infoFERMA 10, november 2013 - april 2014

catalogul infoFERMA este un produs al

Bucure]ti, sector 1 - Bd. Nicolae Titulescu 143tel/fax: 021-223.25.21 - e-mail: [email protected] Tip`rit de INDEX MEDIA SRL - Tel: 021 222 4048

Aceast` lucrare este marc` [nregistrat` la O.S.I.M. Toate drepturile rezervate. Aceast` lucrare nu va fi reprodus` [n [ntregime sau par\ial f`r` acordul editorului.All rights reserved. No part of this publication may be reproduced without written permission from the publisher.

editorialV-am fost ºi vã rãmânem prieteni

Odatã cu ediþia de faþã, infoFERMA sãrbãtoreºte cinci ani de apariþie, timp în care mii de fermieri, de furnizori de input-uri, de utilaje ºi de tot ce trebuie pentru bunul mers al agriculturii au putut lua contact cu ultimele oferte de pe piaþa specificã. De aceea, pe bunã dreptate, credem cã putem spune cã în toþi aceºti ani am fost prietenii fermierilor români care, la rându-le, ne-au devenit prieteni, parteneri de afaceri, colaboratori.

În acelaºi timp, odatã cu aceastã ediþie, infoFERMA mar-cheazã ºi adoptarea unei noi linii editoriale, prin transformarea sa substanþialã. Dorind sã vinã ºi mai mult în sprijinul tuturor celor care activeazã în agriculturã, infoFERMA gãzduieºte numeroase ºtiri, interviuri, analize, articole pentru fiecare do-meniu în parte, toate acestea, din dorinþa de a completa in-formaþia comercialã cuprinsã de paginile publicitare, cu infor-maþii de strictã actualitate. Din punctul nostru de vedere, atât timp cât agricultura se modernizeazã continuu, ºi noi suntem nevoiþi sã fim în pas cu aceste înnoiri.

Nu mai puþin adevãrat, infoFERMA îºi va pãstra utilitatea sa practicã, de catalog, fiecare capitol gãzduind în continuare modulele publicitare ale partenerilor ºi colaboratorilor noºtri. În acelaºi timp, site-ul www.infoferma.ro rãmâne, de ase-mena, neschimbat, utilizatorii sãi putând pe mai departe sã obþinã în cel mai scurt timp orice informaþie privind oferta de produse ºi servicii ale companiilor înscrise.

Acum, când infoFEFERMA capãtã un nou suflu ºi un nou conþinut, cu mult mai bogat în informaþii, suntem convinºi cã demersul nostru va fi bine primit de toþi cei care lucreazã în agricultura României, încredinþându-vã cã, ºi pe mai departe, vã vom fi aproape, vom rãmâne, ca ºi pânã acum, prietenii dumneavoastrã de nãdejde.

Ilie Stoian

2 infoFERMA | nr. 10 | octombrie 2013 - aprilie 2014

3infoFERMA | nr. 10 | octombrie 2013 - aprilie 2014


CUPRINS EDIÞIA NR. 10

Agricultura României: Trecut sub potenþial, perspective favorabile

Programul Naþionalde conservare a resurselor genetice vegetale

An bun pentru cultura mare,situaþie dramaticã pentru plantele tehnice

Producþia de legume ºi fructe a stagnat?

Investiþia într-o serã,un risc bine calculat

Noua lege a zootehniei

Totul pleacã de la calitatea seminþelor

Noutãþile anului 2013

Daniel Constantin:”Am reuºit sã depãºim câtevamomente extrem de dificile!”

pag 18

pag 22

pag 82

pag 26

pag 102

pag 98

pag 30

pag 122

pag 144

INTERVIU

SINTEZE

SERE

LEGISLAÞIE

SEMINÞE, MATERIAL SÃDITOR

MAªINI ªI UTILAJE

CULTURI DE CÂMP

POMICULTURÃ

Euro-Top

pag 36


cuprins capitole

Soluþii pentru prevenirea atacurilorîmpotriva culturilor de rapiþã

Micii fermieri trebuie sã investeascã urgent în echipamente

Adãposturi fãrã pereþi pentru bovinele de carne

De ce plãtesc fermierii impozite pe clãdiri?

Sistemul de business Anguso afacere profitabilã pentru România

Creºterea biodisponibilitãþii substanþelor nutritive

Nivelul producþiei zootehnicedupã primul semestru 2013

pag 158 pag 228

pag 250

pag 256

pag 182

pag 218

pag 184

Maºini ºi utilaje agricole, unelte, piese de schimb, laboratoare, soluþii informatice pentru agriculturã ......27Sere, solarii, folii solar ºi sisteme de irigaþii ...............................................................................................81Seminþe, material sãditor, pepiniere ..........................................................................................................93Culturi de câmp, plante furajere, tehnice ºi energetice, depozitare cereale, agriculturã ecologicã .........121Pomiculturã, legumiculturã, floriculturã, viticulturã, plante medicinale ........................................................139Protecþia ºi nutriþia plantelor ....................................................................................................................155Creºterea animalelor, aviculturã, pisciculturã, nutriþie, ameliorare, reproducþie, accesorii ......................181Furaje ºi nutreþuri combinate, subproduse, aditivi furajeri, premix-uri ...........................................................209Echipamente ºi tehnologii pentru zootehnie, igiena sanitar - veterinarã, reciclare deºeuri,medicamente de uz veterinar, dezinsecþie, deratizare, deparazitare ......................................................225Construcþii agrozootehnice, ambalare, transport .....................................................................................245Consultanþã, finanþare, asociaþii profesionale, inputuri ............................................................................255Evenimente specifice, publicaþii de specialitate .......................................................................................265

123456789

101112

PROTECÞIA ªI NUTRIÞIA PLANTELORECHIPAMENTE PENTRU ZOOTEHNIE

CONSTRUCÞII AGROZOOTEHNICE

CONSULTANÞÃ

CREªTEREA ANIMALELOR

FURAJE ªI NUTREÞURI COMBINATE


BIOCHEM ANIMAL HEALTH ................................................................ 213BIOCROP SRL ........................................................................................ 97BIOCULT ............................................................................................... 231BIOS PLANT DISTRIBUTION ............................................................... 177BIOS PLANT SRL.................................................................................. 177BIOTREND PLUS .................................................................................. 237BOBILECH ............................................................................................ 198BOD TRANS SRL .................................................................................... 65BREEZE HVAC ..................................................................................... 227BRISE GROUP ...................................................................................... 170C GEANGU CONSULTING SRL ............................................................. 76CARTOF AGRICO ..........................................................................119, 149CAUSSADE SEMENCES ROMANIA ...................................................... 99CCI DOLJ .............................................................................................. 267CCIA SUCEAVA .................................................................................... 268CERAMEX ............................................................................................... 66Chr. Hansen .......................................................................................... 231CLACK INTERNATIONAL SOLUTIONS ............................................... 241CLASS GLOBAL SALES GMBHHARSEWINKEL - SUCURSALA ILFOV ..................................COPERTA 4CM METAL TRADING ............................................................................. 41COMBAVIPOR ...................................................................................... 221COMFERT ...............................................................................COPERTA 2COMPETITIV ......................................................................................... 129COMPPIL SA ......................................................................................... 223CONCEPT AIRNATURE ......................................................................... 85CONVEX ................................................................................................. 66COOPERATIVA AGRICOLA VLADEASA ............................................. 198CRIBER NET ......................................................................................... 204CTE TRAILERS ..................................................................................... 131DANBRED ARGES ................................................................................ 199DEALER ITALIA ...................................................................................... 43DEKO RAME ......................................................................................... 152DIEMER SRL ......................................................................................... 241DUOTRAC ............................................................................................... 45DUTCH TRADING INTERNATIONAL ................................................... 187ECOINSPECT ....................................................................................... 137ECOTEC ................................................................................................ 233EDY IMPEX 2003 .................................................................................... 33ELSIT ..................................................................................................... 138ENERIA ................................................................................................... 77ETABLISSEMENTS DENIS ................................................................... 128EUROFENCE ........................................................................................ 229EXPERT AGRIBUSINESS..................................................................... 171EXPO ARAD INTERNATIONAL ............................................................ 271FARM TECH ............................................................................................ 47FARMAG MAGAZINUL FERMIERULUI .................................................. 49FC SERVIZI ....................................................................................... 34, 35FERAZ EXAGRO................................................................................... 205FERMA GRADISTE ............................................................................... 205FERMSUIN SRL .................................................................................... 199FERONIA AGRITECH ............................................................................. 50FOTOMETRIC INSTRUMENTS .................................................... 233, 224FRENOCAR PARTS ................................................................................ 79FRISOMAT ............................................................................................ 247FRUCTEX .............................................................................................. 153FULGER ARCOM .................................................................................. 132G-A NUTRITIE ANIMALA ...................................................................... 207Garanti Credite de consum .................................................................... 257GARDENTRAC........................................................................................ 45GAZONUL ............................................................................................. 120GEA FARM TEHNOLOGIES ROMANIA ............................................... 235GEORGESCU I.GEORGESCU VALENTIN I.I. ...................................... 178GERI TRADING ..................................................................................... 253GLIA AGROSEM ..................................................................................... 91GLOBAL GENETIC ............................................................................... 200GOLD STRELITA .................................................................................. 148GOLDEN STAR ..................................................................................... 178GRANDY ............................................................................................... 223GREEN GARDEN .................................................................................... 87GREEN MASTER .................................................................................. 153GUYOMARCH ....................................................................................... 207HETEXEN .............................................................................................. 153HIBRIDUL SA ........................................................................................ 137

ABPLUS DIRECT MARKETING/ EVENTS ............................................ 266ADVISO TRADING .................................................................................. 87AECTRA AGROCHEMICALS ................................................................ 159AGRAL STAR ........................................................................................ 174AGRARIA BUCOVINA CONSULTING SRL .......................................... 174AGRICHIM ............................................................................................. 135AGRICOLA HOLDING MANGALIA SRL ............................................... 113AGRICOVER ................................................................. 135, 152, 176, 258AGRICULTORUL .................................................................................. 126AGRIUM AGROPORT ROMANIA SA ................................................... 163AGRO BRAVA ....................................................................................... 148AGRO CHIRNOGI SA ........................................................................... 131AGRO COMPLEX LUNCA .................................................................... 197AGRO EGAL ......................................................................................... 117AGRO GHEORDUNESCU .................................................................... 135AGRO GML ........................................................................................... 135AGRO INPUT DISTRIBUTION .............................................................. 176AGRO LEGATO RO .............................................................................. 243AGRO OIL SERVICE ............................................................................. 136AGRO PARTS ......................................................................................... 75AGRO PATAKI ........................................................................................ 83AGRO RADU ......................................................................................... 123AGRO UTILAJ SERVICE ........................................................................ 75AGRO ZOO TRUETSCH ....................................................................... 136AGROCHIM ........................................................................................... 117AGROFARM EXPERT ........................................................................... 152AGROHELIOS SRL ............................................................................... 152AGROIND CAUACEU ........................................................................... 165AGROLINE MECANICS .......................................................................... 64AGROMAXMAN .................................................................................... 118AGROMEC CHERESIG ........................................................................ 136AGROMEC FELDIOARA SA ................................................................... 76AGROMERIDIAN COM ......................................................................... 176AGROMIXT PROD TOP ........................................................................ 203AGRORENT .......................................................................................... 176AGROSAS ............................................................................................. 204AGROSEM ............................................................................................ 115AGROSEM IMPEX SRL ........................................................................ 118AGROSEM INTERNATIONAL ............................................................... 118AGROSERVICE SA ............................................................................... 177AGROUNISERV .................................................................................... 161AIBAC-FIRME DIN GRUPUL AGRICOLA ............................................. 185AKHERON SERV .................................................................................... 37ALCEDO ................................................................................................ 168ALTOSONIC(bursa agricola) ................................................................. 270AMURCO ............................................................................................... 177ANAMAR IMPEX SRL ............................................................................. 91ANDAGRO ............................................................................................ 118ANTIMAR SEMLEG-PROD ................................................................... 119APH GROUP ........................................................................................... 76ARDEALUL .............................................................................. 95, 125, 167ARTERIUS BUSINESS ........................................................................... 64ARVI AGRO ........................................................................................... 157ARYSTA LIFESCIENCE SAS REPREZENTANTA ROMANIA .............. 169ASOCIATIA POMICOLA ITESTI ........................................................... 141AVI SUINTEH ........................................................................................ 243AVIPREPI IMPEX .................................................................................. 205AVIROM ................................................................................................ 204AXA ULTRASONIC PEST REPELLER ................................................. 241BANAT TRACTOR SERVICE .................................................................. 39BANGKOK 84 IMPEX SRL .................................................................... 137BAYER .................................................................................................. 127BENETI .................................................................................................. 221BERAG .................................................................................................... 65BIAGEN SELECT .................................................................................. 204

INDEX COMPANII


HILLE TRANSILVANIA ............................................................................ 67HOG SLAT FABRICARE ....................................................................... 235HOLLAND FARMING ROMANIA ...................................................113, 175HORATIU .............................................................................................. 207HORTICOLA PRODUCT TOP ............................................................... 143HORTIFAM SOLUTION........................................................................... 89HUNROM AGROTEHNICS ..................................................................... 67I.I.DULCEANU CRISTESCU SILVIU IULIAN ........................................ 201I.IND.GIB GABRIEL ........................................................................... 3, 132IASEN GARDEN ...................................................................................... 76ICDCB-BALOTESTI............................................................................... 200INCDCP-ICECHIM................................................................................. 172INTER CARGO GRUP ............................................................................ 51INTERAGROALIMENT .......................................................................... 189INTERFORST .......................................................................................... 68IPB AGRO ............................................................................................... 68IPEE AMIRAL TRADING IMPEX ............................................................. 77IPSO ........................................................................................................ 52ISTRATE SERVPROD .......................................................................... 138JPR PREFABRICATE SRL ................................................................... 241KANTIS .................................................................................................... 80KARPATEN MEAT ................................................................................ 183KWS ...................................................................................................... 101LEBOSOL ROMANIA ............................................................................ 178LEBROM COM ...................................................................................... 207LIVINGJUMBO INDUSTRY SA ............................................................. 254LORGER ................................................................................................. 77LUNCA .................................................................................................. 138MAC ARGO ............................................................................................. 53MAKAI GENERAL AUTOMATIKA KFT ................................................. 208MANOS AGRO ...............................................................................119, 149MAP MASINI AGRICOLE PERFORMANTE ............................................ 54MASCHIO GASPARDO ROMANIA ......................................................... 56MASTER LUX .......................................................................................... 31MECATRONIC ........................................................................................ 77MECOMAG H.V. ...................................................................................... 69MEGA PRISMA ..................................................................................... 115MELSPRING ROMANIA ........................................................................ 219MIAGHI IMPEX SRL .......................................................................... 28, 29MIDLAND EXIM ..................................................................................... 175MIOFAN AGROTRANS SRL ................................................................. 191MISCANTHUS ROMANIA ..................................................................... 138MONSANTO .......................................................................................... 103MURESAN MI-ODIN PFA - MICROFERMA PREPELITE BRASOV ..... 205NATUREVO ........................................................................................... 179NBM ....................................................................................................... 219NECOPROFAM SRL ............................................................................... 78NIRO STAHL IMPEX ............................................................................... 55NUTRIENTUL ........................................................................................ 201NUTRISTAR ROMANIA ........................................................................ 224OEHLER MECANICA .............................................................................. 69PAND DRIVE 2003 .................................................................................. 70PANETONE SRL ................................................................................... 179PEPINIERA SARUSI ............................................................................. 120PEPINIERELE HIDA ........................................................................ 70, 105PFA ROMAN MARIUS VIOREL ............................................................ 119PHYLAXIA PHARMAROM .................................................................... 226PIONEER HI-BRED SEEDS AGRO ...................................................... 106POLZOO EXIM ...................................................................................... 206POWER GROUP INTERNATIONAL ....................................................... 57PRELUAREA PRELUCRAREA COMERCIALIZAREACARTOFULUI TARA FAGARASULUI ................................................... 147PRIMO CEZAR ...................................................................................... 202PRIVE .................................................................................................... 128PRO FEED ............................................................................................ 215PRO SANI PRO ..................................................................................... 174PROCERA GRUP .................................................................................. 130PRODACVAS ........................................................................................ 206PROFITUL AGRICOL ............................................................................ 271PROMARK TRADE ............................................................................... 221RAFICON TRADE SRL ......................................................................... 254RCR BUSINESS & EQUIPMENT ............................................................ 91RECOFERT SRL ................................................................................... 179REIBERBAU ............................................................................................ 91

RICVIDAN COM ...................................................................................... 78ROHREN UND PUMPENWERK BAUER ................................................ 71ROMAGRICOM ....................................................................................... 71ROMCHIM PROTECT ........................................................................... 133ROMEXPO ............................................................................................ 269ROMION AGRI&CO ...................................................................... 107, 150ROMPREST .......................................................................................... 179ROMPRESTEM ..................................................................................... 231ROTA GUIDO ........................................................................................ 237SABROCOM ............................................................................................ 58SALT COM ............................................................................................ 249SARA TOM COMPANY ......................................................................... 180SARTOROM IMPEX SRL ........................................................................ 78SCHMELZER .......................................................................................... 72SECOMBI .............................................................................................. 219SEDOMAR GRUP ................................................................................. 108SELENIT ................................................................................................ 180SELS AGRO .......................................................................................... 180SEM LUCA ............................................................................................ 120SEMBODJA ........................................................................................... 239SEMBRAZ SA.......................................................................................... 59SEMTEST-BVN SA ............................................................................... 202SERE TRANSILVANIA ............................................................................ 89SERVOPLANT......................................................................................... 72SILOS CORDOBA ................................................................................. 133SILVA PERILAND .................................................................................. 109SIT AGRO ............................................................................................. 137SOCIETATEA AGRICOLA FLORES CRUCEA ..................................... 136SOLANA ROMANIA .......................................................................114, 150SOLFARM ............................................................................................. 151SSAB AG ............................................................................................... 251STALL PROFI INTERNATIONAL .......................................................... 239STOIAN LAND COOPERATIVA AGRICOLA ........................................ 145STUDIO ARTLINE COMEX ................................................................... 114SUMA UTILAJE AGRICOLE BAILESTI ................................................... 73SUMMIT AGRO ROMANIA ................................................................... 173SYNGENTA AGRO ............................................................................... 110TCE 3 BRAZI HOLDING........................................................................ 134TECHNOMILL ......................................................................................... 78TEGERO & CO ........................................................................................ 73TEHNICA DIESEL BREN ........................................................................ 79TEHNO AGRO ........................................................................................ 79TEHNODIESEL ....................................................................................... 61TERRA AGRO INVEST ......................................................................... 222TITAN MACHINERY ................................................................................ 60TOLIL COMPANY ................................................................................. 193TOP NUTRITION SRL ........................................................................... 222TOTAL CONFORT GRUP ..................................................................... 231TRACTORUL U-650 BRASOV ................................................................ 74TRANS RAPID....................................................................................... 134TRANSAPICOLA ................................................................................... 180TRANSMIM SRL ................................................................................... 151UNIC GARDEN STYLE ......................................................................... 153UNILIFT SERV ........................................................................................ 63UNISEM ................................................................................................. 112UNIUNEA CRESCATORILOR DE PASARI DIN ROMANIA .................. 194UNIVERSAL IMPEXSEM COMPANY ................................................... 116UNIVERSAL SPEDITION ...................................................................... 253UNIVERSUL VERDE ............................................................................. 116VALENTINO RR 99 ............................................................................... 254VALTEC INTERNATIONAL ..................................................................... 74VAN AARSEN BUSINESS SRL ............................................................. 217VANBET ................................................................................................ 195VERBA TRANS ..................................................................................... 196VETOREX SRL...................................................................................... 203VITALL ................................................................................................... 211VITFOSS ROMANIA SRL ...................................................................... 223X MACHINES CONTROL SRL ................................................................ 62XEPI ........................................................................................................ 58YURTA PROD ....................................................................................... 117ZETOR TRACTOR .................................................................................. 75ZKI SEMINTE .........................................................................................111

INDEXUL FIRMELOR DIN CATALOG


ªTIRI

Preþurile la legume ºi cereale

au fost determinate de piaþã

Creºterea preþurilor la legume ºi scã-derea înregistratã la cereale, în aceste luni, au fost determinate de piaþã, nu de politicile agricole, a declarat Daniel Con-stantin, ministrul Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale.

„Preþul este dat de cerere ºi ofertã, iar creºterea de preþ la legume ºi scãderea de preþ la cereale nu au fost determinate de politici agricole ci de piaþã. Piaþa va dicta în continuare evoluþia preþurilor, iar în funcþie de aceasta vom vedea cum ne orientãm politicile agricole. Din acest motiv, au fost adoptate ieri ºapte Hotãrâri de Guvern, toate în sprijinul fermierilor ºi legate de cuantumul subvenþiilor ºi al ajutoarelor de stat. Acesta este singurul mijloc pe care îl are la dispoziþie Ministerul Agriculturii, statul în general, pentru a in-fluenþa preþul, pentru a scãdea costurile de producþie, respectiv printr-o subvenþie ceva mai mare pe care o acordãm”, a spus ministrul Agriculturii.

ªeful MADR a þinut sã precizeze cã fermierii vor primi o subvenþie mai mare pe suprafaþã decât cea de anul trecut, aceasta cifra situându-se la circa 160 de euro pe hectar. „Anul acesta, plata pe su-prafaþã de la UE ºi de la bugetul de stat este 160 de euro pe hectar, mai mare ca anul trecut. Pe zona de carne, la ovine, pe lângã cei 9 euro pe care îi primeau pe cap de animal, cei din zonele defavorizate mai primesc 6,5 euro suplimentar. Cred cã trebuie sã ne orientãm politicile astfel încât sã ne gândim la o perioadã în care sã oferim sprijin ºi ajutorul de stat. Acesta sã fie acordat pe fiecare sector de activi-tate pe o perioadã limitatã, 3-4-5 ani de zile, ºi pe urmã sã vedem efectele. Sen-sul intervenþiei prin subvenþii sau ajutoare de stat este acela de a sprijini un sector de activitate, într-o anumitã perioadã, sã se regleze. Dacã el nu se regleazã într-o perioadã îndelungatã, sprijinim cât putem, dar pe urmã trebuie sã tragem linie ºi sã vedem ce facem cu acel sector de activi-tate”, a adãugat ºeful MADR.

Potrivit datelor publicate joi de Institu-tul Naþional de Statisticã (INS), pâinea este produsul alimentar care s-a ieftinit cel mai mult în septembrie 2013 faþã de luna august, respectiv cu 11,54%, însã au fost scumpiri de 3,38% la ouã ºi de 2% la legume ºi conserve de legume. (Ager-pres)

C.E. reduce subvenþiile dar România nu va fi afectatã

Comisia Europeanã (CE) a anunþat miercuri cã, din motive de austeritate, are în vedere pentru 2014 o reducere cu 4% a plãþilor directe destinate agricultorilor, relateazã AFP citând un purtã-tor de cuvânt al CE. Potrivit sursei, ajustarea nu se va aplica ºi în cazul României, Bulgariei ºi Croaþiei, întrucât aceste state nu primesc încã întregul cuantum al plãþilor directe.

Mãsura, legatã de “disciplina financiarã”, a fost determinatã de rigoarea impusã în bugetul multi-anual al Uniunii pentru perioada 2014-2020, ce prevede o reducere cu 12% a fondurilor alocate pentru Politica Agricolã Comunã (PAC), acestea fiind plafonate la suma de 373,2 miliarde de euro. Pentru 2014, a fost stabilit un plafon de 41,59 miliarde de euro pentru solicitãrile referitoare la 2013. CE a propus iniþial o reducere de 5%, dar care sã se aplice numai pentru sumele ce depãºesc primii 5.000 de euro acordaþi ca subvenþie.

Comisia încã mai poate sã propunã Consiliului revizuirea acestui procent de 4% în cazul în care, pânã la sfârºitul lunii octombrie, se vor modifica ºi previziunile pentru anul viitor legate de plãþile directe ºi de mãsurile care vor fi luate pe respectiva piaþã. Reducerea, anunþatã în principiu de cãtre CE în luna martie, va permite realizarea unor economii în valoare de 1,47 miliarde de euro. (Agerpres)

Fermierii vor avea facilitãþi la achiziþionarea de teren agricol

Agricultorii români care doresc sã achiziþioneze terenuri agricole în suprafaþã de pânã la 1.000 de hectare o pot face pe parcur-sul anului în baza facilitãþilor rezultate ca ur-mare a semnãrii în aceste zile a acordului între Ministerul Agriculturii ºi Fondul de garantare a creditului rural, a declarat ministrul Daniel Constantin, miercuri, într-o conferinþã de presã la finalul ºedinþei de Guvern.

“Pe parcursul anului, ministerul Agriculturii a promovat o ordonanþã de urgenþã care a primit, ulterior, numãrul 43/2013 care se ref-erea la partea de microcreditare, de sprijinire a celor care vor sã achiziþioneze terenuri agri-cole. Am aprobat convenþia cu Fondul de ga-rantare a creditului rural. Astfel încât, toþi fer-mierii, persoane fizice sau juridice care doresc sã achiziþioneze teren o pot face în condiþii speciale pe baza acestui acord semnat între ministerul Agriculturii ºi Fondul de garantare. Fond de garantare ce urmeazã sã semneze, probabil, înþelegeri cu bãncile comerciale. Pot sã cumpere terenuri în condiþii speciale, acele condiþii fiind de a veni doar cu un avans de 10%, iar diferenþa de 90% sã fie garantatã jumãtate de cãtre stat prin Fondul de garan-

tare, iar jumãtate sã se constituie garanþie pe terenul care se cumpãrã. În acest mod ºi cei care sunt îngrijoraþi de certitudinea liberalizãrii pieþei funciare de la 1 ianuarie 2014 au posi-bilitatea astãzi, pe parcursul anului 2013, sã achiziþioneze teren pânã la 1.000 de hectare, este adevãrat, astfel încât sã poatã sã-ºi desfãºoare activitatea agricolã”, a declarat ministrul Agriculturii.

ªeful MADR a adãugat cã ºi-ar fi dorit ca mãsura sã fie luatã mai demult. “Sunt mãsuri care deblocheazã ºi partea de creditare, dar care vin în sprijinul acelor fermieri care doresc sã înceapã o exploataþie agricolã sau care au o exploataþie agricolã ºi vor sã o extindã ºi nu au avut pânã acum posibilitatea financiarã sã cumpere terenuri”, a spus acesta. “Un fond de 300 de milioane de lei pe care-l pun la dispoz-iþia unei bãnci ºi banca respectivã va acorda credite ºi microcredite de 15 mii de euro, de 25 de mii de euro sau 75 de mii de euro pen-tru cei care solicitã, în condiþii speciale. ºi aici mã refer la o dobândã pe care noi o stabilim în procesul de licitaþie, mã refer la o perioadã de graþie care poate sã ajungã pânã la trei ani ºi un credit care sã fie de maxim 10 ani. Deci, condiþii mult mai lejere faþã de creditarea care existã în momentul de faþã”, a mai declarat ministrul Agriculturii. (Agerpres)


ªTIRI

Producþia de lapte ºi lactate pe primele 8 luni din 2013

Procesatorii de lapte au colectat în primele opt luni ale acestui an mai puþin lapte de vacã cu 21.956 de tone, respectiv cu 3,5%, compar-ativ cu perioada similarã din 2012, ºi cu 10.537 de tone, în august 2013 (12,2%), faþã de iulie, a anunþat Institutul Naþional de Statisticã (INS).

Comparativ cu august 2012, cantitatea de lapte de vacã colectatã în august 2013 a crescut cu 0,3%. „În primele opt luni ale anu-lui, comparativ cu perioada similarã din 2012, producþia a crescut la smântâna de consum, cu 3.696 tone (12,3%), laptele acidulat (iaurt, iaurt de bãut, lapte bãtut ºi altele) cu 9.801 tone (9,5%), brânzeturi, inclusiv brânzã obþinutã ex-clusiv din lapte de vacã (89,5% din producþia totalã de brânzeturi), cu 2.589 de tone (5,6%), unt, cu 186 de tone (3,1%), ºi lapte de con-sum, cu 3.386 de tone (2,5%). Aceste creºteri ale producþiei au avut loc, în special, pe fondul creºterii cantitãþii de lapte brut importat, de la 36.741 de tone, în perioada ianuarie - august 2012, la 58.460 de tone, în perioada similarã din 2013 (59,1%)”, aratã datele INS.

Comparativ cu luna precedentã, în august 2013, cea mai mare scãdere a producþiei, de

1.292 de tone, respectiv 17%, a avut loc la brânzeturi, inclusiv la brânza obþinutã exclusiv din lapte de vacã (88,9% din producþia totalã de brânzeturi).

Scãderi au fost înregistrate ºi la unt, cu 79 de tone (10,7%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de bãut, lapte bãtut ºi altele), cu 251 tone (1,8%), ºi la laptele de consum, cu 125 de tone (0,8%). O creºtere a producþiei, în august 2013, com-parativ cu luna precedentã, a fost înregistratã la smântâna de consum, cu 87 de tone (2,1%).

Faþã de luna corespunzãtoare din anul precedent, în august 2013, cantitatea de lapte de vacã colectatã de unitãþile procesatoare a crescut cu 205 tone (0,3%).

Principalele produse lactate a cãror pro-ducþie a crescut în luna august 2013, com-parativ cu luna corespunzãtoare din anul 2012, au fost laptele de consum, cu 1.224 de tone (8,8%), brânzeturile, inclusiv brânza obþinutã exclusiv din lapte de vacã, cu 415 tone (7%), smântâna de consum, cu 271 tone (6,9%), laptele acidulat (iaurt, iaurt de bãut, lapte bãtut ºi altele), cu 477 tone (3,6%).

Creºterile de producþie s-au datorat ºi ma-jorãrii cantitãþii de lapte brut importat, de la 2.855 de tone, în luna august 2012, la 5.373 de tone, în luna august 2013 (88,2%). Producþia de unt a scãzut în august 2013 cu 52 de tone (7,3%), faþã de august 2012. (Biroul de Presã al INS)

Subvenþia la ovine este la nivelul anului 2007

Guvernul a aprobat, în 9 octombrie 2013, suma maximã pentru plata CNDP la ovine/caprine pe 2013, de 348.610.170 lei (78,12 mil. euro), la cursul de schimb este 4,4620 lei/euro, stabilit de Banca Centralã Europeanã în 30 septembrie 2013.

Suma se împarte la numãrul de animale eligibile. Cuantumul pe cap de animal nu este

însã prevãzut în document. Controlul la faþa locului s-a încheiat în 3 august 2013, iar APIA trebuie sã transmitã numãrul de animale eli-gibile la platã pânã la 15 octombrie. În 2013, au fost depuse 59.587 cereri de platã, pen-tru 9,363 mil. ovine ºi caprine. Faþã de 2012, numãrul de cereri a crescut cu 8,76% ºi efecti-vul de animale cu 9,42%.

La 8,5 mil. de animale eligibile la platã, crescãtorii de ovine ºi caprine vor primi 41 lei/cap de animal, cât anul trecut, când au luat 40,8 lei/cap. În 2013 însã, cei care sunt per-soane fizice ºi au peste 50 de ovine sau 25 de caprine plãtesc ºi impozit anual pe normele de venit, de cca. 10 lei/cap de animal.

„Mai sunt controale, dar aceste controale nu se referã la CNDP. Numãrul nu este comuni-cat oficial încã, deoarece nu s-a verificat toatã baza de date. Eu am sunat la minister ºi ei au sunat la APIA ºi neoficial, erau 9,116 milio-ane de capete. Eu nu cred cã mai scad 600 de mii de capete”, ne-a spus Nicolae Cioranu, preºedintele Federaþiei Romovis.

La un efectiv de 9,1 mil. capete eligibile la platã, sprijinul este de 38,35 lei/cap. „Ajutorul de la stat este la valoarea anului 2007. În 2007 am avut 20 de lei. Din 37 de lei, dacã scãdem

10 lei impozit pe venit, 5-6 lei crotalia, care în 2007 era subvenþionatã, plus alte cheltuieli, suntem exact la nivelul lui 2007. Este strigãtor la cer pentru ovina din România”, a adãugat Cioranu. Cu toate acestea, fermierul considerã cã o oarecare creºtere a numãrului de animale ar putea fi realã ºi justificatã, „dacã facem o legãturã practicã între faptul cã de vreo doi ani fermierii vând foarte greu efectivele de femele. Eu, acum doi ani, am trecut prin asta. Am dat toþi masculii ºi am rãmas cu toate mieluþele”, ne-a mai spus Cioranu.

„Acum urmeazã sãrbãtorile, dar vãd cã foarte mulþi au rãmas cu animalele nevândute. Aº zice cã e chiar dezastru, dar nu suntem foarte departe. De doi ani mergem numai în scãdere cu preþul. Acum doi ani a fost 10-11 lei/kg, anul trecut 9-10 lei/kg, iar acum nu mai mult de 8,5 lei. Despre exportul în Turcia încã nu se ºtie nimic, dar niciodatã nu e târziu”, afirmã preºedintele Romovis.

„ªtiam cã suma va fi cam aceeaºi ca anul trecut. Numãrul de animale a crescut în fiecare an. Plecaþi de la 5,5 milioane de capete, cât am avut negociat în 2007, pânã la cât am ajuns acum... ”, susþine ºi Ioan Branga, preºedintele Asociaþiei „Mioriþa” Chiºineu-Criº din jud. Arad. (Agroinfo)


ªTIRI

Înfiinþarea Camerelor Agricole se amânã cu ºase luni

Alegerile pentru desemnarea conducerillor Camerelor Agricole bat pasul pe loc, fermierii fiind nemulþumiþi cã aceste structuri se vor autofinanþa, mai ales cã nu au bani destui ºi cer modificãri ale ordonanþei. Ministrul Constantin spune cã activi-tatea camerelor poate fi susþinutã de fermierii mari ºi mai au timp 6 luni sã vinã cu modificãri la ordo-nanþa datã.

În perioada 2014-2020, agricultura româneascã va beneficia de fonduride circa 21 de miliarde de euro. Pentru ca fermierii sã nu piardã aceºti bani, angajaþii Camerelor Agricole ar trebui sã plece de la birouri ºi sã batã satele României, pentru a oferi sfaturi ºi sprijin real agricultorilor, capabili sã ac-ceseze fonduri europene. Doar cã alegerile pentru desemnarea conducerilor Camerelor Agricole, nu s-a fãcut decât în douã judeþe din România. De ce nu sunt mulþumiþi fermierii ? Pentru cã statul ºi-a luat mâna de pe aceste structuri, iar în Comitetul de Iniþiativã sunt acum apicultorii ºi pescarii, iar cei care se ocupã cu agricultura lipsesc.

Ce spune ministrul Agriculturii Daniel Constan-tin?

„Sunt douã judeþe care au fãcut alegeri, în majoritatea judeþelor din þarã s-au constituit Comitetele Naþionalã de iniþiativã ºi sper ca în perioada imediat urmãtoare sã se facã ºi alegeri. În mometul de faþã este o ordonanþã de urgenþã care trebuie aprobatã de o lege, ºtiu de intenþia a parlamentarilor de a mai da un termen de 6 luni de zile pentru a organiza alegerilor ºi a aduce modi-ficãri. ºtiu cã sunt nemulþumiri, eu i-am rugat sã vinã cu toate propunerile ºi ele dacã sunt bune, noi le asumãm. Intenþia noastrã , aceste structuri în forma finalã , au rãmas organizaþii nongurver-namentale de utilitate publicã. Asta înseamnã cã ministerul Agriculturii poate sã lucreze, sã le ofere facilitãþi, spaþii, asta e marele câºtig. Am avut doua variante, sã rãmânã la stat, sau sã devinã instituþii ale fermierilor care sã lucreze pentru fermieri. De aici depinde mobilizarea marilor fermieri care pot sã susþinã aceastã activitate” a declarat ministrul Constantin.

Pe fondul mai multor nemulþumiri, Liga Aso-ciaþiilor Agricole (LAPAR) boicoteazã alegerile. Asta, deoarece, pornind de la legea alcãtuitã de funcþionarii de la Agriculturã, Camerele Agricole, opineazã membrii Ligii, nu le vor mai fi de niciun folos agricultorilor, deoarece sunt reduse la un simplu rol de consultant ºi nu vor mai fi un partener în discuþiile cu Ministerul Agriculturii. În plus, noile Camere Agricole se vor autofinanþa, spre deose-bire de cele vechi, care beneficiau de bani de la Ministerul Agriculturii. Astfel, fermierii care vor avea nevoie de consultanþã pentru întocmirea proiectelor cu fonduri europene vor trebui, cel mai probabil, sã scoatã bani din buzunar. (Agrointel)

Productie recordde cereale

Producþia de grâu din acest an a înregistrat o creºtere cu 32% faþã de anul trecut, orzul, un plus de 40%, iar la rapiþã se consemneazã o creºtere cu 60 de procente, potrivit estimãrilor Organizaþiei Interprofesionale “Cereale ºi Produse Derivate”(OIPA). Din cantitatea totalã de grâu, de circa 7 milioane de tone, în jur de 2,5 milioane sunt de o calitate foarte bunã pentru panificaþie, potrivit estimãrilor OIPA, douã milioane de tone se apropie de optim, iar diferenþa este reprezen-tatã de grâul furajer. Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, România a obþinut anul trecut o productie totalã de 4,93 milioane de tone de grâu, triticale (plante asemãnãtoare cu grâul) ºi secarã, iar numai grâul a reprezentat 4,78 milioane de tone.

Preºedintele OIPA, Aurel Popescu, declara pentru Agerpres cã procesatorii nu vor fi nevoiþi sã apeleze la importuri pentru asigurarea consumului intern, care se ridicã la 3,3 milioane de tone. De asemenea, în ceea ce priveºte preþul grâului, ºeful OIPA a subliniat cã se aflã la cel mai scãzut nivel din ultimii trei ani, fiind de 680 de lei pe tonã, pentru graul de panificaþie, ºi între 620 ºi 650 de lei pe tonã, pentru grâul furajer. În ceea ce privinþa producþiilor de porumb ºi floarea soarelui, OIPA prognozeazã un plus de 30-40 de procente pentru acest an, comparativ cu anul 2012.

Potrivit datelor semidefinitive publicate de Institutul Naþional de Statisticã, pro-ducþia ramurii agricole a scãzut anul trecut cu 21,9%, comparativ cu anul prece-dent, în condiþiile în care producþia vegetalã s-a redus cu 30,6%, producþia animalã cu 0,6%, iar producþia de servicii agricole cu 4,8%. Valoarea producþiei ramurii agricole s-a cifrat la 64,25 miliarde lei (preþuri curente), din care 40,16 miliarde de lei a reprezentat valoarea producþiei vegetale, 23,55 miliarde de lei, producþia animala si 52,5 milioane de lei - serviciile agricole. (Incom)


ªTIRI

Inovaþie tehnologicã: ferma hidroponicã

Omenirea este într-o perpetuã cãutare a noilor mijloace de producere a hranei pentru populaþii tot mai mari. Schimbãrile climatice ºi iminenta crizã a apei aduc nori deasupra agri-culturii convenþionale. Þãri precum Bangladesh sau Yemen, dar ºi Germania ºi SUA au ajuns sã apeleze la tehnici alternative de grãdinãrit pentru a obþine legume ºi în oraºe sau zone aride.

Pentru zonele cu resurse mici de apã, aqua-ponics este un adevãrat miracol salvator. Poate sã producã peºte ºi, folosind acelaºi sistem, sã producã legume folosind doar o zecime din cantitatea de irigaþii din agricultura obiºnuitã. Cultura hidroponicã a fost folosit ºi de azteci, dar a fost readusã la viaþã la profesorii de la Universitate de Stat din Carolina de Nord.

Prima fermã comercialã ce foloseºte aceastã tehnologie este funcþionalã în Egipt ºi a fost înfiinþatã de Faris Farrag, un absolvent al Universitãþii din Insulele Virgine. Apa circulã print bazine pline cu apã ºi peºti tilapia, apoi o parte a apei este filtratã ºi irigã tãvi uriaºe în care cresc legume. Ulterior, apa scursã ajunge la rãdãcina mãslinilor de la marginea fermei.

Chiar ºi în state unde apa nu este o prob-

lemã, aquaponics a fost implementatã pentru a scuti costurile de transport ºi pentru a reduce suprafeþele de cultivare. Efficient City Farming din Berlin a dezvoltat un prototip al unei astfel de ferme în locul unei vechi fabrici de bere. Ag-ricultorii vizionari vor sã dovedeascã faptul cã hidroponica este o variantã viabilã ºi cã de pe o suprafaþã de 21.500 de metri pãtraþi vor putea recolta, anual, 24 de metri cubi de peºte ºi 34 de metri cubi de legume. Dezavantajele cul-turii hidroponice includ folosirea unor resurse energetice suplimentare pentru activitatea ag-ricolã: electricitate pentru funcþionarea pompe-lor, bani pentru întreþinerea echipamentelor ºi

hrana peºtilor. În plus, cu aquaponics nu se pot cultiva toate legumele.

”Problema este cã aquaponics (culturile hi-droponice) nu poate creºte plante care înflo-resc. Peºtii, prin excrementelelor, nu produc destul fosfor ºi potasiu de care acest tip de plante au nevoie ”, explicã Anthony Eugenio, CEO la Green Harvest Hydroponics din Plais-tow, New Hampshire, SUA. De aceea, pentru tomate ºi alte fructe este nevoie de fertiliza-tori. Cultura hidroponica nu este ieftinã. Doar aplasarea unui singur container l-a costat pe Farrag circa 43.000 de dolari. (Agrointel)

Fermierii români, la mare distanþã economicã faþã de cei din Vest

Fermierii români încaseazã pe grâul de panificaþie cu 15%-20% mai puþin decât cei din Franþa, Germania sau Marea Britanie, unde cotaþia pe piaþã fizicã este de pânã la 188 de euro/tonã, potrivit unei analize fãcute pe baza statisticilor HGCA, o organizaþie agricolã britanicã, ºi ale Ministerului Agriculturii (MADR). Cum se explicã diferenþa dintre preþul grâului din vestul Europei ºi cel de pe piaþa localã?

„Diferenþele sunt date de contextul general al pieþelor. Preþul grâu-lui în Germania, Franþa sau Italia are o altã structurã de cost faþã de România. Acolo un salariu este de 2.500-3.000 de euro/lunã, iar eu nu ºtiu niciun tractorist care sã câºtige atât în România“, explicã italianul Valter Raffini, proprietarul traderului Eurosiloz din Teleorman, cu afac-eri de 16,5 milioane de euro.

Salariul mediu net în agricultura localã a fost de 1.227 lei în luna iulie a acestui an, acesta fiind un sector în care lucreazã angajaþii care au printre cele mai mici salarii din economie, având în vedere nivelul sala-riului mediu pe economie de 1.635 lei net în aceeaºi perioadã, potrivit datelor Institutului Naþional de Statisticã (INS).

Producþia româneascã de grâu este în acest an de 7,3 mi¬lioane de tone, în creºtere cu o treime faþã de rezultatul din 2012. Creºterea de

productivitate a venit pe fondul vremii bune, dar datele din piaþã aratã cã ploile din perioada recoltãrii au redus calitatea mãrfii, astfel cã cel puþin o treime din marfã se încadreazã în categoria grâului furajer.

În Germania ºi Franþa, liderii pieþei europene a grâului, fermierii au strâns de pe câmp 24,1 milioane de tone, res¬pectiv 36,9 milioane de tone, în creºtere cu 8%, respectiv 3%. Re¬colta cumulatã a celor 28 de economii din UE este în acest an de 134,6 mil. tone, cu 7% faþã de rezultatul an¬terior. (Ziarul financiar)

12

EVENIMENT

infoFERMA | nr. 10 | octombrie 2013 - aprilie 2014

Conferinþa Internaþionalã Meat & Milk-2013

Ilie Stoian

Un succesde nivel internaþional

În zilele de 26 ºi 27 iunie, la Hotel Alpin din Poiana Braºov, a avut loc cel mai mare eveniment dedicat sectoarelor de carne ºi lapte din România. La cea de-a doua ediþie a Conferinþei Internaþionale Meat & Milk, care s-a desfãºurat sub genericul ”Eficienþã, Trend, Adaptabilitate-Coordonate ale profitului în 2013”, au participat 167 de companii din þarã ºi strãinãtate. În paginile de faþã, vã prezentãm rezumatul ºedinþelor generale ºi al worckshop-urilor dedicate sectorului de carne.

Conferinþa în rezumat

La manifestarea organizatã de agenþia infoALIMENT, împreunã cu revistele Fabrica de Carne ºi Fabrica de Lapte au fost prezenþi peste 250 de participanþi, fermieri, procesatori, top-manageri, specialiºti din domenii conexe, reprezentanþi ai unor mari lanþuri de retail, pre-cum ºi reprezentanþi ai sistemului bancar româ-nesc. Participarea internaþionalã a consemnat prezenþa unor companii ºi asociaþii profesionale din Danemarca, Olanda, Italia, Ungaria, Bul-garia, Franþa, Serbia ºi Germania.

Autoritãþile din domeniu au fost reprezen-tate de: Achim Irimescu- Secretar de Stat în MADR, Vasile Dreve- Consilier pe prob-leme de Afaceri Europene al MADR, Vladi-mir Mânãstireanu- Preºedinte al ANSVSA, Bogdan Nica- Ministru Secretar de Stat, Preºedinte al ANPC ºi Adriana Chirea- Direc-tor al Direcþiei Mãsuri de Piaþã, APIA. Comisia pentru Agriculturã a Parlamentului European a fost reprezentatã de doamna Viorica Dãncilã, europarlamentar.

Meat & Milk 2013 s-a bucurat de Parteneria-

tul Oficial al principalelor asociaþii profesio-nale, acestea fiind reprezentate prin: Dorin Cojocaru- Preºedinte APRIL, Radu Timiº- Vicepreºedinte ARC, Sorin Minea- Preºedinte Romalimenta, Ioan Ladoºi- Preºedinte AP-CPR, Claudiu Frânc- Preºedinte al ACBVR.

Lucrãrile Conferinþei s-au desfãºurat, atât în cadrul ºedinþelor comune din dimineaþa fiecãrei zile, cât ºi în workshop-uri specializate, dedi-cate sectoarelor de carne ºi lapte, atenþia celor prezenþi fiind captatã de numeroasele teme de-osebit de interesante care au fost propuse de organizatori, precum ºi de companiile care au susþinut prezentãri ºi comunicãri ºtiinþifice.

Secþiunea infoTRIP a conþinut douã vizite de documentare. Astfel, în dupã amiaza zilei de 26 iunie, participanþii la eveniment au vizitat ferma SilvAlim, din Baraolt- judeþul Covasna, iar în ziua de 27 iunie, s-au deplasat la Abatorul de curcani al companiei Galli Gallo, din Codlea.

În cadrul secþiunii INNOVATION, la standu-rile special amenajate, firmele Angst ºi Mirda-tod au oferit spre degustare produse din cate-goria premium. Menþionãm cã produsele Mird-

atod, evidenþiate în mod deosebit ºi la târgul de la Nurenberg, au fost din categoria ”eco”, firma fiind proaspãt atestatã în vederea producþiei ecologice. Totodatã, firma olandezã Van Drie Group a oferit spre degustare delicatese pre-parate din viþel de lapte. În cadrul aceleiaºi se-siuni, companiile Biotrend ºi Frigomech ºi-au prezentat ultimele noutãþi din domeniile analizei de laborator ºi sistemelor de refrigerare.

Pe parcursul lucrãrilor au fost susþinute 32 de comunicãri care au totalizat 31 de ore de dezbateri, caracterizate printr-un interes deosebit ºi prin participarea activã a asistenþei, participare facilitatã ºi de caracterul interactiv dat de organi-zatori.

Temele dezbaterilor, în rezumat

26 iunie-ªedinþa generalã

În preambulul manifestãrii, doamna Clau-dia Bocean, Director General al agenþiei in-foALIMENT ºi a revistelor Fabrica de Carne ºi Fa brica de Lapte a adresat numeroºilor par-ticipanþi cuvântul sãu de bun venit, declarând

13

EVENIMENT


deschise lucrãrile celei de-a doua ediþii a Con-ferinþei Internaþionale Meat & Milk. ªedinþa generalã a zilei de 26 iunie s-a desfãºurat sub titlul ”Zonele cheie ale finanþãrii investiþiilor în sectoarele de carne ºi lapte, în 2013”, prima comunicare fiind susþinutã de doamna Viorica Dãncilã, europarlamentar, reprezen-tanta Comisiei pentru Agriculturã a Parlamen-tului European.

Referindu-se la ultimele negocieri purtate în cadrul Comisiei, de cãtre delegaþia României, doamna Dãncilã a subliniat impasul de moment în care se aflã propunerile privind suplimen-tarea plãþilor, exprimându-se speranþa rezolvãrii favorabile a doleanþelor agricultorilor români, cu ocazia urmãtoarei runde de discuþii care vor fi reluate în toamna acestui an. Un accent de-osebit a fost pus pe noua perioadã de finanþare 2014-2020, precum ºi pe noua Politicã Agricolã Comunã care se va axa pe dezvoltarea localã ºi regionalã ºi pe sprijinirea micilor producãtori, în special a celor care se vor asocia în vederea procesãrii.

La rândul sãu, doamna Adriana Chirea, Director al Direcþiei Mãsuri de Piaþã din cadrul

APIA, a fãcut un rezumat al ultimelor acþiuni întreprinse de instituþia pe care o reprezintã, referirindu-se apoi la noile scheme de platã destinate fermierilor crescãtori de animale pen-tru carne ºi lapte, dar, mai ales, la îmbunãtãþirea relaþiei cu beneficiarii mãsurilor de platã: ”APIA acordã consultanþã tuturor dar, din momentul în care au fost depuse dosarele, devine organism de control!”

În încheierea ºedinþei generale a luat cuvân-tul doamna Codruþa Gheorghe, Director Vân-zãri Companii din cadrul Bãncii Comerciale Carpatica, care a prezentat oferta de finanþare a bãncii, destinatã fermierilor, evidenþiind faptul cã, în ciuda aparenþelor, traversãm un moment propice investiþiilor în agriculturã ºi, specific, în zootehnie. Mai mult decât atât, prin instrumen-tele puse la dispoziþia fermierilor români ºi prin nivelul redus al dobânzilor, faþã de ce se întâm-plã pe piaþa de profil, accesarea programelor de finanþare oferite de Carpatica poate fi deter-minantã în dezvoltarea unei afaceri de succes.

La finalul fiecãrei intervenþii, invitatele Con-ferinþei au rãspuns numeroaselor întrebãri puse de participanþi.

26 iunie-Workshop Carne

Prima sesiune a workshop-ului dedicat sec-torului de carne s-a derulat sub genericul ”Efi-cienþã= Plus-Valoare; Calitate= Prestigiu”, fiind deschisã de domnul Vladimir Oprescu, Regional Sales Manager al companiei AB Energy România, parte a AB Gruppo-Italia, domnia sa susþinând comunicarea cu titlul ”AB Energy: Cogenerarea de la biogaz, la ener-gie”. În cuprinsul comunicãrii, domnul Oprescu a fãcut o prezentare generalã a companiei, axându-se pe descrierea tehnologiilor propuse, a service-ului pe care AB Energy îl poate asigura, evidenþiind avantajele utilizãrii siste-melor de cogenerare a energiei ºi, mai ales, diminuarea costurilor, prin utilizarea de energie neconvenþionalã.

Compania Marco & Alex a fost reprezen-tatã la Meat & Milk 2013 de domnul Cãtãlin Butnariu, Director de Vânzãri, acela care a susþinut comunicarea cu titlul ”Marco & Alex-Simplu, Eficient, Economic”. Cu un deose-bit profesionalism, manifestat de altfel de toþi speacker-ii prezenþi la eveniment, domnul But-nariu a detaliat în faþa asistenþei tehnologiile de


EVENIMENT

frig pe care compania Marco & Alex le pune la dispoziþia companiilor din industria alimenta-rã, specific, din sectorul de carne, atât în zonele uzinale de procesare, cât ºi în cele de depozi-tare, fãcând, totodatã, referire ºi la soluþiile pro-puse pentru spaþiile de comercializare.

Momentul final al primei sesiuni a fost mar-cat de dezbaterea liberã care s-a derulat sub titlul ”Cum menþinem încrederea pe lanþul de producþie ºi desfacere”. Discuþiile au fost deschise de domnul Sorin Minea, Preºedinte al Federaþiei

Romalimenta ºi Preºedinte al companiei Angst, acela care a fãcut o durã radiografie a neajunsurilor constatate pe piaþa cãrnii din România, subliniind cã ”doar calitatea poate salva un brand de fabricã, iar cei care au

mizat pe ºemecherii, au avut de pierdut.” În intervenþia sa, domnul Florin Cãpãþânã, Direc-tor de Calitate- Carrefour, a cotracarat unele opinii critice exprimate din salã, referitoare la calitatea produselor private label, evidenþiind colaborarea cu procesatorii de carne din Româ-nia în sensul orientãrii acestora spre categorii precum medium ºi high level.

A doua sesiune a workshop-ului Carne din dupã amiaza zilei de 26 iunie s-a desfãºurat având titlul ”Transparenþã ºi corectitudine, repere ale adaptabilitãþii”. Doamna Desisla-va Paruºeva, Director de Vânzãri al companiei Biotrend Plus din Bulgaria a deschis sesiunea susþinând comunicarea cu titlul ”Adaptarea producþiei de carne la cerinþele UE, folosind teste ºi metode de analizã Biotrend”. Sub acest titlu, reprezentanta Biotrend a prezentat

oferta de teste ºi analize, evidenþiind rapiditatea ºi exactitatea acestora. Totodatã, doamna Paruºeva a prezentat ºi sistemul de marcare în relief a produselor din carne, ca metodã de securizare a producþiei, în faþa eventualelor ten-tative de falsificare.

Domnul Cristian Alin Lazãr, Account Mana-ger al firmei Transart, a urmat la cuvânt, prezentând tema ”Noi perspective: Softuri pentru asigurarea trasabilitãþii în fermã ºi fabricã”. Dintr-un început, subliniem cã, rãs-punzând întrebãrilor, domnul Lazãr a precizat cã oferta de softuri a firmei Transart poate fi personalizatã pentru fiecare beneficiar, ex-istând posibilitatea corelãrii programelor de gestiune informatizatã a fiecãrei afaceri în parte, cu sistemul de evidenþã prin cod de bare, inclusiv în ceea ce ar privi elementele de trasabilitate. Reprezentantul Transart a detali-at întregul spectru de softuri, acestea gãsindu-ºi utilitatea directã în mai buna organizare a business-ului, a adaptãrii acestuia la cerinþele pieþei ºi a creºterii eficienþei prin realizarea de economii.

Mihail Seidner, avocat al Casei de Avo-caturã Seidner, Coman ºi Fuduli a susþinut apoi o deosebit de interesantã comunicare care a avut ca titlu ”Eficienþã crescutã prin garantarea contractualã ºi recuperarea cre-anþelor”. Domnia sa a captat atenþia asistenþei, referindu-se la modalitãþile de întocmire a con-tractelor. Totodatã, domnul Seidner s-a referit la modalitãþi de recuperare a creanþelor, evi-denþiind necesitatea înfiinþãrii unor Camere de Arbitraj la nivel de organizaþii profesionale, lu-cru pe deplin posibil, potrivit legislaþiei actuale.

Ziua de dezbateri a fost încheiatã de domnul Radu Timiº, preºedinte al companiei Cris-Tim ºi Vicepreºedinte al Asociaþiei Române a Cãrnii, acela care, preluând titlul unei acþiuni ARC, a susþinut tema ”Jos TVA-ul”. Dupã ce a fãcut o scurtã prezentare a intenþiilor ARC, domnul Radu Timiº s-a referit critic la gradul uriaº al evaziunii ºi al pieþei negre din sectorul de carne. Intervenind din salã, domnul Vasile

Fiecare dintre companiile care au primit obiecte a fost premiatã suplimentar cu câte un exemplar din cartea ”Etichetarea alimentelor prin exemple-Regulamentul UE nr. 1169/2011”, semnatã de domnul Cristian Popa, prima lucrare de specialitate de acest gen din România, lansatã cu ocazia Conferinþei Meat & Milk 2013. Câte un exemplar din aceastã lucrare au mai primit ºi firmele Marco & Alex ºi Fabrica de Lactate Braºov SA ºi Nordex.

La cina festivã din seara zilei de 26 iunie, cu ocazia tombolei infoALIMENT care a fost organizatã special, au fost acordate urmãtoarele premii:

Marele Premiu:Carniprod

un laptop Toshiba

Premiul II:Dairy Suport

un aparat foto marca Fuji

Premiul III:Jilãveanu Transcom

o cafetierã Bosch

Ultimele pregãtiri Viorica Dãncilã, Cristian Popa Sorin Minea


EVENIMENT

Lucuþ, proprietarul companiei Unicarm, ºi-a exprimat speranþa adoptãrii acestei mãsuri, deºi existã serioase temeri în legãturã cu suc-cesul acestei intenþii.

26 iunie-Workshop Lapte

Sesiunea de comunicãri a workshop-ului dedicat sectorului de lapte, care s-a derulat sub genericul ”Trend ºi adaptabilitate”, a fost deschisã de tema cu titlul ”Ferma adaptatã-Model de succes” ºi a fost prezentatã de domnul Steen Norgaard Madsen, Chairman al Danish Dairy Board ºi membru în board-ul Arla Foods. În comnicarea sa, domnul Madsen a pus accentul pe necesitatea absolutã a aso-cierii fermierilor, nu doar în vederea producþiei de lapte, ci, mai ales, a procesãrii.

Domnul Cristian Popa, specialist în prob-leme de etichetare, ºi-a susþinut tema cu titlul ”Etichetarea produselor lactate-Contro-verse ºi dificultãþi”, reuºind, prin exemplele oferite asistenþei, sã capteze întreaga atenþie ºi sã ofere numeroase informaþii deosebit de utile procesatorilor.

Ultima comunicare a primei pãrþi a sesiunii din 26 iunie a fost rezervatã dezbaterilor purtate sun titlul ”Este brandul de firmã copleºit de brandul privat?”, dezbatere la care au avut in-tervenþii energice Dorin Cojocaru, Preºedinte al APRIL (moderatorul workshop-ului) ºi dom-nul Florin Cãpãþânã, Director de Calitate al Carrefour.

A doua sesiune a zilei a purtat titlul ”2015 este mâine! Ce facem?” Cãutând rãspunsuri la întrebare, domnul Sandu Miclãuº, Sales Manager al GEA Farm Technologies, a prezentat soluþii de ptimizare ºi eficientizare a producþiei în fermele de lapte în comunicarea cu titlul ”Producþie ºi preþ competitiv la poar-ta fermei-Mulsul robotizat ºi total solutions de la GEA Farm Technologies”.

La rândul sãu, domnul Paul Mihai Chezan, reprezentantul companiei Aqua D & P Tech-

nologies, a susþinut comunicarea cu titlul ”Problematica tratãrii apelor uzate ºi man-agementul deºeurilor în industria lactate-lor”, comunicare primitã cu un deosebit interes de participanþii la workshop.

Ulterior, domnul Ionuþ Nache, General Man-ager al firmei INAQ Consulting, a prezentat tema cu titlul ”Sisteme compatibile de cer-tificare în Uniunea Europeanã”, punând ac-centul pe avantajele cerficiãrii IFS ºi evidenþiind compatibilitatea acestui sistem care tinde sã se generalizeze în Europa comunitarã.

Ultima temã a zilei a prilejuit vii dezbateri, generate de titlul ”Impactul abandonãrii cotei de lapte, sub influenþa prãbuºirii preþurilor”. Dupã intervenþia doamnei Viorica Dãncilã ºi a domnilor Dorin Cojocaru ºi Vasile Dreve, Consilier pe probleme de Afaceri Externe în MADR, fermierii ºi procesatorii prezenþi au evidenþiat impactul negativ al acestei mãsuri asupra sectorului de producþie a laptelui din România, în cazul în care nu se adoptã mãsuri urgente care sã îi unã pe picior de egalitate cu fermierii europeni.

INFOTRIP 26 iunie: Vzitarea fermei Sil-vAlim, din Baraolt

Dupãamiaza zilei de 26 iunie a prilejuit efec-

tuarea vizitei de documentare la ferma fe lapte SilvAlim, din Baraolt, judeþul Covasna, partici-panþii la conferinþã deplasându-se cu cele douã autocare puse la dispoziþie de organizatori.

Numeroºii fermieri, procesatori ºi specialiºti au putut vedea pe viu modul în care aceastã fermã a reuºit sã depãºeascã dificultãþile mo-mentului, mai ales, dupã ce, în anul 2010 a achizionat echipamente ºi solutii DeLaval de muls, rãcire, hrãnire, spãlare, sistem de man-agement, dejectii, echipare grajd, igienã, con-fortul animalelor etc. Ferma deþine în total 320 de vaci, cu o producþie medie de lapte conform de 25l/animal/zi.

Pentru obþinerea hranei animalelor se lu-creazã 470 ha, dintre care 240 ha doar cu ce-reale. Asa cum a menþionat proprietarul fermei, dl Imre, tehnologia folositã în fermã este ” de la A la Z DeLaval, de la automate de hrãnire a viþeilor ºi pânã la sala de muls ºi sistemul de management Alpro.”

27 iunie - ªedinþa generalã

ªedinþa generalã a zilei de 27 iunie s-a purtat sub genericul ”Sectoarele de carne ºi lapte în urma evenimentelor din 2013; Previziuni 2014”. În intervenþia sa, domnul Secretar de Stat în MADR, Achim Irimescu, a fãcut un re

Networking ºi afaceri de succes infoTRIPClaudia Bocean, Radu Timiº, Dorin Cojocaru

Meat & Milk 2013 a beneficiat de ample relatãri în presa naþionalã, fiind realizate transmisiuni în direct ºi reportaje de cãtre: Radio Bucureºti, Radio România Actualitãþi, Agerpres, Radio Antena Satelor, TVR 1-Redacþia economicã, Realitatea TV, Digi TV, România TV, Antena 1, Neptun TV, Agro TV, precum ºi de presa localã din judeþul Braºov, urmând ca în perioada urmãtoare sã fie realizate alte materiale de presã.

16

EVENIMENT


zumat al evenimentelor primãverii anului 2013, referindu-se direct la scandalul cãrnii de cal ºi la modul în care România a fost implicatã. Domnul Irimescu a atras atenþia asupra faptu-lui cã, în condiþiile în care sectorul românesc de carne are un potenþial deosebit, prezenþa pe piaþa europeanã a cãrnii nu este vãzutã cu ochi buni de competitorii comunitari. Totodatã, oficialul MADR a anunþat posibila deschidere a pieþei Chinei, precum ºi mãsurile referitoare la bugetul european alocat României în perioada 2014-2020.

Domnul Vladimir Mânãstireanu, Preºedintele ANSVSA, susþinând comunicarea cu titlul ”ANSVSA-Un partener al producãto-rilor, un apãrãtor al populaþiei”, a trecut în revistã acþiunile întreprinse de instituþia pe care o conduce în depãºirea dificultãþilor generate de ”horsegate”. Domnia sa a fãcut referire la acþiunile întreprinse pentru ca România sã fie declaratã la finalul acestui an ”zonã liberã de pesta porcinã”, nutrind speranþa cã autoritãþile de la Bruxelles vor acþiona în direcþia doritã de România. La rândul sãu, domnul Jean-Luc Me-riaux- Preºedinte al Uniunii Producãtorilor de Carne din Europa (UECBV), a radiografiat sectorul european al cãrnii. În cursul comunicã-rii, domnia sa a relevat faptul cã efectivele de animale din acest moment, la nivelul Uniunii Europene, sunt similare cu cele din perioada

de dinaintea aderãrii fostelor state comuniste din Estul Europei. În acelaºi timp, a evidenþiat necesitatea rezolvãrii problemelor legate de necesarul de carne, în raport cu schimbãrile demografice aºteptate în perioada urmãtoare.

Deosebit de interesantã s-a dovedit a fi ºi in-tervenþia domnului Bogdan Nica, Ministru Sec-retar de Stat, Preºedinte al ANPC, acela care a avut cuvinte de laudã la adresa procesatorilor români de carne. Prezentând date statistice, domnul ministru Nica a informat auditoriul cã numãrul neconformitãþilor înregistrate de ANPC în rândul procesatorilor de carne din România a scãzut de la 47 %, cât se înregistrau în 2010, la 20 %, ceea ce reprezintã un succes deosebit. Toþi cei patru oficiali au rãspuns numeroaselor întrebãri adresate de participanþi, dialogul cu aceºtia continuând ºi în timpul programului de networking.

INFOTRIP - Vizitarea Abatoruluide curcani Galli Gallo, 27 iunie

Pentru a profita de momentele în care fluxul tehnologic se aflã la capacitatea maximã de funcþionare, vizita de documentare programatã a avea loc la abatorul de curcani, al companiei Galli Gallo, a fost devansatã. Prezentând uni-tatea, domnul Director de Producþie Lun-gulescu a informat vizitatorii despre faptul cã

firma Galli Gallo dispune de cel mai modern abator de curcani din Europa, cu o capacitate de 48000 de tone pe an. Abatorul este proiectat la o capacitate de sacrificare de 1000 de capete de masculi ºi 1500 de femele pe orã. Linia de abatorizare a curcanilor este dotatã cu aso-mare cu gaz (CO2), prima din Europa Centralã ºi de Rãsãrit. Dotarea s-a realizat cu echipa-mente de ultimã generatie de la fime de top din Germania: Seidelmann, Maurere, Maja, Kolbe, Hardtmann, Frey, Bizerba, etc.

27 iunie-Workshop Carne

Workshop-ul din ziua de 27 iunie, dedicat sectorului de Carne, a purtat titlul generic ”Dar-winism economic: Evoluezi sau dispari!” ºi a fost deschis de domnul ªtefan Vâju, Director Naþional de Vânzãri al companiei Cargill Nutri-tion & Feed, domnia sa susþinând comunicarea cu titlul ”Programe de parteneriat oferite fer-mierilor ºi asociaþiilor”. Detaliind, domnul Vâju a prezentat parteneriatul tripartit încheiat între Cargill, Avicola Buzãu (parte a grupului Aaylex) ºi ferme de creºtere a pãsãrilor, cu participarea Agricover. La rândul sãu, domnul Mihai Florea, Key Project Manager Contrac-tors al companiei SIKA România, a susþinut comunicarea cu titlul ”Soluþii SIKA pen-tru pardoseli în industria alimentarã”, temã care a stârnit interesul audienþei prin noutãþile tehnolgice prezentate, precum ºi prin eficienþa acestora, demonstratã atât prin informaþiile oferite, cât ºi detaliind unele lucrãri efectuate pentru beneficiari de prestigiu. Domnul Remus Rogoz, Director General al firmei Sudpack, a prezentat comunicarea cu titlul ”Profitul de mâine asigurat prin investiþia de azi în amgbalaje de ultimã generaþie; Tehnici de ambalare în MAP ºi Vacuum”. În cadrul co-municãrii, domnul Rogoz a detaliat oferta com-paniei, subliniind nivelul tehnologic de excepþie al echipamentelor, al tehnologiilor de ambalare, precum ºi al materialelor utilizate, insistând pe mãrirea termenului de valabilitate al pro-duselor din carne astfel ambalate, precum ºi pe pãstrarea calitãþilor produselor. ”Etichetarea preparatelor din carne: Controverse ºi

17

EVENIMENT


dificultãþi”, a fost una dintre cele mai apreci-ate comunicãri, susþinutã de domnul Cristian Popa, expert în etichetare, autor al lucrãrii de specialitate ”Etichetarea alimentelor prin exemple- Regulamentul UE nr. 1169/2011”. Domnul Popa a reuºit sã capteze întreaga atenþie a asistenþei, oferind exemple concrete de etichetare culese de pe rafturile maga-zinelor, dar ºi fãcând referire la regulamentele europene ºi legislaþia româneascã, spre mai buna informare a procesatorilor. Compania JBT Food Tech a fost reprezentatã de domnul Atilla Dienes-Ungaria, domnia sa susþinând tema cu titlul ”Super-refrigerarea cãrnii”. În cadrul comunicãrii, domnul Dienes a prezen-tat cele mai noi propuneri tehnologice aflate în portofoliul companiei, reliefând înaltele calitãþi tehnologice ale soluþiilor propuse, calitãþi mate-rializate prin menþinerea intactã a proprietãþilor celulelor cãrnii, a timpului de refrigerare mult scurtat ºi, prin aceasta, a reducerii costurilor. Ultima comunicare tehnologicã a zilei a fost susþinutã de domnul Paul Mihail Chezan, Proj-ect Manager al firmei Aqua D&P Technolo-gies, titlul acesteia fiind ”Problematica tratãrii apelor uzate ºi managementul deºeurilor în industria cãrnii”. Domnul Chezan a captat in-teresul participanþilor la workshop prin prezen-tarea soluþiilor deosebit de avansate, din punct de vedere tehnologic, în vederea utilizãrii apei uzinale, a tratãrii apelor uzate, dar ºi a îndeplini-rii normelor de mediu, atât în aceastã privinþã, cât ºi referitor la deºeurile rezultate din procesul de procesare.

Tema finalã a workshop-ului a purtat titlul ”Piaþa neagrã ºi evaziunea, cancerul sec-torului de carne”, dezbãtutã în cadrul discuþi-ilor libere deschise de domnul Ioan Ladoºi, Preºedinte al Asociaþiei Producãtorilor de Carne de Porc de România. Domnia sa a pus în relaþie directã dificultãþile întâmpinate de membrii asociaþiei, precum ºi de cãtre toþi cei care activeazã corect pe piaþa româneascã a cãrnii, ºi gradul uriaº al evaziunii, precum ºi al pieþei negre. Totodatã, domnul Ladoºi a susþinut cã nivelul ridicat al cotei de TVA ”pe mulþi îi îndeamnã, pur ºi simplu, la evaziune,

aceastã taxã trebuind urgent diminuatã”!

27 iunie- Workshop Lapte

Sesiunea de dimineaþã a workshop-ului Lapte a purtat genericul ”Produsul conform, un trend devenit obligaþie”, fiind deschisã de doamna Desislava Parusheva, Office Manager al Biotrend Plus din Bulgaria, care a susþinut comunicarea cu titlul ”Determinarea conformitãþii laptelui cu ajutorul testelor Biotrend”.

La rândul sãu, domnul Costin Ionescu, Regional Sales Manager al firmei AB Energy-Gruppo AB Italia a susþinut comunicarea cu titlul ”Cogenerarea-de la biogaz la energie”, subliniind avantajele directe în diminuarea costurilor de producþie prin utilizarea energiilor neconvenþionale obþinute cu ajutorul AB En-ergy.

Sub titlul ”Eficienþã crescutã prin garantarea contractualã ºi recuperarea creanþelor”, domnul Miahil Seidner, avocat al Casei de avocaturã ”Seidner, Coman ºi Fuduli”, a oferit numeroase sfaturi practice de ordin juridic ºi legislativ, menite sã ajute atât la întocmirea avatajoasã ºi corectã a contractelor comerciale, cât ºi referitoare la recuperarea creanþelor.

Dupã amiaza zilei de 27 iunie a consemnat derularea ultimei sesiuni de comunicãri, se-siune care s-a derulat sub titlul ”În industria laptelui toþi trebuie sã fie vedete”. Ca o con-firmare a genericului, domnul Carol Ambruº, Director al Central Cereals a susþinut tema cu titlul ”De ce roboþi Lely în fermele de vaci de lapte?”, reuºind una dintre cele mai bune prezentãri ale conferinþei ºi rãspunzând numeroaselor întrebãri puse din salã.

Reprezentantul companiei SIKA Româ-nia, Domnul Mihai Florea, a prezentat în continuarea comunicarea cu titlul ”Soluþii SIKA pentru pardoseli în industria alimentarã”, oferind celor prezenþi detalii despre cele mai noi produse ale companiei ºi insistând pe calitatea deosebitã a acestora.

La propunerea domnului Dorin Cojocaru, Preºedinte al APRIL, dezbaterea finalã a purtat titlul ”Adevãruri care nu se spun în presã”. Fiind secondat de domnul George Grecu, Vicepreºedinte al APRIL, de Radu Timiº, Ioan Ladoºi ºi Cristian Popa (veniþi de la workshop-ul Carne), Dorin Cojocaru a evi-denþiat marile probleme ale industriei alimen-tare româneºti, dialogându-se despre relaþia cu retail-ul, probleme de calitate, relaþia cu auto-ritãþile dar ºi cu zona politicã ºi executivã etc.


Ilie Stoian

Daniel Constantin:

”Am reuºit sã depãºim câteva momente extrem de dificile!”

Privit ºi primit de neºtiutori cu neîn-credere, la preluarea mandatului, dom-nul Daniel Constantin, Ministrul Agri-culturii ºi Dezvoltãrii Rurale a reuºit în scurt timp sã înlãture orice umbrã de îndoialã asupra capacitãþii sale mana-geriale ºi asupra profesionalismului sãu. Mai cu seamã, însã, a reuºit sã dinamizeze activitatea unuia dintre cele mai importante ministere ale României, responsabil de bunul mers al activitãþii în cele mai importante sectoare ale economiei naþionale, agri-cultura ºi industria alimentarã. Despre activitatea domniei sale la conducerea MADR ne-a vorbit în interviul pe care l-a acordat infoFERMA, pe care îl prezentãm în continuare.

Sprijin total pentru fermieri

infoFERMA: Domnule Ministru Daniel Constantin, acum mai bine de un an aþi preluat conducerea Ministerului Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale într-un moment nu tocmai fericit pentru agricultura ºi industria alimentarã din România. Dacã aþi face un bilanþ al activitãþii de pânã acum, care ar fi punctele dumneavoastrã de reper?Daniel Constantin: Într-adevãr, momentul în care am preluat conducerea ministerului nu a fost tocmai liniºtit. Din pãcate, atât agricultura României, cât ºi industria alimentarã au traversat în acest rãstimp câteva momente dificile, dar cred cã am reuºit sã le depãºim cu bine. Bineînþeles, împreunã cu echipa pe care o am la dispoziþie, am cãutat sã dinamizãm activitatea în toate sectoarele.

Astfel, pentru sectorul vegetal, am stabilit sprijinul SAPS, în cuantum maxim de 119,66 euro/ha pentru culturile amplasate pe teren arabil. Sumele totale necesare aplicãrii schemelor de plãþi directe au fost de 1.052.061,36 mii euro (4.774.570,07 mii lei) ca sprijin financiar aferent FEGA, alocat temporar de la bugetul de stat, sau din vãrsãmintele obþinute din privatizare înregistrate în contul curent general al Trezoreriei statului, sume alocate temporar de cãtre Ministerul Finanþelor Publice, Ministerului Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale.

Dar s-au aprobat plãþile pentru cantitãþile de motorinã aferente trimestrelor II, III ºi IV, din 2012, am acþionat pentru încurajarea încheierii poliþelor de asigurare, a ajutoarelor de minimis, am sprijinit activ grupurile de producãtori recunoscute preliminar etc.

infoFERMA: Se pune din ce în ce mai mult accent pe agricultura ecologicã, pe sustenabilitate. Ce s-a întreprins în acest sens, la nivel de minister?DC: Am avut în vedere acordarea ajutorului specific pentru îmbunãtãþirea calitãþii produselor agricole în sectorul de agriculturã ecologicã. Pentru întãrirea sistemului de control în domeniul agriculturii ecologice s-au revizuit condiþiile de aprobare a organismelor de inspecþie ºi certificare, prin publicarea O.M 181/2012. S-au acordat derogãri, în conformitate cu legislaþia în vigoare, s-a efectuat centralizarea datelor operative privind operatorii înregistraþi în sistemul de agriculturã ecologicã pentru anul 2012. Am coordonat participarea la acþiunile organizate de Organismul Naþional de Acreditare RENAR. Iar, în luna aprilie a acestui an, s-a desfãºurat Misiunea de audit a Comisiei Europene FVO DG (SANCO) / 2013-6871, care a avut ca obiective principale supravegherea organismelor de inspecþie ºi certificare din sectorul de agriculturã ecologicã, controalele pe piaþã, importurile de produse ecologice, verificarea trasabilitãþii produselor ecologice.

infoFERMA: Pentru agricultorii României, absenþa unui sistem naþional de irigaþii este o problemã deosebit de gravã. Care au fost acþiunile MADR în acest domeniu, precum ºi al îmbunãtãþirii funciare?DC: Prin deciziile luate, am facilitat accesul fermierilor la apa pentru irigat, prin micºorarea tarifului, pe 1000 mc, de livrare a apei de irigaþii cu circa 20%, printr-un act

INTERVIU


INTERVIU

normativ ce prevede utilizarea de cãtre ANIF a tarifului reglementat tip B-monom diferenþiat precum ºi intervalele orare de funcþionare a staþiilor de pompare aparþinând acesteia, prin achitarea de cãtre beneficiari a volumului util de apã consumat.

Am suplimentat fondurile alocate Mãsurii 125 din cadrul Programului Naþional de Dezvoltare Ruralã pentru infrastructura de irigaþii. În urma realocãrilor financiare din cadrul PNDR, prin Agenþia de Plãþi pentru Dezvoltare Ruralã ºi Pescuit s-a pus la dispoziþia celor care vor sã investeascã în irigaþii ºi lucrãri de îmbunãtãþiri funciare suma de 60 milioane de euro, bani disponibili în cadrul sesiunii de primire a cererilor de proiecte ce s-a desfãºurat în perioada 3 septembrie – 31 octombrie 2012, pentru Mãsura 125 – componenta a 1 „Irigaþii ºi alte lucrãri de îmbunãtãþiri funciare”.

Desigur, acestea nu au fost singurele acþiuni. Însã, cel mai important proiect este acela de elaborare a unui proiect care sã asigure finanþarea pe fonduri structurale a realizãrii Canalului Siret-Bãrãgan, lucrare extrem de importantã pentru agricultura României.

Zootehnia a primit fonduri substanþial mãrite

infoFERMA: Care au fost acþiunile MADR în privinþa zootehniei?DC: Þinând cont de dificultãþile din sector, ne-am axat în special pe majorarea sprijinului financiar. Astfel, au fost efectuate plãþi naþionale complementare directe în sectorul zootehnic, în cuantum de 500 lei/cap bovinã, suma totalã alocatã fiind de 219 milioane de euro ºi 40,8 lei/cap ovinã/caprinã, suma totalã alocatã fiind de 78 de milioane de euro. Am acþionat în sprijinul ameliorãrii raselor de animale acordând ca ajutor pentru ameliorarea raselor de animale în limita sumei de 21.000 lei pentru anul 2012 ºi 3.000 lei pentru anul 2013.

Am coordonat acordarea sprijinului financiar pentru menþinerea producþiei de lapte ºi carne în zonele defavorizate prin programul de Sprijin comunitar pentru producãtorii de lapte ºi carne din zone defavorizate (fonduri FEGA), în limita sumei de 30.000 de euro. În domeniul Bunãstãrii la pãsãri ºi porci, ajutoarele au fost urmãtoarele: pentru perioada 16 octombrie 2011 – 15 octombrie 2012, s-au alocat suma de 432.895 lei pentru pãsãri ºi de 255.400 lei pentru porcine, iar ajutoarele financiare pentru bunãstare porcine ºi pãsãri s-au transferat în cadrul Mãsurii 215 din Programul Naþional de Dezvoltare Ruralã (Fonduri FEADR), începând cu 16 iulie 2012, respectiv cu 16 octombrie 2012. Nu mai puþin important, am întreprins mãsuri pentru conservarea patrimoniului genetic animal, prin fundamentarea ºi elaborarea

Am suplimentat fondurile alocate Măsurii 125 din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală pentru infrastructura de irigaţii.


INTERVIU

submãsurii Conservarea patrimoniului genetic animal pentru includerea acesteia în PNDR – Mãsura 214 – Plãþi pentru agromediu, cu finanþare FEADR. Totodatã, s-a elaborat un proiect de Lege privind recunoaºterea organizaþiilor de producãtori din sectorul laptelui ºi al produselor lactate, precum ºi stabilirea relaþiilor contractuale din sectorul laptelui ºi al produselor lactate.

infoFERMA: Una dintre prioritãþile fermierilor români este asocierea acestora. Ce s-a întreprins în acest sens?DC: Într-adevãr, asocierea fermierilor este o prioritate naþionalã, dar, consider cã avem o bunã bazã de dezvoltare, în acest sens. Astfel, în sectorul legume fructe sunt recunoscute 29 de grupuri de producãtori ºi 4 organizaþii. Pânã în prezent, sunt 99 de grupuri de producãtori pentru grupele de produse cereale, plante oleaginoase, cartofi tutun, legume ºi fructe, sfeclã de zahãr, carne de bovine, porcine, ovine/caprine, lapte ºi produse lactate, miere, recunoscute în baza OG nr. 37/2005, din care 24 grupuri au fost recunoscute în perioada analizatã. În domeniul îmbunãtãþirii funciare activeazã 508 de Organizaþii de utilizatori de apã pentru Irigaþii (OUAI). Organizaþiile interprofesionale pentru produsele agroalimentare (OIPA) sunt în numãr de 4 pentru sectoarele cereale, legume-fructe, vitivinicol, carne de pasãre, ouã ºi procesate din acestea. În perioada analizatã, au fost depuse 2 cereri de recunoaºtere din partea a 2 organizaþii: Organizaþia Interprofesionalã Naþionalã pentru Plante Medicinale ºi Aromatice ºi Asociaþia Interprofesionalã Bio România.

Strategia naþionalã, prioritarã pentru MADR

infoFERMA: Care sunt mãsurile pe care le aveþi în vedere pentru perioada urmãtoare?DC: Principalele programe aflate în derulare, dar care au aplicabilitate ºi în viitor, sunt:• Reabilitarea infrastructurii de îmbunãtãþiri funciare aparþinând domeniului public al statului de pe suprafaþa de cca. 800 mii ha, viabilã economic – valoarea lucrãrilor cca. 982 de milioane de euro; Schimbarea soluþiei de alimentare pentru 3 sisteme de irigaþii cu suprafaþa de cca. 56 mii ha, care se alimenteazã în prezent din Siret ºi Prut cu alimentare din canalul magistral Siret – Bãrãgan, valoare lucrãrilor cca. 90 de milioane de euro;

• Amenajarea unei suprafeþe de cca. 425 mii ha, amenajatã cu lucrãri de îmbunãtãþiri funciare în zonele limitrofe canalului magistral Siret - Bãrãgan. Valoarea lucrãrilor - cca. 2,8 miliarde de euro; Mãsuri de consolidare a exploataþiilor ºi comasare a terenurilor; Construirea ºi modernizarea depozitelor; Formarea exploataþiilor pomicole viabile prin reconversie/restructurare care sã asigure înlocuirea plantaþiilor îmbãtrânite ºi în declin precum ºi introducerea în culturã a unor sortimente de pomi ºi arbuºti care sã facã faþã solicitãrilor pieþei;

• Crearea unor infrastructuri specifice de valorificare, dezvoltare a unor capacitãþi de producþie specializate pe bazine ºi centre pomicole ºi a unui sistem organizat de producþie, sortare, condiþionare, ambalare ºi depozitare; Continuarea procesului de consolidare a formelor asociative pentru comercializare, în contextul viitoarei politici agricole comune post 2013; Acordarea de facilitãþi la credite, pe termen lung, pentru înfiinþarea de noi exploataþii, gestionarea unor fonduri mutuale pentru situaþiile de crizã; Stimularea înfiinþãrii de spaþii protejate - sere ºi solarii - prin mãsuri din Programul Naþional de Dezvoltare Ruralã, cu adoptarea unor tipuri constructive noi care sã permitã modernizarea tehnologiilor de culturã ºi obþinerea unor producþii de calitate superioarã; Reglementarea pieþei produselor agricole prin crearea unor mecanisme de valorificare a produselor en-detail ºi angro.

Totodatã, acþionãm intens pentru finalizarea strategiei sectoriale în cadrul proiectului „Strategii pentru valorificarea potenþialului agroalimentar al României”, în vederea elaborãrii viitoarelor politici agricole pe Pilonul I ºi II.

infoFERMA: Domnule Ministru, vã mulþumim!

Acţionăm intens pentru �nalizarea strategiei sectoriale în cadrul proiectului „Strategii pentru valori�carea potenţialului agroalimentar al României”.


ANAlIZA

Neluând în calcul nivelul de producþie agricolã de dinainte de 1989, dar nici pe cel din perioada 1990-1999, putem spune cã, în ultimii zece ani, agricultura României a funcþionat cu mult sub potenþialul sãu. Dar asta nu înseamnã cã nu existã premise pentru o dezvoltare acceleratã, dacã vor fi puse în aplicare planurile de modernizare ºi restructurare. O imagine a uneia dintre principalele ramuri ale economiei naþionale, în comparaþie cu realitãþile Uniunii Europene, relevã, atât serioasele rãmâneri în urmã, cât ºi direcþiile care ar trebui urmate. Datele sunt cuprinse în Raportul ”Sectorul Agriculturã ºi Dezvoltare Ruralã”, raport întocmit de Guvernul României, în baza unui proiect co-finanþat de Fondul European de Dezvoltare Ruralã. Raportul, dat publicitãþii în vara acestui an, relevã date cuprinse în perioada decembrie 2007- mai 2013.

Maria Demetriad

Agricultura României:Trecut sub potenþial, perspective favorabile


ANAlIZA

Contribuþia la VAB: 6,7 %

Agricultura reprezintã un sector de primã importanþã în România, atât prin contribuþia pe care o are în economia naþionalã, cât ºi prin rolul sãu social vital. Cu o contribuþie de 6,7% la valoarea adãugatã brutã (VAB) naþionalã, raportatã la nivelul anului 2012, agricultura a jucat dintotdeauna un rol important pentru economia României. Contribuþia la Produsul Intern Brut (PIB) a fost întotdeauna ridicatã.

Ponderea înregistratã a scãzut în ultimul deceniu, însã oscilaþiile producþiei agricole induc încã variaþii semnificative ale PIB. Astfel, dacã la începutul anilor 2000, contribuþia agriculturii României în VAB (va-loarea adãugatã brutã a agriculturii, silviculturii ºi pescuitului, raportatã la totalul valorii adãugate brute) era aproape de 12%, evoluþia sa se situeazã în prezent pe o curbã descendentã, pentru prima datã coborând sub 10% în 2005 ºi atingând nivelurile minime de 6,5% în 2007 ºi de 6,7% în 20102.

În 2011, conform Eurostat3, agricultura UE-27 a generat 149 miliarde de euro valoare adãugatã brutã, ceea ce reprezintã o creºtere de 6% faþã de anul 2010 ºi o creºtere de 9,3% faþã de nivelul anului 2001.

Raportat la media UE-27, la nivelul anului 2011, agricultura României a generat 8,3 miliarde de euro va-loare adaugatã brutã, reprezentând 5,59% din VAB a UE-27, ceea ce situeazã România pe locul 6, cu o creºtere de 7,9% faþã de anul 2010. Ponderea sectorului agricol în economia României rãmâne dublã faþã de media statelor care au aderat la UE în 2004 (Polonia ºi Ungaria au înregistrat, în 2010, o contribuþie a agriculturii de 3,5%) ºi chiar de peste trei ori mai mare decât media europeanã (1,7%, în UE-27).


ANALIZA

Potenþial substanþial de creºtere

Sectorul agricol ºi rural românesc continuã sã aibã un potenþial de creºtere substanþial, încã insuficient exploatat, restructurarea agriculturii ºi revitalizarea economiei rurale reprezentând pârghii importante de dezvoltare economicã a României. România prezintã discrepanþe semnificative faþã de UE-27 ºi în materie de productivitate a sectorului agricol: chiar ºi în anii agricoli favorabili, nivelul productivitãþii se situeazã sub 50% din media UE-27, situaþie inacceptabilã ºi care aratã potenþialul econo-mic nevalorificat al agriculturii ºi zonelor rurale româneºti.

Acest fapt poate fi explicat atât prin structu-ra internã a fermelor româneºti (dimensiune redusã, fragmentare accentuatã), utilizarea necorespunzãtoare sau defectuoasã a factori-lor de producþie (inclusiv a capitalului uman), cât ºi prin cadrul instituþional ºi infrastructura deficitarã existentã. În special, lipsa infrastruc-turii de marketing ºi de valorificare a produse-lor agricole reprezintã un aspect critic pentru fermele mici.

Restructurarea agriculturii, þinând cont de toa-te aceste aspecte, va avea un impact major asupra economiei rurale în general, având în vedere cã agricultura continuã sã rãmânã cea mai importantã activitate din spaþiul rural ºi o sursã esenþialã de venit pentru gospodãrii.

O cincime dintre români lucreazã în agriculturã

În ceea ce priveºte forþa de muncã din agriculturã, aceasta este mult supradimensionatã în comparaþie cu standar-dele UE, populaþia ocupatã în mediul rural ºi în sectorul agricol menþinându-se la un nivel constant ridicat, în perioada 2007-2013.

Populaþia ocupatã în agriculturã ºi silviculturã reprezinta, în 2012, aproximativ 19% din tota-lul populaþiei ocupate din România, un decalaj foarte mare faþã de mediaUE-27 (4,7%) ºi chiar faþã de noile state membre (spre exemplu, Po-lonia: 10,1%; Ungaria: 5,5%; Bulgaria: 14,7%), nemaivorbind despre þãri precum Franþa (cu 2,6%), Regatul Unit (1,9%) sau Germa-

nia (1,8%). Numãrul mare al populaþiei care lucreazã în activitãþi agricole, în agriculturã ºi silviculturã constituie un prim indiciu al nivelului scãzut al productivitãþii muncii ºi al ºomajului mascat existent în acest sector.

Economia ruralã românescã este astãzi pre-ponderent primarã, ponderea agriculturii ajun-gând la circa 60% în structura acesteia (com-parativ cu circa 14-15% în UE), ceea ce are efecte negative asupra gradului de ocupare al populaþiei rurale active. Majoritatea fermierilor sunt proprii lor angajaþi, realizând o agriculturã de subzistenþã, fiind necesarã completa-rea veniturilor pe care le obþin cu venituri din activitãþi non-agricole.

Ocuparea forþei de muncã în sectorul de pescuit, acvaculturã ºi industria de prelucrare din Româ-nia, mãsuratã în echivalent normã întreagã, re-prezinta, în 2009: 8,1% din total UE-27, respectiv 2.542 persoane ocupate în acvaculturã (ceea ce situeazã România pe locul 5, dupã Franþa, Gre-cia, UK, Spania); 3,3%, respectiv 1.370 persoane ocupate în domeniul industriei prelucrãtoare (locul 16) ºi 0,1% (respectiv 244 de persoane angajate) ocupate în domeniul pescuitului.

Exploataþii agricole polarizate

Conform Agricultural Census 20107, în UE-27 se înregistrau, în 2010, un numãr de aproape 12 milioane de ferme. Aceste ferme acopereau o suprafaþã de 170 milioane de hectare (1,7 mi-lioane kmp, 40% din teritoriul UE-27),suprafaþa medie a unei ferme fiind de 14,3 ha.

Din cele aproximativ 12 milioane de ferme exis-tente în Uniunea Europeanã, în anul 2010, mai mult de 3,85 milioane (32%) sunt în România, fapt ce relevã amploarea fenomenului de frag-mentare a exploataþiilor agricole româneºti, cu consecinþe negative asupra performanþelor economice ºi a stãrii generale de evoluþie ºi de dezvoltare a acestora.

Fermele agricole din România, Italia ºi Po-lonia totalizeazã împreunã 58% din numãrul total de ferme, la nivelul UE-27, în 2010. Distribuþia suprafeþei agricole utilizate (SAU) nu este omogenã la nivelul UE. Astfel, 49% din numãrul total de ferme au mai puþin de 2 hec-

tare ºi reprezintã 2% din SUA totalã. Pe de altã parte, 325.000 de ferme UE (3% din total) deþin o suprafaþã de cel puþin 100 de hectare (264,6 ha, în medie) ºi totalizeazã 50% din suprafaþa totalã, la nivelul UE-27.

Dimensiunea medie a unei ferme în UE-27 este de 14,3 ha, iar în România de 3,45 ha (de peste 4 ori mai micã), fapt care influenþeazã negativ punerea în valoare a resurselor agrico-le ºi rurale disponibile, cu efecte nefavorabile asupra economiei rurale ºi asupra veniturilor agricultorilor.

Sprijin ineficient

În România, producþia agricolã se bazeazã, în special, pe fermele de mici dimensiuni, ferme de semi-subzistenþã, cu mai puþin de 1 UDE. Pânã acum, mãsurile sociale din agriculturã au fãcut ca acest sector important al econo-miei naþionale sã nu fie competitiv. Conform situaþiei proiectelor din cadrul PNDR8, pânã la data de 11 aprilie 2013, pentru Mãsura 141 “Sprijinirea fermelor de semi-subzistenþã” au fost depuse în total 88.846 cereri de finanþare, valoarea acestora fiind de 666,3 milioane euro (140% raportat la alocarea iniþialã); din cele 48.512 proiecte selectate, s-au încheiat con-tracte de finanþare pentru 46.853 proiecte, în valoare de 147,7 milioane euro (31% grad de execuþie financiarã).

Sprijinul acordat acestui segment de fermieri, al cãror exploataþii au o dimensiune economicã între 2-8 UDE, are scopul de a asigura veni-turile necesare în perioada de restructurare ºi transformare a fermelor de semi-subzistenþã în exploataþii orientate cãtre piaþã, prin utilizarea durabilã a factorilor de producþie, îmbunãtãþirea managementului, diversificarea producþiei agri-cole, precum ºi introducerea de tehnologii per-formante, adaptate condiþiilor locale.

Performanþa agriculturii în România este afectatã grav de fragmentarea excesivã a proprietãþii (3.859 mii ferme, în 2010, faþã de 3.931 mii ferme, în 2007 - cu nici 2% mai puþin), în condiþiile în care un procent de 93% din numãrul total de ferme româneºti aveau, în 2010, o suprafaþã mai micã de 5 hectare ºi deþineau 29,6% din totalul suprafeþei agricole


ANALIZA

utilizate (prin comparaþie, ponderea fermelor sub 5 hectare, la nivelul UE-27, este de 69%, iar suprafaþa utilizatã de 6%).

0,4 % ferme mari!

Mãrimea actualã a exploataþiilor agricole nu favorizeazã punerea în valoare cu eficienþã a resurselor disponibile în agriculturã, ceea ce are efecte negative asupra economiei rurale ºi asupra veniturilor agricultorilor. De aceea diminuarea numãrului de ferme care practicã o agriculturã de subzistenþã ar trebui sã con-stituie unul dintre obiectivele principale ale po-liticii de dezvoltare ruralã, dacã se urmãreºte ca agricultura româneascã sã existe ºi sã influenþeze piaþa comunitarã.

Pe de altã parte, un numãr de 13.740 ferme mari din România (0,4% din total) exploatau, în 2010, o suprafaþã de 6,5 milioane hectare (48,9% din SAU totalã), mãrimea medie a unei ferme fiind de 474 ha (faþã de 265 hectare me-dia europeanã). Ponderea exploataþiilor peste 100 hectare se situeazã la 2,7% la nivelul UE-27, 18,3% în Franþa, 11,2% în Germania ºi 21% în Marea Britanie.

România are aºadar o structurã bipolarã a fermelor agricole: fermele mari, competiti-ve, coexistã cu fermele mici, aflate la limita subzistenþei. O parte dintre aceste ferme mici trebuie eficientizate ºi orientate, în perioa-da urmãtoare, spre piaþã. Crearea mediului instituþional ºi a infrastructurii pentru valorifica-rea produselor obþinute va constitui elementul major pentru îmbunãtãþirea performanþelor eco-nomice a exploataþiilor agricole. Un alt factor important este calitatea pregãtirii profesionale ºi diversificarea ocupaþionalã. Pregãtirea capi-talului uman pentru creºterea performanþelor fermelor are o importanþã particularã în Ro-mânia, unde nivelul de formare ºi educaþie al femierilor mici este foarte scãzut.

A început marea comasare

Conform datelor Recensãmântului General Agricol din 2010, din numãrul total de 3.859 mii de exploataþii agricole înregistrate în România, 3.828 mii de exploataþii (99,2%) sunt fãrã per-sonalitate juridicã (exploataþii agricole indivi-

duale, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale/familiale) ºi 31 mii (0,8%) sunt exploataþii agricole cu personalitate juridicã.

Conform situaþiei prezentate, suprafaþa agricolã utilizatã la nivel naþional, în anul agri-col 2009/2010, a fost de 13.305 mii ha, din care 7.449 mii ha (56%) revin exploataþiilor agrico-le fãrã personalitate juridicã ºi 5.856 mii ha (44%), exploataþiilor agricole cu personalitate juridicã. Numãrul exploataþiilor agricole înregis-trat, în anul 2010, a fost mai mic cu 14% faþã de cel înregistrat la Recensãmântul General Agri-col, fapt datorat, în principal, comasãrii unor exploataþii agricole fãrã personalitate juridicã.

Structura de exploatare a terenului agricol din România nu s-a schimbat însã, semnificativ, pe parcursul ultimului deceniu, menþinându-se aceeaºi fragmentare ºi aceeaºi polaritate extremã, impedimente majore ale creºterii competitivitãþii sectorului. Datele furnizate de Recensãmântul General Agricol 2010 indicã faptul cã modificãrile structurale privind secto-rul producþiei agricole din România au fost ºi rãmân modeste.

Productivitatea muncii în creºtere

Conform Raportului Strategic de Monitorizare al PNDR (MADR, octombrie 2012), indicatorul productivitatea muncii în agriculturã a înre-gistrat uºoare creºteri în perioada de calcul (2006-2009), dar ºi una dintre cele mai scãzute rate anuale de creºtere, la nivel european (doar 1,1%, rata medie, în perioada, 2003-2007). Astfel, indicatorul privind productivitatea muncii în agriculturã (VAB/UAM) a crescut

de la 9.420,92 lei/persoanã, în anul 2006, la 10.350,9 lei/persoanã, în 2009, respectiv cu 9,8%.

Pe lângã aspectele structurale ale exploataþiei (dimensiune redusã) ºi ale capitalului uman (vârstã, pregãtire), productivitatea scãzutã este cauzatã ºi de accesul necorespunzãtor la alþi factori de producþie (echipamente ºi ca-pital). Toate aceste date aratã cã economia ruralã româneascã este încã slab integratã în economia de piaþã ºi cã restructurarea aceste-ia este lentã. Parcul de utilaje agricole rãmâne insuficient, majoritatea fermelor din România confruntându-se cu un grad foarte scãzut de mecanizare, ºi cu un inventar agricol slab.

Structura specificã a exploataþiilor agricole din România perpetueazã o situaþie specialã între þãrile UE: 31,1% din ferme nu folosesc tractoa-re, în timp ce 91,1% din ferme nu au tractoare, ceea ce genereazã o dependenþã de serviciile micilor fermieri care deþin tractoare, o situaþie rar întâlnitã în alte þãri.

Subcapitalizare cronicã

Subcapitalizarea cronicã a exploataþiilor agri-cole de subzistenþã are drept consecinþã situaþia particularã în care, deºi România este unul dintre statele membre cu mari suprafeþe cerealiere (aproximativ 5,3 milioane de hec-tare, ocupând locul 5 în Uniunea Europeanã), producþiile pe unitatea de suprafaþã sunt mo-deste (spre exemplu, într-un an agricol slab ca 2009, randamentul mediu la hectar a fost, la cereale, de doar 2,8 tone/ha, adicã 48% din media primelor ºase mari producãtori europeni ºi 75% din nivelul de productivitate atins pe plan intern, în 2011 ºi 2013).

Capitalul fix ºi circulant este, în medie, de 16-17 ori mai mic decât al unui fermier din Uni-unea Europeanã (540 €/fermier în România, faþã de 9.000-9.200 €/fermier, în UE), iar cre-ditele bancare pentru fermele româneºti sunt de 15-16 ori mai mici faþã de creditele pentru fermierii din UE (110 €/ha în România ºi 1.700 - 2.000 €/ha în UE).


CULTURI DE CÂMP, PLANTE FURAJERE, PLANTE TEHNICE

Accent pus pe calitate ºi protecþia me-diului

”Prezenta lege reglementeazã creºterea ºi ameliorarea animalelor, având ca scop realiza-rea urmãtoarelor obiective: asigurarea continu-itãþii desfãºurãrii activitãþii de creºtere ºi amelio-rare a efectivelor de animale la un nivel superior; menþinerea ºi sporirea valorii de ameliorare ºi a diversitãþii genetice a animalelor; utilizarea metodelor de creºtere care sã corespundã nor-melor de protecþie a mediului, de protecþia ani-malelor, de sãnãtate publicã, normelor sanitare veterinare aflate în vigoare, respectiv cerinþelor pieþei; îmbunãtãþirea calitãþii produselor ani-maliere, rentabilitãþii ºi competitivitãþii pe piaþã a producþiei realizate; conservarea fondului genetic al speciilor autohtone, efectivelor de

animale existente respective, diversitatea fon-dului genetic în cazul acestor specii de animale; asigurarea alinierii la standardele internaþionale. Legea vizeazã crescãtorii de taurine, bubaline, cabaline, ovine, caprine, porcine, iepuri, ani-male de blanã, canide, feline, pãsãri, albine ºi viermi de mãtase.

În cuprinsul ei, noua lege defineºte mai exact termeni ºi expresii în concordanþã cu legislaþia europeanã, fiind vizate: ameliorarea animalelor, valoarea de ameliorare, asociaþia de crescãtori, organizaþia de crescãtori, crescãtorii, regis-trul genealogic, lucrãrile de selecþie, hibridare, controlul performanþelor, testarea reproducãto-rilor, evaluarea geneticã, certificatul de origine, însãmânþarea artificialã, transferul de embrioni, embrionul, materialul seminal, materialul semi-nal congelat, centrul de colectare, centrul de depozitare, monta naturalã autorizatã, staþia de incubaþie pãsãri, nutreþurile combinate, aditivii furajeri etc.

În lege, creºterea ºi exploatarea animale-lor este definitã a fi ”activitatea desfãºuratã de crescãtorii de animale, indiferent de statutul ju-ridic al acestora, în scopul obþinerii de produºi ºi produse animaliere.”

În plus, se specificã: ”Activitatea de creºtere a animalelor se realizeazã în exploataþii zoot-ehnice. În alegerea sistemelor de creºtere ºi a tehnologiilor de exploatare, crescãtorii de animale sunt obligaþi sã previnã poluarea, de-teriorarea mediului ºi sã respecte regulile de protecþie a animalelor, precum ºi mãsurile de apãrare a sãnãtãþii acestora. Asociaþiile ºi or-ganizaþiile crescãtorilor de animale care fac dovada reprezentãrii la nivel naþional a crescã-torilor pentru care au fost constituite sunt recu-noscute de Ministerul Agriculturii ºi Dezvoltãrii

Rurale ca parteneri în elaborarea politicilor, strategiilor, a programelor de creºtere ºi a po-liticilor pe produs. Reprezentativitatea asociaþi-ilor de crescãtori se dovedeºte prin acreditarea acordatã de autoritatea competentã pentru în-fiinþarea ºi menþinerea registrelor genealogice ºi implementarea programelor de ameliorare. Reprezentativitatea organizaþiilor de crescãtori se dovedeºte prin crescãtorii afiliaþi care deþin cel puþin 30% din efectivul de animale pe specia respectivã.”

Importanþã acordatã nutriþiei

Noua Lege a Zootehniei alocã o importanþã deosebitã nutriþiei animalelor: ”Compoziþia ma-teriilor prime furajere, a nutreþurilor combinate ºi a altor produse de uz furajer trebuie sã fie stabilitã prin analizã în laboratoare acreditate ºi va cuprinde, în ordinea de mai jos, cel puþin urmãtoarele elemente:

a) procent minim de proteine brute;b) procent maxim sau minim de proteinã

echivalentã provenit din azot neproteic;c) procent minim de grãsime brutã;d) procent maxim de celulozã brutã;e) procent maxim de umiditate;f) procent maxim de cenuºã brutã.

Termenul "proteine" nu este permis în specifi-caþia produselor care conþin azot neproteic adãugat. Materiile prime cum ar fi ureea, fos-fatul de amoniu, polifosfatul de amoniu, paiele ºi pleava amonizatã de cereale sau alte aseme-nea sunt surse de azot neproteic.”

Textul integral al propunerii legislative poate fi consultat pe site-ul Parlamentului României, iar eventualele propuneri pot fi trimise direct Co-misiei pentru Agriculturã.

A fost elaboratãnoua Lege a zootehniei


LEGISLAÞIE

Printre ultimele acte normative elaborate de Parlamentul României, se numãrã ºi noua Lege a Zootehniei, act care, prin intrarea lui în vigoare, va abroga legea emisã în anul 2002. Prezentãm mai jos principalele prevederi, cu specificaþia obligatorie cã toþi cei interesaþi sunt rugaþi sã îºi exprime opiniile cãtre organizaþiile profesionale de care aparþin, pentru ca, ulterior, sã se aducã modificãrile cuvenite.

Ilie Stoian



27

capitol scurt


MAªINI, UTILAJE, UNELTE


Anul 2013 nu a fost lipsit de noutãþi, pe piaþa maºinilor ºi a utilajelor agricole din România, fermierii având posibilitatea de a achiziþiona cele mai noi soluþii tehnologice, fireºte, în mãsura în care au dispus de fonduri. În acest sens, trebuie subliniat faptul cã dinamica vânzãrilor în acest domeniu a cunoscut o creºtere, fermierii români înþelegând necesitatea înnoirii permanente a parcului existent.

Tendinþa mondialã se manifestã ºi în România

Deºi nu s-a încheiat, putem spune cã anul 2013 a consemnat lansarea pe piaþa din România a mai multor utilaje în concordanþã cu ultimele trenduri tehnologice: dry farming, minimum tillage etc. , actualii agricultori fiind din ce în ce mai interesaþi de inovaþia în agriculturã. Poate, tocmai de aceea, ulti-mii doi ani au fost probabil cei mai dinamici pentru segmentul producþiei de tractoare ºi combine, numeroase lansãri având loc ºi în acest an.

Astfel, noua serie de tractoare Arion 500/600, compusã din ºapte modele cu puteri cuprin-se între 140 ºi 184 CP, a reprezentat ele-mentul de inovaþie cu care compania CLAAS a venit în faþa fermierilor. Dotate cu sistem CPS (sistemul de monitorizare ºi gestionare a puterii motorului în funcþie de necesarul de putere a utilajului folosit), cu motorizãri de tip DPS, cu normã de poluare Tier 4i ºi cu trans-misie HexaShift (4 x 6 = 24 viteze), tractoa-rele din gama Arion 500/600 sunt destinate fermelor medii.

La rândul lor, cei de la IPSO Agriculturã, im-portatorul oficial al John Deere în România, au considerat cã este momentul sã arate pu-blicului de ce este capabilã noua serie 6M. Tractorul 6150M, succesorul modelului 6930 (cel mai bine vândut tractor din categoria de mai mult de 100 de cai putere în România), a putut fi vãzut la lucru pe mai multe loturi demonstrative. Totodatã, au fost expuse ºi tractoarele din gama 9R (tractor articulat cu capacitãþi între 410 ºi 620 CP). Nu în ultimul rând, au atras atenþia fermierilor sistemele de ghidare automate FarmSight, cu tehnolo-gia AMS ºi de telemetrie JD Link, care permit o precizie sporitã în lucru.

Producãtorul american Massey Ferguson este reprezentat, de anul acesta, de noul sãu importator oficial pentru România, compania General Leasing, care a adus la diferite demonstraþii noile tractoare din seriile 3600, 5600, 7600 ºi 8600. Conform directorului de marketing al companiei, Victor Sandu, aces-te tractoare, care ajung pânã la 370 CP, sunt adaptabile pentru orice tip de fermã ºi lucra-re, permiþând o echipare flexibilã, în funcþie de nevoile clientului.

Lamborghini Nitro, seria 5 de la Deutz-Fahr ºi Same Virtus au fost prezentate în premierã pentru România de Maºini Agricole Perfor-mante (MAP). Cele trei serii noi de tractoa-re, cu puteri între 100 CP ºi 130 CP, care se adreseazã segmentului de ferme mijlocii, sunt dotate cu multiple îmbunãtãþiri la nivelul transmisiei, motorului ºi electronicii.

Noutãþile anului 2013


Maria Demetriad



Noutatea companiei NHR, importatorul oficial al New Holland în România, constã în tractoarele T5, dotate cu motoare TIER 4A Common Rail în 4 cilindri, ce dezvoltã între 100-114 CP putere nominalã, ºi tractoarele din seria TD5, cu puteri între 65-115 CP ºi transmisie 12 x 12 Power Shuttle. Alãturi de acestea se adaugã modelele mai mari, T9 (motor în 6 cilindri cu 390-669 CP), T8 (cu cel mai lung ampatament de pe piaþã), T7 ºi T6. Pe segmentul combinelor, cei de la New Holland au propus fermierilor seriile CX5000, 6000 ºi 8000, care dispun de heder Varifeed, dar ºi o combinã din seria CR9000, care se remarcã prin tehnologia cu douã rotoare axiale.

Firma Agri Alianþa a mizat în 2013 pe tractoare mai mici Kubota, de pânã la 140 CP, cu 3 ani garanþie ºi pe modelele Steyr cu cutie de vite-ze Vario. Totodatã, începând cu acest an, au accentuat promovarea celor douã combine de producþie ruseascã, Rostselmash.

Utilajele multiple sunt la mare cãutare

Pe segmentul utilajelor tractate ºi purtate, în ultimii ani se remarcã o creºtere în importanþã a celor care realizeazã mai multe lucrãri într-o singurã trecere ºi care se încadreazã în teh-nologia de lucrãri minime ale solului (minimum

tillage). Astfel, Maschio Gaspardo, cel mai mare producãtor de utilaje agricole din România, a propus agricultorilor, în 2013, noile semãnãtori Corona 600, care permit realizarea lucrãrilor so-lului, pregãtirea patului germinativ ºi semãnatul într-o singurã trecere la o vitezã de pânã la 12 km/h.

Dotatã cu un buncãr mare de seminþe, de 3.500 l, ºi cu 48 de discuri pentru prelucrarea solului, noua Corona poate lucra în agregat cu tractoare cuprinse între 200 CP ºi 300 CP pe o lãþime de 6 m. Alãturi de aceasta, noul model de combi-nator Sandokan 600 dotat cu 2 rânduri de dinþi cu arcuri (8 pe metru), cu 4 secþii individuale, cu o lãþime de lucru de 6 m, au fost vedetele stan-dului firmei, ambele participând la demonstraþii. De asemenea, compania Maschio Gaspardo a desfãºurat, pânã la jumãtatea acestui an, o promoþie la semãnãtori, al cãror preþ a plecat de la 12.200 de euro (modelul NINA 400 Disc Simplu), ajungând la 96.000 de euro (modelul Gigante 900), ºi oferind o garanþie de 3 ani.

Firma germanã Amazone, propune echipamen-te de distribuit îngrãºãminte, dotate cu un plus de electronicã, semãnãtori, dar ºi echipamente comunale pentru distribuit materialul antide-rapant. Alãturi de prezentarea noului sistem

electronic Amatron 3, dotat cu ISOBUS ºi GPS, semãnãtoarea Cayena pentru pãioase de 6 metri cu aplicare de îngrãºãmânt a fost printre noutãþile anului 2013.

De la Kuhn ºi Strom-Bednar, firma IPSO Agriculturã a adus în þarã plugurile din Seria 3 ºi ansamblul Striger (utilaj de tip Strip till), pre-cum ºi noile grape cu discuri independente Swif-terDisc SO-F ºi scarificatorul Terraland TN-M. Grupul Unia, reprezentat de firma Power Group, s-a prezentat în faþa solicitanþilor cu agregatul de cultivare ºi dezmiriºtire Cross, care are o lãþime de lucru de 6 m ºi o adâncime de pânã la 30 cm.

Noutatea celor de la Farmet a fost grapa cu dis-curi Diskomat, realizatã din oþel în aliaj cu titan ºi vanadiu (extra steel line), care lucreazã pânã la o adâncime de 18 cm pe o lãþime cuprinsã între 3 m ºi 8 m, în funcþie de varianta aleasã. Aceastã grapã poate lucra între 6 ha ºi 9 ha pe orã în agregat cu tractoare mai mari de 140 CP, la o vitezã de pânã la 15 km/h.

Tot o grapã cu discuri este ºi noutatea propusã de suedezii de la Väderstad, modelul Carrier 925 XXL (lãþime de lucru 9,25 m ºi adâncime 20-22 cm), fiind lansat special pentru pieþele din Polo-nia, România, Rusia ºi Ucraina.



Anul încã nu s-a terminat, dar revista britanicã de specialitate Farmers Weekly (www.fwi.co.uk) a publicat deja un EuroTop al celor mai apreciate combine agricole în Europa, utilaje care sunt cuprinse într-un Ghid european al cumpãrãtorilor. Vã prezentãm rezultatele acestui clasament

realizat în urmunui sondaj realizat în rândul fermierilor europeni, cu menþiunea cã datele din anul 2012 ºi cele pe primele ºase luni ale anului 2013 au fost cumulate.

Locul I: Case-IH

Case-IH, din seria Axial-Flow 88- 130 a fost mod-ernizatã în cursul anului trecut, trecându-se la un model superior, 230, oferit fermierilor în trei variante. Motorul a fost eficientizat prin montarea tehnologiei SCR care diminueazã emisia de noxe ºi creºte performanþa, totodatã, diminuând ºi consumul de combustibil.

Locul II: Claas Lexion 600

Diferenþiindu-se prin cureaua de transmisie de 735 x 890 mm a sistemului Terra Trac, linia de combine Claas continuã sã se afle în frunte prin varianta Lexion 600, mai ales prin introducerea separatorului rotativ de mare performanþã, provenite de la modelele Tucano ºi Avero.

Locul III: Deutz-Fahr 6040 H Farm-Line

Combina Deutz-Fahr 6040 H Farm-Line intrã pe po-dium graþie variantei HTS, îmbunãtãþitã în anul 2012 prin rata mare de eliminare a impuritãþilor de foarte mici dimensiuni ºi prin separatorul îmbunãtãþit. Cilindrul HTS este poziþionat astfel încât poate fi obþinutã o separare completã.

EuroTop 2013Maria Demetriad



Locul IV: John Deere Hybrid C Series

O combinaþie dintre seriile 1470 ºi 1570 pusã la punct de specialiºtii diviziei braziliene a celor de la John Deere, hibridul C-Series se claseazã pe poziþia a patra în topul celor mai apreciate combine, graþie cabinei Premium, a extensiei rotorului S-Series, a performantului otor Power Tech PSX ºi a cutiei de transmisie cu selecþie electron-icã.

Locul V: Massey Ferguson Activa 7245

Mãrirea capacitãþii tancului ºi a abilitãþilor sistemului PowerFlow au fãcut ca Massey Ferguson Activa 7245 sã fie deosebit de apreciatã de fermierii europeni, mai ales cele din variantele Activa 7345S ºi 7347S, a cãror capacitate este de 8.000 de litri. La jumãtatea anului, compania a lansat ºi modelul 9280 Delta, prezent deo-camdatã pe bãtrânul continent doar în Marea Britanie, urmând ca, din 2014, sã fie prezent ºi pe celelalte pieþe.

Locul VI: New Holland TC 5040

Versiunile TC 5040 ºi TC 5050 cu auto-nivelare au fãcut ca propunerea New Holland sã fie ºi ea deosebit de apreciatã, în timp ce modelele TC 5060, TC 5070 ºi TC 5080 sã intre în categoria utilajelor Premium, graþie variantelor CX ºi CSX. De la New Holland se evidenþiazã însã combina CR9070 cu o capacitate a tancului de grâne de 11.500 de litri.

Locul VII: Sampo-Rosenlew Comia

Noul model Comia, al companiei Sampo-Rosenlew a întrunit ºi el aprecierile fermierilor europeni care au par-ticipat la sondajul revistei britanice. Aceasta este dotatã cu un echipament tip Smart de nivel Premium Plus, echi-pare care a vizat, în special, cabina. Totodatã, aprecieri a primit ºi noul motor Sisu.



Performanþa poartã numele

Power Group Internaþional

UNIA

Dintre companiile care activeazã pe piaþa utilajelor din România, Power Grup Internaþional-UNIA se evidenþiazã prin performanþã, dinamism, calitate ºi ofertã diversificatã. Despre activitatea companiei, dar ºi despre piaþa specificã din

România, a rãspuns întrebãrillor infoFERMA domnul Eduard Palade. Iatã mini-interviul realizat cu domnia sa:

Care au fost noutãþile anului 2013 ºi ce echipamente de top propuneþi ben-eficiarilor dumneavoastrã?

Noutãþile anului 2013 au fost inaugurarea a trei showroom-uri, la Constanþa, Slobo-zia ºi Brãila ºi, de asemenea, o extindere a gamei de produse comercializate de noi. Grupul UNIA are deja o gamã destul de di-versificatã de utilaje, în portofoliu. Practic noi putem oferi fermierilor toate echipamentele agricole tractate sau purtate de care au nevoie, de la pluguri, discuri, cultivatoare, agregate cu discuri semipurtate ºi combi-natoare, semãnãtori, pânã la remorci ºi plat-forme.

Echipamentele de top distribuite de com-panie sunt MARS ºi CROSS, dar, în spe-

cial, modelul de agregat cu discuri ºi douã rânduri de dinþi, MARS LONG. Acest tip de utilaj se adreseazã fermierilor care deþin su-prafeþe de pãmânt de peste 800 ha, necesitã tractoare de peste 200 CP ºi lucreazã pe o lãþime de 3m ºi 6 m. MARS LONG este un utilaj robust care lucreazã la o adâncime de lucru de pânã la 30 cm, la o vitezã cuprinsã între 12 ºi 15 km/h.

Atât MARS, MARS LONG, cât ºi CROSS, sunt utilaje de dezmiriºtit ºi de prelucrare a solului pe bazã de discuri ºi de dinþi ºi pot fi echipate cu mai multe rânduri de organe active, în funcþie de configuraþie, pentru cã noi adaptãm utilajele la nevoile fiecãrui fermier în parte. Sunt clienþi care vor alt tip de tãvãlug sau alt tip de discuri, practic, pe

cadrul de bazã, clientul poate decide modul de echipare al utilajului pe care urmeazã sã-l achiziþioneze.

Cum vedeti perspectivele pietei pe care activati pentru anul 2014?

Perspectivele pieþei de vânzãri de maºini ºi utilaje agricole pe anul 2014 nu vor fi cu mult diferite faþã de cele din anul în curs, deoarece existã în continuare probleme legate de consolidarea sectorului agricol în þara noastrã, probleme legate de sprijinul pe care statul îl acordã agriculturii, mai ales din cauza problemelor la nivel de þarã pe care le avem din cauza nivelului redus al absorþiei de fonduri europene pentru agriculturã.



Preþul producerii de energie va scãdea cu 20-30% pânã în 2016, aratã un reputat specialist din domeniu.

Schimbãri majore sunt pe cale sã se producã în domeniul producþiei de energie, ceea ce va influenþa dramatic sectorul agricol ºi în special segmentul producþiei vegetale aflat în strânsã legãturã cu cel al producerii energiei alternative, susþine Jim Wiesemeyer, prim-vicepreºedinte ºi responsabil peste departamentul Agriculturã ºi Politici Comerciale la Informa Economics – lider mondial în activitãþi de cercetare de piaþã ºi con-sultanþã în domeniile agricol, agribusiness ºi al mãrfurilor tranzacþionabile. Wiesemeyer a fãcut aceste declaraþii în luna iulie în cadrul discursu-lui susþinut la conferinþa ”Wyffels Hybrids Corn Strategies” din Oxford Junction, Iowa, SUA.

Sectorul zootehnic nu va scãpa însã nici el de influenþele acestor evoluþii, având în vedere cã hrana animalelor (ºi deci costurile de producþie ale sectorului) depind de schimbãrile ce se pro-duc în sectorul vegetal.

“Nu foarte mulþi specialiºti susþin aceastã opinie la momentul actual. Eu pot greºi. Dar

eu cred cã preþul barilului de petrol va ajunge la 65-75 USD, în urmãtorii ani, în condiþiile în care acesta este deja sub pragul de 100 USD/baril.”, arãta Jim Wiesemeyer. “Preþul benzinei s-a redus ºi el cu 3 USD/galon. E ca ºi cum am avea o reducere de taxe.” îºi continuã acesta argumentaþia.

Preþul combustibilului pentru uz casnic a scã-zut cu 11% faþã de nivelul maxim înregistrat în 2005, iar producþia a crescut cu 30% faþã de 2008. Impactul acestor evoluþii este egal cu cel al creºterii cantitãþii disponibile pe piaþã cu 4 mil-ioane de barili/zi.

Din perspectiva producþiei de porumb desti-natã producerii de combustibili rezultã un sur-plus de circa 2 miliarde ”bushel”-i (circa 700 milioane de hectolitri).

“Cererea externã pentru petrol este în uºoarã scãdere, aºa cã, nu numai cã ne confruntãm cu o creºtere a producþiei mondiale ºi a SUA, de

petrol, ci, în paralel ºi cu o scãdere a consumu-lui atât în SUA” (piaþã care contabilizeazã peste 20% din consumul mondial – primul loc în lume ca piaþã naþionalã), ”cât ºi la nivel mondial” (in-clusiv în China – a doua piaþã naþionalã la nivel mondial, din punctul de vedere al consumului de petrol – 10% din consumul mondial), declara Wiesemeyer. În plus, peste tot în lume subvenþi-ile la combustibili sunt în scãdere, iar normele cu privire la protecþia mediului sunt din ce în ce mai stricte. În Europa ºi Japonia se înregis-treazã un nivel scãzut al vânzãrilor de autovehi-cule, o creºtere a gradului de urbanizare ºi un ritm scãzut al creºterii economice.

Cu peste 170 miliarde de barili noi descoperiþi în nisipuri petrolifere, rezervele canadiene de petrol sunt în creºtere. La fel se întâmplã ºi cu depozitele de petrol descoperite în platformele continentale ce aparþin unor þãri africane ºi latino-americane, iar în Irak ºi Rusia producþia de petrol este pe un puternic trend ascendent.

Energie mai ieftinã=

Agriculturã mai ieftinã

Gabriel Niþulescu



Gazele naturale - mai ieftine - înlocui-esc produsele petroliere

“Toate aceste evoluþii au însã un puternic impact asupra altor sectoare ale economiei,” arãta expertul american. “Biocombustibilii devin mai puþin competitivi în aceste condiþii, preþul benzinei ºi motorinei putând ajunge sub cel al etanolului ºi biodieselului. De asemenea, utiliza-rea gazelor naturale se aflã pe un trend ascend-ent, influenþat ºi de preþul mai scãzut la aceastã materie primã. Oferta abundentã va înlocui sau va tempera cererea de petrol în cazul mai mul-tor industrii.”, completã acesta.

SUA ºi China este de aºteptat cã vor folosi mai mult gaz natural lichid (GPL), în detrimentul motorinei, pentru flotele lor de camioane.

În Orientul Mijlociu, Arabia Sauditã a desco-perit ºi exploateazã rezerve mai mari de gaze naturale, ceea ce va conduce la existenþa unor cantitãþi mai mari de gaze naturale pentru ex-portul destinat pieþei mondiale. Producãtorii de mase plastice trec la utilizarea ca materie primã a gazelor naturale, înlocuind petrolul.

“Maºinile agricole urmeazã. ªtiu însã cã ex-istã sceptici cu privire la folosirea GPL-ului în acest domeniu. Vreau sã vã spun însã cã anul trecut am participat în Austin, Texas la o întâl-nire cu fermierii, iar un producãtor de bumbac l-a întrebat pe un ton imperativ, pe un reprezent-ant al corporaþiei John Deere, “Când vom avea mai multe tractoare ºi combine care sã funcþion-eze cu GPL?”. Astfel de echipamente sunt în prezent doar pe planºetele proiectanþilor, dar nu peste mult timp cererea pentru astfel de utilaje va cãpãta consistenþã, transformându-se într-o evoluþie de duratã pentru sectorul de maºini agricole,” declara oficialul Informa Economics.

O conjuncturã complicatã

Nici evoluþiile macroeconomice ºi geopolitice la nivel global nu trebuie scãpate din vedere cu privire la evoluþia preþului combustibililor ºi implicit a cererii pentru materia primã din care acestea se produc. “Egipt, Siria, Iran, Is-rael, Irak, China ºi Japonia sunt importante din punctul de vedere al datelor macroeconomice (producþii mai mari, cerere mai scãzutã, preþuri mai reduse) ºi orice problemã geo-politicã poate arunca în aer ºi cele mai precise prognoze,” de-clara oficialul Informa Economics.

Wiesemeyer sugera fermierilor americani producãtori de porumb sã priveascã mai atent ºi la comerþul exterior al SUA din ultimele decenii. Multe din problemele din trecut ce erau legate de realizarea exporturilor constau în nivelele de tarifare ºi în accesul la anumite pieþe. În prezent,

însã exportatorii americani se confruntã în spe-cial cu bariere non-tarifare. Invocarea prezenþei ractopaminei în carne, de China ºi Russia este cel mai recent exemplu al utilizãrii barierelor ne-tarifare pentru stoparea exporturilor americane pe aceste pieþe.

“Le-a luat mai puþin de o secundã unor þãri asiatice precum Japonia, Coreea de Sud ºi Taiwan sã decidã oprirea importurilor de grâu alb din SUA pentru cã au descoperit cã o plantã dintr-un câmp al unei ferme din Oregon era dintr-o specie de grâu modificatã genetic care nu avea aprobare de export,” arãta acesta . “De aceea este necesarã elaborarea unei politici comerciale eficiente.”

Fermierii trebuie sã-ºi facã temele

În ceea ce priveºte cererea de biocombustibil, Wiesemeyer nu anticipeazã o modificare a volu-mului acesteia pe termen scurt (urmãtoarele ºase luni din acest an), dar se aºteaptã la schimbãri începând cu 2014.

“Este doar matematicã, pentru cã acum le-gea impune o proporþie a biocombustibilului de 10%. Existã normele pentru E15 (proporþie a biocombustibilului în combustibilul furnizat la pompã de 15%), dar piaþa nu este pregãtitã sã facã trecerea, având în vedere de ceea ce este necesar de fãcut pentru aceasta. Vor trece 10 ani pentru ca un nou produs sã fie acceptat.”, aratã Wiesemeyer.

În 2007, când dispoziþiile au prevãzut dublarea proporþiei de etanol din combustibilul livrat la pompã, Agenþia de Informare din dome-niul Energiei (Energy Information Agency - EIA) a construit o serie de proiecþii cu privire la con-sumul de benzinã din SUA.

“Ei nu au luat însã în calcul faptul cã va avea loc o puternicã crizã financiarã, care a limitat

deplasãrile pentru afaceri ºi ei nu au realizat im-pactul extraordinar al economiilor de combustibil realizate de corporaþii,” explica oficialul Informa Economics. Ca urmare, consumul de combusti-bil a scãzut ºi pe cale de consecinþã ºi cererea pentru biocombustibilii care intrã în componenþa benzinei ºi motorinei livrate la pompe.

O cerere mai scãzutã pentru bio-combustibili se va reflecta însã ºi în cererea pentru materia primã din care se produceau aceºtia ºi în spe-cial în cererea pentru porumb.

Din perspectiva politicii economice, Wiese-meyer spune cã s-a fãcut o greºealã strategicã, în sensul elaborãrii unor mãsuri prea rigide, când ar fi trebuit sã se opteze pentru mãsuri anuale, bazate pe prognozele anuale cu privire la consumul de benzinã ºi motorinã din urmãto-rul interval de un an.

“Am vorbit despre actorii din industria lapte-lui ori a celor din industria cãrnii de porc, vitã sau curcan, care au înregistrat mari pierderi. Ei îºi exprimau îngrijorarea cu privire la mãsurile legate de etanol, când de fapt în 2005 ºi 2007 (când a fost adoptatã legislaþia cu privire la bio-combustibili) ei nu ºi-au fãcut temele. Nu existã în prezent nicio analizã economicã a impactului mãsurilor din anii 2005-2007 cu privire la etanol. Au existat consecinþe ale acelor mãsuri care nu au fost avute în vedere la acel moment. Acum anumite grupuri doresc abrogarea dispoziþiilor cu privire la includerea biocombustibililor în combustibili, ceea ce ar putea fi o mare pros-tie. Acele mãsuri constituie o politicã strategicã logicã ºi care a reprezentat cea mai importantã schimbare la care am asistat în întreaga mea carierã, în politica agricolã, schimbare ce a con-dus la redefinirea fundamentalã a importanþei culturii porumbului.

MAªini, utilAjE, unEltE


Mecanizarea completã a lucrãrilor agricole este condiþia hotãrâtoare în acþiunea de valorificare a potenþialului biologic al plantelor ºi animalelor. Înainte însã, de trecerea efectivã la cultivarea terenului, trebuie mai întâi pregãtit cu utilaje specifice.

Utilaje pentru pregãtirea terenului agricol

Caracetristici generale

Deoarece în agriculturã existã un numãr mare de tipuri de maºini agricole de complexitate diferitã, se impune cunoaºterea temeinicã a construcþiei, funcþionãrii ºi exploatãrii, întreþinerii ºi reparãrii tuturor acestor utilaje, pentru a putea fi folosite la performanþele optime, teh-nice ºi economice. Maºina, la modul general, reprezintã un sistem teh-nic format din piese ºi mecanisme cu miºcãri determinate, în scopul transformãrii energiei în lucru mecanic util.

Maºina agricolã este un mijloc de producþie destinat sã execute una sau mai multe operaþii în cadrul unei tehnologii agricole, de realizare a unei lucrãri sau de prelucrare primarã, precum ºi de pregãtirea solului.

Împreunã cu maºinile agricole sunt folosite ºi tractoarele pentru lucrãri comune, utilizate ºi în cultura mare, dar ºi maºini specializate pentru cultura legumelor de câmp, cultura de flori ºi legume protejate, cultura pomilor fructiferi ºi a vitei-de-vie etc.

De regulã, se pune un accent deosebit pe maºinile cu un grad de universalitate mare, de puteri unitare mari, cu lãþimi de lucru cât mai mari, pentru a acoperi suprafeþe tot mai mari dintr-o singurã trecere, cu viteze sporite ºi consumuri specifice de combustibil ºi materiale tot mai mici. Prin agregat agricol se înþelege ansamblul format prin cuplarea sursei de energie (motor, tractor, ºasiu autopropulsat etc.) cu una sau mai multe maºini agricole pentru efectuarea mecanizatã a unei lucrãri agricole.



Clasificarea maºinilor agricole

Dupã denumirea lucrãrii de bazã efectuatã de agregat, deosebim: agre-gate de arat, de semãnat, de executat lucrãri de întreþinere a culturilor, de recoltat etc.

Dupa modul de executare a lucrãrii, agregatele pot fi:- agregate mobile, care executã lucrãri prin deplasare în teren (agre-

gate de plantat, agregate folosite la lucrãrile de întreþinere a culturilor, agregate de transport);

- agregate staþionare, care executã lucrãri la puncte fixe, fãrã a se deplasa (agregate de pompare, agregate de treierat la staþionar, de tratat seminþe).

Dupa numãrul lucrãrilor pe care le executã, agregatele pot fi:

- agregate simple, când sunt formate din sursa de energie ºi una sau mai multe maºini de acelaºi fel, executând o singurã ºi aceeaºi lucrare;

- agregate complexe, când sunt formate din sursa de energie ºi douã sau mai multe maºini diferite care efectueazã, de regulã lucrãri care se succed (arat ºi grapat; semãnat ºi erbicidat etc.).

Tãvãluguri utilizate la pregãtirea terenului

Una dintre primele lucrãri pe terenul agricol este pregãtirea acestuia, nivelarea lui, pe cât permite structura terenului, cu utilaje specifice fiind obligatorie. În acest sens se utilizeazã tãvãlugurile. Destinaþiile acestora sunt:

- de a tasa solul, reducând astfel afânarea acestuia, realizat cu alte utilaje prin lucrãri anterioare;

- de a sfãrâma bulgãrii existenþi la nivelul solului;- de a distruge crusta formatã;- de a efectua o uºoarã netezire a suprafeþei terenului;- de a executa o mãrunþire mai pronunþatã la suprafaþa solului;- de a realiza o îndesare în profunzime a solului;- de a culca ºi presa culturile folosite ca îngrãºãmânt verde;

În funcþie de profilul ºi dimensiunile suprafeþei active a organelor de lucru, tãvãlugii se clasdificã în:

- tãvãlug neted; - tãvãlug cu inele

Tãvãlugii netezi se folosesc pentru tasarea solului, pentru presarea îngrãºãmintelor verzi ºi organice (gunoiul de grajd) ºi a culturilor agricole.

Tãvãlugii cu inele (cu suprafaþa denivelatã) se folosesc pentru celelalte lucrãri.

Pãrþile componente ale tãvãlugilor sunt: secþiile de lucru formate dintr-un cilindru sau dintr-o baterie de inele, montate pe un ax, sprijinite pe douã lagãre pe cadrul secþiei, un dispozitiv de tractiune ºi bara de cuplare la acesta.

Cilindrul are suprafaþa netedã sau denivelatã. Mantaua cilindrului este din metal, interiorul cilindrului putând fi umplut cu apã sau nisip, mãrind astfel masa tãvãlugului ºi, implicit, obþinând o tasare mai mare a solului. Inelele sunt realizate în diferite forme, dar, în general, existã inele groase cu acþiune de suprafaþã Cambridge, Croskill ºi cu acþiune de adâncime în subsol, adicã inele subþiri ºi Campbell. Masa tãvãlugilor netezi sau cu in-ele poate fi mãritã prin adãugarea unor mase suplimentare, pe platformele special construite.

Procesul de lucru

Este realizat prin propria lor masã ºi prin organul de lucru. Sub acþiunea forþei de tracþiune, tãvãlugul ruleazã pe sol ºi taseazã solul superficial. Adâncimea de tasare este influienþatã de diametrul tãvãlugului. În afarã de acþiunea de tasare a solului, profilul denivelat al suprafeþei tãvãlugu-lui are un efect de mãrunþire a stratului de sol ºi de distrugere a crustei solului.

Tãvãlugul neted 3TN-1.4 este format din trei secþii cu lãþimea de 1.4 m fiecare, aºezate una în faþã, ºi douã în spate. Fiecare secþie se compune dintr-un cadru cu triunghi de tracþiune ºi un cilindru metalic de tasare, gol în interior. Greutatea cilindrilor poate fi modificatã introducând în interior pãmânt sau nisip, în proporþie de 25-75 % din capacitatea lor.

Tavalugul ineler 3TI-5.5 este destinat pentru tasarea solului concomi-tent cu afânarea la suprafaþã, fiind un tãvãlug cu suprafaþa denivelatã. Se compune din trei secþiuni cu lãþimea de 1.9 m fiecare, dispuse în acelaºi mod ca tãvãlugul neted. Fiecare secþie este formatã din mai multe inele metalice, prevãzute cu obadã cu pinteni, montate liber pe un ax comun care se sprijinã pe cadru prin douã lagãre. Deasupra cadrului secþiei se aflã o platformã pentru greutãþi suplimentare.

Tãvãlugul inelar TI-3.05 este folosit la pregãtirea terenului pentru în-sãmânþarea sfeclei de zahar ºi a culturilor cu seminþe mici. Este tractat ºi se compune din trei secþii de lucru ºi cãrucior de transport. Secþiile sunt articulate între ele ºi prevãzute fiecare cu câte douã baterii formate din inele de tasare cu proeminenþe la periferie, montate liber pe câte un ax. Cãruciorul de transport este format dintr-un cadru sprijinit pe douã roþi din cauciuc masiv. Pentru transport, partea din spate a cadrului cãruciorului se prinde în douã gheare de cadrul tãvãlugului iar secþia din dreapta este rabatabilã în plan vertical.


MAªINI ªI UTILAJE


SERE, SOLARII, FOLII SOLARE, SISTEME DE IRIGAÞII

Maria Demetriad

Bani mulþi, condiþii multe

O investiþie într-o serã se ridicã la aproxi-mativ 250.000 de euro. Banii europeni pot acoperi jumãtate din costurile de înfiinþare. Investiþia poate fi recuperatã în maximum cinci ani. Înfiintarea unei sere de legume, de exemplu, cu sprijin nerambursabil de la Uniunea Europeanã, face parte din Mãsura de încurajare a modernizãrii exploataþiilor agricole (Masura 121). Pentru a demara o astfel de investiþie, so-licitantul trebuie sã fie înregistrat ca socie-tate comercialã, persoanã fizicã autorizatã sau asociaþie familialã, având capital 100% privat. Sunt acceptate ºi persoanele fizice neautorizate, cu singura condiþie de a se au-toriza în termen de 30 de zile lucrãtoare de la data primirii notificãrii privind selectarea cererii de finanþare.

Totodatã, solicitantul trebuie sã dovedeascã pregãtire profesionalã în domeniu sau sã se oblige sã urmeze un curs de pregatire pânã la finalizarea investiþiei. Dacã solicitantul a mai desfãºurat o activitate în acest domeniu, rezultatul financiar din anul precedent trebu-ie sã fie pozitiv, iar, la momentul depunerii proiectului, nu trebuie sã se afle în dificultate financiarã.

Rentabil, de la 1.200 mp în sus

Foarte important este ca terenul pe care va fi ridicatã sera sã fie în proprietatea solicitan-tului sau sã existe un contract de comodat între acesta ºi proprietar. În cazul unei sere de legume, pentru ca ea sã devinã rentabilã, suprafaþa minimã destinatã construcþiei ºi cerutã prin program trebuie sã fie de 1.200 de metri pãtraþi. În plus, ea trebuie înregistratã în Registrul fermelor sau în Re-gistrul agricol.

Pentru a ridica o serã din structuri metalice, pe o suprafaþã de 2.000 de metri pãtraþi, costurile urcã la 180.000 de euro, la care se adaugã 34.200 de euro –TVA, cheltuialã neeligibilã. Investiþia în serã presupune toate dotãrile necesare: structurã metalicã, acope-rirea cu folie de polietilenã gonflabilã, sistem automatizat de control al climatului, sisteme de încãlzire ºi irigare. De asemenea, se vor achiziþiona un tractor legumicol, un plug, o frezã, anexa centralã ºi depozitul ºi se va efectua racordarea la utilitãþi.

„La aceste costuri legate strict de construcþia serei, se adaugã cheltuielile cu proiectarea, obþinerea avizelor necesare ºi serviciile de consultanþã. Acestea pot ajunge pânã la 8% din costurile investiþiei”, spune Dan Nicoschi,

director în cadrul Companiei de Consultanþã Financiarã Transilvania (CCFT). Astfel, se ajunge la un cost total eligibil de aproximativ 195.000 de euro, la care se adaugã un TVA de 37.050 de euro. Din cei 195.000 de euro, solicitantul poate obþine 97.500 de euro (50%) de la Uniunea Europeanã. Cealaltã jumãtate, de 97.500 de euro, ºi TVA-ul de 37.050 de euro vor fi acoperite de solicitant din surse proprii sau din împrumuturi.

Profit estimat: 40.000 de euro anual

Cultivând de douã ori pe an tomate pe o suprafaþã de 1.000 de metri pãtraþi ºi castraveþi pe alþi 1.000 de metri pãtraþi, agri-cultorul îºi va putea recupera investiþia în maximum cinci ani. Mai exact, cu o producþie anualã de 20 de tone de tomate, 19 tone de corniºon ºi 29 de tone de castraveþi, venitu-rile din vânzãri vor fi de 248.000 de lei (apro-ximativ 60.000 de euro).

Cheltuielile anuale de exploatare, cuprin-zând salariile personalului, costurile cu utilitãþile ºi cu materialele implicate, ajung la 85.000 de lei (aproximativ 20.500 de euro). Astfel, se va obþine un profit de aproxima-tiv 163.000 de lei, echivalentul a 39.500 de euro, iar investiþia se va amortiza în maxi-mum cinci ani.

„În conditiile în care solicitantul apeleazã la un credit bancar, costurile neeligibile ale investiþiei vor creºte, mãrind perioada de re-cuperare a investiþiei”, a mai spus Nicoschi. „Dacã solicitantul apeleazã la un credit bancar, perioada de recuperare a investiþiei creºte”, a conchis acesta. Foarte importan-te, însã, sunt douã aspecte: în primul rând, urmãrirea unei înalte calitãþi a producþiei. Apoi, încheierea unor contracte de aprovizi-onare a unor mari lanþuri de magazine sau cu procesatori, fapt care asigurã desfacerea producþiei pe o lungã perioadã de timp.

Tinerii au sprijin suplimentar

Sprijinul nerambursabil oferit de Uniu-nea Europeanã este de 50% din valoarea eligibilã a proiectului, dar se ridicã la ma-ximum un milion de euro. Existã însã ºi excepþii. Valoarea sprijinului european poate creºte cu 5%, dacã beneficiarul investiþiei este o persoanã fizicã sub 40 de ani sau dacã persoana juridicã are un asociat unic sub aceastã vârstã. Totodatã, finanþarea europeanã poate creºte cu 10%, pentru investiþiile realizate în zone montane cu han-dicap natural, ºi cu 25%, pentru protecþia apelor împotriva poluãrii cu nitriþi proveniþi din surse agricole.

Investiþia într-o serã, un risc bine calculat

Investiþia într-o serã nu e nici uºoarã, nici prea sigurã, dacã ne gândim la marile probleme pe care un agricultor le întâmpinã în zona de desfacere a producþiei. Fie cã vorbim despre producþia de legume, fie de flori, riscul trebuie bine calculat. Iar, dacã ne gândim la costurile de producþie, la preþul energiei, la nutriþia solului, forþã de muncã etc., mai cã îþi vine sã abandonezi ideea. Cu toate acestea, investiþia poate fi viabilã pe termen lung. Iatã câteva considerente legate de o astfel de afacere, sfaturile venind din partea specialiºtilor de la Pos Consult.



Sfaturi de la pãþiþi

Dupã cum am vãzut, nu e uºor deloc, dar succesul poate veni. Iatã sfaturile a doi investitori, sfaturi publicate pe site-ul www.pos-consultancy.com:

Rusalin Nica, 37 de ani, horticultor: „Dupã un an de fãcut proiecte am luat-o de la capãt cu negocierile cu banca, pentru cã s-au cerut garanþii ºi astfel am întârziat cu ºase luni. La multe altele s-au adãugat creºterea euro ºi scumpirea materialelor de construcþii. Ca ºi cum toate acestea nu ar fi fost suficiente, a venit criza. Furni-zorii vor banii jos, nu mai aºteaptã sã faci plata în 30 sau 60 de zile”.

Cristian Tucã, horticultor: „Trebuie sa ai 30% din valoare, bani proprii, pentru a nu întâmpina greutãþi. Un alt sfat ar fi sã negocieze întâi de toate cu banca, pentru condiþiile de creditare. Odatã finalizat proiectul, se poate depune un alt proiect de modernizare sau extindere ºi va fi mult mai uºor”.

Acte necesare

- Studiul de fezabilitate - Situaþii financiare ale solicitantului - Documente care atestã proprietatea sau dreptul

de folosinþã a terenului ºi/sau a construcþiei - Certificate ºi cazier fiscal - Cazier judiciar - Certificat constatator ºi certificat de înregistrare - Avize - Documentele aferente achiziþiilor ºi decontãrilor

Instituþii implicate

- Firmã de consultanþã - Oficiul Judeþean de Plãþi pentru Dezvoltare Ruralã

ºi Pescuit (OJPDRP) - Agenþia de Plãþi pentru Dezvoltare Ruralã ºi Pes-

cuit (APDRP) - Firmã de proiectare - Bancã

Proceduri

1- Alegerea firmei de consultanþã care verificã dacã sunt îndeplinite toate condiþiile

2- Întocmirea dosarului de finanþare care cuprinde: cererea de finanþare, studiul de fezabilitate, cal-culul indicatorilor economici ºi declaraþii

3- Depunerea dosarului la oficiul APDRP 4- Evaluarea ºi punctarea dosarului; punctarea se

face în funcþie de o grilã existentã în ghid ºi de care se va þine cont în întocmirea proiectului

5- Încheierea contractului de finanþare, în situaþia în care proiectul este aprobat spre finanþare

6- Implementarea proiectului, realizarea efectivã a investiþiei: întocmirea proiectului tehnic, obþinerea autorizaþiei de construcþie, întocmirea dosarelor de achiziþii, plata furnizorilor, întocmirea dosare-lor de plãþi ºi primirea fondurilor nerambursabile.



Ioan ªerbanescu

Instalaþiile tehnice prezintã un rol crucial pentru buna funcþionare a exploataþiilor zootehnice moderne. Printre acestea se numãrã sistemele de alimentare cu apã ºi cele de canalizare, funcþionale într-o structurã cumulatã din punct de vedere tehnic, structurã care impune coerenþã tehnologicã, fãrã întreruperi. Toate acestea, în opoziþie cu pierderile economice ºi în consens cu bunãstarea animalelor.

Circuitul apei în fermã - trasee cursive, fãrã baraje nedorite



Furnizarea ºi alimentarea cu apã În situaþia, deseori întâlnitã, când sursa de alimentare este fântâna foratã în vecinãtatea exploataþiei, fermierul trebuie sã se asigure permanent, la toate punctele de alimentare, cã apa este conformã în ce priveºte proprietãþile fizico-chimice ºi bacteriologice. Alinierea la legislaþia europeanã în domeniu, impune dotarea cu filtre împotriva impuritãþilor minerale, pentru instalaþiile de furnizare a apei din adãposturi. Deseori sunt, din pãcate, prevederi ignorate. Conductele (mijloc de protecþie, la rândul lor) trebuie realizate din ma-teriale plastice, conductei principale fiindu-i impus un manometru, prin care fermierul monitorizeazã consumul de apã. Consumul “individuali-zat” al apei (apã de spãlat, apã potabilã pentru animale) implicã ºi in-stalarea unor manometre suplimentare. Conducta de apã din exteriorul adãposturilor trebuie protejatã prin îngroparea la o adâncime mai mare decât adâncimea de îngheþ (0,6 – 1,10 m, în funcþie de regiunile clima-terice ale României). Circuitul de þevi ºi surse de apã este protejat în faþa riscului de îngheþ prin: circulaþia de apã încãlzitã, intensitatea acesteia, cablu autoregula-tor pentru conducte sau prin izolarea conductelor (insuficientã prin ea însãºi), venitã în completarea celor douã soluþii de susþinere. Prezintã o importanþã aparte protecþia faþã de contaminarea din sur-se externe a instalaþiei de apã potabilã, prin curgerea în sens invers sau prin avarierea conductei principale. Instalaþiile exterioare fermei se aliniazã cerinþelor impuse de standardele româneºti, odatã cu punerea în funcþiune ºi de-a lungul utilizãrii. Sistemele de canalizare Reþeaua de conducte ºi echipamente auxiliare destinate transportului de ape reziduale, purin ºi dejecþii lichide spre locul de stocare, sistemul de canalizare al fermei, trebuie clasificat în funcþie de sistemul de trans-port (conducte gravitaþionale, presurizate sau cu presiune negativã) ºi în funcþie de materialele utilizate (dependent de fluidul transportat). Fluxul invers spre adãpost, al hidrogenului sulfurat, amoniacului ºi altor gaze, trebuie împiedicat prin echiparea conductei principale cu un sifon (sistem de închidere cu apã). De altfel, dintre cerinþele principale impuse sistemelor de canaliza-re, conform Proiectului “Modernizarea Sistemului de Informare ºi Cunoaºtere în Agriculturã”, implementat de Ministerul Agriculturii ºi Dezvoltãrii Rurale, se remarcã: “Conductele care transportã dejecþiile lichide, din adãposturile pentru animale la fosa colectoare, trebuie echi-pate cu gãrzi hidraulice, care sã împiedice fluxul invers al gazelor cãtre adãposturi. Fosele trebuie sã funcþioneze bine, indiferent de nivelul dejecþiilor, fiind necesar ca sistemele de ventilaþie din adãposturi ºi fosa colectoare sã asigure un randament de 100% al gãrzii de apã”. Obligatoriu, traversãrile prin pereþii fosei ºi cei ai rezervorului de depo-zitare trebuie sã fie impermeabile. La instalarea în subsol a conducte-lor se are în vedere adâncimea de îngheþ, evaluatã în funcþie de zona climaticã. Ignorate uneori, nivelul pânzei freatice ºi presiunea exercitatã de acesta trebuie luate neapãrat în calcul, la amplasarea conductelor ºi rezervoarelor. Pentru montarea în sãpãturi a conductelor se recomandã un grad de compactare de cel puþin 90%, a materialului de umpluturã, procent mãsurat cu dispozitive care aplicã testul Proctor modificat. Sub drumuri, valoarea Proctor recomandatã este de 92-94%. Proba de de etanºeitate este obligatorie, atât pentru tronsoanele prevãzute de proiectant, cât ºi pentru întreaga reþea, constituind fazã determinantã.



Maria Demetriad

Locul ºi dimensiunile solarului

Rolul unui solar este de a asigura plantelor o temperaturã constantã ºi o luminã bunº pe tot parcursul anului, indiferent de vremea de afarã, permiþãndu-ne sã cultivãm mai de timpuriu di-verse soiuri de plante de consum ºi eventual sã le rotim pentru a avea parte de douã-trei generaþii de legume pe parcursul unui sezon. Cum marea majoritate a planelor de consum sunt oricum anuale, solarul va fi mai puþin folosit peste iarnã. Pe de altã parte, o sera este în general alcãtuitã ca o construcþie mai rezistentã ºi este destinatã unor plante perene, care au nevoie ºi iarna de temperaturi ridicate.

De asemenea, existã nenumãrate variante de a crea o serã (chiar ºi ca o construcþie separatã, lipitã de casã, cu pereþi din sticlã. Pentru un solar, poate fi suficient ºi un spaþiu de cca 6 metri patraþi, dar acesta se poate extinde în funcþie de suprafaþa pe care o aveþi la dispoziþie ºi de cât planificaþi sã cultivaþi pentru consumul casnic sau de plantele de care dispuneþi. În funcþie ºi de nevoile fiecãruia, estimativ unei familii de patru persoane îi ajunge un pe-rimetru de cca 15 mp pentru a-ºi asigura propria sursã de legume pe parcursul unui an.

Alegerea locului pentru un solar trebuie sã þinã cont de câþiva factori: în primul rând, perimetrul sã beneficieze de multã luminã solarã, ideal fãrã copaci care sã umbreascã ferestrele ºi acoperiºul (deºi aceºtia ar putea reprezenta o protecþie suplimentarã în faþa vânturilor sau ploilor). De asemenea, terenul trebuie sã aibã o umiditate scãzutã pe perioada iernii ºi sã fie protejat de vânturi puternice (poate nu departe de peretele unei case sau al unei alte dependinþe, ori la suficientã distanþã de copaci). Aveti grijã ºi la solul de care dispuneþi. Un teren uºor în pantã va ajuta la scurge-rea mai uºoarã a apei, iar poziþionarea într-un loc mai înalt îl va feri de inundaþii.

Dacã e vorba de pãmânt fertil, care dreneazã uºor, nisipos ºi cu concentraþii mici de sare, terenul poate fi lãsat ca atare, în caz contrar însã, va trebui sã-l sãpaþi cu cazmaua pe o adâncime necesarã dezvoltãrii rãdãcinilor viitoarelor plante ºi sã-l înlocuiþi cu pãmânt nisipos sau marniþã, cumpãrate, ori pãmânt de pãdure sau luat dintr-o zonã despre care ºtiþi cã nu a mai fost cultivatã ani de zile (elementele nutritive din sol sunt absorbite de fiecare culturã anualã, iar solul este sãrãcit de aceºti nutrienþi an de an).

Solarii ieftinepentru suprafeþe mici

Ai o micã suprafaþã de teren disponibilã ºi te gândeºti cum s-o foloseºti într-un mod cât mai util? Construieºte un solar ºi vei profita la maxim de pe urma lui. În mai mare mãsurã, solariile reprezintã un avantaj pentru gospodãriile particulare. Dincolo de activitatea periodicã ºi plãcutã petrecutã în compania plantelor, ele sunt o metodã de a asigura legume ºi verdeþuri întregii familii. Un mic solar pe lângã casã e suficient pentru cultivarea rãsadurilor de ridichi, salatã, roºii, ardei ºi vinete cu gust, care sã vã permitã sã înlocuiþi legumele pe care obiºnuiaþi sã le cumpãraþi de la piaþã.



Investiþii în funcþie de aºteptãri

Dacã nu vã place sã meºteriþi ºi aveþi un buget suficient la dispoziþie, aveþi posibilitatea de a cumpãra direct o mini-serã sau un solar care va fi montat la locul ales. Preþul acestuia variazã în funcþie de dimensiuni, structura ºi dotãrile pe care le doriþi: de exemplu, o structurã de cca 6 metri patraþi ºi înãlþime de 2 metri, care aratã ca o cãsuþã, cu schelet metalic ºi cu peretþi ºi acoperiº din policarbonat transparent, cu venti-lare naturalã prin intermediul uºilor glisante ºi a douã mici ferestre rabatabile în acoperiº, costã 3000 de lei.

Pe mãsurã ce alegeþi dotãri sau perimetre mai mari, pe structuri diverse (de exemplu, semicircularã, gen tunel, cu schelet meta-lic ºi înveliº din folii de material plastic sau o structurã patratã, cu o bazã de cãrãmidã, piatrã ori lemn) ºi vreþi sã dotaþi sera ºi cu elemente speciale care sã asigure ventilarea sau sã con-troleze umiditatea aerului, un specialist care vã proiecteazã aceasta vã poate percepe costuri de cca 35 euro/mp, cu tot cu manoperã.

Pentru un solar cu structura din lemn se percep intre 8-10 ron/mp, dar e important de reþinut cã, cu cât mai mic este terenul amenajat, cu atât mai mult cresc costurile specialiºtilor. Cea din urmã variantã, în special apelarea la un specialist ºi dotarea unui spaþiu cu aparaturã, e preferatã adesea în cazul serelor, de cei pasionaþi de culti-varea florilor exotice, cãrora vor sã le asigure un adãpost eficient ºi durabil, indiferent de anotimp. Pentru cei care îºi doresc o “miniserã de legu-me”, adicã un solar ºi sunt dispuºi sã lucreze singuri, cu ce au la îndemânã, cumpãrând doar strictul necesar, costurile se pot reduce

semnificativ. Totuºi, atenþie, pentru ca un so-lar minimal, fãcut prin propriile mijloace, va trebui recondiþionat frecvent. Aceasta nu ar fi o problemã, dacã el este gândit din start ca o construcþie periodicã.

În consecinþã, cei doi mari factori de care se þine cont în etapa preliminarã vor fi perimetrul pe care construiþi (terenul disponibil ºi ilumina-rea naturalã) ºi costurile pe care vi le permiteþi, raportate la durabilitatea pe care o doriþi pentru construcþie.

Tipuri de solar uºor de abordat

O serie de producãtori oferã profile pentru sere modulare, folii de protecþie pentru învelitori, plãci de policarbonat sau de fibrã de sticlã, sisteme de prindere etc. ºi de asemenea e posibil ca fiecare dintre noi sã aibã deja o parte din materi-alele nece sare, rãmase de la alte construcþii, de aceea existã multe variaþiuni posibile pe aceeaºi temã.

Unul dintre cei mai importanþi factori ai solarului îl reprezintã structura: ea trebuie sã fie uºoarã, rezistentã, dar sã se desfãºoare pe arii minime, în aºa fel încât sã permitã pãtrunderea a cât mai multã luminã. De asemenea, trebuie sã poatã fi bine ancoratã în pãmânt, ca sã nu fie smulsã de vânt. Pe al doilea plan vine folia transparentã, dar protectoare la intemperii. Ea trebuie sã nu se îngãlbeneascã de la lumina solarã, dar sã lase lumina sã pãtrundã în proporþie cât mai mare, sã nu se rupã uºor ºi sã pãstreze cãldura la interior.

Solar tip tunel, pe structurã metalicã este un solar cu costuri mici, uºor de fãcut, dar care tre-buie recondiþionat periodic. Acestui gen de solar i se spune tip tunel ºi singura problemã o poa-te alcãtui ventilarea, în cazul în care acesta e prea lung. Unul scurt însã nu va avea probleme, ventilarea ºi rãcirea spaþiului fãcându-se prin ridicarea foliilor din cele douã capete. O astfel de construcþie cu acoperiº rotund are avantajul cã permite o scurgere rapidã a apelor de pe în-velitoare.


SEMINÞE, MATERIAL SÃDITOR, PEPINIERE

Participare de excepþie

La aceastã întâlnire ºtiinþificã au participat peste 50 de personalitãþi de prim rang din domeniul cercetãrii agricole, al învãþãmântului universi-tar, procesatori de soia din Romania, precum ºi o parte dintre reprezentanþii asociaþiei Do-nau Soja. Cea care i-a prezentat, încercând sã nu uite pe nimeni, a fost D-na Dr. Felicia MUREªANU, Secretarul ªtiinþific al Staþiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolã Turda ºi unul din-tre principalii organizatori ai evenimentului:

Au fost prezenþi, Dl. Matthias KRON, preºedintele asociaþiei Donau Soja,dr. Dragos DIMA, reprezentantul Romaniei, R.Moldova ºi Ucraina în asociaþia Donau Soja, Alfred SAN-DMAYR, reprezentantul cercetãrii în asociaþia

menþionatã, Attila KUTAS, director pentru cen-trul si sudul Europei, privind dezvoltarea aface-rilor in acest domeniu. Din Romania, începând cu Academia de ºtiinþe Agricole, dl. preºedinte prof. dr. Gheorghe SIN, dl. vice-preºedinte prof.dr. Valeriu TABÃRÃ, dl. vice-preºedinte prof.dr.Gheorghe Valentin ROMAN, dl. director dr.Aurel Florentin BADIU; de la Universitatea de ºtiinþe Agricole ºi Silvice Cluj Napoca, d-na decan prof. dr. Roxana VIDICAN, d-na decan prof. dr. Sevastiþa MUSTE, d-l prorector prof. dr. Ioan ROTAR; de asemenea de la Staþiunea Cercetare-Dezvoltare Secuieni din podiºul Mol-dovei, d-na director Elena TROTUª, de la Insti-tutul Naþional de Cercetare Dezvoltare pentru Protecþia Plantelor Bucureºti, colegii noºtri, dl. dr. Vasile JINGA ºi d-na dr.Carmen LUPU, de la Institutul Naþional de Cercetare Dezvoltare

Agricolã Fundulea dl. dr. Ioan TONCEA; Insti-tutul de Bioresurse Alimentare Bucureºti a fost reprezentat de d-na director prof. dr. Nastasia BELC, Institutul de Cercetãri pentru Pedologie a fost reprezentat de d-na dr.Daniela RÃDUCU, Institutul de Cercetãri Biologice ºi Nutriþie Animalã Baloteºti de d-na dr.Georgeta CIU-RESCU; de asemenea menþionãm pe dl. prof. dr. Mihai BERCA de la Probstdorfer Saatzucht ºi USAMV Bucureºti ºi o serie de personalitãþi care au þinut sã fie prezente la acest eveniment organizat la Turda pe probleme de soia, aceastã ,,plantã minune’’ care are un rol tot mai impor-tant în industria alimentarã ºi în creºterea ani-malelor”, a spus d-na dr. Felicia Mureºanu.

Eveniment ºtiinþific:”Soia în România – prezent ºi perspective”

La Staþiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolã Turda a avut loc, în 17-18 septembrie, 2013, un workhop internaþional cu tematica “Soia în România – prezent ºi perspective”. Întâlnirea de lucru cu tema amintitã a fost organizatã de Asociaþia Donau Soja.



La acest eveniment a participat ºi compania Dr. Oetker Bucureºti, reprezentatã de d-na director departament aprovizionare-Maria IANCU,d-na director departament cercetare dezvoltare-Hor-tensia MOCANU ºi d-na director producþie-Anca COZMA.

Asociatia Donau Soja este o organizatie ne-guvernamentala independenta, internationala, non-profit cu sediul la Viena si cuprinde mem-brii din randul societatilor care activeaza in agricultura, industria de procesare, comert sau cercetare. Obiectivele pe termen lung ale aso-ciatiei Donau Soja sunt realizarea unei marci de origine si calitate pentru proteina vegetala nemodificata genetic din bazinul dunarean, marirea suprafetelor cultivate cu soia, cresterea profitabilitatii fermierilor, stimularea si finantarea cercetarii pentru soia (material semincer si teh-nologii agricole) si facilitarea accesului fermieri-lor la programe de instruire/pregatire si transfer de know-how. Pana in prezent, Austria, Germa-nia, Ungaria, Slovenia, Elvetia, Serbia, Bosnia & Hertegovina, Croatia, Slovacia si Romania au semnat declaratia Danube Soya.

Crearea de soiuri de mare valoare

Aceastã întâlnire s-a organizat la Staþiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolã Turda, datoritã faptului cã acolo s-au creat 11 soiuri de soia convenþionale, timpurii ºi foarte timpurii. Aces-te soiuri de soia sunt foarte valoroase datoritã faptului cã sunt bogate în proteinã, au proteinã peste 40% ºi sunt foarte cãutate ºi apreciate. Laboratorul de ameliorare soia este condus de dl dr. Eugen Mureºanu care este creatorul aces-tor soiuri ºi are o pasiune deosebitã în acest domeniu.

Pe lângã soiurile de soia create la Staþiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolã Turda, Ws-au prezentat foarte multe informaþii privind,

tehnologia care are un rol foarte important în obþinerea producþiei scontate. Dacã ar fi sã spi-cuim din programul foarte încãrcat al întâlnirii de lucru ar trebui sã arãtãm cã deschiderea sesiunii a fost fãcutã, de directorul instituþiei prof. dr. Ioan Haº, apoi au prezentat un cuvânt de deschidere ºi dl.preºedinte al ASAS Bucureºti prof. dr. Ghe-orghe Sin, preºedintele asociaþiei Donau Soja ,Matthias Krön. prof. dr. Gheorghe Valentin Ro-man ºi dr.Dragoº Dima, reprezentanþii Romaniei în asociaþa Donau Soja.

Comunicãri ºtiinþifice cu valoare practicã directã

Prima zi a întâlnirii a început cu prezentarea Staþiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolã Tur-da, fãcutã de directorul instituþiei, prof. dr. Ioan Haº. La rândul sãu, dl. Matthias Krön, împreunã cu dr. Dragoº Dima au fãcut o prezentare a Asociaþiei Donau Soja ºi, mai ales, a activitãþii acestei asociaþii în România.Tot în prima zi a lucrãrilor s-a discutat de amelio-rarea soiei în România ºi s-au prezentat conclu-zii de la ceea ce cercetãtorii au denumit ”Întâlni-rea Freising” (Dr. Eugen Mureºanu, Ing. Raluca Rezi ºi ing. Ancuþa Crângaºu), iar Ing. Mircea Ignea a relevat participanþilor rezultatele privind unele elemente tehnologice în cultura soiei la SCDA Turda. Despre ”Controlul buruienilor la cultura de soia au vorbit Prof. dr. Teodor Rusu ºi ing. Cornel Cheþan.S-a mai discutat despre ”Cãi de intrare a azo-tului în sisteme agricole” (Prof. dr. Ioan Rotar), ”Fixarea simbioticã a azotului” (Prof. dr. Roxana Vidican), ”Rolul soiei în alimentaþia umanã (Prof. dr. Nastasia Belc, Dr. Enuþa Iorga ºi Dr. Luminiþa Catana), iar înainte de discuþiile libere care au încheiat ziua, prof. dr. Carmen Socaciu, prof. dr. Sevastiþa Muste ºi dr. ing. Vlad Mureºan au vor-bit despre ”Soia: ingredient alimentar funcþional, cu multiple beneficii pentru sãnãtate”.A doua zi a întâlnirii de lucru de la Staþiunea de

Cercetare-Dezvoltare Agricolã Turda lucrãrile au început mult mai devreme decât în ziua precedentã. Astfel, în jurul orei 9.00 a fost prezentatã lucrarea ”Boli ºi dãunãtori la soia”, de cãtre dr. Felicia Mureºanu, dr. Elena Trotuº, dr. Carmen Lupu ºi dr. Vasile Jinga. A urmat ”Perspectiva soiei cultivatã în sistem ecologic în România” (Dr. Ion Toncea). Dr. Georgeta Ciurescu a susþinut o prelegere despre ”ºroturi de soia: valoare nutritivã ºi importanþa în nutriþia animalã” iar prof. dr. Aurel ºara ºi dr. Mihai Ben-cea au vorbit despre ”Utilizarea soiei în furajarea animalelor”.Ulterior, a avut loc un dialog între participanþi privind bolile ºi dãunãtorii culturilor de soia, cercetãrile la care s-a ajuns în prezent ºi ce ar trebui fãcut de acum încolo. Tot în cadrul întâlni-rii de lucru de la Turda s-au conturat studiile care vor deveni obiective pentru tehnologi ºi amelio-ratori, la aceastã culturã. S-a discutat de aseme-nea ºi despre finanþarea acestor obiective, care vor avea o importanþa deosebitã în crearea de noi soiuri de soia.S-au vizitat ºi câmpurile experimentale ºi un lot demonstrativ care cuprinde nu numai soiurile de soia de la Turda, ci ºi ale Institutului Fundu-lea; s-au vizitat experienþele de lungã duratã, cu îngrãºãminte, experienþa conservativã de soia. In final, dupã toate discuþiile purtate în-tre specialiºtii prezenþi la întâlnirea de lucru gãzduitã de Staþiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolã Turda s-au desprins concluzii clare urmând a se întocmi o colaborare necesarã între toþi aceºti participanþi atât pentru dezvolta-rea acestei culturi, cât ºi pentru a se promova mult mai mult la fermierii români care aveau, oarecum, o teamã de aceastã culturã pânã în prezent. (Maria Demetriad, cf. Staþiunii de Cer-cetare ºi Dezvoltare Turda)

98 infoFERMA | nr. 10 | octombrie 2013 - aprilie 201498 infoFERMA | nr. 10 | octombrie 2013 - aprilie 2014


Ilie Stoian

Programul Naþional de conservare a resurselor

genetice vegetaleÎn condiþiile în care genetica dezvoltã noi soiuri, dintre care unele sunt contestate vehement de ecologiºti dar ºi de opinia publicã, a devenit tot mai necesarã conservarea resurselor genetice. Redãm mai jos extrase din documentul trimis Camerei Deputaþilor de cãtre Ministerul Agriculturii cu privire la Programul Naþional de conservare a fondului Vegetal.

octombrie 2013 - aprilie 2014

Crearea de Programe

Aplicarea principiului holostic în domeniul conservãrii biodiversitãþii vegetale relevante pentru agriculturã ºi alimentaþie este un imperativ al ultimilor ani ºi constituie cel mai eficient ºi mai sigur mod de conser-vare a germoplasmei. Acesta presupune îmbinarea de elemente care aparþin celor douã strategii de prezervare a resurselor genetice vege-tale, ex situ (bãnci de gene, instituþii de ameliorare) ºi in situ (rezervaþii naturale, ferme, gospodãrii þãrãneºti), abordãri cu rol complementar, nu exclusiv.

Crearea de programe destinate conservãrii de tip dinamic, la nivelul gospodãriilor individuale a varietãþilor tradiþionale ºi a populaþiilor lo-cale va genera în beneficii notabile atât pentru mediu, cât ºi pentru comunitãþile rurale implicate. Impactul pozitiv se va concretiza în:

- Continuarea proceselor de evoluþie ºi adaptare a plantelor cultivate la condiþiile de mediu;

- Conservarea diversitãþii la toate nivelele;- Facilitarea accesului fermierilor la resursele genetice;- Integrarea fermierilor în sistemul formal de conservare ºi utilizare;- Îmbunãtãþirea calitãþii vieþii micilor fermieri.



Pentru fermieri, conceptul de conservare ”per se” nu prezintã interes, de aceea, proiectarea unor astfel de programe trebuie sã se baze-ze pe o documentare solidã referitoare la necesitãþile comunitãþilor locale, care vor conti-nua sã pãstreze în culturã doar acele varietãþi care le sunt utile ºi le satisfac necesitãþile cu-rente de hranã sau aducãtoare de venit.

Pornind de la aceste considerente, Banca de Gene Suceava a inclus în Programul anual de cercetare, încã din 2009, ca obiectiv major, promovarea ”in situ”, în fermã, a populaþiilor locale ale principalelor specii agricole, astfel încât sã se asigure generaþiilor viitoare accesul la un fond genetic adaptat condiþiilor climatice ºi atenuarea vulnerabilitãþii rurale, prin atinge-rea dezideratului de securitate alimentarã.

În termeni concreþi, obiectivul s-a realizat prin furnizarea gratuitã a unei cantitãþi limitate de seminþe, din colecþiile Bãncii, persoanelor fizi-ce, acelea care, în baza Acordului de transfer,

acceptã sã contribuie la conservarea dinamicã, în fermã, a varietãþilor româneºti vechi, prin cultivarea lor continuã. Aceasta a contribuit, în mod esenþial, la creºterea randamentului de utilizare a resurselor genetice vegetale, anul 2012 reprezentând un vârf, cu un numãr de 15.542 de eºantioane de seminþe distribuite ºi 2.375 de fermieri din toate judeþele þãrii. Pentru anul 2013 se prevede o majorare cu 50 % a acestor cifre.

De aceea, MADR sugereazã includerea com-ponentei de conservare în fermã în Programul Naþional care va trebui sã capete legitimitate, deoarece sinergia rezultatã din combinarea cunoºtinþelor ºtiinþifice ºi cele ale fermierilor reprezintã ecuaþia unui management de suc-ces al resurselor genetice vegetale.

Înfiinþarea Bãncilor locale de seminþe

Bãncile de seminþe ale comunitãþilor sunt parte a strategiei locale de gestionare a resurselor

genetice vegetale ºi au ca scop satisfacerea nevoilor de material semincer a micilor fermi-eri din zona respectivã, funcþionând pe prin-cipiul unei ”biblioteci”. Ele stocheazã varietãþi tradiþionale ºi populaþii locale de importanþã socio-economicã, uneori, chiar religioasã, ºi au un rol esenþial pe de o parte, în reduce-rea dependenþei fermierilor faþã de sãmânþa comercializatã de companiile specializate ºi, pe de altã parte, în conservarea biodiversitãþii locale.

Pentru a genera efecte pozitive, înfiinþarea acestor bãnci trebuie conectatã la zonele bo-gate în agrobiodiversitate, în care tradiþia pe acest segment se mai pãstreazã, iar iniþiativa pleacã de la nivel local.

În România sunt trei areale importante: Bu-covina, Maramureº ºi Munþii Apuseni, unde gãsim în culturi, în special, în grãdina din preajma locuinþei, varietãþi vechi ºi populaþii lo-cale care s-ar putea preta la dezvoltarea unei infrastructuri adecvate bãncilor de seminþe. În opinia MADR, punctul critic stã în menþinerea caracterului public ºi al accesului liber, nede-scriminatoriu la colecþiile conservate.

Comercializarea seminþelor provenite din rezervele genetice

Implementarea strategiei de conservare în fermã a varietãþilor tradiþionale ºi a populaþiilor locale este strâns legatã de capacitatea ºi abilitatea de a dezvolta niºe de piaþã pentru comercializarea produselor obþinute în fermã.Pentru dezvoltarea comunitãþilor rurale, în ar-monie cu protejarea mediului înconjurãtor sunt absolut necesare mãsuri de sprijin destinate micilor fermieri, prin adaptarea instrumentelor de piaþã adecvate.

Participarea fermierilor la actul decizional

MADR a întreprins numeroase acþiuni în ve-derea susþinerii participãrii reprezentanþilor organizaþiilor de agricultori la grupurile de lucru ºi decizie din sectorul agricol. În acest sens, s-au format grupuri de lucru pe sectoare de activitate.

Aceastã conlucrare îmbunãtãþeºte modul de funcþionare a activitãþii în sensul stabilirii stra-tegiei naþionale referitoare la noul PAC, pre-cum ºi adoptarea de poziþii care sã promoveze interesele agricultorilor români.

De asemenea, participarea ºi implicarea efectivã a fermierilor la procesul decizio-nal în agriculturã va fi una semnificativã prin funcþionarea Camerelor Agricole, accesul la decizie fiind facilitat inclusiv în domeniul se-minelor, al materialului semincer ºi al fondului genetic semincer.



Maria Demetriad

Variabilitatea caracterelor soiurilor de grâu ºi orz de toamnã

În a doua jumãtate a secolului trecut (anii 1950-1970), numeroºi cercetãtori au iniþiat studii privind variabilitatea geneticã în cadrul populaþiilor autogame ºi alogame de plante. Ca urmare, din formu-larea care defineºte soiul la plantele autogame a rezultat cã aceas-ta este „o populaþie formatã dintr-un amestec de linii homozigote”. Cercetãrile efectuate în acest sens au stabilit conceptul unanim ac-ceptat, conform cãruia soiul reprezintã o populaþie indiferent dacã acesta aparþine unei specii de plante alogame sau autogame.

În acest context, se considerã cã una dintre cele mai importante contribuþii ale „Geneticii populaþiilor” constã în descoperirea cã toa-te populaþiile conþin o însemnatã cotã de variabilitate. Acest concept prezintã o importanþã deosebitã atât pentru activitatea de ameliora-rea speciilor în general, inclusiv a plantelor autogame, cât ºi pentru cea de producere de sãmânþã, întrucât menþinerea nealteratã a va-lorii genetice, biologice ºi a capacitãþii de producþie a soiurilor este condiþionatã, în mare mãsurã, de cunoaºterea structurii genetice ºi morfologice a acestora.

În acest scop, au fost efectuate cercetãri privind variabilitatea unor caractere ºi însuºiri existente în cadrul majoritãþii soiu-

rilor de cereale pãioase (grâu ºi orz de toamnã) create la I.N.C.D.A. Fundulea de la înfiinþarea acestuia

ºi pânã în prezent. Pe baza acestor cercetãri a fost stabilitã struc-tura geneticã a soiurilor respective. Studiul a cuprins o serie de ca-ractere ºi însuºiri ale soiurilor respective, dintre care în primul rând, au fost efectuate cercetãri aprofundate asupra celor care au avut coeficienþii de variabilitate cei mai semnificativi ºi constanþi. Au fost luate în studiu 16 caractere ºi însuºiri pentru fiecare descendenþã.

Soiurile au fost studiate în cicluri de câte trei ani consecutivi, la un numãr suficient de mare de plante prelevate din cadrul populaþiei (soiului) într-un sistem randomizat pentru evitarea, în cea mai mare mãsurã, a efectului driftului genetic. În acest sens, au fost prelevate din câmpul de alegere, analizate ºi semãnate în câmpul de selecþie conservativã minimum 1000 descendenþe/soi.

Soiurile de grâu de toamnã studiate au fost: Bezostaia 1, Sco-rospelka 3, Excelsior, Dacia, Iulia, Ceres, Ileana, Fundulea 29, Flamura 80, Flamura 85, Fundulea 133, Fundulea 4, Dropia, Ra-pid, Pandur, Rodur, iar în ultimii ani au fost introduse pentru astfel de studii soiurile mai noi ca: Ardeal 1, Boema, Delabrad, Dor, Faur, Glosa, Gruia, Crina, Condurum ºi Grandur.

Soiurile de orz de toamnã studiate au fost: Intensiv, Miraj, Preco-ce, Productiv, Adi, Andrei, Compact, Dana, Mãdãlin, Orizont, Griviþa, Victoria, Laura, Andra, Aura ºi Andreea, iar în ultimii ani, soiurile noi: Regal, Liliana ºi Univers.

Totul pleacã de la calitatea seminþelorFiecare agricultor în parte ºtie foarte bine cã o producþie de calitate ºi în cantitãþi care, nu doar sã justifice investiþia, dar care sã aducã ºi profit, nu se poate realiza decât pornind de la utilizarea la însãmânþare a unui material semincer de cea mai bunã calitate. Ultimele cercetãri efectuate la Institutul Fundulea de cãtre o echipã de cercetãtori formatã din Ion Pãcurar, Grigore Oprea ºi Diana Sãlãgean relevã acest aspect, mai ales în cazul culturilor de toamnã de grâu ºi orz. Vã prezentãm câteva considerente publicate de autori.



Din rezultatele experimentale obþinute s-a constatat, în marea majoritate a cazurilor, ca-racterul polimorf al soiurilor, cu foarte puþine excepþii în care variabilitatea unor caractere ºi însuºiri în cadrul acestora a fost mai puþin semnificativã. Polimorfismul remarcat a fost în cazul unor soiuri (soiul de grâu Bezostaia 1) foarte accentuat, iar în altele, nesemnificativ (soiul de grâu Ileana), cele mai multe soiuri însã încadrându-se în limita unor coeficienþi de variabilitate mai mult sau mai puþin evidentã.

Valori tehnologice

Pe baza acestor studii a fost posibilã stabilirea structurii morfologice a soiurilor, prin gruparea acestora într-un numãr de biotipuri compuse din plante cu caractere ºi însuºiri similare, biotipuri distincte între ele, prin valori semni-ficative ale coeficienþilor de variabilitate a mai multor caractere printre care cele mai vizibile în unele cazuri au fost: înãlþimea plantelor (+10; -12 cm), data înspicatului (+ sau -5 zile), sau capacitatea de producþie a biotipurilor (+ 6,5, -4,2 q/ha).

Valori mai mult sau mai puþin accentuate apar uneori ºi în cazul altor caractere ºi însuºiri. Numãrul biotipurilor în cadrul soiurilor de grâu de toamnã este, de asemenea, destul de vari-abil, astfel cã existã soiuri cu un grad accentuat de polimorfism (cazul soiului Bezostaia 1, 19 biotipuri), marea majoritate a soiurilor caracte-rizându-se ca având în cadrul acestora o varia-bilitate mai redusã (4-6 biotipuri), existând însã ºi soiuri uniforme din punct de vedere morfolo-gic (ex.: soiul Ileana).

De remarcat este faptul cã soiurile de grâu cre-ate la I.N.C.D.A. Fundulea în ultimii 8-10 ani au un grad ridicat de uniformitate, ceea ce face ca

acestea sã corespundã în totalitate ºi din punc-tul de vedere al condiþiilor stabilite de UPOV.

În cazul soiurilor de orz de toamnã studiate sub aspectul structurii genetice a acestora, pot fi formulate concluzii asemãnãtoare cu cele obþinute la soiurile de grâu de toamnã, cu observaþia cã limitele coeficienþilor de vari-abilitate a unor caractere ºi însuºiri sunt mai restrânse, iar numãrul biotipurilor din cadrul soiurilor este mai redus (de regulã, 4 biotipuri).

În cazul soiurilor noi de orz de toamnã (orz cu 6 rânduri ºi orz cu 2 rânduri), ca ºi al soiurilor de grâu, se constatã o tendinþã de restrân-gere a gradului de variabilitate a plantelor în cadrul acestora, respectiv, creºterea sensibilã a uniformitãþii lor, astfel cã soiurile create în ultimii 8-10 ani la institutul nostru corespund parametrilor stabiliþi de UPOV, pentru aceste însuºiri.

Banca de Resurse Genetice Vegetale Suceava (Banca de Gene) este o structurã cu rang de serviciu în cadrul Laboratorului Central pentru Calitatea Semintelor si a Materialului Sãditor, Bucuresti, care are ca responsabilitate conser-varea în conditii de sigurantã a biodiversitãtii vegetale relevante pentru agriculturã si alimen-tatie de la toate speciile cu înmultire sexuatã. Materialul semincer stocat este disponibil la cerere si se furnizeazã în cantitãti mici, în vederea utilizãrii în ameliorare, cercetare, sau pentru reintroducerea în culturã a varietãtilor traditionale românesti.

Bãncile de gene, o soluþie pentru fermieri

Pentru fermieri, bãncile genetice pot reprezen-ta cea mai bunã soluþie. De regulã, solicitãrile sunt procesate în ordinea primirii, iar timpul de

livrare se încadreazã în intervalul patru – sase sãptãmâni. Livrarea materialului se face în baza unui Acord de Transfer care trebuie ac-ceptat ºi confirmat de cãtre solicitanþi, înainte de expedierea probelor de seminþe. Stocurile destinate utilizãrii sunt limitate, astfel încât o probã constã în maximum 25 de seminte.

Pentru material semincer în sine, sau pentru expediere, nu se percepe nici o taxã. Banca de Gene sprijinã comunitatea stiintificã, insti-tutele de cercetare ºi ameliorare a plantelor, universitãtile de profil, ºi rãspunde, de aseme-nea, cererilor rezonabile primite de la persoane fizice, doar în condiþiile când stocurile o per-mit, iar solicitantul se angajeazã sã pãstreze varietãtile tradiþionale furnizate, prin cultivarea lor continuã.

Persoanele care urmãresc doar acoperirea necesarului anual de seminþe pentru grãdina proprie, fãrã a fi interesaþi, în mod special, de pãstrarea ºi perpetuarea tradiþiei locale, sunt rugate sã se adreseze companiilor care produc ºi distribuie seminþe comerciale.

România a ratificat Tratatul Internaþional pri-vind Resursele Genetice Vegetale pentru Alimentaþie ºi Agriculturã (ITPGRFA), ca in-strument global care reglementeazã accesul ºi utilizarea resurselor genetice vegetale in-cluse în Sistemul Multilateral, prin intermediul Acordului Standard de Transfer al Materialului (SMTA).

Pentru implementarea prevederilor Trata-tului, Banca de Gene a desemnat ºi a inclus în Sistemul Multilateral de Acces o parte din probele aflate în colecþiile sale ºi aplicã douã variante ale Acordului de Transfer, în relaþie cu destinaþia materialului genetic.



Maria Demetriad

An bun pentru cultura mare, situaþie dramaticã pentru plantele tehnice

Cultura mare pare a fi sectorul câºtigãtor al anului 2013, în raport cu producþia de plante tehnice. Condiþiile climatice, utilizarea unui material semincer de bunã calitate dar ºi tehnologia utilizatã, au determinat realizarea unor producþii care se apropie de recordurile istorice. În schimb situaþia sectorului de producþie a plantelor tehnice este total deficitarã, în unele situaþii ea fiind dramaticã.

Cultura mare

Estimãrile pe care le avem la aceastã datã privind cultura mare indicã o producþie de 7- 7,2 milioane de tone. În ceea ce priveºte calitatea recoltei de grâu din acest an, douã treimi din producþie va fi grâu furajer, iar o treime, grâu bun pentru panificaþie. ”Grâul pentru panificaþie a fost recoltat înainte de începerea ploilor, iar cel furajer dupã ce au apãrut precipitaþiile”, declara pentru Ager-pres Aurel Popescu, preºedinte OIPA-Ce-reale ºi ºeful celui mai important patronat de morãrit ºi panificaþie din România. Cu toate acestea, Popescu opina cã pro-

cesatorii nu vor fi nevoiþi sã apeleze la importuri pentru asigurarea consumului intern. De asemenea, în ceea ce priveºte preþul grâului, ºeful OIPA afirma cã ”se înregistreazã în continuare o tendinþã de scãdere, în prezent preþul fiind de 680 de lei pe tonã pentru grâul de panificaþie ºi între 620 ºi 650 de lei pe tonã pentru grâul furajer. În aceastã perioadã, preþul grâului de panificaþie se aflã la cel mai scãzut nivel comparativ cu perioada similarã a ultimilor trei ani.”

Dacã cifrele estimate de preºedintele OIPA vor fi confirmate la finalul anului de cãtre

oficialii MADR, producþia de grâu din 2013 va fi mai mare decât recolta anului trecut cu aproape 50 de procente, în condiþiile în care anul trecut s-au obþinut numai 4,78 de milioane de tone de grâu. Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, România a obþinut anul trecut o producþie totalã de 4,93 mi-lioane de tone de grâu, triticalele (n.r. - plante asemãnãtoare cu grâul) ºi secarã, iar numai grâul a reprezentat 4,78 milioane de tone. Consumul intern de grâu se ridicã la 3,3 milioane de tone, la care se adaugã o cantitate de sãmânþã de 500.000 de tone ºi un stoc de rezervã de 700.000 de tone.



Pentru plantele tehnice, producþia e corelatã cu procesarea ºi exportul

Dacã în situaþia culturilor mari, producþia de ce-reale este mult extinsã, ca suprafaþã, în situaþia plantelor tehnice totul depinde, pe de o parte, de gradul de procesare intern ºi, într-o oare-care mãsurã, de posibilitãþile de export. Iatã ultimele date statistice preluate de la MADR:

Producþia de floarea soarelui

Dacã în anul 2007, suprafaþa totalã cultivatã cu floarea soarelui era de 835.700 de hectare, în anul 2012, aceasta a crescut semnificativ, pânã la 1.064.800 de hectare. Nivelul me-diu de producþie la hectar a fost, în 2012, de 1.313 kg., faþã de 654 de gilograme, în 2007, fapt care certificã o creºtere de peste 50 %. În acelaºi timp, producþia totalã a fost ºi ea mult mai mare: dacã în 2007 s-au produs 546.900 de tone, în 2012, producþia a fost de 1.398.200 de tone.

ªi preþul mediu a crescut semnificativ. Dacã în anul de referinþã 2007, un kg. de floarea soa-relui se livra cu 0,84 de bani, anul trecut s-a livrat cu 1,84 de lei. Cât priveºte comerþul exte-rior cu floarea soarelui, datele statistice indicã urmãtoarele valori: Import: 66.650,7 t; Export: 382.686,1 t; Valoare import: 32.451.300 euro; Valoare export: 105.373.800 euro (pentru anul de referinþã 2007), ºi Import: 131.205, 8 t; Ex-port: 652.484,1 t; Valoare import: 131.2005.800 euro; Valoare export: 335.645.000 euro.

În anul de referinþã 2007, suprafaþa totalã cultivatã cu rapiþã pentru ulei a fost de 364.900 de hectare, aceasta diminuîndu-se drastic, în 2012, pânã la 97.100 de hectare. Dar, dacã în 2007, producþia medie la hectare a fost de doar 991 de kilograme, anul trecut ea s-a ri-dicat la 1.622 kg. Cu toate acestea, protucþia totalã de rapiþã pentru ulei a fost în 2012 de doar 157.500 de tone, faþã de 361.500 de tone, în 2007.

Preþul mediu pe piaþa internã a suportat ºi el mari modificãri, crescând, de la 0,79 de bani, în 2007, la 1,83 de lei, în 2012. În privinþa comerþului extern, balanþa este negativã.

2007: Importuri: 9.703,6 t; Exporturi: 279.125,5 t; Valoare importuri: 7.982,700 7 euro; Valoare exporturi: 77.720.900 euro.2012: Importuri: 59.466,3 t; Exporturi: 68.246 t; Valoare importuri: 42.826.500 euro; Valoare exporturi: 41.819.000 euro.

Sfecla de zahãr

Pentru sfecla de zahãr, suprafaþa cultivatã în 2007 a fost de doar 28.700 de hectare, ea cres-

când pânã la nivelul anului trecut cu doar 2.000 de hectare. ºi producþia medie a rãmas relativ constantã. Dacã, în 2007, se realizau 26 de tone la hectar, anul trecut s-au realizat 26,2 tone.

În privinþa preþului mediu, faþã de anul de referinþã 2007, când el era de doar 0,07 lei/kg, în 2012 a fost de 0,17 lei. Situaþia balanþei comerþului internaþional este total defavorabilã fermierilor români. Astfel, dacã î 2007 se importau 396.845 de tone, la o valoare de 12.175.000 euro ºi se exportau doar 5.055 tone, la o valoare de 2.823.400 euro, anul tre-cut se importau 490.653 tone la o valoare de 286.338.200 euro ºi se exportau doar 101.379 tone, la o valoare de doar 75.645.100 euro.

In ºi cânepã pentru fibrã

Zonã de activitate aproape abandonatã, culti-varea inului ºi a cânepii pentru fibrã nu este prezentã în statistici decât pânã la nivelul anu-lui 2009, când, suprafaþa ocupatã cu aceste culturi era de doar 0,055 ha. La in se reali-za o producþie totalã de 0,012 mii tone, iar la cânepã, 0,2.

Tutun ºi hamei

Imaginea culturii tutunului este acoperitã de fum, suprafaþa cultivatã cu aceastã plantã tehnicã nefiind, în 2012, decât de 1.200 de hectare, cu 100 de hectare mai mult ca în 2007. Ba, chiar, dacã ne gândim la producþia medie realizatã, imaginea se înnegureazã ºi mai mult: În anul de referinþã s-a realizat o producþie de 1.025 kg/ha, pentru ca, în 2012, sã se realizeze doar 817 kg/ha ºi o producþie totalã de un milion de tone, cu 100.000 de tone mai puþin ca acum ºapte ani!

ªi producþia de hamei a scãzut. În 2007 se cultivau 440.000 de hectare, iar în 2012, doar 241.000. Producþia medie era în 2007 de 850 kg/ha, pentru ca, în 2012, sã scadã la doar 473. Cât priveºte producþia totalã, în 2007 s-au realizat 374.000 de tone, iar în 2012 era doar o treime, mai precis, 114.000.

Soia

Nivelul de producþie la soia a rãmas, oare-cum, constant, deºi suprafaþa cultivatã s-a înjumãtãþit: În 2007 se cultivau 133.200 hec-tare, iar în 2012, doar 77.900. Producþia medie a crescut, de la 1021 kg/ha, la 1339 kg/ha, dar producþia totalã a scãzut, de la 136.100 tone, la doar 104.300 tone.

Preþul mediu a crescut semnificativ. Dacã în 2007 kilogramul de soia se achiziþiona cu 0,78 bani, în 2012 s-a achiziþionat cu 1,71 lei. În privinþa exporturilor, în 2012 s-a atins o valoare

de 41.806.700 euro, faþã de 4.705.100 euro, în 2007, în condiþiile în care, anul trecut, valoarea importurilor a fost de 29.831.600 euro.



POMICULTURÃ, LEGUMICULTURÃ, FLORICULTURÃ

Importatorii suntmai bine pregãtiþi

pentru a asigura cererea din supermarketuri

25% import

Unul dintre sectoarele care au înregistrat creºteri constante în ultimul deceniu, chiar ºi în ultimii ani în care România s-a aflat în crizã, este cel al importurilor de legume ºi fructe. Acest fapt se datoreazã în principal imposibilitãþii producãto-rilor autohtoni de a asigura o ofertã constantã de legume ºi fructe pe parcursul întregului an. Aurel Tãnase, preºedintele patronatului din industria de fructe ºi legume Romconserv, arãta cã „În lipsa unor mãsuri susþinute de stimulare a sectorului din partea Ministerului Agriculturii, în ultimii ani, s-a ajuns ca la nivelul întregii þãrii sã nu mai ex-iste decât 225 de hectare de sere încãlzite (faþã de aproximativ 3000 ha înainte de 1989)”.

Conform datelor MADR, în ultimii ani, 20-25% din legumele ºi fructele consumate pe piaþa internã româneascã provin din import. În primele ºapte luni din 2013, România a importat 163.831 tone de legume, în valoare de 82,6 de milioane euro, nivel de 4,3 ori mai mare faþã de exporturi (18,9 milio-ane de euro), aratã datele Autoritãþii Naþionale a Vãmilor. În 2012 au fost importate 283.616 tone de legume (în valoare de 121,7 milioane de euro), faþã de 265.776 tone în 2010, (131,2 milioane de euro). Importãm tomate din Bulgaria, Turcia, Italia ºi Spania; ceapã din Austria, Olanda, Germania ºi Italia; usturoi din Olanda ºi Cehia; conopidã din Italia, Cehia ºi Olanda; varzã din Polonia, Repub-lica Macedonia ºi Bulgaria; morcovi din Turcia, Austria, Polonia; castraveþi din Grecia, Spania, Bulgaria; mazãre ºi fasole din China, Cehia, Olan-da; vinete din Italia, Spania, Olanda; ºi dovlecei din Turcia, Italia ºi Bulgaria.

În ceea ce priveºte comerþul exterior cu fructe al României, valoarea importurilor a depãºit-o de zece ori pe cea a exporturilor. Potrivit aceleiaºi surse, România a importat în primele ºapte luni ale lui 2013 o cantitate de 259.107 tone fructe în valoare de 118,7 de milioane de euro, în vreme ce exporturile s-au cifrat la doar 11,5 milioane euro. În perioada ianuarie-iulie 2012, România a ex-portat 9.470 tone de fructe. Anul trecut, valoarea importurilor de fructe a fost de 181 milioane euro, în creºtere cu 4,9% faþã de anul anterior (172,5 milioane de euro), însã în scãdere faþã de anul 2008 (238,13 milioane de euro).

Principalele þãri din care am importat fructe, conform datelor comunicate de Agenþia NewsIn, în anul 2011 au fost: Turcia (73.914 tone citrice), Italia (5.191 tone struguri, 24.616 tone mere, pere ºi gutui), Grecia (15.963 tone pepeni, 8.509 tone caise, cireºe, piersici ºi prune), Ecuador (14.974 tone banane). De asemenea, în 2011, din România au fost exportate 68.164 tone de fructe în valoare de 35,5 milioane de euro, în creºtere, atât din punct valoric, cât ºi cantitativ faþã de 2010 (48.166 tone, respectiv 24,3 milioane euro).

Gabi Niþulescu

În hipermarketurile din România, predominã legumele ºi fructele din import

Principalul canal de distribuþie a fructelor ºi legumelor din import este reprezentat de reþelele de supermarketuri ºi hipermarketuri. La nivelul unui an, circa 40% din legumele ºi fructele vândute în supermarketuri ºi hipermarketuri sunt de provenienþã autohtonã, pondere care însã poate urca pânã la 70% în lunile de varã ºi toamnã, când producãtorii români îºi culeg recoltele. În Mega Image, legumele româneºti reprezintã aproximativ 40% din cantitatea vândutã, în timp ce fructele locale au o pondere mai micã, de aproximativ 15-20%. „Producþia localã de fructe este mai slab reprezentatã pe rafturi, atât din cauza perioadei scurte de recoltare, cât ºi a numãrului restrâns de producãtori care pot respecta condiþiile de livrare. Ne dorim sã avem la raft, pe o perioadã mai lungã, produse locale de tipul cireºe, viºine, caise, piersici, nectarine, pere, struguri, prune”, arãta într-un interviu Raluca Alexandrescu, Marketing Manager Mega Image.

”Marketingul” ne omoarã producþia autohtonã

Principalele motive pentru care producãtorii autohtoni nu reuºesc sã gãseascã calea de a intra pe rafturile reþelelor de supermarketuri ºi hipermarketuri sunt reprezentate de: lipsa cunoºtinþelor de marketing a acestora, cunoºtinþe care presupun metode de pregãtire a producþiei în vederea comercializãrii (sortare, clasificare) ºi de prezentare (ambalare ºi etichetare) menite sã asigure produsului atractivitate ºi siguranþã în faþa consumatorului; lipsa mijloacelor tehnice de spãlare, sortare, ambalare, etichetare, pãstrare ºi transport a producþiei cãtre piaþã; lipsa unui sistem de planificare a producþiei ºi de articulare a acesteia în funcþie de cerinþele pieþei, dupã cum ni se aratã în documentul MADR intitulat ”Strategia naþionalã pentru programele operaþionale în sectorul de fructe ºi legume”.



Autoritãþile ar trebui sã fie mai active în domeniu

În ultimul an reprezentanþii MADR s-au arãtat preocupaþi de evoluþia crescãtoare a importurilor în detrimentul producþiei autohtone. Astfel, re-cent, MADR ºi-a propus sã limiteze comercializarea de legume ºi fructe din import în pieþele agroalimentare ºi de asemenea au încercat sã punã în legãturã producãtorii autohtoni cu reþelele de supermarketuri, pentru ca pe rafturile acestora din urmã sã întâlnim mai multe produse româneºti. „Pe piaþa româneascã, 50% din legumele ºi fructele comercializate în hipermarketuri sunt româneºti. Sper ca prin mãsurile de stimulare luate, inclusiv cea care vizeazã certificatul de producãtor, ponderea produselor româneºti sã creascã. Ne putem uita la þãri ca Polonia, unde procentul este de 90%. Existã potenþial ºi în România ºi puteam face lucrul aces-ta. Noi încercãm sã venim cu mai multe stimulente pentru producãtorii agricoli, sã promovãm produsele româneºti, pentru cã au o calitate in-contestabilã ºi în România ºi peste hotare.”, declara ministrul Agriculturii Daniel Constantin cu ocazia lansãrii în reþeaua de hipermarketuri Real a „Standului produselor româneºti”, zonã de vânzare dedicatã exclusiv fructelor ºi legumelor provenite de la producãtorii români.

O altã cauzã pentru proliferarea importurilor de legume ºi fructe este legatã ºi de gradul mare al evaziunii fiscale din domeniu. Ministrul de Finanþe, Daniel Chiþoiu, a primit recent o moþiune semnatã de reprezen-tanþii Societãþii Române a Horticultorilor prin care se solicitã interzicerea vânzãrii produselor horticole provenite din import, în pieþele agroali-mentare, de cãtre comercianþii neînregistraþi fiscal conform legislaþiei în domeniu. “Horticultorii nu se pot organiza în grupuri de producãtori ºi alte forme de cooperare colectivã specific europene, într-o piaþã cu douã viteze: una fiscalizatã ºi alta, nu. De aceastã situaþie, au profitat ºi profitã mai ales importatorii ºi intermediarii, care îºi desfac produsele nefiscalizat, în pieþele agroalimentare, pe ºosele naþionale ºi alte locuri publice, sub ochii tuturor. Aceºtia s-au organizat în grupuri de influenþã pe lângã structurile Statului, influenþând ºi blocând orice iniþiativã care sã facã ordine în acest domeniu”, explica preºedintele Societãþii Române a Horticultorilor, Gheorghe Glãman.

IMPORTURILE DE LEGUME ªI FRUCTE

An Legume (tone) Fructe (tone)

ianuarie - iulie 2012 163.831 259.107

2011 283.616 355.126

2010 265.776 351.156

2009 249.552 184.260

2008 185.000 245.000



Maria Demetriad

Legumiculturã

În România, producþia de legume din 2013 este comparabilã cu cea a anului trecut, când s-au obtinut in jur de 3,4 milioane de tone. Producatorii au fost însã nemultumiþi de faptul cã în ultimii cinci ani au produs în pierdere, iar statul nu le-a oferit niciun sprijin financiar pentru a face faþã importurilor masive de legume. Afirmaþia este, oarecum, exageratã, în condiþiile în care, în aceastã varã, MADR a luat mãsuri de control strict al importurilor iar, dacã în acest m,oment, consumul se asigurã în proporþie de 70 % din producþia internã, atunci, decizia de a pune lacãtul pe marile depozite ale importartorilor s-a dovedit a fi eficientã.

Oricum, producãtorii de legume nu se lasã: „Producþia de legume se va situa cel puþin la nivelul celei înregistrate anul trecut, însã producãtorii se confruntã în continuare cu mari probeleme. Din punct de vedere financiar, noi producem de 5 ani în pierdere, sub preþurile de cost, pentru cã inputurile s-au scumpit foarte mult, iar piaþa este în continuare neorganizatã. Suntem batjocoriþi. Minis-terul Agriculturii a promis cã va reglementa legislaþia în domeniu, dar încã nu a fãcut nimic. Soluþia nu este acel card de producãtor, de care se tot vorbeste, ci schimbarea legislaþiei privind certifica-tul de producãtor. Acum poate avea certificat de producãtor ori-ce persoanã din Bucureºti, de la etajul nouã, ºi care poate vinde la piaþã, banane, roºii ºi castraveþi”, declara pentru Agerpres, în aceastã toamnã, Mircea Croitoru, preºedintele Asociaþiei Naþionale Profesionale de Legume-Fructe din România.

„Fermierii mici au renunþat sã mai cultive roºii în câmp, pentru cã au încheiat contracte pe 0,50 lei/kg, au fãcut o producþie bunã, iar fabricile care mai proceseazã le-au oferit doar 0,25 lei/kg ºi astfel am ajuns sã aruncãm roºiile la gunoi ºi sã importãm pastã de to-mate din China. Am avut fabrici de conserve puternice, iar acum cred cã nu mai funcþioneazã mai mult de douã.”

Reprezentantul cultivatorilor de legume opina cã informaþiile re-feritoare la creºterea preþurilor la producãtori nu sunt conforme cu realitatea, întrucât toate scumpirile apãrute în acest an au fost influenþate de intermediari. „Cred cã unii fac jocul celor care importã. În bazinul legumicol din Matca castraveþii se vindeau cu 0,80 lei-kg, roºiile cu un leu, vinetele cu 0,60 lei, iar ardeii 1,5 si 2 lei/kg.. Cred cã ar fi trebuit sã vindem cu o medie de 2 lei pe kilo-gramul de roºii, castraveþi sau vinete ca sã avem profitabilitate, iar la ardei, cu 2,5 lei”, a explicat Croitoru.

Deºi România are un potenþial uriaº, atât în zona legumiculturii, cât ºi a pomiculturii sau a floriculturii, producþiile înregistrate sunt încã sub posibilitãþi. Cauzele sunt multiple dar, cele mai importante par a fi lipsa sprijinului real al fermierilor, lipsa asocierii acestora, importurile masive ºi, mai ales, lipsa unitãþilor de procesare, piaþa româneascã a conservelor din legume ºi fructe fiind dominatã ºi ea de importuri masive. Iatã, însã, datele provizorii ale realizãrilor din aces an, fãcând specificaþia cã de abia la începutul anului 2014 ele vor fi sintetizate de cãtre INS.

Producþia de legume ºi fructe

a stagnat?

POMICULTURÃ, LEGUMICULTURÃ, VITICULTURÃ




Pomiculturã

Din cauza problemelor climatice, dar ºi a slabei tehnologizãri, pomicultura a întâmpinat mari probleme, atât în România, cât ºi în toate þãrile Uniunii Europene. Trebuie specificat, însã, cã problemele occidentalilor au venit, exclusiv, din partea climei. Iatã nivelul producþiei la principalele culturi de fructe ale toamnei, dar ºi problemele întâmpinate:

Mere - Natura a fost capricioasã ºi în aceastã în primãvarã. Temperaturile extrem de ridicate au afectat polenizarea, iar acum merii sunt goi. Fructele nu vor acoperi nici mãcar cheltuielile de întreþinere. În pomiculturã, cultivatorii au in-vestit foarte mulþi bani înainte sã se formeze fructul, iar anul acesta au avut neplãcuta surprizã sã constate cã merii nu au legat aproape deloc. Probleme cu producþia nu s-au înregistrat doar în livezile clasice, ci ºi în cele su-per-intensive, dupã model occidental. În loc de 40 – 50 de tone la hectar, se vor obþine maximum 10. Totul din cauza faptului cã, în momentul polenizãrii, condiþiile climaterice au fost nefavorabile. Prea multã cãldurã fãrã ploaie!

Pere - Recolta europeanã de pere s-ar putea ridica, potrivit ultimelor estimãri, la 2,06 milioane tone (cu 22% mai puþin ca în 2011 când recolta de 2,6 milioane tone constituit un maxim, ºi cu 17% mai mic faþã de media ultimilor 3 ani). Pe soiuri recolta ar putea arãta dupã cum urmeazã: Confe-rence 0,74 milioane tone (-21%), William BC 0,25 milioane tone (-19%), Abate F 0,28 milioane tone (-26%). Recolte mai mici vor înregistra ºi alþi mari producãtori din emisfera nordicã precum Ucraina ºi Statele Unite – cu 8% ºi 7%.

Prune - În România, producþia de prun se ridicã undeva la 600.000 de tone. Canicula s-a resimþit în perioada când prunii erau înfloriþi, iar acest lucru a dãunat în unele zone. Pentru a contracara problemele viitoare, specialiºtii au prezervat 350 de genotipuri ºi s-au creat 36 de soiuri de pruni.

Struguri - Producþia de struguri va fi în acest an cu 25 de procente mai mare decât în 2012, apreciazã specialiºtii, iar vinul va fi de o calitate superioarã. În comparaþie cu anul trecut, producþia este mult mai buna, din punct de vede-re calitativ. Nu au fost geruri care sã afecteze culturile de viþã de vie ºi, totodatã, au fost precipitaþii suficiente atât în primãvarã, cât ºi în toamnã.

Floriculturã - Potrivit MADR, comparativ cu anul 2007, când suprafaþa cultivatã cu flori a fost de doar 22 de hectare, în 2013 ea nu a crescut decât cu douã hectare, iar producþia a scãzut, de la 62.94.000 de fire, la doar 47.156.000 de fire. Strcutura producþiei interne este: garoafe 76 %, crizanteme 6,7 %, tranda-firi 4,9 %, frezii 4,3 %, gerbera 3,8 %, alte specii 9,6 %. În 2007 au fost importate peste 22 de milioane de fire de flori, pentru ca, în 2012 sã se importe 19.267.000 de flori.

PROTECÞIA ªI NUTRIÞIA PLANTELOR


Ilie Stoian

Frecvenþa atacurilor

În România, suprafaþa cultivatã cu rapiþã pentru ulei a scãzut mult pânã prin 1970, dupã care cultura ei a fost reluatã, ajungând în ultimii ani sã ocupe aproximativ între 450-500 mii ha. Suprafeþele cultivate au crescut an de an spectaculos, încurajate fiind de preþul de vânzare al producþiei, promptitudinea în platã, dar ºi datoritã unei bune poziþii în asolament pentru cã, tehnologic vorbind rapiþa este o foarte bunã premergãtoare pentru grâu. Producþiile medii au crescut de la 1235 kg/ha, cât s-a înre-gistrat în anul 2001, ajungând la 1755 kg/ha în anul 2010.

Reuºita înfiinþãrii culturilor de rapiþã ºi a garantãrii producþiei este condiþionatã în cazul respectãrii tuturor verigilor tehnologice de protecþia plantelor împotriva organismelor dãunãtoare, care în mod frecvent diminueazã producþia cu pânã la 35%, în anumite situaþii ajungându-se la pierderi de peste 60%. Observaþiile ºi determinãrile efectuate au arãtat cã plantele de rapiþã au fost afectate de ºapte specii de agenþi patogeni: Pythium de Baryanum, Sclerotinia sclerotiorum, Fusarium sp., Phoma lingam, Alternaria brassicae, Erysiphae cruciferarum ºi Botrytis cinerea, care au produs îmbolnãviri cu frecvenþe cuprinse între 1,26% ºi pânã la 13,4%.

Soluþii pentru prevenirea atacurilor împotriva culturilor de rapiþã

Rapiþa este una dintre plantele cel mai intens cultivate de agricultori ºi, totodatã, cele mai profitabile. Succesul unei campanii stã ºi în modul în care sunt aplicate tehnologiile de prevenire a acþiunilor dãunãtoare. De curând, o echipã de cercetãtori ai Institutului Fundulea, compusã din Alexandra Andreea Buburuzi, Paul Zaharia ºi Elena Trotuº au realizat studiul ”Cercetãri privind protecþia culturilor de rapiþã” privind eficacitatea mãsurilor de protecþie a culturilor de rapiþã, studiul fiind efectuat pe areale din Moldova de centru. Iatã câteva extrase din studiul amintit, extrase care pot ghida fermierii spre alegerea celor mai eficiente tehnologii ºi soluþii de protecþie.


infoFERMA | nr. 10 | octombrie 2013 - aprilie 2014 157



Cele mai mari valori ale frecvenþei plantelor atacate s-au înregistrat la specia Sclerotinia sclerotiorum, care au fost de 12,6% (2010) pânã la 14,2% (2011), iar cele mai reduse – la specia Pythium de Baryanum, care au oscilat între 1,12% (2008) ºi 1,40% (2009).

Atacul produs de specia Pythium de Barya-num a fost de 1,26% la martorul netratat ºi cuprins între 0,0% ºi 0,3% la variantele tratate, cel produs de Sclerotinia sclerotiorum a avut valori mult mai ridicate, de 15,7% la martorul netratat ºi cuprins între 8,9% ºi 12,0% la va-riantele tratate cu fungicidele experimentate, iar în cazul speciilor, Fusarium sp. ºi Phoma lingam, valorile atacului au fost apropiate, de 5,14% ºi, respectiv 6,7% la martorul netratat, comparativ cu 0,3-1,2%, cât s-a înregistrat la variantele tratate. La toate speciile urmãrite, frecvenþa atacului la variantele tratate cu produsele Raxil 060 FS, Dividend 030 FS, Semnal 500 FS a fost mai micã sau egalã cu frecvenþa atacului înregistratã la varianta standard (Sirius – 1,5 l/t). Eficacitatea insecticidelor experimentate a avut valori cuprinse între 51% (Semnal 500 FS) ºi 66% (Dividend 030 FS) ºi a fost de 53% la varianta standard.

Din cadrul entomofaunei dãunãtoare, importanþã deosebitã pentru culturile de rapiþã prin densitãþile înregistrate au prezentat speci-ile Phyllotreta sp. (atra ºi nemorum), Psylliodes chrysocephala, cunoscute popular sub denu-mirea de purici de pãmânt, care au înregistrat densitãþi de 12,4 exemplare/m2 pânã la 54,2 exemplare/m2, Ceutorhynchus napi (gãrgãriþa tulpinilor de rapiþã) 15,2 exemplare/m2, specii care afecteazã culturile de rapiþã în perioa-da cuprinsã între germinarea seminþelor – rãsãrirea plantelor – formarea rozetei de frun-ze, la acestea se adaugã speciile: Meligethes

aeneus – 32,4 exemplare/m2, Athalia rosae – 6 larve/plantã, Ceutorhynchus assimilis – 10,6 exemplare/m2 ºi Brevicoryne brassicae – 3 colonii/m2, specii care afecteazã culturile de rapiþã în perioada cuprinsã între alungirea tulpinilor – îmbobocit – înflorit – formarea ºi maturarea silicvelor.

Prevenirea atacurilor

Prevenirea atacurilor produse de Psylliodes sp. ºi de Ceutorhynchus napi s-a realizat prin tratamentul chimic al seminþei cu insecticidele: Modesto 480 FS, Oncol 40 WS, Imidacloprid 600 FS, Gaucho 600 FS, Cruiser 350 FS, Pi-cus 600 FS, Chinook 200 FS. Datele privind influenþa insecticidelor utilizate în tratamentul seminþei de rapiþã asupra speciei Psylliodes chrysocephala. Gradul de atac produs de pu-ricele mare al cruciferelor a avut valori medii pentru perioada 2008-2011, cuprinse între 1,94% (Modesto 480 FS – 12,5 l/t) ºi 2,10% (Imidacloprid 600 FS – 6,0 l/t), comparativ cu 2,01% cât s-a înregistrat la standard (Chinook 200 FS – 20,0 l/t) ºi 18,93% la martorul ne-tratat.

Valorile medii ale gradului de atac pentru aceeaºi perioadã, au fost mai reduse, de 1,36% pânã la 1,65% la variantele tratate, comparativ cu 1,61% cât s-a înregistrat la standard (Chinook 200 FS – 20,0 l/t) ºi 15,71% la martorul netratat. Eficacitatea insecticidelor experimentate a fost cuprinsã între 88,9% (Imi-dacloprid 600 FS –6,0 l/t) ºi 89,75% (Modes-to 480 FS – 12,5 l/t), în combaterea puricilor de pãmânt, în condiþiile unui grad de atac la martorul netratat de 18,93% (tabelul 6) ºi între 89,49% ºi 91,34% în combaterea gãrgãriþei tulpinilor, la un grad de atac de 15,71% la mar-torul netratat.

Pentru combaterea dãunãtorilor care afecteazã culturile de rapiþã, în perioada cuprinsã între alungirea tulpinii – îmbobocit – înflorit – forma-rea ºi maturarea silicvelor ºi seminþelor s-au

obþinut bune rezultate prin aplicarea a douã tratamente cu insecticidele: Proteus 110

OD – 0,4 l/ha, Biscaya – 0,2 l/ha, War-rat 200 SC – 0,1 l/ha ºi Reldan 40 +

Vantex 60 – 1,1 + 0,1 l/ha.

Astfel, eficacitatea insectici-delor utilizate în combaterea speciei Meligethes aeneus a avut valori cuprinse 88,6% (Warrat 200 SC – 0,1 l/ha) ºi 91% (Reldan 40 + Van-tex 60 – 1,1 + 0,1 l/ha), în condiþiile în care densitatea medie a adulþilor la martorul

netratat a fost de 24 exempla-re/plantã. În ceea ce priveºte

combaterea speciei Ceutorhyn-

chus napi, utilizarea insecticidelor a avut o eficacitate cuprinsã între 71% (Biscaya – 0,2 l/ha) ºi 72,6% (Proteus 110 OD – 0,4 l/ha), la o frecvenþã a plantelor atacate în martorul ne-tratat de 42%.

Insecticidele aplicate împotriva atacului produs de specia Athalia rosae au avut o eficacitate bunã, cuprinsã între 90,2% (Warrat 200 SC – 0,1 l/ha) ºi 94,3% (Proteus 110 OD – 0,4 l/ha), la o frecvenþã a plantelor atacate în martorul netratat de 53,5%. Eficacitatea insecticidelor utilizate în combate-rea speciei Brevicoryne brassicae a avut valori foarte mari. Astfel, cea mai micã valoare a fost de 92% la varianta tratatã cu produsul Warrat 200 SC – 0,1 l/ha iar cea mai mare a fost de 96,2% la varianta tratatã cu produsul Biscaya – 0,2 l/ha, în momentul în care la martorul ne-tratat s-au înregistrat 138,5 exemplare/m2.

Concluzii

În culturile de rapiþã din Centrul Moldovei, în perioada 2008-2011, au fost identificaþi urmãtorii agenþi patogeni: Pythium de Barya-num, Sclerotinia sclerotiorum, Fusarium sp., Phoma lingam, Alternaria brassicae, Erysiphae cruciferarum ºi Botrytis cinerea.

Entomofauna dãunãtoare colectatã în cultu-rile de rapiþã, afecteazã plantele în perioada cuprinsã între germinare – rãsãrire – formarea rozetei de frunze (Phyllotreta atra, Phyllotreta nemorum, Psylliodes chrysocephala ºi Ceu-torhynchus napi) ºi în perioada dintre alungi-rea tulpinii – îmbobocit – înflorit – maturarea seminþelor (Meligethes aeneus, Ceutorhyn-chus napi, Athalia rosae ºi Brevicoryne bras-sicae). Prevenirea atacurilor produse de unii agenþi patogeni care se transmit prin sol ºi sãmânþã s-a realizat prin tratamentul chimic al seminþei cu fungicidele: Raxil 060 FS, Dividend 030 FS, Semnal 500 FS ºi Sirius.

Tratamentul seminþelor de rapiþã cu produsele: Modesto 480 FS, Oncol 40 WS, Imidacloprid 600 FS, Gaucho 600 FS, Cruiser 350 FS, Pi-cus 600 FS, Chinook 200 FS asigurã o bunã protecþie faþã de atacul speciilor Phyllotreta sp., Psylliodes sp. ºi Ceutorhynchus napi.

Tratamentul aplicat la avertizare, în perioada de vegetaþie cu produsele: Proteus 110 OD, Biscaya, Warrat 200 SC ºi Reldan 40 + Van-tex 60, asigurã o bunã protecþie faþã de atacul speciilor Ceutorhynchus napi, Meligethes ae-neus, Athalia rosae ºi Brevicoryne brassicae care afecteazã culturile de rapiþã în perioada cuprinsã între alungirea tulpinii – îmbobocit – înflorit – formarea silicvelor.



Ioan ªerbãnescu

Poluarea chimicã

Fâneþele supuse pãºunatului intensiv pot înregistra pierderi de azot, mai ales toamna, ca urmare a prezenþei masive a animalelor pe ter-enuri. Dacã un teren este supus pãºunatului intensiv, circa 90% din conþinutul de azot al spaþiului respectiv este returnat sub formã de ex-cremente ºi urinã, fiind astfel acumulate cantitãþi importante de azot accesibil. Pentru prevenirea apariþiei proceselor de eroziune ºi a con-taminãrii directe a cursurilor de apã, se impune ca grajdurile sã nu aibã acces la acestea.

Straturile de apã freaticã, cele mai importante transmiþãtoare ale componentelor chimico-orga nice din sol, sunt neprotejate ºi expuse frecvent infestãrii. Cu toate cã aplicarea îngrãºãmintelor chimice pe

POLUAREA PAªUNILORGestionarea poluanþilor

de pe pãºuni

Datoritã importanþei primordiale a producþiilor ridicate, managerii fermelor zootehnice (semi)intensive ºi crescãtorii individuali devin nepreocupaþi, pânã la ignoranþã, de reducerea riscului potenþial al poluãrii mediului ambiental din spaþiul propriilor afaceri ºi – cu atât mai puþin – din cel înconjurãtor. Zootehnia cu potenþial ridicat, pe suprafeþe mici ºi medii, impune folosirea unor cantitãþi importante de nutrienþi pe care solurile þãrii noastre, chiar cele mai fertile, nu le pot asigura în totalitate, fiind necesarã completarea cu îngrãºãminte. O parte mai mare sau mai micã dintre acestea, îndeosebi cele cu azot, rãmâne neconsumatã, putând deveni component al apelor ºi solului. Poluarea cu nitraþi a apelor freatice de sub pãºuni determinã efecte potenþial adverse sãnãtãþii umane ºi animale, asemenea poluãrii organice determinate de paraziþi. Este, prin urmare, absolut obligatorie aplicarea unor practici corespunzãtoare unui sistem agricol care sã determine producþii optime, în condiþiile evitãrii contaminãrii solului.



necesita un aport suplimentar de azot, crescatorii de erbivore (indeosebi cei din micile gospodarii, beneficiari ai pasunilor comune) sunt mai putin interesati daca conditiile de sol si mediu permit efectuarea acestei opera-tiuni. Ingrasamintele chimice sunt presarate pe pasuni. Daca imediat dupa momentul aplicarii ingrasamintelor chimice (surse imbatabile de azot si/sau amoniac) au loc precipitatii abundente, exista riscul scurgerii de suprafata a azotului provenit din aceste ingrasaminte. Unde se scurge oare?

Suma temperaturilor este un alt parametru neglijat, ce indica de fapt mo-mentul aplicarii ingrasamintelor chimice pe baza de azot, pe terenurile aco-perite de fanete. Sistemul este bazat pe suma temperaturilor inregistrate de la 1 ianuarie, eliminandu-se temperaturile negative. Se considera ca fiind optim aplicarii ingrasamintelor chimice, momentul unei sume cumulate de 200 (adunand temperaturile diurne si nocturne pozitive). Este una dintre

conditiile eficientei reale a azotului, cu efecte pozitive asupra pro-ductiei ulterioare.

In cazul terenurilor cultivate cu culturi de camp, ingrasamintele chi-mice ar trebui aplicate la inceputul perioadei de crestere, respectiv de consum ridicat al azotului in plantele de cultura. In acest caz, este recomandat ca aplicarea ingrasamintelor chimice bazate pe azot sa fie facuta urmarind conditiile de sol si de mediu. Prin urmare, apli-carea unor lucrari ale solului trebuie efectuate in conditii optime de traficabilitate si lucrabilitate, in acord cu conditiile climatice locale.

Aceasta situatie ce tine mai putin de momentul distributiei ingrasa-mintelor poate fi administrata prin reducerea traficului exagerat al masinilor agricole, trafic necesar si indispensabil in perioada efec-tuarii lucrarilor agricole. Este vorba exclusiv de masini agricole cu sarcina pe osie mai mica de 5 tone. De asemenea, lucrarile agricole indispensabile trebuie efectuate urmarind constant prezenta si limita apei din sol. Continutul de apa in sol trebuie sa fie unul favorabil traficului masinilor agricole, asemenea suprafetelor neafectate de fenomenele de inghet-dezghet. Totodata, prin urmarirea conditiilor locale de clima si sol se evita aparitia proceselor de degradare, prin compactare cu efecte ulterioare asupra acumularii de nutrienti in sol si absorbtie in planta furajera.

Poluarea cu elemente parazitare

Nivelul inalt de infestare cu paraziti a erbivorelor este cauzat de po-luarea masiva a pasunilor cu elemente parazitare, aflate in diferite forme de infestare. Contaminarea se realizeaza pe pasune sau in adapost, prin ingerarea de furaje contaminate cu forme infestate provenite din gazde intermediare (gasteropode acvatice) si comple-mentare (Formica, Proformica). Diseminarea formelor invazionale este realizata de bovine contaminate din dejectii cu ochisturi sau (la oi) de cainii ciobanesti. Structura parazitofaunei este compusa din spatiul contaminat si animalele infestate parazitar, ambele re-prezentand – la un loc sau separat – surse permanente de infes-tare a ecosistemelor naturale (pasuni) sau artificiale (agrocenoze). Cercetarile au evidentiat faptul ca formele parazitare, endogene sau exogene, necesita la fiecare etapa anumite conditii ecologice specifice pasunilor din cadrul ecosistemelor geografice. Ansamblul masurilor de limitare a poluarii cu elemente parazitare a pasunilor este realizabil prin actiuni specifice de igienizare si consolidare a confortului biologic. Atat principiile, cat si multitudinea actiunilor care se impun trebuie concepute diferentiat, adecvat conditiilor concrete ale diverselor ecosisteme.

Pasunile reprezinta rezervoare ale formelor parazitare, atat pentru animalele domestice, cat si pentru cele salbatice care pot deveni curieri ai bolilor parazitare. Contaminarea animalelor se face dese-ori cu larve, in aceste conditii indeosebi la pasune, amimalele tinere intretinute necorespunzator fiind cele mai afectate. Poluarea orga-nica a pasunilor, in tara noastra, incepe primavara, cand animalele sunt scoase la pasunat. Se creeaza astfel un cerc vicios: pasunea este sursa de infestare pentru animale, iar animalele devin sursa de contaminare pentru aceasta. Conditiile igienice deficitare, precum umezeala, adaposturile necorespunzatoare (indeosebi pentru oi si capre), noroiul, aglomerarea sunt factori favorizanti ai acestui ciclu poluant. Se constata, dupa evaluari ecoparazitare, ca nivelul mediu-inalt cu invazii poliparazitare este prezent indeosebi la bovine, indi-ferent de forma adoptata pentru crestere (extensiva, semiintensiva sau intensiva), cauza fiind deparazitarea neregulata sau inexistenta.



Igiena soluluiSolul este unul dintre factorii care acþioneazã direct sau indirect asupra animalelor domestice. Acþiunea indirectã a solului este multiplã ºi influenþeazã animalele, prin determinarea calitãþii ºi cantitãþii vegetaþiei ºi a apei necesare. Cu o influenþã aparte asupra adãposturilor, amenajãrilor zootehnice, solul impune amplasarea fermelor, a spaþiilor de pãºunat, a suprafeþelor destinate culturilor furajere ºi resurselor de apã, pe baza cunoaºterii proprietãþilor fizico-chimice ale acestuia.

Alegere atentã a terenurilor

Alegerea spaþiilor destinate creºterii animalelor domestice este precedatã de stu-dii igienice ale solului, efectuate simultan cu evaluãri naturale ale apei (nivelul, repartiþia precipitaþiilor) ºi vânturilor (direcþia curenþilor dominanþi). Limita contaminãrii solului este prim-dependentã de regimul ploilor; acestea spalã poluanþii pe care îi depun ulterior pe sol,

ajutând la vehicularea agenþilor poluanþi spre emisari. Tot ploile sunt cele care favorizeazã contaminarea în adâncime, în timp ce, la supra-faþã, ºi la minimã adâncime superioarã, poluar-ea solului poate fi dependentã de vegetaþia care îl acoperã. Chiar dacã interesul economic ºi de protejare a mediului cere ca îngrãºãmintele ar-tificiale ºi pesticidele sã rãmânã cât mai bine fixate în sol, o parte dintre acestea este luatã de vânt, transportatã de ploi sau descompusã în

timp, din cauza oxidãrii sau a acþiunii enzimelor secretate de bacteriile solului.

În primul rând, terenurile destinate activ-itãþilor zootehnice trebuie sã fie, pe cât posibil ferite de vânturile dominante, puternice ºi reci (pentru a evita atmosfera de stepã), optând pentru dealurile opuse acestor curenþi. La rân-dul lor, terenurile plane nu sunt recomandate niciunei categorii de exploataþii, creºterea ani-

Ioan ªerbãnescu



malelor complicându-se datoritã scurgerii ºi evacu-ãrii greoaie a apelor meteorice ºi a dejecþiilor.

Indiferent de gruparea în exploataþie (pãºunat, stabulaþie liberã, creºtere în adãpost), sunt re-comandate pantele sudice, uniforme, pentru o bunã expunere la radiaþiile solare. În acelaºi timp, exploatarea animalelor trebuie dirijatã sub nivelul lo-calitãþilor apropiate, prevenind scurgerea dejecþiilor spre pânza freaticã folositã de comunitatea umanã.

Distanþa faþã de drumuri a terenurilor destinate animalelor domestice trebuie sã asigure o zonã de protecþie, care sã previnã contactarea unor afecþiuni ce pot fi transmise prin intermediul rulaju-lui mijloacelor de transport ºi a prafului. Normativul sanitar-veterinar privind amplasarea ºi sistema-tizarea obiectivelor zootehnice, emis de Ministerul Agriculturii, prevede ca aceste perimetre destinate animalelor domestice sã se afle la mai mult de 22 metri de drumurile naþionale, europene ºi liniile de cale feratã, 20 metri de drumurile judeþene ºi 18 metri distanþã de drumurile comunale.

Evitarea poluãrii solului

Efectele atmosferei poluante asupra animalelor au fost studiate, în timp, fiind îndeosebi cunoscute efectele metalelor grele ºi pesticidelor. Acþiunea poluantã este întotdeauna corelatã cu starea lor de agregare. Pulberile poluante acþioneazã direct (pe piele, mucoase, aparatul respirator) ºi indirect, prin furajele ºi apa contaminate (în urma consumului, pot apãrea intoxicaþii acute sau cronice).

Solul destinat zootehniei poate fi poluat:- direct, prin deversãri de deºeuri rurale/urbane sau

din îngrãºãminte ºi pesticide aruncate pe aceste terenuri ºi în apropierea acestora;

- indirect, prin depunerea agenþilor poluanþi, ejectaþi iniþial în atmosferã (apa ploilor contaminatã cu agenþii poluanþi “spãlaþi”, din atmosfera contami-natã), prin transportul (de cãtre vânt) a agenþilor poluanþi sau prin infiltrarea în sol a apelor contami-nate.

Solul conþine toate elementele chimice cunos-cute, în proporþii diferite, elemente care acþioneazã asupra sãnãtãþii oamenilor ºi animalelor. Excesul sau carenþele de elemente minerale produc endemii bio-geo-chimice. Poluarea chimicã, produsã prin reziduuri zootehnice, industriale ºi radioactive sau prin utilizarea substanþelor chimice agricole, impune asanarea imediatã a suprafeþei infestate. Asanarea solului poluat chimic se efectueazã în funcþie de re-zultatele obþinute dupã analizare: indicatorii chimici ºi biologici, numãrul de germeni mezofilici, numãrul de paraziþi – ouã de helmiþi. Mãsurile de asanare implicã îndepãrtarea mecanicã a poluanþilor ºi dezin-fecþia solului, efectuatã dupã îndepãrtarea reziduuri-lor solide, de pe suprafaþa poluatã ºi cea învecinatã.

CREªTEREA ANIMALELOR, AVICULTURÃ, PISCICULTURÃ


Sistemul de business Anguso afacere profitabilã pentru România

Bovinele de carne Angus, pãºunile ecologice româneºti ºi expertiza elveþianã sunt caracteristicile de marcã ale firmei Karpaten Meat România. Compania produce carne de vitã de calitate din bovine Angus, pe care le cresc pe pãºunile nelucrate din Transilvania.

Samuel Widmer ºi Stefan Jung au venit în România în 2008, hotãrâþi sã construiascã o fermã în apropierea Sibiului. Împreunã cu o firmã de investiþii, au înfiinþat compania Karpaten Meat. La începutul anului 2008 investitorii au cumpãrat o fermã la Nocrich, judeþul Sibiu, care a fost renovatã, iar la sfârºitul anului au importat primele 120 de juninci din Germania. Urmãtorul pas a fost achizitionarea de 120 de vaci din rasa Angus. Investiþia s-a extins, efectivul total fiind în prezent de 2500 de bovine ANGUS, în continuã expansiune. „Vrem ca în viitor în Europa sã nu se mai vorbeascã atât de mult despre carnea de vitã din Argentina, ci de carnea de vitã premium din Carpaþi”, îºi exprimã obiectivul ambiþios Samuel Widmer, manager general al Karpaten Meat România. Viitorul este rasa de vitã de carne premium Angus Aberdeen – al cãrei preþ pentru un kilogram de muºchi poate sã ajungã ºi la 50 de euro – ºi pe pãºunile româneºti nefolosite. Printre principalele obiective ale celor doi elveþieni se aflã construirea unei reþele de producãtori – „de la cei mici, cu zece animale, pânã la cei mai mari„ – la nivelul întregii þãri, care sã acopere toate etapele de producþie: pãºunat, creºterea ºi îngrãºarea animalelor, dar ºi abatorizarea ºi prelucrarea cãrnii.



Karpaten Meat – Furnizor de carne de vitã premium de top

Bovinele din rasa Aberdeen ANGUS au fost crescute pentru prima datã în Scoþia în jurul anului 1870. De atunci s-a îmbunãtãþit con-tinuu selecþia ºi reproducþia acestei rase, ea rãspândindu-se foarte rapid în Statele Uni-te, Canada, Noua Zeelandã, Australia ºi mai nou ºi în România. Pentru Karpaten Meat, îngrãºarea pe pãºune este o condiþie esenþialã pentru producþia de carne de vitã de calitate. Rasa de carne Angus care se preteazã foarte bine pentru condiþiile din România, fiind foarte robustã, rezistã foarte bine la temperaturi osci-lante de la -40 de grade pânã la +40 de grade. Aceastã rasã valorificã foarte bine iarba de pe pãºune, chiar ºi pe pãºunile mai sãrace, 95% din furaj fiind iarba. În interiorul fermei de lângã Sibiu cresc 2.500 de bovine pe o suprafaþã de 3000 de hectare de teren arabil cultivat bio, do-tat cu sisteme pentru furajare pe timpul iernii, infrastructurã, grajduri, garduri electrice, depo-zite ºi clãdiri. Carnea procesatã la un abator partener sau animalele vii ajung la export, pe pieþele vestice ale Europei, iar mai recent ºi pe piaþa româneascã. Elveþienii îºi propun ca, pânã în 2018, sã producã cel puþin 10.000 de carcase de vitã de calitate superioarã. Carne suculentã, fragedã, gustoasã

Rasa ANGUS este idealã pentru România, se preteazã bine la pãºunat, realizându-se o producþie de carne de cea mai bunã calitate, pe cale naturalã, cu un minim de nutreþuri. Mar-morarea finã este ingredientul principal pentru aroma sa deosebitã, fiind numele pentru acele fire fine, albe de grãsime din carne care se to-pesc în timpul preparãrii ºi care o frãgezesc, conferindu-i o savoare unicã. Carnea de Angus

se poate prepara în numeroase feluri, cele mai cunoscute fiind fripturile ºi grãtarul de Angus. Carnea de vitã Angus hrãnitã cu iarbã este considerat ca cel mai bun produs de carne de vitã de pe piaþã putând fi achiziþionat ºi la noi în þarã.

Karpaten Meat – o afacere cu potenþial

Pentru a putea dezvolta un astfel de business de succes firma oferã partenerilor experienþa în domeniu, dar ºi suportul tehnic ºi logistic. Principiul dupã care se ghideazã activitatea de creºtere a rasei Angus este: sisteme cât mai simple. Administratorii companiei cred în durabilitate, în folosirea resurselor naturale existente în aceste locuri. Vacile sunt lãsate de primãvara pe pãºune pânã toamna târziu. Anul trecut, aºa cum a remarcat Samuel Widmer „chiar ºi pe timp secetos, animalele erau într-o condiþie corporalã bunã. Acesta este plusul rasei Angus, au valorificat bine pãºunea, chiar de o calitate inferioarã ºi au produs lap-te pentru viþel. Nu a fost nevoie de o hrãnire suplimentarã”. Programele de parteneriat sunt construite tocmai în acest spirit. Educarea fer-mierilor parteneri în ceea ce priveºte sistemul de întreþinere fãrã dotãri costisitoare, inclusiv iarna.

Programe atractive de parteneriat pentru fermieri

Pentru crearea reþelei de producþie de carne de vitã ANGUS în România, Karpaten Meat a pus bazele a 2 forme de parteneriat: Programul ANGUS: Înfiinþarea unui business de creºtere a bovinelor de rasã ANGUS în sis-tem extensiv pe pãºune Programul ANGUS x Bãlþatã Româneascã: Conversia fermelor de Bãlþatã Româneascã

în ferme de creºtere de viþei încruciºaþi prin montã cu taur de reproducþie ANGUS sau prin însãmânþarea efectivului de Bãlþatã Româneascã cu material seminal ANGUS. Programul de rãscumpãrare viþei Angus în rasã purã sau metiº cu Bãlþatã Româneascã. Cumpãrarea se face dupã înþãrcare, începând cu vârsta de 8 luni, începând cu 200kg. Preþul plãtit este în funcþie de calitatea animalelor. Preþurile de achiziþie au crescut, standardul de calitate este stipulat în contract.

În cadrul programelor Karpaten Meat aduce la cerere viþele, juninci, ºi tauri de rasã Angus iar în colaborare cu Bayern Genetik, din Ger-mania, livreazã material seminal de Angus ºi Simmental. Astfel, fermierii care nu au posibi-litatea sã cumpere animale de reproducþie din rasã purã, pot cumpãra material seminal de Angus pentru hibridare cu vaci de rasã Bãlþatã Româneascã.Prin programele de parteneriat firma Karpaten Meat garanteazã prin contract rãscumpãrarea viþeilor rezultaþi din reproducþie, atât viþei în rasã purã cât ºi metiºi ANGUS cu Bãlþata Româneascã.

Karpaten Meat dispune de cunoºtinþe ºi tradiþie elveþianã, atât în reproducþia animale-lor (creºtere ºi furajare), cât ºi în prelucrarea cãrnii (transport, abatorizare ºi procesare). Ferma din Carpaþi funcþioneazã pe principiul creºterii în sistem extensiv pe pãºune a bo-vinelor ANGUS. Acest sistem este complet natural, pleacã de la iarbã pânã la carnea din magazine, punând preþ pe calitate superioarã.

Pentru mai multe informatii vizitaþi site-ul www.karpaten-meat.com


Sacrificãrile de animale ºi producþia de carne

În luna iulie 2013, faþã de luna precedentã, numãrul animalelor ºi al pãsãrilor sacrificate ºi greutatea în carcasã a acestora au crescut la toate speciile. Comparativ cu luna iulie 2012, numãrul animalelor ºi al pãsãrilor sacrificate ºi greutatea în carcasã a acestora au crescut la toate speciile.

Iulie 2013 comparativ cu iunie 2013

Numãrul total de bovine sacrificate ºi greutatea lor în carcasã au crescut cu 31,5%, respectiv cu 34,0%. În unitãþile industriale specializate, numãrul de bovine sacrificate ºi greutatea lor în carcasã au crescut cu 18,2%, respectiv cu 17,4%. În luna iulie 2013, ponderea bovinelor sacrificate în unitãþile industriale specializate a fost de 18,3% din totalul sacrificãrilor de bovine.

Numãrul total de porcine sacrificate ºi greutatea lor în carcasã au crescut cu 20,9%, respectiv, cu 18,0%. În luna iulie 2013, ponderea sacrificãrilor de porcine în unitãþile industriale specializate a fost de 78,0%, din totalul porcinelor sacrificate.

Numãrul de porcine sacrificate în unitãþile indus-triale specializate ºi greutatea lor în carcasã au crescut cu 8,2%, respectiv cu 5,8%.Numãrul total de ovine ºi caprine sacrificate ºi greutatea lor în carcasã au crescut cu 5,7%, respectiv cu 9,1%. Tãierile în unitãþile indus-triale specializate au avut o pondere de 8,5%, din totalul sacrificãrilor de ovine ºi caprine. Sacrificãrile în acest tip de unitãþi au crescut atât la numãrul de ovine ºi caprine sacrificate, cât ºi la greutatea în carcasã a acestora, de 2,5 ori.

Numãrul total al pãsãrilor sacrificate ºi greuta-tea în carcasã a acestora au crescut cu 10,6%, respectiv cu 12,7%. În unitãþile industriale spe-cializate s-au realizat 85% din totalul tãierilor de pãsãri. Sacrificãrile în acest tip de unitãþi au crescut atât la numãrul de pãsãri sacrificate cât ºi la greutatea în carcasã a acestora cu 10,6%, respectiv cu 9,9%.

Iulie 2013, comparativ cu iulie 2012Numãrul total de bovine sacrificate ºi greutatea lor în carcasã au crescut cu 12,7%, respectiv cu 27,0%. Sacrificãrile de bovine în unitãþile indus-triale specializate ºi greutatea lor în carcasã au crescut cu 18,2%, respectiv cu 10,0%.

Numãrul total de porcine sacrificate ºi greuta-tea în carcasã a acestora au crescut cu 27,4%, respectiv cu 22,3%. Sacrificãrile de porcine în unitãþile industriale specializate ºi greutatea lor în carcasã au crescut cu 12,1%, respectiv cu 10,9%.

Numãrul total de ovine ºi caprine sacrificate ºi greutatea lor în carcasã au crescut cu 57,3%, respectiv cu 46,0%. Sacrificãrile de ovine ºi caprine în unitãþile industriale specializate ºi greutatea lor în carcasã au crescut de 4,1 ori, respectiv de 3,3 ori.

Numãrul total al pãsãrilor sacrificate ºi greuta-tea în carcasã a acestora au crescut cu 11,2%, respectiv cu 13,1%. În unitãþile industriale spe-cializate s-au înregistrat creºteri atât la numãrul pãsãrilor sacrificate cât ºi la greutatea în carcasã a acestora cu 5,0%, respectiv cu 8,4%.

În lunile analizate greutatea medie în carcasã la animalele ºi pãsãrile sacrificate, prezintã uºoare oscilaþii. În perioada iulie 2012 – iulie 2013, cele mai mari creºteri ale greutãþii în carcasã s-au în-registrat în lunile decembrie ºi aprilie la porcine, respectiv la ovine ºi caprine.

184

Ilie Stoian

Nivelul producþiei zootehnicedupã primul semestru 2013


186


Laptele colectat ºi producþia de lactate

În luna iulie 2013, cantitatea de lapte colectatã de la exploataþii agricole ºi centre de colec-tare de cãtre unitãþile procesatoare a crescut atât faþã de luna precedentã, cu 0,7%, cât ºi faþã de luna iulie 2012 cu 4,4%. În semestrul 1, din 2013, comparativ cu perioada similarã din 2012, cantitatea de lapte colectatã de la exploataþii agricole ºi centre de colectare de cãtre unitãþile procesatoare a scãzut cu 4,1%.

Iulie 2013, comparativ cu iunie 2013

În luna iulie 2013 comparativ cu luna precedentã, cantitatea de lapte colectatã de unitãþile procesatoare a crescut cu 643 tone (+0,7%). Dintre principalele produse lactate, cea mai mare creºtere a producþiei în luna iulie 2013, comparativ cu luna iunie 2013 a avut loc la brânzeturi inclusiv brânza obþinutã exclusiv din lapte de vacã (87,7% din producþia totalã de brânzeturi) cu 647 tone (+9,3%), urmate de lapte acidulat (iaurt, iaurt de bãut, lapte bãtut ºi altele) cu 517 tone (+3,9%) ºi de smântâna de consum cu 27 tone (+0,7%).Scãderi ale producþiei, în luna iulie 2013 com-parativ cu luna precedentã, pot fi menþionate la lapte de consum cu 672 tone (-4,2%) ºi la unt cu 29 tone (-3,8%).

Iulie 2013, comparativ cu iulie 2012

Faþã de luna corespunzãtoare din anul pre-cedent, în luna iulie 2013, cantitatea de lapte colectatã de unitãþile procesatoare a crescut cu 3609 tone (+4,4%). Producþia principalelor pro-duse lactate a crescut în luna iulie 2013 com-parativ cu luna corespunzãtoare din anul 2012 astfel: brânzeturi inclusiv brânza obþinutã ex-clusiv din lapte de vacã cu 1662 tone (+27,9%), lapte de consum cu 2509 tone (+19,6%), unt cu 108 tone (+17,1%), smântâna de consum cu 534 tone (+15,0%), lapte acidulat (iaurt, ia-urt de bãut, lapte bãtut ºi altele) cu 396 tone (+2,9%). Aceste creºteri ale producþiei s-au da-torat ºi creºterii cantitãþii de lapte brut importat de la 2418 tone în luna iulie 2012 la 6042 tone în luna iulie 2013 (+149,9%).

Semestrul 1 din 2013, comparativ cu pe-rioada similarã din 2012

În perioada 1 ianuarie – 3 iulie 2013, com-parativ cu perioada similarã a a nului trecut,

cantitatea de lapte colectatã de unitãþile pro-cesatoare a scãzut cu 22117 tone (-4,1%). În perioada 1.I – 31.VII.2013 comparativ cu peri-oada 1.I – 31.VII.2012, producþia a crescut la: smântânã de consum cu 3425 tone (+13,1%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de bãut, lapte bãtut ºi altele) cu 9324 tone (+10,4%), brânzeturi inclusiv brânzã obþinutã exclusiv din lapte de vacã (89,6% din producþia totalã de brânzeturi) cu 2170 tone (+5,4%), unt cu 238 tone (+4,5%) ºi lapte de consum cu 2162 tone (+1,8%). Aceste creºteri ale producþiei s-au datorat, în special, creºterii cantitãþii de lapte brut importat de la 33886 tone în perioada 1.I – 31.VII.2012 la 53087 tone în perioada 1.I – 31.VII.2013 (+56,7%).

Alte specii

Iepuri: Efectivele de iepuri aflate la data de 31 iulie 2013 în fermele sau gospodãriile din

România erau de 510.709 capete. Clasa-mentul crescãtorilor de iepuri este condus de judeþul Bihor (38.670 capete), Bacãu (33.415) ºi Botoºani (32.410)

Cabaline: Totalul efectivelor de cabaline din România se ridica la finalul semestrului I la 592.763 de capete. Cei mai mulþi cai se gãseau la data amintitã în judeþele Iaºi (35.340 de ca-pete), Vaslui (35.400) ºi Botoºani (25.098).

Animale cu blanã (nutrii, nurci, chinchi-la etc.): Desi relativ mic, numãrul animalelor ”cu blanã”, înregistrate ca atare în statisticile MADR, adicã animalele cu mare potenþial de valorificare a blãnurilor, reuºesc sã menþinã în funcþiune ferme de profil. Totalul efectivelor era, la jumãtatea anului 2013, de 38.151 de ca-pete. Top-ul crescãtorilor de animale cu blanã este condus de judeþul Harghita (18.905 cape-te), Bacãu (1.741) ºi Argeº (1.200)




Teodora Chiorean

Proces de complexitate deosebitã, gestaþia bovinelor începe odatã cu fecundaþia ºi se încheie la momentul parturiþiei. În funcþie de rasã, fãtãrile gemelare au o frecvenþã foarte redusã (1-5%), fiind vorba de animale poliestrice, în general unipare.

Vacile de lapte - urmãrireagestaþiei



Diagnosticarea

“Sub raport fiziologic, starea de gestaþie are un caracter mai mult sau mai puþin antagonic cu producþia de lapte, prin acþiunea hormonilor corpului galben de gestaþie ºi ai placentei care se opun acþiunii hormonilor anterohipofizari (îndeosebi asupra prolactinei). Acþiunea depre-sivã a stãrii de gestaþie asupra producþiei in-dividuale de lapte este influenþatã de o serie de factori, între care: durata repausului de gestaþie, vârsta vacilor, gradul de ameliorare ºi aptitudinea productivã, individualitatea” (prof. Stelian Acãtincãi)

Deosebit de importantã, din punct de vedere tehnic ºi economic, diagnosticarea timpurie permite identificarea femelelor nefecundate în timp util, încât sã poatã fi încadrat repausul de gestaþie într-un interval optim:

1. Metoda clinicã de diagnosticare (prin ex-ploraþie transrectalã), cea mai des utilizatã în practicã, cu o precizie de aproape 100%, per-mite diagnosticarea stãrii de gestaþie, la 75 de zile pentru vaci ºi la 45 de zile pentru juninci (de la ultima însãmânþare).

2. Metoda radioimunologicã (RIA) se mate-rializeazã prin dozarea, cu ajutorul izotopilor radioactivi, a progesteronului din lapte sau din sânge. Vaca este consideratã gestantã, dacã rezultã o cantitate de progesteron mai mare de 6 ng/ ml lapte sau 3 ng/ml sânge. Cu o precizie de aproximativ 85%, metoda radioimunologicã oferã posibilitatea diagnosticãrii timpurie a stãrii de gestaþie.

3. Metodele fizice sunt folosite pentru diag-nosticarea timpurie în unele exploataþii, fiind folosit ultrasonograful (aparat cu ultrasunete), instrument care poate diagnostica starea de gestaþie, cu o precizie de aproape 100%, în a 17-a zi de la ultima însãmânþare.

4. Metoda zootehnicã se limiteazã diagnos-ticarea stãrii de gestaþie, pentru vacile care nu au repetat cãldurile timp de 2-3 luni de la ultima însãmânþare.

Femelele sunt mai liniºtite dupã insta-larea gestaþiei, remarcatã fiind o stare de îm-bunãtãþire a întreþinerii, simultan cu o asimilare mai bunã a furajelor. Fãtul poate fi simþit, prin palpare, în partea inferioarã a flancului drept, dupã 6-7 luni de gestaþie. La vacile gestante, este prezent un mucus de consistenþã mai fermã, la comisura inferioarã a vulvei.

Monitorizarea desfãºurãrii gestaþiei

Produsul de concepþie prezintã un proces de creºtere neuniform, în perioada intrauterinã, intensitatea creºterii mãrindu-ºi ritmul odatã cu avansarea în gestaþie, îndeosebi în ultimele douã luni de gestaþie (când greutatea fãtului creºte semnificativ). În aceastã ultimã perioadã a gestaþiei, vacilor li se asigurã condiþii speci-fice de întreþinere, þinând cont de dinamica de creºtere a produsului de concepþie. Condiþii ce trebuie sã ducã la obþinerea de viþei sãnãtoºi, puternici, care sã asigure o producþie mare de lapte.

La vaci, durata medie a gestaþiei este de 248 de zile, fiind influenþatã de mai mulþi factori:

- vârsta, la juninci gestaþia este mai scurtã cu 4-5 zile decât la vaci;

- sexul produsului de concepþie, gestaþia cu produºi masculi este mai lungã cu 1-2 zile decât cea cu produºi femeli;

- rasa: Pinzgau (290 zile), Jersey (279-280 zile);

- numãrul produºilor la fãtare, gestaþie mai scurtã cu 5-7 zile, decât în cazul fãtãrilor uni-pare.

Gestaþia poate fi întreruptã prin avort în sta-diul de zigot (pânã la 13 zile de la fecundare), avort embrionar (14-45 de zile de la fecundare) sau avort fetal (în intervalul 45 de zile de la fecundare – parturiþie). Întreruperea gestaþiei este determinatã de intervenþia unor factori nefavorabili asupra organismului mamei sau al produsului de concepþie; cele mai sensibile perioade, din acest punct de vedere, înregis-trându-se în intervalele 1-3 luni ºi 5-7 luni.

Pierderile prin avort embrionar sunt cauzate îndeosebi calitãþii necorespunzãtoare a celule-lor sexuale (spermatozoizi, ovul), determinatã la rândul ei de starea de sãnãtate ºi starea de întreþinere a reproducãtorilor. Cauzele avor-turilor fetale sunt: cauze mecanice, deficienþe nutriþionale sau boli (trichomonoza, bruceloza, vibroza s.a).

Ulterior gestaþiei, se recomandã ca fãtarea sã aibã loc în boxe de fãtare, amplasate astfel încât îngrijitorii sã treacã frecvent pe lângã ele. În cazul în care vacile sunt þinute în boxe de fã-tare colective, pânã înainte de momentul fãtãrii, se recomandã asigurarea unei suprafeþe min-ime de 9 m2/cap de vacã, pentru rasele mari ºi 7 m2/cap de vacã, pentru rasele mici.


CREªTEREA ANIMALELOR, NUTRIÞIECREªTEREA ANIMALELOR, NUTRIÞIE


CREªTEREA ANIMALELOR, NUTRIÞIE



Ioan ªerbãnescu

Reziduuri industrialecu utilizare furajerã

“În prezent, ne aflãm în faþa unor fenomene pe care le putem numi stres al excesului de deºeuri, datorate în mare parte ºi procesãrilor din domeniul agro-alimentar. Dintre aceste reziduuri, unele pot fi utilizate ca bazã energeticã pentru creºterea ºi dezvoltarea unor microorganisme utile (...) Borhoturile de melasã ºi de cereale (de la fabricarea alcoolului), deºeurile din industriile: berii, vinului, zahãrului, conservelor, morãritului, laptelui, lemnului etc. pot sã constituie o bazã pentru dezvoltarea proceselor biotehnologice de produºi utili, ca alternativã sustenabilã.” (Dr. Diana Pãsãrin, în lucrarea Microorganisme ºi procese biotehnologice implicate în reconversia reziduurilor)

Pe ce uºã au intrat reziduurile industriale

Cunoaºterea rolului furajãrii, asupra princi-piilor hrãnirii raþionale ºi funcþiilor organismului animal schiþeazã mijloacele sporirii producþiei de nutreþuri, asociat nevoilor creºterii ºi dez-voltãrii animalelor. Printr-o alimentaþie raþion-alã, se asigurã hrana completã, din punct de vedere al conþinutului în substanþe nutritive, în funcþie de starea fiziologicã a animalului ºi de particularitãþile morfoproductive ale acestuia. Prezentul economic al zootehniei impune uti-lizarea tuturor resurselor furajere. Tocmai de aceea sunt folosite pe scarã largã reziduuri provenite din prelucrarea unor materii prime vegetale. Obþinute în diverse etape ale pro-cesului tehnologic, ale diverselor industrii prelucrãtoare din segmentul alimentar, aceste furaje sunt personalizate de materia primã utilizatã ºi destinaþia produselor finale, “care au lãsat în urmã” aceste reziduuri. Deoarece substanþele minerale ºi microelementele intrã în componenþa tuturor organelor, þesuturilor, lichidelor, sistemelor fermentative iau parte la diverse reacþii, regleazã presiunea asmaticã, servesc drept catalizatori, inactiveazã în or-ganism unele produse ale schimbului de substanþe, raþiile animalelor trebuie asigura-te în cantitãþi necesare, în raport optim între acestea ºi alte substanþe nutritive. Sistemul de alimentaþie influenþeazã producþia obþinutã, calitatea, sporul de creºtere în greutate, dar ºi starea de sãnãtate a animalelor, precocitatea ºi prolificitatea. Atenþia acordatã sistemului de alimentaþie este determinatã de faptul cã fura-jele consumate contribuie la structurarea chel-tuielilor de producþie, în creºterea ºi exploata-rea animalelor ºi la costul unitar al produselor finale.



Personalizate, în funcþiede compoziþie ºi sursã

Furajele obþinute din reziduuri industriale se carac-terizeazã, în mare parte, prin conþinutul de proteine (fiind deseori utilizate în echilibrarea proteicã a raþi-ilor), de vitamine ºi sãruri sau prin valoarea biologicã ridicatã. Sursele industriale diferite le personalizeazã structural, fãcând sã îºi gãseascã locul strict ºi bine delimitat în tainurile animalelor, pentru fiecare produs din acest segment furajer.

ªroturile se caracterizeazã prin conþinutul ridicat de proteinã (35-40%), fiind curent utilizate în echilibrarea proteicã a raþiilor. Cele mai rãspândite ºroturi folosite în hrana animalelor sunt cele de soia ºi floarea-soarelui. Reziduurile rezultate din industria uleiurilor vegetale reprezintã rezultatul extragerii uleiului din seminþele plantelor oleaginoase. Extragerea uleiului se face prin folosirea mijloacelor chimice (implicarea unor solvenþi chimici) sau a mijloacelor mecanice (presare). Re-ziduurile obþinute în urma extragerii prin presare a ulei-ului sunt denumite turte, în timp ce rezultatul extragerii uleiului pe cale chimicã este acceptat sub denumirea de ºroturi. În grupul ºroturilor sunt incluse resturile mãcinate de turte.

Reziduurile din industria amidonului sunt prezen-te sub formã apoasã ºi se folosesc îndeosebi pentru hrãnirea animalelor supuse îngrãºãrii: suine, taurine, ovine. Amidonul este extras din cartofi, porumb sau grâu. Aceste furaje pot fi pãstrate, sub formã uscatã, pentru perioade mai lungi. Valoarea lor nutritivã este variabilã, în funcþie de conþinutul de apã ºi sursa de provenienþã. Pulpa de cartofi, denumitã impropriu “bor-hot de cartofi”, este rezultatul extragerii amidonului din cartofi. Are un conþinut de 11,5% amidon ºi un conþinut ridicat de apã (80%). Este sãracã în minerale ºi vitami-ne, iar animalele trebuie obiºnuite treptat cu consumul pulpei de cartofi, gustul acesteia fiind unul fad.

Reziduurile din industria morãritului se obþin dupã prelucrarea grãunþelor de cereale, în fãinã, griº, mãlai etc. Reziduurile folosite în hrana animalelor sunt tãrâþele de grâu, praful de moarã, zoana ºi fãina furajerã. Tãrâþele de grâu se caracterizeazã prin conþinutul ridicat de proteinã (12%), sãruri de fosfor ºi vitamine din com-plexul “B”. Sãrurile de fosfor se regãsesc sub forma unui compus denumit “fitinã” (cu rol laxativ), asimilat exclusiv în prezenþa enzimei fitiazã, produsã de microorganisme-le tubului digestiv. Digestibilitatea tãrâþelor de grâu este ridicatã (îndeosebi la rumegãtoare), arãtându-se mai puþin digeratã de cãtre porci ºi pãsãri. Conþinutul ridicat de fosfor face necesarã folosirea lor pentru echilibrarea raportului calciu-fosfor. Recomandate în hrana tuturor animalelor, reprezintã 20-30% în hrana tineretului ierbi-vor, 40-60% pentru taurinele ºi ovinele puse la îngrãºat, 10-15% la suine ºi 8-10% la pãsãri.

Reziduurile rezultate din industria zahãrului sunt materializate în melasã ºi tãiþei de sfeclã. Mela-sa este un reziduu industrial rãmas dupã cristalizarea zahãrului, sub forma unui sirop vâscos, brun, lipicios, cu miros caracteristic ºi gust dulceag. Melasa este bogatã în sãruri minerale de potasiu ºi produce diaree, când este consumatã în cantitãþi mari. Se administreazã nu-mai sub formã de soluþie, diluatã cu 3-4 pãrþi apã, fiind contraindicatã administrarea ca atare. Este soluþia cu care sunt stropite furajele grosiere, îmbunãtãþindu-le gustul, dar este binevenitã ºi la însilozarea furajelor. Este obligatorie administrarea când, în reþeta de fu-rajare, existã uree. Tãiþeii de sfeclã, numiþi impropriu “borhot de sfeclã”, reprezintã rezultatul extragerii su-cului din sfeclã, dupã tocarea preliminarã. Proaspeþi, tãiþeii de sfeclã conþin 95% apã, iar proteina, sãrurile minerale, grãsimile ºi vitaminele se gãsesc minimal în acest produs cu digestibilitate ridicatã. Sunt folosiþi la hrana bovinelor de carne, putând fi conservaþi prin deshidratare, stare ce reduce conþinutul de apã la 10-12%. Uscaþi, se administreazã în amestec cu apã.

Drojdiile, suplinitori ai proteinelor vegetale

“Drojdiile ocupã primul loc în topul celor mai utili-zate microorganisme, ca sursã de proteine în hrana oamenilor ºi animalelor. Studiile confirmã posibilitatea înlocuirii proteinelor vegetale ºi tradiþionale, cu prote-ina din drojdii. Este confirmatã posibilitatea drojdiilor de a sintetiza vitaminele hidrosolubile din grupa “B” ºi de a le înmagazina în celulã.” (prof. Damaschin Ineu, Oklahoma State University)

Drojdia furajerã se evidenþiazã prin conþinutul considerabil de proteine bogate în aminoacizi esenþiali, care nu pot fi sintetizaþi de animale, tre-buind aduºi (în proporþii corespunzãtoare) odatã cu hrana. Cantitatea ºi diversitatea vitaminelor din grupa “B”, aflate în compoziþia furajelor vegetale concentra-te, sunt depãºite de câteva ori în structura drojdiei furajere. Prin compoziþia proteicã, o tonã de drojdie furajerã echivaleazã cu 100 tone paie, 3 tone ovãz sau 120 tone sfeclã furajerã. Drojdia furajerã este folositã la prepararea amestecurilor de furaje, în proporþii suficiente, încât produsul obþinut sã conþinã toate substanþele nesintetizabile de cãtre animale. Astfel, se realizeazã furaje eficiente în creºterea ani-malelor, inclusiv din punct de vedere economic. Droj-dia furajerã scade mortalitatea animalelor (îndeosebi a purceilor, viþeilor, puilor) ºi contribuie, ulterior, la îmbunãtãþirea gustului cãrnii.

Drojdia de bere se trage din sedimentarea mustu-lui de malþ, fiind caracterizatã printr-un conþinut ridicat de proteine (50%) cu valoare biologicã ridicatã, da-toritã metioninei, tripofanului ºi lizinei. Aceastã com-poziþie, cãreia i se alãturã vitaminele din complexul “B”, o recomandã în hrãnirea animalelor cu necesar ridicat de proteinã (în general, tineret): suine, pãsãri, reproducãtori.



Rezerve nejustificate faþã de un sistem profitabil Procesul de furajare cu hranã lichidã este folosit de mulþi ani, la nivel mondial, în zootehnia suinã. Este de altfel opþiunea fermie-rului sã aplice metoda doritã, în funcþie de mãrimea efectivului, însã specificul individual al fermei nu a determinat majoritatea crescãtorilor autohtoni sã aplice aceastã metodã. De altfel, foar-te mulþi dintre ei considerã hrana lichidã un avantaj exclusiv în producþia de lapte a scroafelor, ignorând reducerea pierderilor, creºterea consumului de hranã sau folosirea de componente fu-rajere ieftine. De aproape patru decenii însã, sunt cunoscute ºi utilizate instalaþiile de furajare lichidã a suinelor, îndeosebi în sectorul porcilor de îngrãºat, opþiunea fiind motivatã printr-o valorificare mai bunã a hranei în sistemul digestiv al animalelor. La aceasta, contribuie consumul ridicat de apã; în fapt unul dintre componen-tele pastei furajelor lichide (trei litri de apã la un kilogram de furaj solid). Cu toate acestea, hrãnirea suinelor cu furaj lichid cere asigura-rea unei cantitãþi suficiente de apã. Este motivul pentru care se recomandã montarea de adãpãtoare pentru maxim opt anima-le, instalaþii cu un debit mediu de un litru/minut ºi o temperaturã aproximativã a apei de 18 grade Celsius. Adãpãtorile sunt aºezate la înãlþimi diferite, încât sã faciliteze accesul animalelor,

indiferent de înãlþimea acestora. Echipamentele de distribuire a furajelor lichide sunt diferite, structura acestora fiind strâns legatã de vârsta ºi numãrul animalelor beneficiare. Oferta instalaþiilor de hrãnire cu furaje lichide vine dinspre firme-le strãine. În prezent, se poate vorbi doar despre echipamente complet automatizate, monitorizarea tuturor etapelor fãcându-se computerizat. Caracteristicile relevante ale acestor instalaþii de furajare sunt reprezentate de putere, atenþie la detalii, durata lungã de viaþã, rezistenþa la acizi ºi întreþinerea uºoarã. Este cu-noscut totuºi cã, la nivel autohton, multe dintre exploataþiile mai vechi folosesc încã instalaþii destinate hrãnirii cu furaje lichide; echipamente depãºite tehnic, care produc pierderi serioase, în-deosebi datoritã igienizãrii precare. Fermele mari necesitã tehnologii speciale deoarece, de la un anumit volum al stocului de furaje lichide, o instalaþie de hrãnire individualã nu mai poate satura toate animalele, din motive de timp. Se urmãreºte economisirea timpului, concomitent cu efec-tuarea simultanã a mai multor activitãþi. Aceasta implicã folosirea resurselor computerului, obligat sã execute în acelaºi timp dife-rite programe ºi activitãþi: pregãtirea hranei, împãrþirea acesteia concomitent cu modificarea datelor spaþiului fermei, transmiterea datelor cãtre PC sau terminalul portabil, controlul simultan al mai multor cântare, hrãnirea din recipienþi separaþi s.a.

O parte dintre crescãtorii de porci au devenit adepþi ai furajãrii lichide. Omogenizarea corectã ºi igiena conformã eliminã orice pericol, iar avantajele reale ale fermierilor apar vizibil, îndeosebi prin folosirea noilor echipamente complet automatizate ºi computerizate.

Furajarea lichidã a suinelorIoan ªerbãnescu



Tehno-avantaje practice pentru profesioniºti Producãtorii echipamentelor pentru pregãtirea / distribuirea furajelor lichide sunt tot mai preocupaþi de rapiditatea etapelor din circuitul de hrãnire (eliminând pierderea de timp cu pre-pararea în recipiente mici), de amestecarea ºi compactizarea pastei furajere într-un recipient mare, de o cântãrire cât mai exactã a compuºilor furajului, de o furajare în mai multe etape ºi de protecþia mediului. De asemenea, o dozare corectã a furajelor, care sã ofere re-zultate sigure, se bazeazã pe grupe de animale omogene, un loc de furajare destinat fiecãrui animal ºi furajarea simultanã. Dozarea cantitãþii de furaj lichid, în ultima fazã a îngrãºãrii, previne îngrãºarea neuniformã a animalelor pentru a atinge calitatea maximã înaintea sacrificãrii. Hrãnitoarele pentru furajare lichidã tip Pigs Feeder sunt ca-racterizate prin creºterea cantitãþii de furaj consumat de cãtre animale ºi micºorarea extremã a pierderilor, în timpul furajãrii. Dotate cu câte un buncãr cu volum de 90 de litri, acest tip de hrãnitoare poate stoca o mare cantitate de furaj lichid. Competiþia dintre animalele aflate în compartimente este limitatã, fiind astfel asiguratã o creºtere uniformã. Nivelul de umplere a hrãnitorului poate fi simplu determinat, datoritã transparenþei buncãrului de stocare, fapt ce uºureazã substanþial munca operatorilor. Cu ajutorul limitatorului de ni-vel al furajului, cantitatea poate fi ajustatã în hrãnitor pentru 25 de etape diferite de creºtere. Pentru managementul de grup sunt recomandate, mai nou, staþiile furajare tip WEDA. Fiecare animal este identificat de cãtre computerul de control, cu ajutorul unui dispozitiv de emisie-recepþie instalat în ureche, care ajusteazã cererea de hranã, obþinutã de la fiecare animal. Cantitatea de hranã de-pinde, în mod regulat, de categorie ºi de perioada de gestaþie, fiind adaptatã automat în acord cu greutatea. Dept urmare, cantitatea de mâncare alocatã unei scroafe este dozatã în troacã. Odatã cu epuizarea acesteia, sistemul opreºte compo-nentele, pentru a proteja tehnologia. Comanda acestui tip de staþie pentru furajare nu este folositã exclusiv ca un computer pentru hrãnire, având rolul ºi de ma-nagement al efectivului. Prin intermediul computerului pentru scroafe, operatorul unitãþii are la dispoziþie un instrument com-prehensiv, dotat cu un control tehnologic inteligent, adaptabil la cerinþele individuale ale animalului. Sistemul este rezistent la defecþiuni, simplu de operat ºi în-deosebi bine echipat pentru managementul grupurilor mari. Prezentarea vizualã a unitãþii este considerabil îmbunãtãþitã, prezentând utilizatorului statusul de furajare, al preparãrii hra-nei ºi a miºcãrii efectivului. Luminile de status sunt ataºate pe staþia de furajare, în aºa fel încât sã poatã fi uºor recunoscute din orice poziþie, în interiorul halei. Astfel, dintre principalele avantaje se remarcã:- luminile de status vizibile din toate punctele staþiei de fura-

jare;- vizualizarea procesului întregii unitãþi;- posibilitatea controlului direct a peste 25 de staþii de furajare

prin intermediul unui computer;- management simplu ºi eficient a efectivelor mari de animale.



Ilie Stoian

Prima problemã, preþul ridicat al ºrotului

Una din problemele cu care ne confruntãm astãzi o reprezintã faptul cã asistãm la o epu-izare îngrijorãtoare a unor resurse care pot fi folosite în alimentaþia animalelor (de exemplu, ºrotul de soia în cea mai mare parte este im-portat ºi, ca atare, are un preþ ridicat) iar, pen-tru o serie de resurse cum ar fi fãinurile anima-le existã restricþii în ceea ce priveºte utilizarea acestora. Ca soluþii alternative putem folosi o serie de resurse vegetale disponibile local (mazãrea, ºrotul de rapiþã ºi floarea soarelui, fãina de orez) care au un preþ mai mic ºi carac-teristici nutriþionale valoroase comparabile cu ale acestora din urmã.

Utilizarea acestora în reþetele pentru purcei are drept consecinþã reducerea deficitului de proteinã ºi, frecvent reducerea costului cu materiile prime furajere. De exemplu, mazãrea este cu 50% mai ieftinã decât ºrotul de soia, ºrotul de floarea soarelui cu 48% iar fãina de orez cu 81,43%. Conþinutul în proteinã al

ºrotului de soia este 45%, ceea ce înseamnã cã 1 kg ºrot soia poate fi substituit de aproxi-mativ 2 kg mazãre, sau 1,3 kg ºrot de floarea soarelui sau de 3 kg fãinã de orez.

Marele dezavantaj al acestor resurse îl reprezintã faptul cã au un conþinut proteic mai redus ºi un potenþial productiv limitat de existenþa factorilor antinutriþionali. Astfel, va-loarea nutriþionalã a ingredientelor furajere la porci poate fi limitatã de prezenþa factorilor antinutriþionali, conþinutul de fibrã, dar ºi de faptul cã o anumitã cantitate de proteinã ºi amidon trec sub formã nedegradatã de nivelul intestinului subþire. S-a dovedit, de asemenea, cã existenþa acidului fitic poate reduce diges-tibilitatea proteinei, prin formarea complexului indigestibil fitaþi - proteine.

Hidroliza ºi mãrirea profitabilitãþii

Proteinele vegetale din soia ºi din alte legu-minoase conþin cantitãþi mari de oligozaha-ride. La animalele adulte ele pot fi fermen-

tate în intestinul gros, alãturi de microflora intestinalã dar, aproximativ 50% din valoarea lor energeticã este pierdutã. Hidroliza acestor oligozaharide poate rezolva douã probleme ºi anume, una referitoare la întreþinerea anima-lelor ºi cealaltã la economicitatea producþiei. Conþinutul mazãrei în proteinã este intermediar între cereale ºi soia, respectiv 255 g PB /kg SU ( Burlacu ºi col. 2002). Digestibilitatea proteinei variazã între 81-84% la suine.

Conþinutul în aminoacizi este considerat re-marcabil. Conþinutul în lizinã este ridicat dar, aminoacizii cu sulf, precum ºi treonina ºi tripto-fanul sunt prezenþi în cantitãþi reduse. Asociatã cu porumbul impune suplimentarea cu ami-noacizi de sintezã. Conþinutul în fibrã variazã între 19-22% ºi, cantitatea de tanini este destul de ridicatã. Aceºtia din urmã sunt res-ponsabili descãderea performanþelor. Energia metabolizabilã realã variazã între 11,6 pânã la 13,3 Mj/kg sau 2770 pânã la 3177 calorii /g (ra-portat în Canadian Journal of Animal Science).

Creºterea biodisponibilitãþii substanþelor nutritive

Îmbunãtãþirea furajãrii animalelor este esenþialã pentru obþinerea unei producþii sporite de carne. O posibilitate deloc de neglijat este aceea de a utiliza cele mai noi soluþii. Propunerea pe care o prezentãm în ediþia de faþã vine din partea cercetãtorilor români care, în lucrarea ”Cercetãri privind creºterea biodisponibilitãþii substanþelor nutritive din nutreþuri combinate cu structuri diferite în hrana tineretului suin”, analizeazã modul de furajare a animalelor, cu scopul îmbunãtãþirii calitãþii nutriþiei. Lucrarea a fost realizatã de Dr. Ing. Mihaela Hãbeanu, sub coordonarea Prof. Univ. Dr. Ioan Stoica.



În ceea ce priveºte ºrotul de rapiþã, disponibil în þãrile Uniunii Europene, putem spune cã acesta are o calitate nutriþionalã bunã, chiar dacã este încã privit cu suspiciune de cãtre producãtorii de nutreþ combinat. Tocmai din acest motiv, la ora actualã, se continuã efor-turile de obþinere a unor varietãþi cu conþinut redus de glucozinolaþi. La al 11-lea Congres al ºrotului de rapiþã din Copenhaga (iulie, 2003), a fost stabilitã ca þintã ameliorarea ºrotului de rapiþã, ceea ce presupune, reducerea în viitor al conþinutului în glucozinolaþi la un nivel maxim cuprins între 15-18 µmoli/g (Frau-en, 2003 citat de Royer E. ºi col., 2004). Actualmente, varietãþile de ºrot de rapiþã permit o modificare a limitelor de încor-porare ca urmare a reducerii conþinutului în factori antinutriþionali, dar palatabilita-tea este redusã.

Asociaþi mazãrea cu ºroturile de mazãre ºi soia

În pofida faptului cã valoarea nutriþionalã a mazãrei ºi ºrotului de rapiþã este mai redusã comparativ cu a ºrotului de soia, asocierea acestor resurse prote-ice vegetale este recomandatã pentru recepturi de nutreþ combinat utilizate în hrana tineretului porcin ºi a porcilor în creºtere-îngrãºare. Acest fapt, se datoreazã complementaritãþii mai bune între aceste surse în vederea echilibrãrii în aminoacizi, în special metionina, (Al-bar et al., 2001 citat de Royer E. ºi col, 2004), chiar dacã digestibilitatea amino-acizilor este mai redusã. Astfel, aceastã combinaþie poate fi beneficã pentru com-plementaritatea profilului aminoacizilor, mai ales pe fondul unui nivel redus al proteinei.

ªrotul de floarea soarelui reprezintã pentru þara noastrã o a doua resursã vegetalã proteicã, ce poate fi folositã în completarea necesarului proteic în reþetele pentru porci. Aceasta se datoreazã condiþiilor climatice prielnice pentru cultura de floarea soarelui care în prezent ocupã o suprafaþã de 1174 ha. se caracterizeazã printr-un conþinut în proteinã brutã de 30- 40% în funcþie de tratamentul aplicat seminþelor îna-inte de procesare. Astfel, dacã înainte de extracþia uleiului seminþele se su-pun unui proces de decorticare totalã conþinutul ºrotului rezultat dupã extra-gerea uleiului poate atinge valoarea de 40%. Când decorticarea seminþelor se face parþial ºrotul rezultat are o proteinã brutã în jur de 30%.

Tehnologia de extragere a uleiului determinã ºi conþinutul în celulozã al produsului rezultat care poate fi de 13% în cazul decorticãrii totale a seminþelor, 20% în cazul decorticãrii parþiale ºi chiar 24% când nu are loc decorticarea seminþelor. Conþinutul ridicat de celulozã al ºrotului de floarea soarelui limiteazã utilizarea acestuia în nutreþurile combi-nate destinate mai ales, animalelor tine-re. Proteina din ºrotul de floarea soarelui are un conþinut mai scãzut de lizinã faþã de ºrotul de soia dar un conþinut mai mare de aminoacizi cu sulf. Conþinutul ridicat de acizi graºi nesaturaþi din uleiul de floarea soarelui conduce la obþinerea unei consistenþe scãzute a grãsimii de porc.

ªrotul de floarea soarelui ºi fãina de orez

ªrotul de floarea soarelui are un conþinut ridicat în minerale mai ales, în calciu ºi fosfor comparativ cu alte ºroturi. Aces-te caracteristici nutriþionale recomandã floarea soarelui ca o sursã proteicã ce poate complementa ºrotul de soia ºi mazãrea în structura recepturilor de nutreþ combinat pentru suine.

Fãina de orez constituie o materie primã valoroasã, datoritã conþinutului bogat în vitamina B, grãsime ºi proteinã, iar conþinutul în aminoacizi este mai bine re-prezentat comparativ cu cel din alte sur-se furajere. Dezavantajul major al fãinii de orez îl reprezintã conþinutul mare în acid fitic, care este considerat un factor antinutritiv ce existã în toate ingrediente-le din hranã, având ca efect reducerea eficienþei nutritive.

Ca urmare a interacþiunii între nutrienþi se formeazã compuºi insolubili, adesea un complex de ioni metalici cu componenþi alimentari endogeni. Aºa cum s-a menþionat într-un capitol anterior aceste interacþiuni nu pot fi ignorate. La tineretul porcin, biodisponibilitatea fosforului din sursele proteice vegetale variazã între 45-50% în cereale ºi 18-39% la ºrotul de soia (NRC, 1998). Diferenþele în ceea ce priveºte biodisponibilitatea fosforului din cereale, rezultã din cantitãþile dife-rite de fosfor sub formã de acid fitic ºi fitaze pe care le conþin cerealele. În ve-derea disponibilizãrii într-o pondere mai ridicatã a fosforului din ingredientele fu-rajere, se poate utiliza fitaza microbianã care acþioneazã un catalizator, contribu-ind la desfacerea legãturilor chimice cu efecte implicite asupra biodisponibilitãþii substanþelor nutritive.


ECHIPAMENTE ªI TEHNOLOGII PENTRU ZOOTEHNIE



Ilie Stoian

Micii fermieri trebuie sã investeascã urgent

în echipamentePoate, cel mai fierbinte punct al afacerilor din zootehnie este, acum, la finalul anului 2013, cel al producþiei de lapte. Dupã cum se cunoaºte, de la 1 ianuarie, nimeni nu mai are dreptul de a comercializa lapte neconform. Desigur, ºi producþia trebuie sã fie exclusiv conformã cu normele de calitate ale Uniunii Europene. Acest lucru

ar trebui sã-i determine pe fermierii care încã nu au investit în retehnologizare sã achiziþioneze de urgenþã echipamentele necesare, în paralel cu îmbunãtãþirea nutriþiei ºi a asigurãrii bunãstãrii animalelor. Nu sunt scutiþi de cheltuialã nici mãcar micii producãtori de lapte, dar investiþia fãcutã le poate asigura pe mai departe un venit

consistent obþinut din vânzarea laptelui-materie primã.

Degringoladã pentru cei mici

Veºti descurajatoare pentru þãranii care-ºi câºtigã traiul zilnic din vân-zarea laptelui produs de vãcuþa din gospodãrie! De la 1 ianuarie 2014, aceºtia nu-ºi vor mai putea comercializa marfa în pieþe dacã vor conti-nua sã mulgã animalul în mod tradiþional, cu mâna. Oamenii vor fi astfel obligaþi sã-ºi achiziþioneze mulgãtoare electrice ºi sã rãceascã laptele în bazine speciale, pentru a respecta directivele Uniunii Europene. Pro-ducãtorii se plâng însã cã aceste instalaþii sunt mult prea scumpe pentru buzunarul lor. Zilnic, zeci de þãrani ºi producãtori din localitãþile limitrofe oraºelor vin sã vândã lapte în pieþe. Un litru de lapte de vacã are preþul de 3 sau 4 lei, iar unul de oaie ajunge sã coste chiar 10 lei. Þãranii spun însã cã, în ultima vreme, vânzãrile sunt în declin.

Pentru a se alinia noilor cerinþe, aceºtia trebuie sã achiziþioneze mulgãtoare electrice. Preþul unui astfel de echipament porneºte de la 200 de euro, iar cel al unui rãcitor, de la 600 de euro, bani pe care þãranii par a nu-i avea. Dar, investiþia trebuie fãcutã! Referitor la aceas-ta, Preºedintele APRIL, Dorin Cojocaru, declara pentru postul Digi 24: “Vaca dã lapte EU conform, cu ghilimele de rigoare, numai cã omul îl contamineazã cu diverºi agenþi patogeni! Þãranii trebuie sã facã dovada cã au muls igienic, cã depoziteazã laptele în condiþii de rãcire igienice, cã fac transportul cãtre pieþe sau cãtre procesator în condiþii igienice ºi de siguranþã alimentarã!”

Câþi vor reuºi sã respecte noile reguli? Vom vedea. Deocamdatã, furnizorii de echipamente aºteaptã clienþii.



Este necesar sprijinul statului

Este foarte adevãrat faptul cã micii fermieri cunoºteau necesitatea efectuãrii acestor investiþii, precum ºi necesitatea retehnologizãrii fer-melor, încã din 2007, lucru pe care nu l-au fãcut, sperând cã totdeauna ”va merge ºi aºa!” Ei, iatã, nu mai merge, estimându-se cã 15.000 de mici producãtori de lapte vor fi excluºi din sistem. Dar, acest total ridicã probleme, atât în privinþa producþiei naþionale de lapte, cât ºi din punct de vedere social.

De aceea, mulþi dintre fermieri afirmã cã ar trebui pus la punct de urgenþã un program de sprijin al achiziþiei de echipamente. Câteva programe existã, deja, dar þãranii susþin cã multe dintre condiþiile de accesare, precum ºi condiþiile de împrumut oferite de bãnci sunt inac-ceptabile ºi nu puþini sunt aceia care insistã pentru redeschiderea unei Bãnci Agricole, în genul celei existente în România înainte de rãzboi sau aidoma celor din Occident.

Sprijin de la procesatori

Pânã atunci, se pare cã necesitatea dezvoltãrii unor forme de sprijin pentru fermieri, indiferent de dimensiunile afacerilor, a fost înþeleasã de procesatorii care doresc sã îºi asigure continuitatea aprovizionãrii cu materie primã.

Un exemplu în oferã Danone România, care, împreunã cu Fundaþia Heifer România ºi cu sprijinul fondului de investiþii Danone Ecosystem, a lansat programul socio-economic „O ºansã pentru familia ta!”, adre-sat comunitãþilor de mici fermieri din zonele cu potenþial de dezvoltare redus. Proiectul presupune o investiþie de 1,9 milioane de euro ºi se va desfãºura pe o perioadã de 4 ani.

Scopul programului este sã încurajeze micii producãtori sã se aso-cieze, pentru a avea pe termen lung afaceri profitabile prin producþia de lapte de bunã calitate. De asemenea, programul are ºi o componentã de instruire a fermierilor privind sãnãtatea, nutriþia, îngrijirea ºi mulsul vãcuþelor, pentru a obþine lapte conform cu cerinþele de calitate ale Uni-unii Europene ºi, nu în utlimul rând, de achiziþie a noilor echipamente.

În total, 800 de familii vor beneficia de acest program, iar în primii 2 ani, peste 200 de juninci vor ajunge gratuit în casele gospodarilor. “O ºansã pentru familia ta!” se va desfãºura în douã etape: în prima fazã, de program vor beneficia gospodãrii din trei localitãþi - Zimnicea, jud. Teleorman, Cocorãºtii Colþ, jud. Prahova ºi Belin, jud. Covasna, iar în faza a doua, alte douã comunitãþi.

“Danone ºi-a luat un angajament pe termen lung în faþa fermierilor din România. Îi considerãm parteneri în eforturile noastre de a produce lactate de cea mai înaltã calitate în România. În ultimii 15 ani, am investit anual în susþinerea producþiei de lapte locale, prin programe adresate tu-turor tipurilor de ferme, cum ar fi „Spre Vest”. „O ºansã pentru familia ta!” este o nouã investiþie fãcutã de Danone pentru dezvoltarea durabilã a zootehniei româneºti ºi un ajutor pentru refacerea economicã a familiilor cu venituri reduse”, a declarat Dieter Schulz, Director General Danone pentru Europa Centralã ºi de Sud.

„Proiectul urmeazã principiul de bazã al Heifer International, „Passing on the gift - Dar din dar”. Astfel, fiecare dintre cei care primesc animale vor dona, la rândul lor, primele femele obþinute altor familii din comuni-tate. În acest fel, darul iniþial se va multiplica, iar lanþul beneficiarilor va creºte. Prin stimularea zootehniei se va mãri cantitatea de lapte de cali-

tate europeanã produsã ºi vor creºte veniturile familiilor din comunitãþile asistate”, a declarat Ovidiu Spînu, Director Heifer România.

ªi FrieslandCampina se alãturã eforturilor

La rândul sãu, FrieslandCampina România extinde sprijinirea fermi-erilor din Ardeal cu douã beneficii pentru fermele partenere: cardul de reducere pentru achiziþia de furaje ºi oferte speciale pentru achiziþia de material seminal pentru bovine.

Cardul de reducere pentru achiziþia de furaje le acordã fermierilor parteneri ai FrieslandCampina România 10% reducere la achiziþia de fu-raje pentru diferite categorii de rumegãtoare, de la furnizorul de produse ºi servicii agricole Cargill Nutriþie Animalã. Cardul co-branded, emis de cele doua companii, este primul de acest gen de pe piaþa româneascã.

Totodatã, pânã la finalul lunii septembrie, fermierii parteneri ai FrieslandCampina România beneficiazã de un pachet promoþional la achiziþia de material seminal de la una dintre cele mai mari companii producãtoare de geneticã bovinã din lume, CRV Holding. În funcþie de categoria de produs seminal aleasã, reducerea de preþ poate ajunge pânã la 70%.

”De la intrarea noastrã pe piaþa din România ne-am dedicat educãrii ºi sprijinirii fermierilor, pentru un business sustenabil în zona producþiei de lapte. Produsele Napolact, principalul nostru brand, se fac doar cu lapte colectat din Ardeal. Credem cã este de datoria noastrã sã sprijinim fermierii pentru a-ºi dezvolta business-ul, dar ºi pentru a creºte calitatea laptelui colectat” anunþa într-un comunicat Zoltan Feher, Manager Mate-rie Primã la FrieslandCampina România.



Maria Demetriad

Mini-fabricã de nutreþuri combinate

Creºterea aproape generalizatã a preþurilor la furaje ºi nutreþuri pentru animale a determinat ºi determinã mari neplãceri fermierilor producãtori de lapte. O soluþie, menitã nu doar a diminua costurile de producþie, de a asigura o furajare corectã a animalelor dar ºi o posibilitate de a deveni furnizor de iputuri este înfiinþarea unei unitãþi de capacitate medie de nutreþuri combinate.

Generalitãþi Nutreþurile combinate sunt produse industri-

ale obþinute din ingrediente, combinate astfel încât sã satisfacã cerinþele nutritive ale unei anumite categorii de animale la nivel optim. Utilizarea nutreþurilor combinate în alimentaþia animalelor prezintã câteva mari avantaje, prin-tre care: Conþinut nutritiv bine echilibrat (ceea ce conduce la realizarea unor performanþe op-time); prevenirea apariþiei unor boli (ºi menþi-nerea în consecinþã a unei stãri de sãnãtate corespunzãtoare a animalelor); avantajul mecanizãrii alimentaþiei; reducerea cheltuielilor cu furajarea; creºterea eficienþei economice a fermelor zootehnice.

Tipuri de nutreþuri combinate:

Nutreþuri combinate complete: Asigurã toate substanþele nutritive necesare categoriei de animale pentru care sunt destinate, fiind de mai multe tipuri: prestarter, starter, grower ºi finisher.

Nutreþuri combinate de completare: Sunt utilizate pentru completarea raþiilor de bazã la rumegãtoare (amestecuri de fermã).

Concentrate proteino-vitamino-minerale: Sunt alcãtuite din ingrediente care intrã în al-cãtuirea unui nutreþ combinat, din care sunt excluse cerealele. Completarea se face cu ce-reale la nivel de fermã.

Nutreþuri combinate speciale: Reprezentate de substituenþii de lapte pentru viþei, purcei, miei ºi premixuri sau supernuclee.

Nutreþuri combinate medicamentate: Reprezintã amestecuri furajere care conþin ca aditivi furajeri unul sau mai multe medicamente cunoscute.

Descrierea investiþiei

Ideea de afacere pe care o prezentãm în aceastã ediþie presupune, desigur, niºte cos-turi pe care nu chiar toþi fermierii le pot suporta dar, odatã realizatã, investiþia poate deveni cât se poate de profitabilã, din toate punctele de vedere. Condiþiile generale de înfiinþare a unei astfel de unitãþi sunt recomandate de cãtre specialiºtii Universitãþii de ªtiinþe Agricole ºi Medicinã Veterinarã a Banatului-Timiºoara ºi au ca model staþia pilot a acestei prestigioase instituþii de învãþãmânt.

Mai precis, este vorba despre o linie tehnologicã de producere a furajelor combi-nate ºi a amestecurilor concentrate, linie care trebuie sã plece, în concepþia sa generalã, de la materia primã furajerã ºi sã termine cu pro-dusul finit, realizarea corectã a programelor de optimizare a raþiilor ºi reþetelor furajere, precum ºi supravegherea timpilor tehnologici de pro-

ducere a unui furaj sau a unui preparat furajer (concentrat PVM sau premix vitamino-mineral).

Necesarul tehnologic

Cum, avizele necesare, taxele, proiectul, alegerea amplasamentului, respectarea condiþiilor de mediu ºi PSI þin de fazele pre-mergãtoare investiþiei, ele fiind aproape co-mune ºi altor unitãþi industriale, ne vom limita la a face o prezentare specificã.

Puterea instalatã a echipamentelor trebuie sã fie de 180 Kw, la o capacitate a bucãtãriei furajere de 25.000 de kg de produs finit. Se re-comandã ca granulatorul sã aibã o capacitate de 3 tone pe orã, la acesta adãugându-se un autobuncãr de 10 tone ºi o instalaþie de am-balare în saci (însãcuit). În prealabil, trebuie construitã capacitatea de depozitare a materi-ilor prime, fiind necesare 6 celule de siloz de 50 de tone. Pentru verificarea calitãþii furajelor



Bine de ºtiut!

Linia de preparare a furajelor satis-face, din punct de vedere tehnologic, condiþiile impuse de reglementãrile în vigoare în ceea ce priveºte producþia specificã. Echipamentele sunt fiabile ºi nu necesitã un numãr mare de salari-aþi care sã le deserveascã. La începu-tul ºi la finalul fluxului tehnologic este necesarã o analizã completã a materiilor prime folosite ºi a produsului finit, tocmai de aceea se recomandã achiziþionarea sistemului de verificare în infraroºu care nu presupune folosirea reactivilor, nefi-ind necesarã obþinerea unei autorizaþii suplimentare de mediu.

Din pãcate, fermierii nu au întotdeau-na cunoºtinþele necesare de specialitate ºi nici îndemânarea practicã pentru a conduce eficient activitatea. În unele cazuri, aceºtia au achiziþionat animale cu valoare geneticã superioarã, cãrora, dacã nu li se asigurã condiþii adecvate de creºtere ºi exploatare nu vor realiza performanþe productive la nivelul po-tenþialului lor genetic ba, dimpotrivã, vor realiza producþii mai mici decât rasele autohtone.

Devine, aºadar, aproape obligatorie necesitatea achiziþionãrii unor echipa-mente performante, care sã justifice în timp investiþia fãcutã. Cum aminteam mai sus, structura propusã de specialiºtii de la Universitatea bãnãþeanã poate asigura necesarul de furaje combinate ºi amestecuri de concentrate de cea mai bunã calitate, pentru diferite specii ºi categorii de animale, existând astfel posibilitatea ca surplusul producþiei sã fie comercializat cãtre terþi, de aici, re-zultând ºi creºteri substanþiale a profi-turilor.

Tocmai pentru a se asigura o pro-ducþie de calitate, în cazul în care existã disponibilul financiar, se re-comandã achiziþionarea ºi implemen-tarea unui sistem computerizat care sã supravegheze întregul flux tehnologic, dar aceasta înseamnã costuri supli-mentare, la care se adaugã ºi necesarul de mijloace de transport intra-uzinal, electro-elevatoare, mini-buldozere sau încãrcãtoare cu cupã, camioane de transport al materiei prime etc.

obþinute, precum ºi a calitãþii materiei prime, se recomandã un dispozitiv cu infraroºu INFRAX, care permite determinarea completã a com-poziþiei chimice într-un timp foarte scurt.

Alte utilaje ºi echipamente:

Grãtar cu capac pentru groapa de recepþie; elevator cu cupe 20-30 t/h-3Kw; automat de pornire elevator; transportor orizontal; siloz cilindric; transportor orizontal cu ºnec 22 t/h; scarã deservire ºi platformã de intervenþie la silozuri; transportor melcat 102 mm-1,5 Kw/1500 rot/min; transportor orizontal cu ºnec în jgheab; moarã cu ciocane; transportor mel-cat 200 mm; instalaþie de dozare; amestecã-tor orizontal; doze tensiometrice; transportor

melcat înclinat 152 mm; siloz tip sac Trevira; tablou de comandã transportoare golire saci de produs finit; tablou electric de comandã; computer de cântãrire ºi programare; sta-bilizator de tensiune automat 220/1000 VA; componente ale sistemului ºi a elementelor de asamblare, etanºeizare etc. transportor melcat înclinat cu gurã de alimentare în unghi; insta-laþie de dozare ulei.

Totalul acestei pãrþi a investiþiei este esti-mat la cca 90.000 de euro, exclusiv TVA-ul. Aceastã sumã include transportul utilajelor la beneficiar, montajul mecanic, electromonta-jul, inclusiv materialele electrice, punerea în funcþiune ºi instruirea personalului. Cu totul, investiþia poate ajunge la cca 200.000 de euro.



Ioan ªerbãnescu

Asigurarea condiþiilor de mediu pe timp de iarnã, în adãposturi

Factorii de microclimat optim sunt determinanþi în creºterea valorii productive, în exteriorizarea capacitãþii animalelor ºi în menþinerea unei stãri de sãnãtate deplinã a acestora, pe timpul iernii. Anotimpul hibernal impune, mai mult ca în orice perioadã a anului, încadrarea în parametrii normali ai factorilor de microclimat (temperaturã, umiditate, luminozitate, radiaþii calorice, compoziþia aerului), încât sã acþioneze favorabil asupra organismului animal.

Argumente generale

Fiind un mediu artificial, adãpostul trebuie sã se interpunã în calea efectelor dãunãtoare, produse de factorii naturali asupra sãnãtãþii animalelor. În sezonul rece, un adãpost poate asigura condiþii optime de cazare pentru ani-malele rumegãtoare, doar dacã este perma-nent monitorizat ºi bine întreþinut, în scopul re-spectãrii normelor sanitar-veterinare, indiferent cât de bine ar fi proiectat ºi construit.

Producþia eficientã reprezintã rezultatul îmbinãrii corecte a calitãþii mediului dintr-un adãpost cu cerinþele fiziologice. Tocmai de aceea, complexul de factori fizici, chimici ºi biochimici, în relaþie cu existenþa animalelor ºi implicit încãlzirea biologicã (prin cedarea cãl-durii metabolice libere) formeazã microclimatul adãpostului, pe timpul iernii.

Pregãtirea adãpostului pentru iarnã poate fi o problemã pusã eficient, numai când avem de a face cu un spaþiu corect proiectat ºi bine struc-turat. În anotimpul hibernal, curenþii reci de aer, umiditatea, temperatura scãzutã, încãrcãtura abundentã de gaze nocive, microorganisme sau pulberi, nu trebuie întâlnite în incintã.

Sisteme de întreþinerea vacilor de lapte

Pe timp de iarnã, vacile pot fi întreþinute în sistem legat sau în sistem liber (nelegat). În funcþie de capacitatea de cazare a adãpostului, de modul dispunerii vacilor ºi de organizarea interioarã a acestuia, întreþinerea legatã a vac-ilor poate fi realizatã în mai multe variante. Se poate opta pentru gãzduirea vacilor cu ieslea amplasatã de-a lungul unuia din pereþii longitu-dinali sau pe axa adãpostului. Oricum dispuse, vacilor trebuie sã li se asigure posibilitatea de miºcare.

În condiþii de întreþinere nelegatã, fermierul poate opta pentru adãpostul semideschis sau pentru cel deschis (cu spaþiu comun/individu-alizat de odihnã). Fiecare variantã solicitã buna organizare interioarã a adãpostului ºi padocu-lui, pentru susþinerea factorilor tehnologici de exploatare. De asemenea, trebuie asigurat confortul în zona de odihnã, prin forma, supra-faþa, modul de amplasare a cuºetelor.

Ventilaþia adãposturilor va fi atent urmãritã deoarece aerul îºi modificã proprietãþile mai frecvent iarna, urmare a fluctuaþiilor de tem-

peraturã, a proceselor metabolice specifice animalelor ºi activitãþii tehnologice derulate în fermã. Schimbãrile de aer între adãpost ºi mediul exterior sunt realizate prin instalaþii de ventilaþie, aerul viciat schimbându-se simplu, prin gurile amplasate deasupra fiecãrei ferestre sau separat, la intervale de 2-4 metri. Se poate apela ºi la coºuri de aerisire confecþionate din douã rânduri de scânduri izolate. Pentru asigu-rarea ventilaþiei optime este obligatoriu calculul volumului de ventilat al adãpostului ºi coeficien-tul de schimb.

Temperatura optimã din adãpost influ-

enþeazã sãnãtatea animalelor, nerealizarea acesteia ducând la producerea de boli, scã-derea producþiilor ºi întârzierea reproducþiei. Temperatura în adãpost este determinatã de trei ori pe zi: dimineaþã, la prânz ºi seara. Nor-mele conforme de temperaturã, în adãposturile de bovine, sunt: 10-14 grade Celsius, pentru vaci, 20 grade, în maternitate ºi 8-10 grade, pentru junici.

Umiditatea normalã este altã condiþie prin-cipalã de microclimat, care trebuie îndeplinitã în interiorul adãposturilor. Normele tehnologice admit, pentru bovinele adulte, o umiditate situ-



atã între 75% ºi 90%. Fermierii pot constata ne-funcþionalitatea corectã a sistemului de aerisire ºi prezenþa unui exces de umiditate, prin aburi-rea persistentã a geamurilor ºi apariþia unui miros greu, jilav, odatã cu ieºirea abundentã de aburi, prin intrãri, la temperaturi exterioare sub +8 grade Celsius.

Lumina, factor deosebit în creºterea animale-lor, influenþeazã prin lipsã funcþionarea glandei tiroide a animalelor, putând favoriza depunerea excesivã a grãsimii. Lumina primitã de un adã-post este exprimatã printr-un coeficient de lumi-nozitate al raportului dintre suprafaþa geamului ºi suprafaþa interioarã a adãpostului. Pe tot par-cursul anului, iluminarea adãposturilor se face natural, prin intermediul radiaþiilor solare ºi/sau artificial, cu ajutorul lãmpilor incandescente/fluorescente.

Compoziþia aerului din adãposturi cuprinde, pe lângã oxigen, grupuri de gaze, multe din-tre ele toxice. Concentraþiei de dioxid de car-bon provenit din respiraþia animalelor i se adaugã cel rezultat din fermentaþia bãlegarului, aºternutului ºi pruritului. De asemenea, nivelul concentraþiei de dioxid de carbon creºte atunci când, în adãpost, nu existã o densitate optimã a animalelor, factor negativ asupra sãnãtãþii acestora.

Oile ºi caprele,în maternitate prelungitã

Deopotrivã, caprele ºi oile intrã în stabu-laþie hibernalã, de la sfârºitul toamnei pânã în primãvarã. Tocmai de aceea, trebuie create condiþii de microclimat, hrãnire ºi întreþinere,

în vederea stabulaþiei ºi fãtãrilor. Pentru oi, specialiºtii recomandã întreþinerea în saivane, indiferent de zonã sau rasã, datoritã confortu-lui sporit pe care îl oferã aceastã metodã ºi a respectãrii cerinþele principale de microclimat. Zilele cãlduroase permit astfel scoaterea oilor în padoc, în timpul efectuãrii lucrãrilor de în-treþinere, igienizare ºi evacuare a dejecþiilor din adãpost.

În intervalul fãtãrilor de iarnã, temperatura din saivan trebuie sã se încadreze în intervalul 8-10 grade Celsius (în compartimentul oilor mame) sau 15-17 grade pentru spaþiul mieilor (în primele trei sãptãmâni de viaþã), dupã care aceasta poate descreºte treptat. Umiditatea nu trebuie sã depãºeascã 60-65%, iar luminozi-tatea trebuie sã se încadreze între 1:10 ºi 1:12. Temperatura scãzutã timp îndelungat reduce ritmul dezvoltãrii mieilor ºi iezilor. În zona mon-tanã, crescãtorii de ovine aplicã uneori sistemul de adãpostire în construcþii din lemn, în timp ce la ºes ºi deal sunt folosite saivanele. Acestora din urmã le sunt impuse condiþii obligatorii pen-tru asigurarea confortului animalelor: geamurile sã reprezinte 5% din suprafaþa solului, volumul alocat fiecãrei oi sã fie de 5-7 metri cubi (fãrã curenþi de aer), suprafaþa repartizatã sã fie 1,2-1,4 metri pãtraþi pentru o oaie (gestantã sau cu miel), 0,5-0,7 metri pentru fiecare miel înþãrcat ºi 2 metri pentru un berbec. Înainte de intrarea în stabulaþie, se curãþã ºi se dezinfecteazã saivanele.

Totodatã, pentru buna întreþinere a caprelor, trebuie derulate corect principalele activitãþi sanitar-veterinare, conform calendarului de iarnã. Astfel, în luna noiembrie, se organizeazã

turmele pentru iernat ºi stabulaþie, dupã încheierea inseminãrii artificiale ºi a montei nat-urale. Ferestrele adãpostului se izoleazã pen-tru evitarea curenþilor de aer ºi se efectueazã lucrãri podotehnice. În decembrie, se verificã efectivele de capre, odatã cu compartimenta-rea saivanelor, pregãtind pentru urmãtoarele etape boxe necesare caprelor, care vor fãta în ianuarie (inseminate în august). Ianuarie este luna în care, la capre, se pregãteºte campania de fãtãri. Este amenajatã maternitatea: boxe individuale pentru capre fãtate cu iezi ºi boxe individuale separate pentru caprele gestante, înaintea fãtãrii. La amenajarea spaþiilor se urmãreºte evitarea curenþilor ºi pãstrarea cãl-durii necesare iezilor nou-nãscuþi.

Campania de fãtãri ºi bonitate a iezilor con-tinuã în februarie, lunã în care au loc totodatã dehelmintizãri ale intraþilor în contact cu turma de capre, pentru combaterea cenurozei ºi echi-nococozei. Câinii asociaþi voluntar turmelor pot deveni intermediari ai acestor boli parazitare, la care sunt expuse caprele.

Martie este luna apropiatã încheierii sezonu-lui de iarnã, interval în care continuã campania de fãtãri prin asigurarea condiþiilor specifice de microclimat pentru creºterea iezilor, a cãror cla-sare ºi bonitate se continuã, pânã la încheierea stagiului (aprilie). Spaþiile se igienizeazã, în conformitate cu creºterea temperaturii at-mosferice, þinându-se cont cã, dintre acþiunile sanitar- veterinare derulate în aceastã lunã, se evidenþiazã vaccinarea profilacticã anticãrbu-noasã.



Ioan ªerbãnescu

Tehnologiide incubaþieartificialãa ouãlorde gãinã

Procesul dezvoltãrii embrionare, de la primul zigot de viaþã latentã din oul fecundat ºi pânã la stadiul de pui de o zi, cu viabilitate normalã, se numeºte incubaþie; proces natural ce se poate desfãºura numai sub influenþa anumitor factori de mediu ºi într-o anumitã perioadã de timp, caracteristicã fiecãrei specii sau chiar rase de pãsãri. Incubaþia ouãlor poate fi naturalã, când factorii fizici necesari dezvoltãrii embrionului sunt asiguraþi de pasãrea-cloºcã sau artificialã, când aceºti factori sunt produºi de maºini speciale, numite “aparate de incubaþie”.

Din istoricul incubaþiei artificiale

O perioadã îndelungatã dupã domesticirea pãsãrilor, oamenii au apelat exclusiv la in-cubaþia naturalã, totuºi nevoia de sporire a efectivelor a impus obþinerea puilor de o zi prin incubaþie artificialã. Din China provin primele date privind incubaþia artificialã a ouãlor, spaþiu geografic unde erau folosite cuptoare de difer-ite capacitãþi, realizate din lut ars, cu câte douã încãperi suprapuse. Încãperea inferioarã era cea în care se fãcea focul, iar în cea superio-arã erau întoarse ouãle, aºezate pe un colþ, pe fundul cãruia se punea un strat de pãmânt, cu rolul de menþinere constantã a temperaturii de incubaþie.

În colþuri, ouãle de gãinã erau pãstrate timp de 11 zile, dupã care erau trecute pe sertare, în vederea ecloziunii. Din ziua a patra de incu-baþie, se procedã la întoarcerea ouãlor (de 5 ori, în 24 de ore), operaþiune întreruptã înainte

de ciocnirea cojii minerale. Controlul operaþiu-nii era realizat în mod empiric, prin atingerea câtorva ouã (luate la întâmplare din colþuri) de pleoapa operatorului, aceasta având o temper-aturã apropiatã de cea a incubaþiei.

Au existat ºi în vechiul Egipt preocupãri pen-tru obþinerea puilor prin incubaþie artificialã. Aristotel aminteºte în scrierile sale, cu 400 de ani înainte de Hristos, cã egiptenii practicau incubaþia artificialã a ouãlor, în grãmezi de bãlegar. Ulterior, tehnica a fost perfecþionatã, ouãle fiind aºezate în vase de lut, care erau aºezate tot sub straturi de bãlegar. Incubarea artificialã a ouãlor în Egipt nu s-a oprit la acest nivel, cãutându-se diferite soluþii tehnice, pânã s-a ajuns la construirea unor adevãrate staþii de incubaþie, cu capacitãþi de 100.000 de ouã pe serie, în care instalaþiile se prezentau sub forma unor cuptoare speciale.

În România vremurilor mai apropiate (pânã la începutul celui de-al doilea rãzboi mondial), se importau numai incubatoare de capacitate micã, de suprafaþã. Din 1949, s-a trecut însã la importul masiv al incubatoarelor de volum, din tipurile Nickerl, Petersime, Gergely, Bismark, instalaþii de mare capacitate. În paralel, a fost demaratã construcþia pe plan local a unor incu-batoare originale: B-36, B-60, B-30, D-3, CMO s.a. Trecerea la sistemul industrial de creºtere a pãsãrilor a impus importul, dupã 1965, a unor aparate de mare capacitate: incubatoarele Buckeye 140 ºi Nowa Buckeye 360, cu eclozi-onatoarele aferente (realizate în Anglia).

Ulterior, a fost importat incubatorul Buckeye Mark I, prevãzut cu un agregat de umidificare a aerului (P.E.P.), situat în exteriorul aparatelor de acest tip. În aceeaºi perioadã, dar pentru incubarea ouãlor de gãinã provenite din fer-mele de selecþie ºi hibridare, a fost importat din Danemarca incubatorul Big John-Petersime,



prevãzut cu eclozionator aferent. La ora act ualã, în România existã un sector industrial specific destul de bine consolidat, în care sunt produse aparate de incubaþie cu capacitãþi variabile: de la cele destinate uzului familial, pânã la incubatoare specifice unitãþilor avicole de tip industrial.

Majoritatea staþiilor de incubaþie funcþioneazã dupã principiul seriilor de incubaþie, respectiv introducerea în acelaºi aparat a unor ºarje suc-cesive de ouã. Existã ºi staþii unde se aplicã sistemul “totul plin, totul gol”, potrivit cãruia fiecare incubator se încarcã de la început la capaci-tatea proiectatã, urmând ca în momentul transferului sã se facã trecerea ouãlor cu embrionii normal dezvoltaþi în eclozionatoarele aferente.

Regimul de incubaþie

Dezvoltarea normalã a unui embrion poate avea loc numai în condiþii bine determinate: temperaturã, umiditate relativã, schimb de gaze, pozi-þia ouãlor ºi întoarcerea acestora. Sunt factori care alcãtuiesc împreunã regimul de incubaþie. Practic, incubaþia artificialã a “copiat” microclimatul pe care pasãrea cloºcã îl asigurã ouãlor ºi – prin urmare – în cadrul ana-lizei factorilor fizici de incubaþie, vor fi fãcute referiri la nivelul acestora, în clocitul natural.

Cãldura reprezintã principalul factor fizic de microclimat, care deter-minã reluarea dezvoltãrii embrionare, care este încetinitã imediat dupã expulzarea oului. Variaþiile în plus/minus ale temperaturii faþã de cea normalã duc la diminuarea indicilor de incubaþie, dar ºi la scurtarea sau prelungirea duratei normale de dezvoltare embrionarã. În incubatoare, cãldura este produsã artificial (de regulã, cu rezistenþe electrice) ºi ajun-ge la nivelul ouãlor prin convecþie.

În incubatoarele de suprafaþã, distribuþia cãldurii este pasivã, deoarece ventilaþia este naturalã; prin urmare, în aparat vor exista straturi de aer cu temperaturi diferite, mai mari la nivelul superior ºi mai mici la cel in-ferior. Datoritã acestei stratificãri, între partea superioarã a oului aºezat orizontal ºi cea inferioarã vor fi diferenþe de 1-3 grade Celsius. Din acest motiv, temperatura mãsuratã la partea superioarã a oului (conside ratã temperatura de lucru) va fi mai ridicatã.

În incubatoarele de volum, repartizarea cãldurii se face artificial prin ventilaþie mecanicã, ouãle primind acelaºi nivel de temperaturã pe toatã suprafaþa. Este motivul pentru care temperatura va fi mai redusã, dar

condiþia asigurãrii anumitor valori, pentru ceilalþi parametri de incubaþie, rãmân constanþi. Temperatura maximã mortalã pentru embrioni este de 41,1-43,3 grade Celsius. Efectul supraîncãlzirii se manifestã prin accen-tuarea ritmului de dezvoltare a embrionilor, însoþit de creºterea cantitãþii de CO2 degajat, scãderea capacitãþii de ecloziune ºi mãrirea frecvenþei de apariþie a embrionilor anormali, încã din primele zile de incubaþie.

Umiditatea relativã a aerului constituie un element fizic de microcli-mat, la fel de important. Dezvoltarea normalã a embrionului se poate pro-duce numai în condiþiile în care mediul ambiental are un grad higroscopic corespunzãtor. Abaterile de la valorile normale altereazã rezultatele in-cubaþiei ºi mai ales calitatea puiului de o zi. Nivelul umiditãþii influenþeazã dezvoltarea embrionului (mai ales, a albuºului), dar ºi indirect, prin modi-ficarea proceselor metabolice, condiþionarea modului în care acþioneazã cãldura. Deoarece în incubaþia artificialã nivelul temperaturii este mai scãzut decât cel din incubaþia naturalã ºi mult mai constant, cantitatea de vapori rezultaþi din pierderile de apã ale albuºului sunt foarte mici.

De aceea, valoarea umiditãþii din aparate trebuie sã fie cât mai uni-formã. Atunci când se respectã ºi ceilalþi factori fizici de incubaþie, cea mai bunã dezvoltare embrionarã se realizeazã la o umiditate relativã de 61%, cu limite cuprinse între 56% ºi 66%, în funcþie de etapa de incu-baþie: în perioada de ecloziune, umiditatea trebuie ridicatã la valori de 65-70%. Excesul de umiditate, în asociere cu supraîncãlzirea îndelungatã, repre zintã una dintre cele mai grave erori în incubaþia artificialã, deter-minând mortalitatea în masã a embrionilor, cât ºi scãderea viabilitãþii puilor eclozaþi, ca urmare a activãrii germenilor specifici diferitelor boli.

Ventilaþia este altã piesã cu greutate în incubaþia ouãlor. Chiar de la începutul dezvoltãrii, între embrioni ºi mediul de incubaþie are loc un schimb de gaze, în sensul cã este absorbit oxigenul, fiind eliminat dioxid de carbon. Acest schimb este la început redus, intensificându-se treptat, îndeosebi din momentul închiderii alantoidei ºi ajunge la maximum în ultima zi de incubaþie, odatã cu trecerea la respiraþia pulmonarã.

Rolul ventilaþiei este mai complex, deoarece, pe lângã asigurarea unei proporþii optime a aerului în aparat, trebuie sã realizeze ºi o distribuþie uniformã a temperaturii ºi umiditãþii, la nivelul tuturor ouãlor din incuba-tor. Prin urmare, deºi se depãºesc cerinþele pentru purificarea aerului, cu cât capacitatea unui incubator este mai mare, cu atât va creºte rata ventilaþiei, în scopul condiþionãrii termice ºi higroscopice a aerului.


CONSTRUCÞII AGROZOOTEHNICE, AMBALARE



Gunoiul lichid, frate vitreg cu cel solid

Depozitarea ºi pãstrarea gunoiului de grajd prezintã necesitatea transferului în platforme cu pardoseli hidroizolate, construite din be-ton ºi prevãzute cu pereþi hidroizolaþi, cu o înãlþime de 1,5 metri. Lãþimea platformei nu trebuie sã depãºeascã 8 metri, iar limita de înãlþime a depozitului se va situa sub 1,2 metri (la platforme cu lãþimea curentã de 8m).

Fundul platformei va avea o înclinaþie de 2-3% spre una dintre marginile suprafeþei orizontale, unde se amplaseazã bazinul de colectare; la 0,7-1 m, cu partea de sus faþã de punctul cel mai inferior al platformei. În gen-eral, se aproximeazã o capacitate de 4-5 mc a bazinului, la 100 tone gunoi proaspãt. Este

necesar ca, înaintea bazinului de colectare, sã existe o groapã impermeabilizatã, de lim-pezire, pentru a stopa trecerea de paie ºi alte resturi vegetale în bazinul de colectare.

Totodatã, se impune pãstrarea în aceste platforme a gunoiului îndesat ºi acoperit cu un strat de pãmânt, gros de 15-20 cm. Pen-tru descompunere, gunoiul trebuie sã aibã o umiditate de 75%, fiind altfel în pericol de mucegãire ºi/sau uscare. Depozitarea sau lãsarea în grãmezi reprezintã o practicã greºitã de fermã, chiar dacã se opteazã pen-tru aceasta temporar.

În zonele mai reci ºi cu precipitaþii abun-dente, perioada de stocare dejecþiilor lichide ºi a gunoiului de grajd nu trebuie sã depãºeascã

27-28 de sãptãmâni. În zonele în care ex-istã riscul creºterii debitelor de suprafaþã se recomandã ca durata de stocare sã fie de 23-24 sãptãmâni, iar pentru zonele în care umiditatea sau temperatura nu prezintã riscuri majore, durata de stocare poate coborî la 17-18 luni.

La amenajarea bazinului de depozitare a dejecþiilor, se cere acoperirea fundului cu folie de plastic specialã, producându-se astfel im-permeabilitatea. Pentru evacuarea gunoiului de grajd (lichid sau solid) ºi nu în ultimul rând pentru separarea sa controlatã, sunt folosite racloare ºi subere. Binevenite în interiorul adãpostului, dar ºi în exteriorul acestuia.

Teodora Chiorean

Materia organicã prezintã o complexitate de aspecte, fie cã este vorba de gunoiul de grajd sau alte elemente conexe. Gunoiul de grajd este ºi cel mai ieftin îngrãºãmânt organic, constituind un real complex pentru fertilizarea solului. Dacã depozitarea, selectarea ºi pãstrarea gunoiului de grajd este condiþionatã de platforme ºi alte elemente destinate conservãrii ºi exploatãrii, evacuarea acestuia este legatã tehnic de utilaje specifice, dominate de racleþi.

Echipamente pentru degajarea dejecþiilor



Racloare oscilante ºi ºubere pentru degajarea ºi separarea dejecþiilor

Mecanismul de comandã pentru evacuarea dejecþiilor tip Cow Guard vine în întâmpinarea fermierilor cu toate componentele sistemului dotate cu comenzi programabile, deservirea confortului tehnic la cele mai înalte standarde ºi cu posibilitatea descentralizãrii, la nevoie, a sistemului de comandã. Programat pen-tru gunoiul lichid ºi solid, are posibilitate de funcþionare simultanã a 6 benzi, cu pânã la 5 programe automate de desfãºurare a lucrului, cu toate aspectele principale de siguranþã in-tegrate. Opþional, suportã ataºarea unui sis-tem suplimentar de siguranþã, sensibil, pentru funcþionarea automatã.

Raclorul oscilant greu este foarte potrivit pentru gunoiul lichid ºi solid, chiar în cantitãþi mari. Este o construcþie zincatã foarte solidã, are pânã la 4 m lãþime de lucru; datoritã celor 3 laturi, se adapteazã foarte bine la denivelãri, stinghia înºurubatã, mobilã pe verticalã, asig-urã curãþirea podelei ºi evitã nivelarea ei de cãtre raclor. O clapã rabatabilã din oþel inox-idabil (NIRO) þine canalul de scurgere de sub raclor, liber, asigurând scurgerea purinului de pe suprafaþa curãþatã.

ªuberul cu pendul compact este folosit pentru culoarele plane, fixe, cu cantitãþi re-duse de paie. Toate ºuberele sunt zincate, iar la mersul înapoi braþele suberului se ridicã, datoritã unui mecanism de rulare. Opþional, poate fi montatã o anexã asociatã rigolei, pentru colectarea purinului.

ªuberele speciale pentru pardoseala din grãtare betonate sunt utilaje robuste, de calitate apreciabilã, cu sistem de acþionare prin cablu. Asemenea instalaþiilor din aceastã grupã poate fi montat în padocuri cât ºi în in-teriorul adãposturilor. O tehnicã superioarã, bazatã pe motoare submersibile, asigurã uti-lizarea flexibilã: amestecare, omogenizare, pompare. Totodatã, un dispozitiv de tãiere, rezistent la uzurã, mãrunþeºte materialele tari ºi garanteazã astfel eliminarea gulle-ului, fãrã ca sistemul sã se înfunde.

Raclorul hidraulic este dotat cu o clapã rabatabilã automatã, care þine sub control canalul de scurgere de sub raclor, liber, ºi asigurã scurgerea purinului de pe suprafaþa curãþatã. Este o soluþie idealã, cu costuri re-duse, folosind pânã la trei benzi scurte, potrivit pentru dejecþiile lichide ºi solide.

Pentru stabulaþia liberã este recoman-dat sistemul de comandã Cow Guard, tip Schauer, pentru plugurile racloare acþionate automat, uºor de programat, cu maximum 4 canale acþionabile simultan. Opþional, poate

fi anexat Cow Guard Control-senzor, care opreºte raclorul dacã rezistenþa opusã este prea mare, evitându-se astfel accidentarea animalelor.

Raclorul tip Schauer este ideal pentru eliminarea dejecþiilor lichide ºi a celor solide, chiar ºi în cantitãþi foarte mari, fiind un utilaj robust, zincat, cu front de acþiune de maxi-mum 4 m lãþime. Se poate monta înãlþimea de acþionare prin intermediul celor douã clapete laterale, reglabile. Motoarele submersibile oferã o gamã largã de folosinþã, precum: ame-stecarea, omogenizarea, pomparea. Sistemul de tocare mãrunþeºte fin toate elementele tari ºi de mari dimensiuni, evacuarea dejecþiilor efectuându-se fãrã probleme.

Raclorul greu tip Compact este folosit pentru cantitãþi mai mici de paie ºi dejecþii. Este un raclor zincat, hidraulic, iar clapele laterale se ridicã pe verticalã când utilajul se deplaseazã spre înapoi.

Raclorul pliabil (varianta puternicã) este recomandat pentru cantitãþi mari de paie. Datoritã funcþiei sale de pliere, recupereazã ulterior toate dejecþiile care îi stau în drum, în timp ce raclorul se retrage în poziþia de start. Dejecþiile rãmase pe canal sunt evacuate în tura urmãtoare a raclorului.



Adãposturi fãrã pereþi pentru bovinele de carne

Motivaþii sprijinite de practicã

La origini, bovinele au fost animale de pãdure, care strãbã-teau distanþe mari în cãutarea hranei, apei ºi a locurilor de odih-nã. Ele aparþin grupului de animale diurne, principala sursã de hranã fiind reprezentatã de iarbã ºi alte plante fibroase. Este ºtiut cã o densitate mare de indivizi limiteazã libertatea de miºcare, iar dacã aceastã situaþie se repetã, se pot declanºa tensiuni sociale de grup, simultan cu manifestarea de tulburãri comportamentale.

Cunoaºterea comportamentului normal al acestei grupe de rumegãtoare se bazeazã, în mare parte, pe studierea bo-vinelor de carne sau a raselor încruciºate de bovine pentru carne, crescute în condiþii naturale sau seminaturale. S-a constatat cã reducerea spaþiului fizic creeazã situaþii în care un numãr mare de animale sunt nevoite sã stea în picioare, deranjate de cele aflate în interiorul grupului. Distanþa dintre capetele aceleiaºi specii (spaþiul individual) poate fi împãrþitã în spaþiu fizic ºi spaþiu social. Atunci când distanþa minimã

este depãºitã, individul va încerca sã scape sau va avea un comportament agresiv. Distanþa minimã personalã dintre un animal ºi altul este delimitatã de un cerc imaginar format în jurul capului, deoarece bovinele se orienteazã cu ajutorul im-presiilor senzitive receptate prin intermediul ochilor, urechilor ºi simþului olfactiv. La vitele adulte, aflate la pãºunat, spaþiul individual este de aproximativ 4 metri. Sunt argumente care îi conduc pe iniþiaþi (cel puþin cu gândul) spre “adãposturile reci”. În fapt, adãposturi fãrã pereþi pentru bovine, exploataþii foarte populare în centrul ºi estul SUA, unde limitele de temperaturã se înca dreazã între –7 ºi +37 grade Celsius. Adãposturile de-schise sunt ieftine, fãcute îndeosebi din lemn ºi acoperite cu prelate din plastic. Sunt totodatã foarte igienice ºi confortabile. Dincolo de avantajul cã, pe timpul iernii, în interiorul acestui spaþiu se obþine o temperaturã situatã deasupra limitei îng-heþului, adãpostul fãrã pereþi constituie, de-a lungul sezonului cald, unica soluþie de a proteja bovinele de cãldura excesivã, cauza principalã a scãderii poftei de mâncare, cu efecte neg-ative asupra producþiei de carne.

În prezent, producþia intensivã ºi sistemele de adãpost pentru bovine se caracterizeazã printr-un nivel ridicat de mecanizare, o densitate mare a capetelor ºi un volum mic de efort depus. În aceste condiþii, nevoile elementare ale animalelor pentru carne nu pot fi întotdeauna satisfãcute, acestea având dificultãþi de adaptare.



Între economic ºi eficient

În fermele de bovine, pentru atingerea unor performanþe reale, este necesarã realizarea unei ridicate productivitãþi a muncii, obþinutã facil prin eliberarea (dezlegarea) animalelor ºi oferindu-le acces liber la iesle ºi apã. Este totodatã modalitatea prin care personalul este redus la minimum. În SUA, unde existã douã tipuri de adãposturi (calde ºi reci), diferenþa între acestea constã în delimitare; cele calde sunt delimitate de patru pereþi, în timp ce adã-posturile reci sunt prevãzute doar cu prelate mobile din material plastic, îndepãrtate în ano-timpul cald. Astfel, statutul adãposturilor reci este de “ºoproane” (pe timpul verii), iarna de-venind “grajduri”. Aceste construcþii de creºtere în stabulaþie liberã a bovinelor sunt traversate de alee pentru acces la ieslea comunã ºi cu pa-turi de odihnã din nisip, în cuºete. Incinta unui adãpost rece, compus doar din scheletul de susþinere ºi (ne)acoperit cu prelatã din plastic nu poate face faþã unei exploatãri reale a ani-malelor.

Dacã pardoseala este din beton, cu evacuarea dejecþiilor în fosa alãturatã adãpostului, este re-comandat ca aºternutul din cuºeta de dormit sã

fie din nisip de râu, în strat de 15-25 cm. Este “sal teaua” preferatã a bovinelor, aºternut ce prez-intã totodatã avantajul protecþiei în faþa infecþiilor ugerului, mamitele fiind rare pe nisip. La un adã-post de acest gen, acoperiºul este asemenea unui solar, proiectat cu înãlþime de aproximativ 8 metri, pentru a evita condensul ºi pentru realiza-rea unui mare volum de aer în spaþiul interior. În timpul iernii, o prelatã mobilã este lãsatã sã cadã peste pereþii laterali, prelatã care este ridicatã cu ajutorul unui scripete, în zilele calde. Acest mijloc de protecþie este confecþionat din douã cupoane, înlesnind astfel descoperirea pereþilor prin reglaj mai simplu. În perioada ge roasã, limitele extreme din faþa ºi din spatele adãpostului sunt, de aseme-nea, acoperite cu prelate.

Administrare pentru profit

Un proces de planificare practic recomandã ca planul de producþie al fermei sã se bazeze pe ciclul de producþie al bovinelor, respectiv de la naºtere pânã la pãrãsirea exploataþiei. În activitatea de planificare trebuie acordatã o atenþie specialã urmãtoarelor aspecte:• Administrarea furajelor i accesul fiecãrei bovine la hranã;

• nspectarea aleilor de furajare, silozului de furaje, ieslelor, jgheaburilor de adãpare etc.

În afara amenajãrii fizice a spaþiului, trebuie acordatã atenþie deosebitã raþiilor de hranã, bine echilibrate, determinând bovinele sã consume cât mai mult furaj, de-a lungul zilei;

• Curãþarea zonelor de odihnã i a aleilor• onitorizarea i înre istrarea evoluþiei i

stãrii de sãnãtate a fiecãrui animal;• uprave herea procesului de fãtare• arcinile de rutinã, precum inseminarea,

testele de gestaþie, tãierea coarnelor, apli-carea crotaliilor, controalele medicale, igiena ongloanelor, recoltarea probelor de sânge, evaluarea parametrilor corporali, cântãrirea;

• anipularea i tratarea animalelor bolnave• Controlul consumului furajer i detectarea

eficientã a estrului, prin împãrþirea eficientã a efectivului de bovine în grupuri funcþionale, uºor de þinut sub observaþie.

Activitãþile de rutinã ºi gradul de supraveghere influenþeazã considerabil bunãstarea ºi produc-tivitatea bovinelor. Sunt doi factori care reprez-intã condiþii de bazã pentru utilizarea optimã a potenþialului oferit de efectivul de animale. Doar o proiectare eficientã a construcþiei fermei, alã-turi de accesul facil ºi neobstrucþionat la fiecare animal, permite realizarea supravegherii ºi ac-tivitãþilor zilnice de rutinã fãrã consum inutil de muncã.


CONSULTANÞÃ, FINANÞARE

Camelia Malahov – Tax Manager ºi Alexandra Crãciun – Tax Consultant

Fermierii ºi procesatorii ºtiu

pentru ce plãtesc impozitul pe clãdiri?

Consultanþã DeLoitte

Impozite locale majorate pentru anul 2013!

Din 1 ianuarie 2013, impozitele ºi taxele locale, inclusiv impozitul pe clãdiri, au fost majorate cu 16% de cãtre unele dintre consiliile locale prin indexarea cu rata inflaþiei în baza Hotãrârii de Guvern nr. 1309 din data de 28 decembrie 2012. Guvernul a lãsat la latitudinea consiliilor locale majorarea impozitelor ºi taxelor locale pentru acest an.

Având în vedere greutãþile cu care se confruntã

fermierii ºi procesatorii de lapte, persoane fizice ºi juridice, pe fondul crizei economice, unele autoritãþi locale au decis sã nu majoreze dãrile în acest an (cum este cazul oraºelor Bucureºti ºi Târgu Mureº) însã, existã ºi autoritãþi care susþin majorarea dãrilor cum ar fi localitãþile Ploieºti ºi Suceava.



În condiþiile acestor majorãri de impozite ºi taxe locale, este absolut

necesarã cunoaºterea de cãtre fermieri ºi procesatori a bazei impoza-bile (pentru ce se datoreazã impozitul pe clãdiri) ºi în ce cuantum pentru ca plata acestui impozit sã nu afecteze considerabil finanþele fermierilor ºi procesatorilor ºi capacitatea acestora de a-ºi continua activitatea ºi aºa ameninþatã de condiþiile economice actuale ºi de presiunea asupra preþurilor efectuatã de cãtre comercianþii ºi distribuitorii cu care interacþio-neazã.

Impozitul pe clãdiri este datorat de cãtre proprietarul acestora cãtre

bugetul local al comunei, al oraºului sau al municipiului în care sunt am-plasate clãdirile.

Este consideratã clãdire ºi se datoreazã impozitul pe clãdiri, orice con-strucþie situatã deasupra solului ºi/sau sub nivelul acestuia, indiferent de denumirea sau folosinþa sa, ºi care are una sau mai multe încãperi ce pot servi la adãpostirea de oameni, animale, obiecte, produse, materiale, instalaþii, echipamente ºi altele asemenea. Elementele componente ale acesteia sunt pereþii ºi acoperiºul, indiferent de materialele din care sunt construite acestea.

Se datoreazã impozitul pe clãdiri ºi pentru clãdirile în care

sunt adãpostite animalele ºi echipamentele/ produsele folosite în producerea laptelui ºi produselor din lapte!

În stabilirea clãdirilor pentru care este datorat impozitul trebuie avute în vedere ºi scutirile menþionate de cãtre legislaþia fiscalã din România. Astfel sunt scutite de la plata impozitului pe clãdiri urmãtoarele: clãdirile care sunt utilizate ca sere, solare, rãsadniþe, ciupercãrii, silozuri pentru furaje, silozuri ºi/sau patule pentru depozitarea ºi conservarea ce-realelor, cu excepþia încãperilor care sunt folosite pentru alte activitãþi

economice.

În cazul silozurilor pentru furaje ºi silozurilor ºi/sau pãtulelor pentru cereale nu se datoreazã impozitul pe clãdiri! Astfel fermierii ºi procesatorii de lapte trebuie sã aibã mare atenþie ca reprezen-tanþii autoritãþilor locale sã nu solicite plata impozitului pe clãdiri ºi pentru aceste spaþii.

În cazul persoanelor juridice, impozitul pe clãdiri se calculeazã prin aplicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar (din conta-bilitate) sau valorii reevaluate a clãdirii. Cota de impozitare se stabileºte prin hotãrâre a consiliului local ºi poate fi cuprinsã între 0,25% ºi 1,50% inclusiv.

Se aplicã o reducere de 15% în cazul unei clãdiri a cãrei valoare a fost recuperatã integral pe calea amortizãrii.

Atenþie! Majorãri în cazul clãdirilor care nu au fost reevaluate!

În cazul clãdirilor mai vechi de 3 ani, trebuie avutã în vedere reevalu-area acestora pentru a evita majorarea cotei impozitului pe clãdiri astfel:

a) între 10% ºi 20% pentru clãdirile care nu au fost reevaluate în ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinþã, în cazul nostru 2013;

b) între 30% ºi 40% pentru clãdirile care nu au fost reevaluate în ultimii 5 ani anteriori anului 2013.

Aceste cote se aplicã la valoarea de inventar a clãdirii înregistratã în contabilitatea persoanelor juridice, conform reglementãrilor contabile. De la aceastã majorare, fac excepþie clãdirile care au fost amortizate integral.

Plata impozitului pe clãdiri se efectueazã anual, în douã rate egale, pânã la 31 martie ºi 30 septembrie inclusiv. Pentru plata anticipatã a im-pozitului pe clãdiri, datorat pentru întregul an, pânã la data de 31 martie a anului respectiv, se acordã o bonificaþie de pânã la 10%.

În concluzie, este absolut necesarã cunoaºterea prevederilor fiscale ºi pregãtirea fermierilor ºi procesatorilor de lapte ºi produse din lapte, anterior plãþii impozitului pe clãdiri, astfel încât valoarea acestuia sã fie cea corectã, fãrã a se plãti un impozit mai mare (în cazul clãdirilor care nu au fost reevaluate) sau un impozit care nu se datora (în cazul silozurilor pentru furaje sau cereale).



Aºa cum e ºi firesc, înaintea unor schimbãri importante, situaþia e uºor confuzã în rândul fermierilor producãtori de lapte. Dar, mai cu seamã, pãcãtoasa de situaþie e de-a dreptul dramaticã pentru mulþi dintre ei. Destui jelesc, odatã cu obligativitatea producerii laptelui conform, iar alþii tremurã la gândul cã, din 2015 nu vor mai fi cote de lapte în Uniunea Europeanã. Unii au socotit cã vreo 800.000 de mici fermieri vor dispãrea, dupã 1 ianuarie 2015, dar alþii spun cã, nici vorbã sã fie un surplus de lapte piaþa europeanã sau româneascã; ba, din contrã! Pânã una, alta, imaginea sectorului producþiei de lapte e din ce în ce mai înceþoºatã, fapt care ne-a determinat sã iniþiem acest sondaj de opinie în rândul fermierilor, dar ºi a celor legaþi direct de sector, pe care i-am rugat sã ne rãspundã la urmãtoarea întrebare: Ce mãsuri ar trebui luate pentru îmbunãtãþirea sectorului de producþie a laptelui? Iatã ce rãspunsuri am primit:

Ce mãsuri ar trebui luate pentru îmbunãtãþirea sectorului de producþie a laptelui?

Ilie Stoian

Maria Stupinean (Euroagromat): ”Pentru revigorarea producþiei de lapte am avea nevoie de subvenþii la producþia de lapte, aºa cum aveam înainte. Dar, înainte de toate, autoritãþile ar trebui sã stabileascã un preþ minimal de achiziþionare a laptelui-materie primã de cãtre procesatori, pentru cã murim de foame cu pita în mânã! ªi, nu în ultimul rând, ar trebui îmbunãtãþit sistemul de accesare a fondurilor de finanþare.”

Cãlin Fãrgaciu (Cooperativa Agricolã Someº-Arieº): ”Cred cã producþia de lapte ar cãpãta o nouã valoare, dacã autoritãþile ar sprijini grupurile de producãtori dar ºi organizarea zonalã a acestora. Aºa, am putea sã adunãm la un loc laptele ºi am putea, nu numai sã-l oferim la un preþ mai bun, spre procesare, dar l-am putea valorifica mai bine ºi intrând în reþelele de retail, în hipermarket-uri. Nu în ultimul rând, Guvernul ar putea întocmi un program de sprijin pentru achiziþionarea unor sãli de muls, nu neapãrat pentru fiecare fermier în parte, pentru cã aceºtia se pot grupa; ceva similar cu programul care a fost derulat la vremea achiziþionãrii aparatelor individuale de muls la bidon. Oricum, mã refer aici la programele de sprijin pentru retehnologizarea fermelor.”

Claudiu Frânc (Federaþia Crescãtorilor de Taurine): ”Sectorul producþiei de lapte poate fi sprijinit prin luarea de mãsuri eficiente, în beneficiul fermierilor, dar cu respectarea legislaþiei Uniunii Europene. Totodatã, trebuie gãsite soluþii cu adevãrat eficiente pentru finanþarea tinerilor care doresc înfiinþarea unor ferme de lapte, dar aceste programe trebuie corelate neapãrat cu stimularea sectorului zootehnic. Nu în utlimul rând, ºi cât mai repede cu putinþã, trebuie rezolvatã problema certificãrii conformitãþii laptelui pentru micii producãtori care vând lapte în pieþe. Dispariþia acestora ar crea un deficit, atât în privinþa aprovizionãrii populaþiei cu lapte proaspãt, cât ºi diminuãri ale sectorului de producþie, în sine.”

Cristian Lungu (Asociaþia Proprietarilor de Automate de Lapte): ”Vaca de lapte trebuie favorizatã necondiþionat, cum necondiþionat trebuie sprijinit întregul sector de producþie a laptelui, inclusiv pe linia reîmprospãtãrii efectivelor, a selecþiei animalelor, a selecþiei materialului seminal etc. Dar, mai ales, trebuie ca subvenþia sã fie egalã cu aceea primitã de fermierii din celelalte state ale Uniunii Europene. Altfel, nu vom putea concura cu ei, ca preþ, chiar dacã sunt



semne cã, dupã 2015, cantitatea de lapte produsã în UE nu va acoperi necesarul de procesare.”

Devie Benoit (Lacto Devagro): ”Ar fi foarte bine ca statul român sã facã precum s-a fãcut în Occident, acolo unde achiziþionarea de tehnologii pentru fermele de lapte erau scutite de impozite. Aºadar, consider cã trebuie acordate facilitãþi fiscale fermierilor producãtori de lapte”.

Claudiu Mihai Daviþoiu (Agroindaf Afumaþi): ”Subvenþiile trebuie acordate pe producþia de lapte, nu pe alte activitãþi. În acelaºi timp, trebuie sprijinite formele asociative, pentru cã doar acestea vor fi viabile economic, în viitor.”

Nicuºor ªerban (Romlacta): ”Fermierilor producãtori de lapte din România trebuie sã li se asigure condiþii de egalitate cu acelea ale fermierilor din celelalte state membre ale Uniunii Europene. Iar, aceasta nu se poate realiza decât prin modificarea ºi eficientizarea legislaþiei, dar ºi prin îmbunãtãþirea condiþiilor financiare de susþinere a sectorului.”

Ioan Cristoloveau (AlexDi Impex): ”Consider cã, pentru mai binele sectorului, autoritãþile ar trebui sã fie mai ferme în activitatea de control a calitãþii laptelui, iar cine a investit ºi cine face producþie de calitate, sã primeascã subvenþie. Pentru restul, sã se gãseascã o formã de ajutor social, ca sã nu disparã ºi cei cu douã, trei vaci. Dar, legat de calitatea laptelui, ar fi bine ca laboratoarele de analizã care stau degeaba sã fie date în administrare unor forme juridice neutre, între producãtori ºi procesatori, pentru cã e nedrept ca aceia care au fãcut investiþii sã fie puºi pe picior de egalitate cu aceia care nu au investit niciun leu! Nu în ultimul rând, consider cã motorina trebuie ºi ea subvenþionatã, pe partea de zootehnie.”

Sorin Degeratu (Datcomp Impex): ”În primul rând, cred cã ar trebui sã avem un TVA aºa cum au toate þãrile civilizate din Europa, lucru care ar fi benefic pentru toatã lumea. Apoi, bãncile ar trebui sã aibã programe speciale destinate fermierilor ºi agricultorilor, în general, acestora permiþându-li-se sã garanteze inclusiv cu producþia realizatã sau cu animalele deþinute. În acelaºi timp, trebuie realizat ºi un sistem eficient de asigurare ºi, nu în ultimul rând, o îmbunãtãþire substanþialã a sistemului de impozitare, prin acordarea de scutiri ºi facilitãþi, în special la achiziþionarea de utilaje ºi tehnologii.”

Georgeta Nicolae (Promotech): ”Tare ne-am dori ca birocraþia sã se diminueze, iar funcþionarii sã fie cât mai eficienþi. Iatã, noi suntem controlaþi de toate eºaloanele ºi nu ne putem lua subvenþiile care, ºi aºa se dau o datã pe an, în loc sã se dea atunci când ai nevoie de ele, când lucrezi terenul, când aduni fânul etc. În plus, ar trebui o formã de protecþie a fermierilor atât în faþa procesatorilor, cât ºi a furnizorilor de imputuri,

pentru cã noi, fermierii individuali, nu avem nicio putere de negociere a contractelor, fiind practic forþaþi sã semnãm niºte hârtii ºi sã acceptãm niºte preþuri impuse de ei.”

”Dar statul ce zice, domnule?”

Recitind rãspunsurile fermierilor, a fost de la sine înþeles sã ne întrebãm, precum Moromete în Poiana lui Iocan, ”Dar statul ce zice, domnule?” Pãi, ce sã zicã? Statul nu zice nimic. Reprezentanþii Ministerului Agriculturii ar trebui sã o facã, dar nouã se pare cã aceºtia dau din colþ în colþ. ºtiind bine ce are sã urmeze, întrebarea din titlu nu am pus-o acum, unor funcþionari de frunte ai MADR, ci încã de la finalul anului trecut. Rãspunsurile au fost evazive, pentru cã, pur ºi simplu, nu aveau nicio strategie de preîntâmpinare a eventualelor efecte negative generate de cele douã date care par a fi fatidice, 2014 ºi 2015. În general, aceºtia se rezumã doar la a prezenta o stare de fapt, ca ºi cum fermierii României nu ar cunoaºte cum stau lucrurile. Unul dintre aceia care chiar încearcã sã miºte lucrurile este Secretarul de Stat Achim Irimescu. Iatã ce declara, de curând, pentru Agerpres:

”Comisarul european, Dacian Cioloº organizeazã în toamnã o conferinþã pentru a prezenta niºte mãsuri de “soft landing”, de ajutor pentru sector, dupã 2015. Am vorbit cu ministrul Agriculturii ºi încercãm prin stabilirea fermelor familiale pe care vrem sã le încurajãm, cu cel puþin 20 de vaci, sã le dãm proiecte gratuite pânã în 50.000 de euro. O astfel de sesiune va fi lansatã pânã în varã pe actualul Program Naþional de Dezvoltare Ruralã (PNDR).

Dar nu îmi fac mari iluzii, pentru cã dacã ei nu au bani de cofinanþare, degeaba vin eu cu niºte mecanisme, pentru cã trebuie sã mai punã ºi ei ceva. Vom avea ºi în viitorul PNDR o mãsurã ca sã încurajãm sectorul laptelui. Acum avem în zonele defavorizate subvenþii speciale, care pot ajunge ºi la 300 de euro pe cap de animal, dar ei au luat doar subvenþia, au zis mersi ºi nu au fãcut nimic. Sunt vreo 800.000 de beneficiari în situaþia asta cu 2-3 vaci, adicã 90% dintre ferme. Aceºtia au cele mai mari ºanse sã disparã. Nu vor face concurenþã celor din afarã, care vor veni cu lapte ieftin. Germanii au 10 tone pe cap de vacã, iar aceºti români produc cel mult 3 tone, în cel mai fericit caz. De exemplu, eu am luat din Germania lapte proaspãt, integral, netratat, la 58 de cenþi ambalat în cutie Tetra Pack, iar în România nu o sã gãsim niciodatã sub un euro.” Sã sperãm cã mãsurile anunþate mai sus se vor dovedi eficiente dar, dacã domnul Irimescu ”nu îºi face iluzii”, fermierii la ce sã spere!?

Secondându-l pe domnul Irimescu în exprimarea opiniilor, Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, constata ºi el, încã o datã, starea de fapt ºi anunþa într-o conferinþã de presã cã ”se va interveni” în vreun fel, dar deocamdatã...Iatã citatul:

“În anul 2015, vor fi eliminate cotele de lapte, iar provocarea pe care o are România ar putea fi chiar pe acest sector, pentru cã va fi o competiþie foarte puternicã pe importurile de lapte. ºi în momentul de faþã, foarte multe întreprinderi din Transilvania, din pãcate, importã lapte din Ungaria, pentru cã nu existã suficient lapte care sã corespundã calitativ. ºi cred cã ar trebui sã intervenim cu un subprogram pe acest sector. Deocamdatã nu s-a stabilit cum se va aloca acest sprijin, dar în toamna acestui an vor fi prezentate toate schemele de finanþare pentru 2014-2020 în acord cu Politica Agricolã Comunã” (Conferinþa de presã din data de 27 august, Tulcea). Dar-ar Domnul!

În privinþa rãspusurilor primite de la fermieri, sperãm ca, mãcar o parte dintre problemele ridicate sã-ºi gãseascã rezolvarea. Nu de alta, dar nu credem cã dorim sã mâncãm, sã zicem, brânzã de Sibiu fãcutã cu lapte din Papua Noua Guinee. ªi aºa, tarabele sunt pline de brânzã ”de Sibiu”, fãcutã în garsonierele din jurul Pieþei Obor!



Ioan ªerbãnescu

Modernizare ºi restructurare

pentru conformitateDupã cum se ºtie, prin intermediul ANSVSA, România a cerut Comisiei Europene sã îi fie acordatã o perioadã suplimentarã de tranziþie, necesarã alinierii la cerinþele comunitare ale laptelui crud de vacã. Cererea a fost aprobatã, iar specialiºtii au demarat definitivarea în detaliu a acestei mãsuri, susþinuþi de experþii reprezentanþi ai Comisiei Europene.

Destinaþii de neocolit

Beneficiile imediate ale programului se vor reflecta în pãstrarea, creºterea efectivelor de vaci de lapte, crearea locurilor de muncã din acest domeniu, evitând astfel posibilele impli-caþii sociale ºi economice nedorite, ce ar putea sã aparã, ca rezultat al sistãrii unor unitãþi din industria lactatelor. Solicitarea adresatã Co-misiei Europene de cãtre þara noastrã a fost fundamentatã de raportul detaliat, elaborat de cãtre ANSVSA, privind situaþia evoluþiei sectorului de producþie ºi a celui de proc-esare a laptelui de vacã. Programul a þinut sã evidenþieze îndeosebi particularitãþile naþionale specifice acestui segment, dificultãþile inerente întâmpinate, dar ºi avantajele de care ben-eficiazã România, urmare a unei perioade de

tranziþie acordatã suplimentar. Reamintind de la început cã, în þara noastrã, 90% dintre cele aproape 12.000 de exploataþii pentru producþia laptelui de vacã au un efectiv de 1-3 capete, în raport s-a menþionat cã 510 dintre cele 1.464 de ferme deruleazã programe de restructurare ºi modernizare pentru atingerea conformitãþii europene. Conform statisticii, nici la capitolul centrelor de colectare nu ne prezentãm strãlu-cit, 408 dintre cele 1.613 centre nu corespund din punct de vedere structural, însã au întocmit programe de modernizare pe care s-au angajat sã le aplice. În schimb, unitãþile de procesare a laptelui menþionate în raport (114) au un singur reprezentant al acestei grupe care proceseazã conform cerinþelor comunitare: lapte conform ºi lapte neconform, pe linii separate, distribuindu-ºi produsele pe plan naþio nal ºi european. În

schimb, cele 50 de unitãþi care îndeplinesc ce-rinþele structurale impuse de orga nismele eu-ropene, proceseazã lapte neconform, din care rezultã produse (identificate cu marca rotundã) comercializate exclusiv pe piaþa internã.

Un alt argument inserat/reamintit în raport este conformitatea cu reglementãrile europene a numai 80% din laptele de vacã furnizat de crescãtori cãtre fabricile procesatoare. Avizarea solicitãrii adresate de þara noastrã cãtre Comi-sia Europeanã, privind prelungirea perioadei de tranziþie pentru alinierea la normele de igienã a laptelui crud, este consideratã o perioadã în care, la finele noului interval de graþie, sã poatã fi raportatã alinierea la cerinþele comunitare de igienã a laptelui crud produs în România. În acest sens, Radu Roatiº, preºedinte al ANS-



VSA, a concluzionat: „ªtiu cã atingerea aces-tui þel presupune costuri financiare ºi eforturi umane susþinute, dar dacã nu o facem acum, s-ar putea sã nu mai beneficiem de aceastã ºansã niciodatã”.

Mãsuri generale

Unitãþile de procesare a laptelui crud apro-bate pentru prelungirea perioadei de tranziþie, în vederea procesãrii laptelui crud care nu respectã cerinþele de calitate, vor elabora un Plan de mãsuri pentru îmbunãtãþirea calitãþii laptelui ºi atingerea parametrilor de calitate a laptelui crud prevãzuþi în Regulamentul (CE) nr. 853/2004. Planul de mãsuri va include acþiunile obligatorii care urmeazã a fi întreprinse pentru îmbunãtãþirea calitãþii laptelui, cu termene pre-cise de finalizare, pe toate cele trei nivele din sfera de acþiune care concurã la producerea, colectarea ºi procesarea laptelui crud, respec-tiv: ferme/exploa taþii de vaci cu lapte; centre de colectare; unitãþi de procesare. Termen de elaborare a Planului de mãsuri – 31 martie 2012.

Mãsuri la nivelul fermelor/exploataþi-ilor de vaci cu lapte

Programul de mãsuri va include obligaþiile ope ra torilor responsabili de creºterea vacilor de lapte, referitoare la: igiena adãposturilor; igiena animalelor; prevenirea apariþiei mamite-lor; asigurarea unor proceduri de bunã practicã a mulsului, depozitãrii ºi transportului laptelui, astfel încât sã se evite contaminarea fizicã, chimicã sau microbiologicã a laptelui crud de vacã; igiena personalului mulgãtor; asigurarea rãcirii laptelui imediat dupã muls; mentenanþa instalaþiei de muls ºi a tancurilor de rãcire a laptelui; verificarea calitãþii apei; elaborarea unui program de autocontrol; elaborarea unui program de instruire trimestrialã a personalului care îºi desfãºoarã activitatea în cadrul exp-loataþiilor comer ciale de producþie a laptelui; documentarea tuturor acþiunilor întreprinse.

Restructurare, nu schimbare la faþã

Nu avem argumente sau motive sã-l con-trazicem pe doctorul Radu Roatiº. Dar, cursul firesc al moder nizãrii ºi restructurãrii din acest domeniu a fost întrerupt cu mult înaintea inte-grãrii României în UE, când numeroºi analiºti din economie ºi industria alimentarã garantau (fãrã susþinere, fireºte) cã imediat dupã ad-erare, procesatorii vor achiziþiona lapte din fer-mele care produc lapte conform, realizând apoi produse de calitate din aceastã materie primã avizatã, vor obþine preþuri ce le vor permite plata cãtre fermier a laptelui, la valoarea UE: 0,33 euro. Erau discursuri politice, prin care nu s-au sfiit sã ofere garanþia deblocãrii sectorului, de nenumãrate ori în ultimii ani. Nu trebuie sã uitãm totuºi cã Uniunea Europeanã ne-a pãsuit a patra oarã, dupã 2007, iunie 2008, decembrie 2009, în decembrie 2011.

Implementarea proiectului necesitã sub-venþionare suplimentarã pentru modernizarea ºi restructurarea sistemului, chiar dacã acest punct nu este suficient abordat sau uneori ocolit. Toto-datã, la realizarea proiectului trebuie sã participe, printr-un parteneriat real (nu prin alianþe conjunc-turale) asociaþiile fermie rilor, procesatori, Minis-terul Agriculturii, ANSVSA. În acest fel, tot mai multe unitãþi vor investi într-un program susþinut pe elemente sigure ale economiei pu bli ce ºi pri-vate, regãsindu-se totodatã pe un fãgaº normal al dezvoltãrii ºi prosperitãþii. Comisia Europeanã, organismul executiv al UE, a fost de acord cu raportul ANSVSA prin acceptul dat fermierilor care cresc un numãr mici de animale ºi unitãþilor de pro cesare sã vândã pe piaþa autohtonã lapte neconform, iar Autoritatea Sanitarã Veterinarã considerã noua perioadã de graþie o prelungire

“cu beneficii imediate”.

Autoritãþile implicate vor trece mai întâi la verificarea unitãþilor deja depistate, în vederea identificãrii problemelor cu care acestea se confruntã, etapã urmatã de o evaluare a con-formitãþii unitãþilor monitorizate, în raport cu cerinþele legislaþiei naþio nale ºi comunitare în domeniu. O urmãrire atentã a corectãrii defi-cienþelor din unitãþile neconforme trebuie sã preceadã ºi posibila ieºire pe piaþã a produselor acestora, în raport cu capacitatea de producþie, nivelul tehnologic ºi al standardelor de igienã, calitatea produselor realizate. Programele pro-prii de restructurare ºi modernizare, întocmite în colaborare cu asociaþiile profesionale, tre-buie realizate astfel încât activitatea ulterioarã sã se înca dreze în normele schimburilor com-erciale derulate în Uniunea Europeanã.

În unitãþile care deruleazã proiecte aprobate conform unei mãsuri de finanþare, avizul san-itar-veterinar se acordã numai dacã proiectul propus corespunde, în prezent, standardelor de igienã stabilite de reglementãrile Uniunii Europene. Din punct de vedere economic, aceste programe necesitã reactualizare period-icã (lunarã, trimestrialã, anualã), în colaborare cu asociaþiile profesionale, identificând împre-unã cu acestea soluþii optime de finanþare. Pe de altã parte, direcþiile sanitare vete rinare judeþene ºi cea a Municipiului Bucureºti vor urmãri modul în care sunt aplicate programele de modernizare ºi restructurare stabilite pentru aceste unitãþi monitorizând simultan etapiza-rea mãsurilor ce trebuie aplicate fermelor pro-ducãtoare de lapte ºi centrelor de colectare, în funcþie de strategia stabilitã la nivel central.

Ori la bal, ori la canal!



Teodora Chiorean

Autorizarea unitãþilor dindomeniul hranei pentru animale

Unitãþile care produc, prelucreazã, ambaleazã, depoziteazã, transportã, distribuie ºi/sau comercializeazã hranã ºi produse utilizate în hrana animalelor, de la care se obþin produse alimentare destinate consumului uman, necesitã autorizaþii specifice.

Etape preliminare

Unitãþile din domeniul hranei pentru animale îºi pot desfãºura activitatea, numai dupã ce au fost au-torizate sanitar veterinar, de cãtre autoritãþile competente, respectiv Direcþia Sanitarã Vete rinarã ºi pentru Siguranþa Alimentelor (DSVSA) judeþeanã. Condiþiile ºi procedurile pentru autorizarea sanitarã veterinarã a acestor unitãþi sunt reglementate de Regulamentul (CE) nr. 183/2005 al Parlamentului European ºi al Consiliului, de stabilire a cerinþelor privind igiena furajelor.



În vederea obþinerii autorizaþiei sanitare vete rinare, reprezentantul le-gal al unitãþii trebuie sã depunã la sediul local al DSVSA un dosar, care sã cuprindã:

• cererea de autorizare tip• copie a certificatului constatator emis de ficiul Re istrului Comerþului de pe raza tribunalului în a cãrei zonã teritorialã îºi desfãºoarã activitatea unitatea din domeniu;

• schiþa unitãþii cu flu urile tehnolo ice, dacã este cazul• dovada deþinerii spaþiului• memoriul tehnic justificativ• lista cu personalul de specialitate calificat, în condiþiile le ii• dovada achitãrii tarifului de evaluare, în contul A localã.

DSVSA poate acorda o autorizaþie sanitarã veterinarã provizorie, atun-ci când se constatã, în urma controlului pe teren, cã unitatea respectã cerinþele în ceea ce priveºte infrastructura ºi echipamentele. Autorizaþia sanitarã veterinarã definitivã va fi acordatã dupã o nouã evaluare a ac-tivitãþii unitãþii, efectuatã în termen de 3 luni de la acordarea autorizaþiei provizorii, arãtând cã unitatea evaluatã respectã cerinþele sanitare vete-rinare în vigoare. Dacã s-au realizat progrese efective, dar unitatea nu respectã încã toate cerinþele, DSVSA poate prelungi autorizaþia provi-zorie. Cu toate acestea, durata unei autorizaþii provizorii nu poate fi mai mare de 6 luni, în total.

Atribuirea ºi eliberarea

În baza referatului de evaluare, DSVSA emite autorizaþia sanitarã veterinarã unitãþilor solici tante, din domeniul hranei pentru animale, care îndeplinesc condiþiile legale specifice, în maximum 5 zile lucrãtoare de la data întocmirii referatului de evaluare. Autorizaþia îºi pãstreazã valabilitatea cât timp sunt îndeplinite condiþiile sanitare veterinare.

Unitãþile din sectorul hranei pentru animale, care desfãºoarã activitãþi comerciale fãrã a deþine produsele în incintã ºi care sunt autorizate sanitar veterinar, sunt scutite de efectuarea evaluãrii. Aceºti operatori vor prezenta autoritãþii sanitare veterinare competente o declaraþie pe proprie rãspundere, potrivit cãreia furajele puse pe piaþã sunt conforme cu condiþiile impuse de legislaþia europeanã.

Autoritatea sanitarã veterinarã emitentã consemneazã, într-un registru special întocmit în acest scop, unitãþile care au fost autorizate, activitãþile desfãºurate de acestea, numãrul refe ratului de evaluare, concluzia acestuia, numãrul ºi data emiterii autorizaþiei sanitare veterinare sau ale autorizaþiei sanitare veterinare provizorii. Fiecãrei unitãþi autorizate/înregistrate sanitar veterinar, ce desfãºoarã activitate/activitãþi în domeniul hranei pentru animale I se atribuie un numãr de identificare, conform legislaþiei europene. Numãrul de identificare are urmãtoarea structurã:

1. semnul “alfa”, dacã întreprinderea este autorizatã;2. codul ISO al României;3. numãrul de referinþã naþional, care este format din 6 semne alfanumerice, cuprinzând indicativul judeþului în

care se aflã unitatea, urmat de codul cifric acordat de cãtre DSVSA localã. Acest numãr de identificare este înscris pe autorizaþia/înregistrarea sanitarã veterinarã eliberatã unitãþilor ce desfãºoarã activitate în domeniul hranei pentru animale.

DSVSA judeþene vor transmite lunar la direcþia de specialitate din cadrul Autoritãþii Naþionale Sanitare Veterinare ºi pentru Siguranþa Alimentelor (ANSVSA) lista unitãþilor cãrora le-a fost eliberatã autorizaþia sanitarã veterinarã sau autorizaþia sanitarã veterinarã provizorie, precum ºi orice modificare privind suspendarea, retragerea sau anularea acestora.


EVENIMENTE SPECIFICE, PUBLICAÞII

infoFERMA 10, november 2013 - april 2014

Documents

Transcript of infoFERMA 10, november 2013 - april 2014