INFORMAŢIE OPERATIVĂ - gov.md · Web viewINFORMAŢIE cu privire la evoluţia social - economică...

INFORMAŢIE cu privire la evoluţia social - economică a Republicii Moldova

în anul 2012

Rezultatele privind evoluţia economiei naţionale pe parcursul anului 2012 arată o răcire a activităţii economice. Situaţia din ţările europene în care au apărut probleme financiare au avut repercusiuni asupra cererii atît externe, cît şi interne pentru produsele moldoveneşti. Plus la aceasta, condiţiile meteorologice extrem de nefavorabile din acest an şi-au adus impactul negativ asupra economiei naţionale. Respectiv, a fost afectat exportul. Nivelul înalt de incertitudine economică generalizată a făcut ca agenţii economici să fie mai reticenţi în apelarea la credite bancare noi. Prin urmare, activitatea investiţională a fost destul de pasivă şi întreprinderile industriale au produs mai puţin, cu efect negativ ulterior asupra serviciilor de transport şi comerţului interior.

Produsul intern brut (PIB) s-a diminuat neesenţial. PIB în anul 2012 a însumat 87,8 mild. lei, micşorîndu-se faţă de anul trecut cu 0,8% (în preţuri comparabile). ). Această situaţie a fost condiţionată, în general, de diminuarea cererii externe la bunurile fabricate în Moldova şi slăbirea celei interne din contul consumului final. Cea mai semnificativă influenţă asupra descreşterii PIB au avut valoarea adăugată brută (VAB) creată în agricultură, gradul de influenţă asupra PIB fiind negativ (-2,9%) Totodată, influenţă pozitivă asupra PIB a avut VAB creată în comerţul interior (+0,6%), transportul şi comunicaţii (+0,3%), în alte activităţi de servicii (+0,8%) şi în industrie (+0,15%).

Preţurile de consum au crescut în continuare, însă cu un ritm mai lent. În decembrie 2012 preţurile de consum au crescut cu 4,1% faţă de decembrie 2011, comparativ cu 7,8% în perioada similară a anului 2011. Creşterea preţurilor a fost condiţionată, în general, de condiţiile climaterice nefavorabile, precum şi majorarea tarifelor la serviciile comunal-locative (apeduct şi canalizare şi energie electrică).

Leul moldovenesc s-a depreciat. De la începutul anului 2012 cursul de schimb al monedei naţionale a marcat o depreciere cu 3% în termeni nominali faţă de dolarul SUA, precum şi cu 6,1% - faţă de Euro. Principalii factori care au determinat modificarea cursului de schimb au fost intrările valutare de peste hotarele ţării şi fluctuaţiile cursului dolarului SUA faţă de alte valute pe pieţele valutare internaţionale, determinate, în mare măsură, de problemele economice legate de creşterea şi deservirea datoriei externe în Statele Unite ale Americii şi unele ţări ale zonei Euro. Stocul activelor valutare de rezervă ale Băncii Naţionale a Moldovei la 31.12.2012 a atins o valoare maximă de 2515 mil. dolari, majorîndu-se cu 28% comparativ cu nivelul înregistrat la sfîrşitul anului 2011.

Creditarea economiei s-a înviorat. Masa monetară M3 la sfîrşitul lunii decembrie 2012 a constituit circa 49,5 mild. lei şi s-a majorat cu 20,8% comparativ cu sfîrşitul lunii decembrie a anului 2011. Situaţia pe piaţa monetară s-a caracterizat printr-un ritm de creştere pronunţat a banilor în circulaţie, a depozitelor, precum şi a creditelor. Totuşi, înrăutăţirea situaţiei economice externe şi interne, precum şi nivelul înalt de incertitudine determină pe de o parte băncile să fie mai precaute la acordarea creditelor şi, pe de altă parte, agenţii economici să-şi reducă cererea pentru creditele noi.

Finanţele publice au dat semne de stabilizare. În ianuarie-decembrie 2012 la bugetul public naţional au fost acumulate venituri în sumă de circa 33,5 mild. lei, în creştere cu 11,2% faţă de perioada similară a anului 2011 şi 98,0% faţă de volumul prevăzut pentru această perioadă. Aproape la toate componentele se atestă o uşoară accelerare a creşterii. S-au efectuat cheltuieli în

sumă de circa 35,4 mild. lei, fiind în creştere cu 10,2% şi, respectiv, şi 96,5% faţă de suma prevăzută. Astfel, deficitul bugetar la sfîrşitul lunii decembrie 2012 a constituit 1839,4 mil. lei, fiind cu 121,9 mil. lei sub nivelul celui înregistrat la aceeaşi dată a anului 2011.

Nivelul datoriei de stat a înregistrat creştere. Suma totală a datoriei de stat (internă şi externă), administrată de Guvern, la sfîrşitul lunii decembrie 2012 a constituit 21,3 mild. lei, în creştere cu 10,9% faţă de sfîrşitul lunii decembrie 2011. Datoria de stat internă s-a majorat cu 5,9% şi cea externă – cu 9,0%.

Gradul de dependenţă a economiei naţionale de exterior rămîne a fi înalt. Conform datelor preliminare al Balanţei de Plăţi pentru anul 2012 deficitul contului curent a constituit 7% în raport cu PIB (în anul 2011 – 11,3%), transferurile persoanelor fizice (compensarea pentru muncă şi transferurile efectuate de muncitori) - 24,5% (în anul 2011 – 22,8%), balanţa negativă a bunurilor şi serviciilor – 40,6% (în anul 2011 – 40,9%), datoria externă brută – 84,5% (în anul 2011 – 77,6%).

Exporturile rămîn în stagnare. Evoluţia comerţului exterior în anul 2012 a fost influenţată de situaţia creată pe plan extern, în special în ţările care sînt principali parteneri comerciali ai Republicii Moldova. Pe plan intern se menţine dominarea în continuare a produselor necesare pentru funcţionarea economiei, precum şi celor destinate consumului populaţiei. De asemenea, unul dintre factorii principali ce a influenţat comerţul exterior a fost scăderea drastică a volumului producţiei agricole. În anul 2012 exporturile au scăzut cu 2,5%, iar importurile au crescut cu 0,4%. Soldul negativ al balanţei comerciale a constituit 3051,3 mil. dolari SUA, cu 76,8 mil. dolari mai mare faţă de cel înregistrat în anul 2011.

Volumul producţiei industriale s-a diminuat. Dezvoltarea industriei a fost influenţată de condiţiile climaterice din anul 2012, modificarea cererii la unele categorii de mărfuri de producţie autohtonă pe piaţa internă şi externă, precum şi stagnarea în sectorul construcţiilor. Astfel, volumul producţiei fabricate de întreprinderile industriale de toate formele de proprietate în ianuarie-decembrie 2012 a înregistrat o scădere de 3,1% (în preţuri comparabile) faţă de ianuarie-decembrie 2011, inclusiv cu 4,4% - volumul producţiei şi distribuţiei de energie electrică şi termică şi cu 3% - volumul producţiei industriei prelucrătoare. Totodată, s-a înregistrat o creştere nesemnificativă de 0,8% a volumului producţiei industriei extractive.

Sectorul agricol a înregistrat o scădere drastică. Condiţiile meteorologice extrem de nefavorabile din anul 2012 au afectat sectorul agricol. Ca rezultat, producţia agricolă în toate categoriile de gospodării, în ianuarie-decembrie 2012 a constituit circa 20,3 mild. lei şi a înregistrat o descreştere esenţială de 22,4% (în preţuri comparabile) faţă de perioada respectivă a anului precedent. Micşorarea producţiei agricole a fost determinată de scăderea accentuată a producţiei vegetale - cu 32,6%, producţia animalieră a înregistrat o descreştere moderată - cu 1,1%, respectiv.

Activitatea investiţională a fost pasivă. În anul 2012 volumul investiţiilor în active materiale pe termen lung a însumat circa 16,5 mild. lei (în preţuri curente), cu o scădere de 4,1% (în preţuri comparabile) faţă de anul 2011.

Volumul serviciilor de transport a înregistrat scădere. Întreprinderile de transport feroviar, auto, fluvial şi aerian au transportat circa 9,8 mil. tone de mărfuri în anul 2012 sau cu 2,9% mai puţin faţă de volumul transportat în 2011. Cauzele principale care au contribuit la această diminuare sînt reducerea volumului de mărfuri transportate prin tranzit, reducerea exportului de seminţe şi fructe oleaginoase, cerealelor, metalelor, precum şi stagnarea lucrărilor de construcţie.

2

Totodată, este de menţionat că volumul mărfurilor transportate cu transportul auto a înregistrat o creştere de 2,8% comparativ cu anul 2011.

Volumul comerţului cu amănuntul s-a redus, iar al serviciilor de piaţă prestate populaţiei a crescut moderat. Volumul cifrei de afaceri în comerţul cu amănuntul s-a diminuat cu 0,5% (în preţuri comparabile) faţă de anul 2011, iar volumul cifrei de afaceri în servicii de piaţă prestate populaţiei a crescut - cu 3,1%.

Situaţia din sfera socială se ameliorează. Cîştigul salarial mediu lunar brut al unui lucrător din economia naţională în ianuarie-decembrie 2012 a constituit 3477,7 lei şi s-a majorat cu 8,9% faţă de perioada similară a anului 2011 în termeni nominali, iar în termeni reali a crescut cu 4,1%. La oficiile forţei de muncă în ianuarie-decembrie 2012 au fost înregistraţi circa 51,4 mii şomeri, cu 23,6% mai puţin decît numărul acestora înregistraţi în perioada similară a anului 2011. Valoarea medie a pensiei lunare la 1 ianuarie 2013 a constituit 957,6 lei şi s-a majorat cu 9,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent în termeni nominali, iar în termeni reali – cu 5,2%.

Rata şomajului (proporţia şomerilor BIM în populaţia activă) la nivel de ţară în anul 2012 a înregistrat 5,6%, fiind mai mică cu 1,1 p.p. faţă de 2011. Mărimea minimului de existenţă în anul 2012 a constituit în medie pe o persoană 1507,5 lei, fiind în creştere faţă de anul 2011 cu 0,3%. Veniturile disponibile lunare ale populaţiei în anul 2012 au constituit în medie pe o persoană 1508,8 lei, fiind în creştere faţă de anul 2011 cu 4,4% în termeni nominali, iar în termeni reali veniturile populaţiei au rămas practic la nivelul anului precedent.

3

I. Cadrul macroeconomic

Produsul intern brut

În anul 2012 PIB a însumat 87847 mil. lei, fiind în diminuare faţă de anul 2011 cu 0,8% (în preţuri comparabile).

Evoluţia PIB în anii 2011 şi 2012

PIB pe categorii de resurse şi de utilizări

În preţuri curente, mil. lei Structura, %

În % faţă de perioada respectivă a anului precedent

Gradul de influenţă (+/-),

%2011 2012 2011 2012 2011 2012 2011 2012

RESURSEValoarea adăugată brută 68390 73319 83,0 83,5 106,3 98,8 5,2 -1,0 din care: agricultura 10095 9586 12,3 10,9 105,2 76,7 0,6 -2,9 industria 11518 12308 14,0 14,0 110,2 100,5 1,4 0,1 servicii 48551 53172 58,9 60,6 105,4 103,0 3,2 1,8 serviciile intermediarilor financiari indirect măsurate -1774 -1747 -2,2 -2,0 101,2 99,6 0,0 0,0Impozitele nete pe produs 13959 14528 17,0 16,5 109,6 101,3 1,6 0,2PIB 82349 87847 100,0 100,0 106,8 99,2 6,8 -0,8UTILIZĂRIConsumul final 96091 102954 116,7 117,2 107,3 100,9 8,5 1,0Formarea brută de capital 19904 20537 24,2 23,4 113,1 97,2 3,0 -0,6 din care: formarea brută de capital fix 19179 20540 23,3 23,4 113,0 100,4 2,9 0,1Exportul net -33646 -35644 -40,9 -40,6 112,1 102,7 -4,7 -1,2Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Dificultăţile economico-financiare cu care se confruntă unele ţări din zona Euro au influenţat şi economia Moldovei, ceea ce s-a reflectat în modificarea structurii PIB. Plus la aceasta, condiţiile meteorologice extrem de nefavorabile au avut un impact negativ asupra economiei naţionale.

În ceea ce priveşte structura PIB pe categorii de resurse, s-a diminuat ponderea valorii adăugate din agricultură, precum şi a impozitelor nete pe produse. Referitor la structura PIB pe categorii de utilizări, s-a diminuat ponderea exportului net.

Un factor negativ care şi-a adus contribuţia respectivă la modificarea PIB-ului pe categorii de resurse au fost condiţiile climaterice nefavorabile. Ca rezultat, valoarea adăugată brută (VAB) creată în agricultură a înregistrat o diminuare semnificativă de 23,3%, gradul de influenţă al activităţii asupra modificării PIB fiind negativ (-2,9%). De menţionat, că numai în trimestrul IV 2012 VAB din agricultură a fost cu 29,2% sub nivelul din trimestrul IV al anului 2011.

Diminuarea cererii externe la produsele moldoveneşti și condișiile climaterice nefavorabile au influenţat negativ sectorul industrial. Ca rezultat, în anul 2012 VAB a industriei s-a majorat cu numai 0,5% comparativ cu anul 2011, iar aportul acesteia la creşterea PIB a fost de 0,1%. Un impediment important rămîne problema diversificării slabe a producţiei industriale şi capacităţile reduse de satisfacere a cererii interne.

Slăbirea cererii a contribuit la încetinirea creşterii sectorului de servicii, VAB a căruia s-a majorat doar cu 3%, comparativ cu 5,4% înregistrată în anul 2011, însă ponderea serviciilor în

4

PIB, comparativ cu anul 2011 s-a majorat cu 1,7 p.p., atingînd 60,6%. Contribuţia serviciilor la majorarea PIB a fost de 1,8%.

VAB creată în construcţii a înregistrat o majorare de 1,7%, ceea ce a contribuit pozitiv la evoluţia PIB cu 0,1%.

VAB creată în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul a înregistrat o creştere de 4,2% (în anul 2011 – 12,2%). Ca rezultat, aportul acestei activităţi la evoluţia PIB a fost cel mai semnificativ, constituind 0,6%.

În perioada vizată VAB creată în sectorul de transport şi comunicaţii s-a majorat faţă de anul 2011 cu 2,8% (în anul 2011 - cu 7,1%). Astfel, aportul acestei activităţi la modificarea PIB a fost de 0,3%.

Impozitele nete pe produs s-au majorat cu 1,3%. Ca rezultat, contribuţia impozitelor nete pe produs la modificarea PIB a fost de 0,2%, iar ponderea în PIB a acestora s-a micşorat cu 0,5 p.p. comparativ cu anul 2011, constituind 16,5%.

Structura PIB pe categorii de utilizări s-a caracterizat prin majorarea cu 0,5 p.p. a ponderii consumului final, condiţionată atît de consumul final al gospodăriilor, cît şi cel al administraţiei publice şi private, care s-a majorat cu 0,5% faţă de anul 2011. Ritmul de creştere a consumului final al gospodăriilor, de asemenea, a a crescut nesemnificativ şi, comparativ cu anul 2011 s-a majorat cu doar 1%. Totodată, luînd în consideraţie situaţia economică precară din unele ţări ale zonei euro, populaţia îşi face economii, consumînd mai puţin. Astfel, aportul consumului final la creşterea PIB a constituit 1,0%.

Formarea brută de capital fix a înregistrat o creştere nesemnificativă - de 0,4% comparativ cu anul 2011, ceea ce a contribuit la majorarea PIB cu 0,1%. Ponderea formării brute de capital fix în PIB s-a majorat cu 0,1 p.p. faţă de anul 2011 şi a constituit 23,4%.

Slăbirea cererii interne (încetinirea creşterii consumului final şi formării brute de capital) şi externe a contribuit la încetinirea creşterii importurilor, cît şi a exporturilor. Astfel, importurile au înregistrat o majorare de doar 2,5% comparativ cu anul 2011, în timp ce exporturile au fost în creştere cu 2,3%. Prin urmare, exportul net a avut un aport negativ de 1,2% la modificarea PIB.

Inflaţia

Crearea condiţiilor indispensabile pentru menţinerea creşterii economice, precum şi necesitatea asigurării bunei funcţionări a economiei naţionale determină accelerarea procesului inflaţionist. Însă, încetinirea creşterii cererii externe, fluxurilor investiţiilor străine directe şi transferurilor persoanelor fizice din străinătate au avut o presiune deflaţionistă asupra economiei naţionale. Ca rezultat, în anul 2012 ritmul de creştere a preţurilor de consum a încetinit.

Astfel, rata inflaţiei în luna decembrie 2012 a constituit 4,1% faţă de decembrie 2011, înregistrînd o micşorare de 3,7 p.p. comparativ cu rata înregistrată în aceeaşi perioadă a anului 2011. Creşterea preţurilor a fost condiţionată, în general, de condiţiile climaterice nefavorabile, precum şi majorarea tarifelor la serviciile comunal-locative (apeduct şi canalizare şi energie electrică).

5

Evoluţia ratei inflaţiei în perioada ianuarie-decembrie a anilor 2008–2012, %

Anii

Faţă de luna precedentă Decembrie

faţă de decembriea anului

precedent

Rata inflaţiei medie anuală

Rata inflaţiei medie lunară

Ianu

arie

Febr

uari

e

Mar

tie

Apr

ilie

Mai

Iuni

e

Iulie

Aug

ust

Sept

embr

ie

Oct

ombr

ie

Noi

embr

ie

Dec

embr

ie

2008 1,4 1,5 1,1 1,6 1,5 -1,1 -0,9 0,7 0,6 0,8 0,0 -0,2 7,3 12,7 0,62009 -0,1 -1,0 -0,8 0,3 0,2 -0,3 -0,6 -1,1 0,6 1,5 1,0 0,9 0,4 0,0 0,12010 2,4 2,3 0,7 0,3 0,1 -0,5 -0,6 -0,9 0,8 1,5 0,6 1,3 8,1 7,4 0,72011 1,1 1,3 0,8 1,0 0,6 0,1 -0,1 -0,1 0,4 1,5 0,7 0,2 7,8 7,6 0,62012 0,3 0,5 0,2 0,2 0,0 -0,3 0,1 0,4 0,9 0,6 0,5 0,5 4,1 4,6 0,3

Sursă: Biroul Naţional de Statistică

Preţurile la produsele alimentare în luna decembrie 2012 au înregistrat cea mai mare creştere – de 5,4% faţă de decembrie 2011. În perioada vizată s-au majorat preţurile la struguri cu 32,4%, legume - cu 22,7%; ouă - cu 19,5%; fructe - cu 11,4%; carne, preparate şi conserve din carne - cu 8,4%; ulei vegetal - cu 8,1%; peşte şi conserve din peşte – cu 6,6%; lapte şi produse lactate – cu 4,8%; pîine – cu 3,8%; zahăr - cu 2,8% etc. Totodată, au fost înregistrate micşorări semnificative ale preţurilor la cartofi cu 40,7% şi orez - cu 4,1%.

În condiţiile Republicii Moldova, dinamica preţurilor la produsele alimentare este determinată de caracterul sezonier al economiei. În lunile de vară se înregistrează scăderea esenţială a preţurilor la legume, fructe, cartofi etc., cu o ulterioară majorare a acestora în lunile de iarnă. Plus la această, în anul curent preţurile la produsele agro-alimentare au fost influenţate de condiţii climaterice nefavorabile.

Ca rezultat, preţurile la produsele alimentare au contribuit asupra creşterii IPC general cu 1,9%. Preţurile la carne, preparate şi conserve din carne au contribuit la majorarea IPC general cu 0,6%; legume – cu 0,6%; produse de morărit şi de panificaţie – cu 0,25%; lapte şi produse lactate; peşte şi conserve din peşte – cu cîte 0,2%; ouă, fructe, citrice şi alte fructe – cu cîte 0,1%. Concomitent, reducerea preţurilor la cartofi a condus la diminuarea IPC general cu 0,6%.

Preţurile la mărfurile nealimentare în decembrie 2012 s-au majorat cu 3,6% faţă de decembrie 2011, în special, ca rezultat al creşterii preţurilor la tutun cu 18,6%, combustibil – cu 5,1%, confecţii – cu 4,3%, ediţiile tipărite - cu 3,9%, încălţăminte – cu 3,4%, materiale de construcţie – cu 2,9%, țesături – cu 1,9%, medicamente – cu 1,4% etc.

Majorarea preţurilor la mărfurile nealimentare a fost determinată, în general, de deprecierea relativ mică a monedei naţionale, majorarea accizelor la produsele din tutun, precum şi dinamica preţurilor mondiale la petrol. Contribuţia preţurilor la mărfurile nealimentare asupra creşterii IPC general a constituit 1,26%, din care 0,3% revine combustibililor, 0,25% - confecţiilor şi cîte 0,1% - materialelor de construcţii, încălţămintei şi tutunului.

Preţurile la serviciile prestate populaţiei au înregistrat o creştere de 3% faţă de decembrie 2011. Această creştere a fost determinată, preponderent, de majorarea tarifelor la apa potabilă şi canalizare cu 15,2%, energie electrică – cu 7,3%, serviciile de turism – cu 11,6%, educaţie şi învăţămînt - cu 7,1%, sănătate – 6,8%, alimentaţie publică - cu 3,9%, transportul de pasageri - cu 1,8% etc. Prin urmare, aportul tarifelor la servicii la creşterera IPC general a constituit 0,9%, din care 0,5% revin serviciilor comunal-locative şi cîte 0,1% - serviciilor de sănătate, alimentaţie publică şi educaţie şi învăţămînt.

6

În luna decembrie 2012 rata inflaţiei de bază (exclusiv produse alimentare şi băuturi, combustibili, produse şi servicii cu preţuri reglementate) a constituit 3,7% faţă de decembrie 2011, fiind cu 2,4 p.p. mai mică decît rata inflaţiei în perioada respectivă a anului 2011. Rata inflaţiei exclusiv produse alimentare şi băuturi a constituit 3,3%, exclusiv produse şi servicii cu preţuri reglementate – 4,7%, exclusiv combustibil – 4%.

Dinamica ratei anuale a inflaţiei (luna faţă de luna respectivă a anului precedent) în anul 2012, %


Rata inflaţiei de bază (3,7%) a fost cu 0,4 p.p. sub nivelul ratei inflaţiei (4,1%). Preţurile la produse şi servicii reglementate s-au majorat cu 2,6% faţă de decembrie 2011, creşterea acestora fiind cu 1,5 p.p. mai mică comparativ cu IPC general.

Cursul de schimb

De la începutul anului 2012 cursul de schimb al monedei naţionale a marcat o depreciere de 3% faţă de dolarul SUA în termeni nominali (de la 11,72 lei pentru 1 dolar american la 01.01.2012 pînă la 12,06 lei la 31.12.2012). Leul moldovenesc s-a depreciat faţă de Euro cu 6,1%.

Principalii factori care au determinat modificarea cursului de schimb au fost intrările valutare de peste hotarele ţării, inclusiv din veniturile rezidenţilor din muncă şi transferurile angajaţilor, precum şi fluctuaţiile cursului dolarului SUA faţă de alte valute pe pieţele valutare internaţionale, determinate, în mare măsură, de problemele economice legate cu creşterea şi deservirea datoriei externe în Statele Unite ale Americii şi unele ţări din zona Euro.

7

Evoluţia cursului de schimb al monedei naţionale faţă de dolarul SUA şi Euro în anul 2012, Lei/USD, Lei/EUR

Sursă: Banca Naţională a Moldovei

În ianuarie-decembrie 2012 faţă de perioada respectivă a anului 2011 structura tranzacţiilor pe piaţa valutară internă s-a caracterizat prin majorarea ponderii tranzacţiilor în Euro cu 4,7 p.p. (pînă la 38,3%) şi diminuarea volumului tranzacţiilor în dolari SUA cu 4,2 p.p şi în rubla rusească – cu 0,5 p.p.

Structura tranzacţiilor pe piaţa valutară a Republicii Moldova în ianuarie-decembrie 2008-2012, %

2008 2009 2010 2011 2012Dolarul SUA 60,4 65,1 61,4 62,6 58,4Euro 26,7 31,3 34,2 33,6 38,3Rubla rusească 12,0 2,8 3,6 3,1 2,6Alte 0,9 0,8 0,8 0,7 0,7Total 100 100 100 100 100


În mai-decembrie 2012 Banca Naţională a Moldovei (BNM) a efectuat cumpărări pe piaţa valutară interbancară în sumă de 332,8 mil. dolari SUA. Stocul activelor valutare de rezervă ale BNM la 31.12.2012 a atins o valoare maximă de 2515 mil. dolari, majorîndu-se cu 28% faţă de nivelul înregistrat la sfîrşitul anului 2011. Majorarea activelor oficiale de rezervă a fost determinată, în general, de primirea creditelor de la Fondul Monetar Internaţional şi granturilor de la Comisia Europeană, precum şi de cumpărări ale valutei străine de către Banca Naţională a Moldovei.

8

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naţionale a Moldovei în anul 2012, mil. dolari SUA


Agregatele monetare

În perioada ianuarie-decembrie a anului 2012 evoluţia agregatelor monetare se caracterizează printr-un ritm de creştere înalt a banilor în circulaţie, a depozitelor şi creditelor.

Masa monetară M3 la sfîrşitul lunii decembrie 2012 a constituit 49513,2 mil. lei şi s-a majorat cu 20,8% comparativ cu data similară din anul 2011.

Masa monetară M3 pe componente la sfîrşitul lunii decembrie a anilor 2006-2012, mil. lei


La creşterea masei monetare M3 şi-au adus cel mai mult contribuţia depozitele (15,0%), soldul cărora s-a majorat cu 20,5%, însumînd 36272,3 mil. lei, fapt ce indică sporirea gradului de economisire a populaţiei faţă de cele 12 luni ale anului precedent.

Soldul depozitelor în monedă naţională, care deţin o pondere de 59,8% în volumul total (la sfîrşitul lunii decembrie 2011 – 57,8%), a sporit cu 24,6% faţă de sfîrşitul lunii decembrie 2011, atingînd un volum de 21673,7 mil. lei. Această situaţie se datorează evoluţiei pozitive a

9

depozitelor la termen (+31,5%), avînd o contribuţie de 8,4% la creşterea M3. Depozitele la vedere, de asemenea, au înregistrat creştere, dar mai mică (+13,0%), contribuind cu numai 2,1% la sporirea M3. Astfel, cea mai mare pondere în volumul total al depozitelor în monedă naţională rămîne a depozitelor la termen – 66,0%, în mare parte datorită faptului că rata dobînzii este mai înaltă decît la depozitele la vedere.

Volumul depozitelor în monedă naţională noi atrase în luna decembrie a anului 2012 au înregistrat diminuare faţă de luna decembrie 2011 de circa 1,7 ori, dar o creştere de 9,2% faţă de luna precedentă.

Depozitele noi atrase, în % faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent


Soldul depozitelor în valută străină sunt, de asemenea, în creştere, dar cu un ritm mai lent. Faţă de sfîrşitul lunii decembrie 2011 acestea au marcat o creştere de numai 14,8%, însumînd o valoare de 14598,6 mil. lei. Această situaţie este în legatură cu incertitudinea cu privire la dinamica ratelor de schimb ale principalelor valute internaţionale: Euro şi dolarul SUA.

În luna decembrie au fost atrase depozite noi în valută străină cu circa 1,8 ori mai puţin faţă de luna decembrie a anului precedent şi cu 5,9% faţă de luna precedentă.

Rata dobînzii la depozitele în monedă naţională în luna decembrie a fost uşor diminuată cu 0,01 p.p. faţă de luna decembrie 2011, ajungînd la 8,44%. Însă, rata dobînzii la depozitele în valută străină a crescut cu 0,85 p.p., constituind 4,68%.

Soldul depozitelor şi ratelor dobînzii (medii lunare) la sfîrşitul lunii decembrie a anilor 2006-2012


10

Volumul de bani în circulaţie a înregistrat o creştere remarcabilă. Faţă de situaţia de la sfîrşitul lunii decembrie 2011 acesta s-a majorat cu 21,9% (contribuind la creşterea M3 cu 5,8%).

Soldul creditelor în economie a marcat creştere faţă de nivelul înregistrat la sfîrşitul lunii decembrie 2011 cu 16,1% (constituind 35948,3 mil. lei). Creditele în monedă naţională au marcat o creştere de 20,1%, iar cele în valută străină – 11,1%.

Soldul creditelor şi ratelor dobînzii (medii lunare) la sfîrşitul lunii decembrie a anilor 2006-2012


Rata dobînzii este printre principalii factori responsabili de stimularea cererii pentru credite. Faţă de luna decembrie 2011 la creditele în monedă naţională aceasta s-a diminuat cu 1,98 p.p., ajungînd la 11,98%, un nou minim istoric. Rata dobînzii la creditele în valută străină s-a majorat cu 0,65 p.p., pînă la 8,32%.

În luna decembrie a fost acordat un volum de credite noi în lei cu 10,7% mai puţin faţă de luna decembrie 2011, dar de 1,8 ori mai mult faţă de luna precedentă. Concomitent, volumul de credite noi acordate în valută străină a înregistrat o diminuare de 1,6 ori faţă de luna decembrie a anului precedent şi o creştere de 37,2% faţă de luna precedentă.

Credite noi acordate, în % faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent


11

Totodată, înrăutăţirea situaţiei economice externe şi interne, precum şi nivelul înalt de incertitudine determină pe de o parte băncile să fie mai precaute la acordarea creditelor şi, pe de altă parte, agenţii economici să-şi reducă cererea pentru credite.

Finanţe publice

În pofida răcirii consumului şi, respectiv, diminuării bazei impozabile, finanţele publice dau semne de stabilizare: a noua lună consecutiv ritmul de creştere a veniturilor bugetare depăşeşte pe cel al cheltuielilor.

În 12 luni ale anului 2012 la Bugetul Public Naţional (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 33524,5 mil. lei, cu 11,2% mai mult faţă de ianuarie-decembrie 2011 şi la nivel de 98,0% faţă de sarcinile stabilite pe perioada de gestiune. De asemenea, s-au efectuat cheltuieli în sumă totală de 35363,9 mil. lei, fiind în creştere cu 10,2%, respectiv, şi 96,5% faţă de cele prevăzute. În ansamblu, BPN a înregistrat un deficit în sumă de 1839,4 mil. lei (în ianuarie-decembrie 2011 deficitul a fost la nivel de 1961,3 mil. lei).

Evoluţia bugetului public naţional în ianuarie-decembrie 2011-2012, mil. lei

2011 2012 2012/2011, %decembrie 12 luni decembrie 12 luni decembrie 12 luni

Bugetul public naţionalVenituri 3815,4 30139,7 3499,4 33524,5 91,7 111,2Cheltuieli 4069,8 32101,0 4381,3 35363,9 107,7 110,2Deficit (-), excedent (+) -254,4 -1961,3 -881,9 -1839,4 x x

Bugetul de statVenituri pe toate componentele 2578,9 18639,0 2006,0 20087,5 77,8 107,8Cheltuieli pe toate componentele 2531,2 20004,2 2683,4 21668,5 106,0 108,3Deficit (-), excedent (+) 47,7 -1365,2 -677,4 -1581,0 x xBugetele unităţilor administrativ teritorialeVenituri pe toate componentele 798,7 7660,9 955,5 8780,8 119,6 114,6Cheltuieli pe toate componentele 1081,3 8149,5 1154,5 8920,4 106,8 109,5Deficit (-), excedent (+) -282,6 -488,6 -199,0 -139,6 x xBugetul asigurărilor sociale de statVenituri 1053,7 9088,9 888,2 9718,9 84,3 106,9Cheltuieli 787,6 9213,5 835,1 9752,6 106,0 105,9Deficit (-), excedent (+) 266,1 -124,6 53,1 -33,7 x xFondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicalăVenituri 344,9 3636,6 428,0 3870,0 124,1 106,4Cheltuieli 476,6 3615,7 484,6 3951,2 101,7 109,3Deficit (-), excedent (+) -131,7 20,9 -56,6 -81,2 x x

Sursă: Ministerul Finanţelor

În structura totală a veniturilor, partea majoră revine veniturilor bugetului de stat – 59,8%, apoi bugetului asigurărilor sociale de stat – 21,3%, bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale – 13,4% şi fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală – 5,4%.

12

Veniturile proprii pe tipuri de bugete în ianuarie-decembrie 2012, mil. lei


Veniturile BPN fără granturi şi transferuri au însumat 31889,3 mil. lei. Din acestea, 90,5% revin veniturilor fiscale, care au crescut cu 12,8%. Au înregistrat o creştere esenţială impozitele pe venit (de circa 1,7 ori). Reintroducerea impozitului pe venitul agenţilor economici şi-a adus efectul: veniturile acumulate din impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător au înregistrat o creştere de peste 2 ori faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Însă, cea mai mare pondere (49,7%) în volumul total al veniturilor fiscale revine impozitelor interne pe mărfuri şi servicii, care în lunile ianuarie-decembrie ale anului 2012 au fost peste nivelul înregistrat în perioada similară a anului 2011 cu numai 5,6%. Aceasta ţine, în general, de creşterea semnificativă a restituirilor TVA (cu 40,0%). Este îmbucurător faptul că veniturile din TVA la mărfurile produse şi la serviciile prestate pe teritoriul Republicii Moldova au înregistrat creştere – 10,8% (este de menţionat aici că pe parcursul anului 2011 acestea au fost în diminuare). Concomitent, încasările din accize au crescut cu 8,3%. Slăbirea cererii interne a determinat o creştere de numai 4,3% a încasărilor din contul TVA la mărfurile importate.

Aproape la toate componentele se atestă o uşoară accelerare a creşterii, aceasta datorîndu-se în parte îmbunătăţirii administrării fiscale prin intensificarea controalelor şi înăsprirea măsurilor de constrîngere (amenzile şi sancţiunile administrative au crescut cu 31,2% faţă de ianuarie-decembrie 2011).

Pentru susţinerea bugetului şi pentru finanţarea proiectelor investiţionale, din partea donatorilor externi şi autohtoni au fost debursate granturi în sumă de 1636,8 mil. lei (fiind la nivel de circa 87,6% faţă de nivelul prevăzut), comparativ cu 1705,1 mil. lei în ianuarie-decembrie 2011.

În structura cheltuielilor, ponderea celor efectuate de la de la bugetul de stat a constituit 36,1%, de la bugetul asigurărilor sociale de stat – 27,6%, de la bugetele unităţilor administrativ-teritoriale – 25,1% şi de la fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală – 11,1%.

Cheltuielile proprii pe tipuri de bugete în ianuarie-decembrie 2012, mil. lei


13

Cea mai mare pondere în volumul total al cheltuielilor revine cheltuielilor pentru asigurarea şi asistenţa socială – 32,9% (11623,8 mil. lei), acestea înregistrînd o creştere de 5,0% faţă de perioada respectivă din anul 2011. S-au înregistrat majorări şi la alte tipuri de cheltuieli: complexul pentru combustibil şi energie (peste 2 ori), agricultura, gospodăria silvică, gospodăria piscicolă şi gospodăria apelor (1,5 ori); jurisdicţia constituţională (+45,8%), transporturi, gospodăria drumurilor, comunicaţiile şi informatica (+42,6), protecţia mediului înconjurător şi hidrometeorologia (+32,2%), industria şi construcţiile (+29,7%) etc.

Pentru realizarea programelor cu caracter social-cultural au fost direcţionate 69,6% din totalul cheltuielilor BPN, pentru domeniul economiei naţionale – 13,0%, apărare, justiţie, menţinerea ordinii publice şi securităţii naţionale – 6,5%, servicii de stat cu destinaţie generală – 5,0%, alte domenii – 5,9%.

În ianuarie-decembrie 2012 încasările la bugetul de stat pe toate componentele au constituit 20087,5 mil. lei (fără granturi şi transferuri – 18486,6 mil. lei, sau 92,0% din total). În comparaţie cu perioada similară a anului 2011, veniturile totale acumulate au crescut cu 7,8%. Partea de cheltuieli a bugetului de stat s-a realizat în sumă de 21668,5 mil. lei. Faţă de perioada similară a anului 2011, cheltuielile pe toate componentele au crescut cu 8,3%. Executarea bugetului de stat a rezultat cu un deficit în sumă de 1581 mil. lei (depăşind deficitul înregistrat în ianuarie-decembrie 2011, cînd a atins nivelul de 1365,2 mil. lei), care a fost acoperit din contul veniturilor de la valorile mobiliare de stat, împrumuturile debursate de către donatorii externi, mijloacele din vînzarea şi privatizarea patrimoniului public etc.

La bugetele unităţilor administrativ teritoriale (UAT) în perioada de raport au fost acumulate venituri în sumă de 8780,8 mil. lei, fiind în creştere cu 14,6% faţă de ianuarie-decembrie 2011. Din suma totală a veniturilor bugetelor UAT, numai 50,4% (4424,3 mil. lei) revin veniturilor proprii (fără granturi şi transferuri). Concomitent cu veniturile acumulate nemijlocit la bugetele respective, de la bugetul de stat au fost alocate transferuri din fondul pentru nivelare bugetară şi cu destinaţie specială în sumă de 4047,9 mil. lei. De asemenea, s-au efectuat cheltuieli în sumă de 8920,4 mil. lei, în creştere cu 9,5%. În ansamblu, bugetele UAT au înregistrat un deficit în sumă de 139,6 mil. lei, comparativ cu deficitul de 488,6 mil. lei din ianuarie-decembrie 2011.

La bugetul asigurărilor sociale de stat au fost acumulate venituri în sumă de 9718,9 mil. lei, inclusiv: contribuţii de asigurări sociale obligatorii de stat – 7147,4 mil. lei, transferuri de la bugetul de stat – 2567,3 mil. lei şi încasările nefiscale – 4,2 mil. lei. Veniturile totale acumulate la acest buget au fost în creştere cu 6,9% (veniturile proprii s-au majorat cu 8,9%, iar de la bugetul de stat au fost efectuate transferuri cu 1,8% mai mult). De asemenea, s-au efectuat cheltuieli pentru asigurarea şi asistenţa socială în sumă totală de 9752,6 mil. lei, în creştere cu 5,9%. În ansamblu, bugetul asigurărilor sociale de stat a înregistrat un deficit în sumă de 33,7 mil. lei, care a fost finanţat integral din mijloacele acumulate la conturile bugetului.

În 12 luni ale anului 2012 la fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală au fost acumulate venituri în sumă de 3870 mil. lei, fiind peste nivelul înregistrat în ianuarie-decembrie 2011 cu 6,4%. Această creştere neesenţială ţine de majorarea transferurilor cu 3,0%, care deţin o pondere de 52,8% în volumul veniturilor totale. Veniturile proprii, la fel, au înregistrat creştere (+10,6%). De asemenea, s-au efectuat cheltuieli pentru ocrotirea sănătăţii în sumă de 3951,2 mil. lei, cu 9,3% mai mult. Executarea fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală a înregistrat o depăşire a cheltuielilor faţă de venituri în sumă de 81,2 mil. lei.

Datoria de stat (internă şi externă) administrată de Guvern a înregistrat creştere. Astfel, la sfîrşitul lunii decembrie 2012 aceasta a atins nivelul de 21289,4 mil. lei, fiind în creştere cu 10,9% faţă de aceeaşi dată a anului 2011.

14

Datoria de stat administrată de Guvern la sfîrşitul lunii decembrie 2006-2012, mil. lei


Stocul datoriei de stat interne este complet format din valori mobiliare de stat (VMS), volumul cărora a constituit 6158,9 mil. lei la preţul de cumpărare, inclusiv: VMS emise pe piaţa primară – 3816,1 mil. lei (+17,2%), VMS convertite (datoria de stat internă contractată anterior de la BNM convertită în VMS) – 2063,4 mil.lei (-6,8%) şi VMS emise pentru asigurarea stabilităţii financiare – 279,4 mil.lei (-25,0%). Faţă de situaţia de la 31 decembrie 2011 datoria de stat internă s-a majorat cu 5,9%.

În perioada de raport au fost comercializate VMS în valoare de 15586,2 mil. lei, ceea ce este cu 1,0% mai mult decît în ianuarie-decembrie 2011. Totodată, au fost efectuate cheltuieli pentru răscumpărarea VMS în sumă de 15269,2 mil. lei, fiind cu 2,5% peste nivelul din 12 luni ale anului precedent.

Valorile mobiliare de stat cu scadenţă pînă la un an au fost emise pe 3 termene: bonuri de trezorerie de 91, 182 şi 364 zile, ponderea acestora în totalul VMS comercializate a constituit 97,0%. Majoritatea VMS au fost emise pe termen de 182 zile (42,2%) şi 91 zile (32,6%). Astfel, este evident faptul că aceste surse de finanţare, care provin în marea majoritate din partea băncilor comerciale, sunt folosite pentru acoperirea unor necesităţi temporare ale statului.

Rata medie a dobînzii la VMS realizate prin licitaţie a fost de 6,10%, faţă de 11,43% în ianuarie-decembrie 2011.

Situaţia cu privire la datoria de stat externă administrată de Guvern prezintă unele modificări. La 31 decembrie 2012 stocul acesteia însuma 1245,6 mil. dolari SUA (sau 15130,5 mil. lei), dar la 31 decembrie 2011 – 1142,5 mil. dolari (13384,6 mil. lei). Astfel, s-a înregistrat o creştere de 9,0%. Această creştere a fost determinată, în mare parte, de faptul că pe parcursul a 12 luni 2012 intrările de împrumuturi externe au depăşit rambursările. Însă, exprimată în lei, datoria de stat externă a marcat o creştere mai mare, de 13,0%, din cauza deprecierii monedei naţionale faţă de dolarul SUA.

15

II. Sectorul real

Industria

Dezvoltarea industriei a fost influenţată de condiţiile climaterice, modificarea cererii la unele categorii de mărfuri de producţie autohtonă pe piaţa internă şi externă, precum şi stagnarea în sectorul construcţiilor. Astfel, volumul producţiei fabricate de întreprinderile industriale de toate formele de proprietate în anul 2012 a înregistrat o scădere de 3,1% (în preţuri comparabile) faţă de anul 2011, inclusiv cu 4,4% - volumul producţiei şi distribuţiei de energie electrică şi termică şi cu 3% - volumul producţiei industriei prelucrătoare. Totodată s-a înregistrat o creştere cu 0,8% a volumului producţiei industriei extractive.

Evoluţia lunară a volumului producţiei industriale în preţuri comparabile (medii ale anului precedent),

modificarea procentuală faţă de luna respectivă a anului precedent


În luna decembrie indicele producţiei industriale faţă de decembrie 2011 a constituit 96,3%.

Volumul producţiei fabricate de întreprinderile industriale de toate formele de proprietate în ianuarie-decembrie 2012 a constituit doar 96,3% (în preţuri comparabile) din volumul înregistrat în ianuarie-decembrie 2011.

Activitatea sectorului industrial în ianuarie-decembrie 2012

Ianuarie-decembrie 2012

in % fata de ianuarie-

decembrie 2011

Ponderea valorii

producţiei industriale, pe activităţi, în

total producţie, conform SO

2010, %

Gradul de influenţă a creşterii (+)/ descreşterii(-)

producţiei industriale pe

activităţi asupra indicelui general de

producţie, %Industrie - total 96,9 100,0 -3,1Industria extractivă 100,8 2,5 0,0Industria prelucrătoare 97,0 82,3 -2,5din care:Industria alimentară şi a băuturilor 98,3 37,3 -0,6 producţia, prelucrarea şi conservarea cărnii şi a produselor din carne 114,7 4,6 0,7 prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor 75,6 3,5 -0,8 fabricarea produselor lactate 107,2 3,8 0,3 fabricarea vinului 99,0 6,1 -0,1 alte 19,3 -0,7

16

Ianuarie-decembrie 2012

in % fata de ianuarie-

decembrie 2011

Ponderea valorii

producţiei industriale, pe activităţi, în

total producţie, conform SO

2010, %

Gradul de influenţă a creşterii (+)/ descreşterii(-)

producţiei industriale pe

activităţi asupra indicelui general de

producţie, %Fabricarea produselor din tutun 79,6 2,2 -0,5Fabricarea produselor textile 104,4 2,3 0,1Fabricarea de articole de îmbrăcăminte 76,1 7,8 -1,9Fabricarea hîrtiei şi cartonului 80,7 1,4 -0,3Producţia de articole din cauciuc şi din material plastic 92,0 3,2 -0,3Producţia altor produse din minerale nemetalifere 102,0 7,8 0,2Fabricarea produselor finite din metal, exclusiv producţia de masini şi echipamnete 86,7 1,9 -0,3Producţia de maşini şi aparate electrice 136,7 3,6 1,3Alte tipuri de actvităţi 14,8 -0,2Producţia şi distribuţia de energie electrică şi termică, gaze şi apă caldă 95,6 15,1 -0,7


Industria extractivă în anul 2012 a evoluat pozitiv. Astfel, în ianuarie-decembrie 2012 volumul producţiei industriei extractive s-a majorat cu 0,8% faţă de ianuarie-decembrie 2011.

Aportul principal în procesul de fabricare a producţiei de către întreprinderile industriale revine industriei prelucrătoare (82,3%), volumul producţiei căreia a consemnat o descreştere de 3% comparativ cu ianuarie-decembrie 2011, contribuind, astfel, negativ cu 2,5 puncte procentuale (p.p.) asupra indicelui general de producţie industrială (IPI).

O pondere înaltă în volumul total de producţie industrială o deţine industria alimentară şi a băuturilor (37,3%), care în ianuarie–decembrie 2012 a obţinut o descreştere a volumului de producţie cu 1,7% faţă de ianuarie-decembrie 2011 şi, astfel, a influenţat negativ cu 0,6 p.p. asupra IPI. La diminuarea volumului producţiei industriei alimentare şi a băuturilor a contribuit scăderea volumelor de producţie la activităţile: fabricarea produselor de morărit, a amidonului si a produselor din amidon - cu 25,4%, prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor - cu 24,4%, fabricarea pîinii şi a produselor de patiserie proaspete – cu 3,4%, gradul de influenţă negativă al acestora asupra IPI constituind 1,1 p.p. Totodată, s-a majorat volumul de prelucrare şi conservare a cărnii şi a produselor din carne – cu 14,7%, fabricarea produselor lactate – cu 7,2%, fabricarea uleiurilor şi grăsimilor vegetale şi animale – cu 1,8%, contribuţia pozitivă a acestora la IPI fiind de 1,1 p.p.

Contribuţie negativă impunătoare asupra IPI a avut reducerea cu 23,9% a volumului de fabricare a articolelor de îmbrăcăminte, gradul de influenţă constituind 1,9 p.p. De asemenea a influenţat negativ şi reducerile volumelor de producţie înregistrate la alte activităţi ale industriei prelucrătoare, precum: fabricarea produselor din tutun - cu 20,4%, fabricarea hîrtiei şi cartonului – cu 19,3%, fabricarea produselor finite din metal, exclusiv producţia de maşini şi utilaje – cu 13,3%, fabricarea de maşini şi echipamente – cu 12,4%, producţia de articole din cauciuc şi din material plastic – cu 8%, gradul de influenţă al acestora constituind 1,9 p.p. etc. Înrăutăţirea situaţiei în aceste sectoare o punem în legătură directă cu stagnarea sectorului de construcţii, precum şi reducerea cererii de pe pieţele externe.

Printre puţinele ramuri industriale care bucură prin creşterea producţiei sunt producţia de maşini şi aparate electrice (+36,7%), producţia de textile (+4,4%), producţia de aparatură şi instrumente

17

medicale, de precizie, optice (+8,5%), producţia industriei chimice (+2,6%), producţia altor produse din minerale nemetalifere (+2%), gradul pozitiv de influenţă asupra IPI fiind de 1,8 p.p.

Evoluţia sectorului energetic nu prezintă o imagine favorabilă în ianuarie-decembrie 2012. Volumul producţiei şi distribuţiei de energie electrică şi termică a scăzut cu 4,4% faţă de ianuarie-decembrie 2011 şi a contribuit negativ cu 0,7p.p. asupra IPI. Producţia şi distribuţia energiei electrice s-a micşorat cu 3,7%, iar aprovizionarea cu aburi şi apă caldă – cu 5,3%, respectiv.

Volumul producţiei energiei electrice în expresie naturală a constituit 923 mil. kWh, volum inferior cu 8,6% celui înregistrat în ianuarie-decembrie 2011. Volumul producţiei energiei termice produse pentru a fi livrată în centrale termice a alcătuit 2088,3 mii Gcal şi a fost livrată cu 5% mai puţin faţă de ianuarie-decembrie 2011.

Sectorul agricol

Regimul termic şi deficitul de precipitaţii în prima jumătate a anului a contribuit la uscarea stratului superior al solului, ceea ce a creat condiţii nefavorabile pentru creşterea şi dezvoltarea culturilor de toamnă şi cerealiere de primăvară. Ca urmare, producţia agricolă în toate categoriile de gospodării, în ianuarie-decembrie 2012 a constituit circa 20,3 mild. lei şi a înregistrat o descreştere esenţială de 22,4% (în preţuri comparabile) faţă de perioada respectivă a anului precedent. Micşorarea producţiei agricole a fost determinată de scăderea accentuată a producţiei vegetale - cu 32,6%, producţia animalieră a înregistrat o descreştere moderată - cu 1,1%, respectiv.

Evoluţia producţiei agricole în anii 2005-2012, în preţuri comparabile (în % faţă de anul precedent, + / -)


Ponderea majoră în structura producţiei agricole a revenit celei vegetale, care a deţinut 59% (în anul 2011 – 68%) din volumul total al producţiei agricole, iar producţiei animale – 41%, respectiv.

Volumul producţiei vegetale în perioada vizată a însumat 11346 mil. lei şi o diminuare de 32,6% faţă de anul 2011, iar gradul de influenţă negativă asupra indicelui general de producţie în agricultură a constituit 22,1%. Descreşterea producţiei vegetale şi, respectiv a ponderii acesteia în total producţia agricolă a fost generată de scăderea roadei medii la toate culturile agricole în

18

urma impactului condiţiilor meteorologice extrem de nefavorabile ale anului 2012. Astfel, producţia medie la un hectar de porumb a scăzut de 2,7 ori, de grîu – de 1,7 ori, cartofi, floarea soarelui – de cîte 1,6 ori, legume – de 1,4 ori etc. Ca rezultat, conform datelor preliminare, recolta globală a cerealelor şi leguminoaselor boabe (în greutate după finisare) în gospodăriile de toate categoriile a constituit circa 1204 mii tone, sau de circa 2 ori mai puţin faţă de anul 2011 (gradul de influenţă negativă asupra indicelui producţiei agricole (IPA) constituind 9,4 p.p., inclusiv: porumb pentru boabe – 571 mii tone (de circa 2,6 ori mai puţin), grîu – 494 mii tone (mai puţin cu circa 38%). S-a recoltat: cartofi – 182 mii tone (de 1,9 ori mai puţin), floarea soarelui – 425 mii tone (-30,9%), legume - 231 mii tone (-36,7%), struguri, - 505 mii tone (-15,3%), fructe – 376 mii tone (-9,8%) etc.

Întreprinderilor agricole le revin partea principală la producţia sfeclei de zahăr – 89%, tutun – 76%, cereale şi leguminoase pentru boabe (exclusiv porumb) – 74%, floarea soarelui – 70%. Totodată, în gospodăriile populaţiei şi cele ţărăneşti (de fermier) sunt concentrate 83% din volumul de cartofi şi legume, 81% - porumb pentru boabe, 78% - struguri.

În anul 2012 sectorul zootehnic a înregistrat un volum al producţiei animaliere în mărime de 8417 mil. lei, în diminuare cu 1,1% faţă de anul 2011, gradul de influenţă negativă asupra indicelui general de producţie în agricultură fiind de 0,3%. În gospodăriile de toate categoriile, s-a majorat volumul producţiei (creştere) a vitelor şi păsărilor în masă vie, obţinîndu-se un volum de 165 mii tone şi o majorare cu 2,8% faţă de anul 2011, care a fost influenţată de sporirea cu 4% a producţiei în întreprinderile agricole. Totodată, s-a produs un volum de lapte în mărime de 528 mii tone, volum inferior cu 5,3% celui înregistrat în anul 2011. Cantitatea de ouă a constituit 633 mil. buc. şi s-a micşorat cu 9,7%, drept urmare a reducerii productivităţii găinilor ouătoare.

În întreprinderile agricole (inclusiv fermele deţinute de gospodăriile ţărăneşti (de fermier), în anul 2012 comparativ cu perioada similară a anului precedent a fost înregistrată o majorare cu 4% a volumului de creştere a vitelor şi păsărilor (în masă vie), inclusiv cu 5% - la porcine şi cu 4% - la păsări. Volumul producţiei de lapte s-a majorat cu 6%, determinat de creşterea producţiei medii de lapte pe o vacă cu 4%, precum şi a efectivului de vaci - cu 7%. Producţia de ouă a crescut cu doar 0,1% faţă de anul 2011.

Situaţia în sectorul zootehnic continuă să fie determinată de situaţia în gospodăriile populaţiei în care s-a produs cea mai mare parte a producţiei animaliere (producţia laptelui – 97%, creşterea vitelor şi păsărilor – 73%, producţia de ouă – 62%).

Investiţiile în active materiale pe termen lung

În ianuarie-decembrie 2012 activitatea investiţională a înregistrat o scădere de 4,1% (în preţuri comparabile) faţă de perioada similară a anului 2011 a fluxului de investiţii în active materiale pe termen lung, volumul cărora a constituit 16456,5 mil. lei (în preţuri curente).

Evoluţia principalilor indicatori ai activităţii investiţionale

19

în anii 2005 - 2012 (în % faţă de anul precedent)

Sursa: Biroul Naţional de Statistică

Sursele principale de finanţare a activităţii investiţionale rămîn a fi mijloacele proprii ale agenţilor economici şi populaţiei, care în anul 2012 au format 58,6% din totalul investiţiilor în active materiale pe termen lung şi s-au micşorat cu 8,7% faţă de anul 2011. Cu mijloace bugetare au fost realizate 11,6% din volumul total al investiţiilor, înregistrînd o creştere faţă de anul 2011 de circa 1,7 ori din contul bugetului de stat, iar din contul bugetelor administrativ - teritoriale o scădere cu 15%. Mijloacele investitorilor străini au constituit 7,4% (8,9% în anul 2011) din volumul total al investiţiilor utilizate şi au înregistrat o diminuare de circa 20,3% comparativ cu anul 2011.

Investiţii în active materiale pe termen lung pe surse de finanţare în ianuarie-decembrie 2012

În preţuri curente, mil.lei

În % faţă de:ianuarie-

decembrie 2011total

Investiţii în active materiale pe termen lung – total 16456,5 95,9 100,0 din care, finanţate din contul:

bugetului de stat 1271,4 166,4 7,7bugetelor unităţilor administrativ-teritoriale 649,2 85,0 3,9mijloacelor proprii ale agenţilor economici şi populaţiei 9645,8 91,3 58,6surselor din străinătate 1210,1 79,7 7,4altor surse 3680,1 103,9 22,4


În structura investiţiilor pe tipuri de mijloace fixe o parte importantă a fost orientată la procurarea utilajului, maşinilor şi mijloacelor de transport, care a constituit 44% din volumul total al mijloacelor utilizate, fiind în diminuare cu 1,3 p.p. comparativ cu anul precedent. Cota-parte a investiţiilor realizate la construcţia clădirilor de locuit s-a micşorat în comparaţie cu anul precedent cu 1,9 p.p. şi a constituit 11,6% din volumul total al mijloacelor utilizate, iar cea a investiţiilor la construcţia clădirilor (cu excepţia clădirilor de locuit) şi edificiilor - cu 1,1 p.p. respectiv, şi a constituit 20,1% din volumul total al mijloacelor însuşite. Faţă de ianuarie-decembrie 2011 s-a micşorat volumul de investiţii în utilaje, maşini şi mijloace de transport cu 1,1%, în clădiri (exclusiv de locuit) şi edificiilor - cu 9,1% şi în construcţia de clădiri de locuit – cu 17,2%, respectiv.

Investiţii în active materiale pe termen lung

20

pe tipuri de mijloace fixe în ianuarie-decembrie 2012

În preţuri curente, mil. lei

În % faţă de total

Informativ: ianuarie-decembrie 2011 în %

faţă de totalInvestiţii în active materiale pe termen lung – total 16456,5 100,0 100,0 din care:

clădiri de locuit 1910,4 11,6 13,5clădiri (exclusiv de locuit) şi edificii 3304,3 20,1 21,2utilaje, maşini şi mijloace de transport 7248,6 44,0 45,3altele 3993,2 24,3 20,0


Lucrări de construcţii-montaj au fost înregistrate în valoare de 8482,4 mil. lei, ceea ce este cu 1,3% (în preţuri comparabile) mai puţin faţă de anul 2011. Ponderea lucrărilor de construcţii-montaj în volumul total al investiţiilor în active materiale pe termen lung a constituit 51,5% şi în creştere cu 3,6 p.p., respectiv.

Activitatea de construcţii realizată în antrepriză. Pe parcursul anului 2012 întreprinderile cu genul principal de activitate „Construcţii” au efectuat în antrepriză lucrări de construcţii-montaj în valoare de 5421,3 mil. lei (în preţuri curente), volum inferior celui înregistrat în anul 2011 cu 4%. Volumul principal a fost realizat de către agenţii economici cu forma de proprietate privată, fiind executate lucrări în proporţie de 83% (4498,6 mil. lei) din volumul total al lucrărilor în antrepriză. Pe elemente de structură a lucrărilor executate predomină efectuarea lucrărilor de construcţii noi – 3165,1 mil. lei, ponderea cărora a constituit 58,4% din volumul total al lucrărilor executate şi care în perioada vizată a înregistrat o descreştere de 3,5% faţă de ianuarie-decembrie 2011. Volumul lucrărilor de reparaţii capitale a alcătuit 1076,5 mil. lei (în descreştere cu 8,4%) şi al lucrărilor de întreţinere şi reparaţii curente – 1018,9 mil. lei (-0,9%). Pe tipuri de obiecte de construcţii s-a înregistrat majorare la lucrările executate la clădirile rezidenţiale cu 2,5% faţă de anul 2011, iar la clădirile nerezidenţiale şi construcţii inginereşti o diminuare cu 11,9% şi 1,9%, respectiv.

Construcţia de locuinţe. Din contul tuturor surselor de finanţare în anul 2012 au fost date în folosinţă 4,7 mii apartamente cu suprafaţa totală de 529 mii m2, ceea ce este cu 10% mai puţin faţă de suprafaţa înregistrată în anul 2011. Din contul mijloacelor proprii ale populaţiei au fost date în folosinţă 1,9 mii case de locuit individuale cu suprafaţa totală de 284,7 mii m2, constituind 53,8% din suprafaţa totală a locuinţelor date în folosinţă în total pe ţară, fiind în descreştere cu 8,1% comparativ cu anul 2011. Din acestea în mediul urban au fost date în folosinţă 1,1 mii cu suprafaţa totală de 177,9 mii m2 sau 62,5% din totalul caselor de locuit individuale date în folosinţă. Comparativ cu anul 2011 cota-parte a caselor de locuit individuale date în folosinţă în mediul urban s-a micşorat cu 2,7 p.p., iar a celor din mediul rural - s-a majorat cu 3,3 p.p. respectiv.

Transportul

Transportul de mărfuri şi pasageri în Moldova este în stagnare. Astfel, în anul 2012 volumul mărfurilor transportate de întreprinderile de transport feroviar, auto, fluvial şi aerian a constituit 9768,5 mii tone sau cu 2,9% mai puţin faţă de anul 2011. Cauzele principale care au contribuit la această diminuare sînt reducerea volumului de mărfuri transportate prin tranzit, reducerea exportului de seminţe şi fructe oleaginoase, cerealelor, metalelor, precum şi reducerea volumului industriei extractive şi stagnarea lucrărilor de construcţie.

Mărfuri transportate în anii 2008-2012, mii tone

21


Totodată, este de menţionat că în luna decembrie 2012 întreprinderile de transport au transportat un volum total al mărfurilor în mărime de 617,3 mii tone sau cu 41,7% mai puţin comparativ cu luna precedentă şi cu 18,6% - comparativ cu luna decembrie 2011.

Cu mijloace de transport feroviar pe parcursul anului 2012 au fost transportate 4122,7 mii tone de mărfuri sau cu 9,5% mai puţin faţă de anul 2011 şi cu circa 2,7 ori mai puţin faţă de anul 2008. Ca rezultat, ponderea mărfurilor transportate prin intermediul căii ferate s-a diminuat pînă la 42,2% din întregul volum de mărfuri transportate cu toate tipurile de transport, comparativ cu 45,3% în perioada respectivă a anului 2011.

De menţionat, că la transportarea mărfurilor un loc tot mai important îl ocupă transportul auto, căruia îi revin 56,3% din volumul mărfurilor transportate. Volumul mărfurilor transportate cu mijloacele de transport auto în 2012 a constituit 5500,0 mii tone şi s-a majorat faţă de 2011 cu 2,8%.

Parcursul mărfurilor în anul 2012 a constituit 3569,0 mil. tone-km şi a înregistrat o scădere de 3,6%, inclusiv la transportul feroviar cu 19,7% şi o creştere la transportul auto şi aerian - cu 4,0% şi 0,9% respectiv.

Parcursul mărfurilor în anii 2008-2012, mil. tone-km


În ce priveşte transportul de pasageri, putem menţiona că numărul pasagerilor care s-au folosit de transportul auto (autobuze şi microbuze) a constituit circa 117,1 mil. pasageri, cu 1,5% mai mult comparativ cu anul 2011, înregistrînd o majorare a parcursului pasagerilor cu 2,8%.

22

Pasageri transportaţi în anii 2008-2012, mii pasageri

2008 2009 2010 2011 2012Total 116628,0 111570,7 111716,1 120804,9 -din care: feroviar 5762,9 5186,7 4963,6 4711,3 - auto 110286,2 105805,8 105984,5 115270,6 117052,5 altele 578,9 578,2 768,0 823,0 788,7


Numărul persoanelor care au apelat la transportul aerian în 2012 a constituit 673,0 mii pasageri, fiind cu 3,9% mai puţin comparativ cu anul 2011.

Cu mijloacele de transport feroviar în ianuarie-noiembrie* 2012 au fost transportaţi 4015,7 mii pasageri, cu 7,6% mai puţin faţă de perioada corespunzătoare din anul 2011.

Comerţ interior şi servicii

În anul 2012 volumul cifrei de afaceri (venitul din vînzări) la întreprinderile cu activitate principală de comerţ cu amănuntul s-a diminuat cu 0,5% (în preţuri comparabile) faţă de anul 2011 şi în valoare absolută a constituit circa 32534,7 mil. lei.

În anul 2012 volumul cifrei de afaceri (venitul din vînzări) la întreprinderile cu activitate principală de comerţ cu ridicata a totalizat 54158,3 mil. lei şi s-a diminuat cu 2,5% (în preţuri curente) faţă de anul 2011.

Evoluţia lunară a volumului cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (în preţuri comparabile) şi comerţul cu ridicata (în preţuri curente)modificarea procentuală faţă de luna respectivă a anului precedent

Sursă: Biroul Naţional de StatisticăVolumul cifrei de afaceri la întreprinderile cu activitate principală de servicii de piaţă prestate populaţiei s-a majorat cu 3,1% (în preţuri comparabile) în anul 2012 faţă de perioada similară 2011 şi a constituit circa 8094,2 mil. lei.

23

Volumul cifrei de afaceri la întreprinderile cu activitate principală de servicii de piaţă prestate în special întreprinderilor în anul 2012 a însumat 24840,2 mil. lei şi s-a diminuat cu 1,3% (în preţuri curente) faţă de anul 2011.

Evoluţia lunară a volumului cifrei de afaceri în serviciile de piaţă prestate populaţiei (în preţuri comparabile) şi prestate întreprinderilor (în preţuri curente)

modificarea procentuală faţă de luna respectivă a anului precedent


III. Relaţii externe

Balanţa de plăţi

Relaţiile ţării noastre cu exteriorul sunt reflectate în Balanţa de plăţi, care, conform datelor BNM, în anul 2012 accentuează gradul înalt al deschiderii economiei naţionale şi sporirii vulnerabilităţii ei faţă de mediul extern. Situaţia economică precară din unele ţări ale zonei Euro a influenţat şi tranzacţiile Republicii Moldova cu alte ţări. Încetinirea dezvoltării sectorului real a fost provocată de calamităţile naturale, creşterea preţurilor mondiale la produsele alimentare şi petroliere, precum şi de cererea externă redusă. Ca rezultat, principalele agregate ale Balanţei de plăţi au fost marcate de creşterea semnificativă a transferurilor persoanelor fizice şi împrumuturilor externe, de creşterea neînsemnată a balanţei comerciale, precum şi de reducerea substanţială a fluxului investiţiilor străine directe în economia naţională.

Evoluţia principalelor agregate ale balanţei de plăţi în anii 2010-2012, mil. dolari SUA

24

2010 2011 2012preliminar

Contul curent -449,0 -790,4 -510,9Balanţa bunurilor şi serviciilor -2283,0 -2872,0 -2945,3

Balanţa comercială -2219,5 -2869,4 -2924,2 export (FOB) 1590,4 2277,1 2228,0 import (FOB) -3810,0 -5146,5 -5152,2Balanţa serviciilor -63,5 -2,6 -21,1

Venituri (nete) 507,1 565,9 829,3 inclusiv: veniturile rezidenţilor din munca peste hotare (intrări) 743,0 899,0 1006,0

Transferuri curente (nete) 1326,9 1515,8 1605,1 inclusiv: transferuri de peste hotare ale angajaţilor (intrări) 608,5 701,4 769,3Contul de capital şi financiar 420,8 704,1 427,0

Transferuri de capital (nete) -28,4 -37,7 -34,8Investiţii directe (nete) 193,9 260,5 139,4

inclusiv: în economia naţională 197,4 281,0 159,2Investiţii de portofoliu (nete) 5,6 4,7 16,5Alte investiţii (nete) 544,6 746,5 803,7Active de rezervă ale statului, (-) majorare, (+) micşorare -294,4 -278,1 -497,6

Erori şi omisiuni 28.21 86.32 83,0


Deficitul contului curent a înregistrat un nivel de 510,9 mil. dolari, diminuîndu-se cu 35,4% comparativ cu anul 2011. Această situaţie a fost determinată pe de o parte, de creşterea veniturilor şi transferurilor, şi pe de altă parte de creşterea mică a soldului negativ al balanţei comerciale. În raport cu PIB deficitul contului curent în anul 2012 a constituit 7%, comparativ cu 11,3% în anul 2011.

În anul 2012 deficitul balanţei comerciale a constituit 2924,2 mil. dolari şi s-a majorat cu numai 1,9% faţă de anul 2011. Deficitul comercial a fost acoperit de excedentele înregistrate la venituri şi transferuri curente în proporţie de 83,3% (în anul 2011 – 72,5%). În raport cu PIB deficitul a constituit 40,3%, reflectînd o diminuare cu 0,6 p.p. faţă de anul 2011.

Exporturile în anul 2012, conform datelor balanţei de plăţi, au totalizat 2228 mil. dolari şi s-au micşorat cu 2,2% comparativ cu anul 2011, iar în raport cu PIB acestea au înregistrat o micşorare cu 1,8 p.p., constituind 30,7%.

Volumul total al importurilor a însumat 5152,2 mil. dolari, fiind cu 0,1% mai mare faţă de anul 2011. Astfel, importul a constituit 71% în raport cu PIB, fiind cu 2,4 p.p. sub nivelul înregistrat în anul 2011. Încetinirea creşterii volumului importului a fost determinată, în mare parte, de slăbirea cererii interne. Importul de resurse energetice (fără energia electrică) s-a diminuat cu 0,7% faţă de anul 2011. Principalii furnizori de resurse energetice au fost Rusia (43,5% din totalul importurilor de produse energetice), România (29,9%), Ucraina (8,9%) şi Belarus (5,9%).

Balanţa serviciilor a înregistrat un sold negativ de 21,1 mil. dolari (faţă de soldul negativ de 2,6 mil. dolari în anul 2011), fiind condiţionat de comerţul cu servicii cu ţările CSI, care a înregistrat un sold negativ în sumă de 47,5 mil. dolari. Exportul serviciilor a crescut cu 6,2%, iar importul – cu 8,3%. Această situaţie a fost determinată, în general, de accelerarea creşterii importului serviciilor de transport (+4,5%) şi călătorii (+10,6%).

Soldul pozitiv al balanţei veniturilor s-a majorat cu 46,5% comparativ cu anul 2011, datorită sporirii cu 11,9% a intrărilor veniturilor din munca peste hotare.

25

Majorarea transferurilor curente nete cu 5,9% a fost determinată preponderent de sporirea transferurilor personale cu 10,2% comparativ cu anul 2011, care au atins valoarea de 755,9 mil. dolari SUA (în valoare netă).

Intrările transferurilor persoanelor fizice (compensarea pentru muncă şi transferurile efectuate de muncitori) în anul 2012 au atins 1775,3 mil. dolari (24,5% în raport cu PIB), majorîndu-se cu 10,9% faţă de anul 2011. Însă, această valoare nu atins nivelul maxim, înregistrat în anului 2008 (1888 mil. dolari).

Contul de capital şi financiar al balanţei de plăţi s-a soldat în anul 2012 cu un excedent în valoare de 427 mil. dolari, faţă de 704 mil. dolari în anul 2011. Excedentul acestui cont a fost determinat de fluxul de investiţii străine directe în economia naţională în proporţie de doar 37,3%, comparativ cu 39,9% în anul 2011.

Astfel, în anul 2012 investiţiile străine directe atrase în economia naţională (în valoare netă) au înregistrat doar 159,2 mil. dolari (2,2% în raport cu PIB), micşorîndu-se comparativ cu anul 2011 cu 43,3%. Această micşorare a fost cauzată, în mare parte, de aşteptările investitorilor străini a unui nou val al declinului economic.

Cu toate ca intrările în capitalul social s-au majorat, diminuarea a fost determinata de scăderea venitului reinvestit în urma faptului ca mai multe întreprinderi cu capital străin au plătit acţionarilor dividende ce au depăşit profiturile realizate în perioada curenta. Ieşirile de capital au fost evaluate la 177,4 mil. dolari, reprezentînd, preponderent, retragerile din capitalul social (parţial transformate în investiţii de portofoliu) rambursări de împrumuturi contractate anterior de la creditorii afiliaţi de peste hotare.

Investiţiile de portofoliu pe parcursul anului 2012 au înregistrat un sold pozitiv de 16,5 mil. dolari. Soldul la alte investiţii a constituit 803,7 mil. dolari, faţă de 746,5 mil. dolari în anul 2011.

Comerţul exterior

Evoluţia comerţului exterior în anul 2012 a fost influenţată de situaţia creată pe plan extern, în special în ţările care sînt principali parteneri comerciali ai Republicii Moldova. Pe plan intern se menţine dominarea în continuare a produselor necesare pentru funcţionarea economiei, precum şi celor destinate consumului populaţiei. De asemenea, unul dintre factorii principali ce a influenţat comerţul exterior a fost scăderea drastică a volumului producţiei agricole.

Exportul de mărfuri realizate în anul 2012 a scăzut (în termeni nominali) - cu 2,5%, dar importurile au crescut - cu 0,4%. În valoare absolută, exporturile de mărfuri realizate pe parcursul anului 2012 s-au cifrat la 2161,8 mil. dolari SUA, mai puţin cu 55,0 mil. dolari comparativ cu anul 2011, iar importurile au însumat 5213,1mil. dolari, mai mult cu 21,8 mil. dolari.

Evoluţia exportului, importului şi soldului balanţei comerciale în anii 2005-2012, mil. dolari SUA

26


Decalajul considerabil în evoluţia exporturilor şi importurilor a determinat acumularea în anul 2012 a unui deficit al balanţei comerciale de 3051,3 mil. dolari, cu 76,8 mil. dolari (+2,6%) mai mare faţă de cel înregistrat în anul 2011. În structura soldului balanţei comerciale predomină soldul negativ la: petrol, produse petroliere şi produse înrudite (20,0% din total), gaz şi produse industriale obţinute din gaz (16,1%), vehicule rutiere (6,5%), fire, ţesături, articole textile (6,2%), produse medicinale şi farmaceutice (4,2%), maşini şi aparate electrice şi părţi ale acestora (4,2%), maşini şi aparate specializate pentru industriile specifice (4,0%), alte articole diverse (4,0%), fier şi oţel (3,5%), aceste mărfuri fiind destinate atît pentru consumul populaţiei, cît şi pentru aprovizionarea sectorului de afaceri. Totodată, s-a înregistrat un sold pozitiv la îmbrăcăminte şi accesorii (cu o pondere de 5,2% din soldul total), la legume şi fructe (5,0%), la băuturi (4,8%), seminţe şi fructe oleaginoase (2,8%), la grăsimi şi uleiuri (2,5%), şi minereuri metalifere şi deşeuri de metale (1,0%) etc.

Republica Moldova îşi menţine soldul negativ al balanţei comerciale practic cu toate ţările partenere, cu excepţia Marii Britanii, unde s-a exportat mărfuri cu 25,9 mil. dolari mai mult decît s-a importat, Kazahstanului, – cu 23,8 mil. dolari, Noua Zeelandă – cu 22,8 mil. dolari, Irac – cu 22,7 mil. dolari, Georgia – cu 16,4 mil. dolari şi Afganistan – cu 8,2 mil. dolari.

În cadrul comerţului exterior pe grupe de ţări, cel mai semnificativ s-a majorat soldul negativ comercial cu ţările Uniunii Europene – cu 11,3%, cu alte ţări – 4,3% şi cu ţările CSI s-a înregistrat o scădere – cu 12,4%. Printre partenerii comerciali tradiţionali cele mai mari solduri negative s-au înregistrat în cadrul schimburilor comerciale cu: Ucraina (471,9 mil. dolari), China (407,4 mil. dolari), Turcia (332,1 mil. dolari), Germania (316,7 mil. dolari), România (263,9 mil. dolari), Federaţia Rusă (161,9 mil. dolari), Italia (125,2 mil. dolari), Austria (105,1 mil. dolari) şi Belarus (91,5 mil dolari).

Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în anul 2012 a constituit 41,5%, faţă de 42,7% înregistrat în anul 2011.

Dinamica schimburilor comerciale

ianuarie-decembrie 2011 ianuarie-decembrie 2012mil.

dolari SUA

structura, %

în % faţă de anul

2010

mil. dolari SUA

structura, %


2011Export – total 2216,8 100 143,8 2161,8 100 97,5 inclusiv în: ţările Uniunii Europene (UE-27) 1083,0 48,8 148,6 1013,4 46,9 93,6 ţările CSI 919,3 41,5 147,3 928,0 42,9 100,9 alte ţări 214,5 9,7 113,7 220,4 10,2 102,7

27

ianuarie-decembrie 2011 ianuarie-decembrie 2012mil.

dolari SUA

structura, %


2010

mil. dolari SUA

structura, %


2011Import – total 5191,3 100 134,7 5213,1 100 100,4 inclusiv din: ţările Uniunii Europene (UE-27) 2256,3 43,5 132,4 2318,7 44,5 102,8 ţările CSI 1713,4 33,0 136,3 1623,8 31,1 94,8 alte ţări 1221,6 23,5 136,6 1270,6 24,4 104,0Balanţa comercială -2974,5 x 128,6 -3051,3 x 102,6Gradul de acoperire a importului prin export 42,7% x 2,7 p. p. 41,5% x -1,2 p. p.


Exporturile după destinaţie

În anul 2012 au crescut modest exporturile către ţările CSI - cu 8,7 mil. dolari (0,9%), către alte ţări - cu 5,9 mil. dolari (2,7%) şi s-a diminuat către ţările Uniunii Europene - cu 69,6 mil. dolari (-6,4%), respectiv.

Primele 8 ţări-partenere în derularea exportului în anii 2011 şi 2012(ponderea în total export), %


Ponderea exporturilor către ţările Uniunii Europene a constituit 46,9% în total export. Livrările de mărfuri către această grupă de state au însumat 1013,4 mil. dolari, mai puţin cu 6,4% faţă de anul 2011. Principalii parteneri în această grupă de ţări sunt: România (16,5% din total export) şi Italia (9,4%). Livrările către România s-au diminuat cu 5,2% (însumînd 356,7 mil. dolari), iar livrările către Italia - cu 5,9% (însumînd 202,4 mil. dolari).

Livrările către ţările CSI, de asemenea, deţin o pondere importantă în volumul total al exportului Republicii Moldova – 41,5%. Exporturile către această grupă de ţări au crescut cu 0,9% faţă de anul 2011. Cea mai mare pondere din cadrul acestei grupe de ţări revine Rusiei - cu 30,3% (însumînd 655,0 mil. dolari) în volumul total al exportului, Ucrainei – cu 5,7% (122,4 mil. dolari) şi Belarus – cu 3,7% (80,7 mil. dolari). De menţionat, că livrările către aceste trei ţări au constituit 92,5% din totalul exporturilor către ţările CSI. Totodată, doar exporturile către Rusia constituie circa 70,6% din totalul livrărilor către ţările CSI.

Livrările către alte ţări deţin cea mai mică pondere (10,2%) în total export, şi în anul 2012 au însumat 220,4 mil. dolari, cu 2,7% mai mult faţă de anul 2011. Printre acestea se remarcă

28

exporturile către Turcia (56,1 mil. dolari), SUA (30,0 mil. dolari), Noua Zeelandă (26,7 mil. dolari) şi Elveţia (5,1 mil. dolari).

Exporturile pe grupe de mărfuri

Exporturile de mărfuri autohtone au constituit 1389,6 mil. dolari (64,3% din total exporturi), înregistrînd o creştere de 14,4% faţă de anul 2011 şi a contribuit la sporirea exporturilor cu 7,9%. Reexporturile de mărfuri au avut o valoare de 772,2 mil.dolari, care echivalează cu o cotă de 35,7% în total exporturi. Comparativ cu anul 2011 reexporturile de mărfuri s-au diminuat cu 22,9%.

Volumul exportului în anul 2012 a scăzut cu 55,0 mil. dolari (-2,5%) comparativ cu anul 2011. Această reducere a fost cauzată în special de impactul crizei şi de micşorarea cererii pe pieţele europene. De asemenea, un impact negativ a avut seceta din această vară, care a provocat reducerea exporturilor produselor agricole, precum şi altor produse, inclusiv s-a redus exportul de seminţe şi fructe oleaginoase – cu 81,4 mil. dolari, minereuri metalifere şi deşeuri de metale – cu 38,8 mil. dolari, cereale şi preparate pe bază de cereale – cu 34,2 mil. dolari, îmbrăcăminte şi accesorii – cu 25,2 mil. dolari, maşini şi aparate industriale cu aplicaţii generale – cu 14,8 mil. dolari, petrol, produse petroliere şi produse înrudite – cu 14,4 mil. dolari, încălţăminte – cu 9,7 mil. dolari, maşini şi aparate specializate pentru industriile specifice – 8,2 mil. dolari, articole din minerale nemetalice – cu 7,6 mil. dolari, aparate şi echipamente de telecomunicaţii – cu 6,1 mil. dolari, hîrtie, carton şi articole din pastă de celuloză – cu 4,0 mil. dolari etc. Totodată, a crescut exportul de băuturi – cu 33,9 mil. dolari, maşini şi aparate electrice şi părţi ale acestora – cu 28,6 mil. dolari, zahăr, preparate pe bază de zahăr, miere – cu 21,5 mil. dolari, uleiuri esenţiale, rezinoide şi substanţe parfumate – cu 18,1 mil. dolari, produse medicinale şi farmaceutice – cu 17,0 mil. dolari, fire, ţesături, articole textile necuprinse în altă parte şi produse conexe – cu 13,9 mil. dolari, grăsimi şi uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracţionate – cu 12,1 mil. dolari, alte echipamente de transport – cu 9,5 mil. dolari, instrumente şi aparate, profesionale, ştiinţifice şi de control – cu 9,4 mil. dolari, mobilă şi părţile ei - cu 8,3 mil. dolari, vehicule rutiere – cu 7,0 mil. dolari, gaz şi produse industriale obţinute din gaz – cu 5,9 mil. dolari, tutun brut şi prelucrat – cu 5,5 mil. dolari etc.

Evoluţia exporturilor de mărfuri în anii 2011-2012volumul cărora a depăşit 156 mil. dolari SUA

Sursă: Biroul Naţional de StatisticăExporturile de articole manufacturate diverse au scăzut cu 3,1%, însumînd 488,0 mil. dolari. Cota acestor livrări în volumul total de exporturi a constituit 22,6%, mai puţin cu 0,1p.p. faţă de

29

anul 2011. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri, ponderi însemnate au deţinut exporturile de îmbrăcăminte şi accesorii (52,1% din total secţiune şi 11,8% din total exporturi). Valoarea acestor exporturi a constituit 254,4 mil. dolari, înregistrînd o scădere de 9,0% (cu 25,2 mil. dolari mai puţin) faţă de anul 2011. Este de menţionat, că livrările de mobilă şi părţile ei au crescut cu 10,0% şi au constituit 91,6 mil. dolari şi o pondere de 18,8% din total secţiune şi 4,2% în total export, cu 0,5 p.p. mai mult. Exporturile de încălţăminte – în valoare de 39,7 mil. dolari s-au diminuat cu 19,7% faţă de anul 2011, înregistrînd o pondere de 8,1% din total secţiune şi 1,8% în total export.

Ponderea exporturilor de produse alimentare şi animale vii a fost de 20,3% în total export, în creştere cu 0,1 p.p. Valoarea acestor exporturi în anul 2012 a constituit 437,8 mil. dolari. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri o pondere mai semnificativă, 12,9% din total export, o deţin exporturile de legume şi fructe - în valoare de 279,8 mil. dolari, cereale şi preparate pe bază de cereale – 2,4% din total export - în sumă de 51,9 mil. dolari, zahăr, preparate pe bază de zahăr; miere – 1,7% din total export – 37,3 mil. dolari, hrană destinată animalelor – 1,0% din total exporturi – în valoare de 21,6 mil. dolari, carne şi preparate din carne – 1,0% din total exporturi – în valoare de 21,7 mil. dolari.

Valoarea livrărilor de maşini şi echipamente pentru transport în anul 2012 a constituit 338,8 mil. dolari, înregistrînd o creştere cu 3,3% faţă de anul 2011. Ponderea acestor mărfuri în total export rămîne a fi semnificativă – 15,7%. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri ponderi însemnate au deţinut exporturile de maşini şi aparate electrice – 8,9% (mai mult cu 1,5 p.p. comparativ cu anul 2011), iar volumul acestor livrări a însumat 193,0 mil. dolari, cu 28,6 mil. dolari mai mult. Pondere importantă în această secţiune de mărfuri au avut-o livrările de maşini şi aparate industriale cu aplicaţii generale – 2,1% din total export, cu 0,6 p.p. mai puţin faţă de anul 2011. Aceste exporturi în anul 2012 au constituit 45,2 mil. dolari, fiind cu 24,6% mai puţin faţă de anul 2011. Exportul de vehicule rutiere a crescut cu 18,7% şi a constituit 44,3 mil. dolari. Livrările de maşini şi aparate specializate pentru industriile specifice au deţinut o pondere de 1,0% în total export, valoarea acestor livrări a constituit 20,0 mil. dolari, cu 29,0% mai puţin.

Exportul de băuturi şi tutun în anul 2012 a constituit 249,0 mil. dolari, cu 39,4 mil. dolari mai mult faţă de anul 2011 şi o pondere de 11,5% în total export. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri preponderente rămîn a fi exporturile de băuturi alcoolice şi nealcoolice, volumul cărora a constituit 214,8 mil. dolari, cu 18,7% mai mult faţă de anul 2011 şi exportul de tutun brut şi prelucrat – 34,2 mil. dolari, în creştere cu 19,1%.

Volumul exportului de mărfuri manufacturate, clasificate mai ales după materia primă a crescut cu 2,1% şi a constituit 218,2 mil. dolari. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri sînt de menţionat exporturile de fire, ţesături şi articole textile (42,3% din total secţiune şi 4,3% din total export, mai mult cu 0,7 p.p.), volumul livrărilor fiind de 92,3 mil. dolari, cu 17,7% mai mult, precum şi livrările de articole din minerale nemetalice (17,5% din total secţiune şi 1,8% din total exporturi).

Volumul exportului de materiale brute necomestibile, exclusiv combustibili s-a diminuat şi a constituit numai 58,2% în anul 2012 faţă de volumul exportat în anul 2011, însumînd 166,0 mil. dolari, cu o pondere de 7,7% în total exporturi. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri ponderea importantă au avut-o livrările seminţelor şi fructelor oleaginoase – 4,6% în volumul total al exportului, fiind în scădere cu 3,6 p.p., precum şi livrările de minereuri metalifere şi deşeuri de metale – 1,4% (cu 1,7 p.p. mai puţin).

Volumul exportului produselor chimice şi produselor derivate anul 2012 a însumat 156,6 mil. dolari, fiind în creştere cu 26,0% comparativ cu anul 2011. Cota-parte a acestor mărfuri în

30

volumul total al exportului a fost de 7,2%, mai mult cu 1,6 p.p. comparativ cu anul 2011. O pondere importantă în această secţiune de mărfuri (60,1%) o deţin produsele medicinale şi farmaceutice – 94,1 mil. dolari, cu o creştere de 22,1% faţă de anul 2011. Cea mai mare parte din produsele medicinale şi farmaceutice exportate au constituit reexporturile – 84,1%.

Importurile după ţările de origine

În anul 2012 importurile au fost dominate de produsele necesare pentru asigurarea economiei naţionale cu materii prime şi energie, precum şi cele destinate consumului populaţiei. Volumul importurilor din ţările Uniunii Europene a crescut semnificativ - cu 62,4 mil. dolari, din alte ţări – cu 49,0 mil. dolari şi din ţările CSI s-a diminuat – cu 89,6 mil. dolari.

Primele 8 ţări-partenere în derularea importurilor în anii 2011 şi 2012(ponderea în total import), %


Importurile din ţările Uniunii Europene în anul 2012 au însumat 2318,7 mil. dolari, cu 2,7% mai mult decît în anul 2011, deţinînd o pondere de 44,5% în total importuri sau cu 1,0 p.p. mai mult, respectiv. Importurile au provenit, în mare parte, din România (620,6 mil. dolari), Germania (386,9 mil. dolari), Italia (327,6 mil. dolari), Polonia (152,1 mil. dolari), Austria (123,0 mil. dolari), Franţa (103,7 mil. dolari) şi Ungaria (89,0 mil. dolari), aceştia fiind unii din partenerii comerciali de bază ai Republicii Moldova. Totodată, a crescut şi valoarea importurilor din aceste ţări, şi anume: importurile din Austria – cu 44,0%, Franţa – cu 19,1%, din Polonia – cu 13,0%, România – cu 8,1% şi Turcia – cu 5,8%.

Importurile de mărfuri provenite din ţările membre ale statelor CSI în anul 2012 au însumat 1623,8 mil. dolari, în scădere cu 5,2% comparativ cu anul 2011, care echivalează cu o cotă de 31,1% în total import (-1,9 p.p.). Furnizorii principali au fost Federaţia Rusă, Ucraina şi Belarus. Importul de bunuri din aceste ţări a fost: din Federaţia Rusă - în valoare de 816,9 mil. dolari (cu 0,7% mai puţin), din Ucraina – 594,3 mil. dolari (-7,3%) şi Belarus – 172,2 mil. dolari (-11,6%) respectiv.

Importurile din alte ţări în anul 2012 au înregistrat o creştere cu 4,0% în comparaţie cu anul 2011. Volumul acestor importuri a constituit 1270,6 mil. dolari şi a deţinut o pondere de 24,4% în total import. Cele mai semnificative importuri au fost primite din China – 415,7 mil. dolari (+4,0%), Turcia - în valoare de 388,2 mil. dolari (+5,8%) şi Statele Unite ale Americii – 79,1 mil. dolari (- 0,8%).

Importurile pe grupe de mărfuri

31

Volumul importurilor în anul 2012 s-a majorat cu 21,8 mil. dolari faţă de anul 2011. Au sporit importurile de gaz şi produse industriale obţinute din gaz (+38,5 mil. dolari); uleiuri esenţiale, rezinoide şi substanţe parfumate (+23,9 mil. dolari); alte echipamente de transport (+21,1 mil. dolari); băuturi (+19,2 mil. dolari); energie electrică (+16,3 mil. dolari); carne şi preparate din carne (+10,6 mil. dolari); maşini şi aparatede birou sau pentru prelucrarea automată a datelor (+10,1 mil. dolari); zahăr, preparate pe bază de zahăr, miere (+7,8 mil. dolari); instrumente şi aparate profesionale, ştiinţifice şi de control – cu 7,7 mil. dolari; produse lactate şi ouă de păsări (+6,3 mil. dolari); materialele plastice prelucrate (+6,3 mil dolari); cereale şi preparate pe bază de cereale (+5,9 mil. dolari); produse medicinale şi farmaceutice (+5,0 mil. dolari); articole din lemn (+4,8 mil. dolari) etc. Totodată, s-a micşorat volumul importurilor de vehicule rutiere – cu 47,4 mil. dolari, maşini şi aparate specializate pentru industrii specifice – cu 25,4 mil. dolari, petrl, produse petroliere şi produse inrudite – cu 17,8 mil. dolari, fier şi oţel – cu 13,5 mil. dolari, aparate şi echipamente de telecomunicaţii – cu 12,8 mil. dolari, hîrtie, carton şi articole din ele – cu 11,1mil. dolari, maşini şi aparate industriale cu aplicaţii generale – cu 10,6 mil. dolari, minereuri metalifere şi deşeuri de metale – cu 10,0 mil. dolari, tutun brut şi prelucrat – cu 9,8 mil. dolari, piele, altă piele şi blană prelucrate – cu 5,6 mil. dolari, legume şi fructe – cu 4,6 mil. dolari, cărbune, cocs şi brichete – cu 4,4 mil. dolari, alte articole diverse – cu 3,1 mil. dolari etc.

Evoluţia importurilor de mărfuri în anii 2011-2012volumul cărora a depăşit 474 mil. dolari SUA


Structura importurilor de mărfuri indică dominarea în continuare a produselor necesare pentru funcţionarea economiei, precum şi celor destinate consumului populaţiei. Importurile de combustibili minerali, lubrifianţi şi materiale derivate au deţinut o pondere de 23,0% în total importuri. Volumul acestor importuri în anul 2012 a însumat 1198,0 mil. dolari şi a crescut cu 2,8% faţă de anul 2011. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri, petrolul şi produsele petroliere deţin cea mai impunătoare pondere din total secţiune – 51,7% şi 11,9% din volumul total al importului, iar gazul şi produsele industriale obţinute din gaz – 41,1% din total secţiune şi 9,5% din total importuri, energia electrică – 4,8% din total secţiune şi 1,1% din total importuri.

Comparativ cu anul 2011, volumul importat de maşini şi echipamente pentru transport a scăzut cu 73,9 mil. dolari, însumînd 1083,6 mil. dolari. Ponderea acestora în volumul total al importurilor a fost de 20,8% (-1,5 p.p.). De menţionat, că ponderi importante în cadrul acestei secţiuni de mărfuri au deţinut importurile de maşini şi aparate electrice – 6,2%; vehicule rutiere –

32

4,7% (-0,9 p.p.); maşini şi aparate specializate pentru industriile specifice – 2,7% (-0,5 p.p.), maşini şi aparate industriale cu aplicaţii generale – 3,0% (-0,2 p.p.) şi aparate şi echipamente de telecomunicaţii – 2,3% (-0,3 p.p.).

Mărfuri manufacturate, clasificate mai ales după materia primă au fost importate în sumă de 942,5 mil. dolari (cu 3,4% mai puţin), iar ponderea acestor mărfuri în total importuri a constituit 18,1% (cu 0,7 p.p. mai puţin). În cadrul acestei secţiuni de mărfuri ponderi preponderente au avut importurile de fire, ţesături şi articole textile – 5,4% din total importuri, în valoare de 282,4 mil. dolari, fier şi oţel – 2,2%, în valoare de 116,7 mil. dolari şi articole prelucrate din metal – 2,6%, în valoare de 135,0 mil. dolari. De asemenea, au fost importate şi articole din minerale nemetalice în valoare de 124,7 mil. dolari, hîrtie, carton şi articole din ele – 96,4 mil. dolari.

Volumul importului produselor chimice şi produselor derivate a însumat 705,8 mil. dolari, fiind în creştere cu 4,8%. Ponderea acestui import în volumul total a fost de 13,5%. Ponderi importante în această secţiune de mărfuri (4,3%) o deţin produsele medicinale şi farmaceutice – 222,5 mil. dolari; uleiurile esenţiale, rezinoidele şi substanţele parfumate – 2,7% din total, în valoare de 140,3 mil. dolari, materialele plastice prelucrate – 1,8% din total, în valoare de 94,2 mil. dolari şi materiale plastice sub forme primare – 1,1% din total, în sumă de 57,9 mil. dolari.

Importurile de produse alimentare şi animale vii în anul 2012 au însumat 537,7 mil. dolari, fiind în creştere cu 7,4% în comparaţie cu anul 2011. Ponderea acestei grupe de mărfuri în total importuri a fost de 10,3%. În cadrul acestei grupe de mărfuri preponderente rămîn legumele şi fructele, cu 2,4% din total importuri. La fel, poate fi remarcat importul de carne şi preparate din carne, care a crescut cu 31,7%, zahăr, preparate pe bază de zahăr - cu 33,7%, produse lactate şi ouă de păsări - cu 18,8% etc.

Volumul importului de articole manufacturate diverse în anul 2012 a însumat 474,0 mil. dolari, cu 3,5% mai mult faţă de volumul importat în anul 2011. Ponderea acestei grupe de mărfuri în total import a fost de 9,1%.

În anul 2012 persoanele fizice au importat mărfuri şi produse în valoare de 155,7 mil. dolari, cu 12,1% mai puţin decît în anul 2011. Diminuarea importurilor a fost condiţionată de reducerea livrărilor de autoturisme şi autovehicule, cărora le-au revenit 91,7% din importurile realizate de persoane fizice.

IV. Sfera socială

Cîştigul salarial mediu nominal brut al unui salariat din economia naţională în ianuarie-decembrie 2012 a constituit 3477,7 lei şi s-a majorat cu 8,9% faţă de perioada similară a anului 2011 în termeni nominali, iar în termeni reali a crescut cu 4,1%.

În luna decembrie 2012 remunerarea medie a unui salariat a fost de 3888,8 lei şi s-a majorat cu 4,9% faţă de luna decembrie 2011 în termeni nominali, iar în termeni reali - cu 0,8%. În sfera bugetară cîştigul salarial mediu a constituit 3269,5 lei şi s-a mărit cu 11,3% faţă de decembrie 2011. În sectorul real al economiei cîştigul salarial mediu a înregistrat 4184,8 lei şi s-a majorat cu 2,8%.

Salarii mai mici decît media pe ţară în decembrie 2012 au fost plătite în domeniul agriculturii, economiei vînatului şi silviculturii – 2818,3 lei, hoteluri şi restaurante – 2842,7 lei, învăţămînt – 2852,5 lei, alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale – 3193,9 lei, comerţ cu ridicata şi cu amănuntul – 3240,3 lei, iar mai înalte - în domeniul activităţi financiare – 8396,2 lei,

33

administraţie publică – 4789,4 lei, tranzacţii imobiliare – 4774,7 lei, industrie – 4429,1 lei, transporturi şi comunicaţii – 4409,4 lei, construcţii – 4213,3 lei, sănătate şi asistenţă socială – 4000,8 lei.

La oficiile forţei de muncă în ianuarie-decembrie 2012 au fost înregistraţi circa 51,4 mii şomeri, cu 23,6% mai puţin decît numărul acestora înregistraţi în perioada similară a anului trecut. În cîmpul muncii au fost plasaţi circa 15,6 mii şomeri, cu 14,8% mai mult, respectiv. Din numărul şomerilor înregistraţi, au beneficiat de ajutor de şomaj circa 7,7 mii persoane, numărul acestora fiind cu 19,5% mai mic faţă de ianuarie-decembrie 2011. Mărimea medie a ajutorului de şomaj în ianuarie-decembrie 2012 a constituit 1040,3 lei, marcîndu-se o creştere cu 9,4% faţă de perioada similară a anului trecut.

Valoarea medie a pensiei lunare la 1 ianuarie 2013 a constituit 957,6 lei şi s-a majorat cu 9,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent în termeni nominali, iar în termeni reali – cu 5,2%.

Numărul şomerilor, estimat conform metodologiei Biroului Internaţional al Muncii în anul 2012 a fost de 67,7 mii, fiind cu 16,3 mii persoane mai mic faţă de 2011. Şomajul a afectat într-o proporţie mai mare bărbaţii – 62,3% din total numărul de şomeri, la fel şi persoanele din mediul urban – 64,3%.

Rata şomajului (proporţia şomerilor BIM în populaţia activă) la nivel de ţară în anul 2012 a înregistrat 5,6%, fiind mai mică cu 1,1 p.p. faţă de 2011. Disparităţi semnificative s-au înregistrat între rata şomajului în mediul urban – 7,3%, faţă de mediul rural – 3,9%. Rata şomajului la bărbaţi şi la femei a înregistrat următoarele valori: 6,8% şi 4,3%. În rîndurile tinerilor (15-24 ani) rata şomajului a constituit 13,1%. În categoria de vîrstă 15-29 ani acest indicator a atins 9,9%.

În anul 2012 mărimea minimului de existenţă a constituit în medie pe o persoană 1507,5 lei, fiind în creştere faţă de anul 2011 cu 0,3%. Minimul de existenţă în medie pentru populaţia în vîrstă aptă de muncă a fost de 1585,9 lei, pentru pensionari – 1302,8 lei, iar pentru copii – 1409,6 lei.

Veniturile disponibile lunare ale populaţiei în anul 2012 au constituit în medie pe o persoană 1508,8 lei, fiind în creştere faţă de anul 2011 cu 4,4% în termeni nominali, iar în termeni reali veniturile populaţiei au rămas practic la nivelul anului precedent.

Co-raportul dintre veniturile disponibile şi valoarea medie a minimului de existenţă a fost de 100,1%, faţă de 96,1% în anul 2011. Valoarea medie a pensiei lunare stabilite la 1 ianuarie 2013 a constituit 957,6 lei, ce asigură acoperirea minimului de existenţă pentru această categorie de populaţie la un nivel de numai 73,5%, faţă de 66,9% în anul 2011. Salariul mediu lunar pe economie al unui angajat a constituit 3477,7 lei în această perioadă, fiind astfel, posibilă acoperirea minimului de existenţă pentru populaţia aptă de muncă în mărime de 219,3%, faţă de 201,8% în anul 2011. Acest co-raport diferă în funcţie de activităţile economiei naţionale: nivelul maxim de acoperire a minimului de existenţă pentru populaţia aptă de muncă a fost atins de salariaţii din sectorul financiar – de 4,3 ori, iar cel minim - de cei din piscicultură, ale căror salarii acoperă minimul de existenţă în proporţie de 106,4%.

Direcţia analiză şi prognozare macroeconomică, 22.04.2013

34

INFORMAŢIE OPERATIVĂ - gov.md · Web viewINFORMAŢIE cu privire la evoluţia social - economică...

Documents

Transcript of INFORMAŢIE OPERATIVĂ - gov.md · Web viewINFORMAŢIE cu privire la evoluţia social - economică...