INFORMAŢIE OPERATIVĂ · Web viewÎn condițiile Republicii Moldova, dinamica prețurilor la...

INFORMAŢIE OPERATIVĂcu privire la evoluţia social - economică a Republicii Moldova

(conform datelor disponibile la 30.09.2017)

Economia Republicii Moldova conturează unele semne de învigorare: creșterea investițiilor în active imobilizate, intensificarea comerțului exterior, a veniturilor și cheltuielilor publice etc. Creșterea reală a salariului și majorarea remiterilor de peste hotare au condus la majorarea consumului. Totodată, continuă aprecierea valutei naționale și intensificarea procesului inflaționist. Datoria de stat internă și externă își continuă trendul ascendent. Vulnerabilitatea față de factorii externi rămîne actuală.

Produsul intern brut (PIB) a crescut. Produsul intern brut în semestrul I 2017 a însumat 63,9 mild. lei, majorîndu-se faţă de perioada respectivă a anului 2016 cu 2,8% (în preţuri comparabile). Cea mai semnificativă influenţă asupra creşterii PIB a avut valoarea adăugată brută (VAB) creată în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, transport şi depozitare, hoteluri și restaurante – cu 1,5 puncte procentuale (p.p.), construcții și informații și comunicații – cu cîte 0,2 p.p., industria, tranzacții imobiliare și activități profesionale, științifice și tehnice – cu cîte 0,1 p.p. etc. Totodată, agricultura a contribuit negativ la creșterea PIB – cu 0,2 p.p., fiind determinată de condiţiile climaterice extrem de nefavorabile în primăvara anului curent.

Tendințele inflaționiste se accentuează. În luna august 2017 rata inflației a constituit 3,4% față de decembrie 2016 comparativ cu rata deflației de 1,3%, înregistrată în aceeași perioadă a anului 2016. Rata inflaţiei anuală a constituit 7,3%, depăşind nivelul ţintă a inflaţiei stabilite de BNM (5% +/-1,5%).

Leul moldovenesc s-a apreciat faţă dolar, dar s-a depreciat față de Euro. De la începutul anului 2017 moneda naţională a marcat o apreciere de 10,7% faţă de dolarul SUA în termeni nominali (de la 19,98 lei pentru 1 dolar american la 01.01.2017 pînă la 17,85 lei la 31.08.2017). Faţă de Euro leul moldovenesc s-a depreciat cu 2,9%. Stocul activelor valutare de rezervă ale BNM la 30.08.2017 a atins o valoare de 2508,4 mil. dolari, majorîndu-se cu 13,7% comparativ cu nivelul înregistrat la sfîrşitul anului 2016 şi cu 20,3% faţă de situația din 26.08.2016.

Creditarea economiei este pasivă. Masa monetară M3 la sfîrşitul lunii august 2017 a constituit circa 74,8 mild. lei şi s-a majorat cu 8% comparativ cu sfîrșitul lunii august a anului trecut. Evoluţia masei monetare M3 a fost determinată de majorarea cu 10,4% a volumului depozitelor în monedă naţională, în special a depozitelor la vedere (+27.6%). Soldul creditelor acordate economiei au fost sub nivelul perioadei similare a anului trecut (-8,1%).

Au crescut încasările la buget. În ianuarie-august 2017 la bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 33,6 mild. lei, cu 18,5% mai mult faţă de ianuarie-august 2016. Cheltuielile efectuate în cadrul BPN au fost aproape la nivel de 33,3 mild.lei. În ansamblu, BPN a înregistrat un excedent de 332 mil.lei, comparativ cu deficitul de 1264,8 mil.lei în ianuarie-august 2016.

Se înregistrează o creștere pronunțată a datoriei de stat. Suma totală a datoriei de stat (internă şi externă) administrată de Guvern la 31 august 2017 a constituit circa 50,9 mild. lei, în creștere cu 36,2% față de data similară a anului 2016. Datoria de stat internă s-a majorat de circa 2,5 ori (din contul emisiei hîrtiilor de valoare de stat pentru executarea garanției de stat), iar datoria de stat externă - cu circa 13%.

Gradul de dependenţă a economiei naţionale de exterior rămîne înalt. Conform datelor preliminare ale Balanţei de plăţi pentru semestrul I 2017, deficitul contului curent a constituit 9,3%

în raport cu PIB (în semestrul I 2016 – 5,9%), transferurile persoanelor fizice (compensarea pentru muncă şi transferurile personale) – 23,1% (23,6%), acumularea netă de pasivele la investițiile străine directe – 2,3% (1,3%), balanţa negativă a bunurilor şi serviciilor – 32,7% (30,7%).

Exporturile și importurile cresc esențial. În ianuarie-iulie 2017 exporturile s-au majorat cu 13,9%, iar importurile - cu 18,1%. Soldul negativ al balanţei comerciale a constituit 1358,4 mil. dolari SUA, faţă de 1111,4 mil. dolari în ianuarie-iulie 2016. Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în ianuarie-iulie 2017 a constituit 47,3%, fiind mai mic cu 1,8 p.p. decît cel înregistrat în aceeași perioadă a anului 2016.

Sectorul industrial stagnează. Întreprinderile industriale din Republica Moldova au produs în perioada ianuarie-iulie 2017 cu 0,6% mai multe bunuri, în expresie valorică, decît în perioada similară a anului 2016. Volumul producției industriei extractive s-a diminuat cu 2,1%, volumul industriei prelucrătoare a crescut cu 0,9%, dar al producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat s-a diminuat cu 0,5%.

Volumul producţiei agricole s-a micșorat. Producţia agricolă în semestrul I 2017 a înregistrat o scădere de 5% (în preţuri comparabile) faţă de perioada respectivă a anului 2016. Micșorarea producţiei agricole a fost determinată de diminuarea producţiei vegetale cu 28,4% și a producției animaliere cu 0,4%, căreia i-a revenit circa 82,9% din volumul total al producţiei agricole.

Investiţiile s-au majorat. În semestrul I 2017 volumul investiţiilor în active imobilizate a însumat circa 6,2 mild. lei, cu o creştere de 2,5% (în preţuri comparabile) faţă de perioada similară a anului 2016.

Volumul serviciilor de transport s-a majorat. Întreprinderile de transport feroviar, rutier, fluvial şi aerian au transportat circa 9,8 mil. tone de mărfuri în ianuarie-august 2017 sau cu 21,2% mai mult faţă de volumul transportat în perioada similară a anului 2016.

Comerţul cu amănuntul s-a diminuat, iar serviciile de piaţă prestate populaţiei s-au majorat. Volumul cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul în ianuarie-iulie 2017 s-a diminuat cu 4,3% (în preţuri comparabile) faţă de ianuarie-iulie 2016, iar volumul cifrei de afaceri în servicii de piaţă prestate populaţiei s-a majorat cu 3%.

Situația în sfera socială prezintă semne de ameliorare. Cîştigul salarial mediu nominal al unui salariat din economia naţională pentru trimestrul II 2017 a constituit 5636,7 lei şi s-a majorat cu 13,2% faţă de perioada similară a anului 2016. În termeni reali salariul s-a majorat cu circa 5,7%. Mărimea minimului de existență pentru semestrul I al anului 2017 a constituit în medie pe lună pentru o persoană 1866,3 lei, fiind în creștere față de semestrul I 2016 cu 2,9%. Veniturile disponibile lunare ale populației pentru semestrul I 2017 au constituit în medie pe o persoană 2181,1 lei, în creștere față de aceeași perioadă a anului 2016 cu 7,5% în termeni nominali, iar în termeni reali – cu 1,7%. Cheltuielile medii lunare de consum ale populației pentru semestrul I 2017 au constituit în medie pe o persoană 2168,2 lei, fiind în creștere față de aceeași perioadă a anului 2016 cu 4,8% în termeni nominali, iar în termeni reali – în scădere cu 0,9%. Valoarea medie a pensiei lunare la 1 iulie 2017 a fost de 1484,72 lei și s-a majorat cu 16,1% față de aceeași dată a anului 2016 în termeni nominali. Rata șomajului (proporția șomerilor (conform BIM) în populația activă) la nivel de țară pentru trimestrul II 2017 a înregistrat 3,5%, fiind cu 0,5 p.p. mai scăzută față de trimestrul II al anului 2016. La oficiile forței de muncă în perioada ianuarie-august 2017 au fost înregistrați 26,4 mii șomeri, fiind cu 13,3% mai puțini față de numărul acestora înregistrați în perioada similară a anului 2016.

2

I. Cadrul macroeconomic

Produsul intern brut

În semestrul I al anului curent Produsul intern brut a însumat 63920,8 mil. lei, majorîndu-se faţă de acelaşi semestru al anului trecut cu 2,8% (în preţuri comparabile).

PIB în % faţă de perioada respectivă a anului precedent (în preţuri comparabile)

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

La creșterea PIB-ului a contribuit creșterea înregistrată în majoritatea activităților economice, precum: industria, construcții, comerț cu ridicata și cu amănuntul etc. Totodată, activitățile agricultură și administraţie publică şi apărare; asigurări sociale obligatorii; învăţământ; sănătate şi asistenţă socială au avut o contribuție negativă la evoluția PIB. Restabilirea finanțării externe a condiționat creșterea investițiilor, iar majorarea remitențelor a influențat pozitiv consumul. Ca rezultat, crește cererea internă. Totodată, se mențin riscurile legate de situația dificilă din Ucraina și recesiunea economiei Federației Ruse, care influențează economia Moldovei prin exportul produselor moldovenești, remitențe și investiții.

Evoluţia PIB* în semestrul I 2016 - 2017

PIB pe categorii de resurse şi de utilizări

În preţuri curente, mil. lei Structura, %

În % faţă de perioada

respectivă a anului precedent

Gradul de influenţă, +/-

2016 2017 2016 2017 2016 2017 2016 2017RESURSEValoarea adăugată brută 49594,5 53022,2 84,7 82,9 101,5 102,3 1,3 1,9Impozitele nete pe produse 8936,7 10898,6 15,3 17,1 100,3 105,2 0,1 0,8PIB 58531,2 63920,8 100,0 100,0 101,3 102,8 1,3 2,8UTILIZĂRIConsumul final 63878,5 69937,1 109,1 109,4 101,8 103,3 2,0 3,6Formarea brută de capital 13347,9 15693,6 22,8 24,6 x x 2,3 3,3 formarea brută de capital fix 12785,1 14106,6 21,8 22,1 93,3 104,8 -1,7 1,1Exportul net -18695,1 -21709,8 -31,9 -34,0 x x -3,0 -4,1

* Calculele preliminareSursă: Biroul Naţional de Statistică

trim

. I

20

11

trim

. II

20

11

trim

. II

I 2

01

1

trim

. IV

20

11

trim

. I

20

12

trim

. II

20

12

trim

. II

I 2

01

2

trim

. IV

20

12

trim

. I

20

13

trim

. II

20

13

trim

. II

I 2

01

3

trim

. IV

20

13

trim

. I

20

14

trim

. II

20

14

trim

. II

I 2

01

4

trim

. IV

20

14

trim

. I

20

15

trim

. II

20

15

trim

. II

I 2

01

5

trim

. IV

20

15

trim

. I

20

16

trim

. II

20

16

trim

. II

I 2

01

6

trim

. IV

20

16

trim

. I

20

17

trim

. II

20

17

-5

0

5

10

15

8.46.8

5.3 5.8

1 0.7

-1.6

-2.4

3.8

6.5

13.511.9

3.7 4.35.8

4.24.8

2.5

-3.6

-3.2

0.81.9

6.5

6.7

3.1

3

Un factor negativ care şi-a adus contribuţia la modificarea PIB-ului pe categorii de resurse a fost scăderea cu 4,1% a VAB create în agricultură, gradul de influenţă al activităţii asupra modificării PIB fiind de -0,2 p.p. Micșorarea volumului producţiei în sectorul agricol a fost determinată de scăderea producţiei animale și vegetale, condiționată de întîrzierea campaniei de recoltare a culturilor agricole, ca impact al condiţiilor climaterice extrem de nefavorabile în primăvara anului curent.

Restabilirea cererii externe la unele mărfuri ale sectorului industrial, cum ar fi produsele industriei alimentare, produse chimice, mașini și echipamente pentru transport, mobilă, a condus la majorarea VAB cu 0,6% comparativ cu semestrul I 2016, iar aportul acesteia la creşterea PIB a fost de 0,1 p.p. Un impediment important rămîne diversificarea slabă a producţiei industriale şi capacităţile reduse de satisfacere a cererii interne.

VAB creată în construcţii a înregistrat o majorare de 4,5%, ceea ce a contribuit pozitiv la modificarea PIB cu 0,2 p.p.

VAB creată în activități profesionale, științifice și tehnice a înregistrat o creştere cu 3,7%, în informații și comunicații – cu 2,8%, tranxacții imobiliare - cu 1,3%. Aportul acestor activităţi la majorarea PIB a fost de 0,4 p.p.

VAB creată în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, transport şi depozitare, hoteluri și restaurante a înregistrat o majorare de 7,2%. Contribuţia acestor activităţi la creșterea PIB a fost de 1,5 p.p.

Cererea internă a contribuit la creşterea impozitelor nete pe produs cu 5,2%. Ca rezultat, contribuţia impozitelor nete pe produs la majorarea PIB a fost 0,8 p.p., iar ponderea în PIB a acestora a constituit 17,1%.

Din punct de vedere al utilizării PIB, cererea internă (consumul final și formarea brută de capital) a depășit cu 34% valoarea PIB. Acest fapt relevă că necesitățile economiei sînt mult mai mari decît capacitatea ei de producere, diferența fiind acoperită din sursele externe.

Referitor la structura cererii interne, se remarcă o majorare a ponderii investițiilor (formării brute de capital) de la 17,3%, în primul semestru 2016, pînă lă 18,3% în perioada de raport, preponderent, datorită majorării stocurilor. Astfel, ponderea consumului s-a micșorat.

Consumul final s-a caracterizat prin majorarea cu 3,3% faţă de semestrul I 2016, condiţionată, în general, de consumul final al gospodăriilor populaţiei, care a înregistrat o creștere de 4%, respectiv. Această creştere a fost determinată, în special, de majorarea fondului de remunerare a muncii. Astfel, în primul semestru 2017, fondul de remunerare a muncii s-a majorat cu 12,5% (în preţuri curente), însumînd 18,3 mild. lei sau 28,6% din PIB (în primul semestru 2016 – 16,3 mild. lei şi 27,8% din PIB). Concomitent, conform datelor din Balanţa de plăţi, transferurile valutare ale persoanelor fizice din străinătate s-au majorat cu 9,7%, însumînd 762 mil. dolari SUA sau 23,1% în raport cu PIB (în primul semestru 2016 – 694,7 mil. dolari şi 23,6% în raport cu PIB). Totodată, luînd în consideraţie situaţia economică precară din unele ţări ale zonei Euro, recesiunea în Federația Rusă și criza în Ucraina, populaţia îşi face economii consumînd mai puţin. Ca rezultat, aportul consumului final la creşterea PIB a constituit 3,6 p.p.

Formarea brută de capital fix a înregistrat o creștere de 4,8% comparativ cu semestrul I 2016, ceea ce a contribuit pozitiv la majorarea PIB cu 1,1 p.p. Ponderea formării brute de capital fix în PIB a constituit 22,1%. Stocurile au crescut considerabil, contribuția acestora la creșterea PIB fiind pozitivă -2,3 p.p.

4

Cererea internă a contribuit la creșterea esențială a importurilor cu 13,9% comparativ cu semestrul I 2016, în timp ce exporturile au fost în majorare cu 14,6%. Prin urmare, contribuția exportului net la modificarea PIB a fost negativă (-4,1 p.p.).

Inflaţia

De la începutul anului 2017 se observă inversarea trendului inflaționist: tendința dezinflaționistă din anul 2016 a fost înlocuită cu o creștere mai rapidă a prețurilor în ianuarie-august 2017. Asupra modificărilor prețurilor în anul curent au influențat factorii monetari (creșterea masei monetare), precum și nemonetari (evoluția cursului de schimb, prețurile mondiale la resursele energetice și produsele agricole, prețurile la produse și servicii reglementate).

Dinamica ratei inflației, %

08

. 2

01

5

09

. 2

01

5

10

.20

15

11

.20

15

12

.20

15

01

. 2

01

6

02

.20

16

03

.20

16

04

.20

16

05

.20

16

06

.20

16

07

.20

16

08

. 2

01

6

09

. 2

01

6

10

. 2

01

6

11

. 2

01

6

12

.20

16

01

.20

17

02

.20

17

03

.20

17

04

. 2

01

7

05

. 2

01

7

06

. 2

01

7

07

.20

17

08

. 2

01

7

-2

0

2

4

6

8

10

12

14

2.9

1.2 1.8 1.1 0.8 0.7-0.4 0 0 0.2

-0.3 -0.9-0.4

0.6 1.3 1.2 0.51.2 1.2

0.4

1.40.9

-0.4-0.9 -0.4

12.2 12.6 13.2 13.5 13.6 13.4

10.39.4

8.3 7.9 7.4 7

3.6 3 2.5 2.6 2.4 3

4.7 5.1

6.67.4

7.3 7.3 7.3

Rata inflației faţă de luna precedentă Rata inflației faţă de luna respectivă a anului precedent


Rata inflației, în luna august 2017, a constituit 3,4% față de decembrie 2016, comparativ cu rata deflației de -1,3%, înregistrată în aceeași perioadă a anului 2016. Rata inflației anuală (august 2017 față de august 2016) a constituit 7,3%, depăşind nivelul ţintă a inflaţiei stabilite de BNM (5% +/-1,5%).

Dinamica ratei inflaţiei în ianuarie-august 2013–2017, %

Anii

Faţă de luna precedentă August faţă de

decembrie a anului

precedent

Ianuarie-august faţă de

perioada similară a

anului precedent

Rata inflaţiei medie lunară

Ianu

arie

Febr

uari

e

Mar

tie

Apr

ilie

Mai

Iuni

e

Aug

ust

Aug

ust

2013 0,9 0,2 0,1 0,4 1,2 -0,5 -1,0 -0,2 1,1 4,6 0,12014 0,8 0,5 0,3 0,5 0,1 -0,1 -0,7 -0,4 1,0 5,3 0,12015 0,8 2,2 0,9 1,0 0,5 0,1 -0,5 2,9 8,2 7,9 1,02016 0,7 -0,5 0,0 0,0 0,2 -0,3 -0,9 -0,4 -1,3 8,4 -0,12017 1,2 1,2 0,4 1,4 0,9 -0,4 -0,9 -0,4 3,4 6,1 0,4


Prețurile la produsele alimentare în luna august 2017 au înregistrat o creștere de 2,2% față de decembrie 2016. În perioada vizată s-au majorat prețurile la fructele proaspete cu 20,7%, cartofi - cu 16,9%, carne, preparate și conserve din carne și pește și conserve din pește – cu cîte 4,6% etc. Totodată, au fost înregistrate scăderi ale prețurilor la ouă cu 26,5%, legume proaspete - cu 12,3%, ulei vegetal – cu 3,9%, lapte și produse lactate – cu 1,2%, orez – cu 0,5%.

5

În condițiile Republicii Moldova, dinamica prețurilor la produsele alimentare este determinată de caracterul sezonier al economiei. În lunile de vară se înregistrează o scădere esențială a prețurilor la legume, fructe, cartofi etc., cu o ulterioară majorare a acestora în lunile de iarnă. De asemenea, creșterea prețurilor la fructe a fost condiționată de micșorarea ofertei acestora pe piața internă, ca rezultat al majorării livrărilor de export.

Ca rezultat, creșterea prețurilor la produsele alimentare a contribuit la majorarea IPC general cu 0,9 p.p. Creșterea prețurilor la fructe a condus la majorarea IPC general cu 0,5 p.p., carne, preparate și conserve din carne - cu 0,4 p.p., cartofi și pește și conserve din pește – cu cîte 0,1 p.p. etc. Totodată, prețurile la legume au contribuit la reducerea IPC general cu 0,4 p.p., ouă – cu 0,2 p.p., lapte și produse lactate – cu 0,1 p.p.

Prețurile la mărfurile nealimentare în august 2017 s-au majorat cu 2,1% faţă de decembrie 2016, în special, ca rezultat al majorării prețurilor la țigări cu 18,6%, încălțăminte – cu 3,6%, confecții – cu 2,9%, materiale de construcții – cu 1,7% etc. Totodată, s-au redus prețurile la medicamente cu 1,8%.

Fluctuațiile prețurilor la mărfurile nealimentare sînt determinate, în mare măsură, de evoluția cursului de schimb al monedei naționale. Plus la aceasta, majorarea accizelor a condiționat, în mare măsură, majorarea prețurilor la țigări.

Contribuția prețurilor la mărfurile nealimentare asupra modificării IPC general a constituit 0,7 p.p., din care 0,3 p.p. revine țigărilor și cîte 0,1 p.p. – încălțămintei și confecțiilor. Totodată, prețurile la medicamente au contribuit la reducerea IPC general cu 0,1 p.p.

Prețurile la serviciile prestate populației au înregistrat o creștere de 7,1% faţă de decembrie 2016, fiind determinată, preponderent, de majorarea tarifelor la servicii de sănătate de 1,7 ori (ca urmare a ajustării Catalogului tarifelor unice pentru serviciile medico-sanitare), apă potabilă și canalizare – cu 22,3%, educație și învățămînt – cu 7,1%, încălzire centrală – cu 6,5%, energie electrică – cu 3,9%, alimentație publică cu 2,7% etc. Prin urmare, aportul tarifelor la servicii asupra majorării IPC general a fost de 1,8 p.p., din care 1,1 p.p. revin tarifelor la servicii de sănătate, 0,5 p.p. – serviciilor comunal-locative, 0,1 p.p. – serviciilor de educație și învățămînt.

În luna august 2017 rata inflației de bază (exclusiv produse alimentare și băuturi, combustibili, produse şi servicii cu prețuri reglementate) a fost 3,4% fată de decembrie 2016, cu 0,4 p.p. mai mare decît nivelul ratei inflației de bază în luna respectivă a anului 2016. Rata inflației exclusiv produse alimentare și băuturi a constituit 4,2%, exclusiv produse și servicii cu prețuri reglementate – 2,6% și exclusiv combustibil – 3,6%.

Dinamica ratei anuale a inflației(fată de luna respectivă a anului precedent), %

6

Aug. 2

016

Sep.

Oct

.

Noiem

b.

Decem

brie

Ian.

201

7

Feb.

Mar

.Apr

.Mai

Iun.

Iul.

Aug.

0

4

8

Rata inflaţiei

Rata inflaţiei exclusiv produse alimentare şi băuturi, combustibili, produse şi servicii cu preţuri reglementate

Rata inflaţiei exclusiv produse alimentare şi băuturi

Rata inflaţiei exclusiv produse şi servicii cu preţuri reglementate

Rata inflaţiei exclusiv combustibil Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Rata inflaţiei de bază (3,4%) a fost la nivelul ratei inflaţiei. Prețurile la produse şi servicii reglementate au crescut cu 6,2% faţă de decembrie 2016, majorîndu-se cu 2,8 p.p. față de IPC general.

Cursul de schimb şi piaţa valutară

De la începutul anului 2017 moneda naţională a marcat o apreciere de 10,7% faţă de dolarul SUA în termeni nominali (de la 19,98 lei pentru 1 dolar american la 01.01.2017 pînă la 17,85 lei la 31.08.2017). Faţă de Euro leul moldovenesc s-a depreciat cu 2,9%. Principalii factori care au determinat fluctuațiile monedei naționale au fost majorarea remiterilor valutare de peste hotare, oscilaţiile dolarului SUA pe pieţele valutare internaţionale și politica monetară a BNM.

Evoluţia cursului de schimb al monedei naţionalefaţă de dolarul SUA şi Euro, Lei/USD, Lei/EUR

Sursă: Banca Naţională a Moldovei

În ianuarie-august 2017 rulajul tranzacţiilor pe piaţa valutară internă prin virament a constituit echivalentul a 4008,7 mil. dolari, cu 10% mai mult decît în perioada respectivă a anului 2016. Structura tranzacţiilor prin virament s-a caracterizat prin majorarea ponderii tranzacţiilor în Euro cu 3,6 p.p. (pînă la 38% din volumul total), în rubla rusească - cu 0,4 p.p., precum şi diminuarea ponderii tranzacţiilor în dolari SUA – cu 4,3 p.p.

7

Structura tranzacţiilor prin virament în ianuarie-august 2013-2017, %

2013 2014 2015 2016 2017Dolarul SUA 53,7 63,7 65,8 62,4 58,1Euro 40,9 33,0 31,4 34,4 38,0Rubla rusească 4,9 2,6 1,9 2,3 2,7Alte 0,5 0,7 0,9 0,9 1,2Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0


În ianuarie-august 2017 pe piaţa valutară internă prin virament a fost procurată valută străină echivalentul a 1389,5 mil. dolari, cu 11,7% mai mult decît în perioada respectivă a anului 2016 şi a fost vîndută echivalentul a 2619,2 mil. dolari, cu 9,1% mai mult, respectiv. Astfel, vînzările nete s-au majorat cu 6,4% comparativ cu perioada respectivă a anului 2016, constituind echivalentul a 1229,7 mil. dolari.

Tranzacţiile prin virament cu valută străină, echivalentul în mil. dolari SUA

Aug. 2016

Sep. Oct. Nov. Dec. Ian. 2017

Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug.-500

-400

-300

-200

-100

0

100

200

300

170.9

241.0207.4 230.4 233.7

122.0 146.3162.4 143.6 163.1 175.4

262.0214.7

-361.6-418.6

-324.7 -326.1-338.6

-228.7-251.9

-312-254.4

-348.6-341.6

-436.4-445.6

190.7 177.6

117.395.7 104.9 106.7 105.6

149.6110.8

185.5166.2 174.4

230.9

Cumpărări Vînzări Vînzări nete


În ianuarie-august 2017 rulajul tranzacţiilor pe piaţa valutară internă în numerar a constituit echivalentul a 2470,4 mil. dolari, cu 12% mai mult faţă de perioada similară a anului 2016. Structura tranzacţiilor în numerar s-a caracterizat prin diminuarea ponderii tranzacţiilor în dolari SUA cu 1,8 p.p. (pînă la 23,4% din volumul total). Concomitent, ponderea tranzacțiilor în Euro s-a majorat cu 0,4 p.p. (pînă la 62,3% din volumul total) și în rubla rusească – cu 0,2 p.p.

Structura tranzacţiilor în numerar în ianuarie-august 2013-2017, %

2013 2014 2015 2016 2017Dolarul SUA 30,1 27,0 29,6 25,2 23,4Euro 51,5 50,2 54,1 61,9 62,3Rubla rusească 16,1 20,4 13,4 8,8 9,0Alte 2,3 2,4 2,9 4,1 5,3Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0


În ianuarie-august 2017 unităţile de schimb valutar au procurat valută străină echivalentul a 1876,5 mil. dolari, cu 9% mai mult decît în perioada similară a anului precedent şi au vîndut echivalentul a

8

593,9 mil. dolari, cu 22,7% mai mult, respectiv. Astfel, cumpărările nete s-au majorat cu 3,6% comparativ cu ianuarie-august 2016, constituind echivalentul a 1282,6 mil. dolari.

Tranzacţiile în numerar cu valută străină, echivalentul în mil. dolari SUA

Aug. 2016



-100

-50

0

50

100

150

200

250

300

350

286.1250.9

224.8

173.7 183.4 174.4 170.3

209.6 203.4

246.2 250.6280.6

341.4

-83.6 -72.2-97.8

-69 -75.8-56.1 -56 -69.6 -67.7 -80.4 -80.6

-83.2 -100.3

202.5178.7

127

104.7107.6

118.3 114.3 140 135.7

165.8 170197.4

241.1

Cumpărări Vînzări Cumpărări nete

.


De la începutul anului BNM a efectuat cumpărări pe piaţa valutară interbancară în valoare de 256,7 mil. dolari, iar în luna august 2017 - în valoare de 58,9 mil. dolari.

Activitatea BNM pe piaţa interbancară,echivalentul în mil. dolari SUA

Aug. 2016



0

20

40

60

80

100 94.4

63.0

6.00.0 0.6 0.0 0.0

28.0

9.5

37.4

52.8

70.058.9

0.0 0.0

-10.7-17.5

0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0

Cumpărări Vînzări


Stocul activelor valutare de rezervă ale BNM la 30.08.2017 a atins o valoare de 2508,4 mil. dolari, majorîndu-se cu 13,7% comparativ cu nivelul înregistrat la sfîrşitul anului 2016 şi cu 20,3% faţă de situația din 26.08.2016. Majorarea activelor oficiale de rezervă se datorează, preponderent, intervenţiilor pe piaţa valutară internă sub formă de cumpărări de valută.

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naţionale a Moldovei, mil. dolari SUA

9


Indicatorii monetari

Evoluția indicatorilor monetari reflectă situaţia economiei naționale: procesul de creditare redă atît necesitatea economiei în realizarea investițiilor, deschiderea din partea agenților economici de a se împrumuta de la bănci, precum și viziunea băncilor cu privire la evoluția economiei naționale în viitor.

Masa monetară M3 la sfîrşitul lunii august 2017 a constituit 74,8 mild. lei şi s-a majorat cu 8% comparativ cu situația similară din anul 2016. În componența M3 intră banii lichizi în circulație, depozite în lei la vedere, depozite în lei la termen și depozitele în valută. Cea mai mare parte în structura M3 revine depozitelor - 76%. La sfîrşitul lunii august a anului curent soldul acestora a fost la nivel de 56,6 mild. lei, înregistrînd o majorare cu 7,8% faţă de data similară a anului 2016.

Masa monetară M3 pe componente la sfîrşitul lunii august 2013-2017, mil. lei

2013 2014 2015 2016 20170

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

15626 17988.8 16992.3 16741 18193.9

8197.79385 8131.1 10065

12844.1

16630.717614.7

15066.318070.9

18205.2

15824.5

19679.225341.7

24338.6

25507.4

Bani lichizi în circulaţie Depozite la vedere Depozite la termen Depozite în valută străină


Creșterea economiilor caracterizează evoluția sectorului bancar începînd cu a doua jumătate a anului 2016: faţă de sfîrşitul lunii august 2016 soldul depozitelor în monedă naţională (55% din volumul total) s-a majorat cu 10,4%, atingînd un volum de 31 mild. lei. Este de remarcat creșterea semnificativă a depozitelor la vedere – cu 27,6%. Aceasta se argumentează prin faptul că populația preferă să-și păstreze economiile în lei avînd acces la ele fără restricții, în pofida dobînzii mai mici

10

comparativ cu depozitele la termen. Depozitele la termen sunt la același nivel ca la sfîrșitul lunii august a anului trecut.

Soldul depozitelor şi ratele dobînzii (medii lunare) la sfîrşitul lunii august 2013-2017

2013 2014 2015 2016 20170

5000

10000

15000

20000

25000

30000

0

5

10

15

7.18 6.45

13.25

8.24

5.78

4.644.16

2.15 2.151.52

Depozite în monedă naţională Depozite în valută străină

Rata dobînzii la dep. în monedă naţională Rata dobînzii la dep. în valută străină

mil

. le

i

%


În luna august 2017 au fot atrase depozite noi în monedă naţională cu 10,5% mai mult comparativ cu luna august 2016. Soldul depozitelor în valută străină faţă de sfîrşitul lunii august 2016 a marcat o creștere de 4,8%, însumînd 25,5 mild. lei. Deoarece soldul depozitelor în valută străină este recalculat în lei, valoarea acestora în mare parte depinde de evoluția cursului de schimb. În luna august 2017 au fost atrase depozite în valută străină mai puțin cu 21,6% față de luna august 2016. Ca factor determinant poate fi menționată diminuarea cursului de schimb în aceeași perioadă, preferința populației de a-și păstra economiile în lei, precum și rate joase ale dobînzii.

Volumul de bani în circulaţie a constituit 18,2 mild. lei și a crescut cu 8,7% faţă de situaţia de la sfîrşitul lunii august 2016.

Creditarea economiei este în recesiune. Tendința de diminuare a soldului creditelor acordate în economie persistă încă din primele luni ale anului 2015, cînd resursele creditare au început să se scumpească. Soldul creditelor în economie la sfîrșitul lunii august a anului curent a fost mai mic decît nivelul înregistrat la data similară a anului 2016 cu 8,1%, constituind 38,6 mild. lei. Soldul creditelor în valută străină s-a diminuat cu 12,6%, iar al celor în monedă naţională - cu 4,4%. O cauză importantă care explică diminuarea soldului de credite în economia națională este diminuarea activității investiționale.

Soldul creditelor şi ratele dobînzii (medii lunare) la sfîrşitul lunii august 2013-2017

11

2013 2014 2015 2016 20170

5000

10000

15000

20000

25000

30000

0

5

10

15

12.0910.66

14.54

13.70

9.76

7.457.84

6.82

5.67 4.89

Credite în monedă naţionalăCredite în valută străinăRata dobînzii la credite în monedă naţională

mil

. le

i

%


Începînd cu anul 2016 presiunile dobînzilor s-au temperat esențial, dar oricum accesul agenților economici și a consumatorilor la surse de finanțare este încă dificil.

În luna august 2017 a fost acordat un volum de credite noi în monedă națională mai mare cu 24,2% față de cel din luna august 2016. Volumul de credite noi acordate în valută străină a fost cu 9,2% mai mic.

Rata de bază se aprobă în calitate de rată de referinţă pentru principalele operaţiuni de politică monetară pe termen scurt. Aceasta se stabilește de către BNM în rezultatul evaluării balanței riscurilor interne și externe cărora ar putea fi supusă economia Republicii Moldova și a perspectivelor inflației pe termen scurt și mediu. Începînd cu luna august, rata de bază este la nivel de 7,5%.

Evoluția ratei de bază și a ratelor dobînzii la depozite și credite, %

12

August 2016

Sept. 2016

Oct. 2016

Nov. 2016

Dec. 2016

Ian. 2017

Feb. 2017

Martie 2017

Aprilie 2017

Mai 2017

Iunie 2017

Iulie 2017

August 2017

1

3

5

7

9

11

13

10.09.5 9.0 9.0 9.0 9.0 9.0 9.0

9.0 9.0 9.0

8.07.5

Rata de bază Rata dobînzii la depozitele în lei

Rata dobînzii la depozitele în valută Rata dobînzii la creditele în lei

Rata dobînzii la creditele în valută

Sursă: Banca Națională a Moldovei

Gradul de acoperire a creditelor prin depozite a fost la nivel de 146,6%, comparativ cu 125% la sfîrșitul lunii august 2016. Aceasta indică faptul că există spaţiu pentru intensificarea creditării, iar instituţiile de credit au şi bază de capital şi lichiditatea necesare pentru finanţarea economiei.

Un indicator important care arată atît situația curentă a economiei naționale, cît și eficiența bancară este nivelul creditelor neperformante. Acestea reprezintă datoriile care cel mai probabil nu vor fi rambursate, astfel creînd probleme și dificultăți băncilor creditoare. Concomitent cu descurajarea activității de creditare, în perioada de analiză se evidențiază o înrăutățire a situației creditelor neperformante. Soldul datoriei la credite neperformante ca pondere în soldul total al datoriei la credite a avut o evoluție ascendentă de la 16,5% la sfîrșitul lunii august 2016 pînă la 17,7% la sfîrșitul lunii august 2017.

Datoria la credite neperformante, % din total datorie la credite

August 2016

Sept. 2016

Oct. 2016

Nov. 2016

Dec. 2016

Ian. 2017

Feb. 2017

Martie 2017

Aprilie 2017

Mai 2017

Iunie 2017

Iulie 2017

August 2017

15

16

17

18

16.51

15.77

16.29

16.45

16.31

16.82

17.2

16.21

17.68

17.25

17.64

17.95

17.73

Sursă: Banca Națională a Moldovei

Finanţe publice

13

În lunile ianuarie-august din anul curent la bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 33,6 mild. lei, cu 18,5% mai mult faţă de ianuarie-august anul trecut. S-au efectuat cheltuieli în sumă totală de 33,3 mild. lei, cu 12,3% mai mult, respectiv. În ansamblu, BPN a înregistrat un excedent în sumă de 332 mil. lei.

Evoluţia bugetului public naţional în ianuarie-august 2016-2017, mil. lei

2016 2017 2017/2016%august 8 luni august 8 luni august 8 luni

Bugetul public naţionalVenituri 3733,8 28354,7 4400,8 33599,1 117,9 118,5Cheltuieli 3838,6 29619,5 4063,9 33267,1 105,9 112,3Deficit (-), excedent (+) -104,8 -1264,8 336,9 332,0 x x

Bugetul de statVenituri 2390,9 17419,8 2799,8 21118,5 117,1 121,2Cheltuieli 2627,5 19784,7 2427,5 21637,8 92,4 109,4Deficit (-), excedent (+) -236,6 -2364,9 372,3 -519,3 x x

Bugetele localeVenituri 1069,8 7625,4 922,8 8307,9 86,3 109,0Cheltuieli 877,4 6827,9 902,0 7797,6 102,8 114,2Deficit (-), excedent (+) 192,4 797,5 20,8 510,3 x x

Bugetul asigurărilor sociale de statVenituri 1090,6 9984,5 1381,2 11806,3 126,6 118,2Cheltuieli 1232,6 9919,3 1464,4 11656,1 118,8 117,5Deficit (-), excedent (+) -142,0 65,2 -83,2 150,2 x x

Fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicalăVenituri 468,7 3439,3 521,7 4096,3 111,3 119,1Cheltuieli 400,2 3201,9 494,7 3905,5 123,6 122,0Deficit (-), excedent (+) 68,5 237,4 27,0 190,8 x

Sursă: Ministerul Finanţelor

În structura totală a veniturilor, cea mai mare parte revine veniturilor bugetului de stat – 62,8%, apoi bugetului asigurărilor sociale de stat – 22,5%, bugetelor locale – 7,7% și fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală – 7,1%.

Veniturile bugetare proprii în ianuarie-august 2017, mil. lei


Veniturile BPN au însumat 33599,1 mil. lei. Din acestea, 65,4% revin impozitelor și taxelor, 29,4% - contribuțiilor și primelor de asigurări obligatorii, 4,7% - altor venituri și 0,5% - granturilor primite (de la guvernele altor state și din partea organizațiilor internaționale).

14

Cea mai mare pondere (71,4%) în volumul total al impozitelor și taxelor revine impozitelor și taxelor pe mărfuri şi servicii (din care încasările din TVA au constituit 68,6%), confirmînd faptul că economia noastră este bazată pe consum, apoi impozitelor pe venit (22,1%) și impozitelor pe bunurile imobiliare (1,9%).

În structura cheltuielilor, ponderea celor efectuate de la bugetul asigurărilor sociale de stat a constituit 35%, de la bugetul de stat – 29,8%, de la bugetele locale – 23,4% şi de la fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală – 11,7%.

Cheltuielile bugetare propriiîn ianuarie-august 2017, mil. lei


Cea mai mare pondere în volumul total al cheltuielilor revine cheltuielilor pentru protecția socială – 37,8% (12569,1 mil.lei), urmată de cheltuieli pentru învățămînt – 17,9% (5939,6 mil. lei), ocrotirea sănătății – 13,5% (4483,9 mil. lei), servicii de stat cu destinație generală – 9,3% (3102,4 mil. lei), servicii în domeniul economiei – 8,7% (2899,2 mil. lei) etc.

În ianuarie-august 2017 încasările la bugetul de stat pe toate componentele au constituit 21118,5 mil.lei, cu 21,2% mai mult decît în ianuarie-august 2016. Din acestea, 93,7% revin impozitelor și taxelor. Cel mai mare generator de venituri la bugetul de stat a fost Serviciul Vamal, veniturile administrate de acesta înregistrînd o creștere de 18,8%. De asemenea, au crescut cu 24,5% și veniturile administrate de Serviciul Fiscal de Stat. Acest salt al încasărilor s-a datorat în special veniturilor din TVA (+18,2%) și accize (+32,7%). Partea de cheltuieli a bugetului de stat s-a realizat în sumă de 21637,8 mil. lei, care au crescut cu 9,4%. Executarea bugetului de stat s-a soldat cu un deficit în sumă de 519,3 mil. lei, care a fost finanțat din contul surselor externe și interne.

La bugetele locale în perioada de raport au fost acumulate venituri în sumă de 8307,9 mil. lei, în creștere cu 9% faţă de perioada similară din 2016. Din suma totală a veniturilor bugetelor locale, veniturilor proprii (fără transferurile bugetului de stat) revin numai 31%. S-au efectuat cheltuieli în sumă de 7797,6 mil. lei, în creștere cu 14,2%. În ansamblu, bugetele locale au înregistrat un excedent în sumă de 510,3 mil. lei.

La bugetul asigurărilor sociale de stat au fost acumulate venituri în sumă de 11806,3 mil.lei, inclusiv: contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii – 7533,7 mil. lei (63,8%), transferuri de la bugetul de stat – 4263,3 mil. lei (36,1%) și alte venituri – 9,3 mil. lei. Veniturile totale acumulate la acest buget au fost în creştere cu 18,2%. S-au efectuat cheltuieli în sumă de 11656,1 mil. lei, cu 17,5% mai mult. Respectiv, bugetul asigurărilor sociale de stat a înregistrat un sold bugetar pozitiv la nivel de 150,2 mil. lei.

În ianuarie-august 2017 la fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală au fost acumulate venituri în sumă de 4096,3 mil. lei, inclusiv: încasări din contribuții și prime pentru

15

asigurările obligatorii de asistență medicală – 2358,2 mil. lei (57,6%), transferuri primite de la bugetul de stat – 1728,7 mil. lei (42,2%) și alte venituri – 9,4 mil. lei. Veniturile totale acumulate au fost mai înalte decît nivelul înregistrat în ianuarie-august 2016 cu 19,1%. S-au efectuat cheltuieli pentru ocrotirea sănătăţii în sumă de 3905,5 mil. lei, cu 22% mai mult, respectiv. Executarea fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală a înregistrat o depăşire a veniturilor faţă de cheltuieli în sumă de 190,8 mil. lei.

Se înregistrează un grad înalt de îndatorare a țării. Datoria de stat (internă şi externă) administrată de Guvern a însumat 50,9 mild. lei la sfîrşitul lunii august 2017, fiind în creştere cu 36,2% faţă de aceeaşi dată a anului 2016.

Datoria de stat administrată de Guvernla data de 31 august 2013-2017, mil. lei


Stocul datoriei de stat interne este complet format din valori mobiliare de stat (VMS), volumul cărora a constituit circa 21641,6 mil.lei la preţul de cumpărare, inclusiv: VMS emise pe piaţa primară – 6237 mil. lei (în diminuare cu 4,8%), VMS convertite (datoria de stat internă contractată anterior de la BNM convertită în VMS) – 2063,4 mil. lei (la nivelul perioadei similare a anului 2016) și VMS emise pentru executarea garanției de stat – 13341,2 mil.lei. Datoria de stat internă s-a majorat esențial față de situația de la sfîrșitul lunii august 2016 – de 2,5 ori, datorită creșterii emisiunii VMS pe piaţa primară.

Valorile mobiliare de stat cu scadenţă pînă la un an au fost emise pe patru termene: bonuri de trezorerie de 91, 182, 364 zile și 1 an, ponderea acestora în totalul VMS comercializate fiind de 90,4%. Majoritatea VMS au fost emise pe termen de 364 zile (36,7%), 182 zile (30,1%) și 91 zile (20,9%). Scadența scurtă a tilurilor de stat crește riscul de refinanțare a datoriei, punînd un impediment considerabil în calea implementării unor proiecte investiționale pe termen lung. Pe de altă parte, aceasta inhibă activizarea pieței secundare, încît deținătorii de VMS preferă mai curînd să păstreze investiția pînă la maturitate. Totuși, se evidențiază o creștere bruscă a ponderii VMS emise pe 2 ani – de la 0,8% pînă la 8,4%.

Piața VMS este în continuare dominată de băncile comerciale (85%), restul investitorilor fiind în continuare slab dezvoltați și neinițiați în investițiile în titluri de stat (nivelul jos de educație financiară a populației și lipsa de cunoștință cu privire la posibilitățile și avantajele investițiilor în instrumentul respectiv).

2013 2014 2015 2016 20170

11000

22000

33000

44000

15955.2 18445.4

25726.628764.4 29258.1

6464.26916

7224.9

8615.9

21641.6

Datoria de stat externă Datoria de stat internă

16

Rata medie a dobînzii la VMS realizate prin licitaţie a fost de 7% (care este cu circa 2 p.p. peste rata dobînzii la depozitele bancare – principalele instrumente de investiții concurente), față de 18,7% la situația din 31 august 2017.

Soldul datoriei de stat externe administrată de Guvern a însumat 1638,7 mil. dolari (29,3 mild. lei), comparativ cu 1454,9 mil. dolari (28,8 mild. lei) la data de 31 august 2016. Astfel, s-a înregistrat o creștere de 12,6%. Pe parcursul lunilor ianuarie-august 2017 finanțarea externă netă a atins o valoare pozitivă (intrările de surse externe de finanțare au depășit rambursările datoriei de stat externe) - circa 54,4 mil. dolari. Totodată, fluctuația ratei de schimb a dolarului SUA față de alte valute a atins, de asemenea, valori pozitive, contribuind la majorarea datoriei de stat externe cu 119,6 mil.dolari.

II. Sectorul realIndustria

Întreprinderile industriale din Republica Moldova au produs cu 0,6% mai multe bunuri decît în perioada similară a anului 2016. Volumul producției industriei prelucrătoare a crescut cu 0,9%, iar volumul producției industriei extractive s-a diminuat cu 2,1% și al producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat cu 0,5%.

Evoluţia lunară a volumului producţiei industriale în preţuri comparabile (medii ale anului trecut), în % faţă de luna respectivă a anului precedent

VII 2016 VIII 2016 IX 2016 X 2016 XI 2016 XII 2016 I 2017 II 2017 III 2017 IV 2017 V 2017 VI 2017 VII 2017-10

-6

-2

2

6

10

-4.7

6.3

-3.4-3.6

3.9

8.7

6.1

0

-1.7

-9.3

7

0

1.6

%


În luna iulie 2017 volumul producţiei industriale a crescut cu 1,6% faţă de iulie 2016. Producţia industriei extractive s-a micșorat cu 16,1%, producţia și furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat - cu 6,7%. Totodată, producția industriei prelucrătoare a crescut cu 3,1%, în special ca rezultat al creșterii volumului fabricării echipamentelor electrice de circa 1,5 ori, fabricarea de mașini, utilaje și echipamente – de 1,5 ori, alte activități industriale (în special fabricarea bijuteriilor, imitațiilor de bijuterii și articolelor similare) – de peste 2 ori, prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn și plută, cu excepția mobilei – cu 41,8% etc.

Activitatea sectorului industrial în ianuarie-iulie 2017

Ianuarie-iulie 2017 faţă de

ianuarie-iulie 2016, %

Ponderea valorii

adăugate brute, %

Gradul de influenţă a

variaţiei (+/-) valorii producţiei asupra indicelui

general de producţie, p.p.

Industrie - total 100,6 100,0 0,6Industria extractivă 97,9 3,7 -0,1

17

Ianuarie-iulie 2017 faţă de

ianuarie-iulie 2016, %

Ponderea valorii

adăugate brute, %

Gradul de influenţă a

variaţiei (+/-) valorii producţiei asupra indicelui

general de producţie, p.p.

Industria prelucrătoare 100,9 84,3 0,7Industria alimentară 100,9 24,5 0,2din care: Producţia, prelucrarea şi conservarea cărnii şi a produselor din carne 114,9 5,4 0,8 Prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor 93,0 3,8 -0,2 Fabricarea uleiurilor şi grăsimilor vegetale şi animale 69,3 2,5 -0,6 Fabricarea produselor lactate 103,6 3,7 0,2 Fabricarea produselor de brutărie şi a produselor făinoase 102,3 3,8 0,1 Fabricarea altor produse alimentare 104,4 3,5 0,1 Alte 1,9 -0,1Fabricarea băuturilor 107,5 9,4 0,6din care: Distilarea, rafinarea şi mixarea băuturilor alcoolice 109,5 1,5 0,2 Fabricarea vinurilor din struguri 108,2 5,4 0,3 Alte 2,5 0,1Fabricarea produselor din tutun - 0,4 -0,2Fabricarea produselor textile 84,0 3,8 -0,9Fabricarea de articole de îmbrăcăminte 99,3 9,2 -0,1Fabricarea substanţelor şi a produselor chimice 103,1 2,2 0,1Fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice 121,0 4,1 0,7Fabricarea altor produse din minerale nemetalice 92,8 7,9 -0,5Fabricarea echipamentelor electrice 121,6 4,8 1,0Fabricarea de mobilă 101,3 2,7 0,0Alte activităţi 15,2 -0,3Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat 99,5 12,0 -0,1


Industria extractivă în ianuarie-iulie 2017 a avut o evoluţie negativă. Astfel, volumul producţiei industriei extractive s-a diminuat cu 2,1% faţă de ianuarie-iulie 2016, contribuind cu -0,1 p.p. asupra IPI.

Aportul principal în procesul de fabricare a producţiei de către întreprinderile industriale revine industriei prelucrătoare (84,3%). În ianuarie-iulie 2017 această ramură industrială a avut o evoluţie neesențială - de 0,4% față de ianuarie-iulie 2016, contribuind cu 0,7 p.p. asupra IPI.

În cadrul industriei prelucrătoare, o pondere înaltă deţine industria alimentară (24,5%), care în ianuarie-iulie 2017 a înregistrat o creștere a volumului de producţie cu numai 0,9%. La evoluția volumului producţiei industriei alimentare și-a adus contribuția diminuarea fabricării uleiurilor și a grăsimilor vegetale și animale - cu 30,7%, influențînd IPI cu -0,6 p.p. În acest context, este de menționat creșterea cu circa 32% a exportului de semințe și fructe oleaginoase (circa 10,3% din total export) în aceeași perioadă, ceea ce reflectă preferința exportatorilor de a livra materia primă peste hotare decît pe piața locală. În diminuare a fost și prelucrarea și conservarea peștelui – cu 20,5%, prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor – cu 7% etc.

18

Se evidențiază creșterea volumelor de producţie la activităţile: producția, prelucrarea și conservarea cărnii și a produselor din carne – cu 14,9%, fabricarea produselor lactate – cu 3,6%, fabricarea altor produse alimentare – cu 4,4%, contribuţia pozitivă a acestora la IPI fiind de 1,1 p.p.

Fabricarea băuturilor constituie 9,4% din volumul total al producţiei industriale. În perioada de raport volumul de distilare, rafinare şi mixare a băuturilor alcoolice a înregistrat o creștere de 9,5%, contribuind la IPI cu 0,2 p.p. Volumul de fabricare a vinurilor din struguri a înregistrat o creștere cu 8,2%, cu o contribuție de 0,3 p.p. asupra IPI.

Printre celelalte ramuri ale industriei prelucrătoare în care se atestă o creștere a volumelor de producție se evidențiază: fabricarea bijuteriilor, imitațiilor de bijuterii și articolelor similare (de 1,8 ori), fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice (+21%), fabricarea echipamentelor electrice (+21,6%), fabricarea substanțelor și a produselor chimice (+3,1%), etc. După ce pe parcursul anului 2016 producția de echipamente electrice a avut o evoluție în descreștere, în ianuarie-iulie 2017 se evidențiază o ușoară relansare a producției de fire și cabluri, care a înregistrat o creștere de 23,7%.

Diminuarea volumului de producţie se atestă în următoarele ramuri industriale: fabricarea produselor textile (-16%), fabricarea hîrtiei şi a produselor din hîrtie (-12,7%), fabricarea altor produse din minerale nemetalice (-7,2%), fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (-0,4%) etc.

Sectorul energetic a înregistrat o descreștere a volumului producţiei şi furnizării de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat cu 0,5% (cu o pondere de 12% în volumul total al industriei), influenţînd negativ cu 0,1 p.p. asupra IPI. Această diminuare se datorează, în mare parte, producţiei de energie electrica, care a contribuit negativ cu -0,2 p.p. asupra IPI.

Volumul producţiei energiei electrice în expresie naturală a constituit 527,1 mil. kWh, înregistrînd o descreștere de 0,2% față de ianuarie-iulie 2016. Volumul producţiei energiei termice produse pentru a fi livrată în centrale termice a alcătuit 944,9 mii Gcal, ceea ce este cu 2,5% mai mult, respectiv. Aceste evoluții se datorează condițiilor climaterice mai aspre din iarna acestui an comparativ cu anul trecut.

Transportul

Volumul mărfurilor transportate de întreprinderile de transport, feroviar, auto, fluvial şi aerian în ianuarie-august 2017 a constituit 9796,8 mii tone sau cu 21,2% mai mult faţă de ianuarie-august 2016, inclusiv transportul aerian – a crescut de 2,2 ori, transportul feroviar – cu 37,4% și transportul rutier – cu 16%, iar transportul fluvial - a înregistrat o diminuare cu 10,6%.

Mărfuri transportate în ianuarie-august 2009-2017, mii tone

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 20170

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

9000

2669.2

2195.3

2969.12571.3

3270.1 3174.3 2914.1

2057.1

2827.2

1980.3

2439.42936.7

3813.74449.5

5006.35619.2 5939.8

6891.3

112.9 82.595.0 87.7 102.4 134.4 98.4 86.9 78.3

feroviar auto altele

Sursa: Biroul Naţional de Statistică

19

În luna august s-a majorat volumul mărfurilor transportate cu transportul rutier – cu 7,8% faţă de august 2016, volumul mărfurilor transportate cu transportul feroviar – cu 30,8%, cu transportul aerian – de 3,3 ori, precum și volumul mărfurilor transportate cu transportul fluvial – cu 9%.

Cu mijloace de transport feroviar în ianuarie-august 2017 au fost transportate 2827,2 mii tone de mărfuri sau mai mult cu 37,4% faţă de ianuarie-august 2016. Ponderea mărfurilor transportate prin intermediul căii ferate a constituit 28,9% din întregul volum de mărfuri transportate cu toate tipurile de transport, comparativ cu 26,2% în perioada respectivă a anului 2016.

De menţionat că, la transportarea mărfurilor un loc tot mai important îl ocupă transportul rutier, căruia îi revin circa 70,3% din volumul mărfurilor transportate. Volumul mărfurilor transportate cu mijloacele de transport rutier în ianuarie-august 2017 a constituit 6891,3 mii tone, mai mult cu 16% faţă de perioada respectivă a anului 2016.

Parcursul mărfurilor în ianuarie-august 2017 a constituit 2796,2 mil. tone-km şi a înregistrat o creștere de 14,5% față de aceeași perioadă a anului 2016, inclusiv la transportul feroviar - cu 31%, la transportul aerian - cu 28,3% și la cel rutier - cu 10,7% și respectiv, descreșteri la transportul fluvial - cu 11,9%.

Parcursul mărfurilor în ianuarie-august 2009-2017, mil. tone-km

Sursa: Biroul Naţional de Statistică

În ce priveşte transportul de pasageri, putem menţiona că numărul pasagerilor care s-au folosit de transportul auto (autobuze şi microbuze) a constituit circa 65,7 mil. pasageri, cu 2,1% mai puţin faţă de perioada similară din 2016, dar totodată se atestă o creştere cu 2,4% a parcursului pasagerilor.

Pasageri transportaţi în ianuarie-august 2009-2017, mii pasageri

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017Total 73874,0 71990,4 79748,7 79839,4 79279,7 76301,9 70602,2 69626,3 -din care:

feroviar 3540,9 3334,6 3198,4 2947,7 2747,3 2581,6 2316,7 1601,9 -

auto 69948,2 68190,0 76061,5 76386,9 76073,1 73071,2 67434,8 67176,0 65740,2

altele 384,9 465,8 488,8 504,8 459,3 649,1 850,7 848,4 1239,1 Sursă: Biroul Naţional de Statistică

605461,8

631,7 538,9

781,0629,8

755,4 737,5 672,9

2190,51979,6

1005,7

1343,91518,8

1753,11949,7

1874,4

1837,8

0,70,60,81,01,11,51,41,21,00,0

400,0

800,0

1200,0

1600,0

2000,0

2400,0

2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

feroviar auto altele

20

Numărul persoanelor care au apelat la transportul aerian în ianuarie-august 2017 a constituit 1157,7 mii pasageri, fiind cu 53,9% mai mult comparativ cu ianuarie-august 2016.

Cu mijloacele de transport feroviar în ianuarie-iulie 2017 au fost transportaţi 1,1 mil. pasageri, cu 22,8% mai puţin faţă de perioada corespunzătoare a anului 2016.

Comerţ interior şi servicii

Cifra de afaceri la întreprinderile cu activitate principală de comerţ cu amănuntul (cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor) în ianuarie-iulie 2017 a constituit circa 23,6 mild. lei, fiind în scădere cu 4,3% (în preţuri comparabile) faţă de aceeași perioadă a anului 2016. În luna iulie 2017 acest volum s-a diminuat cu 6,5% faţă de luna iulie 2016, și s-a majorat cu 1,2% (în preţuri comparabile) comparativ cu luna precedentă a anului 2017.

Cifra de afaceri la întreprinderile cu activitate principală de comerţ cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) în ianuarie-iulie 2017 a crescut cu 18,8% (în preţuri curente) faţă de aceeași perioadă a anului 2016 şi a însumat circa 49 mild. lei. În luna iulie 2017 aceasta a constituit circa 7,6 mild. lei, fiind în creștere cu 19,2% față de iulie 2016 și cu 5,9% (în preţuri curente) faţă de luna precedentă a anului 2017.

În perioada ianuarie-iulie 2017 cifra de afaceri la întreprinderile cu activitate principală de comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor în valoare absolută a constituit circa 4,5 mild. lei şi a crescut cu 17,7% (în preţuri curente) faţă de ianuarie-iulie 2016. În luna iulie 2017 acesta a crescut cu 12,4% comparativ cu luna iulie 2016, dar s-a diminuat cu 4,6% (în preţuri curente) faţă de luna precedentă a anului în curs.

Cifra de afaceri la întreprinderile cu activitate principală de servicii de piaţă prestate populaţiei în ianuarie-iulie 2017 s-a majorat cu 3% (în preţuri comparabile) faţă de aceeași perioadă a anului 2016 şi a constituit circa 8,8 mild. lei. În luna iulie 2017 aceste servicii s-au majorat cu 2,3% faţă de luna iulie 2016, dar s-au diminuat cu 6,9% faţă de luna iunie 2017.

În ianuarie-iulie 2017 cifra de afaceri la întreprinderile cu activitate principală de servicii de piaţă prestate întreprinderilor în valoare absolută a constituit circa 21,7 mild. lei şi a crescut cu 8,7% (în preţuri curente) faţă de ianuarie-iulie 2016. În luna iulie 2017 volumul acestor servicii s-a majorat cu 6,6% faţă de luna iulie 2016, dar s-au diminuat cu 1,8% (în preţuri curente) faţă de luna precedentă a anului 2017.

III. Relaţii externe

Balanţa de plăţi

Relaţiile ţării noastre cu exteriorul sunt reflectate în Balanţa de plăţi: conform datelor BNM (versiunea 6), în semestrul I 2017 se accentuează un grad înalt al deschiderii economiei naţionale şi vulnerabilităţii faţă de mediul exterior. Sectorul extern al Republicii Moldova a fost influențat de inviorarea cererii interne și externe. Deblocarea asistenței externe din partea organizațiilor internaționale, de asemenea, a avut impact asupra economiei. Principalele agregate ale Balanţei de plăţi au fost marcate de creșterea exporturilor cu 15,8%, importurilor - cu 17,4%, veniturilor nete primare - cu 13,7% şi celor secundare - cu 2,3% față de perioada similară a anului 2016. Concomitent, acumularea netă de angajamente la investiţiile străine directe a înregistrat o creștere nesemnificativă cu 1,2%.

21

Evoluţia principalelor agregate ale balanţei de plăţi în semestrul I 2016-2017, mil. dolari SUA

2016 2017preliminar

CONTUL CURENT -172,8 -307,2Bunuri şi servicii -904,5 -1080,4Bunuri -1000,6 -1196,7 export (FOB) 665,1 775,1 import (FOB) 1665,8 1971,9Servicii 96,1 116,3Venituri primare 214,5 243,9 compensarea rezidenţilor din muncă (intrări) 334,0 382,6Venituri secundare 517,2 529,3 transferuri personale (intrări) 360,7 379,4CONTUL DE CAPITAL -9,5 -13,2Capacitatea netă (+) / necesarul net (-) de finanţare (soldul conturilor curent şi de capital) -182,3 -320,4Capacitatea netă (+) / necesarul net (-) de finanţare (soldul contului financiar) -184,8 -162,8CONTUL FINANCIARInvestiţii directe -24,8 -71,4 achiziționarea netă de active financiare 13,3 5,1 acumularea netă de pasive 38,0 76,5Investiţii de portofoliu -0,2 -1,1Derivate financiare - bancare, valoare netă -0,5 -0,5Alte investiţii -306,0 -231,3 achiziționarea netă de active financiare -291,4 -109,8 acumularea netă de pasive 14,5 121,6Activele de rezervă ale statului, (-) micșorare, (+) majorare 146,7 141,5Erori şi omisiuni -2,5 157,6


În ianuarie-iunie 2017 deficitul contului curent a înregistrat un nivel de 307,2 mil. dolari, majorîndu-se de 1,8 ori comparativ cu semestrul I 2016. Această situație a fost determinată de creșterea soldului negativ al bunurilor. În raport cu PIB, deficitul contului curent a constituit 9,3%, comparativ cu 5,9% în ianuarie-iunie 2016.

În semestrul I 2017 deficitul balanţei comerciale de bunuri și servicii a constituit 1080,4 mil. dolari, majorîndu-se cu 19,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2016. Deficitul comercial a fost acoperit de excedentele înregistrate la veniturile primare și secundare, în proporţie de 71,6% (în semestrul I 2016 – 80,9%). În raport cu PIB deficitul comercial de bunuri şi servicii a constituit 32,7% (în semestrul I 2016 – 30,7%).

Exporturile de bunuri în ianuarie-iunie 2017 au totalizat 775,1 mil. dolari şi s-au majorat cu 16,5% comparativ cu ianuarie-iunie 2016, iar în raport cu PIB acestea au înregistrat o majorare cu 0,9 p.p., constituind 23,5%.

Inviorarea cererii interne a contribuit la creșterea importurilor de bunuri, volumul total al acestora a însumat 1971,9 mil. dolari, fiind cu 18,4% mai mare faţă de ianuarie-iunie 2016. Astfel, importul a constituit 59,7% în raport cu PIB, majorîndu-se cu 3,1 p.p. faţă de semestrul I 2016. Importul de resurse energetice și electricitate s-a majorat cu 22,8%, constituind 343,5 mil. dolari ca urmare a majorării importului de combustibil diesel și energiei electrice.

22

Balanţa serviciilor a înregistrat un sold pozitiv de 116,3 mil. dolari, comparativ cu 96,1 mil. dolari în semestrul I 2016. Exportul serviciilor s-a majorat cu 14,8%, iar importul - cu 13,2%. Această situaţie a fost determinată, în general, de creșterea mai intensă înregistrată la majoritatea seviciilor exportate, inclusiv servicii de transport – cu 14,3% și servicii de călătorii – cu 25,2%.

Soldul pozitiv al balanței veniturilor primare a constituit 243,9 mil. dolari, majorîndu-se cu 13,7% comparativ cu semestrul I 2016, preponderent, datorită creșterii cu 14,9% a soldului pozitiv al compensării pentru muncă. Raportul dintre soldul veniturilor primare și PIB a constituit 7,4%, cu 0,1 p.p. mai mare comparativ cu semestrul I 2016. Intrările totale de venituri s-au majorat cu 14,8%, pînă la 400 mil. dolari, iar ieșirile - cu 16,5%, pînă la 156 mil. dolari.

Valoarea intrărilor veniturilor din muncă peste hotare a constituit 382,6 mil. dolari, sau 11,6% în raport cu PIB, majorîndu-se față de semestrul I 2016 cu 14,5%.

Veniturile secundare nete au înregistrat un excedent în valoare de 529,3 mil. dolari, majorîndu-se cu 2,3% comparativ cu semestrul I 2016. Intrările au însumat 592,8 mil. dolari, cu 3,1% mai mult decît în semestrul I 2016, iar ieșirile - cu 9,7% mai mult, însumînd 63,5 mil. dolari. Raportul dintre soldul veniturilor secundare și PIB a fost de 16%, și s-a micșorat cu 1,6 p.p. comparativ cu semestrul I 2016.

Transferurile personale au înregistrat intrări de 379,4 mil. dolari, majorîndu-se cu 5,2% comparativ cu semestrul I 2016 și ieșiri de 31,7 mil. dolari, care s-au micșorat cu 0,4%. Astfel, soldul transferurilor personale s-a majorat cu 5,7%, constituind 347,8 mil. dolari.

Valoarea cumulativă a intrărilor veniturilor din muncă și a transferurilor personale primite de peste hotare a fost evaluată la 762 mil. dolari și s-a majorat cu 9,7% comparativ cu semestrul I 2016. Raportate la PIB compensarea pentru muncă și transferurile personale primite de peste hotare au constituit 23,1%, în diminuare cu 0,5 p.p. față de aceeaşi perioadă a anului 2016.

Contul de capital în ianuarie-iunie 2017 a înregistrat un sold negativ de 13,2 mil. dolari, fiind cu 38% mai mare comparativ cu semestrul I 2016. Valoarea granturilor aferente proiectelor investiţionale primite din exterior de administraţia publică a constituit 4,1 mil. dolari (de 1,8 ori mai puțin comparativ cu semestrul I 2016), în timp ce ieșirile nete înregistrate la alte sectoare au însumat 17,2 mil. dolari (cu 2,9% mai mult).

În semestrul I 2017 soldul contului curent şi de capital a înregistrat un necesar de finanţare de 320,4 mil. dolari.

Contul financiar al balanţei de plăţi s-a soldat în semestrul I 2017 cu o valoare negativă de 162,8 mil. dolari. Această situație a fost determinată, în special, de acumularea netă a pasivelor în valoare de 199,6 mil. dolari, în timp ce activele financiare s-au majorat cu 36,8 mil. dolari.

Investiţiile directe au înregistrat intrări nete în valoare de 71,4 mil. dolari, majorîndu-se de 1,9 ori comparativ cu semestrul I 2016, ca urmare a creşterii nete de pasive cu 76,5 mil. dolari, în timp ce activele nete s-au majorat cu 5,1 mil. dolari.

23

Pe parcursul semestrului, investitorii din Republica Moldova au efectuat investiții directe în străinătate sub formă de acțiuni în întreprinderile de peste hotare în valoare de 4,8 mil dolari. Creșterea netă a pasivelor a fost generată de participațiile noi in capitalul intreprinderilor din Republica Moldova in valoare netă de 7,8 mil. dolari, de reinvestirea profiturilor de către investitorii străini in intreprinderile-fiice moldovenești in valoare de 49,4 mil. dolari și de acumularea netă a datoriilor (sub formă de imprumuturi și credite comerciale) intreprinderilor rezidente față de investitorii lor direcțide peste hotare in valoare de 19,3 mil. dolari.

Investiţiile de portofoliu pe parcursul perioadei ianuarie-iunie 2017 au înregistrat intrări nete de 1,1 mil. dolari.

În semestrul I 2017 alte investiţii au înregistrat intrări nete de mijloace financiare în valoare de 231,3 mil. dolari, ca urmare a diminuării nete a activelor cu 109,8 mil. dolari și majorării nete a pasivelor cu 121,6 mil. dolari.

Comerţul exterior

Evoluţia comerţului exterior în ianuarie-iulie 2017 a fost influenţată de situaţia economică din regiune, de modificarea preţurilor mondiale la produsele alimentare şi resursele energetice, precum şi aprecierea valutei naţionale. Pe plan intern se menţine dominarea în continuare a produselor necesare pentru funcţionarea economiei, precum şi celor destinate consumului populaţiei. De asemenea, unul dintre factorii principali ce a influenţat comerţul exterior a fost creșterea esențială a volumului producţiei agricole în anul 2016.

Prin urmare, exporturile s-au majorat cu 13,9% (în termeni nominali), iar importurile – cu 18,1%. În valoare absolută, exporturile de mărfuri realizate în ianuarie-iulie 2017 s-au cifrat la 1219,9 mil. dolari SUA, mai mult cu 148,9 mil. dolari comparativ cu ianuarie-iulie 2016, iar importurile au însumat 2578,3 mil. dolari, mai mult cu 395,9 mil. dolari, respectiv.

Evoluţia exportului, importului şi soldului balanţei comercialeîn ianuarie-iulie 2008-2017, mil. dolari SUA

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017-2000

-1600

-1200

-800

-400

0

400

800

1200

1600

2000

2400

2800

3200

888.2691.8 724.3

1176.4 1204.71341

1376.61157.5 1071 1219.9

2779.6

1762.61990

2789 2877.3 3069.9 2994

2326.3 2182.4

2578.3

-1891.4

-1070.8 -1265.7

-1612.6 -1672.6 -1728.9-1617.5

-1168.8 -1111.4

-1358.4

export import soldul balanţei comerciale


Decalajul în evoluţia exporturilor şi importurilor a determinat acumularea în ianuarie-iulie 2017 a unui deficit al balanţei comerciale de 1358,4 mil. dolari, cu 246,9 mil. dolari (+22,2%) mai mare faţă de cel înregistrat în ianuarie-iulie 2016. În structura soldului balanţei comerciale predomină

24

soldul negativ la: petrol, produse petroliere şi produse înrudite (cu o pondere de 17% din total), vehicule rutiere (8,6%), gaz și produse industriale obținute din gaz (8,2%), fire, ţesături, articole textile (7,8%), produse medicinale şi farmaceutice (6,6%), maşini şi aparate specializate pentru industriile specifice (6%), alte materiale şi produse chimice (5,6%), alte articole manufacturate diverse (5,4%). Totodată, s-a înregistrat un sold pozitiv la seminţe şi fructe oleaginoase (7,6%), îmbrăcăminte și accesorii (6,1%), băuturi (4,7%), mobilă și părțile ei (3,4%), legume și fructe (3,1%), cereale şi preparate pe bază de cereale (2,9%), etc.

În cadrul comerţului exterior pe grupe de ţări, balanţa comercială s-a încheiat cu un deficit de 503,6 mil. dolari cu ţările Uniunii Europene, 474,8 mil. dolari - cu alte ţări, şi 380 mil. dolari - cu ţările CSI. Printre partenerii comerciali tradiţionali cele mai mari solduri negative s-au înregistrat în cadrul schimburilor comerciale cu: China (251,9 mil. dolari), Ucraina (235,7 mil. dolari), Federaţia Rusă (159,6 mil. dolari), Germania (124,3 mil. dolari), Turcia (112,2 mil. dolari), Italia (79,7 mil. dolari), România (60,1 mil. dolari), Ungaria (48,7 mil. dolari), Franţa (46,7 mil. dolari), Polonia (44,5 mil. dolari), Statele Unite ale Americii (35,4 mil. dolari). Totodată, s-au înregistrat solduri pozitive ale balanţei comerciale cu Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, unde s-au exportat mărfuri cu 41,2 mil. dolari mai mult decît s-au importat, San Marino – cu 10,6 mil. dolari, Irak – cu 10,4 mil. dolari, Georgia – cu 8,9 mil. dolari, Kazahstan – cu 7,8 mil. dolari, Bulgaria – cu 6 mil. dolari, Liban – cu 5 mil. dolari, etc.

Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în ianuarie-iulie 2017 a constituit 47,3%, față de 49,1% înregistrat în ianuarie-iulie 2016.

Dinamica schimburilor comercialeianuarie-iulie 2016 ianuarie-iulie 2017

mil. dolari SUA

structura, %

în % faţă de anul

2015

mil. dolari SUA

structura, %

în % faţă de anul

2016Export – total 1071,0 100 92,5 1219,9 100 113,9 inclusiv în: ţările Uniunii Europene (UE-28) 681,4 63,6 94,4 778,3 63,8 114,2 ţările CSI 222,8 20,8 76,1 255,2 20,9 114,6 alte ţări 166,9 15,6 116,7 186,3 15,3 111,7Import – total 2182,4 100 93,8 2578,3 100 118,1 inclusiv din: ţările Uniunii Europene (UE-28) 1087,8 49,8 95,5 1281,9 49,7 117,9 ţările CSI 548,0 25,1 93,5 635,2 24,6 115,9 alte ţări 546,7 25,1 91,1 661,2 25,6 121,0Balanţa comercială -1111,4 x 95,1 1358,4 x 122,2Gradul de acoperire a importului prin export 49,1% x -0,7 p. p. 47,3% x -1,8 p. p.


Exporturile după destinaţie

În ianuarie-iulie curent au crescut exporturile către ţările Uniunii Europene – cu 96,9 mil. dolari (+14,2%), către ţările CSI cu 32,5 mil. dolari (+14,6%) și către alte ţări cu 19,5 mil. dolari (+11,7%), respectiv.

Primele 8 ţări-partenere în derularea exportului în ianuarie-iulie 2016 şi 2017(ponderea în total export), %

25

România24.2%

Federatia rusa11.1%

Italia10.1%

Germania6.3%Marea Britanie

6.3%

Belarus5.9%

Turcia3.7%

Polonia3.6%

Altele28.8%

2016

România24.6%

Federaţia Rusă11.3%

Italia9.1%

Germania6.7%

Marea Britanie6.1%

Belarus5.3%

Turcia4.5%

Bulgaria3.7%

Altele28.7%

2017


Ponderea exporturilor către ţările Uniunii Europene a constituit 63,8% în total export. Livrările de mărfuri către această grupă de state au însumat 778,3 mil. dolari, în creștere cu 14,2% faţă de ianuarie-iulie 2016. Astfel, exporturile către aceste țări au contribuit la creșterea totală a exporturilor cu 9,1 p.p. Principalii parteneri sunt România (24,6% din total export), Italia (9,1%), Germania (6,7%), Marea Britanie (6,1%), Bulgaria (3,7%) şi Polonia (3,2%). Exporturile către Bulgaria s-au majorat cu 35,3%, însumînd 44,9 mil. dolari, Germania – cu 21,3%, însumînd 81,9 mil. dolari, România - cu 15,8%, însumînd 300 mil. dolari, Marea Britanie – cu 10,6%, însumînd 74,2 mil. dolari, Italia – cu 2,5%, însumînd 110,8 mil. dolari, iar în Polonia – cu 2%, însumînd 39,5 mil. dolari etc.

Livrările către ţările CSI, de asemenea, deţin o pondere importantă în volumul total al exportului Republicii Moldova – 20,9%. Exporturile către această grupă de ţări au însumat 255,2 mil. dolari şi s-au majorat cu 14,6% faţă de ianuarie-iulie 2016, contribuind la creșterea totală a exporturilor cu 3 p.p. Cea mai mare pondere revine Federaţiei Ruse – 11,3% în volumul total al exportului, însumînd 138,3 mil. dolari, Belarus – 5,3% (65,1 mil. dolari) şi Ucrainei – 2,9% (35,3 mil. dolari) etc.

Livrările către alte ţări deţin cea mai mică pondere (15,3%) în total export şi în ianuarie-iulie 2017 au însumat 186,3 mil. dolari, cu 11,7% mai mult faţă de ianuarie-iulie 2016. Contribuția lor la creșterea totală a exporturilor a constituit 1,8 p.p. Printre acestea se remarcă exporturile către Turcia (55 mil. dolari), Elveţia (14,6 mil. dolari), San Marino (11,5 mil. dolari), Irak (10,4 mil. dolari), Georgia (10,2 mil. dolari), SUA (10,1 mil. dolari), China (7,6 mil. dolari) etc.

Exporturile pe grupe de mărfuri

Analiza evoluţiei exporturilor de mărfuri în ianuarie-iulie 2017, comparativ cu perioada similară din anul 2016, relevă creşteri la mașini și aparate electrice și părți ale acestora (inclusiv echivalente neelectrice ale mașinilor și aparatelor de uz casnic) – cu 37,4 mil. dolari, exportul de semințe și fructe oleaginoase – cu 30,1 mil. dolari, produse medicinale și farmaceutice – cu 15,3 mil. dolari, alte echipamente de transport – cu 12,4 mil. dolari, legume și fructe – cu 10,9 mil. dolari, îmbrăcăminte și accesorii - cu 9,2 mil. dolari, alte articole diverse – cu 7,9 mil. dolari, băuturi – cu 6,3 mil. dolari, produse chimice organice – cu 5,4 mil. dolari, petrol, produse petroliere și produse înrudite – cu 5 mil. dolari, produse lactate și ouă de păsări – cu 4 mil. dolari, cereale şi preparate pe bază de cereale - cu 3,6 mil. dolari, fire, țesături, articole textile necuprinse în altă parte și produse conexe – cu 3,6 mil. dolari, construcții prefabricate, alte instalații și accesorii pentru instalații sanitare, de încălzit și de iluminat – cu 3,4 mil. dolari, mobilă și părțile ei – cu 3,4 mil. dolari, vehicule rutiere – cu 3,2 mil. dolari etc. Totodată, s-au marcat reduceri privind livrările la grupele de mărfuri, precum: cauciuc prelucrat – cu 6,2 mil. dolari, uleiuri esențiale, rezinoide și substanțe parfumate, preparate pentru toaletă, produse pentru înfrumusețare - cu 4,7 mil. dolari, zahăr,

26

preparate pe bază de zahăr; miere – cu 3,8 mil. dolari, articole din minerale nemetalice – cu 3,2 mil. dolari, etc.

Exporturile de mărfuri autohtone în ianuarie-iulie 2017 au constituit 770,6 mil. dolari, cu o pondere de 63,2% din total exporturi şi s-au majorat cu 14,5% faţă de perioada similară din anul 2016.

Reexporturile de mărfuri străine au însumat 449,3 mil. dolari (36,8% din total exporturi), majorîndu-se cu 12,8% comparativ cu ianuarie-iulie 2016. Reexporturile de mărfuri străine după prelucrare au deţinut 24,4% din total exporturi, iar reexporturile de mărfuri clasice, care nu au suferit transformări esenţiale – 12,4%.

Evoluţia exporturilor de mărfuri în ianuarie-iulie 2016-2017,mil. dolari SUA

Articole manufacturate diverse

Produse alimentare şi animale vii

Maşini şi echipamente pentru transport

Materiale brute necomestibile, exclusiv combustibil

Băuturi şi tutun

Mărfuri manufacturate, clasificate după materia primă

Produse chimice

Alte grupe de mărfuri

0 50 100 150 200 250 300

270.4

228.8

177.7

112.1

93.4

103.0

56.9

28.7

294.5

241.8

231.2

146.2

102.6

96.3

73.7

33.6

ianuarie-iulie 2017 ianuarie-iulie 2016


Exporturile de articole manufacturate diverse a crescut cu 8,9%, însumînd 294,5 mil. dolari. Cota acestor livrări în volumul total de exporturi a constituit 24,1%, cu 1,1 p.p. mai puțin faţă de ianuarie-iulie 2016. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri, ponderi însemnate au deţinut exporturile de îmbrăcăminte şi accesorii – 12,5% din total exporturi. Valoarea acestor exporturi a fost de 152,5 mil. dolari, înregistrînd o creştere de 6,4% (cu 9,2 mil. dolari mai mult) faţă de ianuarie-iulie 2016. Este de menţionat că livrările de mobilă şi părţile ei s-au majorat cu 4,9% şi au constituit 71,4 mil. dolari şi o pondere de 5,9% în total export, alte articole diverse – s-au majorat cu 50,5% și au constituit 23,6 mil. dolari și o pondere de 1,9% în total export, exporturile de încălţăminte – s-au majorat cu 5,5% și au constituit 18,8 mil. dolari şi o pondere de 1,5% în total export.

Ponderea exporturilor de produse alimentare şi animale vii a fost de 19,8% în total export, în diminuare cu 1,5 p.p. Valoarea acestor exporturi s-a majorat cu 5,7% faţă de ianuarie-iulie 2016 şi a constituit 241,8 mil. dolari. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri o pondere mai semnificativă, 8,6% din total export, o deţin exporturile de legume și fructe - în valoare de 104,8 mil. dolari; cereale și preparate pe bază de cereale – 6,3% din total export, în sumă de 76,8 mil. dolari; zahăr, preparate pe bază de zahăr; miere – 2% din total export, în valoare de 24,1 mil. dolari, etc.

27

Valoarea livrărilor de maşini şi echipamente pentru transport în ianuarie-iulie 2017 a constituit 231,2 mil. dolari, înregistrînd o creştere cu 30,1% faţă de ianuarie-iulie 2016. Ponderea acestor mărfuri în total export este destul de semnificativă – 19%. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri ponderi însemnate au deţinut exporturile de maşini şi aparate electrice și părți ale acestora – 14,2% (mai mult cu 1,5 p.p. comparativ cu ianuarie-iulie 2016), iar volumul acestor livrări a însumat 173,8 mil. dolari, cu 37,4 mil. dolari mai mult.

Volumul exportului de materiale brute necomestibile, exclusiv combustibili s-a majorat cu 30,4% în ianuarie-iulie 2017 faţă de volumul exportat în ianuarie-iulie 2016, însumînd 146,2 mil. dolari, cu o pondere de 12% în total exporturi. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri pondere importantă au avut-o livrările seminţelor şi fructelor oleaginoase – 10,3% în volumul total al exportului (125,3 mil. dolari), fiind cu 1,4 p.p. mai mare comparativ cu ianuarie-iulie 2016.

Exportul de băuturi şi tutun în ianuarie-iulie 2017 a constituit 102,6 mil. dolari, cu 9,2 mil. dolari mai mult faţă de ianuarie-iulie 2016 şi o pondere de 8,4% în total export. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri preponderente rămîn a fi exporturile de băuturi, volumul cărora a constituit 93 mil. dolari, cu 7,2% mai mult faţă de ianuarie-iulie 2016. Totodată, exportul de tutun brut şi prelucrat – a constituit 9,6 mil. dolari, cu 44,7% mai mult, faţă de ianuarie-iulie 2016.

Volumul exportului de mărfuri manufacturate, clasificate mai ales după materia primă s-a diminuat cu 6,5% şi a constituit 96,3 mil. dolari, sau 7,9% din total exporturi. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri sînt de menţionat exporturile de fire, ţesături şi articole textile cu o pondere de 4% din total export, mai puțin cu 0,2 p.p., volumul livrărilor fiind de 49 mil. dolari, cu 8% mai mult comparativ cu ianuarie-iulie 2016. Volumul exportului de produse chimice şi produse derivate nespecificate în altă parte în ianuarie-iulie 2017 a însumat 73,7 mil. dolari, fiind în creștere cu 29,5% comparativ cu ianuarie-iulie 2016. Cota-parte a acestor mărfuri în volumul total al exportului a fost de 6%. O pondere importantă o deţin produsele medicinale şi farmaceutice – 2,9% din total export, însumînd 34,9 mil. dolari, fiind de circa 1,8 ori mai mare față de volumul exportat în perioada similară a anului trecut, pe cînd, uleiurile esenţiale, rezinoide şi substanţele parfumate – au constituit 1,4% din total export, însumînd 16,5 mil. dolari, fiind cu 22,3% mai puțin față de perioada similară a anului trecut.

Importurile după ţările de origine

În ianuarie-iulie 2017 volumul importurilor din ţările Uniunii Europene s-a majorat cu 194,1 mil. dolari (+17,9%), din alte ţări – cu 114,5 mil. dolari (+121%), și din ţările CSI – cu 87,2 mil. dolari (+15,9%), respectiv.

Primele 8 ţări-partenere în derularea importurilor în ianuarie-iulie 2016 şi 2017(ponderea în total import)

28

România13.4%


Ucraina9.4%

China9.2%Germania

8.1%Turcia6.9%

Italia7.5%

Polonia3.1%

Altele29.4%

2016

România14.0%


Ucraina10.5%

China10.1%Germania

8.0%Italia7.4%

Turcia6.5%

Polonia3.3%

Altele28.6%

2017


Importurile din ţările Uniunii Europene în ianuarie-iulie 2017 au însumat 1281,9 mil. dolari, cu 17,9% mai mult decît în ianuarie-iulie 2016, deţinînd o pondere de 49,7% în total importuri (fiind cu 0,1 p.p. mai mică comparativ cu perioada similară a anului precedent). Astfel, importurile din această grupă de țări au contribuit la creșterea totală a importurilor cu 8,9 p.p. Importurile au provenit, în mare parte, din România – în valoare de 360,1 mil. dolari, cu 22,7% mai mult decît în ianuarie-iulie 2016, Germania – 206,2 mil. dolari (+17,3%), Italia – 190,5 mil. dolari (+16,4%), Polonia – 83,9 mil. dolari (+25%), Franţa – 67 mil. dolari (+22,5%), Ungaria – 53,3 mil. dolari (+20,3%) aceştia fiind unii din partenerii comerciali de bază ai Republicii Moldova.

Importurile de mărfuri provenite din ţările membre ale statelor CSI în ianuarie-iulie 2017 au însumat 635,2 mil. dolari, în creștere cu 15,9% comparativ cu ianuarie-iulie 2016, care echivalează cu o cotă de 24,6% în total import (-0,5 p.p.). Ca rezultat, importurile din această regiune au influențat 4 p.p. din creșterea totală a importurilor. Printre acestea se remarcă importurile din Federaţia Rusă - în valoare de 297,9 mil. dolari, cu 5% mai mult faţă de perioada corespunzătoare din anul 2016, din Ucraina – 271 mil. dolari (+31,9%) şi Belarus – 62,9 mil. dolari (+15,4%), respectiv.

Importurile din alte ţări în ianuarie-iulie 2017 au înregistrat o creştere cu 21% în comparaţie cu perioada similară a anului 2016, contribuind la creșterea totală a importurior cu 5,3 p.p. Volumul acestor importuri a constituit 661,2 mil. dolari şi a deţinut o pondere de 25,6% în total import (+0,6 p.p.). Cele mai semnificative importuri au fost din China în valoare de 259,5 mil. dolari (+28,8%), Turcia – 167,1 mil. dolari (+10,5%), Statele Unite ale Americii – 45,4 mil. dolari (+37,3%).

Importurile pe grupe de mărfuri

În ianuarie-iulie 2017, comparativ cu aceeași perioadă din anul 2016, au sporit importurile de petrol, produse petroliere și produse înrudite (+52,1 mil. dolari); energie electrică (+39,2 mil. dolari); produse medicinale și farmaceutice (+34,9 mil. dolari); mașini și aparate electrice și părți ale acestora (+23,4 mil. dolari); alte articole diverse (+21 mil. dolari); vehicule rutiere (+17,9 mil. dolari); mașini și aparate industriale cu aplicații generale, părți și piese detașate ale acestor mașini (+17,7 mil. dolari); aparate și echipamente de telecomunicații și pentru înregistrarea și reproducerea sunetului și imaginii (+16,5 mil. dolari); îmbrăcaminte și accesorii (+16 mil. dolari); mașini și aparate specializate pentru industriile specifice (+15,9 mil. dolari); metale neferoase (+12,1 mil. dolari); încălțăminte (+9,9 mil. dolari); etc. Totodată, au scăzut importurile de gaz şi produse industriale obținute din gaz – cu 23,6 mil. dolari; cauciuc prelucrat – cu 3,6 mil. dolari; etc.

Evoluţia importurilor de mărfuri în ianuarie-iulie 2016-2017mil. dolari SUA

29

Maşini şi echipamente pentru transport

Marfuri manufacturate, clasificate mai ales dupa materia prima

Produse chimice si produse derivate nespecificate in alta parte

Combustibili minerali, lubrifianţi şi materiale derivate

Produse alimentare si animale vii

Articole manufacturate diverse

Alte grupe de mărfuri

0 50 100 150 200 250 300 350 400 450 500 550 600

451.7

475.2

353.6

326.6

240.4

206.7

128.2

553.3

519.2

418.5

400.7

274.7

274.6

137.3

ianuarie-iulie 2017 ianuarie-iulie 2016


Structura importurilor de mărfuri indică dominarea în continuare a produselor necesare pentru funcţionarea economiei, precum şi celor destinate consumului populaţiei.

Comparativ cu ianuarie-iulie 2016, volumul importat de maşini şi echipamente pentru transport a crescut cu 22,5%, însumînd 553,3 mil. dolari şi o pondere de 21,5% în volumul total al importurilor. Este de menţionat, că ponderi importante în cadrul acestei secţiuni de mărfuri au deţinut importurile de maşini şi aparate electrice și părți ale acestora – 6,4%, în valoare de 163,8 mil. dolari (majorîndu-se cu 16,7% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent), vehicule rutiere – 5,2%, însumînd 133,4 mil. dolari (+15,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent), maşini şi aparate specializate pentru industriile specifice – 3,3%, în valoare de 86,4 mil. dolari, maşini şi aparate industriale cu aplicaţii generale – 3,1%, însumînd 81 mil. dolari, aparate şi echipamente de telecomunicaţii – 2%, în valoare de 51,8 mil.dolari.

Mărfuri manufacturate, clasificate mai ales după materia primă au fost importate în sumă de 519,2 mil. dolari (cu 9,2% mai mult), iar ponderea acestor mărfuri în total importuri a constituit 20,1%. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri ponderi preponderente au avut importurile de fire, ţesături şi articole textile – 6% din total importuri, în valoare de 155,1 mil. dolari, articole prelucrate din metal – 2,8%, în valoare de 71,6 mil. dolari, articole din minerale nemetalice – 2,5%, în valoare de 63,2 mil. dolari, fier şi oţel – 2,1%, în valoare de 54,8 mil. dolari, hîrtie, carton și articole din pastă de celuloză – 1,8%, în valoare de 46,9 mil. dolari.

Volumul importului produselor chimice şi produselor derivate a însumat 418,5 mil. dolari, fiind în creștere cu 18,3%. Ponderea acestui import în volumul total a fost de 16,2%. Ponderi importante în această secţiune de mărfuri o deţin produsele medicinale şi farmaceutice - 4,8% din total importuri, în valoare de 124,6 mil. dolari, alte materiale și produse chimice - 3% din total, în valoare de 78,3 mil. dolari, uleiurile esenţiale, rezinoidele şi substanţele parfumate – 2,4% din total, în valoare de 62,2 mil. dolari, materialele plastice prelucrate – 2% din total, în valoare de 52,6 mil. dolari, îngrăşăminte minerale sau chimice – 1,5% din total, în valoare de 37,4 mil. dolari.

Importurile de combustibili minerali, lubrifianţi şi materiale derivate au deţinut o pondere de 15,5% în total importuri. Volumul acestor importuri în ianuarie-iulie 2017 a însumat 400,7 mil. dolari şi s-a majorat cu 22,7% faţă de ianuarie-iulie 2016. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri, petrolul şi produsele petroliere deţin cea mai impunătoare pondere în volumul total al importului – 9,3% (+0,7 p.p.), însumînd 239,1 mil.dolari, iar gazul şi produsele industriale obţinute din gaz – 4,3% (-1,9 p.p.), însumînd 111,4 mil.dolari.

30

Importurile de produse alimentare şi animale vii în ianuarie-iulie 2017 au însumat 274,7 mil. dolari, fiind în creștere cu 14,3% comparativ cu ianuarie-iulie 2016. Ponderea acestei grupe de mărfuri în total importuri a fost de 10,7%. În cadrul acestei grupe de mărfuri preponderente rămîn legumele şi fructele, cu 2,4% din total importuri, în valoare de 62,8 mil.dolari; cerealele şi preparatele pe bază de cereale – 1,5% din total, însumînd 37,7 mil.dolari; produse și preparate alimentare diverse – 1,4% din total, însumînd 37 mil.dolari.

Volumul importului de articole manufacturate diverse în ianuarie-iulie 2017 a însumat 274,6 mil. dolari, cu 32,8% mai mult faţă de volumul importat în ianuarie-iulie 2016. Ponderea acestei grupe de mărfuri în total import a fost de 10,6%. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri ponderi preponderente au avut importurile de îmbrăcăminte și accesorii – 2,7% din total importuri, în valoare de 69,5 mil. dolari.

Persoanele fizice au importat în ianuarie-iulie 2017 mărfuri și produse în valoare de 120,8 mil. dolari, de 2,6 ori mai mult decît în aceeaşi perioadă a anului 2016. Majorarea importurilor a fost determinată de creşterea livrărilor de autoturisme (de 3,1 ori), cărora le-au revenit 88,5% din importurile realizate de persoanele fizice.

IV. Sfera socială

Veniturile disponibile lunare ale populației în trimestrul II 2017 au constituit în medie pe o persoană 2227,6 lei, fiind în creștere faţă de trimestrul II 2016 cu 9,8%, iar în termeni reali - în creștere cu 2,5%. Cea mai importantă sursă de venit sînt plăţile salariale – 43,2% din veniturile totale disponibile (cu 2,1 p.p. mai mult faţă de trimestrul II 2016), veniturile din prestaţiile sociale – 22% (+0,6 p.p.), inclusiv pensiile – 18,5% (+0,5 p.p.), transferurile băneşti din afara ţării (remitenţele) – 17,7% (-0,5 p.p.), veniturile din activitatea individuală agricolă – 7,3% (-1,9 p.p.), veniturile din activitatea individuală non-agricolă – 6,5% (-0,2 p.p.).

Cheltuielile medii lunare de consum ale populației în trimestrul II 2017 au constituit în medie pe o persoană 2245,3 lei, fiind în creștere faţă de trimestrul II 2016 cu 8% în termeni nominali, iar în termeni reali – în creștere cu 0,8%. Cea mai mare parte a cheltuielilor a fost destinată acoperirii necesarului de consum alimentar – 44,3% (cu 0,9 p.p. mai mult faţă de trimestrul II 2016), pentru întreţinerea locuinţei – 18,4% (-0,1 p.p.), pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte – 10,4% (-0,3 p.p.), pentru sănătate – 5,5% (-0,3 p.p.), comunicaţii - 4,5% (+0,1 p.p.), transport – 3,9% (-0,2 p.p.), dotarea locuinţei – 3,8% (a rămas la același nivel față de trimestrul II 2016), învăţămînt – 0,5% (-0,3 p.p.).

În semestrul I 2017 mărimea minimului de existenţă a constituit în medie pe lună pentru o persoană 1866,3 lei, fiind în creștere față de semestrul I al anului precedent cu 2,9%. Minimul de existenţă în medie pentru populaţia în vîrstă aptă de muncă a fost de 1980,9 lei, pentru pensionari – 1566,6 lei, iar pentru copii – 1782,1 lei. Veniturile disponibile lunare ale populaţiei în semestrul I 2017 au constituit în medie pe o persoană 2181,1 lei. Co-raportul dintre veniturile disponibile şi valoarea medie a minimului de existenţă a fost de 116,9%. Valoarea medie a pensiei lunare stabilite la 1 iulie 2017 a constituit 1484,7 lei, ce asigură acoperirea minimului de existenţă pentru această categorie de populaţie la un nivel de numai 94,8%. Salariul mediu lunar pe economie al unui angajat a constituit 5429,9 lei în această perioadă, fiind astfel, posibilă acoperirea minimului de existenţă pentru populaţia aptă de muncă de 2,7 ori. Acest co-raport diferă în funcţie de activităţile economiei naţionale: nivelul maxim de acoperire a minimului de existenţă pentru populaţia aptă de muncă a fost atins de salariaţii din sectorul informații și comunicații – de 6,1 ori, iar cel minim - de cei din agricultură, silvicultură și pescuit, și din artă, activități de recreere și de agrement, al căror salarii acoperă minimul de existenţă în proporţie de 1,7 ori.

Numărul șomerilor, estimat conform metodologiei Biroului Internațional al Muncii în trimestrul II 2017 a fost de 45,7 mii, fiind cu 9,3 mii persoane mai mic față de trimestrul II 2016. Șomajul a

31

afectat într-o proporție mai mare bărbații – 56% din total numărul de șomeri, la fel și persoanele din mediul urban – 63,6%.

Rata şomajului (proporţia şomerilor BIM în populaţia activă) conform BIM la nivel de ţară a înregistrat 3,5%, comparativ cu 4% în trimestrul II 2016. Au fost înregistrate disparităţi semnificative între rata şomajului în mediul urban şi cel rural (respectiv, 5% și 2,3%). Rata şomajului la bărbaţi a constituit 3,8% şi la femei – 3,2%. În rîndurile tinerilor (15-24 ani) rata șomajului a constituit 10,1%. În categoria de vîrstă 15-29 ani acest indicator a fost de 6,2%.

La oficiile forței de muncă în perioada ianuarie-august 2017 au fost înregistrați 26,4 mii șomeri, fiind cu 13,3% mai puțini față de numărul acestora înregistrați în perioada similară a anului 2016. În cîmpul muncii au fost plasaţi circa 11,4 mii şomeri, cu 2,4% mai puțin, respectiv. Din totalul şomerilor înregistraţi, au beneficiat de ajutor de şomaj circa 3,7 mii persoane, numărul acestora fiind mai mic cu 24,9% faţă de ianuarie-august 2016. Mărimea medie a ajutorului de şomaj în ianuarie-august 2017 a constituit 1345,3 lei, marcîndu-se o descreştere de 1% faţă de perioada similară a anului 2016.

Direcția analiză și prognozare macroeconomică, 05.10.2017

32

INFORMAŢIE OPERATIVĂ · Web viewÎn condițiile Republicii Moldova, dinamica prețurilor la...

Documents

Transcript of INFORMAŢIE OPERATIVĂ · Web viewÎn condițiile Republicii Moldova, dinamica prețurilor la...