, InbinanduV acusatiunea cu aceea a parte.civile vetI vedea ca se 0 desbina ne re's-pundea : da, cacl a luat mai Intaiti cartile §'apoIa transportat biblioteca. Da ? 41 facut experientaaceasta, d-le procuror general ? Ire sta In putinta.Socolescu nu e un atlet. N'avetI de cat sa In-cercati cu un om §i mai puternic. De ce n'at1facut ? S'a ve" spun de ce. Pentru c& bibliotecaeste de stejar masiv si cu u§1 de fer. Unui sin-gur om i-ar fi fost peste putinta sa, o coboare desus in colivia scard. In numele justitieI v6 acu-sam, ca nu v'ati fti,cut datoria, ca atl refusat sav'o facett!

www.dacoromanica.ro

22

A doua experienta pe care eargsi n'ati facut'o-Ati auzit ce s'a cladit pe chestia lumingrilor (Am-sterdam extral. Puntul capital al acusatiei. D-1judecgtor de instructie In scris si d-1 procurorgeneral de via graft'', ail afirmat, ca o dovadgsdrobitoare contra d-lui Socolescu, el nemultumitpe durata lumingrilor (Rosa extra», cumpgrate dela un Moan vecin, s'a dus la d-1 Amarasteanu si a.cumparat lumtngri (Amsterdam extra». Fireste,domnilor, ar fi fost o serioasg dovada dacg fap-tele ar fi fost cum se afirmg. Fireste, d-1 Soco-lescu, dupe acusatiune, avea nevoe de niste lu-mIngrI care sa. dureze 7-8 ceasuri ping sg co-munice focul. Si e logic. D-1 Socolescu ar fi avutmotive serioase sg depgrteze momentul plecgrilsale de momentil izbucnirii focului, si foculizbucneasca cat mai tarziii, noaptea, ca vecinilsg doarma, si sa, nu'l vazg cleat dupe ce totedificiul ar fi fost coprins de fiacgri. Ei, d-le pro-curor general, ati Mout experienta cu lumIngrileAti fgcut'o serios si tntreagg ? Nu: Nu, d-le pro-curor general. Nu! Ati afirmat ca, lumInarile(Amsterdam extra dureazg opt ore. De patruzile, in fie-care zi, ye somez sa faceti experienta.Aveati. timp. Si ea crez cg ati fgcut'o dar nuvroiti sa reveniti asupra erorii. Ea sper ca si

sa

www.dacoromanica.ro

23

d-nit jurati au fAcut'o. D-lor, de trei septAmAniarz -bre felurr de lumInAri : Amsterdam extra»,«Rosa lux» si Rosa extra». V'am spus si v'orepet : e Amsterdam extra» dureaza aproape 11ore, Rosa lux» 11 ore si Rosa extra» 10 ore.D-1 Socolescu avea nevoe, dupe d-voastr6, ca

dureze 7-8 ore. Dacl Rosa extra»pe care le avea la IndemAnA dureazA 10 ore, dece ar fi cAutat sa cumpere «Amsterdam extra» ?Si de ce .ati refusat, cand v'am adus ad. luminArr,sa expermentaff In aceste patru zile, cand nu v6facuserAti datoria In timpul instructiunii ? Pentruca v'ati speriat de resultatul experienter, pentruca v'ati temut de adever, pentru fi

spulberat argumentul capital, pentru cg, senina-tatea justitiei este turburatA une-ori de un tristamor propriii si de micr si deplorabile ambitiunt!

A treea experientA pe care n'att facut'o. Vis'a afirmat de prevenit ca focul nu s'ar fi v6zutdin Bulevard sail din strada Polo* pe ferestrelepodulul, si vi s'a atras atentia ca cel dour ne-cunoscuti ne putend vedea focul a trebuit AA_stie de mar nainte. Eratr datori sa facetr o ex-perientA usoarA. SA verificati dacA aprinzendcAte-va scanduri, unde fusese focarul din pod,s'ar putea vedea fum, asa cum afirmatr dupe eel

sa.

ca v'ati

lu-mtnarile

www.dacoromanica.ro

94

dour necunoscuti, esind pe ferestrele podului.Era datori sa Incercati, noaptea, la ora 111/2,si sa aratati d-lui Socolescu aceasta minuDe incare d-sa nu crede. Si tine poate sa, creaza, !Ne-am suit in podul easel impreun& cu d-niijurati. Am observat serios focarul. Acest focare ascuns de un paravan de scanduri malt detree metri. Cum era sa se vaza slabele flAcAriprin paravanul de scanduri ? Si cum era satreac6, fumul peste paravan si sa iasa, pe feres-trele din spre Bulevard, cand podul era deschis,si larg deschis, tocmai in dreptul acestui focar,stins cu o ggleata de ap& ?

A patra experienta pe care n'ati cut'o. 41acusat pe Socolescu, ca ar fi pus hArtie dubla lageamurivi s'a dovedit de predecesorii mei ca, nula toateca sa nu strabatA lumina prin ele. Pe ceve intemeati cand spun eti, cg, la miezul noptil, dacaar arde cu flAcael mobilele din salon, focul nus'ar vedea prin }Artie, de la geamuri ? Pe nimic.0 fantesie, o Inchipuire surescitata de lipsa deprobe, o opintire In vid, o usurint& mar mult.Era datori, s6, aprindeti cate-va 16,mpi puter-nice In salon, in bibliotecg, in sofragerie, si sa veduce noaptea cu d-1 Socolescu, ca sg, dove-diti, de fapt, a in adev'or din -Bulevard nu

'r

www.dacoromanica.ro

25

s'ar vedea lumina prin hartia de pe geamurt.Si voiti sä ve credem pe cuvent ! Nu 041 cumse procede aiurea? N'att citit cu cata Intelep--ciune si rgbdare se fac toate experientele, ab-solut toate, inainte d'a se cere capul sau onoareaunlit inculpat ? Ceea-ce n'att facut d-voastr6, amfa' cut not In parte. Et.' am atras atentia unor

jurati asupra acelei misterioase hartir. Prin.ea trecea u§or si cAldicel lumina zilei de §i lu-mink era §i In salon. Ire Inchipuiti, domnilor, cums'ar fi ve'zut pAlpa,ind fiac'arile din salon in Intu-nericul noptit.

A cincea experient6, pe care n'att fAcut'o. DacA,Socolescu ar fi vroit incendieze casa, de cear fi facut-atatea focare in loc sg, lase deschisgazul aerian ? Explosia ar fi provocat un incendiupe care niment nu l'ar fi putut stinge. Acusa-tiunea IntelegAnd gravitatea acestut arguments'a ag6tat cu u.urinta, de depositia d-lut capitanUrateanu, §i nu s'a sfiit d'a afirma ca, gazomttrula fost deschis §i numal gratie d-lur capitan s'aevitat explosia. Dar ce-a spus onor. martor, d-lor,si ve declar ea', nu m6 Indoesc de sinceritatead-sale, ce a spus, d-lor, aicr §i la judecatorul deinstructie? Ca Vezend flac6,rt palpaind In aer, acrezut c6, gazometrul este deschis §i a dat ordin

.d-nt

sa, '§i

www.dacoromanica.ro

26

ca Inchiza. Si cine s'a dus In pimniVa ca.Inchiza? D-1 Capitan UrlAeanu ? Nu. D-1 loco-

tenant, ajutorul d-sale ? Nu. Vi s'a spus ca d-1locotenent era un ofiter not' la pompieri, fara.experien0,. Cine dar ? Servitorul Zaharia care numai umblase la gazometru, asa ca nict acum nustie daca l'a inchis daca l'a deschis cand ainvirtit robinetul. D-le procuror general, asa seinstrueste o china ? .Asa se sust.ine o acusatiune ?.Dar ce v'a afirmat d-1 Socolescu, ce v'am afirmatnot ? Ca gazul a fost inchis de Companie Inca dela 14 AZaiu, cu o luny de zile Inainte de incendikdin ordinul d-lul Socolescu ; ca, Compania prinfuncOonarii se. '1-a Inchis In strada, In strada,uncle nimeni nu poate umbla, iar nu la gazo-metrul din pimni0. D-1 Socolescu v'a rugat casa cercetgl la Companie, sa luaVI un inginer aleI si sa vedeg cu ochii d-voastr6 dacg este saunu este inchis gazul In strada. AveatI timp chiarin aceste patru zile sa, ve convingeV. Ati refusat,ati refusat d'a v6 face datoria aveVi curajuld'a afirma In fata juraVlor si a Curtei un nea-dev'e'r brutal -? Ve jucatl, d-lor acusatori, cu vieatasi cu onoarea unui inocent, abusatt de putereacare v'o da legea si primejduiti interesele sociale.N'aveag decat sa deschideg gazometrul din pim-

salsal

sau

www.dacoromanica.ro

27

nits si v'att fi incredintat cg, nici un bec din casenu s'ar fi aprins. Ce n'att f&cut d-voastr6 amacut not. Eack d-lor jurati, ceea-ce afirmg, Inscris directi a Companiet de gaz. (Citeoe). Att !lite les,

d-le procuror general ? De la 14 Maiti s'a inchisgazul, in stradk De la 14 Maiu si pan& azi nus'a-debitat nice un litru de gaz in comptul caselorSocolescu. Eacg adev-grul, si ar trebui s& v6 In-fioratt de ca,te neadev'erurt v 'a flout judecatorulde instructie sy spunett in fata Curter si a d-lorjurati. Si stitr, domnilor, ca debitul gazului secontroleazg mecanic, cu o precisiund stiintifickear nu cu dibuirea infantilg, a morfologiet... (Risete)din stiinta positivl, a faimoaset (Risete)

Da, stir ca ve" trebuia si acest neadev6r ca sacolaboreze, Impreuna, cu cele-l'alte, la peirea unlitnevinovat. In numele societ6,tel pe care o repre-sentatl, aveatt o Indoita, datorie de fndeplinit, sifat& de justitie si fat& de propria d-voastr6 onoare.Regret si deplAng ca nu v'att Indeplinit'o !

0 ! domnilor jurati, cum ar fi facut parchetulsi instructia aceste experiente, cari ar fi spul-berat cele cinci capete de prima ordine ale acu-satiunir, and au refusat gist face o elementarydatorie fat& de acusat, fate de justitia pe careacum vor s'o mistifice si fate de opinia publicA

grafologil...

www.dacoromanica.ro

28

pe care ail alarmat'o prin informatiuni de maresensatie ! Domnilor jurati, Socolescu a cerut inscris att auzit din gura d-lui judecator Saba-reanu monstruositatea ca n'a luat act de cere-rile inculpatului decat numat de cele fa' cute inscris ca sa se constate prin proces-verbal ceobiecte gasit in geamantanul s'e1 si Cate

gasit in casa incendiata. De ce n'a dat cursacestei drepte cererl ? Credett ca d-1 Sabareanua fost un judecator care ar. fi neglijat d'a scotocigeamantanul san domiciliul d-lui Socolescu ?Credett ca vr'un sentiment de delicatete l'a opritca sa se amestece pina si in vieata intima a sotilorSocolescu? Nu, domnilor, d-1 judecator dupe ce aprefirat tot, absolut tot, innum6rand, scuturandfacGnd mormane de obiecte, peste can adesea-off a calcat triumfAtor, a pus mana pe toatacorespondenta d-nei Socolescu, ne lasandul. d-luiSocolescu nict portretul sotiet sale. In ardoaread'a viola on -ce secret, sub pretextul adev'erulut,s'a adresat la pravaliile de la cari se furnisase d-naSocolescu. Vroia cu on -ce prat sa, se acreditezelegenda luxulti, a risipei fara frail, a vanitateiruinatoare. Si n'a remas lucru cumparat de unan de zile incoa, incepend de la cele v6zute pingla cele de cari chiar unlit judecator de instructie

s'aus'ati

www.dacoromanica.ro

29

i-ar sedea rai sa se informeze, ca sa nu fie stiut siparadiscutat. In sfirsit, d-na Socolescu a participatla o serbare data sub un august patronaj. A tre-buit sa se afle cat a costat rochia d-sale, anumeacea rochia, de care .se grabisera a svoni un pretfabulos. Si s'ail convins din registrele easel spe-ciale ca n'a costat mai mult de 350 lei. Canddar nu s'a sfiit nici de ceea-ce chiar un tocitsimt de decenta i-ar fi Impedicat d'a se Informa,cand stiea tot si cercetase tot, pentru-ce ail re-fusat de a face inventariul lucrurilor gasite laSocolescu si al acelora lasate in casa lui Soco-lescu ? Pentru ca parchetul asi judecatorul de in-structie umplusera, coloanele ziarelor cu still desensatie, false dar de sensatie, si convinseserape toata lumea ca d-1 Socolescu luase cu sinela Sinaia lazt si geamantane incarcate cu toateobiectele mat scumpe din casa, tot trusoul d-neiSocolescu, In deosebi albiturile cu cele mai finebrodarii, that& argintaria, toate hainele lui, toatetitlurile, toate valorile, Intr'un cuvent, tot ceea-cenu fusese asigurat, ceea-ce find asigurat s'ar fiputut sustine ca, a ars, si ceea-ce n'ar fi vroitsa dispara oil sate despagubiri ar fi luat In schimbde la «Dacial. Si pe cand in spiritul public seventura inelile, bratarile, colieurile, dantelele,

www.dacoromanica.ro

30

Camasile, rochile, batistele, pe care le-ar fi caratd-1 Socolescu la Sinaia, pe cand In aceasta in-drazneata inventiune opinia publics vedea odovada, sigura si pe drept cuv8nt a vino-vatiet d-lut Socolescu, d-1 judecator de instructieconstatase cu ochil sei, cu manele sale, cu capul

banueala pe care o aruncase In public,cu o usurinta revoltatoare, ca un fapt cert, eraun neadev6r grosolan ! Si a refusat d'a constatagresala sa, a refusat de a desminti legal propriasa Inchipuire aprinsa de o patiman'a avut curajul moral pe care Curtea l'a avut,ordonand ancheta din care se dovedeste ca opiniapublics a fost Inselata,, ca instructia a fost pa-sionata, ca toate valori]e fusesera lasate in casa,ca In geamantanul lui Socolescu nu s'aii gasitnimic din ate se afirmase reporterilor de la par-chet si de la cabinetul judecatorulul de instruc-tiune. Constat cu spaima o boala de amor pro-priu, o ipertrofie crescendi a personalitateI mul-tora, o sdruncinare nervoasa care II face sa go-neasca, dupa, o trista, si treceloare casi cum superficialitatea si zadarnicia ar deveniorganice in clasele noastre conducetoare ! Gene-ratia noastra domnilor, va regreta de sigur eafortele ei aft fost prea mid in raport cu idealul

gloriola,

ca

www.dacoromanica.ro

31

el prea mare. a dea Dumnezen ca eel cari vorIncepe sa, cgrunteascA ca §i noi, sa, nu ajung5,Intr'o zi ca s, regrete erorl judiciare cari s& leamarasca belfanetele si s5, le micsoreze, chiarfati.6 de 'propria for con§tiintg, tineretea perduta,In ambitiuni desonorante ! (Aplause prelungite).

0 asemenea instructie incomplect& si pasionata,desbinarea la care ati asistat Intro partea

civilA si representantul ministerului public. AtIauzit pe d-1 Take Ionescu regretand torturilemorale si fisice suferite de d-1 Socolescu, l'atiauzit blamand stgruintele extraordinare d'a nufi pus In libertate, auzit constatand ca inunele directiunI nu s'a fAcut nict-o cercetare§i in altele s'a st&ruit Mr& nici -un folds, ba nus'a sfiit d'a crede ca, dosarul n'a fost destul destudiat, fire0e de cAtre representantul ministe-ruluI public.

In privinta grafologiel cu morfologia el... (Risete.Aplause) cu morfologia el speciala,, d-1 Take Ionescun'a impArt4it credinta d-lui procuror general§i mai putin pe a morfologului chimist. (Risete)Era' In acest proces un punt decisiv de resolvatde grafologie, de grafolog. Cine a scris cartapostal& adresat5, d-lui Socolescu prin care '1

vestea s6 se fereasc& de societ&tile de asigurare ?

esplica,

l'ati

www.dacoromanica.ro

32

Dace, singur d-1 Socolescu si-ar fi scris'o, nea-parat ce, asupra d-sale ar fi apezat mat multdecat o be,nueale, ce, ar fi autorul incendiului.Eu ye maxturisesc ce, dace,, printr'o minune desus, l'a§ fi vezut scriindu-st acea scrisoare, n'a§fi stat un moment la Indoeale, ce, el e autorulcrimel. In acest fapt as fi vezut pe omul carestie de mat nainte ce are se, se intimple si pevinovatul care prepare, o a doua putintad'a acusa pe inocentt de propria 1111 crime,. Dinaceste dale crime, cea din urine, ar fi fost ceamat grave,.

S.'a sustinut cu studiul grafologului ce cartapostale, anonima, este scrisa, de d-1 Socolescu.Ce se, fie, domnilor, aceaste, grafologie ? Att auzitpe d-1 doctor chimist. Ea este o stiinte, noue,o stiinte, positive,, sigure,, infailibile,. Si ce esteun grafolog ? Un om care nu se poate in§elacand aplice, grafologia, un om care ajunge laconclusit, indiscutabile ca conclusiile unut ma-thematic, mat sigure decal ale unlit anatomist§i dupe ce,te at1 vezut cu mult mar sigure decatale unlit chimist. D-1 Take Ionescu, om ager, arfi simtit ridicolul chiar dace, infailibilitatea gra-fologiet n'ar fi provocat surisul tutulor §i risulsgomotos al color mar tinert din multimea care

trims,:

www.dacoromanica.ro

33

urmAreste aceste desbaterl. D-sa s'a desbinat derepresentantul societAil si al stiintel grafologicein privinta infailibilitatiI. D-sa v'a spus c5, n'arecurajul d'a afirma cA grafologia este o start .Positivg dar c6, are curajul d'a nu crede Ininfailibilitatea grafologului. S& ne oprim asupraacestui conflict.

De ce, d-lor, afirma d-1 dr. chimist Minovictcg, grafologia este o stiintl positiv6, ? Ne -a spusd-sa care sunt legile neindoelnice ale acesteinoul: stiinte ? Nu. Si nicl nu putea sä, ne vor-beasca despre lee. grafologice, pentru un singurmotiv : fiind-ca, nu le cunoaste. Si nu le cunoasteearAsi pentru un singur motiv : fiind-ca nu exist.(Risete). Ne:a argtat d-sa cam on care stiint'd po-sitiva se Inrudeste grafologia ? Nu. Nu, pentru-c6nimeni n'a avut acest curaj Inainte de d-sa, sicum d-sa nu este parintele nouel stlinte nu neputea confirma gradul el de rudenie cu chimiacare admite Inca Indoell si ipotese. D-1 experts'a simtdt obligat sa, v6 tie un lung discurs, pre-parat ca un act de expertisg, despre importantagrafologiel, despre dout profesorl, unul la Peters-burg si altul la Berlin, al cgrora nume le-amorfologit asa, cg, nimeni din not nu a izbutit sg,auz& deslusit cum se numesc aceste dou6 glorii

3

www.dacoromanica.ro

34

ale omenirii. Si d-sa nu era chiemat sa faceelogiul stiintet celei noul ci sa'si dovedeascaafirmatiunea ca d-1 Socolescu este autorul cartelpostale anonime. Si ciudat, d-1 chimist se credeaobligat la atatea elogii pentru o stiinte pe caren'a Invelat'o la universitate, uitand, intro umbramodesta, chimia pe care inteadev6r a studiat'o.

Asemenea elogii ne-cerute si ne-datorite seesplica. Intre chimie si grafologie este o repul-siune. Una este stfinta in toata puterea cuvin-tului pentru care o vieata intreaga nu e preymult, si cealalta, e Inca o mica specula pe midiipotese si pe dibuiri cart au dus pe oamenl lagreseli grave, zapacind justitia si contribuind laosindirea multor nevinovati. De vr'o 20 de antgrafolegia a facut o invasie in justitie si efectelesuet deplorabile. Franta fu despartita in dou'e,sguduita din temeliile el, cat p'aci sa ajunga Inprada unur re'zboiti civil, gratie acestel tinerepseudo-stiinte. Una din gloriile Frantei, Zola, s'astins, amarit in primul rind de speculele si deneadev6rurile patente ale grafologilor. La pro-cesul Humbert tend s'a pomenit de grafologiesala a isbucnit in ris, si presedintele, figura lealasi ilustra, a recunoscut ca bazaconiile acestelstiinte Intrec autoritatea presidentiala si tur-

www.dacoromanica.ro

35

burg cea mat gravg solemnitate. (Risete). Si pe candlumea 1st deschide °chit, not sg, credem orbestein ingangri puerile ! Dupg atAia an de culturg,sti, nu stim Inca ce este o stiinp, ! Stiinta arelegile et constatate, verificate. Fenomenele, su-puss legilor el, se reproduc cu siguranO, in ace-last sens, identice, on de cats on le demon-streaza omul de stiin0. Si totust spiritul stiintificeste prin escelentA Indoelnic ping la proba de-piing a unet afirmAiuni. Cu tot progresul tutulorstiintelor, ipotesa joaca un rol decisiv la cuce-ririle spiritulut uman. Vez doctort in medicing,printre d -nii jurati. SA ne spue et, dad, dupg opractica, de 20-30 de ant, nu au Indoeli serioase si dacg siguraAa absolutg si indgrgtnica,nu este condamnabilg, de cele mar multe or inOiinO, medical& V& ingineri. SA ne spue d-lordata in resistenta materialelor nu ail un coificentde tolerar4g, cand e sg aplice in realitate ade-vgrurile abstracte si absolut verificabile ca stiintg,purg. Si numat grafologia sa fie infailibilg. Nu,d-lor, asemenea preteiAie este illaranta. Si attv6zut la ce contrast ciudat duce aceasta sigu-Tanta absolutg, in grafologie. D-1 expert este chi-mist, a invelat an de zile chimia la Universi-tate, dar apare si ca grafolog, si desfid pe d-1

www.dacoromanica.ro

36

doctor Minovici ca sa ne spue unde ar fi exis-tand In lume o facultate de grafologie... (Risete).

El bike, d -Ior, sa nu ne fie frica de adeve'r :abia viati stapanit, d-voastr6, jurati., fisul candati v6zut ce-a patimit chimistul In modestialuI fata de grafologul Indraznet si sigur ! V6reamintesc. Grafologul, d-1 d-r Minovid, via spuscu absoluta siguranta ca d-1 Socolescu este au-torul cartel postale, fiind-ca grafologia, ajutatade fotografie si microscop, este o stiinta, positiva.Prea bine. Am pus o serie de IntrebarI chimis-tulul, tot d-lul d-r Minovici. Si ce ne-a r6spins?Nimic sigur. Asa de putin sigur, ca Intr'un mo-ment mi s'a facut mild de Chimie umilita deimpertinenta Grafologiei. Cat timp arde o in-

minare aRosa extra) sail aAmsterdam extra) ?N'am facut experienta. Aproximativ, foarte

aproximativ. Apor, depinde. De ce depinde ?De 1mprejurari, de curent, de gradul de cal-

dull. Foarte bine. SA, ist aleaga Imprejurarile.Nu stiu, depinde. 0 carp& Imbibata de gaz, cattimp tine mirosul ? Depinde. De ce depinde ?

De gradul de caldura. Prea bine. Vara,In vara asta, in casele incendiate, cam cat arfi tinut mirosul, aproximativ, cu o larga to-leranta, de septamant chiar. Eu n'am Cost cu

www.dacoromanica.ro

37

d-voastre la descinderea localg de ert cg v'as fispus dacg mat miroase. V6 multumim. Not nuv'am intrebat dacg un om cu nas ar putea sdmiroasg. Nu aveam nevoe de nasul expertci de stiinta, d-sale. (ltaritate). Ar mat putea mi-rosi, dupti, tree Zuni, niste covoare mueate in ben-zing ? Depinde. N'am Mout experientg. Cumexplicg d-1 chimist faptul cg o luminare a ars pingla cgrpa mueatg in gaz si s'a stins far& ca carpasg fi luat foc ? d-lor jurati, si acest res-puns : adepinde b Apol, nefericita de chimie este,domnilor, stiintg positivg, bine intemeeatg. §i ativ'ezut cg omul stiintei are indoeli, precautiuni, asade multe cg nu ne-a respuns nimic positiv. Cum seesplicg curajul grafologului ? Si se esplicg, d-lor.Ort ce ar fi afirmat in chimie puteam Sg controlgm,tocmai fiind-ca chimia este o stiintg serioasa.Dar ori-ce an fi afirmat in grafologie, nu s'ar fiputut controla de niment, tocmai din. causa cagrafologia nu este o stiintg. Va fi avend oare-care norme, oare-cari observatiuni de ordine re-lativ-generalg, dar de sigur ca nu dispune de re-gu1i fixe si nict pomenealg de lee nedesmintite,de legi fatale ca legile naturil, nice de adeveruricterne ca adeverurile mathematicit pure. Ce brumado aplicatiune va fi avend, depinde in ziva de

d-lui

§i stiti,

www.dacoromanica.ro

38

asta-zi numai de personalitatea expertului. i ecert ca invasia acestei pretinse stiinte a produsping, acum In justitia noastra clasick de cele maimulte ori, efectul invasii barbarilor In civilisatiaantick

Problema pe care vrea s'o resolve e prea grea,cu tot concursul fotografiei si al microscopului.In adever, ce este scrisul, ce raport are scri-sul cu sufletul nostru, si cat se depune dinsufletul nostru In forma literilor si In curgereafor ? E un raport, este In parte o imagine a psi-chicului nostru In scrisul nostru, dar numai cardscrim In goana condeiului, cand scrisul a ajunsinconscient, cel putin instinctiv. and copii in-vatg, primele litere si se muncesc, voit, constient,sg, lee literile pentru a forma un cuvent, scrisultutulor se aseamana, este quasi-identic. incetulcu incetul literile curg mai repede, legatura Intreele nu mai tine de vointa, si ajunge insfirsit lao diferentiare de la om la om. Si dm& cine-vasg, ingenieaza ca sg, imite scrisul cui-va, esteoare-cum posibil ca sg, dovedesti falsul studiindbine scrierea celui imitat mai mult de cat peaceea a imitatorului. Grafologii cu minte dataau norocul sa dovedeasca falsul, au bunul simt

www.dacoromanica.ro

39

d'a nu afirma categoric care anume este falsifi-catorul.

In procesul nostru, d-lor jurati, problema esteimposibil de resolvat, c&cl d-1 chimist §i gra-folog are pretentia absurda d'a sustine ca mor-fologia (risete) d-sale este In stare s& descoperepe un om care §i-ar schimba, cu voint& si in-tradins, scrierea sa in forma literilor, In raportuldintre ele, In curgerea lor. Dm& am comparascrierea cu pictura, din punctul de vedere alpersonalit&teI, am Intelege si mai bine erorilegrave la care se expun expertir. In pictura, per-sonalitatea se manifest& In toat& IntregimeaAci expertul dispune de o bogie de elementeincomparabil superioara. Desemn, colorit, su-biect, atmosfer&, technica, preferinte personale,mod de a privi In natura, expresiune, interpre-tare a realitktel, idealisare, pin& §i felul de a'§Iplimba pensula mangaind formele, d&ndu-le re-lieful, vieata, gratia §i acel secret al armo-niel care In totdauna dispare cu personalitateauntil adeOrat artist. i cu toate acestea ateetorl comis expertiI cu o reputatiune uni-versal&! Zilele trecute un publicist Insemnat,In aLe Matins, ridiculisa rasa expertilor In pic-turl, declarand ca despre grafologi un om serios

I

el.

n'aii

www.dacoromanica.ro

40

nu se mat poate expune sa scrie si sa vorbeascg,Nol suntem obligati sa vorbim. (Rsete).

Sg viu la grafolog. Sg admitem cer ertareoamenilor de stiinta cg ar fi existand o stiiintgmisterioasg a grafologieL Cum a fost aplicatgla casul nostru ? Cu ce dovezi a venit in fatad-voastre expertul, dup6 introducerea sa solemn-glumeatg pentru a sustine cg acea carta postalpe care a primit'o d-1 Socolescu ar fi fost scrisgde el insust. Prima dovada, decisiva dovadg invirtutea careia d-1 chimist Minovici v'a afirmatcategoric ca d-1 Socolescu ar fi autorul ckterpostale este urmetoarea. A luat o pgrticicg vereproduc aidoma cuvintele d-sale a luat o par-ticicg a unui accent dintr'un rind scris de d-1Socolescu si a supus la microscop aceastg par-ticicg de accent. A luat apoi o particicg dintr'unaccent din carta postalg anonimg si a supusaceastg pgrticicg de accent la microscop. Si cea descoperit ? V6 reproduc ear cuvintele d-lurgrafolog. A ascoperit o identica,' vibratiune mar-ginalg in amendou6 pgrticelele de accent. (Publi-cul izbucneste In-risete. D -1 presedinte ameninta cu golirea

snit Se face Were). Eaca sinistra glumg a d-luimorfolog ! Eacg de ce vi se cere condamnarealur Socolescu! Eacg vibratiunile aberante din

www.dacoromanica.ro

41

particelele de accent supuse la tortura micros-copului ! Sa v6 probez ca e vorba mat mult deaberatiuni de cat de vibratiuni. Cand si cum sepretinde ca si-ar fi scris d-1 Socolescu carta pos-tal& ? Cu mai multe zile inainte de incendiii, inliniste, cu calcul, cu vointa, singur, in biuroulWI, ne-v6zut de nimeni. Cand . si cum a scrisd-1 Socolescu rindul din care s'a luat o particicade accent ? La cabinetul dint judecator de in-structie, sub teribila acusatiune de incendiar,sub °chit judecatorului si a expertului, scos dincarcera, maltratat, simtind ca in contra sa seurzeste, cu o ura neindurata, desonoarea sa.stiind ca vieata si onoarea lui depind de pa-siunea unor forte extraordinare.

Et, d-lor, e cu putinta ca un or sa alba aceleasivibratiuni, in accente si litere, in doue situa-tiuni asa de contrarii ? Ar trebui ca inima omuluisa bata la fel in primejdie ca si In siguranta,si Fisiologia desminte aceasta aberatiune a gra-fologiei. Ar trebui ca mana sä mearga la fel inprimejdie ca si in siguranta, si toate stiintele po-sitive cart au de obiect studiul omului, se uimescde asemenea capritii morfologice. Ar trebui casa avem o identica stare sufleteasca in primejdie

www.dacoromanica.ro

42

ca si In siguranta, si psichologia protesteaza contra.acestur ultragia adus sufletulul omenesc !

Mal vreg dovezI ? SA ye daii. Cu ce este scrisaccentul de comparatiune ? Cu cerneala. Cu ceeste scris accentul de pe carta postala ? Cu creio-nul. Si se yorbeste.... de vibragunile marginal°a doue particele din cele dale accente... Apo): e cuputinta o comparatiune serioasa din punctul devedere al vibragunilor microscopice ma'rginale ?Si ar fi cu putinta identitate de yibratimil ?Material este absolut imposibil. Cand seri): cucerneala urmele lasate pe hartie sunt pline delichidul negru care trece microscopic peste mar-ginele contururilor literilor noastre. Cand scrilcu creionul dira remane asa cum a fost trasa,neavend peste ea nimic posibil ca sa se intinzapeste cele doue margini lineage. Ve desfid satagAduitt acest adever ! Day, d-le doctor, datid-le procuror general, d-lor jurag, experienta fixatasub microscop. Facet1 una noue care sa verificeimposibila d-voastra experienta. Supuneg, acum,la microscop, done particele de accent ale ace-luiasI om, una cu cerneal& si alta cu creionul,si vets vedea deosebirile fatale de vibratiuni mar-ginale, iar nu identitatea pe care o minte Ana-toas1 si. un spirit stiingfic nu pot s'o admit&

www.dacoromanica.ro

43

Iacg la ce se reduce faimoasa aplicatiune gra-fologicg a vibratiunilor.

Dar d-1 expert grafolog §i-a mar sustinut con-clusiile raportului pe studiul literei (.(ay. Un sapmiraculos ! Din 10.000 de oameni, zicea d-sa,nu still dacg vets ggsi unul care sg fug pe sapca inculpatul. Aceastg literg supusg la o lupgse vede limpede cg e format, din dour aeD im-preunati pe d'asupra cu o trgsurg de unire. Siacest caracter extraordinar se observa si in qau-rile» din carta postalg anonima. Iacg ceea-cesustine grafologul, §i in adev6r este o constatareextraordinary din toate punctele de vedere.

Stint fericit ea aveti o lupg. Ati examinatdeja cu lupa aceste scrierI. Am simtit deja im-presiunea, mirarea, uimirea abia stgpanitg ad-voastre. V6 rog sg repetati aceastg usoarti, ex-perienta in camera de chibzuire. Eu m'am uitatlung §i de mai multe ori, §i am ghicit causagravel' erori a d-lui expert. Dar Ia simtul ye-derei colaboreazg Si o ratiune fundamentalg. In.genere oamenii cultI cari scriu mult, articole,rapoarte, studif, caete de sarcini, ggsesc o scrierea for curgEitoare, fgrg piedici voite. Ar fi §i ab-surd ca un om serios, care nu ar avea specia-litatea de caligraf, sg 'si incarce scrierea cu_

www.dacoromanica.ro

44

dificulthti grafice. Si ce afirma, d 1 expert ? CA,d-1 Socolescu inventat un aab dificil, comic,copilhresc, din dour «e (ee) uniti ped'asupra cu o tr,sura, adich ee, doug litere Inloc de una la care trebue sh mar adaoge o liniede nivel si de impreunare. V'atl inchipui pe unom cult scriind repede, cum se pretinde ca scrie d-1Socolescu ? Nu l'ati vedea poticnindu.si gandireala cea mar repetath vocalh din limba romaneasch 9Dar child aa.D se Inchide in «al. si CAD, la ce munch

silnica s'ar osandi ! Doui «e», duph aceea linianivelatoare si apoi, pe d'asupra ei, semnele deinchidere ale vocalei. De ceea-ce sa mir6, ochiid-voastrso ne putend vedea, In acest momentvede si sl, mirk, mint sigur, mintea d-voastr6,refusand d'a admite ciudata nhscocire a morfo-logului. Si se aplich aceasth eroare grosiera dofapt. V6 rog sa verificati afirmatinnile molechild 0 vets retrage ca sh 0 dati verdictul.D-1 Socolescu face un (a)5 nemtesc, stiu acca-sta nu de acum, ci de acum 20 de ani, de canderam Impreunh la Paris. In acest «a)5 este omica buclh interioarh intre ovalul ei si linia

ovalului. In carta postal& scrish, evident,-de un om simplu, «ap este format dintr'un semi-oval ca un fel de «cb si dintr'un fel de ae».

alipitg

si-a

www.dacoromanica.ro

45

MAna nedeprins6, cu scrierea n'a putut s6, in-chiza bine ovalul §i s'a coborit Wild in interiora doua parte a ovalului. Un asemenea (Kap estecaracteristic la toti copii incepatori, si la totioamenii maturi cu mama greoae, cu degetelegroase §i nepreparate ca sa tie condeiul, enorma,dificultate pentru ei tocmai prin uprinta lui.

Eaca,, d-lor, ce a Incurcat pe d-1 grafolog, ho-tarn de mai nainte ca sa, sustie c6, anonima afost scrisa, de d-1 Socolescu da, da, d-le ex-pert, hotaxit de mai nainte D-voastre, In afar&de grafologie, careia nu'i vom tolera s6, turburesenin&tatea justitiei, nu puteti inspira incredereand primitl o misiune de la parchet ... Dece ? .. A ! de ce, d-le procuror general ?d-1 d-r. Minovici nu este independent ci este au-xiliar al parchetului. Ati auzit, si n'ati desmintit,pe d-1 Anion, in admirabila lui apgrare, afir-mandu-ve casul dureros al unui onorabil colegal nostru Implicat In asasinatul Strachineaschii.Mandatul era deja iscalit contra unui inocent.Grafologul, tot d-1 d-r Minovici, cu fotografia, culupa §i cu microscopul, ve asigurase ca, o scri-soare anonima, compromitAtoare, fusese scrisade acel domn avocat. Si ati descoperit, inpe adeveratul asasin. Juratii condamnat.

urmk

.. Fiind.ca

ran

www.dacoromanica.ro

46

V6 rog, sa, me desmintiti ! Aici, in fata Curtii,in fata juratilor si a publiculur !... A! taceti ?... Bine,d-lor, tacerea d-voastr6 este un omagiu adusnorocului stiti la ce fac alusie si un blam,mar elocinte de cat amaraciunea mea, adus gro-fologier romanesti 1 (Aplause).

In sfarsit, d-1 expert, si-a ilustrat stiinta cu dou6incursiuni fn domeniul ortografier. Prima. D-1Socolescu a scris un verb inpreunat cu pronu-mele aferestete) ca si in anonima. Si din10.000 de scriitorl, abia ar gasi unul care sa scrieast-fel ! Serios ? Deschide d-le doctor, on -ce ziar, siaprofundati seriositatea observatiunilor d-voastr6.EA nu crez ca grafologia (Nig pe grafologi sarecurga la concursul stiintelor pe cari nu le stieCu siguranta cg, sunt multi, foarte multi, caH, nudin ignoranta, impreuna verbul cu pronumeleimmediat urmator. Limba romaneasca, tinde laaceasta. In limba italiana ar fi o gresala, sa serifalt-fel. A doua. Rog pe public, sa, nu ne turburedesbaterile cu risul pe care l'ar provoca nistenaivitati grafologice. r)-1 Socolescu, afirma gra-fologul, a scris cuventul easigurare) on dour asl,si in anonima acelasi cuv6nt este scris tot cudour CSD. (Risete) Atr inteles 0oba ? Dar sunt celputin 50°/o cari dubleaza, pe as» intre dou6 vo-

-

www.dacoromanica.ro

47

cale, cad alt-fel, dupe el, ar trebui sg '1 pro-nuntgm az)5. Si v'att uitat, d-le doctor, cum stascris, cu litere de our pe un fand negru, la so-cietgtile de asigurare cuventul aasigurarev ? Nucum-va o fi scris cu dour asv ? Si in acest caz...nu care cum-va... scrisoarea.... e... (Mare ilaritate)Paziti-v6 oameni bunt de ortografie !

Eacg unde fatal ajungem cu dibuelile unelstiinte neintemeeate si cu indrazneala nestiin-tificg a speculatorilor de norme discutabile. Sitotusi se esplicg, curajul fgrg grije de Scat al

d-r Minovici. Toate stiintele si toate pre-tinsels still* au avut in copilgria lor, martini,eroil, pasionatii, exaltatii, apostolii si ridicoliilor. Ideile marl, ca si aparentele ideilor marl,surescitg si prefac pe oamenii eel mac calmiune-ori chiar pe pusilanimi si be dg o puterede bravare si de resistentg, cg nici chinul nicebatjocora nu'i intorc din calea apucatg. Catc n'atisuferit pentru progresul medicinii, cats nu s'aiijertfit, in evul mediu, vroind cu ori-ce pret sgstudieze unele mistere ale fisiologiei ! Cgti mar-tini avut astronomia si chimia Cale genii

fost luati drept nebuni ! 0 singurg stiintgapgru, acum de curGnd, in fase Inca ciao& va

fi ceva viabil in fasele et care, cu o pasiune

n'ail I

n'aii

www.dacoromanica.ro

48

inconscienta, ajunge la efecte anapoda. Pe candstiintele Incepatoare aveail martiril lor in apo-stolii lor, grafologia, mai practic6,, face martirigrin apostolii el. E de luat m6suri cu asa flint&fragila, dar primejdioasl. 0 mesura se impune,si judecatorilor si juratilor : sa nu renunte labunul simt si la constiinta lor, pin. cand gra-fologia nu 'si va da pe fate legile ei misterioase.

D-1 Take Ionescu, cu simtul seu profund de apercepe impresiile si cu admirabila'i facilitate dea construi aparente, in lips& de probe, a scuturatpe grafolog apoi I-a vent In ajutor. D-sa a In-teles, din risul stIrnit de (Kvibratiunile marginaleale particelelor de accent'. (Risete) ca grafologiae d'o solemnitate comic5,, si v'a declarat c5, nucrede in intailibilitatea acestel stiinte. D-sa a datsi o lectie d-lui grafolog. Ce usor se Invat6 noua

intr'o singura sedinta ! (Risete) D-1 Take

Ionescu ve zicea : eu sunt convins d-sa e ab-solut convins c& anonima este scrisa de d-1Socolescu, basat pe alto observatiuni de cat pecele invocate de d-1 expert. Recunosc ca d-sa aconstruit e sofisma mai de valoare de cat sini-strele glume ale d-lui Minovici. D -sa a inceputcu un adeve'r. Un om care ar voi con-trafaca scrisul, dupe cat-va timp s, osteneste,

stiinte,

sa. '§I

www.dacoromanica.ro

49

atentia it slAbe§te, vointa inceteaz1 instinctul,1-apuca, inainte, §i '1 abate in scrisul lui obici-nuit. Din aceste litere scrise instinctiv poti ajungela un resultat sigur prin comparatiune cu o scrierenet6g6duitl. Declar c tesa e serioasa c obser-vatiunea este o lectie pentru u§urinta specialis-tului. Fire§te, domnilor, cu totii mteptam ilus-tratiunea de fapt. Si ni s'a dat ! Observati, vezicea abilul acusator, c6, primul cuvent din ano-nimg, e un cuvent terminat in dm Uitati-v6 bine.Autorul s'a ostenit, §i acest ecie> nu mar e pre-fAcut, e scrisul normal. Si acest aieD normal dincarta posta16, este intocmai ca deb din rindurilede comparatie ale d-lui Socolescu. Deci, absolutsigur : Socolescu este autorul anonimei adresatl,lui insu§1. Pleat de primul adev6r ! Cum, d-leTake Ionescu, dac5, numai un scriitor ostenit§i asa ,e cade In scrierea lui normala, ne maravend vointa de a'§i sustine falsul, cum ye es-plicati faptul c6, d-1 Socolescu s'a ostenit de laprimul cuv8nt ? L'ati descris, to acusatoril, cape un om inteligent §i este energica§a e §i cu toate acestea nervii lui se mole-§esc deja pe la sfir§itul primului cuvGnt, vointalui se perde chiar de cum tncepe sa,'§i preparefalsul ! Copii incepatori, neavGnd nice mama de-

4

www.dacoromanica.ro

50

prinsa, nici ochiul, Phi atentiunea desvoltata, sipun6nd cu o vointa incordata liter& ling& litera,izbutesc sä stria o pagina fara sa, osteneasca, §1 unom esceptional, ca vointa, inteligenta §i energie,se osteni de la primul cuvrint ! Evident, in parteapsichologica proba d -lut Take Ionescu este falsa,o sofisma o abilitate. In partea et grafologicae d'aceea§1 tkie ca §i probele d-lui Minovict. D-sas'a oprit la ail. si eel., din grupa de). In tot al-fabetul e vr'o liter mat simpla mai u§oara, maifacia, mat Para fioriturt ca eh, §i (re) ? Cat des-pre dl... o liniuta far& nici un fel de fisionomie,o trasatura informa, un nimic scriptural, nu arputea A, diferentieze pe oameni pentru ca dinasemanarea lut sa tragem vr'o conclusie. Si ae»A alba, in el ceva care sa, exprime serios per-sonalitatea scrieret cut -va ? D-lor jurati, d-I TakeIonescu nu ne-a spus fie si o Inganare dece den din anonima s'ar asemana cu del dinscrierea d -lut Socolescu : Ell trecend peste falsailustratiune a teorii d-sale, v6 rog sa faceti,d-voastr6, urmatoarea exponent& : scriti, maimulti, grupa literelor de)), cam de aceea§1 ma-rime, §i &A, yeti simti deosebirt esentiale sailnumat deosebirt serioase, atunct sa, credeti inproba d -lut Take Ionescu. Chiar d-sa simtind ca

www.dacoromanica.ro

51

nu e nimic de stors de la grafologie, s'a incercatsä vg dea o dovada de logica, fagaduind ca deasta data v6 va convinge ca, ar fi fost imposibilaltuia ca sa conceapa si sa scrie carta postal&Sa reconstruiesc cu fidelitate marele argumentsi sa vedem cat e de mare si mai ales cat e desolid.

Representantul ministerului public, zicea d-sa,a exagerat su4in'e'nd ca la incendiii, perversi-tatea autorului e mai mare ca la un asasinordinar. Din contra, crima de incendla pre-supune un usor grad de perversitate. Nu enevoe de antecedente din care sä tresara, sem-nele criminalului viitor si nu e aproape nimic inantecedentele d-lui Socolescu. Alta-data avea lu-Grad importante, a castigat enorm, dup6 afir-marea primilor clout aparatorl. A venit crisa.Veniturile au scazut. Veniturile marl de mai'nainte provocasera o viea0, larga, luxoasa. Ve-niturile reduse n'ati redus si trebuinOle vietei.Sub impulsiunea acestor nevoi conceMiuneafocului i s'a impus. Era si usor, find singuracasa. i ce grad de perversitate i s'ar fi cerut ?Mal nimic. VieMa nimenul nu o punea in pri-mejdie si Dacia nu e o persoana ci o socie-tate cu care d-sa era .in r6zboia. Vorbind drept

www.dacoromanica.ro

52

pe timpurile acestea de strimtorare niment dind-voastriS, d-lor juraV, n'ar regreta focul care v'artransforma imobilele si mobilele in sum lichida.Faptul Tug de a scri o scrisoare anonima e gray.Nu cunosc ceva.mat odios, ca degradarea moralg,de cat plkerea de a turbura linistea si a amariyieMa intim& a omului prin scrisort anonime. 0lasitate des.gustgtoare. Cum dar am admite caalt-cine-va a scris carta postal& ? Cine avea interes ? Niment. Si tine fArA interes s'ar fi scoboritasa de jos ? Eaca pe ce imi intemeez credinO,mea c d-1 Socolescu, autorul incendiulut, este siautorul anonimei.

A ! eaca marele argument al d-lut Take Io-nescu. D-1 Take Ionescu a inteles c anteceden-tele invocate de Ministerul Public, au produs unefect deplorabil. A vroit repare. S'a bizuitpe talentul si pe dialectica d-sale. A redus, amicsorat, intr'o clipa, a fAcut sä dispara perver;sitatea din crima de incendiu. A transformatcrima, dupe expresiunea d-sale, einteun plasa-mont forOtv. in sfirsit v6 invita si pe d-voastr6,cag sunteV asiguraV, la transformarea imobile-lor si mobilelor in bani, o invita#e formal, la

Perversitate aproape nu e, de usor estefoarte usor, = cute -va lumingri si dou6 bete de

sal

www.dacoromanica.ro

53

chibrit, «sentimentul intunecg judecata jura-tilon : e usor §i sl, sapati cand ati avea nenoro-cul sa fiti judecati ! In fundul constiintet d-voa-stre ati inteles sofisma indr&znea0, ! Cum, d-lor,in noaptea asta, cand ve.kl intra acasa, in urmaacestei invitatiuni, ve0.' crede c6, e ago, de u§or,c6, nu e nici-un pkat, ca nu ve.V avea nici-oremu§care, ca, nu v6 vett infiora de bAnuealaconcetAtenilor d-voastr6, ca sa, puneti foc la averead-voastr6 in speranta unei despagubiri? Ce ideeI§I fac apAratoril dDacieh .de onoarea noastrA aromanilor ? Consolati-v6, donmilor jurati, d-1 TakeIonescu nu v6 credo atat de cinici. Avea nevoes6, mic§oreze perversitatea in crima de incenditi,pentru alt-fel n'ar fi ajuns la conclusia cad-1 Socolescu a putut fi capabil de o crima, el in-giner §i architect, el care a studiat 21 de aniin qcolile din tarl, gi din strgin6,tate, care pin& la45 de ani a fost un model de cinste, In al caruiatrecut nu se g6sesc de cat antecedente de curajdemn, de energie .curatA, de luptg desinteresatl,pentru arta trecutului si pentru arta viitoruluino stru.

Si dad, la o crima de incenditi am admite,prin imposibil, ca, nu s'ar presupune o prea mareperversitate, la un incendiar de profesie apAr5,-

ca'

www.dacoromanica.ro

54

torii (Daciei», al Daciei mai ales, trebue sh, ad-mit& un enorm grad de perversitate. D-1 TakeIonescu uitase insg, ne§tiind cum sg scape degresalele ministerului public, el acuzase pe d-1Socolescu §i de incendiul depositului. Dar ce'ipasa, de asemenea contraziceri, ele Ii curgeauuna dupe alta in abundenta qi splendoarea for-melor oratorice. Da, una dupe alta. Abia termi-nase cu afirmatiunea ca nu trebue sa presupu-nem la inculpat de cat o usoarg perversitate,§i Incepu sg ve" sperie cu enorma perversitatecare se cere unui om ca sg scrie o scrisoareanonimg. De ce ? Pentru ca sa ajungg la con-clusia : moral, e imposibil ca altul, afar de d-1Socolescu, sg fi scris carta postal& anonimg.Each,, d-lor jurati, §i conflictul strict logic carebiciue§te abilitatea pripita a oratorului : Soco-

lescu nu este un tip de pervers, comitand crimade incendia ; Socolescu atinge culmea perversi-tatil scriindu-'§i carta postal& anonima. (Aplause.Risete).

Sa fie adevkat cg pentru o anonimg ar trebuio perversitate care sg Intreaca, cu mult perver-sitatea unui incendiar ? Unde trim ca sa ni sestrecoare asemenea enormitati ? Un om politic demare Insemnatate, cu multi amici, dar §i cu multi

www.dacoromanica.ro

55

dusmani, ar putea s6, ne spue Cate scrisori anonimea primit in vieata d-sale. 0 ! nen.um6rate, d-lor,v'o afirm, o stiti din propria d-voastrg experient.g.Cine st6, in focul luptelor, chile izbeste si cineprimeste lovituri, cine restoarng guverne si gu-verneazg, sg nu parg asa de revoltat de per-versitatea celor ngrgviti la scrisori anonime. EAam Intrerupt pe d-1 Take Ionescu, si m'a Intelesaruncandu-mi un surfs fin. F6,cusem alusie la unpersonaj politic al cgrui curaj se reduce maimult la zgomotul cuvantului. D-sa 11 cunoaste.Intr'un timp, nu era intrunire public corn-bgteam guvernul conservator -- in ajunul c6,reiaacel om politic sg nu primeascg o anonimg princare i se denunta regulat cate un complot incontra vietei sale. Sambgta si complotul. Si d-1Take Ionescu stie cg au produs impresit decare s'a faut mult haz. V6 declar cg nici-odatgn'am bgnuit cg d-sa ar fi scris vre una din ele,cu toate cg cele mai multe er' pline de spiritprin proportiile lungului sir de asasinate de carevictima a triumfat cu succes si fArg primejdie.(Risete). Dar sg'i dati un caz in care d-sa arscri o anonimg si ar considera faptul, pe dreptcuv6nt, ca o virtute. Sg ne inchipuim ca d-1Take Ionescu ar afla cg zilele celui mai mare

www.dacoromanica.ro

56

adversar al seu va fi in primejdie, si cg ar stisi ziva si ora cand va fi asasinat. Ce ar faced-sa ? Ar vesti pe irreductibilul sai adversar prin-tr'o scrisoare anonima. Si ar atinge cel mainalt grad de nobl* in generositate : ar salvafarg a umili.

Si cum e conceputg, in ce termeni si in cescop, anonima adresatg Socolescu ? Se vio-leaza, intimitatea vietei ? Aruncg otrava banueliiin casa unuI om fericit ? Ii atinge onoarea ? Nu,d-lor, o cunoasteg, vi s'a citit. Anonimul it pre-vine de o primejdie. El, este ad. o imposibilitatemorals? Este un grad de perversitate cari n'artrece prin sufletul unui om normal ? Nu, d-lor,

e o grije de om si de crestin pentru aproapeleWI. Si daca, este posibil moralmente ca unstrain ss scrie o asemenea.. anonimg, de fapteste probabil, este sigur. D-1 Socolescu a clgditmult in vieata sa. A condus mil' de lucrgtori,zidari, timplari, pietrarl, zugravi, dulgheri, sala-bort, si totti iubit eget s'a purtat cu eicinstit si omenos. Si card mil de exemplarsdin aAnchetan s'a distribuit gratuit meseriasilor,usor veg admite ca, s'a ggsit unul care, citindlupta crAnceng pe care d-1 Socolescu o ducea

www.dacoromanica.ro

57

contra societAilor de asigurare, s6, fi crezut caarchitectul ar putea s6, fie victima societ6,tilor.

In populatia simp16, atacurile, mat ales celeviolente, produc efecte de imaginatie neprev6-zute. De la citire, vorba se Incinge, ipotesele sedesf6,qurk 136,nuelile nasc, un cuvAnt seap6 serepetk se adInce§te, devine credintk far6, a, sestie de unde a plecat, prin cate guff s'a plimbatping scl, se opreasel ca ceva positiv iri capulcelut mat credul. Un credul a fost de ajunspentru ca anonima sa, fie scris6, qi trimeasa d-lutSocolescu.

Eack d-lor, cum sä ngrue §ubreda constructiegrafologiea §i aparent logick c6, d-1 Socolescusi-ar fi s'cris sie Insu0 acea cart& anonima. S'arisipit ca o pusdexie neInchlegat5, §i cu ea ar-gumentul capital el, avett In fate, d-voastre peautorul incendiulut.

D-1 Take Ionescu venind la faptele materiale,multe din ele necontestate, s'a legat a le vadiscuta In tree ipotese : Socolescu singur vino-vat, Socolescu In complicitate cu servitorulZaharia, Servitorul In complicitate cu altitstrain. Num6r de ipotese complect. Metoad6,Intrebuintat6, cu dibazie, mat nainte, de d-1Xenopol. Dar pe cand d-1 Xenopol a proOeda

www.dacoromanica.ro

58

prin eliminare, cercand, MIA, a isbuti, dupe cumvi s'a dovedit pin& la evident& de catre colegiimei, s5, esplice toate faptele numai in ipotesa

Socolescu vinovat», d-1 Take Ionescu a pro-cedat printr'un mare salt. D-sa dupe enumerareaipoteselor, a declarat, grabit, ca si cum s'ar fi

temut de complicitate, c5, nu admite deal : aSo-colescu singur vinovaU Si toate faptele le-ainghesuit numai in aceast& ipotesA. Regret, sipentru nol, si pentru d-sa, si pentru adev6r.

Din capul locului, servitorul Zaharia mi s'aplrut cheia misterului. El s'a Tutors de la gar&acasa cu c&te-va ore inainte de sinistru. El arev enit, de la nevast&-sa, o jumatate de or& in-nainte de izbucnirea focului. In paza lui sg, lasaseimobilul. El a vezut primul focar. El a fost ne-contenit, de dimineata pin& seara, in curte, pesc&ri, prin odai, de cAnd a plecat d-na Socolescusi pin& in momentul incendiului. In grija lui toate.Sub ochii lui toate. V6 voi m&rturisi fundul con-stiintei mele. Servitorul a fost pentru mine, pin&la instructia din fata d-voastr6, marea intrebare.sand m'am dus la Vacaresti, impreun& cu amiculmen arhitectul Mincu, dupe ce am ascultat ped-1 Socolescu mai multe ore, i-am spus categoric :tori-tine ar fi dat foc, servitorul ori-cine...»

www.dacoromanica.ro

59

Stiu ch nu e metoadh de avocat. E o datorie deom onest. Cestiunea era push de amic, de apa-rator, far/ preghtire si, recunosc, fhra delicatete.Socolescu mi-a r6spuns d'a dreptul : esi eu crez ;am cerut In scris judechtorului Shbhieanu shcerceteze ce-a flcut servitorul Cu .niste carpe pecari i le-am incredintat, dar s'a oprit la jumh-tatea drumului, desi i-ar fi fost asa de usor shintrebe la sphlgtoria la care pretindea servitorulca, le-a lasat.1 Parch m'ast fi coborit in sufletullui.- Am interes ch n'avea nici-un interes sh ocro-t easch pe servitor.

Dach servitorul ar fi fost complice si credeamch e actul saa altii aveail acest interes. Ser-vitorul a; fost declarat nevinovat si pus in liber-tate. Am citit motivele. Am r6mas uimit, cre-seGnd in mine convingerea oh se unelteste cevaascuns In acest proces. Vi s'a citit actul deacusare. Servitorul Zaharia a fost pus In liber-tate pe motiv ch dach ar fi fost complice nus'ar fi gasit sub perna lui, in noaptea incen-diului, actele de valoare, nu 'si-ar fi expus pri-mejdiel tot avutul lut. Si sfios, retinut ca d'unsentiment de pudoare, d-1 procuror general a'alunecat asupra acestor valori. Sh presupunemch ar fi fost acte de valoare. Un complice la

www.dacoromanica.ro

60

astepta,nd s izbucneasa focul, ar fi fostin imposibilitate sä salveze valorile; mat alesca odaia lut era in fundul curOt ? Evident cA,nu. Dar, m6 rog, d-le procuror general, ce actede valoare ? Sa vi le spur ell, dupe ordonanO, sidupe actul de acusapne. Un livret doveditorc Zaharia fAcut serviciul militar, un actde botez al copilulut lut, un certificat de undeslujise acum cinci ant. EI dacg ar fi ars livretull'ar fi luat din mit In armat& ? Dad, ar fi arsactul de botez al copilulut n'ar fi oWnut unduplicat, In anul 1903 ? Dacl ar fi dispArut cer-tificatul de serviciu, n'ar mat fi gAsit un loc deservitor ?

Acte de valoare ? Nu, d-lor, acte din carereese valoarea ordonan01 si a actulut de acu-sapne ! SA spun tot adev6rul. 1405 convinsesemca cet cart dovediserA patima si cruzime, secoboriserl mat jos, liberand pe servitor ca s '1

transforme din acusat In martor al acusgrit.Recunosc, de alaltaert, c m'am Inselat. InstruaVanu si-a facut datoria legal, cu Zaharia, l'a li-

berat fdra, motiv, dar au Incercat zmulgladeverul cu teroarea si tortura. dat dru-mul instinctelor. Att auzit pe servitor. Ministerulpublic a tacut. Servitorul a vorbit. De cand a

crim5,,

's1

si-a

s5,1

' §i -au

www.dacoromanica.ro

61

fost arestat si p&na, cared a fost liberat, la fie-ceinterogatoriu, a fost rupt in bgt.lt si... ce ruqine !...necontenit scuipat de comisar fn fata judecl-torului, In fata acelut care represinta legea !Eadi pe ce motiv ascuns a fost liberat Zaharia.S'a Intrebuintat degradarea §i chinul, qi ino-centa unlit om simplu, asupra ca,ruia durerea sispaima ar fi trebuit sa 'ql producA efectul dorit,a e§it triumfItoare. Acum sunt convins ca, ser-vitorul e nevinovat, dar tot ma de convins suntca, In unit oament dureazg Inca, In toat5, oroarealor, pornirile cumplite ale bipedulut primitiv !

Problema se simplificl. Greutatea et dispare.La adever a colaborat brutalitatea In lipsa in-teligentet.

Servitorul nevinovat ? Socolescu nevinovat !Ce minte omeneascti, ar putea sa, admit& ca

d-1 Socolescu a preparat tot ce ati vezut d-streIn casele incendiate fara. ca servitorul say nu five'zut nimic, s6, nu tie nimic ? Nu e vorba deun foc pentru care un chibrit ar fi fost de ajuns.tin mare Kilmer de mobile grele, scaune, foto-Hurt, canapele, mese, biurourt, bibliotect, sutede car' qi de albumuri, ail fost mutate din odaeIn odae, de sus jos, de jos sus, §i gram&dite cuanume intentie, puse unele langa. altele si unele

www.dacoromanica.ro

62

peste altele ; covoare Imbibate cu benzinl; carpemueate In gaz ; brae de lemne, crate din pim-nit& pentru sapte focare, si suite pAng, In celmat nalt pod pe o scars Ingustg, repede si r6-sucia. Si servitorul n'ar fi v6zut nimic ? Darservitorul v'a afirmat, aici, liber, si In beciurilepoliVei bgtut si scuipat, cA n'a v6zut nimic. Siservitorul este inocent, afirma Ministerul public,partea civil6 si not E inocent si n'a v6zut ni-mic si n'a auzit nimic ? Atunci d-1 Socolescu,care nu avea bagheta magic& ca Intr'o clip& s6care, a, gramgdeascl, sl r6stoarne, unele pestealtele toate mobilele, nu a preparat focul, nu afAcut focarele, nu este autorul crimes.

Speria de conclusia fatala, ce se impune dinnevinov4ia servitorului, tote acusatorit, pun in-trebarea : dacg Socolescu nu este autorul incen-diulur, cine altul poate s5, fie, tine este ? Aseme-nea Intrebare din partea aceea (arat.5. banca 0461civile) nu m6 miry. Dar, Ministerul Public ? Aceiacart deVn de la lege forta publica,, aceia el-rora li s'a IncredirOat misiunea ca sä apere si-guran0 si onoarea societAir, dovedesc c5, nustill sg, 'sr faca datoria, cand ne intreaba, pe norcine e vinovatul. Si nu si-aii facut datoria. Dela Inceput am fost surprinst de un fapt extra-

www.dacoromanica.ro

63

ordinar. La ora 9 §i 10 minute, in noaptea si-nistrului, dol in§I es din gangul caselor incen-diate: Cel d'intaiii cart au v6zut focul, nev6zutde nici-un alt trec6tor, sunt tot dol inqi, tineri,bine ImbrAcati. El bat In poarta caselor, de-qteapt5, pe servitor §i II spun c5, in pod este foc.Ace§ti dot in§1 I§I expun vieatg, pe o scar, ame-titor de nalt.1, qi de repede, cu o lampa In mAna,,ne0iind unde se duc §i peste ce vor da In pod.Acolo, impreuna, cu servitorul Zaharia sting fo-cul de la primul focar, apol... nimic... dispar...§i, probabil, el sunt acele dou6 voci din multimecare spun d-lui procuror Ionescu-Dolj ca Soco-lescu ar fi autorul incendiulul. Legnura se im-pune Intro eel' doi in§t cart es la 9 §i 10 mi-nute din imobilul incendiat, cei dot cart -we'd

focul din pod, invisibil pentru ori-cine, §i acelevoci cart acus.1 pe Socolescu. Aceste fapte sepun in vederea judec&toralui de instructie, secere in scris cercetarea lor, §i d-1 judecgtor trecenepasator peste aceste indicii grave, care i-ar fideschis o cale nou6 si sigur6 In descoperireaadev6rului. Care dintre d-voastrg, n'ar fi priceputimportant°, decisivg, a acestor fapte ? Cine suntaces doi care es pe poarta caselor, cand poartafusese Inchis6, de servitor ? Ce c&utasera In curte

www.dacoromanica.ro

64

sail in casA ? Si cum se IntImplA ca tot dorinsr v6d focul din pod, fapt imposibil dup6 cumv'ati convins cu tiff ? Cum. se esplica, curajulacestor dour finer'', bine imbrAcati, ca sa 'sr ex-pue viea4a In& o casa pe care n'ar fi cunoscut'o,pe o scar& pe care n'ar fi suit'o niciodata, la unfoc pe care nu l'ar fi banuit In toate proporti.ile lui,la un foc z'arit tocmai in podul caselor, de unde,intr'un caz de primejdie, ar fi trebuit sat. sl, sedea prad& flacgrilor sari sä fie precipitaV pe oscar& pe care abia am scoborit'o nor, ziva, cumare ate4e, nesp6imantatr de flackile focului ?Cum se esplicl misterul In care s'a cufundatacesti dour insr? Procesul a luat proporW extra-ordinare. Opinia public( a fost profund emoVo-natl. Toat6 lumea s'a Intrebat si se Intreab6(tine sunt acesti dor 'finer.", acesti dor brave,acestr dor eror a ckor modestie Intrece cu multimcomparabilul for eroism ?)t. De ce nu s'ari pre-sentat d-lui procuror chiar In noaptea foculut? Eimposibil sa admitem ca dup6 ce au stins foca-rul din'pod au plecat indifere4 lasand In urmafor incendiul izbucnit cu o furie extraordi-narl. De ce nu s'ail presentat in urma, d-luijudecator de instrucie ? De ce nu apar ast&-zrin fats d-voastre ? Le-a fost rusine de o faptl,

www.dacoromanica.ro

65

laudabilA sau se; temeati ca nu cum-va sa, fie recu-noscuti in eel' dot insi cart esiserA pe poarta ca-selor cu doue ore Inainte de incendiu ? Eackde ce am acusat pe d-1 judecAtor de instructieca,' nu si-a facut datoria, si de ce crez el minis-terul public nu are dreptul ca sit ne intrebe penor: e eine a comis crima, dad!, nu Socolescu ?»

D-1 Xenopolu s'a Incercat, ca si d-1 Take Io-nescu, sa pue la IndoealA depositia d-lui inginerIon Themistocle Alexandrescu. Pe acest martor.

vezut, rag auzit. Un tine]: cult, abia esitde pe bancile scoalei de podurr si sosele dinParis. Nu numal asta-zr a vorbit, ci imediatdupe ce izbucneste focul spune tutulor amicilorsi pkintelui sell, cum a vezut pe ter dor insresind din domiciliul d-lur Socolescu la ora 9 si10 minute. Ar trebui sa desper'am de no dad!,tinerii culti ar fi capabill se; afirme cele marsfruntate neadeveruri In fata cruces, a judec6,-torilor si a multimer. Si pentru ce, si pentrutine? Nu e nici rudl, nice amic, nici prieten,nici cunoscut al d-lur Socolescu. Am inteles su-bredlle ironic ale celor dor orators. D-1 Xenopolunu credea ca gluma d-sale cu eastronomul» arImputina depositia inginer Alexandrescu.Nu'l facg aceasa °tenet,. D-sa stie, mar bine cleat

l'att

d-lur

6

www.dacoromanica.ro

66

mine, cg e un spirit de fond si un spirit de forma.Ca spirit de forma, trecea:gluma a inginerul ar fitrebuit sg fie un astronom ca sg tnregistreze, fnmintea sa, ora precisg de 9 si 10 minute. Caspirit de forma mergea gluma de imprumut cuflora 9 trecutg fix». In fond nice mirarea d-lui'Take Ionescu, nici spiritul d-lut Xenopolu, nu ailsdruncinat credinta d-voastr6 ca d-1 inginer Ale-xandrescu v'a spus curatul adev6r. Si de ce samiry onor. representantt at (Dacietb ? De precisiu-nea orei, de cele 10 minute. Faptul vi s'a esplicata,sa de firesc a se impune ca un adever neindoelnic.and d-1 inginer Alexandrescu a v6zut pe cetdot oament suspect esind pe poarta d-lut So-colescu, scos-a ceasornicul din buzunar ca savazg ce ora era? Nu, ci In fata sa avea mareleorologiti de la Ministerul de Domenit. Si acolo av6zut, far& sa vrea, ora 9 si 10 minute. Cum atinut minte, cu precisiune, ora de la Ministerulde Domenit? Intrebarea ar avea sens dacg oraaceasta n'ar fi fost In legatura cu un evenimentemotionant si dacg ar fi trebuit sa amin-teascg peste cate-va lunt. E cunoscut, d-lor, ea,

eeea-ce ne trece indiferent prin minte se re-desteaptg viu, chiar dupg, un timp indelungat,de asociatitmea evenimentelor grave. D-1 inginer

si-o

www.dacoromanica.ro

67

v6zuse dol oameni esind pe poarta d-lui Soco-lescu. Imposibil ca uite acest fapt mate-rial. V6zuse si ora 9 si 10 minute. S'ar fi pututs'o uite data n'ar fi izbucnit incendiul. pestecat timp a v6zut d-sa focul ? La miezul noptii,pe cand se intorcea acasg. Apoi, e admisibil unom -Liner si cult, cu o memorie asa de boantasi cu o imagInatie asa de amortitg, Incat sa nuvaza limpede in mintea sa ora precisg candesiserg ter doi insi pe poarta d-lui Socolescu, dupeun timp asa de scurt ? Cine dup6 3 ore 'si-aruita ceea-ce a v6zut, cand cee,a-ce a v6zut ar fiin legatura cu o crimg emotionantg ? Nu e po-sibill uitarea, cand n'ai fi v6zut alt-ceva deca,tdol oameni si o ora aratata de limbele groaseale unul orologiti.

Marele talent al d-lui Take Ionescu a fostinvins de o instructie patimase si puerilg. S'amirat cat a putut mai insinuant si mai elocinte,apoi a construit, MIA sa vrea, pe erori, pe in-ventiuni. A pledat trei ore si jum6tate, si maimult de o or s'a oprit asupra cutiilor de lafocare. Putea un rn-fac6tor sg, sara zidurile cusapte cutii ? Asa se intreba d-sa. §i avea drep-tate. EA merg mai departe. Un rel-facetor nuar fi avut curajul sa intre pe poartg, cu atatea

WO

i

www.dacoromanica.ro

68

cutil. Da. Recunosc. Asa e: De undo dar acestecutil ? Si l'ati v6zut, l'at'f auzit, ce admirabil de Crudve construia cutiile. Par'cg vedeam pe d-1 Soco-lescu potrivind scandurile de brad, lustruindu-le,tgindu-le cu herestrIal, incheindu-le, fireste....inginer... architect... om de meserie... Servitorul ?

! Servitorul n'ar fi putut. De ce ? V'a spusd-1 Take Ionescu. Ar fi fost v6zut de d-1 Soco-lescu. Ciudat ! Socolescu ar fi ve'zut pe servitor,dar servitorul n'ar fi ve'zut pe Socolescu! Foartebine. D-1 Take Ionescu imitand pe un inginersi architect Indemanatec in construirea cutiilor,ve" debita o nascocire, ca si cum ar fi continuatmotoada instructiunil. Unde a v6zut d-sa cutiiledespre care via vorbit ? In dosar nu se pome-neste de cutil construite Intradins pentru focare.In actul de acusatie, nici-o vorbg. MinisterulPublic, nici-o alusie. D-voastre, d-lor, ati fost la:fata locului. Ati observat tot, In deosebt focarele.In salon nici-o urmg din focar. La cele-l'altefocare att.' vezut, en ochii d-voastr6, nu cutitconstruite de ocasie ci sipete scoase de pe labiurourt, ba la focarul din pod un scgunel rale.Tgggdueste d-1 procuror general ?... Nu !... Atunct,intreb pe representantit (Dacieb : cc Insemneazgaceastg lips1 de scrupul in napustirea for asupra

www.dacoromanica.ro

69

unul adversar ? Nu pricep, ve declar ca, nu in-teleg nimic, remal uimit si me refer la con-stiinta supreing mangaere... A ! nu,d-lor, nu vett zdrobi pe un nevinovat chiar dacgpeste el ati resturna un munte de neadeverurl !

Nu v'atI infrenat pornire, v'atI plimbatliberi de on -ce reservg si fantesia,unea, si pasiunea. Atata libertate permis,ca fantesia d-voastre a resturnat in sborul elvertiginos bietul bun simt, modest. si desarmatin fata torentului pe care clack l'am admiratnu 'I-am acordat stimg. 0 pildg, in treacgt,multe din atacurile d-voastre, fiind spulberatede amid si. colegii mel. D-1 Take Ionescu vespunea cg nu admite preparatiunea foculul incate-va ore. Si se uita cu milk la banca minis-terului public. Ar trebui sk mine taie capul deloc, zicea d-sa, ca sk sustinem ca, in doue-trelore au fost festurnate atatea mobile unele pestealtele. Cel putin trel-patru zile. Si tine, in si-gurantg, ar fi dispus de atatea zile ? Socolescu.Si cum ar fi facut aceasta, operatiune extra-orclinarg, el, singur, fark sa, fie vezut de servi-torul inocent, de servitorul care a stat in per-manenta, acasg, mat ales de la plecarea d-neiSocolescu ? Each, explicatia d-sale, ye rog s'o can-

v'ati

nici-o

pi ambiti-

www.dacoromanica.ro

70

traiti. Imobilul incendiat are un gang Inchis cudou6 rindurt de porti mart, de stejar. Un rind inafarg, d& in bulevard ; cel-l'alt in lluntru, despar-tind curtea de gang. In fata scarit principale, siintre aceste doue rindurt de porti, este micul biurotide jos situat alaturea de pimnita cu lemne. D-1 So-colescu a inchis cu cheia amendou6 rindurile deportt tret-patru zile. S'a isolat perfect de curte side bulevard, si-a flcut, astrfel, un tunel semi -obscurintre micul biurou de jos .si intrarea principal&a caselor. Niment nu '1-ar fi v6zut, nimeni nu'lar fi simtit. S'a scoborit din biuroti in pimnita,a carat brate de lemne, le-a suit sus si le -arinduit la focare. Si -a desavirsit in liniste fiinestaopera, cu InclrAzneala unut criminal care nu seteme de nimic si de nimeni. Admirabil/ inven-tiune ! S'a isolat perfect, d-le Take Ionescu, prinfantasticul tunel treat de abundenta d-tale ima-ginatie ! Da, da, ati uitat ins& cite-va lucrurt denimic care ve" restoarna intreaga constructiune.Ati uitat pe pictorul care lucra in fie-care zide la ora 7 dimineata pin& la ora 7 seara. Undelucra? Pe bulevard? In curte ? In casa, in etajulintaiii, in odaea care comuaica si cu salonul,si cu sufrageria, si cu biblioteca. Si in salon, inbibliotecl si in sufragerie ail fost trei focare,

www.dacoromanica.ro

71

cele mai importante. Cum ar fi carat Socolescu:lemnele, cum ar fi rasturnat mobilele grele,unele imposibil de carmit de un singur om,.far/ ca pictorul sa nu vaza si sa n'auza nimic ?Si acest martor n'a v6zut nimic si n'a auzitnimic. V'a spus aici si tot asa a marturisit dinprimul moment d-lui judecator de instructie.Sa las pe pictor. Sa admitem ca tragand lirape pereti ar fi fost absorbit ca de un idealcare l'ar fi nimicit In raport cu realitatea. Darservitorul Zaharia ? Servitorul, recunoscut ino--cent de instructie, de ministerul public si departea civila, unde era ? Odaea lu e in fundulcurW. Am v6zutio cu tot,ii. Acolo statea, acolodormia. In ce stare a fost trei-patru zile, cattimp a durat tunelul semi-obscur ? Cum a comu-nicat cu bulevardul trei-patru zile, cat timp ailstat inchise cele dou6 rinduri de porti? Dove-diti-mi ca, stapanul sgi l'a adus in stare decatalepsie, incat trei-patru zile sa fi inOpenitlungit in pat. Numai asa n'ar fi v6zut portiledin , launtru inchise, n'ar fi incercat sa Teas/pina in poarta, n'ar fi auzit zgomotul asurzitoral mobilelor si al bibliotecelor de sute de kilo-grame, r6sturnate pe d'asupra meselor. Aid arfi locul d'a vorbi de romanele si de autoril d-lui

www.dacoromanica.ro

72

Xenopolu, dar imI dati seama ca misiunea Incanu e de a face spirit ci de a lumina constiintad-voastre, de a apgra onoarea unui om si de ascgpa justitia si societatea de o eroare cu multmar gravy ca insgsr crima ce judecati.

In sfarsit, in orclinca faptelor, d-1 Take Ionescu,simtind cg piedestalul cutiilor trosnesto sub

Dacia kir& a o maxi, cu o energia extraordi-nary, esclama : adacg ping acum state Inca laIndoealg, ve vor da o dovadg decisivk voI venicu un adever care ye va sparge ochii cu puterealul covirsitoare». Sa ne spargg ochil cu un adever,cu o evidentg.. Eacg o iperbolg care ar fi tre-buit sg ne infioare... Maxturisesc ca dacg cu.ventul energic mi-a sunat aspru. in urechi, ame-nintarea a pent cu resunetul el, convingercanoastra nu s'a temut de nice -o surprindere, ceasuljudeatiI fiind, dupe atatea dureri nemeritate,ceasul dreptatel si izbanda nevinovgtiei! Ce do-vadk ce adever, ce evidentg s'a invocat ? V'orepet, fgrg a ascundc, fgrg a micsora, farg aturbura ceva din suprema sfortare a cumplitululnostru adversar, sporind chiar greutatea acusa-tiunel grin energia resumaril. D-1 Socolescu s'acontrazis. Contrazicerea a fost gravy. A fostgrava, find evident intentionatg. Intentiunea a

www.dacoromanica.ro

73

fost si mat gravg. Un inocent se poate inela ;din neadeverul lui nu resultA apgrarea lui. Unvinovat induce in croare si neadeve'rul lui In-totdauna are scopul de a sterge urma crimet. Ceea-ce s'a IntImplat inculpatulut. La primul interoga-toriu a cleclarat ca, n'a cumpgrat de cat un fundde lumana'rt, cinci lumangri. Straus de aproape,la al treilea interogatoriu mgrturiseste ca a cum.-pgrat dou'o funduri de luminge, zeceEach dovada sdrobitoare ! Inocent? Ce interesar fi avut sg, ascundg al douilea fund de lumi-nrat ? Nict-unul. Vinovat ? Avea un mare interes.Vinovat ? Stiea di, a asezat sapte lurningri insapte focare, si (lac, ar fi izbutit s, convinggpe judecgtor ca numai cinci lumIngrt a cum-pgrat, ar fi putut sust.ine cu succes cg incen-diarul este alt-cineva. N'a fost dar o eroare, ciun plan, un calcul pe care numat un vinovatl'ar fi putut face.

E o constructie cu aparente serioase. Recunosc.Dar nu resistg, d-lor jurati, ca on -ce se interne-eazg pe neadev6r. Dacg d-1 Socolescu s'ar fi In-cercat sa ascunzg, In acest cas, rationamentulpre civile ar fi solid si ar induce inteun modsever la vinovhtie. Dar a incercat d-1 Socolescusg ascunzg ceva ? Nu. SI, ye dovedesc aceasta.

www.dacoromanica.ro

74

D-I Socolescu de la Inceput mkturiseste, far&sovAire, cg el a cumpkat lumanarile. Si cand amarturisit a si spus, imediat, fIrl nici-o con-strangere, c& le-a cumpkat de la Amtirlsteanu.Dad, a recunoscut c5, a cumpkat luminari sia dat adresa bacanului, mai .putea s& ascunzg,cu intentiune, num6rul for E evident el, nu.Nu era nici copil, nici ncbun. Atata priceperesunt obligati sAl recunoasc& aceia care II laud&inteligenta, in stop de a'i spori perversitatea, cisi-ar fi putut inchipui ca judecatorul de instructieva ancheta :immediat pe toti cei din bAcaniaAm&thsteanu. El era arestat, comunicatiecu d-1 Amar&steanu si cu baetii din pr&v&lie.Mud adresa bacanului, punea pe judecatorul deinstructie in positiune ca s& descopore exactnume'rul fundurilor de luminAri cump8rate. In-tentiunea dar d'a ascunde num6rul luminariloreste o nou& legend& creatl de acusatiune, sievidenta cu care s'a incercat s, ve asparg& ochiheste un basm care n'ar speria nici pe cei maiimaginativi copii.

Demonstratia pktei civile e tot asa de subred&ca si aceea a Ministerului Public relativ la lu-minari. D-1 procuror general s'a opintit s& v6convingit c& d-1 Socolescu a cumpkat ape furip

nici-o

www.dacoromanica.ro

75

fundurile de laminar'. Si pe ce s'a intemeeataceasta grava afirmagune ? D-1 Socolescu a re-fusat pe un bleat din pavane ca duel, acasacele dou6 funduri de luminarr. Asta va sa zicaa cumpara ape furis) ! A cumpara ape furisl in-semneaza, ca tu, om cunoscut, sa te duct, zivala mieaza mare, la un Mean care te cunoaste,inteo pravalie undo esti 'cunoscut, si ca per-soana, si ca nume, si ca domiciliu, de to ceidin pravalie, sa star de vorba, sa intrebt de celemat bune luminari, sa iei pachetele si sä pledcu ele d'a dreptul acasa. Asta va sa zica a cum-para ape furls)) ! Valoarea cuvintelor s'a r6sturnatIn asa hal in capul ministerului public meatprobabil ca a cumpara «fatisv ar insemna faptul :sa to duct noaptea la o Meanie din margineacapitalei, unde n'ai mai intrat nice -o-data, undonu te cunoaste nimenr, cu gulerul hainit ridicatping, la nas si cu palaria indesata piny pestesprincene. (Risete)

Din toata problema luminarilor nu mat r6manede cat o contrazicere, una singura in tot do-sarul, si aceea dupe cum v'am probat fara, inten-iune d'a induce in eroare, fara posibilitate d'a

induce in eroare. Aci e locul ca sa read pe fie-carein parte, pe d-1 Take Ionescu si pe d-1 procuror

sa-1

www.dacoromanica.ro

76

general. Cum, d-le Take Ionescu, unui inocentnu'i e permis sa uite, un moment, nimic, absolutnimic, and 11 arestezi fara veste, cand 11 arunciin carcera, cand fara nici-o mild 11 abandoneziin intuneric, pe o rogojina, in prada celor maiascutite dureri nefritice ? Ce fel ve" inchipuitinatura omeneasca ? Dar inocentul are familie,parinti, sotie, frati, surori, copii, si pina sa sepronunte justitia, teroarea II zguduie, gandindu-seea unul din aceasta ar putea oslndeasca infundul constiintei lui dupe miserabilele neade-v6ruri pe care um judectitor Fara scrupul le-arrespandi in presa inselata. Si, in culmea chinurilorfisice si morale, inocentul nu poate uita absolutnimic ? Asta e psichologie de caRLI ! (Aplause).

Si ciudat, inexplicabil. Tot d-1 Take Ionescu yeafirma ca n'ar fi in stare sa'si aduca aminteaproape mai nimic din cote i s'a intimplat eri.Da, dar cand ye afirma aceasta se revolta contraunui martor care sl-aducea aminte cu precisiunede o ora, si acum ii trebuia sti, se revoke contrauntil om care si-a uitat de un pachet. Juclecatisi d-voastra acest conflict de rationament, aceastacontrazicere de psichologie, si pronuntati-ve, faraverdict, in contra unei desordonate abilitati.

A ! cu d-1 procuror general am de discutat o alta

www.dacoromanica.ro

77

cestiune cu mult mai gray/ si mat bogatg ininvetgminte. Asa, d-le procuror general, asa, unnevinovat nu poate, in tale mai cumplite Impre-jurgri, se, uite nimic si nu'i e ertat sg rectificenimic ! Asa ? Me adresez la constiinta d-voastre,la mintea si inima d-voastre, si v6 cer sg apli-cati sistemul si d-lut judecgtor Sabk'reanu!

Suntett datori, in numele societatti pe careo representatl, sail suntett datori ca om onestsi intelept, sg recunoasteti, aid, In fata juratilor,ea ay gresit, cg, rgpit de un avant Intunecat,att depgsit convingerea d-voastre !

Sg v6 amintcsc scena, trista scena cu d-1 Sg-bgreanu, deplorabila scene care ne-a sguduitcredinta in' organisatia actual a cabinetelor deinstructiune. Voiil trece peste aspectul omului,peste unele Ingangri, peste unele taceri impusede constiinta abusurilor de putere. Void repro-duce exact, dupe notele mele, sub controluld-voastre, si vs5 rog sg me intrerupeti dacg yobilschimba, fie si un cuvint inocent care n'ar schimbasensul depositillor d-lut judecgtor Sgbgreanu.

D-1 judecgtor de instructie, ist aduce amintede care d-n grgfier a fost asistat la primele in-terogatorit luate d -lui Socolescu ? Nu ... numi-aduc aminte. D-1 judecgtor, a uitat nu-

www.dacoromanica.ro

73

mele grefierulut ! Dar 'sr -aduce aminte dacea, fost asistat de vre-un d-n grgfier ? Nu....nu mi-aduc aminte dace am fost sail nu asistatde vre-un grgfier.... Si ye amintiti d-le procurorgeneral rumoarea din salg si uimirea tutulor, aCurtel ca si a juratilor cand au auzit acestrespuns. Dupe calmarea emotiunii, am pus d-lutjudecgtor o ultimg intrebare. Poate un judecgtorde instructie se, instrumenteZe legal fare se, fieasistat de un grafier? Nu, nu poate. Atunct,cum pretindeti ca, nu v'aduceti aminte dace, attfost asistat sau nu de grafier cand ati luat inte-rogatoriile Inculpatului?... Si am vezut paloareafetel... atat tecere respunsul a murit infundul constiinter omulut care trecuse peste legedupe cum trecuse peste orr-ce sentiment deumanitate and aruncase in carcere pe d-1 So-colescu. Si OW, d-le procuror general de cedispgruse Intreaga memorie din capul d-lui ju-decgtor de instructie ? pentru cs exists dovadamaterialg ce instrumentase faze grafier, pentruca grafierul it contrasemnase interogatoriile pestemat multe zile, si din gresalg cu altg cernealgde cat aceea de care se servise d-sa. Acum yelntreb : ce sistem voitI ss aplicatt d-lui Soco-lescu ? Un inocent nu poate uita nimic din cite

www.dacoromanica.ro

79

i s'a intamplat. Da, Socolescu, e vinovataruncat din senin In temnita, la primul inter°.gatoriii nu si-a adus aminte de un fund de lu-minari. In acest cas, ce ziceti de judec&torul deinstructie care si-a uitat dacg a fost asistat deun grafier ? Si ce deosebire ! Socolescu r6spun-sese sub emotiunea acusatiunii, Inchis, incar-cerat, sub teribila impresiune ca In contra luise urzeste desonoarea. D-1 judecator Sgbaxeanu,

stApan pe el insusi, omul legii, el acu-sator in fata acusatului.... si l'ati auzit. A uitatnu un fund de luminari, ci un grafier, grafierulpe care i'l impune legea ca nu cum-va sl setransforme in inchisitor. Er, d-lor, or 0 men-tineti sistemul, si 11 aplicati toata, rigoarea luisi d-lui Sabareanu, or maxturisiti ca atl lucratcu patiml, contra d-lui Socolescu. Cum se pit-vglesc toate constructiile d-voastre materiale simorale, cum vi se distrug faptele, cum vi sespulbera. teoriile ! Pasiunea este ruina judecti-torului ! Si credeti-m6, societatea refusA ser-viciul d'al spori num6rul criminalilor cu nu-m6rul inocentilor !

Din acest proces o conclusie se impune tu-turor : nu mar merge, in interesul justifier, almagistraturei si al societAtei, nu mar merge cu

liter,

ve

www.dacoromanica.ro

SU

sistemul de astazi al judecatorilor de instructie...(Aplause prelungite. Mare animatie in sail D-I prepdinteagit8 clopo(elul, ameninig cu golirea slliT, si cu suspendarea

procesuluT. Se face Were). Sa Trie explic, domnilor.Sunt multi tineri judecatori cu care ne putemfali. Eu nu atac magistratura, ci sistemul. Untin'er care ar fi printre cei mai bunt jude-catori de sedintg, rare orb poate fi si un bunjudecator de instructie. Vioiciunea si nerabdarea,sunt ale tineretei. Calmul, rabdarea, pgtrundereain pasiuni si in interese, ochiul profund, deprinsprin experientg, stiinta complicata a vietei pecare n'o poate invela din nobila carte a prin-cipiilor abstracte, eaca ce se cere unui judecatorde instructie, ear societatea trebue sg i s'acordedeplina independent& si r6splatirea muncei si ameritelor. Se impune inamovibilitatea, ca primgrad dobandit dupg un sir de ani experienta,apoi treptata inaintare pe loc.., eel putin panala gradul de consilier de Curte. Da, la nob, indeosebi la not, cu frgmantarile patimase, culipsa de scrupul a celor puternici, se impuneaceasta reforma, cad de judecatorul de instruc-tie depinde adesea orb reputatiunea, onoareasi vieata cetgtenilor. Cu asa judecatori de in-structie ar disparea tristele amintirl ale timpu-

www.dacoromanica.ro

81

rlior glbatice si onoarea unui om n'ar depindede aberatiunile grafologic.e si de .vibratiunilemarginale ale unei particele dintr'un accent.Alt-fel, ajungem la ce -am ajuns : un om curat,pe jumkate distrus de morfologia unui fantesistsi de capritiul crud al unui judec6.tor ..de in-structie. Ajungem la procese extraordinare Indosarul arora sa colctie neadev6rurile, la pro-cese asa de extraordinare in cart acusatorii safie constrinsi a zice adomnulel invinuitului decrimg. Si e tine -va care n'a Inteles ca violenta.sa nu ofensa, c6, tipatul s611 a, lost o desperarefaxa, ecoti, ca apostrofele sale injurioase nu onorairaltimea tribunel de unde cadeal D-1 Procurorgeneral n'a simtit ca exemplul de urbanitatefusese dat de sus, mat de sus cleat locul d- sale,de magistratul care ne presideaza a cAreia re-.putatiune de stiint& si de cinste este de multsi solid Intemeiatti. D-1 procuror general a re-mas singur, si singur va regreta 1nviersunareaincivila la care s'a abandonat.

Vol termina, domnilor, cu mobilul crimei. Side la Inceput ve declar cg, In pretinsul mobil cei se imputd, d-lui Socolescu, eu v6z de desubt,mobilul (Daciel». Ce cata. Q:Daciav aid ? Ade-vkul ? Justitia Nimeni n'o crede. Voeste sa?

www.dacoromanica.ro

82

obtie desplgubirea de 5.000 lei ? Nimeni n'o credec5, a pus patru avocati de frunte, printre caricel mai Insemnat al baroului nostru, 4n scop dea castiga o reparatiune Unease/ cel mult de 5.000de lei. Cu aceasta suing, ea nu ar acoperi nici pejumatate onorariul celor patru ilustratiuni alebaroului. Atuncl a vent aid ca s6, pearzg, bA-neste In acest proces ! Nimeni n'o crede. Satvoeste s6, se apere si as intelege-o de pre-supusele invinuiri ce i-am aduce nol. De la In-ceput ins& am declarat, In numele colegilor meisi al d-lui Socolescu, c5, nu acusam pe (Dacia»

ne-ar fi pus foc. Limpede si categoric. Credc5, i s'ar fi impus datoria ca 00 se retrag5, inurma acestei declaratiuni, c, ar fi fost spre bi-nele si onoarea el, c ar fi aparut animata deun !Ilan sentiment de demnitate si delicate-0,mai ales card recunoaste ea fnsa,s1 prin ilustrul

representant a nu e si nu poate fi iubi0de marea majoritate a asiguratilor.

«Dacia» a preferit alts conduit.S'a npustit asupra d -lul Socolescu, nu s'a

cutremurat- de /lid un mijloc, a pus mama peorl -ce army, si la falsurile din dosar a adlogatinventiuuile sale. N'a fost sentiment delicat incare s5, nu fi izbit ; n'a fost intimitate sfAntA

ca

sat

www.dacoromanica.ro

83

pe care s& n'o fi r6scolit; n'a fost durere pe cares& n'o fi aprins ; n'a fost sperant& legitim& inin care sa nu fi izbit. Trei zile, trei zile a tor-turat pe un om far& nict-o dovada, nerespectandin el nici ceea-ce justitia, in misiunea ei, respect&pan& si color mai abominabili asasint Dar astarzi,d-lor, asta-zi cand s'a ridicat acea vijelie carea durat trei ore si jum6tate, am avut impresiaprovocatl de cruzimea si pl&cerea (Dacielp,suntem in timpul de decadent& al lmperiuluiroman... lumea se adunase la, circ, lacoml de spec -tacol... In mijlocul arenei stg, aspueat martirulcrestin... asupra 1ui sa repede feara,' furibund& I

Eac& martirul asupra lui s'a dat drumul feare.cuvantului : treI ore l'a sfirtecat si el asuferit Mr& gemgt, intArit de credinta in justitiesi de t&ria unei constiinte curate ! (A plause prelungite).

«Dacia» n'a pus foc, v'o repet&m. Ar fi o ca-lomnie dac& am bAnui pe directorul ei saa pevre unul din consiliul de administratie. Dar petine vrea sl, apere «Dacia» cerand osindirea d-luiSocolescu ? Ar fi o imprudent:), ca societatea«Dacia» s& se confunde ea pe ea cu acel furni-caiii de agenti exteriors, far& neam, far/ tarA,goniti de pretutindenT si scuturati in naiva noa-str& Patrie. «Dacia» e datoare s& se lepede do

ca

www.dacoromanica.ro

84

pgcatele de cars unit din acestia ar fi capabilt.Vi .s'a amintit de procesul .unor agenti de asi-gurare cars in 1883 a dat foc oraplui CAmpu-Lung. Acesti. criminal): au fost osinditi. Vi s-acitit verdictul juratilor.

ADaciaxl nu trebue sg se confunde cu asemeneaagenti. Si in procesul nostru, sub raportul agen-tilor, «Dacia» stg reu qi comite o mare gre§algacusand cu a-Mtn, Inversunare. Ce era Hoti pInla acest proces Inspector la aDaciaD. Care afost conduita lui fatg de d-1 Socolescu, adver-sarul neinduplecat al aDacieb.? V'a mgrtutisitacs, dour martori, cg acest inspector al societgtera vent la el acasg, i-a chiemat la el acasg, le-adat de b6ut doue ocale de yin, le-g dat dournapoleoni, le-a flggduit si alt r6splatg, §i le-acerut in schimb sg declare cg, d-1 Socolescudat foc la depositul din §oseaoa Basarab. ChiarHoti depositia vi s'a citit de d-1 Presedinteecunoa0e cg martorilor le-a dat yin, ca, i-archemat la el acasg, cg le-a dat un napoleon....pentru osteneall.... (Risete) §i ca sg depue cg che-resteaua argl ar fi pretuit mat putin de cat fu-sese asiguratg ! Ce-a devenit Hoti in urma acesterconduite ? A fost dat afarg de la aDaciab, dar...immethat i s'a ggsit un loc mat bine plait la

si-a

www.dacoromanica.ro

85

Bustenari, o exploatare de petrol in stranse le-glturi cu (Dacia). Nu, d-lor, ar fi. fost cu mintes& nu figureze in proces si e regretabil, pentruea, c& figureaza si acuzl. In deosebi mobilul opreocupl, mobilul o revolt,, banul o scoate dinintelepciune, Mr& s& bage de seam, cg insistandprea mult dovedeste c5, ea are un indoitnem&rturisit acusand pe .d-1 Socolescu: sä zdro-beasca un adversar redutabil si sa, scape deobligatiunea d'a '1 plAti prima de asigurare.

Ce mobil ar fi avut d. Socolescu ca s isi deafoe caselor lui, mobilierului lui, cArtilor si ta-blourilor lui ? Si-a asigurat imobilul, mobilele siblioteca pe o valoare exagerata si prin incendiiia vroit s, ncaseze prima de la (Dacia). Eacg,mobilul, dupe d-voastre.. Si cu ce ati sprijinitaceast& afirmatiune ? In primul rind ati pornitde la o test, general, care este o °fens& gene-ral& adus& tutulor asiguratilor. Ati afirmat c&mai toti asiguratii, pe acest timp de cris1, ar fifericiti transforme in bani tot avutul forasigurat. Protestez in contra acestei injurii adus&

Bac& ar fi asa de tocitA notiunea deainste in Rom&nia, (Dacia) ar fi dat faliment,si de sigur n'ar fi ajuns cea mai bogat4 socie-tate din tars.

sg 'sr

romanilor.

mobil

.

www.dacoromanica.ro

86

In special v'e4t oprit la architectt ca sa, izbittmat sigur In d-1 Socolescu. Cladiff mart nu semat fac ; architectil stall rail ; Socolescu sufereade ohs& ca §i colegit sal. Et §i ? Atat e de ajunsca cine-va sa, devie criminal ? Atuncl tots cel cuprofesiunt liberale, tots lucratorit, t4 corner-ciantii, ar forma o masa scarboasa, de candidattla crima, pandind ocasia d'a prada, d'a incendia,d'a asasina. Sail, nu cum-va ate descoperit ca,intro architecture, §i crimp, legaturile suet matstranse, a kbosa de architect se confunda cubasa criminalulut din na§tere ?

Singura argumentare serioasa, ca forma celputin, ar fi fost marea deosebirea Intre valoareareal a lucrurilor §i valoarea pe care au fostasigurate. i ce s'a dovedit? Parchetul a facuto expertise., qi qt41 dm& a pus sail nu pasiunein acest proces. Eaca, resultatul acestet exper-tise la care d-1 Socolescu n'a asistat : suma ex-pertise) judecatore§tt corespunde cu suma pro-pug §i admisa de societate. Tacerea sä impunea§i n'att vroit sä taceVi. De imobil n'att vorbit,fortaci de polita d-voastr6 de asigurare, qtiindc5, erati In drept see nu platiVi nice un banproprietarulul, reparand numal toate stricaciu-nile. Cat despre mobile VAT oprit In deosebt

www.dacoromanica.ro

87

asupra bibliotecei. Ce nobilA analisa ! Nu 'mivine s& crez c& am auzit 1, Mi s& p&reavisez un vis urit Omenirea revenise laprimele ei lupte de primitivi, tr&ind miserabilin spelunci intunecoase, Mr& pic de idealitate r..Ati luat inventariul bibliotecei, ate citit rind Cu.rind, carte cu carte. Ati surfs de un titlu, ateris de altul, v'ati mirat de un pret, ati contesteraltul, dar nu ne-ate spus pentru ce ate surfs,.pentru-ce v'ati mirat. Gestul, esclamatia, privi-rea, au inlocuit sAn&tosul rationament. La Vi-truvius ate dovedit c& nu 041' ce valoare at pen-tru asa autori, limba, editia, adnotatiunile. Nu0 fac o yin& din nestiintA, dar cand ne-ate afir-mat, ca yin ade0r general si incontestabil, des-pretul pentru toate volumele de estetic& si deliteratur& citite oclinioark in tineretea noastrkreduc8ndu-le la greutatea hartii, mi s'a p&rut c&0 asp&rtiti de constiinta universal& a umani-tAtii. Cum, d-lor... cartes care v'a nutrit primeleaspiratiuni... volumul care v'a desteptat primeleilusii.... paginele can s& leagl cu cele mai no-bile sentimente... rindurile can r6corit su-fletul mAngAeat de primele dureri ale tine-retel... nu mai au nici-o valoare cand tncepeti s&cgruntiti... Viata noastra, sä fie clip& dup&

c&

§i

clip1,

I

v'aii

www.dacoromanica.ro

88

fgrg leggturg intre ele ?.. Virsta, incetul cuIncetul, ne scoboarg In 111141 animalelor cuslab& constiint,,g nu-mar de present?... Locul undene-am ngscut, Casa In care am trait, obiectelepe care le-am cumpgrat cu dragoste, tablourilepe care ne-am deschis ochir, cktile pe care le-am-chit si in cari ail cgzut de multe on cele marcalde si mth curate lacrimi, tot, tot, toate amin-tirile, tot ce ne desteaptg In nor sirul vietel cutoate evenimentelo el, n'thi nice -un pret pentrufilosofir aDacierb... Trista, conceptie despre om.!Concer4ia mecanicg, din care a dispgrut sufletul,sckbit de sunetul banului !... Asta sg fie con-cepti'a moralg a anacierb ? Nu crez. Nu '1 facaceastg ofensg. Dar pasiunea, pasiunea zdrun-cing .echilibrul, amestecg notiunile fundamentalesi redgsteaptg, In mijlocul civilisatier, r6mAsitelede ferocitate adormite In om dar nu complectdispgrute.:At,i ris de un roman nu still decare cumpkat acum dou6-zecr de am cu dourler si cincl-zeci de bard', pus asta-zr in inventaritcu acelasi pret. Depinde de tine citeste, de ceciteste si de cand citeste: Un volum poate fi opgrticicg din vieqa noastrg, si nu ggsesc partedin, vieata mea pe care s'o vinz pe dour ler sicincl-zeci, nicr s'o &al in licitatiune publicg. Si

_nicbo

o

www.dacoromanica.ro

89

cu ce nepgsare sunt sigur, afectatg vorbiatide tablourt !... 0 pinzg... cate-va urine de pensura...un cadni, vechiu qi acela.... Atat... Regret §i mi-emild ! Eu, d-lor am un mic tablou din 1864, dela marele Grigorescu, pe care nu l'a§ lichida cu(Daciap pe nict-un prat, chiar dad, ar intelegearta, prin prisma idealulut etern....

Sunt convins ins& cg nu se aflg, aici nici--unom care sa, nu se fi revoltai de socotelile d-voastr6ofensgloare chiar pentru un financiar in care lä-comia s& fi sufocat on -ce sentimentalitate !

insfar§it, eratt datort upunett exper-tise) ordonatg de parchet. Resultatul e sdrobitorpentru d-voastr6. Eaca, polita de asigurare a d-luiSocolescu, each, §i expertisa pardhetului. Soco-lescu §f-a, asigurat biblioteca pe 40.000 de lei §iexpertisa judiciary o evaluead, la 41.000 de lei !Dad, ati fi citit toate actele din dosar, ne-att ficrutat, d-le Take Ionescu, de o suferintg moral&nemeritata, §i marele d-voastr6 talent nu §i-arfi scoborit elocinta prodigioas6, la analise micidin toate puntele de privire.

Din cifre n'a esit mobilul. Expertisa ordonatgin contra noastra, s'a supus evidentei. V6 maiAmanea ceva si ati mers ping la caplt. Paharufcu ()tray& ni cu o nepgsareintins pliia-ras,

sa v6

www.dacoromanica.ro

90

supra-umang. Sa admitem ca evaluarea flout&de inculpat ar fi cea adev6rata si mobilul crimetot exists. AV afirmat si v'ati Incercat s6, do-vediti. Care ar fi mobilul ? Eaca'1, dupe repro -sentantil (Dacieip : Socolescu simtia nevoe deban): acum, immediat, de bani multi, si alt mij-loc nu gAsia, pe acest timp de crisa, decat focul.

Avea nevoe de bani. De unde stip Nu ne-atispus. Sa admitem ca ar fi avut nevoe de bard.Afara, de crimA, nu mar exista nici-un mijloc ca.sa," procure ? Un om care a Invartit afacerrde milioane, al ca,rui fond imobiliar trece pesteun milion chiar dacg, tinem socoteala de da-toriile lul, dup6 cum vi s'a dovedit cu date ne-contestate un om ra'ra nici-o datorie in plata,nu ar fi putut sa se imprumute cu cAte-va midde lei ? Am chemat aicr pe doul bancheri defrunte din plata noastra d-nil Moroeanu si Ale-xandru Ionescu. Fie-care din el v'aii afirmat ca'i-ar fi imprumutat on -sand de la 10 pana la20.000 de lei. EacA, in ce mod ar fi avut ban!:imediat. Si nu 'i -ar fi ajuns 20 OA, la 40.000de lei ? De ce ? AV afirmat macar, ca d-1 Soco-lescu era In vr'o Intreprindere grea si Incurcati,ca sa aiba imediat nevoe de o sums mad mare ?Acest curaj v'a lipsit, si rats mir. Ciudat ! Sunteti

0.'1

www.dacoromanica.ro

91

de o ingenuositate pe care marl. artisti din tea-trele Europei v'ar invidiea-o cand treceti pestecreditul d-luf Socolescu si sustinet,1 ca numaiOacia) 't-ar fi oferit, imediat, prima de asigu-rare, ball de care avea nevoe, imediat. i Tarfi oferit plata prime'', imediat, fiind-ca d-1 So-colescu o atacase violent sase luni de zile.Auziti, d-lor jurati, ca sa obtii bunele gratil alecu '' -va n'al de cat s6, '1 ataci, si ataci cuviolentl!

Asemenea argumente n'ar merita nici-un r6s-puns. (DaciaysA plateasca, imediat, si mat alesunlit dusman, aceasta restoarna that& experientaacelora earl au studiat polita de asigurare. Cateoperatiuni pan& s& ajungi la plata Delegatiearl s& inventarieze, experti cart sg, evaluezeperderile totale si stricaciunile partiale, discutia,dovedirea cu acte si martori ca at avut obiecteleconsumate de incendiii, ciocnirea fatal6 intrecerere si ofertl, fn sfarsit judecata care se im-pune in toate casurile .cand e vorba de o des-plgubire mai mare. SA nu uitam ca societatea,potrivit polite", nu plateste interese la sumadatorita nice chiar de la intentarea actiunei.Din aceasta causg, procesele cu irDacial dureaa,an! de zile. Ea, In on -ce caz, profit& de dobanda.

oil

www.dacoromanica.ro

92

banilor., Eacg, de ce este. o gluma sa presupunemca d-lui Socolescu fi trecut prin minte caar fi obtinut, imediat, despagubirea ba Inca in-treaga despggubire ce i s'ar- fi cuvenit., El, d-lorde la aDacial, unde e mobilul ? Cum credati cg,Socolescu fi expus tot trecutul lui. nepatat,toate aspiratiunile lui, onoarea lui, a Sotielsperantele mut legitime de o viata fericita, inschimbul unui proces nesfarsit ?. Cantariti unmobil imposibil Cu distrugerea unel vieti, siIntrebati-v6 in fundul constiintei, dad,. o aselmenea china ar comite-o un om care ar fi inmintile lui !

Nici-o dovada ca d-1 Socolescu a comisInteres nu avea, mobilul nu exista. cum v'atiexplica un fenomen, imposibil de explicat, caun om curat, absolut cinstit pard la virsta de45 de ani, dintr'o data si din senin, sa tread,peste cinstea lui ? §i ce ye inchipuiti ca estecinstea ? Credeti ca e usor lei:Matt de eacand v'a guveinat o intreaga viatA ? Asa deu§or sa ajunga un om la perversitatea necesa^raintregil game de infractiuni contra legilor scrisesi legilor morale ? V6 inselati ! .Pentru crima,ca si pentru onoare, sunt cat lwagi" de strabatut,

'sr -ar

lui,

s5, ye

'bar

crinia.§i

www.dacoromanica.ro

93

cu momell, cu tentatiuni, cu fericiri nefastecu stapanirf de sine adesea brr dureroase.

Cine de mic minte, apol isr tradeaza cologn'apol fur& cite ceva, to societate speculeaz& ipo-crizia, in§ala pe amid, gust& din furtul combi-natiunilor necurate, dup6 temperament; incetulcu rncetul, ajunge la escrocherie sau la criml.De aci iportana antecedentelor card judecatipe un prevenit. Cine din contra,- s'a deprins cuadev6rul, cu realitatea, cu munca grea, cu res-pectul dreptului, in el sa, pronunta marea p0:rune& a onorik de sub imperiul careia nu'lScapg, la Inceput conscient, mar in urm6, ins-tinctiv, nice unul din actele vietet. Un mod dea fi se impure unuia, un alt mod de a fi celui-l'alt.

La inceput volt, in cele din urrna, fatal, per-versitatea la unit §i cinstea la al#1 le deter-mink conduita. 4 putea suAine ca legea iner-tier din lumea fisica, corespunde cu o inertiesufleteascg, In virtutea cgreia unul ajunge, datan'are noroc, la Vacaresti, iar altul, chiar inculmea nenorocirilor, nu se abate din caleav6rUlui. Cinstea e bog&tia graculut si nobleteabogatulut; saraculut fr c1.1 credit, bogatului sim-patie. E vitesa, acumulata din toate sfort'arilevietet, cu care se duce. ca un corp rotund pe un

si

ade-

www.dacoromanica.ro

94

plan Inclinat. Ar trebui un obstacol imposibilde invins ca, sa, opreasca un suflet curat, dincolode jumetatea vietei, din calea lul presgrata poatecu desilusil, dar pururea luminata de un ideal.In lumea moral& ca si In lumea fisicg, oprireabrusca, este o explosie de energie. In lumea mo-ral& explosia e nebunia. Dupe 45 de and de cinstenepgtata, ar fi trebuit o zguduire fundamentalgin capul lul Socolescu, ca dintr'o data O. deviecriminal ; ar fi trebuit ca nebunia sg izbucneascg,singura causg care i-ar fi amortit constiint"i-ar fi distrus in.teo clipa modul lul de a fi,legea propriel lul existents. OA cat de jos s'atiscoborlt vremurile cari ne apasg si on -cat de vastar fi curentul deceptiunei, acel care s'a deprins,ping peste declinul vie0i, sa considere onoareaca o poruncg a constiintei si ca o mangaere Incele mai marl desastre, trece senin, ca si cum n'arvedea si n'ar auzi, prin mijlocul tentaVunilorsi a pacatelor fermecgtoare. Si. n'ag descoperit osingura pat& In toata viea48. lul Socolescu. I-agacuzat temperamentul, ca si cum pusilanimitateaar fi o virtute... I-4 imputat hotgrirea, ca sicum lasitatea v'ar merita elogiile... I-aci ponegritlupta pentru arta nationals, ca si cum de laspecula far& idealitate ar depinde gloria unul

www.dacoromanica.ro

95

popor... §i cu o urn., care n'a servit nisi justitianick societatea,, v'atl nasputit asupra 1111 cu desfr6nfn expresiuni, cu ferocitate fn accent, pe °anddesavIrsita lipsa de probe v6 impunea reserva,moderatiunea si cuviinta... Ca pe o prada, nuca pe un inculpat, 1'41 maltratat fnainte d'a'lsfasiea... §i furieI d-voastre n'a lipsit nick ridi-cule expertise, a unei stiinte de dibueli si depedantism ! La tortura lul nemeritata s'a adaogatrtsul multimel imposibil de stapfnit... 41 pro-vocat si desgust si illaritate... Dar destul... Pu-terile m6 parasesc si rabdarea juratilor e pe sflr-site... Toti suntem coprinsl de acelasl sentimentde dreptate. In constiinta tuturor s'a coborftaceeasi lumina, acelasi adev6r.,. ca si cum totlam forma o singura flint& enorma cu aceeaslconvingere, cu aceeasi dorinta ca se, se redeaamicilor si societatiI, curat ca mai nainte, pemartirul unel funeste erorl judecatorestI . . . .

SfIrsesc, d-lor juratI, incredintat ca In unanimi-tate yeti zice : inocent 1 (Aplause prelungite. OvaliunT.Confratil si amich strAnga mAna oratoruluT. Dupe resumatuld-lul presedinte juratil se retrag In camera de chibzuinIAsi dupe o scurtA deliberare d-1 prim-jurat Matak pronuntb:verdictul de achitare. Verdictut e primit de multime cu uaentusiasm indescriptibil).

www.dacoromanica.ro

LICURES(1 iL1 EO.STR.50/IMIIE1.20.

...re--.......-

TTIPOGRRFIGI

GUTLIBER6'

www.dacoromanica.ro