Guvernul Republicii Moldova - INFORMAȚIE OPERATIVĂ cu ......INFORMAȚIE OPERATIVĂ cu privire la...

INFORMAȚIE OPERATIVĂ cu privire la evoluția social - economică a Republicii Moldova (conform datelor disponibile la 30.06.2020)

Răspândirea Coronavirusului la nivel global implică costuri economice majore. Republica Moldova nu este o excepție. Tendințele economice înregistrate de Republica Modova în primele luni ale anului 2020 reflectă primele semne ale pandemiei COVID-19. În special, iese în evidență impactul factorilor externi. Contractarea cererii externe din partea principalilor parteneri ai Republicii Moldova a rezultat în scăderea exporturilor și diminuarea producției unor ramuri industriale. Serviciile de transport sunt în scădere accentuată. Consumul intern este influiențat de diminuarea transferurilor de peste hotare și reducerea veniturilor salariale. Pentru acoperirea cheltuielilor bugetare Guvernul apelează la împrumuturi interne și externe de finanțare, fapt ce majorează nivelul de îndatorare a țării. Totodată, veniturile bugetare se diminuează, ca impact al sistării activității economice în majoritarea sectoarelor economiei naționale… Produsul intern brut a însumat 43,7 mild.lei în trimestrul I 2020 și a înregistrat o creștere modestă de 0,9% față de același trimestru din anul precedent. Performanța slabă a economiei din I trimestru poate fi atribuită atât tendinței de temperare a economiei din anul trecut, precum și primelor efecte negative ale pandemiei Covid-19. Cererea internă, determinată exclusiv de investițiile în construcții, a fost unica sursă de susținere a creșterii economice, în timp ce atât consumul privat, cât și exporturile au scăzut. Creșterea prețurilor se temperează. În luna mai 2020 rata inflației a constituit 1,1% față de decembrie 2019, înregistrând micșorare cu 3,4 p.p. comparativ cu rata inflației din aceeași perioadă a anului 2019. Rata inflaţiei anuală (mai 2020 față de mai 2019) s-a încadrat în limita intervalului de variație al ţintei inflaţiei stabilite de BNM (5% +/- 1,5%), constituind 4,1%. Leul moldovenesc s-a depreciat ușor față de dolarul SUA. De la începutul anului 2020 moneda naţională a marcat o depreciere de 2,4% faţă de dolarul SUA în termeni nominali (de la 17,21 lei pentru 1 dolar american la 01.01.2020 pînă la 17,63 lei la 31.05.2020). Faţă de Euro leul moldovenesc s-a depreciat cu 0,7%. Stocul activelor valutare de rezervă ale BNM la 30.04.2020 a atins un record istoric de 3136,2 mil. dolari, majorîndu-se cu 2,6% comparativ cu nivelul înregistrat la sfîrşitul anului 2019 şi cu 8,5% - faţă de situația la 31.05.2019. Masa monetară M3 la sfârșitul lunii mai 2020 a constituit circa 93,2 mild. lei și s-a majorat cu 7,3% comparativ cu sfârșitul lunii mai a anului 2019. Evoluția masei monetare M3 a fost determinată de majorarea banilor în circulație cu 8,8%, depozitelor la vedere – cu 10,3% și depozitelor în valută străină – cu 7,3%. Cererea pentru credite este în diminuare: volumul creditelor noi acordate în luna mai 2020 a înregistrat o micșorare cu circa 25,9% față de perioada respectivă a anului 2019. În luna mai indicatorii bugetului public național reflectă semne de ameliorare: veniturile s-au diminuat cu numai 9% (comparativ cu 23% în luna aprilie). Cumulativ în ianuarie-mai a rezultat o diminuare de 3% a veniturilor bugetare și o valoare de 23,2 mild.lei, și o sporire de 2,6% a cheltuielilor bugetare, cu o valoare de 26,6 mild.lei. Cheltuielile bugetare au depășit veniturile cu 3,3 mild.lei – deficit care a atins minim istoric. Creșterea datoriei de stat se accentuează: de la începutul anului datoria de stat administrată de Guvern s-a majorat cu 13,1% și a atins un nivel de 59,4 mild. lei. Datoria de stat internă însumează 25,8 mild. lei și a înregistrat o majorare de 10,5% față de situația de la sfârșitul lunii mai 2019. Totodată, datoria de stat externă este la nivel de 1,9 mild. dolari SUA (33,5 mild.lei) și a crescut cu 13,2% (cu 12,8% - în lei). Criza pandemică a determinat accentuarea necesității de finanțare a bugetului și, astfel, în cinci luni ale anului curent au fost înregistrate intrări de surse externe de finanțare în sumă de 280,2 mil.dolari, față de 157,3 mil.dolari în aceeași perioadă a anului precedent. Criza internațională determinată de răspândirea pandemiei a avut un impact simțitor și asupra indicatorilor balanței de plăți. Conform datelor preliminare pentru trimestrul I 2020, deficitul contului

2 curent s-a redus cu 20,9%, constituind 7,6% în raport cu PIB. De asemenea, intrările de investiții străine directe s-au redus substanțial - de 5,6 ori, pînă la 0,9% în raport cu PIB. Se conturează impactul pandemiei COVID-19 asupra comerțului exterior. Contractarea cererii externe din partea principalilor parteneri ai Republicii Moldova a rezultat în scăderea exporturilor, iar diminuarea consumului a condus la scăderea importurilor. În primele 4 luni 2020 s-au diminuat exporturile cu 13%, iar importurile cu 12,3%. Soldul negativ al balanței comerciale a constituit 826,0 mil. dolari SUA, cu 11,5% mai mic decât cel inregistrat în perioada similară 2019. Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi s-a micșorat cu 0,4 p.p. (constituind 50%). După o diminuare cumulativă de 3% în ianuarie-aprilie, în luna mai persoanele fizice au transferat din exterior prin intermediul băncilor din Republica Moldova cu 24,6% mai mult decât în luna mai 2019. Această creștere substanțială s-a datorat, cel mai probabil, limitării posibilităților de a remite bani prin căi neoficiale în contextul răspândirii pandemiei COVID-19. Pandemia COVID-19 a afectat sectorul industrial. Restrângerea sau sistarea temporară a activității companiilor din sector ca urmare a măsurilor de protecție împotriva răspândirii COVID-19 și diminuarea cererii externe a determinat scăderea volumului producției industriale în martie cu 10,5%, iar în aprilie cu 25%. Evoluțiile respective au diminuat rezultatul sectorului industrial din ianuarie-aprilie până la -5,6%. Au fost în descreștere toate subsectoarele industriale: industria prelucrătoare -4,5%, industria extractivă -12,1%, producția și furnizarea de energie -8,9%. Un impact negativ esențial al crizei pandemice se constată în ramurile exportatoare cum sunt: industria constructoare de mașini, industria ușoară, prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor Sectorul agricol a crescut în primul trimestru 2020 cu 2,4%, însumând circa 1,7 mild. lei. Această evoluție a fost determinată de creșterea producției animaliere (+2,6%), ca rezultat al majorării producției (creșterii) porcinelor și păsărilor. A fost în descreștere producția (creșterea) vitelor, ovinelor, caprinelor, producția de lapte, ouă, precum și cea vegetală. Activitatea investițională este în diminuare. În primul trimestru 2020 volumul investițiilor a scăzut cu 1,5% față de aceeași perioadă a anului precedent, însumând circa 3,24 mild. lei. Diminuarea activității investiționale s-a datorat, în mare parte, scăderii esențiale a investițiilor din bugetul de stat și bugetele unităților administrativ-teritoriale (-55%). În același timp, investițiile din fondul rutier au crescut de 2,2 ori. În creștere s-au menținut și investițiile private (+2,5%), în special s-a dezvoltat sectorul construcțiilor, investițiile în acest sector fiind în creștere cu circa 18%. S-au redus investițiile în mașini și utilaje (-5,9%), în mijloace de transport (-25,9%), în terenuri (-44,3%). Transportul de mărfuri și pasageri este unul din cele mai afectate sectoare de pandemia COVID-19. Închiderea granițelor și restricțiile de călătorie au redus mobilitatea persoanelor, numărul pasagerilor transportați diminuând în luna martie cu 49,6%, iar în aprilie – cu 89%. Volumul mărfurilor transportate, de asemenea, a scăzut (în martie cu 15%, aprilie cu 35%), ca rezultat al contractării volumului schimburilor comerciale și activității productive a agenților economici. Comerțul intern de bunuri și servicii este în scădere datorită impactului pandemiei COVID-19. Cele mai afectate au fost unitățile comerciale ce prestează servicii. În aprilie, volumul serviciilor de piață prestate populației a diminuat cu 44% (în prețuri comparațile), iar al serviciilor prestate întreprinderilor cu circa 36% (în prețuri curente). De asemenea, a scăzut comerțul de bunuri: comerțul cu amănuntul a scăzut cu 28% (în prețuri comparabile), iar comerțul cu ridicata – cu 29% (în prețuri curente). Câștigul salarial mediu lunar brut al unui salariat din economia națională în trimestrul I 2020 a constituit 7633,9 lei și s-a majorat în termeni nominali cu 10,3% față de trimestrul I 2019. În termeni reali salariul s-a majorat cu 3,6%. Exprimat în valută străină acesta a constituit circa 394 Euro sau 434 dolari SUA. În sfera bugetară câștigul salarial mediu lunar a constituit 7086 lei, fiind în creștere cu 3,6%, iar în sectorul real – 7834,2 lei și s-a majorat cu 12,7%, respectiv (în termeni nominali). Mărimea medie a pensiei lunare la 01.04.2020 (până la indexare) a constituit 1914,17 lei și s-a majorat cu 6,7% față de aceeași dată a anului 2019 în termeni nominali.

3 Numărul șomerilor înregistrați la oficiile forței de muncă în primele 5 luni 2020 a constituit 23,3 mii persoane și s-a majorat de circa 1,9 ori ori față de 5 luni 2019.

4

1. Cadrul macroeconomic

1.1. Produsul intern brut

Produsul intern brut (PIB) a însumat 43,7 mild.lei și a crescut în termeni reali cu 0,9% (cu 1,2% ajustat sezonier) comparativ cu I trimestru 2019 și cu 0,5% comparativ cu trimestrul IV al anului trecut. După patru ani consecutivi de creștere economică, rezultatul primului trimestru a fost modest. Primele indicii de temperare a creșterii s-au evidențiat în trimestrul precedent, când a fost înregistrată o creștere economică de 0,2%, față de 3,8% în trimestrul IV 2018. Performanța slabă a economiei din I trimestru al anului curent poate fi atribuită atât tendinței de temperare a economiei din anul trecut, precum și primelor efecte negative ale pandemiei Covid-19. Cererea internă, determinată exclusiv de investițiile în construcții, a fost unica sursă de susținere a creșterii economice, în timp ce atât consumul privat, cât și exporturile au scăzut.

Investițiile în construcții au fost impulsionate preponderent de construcțiile inginerești (construcția gazoductului Ungheni-Chișinău, investițiile în infrastructura drumurilor, sisteme de alimentare cu apă și canalizare, etc.) și construcțiile în clădirile rezidențiale. Situația creditară favorabilă (creditele imobiliare au sporit cu 48%), implementarea Programului de stat ”Prima casă” și temperaturile medii mai ridicate comparativ cu perioada similară a anului precedent au constituit factorii stimulativi ai creșterii investițiilor în construcții care s-au evidențiat în I trimestru 2020. Populația a consumat cu 1,8% mai puțin decât în I trimestru 2019. Datele indică o contribuție negativă majoră a consumului de bunuri, care deține o pondere de 67% în consumul privat și a înregistrat o diminuare de -3,9%.

Factorul cel mai important care a influențat consumul privat a fost restricționarea activității companiilor ce activează în domeniul comerț cu amănuntul, precum și reducerea puterii de cumpărare, ca rezultat al diminuării veniturilor populației. Totodată, consumul a fost afectat, cel mai probabil, și de atitudinea populației precaută vizavi de așteptările privind efectele pandemiei.

Populația a procurat servicii cu 0,7% mai puțin, ceea ce reprezintă o pondere de 31% în total consum privat

2,6 2,5

5,77,0

3,85,3

3,3 3,8 4,45,8

4,3

0,2 0,9

0

2

4

6

8

Creșterea trimestrială a PIB, %

Creștere anuală

Creștere trimestrială (ajustată sezonier)

-14

-4

6

16Contribuția la creșterea PIB, pe utilizări, %

Consum public Consum privatExport ImportFormarea brută de capital PIB

6,0

5,0

6,9

17,9

0 5 10 15 20

Cladiri rezidentiale (de…

Cladiri nerezidentiale

Constructii speciale…

Constructii totale

Creșterea investițiilor în construcții pe componente, %

4,33,3

2,3

5,5

1,7 1,8

5,6

2,5

-1,8-3

7

Dinamica consumului privat, %

Bunuri şi servicii procurate de către nerezidenţi pe teritoriuleconomic al ţăriiBunuri şi servicii procurate de către rezidenţi peste hotare

Servicii

Bunuri

5 (în I trimestru veniturile companiilor din prestarea serviciilor populației s-au diminuat cu 1,3%).

Exportul de bunuri și servicii s-a diminuat brusc. Contribuția negativă a exporturilor nete la evoluția PIB-ului a fost generată atât de cerere, cât și de ofertă. Lanțurile de aprovizionare întrerupte din întreaga lume și închiderea temporară a fabricilor (de ex. din ramura automotive) au devenit principalul motiv al scăderii exporturilor, în special a utilajelor și a echipamentelor de transport, a doua cea mai mare categorie de export.

Datele indică faptul că printre principalele grupe de mărfuri care au înregistrat exporturi în diminuare cu impact major se enumeră mașini și echipamentele de transport (-21,6%), articole manufacturate diverse (-5,6%), materiale brute necomestiblle, exclusiv combustibili (-30,5%) și băuturi și tutun (-5,1%).

Pe de altă parte, odată cu impunerea măsurilor de protecție a sănătății și de prevenire a răspândirii infecției de coronavirus la nivel global, a scăzut cererea externă din țările care sunt parteneri comerciali. S-a diminuat mai ales exportul către România (-8,9%), Germania (-0,7%), Italia (-25,8%), Federația Rusă (-8,8%) și Turcia (-41,6%).

Pe partea de resurse, Valoarea adăugată brută creată în sectorul construcții a avut cea mai mare contribuție pozitivă la creșterea PIB în I trimestru 2020 (+0,6%), urmată de comerț interior (+0,5%) și informații și comunicații (+0,4%). Rezultatul total al sectorului industrial a fost negativ și a sustras 0,3% din creșterea PIB. Involuția respectivă a fost determinată în mare parte de diminuarea producției şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, cel mai important factor fiind temperaturile medii mai ridicate comparativ cu perioada similară a anului precedent.

Sursă: Biroul Național de Statistică

26,8

28,4

8,1

-7,9

-15,0

-10,0

-5,0

0,0

5,0

10,0

15,0

20,0

25,0

30,0

Gradul de influenta la cresterea(+), descresterea (-) exporturilor. p.p.

Alte

Articole manufacturatediverse

Bauturi si tutun

Produse chimice

Uleiuri I grasimi

Materiale brutenecomestibile

Produse alimentare sianimale vii

Masini si echipamente

EXPORT -total

-0,4-0,2

-0,1-0,1-0,1-0,1

0,00,0

0,00,0

0,00,00,0

0,10,1

0,10,1

0,40,5

0,60,9

-0,4 -0,2 0,0 0,2 0,4 0,6 0,8 1,0

Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze,…

Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice

Transport şi depozitare

Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale obligatorii

Sănătate şi asistenţă socială

Industria extractivă

Artă, activități de recreere și de agrement

Alte activităţi de servicii

Industria prelucrătoare

Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; întreţinerea şi repararea…

PRODUSUL INTERN BRUT

Contribuția sectoarelor la creșterea PIB, %, I trimestru 2020

6

1.2. Inflația

Rata inflaţiei anuală (mai 2020 față de mai 2019) s-a încadrat în limita intervalului de variație al ţintei inflaţiei stabilite de BNM (5% +/-1,5%), constituind 4,1%. Rata inflației de bază a fost 3,1%, cu 2,3 p.p. mai mică decât nivelul ratei inflației de bază în luna respectivă a anului 2019. Rata inflației de la începutul anului (mai 2020 față de decembrie 2019) a constituit 1,1%, comparativ cu 4,5% înregistrate în aceeași perioadă a anului 2019. Rata inflației de bază a constituit 0,2% față de decembrie 2019, fiind cu 3,6 p.p. mai mică comparativ cu cea înregistrată în perioada respectivă a anului 2019. Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Factorii de influență asupra ratei inflației

cererea la fructe proaspete din roada anului curent

majorarea tarifelor la călătoriile în transportul interurban

micșorarea prețurilor internaționale la resursele energetice

contractarea cererii interne ca urmare a măsurilor restrictive adoptate în luna martie pentru oprirea răspândirii pandemiei COVID-19 și diminuării remiterilor premite de peste hotate.

aprecierea monedei naționale în trimestrul II 2020, care micșorează prețurile produselor și mărfurilor importate

anularea prețurilor minime pentru țigările comercializate în R. Moldova în Legea bugetului pentru anul 2020.

Cea mai mare contribuție la creșterea ratei inflației au avut produsele alimentare.

Produsele alimentare - 131,1% din creșterea IPC general, (inclusiv 61,8% revin fructelor, 42,9% - legumelor);

Mărfurile nealimentare - -51,2% (inclusiv – -50,1% revin combustibililor, -2,5% - medicamentelor, -1,2% - încălțămintei, cîte -0,9% - țigărilor și confecțiilor);

Tarifele la servicii – 20,1% (inclusiv 16,7% revin tarifelor pentru transportul de pasageri).

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

4,6 4,4

5,4 5,56,3

6,8 7,17,5

6,96,4

5,95,3

4,1

5,5 5,7 5,7 6,0 6,1 6,3 6,26,9

5,14,5 4,1

3,43,1

0

1

2

3

4

5

6

7

8

Dinamica ratei anuale a inflației , %

Rata inflației Rata inflației de bază

0,3

5,3

0,8

4,5

1,1

-1

0

1

2

3

4

5

6

2016 2017 2018 2019 2020

Contribuția principalelor componente la rata inflației,

mai față de decembrie a anului precedent (p.p.)

Servicii cu plată prestate populațieiMărfurile nealimentareProdusele alimentareRata inflației

7 1.2 Cursul de schimb şi piaţa valutară

De la începutul anului 2020 moneda naţională a marcat o depreciere de 2,4% faţă de dolarul SUA în termeni nominali (de la 17,21 lei pentru 1 dolar american la 01.01.2020 pînă la 17,63 lei la 31.05.2020). Faţă de Euro leul moldovenesc s-a depreciat cu 0,7%. Factorii de influență asupra cursului de schimb

intervențiile Băncii Naționale a Moldovei pe piața valutară internă sub formă de vânzări de valută fluctuațiile dolarului SUA pe pieţele valutare internaţionale și politica monetară a BNM (influențează cursul leului față de euro și alte valute) cererea de valută mai mare decât oferta pe piața valutară internă diminuarea exporturilor Sursă: Banca Naţională a Moldovei

În ianuarie-mai 2020, cererea netă de valută din partea agenților economici a fost acoperită prin oferta netă de valută de la persoanele fizice în proporție de 78,3%. În aceste condiții, BNM a intervenit prin vânzări nete de valută în sumă de 159,5 mil. dolari. Totodată, măsurile întreprinse împotriva răspândirii COVID-19 au determinat activitatea economică mai pasivă comparativ cu situația similară din anul 2019, inclusiv pe piața valutară:

Oferta netă de la persoanele fizice s-a micșorat cu 18,7%. Cererea netă de valută din partea persoanelor juridice s-a micșorat cu 13,6%.

Sursă: Banca Naţională a Moldovei

Stocul activelor valutare de rezervă ale BNM la 29.05.2020 a atins 3136,2 mil. dolari, majorîndu-se cu 2,6% comparativ cu nivelul înregistrat la sfârşitul anului 2019 şi cu 8,5% - faţă de situația la 31.05.2019. Factorii principali de modificare a stocului activelor valutare de rezervă:

intervențiile pe piața valutară internă sub formă de vânzări de valută plățile aferente serviciului datoriei publice externe a Republicii Moldova înregistrarea creditelor de la Fondul Monetar International intrările nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate


122,5

103,2 103,6

83,1 78,3

0

20

40

60

80

100

120

140

0100200300400500600700800900

1000

I-V 2016 I-V 2017 I-V 2018 I-V 2019 I-V 2020

Gradul de acoperire a cererii nete de valută străină din partea agenților economici prin

oferta netă de valută străină de la persoanele fizice, %

Oferta netă de valută de la persoanele fizice, mil. dolari SUA

Cererea netă de valută din partea persoanelor juridice, mil.dolari SUAGradul de acoperire, % (axa dreaptă)

16

17

18

19

20

21

01.0

5.20

19

01.0

6.20

19

01.0

7.20

19

01.0

8.20

19

01.0

9.20

19

01.1

0.20

19

01.1

1.20

19

01.1

2.20

19

01.0

1.20

20

01.0

2.20

20

01.0

3.20

20

01.0

4.20

20

01.0

5.20

20

01.0

6.20

20

Evoluţia cursului de schimb al monedei naţionale faţă de dolarul SUA şi Euro,

Lei/USD, Lei/EUR

Lei/USD Lei/EUR

1891,8

2335,6

2842,7 2891,33136,2

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

31.05.2016 31.05.2017 31.05.2018 31.05.2019 29.05.2020

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naţionale a Moldovei

(mil. dolari SUA)

8 1.3 Indicatorii monetari

Masa monetară M3 la sfârșitul lunii mai 2020 a constituit 93,2 mild. lei şi s-a majorat cu 7,3% comparativ cu situația similară din anul 2019.

Contribuțiile la creșterea agregatului monetar M3:

Bani lichizi în circulaţie – +2,3 p.p. Depozite la vedere – +2,1 p.p. Depozite la termen – +0,7 p.p. Depozite în valută străină – +2,3 p.p

Modificarea față de 31.05.2019: Bani în circulaţie - +8,8% Depozite la vedere - +10,3% Depozite la termen - +3,0%. Depozite în valută străină - +7,3%


Soldul depozitelor la sfârșitul lunii mai 2020 s-a majorat cu 6,8%, atingând un volum de 68,8 mild. lei. Soldul depozitelor în monedă națională: (57,2% din volumul total)

Creștere cu 6,5% față de mai 2019

Soldul depozitelor în valută străină:

Creștere cu 7,3% față de mai 2019

Sursă: Banca Naţională a Moldovei Soldul creditelor în economie a marcat o creştere cu 6% faţă de nivelul înregistrat la sfârșitul lunii mai 2019, constituind 44,4 mild. lei.

Soldul creditelor în monedă națională:

Creștere cu 13,7% față de mai 2019 Soldul creditelor în valută străină:

Diminuare cu 5,2% față de mai 2019


12,48

5,334,20

4,53 3,63

2,12 1,66 0,85 0,95 0,86

-10

-5

0

5

10

15

0

10000

20000

30000

40000

2016 2017 2018 2019 2020

%mil.lei

Soldul depozitelor şi ratele dobânzii (medii lunare) la sfârșitul lunii mai 2016-2020

Depozite în monedă naţionalăDepozite în valută străinăRata dobînzii la dep. în monedă naţionalăRata dobînzii la dep. în valută străină

1,9

6,8

9,8

12,2

7,3

-5,0

0,0

5,0

10,0

15,0

2016 2017 2018 2019 2020

Contribuția la evoluția masei monetare M3, sfârșitul lunii mai 2016-2020, p.p.

Bani lichizi în circulaţie Depozite la vedere

Depozite la termen Depozite în valută străină

M3

15,23

10,268,63 8,08 8,40

6,23 5,10 4,82 4,59 4,43

-5

0

5

10

15

20

0

10000

20000

30000

2015 2016 2017 2018 2019

%mil.lei

Soldul creditelor şi ratele dobînzii (medii lunare) la sfârșitul lunii mai 2016-2020

Credite în monedă naţionalăCredite în valută străinăRata dobînzii la credite în monedă naţionalăRata dobînzii la credite în valută străină

9 În portofoliul de credite acordate cea mai mare pondere – 23,2% - revine creditelor destinate comerțului, apoi 16,8% - consumului, 16,3% - pentru procurarea/construcţia imobilului, 8,3% - industriei alimentare etc. Cea mai intensă creștere a fost înregistrată la creditele acordate pentru procurarea/construcţia imobilului, volumul cărora s-a majorat față de mai 2019 cu 37,9%, fapt care se explică inclusiv prin lansarea în luna mai 2018 a programului "Prima Casă". Gradul de acoperire a creditelor prin depozite a fost la nivel de 154,9%. Aceasta indică faptul că există resurse pentru intensificarea creditării, iar băncile comerciale au lichiditatea necesară pentru finanţarea economiei.


În scopul atenuării impactului efectelor generale de pandemia COVID-19 pentru perioada de urgență, Banca Națională a Moldovei a întreprins unele măsuri de relaxare a politicii monetare. Astfel, la data de 20.03.2020 a fost diminuată rata de bază de la 4,5% până la 3,25%, precum și norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă până la 38,5%, și ulterior până la 34%.

Sursă: Banca Națională a Moldovei Soldul datoriei la credite neperformante ca pondere în soldul total al datoriei la credite după 2 ani de evoluție ascendentă, înregistrează o tendință de diminuare de la 18,5% în luna noiembrie 2017 (când a fost atins nivelul maxim) până la 8,1% în luna februarie 2020. Diminuarea ponderii creditelor neperformante se explică prin faptul că băncile au aplicat unele proceduri noi (separarea activelor „bune” de cele „rele” etc.), care au condus la reducerea stocului acestora. Accentuarea riscului de neachitare a obligațiilor creditare în rezultatul declarării situației de urgență a determinat majorarea soldului creditelor neperformante pînă la 8,8% în luna mai.

Sursă: Banca Națională a Moldovei

15,17

14,36

13,54 13,37

12,1511,52

10,93 10,9310,229,99

8,498,32 8,48 8,77

8

9

10

11

12

13

14

15

16

Mai

201

8 Iun.

Iul.

Aug.

Sept

.O

ct.

Noi

em.

Dec.

Ian.

20

19Fe

b.m

ar.

Apr.

Mai Iun.

Iul.

Aug.

Sept

.O

ct.

Noi

em.

Dec.

Ian.

20

20Fe

b.M

ar.

Apr.

Mai

Datoria la credite neperformante, % din total datorie la credite

9019,0

5817,1

4839,0

3374,0

2913,1

2262,0

2014,6

1792,8

1872,0

1477,3

900,7

707,1

904,3

9492,7

6877,1

6674,1

3391,9

3135,1

2184,7

1867,2

1790,8

1710,9

1329,7

955,9

716,7

671,7

Credite acordate comerţului

Credite de consum

Credite acordate pentruprocurarea/construcţia imobilului

Credite acordate industriei alimentare

Credite acordate agriculturii

Credite acordate industriei productive

Credite acordate în domeniul prestăriiserviciilor

Credite acordate în domeniultransport, telecomunicaţii şi…

Alte credite acordate

Credite acordate mediului financiarnebancar

Credite acordate persoanelor fizicecare practică activitate

Credite acordate industriei energetice

Credite acordate în domeniulconstrucţiilor

Portofoliul de credite pe sectorul bancar al Republicii Moldova la sfîrșitul lunii mai a

anilor 2019 - 2020, mil. lei

mai 2019

mai 2020

6,5 7,0 7,0 7,5 7,5 7,5 7,5

5,5 5,5 5,54,5

3,3 3,3

0,0

2,0

4,0

6,0

8,0

10,0

Evoluția ratei de bază și a ratelor dobînzii la depozite și credite, %

Rata de bazăRata dobînzii la depozitele în leiRata dobînzii la depozitele în valutăRata dobînzii la creditele în leiRata dobînzii la creditele în valută

10 2. Finanțe publice 2.1 Bugetul public național Datele agregate ale indicatorilor bugetului public național indică o diminuare cumulativă a veniturilor în lunile ianuarie-mai de 3%.

Concomitent, cheltuielile, care au depășit veniturile cu circa 3,3 mild.lei, s-au majorat cu 2,6%. Deficitul bugetar soldat a atins un minim istoric.

Totodată, deficitul bugetar este de 2 ori mai mare decât deficitul înregistrat în aceeași perioadă a anului 2009 (-1,6 mild. lei), când economia națională a fost puternic afectată de criza economico-financiară globală.

Sursă: Ministerul Finanțelor Veniturile publice au intrat subit pe o traiectorie descendentă încă din luna martie (-4,1%), diminuarea accentuîndu-se în luna aprilie (-23,6%), iar în luna mai fiind evidențiate primele semne de ameliorare a situației (-9,3%).

Măsurile restrictive impuse în contextul răspândirii pandemiei COVID-19 au determinat înrăutățirea situațiilor financiare ale companiilor din majoritatea sectoarelor economice și, respectiv, aceasta s-a transpus în venituri la buget considebail mai mici decât în perioade cu activitate normală.

Totodată, pandemia a redus simțitor cererea internă, care a influențat evoluția importurilor și a comerțului intern. Sursă: Ministerul Finanțelor

Factorii de influență asupra veniturilor:

Diminuarea importurilor (TVA la mărfurile importate): diminuarea volumului fizic și diminuarea prețurilor externe

Aprecierea monedei naționale, factor de diminuează valoarea importurilor exprimată în moneda națională: în luna mai 2020 cursul mediu de schimb a fost 17,63 MDL/USD, comparativ cu 18,19 MDL/USD în luna mai 2019

Diminuarea consumului intern (TVA la mărfurile produse şi serviciile prestate pe teritoriul Republicii Moldova)

Reducerea veniturilor salariale (Contribuții și prime de asigurări obligatorii)

Majorarea încasărilor din dividende primite de la cota parte a proprietății publice în societățile

Sursă: Ministerul Finanțelor

-559,6 -696,9 -419

922,5

-1911,9

-3304,3-4000-3000-2000-1000010002000

0

10000

20000

30000

2015 2016 2017 2018 2019 2020

Evoluția veniturilor, cheltuielilor și deficitului bugetar, ianuarie-mai 2015-2020, mil.lei

Venituri totale Cheltuieli totale

Deficit(-)/excedent (+)

8,8 8,92,8

15,8

1,5 1,6

9,96,5

3,0

13,4

23,7

9,711,515,3

-4,1

-23,6

-9,3

-30

-20

-10

0

10

20

30

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII I II III IV V

2019 2020

Evoluția lunară a veniturilor bugetare, %, 2019-2020

-9,3

-0,6-0,8

-9,1

-2,0

-0,6

0,3

4,4

-10 -5 0 5

Venituri totale

Impozite pe venit

Impozite pe proprietate

Impozite și taxe pe mărfuri și servicii

Contribuţii de asigurări socialede stat obligatorii

Prime de asigurare obligatoriede asistenţă medicală

Granturi primite

Alte venituri

Contribuția componentelor la creșterea veniturilor, %,

mai 2020

11 pe acțiuni și defalcări de la profitul net al întreprinderilor de stat (alte venituri)

Spre deosebire de venituri, cheltuielile bugetare au o dinamică lunară foarte volatilă.

Măsurile de contracarare a pandemiei generează costuri mari, astfel încât în lunile ianuarie-mai curent cheltuielile bugetare au înregistrat o creștere de 2,6%. Cea mai mare povară asupra cheltuielilor bugetare a venit din contul prestațiilor sociale.


Cheltuielile de prestații sociale au avut cea mai mare contribuție la majorarea cheltuielilor totale, din următoarele motive:

- majorarea cheltuielilor privind ajutorul de șomaj: în luna mai numărul beneficiarilor de ajutor de șomaj s-a majorat de circa 2 ori și a mărimea medie a ajutorului de șomaj - de la 1466,5 lei la 1721,2 lei

- cheltuielile privind plata indemnizațiilor unice de 16 mii lei cadrelor medicale ca efect al pandemiei


2.2. Datoria de stat Criza pandemică a generat costuri mari și, pentru acoperirea cheltuielilor bugetare, Guvernul a apelat la împrumuturi interne și externe de finanțare, fapt ce a majorat nivelul de îndatorare a țării. Conform datelor din 31 mai 2020, datoria de stat administrată de Guvern este la nivel de 59,4 mild.lei. Datoria internă, care deține ponderea 43,5% în valoarea totală a datoriei de stat, a însumat 25,8 mild.lei și a crescut cu 10,5% față de aceeași situație din anul precedent. Datoria de stat externă, având o pondere de 56,5% în total, a însumat 33,5 mild.lei și s-a majorat cu 9,7%.


6 9388 421

21 578 22 789 23 388 25 839

22 989 27 136

28 83928 047

30 572

33 548

0,0

10000,0

20000,0

30000,0

40000,0

50000,0

60000,0

2015 2016 2017 2018 2019 2020

Datoria de stat la data de 31 mai2015-2020, mil.lei

Datoria de stat internă Datoria de stat externă

-1,11,6

-0,4

-0,4-1,9

0,1

3,10,0

-3,2

-6 -4 -2 1 3

Cheltuieli totaleCheltuieli de personalBunuri și serviciiDobânziSubsidiiGranturi acordatePrestații socialeAlte cheltuieliActive nefinanciare

Contribuția componentelor la evoluția cheltuielilor, %, mai 2020

23,917,7

16,9

30,8

14,0

4,6

13,9

2,5

9,211,9

0,8

-2,2

14,8

3,82,5

-3,6

-1,1

-10

0

10

20

30

40

I II III IV V VI VII

VIII IX X XI XII I II III IV V

2019 2020

Evoluția lunară a cheltuielilor bugetare, %, 2019-2020

12 Datoria de stat internă s-a majorat față de situația de la sfârșitul lunii mai 2019 din contul emisiunii mai mari a valorilor mobiliare de stat (VMS) pe piața primară. S-a accentuat interesul investitorilor față de VMS emise pe 182 zile, ponderea cărora s-a majorat de la 21,4% la 26,5%. Totodată, s-a diminuat ponderea VMS emise pe 2 ani de la 13,7% la 8,1%, emise pe 3 ani – de la 9,4% la 8,4%.

⇒ Rata medie a dobânzii la VMS a scăzut de la 6,14% până la 5,22%.

⇒ Investitorii din sectorul bancar domină piața

VMS, cu 94,4%.

Structura VMS pe maturități, %


Datoria de stat externă administrată de Guvern a însumat 1903 mil. dolari și a înregistrat creștere cu 13,2%. Factorul principal al majorării nivelului de îndatorare a țării sunt intrările masive de surse externe de finanțare, întru atenuarea efectelor negative ale crizei generate de Covid-19. Astfel, numai în lunile aprilie-mai 2020 finanțarea externă netă a atins 243,2 mil. dolari: surse externe de finanțare au intrat în valoare de circa 254 mil. dolari și au fost rambursate – 10,8 mil. dolari.


-1,7-28,4

-12,0

48,4

4,8

1,11,8

-33,3

19,6 20,5

-0,6

6,3

-4,1 -25,5

6,5

240,7

2,5-35

15

65

115

165

215

I 201

9 II III IV V VI VII

VIII IX X XI

XII 2

019

I 202

0 II III IV V

Finanțarea externă netă, mil. USD

Intrări de surse externeRambursări de surse externeFinanțarea externă netă

4,1

21,4

44,1

13,7

9,44

2019

91 zile 182 zile364 zile 2 ani3 ani 5 ani

6,5

26,5

45

8,18,4

5,5

2020

91 zile 182 zile364 zile 2 ani3 ani 5 ani

13

3. Sectorul real

3.1. Industria

Sectorul industrial este în diminuare datorită efectelor pandemiei COVID-19. În luna martie volumul producției industriale a scăzut cu 10,5%, iar în aprilie – cu 25%. Drept urmare în perioada ianuarie-aprilie sectorul industrial a înregistrat un rezultat negativ de -5,6%. A fost în scădere volumul producției industriale în toate sub-sectoarele:

Industria prelucrătoare: -4,5%. Industria extractivă: -12,1%. Producţia şi furnizarea de energie: -8,9%.

Criza pandemică a afectat majoritatea ramurilor industriale, însă un impact mai esențial se constată în ramurile exportatoare:

- fabricarea de piese pentru autovehicule și motoare (aprilie -83%; ianuarie-aprilie -31%);

- fabricarea de fire și cabluri, dispozitive de conexiune pentru acestea (aprilie -76%; ianuarie-aprilie -36%);

- fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (aprilie -59%; în ianuarie-aprilie -21%);

- fabricarea produselor textile (aprilie -48%; ianuarie-aprilie -15%);

- prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor (aprilie -23%; ianuarie-aprilie -10%).

Concomitent, situația creată de pandemia COVID-19 a stimulat cererea pentru produsele chimice, farmaceutice, precum și pentru cele ale industriei alimentare, care au înregistrat creșteri:

- fabricarea produselor chimice de bază (aprilie - de 2,4 ori mai mult, +84% în ianuarie-aprilie);

- fabricarea săpunurilor, detergenților, produselor de întreținere (aprilie - de 3 ori mai mult în aprilie, ianuarie-aprilie +93%);

- fabricarea produselor farmaceutice de bază (aprilie +1,5%; ianuarie-aprilie +23%);

- producția, prelucrarea și conservarea cărnii și a produselor din carne (aprilie -2%; ianuarie-aprilie +10%);

Evoluția lunară a sectorului industrial, %, 2019-2020


Evoluția sectorului industrial,

ianuarie-aprilie, 2015-2020, %


Structura sectorului industrial, %


-0,3

4,00,9

12,3

-5,7-2,2

5,8

0,4

9,2 8,5

-3,7-1,0

7,74,7

-10,5

-25,0

-30

-25

-20

-15

-10

-05

00

05

10

15

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII I II III IV

2019 2020

4,5

5,9

2,5

-0,8

7,6

4,1

-5,6-8

-6

-4

-2

0

2

4

6

8

10

2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020


2,8%

Industria prelucrătoare84,1%

Producția și furnizarea de energie 13,1%

14

- fabricarea uleiurilor și grăsimilor vegetale și animale (aprilie de 8 ori, în ianuarie-aprilie +52%).

În ianuarie-aprilie 2020, o evoluție negativă a fost înregistrată de ramura energetică, care a diminuat cu 8,9% și a generat cel mai mare impact negativ asupra sectorului industrial (-1,9 p.p.).

Factorii de influență asupra sectorului industrial:

Scăderea cererii externe din partea țărilor partenere ale Republicii Moldova afectate de COVID-19.

Restrângerea sau sistarea temporară a activității companiilor din sectorul industrial ca urmare a măsurilor de protecție a sănătății și de prevenire a răspândirii COVID-19.

Regimul termic ridicat de la începutul anului și contracția activității economice produsă de criza pandemică a diminuat intensitatea producerii de energie.

Cererea internă în creștere față de produsele farmaceutice, chimice și cele ale industriei alimentare în perioada crizei pandemice.

Principalele ramuri care au influențat evoluția industriei în ianuarie-martie 2020, p.p.

(+ influență pozitivă; - influență negativă)


3.2. Transportul Volumului mărfurilor transportate a însumat în ianuarie-aprilie 2020 circa 4,6 mil. tone, diminuându-se cu circa 11,2%, datorită evoluțiilor negative din luna martie (-15%) și aprilie (-35%). Doar transportul naval de mărfuri a evoluat pozitiv în perioada analizată, celelalte tipuri de transporturi fiind în descreștere:

transportul rutier: -27% în aprilie, -3% în ianuarie-aprilie

transportul feroviar: -59% în aprilie, -31% în ianuarie-aprilie

transportul aerian: -45% în aprilie, -20% în ianuarie-aprilie

transportul naval: +63% în aprilie, +36% în ianuarie-aprilie

Evoluția lunară a volumului mărfurilor transportate, 2018-2020, %


-5,6

1,5

0,9

0,7

0,6

0,2

0,2

0,2

-0,2

-0,2

-0,2

-0,2

-0,2

-0,3

-0,3

-0,3

-0,3

-0,6

-1,1

-1,8

-1,8

-1,9

-6 -5 -4 -4 -3 -2 -1 0 0 1 2

TOTAL INDUSTRIE

Fabricarea uleiurilor si a grasimilor

Fabricarea produselor chimice, îngrățămintelor și produselor azotoase, …

Fabricarea sticlei si a articolelor din sticla

Productia, prelucrarea si conservarea carnii

Fabricarea produselor de morarit, amidonului

Fabricarea săpunurilor, detergenților, produselor de întreținere, etc.

Fabricarea motoarelor, generatoarelor și transformatoarelor electrice, a aparatelor …

Tiparire și reproducerea pe suporti a înregistrărilor

Repararea, intretinerea și instalarea mașinilor și echipamentelor

Fabricarea vopselelor, lacurilor, cernelii tipografice și masticurilor

Fabricarea altor produse alimentare


Fabricarea cimentului, varului și ipsosului

Repararea articolelor fabricate din metal, mașinilor și echipamentelor

Prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor

Fabricarea de echipamente de masura,verificare, control si navigatie, ceasuri

Fabricarea produselor textile

Fabricarea de fire si cabluri, dispozitive deconexiune pentru acestea

Fabricarea articolelor de imbracaminte

Productia de piese și accesorii pentru autovehicule și motoare

Producția și furnizarea de energie

-4,3

8,4

47,0

14,1

-6,4

-9,9-12,4-11,6

8,9

-18,3-17,3

-9,9

16,3

4,9

-13,2

-35,1-40

-30

-20

-10

0

10

20

30

40

50

Feroviar Auto Fluvial Aerian Total

15

Factorii de bază ce au influențat asupra volumului de mărfuri transportate:

Diminuarea volumului de mărfuri comercializate pe piețele externe, din cauza scăderii cererii în țările aprtenere afectate de COVID-19 (exporturile au scăzut cu 13%).

Diminuarea volumului de mărfuri comercializate pe piețele interne datorită reducerii cererii interne și sistării activității unităților comerciale, urmare măsurilor de protecție a sănătății și de prevenire a răspândirii infecției de coronavirus (comerțul de bunuri cu amănuntul a scăzut cu 28% în aprilie).

Evoluțiile negative înregistrate în unele sectoare ale economiei naționale (industria a scăzut cu 15% în aprilie).

Regimul termic ridicat înregistrat la începutul anului (a favorizat transportul naval).

Numărul pasagerilor transportați a scăzut cu circa 39% în ianuarie-aprilie 2020, de aceste servicii beneficiind în total circa 20,3 mil. pasageri. Evoluții negative pronunțate s-au înregistrat, în special, în luna martie (-50%) și luna aprile (-89%). Cu excepția transportului fluvial, în diminuare a fost numărul de pasageri transportați pe toate căile de transport:

pe cale rutieră: -90% în aprilie, -39% în ianuarie-aprilie; pe cale feroviară: -73% în aprilie, -48% în ianuarie-aprilie; pe cale aeriană: -94% în aprilie, -47% în ianuarie-aprilie; pe cale navală: +37% în aprilie, +40% în ianuarie-aprilie.

Evoluția lunară a numărului de pasageri transportați, 2018-2020, %


Factorii de bază care au determinat evoluțiile transportului de pasageri în ianuarie-aprilie 2020:

Restricțiile de călătorie adoptate la nivel național și internațional, ca măsuri de protecție împotriva efectelor pandemiei COVID-19. Performanța scăzută a transportului feroviar. Performanța scăzută a serviciilor de transport public. Transportul ilicit de pasageri (circa 19% în VAB creată în transport). Regimul termic ridicat înregistrat la începutul anului (a favorizat transportul naval).

3.3. Comerț intern

Comerțul de bunuri cu amănuntul este în descreștere:

În aprilie 2020: -28,2% (în prețuri comparabile). În ianuarie-aprilie 2020: -0,6% (în prețuri comparabile).

Cifra de afaceri în comerțul cu amănuntul a însumat în ianuarie-aprilie 2020 circa 17,2 mild. lei. Comerțul intern cu servicii prestate populației înregistrează evoluții negative:

În aprilie 2020: -44% (în prețuri comparabile). În ianuarie-aprilie 2020: -12,4% (în prețuri comparabile).

Evoluția lunară a cifrei de afaceri în comerțul cu amănuntul și serviciile prestate populației, 2018-2020, %

1,2

1,36,6 4,8

2,8

-2,7 -1,6 1,6 -0,5 -3,53,4

-3,4

-4,2 -5,4

-50,8

-89,3-100

-90

-80

-70

-60

-50

-40

-30

-20

-10

0

10

Feroviar Auto Fluvial Aerian Total

9

17,823

16,7 18,4 17,8

9,712,7

5,7

13,510,7 8,6

19,215,6

-2,1

-28,2

19,7 21,4

13

26,8

19,516,4

18,113,8

3,5

1013,4

8,8 6,811,7

-19,3

-44-50

-40

-30

-20

-10

0

10

20

30

Evoluția lunară a CA în comerțul cu amănuntul

Evoluția lunară a CA pentru serviciile prestate populației

16 Cifra de afaceri în domeniul serviciilor de piață prestate populației a însumat în ianuarie-aprilie 2020 circa 5,5 mild. lei.

Comerțul cu ridicata este în scădere::

În aprilie 2020: -28,6% (în prețuri curente).

În ianuarie-aprilie 2020: -4,6% (în prețuri curente).

Cifra de afaceri în comerțul cu ridicata a însumat în ianuarie-aprilie 2020 circa 32,9 mild. lei.

Serviciile prestate întreprinderilor sunt în scădere:

În aprilie 2020: -35,5% (în prețuri curente).

În ianuarie-aprilie 2020: 8,9% (în prețuri curente).

Cifra de afaceri în domeniul serviciilor prestate întreprinderilor a însumat în ianuarie-aprilie 2020 circa 12,4 mild. lei.

Evoluția lunară a cifrei de afaceri în comerțul cu ridicata și serviciile prestate întreprinderilor, 2018-2020, %

Cifra de afaceri în comerț, întreținere și reparație a autovehiculelor și motocicletelor este în diminuare esențială:

În aprilie 2020: -52,4% (în prețuri comparabile).

În ianuarie-aprilie 2020: -24,5% (în prețuri comparabile).

Cifra de afaceri în comerțul cu autovehicule a însumat în ianuarie-aprilie 2020 circa 2,5 mild. lei.

Evoluția lunară a comerțului cu autovehicule, 2018-2020, %

Factorii de bază de influență a activității comerciale pe piața internă în ianuarie-aprilie 2020 au fost:

Restrângerea sau sistarea temporară a activității unităților comerciale de bunuri și servicii, ca urmare a măsurilor de protecție a sănătății și de prevenire a răspândirii COVID-19. Descreșterea cererii de mărfuri și servicii din partea populației, cu excepția serviciilor prestate în domeniul sănătății, serviciilor în tehnologia informației, bunurilor alimentare. Reducerea activității economice în unele sectoareale economiei naționale.

4. Sectorul extern 4.1. Balanța de plăți, aspecte generale

Datele Balanţei de plăţi pentru trimestrul I 2020 reflectă un grad înalt al deschiderii economiei naţionale şi vulnerabilităţii faţă de mediul extern. Criza internațională determinată de răspândirea pandemiei a avut un impact simțitor asupra economiei Moldovei, ceea ce s-a reflectat în indicatorii balanței de plăți. Conform datelor preliminare pentru trimestrul I 2020, deficitul contului curent s-a redus cu 20,9% față de trimestrul I 2019, constituind 7,6% în raport cu PIB. Totodată deficitul acestuia rămâne la nivel înalt, ceea ce crează presiuni asupra sustenabilității financiare a țării. Necesarul de finanțare externă a țării raportat la PIB a constituit 8%. Sistarea activității economice pe plan

11,6

24,9 28,9

17,4

11 9,9

19

8,7

21,9

11,914,2

1,7

14,8

8,5

-5,1

-28,6

7,111 12,6

16,712

6,1

17,2

11,7 13,49,1

4,8

-12,8

8,75,3

-10

-35,5-40

-30

-20

-10

0

10

20

30

Evoluția lunară a CA în comerțul cu ridicata

Evoluția lunară a CA pentru serviciile prestate întreprinderilor

17,8

39,5

26,3 26,417 15,9

33,824,6 25,6 28,6

22,2

40,1

11,5

-7,3

-34,2

-52,4

-60

-40

-20

0

20

40

Evoluția lunară a CA în comerțul cu autovehicule

17 internațional a determinat reducerea de 5,6 ori a acumulărilor investițiilor străine directe (pînă la 0,9% în raport cu PIB).

Contul curent și contul de capital

Deficitul contului curent s-a diminuat esențial, constituind 7,6% în raport cu PIB. Deficitul contului curent a înregistrat 188,8 mil. dolari, micșorîndu-se cu 20,9% comparativ cu ianuarie-martie 2019. Contul curent s-a ameliorat datorită majorării excedentelor înregistrate la veniturile primare și secundare, în timp ce balanțele bunurilor și serviciilor s-au deteriorat. Principalele componente ale contului curent

• Soldul comercial cu bunuri: -717,9 mil. dolari (+2,3%)

• Soldul comercial cu servicii: 84,1 mil. dolari (-11,4%)

• Soldul veniturilor primare: 153,3 mil. dolari (+54,4%)

• Soldul veniturilor secundare: 291,7 mil. dolari (+8,6%)


Contractarea cererii externe, perturbarea lanțurilor valorice globale, condiționate de situația epidemiologică, au determinat activitatea comercială pasivă. Exporturile de bunuri au constituit 537,3 mil. dolari (-0,7%), determinate în general de:

scăderea cererii externe în țările partenere afectate de COVID-19;

restrângerea activității ZEL urmare măsurilor de protecție a sănătății și de prevenire a răspândirii infecției de coronavirus;

condițiile climaterice mai puțin favorabile din 2019 și diminuarea suprafețelor însămânțate care au condiționat reducerea roadei la grâu, mere, struguri și la alte culturi agricole destinate exportului;

majorarea prețurilor internaționale la bunurile exportate. Importurile de bunuri au constituit 1255,3 mil. dolari (+ 1%), determinate de:

cererea internă pentru bunurile importate; micșorarea prețurilor internaționale la bunurile importate, în special la produsele minerale.


305,8 406,6 513,7 541,3 537,3768,7

929,01195,6 1243,0 1255,3

-462,9 -522,4-681,8 -701,7 -717,9

-34,2-29,9 -30,1 -29,2 -28,9

-40,0

-20,0

0,0

20,0

40,0

60,0

-1500,0

-1000,0

-500,0

0,0

500,0

1000,0

1500,0

Tr. 1, 2016 Tr. 1, 2017 Tr. 1, 2018 Tr. 1, 2019 Tr. 1, 2020

Comerțul exterior cu bunuri, mil. dolari

Exportul bunurilor

Importul bunurilor

Balanța bunurilor

Balanța bunurilor/PIB, % (axa dreaptă)

-96,1-121,3 -212,4 -238,8 -188,8

-7,1 -6,9-9,4 -9,9

-7,6

-20,0

-10,0

0,0

10,0

20,0

-800

-600

-400

-200

0

200

400

600

Tr. 1, 2016 Tr. 1, 2017 Tr. 1, 2018 Tr. 1, 2019 Tr. 1, 2020

Principalele componente ale contului curent,

mil. dolari SUA

Venituri secundare Venituri primare Servicii BunuriSoldul contului curentSoldul contului curent/PIB, % (axa dreaptă)

18 Exportul serviciilor s-a micșorat cu 3,1%, în

general, datorită descreșterii înregistrate la servicii de transport (-12,4%) și de prelucrare a materiei prime (-21,6%). Concomitent, au continuat să se majoreze exporturile serviciilor de călătorii (+4,8%) și informatică (+29,8%).

Importul serviciilor a fost practic la nivelul

trimestrului I 2019. S-au diminuat importurile serviciilor de transport (-7,9%), călătorii (-2,2%). Totodată, au crescut serviciile de construcții (de 11,1 ori), informatică (+22,5%) și alte servicii pentru afaceri (+19,2%).

Sursă: Banca Naţională a Moldovei Soldul pozitiv al balanței veniturilor primare s-a majorat de circa 1,5 ori comparativ cu trimestrul I 2019 datorită creșterii intrărilor veniturilor aferente remunerării salariațiilor (+10,5%). De asemenea, s-au diminuat substanțial plățile sub formă de dividende achitate investitorilor străini direcți (-30,5%).

Sursă: Banca Naţională a Moldovei Veniturile secundare nete au înregistrat un excedent în valoare de 291,7 mil. dolari, (+8,6%). Această situație s-a datorat creșterii volumului asistenței tehnice și granturilor primite de toate sectoarele în cadrul cooperării internaționale în valoare de 31,3 mil. dolari (+12,5%) și transferurilor personale primite din exterior în mărime de 224,3 mil. dolari (+3,7%).


226,7262,5

316,9347,6

337,0

179,1201,7

246,6 252,8252,9

47,7 60,8 70,294,9

84,1

3,53,5 3,1

3,9 3,4

0,0

1,0

2,0

3,0

4,0

5,0

6,0

7,0

8,0

0,0

50,0

100,0

150,0

200,0

250,0

300,0

350,0

Tr. 1, 2016 Tr. 1, 2017 Tr. 1, 2018 Tr. 1, 2019 Tr. 1, 2020

Comerțul exterior cu servicii, mil. dolari

Exportul serviciilor

Importul serviciilor

Balanța serviciilor

Balanța serviciilor/ PIB, % (axa dreaptă)

81,6102,8 110,8 99,3

153,3

6,0 5,9 4,9 4,1 6,2

-15,0

35,0

-150,0

-100,0

-50,0

0,0

50,0

100,0

150,0

200,0

250,0

Tr. 1, 2016 Tr. 1, 2017 Tr. 1, 2018 Tr. 1, 2019 Tr. 1, 2020

Veniturile primare nete, mil. dolari

Alte venituri primareVenituri din active de rezervăVenituri din alte investiţiiVenituri din investiţii de portofoliuVenituri din investiţii directeRemunerarea salariaților Soldul veniturilor primare Soldul veniturilor primare/PIB, % (axa dreaptă)

237,6 237,5

288,4268,7

291,7

17,613,6 12,7 11,2 11,7

0,0

10,0

20,0

30,0

40,0

0,0

100,0

200,0

300,0

400,0

Tr. 1, 2016 Tr. 1, 2017 Tr. 1, 2018 Tr. 1, 2019 Tr. 1, 2020

Veniturile secundare nete, mil. dolari

Alte transferuri curente

Transferuri personale (transferuri curente între gospodăriile populației rezidente şi nerezidente)Administraţia publică

Venituri secundare

Venituri secundare/PIB, % (axa dreaptă)

19 Contul de capital a înregistrat ieșiri de capital, rezultând un sold negativ de 10,4 mil. dolari (-17,5%). Valoarea granturilor aferente proiectelor investiţionale primite din exterior de administraţia publică a constituit 3,4 mil. dolari (-26,3%), în timp ce ieșirile nete înregistrate la sectorul privat au însumat 13,8 mil. dolari (-20%). În anul 2019 soldul contului curent şi de capital a înregistrat un necesar de finanţare de 199,2 mil. dolari, ceea ce constituie 8% în raport cu PIB.

Contul financiar

Contul financiar a înregistrat intrări nete de capital, necesare pentru acoperirea deficitului contului curent, în mărime de 243,8 mil.dolari. Acumularea netă a pasivelor a însumat 123,7 mil. dolari, în timp ce activele financiare nete s-au micșorat cu 120,1 mil. dolari. Principalele componente ale contului financiar:

• Investiții străine directe: -17,7 mil. dolari (-6,7 ori)

• Investiții de portofoliu: -0,3 mil. dolari (comparativ cu +0,1 mil. dolari în trimestrul I 2019)

• Derivate financiare: -0,9 mil. dolari (-41,3%)

• Alte investiții: -133,7 mil. dolari (comparativ cu +4,8 mil. dolari în trimestrul I 2019)

• Active de rezervă: -91,2 mil. dolari (-48,3%)

Notă: (+) ieșiri nete de capital, (-) intrări nete de capital


Investițiile străine directe au înregistrat cele mai mici intrări de capital din ultimii 12 ani. Investiţiile directe au înregistrat intrări nete în valoare de 17,7 mil. dolari (de 6,7 ori mai puțin față de trimestrul I 2019), ca urmare a creşterii nete de pasive cu 22,4 mil. dolari, în timp ce activele nete s-au majorat cu 4,7 mil. dolari.

-178,6

-94,3

-212,5

-291,8

-243,8-13,2

-5,4

-9,4

-12,1

-9,8

-16,0

-8,0

0,0

-300,0

-100,0

Tr. 1, 2016 Tr. 1, 2017 Tr. 1, 2018 Tr. 1, 2019 Tr. 1, 2020

Contul financiar, mil. dolari

Active de rezervă ((+)majorarea, (-)micșorarea )

Alte investiţii

Investiţii de portofoliu și Derivate financiare

Investiţii directe

Capacitatea netă (+)/ necesarul net (-) de finanţare (soldulcontului financiar)Contul financiar/PIB (axa dreaptă)

20

Sursă: Banca Naţională a Moldovei Sursă: Banca Naţională a Moldovei Activele oficiale de rezervă s-au micșorat pe parcursul trimestrului I 2020 cu 91,2 mil. dolari, astfel contribuind negativ la modificarea totală a activelor țării.

4.2 Comerț exterior

În primele 4 luni 2020 comparativ cu 4 luni 2019 s-au diminuat:

exporturile - cu 13,0%; importurile - cu 12,3%;

soldul balanței comerciale – cu 11,5%

gradul de acoperire a importurilor cu exporturi s-a micșorat cu 0,4 p.p. (constituind 50,0%).

Sursă: Biroul Național de Statistică Factorii de influiență: • Șocul extern provocat de pandemia COVID-19 pe dimensiunea exporturilor, prin reducerea cererii din partea principalilor parteneri comerciali - România, Italia, Turcia și Rusia. • Temperarea, iar în unele țări din UE, stoparea, activității înreprinderilor din sectorul industriei automotive a rezultat în scăderea exporturilor, iar diminuarea consumului ca urmare a reducerii veniturilor populației și micșorarea necesarului de materie primă în sectoarele productive ale economiei au fost factorii de bază care au condus la scăderea importurilor • Diminuarea prețurilor externe, impactul cărora se resimte mai ales la importul de resurse energetice.

595,1 682,4877,6 948,7 824,8

1216,01392,2

1770,6 1880,61650,8

-620,9 -709,8-893,0 -931,9 -826,0

-1000

-600

-200

200

600

1000

1400

1800

2016 2017 2018 2019 2020

Evoluția comerțului exterior, mil. dolari SUA (ianuarie-aprilie 2016 - 2020)

export import soldul balanţei comerciale

8,3

1,9

9,7

6,14,7

-5

0

5

10

Tr. 1, 2016 Tr. 1, 2017 Tr. 1, 2018 Tr. 1, 2019 Tr. 1, 2020

Achiziția netă de active financiare a investițiilor directe pe instrumente , mil. dolari

Instrumente de natura datoriei

Participații și acțiuni ale fondurilor de investiţii

Achiziția netă de active financiare

30,2

41,5

97,8

124,8

22,422,4

-50

0

50

100

150

Tr. 1, 2016 Tr. 1, 2017 Tr. 1, 2018 Tr. 1, 2019 Tr. 1, 2020

Acumularea netă de pasive a investițiilor directe pe instrumente, mil. dolari

Instrumente de natura datoriei

Reinvestirea profiturilor

Participaţii la capital și acțiuni ale fondurilor de investiții, exceptând reinvestirea profiturilorAcumularea netă de pasive

21 EXPORT

Exporturile pe grupe de țări

S-au diminuat exporturile spre toate grupele de țări:

Țările UE – pondere de 64,2% în total export (529.5 mil. dolari, o scădere de 9,5% față de 4 luni 2019). S-au diminuat livrările către principalele țări de absorbție a produselor moldovenești, precum Italia – cu 27,5%, România – cu 21,4%, Germania – cu 13,0%. În același timp, livrările spre Grecia au crescut de 1,9 ori, Republica Cehă - de 1,7 ori, Spania – de 1,6 ori, Franța – cu 10,8%, Bulgaria – cu 9,9%, Polonia – cu 2,3%, acestea contribuind pozitiv la crestera exporturilor cu 3 p.p.

Sursă: Biroul Național de Statistică Țările CSI – ponderea de 15,6% (129,0 mil. dolari, o scădere de 7,2%). Exportul spre Federația Rusă s-a diminuat cu 3,1%, Ucraina – cu 3,6%, Belarus – cu 16,6%. Totodată, exportul spre Kazahstan s-a majorat cu 40,7%, însă, luând în considerație ponderea mică de 0,4% în total, contribuția pozitivă a constituit doar 0,1 p.p. Celelalte ţări ale lumii – pondere de 20,2% (166,3 mil. dolari, în diminuare cu 25,8%). O scădere esențială au înregistrat livrarile spre Turcia (-45,6%) și spre Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandii de Nord (-25,1%), acestea contribuind negativ la creșterea exportulor cu circa 5 p.p. Concomitent, livrările spre Elveția s-au majorat cu 14,4% și spre SUA – cu 9,2%.


948

585,3

102,1

224,2

824,8

529,5

129,0166,3

0

200

400

600

800

1000

Total RM Țările UE Țările CSI Alte țări

Evoluția exporturilor pe grupe de țări,mil. dolari

ianuarie-aprilie 2019 ianuarie-aprile 2020

România; 26,4

Germania; 9,4

Italia; 9,1Alte țări UE;

21,5

Federația Rusă; 7,9

Ucraina; 2,6

Belarus; 2,8

Alte țări CSI; …

Turcia; 6,3Elveția; 4,0

Regatul Unit al MB; 1,7 Alte țări; 7,7

Principalii parteneri comerciali, ponderea în total export, %

(ianuarie-aprilie 2020)

22 Exporturile pe grupe de mărfuri Temperarea, iar în unele țări UE stoparea industriei automotive, introducerea restricțiilor de carantină în majoritatea țărilor partenere ale RM, precum și scăderea comenzilor externe, inclusiv pentru bunurile și serviciile prestate de rezidenții ZEL-urilor au fost factorii importanți care au determinat diminuarea exporturilor.

Diminuarea volumelor de mărfuri exportate: - mașini și echipamente pentru transport – în

scădere cu 33,2% (ponderea în total export – 19,1%)

- materiale brute necomestibile, exclusiv combustibili – micșorare cu 31,8% (ponderea-9,7%)

- articole manufacturate diverse – scădere cu 20,1% (ponderea-18,0%)

- produse chimice şi produse derivate nespecificate în altă parte – în descreștere cu 14,9% (ponderea 4.0%)

Majorarea volumelor de mărfuri exportate: - produse alimentare și animale vii – în creștere

cu 15,2% (ponderea – 30,2%) - uleiuri, grăsimi de origine animală și vegetală -

o creștere de circa 1,7 ori (ponderea – 5,4%)


Exporturile de mărfuri autohtone – 78,2% din total exporturi, în scădere cu 3,8%. Reexporturile de mărfuri străine – 21,8% din valoarea exporturilor, cu 35,3% mai puțin

IMPORT Importurile după țările de origine Importurile din toate grupele de țări s-au diminuat:

Țările UE – o pondere de 47,1% în total import (777,6 mil. dolari, scădere de 13,3% față de ianuarie-aprilie 2019. Au scăzut importurile din țările principali parteneri ai RM, precum România – cu 19,7%, Germania – cu 10,9%, Italia – cu 21,9%, Franța – cu 5,6% etc., acestea contribuind negativ la creșterea importurilor cu 5,2 p.p


1881,2

897,4

499,0 484,9

1650,8

777,6

411,9461,3

-100

200

500

800

1100

1400

1700

2000

Total RM Țările UE Țările CSI Alte țări

Evoluția importurilor pe grupe de țări,mil. dolari

ianuarie-aprilie 2019 ianuarie-aprilie 2020

-13,0

-8,3

-4,0

-3,9

-0,6

-0,5

-0,3

-0,3

1,9

3,5

EXPORT -total


Materiale brute necomestibile,

Articole manufacturate diverse

Produse chimice si produse derivate

Marfuri manufacturate,

Bauturi si tutun

Combustibili minerali,

Uleiuri, grasimi

Produse alimentare, animale vii

Gradul de influență la creșterea (+), scăderea (-) exporturilor pe grupe de

mărfuri, p.p. (ianuarie-aprilie 2020)

23 Celelalte ţări ale lumii – ponderea 27,9% (461,3 mil. dolari, o micșorare cu 4,9%), urmare restricțiilor impuse de răspândirea pandemiei Covid-19. Au scăzut importurile din China cu 7,7%, Turcia – cu 7,5%, SUA – cu 9,6%, acestea însumând o contribuție negativă la creșterea importurilor de 1,4 p.p.

Țările CSI – ponderea 24,9% (411,9 mil. dolari, în scădere cu 17,5%). Importurile din Federația Rusă au scăzut cu 20,1%, Ucraina – cu 14,9%, Belarus – cu 22,6%, contribuția negativă constituind 4,8 p.p.


Importurile pe grupe de mărfuri Restricțiile, impuse de situațiile epidemiologice în țările partenere ale RM, au afectat puternic ramurile integrate în lanțurile internaționale, acestea temperând sau stopând activitățile, precum și diminuarea prețurilor externe la combustibili, scăderea consumului de combustibili minerali, lubrifianți și materiale derivate, au rezultat în diminuarea importului acestora Diminuarea volumelor de mărfuri importate față de primele 4 luni 2019: - combustibili minerali, lubrifianți și materiale

derivate – în scădere cu 28,5% (ponderea – 14,2%)

- mașini și echipamente – o diminuare de 17,7% (ponderea – 21,4%)

- mărfuri manufacturate – scădere cu 12,3% (ponderea– 17,5%)

- articole manufacturate diverse – în scădere cu 17,1% (ponderea – 9,5%)

Importul de produse alimentare și animale vii a fost în creștere cu 6,8%, inclusiv: importul de animale vii – cu 45,6%, produse lactate – cu 29,2%, cereale și preparate pe bază de cereale – cu15,8%, zahăr, preparate pe bază de zahăr, miere – cu 11,6% etc.


Persoanele fizice au importat mărfuri și produse în valoare de 49,3 mil. dolari, cu 16,9% mai puțin. Scăderea a fost determinată de micșorarea procurărilor de autoturisme (-14,1%), cărora le-au revenit 83,7% din importurile realizate de persoanele fizice.

România; 12,4

Germania; 8,5

Italia; 6,0

Alte tari UE; 20,2

Federația Rusă; 13,4

Ucraina; 9,0

Belarus; 1,9

Alte tari CSI; 0,7

China; 10,2

Turcia; 6,8SUA; 1,4

Alte tari; 9,6

Principalii parteneri comerciali, ponderea în total export, %

(ianuarie-aprilie 2020)

-12,3

-5,0

-4,1

-2,2

-1,7

-0,1

0,8

IMPORT -total

Combustibili minerali


Marfuri manufacturate,

Articole manufacturate diverse

Alte

Produse alimentare, animale vii

Gradul de influență la creșterea (+), scăderea (-) importurilor pe grupe de

mărfuri, p.p.(ianuarie-aprilie 2020)

24 4.2. Transferurile de mijloace bănești din străinătate efectuate de persoanele fizice ale Republicii Moldova Temperarea activității economiei globale, care se datorează în mare parte accentuării tensiunilor geopolitice și comerciale, înăspririi condițiilor financiare în țările dezvoltate și extinderii pandemiei de coronavirus CoviD-19, se resimte și asupra evoluției remiterilor.

În lunile ianuarie-mai 2020 volumul total al transferurilor bănești din străinătate efectuate prin băncile din Republica Moldova de către persoanele fizice a înregistrat o creștere cu 3,1% comparativ cu perioada similară a anului 2019 și a însumat 502,9 mil. dolari SUA. Însă, această creștere are la bază efect statistic, căci a fost condiționată de reducerea posibilităților de a transmite bani prin căile neoficiale din cauza răspândirii pandemiei COVID-19. Factorii de influență asupra volumului transferurilor de mijloace bănești din străinătate:

stagnarea economiei Federației Ruse; recesiunea economică în Turcia; răspândirea pandemiei CoviD-19; necesarul de forță de muncă în Germania; baza de comparație joasă.


În structura geografică a remitențelor, predomină transferurile din Israel Italia și Rusia. Acestor 3 țări le revin circa 48,5% din volumul total al transferurilor.


19,5

14,5

14,511,0

7,1

6,4

6,2

20,9

Structura geografică a transferurilor de mijloace bănești din străinătate în favoarea persoanelor fizice

în ianuarie-mai 2020, %

Israel

Italia

Rusia

Germania

Marea Britanie

SUA

Franța

alte țări

85,5 85,799,2 97,4102,799,4 97,9

112,1100,8107,0

93,8 88,5

124,6

0

20

40

60

80

100

120

140

0

20

40

60

80

100

120

140

160

Transferurile de mijloace bănești din străinătate efectuate de persoane fizice

prin băncile din Republica Moldova, pe zone geografice (mil. dolari)

Alte țări

UE

CSI

Total transferuri in % față de anul precedent (axa dreaptă)

25 Totodată, ponderea transferurilor din Federația Rusă continuă să se diminueze, atingând 14,5%, față de 20,8% în ianuarie-mai 2019. Transferurile din Federația Rusă s-au micșorat cu 28,4% față de primele 5 luni ale anului 2019. În același timp, transferurile din România și Germania au crescut de cîte 1,5 ori, din Franța - cu 34,3%, Italia - cu 16,3%, Marea Britanie – cu 11,8% etc. Această situație se explică, pe de o parte, prin stagnarea economică în Rusia și, pe de altă parte, prin orientarea muncitorilor spre statele din Uniunea Europeană și Israel, având acces mai liber pe piețele muncii ale acestor țări.


5. Sfera socială 5.1. Forța de muncă și șomajul Forța de muncă (oferta curentă de muncă pentru producerea bunurilor și serviciilor în schimbul unei plăți sau a unui profit, care include ocuparea și șomajul) în trimestrul I 2020 a constituit 840,5 mii persoane, cu 48,1 mii mai puțin față de trimestrul I 2019. Aceasta formează doar 39,1% din total persoane cu vârsta de 15 ani și peste.

Populația în afara forței de muncă – de circa 1,5 ori mai mult decât forța de muncă. Din aceasta: pensionari – 44,3%, grupul elevi și studenți -13,1%, grupul persoanele casnice - 12,1% etc. Rata de ocupare (proporția persoanelor ocupate în vârstă de 15 ani şi peste față de populația totală din aceeași categorie de vârstă) a constituit 37,5%, în diminuare față de anul 2019 (38,1% în trim. I 2019).

Repartizarea populației de 15 ani și peste în trim. I 2020, mii persoane

Persoane cu vârstă de 15 ani și peste

(2149,6)

Forța de muncă (populația activă) (840,5)

Populația în afara forței de muncă

(1310,3)

Populația ocupată (806,3) Șomeri

(BIM) (34,2) Agricultura

(153,0) Industrie (121,5)

Construcții (42,8)

Servicii (489,1)


98,24

72,85

72,79

65,8

55,09

35,89

32,09

31,12

11

9,31

97,16

62,65

101,64

63,3

36,72

32,1

39,58

23,17

7,56

6,06

0 30 60 90 120

Israel

Italia

Rusia

alte state

Germania

Marea Britanie

SUA

Franța

Irlanda

România

Primele 10 țări după proveniența transferurilor de mijloace bănești din

străinătateîn favoarea persoanelor fizice,

mil. dolari SUA

Ianuarie-mai 2019 Ianuarie-mai 2020

26 Populația ocupată pe activități economice:

- Administrația publică, învățământ, sănătate și asistența socială 25,2% din total;

- Agricultura, silvicultura și pescuit (19,0%); - Comerț cu ridicata și cu amănuntul (18,8%); - Industrie (15,1%); - Construcții (5,3%) etc.

Șomajul. Sursă: Biroul Național de Statistică

Restricțiile impuse de autoritați întru micșorarea contaminărilor cu Covid-19 au condus la sistarea unor activități economice, ca urmare și disponibilizarea unor angajați, precum și revenirea în țară a unui număr impunător de concetățeni, au majorat numărul de șomeri înregistrați la oficiile forței de muncă. Astfel, în ianuarie-mai 2020 –numărul acestora s-a majorat de circa 1,9 ori comparativ cu ianuarie – mai 2019 și a constituit 23,3 mii persoane. Doar 12,2%% din numărul șomerilor înregistrați au fost plasați în câmpul muncii. Numărul beneficiarilor de ajutor de șomaj în primele 5 luni a crescut semnificativ (de circa 2,1 ori). Mărimea medie a ajutorului de șomaj s-a majorat cu circa 8% (în termeni nominali). Rata șomajului (ponderea șomerilor BIM în forța de muncă) a fost 4,1%, mai mică cu 3,6 p.p.față de nivelul inregistrat in trimestrul I 2019 (7,7%). Rata șomajului la bărbați a constituit 4,6% și la femei – 3,5%. În rândurile tinerilor (15-24 ani) rata șomajului a constituit 13,0%, iar în categoria de vârstă 15-29 ani - 9,4%.


Secția modelare și prognozare economică

0 22 250 - 632 0 22 250 - 626 0 22 250 - 627

Agricultură, silvicultură şi

pescuit153,0

Industrie121,5

Construcţii42,8

Comerţ cu ridicata și cu amănuntul; activități de

cazare și alimentație publică, hoteluri şi

restaurante151,7

Transporturi şi depozitare; informații și comunicaţii

65,1

Administraţia publică,

învăţămînt, sănătate şi

asistenţa sociala…

Alte activităţi69,0

Distribuția populației ocupate pe activități economice în trimestrul I 2020, mii persoane

1562,4

2143

4831

12297

1687,3

4496

2845

23298

0 6000 12000 18000 24000

Mărimea medie a ajut.șomaj, lei

Beneficiari ajutor șomaj, persoane

Șomeri plasați în cîmpul muncii, persoane

Someri înregistrați, persoane

Șomeri

Ianuarie-mai 2020 Ianuarie-mai 2019

Guvernul Republicii Moldova - INFORMAȚIE OPERATIVĂ cu ......INFORMAȚIE OPERATIVĂ cu privire la...

Documents

Transcript of Guvernul Republicii Moldova - INFORMAȚIE OPERATIVĂ cu ......INFORMAȚIE OPERATIVĂ cu privire la...