INFORMAŢIE OPERATIVĂcu privire la evoluţia social - economică a Republicii Moldova

(conform datelor disponibile la 28.02.2018)

Produsul intern brut a crescut cu 3,8%. În ianuarie-septembrie 2017 Produsul intern brut a însumat 109,4 mild. lei și s-a majorat faţă de perioada respectivă a anului 2016 cu 3,8% (în preţuri comparabile). Cea mai semnificativă influenţă asupra creşterii PIB a avut valoarea adăugată brută creată în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, transport şi depozitare, hoteluri și restaurante – cu 1,4 puncte procentuale (p.p.), agricultură, silvicultură și pescuit – cu 0,4 p.p., industria – cu 0,3 p.p., construcții și informații și comunicații – cu cîte 0,2 p.p. etc.

Presiunile inflaționiste se temperează. În luna ianuarie 2017 rata inflației a constituit 0,4% față de decembrie 2017, înregistrînd o micșorare de 0,8 p.p. comparativ cu rata inflației din aceeași perioadă a anului 2017. Rata inflaţiei anuală a constituit 6,5%, atingînd nivelul ţintă a inflaţiei stabilit de BNM (5% +/- 1,5%).

Leul moldovenesc continuă să se aprecieze față de dolar. De la începutul anului 2018 moneda naţională a marcat o apreciere de 2,2% faţă de dolarul SUA în termeni nominali (de la 17,10 lei pentru 1 dolar american la 01.01.2018 pînă la 16,72 lei la 31.01.2018). Faţă de Euro leul moldovenesc s-a depreciat cu 1,9%. Stocul activelor valutare de rezervă ale BNM la 31.01.2018 a atins un record istoric de 2903,5 mil. dolari, majorîndu-se cu 3,6% timp de o lună şi cu 31,7% faţă de situația la 31.01.2017.

Creditarea economiei reflectă primele semne de înviorare. Masa monetară M3 la sfîrşitul lunii ianuarie 2018 a constituit circa 77,2 mild. lei şi s-a majorat cu 9% comparativ cu sfîrșitul lunii ianuarie a anului trecut. Evoluţia masei monetare M3 a fost determinată de majorarea cu 15,5% a volumului depozitelor în monedă naţională. Volumul creditelor noi acordate în economie a înregistrat o creștere de circa 28%.

Bugetul public național s-a soldat cu excedent în prima lună a anului. În luna ianuarie a anului curent la bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 3,9 mild.lei, cu 16,8% mai mult faţă de ianuarie 2017. Cheltuielile efectuate în cadrul BPN au fost la nivel de 3,4 mild.lei, în diminuare cu 5,4%. Respectiv, BPN a înregistrat un excedent de 536,6 mil.lei, comparativ cu deficitul de -216,7 mil.lei în ianuarie 2017.

Datoria de stat și-a încetinit ritmul de creștere, avînd ca efect baza înaltă din anul trecut. Suma totală a datoriei de stat (internă şi externă) administrată de Guvern la 31 ianuarie 2018 a constituit circa 51,8 mild. lei, în creștere cu 1,4% față de data similară a anului 2017. Datoria de stat internă s-a majorat cu 5,9%, iar datoria de stat externă (exprimată în dolari) - cu circa 17,6%. Aprecierea monedei naționale a determinat diminuarea stocului datoriei de stat externe exprimate în lei (cu 1,9%).

Gradul de dependenţă a economiei naţionale de exterior rămîne înalt. Conform datelor preliminare ale Balanţei de plăţi pentru ianuarie-septembrie 2017, deficitul contului curent a constituit 9,2% în raport cu PIB (în ianuarie-septembrie 2016 – 5,7%), transferurile persoanelor fizice (compensarea pentru muncă şi transferurile personale) – 20,8% (21,9%), acumularea netă de pasive la investițiile străine directe – 2,5% (2,1%), balanţa negativă a bunurilor şi serviciilor – 29,2% (28%).

Exporturile și importurile au crescut esențial. În ianuarie-decembrie 2017 exporturile s-au majorat cu 18,6%, iar importurile - cu 20,2%. Soldul negativ al balanţei comerciale a constituit 2406,3 mil.dolari SUA, faţă de 1975,7 mil.dolari în ianuarie-decembrie 2016. Gradul de acoperire a

importurilor cu exporturi în ianuarie-decembrie 2017 a constituit 50,2%, fiind mai mic cu 0,7 p.p. decît cel înregistrat în aceeași perioadă a anului 2016.

Întreprinderile industriale au produs în anul 2017 cu 3,4% mai multe bunuri, în expresie valorică, decît în 2016. Industria prelucrătoare a înregistrat o creștere de 4,5%, impulsionînd evoluția întregului sector industrial. Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat și industria extractivă au înregistrat scăderi de 1,7% și 3,7% respectiv.

Volumul producţiei agricole în anul 2017 a înregistrat o creştere de 8,6% (în preţuri comparabile). Majorarea producţiei agricole a fost determinată de creşterea producției vegetale cu 13,1%, contribuind la valoarea indicelui producţiei agricole cu +9,2 p.p. Totodată, producţia animalieră a înregistrat o descreștere de 2,1%, avînd o influență negativă la indicele producției agricole (-0,6 p.p.).

Investiţiile s-au majorat cu 1,3%. În ianuarie-decembrie 2017 volumul investiţiilor în active imobilizate a însumat circa 21 mild. lei, cu o creştere de 1,3% (în preţuri comparabile) faţă de perioada similară a anului 2016. Majorarea volumului de investiţii a fost determinată de restabilirea finanțărilor proiectelor investiționale ale statului datorată deblocării asistenței externe și creșterii veniturilor publice, precum și apariției premiselor pentru relansarea creditării economiei naționale.

Volumul serviciilor de transport s-a majorat. Întreprinderile de transport feroviar, rutier, fluvial şi aerian au transportat circa 17,3 mil. tone de mărfuri în 2017 sau cu 23,8% mai mult faţă de volumul transportat în anul 2016.

Comerţul cu amănuntul și volumul serviciilor de piaţă prestate populaţiei prezintă tendințe de diminuare. Volumul cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul în anul 2017 s-a diminuat cu 4,6% (în preţuri comparabile) faţă de anul 2016, iar volumul cifrei de afaceri în servicii de piaţă prestate populaţiei - cu 0,4%.

Situația în sfera socială prezintă semne de ameliorare. Cîştigul salarial mediu lunar nominal brut al unui salariat din economia naţională pentru trimestrul IV 2017 a constituit 6113,6 lei şi s-a majorat în termeni nominali cu 12,4% faţă de trimestrul IV 2016. În termeni reali salariul s-a majorat cu 4,6%. În sfera bugetară cîştigul salarial mediu lunar a constituit 5165,7 lei, fiind în creștere cu 18% față de trimestrul IV 2016, iar în sectorul real – 6491,8 lei și s-a majorat cu 10,3%, respectiv.

Veniturile disponibile lunare ale populației pentru trimestrul III 2017 au constituit în medie pe o persoană 2224,4 lei, în creștere față de trimestrul III a anului 2016 cu 6,9% în termeni nominali, iar în termeni reali – în scădere cu 0,5%. Cheltuielile medii lunare de consum ale populației pentru trimestrul III 2017 au constituit în medie pe o persoană 2301 lei, fiind în creștere față de aceeași perioadă a anului 2016 cu 4,6% în termeni nominali, iar în termeni reali – în scădere cu 2,6%.

Valoarea medie a pensiei lunare la 1 ianuarie 2018 a fost de 1527,9 lei și s-a majorat cu 19,8% față de aceeași dată a anului 2017 în termeni nominali. Mărimea minimului de existență pentru semestrul I al anului 2017 a constituit în medie pe lună pentru o persoană 1866,3 lei, fiind în creștere față de semestrul I 2016 cu 2,9%.

Rata șomajului (proporția șomerilor (conform BIM) în populația activă) la nivel de țară pentru trimestrul III 2017 a înregistrat 3,4%, fiind cu 0,5 p.p. mai ridicată față de trimestrul III al anului 2016. La oficiile forței de muncă în luna ianuarie 2018 au fost înregistrați 3,8 mii șomeri, fiind cu 25,5% mai puțini față de numărul acestora înregistrați în ianuarie 2017.

2

I. Cadrul macroeconomic

Inflaţia

Asupra modificărilor prețurilor în prima luna a anului curent au influențat factorii monetari (creșterea masei monetare), precum și nemonetari (evoluția cursului de schimb, prețurile mondiale la resursele energetice și produsele agricole).

Dinamica ratei inflației, %

01

. 2

01

6

02

.20

16

03

.20

16

04

.20

16

05

.20

16

06

.20

16

07

.20

16

08

. 2

01

6

09

. 2

01

6

10

. 2

01

6

11

. 2

01

6

12

.20

16

01

.20

17

02

.20

17

03

.20

17

04

. 2

01

7

05

. 2

01

7

06

. 2

01

7

07

.20

17

08

. 2

01

7

09

. 2

01

7

10

.20

17

11

.20

17

12

.20

17

01

.20

18-2

0

2

4

6

8

10

12

14

0.7-0.4

0 0 0.2 -0.3-0.9 -0.4

0.6 1.31.2 0.5

1.2 1.2 0.41.4 0.9

-0.4-0.9

-0.40.9

1.5 0.7 0.5

0.4

13.4

10.39.4

8.3 7.9 7.4 7

3.63 2.5 2.6 2.4

3

4.7 5.1

6.67.4

7.37.3 7.3 7.6 7.9 7.3 7.3

6.5

Rata inflației faţă de luna precedentă Rata inflației faţă de luna respectivă a anului precedent

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Rata inflației, în luna ianuarie 2018, a constituit 0,4% față de decembrie 2017, înregistrînd o micșorare de 0,8 p.p. comparativ cu rata inflației în aceeași perioadă a anului 2017. Rata inflaţiei anuală a constituit 6,5%, atingînd limita de sus a nivelului ţintă a inflaţiei stabilit de BNM (5% +/- 1,5%).

Evoluţia ratei inflaţiei în ianuarie 2014–2018, %

AniiIanuarie

faţă de decembrie a anului precedent

Ianuariefaţă de ianuarie a anului

precedent2014 0,8 5,12015 0,8 4,72016 0,7 13,42017 1,2 3,02018 0,4 6,5

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Prețurile la produsele alimentare în luna ianuarie 2018 au înregistrat o creștere de 0,9% față de decembrie 2016. În perioada vizată s-au majorat prețurile la fructe proaspete cu 8,5%, legume proaspete - cu 4,4%, cartofi - cu 3,1%, pește și conserve din pește – cu 0,5%, lapte și produse lactate – cu 0,4% etc. Totodată, au fost înregistrate scăderi ale prețurilor la ouă cu 3,2%, uleiul vegetal - cu 0,9%, carne, preparate și conserve din carne și zahăr – cu cîte 0,5%.

Ca rezultat, creșterea prețurilor la produsele alimentare a contribuit la majorarea IPC general cu 0,4 p.p. Creșterea prețurilor la fructe și legume a condus la majorarea IPC general cu cîte 0,2 p.p., contribuția altor produse alimentare fiind nesemnificativă.

Dinamica prețurilor la produsele alimentare în Republica Moldova este determinată de caracterul sezonier al economiei. În lunile de vară se înregistrează o scădere esențială a prețurilor la legume, fructe, cartofi etc., cu o ulterioară majorare a acestora în lunile de iarnă.

3

Prețurile la mărfurile nealimentare în ianuarie 2018 s-au majorat cu 0,2% faţă de decembrie 2017, în special, ca rezultat al majorării prețurilor la combustibil – cu 1,8% și țigări - cu 1,5%. Totodată, s-au redus prețurile la medicamente cu 1,2%, autoturisme – cu 07%, mașini de spălat – cu 0,4%, frigidere și congelatoare – cu 0,3% etc.

Fluctuațiile prețurilor la mărfurile nealimentare sînt determinate, în mare măsură, de evoluția cursului de schimb al monedei naționale. Plus la aceasta, majorarea accizelor a condiționat, în mare măsură, majorarea prețurilor la țigări și combustibili.

Contribuția prețurilor la mărfurile nealimentare asupra modificării IPC general a constituit 0,1 p.p., din care 0,1 p.p. revine combusibililor. Totodată, prețurile la medicamente au contribuit la reducerea IPC general cu 0,06 p.p.

Prețurile la serviciile prestate populației au înregistrat o reducere nesemnificativă de 0,1% faţă de decembrie 2017, fiind determinată, preponderent, de micșorarea tarifelor la energie electrică cu 1,1% și servicii de turism – cu 5,6%. Prin urmare, contribuția tarifelor la servicii asupra majorării IPC general a fost practic nulă (-0,02 p.p.).

Indicele inflaţiei de bază reflectă sursele persistente ale presiunilor inflaţioniste care permite de a percepe trendul inflaţiei în cazul când efectele influenţelor temporare şi tranzitorii sunt eliminate. Calculul acestui indice se efectuează prin eliminarea din indicele preţurilor de consum general a efectelor unor şocuri tranzitorii de genul modificărilor intervenite în urma schimbării preţurilor şi tarifelor la bunuri şi servicii cu preţuri reglementate, a condiţiilor climaterice nefavorabile care au afectat oferta de produse alimentare, modificărilor de preţ la unele produse sezoniere şi a variaţiilor preţurilor internaţionale la combustibili.

În luna ianuarie 2018 rata inflaţiei de bază (0,1%) a fost cu 0,3 p.p. mai mică decît nivelul ratei inflaţiei. Prețurile la produse şi servicii reglementate au scăzut cu 0,4% faţă de decembrie 2017.

Rata inflației de bază exclusiv produse alimentare și băuturi, combustibili, produse şi servicii cu prețuri reglementate a fost 0,1% fată de decembrie 2017, cu 0,3 p.p. mai mică decît nivelul ratei inflației de bază în luna respectivă a anului 2017. Rata inflației exclusiv produse alimentare și băuturi a constituit 0,1%, exclusiv produse și servicii cu prețuri reglementate – 0,7% și exclusiv combustibil – 0,3%.

Dinamica ratei anuale a inflației(fată de luna respectivă a anului precedent), %

Ian.

201

7

Feb.

Mar

.Apr

.Mai

Iun.

Iul.

Aug.

Sep.

Oct

.

Noiem

.

Dec.

Ian.

201

8

0.0

4.0

8.0

Rata inflaţiei

Rata inflaţiei exclusiv produse alimentare şi băuturi, combustibili, produse şi servicii cu preţuri reglementate

Rata inflaţiei exclusiv produse alimentare şi băuturi

Rata inflaţiei exclusiv produse şi servicii cu preţuri reglementate

Rata inflaţiei exclusiv combustibil Sursă: Biroul Naţional de Statistică

4

Cursul de schimb şi piaţa valutară

 De la începutul anului 2018 moneda naţională a marcat o apreciere de 2,2% faţă de dolarul SUA în termeni nominali (de la 17,10 lei pentru 1 dolar american la 01.01.2018 pînă la 16,72 lei la 31.01.2018). Faţă de Euro leul moldovenesc s-a depreciat cu 1,9%. Principalii factori care au determinat fluctuațiile  monedei naționale au fost intrările masive de valută străină datorită exporturilor, remiterilor valutare de peste hotare și investițiilor, oscilaţiile dolarului SUA pe pieţele valutare internaţionale și politica monetară a BNM.

Evoluţia cursului de schimb al monedei naţionalefaţă de dolarul SUA şi Euro, Lei/USD, Lei/EUR

Sursă: Banca Naţională a MoldoveiÎn luna ianuarie 2018, gradul de acoperire a cererii nete de valută din partea agenților economici prin oferta netă de valută de la persoanele fizice a constituit 117,2%, comparativ cu 114,7% în luna decembrie 2017 și cu 101,7% în luna ianuarie 2017. Astfel, premisile pentru apreciere continuă a leului moldovenesc rămîn.

Gradul de acoperire a cererii nete de valută străină din partea agenţilor economiciprin oferta netă de valută străină de la persoanele fizice, %

ian. 2017

feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. noiem. dec. ian. 2018

0.00

20.00

40.00

60.00

80.00

100.00

120.00

140.00

160.00

180.00

15.00

16.00

17.00

18.00

19.00

20.00

21.00

Gradul de acoperire a cererii prin ofertaCursul de schimb mediu lunar, MDL/USD (scara dreaptă)

Sursă: Banca Naţională a Moldovei

În scopul neadmiterii aprecierii excesive a leului, în luna ianuarie 2018 BNM a efectuat cumpărări nete pe piaţa valutară interbancară în valoare de 56,6 mil. dolari.

5

Activitatea BNM pe piaţa interbancară,echivalentul în mil. dolari SUA

Ian. 2017

Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sep. Oct. Nov. Dec. Ian. 2018

-60

0

60

120

0.0 0.0

28.0

9.5

37.4

52.870.0 58.9 67.0

80.0

20.010.0

101.0

0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0

-44.4

Cumpărări Vînzări

Sursă: Banca Naţională a Moldovei

Stocul activelor valutare de rezervă ale BNM la 31.01.2018 a atins un record istoric de 2903,5 mil. dolari, majorîndu-se cu 3,6% comparativ cu nivelul înregistrat la sfîrşitul anului 2017 şi cu 31,7% faţă de situația la 31.01.2017. Majorarea activelor oficiale de rezervă se datorează, preponderent, intervenţiilor pe piaţa valutară internă sub formă de cumpărări de valută. Aceste intervenții au fost efectuate în condițiile unor intrări semnificative de valută, care au dus la o apreciere semnificativă a leului moldovenesc în raport cu dolarul SUA. Fără aceste intervenții leul s-ar fi apreciat și mai tare, ceea ce poate lovi în economia țării.

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naţionale a Moldovei la sfîrşitul lunii ianuarie 2014-2017,

mil. dolari SUA

Sursă: Banca Naţională a Moldovei

6

Indicatorii monetari

Evoluția indicatorilor monetari reflectă situaţia economiei naționale: procesul de creditare redă atît necesitatea economiei în realizarea investițiilor, deschiderea din partea agenților economici de a se împrumuta de la bănci, precum și viziunea băncilor cu privire la evoluția economiei naționale în viitor.

Masa monetară M3 la sfîrşitul lunii ianuarie 2018 a constituit 77,2 mild. lei şi s-a majorat cu 9% comparativ cu situația similară din anul 2017. În componența M3 intră banii lichizi în circulație (23,9%), depozite în lei la vedere (20,5%), depozite în lei la termen (24,1%) și depozitele în valută (31,6%).

Cea mai mare parte în structura M3 revine depozitelor - 76,1%. La sfîrşitul lunii ianuarie 2018 soldul acestora a fost la nivel de 58,8 mild. lei, înregistrînd o majorare cu 8,4% faţă de sfîrşitul lunii ianuarie 2017.

Masa monetară M3 pe componente la sfîrşitul lunii ianuarie 2014-2018, mil. lei

2014 2015 2016 2017 20180

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

80000

16900.7 16635.9 15060.2 16512.2 18411.1

9278.7 8628.0 7844.710421.5

15844.0

18170.5 16349.515915.2

19370.5

18563.9

17950.2 25902.725819.0

24402.7

24360.0

Bani lichizi în circulaţie Depozite la vedere Depozite la termen Depozite în valută străină

Sursă: Banca Naţională a Moldovei

Creșterea continuă a economiilor caracterizează evoluția sectorului bancar începînd cu a doua jumătate a anului 2016. Faţă de sfîrşitul lunii ianuarie 2017 soldul depozitelor în monedă naţională (58,5% din volumul total) s-a majorat cu 15,5%, atingînd un volum de 34,4 mild. lei. Este de remarcat creșterea semnificativă a depozitelor la vedere – cu 46%. Aceasta se argumentează prin faptul că populația preferă să-și păstreze economiile în lei avînd acces la ele fără restricții, în pofida dobînzii mai mici față de depozitele la termen. Totodată, depozitele la termen sunt în diminuare cu 4,2% comparativ cu sfîrșitul lunii ianuarie 2017.

7

Soldul depozitelor şi ratele dobînzii (medii lunare) la sfîrşitul lunii ianuarie 2014-2018

2014 2015 2016 2017 20180

5000

10000

15000

20000

25000

30000

35000

0

5

10

15

20

5.916.92

15.33

6.805.17

4.603.93

2.20 1.941.21

Depozite în monedă naţionalăDepozite în valută străinăRata dobînzii la dep. în monedă naţionalăRata dobînzii la dep. în valută străină

mil.

le

i

%

Sursă: Banca Naţională a Moldovei

În luna ianuarie 2018 au fot atrase depozite noi în monedă naţională cu 6,3% mai mult comparativ cu luna ianuarie 2017. Soldul depozitelor în valută străină este practic la nivelul de la sfîrşitul lunii ianuarie 2017, însumînd 24,4 mild. lei. Deoarece soldul depozitelor în valută străină este recalculat în lei, valoarea acestora în mare parte depinde de evoluția cursului de schimb. În luna ianuarie 2018 au fost atrase depozite în valută străină mai puțin cu 0,1% față de luna ianuarie 2016. Ca factor determinant poate fi menționată aprecierea monedei naționale față de dolarul SUA și Euro în aceeași perioadă, preferința populației de a-și păstra economiile în lei, precum și ratele foarte joase ale dobînzii.

Volumul de bani în circulaţie a constituit 18,4 mild. lei și a crescut cu 11,5% faţă de situaţia de la sfîrşitul lunii ianuarie 2017.

Creditarea economiei continuă să fie în recesiune, chiar dacă ratele dobînzii la credite sunt foarte joase. Soldul creditelor în economie la sfîrșitul lunii ianuarie 2018 a fost mai mic decît nivelul înregistrat la sfîrșitul lunii ianuarie 2017 cu 3,6%, constituind 37,7 mild. lei. Soldul creditelor în valută străină s-a diminuat cu 3,6% (un factor important este aprecierea monedei naționale, ceea ce influențează valoarea acestora recalculată în lei), iar al celor în monedă naţională a fost în diminuare cu 3,7%. O altă cauză care explică diminuarea soldului de credite este reticența din partea băncilor în a oferi credite, dată fiind norma rezervelor obligatorii înaltă și profitabilitatea acestora. Cu toate acestea, se observă încetinirea ritmului de diminuare a soldului creditelor.

Din numărul total al creditelor, cea mai mare pondere - 28,6% - revine creditelor acordate comerțului, apoi 12,5% au fost destinate consumului, 10,1% - credite acordate industriei alimentare, 8,1% - credite acordate pentru procurarea/construcţia imobilului etc.

8

Soldul creditelor şi ratele dobînzii (medii lunare) la sfîrşitul lunii ianuarie 2014-2018

2014 2015 2016 2017 20180

5000

10000

15000

20000

25000

30000

0

5

10

15

20

12.29 11.60

16.08

11.55

9.80

7.83 7.49

6.455.26 4.94

Credite în monedă naţionalăCredite în valută străinăRata dobînzii la credite în monedă naţională

mil

. le

i

%

Sursă: Banca Naţională a Moldovei

Începînd cu anul 2016 presiunile dobînzilor s-au temperat esențial, dar oricum accesul agenților economici și a consumatorilor la surse de finanțare este încă dificil.

Este îmbucurător faptul că în luna ianuarie 2018 a fost acordat un volum de credite noi în monedă națională mai mare cu 14,1% față de cel din luna ianuarie 2017. La fel, volumul de credite noi acordate în valută străină a fost de 1,6 ori mai mare.

Rata de bază se aprobă în calitate de rată de referinţă pentru principalele operaţiuni de politică monetară pe termen scurt. Aceasta se stabilește de către BNM în rezultatul evaluării balanței riscurilor interne și externe cărora ar putea fi supusă economia Republicii Moldova și a perspectivelor inflației pe termen scurt și mediu. Începînd cu 05.12.2017, rata de bază este la nivel de 6,5%.

Evoluția ratei de bază și a ratelor dobînzii la depozite și credite, %

9

Ian. 2017

Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sep. Oct. Nov. Dec. Ian. 2018

1

3

5

7

9

11

13

9.0 9.0 9.0 9.0 9.0 9.0

8.0 7.5 7.5 7.0 7.06.5 6.5

Rata de bază Rata dobînzii la depozitele în lei

Rata dobînzii la depozitele în valută Rata dobînzii la creditele în lei

Rata dobînzii la creditele în valută

Sursă: Banca Națională a Moldovei

Gradul de acoperire a creditelor prin depozite a fost la nivel de 155,9%. Aceasta indică faptul că există spaţiu pentru intensificarea creditării, iar băncile comerciale au lichiditatea necesară pentru finanţarea economiei.

Un indicator important care arată atît eficiența bancară, cît și riscul creditării, este nivelul creditelor neperformante. Acestea reprezintă datoriile care cel mai probabil nu vor fi rambursate, astfel creînd probleme și dificultăți băncilor creditoare. Concomitent cu descurajarea activității de creditare, în perioada de analiză se evidențiază o înrăutățire a situației creditelor neperformante. Soldul datoriei la credite neperformante ca pondere în soldul total al datoriei la credite a avut o evoluție ascendentă de la 16,8% în luna ianuarie 2017 pînă la 18,3% în luna ianuarie 2018.

Datoria la credite neperformante, % din total datorie la credite

Ian. 2017

Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Nov. Dec. Ian. 2017

16

16.5

17

17.5

18

18.5

19

16.82

17.2

16.21

17.68

17.25

17.6417.75 17.73

17.43

17.99

18.5418.38 18.31

Sursă: Banca Națională a Moldovei

II. Sectorul public

În luna ianuarie din anul curent la bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 3,9 mild. lei, cu 16,8% mai mult faţă de ianuarie 2017. S-au efectuat cheltuieli în sumă totală de 3,4 mild. lei, cu 5,4% mai puțin. Astfel, BPN a înregistrat excedent.

Evoluţia bugetului public naţional în luna ianuarie 2017-2018, mil. lei

10

2017 2018 2018/2017, %Bugetul public naţional

Venituri 3328,6 3889,1 116,8Cheltuieli 3545,3 3352,5 94,6Deficit (-), excedent (+) -216,7 536,6 x

Bugetul de statVenituri 2038,4 2302,1 112,9Cheltuieli 2908,2 2273,4 78,2Deficit (-), excedent (+) -869,8 28,7 x

Bugetele localeVenituri 976,9 807,8 82,7Cheltuieli 701,8 701,3 99,9Deficit (-), excedent (+) 275,1 106,5 x

Bugetul asigurărilor sociale de statVenituri 1668,2 1753,3 105,1Cheltuieli 1390,7 1527,1 109,8Deficit (-), excedent (+) 277,5 226,2 x

Fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicalăVenituri 468,8 521,6 111,3Cheltuieli 368,3 346,4 94,1Deficit (-), excedent (+) 100,5 175,2 x

Sursă: Ministerul Finanţelor

În structura veniturilor, cea mai mare parte revine veniturilor bugetului de stat – 59,2%, apoi bugetului asigurărilor sociale de stat – 24,8%, bugetelor locale – 8,4% și fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală – 7,6%.

Veniturile bugetare proprii în ianuarie 2018, mil. lei

Sursă: Ministerul Finanţelor

Din suma totală a veniturilor BPN 63,3% revin impozitelor și taxelor, 32,3% - contribuțiilor și primelor de asigurări obligatorii, 4,1% - altor venituri și 0,3% - granturilor primite (de la guvernele altor state și din partea organizațiilor internaționale).

Cea mai mare pondere (73,5%) în volumul total al impozitelor și taxelor revine impozitelor și taxelor pe mărfuri şi servicii (din care încasările din TVA au constituit 72,4%), confirmînd faptul că economia noastră este bazată pe consum, apoi impozitelor pe venit – 21,3% și impozitelor pe bunurile imobiliare – 0,6%.

În structura cheltuielilor, ponderea celor efectuate de la bugetul asigurărilor sociale de stat a constituit 45,6%, de la bugetul de stat – 23,2%, de la bugetele locale – 20,9% și de la fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală – 10,3%.

11

Cheltuielile bugetare propriiîn ianuarie 2018, mil. lei

Sursă: Ministerul Finanţelor

Cea mai mare pondere în volumul total al cheltuielilor revine cheltuielilor pentru protecția socială – 48,7% (1,6 mild.lei), urmată de cheltuieli pentru învățămînt – 16,1% (0,5 mild. lei), ocrotirea sănătății – 11,3% (0,4 mild. lei), servicii de stat cu destinație generală – 7,8% (0,3 mild. lei), servicii în domeniul economiei – 5,7% (0,2 mild. lei) etc.

În ianuarie 2018 încasările la bugetul de stat pe toate componentele au constituit 2,3 mild.lei, cu 12,9% mai mult decît în ianuarie 2017. Din acestea, 95,1% revin impozitelor și taxelor. Cel mai mare generator de venituri la bugetul de stat a fost Serviciul Vamal, veniturile administrate de această instituție înregistrînd o creștere de 12,5%. De asemenea, au crescut cu 27,8% și veniturile administrate de Serviciul Fiscal de Stat. Acest salt al încasărilor s-a datorat în special veniturilor din TVA (+12,8%). Partea de cheltuieli a bugetului de stat s-a realizat în sumă de circa 2,3 mild. lei, care au fost cu 21,8% sub nivelul lunii ianuarie a anului trecut. Executarea bugetului de stat s-a soldat cu un excedent de 28,7 mil. lei.

La bugetele locale în perioada de raport au fost acumulate venituri în sumă de 807,8 mil.lei, în diminuare cu 17,3% faţă de perioada similară din 2017. Din suma totală a veniturilor bugetelor locale, veniturilor proprii (fără transferurile bugetului de stat) revin 40,6%. S-au efectuat cheltuieli în sumă de 701,3 mild. lei, la nivelul perioadei similare din anul trecut. În ansamblu, bugetele locale au înregistrat un excedent în sumă de 106,5 mil. lei.

La bugetul asigurărilor sociale de stat au fost acumulate venituri în sumă de 1,8 mild.lei, inclusiv: contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii – 964,1 mil. lei (55%), transferuri de la bugetul de stat – 788,7 mil. lei (45%) și alte venituri – 0,5 mil. lei. Veniturile totale acumulate la acest buget au fost în creştere cu 5,1%. S-au efectuat cheltuieli în sumă de 1,5 mild. lei, cu 9,8% mai mult. Respectiv, bugetul asigurărilor sociale de stat a înregistrat un sold bugetar pozitiv la nivel de 226,2 mil. lei.

În ianuarie 2018 la fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală au fost acumulate venituri în sumă de 521,6 mil.lei, inclusiv: încasări din contribuții și prime pentru asigurările obligatorii de asistență medicală – 294 mil.lei (56,4%), transferuri primite de la bugetul de stat – 227,3 mil.lei (43,6%) și alte venituri – 0,3 mil. lei. Veniturile totale acumulate au fost mai înalte decît nivelul înregistrat în ianuarie 2017 cu 11,3%. S-au efectuat cheltuieli pentru ocrotirea sănătăţii în sumă de 346,4 mil. lei, cu 5,9% mai puțin, respectiv. Executarea fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală a înregistrat o depăşire a veniturilor față de cheltuielilor în sumă de 175,2 mil. lei.

Se înregistrează un grad înalt de îndatorare a țării. Datoria de stat (internă şi externă) administrată de Guvern a însumat circa 51,8 mild. lei la sfîrşitul lunii ianuarie 2018, fiind în creştere

12

cu 1,4% faţă de aceeaşi dată a anului 2017. Datoria de stat internă are o pondere de 43,7% în volumul total al datoriei de stat, iar datoria externă – 56,3%, respectiv.

Datoria de stat administrată de Guvernla data de 31 ianuarie 2014-2018, mil. lei

Sursă: Ministerul Finanţelor

Datoria de stat internă este o parte integrantă a datoriei de stat și reprezintă obligaţiile neonorate şi dobînzile datorate şi neonorate, contractate în numele Republicii Moldova de Guvern, prin intermediul Ministerului Finanţelor, de la rezidenţii Republicii Moldova. Ponderea datoriei de stat interne în totalul datoriei de stat constituie 43,7%.

Datoria de stat internă s-a majorat față de situația de la sfîrșitul lunii ianuarie 2017 cu 5,9% și nivelul acesteia este destul de înalt. În plus, este de menționat baza înaltă din aceeași perioadă a anului trecut.

Stocul datoriei de stat interne este complet format din valori mobiliare de stat (VMS), volumul cărora a constituit circa 22,6 mild.lei la preţul de cumpărare, inclusiv: VMS emise pe piaţa primară – 7,3 mild.lei (în creștere cu 21,9%), VMS convertite (datoria de stat internă contractată anterior de la BNM convertită în VMS) – 2063,4 mil. lei (la nivelul situației similare a anului 2017) și VMS emise pentru executarea garanției de stat – 13,3 mild.lei (față de situația similară a anului trecut denotă o diminuare cu 50 mil.lei, ca rezultat al inițierii executării obligaţiilor de plată derivate din garanţiile de stat).

Valorile mobiliare de stat cu scadenţă pînă la un an au fost emise pe patru termene: bonuri de trezorerie de 91, 182 și 364 zile, ponderea acestora în totalul VMS comercializate fiind de circa 87,8%. Majoritatea VMS au fost emise pe termen de 364 zile (37,5%), 182 zile (31,8%) și 91 zile (18,5%). Scadența scurtă a titlurilor de stat crește riscul de refinanțare a datoriei, punînd un impediment considerabil în calea implementării unor proiecte investiționale pe termen lung. Pe de altă parte, aceasta inhibă activizarea pieței secundare, încît deținătorii de VMS preferă mai curînd să păstreze investiția pînă la maturitate. Totuși, se evidențiază o creștere a ponderii VMS emise pe 2 ani – de la 1,8% pînă la 7,8% și 3 ani – de la 0,5% pînă la 4,4%.

Piața VMS este în continuare dominată de băncile comerciale (80,4%), restul investitorilor fiind în continuare slab dezvoltați și neinițiați în investițiile în titluri de stat (nivelul jos de educație financiară a populației și lipsa de cunoștință cu privire la posibilitățile și avantajele investițiilor în instrumentul respectiv). Totuși, este pozitiv faptul că ponderea investitorilor a crescut de la 10,8% la 19,6%.

2014 2015 2016 2017 20180

11000

22000

33000

44000

17301.522865.3

27457.4 29711.8 29157.9

6899.3

7239.8

7439.7

21364.8 22621.2

Datoria de stat externă Datoria de stat internă

13

Rata medie a dobînzii la VMS realizate prin licitaţie în luna ianuarie 2018 a fost de 5,72% (fiind cu circa 0,6 p.p. mai mare decît rata dobînzii la depozitele bancare – principalele instrumente de investiții concurente), fiind practic aceeași ca în luna ianuarie 2017.

Datoria de stat externă este o parte integrantă a datoriei de stat și reprezintă obligaţiile neonorate şi dobânzile datorate şi neonorate, contractate în numele Republicii Moldova de Guvern, prin intermediul Ministerului Finanţelor, de la nerezidenţii Republicii Moldova. Ponderea datoriei de stat externe în volumul total al datoriei de stat constituie 56,3%.

Soldul datoriei de stat externe administrată de Guvern a însumat 1744,1 mil. dolari (circa 29,2 mild. lei), comparativ cu 1482,7 mil. dolari (circa 29,7 mild. lei) la data de 31 ianuarie 2017. Astfel, s-a înregistrat o creștere de 17,6%. Pe parcursul lunii ianuarie 2018 finanțarea externă netă a atins o valoare negativă (rambursările datoriei de stat externe au depășit intrările de surse externe de finanțare) - 3,4 mil. dolari. Totodată, fluctuația ratei de schimb a dolarului SUA față de alte valute a atins valori pozitive, contribuind la majorarea datoriei de stat externe cu 46,8 mil.dolari.

III. Sectorul real

Industria

Întreprinderile industriale din Republica Moldova au produs, în anul 2017, cu 3,4% mai multe bunuri decît în perioada similară a anului 2016. Industria prelucrătoare a impulsionat evoluția întregului sector industrial, înregistrând o creștere de 4,5% (+3,7 p.p. contribuția la indicele producției industriale (IPI). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat s-a diminuat cu 1,7%, contribuind negativ la formarea IPI cu -0,2 p.p., iar industria extractivă – cu 3,7%, influențând negativ IPI cu -0,1%.

Evoluţia lunară a volumului producţiei industriale în preţuri comparabile (medii ale anului trecut), 2016-2017

(în % faţă de luna respectivă a anului precedent, + / -)

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Extinderea activității investitorilor străini, în special în ramura industriei automotive, evoluțiile pozitive ale sectorului agricol ce au stimulat creșterea industriei alimentare, creșterea cererii interne și externe pentru produsele industriale naționale, datorată inclusiv deschiderii piețelor externe și valorificării acordurilor de cooperare economică internațională au constituit factorii principali care au determinat creșterea sectorului industrial.

XII 2016 I 2017 II 2017 III 2017 IV 2017 V 2017 VI 2017 VII 2017 VIII 2017 IX 2017 X 2017 XI 2017 XII 2017-10

-6

-2

2

6

10

8.7

6.6

1-1.1

-9

7.5

0.4 2.1

7 8.6

10.29.6

-3

%

14

Astfel, cele mai influente industrii care au determinat creșterea industriei în anul 2017 au fost: fabricarea de fire şi cabluri electrice, prelucrarea și conservarea fructelor şi legumelor, fabricarea băuturilor, inclusiv a vinurilor, prelucrarea şi conservarea cărnii, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, fabricarea zahărului.

În același timp, asemenea factori precum exportul materiei prime agricole, saturarea pieței interne cu produse din import, dar şi competitivitatea redusă a unor produse moldovenești au influențat descreșterea producției industriale la o serie de produse.

Printre industriile care au contribuit negativ la evoluția sectorului industrial se numără: producerea uleiurilor și grăsimilor, fabricarea unor articole textile (lenjerie de pat, cuverturi, perne, covoare, lenjerie de corp etc.), fabricarea echipamentelor de ridicat și manipulat, fabricarea articolelor din sticlă, producţia de energie electrică.

Industria prelucrătoare a înregistrat o creștere de 4,5% și a determinat creșterea sectorului industrial în 2017. Industriei prelucrătoare îi revine circa 84,3% din volumul total al producţiei fabricate de întreprinderile industriale și a contribuit cu 4,4% la majorarea IPI.

Activitatea sectorului industrial în anul 2017

 Anul 2017

faţă de 2016, %

Ponderea valorii

adăugate brute, %

Gradul de influență a

variației (+/-) valorii producţiei asupra indicelui

general de producţie, p.p.

Industrie - total 103,4 100,0 3,4Industria extractivă 96,3 3,7 -0,1Industria prelucrătoare 104,5 84,3 3,7Industria alimentară 106,4 24,5 1,6din care:       Producţia, prelucrarea şi conservarea cărnii şi a produselor din carne

112,35,4

0,7

Prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor 132,9 3,8 1,2 Fabricarea uleiurilor şi grăsimilor vegetale şi animale 80,6 2,5 -0,4 Fabricarea produselor lactate 97,5 3,7 -0,1 Fabricarea produselor de brutărie şi a produselor făinoase 102,4 3,8 0,1 Fabricarea altor produse alimentare 108,4 3,5 0,3 Alte   1,9 -0,2Fabricarea băuturilor 107,8 9,4 0,7din care:       Distilarea, rafinarea şi mixarea băuturilor alcoolice 112,9 1,5 0,2 Fabricarea vinurilor din struguri 107,1 5,4 0,4 Alte   2,5 0,1Fabricarea produselor din tutun 69,4 0,4 -0,1Fabricarea produselor textile 93,5 3,8 -0,3Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte 102,3 9,2 0,2

15

 Anul 2017

faţă de 2016, %

Ponderea valorii

adăugate brute, %

Gradul de influență a

variației (+/-) valorii producţiei asupra indicelui

general de producţie, p.p.

Fabricarea substanțelor şi a produselor chimice 94,0 2,2 -0,2Fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice 116,4 4,1 0,6Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 103,5 7,9 0,2Fabricarea echipamentelor electrice 139,4 4,8 1,6Fabricarea de mobilă 99,8 2,7 0,0Alte activităţi   15,2 -0,6Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat 98,3 12,0 -0,2

Sursa: Biroul Naţional de Statistică

Circa 24,5% din industria prelucrătoare este deținută de industria alimentară. În 2017 ramura respectivă a înregistrat o creștere de 6,4%, fiind susținută de evoluțiile favorabile ale sectorului agricol şi de creşterea cererii faţă de produsele industriei alimentare, atât pe piaţa internă, cât și cea externă. La majorarea volumului producţiei industriei alimentare și-au adus un aport esențial creșterile înregistrate la fabricarea sucurilor de fructe și legume (de 1,8 ori), prelucrarea şi conservarea produselor din carne (+15,6%), fabricarea zahărului şi altor produse alimentare (+8,4%). Unele industrii cum sunt preparatele din fructe şi legume au înregistrat creșteri semnificative la export (+68%).

În același timp, în categoria produselor industriei alimentare, se evidențiază diminuarea continuă a fabricării uleiurilor și a grăsimilor vegetale și animale – ramură care a generat cea mai mare influență negativă asupra volumului producției industriale din 2017 (-0,4 p.p.). Astfel, în perioada analizată această producție a scăzut cu 19,4%. Evoluția respectivă este legată, pe de o parte, de exportul materiei prime agricole, înregistrându-se o creștere a exporturilor de semințe și fructe oleaginoase cu circa 20%, pe de altă parte, de saturarea pieței interne cu produse din import, înregistrându-se creșteri ale importurilor de uleiuri şi grăsimi cu circa 61%.

De asemenea, fabricarea de produse lactate s-a diminuat. Dacă în prima jumătate a anului ramura înregistra un trend ascendent, începând cu luna iulie producția de lactate a fost în regres. Astfel, în anul 2017 volumul producției de lactate a înregistrat o diminuare de 2,5%. Unul din factorii care au cauzat acestă evoluție este rezultatul negativ al sectorului zootehnic (-2,1% în 2017), inclusiv descreșterea producției de lapte (-3,8%), micșorarea efectivului de bovine (-6,3%), ovine şi caprine (-2,1%). Astfel, organizarea ineficientă și productivitatea scăzută a sectorului zootehnic are un impact inevitabil asupra industriilor conexe, fapt ce denotă necesitatea implementării unor politici care ar asigura valorificarea deplină a potenţialului acestuia. De altfel, importurile de produse lactate și ouă de păsări au crescut cu circa 28% în 2017, ceea ce demonstrează că cererea internă nu este acoperită de producția furnizată de sectorul zootehnic național.

Industria băuturilor a  înregistrat în anul 2017 o creștere de 7,8% a volumului producţiei şi de 16% a volumului exportat pe piețele externe. Au fost înregistrate majorări atât la volumul de distilare, rafinare şi mixare a băuturilor alcoolice (+13%), cât și la volumul producţiei de vinuri din struguri (+7,1%), având o contribuție totală de 0,7 p.p. la creșterea IPI. În același timp, peste 70% din producția de vinuri și peste 60% din producția alcoolică distilată este exportată, deținând o pondere de circa 8% în volumul exporturilor pe ţară. Aceste creșteri demonstrează că producătorii de băuturi s-au reorientat cu succes către alte piețe de desfacere decât cea rusă, iar acest fapt a permis acestui subsector industrial să se dezvolte stabil.

Industria automotive devine o ramură din ce în ce mai importantă pentru economia naţională. Extinderea proiectelor investiționale din cadrul Zonelor Economice Libere au determinat în 2017 o creștere a producţiei de fire şi cabluri electrice cu 43%, influențând cu 1,7 p.p. creşterea indicelui

16

general al producţiei industriale. Exporturile de această producţie s-au majorat cu 37,1%, deținând o pondere de circa 14% în total exporturi.

Printre celelalte ramuri ale industriei prelucrătoare în care se atestă o creștere a volumului de producție se evidențiază: fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice (+16%), fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (+9%), fabricarea utilajelor pentru prelucrarea produselor alimentare, bauturilor și tutunului (+23%), fabricarea articolelor din beton, ciment și ipsos (+11%).

De asemenea, sunt remarcabile industriile care dețin o pondere importantă în exporturile moldovenești: îmbrăcămintea și accesorii cu o cotă de 12% în volumul exporturilor, mobilă – 6%, fire, țesături, articole textile – 3%, produsele farmaceutice – 3%.

Diminuări ale volumului de producţie în 2017 s-au înregistrat în asemenea ramuri ale industriei prelucrătoare precum sunt: fabricarea unor articole textile (lenjerie de pat, cuverturi, perne, etc.) (-7,5%), fabricarea articolelor de lenjerie de corp (-7%) fabricarea echipamentelor de ridicat și manipulat (-30%), fabricarea articolelor din sticlă (-12%), alte industrii.

Industria extractivă a scăzut cu 3,7% pe parcursul anului 2017. Această ramură, care deține o pondere de circa 3,7% în total industrie, a fost în diminuare practic pe tot parcursul anului 2017, cu excepția lunilor ianuarie, aprilie și noiembrie. Cu toate că activitatea investițională în sectorul construcțiilor pare să se fi relansat (2,2% creștere în 9 luni ale anului 2017), totuși sectorul industriei extractive nu s-a restabilit după declinul din anii 2015-2016.

Sectorul energetic, care deţine o pondere de 12% din volumul total al industriei, a înregistrat în 2017 o diminuare a volumului producţiei şi furnizării de energie electrică, termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-1,7%). Volumul producţiei energiei electrice în expresie naturală a constituit 884,6 mil. kWh, înregistrând o diminuare de 1,8% față de anul 2016. Totodată, volumul producţiei energiei termice produse pentru a fi livrată în centrale termice a alcătuit 1 691,8 mii Gcal, cu 6,9% mai puțin, iar volumul apei potabile livrată populaţiei a alcătuit 47,1 mil. m3, cu 3,8% mai puţin.

Investițiile în active imobilizate

În anul 2017 volumul investițiilor a crescut cu 1,3% (în preţuri comparabile) faţă de anul 2016, atingând valoarea de 21 mild. lei (în preţuri curente). Majorarea volumului de investiţii a fost determinată de restabilirea finanțărilor proiectelor investiționale ale statului datorată deblocării asistenței externe și creșterii veniturilor publice, precum și apariției premiselor pentru relansarea creditării economiei naționale. De asemenea, se evidențiază tendința de retehnologizare a economiei naționale, remarcându-se creșterea investițiilor în mașini, utilaje și instalații, precum şi în programe informatice.

Totodată, printre factorii care au restrâns intensificarea activității investiționale rămân a fi reticența agenţilor economici, populaţiei și investitorilor străini față de mediul economic din ţară, fapt ce a determinat diminuarea investițiilor din partea acestora. De asemenea, sectorul construcţiilor nu este atractiv pentru investitori: investiţiile în construcții noi, în special în clădirile rezidenţiale, au fost în diminuare.

Investiţiile publice au constituit principalul motor care au determinat creşterea investiţiilor în anul 2017. Din contul bugetului de stat au fost alocate pentru proiecte investiționale circa 1,4 mild. lei, cu 27% mai mult comparativ cu 2016, iar din contul bugetelor administrativ-teritoriale – circa 1,3 mild. lei, cu 33% mai mult. Au sporit, în special, investițiile în construcțiile inginerești (străzi, drumuri, sisteme de alimentare cu apă și canalizare, sisteme de irigaţie, etc.) -+25%, clădiri nerezidențiale (+26%). Astfel, se remarcă o creștere a investițiilor din contul mijloacelor financiare ale fondului rutier (+67%) și din fondul ecologic (+13%).

Gradul de influiență (+/-) asupra evoluției investuțiilor, Structura portofoliului de investiții pe surse de

17

pe tipuri de active finațare, 2017, %

TOTAL investitii imobilizate

Bugetul de stat și bugetul UAT

Fondul rutier și ecologic

Credite si imprumuturi interne

Alte surse

Credite si imprumuturi externe

Sursele investitorilor straini

Surse proprii ale agenților economici și populației

-2.5 -1.5 -0.5 0.5 1.5 2.5

1.3

2.9

1.5

0.5

0.5

-0.9

-1.0

-2.2

65.6

12.5

6.2

5.24.5

4.4

1.6Surse proprii ale agenților economici și populației

Bugetul de stat și bugetul UAT

Credite si imprumuturi interne

Sursele investitorilor straini

Credite si imprumuturi externe

Fondul rutier și ecologic

Alte surse

Sursa: Biroul Naţional de Statistică, calculele Ministerului Economiei și Infrastructurii

Reluarea creditării economiei a constituit un factor care a contribuit pozitiv la creșterea investițiilor în anul 2017 (+0,5 p.p. din 1.3 p.p.). Conform datelor Băncii Naționale, creditele noi acordate agenților economici au fost în creștere (+15%). Acest fapt se datorează descreșterii ratelor dobânzilor, ceea ce a facilitat accesul sectorului privat la resursele creditare, inclusiv pentru a investi în utilaje și alte mijloace fixe. O cotă importantă din credite a fost acordată industriei alimentare (circa 10%).

Sursele principale de finanţare a activităţii investiţionale rămîn a fi mijloacele proprii ale agenţilor economici şi populaţiei, care au format 66% din totalul investiţiilor în active imobilizate, alcătuind 13,8 mild. lei. Totuși, în anul 2017 volumul investițiilor din surse proprii a fost în descreștere cu 3,2%, fapt determinat de efectele negative ale incertitudinii din economia națională (climatul investițional, incertitudinea economică).

Investițiile finanțate din contul mijloacelor investitorilor străini, de asemenea, au înregistrat o diminuare de 16,5% comparativ cu 2016. Întreprinderile cu capital străin au înregistrat diminuări esențiale ale volumului de investiții în clădirile rezidențiale (-65%), clădiri nerezidențiale (-71%), precum și în mijloacele de transport (-30%). În același timp, sunt remarcabile creșterile investițiilor din străinătate în programe informatice (de 2,5 ori), mașini, utilaje și instalații (+57%), construcții inginerești (+9,9%).

De remarcat că, în structura portofoliului de investiții după sursele de finanțare, circa 66% o reprezintă investițiile din sursele proprii ale agenților economici, 17% - resurse bugetare (inclusiv fondul rutier și ecologic), 6,2% - credite și împrumuturi externe, 5,2% - investițiile străine.

După tipurile de active, creșteri esențiale au fost înregistrate în cazul investițiilor în construcții inginerești (+25%), mașini și utilaje (+9%), programe informatice (+18%) și în active biologice imobilizate (fitotehnie și zootehnie) (+8%). Anume investițiile în aceste domenii au influențat creșterea volumului total de investiții din anul 2017.

În același timp, factorul principal care a temperat activitatea investițională a fost diminuarea investițiilor în clădirile rezidențiale și nerezidențiale (-11,5%). În acest sector au sporit doar investițiile din partea statului, pe când investițiile din partea întreprinderilor cu capital privat, mixt și străin au diminuat esențial (-3%, -5,1% și -71% respectiv).

Gradul de influiență (+/-) asupra evoluției investuțiilor, pe tipuri de active

Structura portofoliului de investiții pe tipuri de active, 2017, %

18

TOTAL investitii imobilizate

Constructii ingineresti

Masini, utilaje, instalatii de transmisie

Alte mijloace fixe

Programe informatice

Active biologice imobilizate

Terenuri

Mijloace de transport

Cladiri rezidentiale (de locuit) si nerezidentiale

-4.5 -3.5 -2.5 -1.5 -0.5 0.5 1.5 2.5 3.5

1.3

3.5

1.6

0.8

0.3

0.1

-0.2

-0.3

-4.4

33.3

33.1

17.6

9.0

2.7 1.5 1.4 1.1Cladiri rezidentiale (de locuit) si nerezidentiale

Masini, utilaje, instalatii de transmisie

Constructii ingineresti

Mijloace de transport

Terenuri

Alte mijloace fixe

Programe informatice

Active biologice imobilizate

Sursa: Biroul Naţional de Statistică, calculele Ministerului Economiei și Infrastructurii

Construcțiile inginerești (drumuri, rețele de alimentare cu apă, canalizare, căldură, etc.), au însumat circa 3,7 mild. lei, deținând o pondere de circa 18% în total investiții în 2017. Creșterea acestora a fost stimulată, în special, de către stat. Circa 68% din totalul acestor investiții au fost alocate din buget.

Procurarea utilajului, mașinilor, instalațiilor de transmisie a asimilat circa 7 mild.lei din volumul total al investițiilor (33%). Cea mai mare parte a mijloacelor financiare în utilaje au fost investite de către sectorul privat (circa 75%), ceea ce demonstrează că agenții economici se orientează spre retehnologizarea proceselor de producție, fapt stimulat și de necesitatea alinierii calității produselor moldovenești la cerințele piețelor externe pentru a beneficia de oportunitățile oferite de Acordul de Asociere/DCFTA.

Investițiile în mijloacele de transport au însumat 1,9 mild. lei, deținând o cotă de circa 9% în volumul total al investițiilor. În 2017 acestea au înregistrat o stagnare (-0,1%), fapt determinat de micșorarea investițiilor în acest domeniu de către sectorul privat (-6,1%). Totuși sectorul privat a investit circa 63% din suma totală a investiției pe sector.

Sectorul construcțiilor pare să se fi revigorat după 3 ani de recesiune. În anul 2017 întreprinderile cu genul principal de activitate „Construcţii” au efectuat în antrepriză lucrări în valoare de 9,0 mild. lei (în preţuri curente), sau cu 2,3% mai mult (în preţuri comparabile) faţă de volumul înregistrat în 2016.

Creșterea activității realizată în antrepriză s-a datorat majorării lucrărilor de reparații capitale (+17%) și curente (+26%). În același timp, volumului lucrărilor de construcții noi a înregistrat o micșorare de 7,4%. Respectiv, și volumul investiţiilor realizate în construcţia clădirilor rezidențiale și nerezidențiale a scăzut cu 11,5%, însumând 7 mild. lei.

De menționat că, în 2017 au fost date în exploatare 7236 locuințe (apartamente și case individuale de locuit) cu o suprafaţa totală de 571,8 mii m², ceea ce reprezintă cu 10,9% mai mult faţă de anul 2016.

Comerţ interior şi servicii

Cifra de afaceri la întreprinderile cu activitate principală de comerţ cu amănuntul (cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor) în anul 2017 a constituit circa 43,9 mild. lei, fiind în scădere cu 4,6% (în preţuri comparabile) faţă de anul 2016. În luna decembrie 2017 volumul respectiv s-a

19

diminuat cu 13,2% faţă de luna decembrie 2016, dar a crescut cu 7,9% (în preţuri comparabile) comparativ cu luna precedentă.

Cifra de afaceri la întreprinderile cu activitate principală de comerţ cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) în anul 2017 a crescut cu 19,9% (în preţuri curente) faţă de anul 2016 şi a însumat circa 92,2 mild. lei. În luna decembrie 2017 aceasta a constituit circa 9,1 mild. lei, fiind în creștere cu 16,4% față de decembrie 2016 și cu 9,6% (în preţuri curente) faţă de luna precedentă.

În perioada anului 2017 cifra de afaceri la întreprinderile cu activitate principală de comerţ cu ridicata şi cu amănuntul la întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor în valoare absolută a constituit circa 8,5 mild. lei şi a crescut cu 12,9% (în preţuri curente) faţă de 2016. În luna decembrie 2017 comerțul cu autovehicole a crescut cu 7,9% comparativ cu luna noiembrie 2016 și s-a diminuat cu 7,1% (în preţuri curente) faţă de luna precedentă.

Cifra de afaceri la întreprinderile cu activitate principală de servicii de piaţă prestate populaţiei în 2017 s-a diminuat cu 0,4% (în preţuri comparabile) faţă de 2016 şi a constituit circa 16,1 mild. lei. În luna decembrie 2017 aceste servicii au crescut cu 1,4% faţă de luna decembrie 2016 și cu 29,2% față de luna precedentă.

În anul 2017 cifra de afaceri la întreprinderile cu activitate principală de servicii de piaţă prestate întreprinderilor în valoare absolută a constituit circa 40,1 mild. lei şi a crescut cu 8,8% (în preţuri curente) faţă de 2016. În luna decembrie 2017 volumul acestor servicii s-a majorat cu 11,8% faţă de luna decembrie 2016 și cu 9,6% față de luna precedentă.

IV. Comerţul exterior

Evoluţia comerţului exterior în anul 2017 a fost influenţată de îmbunătăţirea cererii externe, determinată de expansiunea economiei mondiale, de evoluția preţurilor mondiale la resursele energetice şi la produsele alimentare, de relansarea producției în unele sectoare industriale, precum şi aprecierea valutei naţionale. Pe plan intern se menţine dominarea în continuare a produselor necesare pentru funcţionarea economiei, precum şi celor destinate consumului populaţiei. De asemenea, unul dintre factorii principali ce a influenţat comerţul exterior a fost creșterea esențială a volumului producţiei agricole în anii 2016-2017.

Astfel, exporturile s-au majorat cu 18,6% (în termeni nominali), iar importurile – cu 20,2%. În valoare absolută, exporturile de mărfuri realizate în anul 2017 s-au cifrat la 2425,1 mil. dolari SUA, mai mult cu 379,8 mil. dolari comparativ cu anul 2016, iar importurile au însumat 4831,4 mil. dolari, mai mult cu 811,1 mil. dolari, respectiv.

Evoluţia exportului, importului şi soldului balanţei comerciale în anii 2008-2017, mil. dolari SUA

20

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017-3500

-2500

-1500

-500

500

1500

2500

3500

4500

5500

1591.11283.0 1541.5

2216.8 2161.92428.3 2339.5

1966.8 2044.62425.1

4898.8

3278.33855.3

5191.3 5212.95492.4 5317

3986.8 4020.4

4831.4

-3307.6

-1995.3 -2313.8

-2974.5 -3051 -3064.1 -2977.4-2020 -1975.7

-2406.3

export import soldul balanţei comerciale

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Decalajul în evoluţia exporturilor şi importurilor a determinat acumularea în anul 2017 a unui deficit al balanţei comerciale de 2406,3 mil. dolari, cu 431,3 mil. dolari (+21,8%) mai mare faţă de cel înregistrat în anul 2016. În structura soldului balanţei comerciale predomină soldul negativ la: petrol, produse petroliere şi produse înrudite (19% din total), vehicule rutiere (9,5%), gaz şi produse industriale obţinute din gaz (8,4%), fire, ţesături, articole textile (8,1%), produse medicinale şi farmaceutice (6,5%), maşini şi aparate specializate pentru industriile specifice (6,1%), alte articole manufacturate diverse (5,9%), aparate şi echipamente de telecomunicaţii şi pentru înregistrarea şi reproducerea sunetului şi imaginii (5%), etc., acestea fiind destinate atît pentru consumul populaţiei, cît şi pentru aprovizionarea sectorului de afaceri. Totodată, s-a înregistrat un sold pozitiv la seminţe şi fructe oleaginoase (cu o pondere de 8,8% din soldul total), legume și fructe (7,9%), îmbrăcăminte şi accesorii (6,2%), cereale şi preparate pe bază de cereale (5,6%), băuturi (5,3%), mobilă şi părţile ei (3,6%) etc.

În cadrul comerţului exterior pe grupe de ţări, balanţa comercială s-a încheiat cu un deficit de 792,2 mil. dolari cu ţările Uniunii Europene, 743,2 mil. dolari - cu ţările CSI şi 870,9 mil. dolari - cu alte ţări. Printre partenerii comerciali tradiţionali cele mai mari solduri negative s-au înregistrat în cadrul schimburilor comerciale cu: China (486,4 mil. dolari), Ucraina (445,6 mil. dolari), Federaţia Rusă (317,2 mil. dolari), Germania (224,5 mil. dolari), Turcia (200,3 mil. dolari), Italia (95,2 mil. dolari), România (93,9 mil. dolari), Ungaria (89,7 mil. dolari), Polonia (62,8 mil. dolari), Franţa (61,8 mil. dolari), Statele Unite ale Americii (51,4 mil. dolari), Austria (39,4 mil. dolari), Republica Cehă (38,3 mil. dolari), Japonia (36,5 mil. dolari), Vietnam (35,4 mil. dolari), Spania (32,8 mil. dolari), etc. Totodată, s-au înregistrat solduri pozitive ale balanţei comerciale cu Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, unde s-au exportat mărfuri cu 79 mil. dolari mai mult decît s-au importat, Georgia – cu 16,1 mil. dolari, Kazahstan – cu 15,3 mil. dolari, Irak – cu 13,2 mil. dolari, Elveția – cu 12,3 mil. dolari, San Marino – cu 10,7 mil. dolari, Liban – cu 7,4 mil. dolari, Cipru – cu 6,8 mil. dolari, Azerbaidjan – cu 6,4 mil. dolari, Siria – cu 5 mil. dolari, Myanmar – cu 4,4 mil. dolari, Malaysia – cu 4,3 mil. dolari, Bulgaria şi Grecia – cu cîte 4 mil. dolari fiecare, Arabia Saudită – cu 3,1 mil. dolari, etc.

Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în anul 2017 a constituit 50,2%, față de 50,9% înregistrat în anul 2016.

Dinamica schimburilor comerciale

21

anul 2016 anul 2017mil.

dolari SUA

structura, %

în % faţă de anul

2015

mil. dolari SUA

structura, %

în % faţă de anul

2016Export – total 2044,6 100,0 104,0 2425,1 100,0 118,6 inclusiv în: ţările Uniunii Europene (UE-28) 1331,9 65,1 109,4 1596,9 65,9 119,9 ţările CSI 414,2 20,3 84,1 462,9 19,1 111,8 alte ţări 298,5 14,6 116,2 365,3 15,1 122,4Import – total 4020,4 100,0 100,8 4831,4 100,0 120,2 inclusiv din: ţările Uniunii Europene (UE-28) 1973,7 49,1 101,0 2389,1 49,5 121,0 ţările CSI 1027,4 25,6 100,9 1206,1 25,0 117,4 alte ţări 1019,2 25,4 100,5 1236,2 25,6 121,3Balanţa comercială -1975,7 x 97,8 -2406,3 x 121,8Gradul de acoperire a importului prin export 50,9% x 1,5 p.p. 50,2% x -0,7p.p.

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Exporturile după destinaţie

În anul curent au crescut exporturile către ţările Uniunii Europene - cu 265 mil. dolari (+19,9%) și către alte ţări cu 66,8 mil. dolari (+22,4%), iar către ţările CSI cu 48,7 mil. dolari (+11,8%), respectiv.

Primele 8 ţări-partenere în derularea exportului în anii 2016 şi 2017(ponderea în total export)

România25.1%

Federaţia Rusă11.4%

Italia9.7%

Germania6.2%

Reg. Unit al MB5.6%

Belarus5.1%

Polonia3.6%

Bulgaria3.7%

Altele29.6%

2016

România24.8%

Federaţia Rusă10.5%

Italia9.7%Germania

6.9%

Reg. Unit al MB5.6%

Belarus4.5%

Polonia4.2%

Bulgaria3.2%

Altele30.6%

2017

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Ponderea exporturilor către ţările Uniunii Europene a constituit 65,9% în total export. Livrările de mărfuri către această grupă de state au însumat 1596,9 mil. dolari, în creștere cu 19,9% faţă de anul 2016. Principalii parteneri sunt România (24,8% din total export), Italia (9,7%), Germania (6,9%), Marea Britanie (5,6%), Polonia (4,2%) şi Bulgaria (3,2%). Exporturile către Polonia au crescut cu 40,2%, însumînd 102,9 mil. dolari, Germania – cu 31,2%, însumînd 166,1 mil. dolari, Italia – cu 19,3%, însumînd 236 mil. dolari, Marea Britanie - cu 19,1%, însumînd 136,2 mil. dolari, România - cu 17,1%, însumînd 600,6 mil. dolari şi Bulgaria - cu 2,8%, însumînd 78,1 mil. dolari.

Livrările către ţările CSI, de asemenea, deţin o pondere importantă în volumul total al exportului Republicii Moldova – 19,1%. Exporturile către această grupă de ţări au însumat 462,9 mil. dolari în creştere cu 11,8% faţă de anul 2016. Cea mai mare pondere revine Federaţiei Ruse – 10,5% în volumul total al exportului, însumînd 254,5 mil. dolari, Belarus – 4,5% (110,1 mil. dolari) şi Ucrainei – 2,7% (65,5 mil. dolari).

22

Livrările către alte ţări deţin cea mai mică pondere (15,1%) în total export şi în anul 2017 au însumat 365,3 mil. dolari, cu 22,4 % mai mult faţă de anul 2016. Printre acestea se remarcă exporturile către Turcia (104,1 mil. dolari), Elveţia (44,1 mil. dolari), China (19 mil. dolari), SUA (18,8 mil. dolari), Georgia (18 mil. dolari), Irak (13,2 mil. dolari), San Marino (11,6 mil. dolari), şi Serbia (11 mil. dolari).

Exporturile pe grupe de mărfuri

Analiza evoluţiei exporturilor de mărfuri în anul 2017, comparativ cu anul 2016, relevă creșterea livrărilor la grupele de mărfuri, precum: exportul de legume şi fructe – cu 95,1 mil. dolari, mașini și aparate electrice și părți ale acestora – cu 92,4 mil. dolari, seminţe şi fructe oleaginoase – cu 39,2 mil. dolari, îmbrăcăminte şi accesorii – cu 34,2 mil. dolari, cereale şi preparate pe bază de cereale - cu 26,2 mil. dolari, băuturi – cu 24,6 mil. dolari, alte echipamente de transport – cu 15 mil. dolari, produse medicinale şi farmaceutice – cu 13,7 mil. dolari, alte articole diverse – cu 13,7 mil. dolari, mobilă şi părţile ei – cu 12,7 mil. dolari, petrol, produse petroliere şi produse înrudite – cu 11,5 mil. dolari, produse chimice organice - cu 5,3 mil. dolari, fire, ţesături, articole textile – cu 5,1 mil. dolari, tutun brut şi prelucrat – cu 5,1 mil. dolari, încălţăminte – cu 4,4 mil. dolari, minereuri metalifere şi deşeuri de metale – cu 4,3 mil. lei, etc. Totodată, s-au marcat reduceri la: zahăr, preparate pe bază de zahăr şi miere – cu 11,6 mil. dolari, cauciuc prelucrat – cu 10,2 mil. dolari, uleiuri esenţiale, rezinoide şi substanţe parfumate – cu 7 mil. dolari, etc.

Exporturile de mărfuri autohtone în anul 2017 au constituit 1640,7 mil. dolari, cu o pondere de 67,7% din total exporturi şi s-au majorat cu 21,5% faţă de anul 2016.

Reexporturile de mărfuri străine au însumat 784,4 mil. dolari (32,3% din total exporturi), majorîndu-se cu 13,1% comparativ cu anul 2016. Reexporturile de mărfuri străine după prelucrare au deţinut 21,9% din total exporturi, iar reexporturile de mărfuri clasice, care nu au suferit transformări esenţiale – 10,4%.

Evoluţia exporturilor de mărfuri în anii 2016-2017, mil. dolari SUA

Produse alimentare si animale vii

Articole manufacturate diverse

Masini si echipamente pentru transport

Materiale brute necomestibile, exclusiv combustibil

Băuturi şi tutun

Marfuri manufacturate, clasificate mai ales dupa materia prima

Produse chimice şi produse derivate nespecificate în altă parte

Alte grupe de mărfuri

0 50 100 150 200 250 300 350 400 450 500 550 600 650

498.5

471.2

325.0

231.7

171.7

171.9

113.4

61.4

609.6

537.2

431.4

276.8

201.3

168.5

127.7

72.6

anul 2017 anul 2016

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Ponderea exporturilor de produse alimentare şi animale vii a fost de 25,1% în total export, fiind în creştere cu 0,8 p.p. faţă de anul 2016. Valoarea acestor exporturi s-a majorat cu 22,3% faţă de anul 2016 şi a constituit 609,6 mil. dolari. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri o pondere mai semnificativă, 12,4% din total export, o deţin exporturile de legume și fructe - în valoare de 301,1 mil. dolari; cereale și preparate pe bază de cereale – 8,2% din total export, în sumă de 198,7 mil.

23

dolari; zahăr, preparate pe bază de zahăr şi miere – 1,7% din total export, în valoare de 41,2 mil. dolari, etc.

Exporturile de articole manufacturate diverse a crescut cu 14%, însumînd 537,2 mil. dolari. Cota acestor livrări în volumul total de exporturi a constituit 22,2%, cu 0,8 p.p. mai puțin faţă de anul 2016. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri, ponderi însemnate au deţinut exporturile de îmbrăcăminte şi accesorii – 11,5% din total exporturi. Valoarea acestor exporturi a fost de 278,1 mil. dolari, înregistrînd o creştere de 14% (cu 34,2 mil. dolari mai mult) faţă de anul 2016. Este de menţionat că livrările de mobilă şi părţile ei s-au majorat cu 10,4% şi au constituit 135 mil. dolari şi o pondere de 5,6% în total export, alte articole diverse – s-au majorat cu 47,7% și au constituit 42,4 mil. dolari și o pondere de 1,7% în total export, exporturile de încălţăminte – s-au majorat cu circa 15,2% și au constituit 33,3 mil. dolari şi o pondere de 1,4% în total export.

Valoarea livrărilor de maşini şi echipamente pentru transport în anul 2017 a constituit 431,4 mil. dolari, înregistrînd o creştere cu 32,7% faţă de anul 2016. Ponderea acestor mărfuri în total export este destul de semnificativă – 17,8%. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri ponderi însemnate au deţinut exporturile de maşini şi aparate electrice și părți ale acestora – 14,1% (mai mult cu 1,9 p.p. comparativ cu anul 2016), iar volumul acestor livrări a însumat 341,5 mil. dolari, cu 92,4 mil. dolari mai mult.

Volumul exportului de materiale brute necomestibile, exclusiv combustibili s-a majorat cu 19,5% în anul 2017 faţă de volumul exportat în anul 2016, însumînd 276,8 mil. dolari, cu o pondere de 11,4% în total exporturi. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri pondere importantă au avut-o livrările seminţelor şi fructelor oleaginoase – 9,9% în volumul total al exportului (240,7 mil. dolari), fiind la acelaşi nivel comparativ cu anul 2016.

Exportul de băuturi şi tutun în anul 2017 a constituit 201,3 mil. dolari, cu 17,3% mai mult faţă de anul 2016 şi o pondere de 8,3% în total export. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri preponderente rămîn a fi exporturile de băuturi, volumul cărora a constituit 182,7 mil. dolari, cu 15,6% mai mult faţă de anul 2016. Totodată, exportul de tutun brut şi prelucrat – a constituit 18,6 mil. dolari, cu 37,3% mai mult faţă de anul 2016.

Volumul exportului de mărfuri manufacturate, clasificate mai ales după materia primă s-a diminuat cu 2% şi a constituit 168,5 mil. dolari, sau 6,9% din total exporturi. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri sînt de menţionat exporturile de fire, ţesături şi articole textile cu o pondere de 3,3% din total export, mai puțin cu 0,4 p.p., volumul livrărilor fiind de 80,4 mil. dolari, cu 6,8% mai mult comparativ cu anul 2016. Volumul exportului de produse chimice şi produse derivate nespecificate în altă parte în anul 2017 a însumat 127,7 mil. dolari, fiind în creștere cu 12,7% comparativ cu anul 2016. Cota-parte a acestor mărfuri în volumul total al exportului a fost de 5,3%. O pondere importantă o deţin produsele medicinale şi farmaceutice – 2,6% din total export, însumînd 62,6 mil. dolari, fiind cu 28,1% mai mare față de volumul exportat în perioada similară a anului trecut, pe cînd, uleiurile esenţiale, rezinoide şi substanţele parfumate – au constituit 1,2% din total export, însumînd 28 mil. dolari, fiind cu 20% mai puțin față de perioada similară a anului trecut.

Importurile după ţările de origine

În anul 2017 importurile au totalizat 4831,4 mil. dolari, cu 20,2% mai mult faţă de anul 2016. Volumul importurilor s-a majorat din ţările Uniunii Europene cu 415,4 mil. dolari, din ţările CSI – cu 178,6 mil. dolari, iar din alte ţări – cu 217 mil. dolari.

24

Primele 8 ţări-partenere în derularea importurilor în anii 2016 şi 2017(ponderea în total import)

România13.7%

Federaţia Rusă13.3%

China9.8%

Ucraina9.6%Germania

7.9%Italia7.0%

Turcia6.8%

Polonia3.3%

Altele28.6%

Chart Title2016

România14.4%

Federaţia Rusă11.8%

Ucraina10.6%

China10.5%Germania

8.1%Italia6.9%

Turcia6.3%

Polonia3.4%

Altele28.0%

Chart Title2017

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Importurile din ţările Uniunii Europene în anul 2017 au însumat 2389,1 mil. dolari, cu 21,1 % mai mult decît în anul 2016, deţinînd o pondere de 49,5% în total importuri (fiind cu 0,4 p.p. mai mult comparativ cu anul 2016). Importurile au provenit, în mare parte, din România – în valoare de 694,5 mil. dolari, cu 25,9% mai mult decît în anul 2016, Germania – 390,6 mil. dolari (+23,4%), Italia – 331,2 mil. dolari (+18%), Polonia – 165,7 mil. dolari (+25,4%), Franţa – 112,7 mil. dolari (+25,3%), aceştia fiind unii din partenerii comerciali de bază ai Republicii Moldova.

Importurile de mărfuri provenite din ţările membre ale statelor CSI în anul 2017 au însumat 1206,1 mil. dolari, în creștere cu 17,4% comparativ cu anul 2016, care echivalează cu o cotă de circa 25% în total import (+0,6 p.p.). Importul de bunuri din aceste ţări a fost: din Federaţia Rusă - în valoare de 571,7 mil. dolari, cu 6,8% mai mult faţă de anul 2016, din Ucraina – 511,1 mil. dolari (+33,1%) şi Belarus – 114,6 mil. dolari (+13,1%).

Importurile din alte ţări în anul 2017 au înregistrat creştere cu 21,3% în comparaţie cu anul 2016. Volumul acestor importuri a constituit 1236,2 mil. dolari şi a deţinut o pondere de 25,6% în total import (+0,2 p.p.). Cele mai semnificative importuri au fost din China în valoare de 505,4 mil. dolari (+28,4%), Turcia – 304,3 mil. dolari (+11,9%), Statele Unite ale Americii – 70,2 mil. dolari (+31,8%).

Importurile pe grupe de mărfuri

În 2017, comparativ cu anul 2016, au sporit importurile de petrol, produse petroliere si produse înrudite (+100,9 mil. dolari), energie electrică (+56,7 mil. dolari), maşini şi aparate electrice şi părţi ale acestora (+54,7 mil. dolari), vehicule rutiere (+48,9 mil. dolari), alte articole manufacturate diverse (+39,4 mil. dolari), produse medicinale şi farmaceutice (+34,8 mil. dolari), aparate şi echipamente de telecomunicaţii şi pentru înregistrarea şi reproducerea sunetului şi imaginii (+32,4 mil. dolari), metale neferoase (+31,3 mil. dolari), mașini și aparate specializate pentru industriile specifice (+31,3 mil. dolari ), îmbrăcăminte și accesorii (+28,4 mil. dolari), maşini şi aparate industriale cu aplicaţii generale (+28,4 mil. dolari), fire, țesături, articole textile necuprinse în altă parte şi produse conexe (+26,6 mil. dolari), fier şi oţel (+19,1 mil. dolari), articole prelucrate din metal (+18,6 mil. dolari), încălțăminte (+15,5 mil. dolari), cărbune, cocs şi brichete (+15 mil. dolari), legume şi fructe (+14,9 mil. dolari), articole din lemn (+14,8 mil. dolari), alte materiale și produse chimice (+13,9 mil. dolari), materiale plastice prelucrate (+13,1 mil. dolari), instrumente şi aparate, profesionale, ştiinţifice şi de control (+12,6 mil. dolari), îngrăşăminte minerale sau chimice (+12,1 mil. dolari), carne şi preparate din carne (+11,7 mil. dolari), produse lactate şi ouă de păsări (+11,1 mil. dolari), zahăr, preparate pe bază de zahăr (+9,8 mil. dolari), mașini și aparate de birou

25

sau pentru prelucrarea automată a datelor (+9,5 mil.dolari), tutun brut şi prelucrat (+9 mil. dolari), etc.

Totodată, au scăzut importurile de gaz şi produse industriale obținute din gaz – cu 27,1 mil. dolari, cauciuc prelucrat – cu 0,7 mil. dolari, animale vii – cu 0,3 mil dolari, etc.

Evoluţia importurilor de mărfuri în anii 2016-2017,mil. dolari SUA

Masini si echipamente pentru transport

Mărfuri manufacturate, clasificate mai ales după materia primă

Combustibili minerali, lubrifianţi şi materiale derivate

Produse chimice şi produse diverse nespecificate în altă parte

Articole manufacturate diverse

Produse alimentare şi animale vii

Alte grupe de mărfuri

0 200 400 600 800 1000 1200

864.4

853.3

615.1

629.4

398.3

440.6

219.3

1079.7

993.5

760.6

718.7

517.5

509.9

251.5

anul 2017 anul 2016

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Structura importurilor de mărfuri indică dominarea în continuare a produselor necesare pentru funcţionarea economiei, precum şi celor destinate consumului populaţiei.

Comparativ cu anul 2016, volumul importat de maşini şi echipamente pentru transport a crescut cu 24,9%, însumînd 1079,7 mil. dolari şi o pondere de 22,3% în volumul total al importurilor. Este de menţionat, că ponderi importante în cadrul acestei secţiuni de mărfuri au deţinut importurile de maşini şi aparate electrice și părți ale acestora – 6,7%, în valoare de 322,8 mil. dolari (majorîndu-se cu 20,4% comparativ cu anul precedent), vehicule rutiere – 5,2%, însumînd 252,8 mil. dolari (+24% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent), maşini şi aparate specializate pentru industriile specifice – 3,2%, în valoare de 156,4 mil. dolari, maşini şi aparate industriale cu aplicaţii generale – 3%, însumînd 146,4 mil. dolari, aparate şi echipamente de telecomunicaţii – 2,6%, în valoare de 123,5 mil. dolari.

Mărfuri manufacturate, clasificate mai ales după materia primă au fost importate în sumă de 993,5 mil. dolari (cu 16,4% mai mult), iar ponderea acestor mărfuri în total importuri a constituit 20,6%. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri ponderi preponderente au avut importurile de fire, ţesături şi articole textile – 5,7% din total importuri, în valoare de 276 mil. dolari, articole prelucrate din metal – 2,9%, în valoare de 140,7 mil. dolari, articole din minerale nemetalice – 2,4%, în valoare de 115,3 mil. dolari, fier şi oţel – 2,3%, în valoare de 110,2 mil. dolari, hîrtie, carton și articole din pastă de celuloză - 1,8%, în valoare de 89,1 mil. dolari, metale neferoase – 1,8%, în valoare de 85,2 mil. dolari.

Importurile de combustibili minerali, lubrifianţi şi materiale derivate au deţinut o pondere de 15,7% în total importuri. Volumul acestor importuri în anul 2017 a însumat 760,6 mil. dolari şi s-a majorat cu 23,7% faţă de anul 2016. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri, petrolul şi produsele petroliere deţin cea mai impunătoare pondere în volumul total al importului – 9,9% (+0,6 p.p.), însumînd 476,5 mil.dolari, iar gazul şi produsele industriale obţinute din gaz – 4,2% (-1,5 p.p.), însumînd 202,3 mil.dolari.

26

Volumul importului produselor chimice şi produselor derivate a însumat 718,7 mil. dolari, fiind în creștere cu 14,2%. Ponderea acestui import în volumul total a fost de 14,9%. Ponderi importante în această secţiune de mărfuri o deţin produsele medicinale şi farmaceutice - 4,5% din total importuri, în valoare de 219,8 mil. dolari, alte materiale și produse chimice – 2,2% din total, în valoare de 105,8 mil. dolari, uleiurile esenţiale, rezinoidele şi substanţele parfumate – 2,3% din total, în valoare de 111,3 mil. dolari, materialele plastice prelucrate – 2% din total, în valoare de 98,6 mil. dolari, îngrăşăminte minerale sau chimice – 1,3% din total, în valoare de 63,5 mil. dolari.

Volumul importului de articole manufacturate diverse în anul 2017 a însumat 517,5 mil. dolari, cu 29,9% mai mult faţă de volumul importat în decembrie 2016. Ponderea acestei grupe de mărfuri în total import a fost de 10,7%. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri ponderi preponderente au avut importurile de alte articole diverse – 3,8% din total importuri, în valoare de 183,3 mil. dolari, precum şi îmbrăcăminte și accesorii – 2,7% din total importuri, în valoare de 129,3 mil. dolari.

Importurile de produse alimentare şi animale vii în anul 2017 au însumat 509,9 mil. dolari, fiind în creștere cu 15,7% comparativ cu anul 2016. Ponderea acestei grupe de mărfuri în total importuri a fost de 10,6%. În cadrul acestei grupe de mărfuri preponderente rămîn legumele şi fructele, cu 2,3% din total importuri, în valoare de 109,9 mil. dolari; produse și preparate alimentare diverse – 1,5% din total, însumînd 72,3 mil. dolari; cerealele şi preparatele pe bază de cereale – 1,3% din total, însumînd 64,8 mil.dolari.

Persoanele fizice au importat în anul 2017 mărfuri şi produse în valoare de 222,7 mil. dolari, de 2,5 ori mai mult comparativ cu anul 2016. Majorarea importurilor a fost determinată de creşterea procurărilor de autoturisme şi autovehicule (de 3 ori), cărora le-au revenit 89,5% din importurile realizate de persoanele fizice.

V. Sfera socială

Cîştigul salarial mediu lunar nominal brut al unui salariat din economia naţională pentru trimestrul IV 2017 a constituit 6113,6 lei şi s-a majorat în termeni nominali cu 12,4% faţă de trimestrul IV 2016. În termeni reali salariul s-a majorat cu 4,6%. În sfera bugetară cîştigul salarial mediu lunar a constituit 5165,7 lei, fiind în creștere cu 18% față de trimestrul IV 2016, iar în sectorul real – 6491,8 lei și s-a majorat cu 10,3%, respectiv.

Salarii mai mici decît media pe țară în trimestrul IV 2017 au fost plătite în domeniul artă, activități de recreere şi de agrement – 3460,2 lei, activități de cazare și alimentaţie publică – 4106 lei, agricultură, silvicultură și pescuit – 4254,2 lei, învățămînt – 4663,9 lei, activități de servicii administrative şi de suport – 5012,5 lei, comerț cu ridicata și cu amănuntul – 5398,2 lei, tranzacții imobiliare – 5475,8 lei, transport și depozitare – 5881,1 lei. Salarii mai înalte au fost achitate în domeniul activităţi financiare şi de asigurări – 13021,6 lei, informații și comunicații – 12875,5 lei, alte activităţi de servicii – 8353,7 lei, activități profesionale, științifice și tehnice – 7814,9 lei, administrație publică – 7727,9 lei, industrie – 6367,7 lei, sănătate și asistență socială – 6234,9 lei și în construcții – 6225,1 lei.

La oficiile forței de muncă în luna ianuarie 2018 au fost înregistrați 3,8 mii șomeri, fiind cu 25,5% mai puțini față de numărul acestora înregistrați în luna ianuarie 2017. În cîmpul muncii au fost plasaţi circa 0,8 mii şomeri, cu 16,6% mai puțin, respectiv. Din totalul şomerilor înregistraţi, au beneficiat de ajutor de şomaj 1,7 mii persoane, numărul acestora fiind mai mic cu 28,5% faţă de ianuarie 2017. Mărimea medie a ajutorului de şomaj în luna ianuarie 2018 a constituit 1584,1 lei, marcîndu-se o creştere de 15,3% faţă de perioada similară a anului 2017.

Secția modelare și prognozare economică, 03.03.2018

27