Ingrijirea Bolnavului Cu Pleurezie Serofibrinoasa de Etiologie TBC

8/9/2019 Ingrijirea Bolnavului Cu Pleurezie Serofibrinoasa de Etiologie TBC

1/61

Cap. I. PREZENTAREA TEORETICĂ A PLEUREZIEI

TUBERCULOASE

Noţiuni de anatomie şi fizioo!ie a peu"ei.

Pleura este o structură epitelio-conjunctivă. Ea acoperă atât suprafaţa

externă a plămânului cât si suprafaţa internă a cutiei toracice.

Pleura viscerală este mai subţire şi se compune dintr-un strat de

elemente conjunctive străbătut de capilarele sanguine dar şi de vase limfatice

plecate din lobuli corticali şi care ajung pe cale subpleurală la limfoganglioni

hilari.

Pleura parietală este mai bogata conjunctivo-vascular decât cea

viscerală, mai groasă, iar pe suprafaţa internă,liberă,este acoperită de meotelii.

!ntre pleura viscerală si pleura parietală există o cavitate "nchisă numită

cavitate pleurală care "n mod normal este virtuală şi care conţine o cantitate

infimă de lichid,care favorieaă alunecarea.

#n condiţii patologice cavitatea pleurală poate deveni reală putând fi

umplută cu$

- pu"oi#pioto"a$%

- &'n!e#(emoto"a$%

- ae"#pneumoto"a$%.

%ând cantitatea de lichid sau aer este mare,plămânul respectiv apare

turtit spre hil si funcţia sa respiratorie este nulă.

1. Definiţie

Pleureia tuberculoasă este definită ca acumulare de lichid "n cavitatea

pleurală ca reultat al localiării de leiuni specifice tuberculoase la acest nivel&ea'


2/61

repreintă cea mai frecventă determinare pe seroase a tuberculoei.

2. Etiopatogenie

(ub aspect etiopatogenetic, pleureia tuberculoasă trebuie considerată"n special,ca o manifestare a tuberculoei adultului. Este cel mai frecvent "ntâlnită

la adultul tânăr,când poate constitui revelaţia unei p"imoinfe)tii. )recvenţa

pleureiei ca manifestare a primoinfecţiei tardive este de aproximativ *+. %u cât

vârsta la care apare pleureia este mai mare,cu atât etiologia tuberculoasă este mai

puţin probabilă. %oexistenţa cu determinări pulmonare active sau inactive

impune eticheta de pleureii tuberculoase de "nsoţire, aparţinând stadiului

secundar.

%alea de pătrundere a germenilor la nivelul pleurei este fie

(emato!en*+ fie imfati)*+ fie p"in )ontamina"e &au )(ia" de,e"&a"e de )onţinut

)azeo& de a un fo)a" &u-peu"a.

(tudiile anatomopatologice, precum şi tomografia computeriată au

demonstrat existenţa unor focare caeoase mici, subpleurale, "n timpul devoltării

pleureiei tuberculoase, focare neevidenţiate de către radiologia convenţională, dar

care constituie foarte probabil prin ruperea lor sursa cea mai frecventă de bacili

pentru cavitatea pleurală.

/eiunile miliariforme de la nivelul pleurei s-ar explica prin capacitatea

structurilor pleurale de a fagocita bacilii,realiând "nsămânţări multiple,

asemănătoare cu cele determinate de diseminarea hematogenă.

0iscul de a face o tuberculoă pulmonară după un interval de *-1 ani "ncaul "n care o pleureie nu a fost tratată corect este cuprinsă "ntre *1 şi 1+.

Pleureia care aparţine stadiului secundar al ftiiei recunoaşte "n special un

mecanism de diseminare din aproape "n aproape şi eventual deversare de conţinut

caeos "n cavitatea pleurală.

*


3/61

3. Anatomie patologică

Elementul morfopatologic principal este constituit de foliculul

tuberculos, care este "nsoţit de o reacţie inflamatorie pleurală importantă.

2iualiarea cavităţii pleurale permite evidenţierea a numeroase granulaţii gri-

albicioase, repartiate uniform pe toată pleura, cu localiare foarte netă "n şanţul

costovertebral. )recvent apar bride şi aderente. #n stadii mai avansate, modificările

"şi pierd din specificitate apărând reacţii inflamatorii congestive,cu depoite

fibrinoase importante,uneori hemoragice. /ichidul din cavitatea pleurală este

serocitrin, mai rar hemoragic.

3icroscopic, pleura apare "n bună parte denudată, prin distrugerea

stratului meotelial. (tratul conjunctivo-vascular submeotelial apare hiperemiat şi

acoperit cu depoite de fibrină. /a nivelul plămânului, juxtapleural, se pot evidenţia

leiuni active tuberculoase. 2indecarea se poate realia prin resorbţia lichidului, cu

posibilitatea de "e&titutio ad inte!"um.

Pahipleuritele constituite influenţeaă funcţia respiratorie prin tulburările

de distensibilitate pulmonară& ele pot fi de asemenea caua devoltării unei fibroe

interstiţiale parenchimatoase pulmonare şi a bronşiectaiilor.

4. Simptomatologie

4ebutul pleureiei tuberculoase este "n general acut, dar la aproximativ

5+ din cauri se "ntâlneşte un debut insidios. !n această ultimă situaţie,

simptomatologia se reduce la dureri toracice de intensitate medie, eventual fatigabilitate, inapetenţă, tuse seacă şi scădere în greutate. Debutul subacut

sau insidios este cu atât mai frecvent cu cât vârsta la care apare pleureia este mai

"naintată.

Manifestările acute sunt precedate de o perioadă de a&tenie+

subfebrilitate, fatigabilitate, tuse seacă, scădere în greutate, diminuarea5


4/61

apetitului constând în aşa-zisa „fază de impregnare bacilară”.

Durerea 6junghiul7, iniţial puternică, are tendinţa la diminuare odată cu

acumularea lichidului& ea are toate caracterele durerii pleurale$ modificare cu

respiraţia, tusea şi poiţia. Pacienţii pot adopta o poiţie antalgică, spre partea

bolnavă, penţru a reduce mişcările costale. Pentru aceleaşi motive pacienţii

preferă să se culce pe partea bolnava.

Semnele clinice

e-"a+ constant "ntâlnită "n caul debutului acut scade

progresiv după *- 5 săptămâni sau chiar mai rapid. #n caul debutului

insidios,ascensiunile termice sunt constante,valorile fiind "n general sub

589.4e fapt,evoluţia favorabilă a febrei sub tratament tuberculostatic este

uneori unicul sau singurul argument etiologic.

!usea, "n general uscată se exacerbeaă adesea cu

modificarea poiţiei bolnavului.

Dispneea este "n relaţie directă cu volumul revărsatului pleural. Semnele fizice. 4e obicei hemitoracele de partea, bolnavă are

mişcări mai reduse, fie datorate durerilor. :ombarea hemitoracelui de partea

bolnavă este "ntâlnită la pacienţii cu revărsat pleural "n cantitate mare. #n

această situaţie pot fii preente deplasarea mediastinului şi cordului.

. E!aminării paraclinice"

"#amenul radiologic. 2olumul de lichid necesar pentru ca o pleureie

să poată determina o opacitate viibilă radiologic variaă "ntre *++-;++ml.

$ntradermoreacţia la tuberculină - a fost apreciată #n trecut ca fiind

intens poziti%ă "n ca de pleureie tuberculoasă. #n preent, majoritatea autorilor

raporteaă reacţii medii sau slabe "n primele două săptămâni la testarea cu * u

;


5/61

PP4. < proporţie cuprinsă "ntre '+-5+ din pleureiile tuberculoase evolueaă cu

!40 la PP4 negati%ă. 0etestarea tuberculinică după 5-; săptămâni,"n caul "n care

!40 a fost negativă, poate confirma etiologia tuberculoasă dacă reacţia se

poitiveaă sau, din contră, o poate infirma dacă !40 rămâne negativă.

"#amenul lic&idului pleural. =spectul lichidului este cel mai frecvent

serocitrin 6peste >+ din cauri7 şi rareori &emoragie. )oarte rar pleureia

tuberculoasă evolueaă cu lichid purulent 6empiem pleural tuberculos7,

presupunându-se că mecanismul patogenic "n această situaţie ar fi deversarea de

conţinut caeos din leiunile pulmonare subpleurale.

"#amenul bacteriologic poate oferi elementul de certitudine etiologică.

Determinările bioc&imice din lic&idul pleural nu aduc elemente de

certitudine pentru etiologia tuberculoasă. 4intre probele biochimice ale lichidului

pleural amintim$ proteinopleuria $%.n. 3&g'l() glicopleuria $%.n.*+&mg()

amilazopleuria. (ub raport citologic, "n lichidul pleural,"n caul pleureiei

tuberculoase, se constată un procent mare de limfocite 6peste 8+7.

"#amenul morfopatologic al pleurei a devenit elementul esenţial al

investigaţiei pleurei din momentul introducerii pun)ţiei -iopti)e "n practica curentă.

!n caul pleureiilor tuberculoase se pun "n evidenţă foliculii tuberculoşi "n peste 8+ din cauri.

4aca nici puncţia bioptică nu a reolvat problema diagnosticului, se poate

apela la to"a)o&)opie sau chiar la to"a)otomie.

+. Diagnosticul po-iti%

4iagnosticul poitiv al pleureiei tuberculoase se baeaă, "n primul

rând, pe confirmarea bacteriologică şi histologică, capabile "mpreună să asigure

diagnosticul la peste 81 din cauri.

4iagnosticul poitiv necesită coroborarea datelor clinice, paraclinice

contextului epidemiologic şi, nu "n ultimul rând, evoluţia sub tratament.

1


6/61

=rgumentele cele mai importante pentru etiologia tuberculoasă pot fi

astfel reumate$

- vârsta sub 51-;+ ani&

- lichid serocitrin cu predominanţă de limfocite&

- proteine "n lichidul pleural peste 5+g?l si glicopleurie sub +.8+g?l&

- !40 poitivă la tuberculină sau care se poitiveaă după ;-@

săptămâni de tratament tuberculostatic&

- vindecarea cu sechele&

- evoluţie favorabilă sub tratament cu tuberculostatice&

A. Diagnosticul diferenţial

3anifestările clinico-radiologice nespecifice precum şi informaţiile

relative pe care le furnieaă explorarea paraclinică, "n caul "n care nu s-a obţinut

confirmarea bacteriologică sau histologică,reclamă un diagnostic diferenţial foarte

riguros.

4ebutul pleureiei tuberculoase, mai frecvent insidios la vârsta peste ;+

ani,obligă la diferenţirea, "n primul rând,de pleurezia neoplazică cu care poate fi

adesea confundată. =stfel,pleureia neoplaică evolueaă cu o cantitate de lichid

mai mare, care se reface rapid după evacuare,nu preintă febră sau subfebrilitate

decât excepţional,lichidul este frecvent hemoragic iar citologia pune "n evidenţă

celule neoplaice, tratamentul tuberculostatic este ineficient şi boala merge către

agravare treptată, eventual cu durerii progresive.

4iagnosticul diferenţial al pleureiei tuberculoase se mai face cu$ B pleureziile infe)ţioa&e+ cele secundare infecţiilor cu 3Ccoplasma pneumoniae,

%hlamidii si 0icDettsii "ntrucât pot evolua insidios, cu lichid nu prea abundent, şi cu

predominanţa limfocitelor "n lichid.

pleureziile cardiace prin discreţia manifestărilor şi caracterele macroscopice ale

lichidului şi chiar biochimice şi citologice, pot fi confundate cu pleureia

@


7/61

tuberculoasă.

4iagnosticul diferenţial al pleureiei tuberculoase include, "n concluie,

majoritatea pleureiilor cu lichid clar.

/. E%oluţie

Pleureia tuberculoasă poate evolua spontan fa%orabil, de obicei lăsând

sechele de tipul simfielor sau pahipleuritelor fibroase sau fibrocalcare. neori,

sechelele sunt descoperite cu ocaia unui control radiologic, fără ca pacientul să

poată semnala antecedente pleurale.

(ub tratament tuberculostatic evoluţia este "n general favorabilă cu

resorbţia totală a lichidului "n *-5 săptămâni, dar sechelele chiar "n aceste condiţii nu

sunt deloc neglijabile.

Pleureia tuberculoasă netratată,sau tratată incorect,chiar dacă evolueaă

favorabil,preintă un risc fitiziogen remarcabil, "ntre *1-5+ din pacienţi făcând o

tuberculoă pulmonară "n următorii * ani.

0. ratament

'biecti%ele principale ale tratamentului se referă la$

'7 resorbţia rapidă a lichidului&

'7 prevenirea sechelelor şi a determinărilor tuberculoase

pulmonare sau "n alte organe&

*7 asigurarea unei funcţii pulmonare normale&

3ijloacele terapeutice prin care se realieaă obiectivele tratamentului

sunt$ medi)aţia tu-e")uo&tati)*+ medi)aţia antiinfamatoa"e şi /inezite"apia.

/a noi "n ţară tratamentul pleureiilor autonome se efectueaă conform

unor norme oficiale emise de 3inisterul (ănătăţii care prevăd ca pleureiile sa fie

tratate cu scheme de tuberculostatice, "n asociaţie triplă$ rifampicină607,A


8/61

hidraidă6F7, pirainamidă6G7, primele două luni, ilnic, urmată de ; luni cu

asociere 0F-"n administrare bisăptămânală.

=socierea pleureiei tuberculoase cu determinări pulmonare sau "n alte

organe obligă la aplicarea schemei cu ; tuberculostatice 0F(G A?A-*'uni,

6rifampicină, hidraidă, streptomicină, pirainamidă7 urmată de 0F 5?;-; luni

6rifampicină, hidraidă7.

4urata tratamentului de @ luni este apreciată ca suficientă.

Pe lângă tratamentul antiinflamator, de obicei cu corticosteroii

adesea este nevoie, mai ales "n formele de debut acut, de tratament simptomatic.

!n faa iniţială, acută, simptomul dominant este durerea,

necesitând administrarea de analgeice clasice sau chiar opiacee "n cauri

deosebite.

=dministrarea de antitusive are ca obiectiv precoce.

8


9/61

Cap. II. SUPRA0E12EREA BOLNA0ULUI 3IN 4O4ENTUL

INTERNĂRII 5I P6NĂ LA E7TERNARE SI EECTUAREA

TE2NICILOR I4PUSE 3E AECTIUNE

(. $nternarea pacientului in spital.

!nternarea bolnavului "n spital constituie o etapă deosebită "n viaţa sa

deoarece se realieaă "n scopul vindecării sale dar se rup legăturile permanente cu

serviciul, familia, prietenii.

#n cadrul serviciului de primire bolnavul are prim contact cu spitalul, acesta

având un rol hotărâtor pentru a câştiga "ncrederea bolnavului "n personalul sanitar. Este

foarte important ca personalul de la serviciul de primire să ştie să se comporte foarte

frumos cu bolnavul pentru a i se acorda "ncredere şi convingerea ca v-a fi "n siguranţă, v-

a fi bine "ngrijit. =ceastă "ncredere trebuie să o aibă şi aparţinătorii bolnavului.

!nternarea bolnavului se face pe baa biletelor de trimitere emise de

policlinică sau de dispensar ori prin transfer din alte unităţii spitaliceşti. %aurile de

urgenţă nu necesită bilet de trimitere şi internare.

:olnavul internat este "ndrumat la serviciul de primire care este alcătuit din

mai multe "ncăperi, sală de aşteptare, birou de "nregistrare a bolnavului, cabinet de

consultaţii. =cest cabinet va fii trecut "n registrul de internării, aici se completeaă

prima parte a fişei de observaţie cu datele de identitate şi adresa exactă. #n vederea

examinării bolavului, asistenta va ajuta la debrăcarea bolnavului cu atenţie "n funcţie

de boala bolnavului. %u datele culese de la bolnav sau aparţinători, medicul

completeaă o parte a fişei de observaţii. 4upă debrăcare, bolnavul va fi condus "ncamera de baie, unde va fii ajutat să se spele. 4upă "mbăiere, bolnavul va trece "n

camera de "mbrăcare unde va "mbrăca lenjeria primită din spital sau chiar lenjeria

proprie, apoi va fi condus spre salon la indicaţia medicului.

:olnavii vor fii "nsoţiţi spre salon şi primiţi "n primul rând pe secţie de

asistenta şefă, unde "i vor fi "nregistrate datele de observaţie "n foaia de observaţie, "n>


10/61

registrul de internări-ieşiri, se mai noteaă numărul de "nregistrare "n foaia de

observaţie, completeaă o anexă la foaia de observaţie, pentru ca bolnavul să

primească alimente din iua internării, predă bolnavul asistentei de salon, iar

asistenta "l v-a primi cu atenţie şi bunăvoinţă. 0epartiarea "n saloane se face "n funcţie

de gravitatea bolii.

=sistenta de salon ajută bolnavul să-şi aranjee lucrurile "n noptieră şi "l preintă celorlaţi bolnavi din salon, "i va preenta regimul de ordine interioară. =sistenta

medicală "i va măsura tensiunea arterială, pulsul, respiraţia, temperatura şi le va trece "n

foaia de observaţie şi va explica bolnavului ce are de făcut "n vederea recoltării

analielor de laborator.

). *sigurarea condiţiilor de spitalizare.

(aloanele bolnavilor pulmonari trebuie sa fie orientate cu ferestrele spre nord pentru

a primi la luminoitate intensă si permanentă fără acţiunea directă a raelor solare.

!n saloane temperatura trebuie sa fie de '>o% si noaptea ';o-'1o%, peretii trebuie sa

fie ugraviti in culori deschise, iar mobilierul din camere sa fie voosit in alb pentru

a crea bolnavului cand este internat in spital un mediu mai obisnuit. (aloanele

trebuie sa aiba o ventilatie buna.

+. *sigurarea conditilor igienice a pacientilor internati.

Pregatirea patului si accesorile lui

Este cel mai important mobil ier din salon , a ici bolnavul is i petrece

majoritatea timpului de boala si convalescenta. Patul trebuie sa fie comod,

usor de manevrat, usor de curatat, pentru ca ingrijirile, investigatiile si

tratamentul aplicat bolnavului sa nu fie implicat.

Patul bolnabvului este confect ionat din tuburi metal ice usoare dar

reistente, in general sunt vopsite in alb.

'+


11/61

Partea centrala a patului este confectionata din sarma inoxidabila si

intinsa pe un cadran de fier puternic.

=ccesoriile patului sunt urmatoarele$ saltea, perinite, cearceafuri, alea

sau traversa, musama, * fete de perna, un plic de pana pentru patura, '-*

paturi si doua perne.

(chimbarea lenjeriei de pat

(e face pentru a reimprospata patul bolnavului care nu se poate ridica

din pat. 4aca schimbarea patului se face numai pentru reimprospatare

atunci aceasta se va face dimineata inainte de curăţarea salonului dar după

măsurarea temperaturii, luării pulsului si efectuarea toaletei eventual "n

timpul acesteia. (e face după tehnici diferite in functie de stara generala si

posibilitatile de mobiliare ale bolnavului. (e foloseşte o lenjerie

completă de pat , o muşama curată şi uscată, o t raversă, o mătură cu

lopăţică, coş pentru rufe murdare.

#ntre t imp asistenta din partea stângă ruleaă cearceaful "mpreună cu

muşamaua şi alea murdară până la spatele bolnavului, iar pe suprafaţadescoperită a saltelei deruleaa lenjeria curată, anterior pregătită, până la

sulul lenjeriei murdare. (e "ntinde bine cearceaful şi alea pe jumătatea

liberă a patului şi apoi prin aceaşi manevră se eşaloneaă "n sens invers, se

"ntoarce bolnavul cu multă atenţie "n decubit dorsal de asistenta din dreaptă

şi mai departe "n decubit lateral stâng de asistenta din stanga, aducând-ul

până la marginea stângă a patului, acoperit deja de lenjerie curată. (e

"ndepărteaa apoi lenjeria murdară şi se "ntinde cea curată pe cealaltă

jumătate a patului după care se readuce bolnavul iarăşi "n decubit dorsal de

către asistenta din stânga.

(e aranjeaa colturile cearceafului si se introduc marginile sub saltea,

''


12/61

dupa care se aplica pătura.

=sigurarea igienei personale, corporale şi vestimentare a pacientului

!giena corporală "ncepe de la internare, când bolnavul e "mbăiat şi la

nevoie deparaitat. Hoaleta generală trebuie efectuată atât de frecvent "ncât

să asigure bolnavului o "nfăţişare curată sau să prevină orice mirosuri neplăcute

şi orice formă de iritaţie a pieli. 4atoria asistentei medicale este de a păstra

pacientul "ntr-o stare de curăţenie, indiferent de vârsta sa, de poiţie, stare fiică

sau afectivă.

Prin toaleta ilnică se "nţelege "ndepărtarea de pe suprafaţa pielii, a

ţesutului cornos descoamat, "mpregnat de secreţiile glandelor sebacee, praf,

resturi de dejecţii care aderă la piele. #ndepărtarea de pe suprafaţa pieliifavor ieaă c ircu la ţia sangvină ş i deschide ori ficiul de secre ţie a l

glande lor pie li i. =cesti i pacientii isi fac de obicei toaleta singuri.

Hoaleta de dimineaţă "nvioreaă bolnavul, "i dă senaţia de confort ," l

linişteşte. Hoaleta se face "n linişte, confort, ordine şi se acordă tuturor

bolnavilor.


13/61

Poziţia pa)ientuui 8n pat.

:olnavii cu pleureie tuberculoasă adoptă "n pat o poiţie antalgică,spre

partea bolnavă, pentru a reduce mişcările costale. Pentru aceleaşi motive preferă să se

culce pe partea bolnavă.


14/61

muşchiului cardiac. Pulsul se măsoară "n repaus fiic şi psihic. Poate fii măsurat pe orice

arteră ce poate fii comprimată pe un plan dur artera radială, carotidă, temporală,

&umerală, femurală, pedioasă. Palparea pulsului se face cu vârful degetelor inde#,

mediu şi inelar de la mâna dreaptă. 4upă ce s-a reperat şanţul se va exercita o uşoară

presiune asupra peretelui arterial cu cele trei degete palapatoare, până la perceperea

vâcniturilor pline ale pulsului. (e numără pulsaţiile timp de un minut. /alorilenormale sunt "n funcţie de vârstă$ -la nou-nascut (+0-(01minut2 la copilul mici (00-

()01minut2 3 la (0 ani 40-(001minut2 -la adult 50-601minut2 -la %ârstnic 7)-61minut.

#n foaia de temperatură pulsul se noteă cu pix roşu printr-un punct, ţinând

cont că fiecare linie oriontală a foii repreintă patru pulsaţii.

/a bolnavii cu pleureie pulsul este uşor tahicardic.

=tunci când numărul pulsaţiilor depăşeşte >+ pulsaţii pe minut vorbim

despre puls ta&icardic.

=tunci când numărul pulsaţiilor scade sub @+ pulsaţii pe minut vorbim

despre puls bradicardic.

Pulsul se noteaă "n foaia de temperatură printr-un punct, cu pix de

culoare roşie, socotindu-se pentru fiecare linie a foii patru pulsaţii

!ensiunea arterială este presiunea exercitată de sângele circulant asupra

pereţilor arteriali. /a pacienţii cu pleureie nu apar modificării.

8ăsurarea tensiunii arteriale se face cu aparate speciale numite

tensiometre. (e aşeaă tensiometrul pe o noptieră,fară viibilitate pentru bolnavi. (e

aplică strâns manşeta pe braţul sprijinit şi "n extensie. %u mâna stângă se fixeaă pe

artera humerală stetoscopul,sub marginea inferioară a manşetei. (e introduc olivele "n

urechi, cu mâna dreaptă se pompeaă aer "n manşeta pneumatică până la dispariţia

gomotelor pulsatile. Privind manometrul,se decomprimă cu ajutorul ventilului pânăce se aude primul gomot - ten&iunea ma#imă 9sistolică. (e continuă

decomprimarea până la dispariţia ultimei unde pulsatile - ten&iunea

minimă 9diastolică. (e "ndepărteaă manşeta. Iotarea tensiunii arteriale se face cu

cifre sau grafic. /alorile normale ale unui adult sănătos sunt$ tensiunea ma!imă

((:-(0 mm;g şi tensiunea minimă 7:-40 mm;g. /a bolnavii cu pleureie nu

';


15/61

apar modificări "n ceea ce priveşte valoarea tensiunii arteriale.


16/61

(caunul 6materiile fecale7 sunt resturi alimentare supuse procesului de absorbţie

eliminate din organism prin anus, prin actul de fecaţie. Examinarea curentă a

scaunului se face fără pregătirea bolnavului. (caunele care preintă modificări

patologice sau sunt suspecte vor fi păstrate pentru viită. (caunul păstrat pentru

viită va fi recoltat "ntr-un bainet curat.


17/61

=sistenta medicală trebuie să intervină cu oxigenoterapie "ncă "nainte de

sosirea medicului,"nsă se va abţine de la administrarea oricărui medicament,"n afara

celor indicate. #n schimb ea trebuie să sesiee efectele secundare ale

tuberculostaticelor. =pariţia ameţelilor sau a scăderii auditive "n cursul

tratamentului cu tuberculostatice se raporteaă imediat medicului. #ngrijirea

bolnavilor pulmonari pretinde şi preocuparea faţă de psihicul bolnavului.Pe lângă efectuarea punctuală şi conştiincioasă a tuturor sarcinilor de

"ngrijire, saloanele trebuie transformate "n adevărate cămine, cu atmosfera caldă, unde

bolnavul se simte bine. #n unele instituţii, bolnavilor li se recomandă dimineaţa

efectuarea de exerciţii fiice şi respiratorii, iar "n cursul ilei aeroterapie "n grădini.

oracocente-a

Este un gest terapeutic şi trebuie efectuat cât mai precoce. %ând

cantitatea de lichid este mare, se extrage lichid până când pacientul "ncepe să

tuşească sau să preinte senaţie de constricţie toracică. Evacuarea peste limită

modifică presiunea pleurală putând să provoace creşterea ulterioară a lichidului.

Scopul toracocente-ei

a( e!plorator

- punerea "n evidenţă a preenţei lichidului pleural

- recoltarea lichidului pentru examinarea sa cantitativă şi

calitativă

( terapeutic

- evacuarea lichidului

- administrarea medicamentelor "n cavitatea pleurală

6antibiotice, citostatice7 după spălarea cavităţii

ndicaţii - toracocentea este indicată "n$

- boli inflamatorii sau tumori pulmonare

- insuficienţă cardiacă "nsoţită de colecţii lichidiene "n cavitatea

pleurală'A


18/61

5ontraindicaţii -toracocentea este contraindicată "n$

- tulburări de coagulare a sângelui-hemofilie

- tratament cu anticoagulante

6ocul puncţiei se alege după situaţia şi cantitatea de lichid pleural$

- dacă lichidul este "n stare liberă, puncţia se face "n spaţiul A-8

intercostal pe linia axilară posterioară&- dacă lichidul este "nchistat,puncţia se face "n plina matitate

onă stabilită de medic

- colecţiile lichidiene tuberculoase şi purulente se puncţioneaă

cât mai aproape de nivelul lor superior pentru a pre"ntâmpina

fistulariarea lor

- puncţia se face deasupra marginii superioare a coastei

inferioare, indiferent de locul puncţiei

7regătirea puncţiei materiale

- de protecţie a patului

- pentru deinfecţia tegumentului

- instrumente şi materiale sterile$ *-5 ace de '+ cm lungime, cu

diametrul lmm, *-5 seringi de *+-1+ ml, seringă de 1 ml şi ace

pentru anesteie, pense, mănuşi, câmp chirurgical, tampoane,

comprese

- alte materiale$ romplast, eprubete, lampă de spirt, aparate

aspiratoare 64ieulafoC sau Pontain7, recipiente pentru

colectarea lichidului, taviţa renală&

Medicamente" atropină, morfină, tonice-cardiace, soluţii anesteice&

Materiale pentru efectuarea reacţiei 0ivalta$ pahar conic de *++ ml, 1+ ml apădistilată, soluţie de acid acetic glacial, pipete&

7regătirea psi8ică a pacientului" - se informeaă pacientul cu privire la scopul

puncţiei, poiţia "n care va sta "n timpul puncţiei.

7regătirea fi-ică a pacientului" - se administreaă cu 5+ min. "naintea puncţiei '

fiolă de atropină pentru a prevenii accidentele 6atropina scade excitabilitatea generală

'8


19/61

şi a nervului pneumogastric7. (e aşeaă "n poiţie şeandă la marginea patului sau a

mesei de examinare cu picioarele sprijinite pe un scaunel,cu mâna de partea bolnavă

ridicată peste cap până la urechea opusă sau cu trunchiul uşor aplecat "n faţă, cu

antebraţele flectate pe braţe ,cu mâinile la ceafa, coatele "nainte. Pacienţii cu stare bună

se aşeaă călare pe un scaun cu spătar, antebraţele fiind sprijinite pe spătarul

scaunului. Pacienţii "n stare gravă se aşeă "n decubit lateral, pe partea sănătoasă, lamarginea patului.

E$e)uţia pun)ţiei9 - se face de către medic ajutat de două asistente medicale. (e

desfăşoară "n salon sau "n sala de tratament. =sistenta ' pregăteşte radiografia

pacientului, "şi spală mâinile şi le deinfecteaă. =sistenta * administreaă ' fiolă de

atropină cu 5+ minute "naintea puncţiei, aşeaă muşamaua, alea pe masa de puncţie şi

debracă toracele pacientului. 3edicul stabileşte locul puncţiei. =sistenta * aşeaă

pacientul "n poiţia corespunătoare locului ales. =sistenta ' pregăteşte locul

puncţiei, "l deinfecteaă şi serveşte seringa cu anesteic.3edicul efectueaă

anesteia şi aşteaptă efectul anesteiei. =sistenta ' serveşte mănuşile chirurgicale, apoi

câmpul chirurgical. =sistenta * menţine pacientul,"l supravegheaă. 3edicul aşeaă

câmpul chirurgical "n jurul toracelui sub locul puncţiei. =sistenta ' serveşte acul de

puncţie adaptat la seringă şi deinfecteaă locul puncţiei. 3edicul execută puncţia,

aspiră lichidul. =sistenta ' preia seringa cu lichid şi "l introduce "n eprubete,serveşte aparatul aspirator. =sistenta * menţine pacientul, "l "ndrumă să-şi reţină tuşea,

observă culoarea feţei şi respiraţia. 3edicul introduce soluţiile medicamentoase "n

funcţie de scopul puncţiei. 3edicul retrage acul de puncţie. =sistenta ' deinfecteaă

locul şi "l comprimă cu un tampon steril, aplică pansament uscat fixat cu romplast, ajută

pacientul cu mişcări blânde, să se aşee "n pat, "i ridică membrele inferioare, scoate

alea şi muşamaua, "nveleşte pacientul. =ngri>irea ulterioară a pacientului : se asigură repaus la pat pe o perioadă

prescrisă de medic. (e supravegheaă funcţiile vitale, culoarea tegumentelor,

periodic. (e informeaă imediat medicul "n caul apariţiei cianoei, dispneei,

tahicardiei, secreţiilor bronşice.

?regătirea produsului pentru e#aminare : examinarea macroscopică se face

'>


20/61

imediat, apreciindu-se culoarea, aspectul, şi cantitatea lichidului extras. /ichidul poate

fii$

B &e"o& &au &e"o)it"in 6este limpede, galben deschis având caue

inflamatorii,sau având drept caua o tulburare circulatorie 6insuficienţă

cardiacă, cancer pulmonar7

B tu-u"e 6lichidul poate fi purulent sau chilos cu aspect albicios lactescent7

B (emo"a!ie &au &e"o(emo"a!i) 6este ro sau roşu intens "n hemoragiile

pleurale şi pleureia hemoragică7. (e măsoară cantitatea lichidului extras.

Examinarea biochimică constă "n reacţia 0ivalta.


21/61

tilitatea şi obiectivitatea reultatelor examenelor de laborator depind de

modul de recoltare al produselor care se analieaă şi modul cum se efectueaă

examenul de laborator. =sistenta medicală recolteaă sânge pentru$ determinarea

2.(.F., determinarea hemogramei, determinarea examenelor biochimice. =sistenta va

ajuta medicul la efectuarea toracocenteei,colecteaă lichidul pleural, "l pregăteşte

pentru laborator.


22/61

- şerveţele sau batiste de unică "ntrebuinţare &

c7 Pregătirea pacientului$

- se anunţă şi i se explică necesitatea executării examinării&

- se instruieşte să nu "nghită sputa, să nu o "mprăştie&

- se instruieşte să expectoree numai "n vasul dat şi să nu

introducă "n vas saliva&d7 Execuţie$

- i se oferă paharul cu apă să-şi clătească gura&

- i se oferă vasul de colectare "n funcţie de examenul cerut&

- se solicită pacientului să expectoree după un efort de tuse&

- se colecteaă sputa matinală sau adunată din *;h&

e7 0ecoltarea sputei se mai poate face prin$

- frotiu faringian şi laringian&

- spălătură gastrică&

- spălătură bronşică&

f7 Pregătirea produselor pentru laborator$

- recipientele se acoperă, se eticheteaă şi se trimit la laborator.

/a bolnavii cu pleureie tuberculoasă examenul sputei este negativ,

bacilul Joch va fii evidenţiat "n lichidul pleural.

$ntradermoreacţia la tuberculină se execută cu tuberculină purificată

PP4. (e deinfecteaă tegumentul "n treimea mijlocie a feţei anterioare a

antebraţului. 4in tuberculină doa ! se injecteaă intrademic +,'ml până la apariţia

unui edem coajă de portocală cu diametrul de 1 mm care persistă circa '+ minute. (e

citeşte la l+minute.

9eacţie po-iti%ă - eritem infiltrat de minimum 1-'+mm. Ea indică ohipersensibilitate faţă de toxina bacilului tuberculoei aflat "n organism.

4acă re-ultatul este negati% sau duios se va repeta cu doa a !!-a la

'1ile. /a bolnavii cu pleureie tuberculoasă !40. la tuberculină este poitivă.

**


23/61

6. "ducaţia sanitară. ?rofila#ia pleureziei tuberculoase.

Hrebuie sa aibă ca prim obiectiv mijloace de protecţie faţă de infecţii

"ncrucişate. :olnavii trebuie instruiţi asupra modului de prevenire a "mprăştieriisputei "n timpul tusei şi asupra utiliării scuipătorilor. =sistenta trebuie să

lămurească bolnavul asupra efectului dăunător al fumatului "n bolile bronho

-pulmonare şi să-i atragă atenţia asupra rolului fumatului "n "mbolnăvirile canceroase

bronho - pulmonare. :olnavul fumător trebuie să plece din spital lămurit asupra

faptului că tusea lui tabagică de multe ori ascunde debutul unei boli canceroase a

aparatului respirator, care trebuie verificat prin examinării de specialitate. :olnavul cu

afecţiuni respiratorii trebuie educat in privinţa evitării$

- mediului poluant 6alergeni, fumul, substanţele toxice sunt

iritante pentru mucoasa cailor respiratorii&

- evitarea respiratului pe gură "n anotimpul rece şi umed&

- evitarea contactului cu persoane care preintă afecţiuni

respiratorii&

- evitarea aglomerărilor "n epidemiile virale&- combaterea obeităţii 6obeitatea duce la reducerea expansiunii

cutiei toracice&


24/61

periodice.

E$te"na"ea pa)ientuui

3omentul externării este stabilit de medicul de secţie. #n momentul

externării asistenta medicală are o serie de sarcini$-să adune toate documentele

bolnavului "n vederea formulării epicriei&

- să fixee cu bolnavul ora plecării pentru a-i putea asigura

alimentaţia şi medicaţia până "n ultimul moment&

- va verifica dacă hainele cu care a venit bolnavul sunt

corespunătoare anotimpului iar dacă nu sunt va anunţa

familia&

- de asemenea va anunţa familia cu *-5 ile asupra datei ieşirii

din spital&

- "i va "nmâna lui sau familiei lui biletul de ieşire din spital&

- asistenta medicală "l va "nsoţi la magaia de haine,de

unde,după "mbrăcarea bolnavului va prelua de la

acesta,efectele spitalului&

- i se va explica bolnavului tratamentul pe care trebuie să-l

urmee "n continuare&- va informa bolnavul asupra regimului de viaţă şi mai ales,

asupra celui alimentar "nceput "n spital&

- i se va recomanda bolnavului să urmee toate indicaţiile

medicului, să se preinte la control, la o lună de la externare,

iar apoi mai rar "n funcţie de evoluţia bolii.

*;


25/61

Cap. III. PREZENTAREA PLANURILOR 3E ;N1RI


26/61

- stare generală alterată

7rolemele pacientului"

- dureri toracice.dispnee

- febră, frisoane

- inapetenţă, astenie fiică

- constipaţie, meteorism abdominal

- anxietate

Diagnostic la internare" Pleureie stângă de etiologie H:%

Data internării" +5.+;.*++@ Data e!ternării" '8.+;.*++@

*@


27/61

DA;=


28/61


29/61

data$'5.+;.*++@-';.+;.*++@ - pacientul să

comunice cel puţin

non- verbal cu echipa

de "ngrijire pe toată

perioada spitaliării

- pacientul să fie

liniştit şi convins

- de preenţa familiei pe toată perioada

bolii

- preiau pacientul din momentul internării şi mă preint cu numele,

funcţia şi rolul meu "n echipa de "ngrijire

- realie un climat de linişte,calm,asigurând pacientul de "ntreaga mea

disponibilitate "n acordarea "ngrijirilor

- mă adrese calm pacientului şi familiei, asigurându-l că echipa de

"ngrijire va face tot posibilul pentru evoluţie bună

- asigur familia că pacientul nu va avea dureri şi că voi fi preentă "n

permanenţă lângă bolnav.

Pacientul se

@. %omunicare la nivel simte "n

afectiv inadecvată din caua siguranţă

alterării profunde a stării deoarece sunt

generale, manifestată prin$ preentă "n

- anxietate permanenţă

- somnolentă diurnă lângă bolnav.

*>


30/61

CAZUL >

5:6E;E9EA DAE6+mm, *h '*+ mm Bemogloină2I$ ';-'8 g 2:$ '+gBematocrit

2I$;1 K> 2:$ 5+,' 6eucocite 2I$ ;-8mil?mm5

2:$ '5 mil?mm5

;licemie2I$ A+-'*+ mg2:$ >;mg;.


31/61

Se!$ masculin

Date %ariaile" str. Principală, nr. ;;, loc. Lorneşti, jud.3ureş


32/61

- durere

- febră, frison

- scădere ponderală

- anxietate

Diagnostic de internare" Pleureie serofibrinoasă a mariicavităţi de etiologie H.:.%.

Data internării" +@.+;.*++@ Data e!ternării" '*.+1.*++@

5*


33/61

DA;=


34/61

frecvent - combaterea deshidratării prin

administrarea de lichide sub formă de

sucuri,ceaiuri - la indicaţia medicului

administre medicaţie antipiretică$ =spirină,

Paracetamol, antibiotică şi vitamine din

complexul :

data$'+.+;.*++@''.+;.*++@

5.=limentaţie

inadecvată manifestată

prin$ - apetit scăut -

scădere ponderală

- pacientul să se poată alimenta

corespunător

- asigur un climat corespunător şi unanturaj corespunător vârstei - aerisesc

bine salonul "naintea fiecărei mese - educ

bolnavul "n ceea ce priveşte importanţa

respectării tratamentului medicamentos şi a

regimului alimentar - administrarea

medicamentelor "n funcţie de orarul mesei -

asigur un regim alimentar care va constitui

un aport suficient de proteine, glucide şi

multe lichide pentru hidratarea

organismului. - preint meniul atractiv pe

o tavă protejată cu un şervet curat - după

evidenţierea lichidului pleural "n urma

examenului radiologic,se va impune un

regim hiposodat

Pacienturespectă

regimul

alimenta

Mi prei

poftă

mâncare

data$'*.+;.*++@-

'5.+;.*++@

;. %omunicare la nivel

afectiv inadecvată din

caua alterării profunde

a stării generale,

manifestată prin$ -

anxietate -

somnolentă diurnă

- pacientul să

comunice cel puţin

non-verbal cu echipa


perioada spitaliării -

pacientul să fie liniştit

şi convins - de

preenţa familiei pe

toată perioada bolii

- preiau pacientul din momentul internării

şi mă preint cu numele,funcţia şi rolul

meu "n echipa de "ngrijire - B realie un

climat de linişte,calm,asigurând pacientul

de "ntreaga mea disponibilitate "n acordarea

"ngrijirilor - mă adrese calm pacientului

şi familiei, asigurându-l că echipa de

"ngrijire va face tot posibilul pentru

evoluţie bună - asigur familia că pacientul

nu va avea dureri şi că voi fii preentă "n

permanenţă lângă bolnav.

Pacientu

simte

siguranţ

deoarece

sunt

preentă

permane

lângă

bolnav.

5;


35/61

data$';.+;.*++@-

'1.+;.*++@

1.=bsenţa

peristaltismului

intestinal manifestat

prin$ - constipaţie -

- pacientul să preinte

un tranit intestinal

normal

- se administreaă multe lichide -

se recomandă mişcare - se

administreaă supoitoare cu

glicerină sau ciocolax

Pacientu

preintă

tranit

intestina

normal

3ăsurarea funcţiilor vitale

4ata .*9

+8.+;.*++@ A++ '++?@+ /4 '1 5>.*9

+>.+;.*++@ A++ '*+?A1 4 1/ 58.19

'+.+;.*++@ A++ '++?A+ A> '1 5A.>9

''.+;.*++@ A++ ''1?@1 @> '@ 589

'*.+;.*++@ A++ ''+?A+ A1 '1 5A.*9

'5.+;.*++@ A++ ''+?@+ 2 1/ [email protected]

';.+;.*++@ A++ '++?A1 @> '1 5@.@9

'1.+;.*++@ A++

'++?@+ /4 '@ 5A9

Examene de laborator$

E. 5E9: 5


36/61

Bematocrit * ml sânge venos N anticoagulant

6heparină7 sau E.4.H.=.

;1 K > ;1

6eucocite * ml sânge venos N anticoagulant 6heparină7

sau E.4.H.=.

;-8mil?mm5 '@mil?mm5

;licemie * ml sânge venos N +.;mg florură de natriu A+-'*+mg 8*mg;.>?l A8?'6DB pleural *5+-;@+?l '8;>?'7roteinopleurie @.*-8gr?dl @.8gr?dl

E!aminări paraclinice"

- examen radiologic

- intradermoreacţia la tuberculină 6!.4.0.7

- toracocentea

- examenul lichidului pleural

- examenul sângelui

- E.J.L.

- sumar de urină

5@


37/61

=dministrarea medicamentelor$

Denumirea 5alea Do-a Acţiune Efecte secundare

!oniaidă oral lx5++mg bacteriostatic cefalee, ame eli, polinefrită, convulsii0ifampicină oral lx@++mg antibiotic-

bactericid

greaţa, vomă, diaree, anorexie, cefalee, ameţeli,

scotom, afectarea ficatului, hemoliă

Pirainamidă oral lxl1++m antituberculos leiuni he atice, icter, anorexie, vomă, rea ăPrednison oral !x*1mg antiinflamator,anti

aler

gic,antitoxic,antile

uce mic

pirois, epigastralgii, activare sau agravarea

diabetului, insomnie, agitaţie, glaucom,

activarea sau agravarea ulcerului gastro-

duodenal=ugmentin oral 5x@*1mg antibiotic diaree, indigestie, candidoe intestinaleParacetamol oral 5x1++mg antipir

eticana

erupţii cutanate alergice, trombocitopenie,

leiuni renale, agranulocitoă

4iclofenac oral *x*1mg antiinflamator greţuri, vărsături, insomni, gastralgii4icarbocalm oral !x@mg antiacid gastric hipersecreţie gastrică, insuficienţă renală

%odenal oral 5x*+mg antitusiv constipatie, greaţa, voma

=limentaţie şi hidratare$

!n primele ile bolnavului i se recomandă repaus la pat.Pe

cursul spitaliării bolnavul va urma un regim hiposodat cu multe proteineşi glucide,si multe lichide pentru hidratarea organismului.

%oncluii generale$

=m urmărit pacientul =.G., "n vârsta de *' ani timp de @ ile şi

am constatat o rapidă "mbunătăţire a stării generale a acestuia.:olnavul se interneaă "n stare gravă,i se efectueaă examene

radiologice şi de laborator care relevă unele modificării ale valorilor normale

ale analielor de sange,iar radiografia toracică ne arată preenţa lichidului "n

partea stângă a plămânilor.

#ngrijirile acordate şi tratamentul efectuat au dus la "mbunătăţirea5A


38/61

stării bolnavului şi a nevoilor deficitare. Ievoia de a respira este parţial

satisfăcută după efectuarea puncţiei. :olnava nu mai acuă durerii după

efectuarea puncţiei, febra "ncepe să scadă după administararea antipireticelor.

:olnavul se alimenteaă corespunator,şi-a recăpătat pofta de mâncare şi

consumă multe lichide pentru a compensa pierderile suferite "n perioada

febrilă.Hratamentul a constat "n administarea de$ Huberculostatice

6!oniaidă, Pirainamidă7& %orticoterapie 6Prednison7& =ntibiotice după

antibiogramă, vitamine din complexul :. Hratamentul medicamentos este

benefic pe perioada spitaliării.

58


39/61

CAZUL ?.

5:6E;E9EA DAE6


40/61

pacientei se agraveaă, necesitând spitaliare şi tratament de specialitate.

;+


41/61

3otivele internării$

- durere toracică

- febră,frisoane

- transpiraţii

- scădere ponderală

Probelemele pacientului$

- durere

- febră, frison,transpiraţii

- inapetenţă,scădere ponderală

- anxietate,insomnie,somn neliniştit

Diagnostic de internare" Pleureie serofibrinoasă de

etiologie H.:.%.

Data internării" '+.+1.*++@

Data e!ternării" '+.+@.*++@

;'


42/61

DA;=


43/61

data$ '*-'5.+1.*++@

*. Fipertermie din

caua procesului

infecţios la nivelul

pleurei manifestat prin$

- frisoane -

diaforea - febra "n platou 65>- ;+9%7

asigurarea

unei

temperatu

ri normale

- asigurarea repausului la pat "n

perioadele febrile - asigur condiţii de

confort termic "n salon - asigur lenjerie

adecvată pe care o schimb după fiecare

val de transpiraţii - şterg tegumentele

pacientului după fiecare val de

transpiraţii şi ori de câte ori este nevoie- "nvăţ pacientul să poarte şosete de

bumbac absorbante şi să le schimbe

frecvent - combaterea deshidratării

prin administrarea de lichide sub formă

de sucuri,ceaiuri - la indicaţia

medicului administre medicaţie

antipiretică$=spirină, Paracetamol,

antibiotică şi vitamine din complexul :

Pacientul "şi

menţine

temperat ura

"n limitele

normale

data$ ';-'1.+1.*++@

5.=limentaţie

inadecvată

- pacientul

să se

poată

alimenta

- asigur un climat corespunător

şi un anturaj corespunător

vârstei

Pacientul

respectă

;5


44/61

manifestată

prin$ -

inapetenţă :

scădere "n

greutate -

astenie

fiică

corespunător - aerisesc bine salonul "naintea fiecărei mese

- educ bolnavul "n ceea ce priveşte

importanţa respectării tratamentului

medicamentos şi a regimului alimentar -

administrarea medicamentelor "n funcţie de

orarul mesei - asigur un regim alimentar care

va constitui un aport suficient de proteine,glucide şi multe lichide pentru

hidratarea organismului. - preint meniul

atractiv pe o tavă protejată cu un şervet curat -

după evidenţierea lichidului pleural "n urma

examenului radiologic,se va impune un regim

hiposodat

regim

alime

Mi pr

poftă

mânc

data$ '@-

'A.+1.*++@

;. 4ificultate "n

a se odihni &


treiri frecvente -

insomnii

- pacientul să aibă un

somn liniştit, odihnitor

pe perioada internării

- solicit pacientului şi "l ajut să evite

picotelile,, din cursul ilei,antrenându-l "n

activităţii de relaxare - asigur liniştea

nocturnă şi condiţii de confort termic -

aerisesc "ncăperea "naintea somnului nocturn

- planific "ngrijiriile şi intervenţiile

delegate, astfel "ncât să evit treirea

pacientului "ntre orele**-@. - la indicaţia

medicului administre somnifere

Pacie

se

odihn

norm

data$ '8-

'>.+1.*++@

1. %omunicare la

nivel afectiv

inadecvată din

caua alterării

profunde a stării

generale,


anxietate -

- pacientul să

comunice cel puţin

non-verbal cu echipa


perioada spitaliării -

pacientul să fie liniştit

şi convins de preenţa

familiei pe toată

perioada bolii

- preiau pacientul din momentul internării şi

mă preint cu numele,funcţia şi rolul meu "n

echipa de "ngrijire - B realie un climat de

linişte,calm,asigurând pacientul de "ntreaga

mea disponibilitate "n acordarea "ngrijirilor -

mă adrese calm pacientului şi familiei,

asigurându-l că echipa de "ngrijire va face tot

posibilul pentru evoluţie bună - asigur familia

că pacientul nu va avea dureri şi că voi fii

preentă "n permanenţă lângă bolnav.

Pacie

se sim

sigur

deoar

sunt

pree

"n

perm

nţă

bolna

;;


45/61

rmărirea funcţiilor vitale$

4ata .>9

'*.+1.*++@ A++

'++?@+ 8* '1 5>.>9'5.+1.*++@ A++ '*+?A1 A8 '8 58.'9

';.+1.*++@ A++ '++?A+ A1 'A 5A.*9

'1.+1.*++@ A++ ''1?@1 @> '@ 5A.>9

'@.+1.*++@ A++ ''+?A+ A* '@ 5A.>9

'A.+1.*++@ A++ ''+?@+ A@ 'A 5A.*9

'8.+1.*++@A

++ '++?A1 A+ '@ 5A.*9

'>.+1.*++@ A++ '++?@+ @; '@ 5A9

;1


46/61


47/61

Examinări paraclinice$

- examen radiologic-ne arată preenţa lichidului pleural

- intradermoreacţia la tuberculină6!.4.0.7-poitivă

- toracocentea

- examenul lichidului pleural

- examenul sângelui

- sumar de urină

=dministrarea medicamentelor$

Denumirea 5alea Do-a Acţiune Efecte secundare

!oniaidă oral lx5++mg bacteriostatic cefalee, ameţeli, polinefrită,0ifampicină oral lx@++mg antibiotic-bactericid greaţa, vomă, diaree,

anorexie, cefalee, ameţeli,

scotom, afectarea ficatului,

hemoliăPirainamidă oral lxl1++mg antituberculos leiuni hepatice, icter,

anorexie, vomă, greaţă

Prednison oral *x*1mg antiinflamator,antiale

rgic,antitoxic,antileuc

emic

pirois, epigastralgii, activare sau

agravarea diabetului, insomnie,

agitaţie, glaucom, activarea sau

agravarea ulcerului gastro-

duodenal

=ugmentin oral 5x@*1mg antibiotic diaree, indigestie, candidoe

intestinale

Paracetamol oral *x1++mg antipiretic,

analgeic

erupţii cutanate alergice,

trombocitopenie, leiuni

4iclofenac rectal *x' sup antiinflamator 4icarbocalm oral 5x@mg antiacid gastric hipersecreţie gastrică,insuficienţă

renală%odenal oral 5x*+mg antitusiv constipaţie, greaţă, vomă

;A


48/61

=limentaţie şi hidratare$

!n primele ile bolnavei se recomandă repaus la pat. Pe cursul

spitaliării bolnava va urma un regim hidric,hiposodat cu multe proteine,

glucide şi multe vitamine.

%oncluii generale$

=m urmărit pacienta ).(. timp de 8 ile şi am constatat o

"mbunătăţire a stării generale a bolnavei. :olnavei i s-a recoltat sânge pentru

efectuarea analielor biologice, sânge pentru 2.(.F., hemoleucogramă,

glicemie, transaminae, f"brinogen. 2alorile examenelor biologice sunt uşor modificate, "nsă 2.(.F.-ul este foarte ridicat. (-a recoltat urină pentru sumar de

urină, ale cărui reultate sunt bune. 4e asemenea s-a recoltat spută şi lichid

pleural pentru determinarea bacteriei care a produs infecţia. (puta a ieşit

negativă,"nsă "n lichidul pleural s-a evidenţiat preenţa bacilului Joch.

:olnava a fost supusă unei radiografii toracice care arată

preenţa lichidului pleural "n cavitatea pleurală./a internare bolnava preintă temperatură crescută 5>.>9% care

se menţine "n platou câteva ile, pulsul a fost puţin crescut, H.=. normală, şi

respiraţia este deficitară.

Hratamentul prescris de medic constădin$ Huberculostatice 6FHI,

Pirainamidă, 0ifampicină7, %orticoterapie 6Prednison7, (imptomatice

6Paracetamol, 4iclofenac, %odenal7, =ntibiotice 6=ugmentin7 şi vitamine din

complexul :.

Hratamentul a fost urmat corespunător, efectele sale fiind benefice.

4upă efectuarea punctiei pleurale 6toracocenteei7 bolnava

urmeaă un regim alimentar hiposodat, cu conţinut crescut de proteine şi

glucide.

;8


49/61

Ievoile deficitare sunt satisfăcute "n momentul externării.

;>


50/61

Cap.I0. ANALIZA CAZURILOR 3E BOALĂ PREZENTATE

IN

PLANURILE 3E ;N1RI


51/61

administrarea de analgeice&

- "n vederea scăderii temperaturii asistenta medicală asigura un

salon

aerisit,combate deshidratarea prin administrarea de lichide

şi

administreaă bolnavului medicaţie antipiretică&

1'


52/61

- alimentaţia bolnavului va cuprinde multe proteine şi vitamine

care să

ajute la creşterea imunităţii bolnavului&

- asistenta va ajuta bolnavul pentru efectuarea igienei

corporale&lenjeria

bolnavului şi cea de pat vor fischimbate cu o lenjerie curată şiuscată.

2alorile normale ale produselor biologice au fost uşor

modificate, excepţie făcând 2.(.F.-ul, care a fost foarte crescută.

Hratamentul urmat de bolnav a constat din$ Huberculostatice

60ifampicin, Pirainamidă, !oniaidă7& %orticoterapice 6Prednison7&

(imptomatice 6Paracetamol, %odenal, 4iclofenac7& =ntibiotice pe baa

antibiogramei 6=ugmentin7& şi 2itamine din complexul :.

/a externare starea bolnavului este bună,bolnavul trebuie să

urmee tratamentul prescris la domiciliu, să se ferească de frig şi eforturi

fiice. (e va preenta la control la o lună de la externare.

A doiea )az urmărit este al unei pacient =.%. "n vârstă de *'

ani, domiciliată "n Lorneşti,care se interneaă "n %linica de

Pneumoftiiologie cu următoarele acue$ junghi "n regiunea hemitoracelui

stâng, febră, frisoane, transpiraţii, tuse seacă, scădere ponderală cu

diagnosticul de pleureie serofibrinoasă de etiologie H.:.%.

Este supusă unei radiografii toracice care evidenţeaă preenţa

lichidului pleural "n cavitatea pleurală. #n urma puncţiei pleurale se extrag

>++ml. lichid serocitrin, care examinat relevă preenţa bacilului Joch "nlichidul pleural.

(e recolteaă sânge pentru investigaţii de laborator. 2alorile

produselor biologice sunt normale sau foarte puţin modif"cate,iar 2.(.F.-ul

este foarte accelerat. Examenul urinii este normal,iar "n spută nu se

evidenţiaă bacilul Joch.1*


53/61

:olnavul preintă 1 nevoi fundamentale deficitare$ nevoia de a

respira,nevoia de a menţine temperatura "n limite normale,nevoia de a mânca

şi a bea,nevoia de a comunica,nevoia de a elimina.

15


54/61


55/61

- =ntibiotice după antibiogramă.

/a externare starea bolnavului este bună,bolnavul trebuie să

urmee tratamentul prescris la domiciliu,să se ferească de frig şi eforturi

fiice. (e va preenta la control la o luna de la externare.

A t"eiea )az urmărit este al unei paciente 3.=. "n vârsta de *8ani, domiciliată "n (ântana de 3ureş, care se interneaă "n %linica de

Pneumoftiiologie

11


56/61

cu următoarele acue$ durere toracică, febră, frisoane, transpiraţii,

inapetenţă, scădere ponderală cu diagnosticul de pleureie serofibrinoasă de

etiologie H.:.%.

Este supusă unei radiografii toracice care evidenţeaă preenţa

lichidului pleural "n cavitatea pleurală. #n urma puncţiei pleurale se extrag

A++ml. lichid serocitrin,care examinat relevă preenţa bacilului Joch "nlichidul pleural.

(e recolteaă sânge pentru investigaţii de laborator. 2alorile

produselor biologice sunt normale sau foarte puţin modificate, iar 2.(.F.-

ul este foarte accelerat. Examenul urinii este normal,iar "n spută nu se

evidenţiaă bacilul Joch.

:olnava preintă 1 nevoi fundamentale deficitare$ nevoia de a

respira, nevoia de a menţine temperatura "n limite normale,nevoia de a

mânca şi a bea, nevoia de a comunica, nevoia de a dormi.


57/61

administrarea de analgeice.

- "n vederea scăderii temperaturii,asistenta asigură un

salon

aerisit,combate deshidratarea prin administrarea de

lichide şi

medicaţie antipiretică.- alimentaţia bolnavei va cuprinde multe proteine şi vitamine

care să

ajute la creşterea imunităţii bolnavei.

Hratamentul urmat de bolnavă a constat din$

1A


58/61

- Huberculostatice $0ifampicin,Pirainamidă,!oniaidă

- %orticoterapice$ %ortion

- (imptomatice$ Paracetamol,%odenal

- 2itamine$ vitamine din complexul :

- =ntibiotice după antibiogramă.

/a externare starea bolnavei este bună,bolnava trebuie să urmeetratamentul prescris la domiciliu, să se ferească de frig şi eforturi fiice. (e

va preenta la control la o lună de la externare.

18


59/61

CAP. 0. Con)uzii !ene"ae a&up"a u)"*"ii

/ucrarea cu titlul #ngrijirea pacientului cu pleureie serofibrinoasă

de etiologie H.:.%. cuprinde cinci capitole$

P"imu capitol t"ateaz*+ probleme legate de structura aparatului

respirator respectiv a pleurei, definiţia, etiopatogenia, anatomia patologică,

simptomatologia, semnele clinice, examenele paraclinice, diagnosticul

poitiv, diagnosticul diferenţial, evoluţia şi tratamentul pleureiei

serofibrinoase de etiologie H.:.%.

A doilea capitol se referă pe larg la atitudinea pe care o adoptă

asistenta medicală "n acordarea "ngrijirilor pe secţia de pneumoftiiologie la

un pacient cu pleureie serofibrinoasă de etiologie H.:.%$

- supravegherea bolnavului din momentul internării şi până la

externare

- asigurarea condiţiilor de spitaliare

- asigurarea igienei corporale şi generale

- poiţia bolnavului "n pat

- urmărirea funcţiilor vitale şi vegetative- alimentarea bolnavului

- tratamentul medicamentos al bolnavului

- intervenţiile asistentei medicale "n efectuarea toracocenteei

- efectuarea recoltărilor biologice şi patologice

- educaţia sanitară

- profilaxaia pleureiei serofibrinoase de etiologie H.:.%.

- externarea bolnavului.

$n al treilea capitol sunt preentate 5 cauri de boală prin

intermediul dosarului de "ngrijire.

@apitolul patru cuprinde anaiza caurilor de boală preentate

"n planurile de "ngrijire.

1>


60/61

BIBLIO1RAIE

1. 6. ;8erasim 3edicină !nternă

vol.! Ed. a !!-a

:ucureşti,*++5

2. M. 7opescu, .7. Stoicescu, 5. Didilescu Pneumologie %linică

Ed.niversităţii /ucian

:laga (ibiu, '>>>

3. 9o!ana Maria Alu =natomia şi

fiiologia

omului, Ed.'>>@

4. ;eorgeta >altă

. >orundel 5orneliu

+. Mo-es 5arol

. 6ucreţia itircă

Hehnica "ngrijirii

bolnavului,2ol.',

!!, Ed. '>A8

3anual de

medicină

internă

pentru cadre

medii, Ed.

'>>1

Hehnica

"ngrijirii

bolnavului,

2ol. !, !!,

Ed.'>A8@+


61/61

Lhid de nursing, Ed. '>>1

/. ;orea 9odica %ursurile de

3edicină !nternă

din anul !!

0. Matei Elena %ursurile de nursing

Ingrijirea Bolnavului Cu Pleurezie Serofibrinoasa de Etiologie TBC

Documents

Transcript of Ingrijirea Bolnavului Cu Pleurezie Serofibrinoasa de Etiologie TBC