Pro Patria Magazine April 2006

Seara sportivilor condeieri

Mingea la... centru 6-7

Securizarea frontierei de Est 8-13

Centrul Ochiuri - vocaþie regionalã 20-27

Am fost la Vicenza...

Mobilitate ºi eficienþã

De veghe pe „frontul“ sportului

Jandarmii nucleari

DIRECÞIA INFORMARE ªI RELAÞII PUBLICEDirector: DAN CÃRBUNARU

PENTRU PATRIEFondatã 1949Nr. 4 (696)APRILIE 200652 pagini2,5 lei; (25.000 lei);

Redactor-ºef: ELENA POPESCU

Redactori: MIRCEA STOIAN, FLORICA PÂRVU,

VIORICA PILOIU, OANA CIOBOATÃ

Tehnoredactare ºi culegere: MIOARA NEGOIÞÃ

Fotoreporter: GEANINA ªERBAN

Responsabil de numãr: VIORICA PILOIU

Procesare computerizatã: LUIZA-CRISTINA BALINT (INFOPRESS S.A.)

Adresa: Bucureºti, str. Mihai Vodã nr. 17, et. IV, sector 5, cod 70622; Tel:

313.82.02; Centrale: 679.45.45; 311.13.11; cu int.: 10.294; 10.289,

10.291; Fax: 312.13.90; Inter C: 10535; E-mail: [email protected]

ISSN: 1220-6792Difuzare-marketing: VASILE ZAMFIR (tel. 313.82.02)Cont: RO70TREZ7005009XXX000256 deschis la Direcþia de Trezorerie aMunicipiului Bucureºti pe numele: Ministerul Administraþiei ºi Internelor,Direcþia Financiarã, Str. Domniþa Anastasia, nr. 3-5, sector 5, Bucureºti.Revista “Pentru Patrie” precum ºi alte informaþii de interes pentrucetãþeni pot fi consultate ºi pe site-ul M.A.I. www.mai.gov.roTipãritã la INFOPRESS S.A. Odorheiu Secuiesc

Rãspunderea pentru opiniile exprimate revine autorilor. Materialele ne-publicate nu se înapoiazã. Cititorii din strãinãtate se pot abona prin S.C.RODIPET S.A. - P.O.BOX 33-57, fax: 0040-21-222.64.07 sau 222.64.39;Telex: 11995 - Piaþa Presei Libere nr. 1, sector 1, Bucureºti, România.Aceastã ediþie s-a încheiat la data de 20 aprilie 2006

Centrul de Pregãtire

„Nicolae Golescu“, Slatina

- PROVOCAREA

VIITORULUI 31-33

Editorial

Cine a crezut vreodatã cã vecinãtatea Dunãrii ne va aspri ºi istovi,

cã va trebui sã mai trecem, încã o datã, prin suferinþã ºi deznãdejde?!

Chiar dacã eram pregãtiþi pentru aceastã tristã experienþã, având ºi timp

pentru a mai diminua din efecte, realitatea o acceptãm cu greutate. ªi,

totuºi, nimeni nu priveºte cu urã spre fluviul care ne-a însoþit în frãmân-

tata noastrã istorie, fiindu-ne alãturi în clipe de cumpãnã. Acum ne furã

pãmântul! Dar nu va rãmâne aºa! Rostul lui este sã curgã, sã ne inspire,

aºa cum a fãcut-o întotdeauna, la a merge, noi înºine, mai departe.

Plãtim preþul, ºi precum Sisif la poalele muntelui, pornim cãtre înãlþimi.

Repetabilitatea poverii ne aºazã în acelaºi univers cu mitologicul personaj

în care ne recunoaºtem prin stânca pe care o ducem în spate pentru a

ne împlini destinul. Aºa se învârte lumea. Este uneori absurd, precum în

mitul lui Sisif, dar a fost inventat întru aducere aminte cã nu trebuie sã

renunþi niciodatã.

Pe cine încãlzeºte însã aceastã filosofie, acum, când existã o

durere fãrã nume în sufletele a mii de oameni, ce se trezesc, în dimineþi

rãcoroase, altundeva decât în casa lor. Suferinþa televizatã impre-

sioneazã, alþi mulþi români au cunoscut-o direct ºi personal, anul trecut,

cam în aceleaºi vremi, dar apeºi butonul telecomenzii, oftezi, ºi îþi con-

tinui viaþa, ai prioritãþi…Ceilalþi ºi le-au schimbat. Trãiesc în derizoriu. O

stare care nu este proprie românului aºezat lângã Dunãre. Nu-l lasã strã-

moºii lui. Nu-l lasã copiii lui. ªi nu-l vom lãsa nici noi. În aceste momente

trebuie sã întindem o mânã de ajutor. Din tot sufletul ºi toatã energia

noastrã. Impresionanta desfãºurare de forþe din aceste zile a personalului

Ministerului Administraþiei ºi Internelor, sprijin efectiv ºi umanitar, demon-

streazã cã am învãþat din experienþã, testatã în cele mai dificile misiuni ºi

anul trecut, sã fim oameni alãturi de oameni. Sã le fim alãturi întru nou

început.

REPETABILA POVARÃ

Elena Popescu

PENTRU PATRIE Aprilie 20064

Dunãrea a devenit preþ de câteva zile, inamicul numãrulunu al României. Potrivit bilanþului prezentat de MinisterulAdministraþiei ºi Internelor, 12 judeþe (Dolj, Caraº - Severin,Galaþi, Brãila, Teleorman, Constanþa, Giurgiu, Cãlãraºi, Ialomiþa,Mehedinþi, Olt, Tulcea) au fost lovite de inundaþiile provocate deapele fluviului al cãrui debit a trecut foarte mult de limita nor-malã (la 18 aprilie, a.c., la Brãila, Dunãrea a atins cea mai marecotã din istoria sa: 685 cm). Puºi în faþa unui adevãrat pericoliminent, autoritãþile locale au intrat în alertã maximã de eva-cuare a localnicilor în Bistreþ ºi Plosca, douã localitãþi doljene.

Prezent în mijlocul dezastrului, pentru a verifica personaldacã localnicii din aceastã zonã sunt în siguranþã, ministrulVasile Blaga a anunþat cã “toþi cei care au fost afectaþi de apevor primi despãgubiri ºi vor fi ajutaþi sã-ºi construiascã noicase”.

Ministerul Administraþiei ºi Internelor a acþionat cu peste1.500 de cadre ale Inspectoratului General pentru Situaþii deUrgenþã, Jandarmeriei, Poliþiei ºi Poliþiei de Frontierã, pentru aasigura intervenþia în zonele afectate de inundaþii. S-a acþionatcu un numãr de 562 de utilaje: 67 de autoturisme, 140 deautocamioane, 33 de autobasculante, 43 de autospeciale, 17vole, 7 bãrci cu motor, 32 de motopompe, 53 de tractoare, 22excavatoare, 31 buldozere etc. La intervenþii au participat, deasemenea, 611 angajaþi ai MApN ºi 1707 angajaþi ai altorstructuri ale statului. Numãrul persoanelor evacuate din judeþeleinundate a fost de 6.653; persoanele evacuate au fost cazatela rude, în unitãþi ºcolare ºi sanitare, în corturi sau pontoaneplutitoare. Nu s-au înregistrat victime omeneºti, datorate inun-daþiilor.

***

Jandarmi, poliþiºti, cadre I.G.S.U. ºi poliþiºti de frontierãau acþionat în toate zonele calamitate, la realizarea barajelorliniare de protecþie cu saci de nisip ºi pãmânt. Acolo unde ero-ziunile au fost mai pronunþate, au fost realizate protecþii cu cusaci de pãmânt ºi pari cu fascine. S-au amenajat spaþii decazare în afara localitãþii pentru persoanele evacuate, dar ºi cor-turi pentru cazarea sinistraþilor rãmaºi în zonele sigure pentrusupravegherea animalelor. De asemenea, jandarmii au asiguratpaza caselor pãrãsite de localnicii evacuaþi, atât pe timp de zicât ºi noaptea.

Solidaritate ºi operativitate

5Aprilie 2006 PENTRU PATRIE

Imaginile foto ne-au fost transmise la redacþie decolegii noºtri, Mihai Gheorghiu, Ionuþ Dinicã, Marian Zgârþã ºiGeorge Preda de la Redacþia TV - Film, Grupul de Presã alDirecþiei Informare ºi Relaþii Publice, care au depus un efortremarcabil pentru a fi prezenþi în majoritatea zonelor indun-date.

***

În ºedinþa de Colegiu a Ministerului Administraþiei ºiInternelor, s-a stabilit ca familiile evacuate din localitãþileRast ºi Negoi, judeþul Dolj, sã primeascã, prin contribuþia per-sonalului M.A.I., pachete cu alimente tradiþionale de Paºti,ajutoare care au ajuns la oameni înainte de sãrbãtori, va-loarea totalã a acestora fiind de 120 milioane ROL.

De altfel, ministrul Administraþiei ºi Internelor, VasileBlaga, a lansat un Apel Umanitar pentru ajutorarea per-soanelor afectate de inundaþii.

“Fac apel cãlduros cãtre întreg personalul MinisteruluiAdministraþiei ºi Internelor sã contribuie dupã puteri, cu sumede bani care pot aduce mângâiere celor aflaþi în necazuripricinuite de neîndurãtoarele stihii ale naturii” a precizat mi-nistrul Vasile Blaga în apelul adresat tuturor lucrãtorilor dincadrul instituþiei.

Sumele de bani strânse vor fi folosite în scopul achi-ziþionãrii de alimente, îmbrãcãminte ºi alte produse necesarepentru întrajutorarea sinistraþilor din judeþele afectate deinundaþii.

Anul trecut, urmare a inundaþiilor care au afectat omare parte a teritoriului þãrii noastre, Ministerul Administraþieiºi Internelor a lansat campania umanitarã intitulatã „OAMENIALÃTURI DE OAMENI”, acþiune ce s-a desfãºurat pe raza a 80de localitãþi din 7 judeþe ale þãrii ºi a constat în ajutorarea,prin oferirea unor produse necesare unui trai decent, per-soanelor care au avut de suferit în urma inundaþiilor dinprimãvara anului 2005. Iniþiativa acestei campanii a aparþi-nut ministrului administraþiei ºi internelor care, la data de 25aprilie 2005, a lansat un Apel Umanitar pentru ajutorareapersoanelor afectate de valurile de inundaþii din primãvaraanului trecut. Suma totalã colectatã a fost de 35, 844 mili-arde lei ROL, bani reprezentând contribuþia benevolã a per-sonalului M.A.I.

n Geanina ªerban

la ceasul marilor încercãri


Dacã în plan profesional DirecþiaInformare ºi Relaþii Publice “controleazã”detaºat meciul cu presa, pe terenul desport confruntarea a fost dominatã deziariºti. Cei de la “Jurnalul Naþional”,bãieþii sunt pe locul I în grupa A a CupeiPresei la fotbal, i-au cam “alergat” pecomunicatorii din M.A.I. Cu jucãtori, chiarfotbaliºti, bine antrenaþi „JurnalulNaþional” a câºtigat meciul cu un scorcare nu se spune. Pentru cã, desupãrare, nu l-am mai notat. Sãmenþionãm însã cã echipa D.I.R.P., cudomnul director Dan Cãrbunaru coordo-nator de joc, ºi-a propus sã transfere pro-fesionalul ºi în teren, iar la viitorul mecicu presa, scorul sã-i fie favorabil. Dacã

bãieþii n-au prea avut loc pe teren de fot-baliºtii “Jurnalului”, în schimb fetele, cudouã mari campioane în echipã -Elisabeta Lipã ºi Monica Iagãr - au fãcutlegea. Au câºtigat detaºat meciul cu jur-nalistele civile, chiar dacã acestea aufãcut apel la un stoper de nãdejde -Ionela Roman - al internistelor. Ce n-aureuºit bãieþii, chiar de jucau pânã în zori,au izbutit fetele.

O înfrângere, demnã de victorie,ºi o victorie preþioasã pãstreazã echilibrulpe toate planurile între D.I.R.P. ºi mass-media, la prima întâlnire pe teren neutru,organizatã însã de Direcþia Informare ºiRelaþii Publice a M.A.I.

n Mircea Stoian

Seara

Mingea la... centru


Echipele s-au “confruntat” ºi la

Excelsior dar, de aceastã datã, la o

cupã… de ºampanie. Astfel, cei peste

30 de jurnaliºti din presa civilã, acredi-

taþi la Ministerul Administraþiei ºi

Internelor s-au solidarizat cu ofiþerii de

relaþii publice din Direcþia Informare ºi

Relaþii Publice, într-o atmosferã destinsã

ºi distinsã, în care cuvântul de ordine a

fost "fair-play". Onoratã de prezenþa dlor

Vasile Blaga, ministrul administraþiei ºi

internelor, Victor Paul Dobre, Liviu Radu,

secretari de stat, chestor general

Nicolae Berechet, secretar general,

Rareº Niculescu, consilier, Alexandru

Boer, director cabinet, întâlnirea s-a

dovedit, încã o datã, un act de

deschidere spre comunicare ºi trans-

parenþã din partea Internelor.

La „Excelsior“, seara a debutat

cu decernarea cupelor învingãtorilor,

organizatorilor, moment oficiat de Vasile

Blaga, ministrul administraþiei ºi inter-

nelor ºi doamna chestor Elisabeta Lipã,

reprezentanta “de aur” a sportului româ-

nesc.

Prin urmare, competiþia s-a lãsat

cu … vorbã bunã, aºii condeiului - debu-

tanþi pe terenul de mini - fotbal - comen-

tând “critic” stângãciile dar ºi fazele cele

mai fierbinþi de pe teren. În finalul

“cronicii sportive”, fotbaliºtii “de o zi”

s-au declarat optimiºti în ceea ce

priveºte evoluþia echipelor pe teren, în

ediþiile viitoare. “Relaþiile publice ºi fot-

balul sunt activitãþi care presupun

munca în echipã. Am avut prilejul sã

îmbinãm cele douã domenii ºi astfel sã

îi avem aproape pe colegii din presã,

într-un meci în care am câºtigat toþi” a

spus Adina Maftei, „purtãtor de cuvânt„

al sportivilor comunicatori din M.A.I.,

cum de altfel „vorbesc“ ºi fotografiile

realizate de colegul nostru Mircea

Dragoº.

n Geanina ªerban

sportivilor condeieri


Securizarea

frontierei de Est

l Folteºti - profesionalizare ºi dotare de ultimã generaþie

Combaterea migraþiei ilegale ºi a infracþionalitãþii

transfrontaliere prin valorificarea eficientã a oportu-

nitãþilor oferite de sistemul integrat de securizare a fron-

tierei de stat, atingerea unui grad ridicat de control ºi

supraveghere, asimilarea tehnicii specifice ºi dezvoltarea

relaþiilor de cooperare în plan intern ºi extern reprezintã

obiectivele principale ale Inspectoratului Judeþean al

Poliþiei de Frontierã Galaþi. Aflatã în subordinea Direcþiei

Poliþiei de Frontierã Iaºi, aceastã structurã are în com-

ponenþã trei sectoare: Galaþi - cu patru puncte de tre-

cere, rutier, feroviar, port ºi zona liberã - Folteºti ºi

Oancea - cu un punct de trecere. Per total, zona de com-

petenþã a I.P.J.F. Galaþi cuprinde o lungime a frontierei de

peste 118 kilometri.

Comisarul-ºef Didel Bãdãrãu,inspectorul-ºef al I.J.P.F. Galaþi, este

un împãtimit nu numai al muncii de fron-tierã, ci ºi al calculatorului. Mai exact, alsistemelor moderne de comunicaþii. Este,probabil, motivul pentru care a avutambiþia ºi a reuºit sã punã în practicã, din

toamna anului trecut, un sistem de mo-nitorizare video care cuprinde cea maimare parte a inspectoratului. Concret, dinbiroul sãu, printr-o simplã apãsare atastelor calculatorului, îºi poate "suprave-ghea" îndeaproape toþi subordonaþii pânãla cei din punctele de trecere. Nici agenþiidin ghiºeele aflate la punctele de intrare ºi

ieºire din þarã nu scapã, la o adicã, vigi-lenþei ochiului ºefului. Sunt vizate prinacest sistem, supravegherea traficului,comportamentul ºi þinuta personalului ºi,nu în ultimul rând, prevenirea actelor decorupþie. Astfel, de la punerea sa înfuncþiune, au fost descoperite 12 infracþi-

uni de acest tip, 10 de dare ºi douã deluare de mitã. Imaginile înregistrate prinintermediul camerelor video sunt stocate72 de ore ºi pot fi folosite inclusiv ca probeîn justiþie constituind astfel o excelentãmodalitate de protecþie a personalului.

De asemenea, I.J.P.F. Galaþi be-neficiazã de un site de intranet de o com-

plexitate cu care, fãrã îndoialã, puþinestructuri din M.A.I. s-ar putea lãuda.Destinat aproape exclusiv pregãtirii profe-sionale, este accesibil tuturor lucrãtorilorºi accesat nu numai de nevoie, ci ºi devoie, în momentele... mai libere. Nu suntpuþine situaþiile când prin intermediulintranetului, însuºi ºeful Inspectoratului îitesteazã on-line, pe agenþii din punctelede trecere. Acest tip de verificare, sunt deacord chiar subordonaþii comisarului ºefBãdãrãu, este de naturã sã stimulezepregãtirea profesionalã ºi dorinþa de a fi"în top".

De asemenea, atât sistemul demonitorizare cât ºi intranetul constituieun mijloc extrem de eficient pentrucomunicare, videoconferinþe, transmiterede ordine. Cu atât mai mult cu cât elesunt accesibile ºi de D.P.F. Iaºi.

P.T.F. Rutier Galaþi, deschis traficului

internaþional din 1998, funcþi-

oneazã din februarie anul trecut într-un

spaþiu nou, beneficiind de cele mai mo-

derne dotãri. Totul, realizat cu sprijinul

Consiliului Judeþean. Aflat la "post" agen-

tul ºef adjunct Ioan Hantã se strãduieºte

sã-i facã sã înþeleagã, pe trei tineri din

Republica Moldova, cã nu pot intra în

România fiindcã nu îºi justificã scopul

l Anticorupþie ºi testãri on-line

l Primul filtru, factorul uman

l Trilateralã cu Moldova ºi Ucraina


îndatã ce legislaþia din þãrile lor le va per-mite acest lucru. Dar asta nu înseamnãcã Centrul nu funcþioneazã. Dimpotrivã.Chiar dacã verificãrile se fac deocamdatãnumai prin telefon, e-mail ºi fax, ele suntfoarte rapide ºi în timp real, astfel încâtconstituie deja un sprijin real pentruautoritãþile implicate în combaterea

infracþionalitãþii transfrontaliere. PrinPunctul de Contact de la Oradea, Centrulcolaboreazã ºi cu Poliþiile din Italia,Franþa ºi Germania, furnizându-le infor-maþii utile despre persoane ºi autove-hicule la care existã suspiciuni. Un pro-gram informatic specific stocheazã toateverificãrile care s-au fãcut de la înfiinþareºi pânã în prezent. "În 2005, am efectu-at 1656 de verificãri, iar în primele treiluni din 2006, 574. În general, seobservã o dublare a numãrului de veri-ficãri, de la un trimestru la altul. În medie

de 80-90 la sutã dintre acestea, suntadresate autoritãþilor din RepublicaMoldova", ne spune ºeful Centrului, sub-comisarul Relu Vlase. În acest timp,colegul sãu, inspectorul principal CristianLoleº, încearcã sã verifice, la solicitareacolegilor de la Borº, identitatea a douãpersoane: un ucrainean cu un paºaport

slovac fals ºi o cetãþeancã moldoveancã,de asemenea cu un paºaport fals. Lacolegii din Moldova…ghinion. Telefonulsunã în gol. Este pauza de masã. Va tre-bui sã mai aºtepte.

cãlãtoriei. ªi ceilalþi colegi ai sãi se aflã...

în exerciþiul funcþiunii. Agentul Ilarion

Corcodel verificã autenticitatea unor do-

cumente de cãlãtorie, cu ajutorul

videospectralului, agentul Cosmin ªerbu

tocmai efectueazã controlul unui auto-

vehicul...

Valorile de trafic, pe cele ºase

piste de intrare ºi ºase de ieºire din þarã

sunt semnificative. O mie de persoane ºi

350-400 de autovehicule zilnic.

"Activitatea noastrã nu este neapãratfoarte dificilã, dar ne solicitã extrem demult atenþia ºi acuitatea", ne

mãrturiseºte ºeful Punctului, inspectorul

principal Aurelian ªerban. "Primul filtru îndetectarea potenþialilor infractori estefactorul uman, psihologic - intuiþia, flerulnostru, modul în care ºtim sã punemîntrebãri. Abia dupã aceea intervinetehnica" conchide el. Despre colaborarea

cu omologii din Republica Moldova -

respectiv, de la P.T.F. Giurgiuleºti are

numai cuvinte de apreciere. O situaþie

operativã a evenimentelor înregistrate în

primul trimestru al acestui an aratã cã,

P.T.F. Rutier Galaþi s-a confruntat cu 99

de infracþiuni, în care au fost implicate 85

de persoane. Cele mai numeroase de tre-

cere ilegalã a frontierei de stat (63) ºi

fals, uz de fals, fals de identitate (27).

La Centrul Trilateral de Contact Galaþi,douã birouri elegant mobilate ºi bine

dotate îºi aºteaptã încã... ocupanþii.Omologii poliþiºtilor de frontierã români,din Republica Moldova ºi Ucraina, se lasãîncã aºteptaþi. Ei vor sosi, probabil, de

Delegaþie FRONTEX la Galaþi

O delegaþie a Agenþiei FRONTEX,condusã de directorul executiv, IlkkaLaitinen, a vizitat în aceastã lunãPunctul de Trecere a Frontierei GalaþiRutier, Centrul Trilateral de la Galaþi ºiSectorul Poliþiei de Frontierã Folteºti. Cuacest prilej, inspectorul general alPoliþiei de Frontierã, chestorul principalNelu Pop, a prezentat progresele înre-gistrate de România în domeniul securi-zãrii ºi controlului frontierei. Au fost dis-cutate modalitãþi de cooperare în luptaîmpotriva migraþiei ilegale ºi a infracþio-nalitãþii organizate internaþionale. Unobiectiv important al Agenþiei pentruanul în curs îl reprezintã cooperarea custructurile poliþiilor de frontierã alestatelor nonUE ºi nonSchengen, pebaza conceptului analizei de risc. Peparcursul vizitei, reprezentanþii FRONTEXºi-au exprimat disponibilitatea pentrucolaborarea în domeniul securizãrii fron-tierei de est a României, viitoare fron-tierã externã a Uniunii Europene, ºicombaterii infracþionalitãþii transfronta-liere.

˜


ceea ce a sperat. “Examenul nu a fostfoarte dificil. Iar concursul, vreau neapãratsã subliniez aceastã idee, a fost absolutcorect”. Un alt agent nou încadrat, NicolaeGeorgescu, îºi explicã ºi el opþiunea:“Pânã acum, am fost metrolog la o între-prindere din Galaþi. Întotdeauna am visatînsã la cariera militarã. Când am terminatliceul, am vrut sã dau examen de admiterela Academia Militarã. O problemã me-dicalã m-a împiedicat atunci sã îmi urmez

visul. Am acum o nouã ºansã ºi sunt con-vins cã mã voi adapta foarte repede”.Sigur, nici unul dintre cei doi nu contestãcã ºi motivaþia financiarã a avut un rolimportant atunci când au fãcut aceastãalegere.

De altfel, mediul de lucru de laFolteºti este unul cât se poate de agreabil.O clãdire nouã, ridicatã cu ajutorul unuiProgram Phare, care oferã cele mai bune

condiþii: sãli de pregãtire, de sport, dotareinformaticã la cele mai înalte standarde.ªi, în plus, pentru activitatea de teren,pentru cã, în fapt, aici, pe frontiera verde,îºi desfãºoarã activitatea poliþiºtii, o logis-ticã de invidiat…opt autospeciale de inter-venþie ºi supraveghere (Nissan Terano II ºiOpel Astra), douã autospeciale pentrutransport, patru motocicluri Roush ArcticCat, o ambarcaþiune rapidã, o autospe-cialã cu termoviziune. Toate acestea per-mit o deosebitã mobilitate ºi rapiditate a

intervenþiei în zona de responsabilitate.Despre caracteristicile situaþiei operativede aici, ne vorbeºte tot inspectorul princi-pal Marian Lovin: controlul migraþiei ile-gale, combaterea traficului de þigãri dar ºialte bunuri, a braconajului piscicol,menþinerea ordinii publice ºi combatereainfracþionalitãþii în zonã.

n Oana CioboatãFoto: Vasile Stoica

În baza unor informaþii referitoare la comiterea unor ile-galitãþi de cãtre un lucrãtor vamal ºi un administrator al unei soci-etãþi comerciale cu capital strãin, care desfãºoarã activitãþi deimport - export prin Zona Liberã Galaþi, lucrãtori din cadrul I.J.P.F.Galaþi - Biroul de Combatere a Infracþionalitãþii Transfrontaliere ºide la Sectorul PF Galaþi, în cooperare cu I.P.J. Galaþi - Serviciul deInvestigare a Fraudelor, au organizat o acþiune comunã. Astfel, aufost depistate în trafic trei autotiruri încãrcate cu aparaturã elec-tricã care veneau din Zona Liberã Galaþi, poliþiºtilor fiindu-leprezentate, de cãtre conducãtorii auto, ca documente de prove-nienþã a mãrfii, trei INVOICE-uri în valoare de 27.198 USD.Aparatura aparþinea unei firme panameze ºi urma sã fie exportatãîn Ungaria. Întrucât potrivit informaþiilor deþinute, rezulta faptul cãvaloarea înscrisã în aceste INVOICE-uri era mult diminuatã faþã decea realã, au fost efectuate verificãri încruciºate, atât la DirecþiaRegionalã Vamalã Galaþi, cât ºi la Punctul de Trecere FrontierãBorº. În urma cercetãrilor efectuate, s-a constatat cã valoareaacestor echipamente, conform INVOICE-urilor prezentate la Borº,era de 3.550.538 EURO. Echipamentele au fost transportate înZona Liberã Galaþi unde, împuternicitul firmei panameze, în per-soana cetãþeanului moldovean C. A., din Chiºinãu, dupã o

înþelegere prealabilã cu un funcþionar vamal de la Biroul Vamal

Zona Liberã Galaþi, a prezentat organelor vamale 3 INVOICE-uri

falsificate, cu acelaºi numãr ca cele originale, dar fiecare având

înscrisã o valoare mai micã cu un 1 milion de Euro. În prezent, se

continuã cercetãrile sub aspectul comiterii infracþiunilor de

prezentare de documente nereale la autoritãþile vamale - de cãtre

administratorul societãþii respective - ºi dare ºi luare de mitã - de

cãtre un lucrãtor vamal. (C.O.)

La sectorul Poliþiei de FrontierãFolteºti…agitaþie mare. 42 de agenþi,

fete ºi bãieþi, încadraþi în urmã cu numaicâteva zile, încearcã încã sã îºi gãseascãlocul. Peste alte trei zile, vor pleca laCentrul de pregãtire de la Constanþa, undevor urma, timp de douã luni, cursuri deiniþiere în profesie. De altfel, aflãm de lainspectorul principal Marian Lovin(foto), adjunctul ºefului de Sector, 40 lasutã din personalul de aici este încadrat în

ultimele ºase luni. A fost îndeplinitã, ast-fel, încã una dintre cerinþele UniuniiEuropene, privind profesionalizarea.“Proaspãtul” agent Mariana Bujeniþã(foto), de loc chiar din comuna Folteºti,este absolventã de Drept. A lucrat operioadã în domeniul asigurãrilor, apoi înînvãþãmânt. A optat pentru aceastã profe-sie pentru cã îi plac disciplina, ordinea ºirigoarea ºi, mãrturiseºte, a gãsit aici exact


Pe monitoare ºi cu ajutorulradarelor este supravegheat tot ce miºcã înzona maritimã româneascã ºi în portulConstanþa. Absolut orice miºcare, intraresau ieºire, este controlatã ºi dirijatã printurnul de control al portului. Când pe radarapare o navã, în cel mai scurt timp, trebuiesã-ºi prezinte intenþiile. Cine este ºi cevrea. Altfel, ofiþerul Poliþiei de FrontierãConstanþa, aflat, în permanenþã, lângãreprezentantul Autoritãþii Navale, caresupravegheazã perimetrul de responsabili-tate în apele teritoriale, dã alarma.Transmite la dispeceratul Grupului de navecoordonatele, iar nava din stand-by, saucel mai apropiat echipaj aflat în patrularepleacã la identificare. Sunt etape de par-curs, prevãzute de lege, care trebuierespectate pas cu pas. În caz denesupunere, la solicitãrile echipajului, sepoate ajunge la deschiderea focului, cuarmamentul de pe navã.

„Cel mai adesea navele venite lapescuit în apele româneºti nu-ºi declarãintenþiile. Echipajul se preface cã nu pri-cepe ce vrem, deºi cunoaºte bine preve-derile internaþionale, cã nu înþelege limbaîn care vorbim, ºi alte tertipuri...„pescãreºti”. Când deschidem focul asupralor îºi aduc aminte de uzanþele inter-naþionale, dar spun cã n-au observat cã auintrat în apele româneºti. Aºa s-a întâmplatzilele trecute cu pescadorul turcescHendem Mustafa, care a fost prins la bra-conaj în zona româneascã, într-o perioadãîn care legea interzice pescuitul la calcan.Evident cã am luat mãsurile legale” spunecomisarul Nicuºor Þarãlungã (foto),comandantul Grupului de Nave Constanþa.

Conform legii, misiunile Grupului denave sunt de a supraveghea ºi controlafrontiera de stat, de a preveni ºi combatemigraþia ilegalã, ºi criminalitatea trans-

frontalierã în zona sa decompetenþã, care seîntinde, pe mare, de la GuraPortiþei la Agigea, CanalulDunãre – Marea Neagrã, cuecluza Agigea, zonele libereAgigea ºi Basarabi,punctele de trecere a fron-tierei de la Agigea,Constanþa ºi Midia ºi fâºiaverde din zona CanaluluiDunãre – Marea Neagrã.

Cu navele opera-tive, Grupul asigurã intere-sul statului român în apelemaritime interioare, înmarea teritorialã, în zonacontiguã ºi cea economicãexclusivã. Patru nave depatrulare, o vedetã mari-timã de intervenþie, oºalupã de remorcare, cinciºalupe pentru controlul por-tuar ºi în raza exterioarã,patru ºalupe de abordaj, onavã de cercetare ºi patru-lare ºi un tanc maritim, aleGrupului, erau ancorate înportul Constanþa, în apro-pierea flotei militare.

O ºalupã rapidãRODMAN, cu echipaj la bord, era pregãtitãsã „demareze” la comandã sau sã-ºi facãrondul obiºnuit prin port.

Minereuri, fier vechi, autoturisme,petrol, containere încãrcate cu diverse pro-duse, pe vapoare cât blocurile cu zeceetaje care pluteau, aºa aratã portulConstanþa.

De pe insula artificial creatã poþitrece cu privirea prin tot portul, iar cuºalupa poliþiºtii de frontierã controleazãorice activitate care pare suspectã. Flerul

poliþiºtilor, experienþa ºi informaþiile acu-mulate îi trimit, de cele mai multe ori, laþintã. În acest „oraº plutitor” vin ºi ambar-caþiuni turistice pe care tot ei le verificã ºisupravegheazã sã respecte legislaþia.Ambarcaþiunea celebrului boxer Mike Tysona poposit, într-o cãlãtorie turisticã, în radaportului Constanþa. Temutul Mike n-amuºcat din urechea nimãnui. A fost chiartimid în faþa poliþiºtilor de frontierã.

n Mircea Stoian

„„„„VVVVeeeeddddeeeetttteeee““““ llllaaaa ffffrrrroooonnnntttt iiiieeeerrrrãããã


În contextul integrãrii europene, securi-tatea frontierelor a devenit una dintrecele mai importante problematici, pe

de o parte datoritã globalizãrii relaþiilorinterumane, relaþiilor comerciale, coope-rãrii în diferite forme, dar mai ales schim-burilor de valori materiale ºi spirituale, tu-rismului practicat la scarã industrialã.

În viziune modernã, Poliþia deFrontierã îºi îndeplineºte misiunile într-unsistem integrat. Sistemele integrate suntdeterminate de complexitatea ºi amploareafactorilor de mediu, aºa cum este de pildã,infracþionalitatea transfrontalierã organiza-tã. Sistemele integrate au evoluat par-curgând etapele specifice sistemelor inde-pendente ºi sistemelor interoperabile.Aceasta justificã pe deplin opþiunea fãcutãde Poliþia de Frontierã ºi anume con-ceperea, proiectarea ºi implementareaunui instrument de mare eficienþã ºi efi-cacitate denumit generic Sistem Integratpentru Securitatea Frontierelor (SISF).

Identificarea ameninþãrilor laadresa frontierelor României, din care oporþiune însemnatã, peste douã mii de kilo-metri, coincide cu partea de est a frontiereiNATO ºi viitoarei frontiere externe a UE,determinã mãsuri de contracarare a lor.Rolul componentei maritime a Poliþiei deFrontierã Române în lupta împotriva crimeiorganizate, riscurilor asimetrice ºi a celorde mediu a crescut în ultimii cinci ani.

Aderarea României la Uniunea Europeanãºi alinierea la recomandãrile ºi cele maibune practici cuprinse în CatalogulSchengen, impun realizarea unor noiproiecte privind supravegherea ºi controlulfrontierei albastre.

Un instrument, apreciat ca fiind demare eficienþã la frontiera albastrã, îl vaconstitui Sistemul Integrat de Supra-veghere ºi Control al Traficului Maritim laMarea Neagrã (SCOMAR) ºi SistemulIntegrat de Supraveghere, Observare ºiControl al Traficului de Nave la Dunãre(SCOD).

Sistemele integrate pentru securi-tatea frontierei albastre, sunt la rândul lorintegrabile cu Sistemul informatic naþionalde semnalãri, cu Sistemul naþional de ges-tionare a crizelor, cu EURODAC, EUROPOL,INTERPOL, AFIS, SECI, cu Sistemul de pre-venire ºi combatere a terorismului. Înacelaºi timp SCOMAR asigurã interfaþa cuCentrul de cooperare ºi informare al þãrilorriverane la Marea Neagrã situat la Burgas(Bulgaria), cu sisteme similare din þãrilevecine, þãri ale Uniunii Europene.

Subsistemul SCOMAR va asigurarealizarea dispozitivului operativ care, bazatpe un suport tehnic integrat, va permitesupravegherea mãrii teritoriale ºi a zoneicontigue prin transmiterea în timp real ainformaþiilor culese de staþiile de senzoricãtre un Centru de Comandã ºi Control de

unde vor fi transmise unitãþilor de inter-ceptare navale, terestre ºi aeriene cele maipotrivite ordine. Pentru realizarea acestuiproiect, Poliþia de Frontierã dispune de fon-duri PHARE în valoare totalã de 31 mili-oane EURO. Calendarul de execuþie includerealizarea sistemului de comunicaþii încursul anului 2006, contractarea pânã la30 noiembrie 2006 a serviciilor unei firmede consultanþã ºi pânã la 30 noiembrie2007 a lucrãrilor pentru dotarea staþiilor desenzori, construirea Centrului de Comandãºi Control la Constanþa ºi dotareamijloacelor de intervenþie.

Structurile teritoriale implicate înderularea acestor proiecte sunt DirecþiaPoliþiei de Frontierã Constanþa ºi cele douãinspectorate judeþene Constanþa ºi Tulcea.De asemenea, la nivelul InspectoratuluiJudeþean al Poliþiei de Frontierã Constanþafuncþioneazã, 24 ore pe zi, un Centru deComandã ºi Control, de unde sunt dirijateoperaþiunile pe mare.

SCOMAR supermodern ºi eficient

SCOMAR este un sistem integratprin care se va asigura supravegherea ºicontrolul spaþiului maritim din zonaInspectoratelor Poliþiei de Frontierã Tulceaºi Constanþa. Prin cele trei subsisteme decomunicaþii, de senzori ºi unitãþi de inter-

Sistem Sistem

integratintegrat

la Marla Mareaea


ceptare se va realiza securizarea frontiereimaritime la un nivel de eficienþã ridicat.Spaþiul supravegheat va fi de la Sulina laVama Veche, 100 mile marine în largulmãrii ºi 30 km în interiorul terestru.Sistemul este interoperabil cu alteautoritãþi, M.Ap.N. ºi A.N.R; poate fi recon-figurat în funcþie de noile sisteme care aparpe piaþã ºi este modular asigurând o foartebunã fiabilitate.

Prima fazã a proiectului presupunerealizarea subsistemului de comunicaþii, iarfaza a doua realizarea subsistemului desenzori format din radiolocatoare ºi camereoptoelectronice. Printr-o firmã de consul-tanþã se va realiza balanþa între cheltuieli ºieficienþã, urmãrindu-se elaborarea celeimai bune specificaþii tehnice dar ºi antici-parea evoluþiei tehnicii astfel încât sã seachiziþioneze echipamente de ultimã gene-raþie în domeniu.

„Datele furnizate de subsistemul desenzori vor ajunge la Centrul de Comandãºi Control, vor fi analizate de operatoriiPoliþiei de Frontierã, iar informaþiile nece-sare împreunã cu dispoziþii ºi modul deacþiune vor fi transmise unitãþilor de inter-venþii - subsistemul trei - formate din nave,aeronave ºi autoturisme. Comandanþii denave vor putea recepþiona inclusiv imaginicu þintele de risc existente în zona deresponsabilitate“, spune dl. comisarLaurenþiu Costache, ºef compartiment

supraveghere trafic maritim de la I.J.P.F.Constanþa.

SCOMAR, cel mai modern sistemde supraveghere existent în UniuneaEuropeanã, este similar celui folosit deSpania pe coastele Mãrii Mediterane, estemult mai eficient decât sistemul actual deradiolocatoare care detecteazã þinteîncepând de la o anumitã dimensiune mi-nimã.

Coordonatorul proiectului SCOMARdin partea Direcþiei Poliþiei de FrontierãConstanþa, comisar Cezar Leontin, apre-ciazã cã „Dezvoltarea acestui proiect, întrecele trei ministere, Ministerul Administraþieiºi Internelor, Ministerul Apãrãrii Naþionale ºiMinisterul Transporturilor va duce, în final,la proceduri comune de acþiune. Spreexemplu: operaþiunile de cãutare ºi salvarevor fi coordonate de A.N.R., dar având caactori activi Poliþia de Frontierã ºi unitãþileMarinei Militare. Prin acest sistem integratse pun în comun informaþiile, în timp real,ºi se pot accesa pe principiul necesitãþii.”

Prin realizarea proiectului SCOMARse va crea un sistem prin care nivelulsecurizãrii frontierei va fi cel puþin similarcelor din þãrile Uniunii Europene. Pentrusecurizarea frontierei maritime, Poliþia deFrontierã Românã deruleazã ºi alte pro-grame, cu fonduri proprii ºi europene, deachiziþie nave ºi ambarcaþiuni pentruexercitarea atribuþiunilor la frontiera albas-

trã. În acest sens, a contractat de laMinisterul Federal de Interne German patrunave maritime de supraveghere de tipP157. Tot prin aceastã procedurã se vaderula ºi un program de pregãtire ºi instru-ire a personalului ce va deservi navele, cusprijinul ofiþerilor germani.

„Un accent deosebit l-am pus pederularea programelor de pregãtire, instru-ire ºi perfecþionare a personalului Poliþieide Frontierã Române prin organizarea deseminarii, ateliere de lucru, participarea laconferinþe naþionale ºi internaþionale, toateacestea asigurând suportul de bazã pentruo bunã gestionare ºi rezolvare a pro-blemelor ivite”, spune dl. comisar-ºefMarin Buzescu, director adjunct alDirecþiei Poliþiei de Frontierã Constanþa.

În acest context, Poliþia de Frontierã- instituþia abilitatã a statului român în ceeace priveºte asigurarea respectãrii legii lafrontierã, îºi va putea îndeplini angaja-mentele asumate ºi atingerea obiectivuluifinal de „frontiere securizate”, atât prinimplementarea programelor pe care lederuleazã, cât ºi printr-o foarte bunãcooperare internã ºi internaþionalã.

n Mircea Stoian

NeagrãNeagrã

Cunoaºterea suprafeþei ºi a

naturii proprietãþii fiecãrei persoane,

în scopul evaluãrii acesteia, a

devenit foarte repede o necesitate

în istoria omenirii, pentru stabilirea

unui sistem de taxe ºi impozite cât

mai echitabil. Tocmai aceasta a stat

la originea cadastrului, instituþie

care îºi are începuturile încã în

Antichitate. O tãbliþã de argilã

datând din anul 2300 î.e.n. ºi care

cuprindea referiri la întinderea ºi

structura unui lot de parcele, a fost

descoperitã la Telloh, în Deºertul

Arabiei. Prima reprezentare cadas-

tralã graficã din Europa dateazã din

secolul al XVIII-lea ºi o regãsim în

Franþa, în Ducatul de Savoia; este

vorba despre aºa-numitele hãrþi

sarde.

În þara noastrã, anul 1933

este considerat drept anul apariþiei

cadastrului modern, prin adoptarea

Legii nr. 23 pentru organizarea

cadastrului funciar ºi introducerea

cãrþilor funciare în Vechiul Regat ºi

Basarabia, cu posibilitatea ca docu-

mentele cadastrale sã fie recunos-

cute pe "piaþa de capital" printre

"titlurile de valoare".

Consecventã politicii sale de aliniere laacquis-ul comunitar, unde existã o

tendinþã de unificare a cadastrului cu pu-blicitatea imobiliarã, România a decis sãfacã ºi ea acest pas în anul 2004. Astfel,a luat fiinþã Agenþia Naþionalã de Cadastruºi Publicitate Imobiliarã (ANCPI), prin reor-ganizarea Oficiului Naþional de Cadastru,Geodezie ºi Cartografie ºi preluarea acti-vitãþii de publicitate imobiliarã de laMinisterul Justiþiei. Prin cele 42 de Oficiiale sale - câte unul pentru fiecare judeþ ºiMunicipiul Bucureºti - noua structurã areuºit deja sã creeze un sistem eficient ºistabil, prin care asigurã cetãþenilor serviciide calitate, eliminând drumurile repetateîntre diferitele instituþii care administrau,separat, activitãþile de cadastru ºi, respec-tiv, de publicitate imobiliarã.

Beneficiile sistemului unic de înre-gistrare a drepturilor de proprietate sunt,de altfel, evidente: dezvoltarea pieþei imo-biliare, folosirea masivã a creditului ipote-car ca instrument de susþinere financiarã,dezvoltarea unui sistem real de taxe ºiimpozite, accelerarea investiþiilor în infra-structurã, dezvoltarea ruralã, urbanã ºiregionalã ºi, nu în ultimul rând, moder-nizarea ºi protejarea mediului.

La puþin timp de la înfiinþare, ANCPIa încheiat un Protocol de colaborare cuUniunea Naþionalã a Notarilor Publici, pen-tru furnizarea informaþiilor necesareîncheierii actelor autentice. Astfel, notarulsolicitã extrasele de carte funciarã directbirourilor specializate, fãrã a mai obligacetãþeanul sã se deplaseze la sediile aces-tora. Aceastã mãsurã eliminã, în egalã

mãsurã, posibilitatea de fraudare a sis-temului, prin blocarea accesului la carteafunciarã timp de cinci zile din momentuldepunerii cererii. În acest mod, nu se maipot face vânzãri multiple ale aceluiaºi imo-bil. Atare proceduri eliminã paralelismelecare se manifestau în trecut, diminueazãdrastic birocraþia ºi corupþia din sistem,faciliteazã un mod civilizat ºi modern delucru cu publicul, reduc litigiile referitoarela imobile ºi terenuri. Legalizarea drep-turilor ºi a tranzacþiilor privind proprietãþiledevine un proces transparent, simplu,rapid, relativ ieftin, necorupt ºi apt sã asi-gure încrederea pãrþilor. Extrasele de cartefunciarã devin, astfel, documente speciali-zate, cu destinaþie precisã, iar noua proce-durã de lucru securizeazã relaþia dintrebirourile de carte funciarã, notari ºi benefi-ciari, în condiþiile unei depline indepen-denþe profesionale a registratorului decarte funciarã.

CadastrCadastrul ºi publicitatea imobilul ºi publicitatea imobil ii

Noþiunea de publicitate imobiliarãdefineºte sistemul de evidenþã a imo-bilelor (terenuri ºi construcþii) bazat pecartea funciarã.

Cartea funciarã este o fiºã a imo-bilului, în care se înregistreazã infor-maþii cu privire la descrierea respec-tivului imobil, la situaþia juridicã aacestuia, precum ºi la proprietar.

Activitatea de publicitate imobili-arã se referã la înscrierea imobilelor încartea funciarã ºi furnizarea tuturoracestor informaþii cãtre orice per-soanã.

Orice cetãþean poate solicita eliberarea unui extras de carte funciarã de

informare. Astfel, poate afla cine este proprietarul unui imobil sau al unui

teren, ce suprafaþã are acesta, unde este amplasat ºi statutul sãu juridic.

donarea sistemului vechi de inscripþiuni ºitranscripþiuni care a funcþionat multãvreme ºi în þara noastrã. Sistemul austriacare douã componente cu responsabilitãþidiferite, însã furnizeazã informaþii integratecãtre cetãþeni, prin intermediul unui servi-ciu public unic de interfaþã, carefuncþioneazã în regim de parteneriat pu-blic-privat.

Pe termen lung, piaþa unicã euro-peanã va avea un important impact le-gislativ, în special asupra legilor careguverneazã piaþa terenurilor. Astfel, o piaþãunicã, deschisã, a creditului ipotecar arputea fi un motor pentru armonizarea ser-viciilor de înregistrare a proprietãþii imobi-liare.

În acest context, ANCPI are dreptmisiune dezvoltarea unui sistem unitar deevidenþã a proprietãþilor imobiliare la nivelnaþional, în scopul garantãrii proprietãþii ºirealizãrii unui sistem echitabil de evaluareºi impozitare. Acest lucru presupune, înprimul rând, armonizarea legislaþieiromâneºti în domeniu cu cea europeanãºi, în al doilea rând, standardizarea fluxuluide înregistrare în registrele de cadastru ºipublicitate imobiliarã. Obiectivul Agenþiei înprivinþa sistemului unic este acela de arealiza informatizarea completã a activitãþiispecifice ºi de a dezvolta un serviciu publicmodern ºi eficient, care sã ofere accesulprin Internet la informaþiile cadastrale saude carte funciarã. În felul acesta instituþiaurmãreºte o apropiere faþã de cetãþean, încalitate de beneficiar direct al serviciilorsale.

n Oana Cioboatã

funciarã, prin intermediuloficiilor poºtale. Având învedere faptul cã la nivelulîntregii þãri existã aproximativ7.000 astfel de oficii, acestmod de lucru scuteºtecetãþenii de efortul de aajunge la sediile OCPI, creân-du-le astfel confortul unui ser-viciu la îndemânã.

În Europa comunitarã,existã la ora actualã o ten-

dinþã de unificare a cadastru-lui cu registrele de publicitate

imobiliarã. Promotorii acestui sistem aufost Marea Britanie, Olanda ºi Italia, iar înprezent a fost adoptat ºi de statele scandi-nave, precum ºi de cele nou integrate înUniunea Europeanã (Cehia, Slovacia,Ungaria, Þãrile Baltice). Grecia deþine, larândul sãu, un sistem unificat, prin aban-

În viitorul apropiat, comunicareaîntre birourile notariale ºi birourile de cartefunciarã se va putea derula printr-o apli-caþie electronicã, denumitã "e-cartefuncia-rã", bazatã pe semnãtura electronicã.Aceastã aplicaþie va securiza ºi mai puter-nic relaþia dintre cele douã instituþii ºi vareduce considerabil timpul de încheiere aactelor autentice.

Acelaºi mod de comunicare a fostinstituit de ANCPI ºi cu Asociaþia Românã aBãncilor, iar în prezent sunt în curs de per-fectare protocoale asemãnãtoare cuUniunea Executorilor Judecãtoreºti ºiagenþiile imobiliare; se au, de asemenea,în vedere, birourile de avocaturã precum ºiserviciile utilitare din zona administraþieipublice centrale ºi locale.

Nu în ultimul rând, ANCPI are uncontract de colaborare cu CompaniaNaþionalã Poºta Românã, prin care estereglementatã transmiterea cererilor ºi arãspunsurilor privind informaþiile de carte

arã, un sistem unitar ºi efiarã, un sistem unitar ºi eficientcient

Oricine poate cere eliberareaextrasului de carte funciarã pentruinformarea asupra oricãrei proprietãþiimobiliare. Se poate afla cine este pro-prietar, ce suprafaþã are imobilul, undeeste amplasat ºi ce statut juridic are(ipotecã, litigii etc.) Acesta se poateobþine, contra unui tarif, depunând ocerere la Oficiul de Cadastru ºiPublicitate Imobiliarã sau la Biroul deCarte Funciarã ori prin intermediulOficiilor Poºtale sau al BirourilorNotariale.

Extrasul de informare nu poate fifolosit pentru vânzare /cumpãrare.


Refugiaþi

Centrul de la Galaþi

un „cãmin de cinci stele“

ªase chipuri de copii care privesc, cu ochimari ºi uimiþi, la televizor, un film de desene animate.În momentul în care se deschide uºa, se întorc cãtrenoi, cu feþele numai zâmbet. Întreaga încãpere parecã se umple de luminã ºi cãldurã. Inocenþa ºi can-doarea vârstei lor au fost suficiente pentru a schim-ba aerul dinãuntru. Bãrbatul care mã însoþeºte leîntoarce zâmbetul, apoi închide uºa discret, pe dina-farã. Pentru comisarul-ºef Ionel Ifrim, directorulCentrului de Cazare ºi Proceduri pentru Solicitanþiide Azil Galaþi, fiindcã despre el este vorba, povesteaacestor copii ºi a familiei lor, este numai una dintredramele pe care le-a vãzut ºi cu care s-a confruntatde-a lungul timpului în acest centru.

Adecide destinul unor oameni esteincredibil de greu. O ºtie cel maibine subcomisarul Bogdan Lupu,

ofiþerul care se ocupã cu procesareacererilor de azil. “Eºti întotdeauna întreciocan ºi nicovalã. De multe ori, graniþaîntre adevãr ºi minciunã este foarte fra-gilã. Poþi sã ai o certitudine mai mare saumai micã cu privire la faptele ºi împre-jurãrile pe care eºti chemat sã le judeci,dar nu ºtii niciodatã dacã ai luat sau nuhotãrârea corectã.” Memoria ofiþeruluieste încãrcatã de numeroase cazuri încare a trebuit sã spunã “da” sau “nu”unor solicitanþi de azil ºi care, probabil, îlvor urmãri întreaga viaþã. Unui refugiat dinCoasta de Fildeº care, spunea el, dezer-tase din armatã în timpul rãzboiului civildin aceastã þarã, dupã o analizãtemeinicã, i s-a refuzat cererea de azil. Aformulat o contestaþie, care a fost accep-tatã de Judecãtorie. Oficiul Naþional pen-tru Refugiaþi a fãcut recurs ºi a câºtigat.Tragedia a fost cã, în scurt timp, acestas-a îmbolnãvit de o afecþiune foarte gravãcare, chiar dacã se putea trata, pre-supunea costuri imense pentru operaþie ºitratament. A fost ajutat cât a fostomeneºte posibil ºi, oarecum, pus pe

picioare. A revenit cu o nouã cerere deazil, invocând boala, care, evident, nu aputut fi acceptatã. A trebuit sãpãrãseascã România. “În sens strictlegal, ne-am fãcut datoria ºi din acestpunct de vedere am conºtiinþa împã-catã”, ne spune subcomisarul BogdanLupu. “Omeneºte, însã…” Un alt cetã-þean, de aceastã datã din Burkina Fasso,a fost ºi el nevoit sã se întoarcã în þara sadupã ce a petrecut mai bine de un an laGalaþi, între procese, sentinþe, amânãri,recursuri, recursuri la recursuri. “Mã ata-ºasem foarte mult de el; învãþase limbaromânã ºi tot timpul îi aduceam de acasãcãrþi, dicþionare, venea ºi mã întreba sen-sul unor cuvinte…” . Dar legea este maipresus de orice ºi trebuie respectatã. ªiofiþerul a continuat cu încã multe poveºti,unele dintre ele de-a dreptul abra-cadabrante. Fiecare dintre ele a presupuso îndelungatã ºi atentã documentare,vrafuri de legi studiate, obiceiuri, tradiþii,culte religioase cercetate. Chiar dacã dinpunct de vedere profesional nu îºi poatereproºa nimic, în nopþile de insomnie ºiclipele de rãgaz, destinul acestor oamenicãrora, într-un fel sau altul, le-a hotãrâtsoarta, nu îi dau pace…

***

Centrul Oficiului Naþional deRefugiaþi de la Galaþi a fost inaugurat înurmã cu aproximativ doi ani, crearea safiind susþinutã material printr-un ProgramPHARE în valoare de aproximativ 600.000de euro. Are o capacitate de cazare de250 de locuri, iar condiþiile de aici pot fiapreciate, fãrã cea mai micã ezitare, lagradul superlativ. De la dormitoare, oficiipentru pregãtirea hranei, camere frigori-fice, spãlãtorii, uscãtorii, pânã la locurilede joacã pentru copii, sala de sport ºiterenurile de fotbal, volei, baschet ºitenis, totul aratã impecabil. De altfel,aprecierile delegaþiilor Uniunii Europene ºiale unor state comunitare care au vizitatCentrul, au fost unanim pozitive.Directorul Centrului, comisarul-ºef IonelIfrim, considerã cã greul activitãþii vaîncepe abia dupã 1 ianuarie 2007.“Aderarea la Uniunea Europeanã pre-supune cã România va trebui sã apliceefectiv documentele comunitare în dome-niu, respectiv, Regulamentele Dublin ºiEURODAC. Este astfel posibil ca, un mareflux de persoane sã fie returnat cãtre þaranoastrã, ceea ce este de naturã sã creezeo presiune asupra autoritãþilor care vortrebui sã finalizeze procedura de azil ºi,eventual, de returnare a lor cãtre þãrile deorigine”. Iar România se pregãteºte de peacum pentru o astfel de perspectivã.Centrul de la Galaþi va deveni, în timpscurt, centru regional, urmând sãînglobeze întreaga zonã de est, respectivjudeþele Brãila, Constanþa, Tulcea, Vaslui,Vrancea ºi Bacãu. Un adevãrat “cãmin”de cinci stele, pentru oameni aflaþi înmomente de cumpãnã, care vor aºteptaaici ca destinul sã le dea un semn.

n Oana Cioboatã


Mecanismul Dublin

ºi sistemul Eurodac

- o nouã provocare europeanã?

Legislaþia comunitarã în domeniul azilu-lui se aflã într-o continuã schimbare.Necesitatea de a stabili o cale de

comunicare viabilã între Statele Membre aleUniunii Europene a condus la adoptareaunor politici comune în materia azilului, atâtde necesare controlãrii fenomenului imi-graþiei în spaþiul comunitar, dar ºi respec-tãrii principiilor fundamentale ale omului ºiprotejãrii fiinþelor umane aflate în nevoie deprotecþie socialã. O procedurã de azil echi-tabilã ºi eficientã în Europa începe neîn-doielnic, atât cu o identificare rapidã ºicorectã a persoanelor care solicitã protecþieinternaþionalã, cât ºi cu o definire clarã aresponsabilitãþilor Statelor Membre. În con-formitate directã cu obiectivul sãu de con-centrare a sarcinilor de la început, UEintenþioneazã sã ridice nivelul calitãþiiSistemului European Comun de Azil de laînceputul procedurii, atât în interesul solici-tanþilor de azil cât ºi al autoritãþilornaþionale.

Realizarea pieþei comune europeneºi facilitãþile de cãlãtorie legate de aceasta,lipsa controlului la graniþele interne au con-dus în mod inevitabil la sporirea miºcãriisolicitanþilor de azil din state terþe întrestatele membre ale Uniunii Europene.

Au apãrut astfel urmãtoarele difi-cultãþi: s-a creat posibilitatea ca solicitanþiide azil sã deschidã procedura de azil în maimulte state membre, simultan sau conse-cutiv; solicitanþii ar putea deveni pe teritori-ul comunitãþii “refugiaþi în orbitã”, deoarecenici un stat membru nu se considerã, dinmotive formale, responsabil sã analizezeprocedura de azil.

Prima încercare de reglementare aacestor situaþii a avut drept urmare elabo-rarea ºi aprobarea de cãtre Statele Membrea Convenþiei privind determinarea statuluimembru responsabil cu examinarea uneisolicitãri de azil depuse în unul din statelemembre de cãtre un cetãþean al unei þãriterþe, semnatã la Dublin în anul 1990 ºicare a intrat în vigoare în anul 1997. De aicia fost împrumutat ºi numele acestui meca-nism, respectiv „mecanismul Dublin“, aºacum îl vom denumi în continuare.

Ineficienþa Convenþiei adoptate,care nu avea caracter obligatoriu, ºi a mo-dului în care diferitele State Membre auînþeles sã o implementeze au condus laadoptarea, la nivelul Uniunii Europene, adouã instrumente juridice obligatorii:

Regulamentul CE nr. 343/2003 din18 februarie 2003, de stabilirea criteriilor ºi mecanismelorpentru determinarea statuluimembru responsabil pentruexaminarea unei solicitãri deazil depuse în unul din statelemembre de cãtre un cetãþeanal unei þãri terþe (cunoscut caRegulamentul Dublin II) ºiRegulamentul Comisiei (CE) nr.1560/2003 din 2 septembrie2003 de stabilire a regulilor deaplicare a RegulamentuluiConsiliului (CE) nr. 343/2003.

Ne vom întreba, aºacum este ºi firesc, ce a deter-minat totuºi Statele Membreale Uniunii Europene sã adopteun astfel de Regulament.Rãspunsul îl gãsim unde altun-deva decât în consideraþiile denaturã economicã ce stau înspatele fiecãrei proceduri deazil. Procedura analizãrii cererii de azil nece-sitã cheltuieli considerabile, de ex. cazare,hranã, asistenþã materialã, desfãºurareaprocedurii de azil, inclusiv eventuale recla-maþii, cheltuieli legale, tratamente medicaleºi altele asemenea. Aceste cheltuieli trebuiesuportate de statul care rãspunde de des-fãºurarea procedurii de azil. Ele au fost cal-culate în Olanda ºi s-a ajuns la concluzia cãun solicitant de azil costã, în medie, pe an,aproximativ 50.000 de EURO.

Prin urmare, este cât se poate delogic ca, înainte de a se lua o decizie încadrul unei proceduri naþionale de azil, sãse stabileascã, conform mecanismuluiDublin, statul membru care este responsabilpentru aceasta. Prin cele douã acte norma-tive menþionate anterior, solicitanþilor de azilli se garanteazã examinarea cererilor ºi seva împiedica, în mare mãsurã, deschidereamai multor proceduri de azil în Europa.Astfel, principiul de bazã al sistemuluiDublin II identificã Statul Membru respon-

sabil pentru examinarea unei solicitãri deazil ca fiind Statul Membru cel mai multresponsabil pentru intrarea solicitantului deazil în spaþiul Dublin.

Este util de menþionat încã de laînceput cã spaþiul Dublin nu înseamnãspaþiul Schengen, cum adeseori se faceaceastã confuzie, ci spaþiul teritorial alstatelor care implementeazã RegulamentulDublin II, adicã Statele Membre ale UniuniiEuropene, la care s-au alãturat Norvegia ºiIslanda. În prezent, Uniunea Europeanã adeschis negocierile cu Elveþia ºiLiechtenstein, pentru participarea acestorala mecanismul Dublin II, la cererea expresãa acestor state. Dupã aderarea României ºiBulgariei la Uniunea Europeanã, spaþiulcomunitar va numãra 27 de state. Dupãîndeplinirea tuturor standardelor necesareconform Convenþiei Schengen, cele douãstate vor deveni ºi frontierele externe aleUniunii. Acest fapt va conduce, pe de oparte, la securizarea tot mai bunã a fron-tierelor externe ale Uniunii ºi lupta comunãîmpotriva imigraþiei ilegale, dar în acelaºitimp va face atractivã aceastã regiune pen-tru persoanele aflate în nevoie de protecþieinternaþionalã.

Pânã la a deveni membri ai spaþiuluiSchengen, o datã cu aderarea la UniuneaEuropeanã, România va face parte dinspaþiul Dublin ºi deci va aplica mecanismulDublin II. În acest sens, având în vederepoziþia geograficã a României în spaþiulEuropei Centrale ºi de Est ºi fluxurile de imi-granþi care strãbat teritoriul european de laest la vest, ne putem aºtepta ca în viitornumãrul cererilor de azil depuse în Româniasã cunoascã o creºtere considerabilã.Totodatã, având în vedere diferenþele deasistenþã materialã, socialã, medicalã, estede aºteptat ca solicitanþii de azil sã încercesã ajungã într-unul din statele vest-euro-pene, pentru a depune o nouã cerere de azilori pentru alte scopuri, de naturã personalã,ceea ce va atrage responsabilizareaRomâniei în reprimirea acestora ºi fina-lizarea procedurii de azil pentru aceste per-soane. (va urma)

n Rãducu Cãtãlin BurlacuO.N.R., ºef Birou Dublin


mentele petrecute în 24 de ore. Existã ocolaborare bunã cu ATOP, care sprijinãpoliþia judeþeanã atunci când este cazul. Înperioada documentãrii, începuserã înscrie-rile pentru concurs, urmând ca, 55 deagenþi sã fie încadraþi din surse externe. Înacest fel, echipa de poliþiºti se va întãri cutineri, care vor fi ajutaþi de poliþiºtii cu

experienþã sã se integreze rapid în colec-tivele unde vor fi repartizaþi.

În ceea ce priveºte pregãtirea pro-fesionalã tocmai se desfãºura un curs deanalizã tranzacþionalã (foto). Cursanþii, 20la numãr, erau cadre cu funcþii de con-ducere. Pregãtit în þarã, dar ºi în strãinã-tate, dl comisar Traian Gliga, ºefulCabinetului, se ocupã cu seriozitate, dar ºicu pasiune de aceste cursuri împãrtãºindcolegilor din experienþa sa. „Acest curs, nespune, îi va ajuta pe colegii mei în activi-tatea de management“.

„Sunt interesante, ne spune comi-sar Eugenia Butucea, ºefa compartimen-tului cazier judiciar. Ne ajutã în planifi-carea activitãþilor, în realizarea unei comu-nicãri reale cu colegii noºtri“.

Credibilitate -

70 la sutã

Competenþã, seriozitate, respectpentru profesie. O profesie dificilã,care implicã, de multe ori, privaþi-

uni. Însã, atunci când eºti motivat, când îþifaci meseria cu pasiune reuºeºti sã obþiirezultate remarcabile. Manager experi-mentat, dl comisar-ºef Nicolae Cãbulea,ºeful I.P.J. Mureº, a reuºit sã formeze oechipã unitarã, modernã. Aceste calitãþis-au rãsfrânt asupra activitãþii poliþiºtilormureºeni, care acþioneazã, permanent, îninteresul comunitãþii.

În scopul eficientizãrii activitãþiiI.P.J. Mureº s-a avut în vedere moder-nizarea întregului sistem de formare ºiperfecþionare a poliþiºtilor, îmbunãtãþireaactivitãþii de ordine publicã, în scopul pre-venirii criminalitãþii, intensificarea acti-vitãþilor de control în plan teritorial pentruasigurarea executãrii sarcinilor în raport cucadrul legal ºi particularitãþile concrete alesituaþiei operative. Poliþiºtii de proximitateîºi cunosc prioritãþile, cetãþenii din zona decompetenþã. Totodatã, s-a încheiat unprotocol cu Inspectoratul ªcolar Mureº,desfãºurând acþiuni comune în ºcoli. Seorganizeazã, periodic, întâlniri cetãþeneºtipe cartiere în vederea pregãtirii antiin-fracþionale a populaþiei. O prioritate a con-stituit-o iniþierea unor acþiuni în parteneri-

at, în baza proiectelor specifice pentru pre-venirea conflictelor interetnice, a violenþeiintrafamiliale, a consumului ilicit dedroguri ºi traficului de fiinþe umane.

„Ne-am propus ca, pânã lasfârºitul anului, sã reducem infracþiunilede tâlhãrie cu cinci la sutã. Totodatã, deºievenimentele rutiere sunt în scãdere, ºi înacest domeniu ne dorim oscãdere de cinci la sutã ºiintensificarea colaborãrii cusocietatea civilã ºi creareaunor legãturi partenerialepe axa poliþie-cetãþeni-insti-tuþii publice“, afirmã dlcomisar-ºef Nicolae Cãbulea.

În luna decembrie2005, la nivelul judeþuluiMureº a fost efectuat unsondaj de opinie privindcredibilitatea poliþiei. Rezul-tatul a fost mai mult decâtbun, cota de credibilitatefiind de 70 la sutã.

Mediatizarea acþiu-nilor la nivelul I.P.J. Mureºconstituie o prioritate, periodic fiind orga-nizate conferinþe de presã, iar, zilnic, pur-tãtorul de cuvânt, inspector Livia Popa,informeazã mass-media despre eveni-

„CA„CAVVALERUL CETÃÞII“ALERUL CETÃÞII“

Viitoare Capitalã culturalã europeanã, Sibiul, a reunit,de curând, personalitãþi de seamã din zonã. Politicieni,oameni de afaceri, de culturã, medici, magistraþi, ziariºti,artiºti ºi, în premierã, poliþiºti, peste 300 de oameni dinmunicipiul Sibiu, au participat la un eveniment deosebit dinviaþa urbei. În cadrul select al Hotelului „Palace“, s-adesfãºurat festivitatea de premiere a câºtigãtorilor concursu-lui „Sibianul anului 2005“, organizat de publicaþia „Monitorulde Sibiu“. Respectând votul comunitãþii sibiene, au fost pre-miate personalitãþile care, în anul 2005, ºi-au pus amprentaasupra vieþii oraºului.

Printre cei premiaþi s-a numãrat ºi dl comisar-ºefVasile Bârgoz, ºeful I.P.J. Sibiu, care a obþinut titlul de„Sibianul anului 2005“, la secþiunea „Cavalerii Cetãþii“.Manager modern, de tip european, dar ºi un profesionistdeosebit, ºeful I.P.J. Sibiu a dedicat titlul obþinut întregiiPoliþii sibiene.

La sediul Inspectoratului de Poliþie al Judeþului Mureº aavut loc festivitatea de depunere a jurãmântului de credinþãde cãtre cei 51 agenþi de poliþie, declaraþi admiºi în urmatestului final, susþinut la data de 30 martie a.c.

Festivitatea a debutat cu intonarea Imnului de Stat alRomâniei, ulterior proaspeþii agenþi de poliþie au rostit„Jurãmântul de Credinþã al Poliþistului”.

În încheiere, ºeful I.P.J. Mureº le-a adresat câteva sfa-turi celor aflaþi la început de carierã ºi le-a urat succes în dificila, dar nobila, profesie pe careºi-au ales-o. Reamintim faptul cã, cei 51 de poliþiºti au fost selectaþi dintr-un total de 661 can-didaþi. La începutul lunii martie, IPJ Mureº a scos la concurs 55 de posturi de agent de poliþie,dintre acestea 10 fiind destinate candidaþilor aparþinând minoritãþii maghiare, iar cinci pentrucandidaþii aparþinând etniei rromilor. Dupã parcurgerea probelor eliminatorii au fost ocupate 51din aceste posturi. Dintre cele destinate etniei rromilor, patru au rãmas vacante, motiv pentrucare I.P.J.Mureº va reorganiza concursul.

Poliþia din Mureº


Transparenþã

ºi apropierea

de comunitate

Manager modern, dar ºi profesio-nist desãvârºit, dl comisar-ºef AurelVlãdulescu, ºi-a format o echipã eficientãde poliþiºti. Un dialog permanent, o comu-nicare realã, cu colaboratorii direcþi, culucrãtorii care îºi desfãºoarã activitatea deexecuþie. Modernizãrile în plan conceptualºi structural au avut ca efect creºterea ca-litãþii serviciului poliþienesc care s-a dovediteficient îmbunãtãþind imaginea poliþiºtilordâmboviþeni în rândul comunitãþii.

Cunoaºterea realitãþii prinorganizarea unor întâlniri culocuitorii oraºelor ºi comunelorconstituie o parte din strategia decomunicare a inspectoratului.Astfel, prima întâlnire de acest gena fost organizatã în microraioaneleXI ºi XII din municipiul Târgoviºte. Odezbatere liberã, alãturi de repre-zentanþii mass-media locale, încare s-au discutat aspecte vizândsiguranþa cetãþenilor din zonã, tul-burarea ordinii ºi liniºtii publice,precum ºi modul cum cetãþenii vãdintervenþia Poliþiei pentru rezolva-rea necazurilor pe care le au.Problemele ridicate au fost dintre cele maidiverse: furturi, centrele de colectare fiervechi, care încurajeazã activitateainfracþionalã; gãºtile de cartier ºi tulburarealiniºtii publice; inexistenþa marcajelorrutiere; lipsa iluminatului public pe timp denoapte; necunoaºterea legislaþiei. Oameniii-au solicitat inspectorului ºef al I.P.J.Dâmboviþa suplimentarea numãrului poliþiº-tilor care acþioneazã în stradã, plângându-secã noaptea nu prea vãd patrulele în zonã.ªeful inspectoratului i-a informat pecetãþeni cã deocamdatã sunt 79 de funcþiiîn minus, respectiv 44 agenþi de poliþie ºi35 de ofiþeri. Locuitorii din micro XI s-auplâns cã în unele zone, unde, dupã o anu-mitã orã, nu mai au curajul sã se plimbe,din cauza gãºtilor de cartier, care nu se sfi-esc sã-i atace în drumul mare. A mai fostluatã în discuþie problema romilor dinCartierul Prepeleac, cunoscuþi ca având uncomportament agresiv. Oamenii au venit cupropunerea interesantã: ca aceºtia sã fiecooptaþi în procesul de pãstrare a ordinii ºiliniºtii publice.

Cea de-a doua întâlnire din campa-nia de cunoaºtere a opiniilor oamenilor aavut loc în comuna Aninoasa, la Cãminulcultural din Sãteni. Aici, s-au abordat ºiprobleme care þin mai mult de laturaadministrativã, cum ar fi lipsa iluminatuluipublic, în unele zone ale comunei cãruia îisunt arondate satele Viforâta ºi Sãteni, tari-fele mari la mijloacele de transport încomun, sau dosare aflate de mai mulþi ani,

pe rol, în instanþã, pentru recunoaºtereadreptului de posesie a unor suprafeþe deteren. Aflat la întâlnire, primarul ConstantinMaricescu a promis cã va rezolva, în limitacompetenþelor, o parte din aspectele puseîn discuþie. Cel mai dezbãtut subiect a fostcel al creºterii numãrului de poliþiºti încomunã, înfiinþarea de birouri de poliþie înfiecare sat, ceea ce reflectã dorinþa oame-nilor de a trãi într-un climat de liniºte ºisecuritate publicã. Pe de altã parte,subiectele colaterale abordate, pun în evi-denþã încrederea pe care o are populaþia înpoliþie, mergând pânã acolo încât aceastao considerã capabilã sã rezolve orice. Dar,poate cel mai mare câºtig de pe urmaacestor întâlniri iniþiate de ºeful I.P.J.Dâmboviþa, comisar-ºef Aurel Vlãdulescu,este hotãrârea sãtenilor de a sprijinipoliþiºtii comunei în eradicarea sau pre-venirea actelor infracþionale, ceea cereliefeazã încrederea în Poliþie.

n Pagini realizate de Florica Pârvu

Activitatea operaþionalã ºi manageri-alã din cadrul I.P.J. Dâmboviþa s-aconcentrat asupra principalelor

paliere de combatere a fenomenuluiinfracþional, siguranþã publicã, investigareacriminalitãþii, respectiv combaterea crimi-nalitãþii organizate, cercetarea fenomenuluiinfracþional, transparenþa ºi apropierea decomunitate. În acest sens, aºa cum ne pre-ciza ºi dl comisar-ºef Aurel Vlãdulescu,

ºeful I.P.J. Dâmboviþa, s-a acþionat, încã dela început, pentru remedierea aspectelorcare constituie motive serioase de îngrijo-rare (red flag) ºi a aspectelor sensibile pen-tru care este necesarã intensificarea efor-turilor (yellow flag), precum ºi pentru apli-carea mãsurilor prioritare pentru pregãtireaaderãrii la U.E."

Punctele forte ale reformei în I.P.J.Dâmboviþa au constat în înfiinþarea unorstructuri noi, care sã corespundã strategiiloreuropene de combatere a criminalitãþii,redistribuirea efectivelor dupã trinomulpopulaþie - poliþist - volumul criminalitãþii -prin creºterea numãrului poliþiºtilor în acþiu-nile de patrulare în mediul urban ºi rural,precum ºi reducerea timpului de intervenþieºi, nu în ultimul rând, descentralizareadecizionalã, eliminarea paralelismelor ºicreºterea gradului de responsabilizare apoliþiºtilor.


MESAJUL INSPECTORULUI GENERAL AL JANDARMERIEI ROMÂNE

Relansarea mensualului „Pentru Patrie“, cu un numãrmult mai mare de pagini ce cuprind informaþii din variidomenii de activitate, având o puternicã legãturã cu muncadin Interne ºi Administraþie, cu gânduri ºi reflecþii desprereuºitele sau necazurile noastre, cu o bogatã paletã de pro-bleme ale integrãrii, cu bunele ºi relele de peste lunã, toaterelatate în tonuri ºi cu tonalitãþi vii, pline de culoare ºi atrac-tivitate, constituie pentru mine personal, dar ºi pentru toþijandarmii, un prilej de satisfacþie ºi mândrie.

Faptul temporar ºi conjunctural cã jandarmii româninu mai au o revistã a lor, ne doare ºi ne întristeazã, pe de oparte, dar ne ºi ambiþioneazã sã cãutãm cãile ºi metodelelegale de a construi alta nouã, continuatoare a tradiþiilor jan-darmereºti, care sã satisfacã cerinþele de comunicare internãdar ºi externã, ale jandarmilor ºi ale celorlalþi cetãþeni.

Însã, pânã la clarificarea acestei situaþii, am simþitnevoia de a transmite gândurile, proiectele, intenþiile noastretuturor jandarmilor prin intermediul unei publicaþii respec-

tabile. Pentru aceasta ne-am adresat conducerii DirecþieiInformare ºi Relaþii Publice a M.A.I. care a venit în sprijinulnostru imediat, fãrã sã stea pe gânduri, oferindu-ne perma-nent un spaþiu jurnalistic generos în cadrul cãruia sã neexprimãm opiniile.

Pe aceastã cale, doresc sã adresez mulþumirile meleconducerii DIRP ºi întregului colectiv redacþional pentru cã neajutã ºi ne sprijinã în demersurile noastre de promovare a uneiimagini cât mai realiste a Jandarmeriei, în paginile pline decãldurã ºi generozitate ale prestigiosului lunar „Pentru Patrie”,care constituie vectorul principal de informare ºi opinie înM.A.I., fiind destinat în egalã mãsurã personalului ministeruluinostru dar ºi publicului civil din þarã ºi din strãinãtate.

Cu respect,

Inspectorul General al Jandarmeriei RomâneGeneral-maior dr. Costicã Silion

Portret de jandarm

Nu a fost uºoarã alegerea jandar-mului despre care vã vom vorbi în rândurileurmãtoare. Cãci sunt mulþi acei jandarmicare meritã sã fie cunoscuþi pentru rea-lizãrile lor profesionale deosebite. Alegereas-a fãcut totuºi în acordul întregului colec-tiv al Serviciului Informare, Relaþii Publice ºiCabinete din I.G.J.R. ºi considerãm cã esteuna pe mãsura acestei rubrici inaugurale.Am avut bucuria sã constat cã momentulalegerii ofiþerului de jandarmi, pe care îl veþicunoaºte imediat, a coincis cu ziua denaºtere a acestuia. Nici cã se putea face oalegere mai bunã! Se spune cã de multe oricoincidenþele nu sunt întâmplãtoare…

Maiorul Marius Velicu (în foto, alã-turi de dl general de brigadã Olimpiodor

Antonescu) a vãzut lumina zilei la 13 aprilie1970 în Craiova ºi s-a familiarizat de miccu uniforma de jandarm, tatãl sãu fiind mili-tar de carierã. ªi-a petrecut adolescenþa înacelaºi oraº, timpul a trecut ºi în anul 1991îl gãsim pe Marius, la porþile Academiei dePoliþie “Alexandru Ioan Cuza”, hotãrât sã îºiurmeze visul ºi sã încerce la rândul sãu sãintre în marea familie a jandarmilor.Destinul sau ambiþia de a deveni militar încadrul Brigãzii Speciale de Intervenþie “VladÞepeº” a Jandarmeriei ºi-au spus cuvântulºi a reuºit cu brio. A petrecut ani frumoºi pebãncile Academiei ºi a demonstrat colegilorsãi de generaþie cã este un bun camarad,cu un simþ deosebit al umorului (chiar afost liderul Grupului de umor “Strict Secret”al Academiei de Poliþie “Al. I Cuza”) ºi uncomandant înnãscut. Din anul 1995, de laterminarea studiilor universitare, paºii l-aupurtat pe locotenentul Velicu, în direcþiaBrigãzii Mobile a Jandarmeriei, la Batalionul23 Intervenþie apoi la alte trei Batalioanepânã în 2005 de când se aflã la BrigadaSpecialã de Intervenþie. Ajuns la gradul demaior, Marius Velicu este în continuareacelaºi om plin de viaþã, dedicat Armei salede suflet. ªi-a continuat studiile tot încadrul Academiei de Poliþie, urmând uncurs de specializare în domeniul criminalis-ticii, apoi devine ºi licenþiat în “ConducereInterarme” la Academia de Înalte StudiiMilitare.

Cu toate cã pasiunea lui de-o viaþãeste Brigada Specialã de Intervenþie ºi-aluat inima în dinþi ºi a spus “DA!” fiind alã-turi de Maria-Clara, femeia cu care îºiîmparte viaþa, de zece ani. Un an mai târ-ziu, în 1997, se naºte bãieþelul lor, MihaiAlexandru, spre fericirea tânãrului tatã, caredeja îºi imagineazã, respectând tradiþiafamiliei, cum o sã îl înveþe sã iubeascã uni-forma de jandarm ºi sã se deprindã cu viaþadusã de un luptãtor… palpitantã, plinã de

riscuri, dar ºi de satisfacþii. Toþi militarii ºtiucât de greu este sã te împarþi între viaþa defamilie ºi rãspunderea ce îþi revine prin pris-ma meseriei pe care þi-ai ales-o… Suntmulþi luptãtori jandarmi care nu înþeleg sãîºi trãiascã viaþa fãrã misiunile pe care leîndeplinesc… chiar se poate spune cã auasta în sânge!

Urmându-ºi chemarea, maiorul dejandarmi Marius Velicu se înroleazã volun-tar în anul 2004 ºi participã în calitate deofiþer operativ la misiunile de menþinere apãcii, desfãºurate sub egida ONU, în frã-mântata provincie Kosovo.

Experienþa sa de militar ºi capa-citãþile de lider l-au ajutat sã se descurceremarcabil în îndeplinirea misiunilor cu gradmare de risc. A condus cu succes o parte aacþiunilor desfãºurate la Peja, la Priºtina, ºia asigurat paza enclavei sârbe“Gorajdevat”. Pentru merite deosebite, afost decorat de Preºedintele României cu“Virtutea Militarã”, în Grad de Ofiþer, cuînsemne militare, ºi a primit din parteaO.N.U. medalia “În Serviciul Pãcii”.

Pe timpul discuþiei purtate cumaiorul Velicu, acesta a vorbit aproapenumai de Brigada Specialã de Intervenþie aJandarmeriei, abia la final recunoscând cãîn timpul liber, dar asta se întâmplã foarterar, îi place sã joace fotbal. Familia ocupãun rol important în viaþa sa ºi este fericit cãare parte de înþelegere ºi susþinere dinpartea soþiei ºi a bãieþelului în tot ceea ceface.

“Fãrã ei mi-ar fi fost foarte greu ºivreau sã le mulþumesc pe aceastã calepentru tot devotamentul ºi dragostea lor. Înrest, rãmân loial pânã la finalul cariereimele Jandarmeriei ºi mai ales Brigãzii Spe-ciale de Intervenþie «Vlad Þepeº», cãreiai-am dedicat toatã viaþa mea“…

n Irina Prodescu


Am fost la Vicenza …Pe Aeroportul Henri Coandã ate-

rizeazã cursa Tarom de la Roma, care aducedelegaþia Jandarmeriei Române participantãla inaugurarea Cartierului General al Forþeide Jandarmerie Europene. Generalul maiorCosticã Silion, inspectorul general al Jan-darmeriei se strecoarã prin mulþimeaturiºtilor ºi afaceriºtilor veniþi de aiurea ºi segrãbeºte cãtre ieºire. Zâmbeºte când vedereportofonul ºi se opreºte o clipã, neºtiinddacã are timp pentru a-ºi manifesta satis-facþia cã a reprezentat România la un mareeveniment sau dacã sarcinile strânse întimpul absenþei din þarã reclamã rezolvãriurgente.

- Domnule general, douã minute, vãrog! Aþi fost prezent, la Vicenza, la inaugu-rarea Cartierului General al Forþei deJandarmerie Europene. Cum a fost?

- Impresionant. ªase delegaþiieuropene, conduse de miniºtrii apãrãrii saucei de interne au participat la tãierea pan-glicii centrului unde va activa Statul major alacestei forþe. A fost impresionant sã veziatâta încredere ºi determinare pentru arealiza un proiect care va asigura instru-mentul pentru gestionarea conflictelor civileîn spaþiul european ºi nu numai.

- Ce reprezintã invitarea Jandar-meriei Române la aceastã inaugurare?

- Înseamnã cã în viitor, în cadrulacestei instituþii, este proiectatã ºi partici-parea forþelor de ordine publicã din þãrilecare aderã la U.E. Iar faptul cã din tinereledemocraþii din sud-estul european, doarRomânia a fost prezentã ne onoreazã ºiatestã cã reforma iniþiatã în Arma noastrã adat rezultate, cã suntem la nivelul de pre-gãtire al partenerilor europeni ºi cã putemsã participãm în orice moment la acþiuni cusubunitãþi integrate de poliþie. Participareanoastrã la aceastã ceremonie subliniazã ºidisponibilitatea membrilor Forþei deJandarmerie Europene (FJE) (Jandarmeriile

din Franþa, Olanda, Portugalia, Spania ºiItalia, n. red.) de a primi România cu statutde observator, ceea ce se va concretiza prinacceptarea unui ofiþer de legãturã jandarmpe lângã Statul major al acestei organizaþii,mã scuzaþi… (telefonul sunã ºi… generalulîmi face semn cã, din pãcate, trebuie sãplece…)

Reportofonul nu a mai surprinsdecât forfota din aeroport, un copil bucuroscã îºi revedea bunicii ºi anunþul sosirii uneinoi curse ...

Aº fi vrut sã-l mai întreb de ceRomânia va avea doar statut de observator,dar rãspunsul l-am aflat prin bunãvoinþa dluicolonel Ovidiu Brãtulescu, ºeful ServiciuluiIntegrare Europeanã ºi Relaþii Internaþi-onale, care a fost prezent la acest importanteveniment. În cadrul Politicii Europene deSecuritate ºi Apãrare, liderii statelor mem-bre U.E. au stabilit, în iunie 2000, cu ocaziaîntâlnirii la vârf de la Feira (Portugalia), cãeste o prioritate constituirea, pe baza uneicooperãri voluntare, a unei capacitãþi depoliþie în domeniul gestionãrii non-militare acrizelor. Aceastã forþã va fi constituitã din5000 de luptãtori, din care 1000 sã poatãinterveni în mai puþin de 30 de zile, subforma unei capacitãþi de intervenþie rapidã.Fiind folositã în cadrul unor misiuni inter-naþionale, ea va fi compusã din unitãþi depoliþie integrate, flexibile ºi interoperabile,adaptate perioadei de tranziþie ce urmeazãintervenþiei militare ºi precede exercitareaautoritãþii de cãtre instituþii civile. Din expe-rienþã, unitãþile de tip Jandarmerie, forþã depoliþie cu statut militar, sunt cele mai efi-ciente pentru întãrirea capacitãþilor localede poliþie prin misiuni de formare, antre-nare, asistenþã ºi consiliere, dar ºi pentruacþiuni poliþieneºti de restabilire a ordiniipublice, protecþie a persoanelor ºi bunurilor,într-o etapã esenþialã realizãrii obiectivuluifinal: reconstrucþia societãþii civile, în con-

formitate cu principiile ºi valorile statului dedrept democratic. Forþele de jandarmerieparticipante la FJE trebuie sã îndeplineascãdouã condiþii - sã aparþinã unui stat mem-bru al U.E. ºi sã aibã competenþe de poliþiejudiciarã. Întrucât România nu este încãmembru al U.E., iar jandarmeria nu arecompetenþe de poliþie judiciarã, statutul nupoate fi decât de membru observator.

Miniºtrii prezenþi la Vicenza au sub-liniat importanþa evenimentului în sine, ca oîncununare a eforturilor depuse în cadrulPoliticii Europene de Securitate ºi de Apã-rare, iar doamna Michelle Alliot-Marie, mi-nistrul apãrãrii din Franþa s-a referit la nece-sitatea definirii ºi dezvoltãrii depline a aces-tui cadru de cooperare, insistând asupranecesitãþii ca F.J.E. sã fie deschisã primiriide noi membri, mai ales în contextul lãrgiriiU.E.

În cadrul întâlnirilor, dl general-maior dr. Costicã Silion i-a informat pe ceiprezenþi despre faptul cã Jandarmeriaderuleazã cu succes programe de cooperareîn domeniul pregãtirii personalului, deopo-trivã cu Jandarmeria Naþionalã Francezã ºicu Arma Carabinierilor Italieni, iar demer-surile interne pentru obþinerea compe-tenþelor de poliþie judiciarã sunt în derulare.Partenerii de dialog au apreciat experienþadobânditã de Jandarmeria Românã în ope-raþiunile internaþionale, precum ºi pregã-tirea ºi profesionalismul jandarmilor români,care sunt aºteptaþi sã contribuie la efortulgeneral de asigurare a pãcii ºi siguranþeicetãþenilor europeni...

Jandarmeria este integratã în sis-temul european de ordine publicã, iar armo-nizãrile legislative viitoare nu vor face decâtsã consfinþeascã o realitate - JandarmeriaRomânã este o jandarmerie europeanã,prezentã activ la acþiunile europene în do-meniul ordinii publice. ªi dacã unii se îndo-iesc, le aducem aminte - am fost laVicenza...

n Sorin Despina

Jandarmii români, instruiþi de cei francezi, în cãutarea copiilor dispãruþi

La începutul lunii aprilie a.c., timp de trei zile, ºefii structurilor de cercetare din Jandar-meria Românã, s-au reunit la sediul Inspectoratului general pentru a fi instruiþi de jandarmiifrancezi în cãutarea copiilor dispãruþi. Acest stagiu s-a desfãºurat în cadrul înfrãþirii insti-tuþionale Phare „Consolidarea structurilor ºi practicilor Jandarmeriei ºi pregãtirea în vedereaparticipãrii sale depline la Forþa de Poliþie Europeanã”, proiect finanþat de UniuneaEuropeanã.

Maiorul Antoine Breart de Boisanger, comandantul companiei Montpellier din Jandar-meria Naþionalã Francezã, un ofiþer cu experienþã în cãutarea persoanelor dispãrute, aexplicat jandarmilor români paºii care trebuie urmaþi în momentul sesizãrii unei dispariþii.Inspiratã dupã modelul american ºi canadian „Amber Alert”, din februarie 2006, în Franþafuncþioneazã convenþia „Alerta de Rãpire”, care se declanºeazã în primele trei ore de ladispariþia copilului, dacã existã indicii cã ar fi fost rãpit. Din 15 în 15 minute, timp de treiore, sunt difuzate fotografiile ºi semnalmentele lui pe toate posturile de televiziune ºi radio,pe panourile publicitare stradale ºi prin mesaje SMS.

În prezent, jandarmii români, neavând atribuþii directe în acest domeniu, pot participala misiuni de cãutare a persoanelor dispãrute numai la solicitarea poliþiei sau a celorlalteinstituþii abilitate de lege sã desfãºoare aceste activitãþi. (L. Dumitrache)


Într-una din zile, în urmã cu doiani, o zi de muncã, la fel ca toate cele-lalte, în care telefonul suna cel puþin dinminut în minut, în care vraful de cores-pondenþã aºteaptã sã fie rezolvat, iar ºefiireuºesc cu o abilitate de invidiat sã îþiofere alte ºi alte probleme spre rezolvare,sunt apelat telefonic la birou, de cinevacare se recomandã ca fiind „un cetãþeanal acestei þãri” ºi care se aratã foarteinteresat dacã noi, jandarmii, mai asi-gurãm protecþia ecluzei de la Cernavodã,mai precis, dacã obiectivul nu este expusunor eventuale atacuri teroriste. Oarecumintrigat de interesul manifestat de„cetãþeanul acestei þãri” în legãturã cu unasemenea subiect, îl invit sã îmi facã ovizitã la sediul unitãþii, pentru a abordaproblema mai în detaliu. ªi... a venit. Unpersonaj care, în ciuda vârstei înaintate,arãta încã destulã vigoare, sobru, con-trolându-ºi atent gesturile, tonul vocii,chiar dacã trãda o emoþie ascunsã. Dedata aceasta s-a prezentat cât se poatede militãreºte: „Domnule maior, sunt plu-tonierul adjutant de jandarmi în rezervãªerban Ion, veteran de rãzboi. Pe timpulrãzboiului, am asigurat paza unor lucrãride artã ºi de aceea am fost interesatde...” M-a cuprins emoþia, era unul dintrepuþinii jandarmi „tradiþionali” rãmaºi înviaþã, unul dintre puþinii care au reuºit sãsupravieþuiascã terorii îndreptate împotri-va jandarmilor, începând cu epurarea devalori a Jandarmeriei, pornitã în 1945,continuând cu desfiinþarea acestei nobileinstituþii în 1949 ºi decimarea lucrãtorilorei în închisori, lagãre de muncã, sãrãcie,marginalizare sau, mai rãu, înlãturare fi-zicã.

Aveam sã aflu cã musafirul meu asupravieþuit datoritã disciplinei, seriozi-tãþii, spiritului inventiv ºi experienþeicâºtigate în serviciul Jandarmeriei, adap-tându-se vremurilor.

Încet, încet, atmosfera s-a des-tins, iar invitatul meu, pe alocuri cu la-crimi în ochi, a început sã îºi depeneamintirile, mãrturisind cã este pentruîntâia oarã dupã mai mult de 55 de anicând are curajul sã povesteascã istoriavieþii lui în întregime. ªi l-am ascultat fas-cinat.

Absolvent al primei promoþii desubofiþeri jandarmi voluntari de laTimiºoara în 1942, a plecat pe front, fiindrepartizat la o subunitate care asigurapaza unor lucrãri de artã. A venit 23august. Rolurile pe harta operativã ºipoliticã s-au inversat, el, pionul, s-a trezitdin aliat prizonier, a reuºit sã evadeze, acãlãtorit incognito o bunã perioadã detimp, ajungând, în sfârºit, unde? laJandarmerie. A lucrat ca jandarm opera-tiv, a fost unul dintre cei care au contribuitefectiv la refacerea unitãþilor de jandarmidezorganizate, decimate în urma deban-dadei generate de situaþia creatã la 23august, l-a cunoscut ºi a lucrat cu cele-brul comisar Alimãnescu, care a reuºit sãfacã ordine în Bucureºti în perioada dedupã rãzboi, a fost un veritabil om dearme.

În anul 1950, democraþia popu-larã de sorginte sovieticã hotãrãºte ca toþicei care ºi-au închinat viaþa noþiunii dedreptate, lege, ordine ºi demnitate, toþicei care pânã atunci serviserã doarpoporul ºi nevoile lui trebuie sã disparã.Astfel, cel a cãrui poveste o pãstrez ca peun document inestimabil se trezeºteabandonat, izolat, damnat, un paria alsocietãþii. De ce? Pentru simplul fapt cã afost jandarm, iar jandarmul era loial, eratrup ºi suflet cu cetãþeanul, cunoºtea ºitrãia alãturi de el necazurile, participa cubucurie, pãstrându-ºi aceeaºi sobrietateexterioarã, la împlinirile ºi satisfacþiilecomunitãþii.

Aceastã minunatã întâlnire,aceastã ºansã pe care destinul mi-a ofe-rit-o, m-a determinat, dincolo de dra-

gostea mea pentru istorie, sã iniþiez toatedemersurile necesare pentru realizarea, lareºedinþa Grupãrii de Jandarmi Mobile„TOMIS” Constanþa, a Sãlii Tradiþiilor Jan-darmeriei dobrogene, unde sã poves-teascã celor de azi istoria celor de ieri,unde sã învãþãm a ne pleca cu respect ºipioºenie în faþa memoriei înaintaºilor.Pentru cã viitorul nu se construieºte penimic, nu putem privi încrezãtori spre viitorfãrã a ne cunoaºte trecutul, fãrã a învãþadin experienþa celor ce au fost bãrbaþiidemni ºi curajoºi ai Armei noastre. Iatã dece, timp de doi ani, am scuturat de prafdosarele din arhive ºi am bãtut la porþileoamenilor pentru a aduna aceastã fãrâmãde istorie, pe care am reuºit sã o prezintpentru întâia datã tuturor celor care aufost alãturi de noi pe 3 aprilie 2006, laîmplinirea a 156 de ani de la înfiinþareaJandarmeriei Române.

Nu aº fi reuºit acest demers, pecare îmi place sã îl consider ca fiind unact de culturã, fãrã sprijinul unor împãti-miþi de istorie, colegilor mei, ºefilor unorinstituþii, precum Arhivele Naþionale, filialaConstanþa, Muzeul Marinei Române ºiMuzeul Militar Naþional, filiala Constanþaºi, nu în ultimul rând, al comandantuluiunitãþii, domnul colonel Costicã Cojoc,care s-a implicat efectiv ºi ferm înrealizarea acestui spaþiu muzeal.

Sala Tradiþiilor de la reºedinþaGrupãrii de Jandarmi Mobile „Tomis”Constanþa este deschisã tuturor categori-ilor de public ºi se doreºte a fi un punct deplecare în educaþia tinerilor jandarmi.Sperãm ca ea sã dãinuie, spre aducereaminte ºi învãþãturã, sã devinã un loc depelerinaj al tuturor jandarmilor dobrogeniºi poate, în viitor, sã devinã un veritabilmuzeu care sã se înscrie în peisajulmuzeistic zonal.

n Sorin Mustãþea

Mai erau câteva ore pânã în zori, cânds-a dat adunarea, ca sã nu-i spun alarma.Douã microbuze cu luptãtori jandarmi aiGrupãrii mobile Constanþa au pornit în misi-une. Singurul care ºtia ce ºi unde eracomandantul. Primise „desfãºurãtorul“ de laºeful Grupãrii, colonelul Costicã Cojoc, ºicând ajunge la un km de obiectiv îºipregãteºte subordonaþii pentru acþiune.„Cercetaºii“ grupãrii îºi fãcuserã treaba cuprisosinþã. Acþiunea mergea ca la carte.Patru indivizi, cu douã cãruþe, cu bãrci ºi treikm de plasã monofilarã au crezut cã vor dalovitura cu peºtele pescuit. Totul a merspânã au dat nas în nas cu jandarmii.

BRACONAJ ÎN PROHIBIÞIEBRACONAJ ÎN PROHIBIÞIE

TTTTrrrraaaaddddiiiiþþþþiiiiiiii llllaaaa ooooaaaammmmeeeennnniiiiiiiiddddeeee aaaarrrrmmmmeeee ddddoooobbbbrrrrooooggggeeeennnniiii


Jandarmii

nucleari

cuit peºtele cu ajutorul unor plase, în

lacurile complexului Razelm - Sinoe, cu

intenþia de a-l comercializa.

În Sinoe, au fost depistate alte douã

persoane suspecte, care la somaþia jan-

darmilor au abandonat cãruþa în care se

aflau ºi au fugit prin grãdinile unor

cetãþeni. În atelaj s-a gãsit 150 kg peºte,

(caras ºi crap), sortat pe soiuri ºi categorii

ºi ambalat în saci. Pentru prinderea bra-

conierilor s-a fãcut uz de somaþia legalã cu

douã focuri de armã în plan vertical.

Cantitatea de peºte a fost confiscatã ºi

predatã unui centru de comercializare a

peºtelui ºi produselor din peºte, în vederea

valorificãrii. (M. S.)

Justificãri, parlamentãri pe lângã lege

cu oamenii legii. Puþin timp trecuse de

când cei patru au fost prinºi în flagrant, iar

postul local TV Neptun prezenta deja misi-

unea jandarmilor constãnþeni:

Efective ale Grupãrii de Jandarmi

Mobile, împreunã cu inspectori ai Agenþiei

Naþionale pentru Pescuit ºi Acvaculturã, au

desfãºurat o acþiune pentru prevenirea ºi

combaterea braconajului piscicol, pe raza

localitãþilor Mihai Viteazul ºi Sinoe, din

judeþul Constanþa. Au fost depistate douã

persoane din comuna Mihai Viteazul, care

transportau cu ajutorul unui atelaj hipo,

mai mulþi saci cu peºte proaspãt (caras),

peste 60 kg. Cei doi au declarat cã au pes-

Pare a fi o disproporþie între mãrimeºi importanþã. Un orãºel micuþ, Cernavodã,ºi o unitate nuclearã, recunoscutã pe întregmapamondul, pentru producerea deenergie electricã. Când spui nuclearã gân-dul îþi fuge mai întâi la catastrofele supor-tate de omenire, Hiroºima, Cernobîl, scur-geri de radiaþii ºi altele. Abia apoi tegândeºti la efectele pozitive domeniuluinuclear. La Cernavodã, centrala funcþi-oneazã cu o unitate, în viitorul apropiat,chiar cu douã ºi în perspectivã cu toatecinci. Sistemul de concepþie ºi realizarea,cel puþin pânã în prezent, nu pare a avea„fisuri“ care sã permitã producerea de peri-cole exterioare. Specialiºtii vegheazã caliniºtea ºi sãnãtatea sã nu sufere, iar pen-tru ca nici ei sã nu fie în pericol vegheazãjandarmii. Cei ai Unitãþii Speciale de Pazã ºiProtecþie Instituþionalã „Anghel Saligny“. Înseptembrie se împlinesc zece ani de cândau preluat în „custodie“ Centrala de laCernavodã ºi i-au asigurat paza ºi protecþia.Ofiþerii ºi subofiþerii jandarmi, organizaþi petrei ture realizeazã controlul accesului înobiectiv a mijloacelor de transport ºi a gar-niturilor de tren ºi a transportului de com-bustibil ars.

Prevenirea ºi neutralizarea acþiu-nilor teroriste, respingerea oricãrui atacasupra Centralei, intervenþia în cazul pro-ducerii unui accident radiologic sau nuclearsunt misiuni pentru care jandarmii UnitãþiiSpeciale sunt pregãtiþi sã rãspundã prompt,24 din 24 de ore, independent sau împre-unã cu alte forþe.

„Din toamna trecutã asigurãmsecuritatea cantitãþii de apã grea pentruunitatea 2. Am preluat, pentru începutparþial, iar la finalizarea lucrãrilor total,paza ºi protecþia unitãþii 2. În viitor, vom fisingurii care rãspundem de securitateaCentralei nucleare“, spune dl colonelVasile Burada, comandantul UnitãþiiSpeciale „Anghel Saligny“.

***

Eram obiºnuit sã-i salut, printr-unclaxon scurt, la intrare ºi ieºire de pepodurile peste Dunãre. Aveam un post fix laintrarea dinspre Feteºti ºi altul aproape deCernavodã.

Odatã, un militar jandarm a obser-vat dupã trecerea unui marfar cum câþiva

metri din calea feratã a zburat în urma lui.Primul gând a fost sã se posteze pe ºine sãnu mai treacã nici un tren spre Constanþa.S-a gândit însã cã aºa n-o sã fie de folos.ªi-a anunþat ºefii, de cele întâmplate,sperând sã nu treacã nici un tren pânãcând cei de la CFR vor lua mãsuri. A aflatulterior cã într-o jumãtate de orã urma sãtreacã acceleratul de Mangalia, plin cucãlãtori. A respirat uºurat când a vãzut liniarefãcutã. Reuºise sã evite o catastrofã. Aprimit o permisie de la unitate ºi... promisi-uni de premiere de la CFR.

Dar nu numai asemenea întâmplãriau loc pe calea feratã. Se mai furã uncablu, un contact... iar în condiþiile deastãzi, când terorismul se manifestã subcele mai nebãnuite forme orice este posibil.Paradoxal, s-a renunþat la serviciile lor,adicã la paza podului de la Cernavodã. Pemotiv cã nu sunt bani. Cine pãzeºte astãzi?Dumnezeu ºi cine o mai fi prin cer.

La ecluzã, alt obiectiv unde jan-darmii asigurau paza, a venit o firmã privatãsã vegheze la siguranþa obiectivului. Se zicecã ei au un preþ mai mic. Rãmâne de vãzuteficienþa lor. ªi dacã existã ceva ieftin ºibun!

n Mircea Stoian

Cernavodã


Jandarmii constãnþeni

Mobilitate

ºi eficienþã

„Bãieþii din Brãtianu“ sunt cunoscuþi ºi recunoscuþi înConstanþa, ºi nu numai, ca fiind legea întruchipatã. JandarmiiGrupãrii Mobile „Tomis“ sunt alintaþi cu diverse denumiri de ceicare tulburã liniºtea ºi ordinea publicã, dar un lucru e cert pentrutoþi: cu ei nu-i de glumit. Cã-i meci de fotbal, braconaj, aplanareaunei stãri conflictuale sau, mai nou, respectarea drepturilor deautor, ei ºtiu una ºi bunã: „ce zice legea?“

Fermitatea ºi hotãrârea lor în aplicarea legii dublatã depregãtirea specificã ºi fizicã sunt „menþiuni“ ale cãrþii de vizitã ajandarmilor „mobili“ constãnþeni. Tot ei sunt cei care au deschis

drumul ºi au dezvoltat încrederea reprezentanþilor U.E. prin parti-ciparea la misiuni internaþionale. Nucleul primului detaºamentprezent în forþele de menþinere a pãcii din Kosovo a fost asiguratde Gruparea Mobilã „Tomis“. Colonelul Ovidiu Brãtulescu ºi locote-nent-colonel Mircea Seceleanu, doi „mobili“ constãnþeni au fostcomandant ºi ºeful operaþiilor ai primului detaºament de jandarmiromâni în teatrul de operaþiuni de la Priºtina. Misiunile executatecu forþele internaþionale de pace au fãcut ca jandarmii GrupãriiMobile „Tomis“ sã-ºi îmbogãþeascã pregãtirea ºi experienþa înasigurarea liniºtii ºi ordinii publice la intervenþii în situaþii speciale.

În locul fair-play-ului, violenþã

De curând, stadionul municipal dinConstanþa a fost teatrul unei acþiuni cutotul deosebite ale jandarmilor mobili, carese putea transforma dintr-o misiune cuþintã, respectarea Legii 11, care prevedecombaterea violenþelor pe stadioane într-oconfruntare fãrã precedent între faniidinamoviºti ºi forþele de ordine.

Colonelul Costicã Cojoc (foto),comandantul Grupãrii mobile de Jandarmi„Tomis“ reface filmul evenimentelor de lastadionul muncipal din Constanþa:

„Cu regret trebuie sã spun cã supor-terii echipei Dinamo sunt cunoscuþi ca fiindviolenþi. Pe unde au fost au lãsat urme. Sãnu uitãm ce au fãcut în Bulgaria. Pentrumeciul cu Farul, din Constanþa, noi, jan-darmii, am participat la toate fazele pregãti-toare partidei. ªtiam câþi suporteri vin ºicând. Am constituit dispozitivele, în bazaunui plan comun cu organizatorii, ne-ampregãtit pentru orice situaþie. Cunoaºtemfoarte bine stadionul, ºtiam la ce riscuri se

expun ºi fanii, ºi noi, ºi ne-am luat mãsurilede rigoare. Galeria dinamovistã a fost con-stituitã din douã grupãri: Nord, mai agitaþiîncã de la sosire, ºi Sud, liniºtiþi ºi receptivila solicitãrile noastre. Conform înþelegeriidintre cluburi, 500 de fani dinamoviºtiaveau rezervate locuri în tribunã. S-a permisintrarea în stadioane dupã un control pre-alabil cum prevede legea, ºi ocuparea sec-torului rezervat. Întrucât gardul care împrej-muieºte stadionul putea deveni oricând pe-riculos, în caz de escaladare, am luatmãsura ca un numãr de jandarmi sã asigureprotecþia fanilor. A fost liniºte un timp. Oparte dintre suporteri, la un moment dat,ºi-au acoperit feþele ºi au început „lupta“.Cereau sã-i lãsãm singuri. Invocau un proto-col, care nu exista, între ei ºi jandarmi. Afost suficient un apel la calm al unui jan-darm, pe fondul jocului încrâncenat, pentruca scandalul sã izbucneascã. I-am solicitatopinia observatorului federal, Daniel Prodan,care ne-a spus cã, în cazul în care nu seliniºtesc, sã-i evacuãm. Odatã declanºat

scandalul nu a mai putut fi oprit. Au începutsã rupã scaune ºi sã arunce în noi, momentîn care am început sã-i scoatem din stadion.Abia atunci a început „atacul“. Au sãrit labãtaie ºi au lovit cu pietre jandarmii, rãnindcâþiva. Legea prevede ca atunci când airãniþi sã iei mãsuri. ªi i-am imobilizat lapãmânt în spatele stadionului. Din con-fruntare a ieºit ce s-a vãzut pe TV. Noi, însã,le-am asigurat, celor rãniþi transportul laSpital, unde, din declaraþiile medicilor, aurefuzat tratamentul ieºind din spital la cerereºi pe semnãturã. Cred cã noi ne-am com-portat în limitele legii, puteþi vedea cine adeclanºat conflictul, ºi ne-am fãcut datoriade a asigura liniºtea ºi ordinea la o aseme-nea manifestare sportivã.“

Cele spuse de ºeful jandarmilormobili, dar ºi imaginile oferite de televiziunilelocale, confirmã comportamentul violent alfanilor dinamoviºti ºi, mai grav, cã ei repetã„isprãvile“ de câte ori au ocazia.

n Mircea Stoian


Emoþia ºi trãirile sufleteºti ale unuimicrobist adevãrat nu se pot compara cunimic când este vorba de echipa sa

favoritã ºi de idolii sãi din arena sportivã.În acest sens, vã voi zugrãvi în câtevacuvinte ce poate fi un eveniment sportivpentru un împãtimit al „sportului rege” ºitotodatã ce implicã o astfel de con-fruntare sportivã pentru cei care trebuiesã depunã tot efortul pentru ca aceastãmanifestare sã se desfãºoare în condiþiide normalitate.

Nu putem uita cã la astfel de ma-nifestãri sportive, emoþiile oamenilor dintribunã capãtã noi valenþe, iar intensitateala care un suporter înfocat trãieºte fiecareclipã a meciului poate atinge un nivel greude imaginat de o persoanã, pentru caresportul nu înseamnã decât o banalã ºitrecãtoare competiþie. Într-o astfel deînfruntare sportivã, publicul poate sã de-vinã „una cu jucãtorii”, împingând echipafavoritã spre o evoluþie, pe care în modobiºnuit cu greu o poate atinge. În acest

sens, dorinþa de succes ºi „setea de vic-torie” devin elemente emoþional-afectivetransmisibile atât din arena sportivã spre

terenul de joc, cât ºidinspre teren înspretribunele stadionu-lui.

Sunt douãtipologii de suporteripe care le întâlnimîn arenele sportive.Aºa-ziºii „TIFOªI”(iubitori adevãraþi aiechipei, care parcãs-au nãscut cuacest „microb însânge”, cu acestsentiment pe carenumai un suporteradevãrat îl poate

trãi), care-ºi cântã iubirea pentru propriaechipã ºi care ne încântã pe stadion cu oatmosferã ce îþi taie respiraþia, umplându-þi de emoþie tot sufletul). Atunci cândechipa lor e învingãtoare parcã nu gãsesccele mai frumoase gesturi de recunoºtinþãpentru echipã, iar când echipa este învin-sã, parcã nu au suficiente lacrimi pe caresã le verse de amãrãciunea ce-istãpâneºte. ªi cei care se autointituleazã„ULTRAS”, care de cele mai mute ori suntagresivi ºi violenþi, aducând o patã „nea-grã” frumuseþii evenimentului.

Municipiul Bucureºti a gãzduit înultima perioadã de timp, mai multe eveni-mente sportive în care echipele româneºtiau fost actorii principali ai acestora, darfãrã precedent în istoria fotbalului din þaranoastrã a fost prestigioasa dublã con-fruntare a echipelor Steaua Bucureºti ºiRapid Bucureºti. ªtiindu-se nivelul la care

urma sã se desfãºoare aceastã con-fruntare, fãrã egal de pânã în prezent,miza pe care cele douã grupãri sportive oîmpãrþeau, ardoarea cu care grupurile desuporteri promiteau sã-ºi susþinã echipelefavorite au fost numai câteva aspecte pecare Jandarmeria Românã trebuia sã lecunoascã ºi sã le analizeze astfel încâtnici un fel de acte sau fapte sã nu aducãatingere în vreun fel grandorii evenimen-tului, sã-l împieteze cumva.

Jandarmeria Românã prin DirecþiaGeneralã de Jandarmi a MunicipiuluiBucureºti a fost principala forþã de ordineºi siguranþã publicã care a „vegheat” labuna desfãºurare a confruntãrii, dar ar finedrept sã uitãm cã la acest eveniment arfi fost probabil insuficient aportul adus deDirecþia Generalã ºi care a fost sprijinitã înasigurarea tuturor mãsurilor de BrigadaSpecialã de Intervenþie Jandarmi, Grupã-rile Mobile de Jandarmi Ploieºti ºi Craiova,Inspectoratele de Jandarmi Judeþene Ilfovºi Giurgiu, Poliþia Românã ºi PompieriiBucureºti.

Pentru pregãtirea acestei dubleconfruntãri ºi pentru a putea face faþãoricãrei situaþii, care ar fi putut apãrea,Jandarmeria Bucureºti a executat antre-namente deosebite cu toate mijloacelecare i-au stat la dispoziþie (auto, hipo, cucâini de serviciu), astfel cã în jurularenelor sportive, în ziua meciurilor seputea observa un adevãrat „furnicaralbastru”. Care spre bucuria tuturor celorimplicaþi a dus la un rezultat deosebit ºi afãcut ca toatã Europa sã ne dea exemplupentru „FAIR-PLAY”-ul din ºi din afara sta-dioanelor bucureºtene.

n Vlad Neagu

De veghe pe „frontul“ sportului


Ordine Publicã

Jandarmeria Românã are un nouCentru de Pregãtire ºi Perfecþionare

Jandarmi Ordine Publicã - Ochiuri, înlocalitatea Gura Ocniþei, judeþulDâmboviþa. În cadrul procesului de mo-dernizare ºi de asimilare a standardeloreuropene, Jandarmeria Românã a con-siderat drept o prioritate înfiinþarea unuicentru de pregãtire în domeniul ordiniipublice. Acesta constituie una dintreaxele dispozitivului de pregãtire, coerentºi perfect, adaptat exigenþelor unei mariinstituþii cu un nivel ridicat de profesio-nalism, însãrcinatã cu protecþia cetãþea-

nului. În perspectivã apropi-atã, Centrul va organiza stagiide pregãtire pentru Forþele deSecuritate Publicã din Româ-nia, în domeniul intervenþieiprofesionale, dar ºi stagii

specifice de pregãtire în domeniul asi-gurãrii, menþinerii ºi restabilirii ordiniipublice pentru uniformizarea concepþieide acþiune ºi creºterea nivelului de ope-rabilitate ºi randament. Având dreptmodel organizaþional ºi funcþional,Centrul de Antrenament al Forþelor deJandarmerie din Saint-Astier din Franþa,recunoscut ca un Centru de ExcelenþãEuropean pentru ordine publicã, Centrulde Pregãtire ºi Perfecþionare JandarmiOrdine Publicã - Ochiuri are vocaþie inter-naþionalã ºi deschide cooperarea întreforþele de poliþie de tip Jandarmerie, dincadrul F.I.E.P.

Clãdirea Centrului Ochiuri, din locali-tatea dâmboviþeanã Gura Ocniþei,

înconjuratã de brazi, pare mai degrabã unhotel de lux. Se observã, însã, de la dis-tanþã, emblema compusã din douãcercuri concentrice albastre pe care esteinscripþionatã denumirea. În centrul aces-tuia troneazã leul ca simbol al curajului,forþei ºi majestãþii, aºezat pe o cartedeschisã, simbol absolut al cunoaºterii,iar, în spate un turn, simbol al trãiniciei ºidãinuinþei, întãreºte una dintre atribuþiileacestui centru ºi, anume, acela de apregãti luptãtori.

Din august 2005, s-a formatechipa de conducere: locotenent-colonelMarin Andreiana, comandantul Centrului,a pus bazele primului batalion de jan-darmi, în Bucureºti, în anul 1990, unde aºi rãmas o perioadã, dupã care a mers laCentrul de pregãtire jandarmi - Câmpu-lung Muscel, de unde a venit la Ochiuri.Adjunctul sãu, locotenent-colonel MarianPetre a lucrat la Batalionul Mobil deIntervenþie, la Centrul de Perfecþionare aCadrelor Bãneasa, ªcoala de la Roºu. Afãcut parte din primul Detaºament de jan-darmi, care a plecat în misiunea înKosovo.

„Avem un centru modern cudotare de cinci margarete, ne spunelocotenent-colonel Marin Andreiana.Posibilitãþi de cazare în condiþii optimeprintre cei care se vor pregãti la noi. Amfost în Franþa pentru documentare, laCentrul din Saint-Astier, ºi am curajul sãafirm cã, în curând, ne vom situa lanivelul lor, în ceea ce priveºte dotarea.“

Într-adevãr, camerele sunt frumosamenajate, amfiteatrul ºi sãlile de curs

Centrul de la

Saint-Astier,

model pentru

jandarmii

de la Ochiuri


sunt modern utilate. Dacã acum suntposibilitãþi de cazare pentru 180 de per-soane, se preconizeazã dublarea capa-citãþii de cazare, permiþând astfel spaþiu,în condiþii optime, pentru o subunitate deJandarmerie sau una de poliþie strãinã.Totodatã, urmeazã sã se tripleze zona deexerciþii prin construirea pistei albastre, auneia roºii ºi a turnului de intervenþie, pre-cum ºi construirea de noi clãdiri ºi strãzipentru realizarea unui cadru de antrena-ment adaptat la condiþiile reale deîndeplinire a misiunilor.

Evoluþia Centrului se înscrie într-otriplã perspectivã: în cadrul Jandarmeriei:punct de trecere obligatoriu pentru per-sonalul din subunitãþile mobile ºi de inter-venþie, elevi ºi studenþi din sistemul deînvãþãmânt al M.A.I.; în plan interministe-rial: structurã de referinþã pentru formareaîn domeniul intervenþiei profesionale ºi alrestabilirii ordinii publice; în perimetrulinternaþional, cu precãdere EuropaCentralã ºi de Est: cu vocaþie de formarea jandarmilor ºi poliþiºtilor din state mem-bre ºi a celor candidate la aderarea înU.E.

Centrul de la Ochiuri a devenit unpunct de trecere obligatoriu pentru toþicursanþii în dobândirea fundamentelornecesare asigurãrii ºi restabilirii ordiniipublice.

Dincolo de cunoºtinþele tehnice,se insistã asupra dezvoltãrii stãpânirii desine ºi a coeziunii, calitãþi fundamentalecerute din ce în ce mai mult în cadrul mi-siunilor de securitate cotidiene. Pregãtireamoralã ºi psihicã sunt favorizate mai alesprin caracterul foarte susþinut al acti-

vitãþilor, crearea de situaþii operaþionalerealiste, dar ºi parcursul individual ºicolectiv al pistelor cu obstacole.

O atenþie deosebitã se acordãcomandanþilor de detaºamente mobile acãror pregãtire este de primã importanþã.De fapt, ei sunt cei care îºi asumã coman-da detaºamentelor mobile cu ocaziadiferitelor misiuni de asigurare ºi resta-bilire a ordinii publice. Însãrcinaþi cu ela-borarea concepþiei de manevrã ºi a ordi-nelor de acþiune, în contact strâns cu pre-fectul ºi celelalte autoritãþi de stat,comandanþii de detaºamente sunt ade-vãraþi ºefi ai operaþiunilor Jandarmeriei,angajatã în asigurarea ºi restabilireaordinii publice, în situaþii care cer manevrede anvergurã. Se urmãreºte, de aseme-nea, ºi formarea comandanþilor de deta-ºamente mobile ca adevãraþi specialiºti

pentru situaþii de crizã, atât în cadrulnaþional, cât ºi internaþional. Ei au dobân-dit de altfel, majoritatea dintre ei, o expe-rienþã operaþionalã de înalt nivel, în ope-raþiuni exterioare în sprijinul pãcii subegida O.N.U. sau O.S.C.E.

Intervenþia profesionistã constituieun rãspuns la nevoia urgentã de a adaptamodurile de operare ale jandarmilor înmisiunile cotidiene la noile exigenþe ope-raþionale induse de efectul conjugat alpericulozitãþii crescânde a infractorilor(violenþa globalã) ºi de pregnanþa cadrelorlegale, regulamentare ºi deontologice alefolosirii forþei. Astfel, filosofia de inter-venþie profesionalã se rezumã în treicuvinte cheie: legalitate, securitate, efi-cacitate..

n Florica Pârvu

JANDARMI EUROPENIÎnfiinþat la data de 8 aprilie 2005 ºi inaugurat un an mai târziu (6 aprilie 2006),

Centrul de Pregãtire ºi Perfecþionare Jandarmi Ordine Publicã - Ochiuri (C.P.P.J.O.P.)

aflat în localitatea Gura Ocniþei, judeþul Dâmboviþa, va organiza ºi stagii de pregãtire

pentru forþele de ordine publicã din România inclusiv pentru Poliþia Românã în domeni-

ile de intervenþie profesionale, asigurãrii, menþinerii ºi restabilirii ordinii publice. „Acest

centru reprezintã rodul efortului comun ºi mai ales a unei excelente cooperãri între

Jandarmeriile din Franþa ºi România care va asigura pregãtirea în domeniul intervenþiei

profesionale ºi aderarea subunitãþilor de jandarmi specializate în misiuni de asigurare ºi

restabilire a ordinii publice, în domenii de mare sensibilitate conform standardelor ºi

practicilor existente în statele membre ale U.E.“, a declarat cu ocazia inaugurãrii

C.P.P.J.O.P. chestor general Anghel Andreescu, secretar de stat în M.A.I.

Momentul inaugural a fost precedat de semnarea unei declaraþii de intenþie de

cãtre locotenent-colonel Marin Andreianu, ºeful Centrului ºi colonel Bertrand Canalliere,

comandantul Centrului de Antrenament al Forþelor Jandarmeriei Naþionale Franceze de

la Saint-Astier. (R. Popescu)


Despre contrafacere

ºi produse

contrafãcuteÎn aceastã perioadã, contrafa-

cerea este un termen foarte des utilizat,uneori cu referire la o activitate comer-cialã, ºi nu numai, alteori numai pentrucã este un termen “la modã”, cu impactasupra publicului, nu întotdeauna însãfolosit adecvat acþiunii pe care doreºte são desemneze.

Pentru exemplificare mã voi referila douã relatãri, apãrute în presã, cuocazia meciului Steaua - Rapid, în legã-turã cu depistarea pe piaþã a unor biletecare nu au fost puse în vânzare prinreþeaua legalã de difuzare, constatându-se ulterior cã aceste bilete erau false, aºacum a precizat unul dintre reporteri, întimp ce un alt reporter le-a prezentat cape niºte bilete contrafãcute. Cine a avutdreptate? Existã o diferenþã între cei doitermeni? De ce ar trebui sã ne interesezedacã aceste bilete erau false sau con-trafãcute.

În primul rând se cuvine sã pre-cizãm cã nu avem în vedere decâtobiectele ca atare, false sau/ºi contrafã-cute, utilizarea celor doi termeni ºinicidecum analizarea infracþiunilor ce arputea fi incidente exemplului în discuþie.Este mai puþin important de unde prove-neau biletele din exemplul nostru, dareste foarte important faptul cã ele eraudiferite de cele autentice, chiar dacãdiferenþele erau destul de greu de depis-tat la prima vedere, aici incluzând ºi lipsaunor eventuale elemente de siguranþã pecare emitentul legal al acestor bilete le-autilizat. Erau deci niºte bilete false. Cumrãmâne cu celãlalt reporter care le-a de-numit contrafãcute, a fãcut el ogreºealã? Pentru a putea gãsi rãspunsulla aceastã întrebare trebuie sã constatãmcã un bilet de intrare la o manifestaresportivã, în cazul nostru, are un anumitaspect care-l diferenþiazã de alte obiecte

de aceeaºi categorie, acest lucrudepinzãnd ºi de emitentul biletuluirespectiv. Tocmai acest emitent poateavea interesul ca biletele pe care letipãreºte ºi le pune în circulaþie sãrãspundã unor cerinþe, spre exemplu sãfie dificil de falsificat sau ca toate per-soanele care ajung în posesia acestorbilete sã ia cunoºtinþã de persoana saupersoanele (juridice, de regulã) care auemis aceste bilete. Dar emitentul încauzã mai doreºte ca modelul de biletconceput de el sã nu mai poatã fi repro-dus de un alt organizator de manifestãrisportive sau de alt gen care sã punã învânzare, cu o altã ocazie ºi pentru un alteveniment, bilete identice sau asemãnã-toare. Cu alte cuvinte, doreºte exclusivi-tate pentru modelul sãu de bilet, iar acestlucru îl poate obþine adresând o cerereOficiului de Stat pentru Invenþii ºi Mãrci(OSIM). Acest organism al administraþieicentrale a statului, în condiþiile în carecererea îndeplineºte anumite condiþii pre-vãzute de lege, elibereazã un certificat deprotecþie care conferã persoanei care l-acerut ºi dobândit un drept exclusiv pe te-ritoriul României. Abia acum putem vorbide contrafacere ºi putem spune cãbiletele gãsite erau contrafãcute dacãemitentul acestora dispunea de un dreptexclusiv asupra lor, drept provenind dinînregistrarea respectivelor bilete ca desenindustrial, înregistrare fãcutã la OSIM. Îngeneral vorbind ne gãsim în prezenþa uneicontrafaceri atunci când obiectul con-trafãcut este apãrat ºi de un drept exclu-siv de proprietate industrialã, respectiv deun brevet de invenþie, de un certificat deînregistrare a unei mãrci sau indicaþiegeograficã, de un certificat de înregistrarea unui desen sau model industrial.

Considerãm necesarã urmãtoareaprecizare: drepturile conferite de legispecifice asupra creaþiilor intelectuale -care pot fi invenþii, picturi, piese muzi-cale, mãrci de fabricã sau de comerþ,romane, denumiri comerciale - formeazãproprietatea intelectualã, care, în modtradiþional, este împãrþitã în proprietateindustrialã - care cuprinde protecþiainvenþiilor, mãrcilor ºi indicaþiilorgeografice, desenelor ºi modelelor indus-triale, topografiilor de circuite integrate,soiurilor de plante, modelelor de utilitate,denumirilor comerciale - ºi drepturi deautor ºi drepturi conexe - care cuprindeoperele literare, artistice ºi ºtiinþifice(drepturi de autor) ºi prestaþiile artiºtilorinterpreþi, fonogramele ºi transmisiunileradio ºi tv (drepturi conexe). Încãlcareadrepturilor exclusive de proprietate indus-

Rubrica specialistului


triale conduce la infracþiunea de con-trafacere, iar încãlcarea drepturilor deautor ºi a drepturilor conexe conduce lainfracþiunea de piraterie.

Pentru a putea contura o imaginecât mai clarã asupra a ceea ce înseamnãcu adevãrat contrafacere este interesantde remarcat ce imagine are aceastã acþi-une în legislaþia în vigoare. Cu referire laprotecþia proprietãþii industriale legislaþiaactualã conþine prevederi stricte cu privirela contrafacere. Astfel în Legea nr.64/1991 privind brevetele de invenþie,republicatã, este prevãzutã “infracþiuneade contrafacere” atunci când se aduceatingere drepturilor conferite de un brevetde invenþie în vigoare. Prevederi similarese gãsesc ºi în Legea nr. 129/1992privind desenele ºi modelele industriale,actualizatã, precum ºi în Legea nr.255/1998 privind protecþia noilor soiuride plante. De asemenea, ºi Legea nr.84/1998 privind mãrcile ºi indicaþiilegeografice conþine prevederi cu privire lainfracþiunea de contrafacere ºi nu trebuieexcluse din aceastã enumerare prevede-rile Legii nr. 11/1991 privind combatereaconcurenþei neloiale, actualizatã, aleLegii nr. 344/2005 privind unele mãsuripentru asigurarea respectãrii drepturilorde proprietate intelectualã în cadruloperaþiunilor de vãmuire, precum ºi înOrdonanþa de Urgenþã nr. 100/2005privind asigurarea respectãrii drepturilorde proprietate industrialã.

Codul penal incrimineazã ºi elcontrafacerea în art. 299 ºi 300, darnumai cu referire la brevetele de invenþie,în celelalte cazuri aplicându-se prevede-rile legilor speciale. Noul Cod Penal areînsã un capitol special privind drepturilede proprietate intelectualã, capitol care

conþine prevederi referitoare la majori-tatea domeniilor proprietãþii industriale -invenþii, mãrci ºi indicaþii geografice,desene ºi modele industriale, topografiide circuite integrate. Din pãcate acestanu este încã în vigoare ºi ar trebui oricumamendat prin introducerea mãsurilor deocrotire a drepturilor exclusive cu privirela soiurile de plante.

În esenþã, deci, textele de lege învigoare în þara noastrã prevãd cã, pentrua fi calificatã ca ºi contrafacere, o acþiunetrebuie sã întruneascã niºte elementeobligatorii, respectiv: sã existe un dreptde proprietate industrialã valid, sã seaducã atingere acestui drept ºi sã fi fostfãcutã cu intenþie.

Nu trebuie în nici un caz confun-dat un produs falsificat sau îndoielnic ca-litativ cu un produs contrafãcut ºi nici unprodus sub nivelul unor standarde pre-scrise cu un produs contrafãcut ºi exem-plele pot continua.

Este evident cã un produs con-

trafãcut este un produs falsificat, dar,foarte important, nu întotdeuna un pro-

dus falsificat este ºi produs contrafã-

cut. Acum putem rãspunde scurt ºi lacea de-a treia întrebare: De ce ar trebuisã ne intereseze dacã acele bilete eraufalse sau contrafãcute. Dacã bileteleerau false acest lucru ar fi putut conducela infracþiunea de fals material înînscrisuri oficiale, pe când în cazul unorbilete contrafãcute suntem în prezenþaunui concurs ideal de infracþiuni, respec-tiv cea amintitã anterior la care seadaugã infracþiunea de contrafacererezultatã din încãlcarea unor drepturiexclusive de proprietate industrialã.

Trebuie deci sã ne restricþionãm,sã ne autocenzurãm în folosirea ter-menului de “contrafãcut” faþã de un pro-dus, atât timp cât acesta nu întruneºte

cerinþele legale de a fi cali-ficat astfel. Utilizareaabuzivã a termenului de“contrafacere” sau de “pro-dus contrafãcut” nu facedecât sã diminueze în piaþãimportanþa protecþiei propri-etãþii industriale. De foartemulte ori, de cele mai multeori din pãcate, nu existã niciun fel de drept de propri-etate industrialã anteriorprotejat ºi valid pe o anu-mitã piaþã, dar se vorbeºtede contrafacere ceea ceeste o gravã eroare.

n Ovidiu DinescuOSIM, ºef Serviciu Analize

La începutul acestui an a intratîn vigoare Ordonanþa de Guvern nr.25/2006 privind întãrirea capacitãþiiadministrative a Oficiului Român pentruDrepturile de Autor, prin care esteinterzisã comercializarea stradalã sauambulantã în spaþii publice a fonogra-melor, videogramelor sau a programelorde calculator. Vânzarea acestora, inclusivîn pieþe, târguri ºi oboare, este permisãnumai în spaþii comerciale închise, auto-rizate în acest scop.

Noul act normativ atribuie persona-lului Jandarmeriei Române competenþesã constate independent contravenþiile îndomeniu ºi sã aplice sancþiunile legale,ceea ce va duce la o mai mare disciplinãîn domeniul sensibil al pirateriei.

În prezent, jandarmii din cadrulinspectoratelor de jandarmi judeþeneConstanþa, Braºov, Craiova, Cluj, Bacãuºi Timiºoara, zone unde fenomenul pira-teriei este în creºtere, sunt instruiþi dereprezentanþii O.R.D.A. privind aplicareaO.G. nr.25/2006, astfel de activitãþiurmând sã aibã loc în toate inspec-toratele judeþene ºi grupãrile mobile dejandarmi. n

Combaterea piraterieiCombaterea pirateriei

Ofiþerii din cadrul Serviciului deInvestigare a Fraudelor al I.P.J. Buzãu austabilit cã pe raza mun. Buzãu funcþionailegal un post de radio care emitea pro-grame într-o anumitã bandã defrecvenþã. „D.J.-ul de ocazie” era untânãr de 22 ani, din Buzãu, cunoscutradioamator, care a confecþionat unemiþãtor artizanal cu ajutorul cãruiadifuza în eter programe de dedicaþii mu-zicale. La percheziþia efectuatã depoliþiºti în apartamentul în care locuiatânãrul, au fost gãsite toate componen-tele acestei instalaþii artizanale, precumºi o combinã audio, un calculator ºi 87CD-uri piratate, pe care acesta le-afolosit pentru a emite ºi retransmite pro-grame fãrã licenþã audiovizualã, licenþãde emisie, autorizaþie tehnicã defuncþionare sau autorizaþie de retrans-misie.

Poliþiºtii au ridicat întreagaaparaturã în vederea confiscãrii ºi auînceput urmãrirea penalã împotrivabuzoianului pentru infracþiuni comise laLegea audiovizualului ºi Legea drepturilorde autor ºi a drepturilor conexe.


Ofiþerii Serviciului Prevenire dincadrul Direcþiei Generale Anticorupþie aupornit o amplã campanie de prevenire, întoate judeþele þãrii.

Întâlnirile au avut un caracterinteractiv ºi s-au desfãºurat atât cucadre din poliþie, jandarmerie, poliþie defrontierã sau situaþii de urgenþã, cât ºi cupersonalul din prefecturi. Acestora li s-auprezentat aspecte referitoare la faptelede corupþie, obligaþia de sesizare pe careo au funcþionarii MAI, linia verde anti-corupþie 0800.806.806 precum ºi obli-gaþia de respectare a legii pe timpulexercitãrii serviciului, în relaþia cu cetã-þenii. Prezentãrile au fost însoþite de exem-ple pozitive ºi negative, insistându-se peposibilitatea desistãrii funcþionarilor.Totodatã, auditoriul a fost informat cuprivire la Campania de ResponsabilizareAnticorupþie ce va fi desfãºuratã la nivelnaþional.

Dar sã vedem câteva din între-bãrile supuse dezbaterilor:

l Conºtientizaþi cetãþenii desprefaptul cã sunt subiecþi activi în cazulinfracþiunii de dare de mitã ºi pedepsiþialãturi de cei care primesc?

l Cum este protejat un lucrãtoronest în cazul unei sesizãri nefondate?

l Când se impune efectuareatestelor de integritate?

Dupã întrebãri, majoritatea celorprezenþi la întâlniri au apreciat trans-parenþa discuþiilor ºi atitudinea colegialãa lucrãtorilor DGA.

Itinerarul a început cu judeþeleConstanþa, Alba, Dâmboviþa, Braºov,Timiº, Mehedinþi ºi Bistriþa-Nãsãud,urmând ca în urmãtoarele luni prezenþaofiþerilor DGA sã se facã simþitã ºi în cele-lalte judeþe.

Conºtientizând importanþa acþiu-nilor întreprinse de cãtre DirecþiaGeneralã Anticorupþie, ºefii instituþiilor auacordat un real sprijin în realizarea acþiu-nilor de prevenire.

n Laura Tîrnovan

Împreunã

combatem

corupþia

l În ce mãsurã activitatea DGA se

suprapune parþial cu activitatea altor

structuri ale MAI cum ar fi DGIPI sau

Corpul de Control ºi dacã da, care sunt

implicaþiile acestui fapt asupra eficienþei

activitãþii?

l Care este motivaþia înfiinþãrii

unei structuri anticorupþie doar în cadrul

MAI?

l Care sunt mijloacele prin care

DGA se protejeazã ea însãºi împotriva

corupþiei din interiorul structurii?

Reprezentanþii Serviciului Secret al Statelor Unite s-au întâlnit

luni, 28 martie a.c., cu inspectorul general al Poliþiei Române,

ocazie cu care ºi-au manifestat disponibilitatea de a sprijini înfi-

inþarea unei structuri de combatere a criminalitãþii informatice. Noua

unitate de combatere a criminalitãþii Informatice va funcþiona în

cadrul Direcþiei Generale de Combatere a Criminalitãþii Organizate,

ºi va cuprinde servicii specializate în combaterea fraudelor comise

prin intermediul Internet-ului, pornografiei infantile, falsificãrii de

mijloace electronice de platã etc.

Partenerii americani au apreciat rezultatele deosebite înregis-

trate, încã de la înfiinþare, de Serviciul de combatere a criminalitãþii

informatice din cadrul D.G.C.C.O. Numai în primele douã luni ale

anului curent, ofiþerii serviciului au constatat 138 de infracþiuni, din-

tre care 69 sunt fraude prin internet, 25 sunt infracþiuni informatice

iar 8 constituie acte de pornografie infantilã prin intermediul

aceleiaºi reþele. De asemenea, au fost înregistrate alte 33 de cazuri

de fraude cu mijloace de platã electronice ºi 3 alte infracþiuni.

Rezultatele deosebite obþinute de acest serviciu au fost

recunoscute la nivel naþional, astfel cã, la Gala Premiilor Poliþiei

Române, organizatã la Opera din Bucureºti, ºeful Serviciului de

Combatere a Criminalitãþii Infomatice, comisarul de poliþie Dan

VACARIU, a primit titlul de “Poliþistul Anului“, la categoria “Cel mai

bun poliþist în comunicaþii ºi informaticã”. n

Lucrãtorii Direcþiei Generale Anticorupþie aM.A.I. - Serviciul Teritorial Anticorupþie Pitesti au fostsesizaþi de cãtre conducerea I.P.J. Argeº cu privire la fap-tul cã un ofiþer de poliþie a refuzat sã ia mitã de la un bãr-bat, pentru a nu aplica o sancþiune contravenþionalã ºi anu-i confisca marfa pentru care nu poseda documente deprovenienþã.

În baza sesizãrii, lucratorii Serviciului TeritorialAnticorupþie Piteºti, sub directa coordonare aprocurorului desemnat din cadrul Parchetului de pe lângãTribunalul Argeº, au demarat cercetãrile ºi au realizat fla-grantul.

În speþã, O. Gheorghe în vârstã de 33 ani, domi-ciliat în municipiul Piteºti, a fost depistat de un echipaj depoliþie pe raza oraºului ªtefãneºti, transportând materialeferoase ºi neferoase, fãrã a poseda documente de prove-nienþã.

Pentru a nu fi sancþionat contravenþional ºi a nu ise confisca materialele respective, O. Gheorghe i-apromis subcomisarului de poliþie C. Eugen din cadulPoliþiei Oraºului ªtefãneºti (membru al echipajului), sumade 3 milioane lei.

Astfel, în momentul în care cel în cauzã a venit labiroul ofiþerului de poliþie pentru a-i înmâna sumapromisã, a intervenit echipa de flagrant constituitã dinprocuror ºi lucrãtorii Serviciului Teritorial AnticorupþiePiteºti. n

Serviciul Secret American sprijinã Poliþia Românã pentru combaterea

criminalitãþii informatice

Refuz de mitã la I.P.J. Argeº

ªi nu uitaþi, 0800.806.806 este linia

telefonicã gratuitã pentru a semnala

orice faptã de corupþie sãvârºitã de

cãtre un lucrãtor al Ministerului

Administraþiei ºi Internelor.


Poate nu întâmplãtor, Nicolae Golescu afost ales patronul spiritual al Centrului deFormare ºi Perfecþionare a Agenþilor de Poliþiede pe strada Cazãrmii, din Slatina. La 1 mai1994, cu prilejul aniversãrii a 20 de ani deexistenþã, prin ordin al ministrului de Interne,ªcolii militare de poliþie Slatina i s-a atribuitnumele Nicolae Golescu, pentru cinstireamemoriei acestei ilustre personalitãþi istorice,afirmatã în timpul Revoluþiei române de la1848, când a fost ministru de interne înGuvernul provizoriu instaurat la Bucureºti, ca ºiîn miºcarea unionistã ºi în perioada domniei luiAl. I. Cuza. Nici locul amplasãrii viitoarei insti-tuþii poliþieneºti din Slatina nu are o istorie maipuþin glorioasã. Începând cu 1 aprilie 1868,Cazarma a fost reºedinþa unei subunitãþi cefãcea parte din Batalionul de miliþie Olt, care în1871, prin Înalt Decret Regal, a devenit Regi-mentul 3 Dorobanþi Olt.

De-a lungul timpului, aici s-au format,perfecþionat ºi specializat aproximativ 54.000ofiþeri, subofiþeri ºi agenþi ai Ministerului Admi-nistraþiei ºi Internelor (poliþie, poliþie de fron-tierã, intendenþã etc.).

În prezent, în Centru se desfãºoarãcursuri complexe de: iniþiere în carierã aagenþilor de poliþie; perfecþionare a pregãtiriipentru profilele ordine publicã, crimã organiza-

tã, cercetãri penale, poliþie judiciarã, dispece-rat etc.; formare ºi perfecþionare în domeniullimbilor strãine a ofiþerilor ºi agenþilor de poliþie;specializare a agenþilor de poliþie în domeniileordine publicã, crimã organizatã, cercetãripenale etc.; de capacitate în vederea acordãriigradului de agent ºef; de schimbare a profiluluide muncã. Iar ambiþiile managementului insti-tuþiei þintesc spre noile frontiere ale învãþãmân-tului, cãtre noile tehnologii ale informaþiei ºicomunicãrii.

Sãli de cursuri, biblioteci, poligon detragere, sãli de sport, spaþii de cazare, toateprovoacã la întrecere... Limbi strãine,pregãtire pentru examene de grad, cursuripentru ºefi de post, ajutori ºefi de post, proxi-mitate, analizã tranzacþionalã etc., toate aces-te stagii se deruleazã pe parcursul unei singuresãptãmâni sau într-un interval de 3-6 luni.Cursanþii provin din rândul agenþilor de poliþie,poliþie de frontierã - chiar ºi ofiþeri de poliþieurmeazã cursuri pentru examenul de grad, deºiai fi tentat sã crezi, citind pe frontispiciul insti-tuþiei, cã aici se formeazã ºi se perfecþioneazãdoar agenþii din Poliþie. Aceastã structurã deînvãþãmânt a rãspuns tuturor provocãrilor ºiºi-a deschis porþile tuturor celor care au avutnevoie de un dascãl bun, care sã-i slujeascã cucredinþã ºi devotament.

PPPPrrrroooovvvvooooccccaaaarrrreeeeaaaa vvvviiiiiiiittttoooorrrruuuulllluuuuiiii

„„NNiiccoollaaee GGoolleessccuu““


...Vizita în Centrul din Slatina afost o experienþã interesantã. O bibliotecãcu literaturã de specialitate ºi beletristicã,sãli documentare, cabinete ºi laboratoaredotate cu aparaturã audio-video ºitehnicã de calcul performantã, un labora-tor de criminalisticã modern utilat, douãlaboratoare de informaticã ºi unul deInternet, sãli de predare pentru eticã pro-fesionalã, douã sãli de specialitate pentrucatedrele de poliþie ºi pregãtire juridicã,poligon de tragere, terenuri ºi sãli desport, spaþii de cazare moderne, sunt totatâtea realizãri contribuind decisiv la for-marea noilor generaþii de profesioniºti.

Considerabila experienþã didacticãºi de viaþã a managementului instituþiei acontribuit la onorarea, cu responsabilitateºi maturitate, a misiunii de a oferi cursan-þilor universul propice pentru accederea laperformanþã, prin facilitarea contactuluicu experienþa unor profesioniºti, îndemnulla cercetare ºtiinþificã, participarea la sta-gii de pregãtire, la editarea revistei ºcolii„Pro didactica”. Competiþiile sportive auconstituit, dincolo de titlurile ºi trofeeleobþinute, un prilej de cunoaºtere ºi deconsolidare a spiritului de echipã.

Ajunul Zilei Poliþiei Române estededicat mai ales istoriei armei... Comi-sarul Iulian Tãnase, ºef catedrã limbistrãine ºi ºtiinþe socio-umane, pune lapunct ultimele detalii legate de întâlnirea

cu col. (r) ªtefan Doru Cristian, fostul ºefde catedrã socio-umane, invitat sãsusþinã o expunere cu tema: „PoliþiaRomânã. File de istorie”, în suita de ma-nifestãri dedicate Zilei Armei. În Centruldin Slatina, schimbul între generaþii esteun fapt de viaþã ºi nu un simplu deziderat.

Discutãm despre cabinetul depsiho-pedagogie ºi cursurile de analizãtranzacþionalã - realizate în colaborare cu

IPJ Olt -, cu comisarii Miºu Leonard ºiGheorghe Buda (purtãtor de cuvânt), careau participat în Elveþia în 2002 la un sta-giu de pregãtire pentru formarea formato-rilor, în domeniul analizei tranzacþionale.Ulterior, comisarul Gheorghe Buda a fostinvitat la Iaºi, în calitate de profesor în dis-

ciplina poliþie proximitate, pentru o seriede prelegeri.

Nu doar colectivul didactic al cen-trului a participat la stagii europene depregãtire dar Centrul însuºi a fost onoratde vizita unor experþi europeni ºi a benefi-

ciat de sprijin, con-sultanþã, monito-rizare, oferite departenerii externi încadrul unor pro-grame de cooperare.

Printre oas-peþii de seamã careau semnat în carteade onoare, s-auaflat: Esther Hay,manager al „Peace-keeping EnglishProject”, reprezen-tant al ConsiliuluiBritanic în România,vizita fiind rezultatulderulãrii programuluipentru România

„Class Observation” ºi având ca scoprealizarea unui schimb de experienþã îndomeniul învãþãrii limbii engleze (de altfel,subcomisar Letiþia ªtefan, profesor deenglezã, a fost cooptatã în programul delucru pe probleme de testare viitori moni-tori ONU ºi a participat la seminariieuropene). Un alt oaspete a fost PedroMartin, consilier de preaderare, care amonitorizat un program Phare de dotare

sãli de clasã ºi sãli documentare. Înperioada 2003-2005, au efectuat vizitede contact în ºcoalã, Georges Guillermonºi Bernard Tarin, experþi pe termen mediuai Republicii Franceze, reprezentanþi aiUE. La rândul sãu, Stephen Foster, con-silier de preaderare, a susþinut în 2005 o

prelegere pe teme de anticorupþie, în faþaunei audienþe importante alcãtuitã dinpoliþiºtii aflaþi în stagiul de iniþiere în cari-erã ºi perfecþionare. Colonelul GrandosoHierro Jesus, directorul ªcolii de spe-cializare a Gãrzii Civile din Spania, a efec-tuat o vizitã de lucru în 2004. ªi nu înultimul rând, conducerea ªcolii de poliþiedin localitatea Hahn, landul Rhenania-Palatinat, Germania, a sosit în 2003, într-unschimb de experienþã, în cadrul partene-riatului încheiat la nivelul M.A.I.

Pornim pe urmele subcomisaruluiNicolae Gongea, profesor la Catedra dePoliþie, dornic sã ne prezinte sala docu-mentarã unde se susþin cursurile deiniþiere în carierã. ªi pe aici au trecut miide cursanþi. Cursurile sunt interactive,printre profesorii invitaþi aflându-se ofiþerioperativi din IGP.

La Disciplina Criminalisticã, neîntâmpinã subcomisarul Opriºor Safta,care nu se va despãrþi de aparatul defotografiat pe tot parcursul întrevederii.Comisarul Nicolae Cucu ni se alãturã cevamai târziu. Are 14 ani de experienþã îndomeniul criminalisticii, un stagiu depregãtire în Germania, „pentru a se puteaacomoda cu logistica ultraperformantãale noului Laborator de expertizã crimina-listicã”, de care este foarte mândru. Înurmã cu câtva timp, a fost solicitat sã þinãcursuri la Centrul de formare ºi per-fecþionare a personalului din poliþia defrontierã Iaºi, privind elementele de iden-


tificare inserate în noile documente decãlãtorie.

Ne oprim din explicaþii ºi dinfotografiat, un nou sosit îi roagã pe cei doiexperþi criminaliºti sã semneze declaraþiilepe propria rãspundere cã nu au fãcutpoliþie politicã... Fãcând haz de necaz,subcomisarul Opriºor Safta - transformatad hoc în fotoreporter pentru revistaPentru Patrie - ne îndeamnã sã luãm lacunoºtinþã câteva dintre calitãþile poliþis-tului ideal, pe care le aºternuse pe hârtieîntr-un moment de inspiraþie: „Un poliþisttrebuie sã aibã câte ceva din toþi oamenii.Sã fie în acelaºi timp un pãcãtos ºi unsfânt, un vagabond ºi un exemplu. Estecel mai cãutat ºi cel mai puþin dorit, une-ori, dintre oameni... Poliþistul trebuie sã iaîntr-o secundã, o hotãrâre pentru care unavocat experimentat ar trebui sã cumpã-neascã bine luni de-a rândul. Lui i se ceresã fie expert în mânuirea armelor de foc,dar sã le foloseascã doar in extremis. Sãtragã ºi sã nimereascã infractorul, darfãrã a-i pricinui vreun rãu ºi apoi sã deasocotealã de ce a tras. Un poliþist trebuiesã ºtie tot, dar sã nu spunã nimic. Sãintre în locurile unde se comit toatepãcatele lumii, dar sã nu sãvârºeascã niciunul. Lui i se cere sã descopere o crimãpornind de la un amãrât de fir de pãr, bachiar sã afle urmele vinovatului ºi locul încare se ascunde.”

Revenim la discuþia despreLaboratorul de expertizã criminalisticã,

realizat cu fonduri Phare (200.000 euro),care a devenit operaþional în octombrie2005 ºi este dedicat stagiilor de spe-cializare ºi perfecþionare a experþilor ºispecialiºtilor criminaliºti, dar ºi celor deiniþiere în carierã ºi specializare criminalis-ticã pentru poliþia de frontierã. Înþeleg cãe raiul virtual al criminaliºtilor dupã cumsunt enumerate câteva dintre aplicaþiileutilizate aici: E-FIT, Silver-Fast, Lucia-

Forensic, Image Trak... Dotarea îþi taierespiraþia!

Ne îndreptãm cãtre cel de-aldoilea Laborator de criminalisticã, în cursde amenajare. O salã cu mobilier modern,plinã de computere, în curs de conectarela Internet ºi Intranet, unde vor fi organi-zate cursurile de crimã organizatã, autofurate etc., cursanþii provenind din maimulte profiluri (crima organizatã, ordinepublicã, proximitate, poliþia de frontierã).

Directorul Centrului, comisarulºef Cornel Nicolae, vorbeºte cu însu-fleþire despre toate realizãrile instituþiei ºiapropiata sãrbãtoare a ºcolii, întrucât înprima decadã a lunii mai, se împlinesc 32de ani de la înfiinþare. O suitã de mani-festãri va fi dedicatã acestui evenimentimportant, simpozioane, mese rotunde,invitaþi (foºti directori, colegi), porþideschise... Prezent în discursul sãu, saltulcãtre performanþã, de care cu toþii suntextrem de preocupaþi:

„Peste 70% din orele afectateînvãþãmântului de specialitate sunt apli-caþii practice. Ne intereseazã ca cei caretrec pragul ºcolii sã deprindã tainelemeseriei ºi sã atingã performanþa ºi com-petenþa pornind de la modul concret încare trebuie sã intervinã într-o anumitãsituaþie de fapt. Nu ce sã facã, ci cum sãfacã! Anual, trec prin ºcoalã cca 6.000cursanþi, numai de la 1 ianuarie 2006,pânã în prezent, s-au ºcolit aproximativ4.000 de oameni. În câteva zile, aici vor

sosi, din toatã þara, alþi 500 cursanþiîncadraþi din sursã externã, care vorînvãþa ABC-ul muncii de poliþie. Ei vorconstitui grupul nostru þintã pe care va fifocalizatã atenþia întregului corp profeso-ral. Vor rãmâne la cursuri o lunã ºi jumã-tate, dupã care vor pleca înapoi în terito-riu în practicã ºi vor reveni la Slatina, pen-tru altã lunã ºi jumãtate, timp în care vorsusþine examene finale.”

Dialogul cu comisarul ºef CornelNicolae înregistreazã rapid saltul în viitor,cãtre noile concepte de învãþare asistatãde IT, cu referire directã la e-learning, unsubiect abordat pe parcursul întrevederilorcu inspectorul general al Poliþiei Române,chestorul principal Dan-Valentin Fãtuloiu,preocupat în egalã mãsurã de permanen-ta deschidere cãtre nou.

„Aceastã nouã experienþã didac-ticã o privim ca pe o provocare, în per-spectivã, vizavi de înnoirea mediului edu-caþional, ea nu va fi o simplã alternativãla învãþãmântul tradiþional, ci complemen-tarã acestuia, conceptul de e-learningurmând sã ofere acces rapid la informaþiepentru o audienþã considerabil crescutã,chiar dacã costurile nu vor fi un capitol deneglijat. Acest tip de educaþie la distanþãcare implicã utilizarea noilor tehnologii aleinformaþiei ºi comunicãrii cu acces la pro-grame online, multimedia, aplicaþii, simu-lãri, teste, tutoriale, soft-uri ce creeazãdeprinderi sau abilitãþi, ar putea fi utilizatca suport în predare, învãþare, evaluaresau ca mijloc de comunicare ºi va puteastimula, ºi - de ce nu? - simplifica proce-sul educaþional, Centrul urmând sã-ºiregândeascã experienþa de predare-învãþare ºi sã se organizeze ca un canalde comunicare activã între educat ºi edu-cator.”

Un deziderat ce demonstreazã cãCentrul de Formare ºi Perfecþionare aAgenþilor de Poliþie „Nicolae Golescu“ dinSlatina, una dintre instituþiile de învã-þãmânt cu tradiþie în Poliþia Românã ºi,implicit, în Ministerul Administraþiei ºiInternelor, poate ocupa în egalã mãsurãun loc important în spaþiul educativ demâine. Inclusiv în cel virtual!

n Viorica Piloiu


Dreptul

la libera circulaþie

în strãinãtate

Breviar juridic

Legea nr. 248/2005 stabileºtecondiþiile în care cetãþenii români îºipot exercita dreptul la libera circu-

laþie în strãinãtate, precum ºi limiteleexercitãrii acestui drept, întocmai a legis-laþiei statului în care se deplaseazã. Astfel,dreptul la libera circulaþie, prin exercitare,capãtã dimensiuni ºi finalitate inter-naþionale, numai în mãsura în care legileinterne ale statelor respective prevãdmodalitãþi concrete de aplicare ºi uneorichiar limite în valorificarea acestora.Practic, dreptul oricãrei persoane de apleca din propria þarã nu poate fi sinonimcu dreptul de a intra oricând într-o altãþarã ºi implicit de a rãmâne acolo pentru operioadã nedeterminatã.

În condiþiile consfinþirii drepturilor(implicit a liberei circulaþii), atât în legis-laþia internã, cât ºi în dreptul internaþional,exercitarea acestor drepturi nu poate fistingheritã de eventualele deosebiri dintrereglementãrile interne ºi internaþionale. Lanivelul Ministerului Administraþiei ºi Inter-nelor s-au fãcut permanent eforturi pentrualinierea legislaþiei actuale la cea dinUniunea Europeanã (lucru realizat deja peanumite segmente de activitate), precumºi pentru gãsirea unor modalitãþi de redu-cere a migraþiei ilegale ºi de limitarea tem-porarã a dreptului la libera circulaþie a per-soanelor care au comis infracþiuni pe teri-toriile altor state.

Art. 2 alin. (1) al Legii nr. 248/2005prevede faptul cã cetãþenilor români careîndeplinesc condiþiile prevãzute de lege leeste garantat dreptul de a cãlãtori înstrãinãtate, de a emigra ºi de a revenioricând în þarã. Nici o autoritate românãnu îi poate interzice, în nici o situaþie,

unui cetãþean român sã se reîntoarcã peteritoriul României. În conformitate cuprevederile art. 3, limitarea exercitãriidreptului cetãþenilor români la libera cir-culaþie în strãinãtate se poate face numaitemporar, în cazurile ºi în condiþiile pre-vãzute în prezenta lege, ºi constã în sus-pendarea sau, dupã caz, restrângereaexercitãrii acestui drept.

Suspendarea exercitãrii dreptului la li-bera circulaþie în strãinãtate reprezintãinterdicþia temporarã de pãrãsire a terito-riului României, instituitã de drept sau,dupã caz, de cãtre autoritãþile compe-tente, în condiþiile prezentei legi.Aceasta mãsurã are caracter individual, cuexcepþia situaþiilor în care este instituitãprin lege specialã, în cazul apariþiei unorsituaþii de naturã sã o justifice în raport cunecesitatea asigurãrii aparãrii þãrii sau asecuritãþii naþionale.

Restrângerea exercitãrii dreptuluila libera circulaþie în strãinãtate reprezintãinterdicþia temporarã de a cãlãtori în anu-mite state, dispusã de autoritãþile compe-tente române, în condiþiile legii. În condiþi-ile în care împotriva unei persoane seinstituie o mãsurã de limitare a exercitãriidreptului de liberã circulaþie, autoritãþilecompetente au obligaþia sã informeze înscris asupra motivelor care au determinataceastã mãsurã, precum ºi asupra perioa-dei pentru care s-a limitat exerciþiul aces-tui drept.

Mãsurile de suspendare a dreptului de afolosi paºaportul care au fost dispuse întemeiul art. 14 alin. (1) lit. a) e) dinOrdonanþa Guvernului nr. 65/1997privind regimul paºapoartelor în

România, aprobatã prin Legea nr.216/1998, cu modificãrile ºi com-pletãrile ulterioare, ºi care se aflau încurs de executare la data de29.01.2006, rãmân în vigoare sau, dupãcaz, înceteazã dupã cum urmeazã:a) cele dispuse în temeiul art. 14 alin. (1)lit. a) c) rãmân în vigoare în aceleaºicondiþii;b) cele dispuse în temeiul art. 14 alin. (1)lit. d) înceteazã de drept;c) cele dispuse în temeiul art. 14 alin. (1)lit. e) înceteazã de drept, cu excepþiacelor dispuse cu privire la cetãþeniiromâni returnaþi în baza acordurilor dereadmisie încheiate de România cu altestate, care rãmân în vigoare pentru operioadã de 6 luni, putând fi transfor-mate, înainte de expirarea acestui ter-men, în mãsuri de restrângere a dreptu-lui la libera circulaþie în strãinãtate, încondiþiile prevãzute la art. 39 alin. (1) ºi(3)-(8), precum ºi, dupã caz, la art. 44din Legea nr. 248/2005, la solicitareaI.G.P.F. sau, dupã caz, a DirecþieiGenerale de Paºapoarte (D.G.P.).

Restrângerea exercitãrii dreptului la liberacirculaþie în strãinãtate a cetãþenilorromâni poate fi dispusã pentru operioadã de cel mult 3 ani numai încondiþiile ºi cu privire la urmãtoarele ca-tegorii de persoane:a) cu privire la persoana care a fost retur-natã dintr-un stat în baza unui acord dereadmisie încheiat între România ºi acelstat; În acest caz, mãsura se dispune, lasolicitarea Direcþiei Generale de Paºa-poarte, cu privire la statul de pe teritoriulcãruia a fost returnatã persoana, decãtre tribunalul în a cãrui razã teritorialãse aflã domiciliul acestei persoane, iar


când aceasta are domiciliul în strãinã-tate, de cãtre Tribunalul Bucureºti.b) cu privire la persoana a cãrei prezenþãpe teritoriul unui stat, prin activitatea pecare o desfãºoarã sau ar urma sã odesfãºoare, ar aduce atingere gravãintereselor României sau, dupã caz,relaþiilor bilaterale dintre România ºi acelstat. În acest caz mãsura se dispune, lasolicitarea instituþiei cu competenþe îndomeniul apãrãrii, ordinii publice sau si-guranþei naþionale care deþine date oriinformaþii cu privire la activitatea pe carepersoana o desfãºoarã sau urmeazã sã odesfãºoare în strãinãtate, de cãtre tri-bunalul în a cãrui razã teritorialã se aflãdomiciliul acestei persoane, iar cândaceasta are domiciliul în strãinãtate, decãtre Tribunalul Bucureºti.În ambele cazuri, instanþa se pronunþã,prin hotãrâre, în termen de 5 zile de laprimirea solicitãrii autoritãþilor compe-tente, ºi comunicã hotãrârea persoanei,D.G.P., I.G.P.F. ºi serviciului publiccomunitar pentru eliberarea ºi evidenþapaºapoartelor simple, competent sãelibereze paºaportul simplu persoaneiîmpotriva cãreia a fost dispusã mãsura.În baza hotãrârii definitive ºi irevocabile ainstanþei competente, prin care s-a dis-pus mãsura, serviciul public comunitarpentru eliberarea ºi evidenþa paºa-poartelor simple, competent sã eliberezepaºaportul simplu persoanei împotrivacãreia a fost dispusã mãsura, efectueazãîn paºaportul simplu al persoanei menþi-unile corespunzãtoare referitoare laperioada ºi statul/statele pentru care seaplicã mãsura restrângerii exercitãriidreptului de a cãlãtori în strãinãtate.

Exercitarea dreptului la libera circu-laþie în strãinãtate se suspendã când per-soana:

a) este învinuitã sau inculpatãîntr-o cauzã penalã ºi a fost dispusã insti-tuirea unei mãsuri preventive în condiþiileCodului de procedurã penalã;

b) a fost condamnatã ºi are deexecutat o pedeapsã privativã de libertate;

c) este internatã într-un centru dereeducare sau într-un institut medical-educativ, în condiþiile legii penale;

d) nu a respectat mãsura restrân-gerii exercitãrii dreptului la libera circulaþieîn strãinãtate, dispusã în condiþiile prezen-tei legi.

În vederea punerii în executare decãtre autoritãþile competente a mãsurii desuspendare a exercitãrii dreptului la liberacirculaþie în strãinãtate, autoritãþile careau dispus mãsurile prevãzute în situaþiilea), b) ºi c) au obligaþia de a le comunicaD.G.P., I.G.P.R. ºi I.G.P.F.

Suspendarea exercitãrii dreptului lalibera circulaþie în strãinãtate înceteazã dedrept la data la care înceteazã mãsura dis-pusã în oricare dintre situaþiile prevãzute încazurile a), b) ºi c).

În situaþia în care o persoanã nu arespectat mãsura restrângerii exercitãriidreptului la libera circulaþie în strãinãtate,mãsura se dispune, la solicitareaI.G.P.F.R. sau a D.G.P., de cãtre tribunalulîn a cãrui razã teritorialã se aflã domiciliulacestei persoane, iar când aceasta aredomiciliul în strãinãtate, de cãtreTribunalul Bucureºti, pentru o perioadãcare nu poate depãºi 3 ani.

În situaþia în care persoana împo-triva cãreia se instituie mãsura supendãriiexercitãrii dreptului la libera circulaþie înstrãinãtate a fost returnatã în baza unuiacord de readmisie din statul pentru carei-a fost restrâns dreptul la libera circulaþieîn strãinãtate, perioada pentru care sepoate suspenda acest drept poate fi majo-ratã pânã la 5 ani. Pe durata suspendãriiexercitãrii dreptului la libera circulaþie înstrãinãtate, cetãþeanului român i se poaterefuza temporar eliberarea documentuluide cãlãtorie, iar dacã i-a fost eliberat îipoate fi retras.

La cererea persoanei împotrivacãreia s-a dispus mãsura de suspendare adreptului la libera circulaþie, instanþa dejudecatã care a instituit aceastã mãsurãpoate dispune suspendarea temporarã aexecutãrii acesteia ºi înlocuirea acesteimãsuri, pentru o perioadã limitatã detimp, cu mãsura restrângerii dreptului lalibera circulaþie, în urmãtoarele cazuri:

a) în cazul deplasãrii în strãinãtatepentru a urma untratament me-dical care nueste posibil peteritoriul Româ-niei ºi fãrã decare viaþa sausãnãtatea îi estepusã în mod gravîn pericol, pre-zentând docu-mente dovedi-toare în acestsens, emise sauavizate de auto-ritãþile medicaleromâne;

b) în cazul decesului în strãinãtateal soþului sau al unei rude de pânã lagradul al IV-lea inclusiv;

c) în alte situaþii obiective carenecesitã prezenþa temporarã a persoaneipe teritoriul altui stat, fãrã de care intere-sele legitime ale acesteia sau ale altuicetãþean ar fi în mod grav afectate.

În cazul în care instanþa admitecererea persoanei împotriva cãreia s-a dis-pus mãsura de suspendare a dreptului lalibera circulaþie, prin hotãrârea pe care opronunþã trebuie sã stabileascã perioadaexactã, precum ºi statul/statele în carepersoana poate cãlãtori.

În vederea punerii în executare amãsurii suspendãrii dreptului la libera cir-culaþie în strãinãtate, Direcþia Generalã dePaºapoarte are obligaþia de a comunicamãsura la serviciul public comunitar pen-tru eliberarea ºi evidenþa paºapoartelorsimple de la domiciliul cetãþeanului românîmpotriva cãruia a fost dispusã mãsura,care, pentru perioada stabilitã de instanþãîn condiþiile Legii nr. 248/2005, va refuzatemporar eliberarea documentului de cãlã-torie, iar dacã a fost eliberat, va între-prinde demersuri pentru a-l retrage.

În vederea punerii în executare amãsurilor de limitare a exercitãrii dreptuluila libera circulaþie în strãinãtate, comuni-cate de instanþe în condiþiile legii, Inspec-toratul General al Poliþiei de Frontierã pro-cedeazã la instituirea consemnului în sis-temul de evidenþã a traficului la frontierade stat, cu privire la persoana împotrivacãreia a fost instituitã mãsura, perioada ºi,dupã caz, statul/statele pentru care seaplicã. Ridicarea consemnului se face înbaza hotãrârii instanþei, rãmasã definitivãºi irevocabilã, prin care s-a dispus în-cetarea mãsurii sau, dupã caz, la expi-rarea perioadei pentru care a fost dispusãmãsura.

Consemnul instituit cu privire lacetãþeanul român împotriva cãruia s-a dis-pus suspendarea dreptului la libera circu-laþie se înlocuieºte temporar, pe perioadastabilitã prin hotãrârea definitivã ºi irevo-cabilã, prin care s-au dispus suspendareatemporarã a executãrii mãsurii suspendãriidreptului la libera circulaþie ºi înlocuirea,pentru o perioadã limitatã de timp, cumãsura restrângerii dreptului la libera cir-culaþie. În acest caz, consemnul nominalva conþine referiri la perioada ºistatul/statele în care persoana nu poatecãlãtori.

n Chestor de poliþie Lazãr CârjanDirector general D.G.P.


Raportul de evaluare privind stadiulrealizãrii activitãþilor prevãzute pentru anul2005 în Planul de acþiune al Strategieinaþionale antidrog 2005-2008 a fostprezentat presei de cãtre chestor-ºef, prof.univ. dr. Pavel Abraham, preºedinteleAgenþiei Naþionale Antidrog, o instituþie cuatribuþii în coordonarea la nivel naþional aluptei antidrog. Acest al treilea Raport dinviaþa Agenþiei (documente similare fiind

întocmite pentru anii 2003 ºi 2004) a fostelaborat pe baza datelor proprii ºi a celorfurnizate de celelalte instituþii ºi autoritãþipublice care au competenþe în combatereaconsumului ºi a traficului ilicit de droguri.

Documentul se constituie într-oanalizã obiectivã a modului în care instituþi-ile ºi autoritãþile publice din România,nominalizate în Planul de acþiune al Stra-tegiei naþionale antidrog 2005-2008, auînþeles ºi s-au implicat în respectarea ºipunerea în practicã a obiectivelor strate-gice asumate în cadrul procesului de inte-grare europeanã.

La capitolul realizãri, raportul deta-liazã - în capitole distincte - armonizarealegislaþiei naþionale cu cea europeanã,crearea cadrului instituþional necesar ges-tionãrii în mod integrat a problematiciidrogurilor, elaborarea instrumentelor ºidemararea activitãþii de formare a spe-cialiºtilor în domeniu.

Potrivit preºedintelui A.N.A.,

„Raportul prezintã rezultatele concrete ºi

mãsurabile obþinute în reducerea cererii ºi

ofertei de droguri, progresele înregistrate în

domeniul cooperãrii internaþionale, precum

ºi direcþiile de intervenþie pentru înde-

plinirea sarcinilor din Planul de acþiune

pentru implementarea Strategiei naþionale

antidrog pentru perioada 2005-2008. Nu

în ultimul rând, raportul de faþã prezintã

situaþia existentã în anul 2005 la nivel

naþional ºi, în perioada 2003-2004, la

nivel internaþional, în funcþie de indicatorii

de monitorizare a reducerii cererii ºi ofertei

de droguri pentru a oferi imaginea de

ansamblu a adecvãrii politicilor de rãspuns

la nevoile identificate”. (Viorica Piloiu)

La începutul anului 2006, Compartimentul de Analizã ºi Prevenirea Criminalitãþii din cadrul IPJ Covasna a întocmit o analizã a accidentelorrutiere grave produse în ultimii ani pe raza judeþului, constatându-se cãcei mai expuºi dintre pietoni, ºi potenþiale victime ale accidentelor rutieresunt copiii. Pentru prevenirea ºi combaterea acestui gen de accidente,IPJ Covasna a demarat la 1 martie un proiect nou - concursul „Cel maidisciplinat pieton“, ca parte integrantã a campaniei „Stop accidentelorrutiere! Viaþa are prioritate“.

La trecerile de pietoni din oraº, poliþiºtii au împãrþit scurte ches-tionare pe teme rutiere pietonilor, cu precãdere ºcolari, care trebuiau sãrãspundã la întrebãri ºi sã punã chestionarul completat într-o urnã, deunde prin extragere publicã lunarã se aflã numele câºtigãtorului, careprimeºte un premiu în bani.

Proiectul a fosti demarat împreunã cu Primãria municipiului Sf.Gheorghe care a alocat suma de 200 RON lunar câºtigãtorului. Laextragerea de la începutul lunii aprilie au fost cca. 300 de chestionarecompletate ºi câºtigãtoarea premiului lunii martie a fost Gergely Monika,elevã din Sf. Gheorghe, însã câºtigãtori sunt toþi cei care au completatcorect chestionarele.

Concursul va continua pânã la sfârºitul anului ºcolar. Prima ediþies-a bucurat de interes ºi de susþinere atât din partea participanþilor, apãrinþilor, cât ºi din partea autoritãþilor locale ºi a mass-media. (B.Andrea)

Ministerul Administraþiei ºi Internelor a iniþiato O.U.G. care va modifica procedura de stabilire acondiþiilor impuse cetãþenilor pentru a cãlãtori înstrãinãtate, eliminând obligativitatea documentelorjustificative privind scopul cãlãtoriei.

Proiectul de Ordonanþã de Urgenþã prevedeeliminarea din conþinutul O. G. nr. 28/2005, apro-batã prin Legea nr. 50/2005, a condiþiei privindobligativitatea prezentãrii de documente care sãjustifice scopul ºi durata ºederii planificate în afarateritoriului naþional. Condiþia de a dovedi deþinereaunei sume minime în valutã nu va suferi nici o mo-dificare, aceasta menþinându-se la 150 de eurosau echivalent pentru acoperirea cheltuielilor detransport sau biletul de cãlãtorie dus-întors, plussuma corespunzãtoare numãrului de zile de ºederedeclaratã - dar nu mai puþin de cinci zile - dupãcum urmeazã: 30 de euro pe zi pentru statele U.E.ºi 20 de euro pe zi pentru celelalte state pentrucare nu este necesarã viza de intrare.

Aceastã relaxare a regimului trecerii frontiereieste posibilã ca urmare a reducerii consistente, înultima perioadã, a fenomenului migraþiei ilegale ºia problemelor asociate acestuia. Numãrul cetãþe-nilor români returnaþi din strãinãtate a scãzut înmod semnificativ, reprezentând în acest momentun procent de numai 0,3% din numãrul total deaproape 8.000.000 de cetãþeni care cãlãtorescanual în strãinãtate. De asemenea, migraþia ilegalãa cetãþenilor români nu mai constituie, cum seîntâmpla în anii anteriori, capul de afiº alreproºurilor adresate României de statele membreale U.E. n

„Cel mai disciplinat pieton”

Agenþia Agenþia

Naþionalã Naþionalã

AntidrAntidrog og

la raporla raportt

Propuneri legislative


Traficul de femei, în vederea exploa-tãrii sexuale, nu reprezintã un fenomen nou,însã naþiunile, abia recent, au început sãînþeleagã gravitatea acestui fenomen. Este oafacere de miliarde de dolari, care implicãcetãþeni din toate þãrile ºi care încurajeazãcriminalitatea organizatã. Aºadar, profituriuriaºe de partea traficanþilor, experienþetraumatizante în tabãra victimelor, noi strate-gii în domeniul agenþiilor de aplicare a legiipentru combaterea acestui tip de sclaviemodernã. Sub umbrela Interpol, poliþiile lumiistrâng rândurile împãrtãºindu-ºi din expe-rienþa ºi metodele de lucru, cooperând îndomeniul schimbului de informaþii judiciare,elaborând studii analitice ºi strategii adap-tate la procedurile naþionale specifice, infor-marea populaþiei fiind un obiectiv prioritar.

Cea de-a VII-a reuniune a Grupuluide Lucru al Interpol, privind traficul de fiinþeumane, în vederea exploatãrii sexuale, s-adesfãºurat timp de douã zile, la Hotel BestWestern Parc, din Bucureºti. La deschidere,a fost prezent chestor general AnghelAndreescu, secretar de stat, în MinisterulAdministraþiei ºi Internelor. Plasatã în Zona IIeuropeanã ICPO, România a gãzduit pentruprima datã o conferinþã Interpol pe aceastãtemã ºi de o asemenea anvergurã, la ea fiindinvitaþi sã participe peste o sutã de experþi îndomeniu, din 40 de þãri. Faptul cã Interpol arãspuns favorabil iniþiativei României, încre-dinþându-i organizarea acestei întâlniri delucru poate fi privit ca o recunoaºtere aimplicãrii active ºi a eforturilor depuse deautoritãþile poliþieneºti române în comba-terea acestui flagel cu consecinþe deosebitde grave pe plan mondial.

Grupul de lucru în domeniul traficuluide femei în vederea exploatãrii sexuale esteun instrument creat în anul 2000, în cadrulcelei de-a 69-a sesiuni a Adunãrii GeneraleInterpol, desfãºuratã în Rhodos, Grecia. Eleste deschis tuturor þãrilor membre caredoresc sã contribuie la intensificarea lupteiîmpotriva infracþiunilor legate de traficul defemei în vederea exploatãrii, reuniunile lanivel de experþi având drept obiectiv pro-movarea unei mai bune cooperãri întreautoritãþile judiciare, diminuarea acesteiforme de criminalitate ºi stabilirea unor regulide bune practici pentru stoparea acestuifenomen.

Miercuri, 19 aprilie, cu prilejul des-chiderii oficiale a lucrãrilor, a fost organizatão conferinþã de presã, la care au participatchestor de poliþie Eugen Corciu, adjunct alInspectorului General al Poliþiei Române,comisar ºef Lucian Ghiþã, ºeful Biroului Inter-pol România, Hamish McCulloch, directoradjunct al ICPO Interpol ºi ºef al Directo-ratului Trafic de Fiinþe Umane, ClaireMcKeon, ofiþer specializat în cadrul Directo-ratului Trafic de Fiinþe Umane ºi StaaleStamnes, ofiþer de poliþie în cadrul PoliþieiRegale Norvegiene. În deschiderea confe-rinþei, mulþumind României pentru iniþiativade a gãzdui cea de-a ºaptea întâlnire aGrupului de lucru, directorul adjunct al Inter-pol Hamish McCulloch a declarat cã traficulde fiinþe umane nu este o problemã regio-nalã, ci una internaþionalã, iar România esteuna dintre cele mai active þãri în ceea cepriveºte schimbul de informaþii.

România a primit sprijin consistentdin partea Interpol, atât în plan operativ, câtºi în planul pregãtirii sau al schimbului deexperienþã, a afirmat chestorul de poliþieEugen Corciu, care a þinut sã subliniezeapariþia, în plan naþional, a unei noi instituþii- importantã în domeniul prevenirii - Agenþiapentru Prevenirea Traficului de Persoane ºiMonitorizarea Victimelor Traficului, carefuncþioneazã, începând de la 1 ianuarie2006, la nivelul Ministerului Administraþiei ºiInternelor, Poliþia Românã contribuind cucadre specializate în combaterea traficului,care vor lucra efectiv în aceastã structurã. Nuîn ultimul rând, Centrul de Resurse, înfiinþatla nivelul Direcþiei de Combatere a CrimeiOrganizate. O convenþie de twinning cupartea austriacã este în curs de dezvoltare,pentru perfecþionarea metodelor ºi mijloa-celor de analizã a acestui fenomen, Centrulfiind în legãturã cu toate instituþiile statuluidin România, pentru colectare de date ºi dia-log profesional, într-o abordare inter-insti-tuþionalã ºi internaþionalã.

La nivelul Biroului Naþional InterpolRomânia, anul trecut, au fost primite 138solicitãri pe linia traficului de fiinþe umane,iar anul acesta 32. Cu prilejul conferinþei depresã, jurnaliºtilor li s-a prezentat un caz decooperare poliþieneascã româno-italianã,concretizat - chiar în ajunul începerii reuniu-nii - prin destructurarea unui grup infracþionalorganizat, acþiune în care s-au implicat Briga-da de Combatere a Criminalitãþii OrganizateCraiova ºi Direcþia de Investigare a Infrac-þiunilor de Criminalitate Organizatã ºi Tero-rism. Detalii despre acest caz ºi despre con-ferinþã în numãrul viitor al revistei.

n Viorica Piloiu

Reuniunea Grupului de lucru al INTERPOL,

privind traficul de fiinþe umane


Dupã aproape jumãtate de veac, iatã cã abia în 2006, Ministerul Administraþiei

ºi Internelor s-a reîntors în Palatului Ministerului de Interne, situat în Piaþa Revoluþiei din

Bucureºti. Clãdirea - cunoscutã ca sediu al fostului Comitet Central al P.C.R., adã-

postind dupã 1989 Senatul României - are o istorie complicatã, greu de descâlcit fãrã

apelul la documente sau la istoria acelor timpuri. Poziþia ultracentralã ºi dimensiunile

impresionante au transformat-o în permanenþã într-un obiect râvnit iar schimbarea

regimurilor politice din România - chiar disensiunile din sânul lor - n-au ferit-o de vicisi-

tudini. În plus, odatã cu scurgerea timpului, mai toatã lumea a uitat pur ºi simplu cã

Palatul are un proprietar de drept, în persoana juridicã a Ministerului Afacerilor Interne.

Acum, la început de an 2006, lucrurile au reintrat în fãgaºul lor iar Ministerul de

Interne s-a reîntors în Palatul care i-a fost hãrãzit, la început de veac 20. Un edificiu

care a aparþinut de fapt ºi de drept Ministerului de interne, din ale cãrui fonduri a fost

construit în perioada interbelicã ºi unde instituþia a ºi funcþionat pânã în anul 1958,

când un conflict de interese între Gheorghe Gheorghiu-Dej ºi ministrul de interne al

acelei vremi a determinat ostracizarea ministerului ºi risipirea lui prin diferite imobile

bucureºtene, de mai mare sau mai micã întindere, mai mult sau mai puþin centrale.

Dar, sã începem cu începutul...

Ministrul de Interne Alexandru Marghiloman hotãrãºte

alcãtuirea unei comisii

În 1912 s-a pus problema con-struirii unui sediu nou pentru Ministerul deInterne, cel existent la vremea respectivã,situat pe strada Poincaré, la nr.34, fiindconsiderat vechi ºi neîncãpãtor. Astfel cãs-a supus dezbaterii Parlamentului ºi s-avotat de Adunarea Deputaþilor ºi Senat -la 8, respectiv 13 martie, 1912, o legeprin care Ministerul Domeniilor ºiAgriculturii ºi Ministerul Afacerilor Strãineerau autorizate sã dea MinisteruluiAfacerilor Interne terenurile lor, situate înBucureºti, strada Academiei (Poincaré) ºiterenul din strada Vienei, cu clãdireaamplasatã pe el, care erau lipite deterenul pe care se afla situat vechiul sediual Ministerului de Interne. Potrivit legii,aceastã cesiune se fãcea „în scopul ca

Ministerul de Interne sã-ºi poatã mãriterenul pe care sã se clãdeascã palatulsãu”.

Prin Jurnalul nr.197, Consiliul deMiniºtri autoriza, în 9 februarie 1912,Ministerul de Interne sã încheie un con-tract cu arhitectul Petre Antonescu pentruîntocmirea proiectului de construcþie ºidirijarea lucrãrilor de execuþie a clãdirii„Palatului Ministerului de Interne”.

Arhitectul Petre Antonescu înaintaMinisterului de interne, în perioada mar-tie-mai 1912, proiectul de construcþie afundaþiilor noului „Palat al Ministerului deInterne”, pentru a servi la licitarea acestorlucrãri, iar la 26 iunie 1912 Consiliul deMiniºtri a aprobat licitaþia þinutã la 14iunie, acelaºi an, pentru darea în antre-prizã a unei pãrþi din lucrãrile de fundaþiea „Palatului Ministerului de Interne” ºiautoriza Ministerul de Interne sã încheiecontract cu inginerul Jean Sapira.

Tot în anul 1912, ministrul de

interne Al. Marghiloman hotãra sã se

alcãtuiascã o comisie care sã studieze

„ce încãperi ar necesita fiecare din direcþi-

ile ºi serviciile Ministerului de Interne care

MMMMiiiinnnniiii sssstttteeeerrrruuuulllluuuu iiii

PPPPaaaallllaaaattttuuuullll


nu au local propriu, ce anume suprafaþãde teren ar fi trebuincioasã pentru clãdi-rea lor ºi care ar fi, în principiu, aranja-mentul pentru construirea unui palat alministerului în care sã se instalezeAdministraþia Centralã, InspectoratulGeneral al Jandarmeriei Rurale, ConsiliulAdministrativ Permanent, DirecþiileGenerale ale Serviciului Sanitar ºi alÎnchisorilor”.

În anul 1915, Ministerul deInterne elabora caietul de sarcini pentruexecutarea clãdirii Palatului sãu.

Pentru a se obþine terenul necesarrealizãrii acestei construcþii, în 26 noiem-brie 1926, primarul general al Capitalei,Anibal Teodorescu, înainta secretaruluigeneral al Ministerului de Interne un plancu toate proprietãþile cuprinse întrestrãzile Poincaré, Wilson, B-dul Brãtianu ºiRegalã. În urma studierii acestui plan, seînainta Consiliului Legislativ o lege pentrudeclararea de interes general a expro-prierii imobilelor din Bucureºti, str. R.Poincaré, nr.38-40, proprietatea moºte-nitorilor lui Al. Rioºeanu. Aceastã lege afost promulgatã în 1927. Din terenul pecare-l obþinea, în urma acestei expro-prieri, Ministerul de Interne era autorizatsã cedeze gratuit Primãriei Capitalei oporþiune de teren necesarã pentru lãrgireapieþei formate din întretãierea strãzilorPoincaré, Wilson ºi Boteanu.

Ministrul Goga desemneazã doi reprezentanþi ai tinerei

generaþii de arhitecþi

La 30 aprilie 1927 (an în care sesãrbãtorea semicentenarul victoriei înrãzboiul de Independenþã), ministrul se-cretar de stat la Departamentul deInterne, Octavian Goga, „având în vederecã actualul Palat al Ministerului de Internea devenit insalubru ºi neîncãpãtor pentruserviciile sale ºi, ca atare, este nevoie deconstruirea unui nou palat”, hotãra ca sã

fie însãrcinaþi arhitecþii Horia ºi LuciaCreangã (reprezentanþi ai tinerei generaþiide arhitecþi, sincronizaþi la ideile avan-gardei europene) „cu întocmirea studiilorpentru clãdirea noului Palat al Ministeruluide Interne ºi întocmirea planurilor nece-sare”.

În bugetelejudeþelor pe anul1927 erau pre-vãzute fonduri pen-tru susþinerea con-struirii „PalatuluiMinisterului de Inter-ne”, sume ce urmausã fie trimise la Casade Depuneri, iar re-gistrele se pãstrau laDirecþia Contabilitãþiia Ministerului deInterne.

Formalitãþilepentru expropriereaproprietãþilor din str.R.Poincaré nr.38-40 s-au prelungit ºi înanii urmãtori. Prin sentinþa 833/1929 aTribunalului Ilfov, Secþia II CivilãComercialã, s-a declarat expropriat „pen-tru cauza de utilitate publicã în interesgeneral, în scopul construirii unui Palatpentru Ministerul de Interne”, imobilul sit-uat în Bucureºti, str. Poincaré nr.38-40,proprietar Al. Rioºeanu. Ministerul deInterne plãtea ca despãgubire 30 mil-ioane lei (24 milioane pentru teren -6000 lei mp - ºi 6 milioane pentru con-strucþii).

În anul 1938, în urma recursuluiproprietarilor, Curtea de Apel Bucureºtistabilea, prin decizia nr.22/1938, capreþul plãtit pentru mp de teren sã fie de15.000 lei. Monitorul Oficial 204 din5 septembrie 1939 publica anunþul cãMinisterul de Interne a depus la Casa deDepuneri suma de 20.690.000 lei cereprezenta preþul pentru 1.105 mp deteren ºi construcþii din imobile situate înstr. Poincare nr.38-40.

Întrucât timp de 22 de ani nu s-auînceput lucrãrile la „Palatul Ministerului deInterne”, în 12 iulie 1934 ServiciulContencios din cadrul Ministerului deInterne cerea avizul dacã mai este valabilcontractul încheiat în anul 1912.

Ministerul de Interne aprecia cã acestcontract nu mai este valabil.

În ºedinþa Consiliului de Miniºtridin 29 martie 1938 (an în care urma sãaibã loc Congresul Internaþional aloraºelor la Bucureºti) a fost autorizat mi-nistrul Departamentului Internelor sã iamãsuri pentru construirea Palatului sãu,iar plata contravalorii construcþiei sã sefacã din fondul special creat la dispoziþiaMinisterului de Interne prin Decretul-lege1376/29 martie 1938.

În numãrul viitor:Carol al II-lea dã Drecret lege pentruautorizarea construirii PalatuluiMinisterului de Interne; Bombarda-mentele duc la sistarea lucrãrilor;Rãzboiul se terminã dar Ministerul deInterne spune adio, Palatului!

n Viorica Piloiu

n Vladimir Alexandrescu

ddddeeee IIIInnnntttteeeerrrrnnnneeee

40 PENTRU PATRIE Aprilie 2006

Tradiþii

Pascale

la români

Fiecare nouã ediþie a Programului,intrat în al patrulea an de derulare,„Conferinþa de JOI”, manifestare organizatãºi susþinutã de Compartimentul Tradiþii-Educaþie din Direcþia Informare ºi RelaþiiPublice, reprezintã simbolic un nou început.Aceasta pentru cã neschimbat rãmânedoar cadrul - Centrul de Presã, joia, ora16,00 fix - în timp ce publicul, lectorii ºichiar percepþia asupra rostului ºi finalitãþiiacestei iniþiative rãmân sub semnul creati-vitãþii.

Aºadar, un început perpetuu, osperanþã cã a mai cãzut o redutã a comu-nicãrii culturale, cã s-a mai stins o prejude-catã, ºi anume cã la Interne nu se practicãdialogul. Dacã astãzi tot mai multe instituþiipublice organizeazã - sãptãmânal sau lunar- conferinþe culturale, de la TeatrulNaþional, la Fundaþia „Cuvântul”, de laInstitutul Francez, la Muzeul „GrigoreAntipa”, aceasta nu scade cu nimic meritul

organizatorilor de a deschide ºi în acestdomeniu o fereastrã spre comunicare ºidialog.

Conferinþa susþinutã în aprilie, depãrintele Marius Ciprian Pop, de la SecþiaAsistenþã Religioasã din Direcþia Informareºi Relaþii Publice a Ministerului Admi-nistraþiei ºi Internelor, a adus o veritabilãsurprizã în modul de abordare a temei. Înloc sã iniþieze un dialog ecumenic privindcomportamentul creºtinesc în postulPaºtelui, pãrintele Pop, el însuºi un modelde polivalenþã culturalã – în egalã mãsurãteolog, dar ºi interpret original ºi sensibil defolclor – a preferat o incursiune în etnolo-gie. Constatând, din cercetãri proprii, dar ºidin culegeri aparþinând unor iluºtri fol-cloriºti, cã românii sunt singurul poporeuropean în etnogeneza cãruia s-a contopitîn mod natural creºtinismul, pãrintele Pop aconchis simplu: „Actul de naºtere alromânilor este egal cu cel de botez”.

Explicaþia acestui fenomen o regãsim înmoºtenirea spiritualã a strãmoºilor noºtricare au practicat în mod natural virtuþileprecreºtine.

Analizând, rând pe rând, datini, pre-cum aprinderea focurilor rituale, consti-tuirea frãþiilor ºi organizarea unor agapepentru vii ºi pentru morþi, inclusiv înroºireaouãlor, pãrintele Ciprian Pop a relevat ideeacomuniunii directe între poporul nostru ºiDivinitate în cadrul unei religii (reliqvare =legãturã) având multe similitudini cucreºtinismul.

Ca preot ºi duhovnic, pãrintele Pops-a referit ºi la obligaþia ce ne revine, în plinpost al Paºtelui, de a ne ocupa cu prioritatede suflet, de a-l curãþi ºi îmbrãca în cãmaºajertfei, dupã pilda Mântuitorului. „O lacrimãvãrsatã pentru patimile lui Hristos esteexpresia cea mai înaltã a trãirii pascale înspiritul autentic creºtin al poporului nostru”,a conchis invitatul Conferinþei de JOI dinluna aprilie 2006.

n Marian Nencescu

Am primit la redacþie ****Prietenii noºtri de laªcoala Tulgheº,judeþul Harghita,elevi din clasa a IV-a,ne-au trimis deSfintele Sãrbãtorifelicitãri ºi urãri ori-ginale. Vã mulþu-mim, dragi prieteniºi oricând sã neconsideraþi alãturide voi.

Adevãrat a Înviat!

Adelina Maria Þepeº Cezara Apetroae


Musafiri

la masa

de Paºti!...

Doi copii, doi fraþi - Andra, de zece ani, elevã în

clasa a IV-a ºi Robert, de cincisprezece, abia intrat la

liceu, au rãmas orfani de ambii pãrinþi: cu un an în

urmã, mama, bolnavã de cancer, murise, iar, dupã câte-

va luni, tatãl, rãmas ºomer, s-a spânzurat...

Disperaþi, nemaiavând nici un sprijin, cei doi s-au

hotãrât sã plece în lume... ªi-au îngrãmãdit câteva

lucruri într-un rucsac, au încuiat garsoniera, în care nu

se mai afla aproape nimic, fiindcã tatãl lor vânduse totul,

ca sã-ºi cumpere bãuturã, s-au îndreptat cãtre gura

oraºului Râmnicu-Vâlcea, unde trãiserã pânã atunci ºi

s-au urcat într-un tren de Bucureºti...

... Era în ajunul Paºtelui!... Întoatã dupã-amiaza acelei zile, copiii seînvârtiserã prin faþa Gãrii de Nord, privi-serã, îndelung, prin vitrinele magazinelordin jur, se opriserã - atraºi de magneþinevãzuþi - în faþa tarabelor, încãrcate cutot felul de bunãtãþi, se amestecaserãprintre oamenii care foiau încoace ºi înco-lo, fiecare pus în alertã de interesul sãu...

Acum se însera!... Sosea noaptea,noaptea sfântã a Învierii Domnului!...Andra înalþã, întrebãtoare, ochii sprefratele sãu...

- Vine noaptea, Ro (aºa îºi alintaea frãþiorul), ce facem?!..., rosteºtestrângând mâna bãiatului, pe care n-opãrãsise nici o clipã în dupã-amiazaaceea...

- Mergem în una din sãlile deaºteptare!..., hotãrî fratele. În noapteaasta ne aciuãm ºi noi acolo... Poategãsim vreo bancã liberã...

Printr-o întâmplare fericitã augãsit... S-au aºezat într-un colþ mai retras,bãiatul ºi-a desfãcut braþele ºi-a primit-ope fetiþã, invitând-o sã stea liniºtitã ºi sãadoarmã... Dar Andra nu s-a potolit pânãce Robert nu i-a dat un colþ din pâinea pecare o pãstrau pentru a doua zi... A rupt ºipentru el o bucatã... Apoi fetiþa a mai vrutuna... A mai luat ºi bãiatul ce mai rãmã-sese ºi astfel s-a terminat...

- Mâine o sã vedem noi ce facem!ºopteºte Robert, strângându-ºi surioara lapiept ºi mângâindu-i încet fruntea cu ges-turi ca de pãrinte... Acum dormi!...

***

... „Haideþi sã plecãm de-aici! lespune mama, prinzând-o de mânã pefetiþã. Nu vedeþi câþi copii rãi ºi murdarisunt prin celelalte colþuri ale sãlii?... ªi peperoane?... ªi pe strãzi?!... V-au urmãritastãzi din ochi, dacã v-au pus gândrãu?!.... Haideþi!“...

„Mami, mami! þipã Andra,bucuroasã, îmbrãþiºând-o. Ce dor mi-afost de tine!“

„ªi mie mi-a fost dor, scumpamamei!“ îi rãspunde femeia, strângând-o,cu disperare, lângã inima ei... Tare dormi-a fost ºi de tine, ºi de Robert!“...

„Unde vrei sã mergem, mami,unde?“ întreabã copila...

„Veþi vedea imediat, dragii mei,veþi vedea!“...

... Au ieºit... Au traversatperoanele ºi s-au oprit...

„De-aici, o pornim în zbor, puiimei“ le-a spus mama.

„În zbor?! s-a mirat fetiþa. Cum?Cu ce?“

„Cu propriile noastre aripi! le-arãspuns femeia, arãtându-le braþele. Iatã:le întindem, iar eu am sã numãr pânã latrei. Atunci începem sã le miºcãm, în susºi în jos, ºi ele ne vor sãlta deasupra lumiiºi ne vor purta departe, departe“...

Au procedat întocmai... ªi-au zbu-rat peste oraºe ºi sate, peste câmpii, apeºi pãduri, pânã ce au ajuns pe vârful celuimai înalt munte... Aici totul era alb, ima-culat, iar în jur mirosea, ameþitor, a pâinecaldã ºi bunã... „Scumpii mei, de-aiciîncepe... veºnicia“! le-a spus mama,apropiindu-se de opoartã imensã, strã-lucitoare, de aur... Abãtut uºor ºi poartas-a deschis...

„ E x t r a o r -dinar!... Doamne, ceeste aici?“ exclamãAndra, alergând sãculeagã batoanele,mult visatele batoa-ne de ciocolatã, pecare le admirase pringeamurile vitrinelorde la magazinele dinjurul Gãrii de Nord,sau portocalele ºiciorchinele de ba-nane galbene, gal-bene, ori cutiile, fru-mos colorate ºi plinecu bomboane, ºijucãrii, ºi...

„Ia, draga mamei, ia! o îndeamnãfemeia... De-aici poþi sã iei oricepofteºti!“...

„Bine, dar...“„Te gândeºti la bani? O, nu! Aici,

nimic nu se plãteºte cu bani, ci cu...sufletul!“...

„Nu înþeleg, mami, cum «cu sufle-tul»?...

„Ai sã înþelegi! Cândva, ai sãînþelegi!“ i-a rãspuns mama, strângând-ola piept ºi sãrutându-i ochii...

***

... Fetiþa zâmbeºte prin somn...- Andra! Andra! Hai scoalã-te! o

îndeamnã Robert, trãgându-ºi, de subcapul ei, mâna, care-i amorþise...

- Ro, unde este mama? întreabãfata, speriatã, pentru ca, dupã câtevasecunde, înþelegând unde se aflã, sãizbucneascã în plâns...

Un bãrbat, cam de vreo 40 de ani, care-i vãzuse,se apropie de ei... Le zâmbeºte ºi-i mângâie pe cap...

- Sunteþi singuri, aºa-i? îi întreabã el.- Da, singuri! aprobã Robert, cu privirile plecate...- Atunci, mergeþi cu mine!.... Sunt poliþist!... Dar

nu vã speriaþi!... N-aþi fãcut nici un rãu, aºa cã nu vã ducla Poliþie!... Mergem la mine acasã!... Cum te numeºti,fetiþo ºi câþi ani ai?

- Andra! ªi am zece ani! rãspunde copila...- Andra?!... ªi ai zece ani?!... Extraordinar!... Am

avut ºi eu o fatã..., tot Andra ºi tot de zece ani!...Semãna foarte mult cu tine... S-a prãpãdit acum douãluni, de leucemie!... Hai, hai sã mergem! adaugã poliþis-tul, înghiþindu-ºi oftatul..., în timp ce-i prinde pe cei doicopii de mâini ºi iese cu ei din salã...

Soþia mea va fi fericitã..., mai adaugã el, vãzând-ope „Andra“ aºezându-se la masa noastrã de Paºti!...

n George ªovu


Policier

René

Zace prin fiºetul meu, de vreocâþiva ani zdraveni, un dosar prãfuit.Un dosar cu AN. Adicã, un caz cuautori necunoscuþi. Nesoluþionat.Nu existã fiºet de poliþist, fãrãasemenea bucurii. Mai ales, în crim-inalisticã. ªi totuºi, crimã perfectãnu existã. Mai devreme sau maitârziu, ucigaºul va fi depistat, are-stat, judecat ºi condamnat. Triumfuljustiþiei! Uneori însã, acest triumfvine dupã ani ºi ani de muncã. Deaºteptare. Eu încã mai aºtept. Amrãbdare. Dacã aº avea atâþia bani,câtã rãbdare am, legendarulCressus ar fi un amãrãºtean oare-care pe lângã mine.

Sper cã stãpânii mei - Cititorii - îºimai aduc aminte de Regele Neîncoronatal bãuturilor spirtoase din România.Imediat dupã Revoluþia Decembriºtilor,s-a impus fulgerãtor. A fãcut pulbere oriceconcurenþã. Bãuturile fabricate, importatesau vândute de el erau cele mai ieftine.Dar ºi cele mai bune. Sintagma RegeleNeîncoronat a apãrut, mai întâi, într-unziar de provincie, la Focºani, dupã care afost repede ºterpelitã de presa centralã. Adevenit renume. Douã iniþiale celebre:RN. Chiar ºi marele om de afaceri ºi le-aînsuºit rapid, transformându-le într-unapelativ cu schepsis. ªi cu accent peultimul e: René. Ca tot românul francofon.

În realitate, domnul René avea unnume extrem de banal: Nae Niculescu. Înschimb, chipul sãu era impresionant.

Rasat. Avea ceva din aerul unui patriarh,ceva din aerul unui boem de cafenea,ceva din aerul unui cãlugãr benedictin:barba castanie, mare, pravoslavnicã,zâmbetul subþire, ºmecheros, frunteaînaltã, seninã. Singuri ochii trãdau omulde afaceri: iuþi, vibratili, suspicioºi, între-bãtori. Din ochii domnului René iradia per-manent o întrebare mutã: câte paralefaci?

Era cãsãtorit cu nepoata unui fostministru de pe vremea lui Ceaºcã, aveatrei copii ºi un palat la Corbeanca. ªi, cala orice palat regal, curteni care aveaudeja cariere cu vechime: senatori, de-putaþi, magistraþi, generali. Oameni deafaceri cu cheag. De la ºapte zerouri însus.

Toate aceste detalii le-am aflat -evident - dupã descinderea mea la faþalocului. Descindere brutalã. Profesionalã.Descinderea la locul crimei nu este abso-lut deloc o vizitã de curtoazie. Moarteaviolentã a unui om - chiar dacã, aparent,este sinucidere - declanºeazã automat unmecanism penal dur.

Regele Neîncoronat al bãuturiloralcoolice îºi fãcuse de lucru, într-o super-bã noapte de april, cu o frânghie de rufe.O frânghie subþire, lucioasã, din fire denailon. Tavanul era prea înalt, s-a suit peun scaun ºi gata. Astenii de primãvarã.René a rãmas suspendat între cer ºipãmânt. A murit Regele, trãiascã Regele!Istoria se repetã ºi la nivel caricatural.Dar, exact. Cred cã nici nu se rãcise preabine domnul René, când bãiatul sãu celmare, Mihai Niculescu - înalt, zvelt,

sportiv, douãzeci ºi cinci de ani, studii laHarvard - îºi asumase deja rolul de cap alfamiliei ºi al afacerilor...

Curios - foarte curios - am con-statat acest lucru de zeci de ori, ºi totuºimã uimesc, ºi totuºi mã bântuie aceeaºiirepresibilã tristeþe, întrebându-mã defiecare datã, cu o mutrã de idiot senti-mental: De ce, oare, pe la etajele supe-rioare ale puterii, rudele nu-ºi plângmorþii? În familia rãposatului René, nuplângea nimeni. Nici mãcar, aºa, olacrimã de circumstanþã. De chichi.Nimic.

Chestorul de poliþie Pepe mã aver-tizase, încã din dimineaþa aceleiaºi zile,când preluasem cazul de la Corbeanca:Zavera, ai grijã cum umbli, ce faci ºi cumvorbeºti. E o lume plinã de capcane. Da?OK!

Îmi plãcea la nebunie, mai alesacel final „OK“, rostit cu accent deyankeu. E dat dracului Pepe.

Aºadar, excelenþa sa domnul NaeNiculescu, alias René, o mierlise. Sespânzurase. Fãrã sã lase nici un bileþel,nici un cuvinþel, nici un gând de adio.

În dupã-amiaza ºi seara de dinain-tea crimei - vedeþi, pe mine tot la crimãmã trage aþa - domnul René avuseseniºte întâlniri de afaceri la Hilton, apoialtele, peste drum, la hotelul Bucureºti,fusese numai zâmbet ºi voie bunã. Adicã,René dãduse douã tunuri teribile: vân-duse unei firme franþuzeºti zece vagoanede ºampanie ºi vreo ºapte de vodcã alteifirme ruseºti. Aºa, de-al dracului, cam lavreo sãptãmânã dupã moartea lui René,


m-am interesat de soarta acelor râuri debãuturi regale: secaserã brusc, în aceeaºinoapte în care cineva se autosuspendaseîntre cer ºi pãmânt. ªampania ºi vodca -din acte - dispãruserã cu desãvârºire, sevolatilizaserã, lãsând în urma lor, risipiteprin mai multe conturi, imense sume debani. Tot în euro.

Dupã cele douã misterioasetunuri, René venise acasã ºi, în loc sãurce la etaj, în dormitorul conjugal,coborâse la subsol ºi îºi vârâse - rapid ºieficent - falnica-i barbã de patriarh în laþulunei spânzurãtori.

M-am învârtit în jurul cadavrului,câteva zile la rând. Era singurul care îmimai putea povesti câte ceva. De la fami-lie, nimic. De la prieteni, de la colegii debreaslã, de la vecini, iarãºi nimic. Toþiparcã îmi aruncau peste umãr acelaºiafront colþos: Ce ai dom-le cu el, ce maivrei de la el acum? S-a spânzurat omul ºigata. Nu vezi cã prin hagh-life bântuieaºa, de la o vreme, o ciudatã epidemie desinucideri? Unul se spânzurã, altul searuncã de la etaj în piscina goalã, unprocuror sare în gol de la etajul ºapte.Lasã-i dom-le în pace, nu mai rãscoli þãrâ-na morþilor!...

Pânã la urmã, René a izbutit totuºisã-mi povesteascã exact ceea ce totîncerca, iar eu nu pricepeam. Ne aflam,dupã patru zile, singuri amândoi, laMorgã. Eu, pe scaun. El, pe masa de di-secþie. Raportul de necropsie fusese scurtºi indubitabil: spânzurare tipicã. Altfelspus: sinucidere clasicã. Îl priveam mut ºi

mã întrebam, al dracului de prost dispus,de ce se spânzurase René? Ce motivemalefice îl împinseserã în laþul uneispânzurãtori?

Trupul lui René nu prezenta nici ourmã de violenþã. Fãrã echimoze, fãrãescoriaþii, fãrã plãgi deshise. Doar o sin-gurã cicatrice, pe abdomen, jos, în dreap-ta. ªtiam din carnetul sãu de sãnãtate, cãRené se operase, cu vreo trei ani în urmã,de apendicitã. Era o cicatrice abia vizibilã.ªi totuºi, acolo am descoperit cifrul magical acelei morþi. Nu ºtiu ce resort intim - ºimai ales incontrolabil - m-a determinat sãmã aplec mai atent asupra acelei cica-trici, s-o pipãi cu grijã, cu gingãºie, pânãam simþit, la un moment dat, sub buriceledegetelor, o anumitã zonã mai durã ºipãtrãþoasã. Am chemat numaidecâtmedicul legist, l-am rugat sã desfacã cica-tricea, halatul acela alb - de un alb impe-rial - s-a uitat la mine ca la un handica-pat, eram totuºi comisarul de poliþieAndrei Zavera, omul cu bisturiul mi-aascultat ordinul, a desfãcut cicatricea. ªi- uimit ºi el - a extras de sub cicatrice, cupenseta, o micã plãcuþã din aur: unpãtrãþel din aur, de unu pe unu cen-timetri.

De la plãcuþa aia, din aur pur, pecare era gravat un cifru, am ajuns la sei-ful unui respectabile bãnci de pe malurileDâmboviþei. Am prezentat cifrul pe o hâr-tie, operatorul de serviciu m-a îndrumatîntr-o încãpere, nu m-a întrebat nici cinesunt, nici cum mã cheamã, m-a rugat sãiau loc la un birou, a dispãrut, în câteva

clipe a revenit cu o casetã metalicã, mi-aaºezat-o în faþã ºi a dispãrut cu discreþie.Am deschis caseta, înãuntru un plic, înplic o scrisoare. ªocantã. Cu detalii, cunume, cu cifre. ªi explicaþii. Pe scurt,domnul René lãsase posteritãþii, cu limbãde moarte, un adevãr tragic: Cândaceastã scrisoare va ajunge sub ochiiunui om, înseamnã cã eu deja sunt mort.Vreau sã spun, omorât. Indiferent ce mise va întâmpla - accident sau sinucidere -aº vrea sã se ºtie, cu precizie, cã de fapteu am fost asasinat. Acesta este adevãrulpur. Cine anume mã va ucide, nu ºtiu.Dar motivele îmi sunt prea bine cunos-cute...

ªi René reda, în continuare, înscrisoarea lui postumã, ample fiºe deafaceri veroase încheiate cu tipi din înaltasocietate, cifre cu multe zerouri, numerede conturi, nume de oameni, adrese.Jubilam. ªi totuºi, ceva nu se potrivea. Nuauzisem de nici unul dintre numelemenþionate de René, deºi el susþinea cãsunt celebritãþi actuale. Apoi, conturileînºirate de el acolo erau aberante.Fabulaþii. Iar genul de afaceri, pe care elle considera ticãloase nu erau specificeRomâniei: þara noastrã nu dispune demine diamantifere, nu exportã bauxitã ºinici carne de balenã. Era o aiurealãîntreagã. Abia la sfârºit, am aflat o expli-caþie scurtã: Pentru a fi descifratã toatãpovestea de mai sus, am lãsat, în pãs-trare, soþiei, un plic sigilat; acolo veþi gãsicheia mesajului meu. Adio. NaeNiculescu.

De aproape cinci ani, zace prinfiºetul meu un dosar pe care am scris unsingur cuvânt: René. Distinsa doamnãMoira Niculescu nu mi-a dat nici un plicsigilat. S-a uitat la mine cu o privire albã,fãrã adresã, ºi mi-a spus cu un calmdezarmant: E o prostie, domnule comisar.Ce plic sã vã dau? René nu mi-a lãsat niciun plic. Cred cã vã aflaþi pe un drumgreºit. ªi, cu o politeþe glacialã, mi-a arã-tat uºa. Am plecat.

De atunci, tot aºtept ca doamnaMoira Niculescu sã-mi dea un semn decolaborare. ªtiu cã mi-l va da. În lumea ei- sub aparenþele glazurate ale unui luxorbitor - domneºte suveranã frica. Spaimade moarte. Când frica ei va atinge masacriticã, îmi va da plicul lui René. Numai sãnu fie prea târziu. Nu pentru mine. PentruMoira!

n Olimpian Ungherea

"Dragoste ºi moarte", unul dintre cele mai importante romane alecunoscutului ºi apreciatului scriitor George ªovu, este o carte cu un discursepic complex, arborescent, dar foarte bine articulat, carte ancoratã profund în

lumea României de dupã 1990...Prezentul, zguduit de nenumãrate momente ºi trãiri

dramatice, îºi dã însã mâna, aproape la fiecare pas, cuimaginea, zbuciumatã, dureroasã, a evocãrii unui timp,de aproape o jumãtate de secol, din destinul personaju-lui principal, Valeriu Dobreanu, ziarist ºi scriitor de pres-tigiu, nevoit sã treacã prin infernul unor suferinþe cauzatede condiþiile de viaþã ale lumii de altãdatã...

Deasupra tuturor acestor obstacole ºi trãiri se înalþã,totuºi, ca într-un nemuritor curcubeu, luminile iubirii,care întreþin, vie flacãra vieþii, fiind în stare sã învingãpânã ºi suflul, de nefiinþã, al morþii...

Prozator cu un timbru pregnant ºi o distinctã indi-vidualitate, consacrat mai ales vieþii de tainã a ado-

lescenþilor (despre care a scris peste 20 de romane), George ªovu sedovedeºte ºi în aceastã carte a unor realitãþi proprii, în primul rând, vârstelormature - acelaºi scriitor înzestrat cu un talent viguros ºi cu o voce inconfunda-bilã... (E. Popescu)


GheorGheorghe Mocanu -ghe Mocanu -

poliþist ºi scriitor poliþist ºi scriitor

Cu ocazia manifestãrilor prilejuite de Ziua Poliþiei, la I.P.J. Vrancea,a fost lansat romanul „Borta” din ciclul „Dumbrava munþilor”, apãrut laEditura „Rafet”, ce poartã semnãtura subcomisarului Gheorghe Mocanude la Poliþia Odobeºti, în prezenþa colegilor ºi a scriitorilor din Vrancea. A

doua zi, pe 25 martie, a avut loc lansarea în cadrulCasei de culturã a oraºului Odobeºti. Pe lângã scri-itorii vrânceni, au participat poetul Gheorghe Istratedin conducerea Uniunii Scriitorilor ºi criticul literarFlorentin Popescu.

„Domnul Gheorghe Mocanu nãscut în satulUrsoaia (Þara Vrancei), Þinutul de vrajã unde ardnecontenit focuri întreþinute de spiriduºi (lângã eilatrã cãþelul pãmântului) scrie cu creangã de brad ºilimpezeºte cuvintele cu pãstrãvi de fag. Romanul„Borta”, primul dintr-un ciclu închinat munþilor,ascunde bulgãri de jar ºi boabe de aur din legendelecare au þesut în noi visul cã norii de deasupra Vranceiduc în guri de rai cântecul Mioriþei.

O carte ca un pui de urs intrând în smeuri.”

Fãnuº Neagu

„Vreau sã vã dau de veste cã s-a mai nãscutun bun prozator. Un prozator adevãrat. Mi-asum totalrãspunderea acestui calificativ. Îl am lângã umãrulmeu ºi umãrul regal al lui Fãnuº Neagu, care dintr-oochire ºtie ce este ºi ce nu este un talent. Talentul luiGheorghe Mocanu este experimentat aproape pânã laºlefuire.“

Gheorghe Istrate

Romanul „Aproape iarnã...“, semnat de Cornelia Þimpea Stoica, este o cartedespre Iubire ºi suflete neîmpãcate cu lumea din jur, dar care nu-ºi pierd speranþa!...

Eroina principalã, profesoara Ana Manoliu, trãieºte, aproapetot timpul, douã vieþi: una - cãreia îi simte ºi-i numãrã pulsaþiileîn fiecare clipã, ºi pe cealaltã, cãreia îi ascultã ecourile întruretrãire - frumoasã, dar ºi cumplit de dureroasã, din cauza uneimari iubiri, ce i-a fost trãdatã pe neaºteptate... De-aici, aceapendulare între prezent ºi retrãire - prilej pentru autoare de a con-tura o întreagã lume, în care spectacolul sufletului uman, con-struit cu migalã ºi cu adâncã pãtrundere, suflet surprins atât însãrbãtoarea înãlþãrilor sale, cât ºi (poate chiar mai ales) în clo-cotul alunecãrii în prãpastia îndoielilor, a geloziei, a confuziilor -toate aducãtoare de suferinþã, impresioneazã în mod deosebit...

Limba cãrþii - curatã, corectã, armonioasã, înfloritã adeseori,ca ºi frazarea, cu legãnãri ample, din când în când ºi, cel maiadesea, cu tãieturã de cadenþã susþinutã, precum respiraþia, aproape sufocatã, asufletelor unor personaje, care tind sã-ºi câºtige un loc în „Registrul stãrii civile“ al litera-turii române, constituie o altã frumoasã izbândã a autoarei, cu atât mai mult, cu câtAproape iarnã este prima ei carte... (G. ªovu)

La editura „Cartega“, sub semnãturascriitorului Mihai Epure, a apãrut romanul„Dor de Sakura“, cea de a zecea carte asa. Acþiunea se petrece în Þara SoareluiRãsare, în perioada interbelicã. Subiectulromanului îl constituie fascinanta povestea unei iubiri interzise dintre un demnitarromân, ataºatul militar al României laTokyo ºi rãpitoarea, prin frumuseþea sa,japoneza Akiko, o tânãrã din înalta soci-etate a timpului, cãsãtoritã.

Scriitorul Mihai Epure a avut, la dis-tanþã de mai multe decenii, o misiunesimilarã în aceeaºi þarã. Fascinat de per-sonalitatea ilus-trului sãu înain-taº, a întreprins otemeinicã ºi mi-nuþioasã docu-mentare ºi, fiindînzestrat cu harscriitoricesc, nil-a restituit într-un chip foarteconvingãtor. Scri-itorul Mihai Epures-a ataºat atât de mult de Japonia ºioamenii sãi, încât, dupã cum se confe-seazã, a gãsit aici o a doua patrie a sa.

Mediile prin care a circulat, relaþiilepe care le-a întreþinut, oamenii pe carei-a cunoscut eroul sãu, George Bâgulescuºi iubita sa Akiko sunt înfãþiºate cu grijadeosebitã pentru amãnuntele semnifica-tive ºi într-o scriere de-a dreptul captivan-tã. (G.C.)

Interviurile scriitorului Ciprian Chirvasiu, în urmã cu niºte ani redac-tor la revista „Pentru Patrie“, din volumul „Destine fãrãnoi“, apãrut recent la Editura „Badea“ impune un teritoriu aldialogului neconvenþional. Scriitorul face efortul de a neînfãþiºa cauze, atitudini ºi explicaþii izvorând mai ales dinexperienþele trãite, nemijlocit, dramatic ºi, deci, din subiec-tivitatea purã, directã a partenerilor de dialog: AlexandruPaleologu, Neagu Djuvara, Mihai Sora, Marin Tarangul,Johny Rãducanu, Mihai Miltiade Nenoiu ºi Vasile Blendea.

Prin paginile acestei cãrþi, scriitorul Ciprian Chirvasiuînfãptuieºte o incursiune fãrã menajamente în zone culturaleºi istorice, în amintiri ºi idei dincolo de convenþionalismul ori

uscãciunea pudicã a mediocritãþii oportuniste, atacând devastator tot ceîi stã în cale. (G. Cãlugãru)


Cortegiul înainta cu si-guranþã, strivind speranþe,sfâºiind inimi, cutremurând tris-teþi, spulberând idealuri. Oinimã tânãrã încetase sã maibatã, strãpunsã, fãrã milã, deun cuþit ajuns pe mâna crimi-nalã a unui nemernic.

Dãnuþ, copilul ideal,dorit cu ardoare dumnezeiascã,luminã cereascã în casa pãrin-telui Norocea din Broºteni îºiaflase sfârºitul, în chip miste-rios, la poala pãdurii, la margi-nea râului, în toiul nopþii, întreplopi. Trupul lui tânãr zãceaîngropat, astupat superficial cubolovani grei lângã rãdãcinamalului. Anchetatorii îndepãrtaufiecare piatrã dând la ivealãtrupul inert. L-au întors cu faþaspre Cer. “E Dãnuþ! strãfulgerãdeodatã toate piepturile strigã-tul sfâºietor al unui tânãrchemat sã-l recunoascã.Doamne, ce-o fi avut cu el!?continuã tânãrul. Tatãl lui estepreotul din sat! Doamne, cumva primi el vestea aceasta!?Pãrinþii l-au iubit atât de mult, mai alescã, acum câþiva ani au mai pierdut unbãiat! Au rãmas, din nou, singuri!

Cine este ucigaºul ºi care a fostmobilul crimei? Acestea erau întrebãrilecare se citeau pe buzele tuturor. Eralimpede cã la mijloc e vorba de crimã. Maimulte tãieturi de cuþit desenate pe trupulbãiatului stãteau mãrturie faptului cãaveam de-a face cu un criminal.

Presa fierbea, lumea clocotea înzeama urii, guri rãzleþe cereau rãzbunare.Tinerele fete, nedumerite, nu înþelegeaunedreptatea ce se fãcuse, cãutau expli-caþii nebune, halucinante despre viaþã,despre destine, despre... Nu gãseaurãspunsurile!

Oamenii legii chemaþi sã des-luºeascã misterul s-au mobilizat exem-plar, s-au ambiþionat poate mai mult caniciodatã. Zile ºi nopþi de cãutãri, combi-naþii, cercetãri, raþionamente aveau sã fieîncununate de succes.

Eu, cel care semneazã aceste rân-duri am ajuns faþã-n faþã cu criminalul:brunet, astenic, cu privirea tulbure, încer-când sã aflu taina nopþii crunte. O banalãneînþelegere, o sumã de bani? Doamne,cât de neînsemnat este uneori, mobilulcrimei.

Cu nonºalanþã, criminalul despicaliniºtit firul întâmplãrii: “Am plecat dinFocºani cu maºina. Pe drum ne-am luatla ceartã, am scos cuþitul ºi l-am înjunghi-at. La început am vrut doar sã-l sperii.Mi-a venit sã mai dau o datã, mi-a venitsã mai dau încã o datã, mi-a venit sã daude mai multe ori...”

lãsând sã-i picure din luminaºireatã a ochilor câte olacrimã falsã, nu se ºtie prince minune fabricatã deSatana în laboratoarele salepãgâne, ºtearsã din când încând de mâna criminalã, ce,mai ieri, apãsase cu urã lamacuþitului spre inima de copil alui Dãnuþ.

Criminalul este acumla locul lui. Am avut o amarãsatisfacþie faþã de cazulîmplinit ºi faþã de împrejurareacã l-am putut aduce penemernic în faþa pãrinþilor luiDãnuþ ºi în faþa legii. Nimeni,însã, nu va putea curma sufe-rinþa fãrã margini, nu va puteamãsura durerea din sufletelepãrinþilor, care, în fiecare zi,deschizând poarta sfintei bi-serici, inevitabil îºi îndreaptãprivirile spre mormintele celordoi fii chemaþi la Dumnezeuatât de devreme.

Ca simplu enoriaº deastã datã, ºi nu ca ancheta-

tor, m-am dus la bisericã ºi am privit mor-mântul lui Dãnuþ ºi al fratelui sãu. Tatãllor, pãrintele nostru slujeºte în bisericãrugându-se la Domnul sã-i ierte de pãcatepe cei cãzuþi în greºealã, iar mama,preoteasa, aºezatã în scaunul durerii, înbãtaia rece a vîntului care înfrigureazãcimitirul, vegheazã neclintit cu privireamutã lângã mormintele bãieþilor ce-izâmbesc copilãreºte din fotografiile þintu-ite pe cruce.

Un sãtean îmi spune cã stã acolode mai multe sãptãmâni. Dupã ce se ter-minã slujba vine ºi pãrintele lângã ea,sã-i mai încãlzeascã suferinþa. Vorbescamândoi cu bãieþii pânã târziu în noaptepânã când preoteasa aduce pãtura dincasã ºi înveleºte mormântul. Îi întreabãdoar dacã mai au nevoie de ceva, acolounde s-au dus.

Nu-i mai poate întreba, însã, deastã datã, ce note au mai luat astãzi laºcoalã!

n Gheorghe Mocanu

ªi...!? veni întrebarea mea deanchetator bãtrân.

“S-a lãsat pe vine, a cãzut uºor peo parte, fãrã suflare. N-a scos un cuvânt!L-am dezbrãcat ºi l-am îngropat într-unpârâu acoperindu-l cu bolovani. I-am luattelefonul mobil ºi l-am ascuns acasã, subduºumea. Mi-era prieten, ºtiu eu dece-am fãcut asta! Am mers de-atâtea oriîmpreunã la discotecã, am fost ºi la elacasã ºi la biserica unde slujea tatãl sãu.Am fost chiar ºi la priveghiul lui, ºi amplâns! Am spus acolo cã aº dori nespusde mult sã fie prins criminalul ºi sã fiepedepsit.” Apoi tãcerea, grozãvia faptei,culpabilitatea ecoului. Afarã, Timpul, cor-tegiul îndurerat ce strãbãtea satul, culumea neagrã la port ºi la suflet, din ziuaneagrã, cu deznãdejdea împletitã de urã,cu murmurul de rugãciune încremenit pebuzele tuturor.

ªi oroare - printre oamenii cuprinºide rugãciune pãºea însuºi criminalul, cunesimþire, cu nonºalanþa nimicniciei,

Dobre Marius-Mugurel, 30 de ani, din comuna Broºteni - Vrancea,

a aplicat mai multe lovituri de cuþit prietenului sãu Norocea Dãnuþ, din

aceeaºi localitate, fiul preotului. Era 17 septembrie 2005.

Încarcerat în penitenciarul „de maximã siguranþã“ Focºani, autorul

omorului, („eroul“ articolului de mai sus) folosindu-se de cearceaful din

celulã s-a spânzurat în noaptea de 9 spre 10 aprilie 2006, motivând

gestul prin faptul cã nu mai suportã regimul de detenþie.

Ultima orã ll Ultima orã ll Ultima orã ll Ultima orã

CCCCrrrr iiiimmmmaaaa ddddeeee llllaaaa

mmmmaaaarrrrggggiiiinnnneeeeaaaa rrrrââââuuuulllluuuuiiii


Securitatea informaþiilor

Telefonul mobil,

prieten

sau duºman?

Telefonul, aceastã minunatã scor-nire a minþii omeneºti care a revoluþionatlumea, este invenþia scoþianului Alexan-der Graham Bell, care, în anul 1876,prezenta, la Boston, electrical speechmachine (maºina electricã de vorbit), ºicare, la timpul respectiv, a fost o ade-vãratã revelaþie. Descoperirea micro-cipurilor ºi dezvoltarea reþelelor de tele-fonie mobilã, au fãcut ca acest mic ºi utilobiect, prezentat într-o largã ºi variatãgamã de modele, unele adevãrate bijuteriiale tehnicii, la preþuri de cost ºi achiziþieacceptabile, sã devinã azi un “prieten” denedespãrþit. Pe stradã, acasã, la birou, ºicine mai ºtie unde, acesta esteomniprezent, devenind pentru unii, un al“ºaptelea organ de simþ” iar pentru lumeanoastrã modernã, avidã de informaþie ºide comunicare, un adevãrat drog, echiva-lentul “drogului informatic” care se mani-festã din plin în lumea Internauþilor.

Noile facilitãþi ale telefoanelormobile oferite, prin lansarea pe piaþã aserviciilor de ultimã generaþie, telefonia3G - precum videoclipul, recepþia ºi tri-miterea de e-mail-uri de dimensiuni mari,accesarea de Internet de mare vitezã,precum ºi transfer de conþinut video-mobil(televiziune, muzicã, divertisment), ºi cinemai ºtie ce?, au creat o adevãratã isterieîn rândul tinerilor, fãcându-le ºi mai per-verse. Fotografiile soþiei, pãrinþilor, priete-nilor, etc., sunt înmagazinate ºi transmisede colo-colo, uneori necontrolat, în cap-cane mediatice, iar anumite agenþii îºifreacã mâinile de bucurie, ºi au ºi de ce.Dar, ºi mai rãu, primim un “prieten” înbirou unde pe ecranul monitorului sau pemasa de lucru avem un document confi-denþial, doar o clipã de neatenþie ºi,datoritã utilitãþilor de ultimã orã ale tele-fonului mobil, documentul pleacã pecalea undelor la o nouã destinaþie.Introducerea dispozitivelor biometrice de

activare pe bazã de voce sauamprentã digitalã a telefonu-lui face ºi mai bunã afacereade urmãrire a unei per-soane, mai ales dacãluãm în considerare ºi ulti-ma apariþie tehnologicã înmaterie „Senzorul deRecunoaºtere FacialãOKAO”, primul în lume înceea ce priveºte tehnologiade recunoaºtere facialã,pentru care, utilizatorul tre-buie sã-ºi înregistreaze propriaimagine în memoria aparatuluiprin intermediul camerei, pentru aputea folosi telefonul. Telefonul mobilpoate fi de asemenea un foarte bun sis-tem de înregistrare ºi transmitere la dis-tanþã a convorbirilor cu un anumit grad deconfidenþialitate (de afaceri, militareetc.,), fãrã a mai lua în considerare faptulcã telefonul mobil poate fi ascultatoricând ºi oriunde de cineva interesat.Acest cineva poate fi, ori organele abili-tate ale statului, ori persoane, agenþii deinformaþii strãine etc., oricum atenþie!,suntem ascultaþi de cineva. Sunt cunos-cute diverse tehnici relativ simple de inter-ceptare. Astfel cu un computer perfor-mant, aparatura de recepþie - înregistrarededicatã care poate fi achiziþonatã lacâteva mii de EU ºi puþin training peInternet, problema este rezolvata. ªi încãceva, comunicaþiile ºi în special radioco-municaþile sunt greu de protejat la inter-ceptãrii neautorizate, iar telefoanelemobile cu siguranþã sunt terminalelemobile cel mai vulnerabile, cu risc marede a fi ascultate, chiar ºi, scoþând acu-mulatorul telefonului, aºa cã, atenþie.Telefonul mobil este ºi un foarte bun“detectiv” care ºtie ºi raporteazã în oricemoment, unde trebuie (auditul convorbi-rilor pentru facturare dar, ºi pentru

altele!?), poziþia noastrã pe teren, cu oprecizie de câþiva metri, prin sistemul detriangulaþie al celulelor. ªi nu uitaþi, tele-fonul mobil jucãria noastrã “prietenul denedespãrþit” este în permanentã legãturãcu “stãpânul” sãu conform unor proto-coale ºi proceduri de comunicaþii foartesofisticate. La trecerea printr-un tunel, înlift, sau în anumite zone cu acoperire ne-corespunzãtoare, “prietenul” noastru pen-tru a nu-ºi pierde legãtura cu baza îºimãreºte puterea de emisie de câteva orimãrindu-se corespunzãtor ºi radiaþiileemise (atenþie, celula umanã este foartesensibilã la radiaþii), recomandarea esteca în aceste zone sã nu-l folosim.

Telefonul mobil, poate fi de ase-menea un foarte bun dizpozitiv decomandã la distanþã a unui alt dispozitivelectronic, sau de iniþiere a unei capseexplozive. Dar ºi un bun terminal p.c.având posibilitãþi de conectare wirelles(bluethooth, infraroºu etc.). Cu uneleîmbunãtãþiri ºi amendamente, el poatedeveni ºi o redutabilã armã de apãrareprin montarea unui mic dispozitiv detragere cu gloanþele aferente, binedisimulate ºi aproape de nedepistat de opersoanã neavizatã sau de minibombã,prin introducerea unei cantitãþi de explo-zibil într-o porþiune mai mare sau maimicã în acumulatorul de alimentare, fiindgreu de depistat.

Metodele de contracarare sunt re-lativ simple, uneori la îndemâna noastrã.De la banala cuºcã Faraday (care poate fiºi o cutie de tablã), la sisteme de bruieremontate în birou sau la utilizarea unorechipamente antirecepþie mult mai sofis-ticate.

n Marian Firoiu


Binecuvânteazã Doamne!

Capela

Jandarmeriei„Cu vrerea Tatãlui, cu ajutorul Fiului ºi cu

sãvârºirea Sfântului Duh, Treimea cea deofiinþã ºi

nedespãrþitã, s-a ridicat aceastã sfântã bisericã, cu hra-

mul «Sfinþii Arhangheli Mihail ºi Gavriil» …“

De suferinþã, ºi Octavian Soviany are sânge închegat pe privire ºi face parte,ca ºi mine, din familia literarã a Norei Iuga. "Scrisori din Arcadia", ultima sa carte depoezie, apãrutã la Editura "Paralela 45" în 2005, cuprinde texte literare libere de temã.Discursul nu este fragmentat adesea, incoerent, opresiv, cum m-aº fi aºteptat, ciseducãtor ºi alcãtuit pe o respiraþie unicã ºi frapantã. Mitologia bolii de nervi, maladiacãreia i-au cãzut victime mulþi artiºti în ultima vreme, este actualizatã prin simptomepersonale, devenind instantaneu culturã în discursul simpatetic al maestrului la cincizecide ani. Nu cred cã Soviany este un damnat, ci un om deplin, aflat într-o mare crizã ademnitãþii sale. Condiþii de viaþã ocultate sistematic dintr-o discreþie aristrocraticã autransformat un cetãþean onest ºi de mare autoritate spiritualã într-un captiv care sãpãstreze distanþa de preocupãrile psiho-sociale ale specialiºtilor cu o pregãtire vulnera-bilã, dar nu ºi de ale confraþilor cimilituri, în care crede. "Scrisori din Arcadia" e o cartede poezie valoroasã, o lucrare de sistem prin topos ºi decenþã a stãrilor sufleteºti indusede marile traume. Sondarea subconºtientului, mai acutã decât oricând la acest autor,îmbinã comparaþiile livreºti cu cele empiric marginalizate ale observaþiilor primare delume bunã într-o plasticitate sublimã ºi organicã.

n Aurelian Titu Dumitrescu

Aºa începe înscrisul pisaniei de laintrarea în biserica aºezatã în curteaInspectoratului General al Jandarmeriei.Deºi nouã, ea are deja o istorie am puteaspune dramaticã. Înainte, pe acelaºi lãcaº,va fi fost ridicatã o bijuterie maramure-ºeanã, o capelã din lemn care, adeseori,era prezentatã oaspeþilor ca „mândrianoastrã“. Dumnezeu, poate certându-ne, atransformat-o în jertfã a arderii de tot, mis-tuind-o în flãcãri parcã din cer coborâte, îndata de 14 februarie a anului 2002. Nuavea decât doi ani de la sfinþirea din 2aprilie a anului 2000. Incendiul devastatora stârnit muþenie ºi uimire multã. Dar nu alipsit nici minunea, cãci din rugul aprinscare a topit pânã ºi clopotul de bronz albisericii au rãmas neatinse de flacãrãSfintele Moaºte ale Sfântului Antimis.Atunci, sub flãcãri, Sfânta Evanghelie s-atransformat în vultur apãrãtor cu aripi de

înger, aducându-se pe sine jertfã arzândãºi topindu-se pânã la ultima filã ce s-a opritdin ardere pentru a pãzi Moaºtele CeleSfinte. A urmat lacrimã, smerenie ºi po-cãinþã.

Neosteniþi în râvna lor pentru celesfinte, jandarmii ºi-au propus de astã datãcetãþuie. Într-o grabã venitãparcã din porunca Domnului,ei au înãlþat falnica zidireprezentã, construitã dupãproiectele domnului arhitectVasilescu Sorin, de cãtrefirma S.C. CONSOL S.A.Nimeni nu a cârtit. Toþi îºidoreau ca umbra bisericii delemn sã fie îmbrãcatã denoua ctitorie. Sãvârºitu-s-a.Acum, pereþii interiori sunt lavremea desãvârºirii picturii înfrescã realizatã de echipa de

pictori formatã din meºterii DiaconescuConstantin ºi Grigoraº Andi, aflaþi subcãlãuzirea arhiereascã a Prea SfinþituluiEpiscop Vincenþiu Ploieºteanul.

Construcþia este monumentalã,încadrându-se în stilul arhitectonic specificcultului creºtin ortodox, cu cupolã bizanti-

nã ºi plan treflat. Încadratã armonios încurtea Inspectoratului General al Jandar-meriei, biserica Sfinþilor Arhangheli Mihailºi Gavriil este strãjuitã nu doar de aprigiijandarmi, ci ºi de falnicii arbori ai pãduriide peste drum. Conducerea Jandarmerieiiubeºte noua construcþie. Nu o datã a fostvizitatã de Inspectorul general dr. CosticãSilion sau comandanþi care se îngrijesc dedefinitivarea lucrãrilor, dar au ºi bucuria dea-ºi face semnul crucii când îi sunt înpreajmã. Preoþii militari forfotesc în rugã-ciune ºi osteneli zilnice, împinºi de dorinþade a reîncepe cât mai degrabã slujirea înaceastã perlã aºezatã la marginea dinspreNord a Bucureºtiului.

… ºi se încheie frumos textulpisaniei: „Binecuvânteazã Doamne ºisfinþeºte pe toþi cei ce au ostenit laînãlþarea acestui sfânt locaº“.

n Pr. Niculae Constantin

Purul


Medalion aniversar

Amza Pellea - 75Elevi de liceu, ziariºti, un public numeros, fidel memoriei

marelui actor Amza Pellea au luat parte la medalionul aniversar

dedicat acestuia, la împlinirea a trei sferturi de veac de la

naºtere (7 aprilie, 1931, Bãileºti, Dolj).

Implicat afectiv, înrealizarea sa, noul ºef alCentrului Cultural al M.A.I.,poetul Vasile Ursache.Manifestarea a avut loc la Sala „Marin Preda“ a instituþiei de cul-turã a internelor. Fericita ºi echilibrata împletire, cu secvenþereprezentative din numeroasele filme în care a avut roluri mem-orabile („Osânda“, „Nea Marin miliardarul“, „Mihai Viteazul“ etc.)ºi amintiri, narate cu simþul umorului, în care Amza Pelleaexcela, au conturat, deopotrivã, chipul celui pe care l-am iubit ºiadmirat ºi al celui care a biruit uitarea. Moderator inspirat almedalionului, regizorul de radio Dan Puican, coleg de studenþiecu cel evocat, a incitat la savuroase amintiri pe actorul MirceaAlbulescu, partener de scenã dar ºi de neuitate partide de pes-cuit ºi vânãtoare, Tania Filip ºi Mircea Rusu, în calitate de foºtistudenþi ai inegalabilului profesor de arta actorului, Oana Pellea,fiica, ºi toþi împreunã ne-au fãcut sã respirãm în preajma nemu-ritorului Amza Pellea, cãruia, cu siguranþã, Dumnezeu i-a hãrãz-it un petic de cer în împãrãþia sa. (G. Cãlugãru)

A apãrut revista„Monitor cultural-educativ. Publicaþietrimestrialã derelaþii publice ºi cul-turã profesionalã”,editatã de DirecþiaInformare ºi RelaþiiPublice din MAI.Publicaþia se adre-seazã cu prioritateºefilor de structuri

centrale ºi teritoriale ale ministerului, ofiþerilor derelaþii publice ca ºi celor cu atribuþii pe linie detradiþii ºi educaþie, instructorilor ºi educatorilor dinunitãþile de învãþãmânt. Revista se doreºte toto-datã o interfaþã cu instituþiile publice ºi organis-mele societãþii civile, cu preocupãri ºi atribuþii îndomeniul de referinþã sau direct interesate defenomenul cultural ºi educativ din M.A.I.

Semnalãm din sumar: Umorul - mijloc decomunicare; Comunicarea interactivã la tineri.Umorul ca atitudine existenþialã; Umorul, o strate-gie modernã în advertising; Legile lui Murphy ºicultura de tip organizaþional; Colocvii - comuni-care, culturã, ordine publicã; Ordinea publicã ºisiguranþa naþionalã în dezbaterile SenatuluiRomâniei; Cenzura ºi presa; Tradiþii ºi actuali-tate culturalã; Evoluþia structurilor post-jan-darmerie în perioada regimului totalitar; Spionisovietici în România - cazul Mitrofan; Liderul ºiorganismul militar în tranziþie. (A.T.)

Cercetarea ºtiinþificãîn domeniul securitãþiinaþionale constituie opreocupare permanentã aServiciului Român deInformaþii, fiind expresiaunei necesitãþi resimþitede adaptare la evoluþiasocietãþii, de gãsire apârghiilor adecvate pentruasigurarea unei replici efi-

ciente provocãrilor actuale.Numãrul 10 al revistei „Profil“ realizeazã o

prezentare a principalelor structuri, din cadrulS.R.I., cu preocupãri în domeniul cercetãrii pentrusecuritate naþionalã: Centrul de Studii ºi Cercetãripentru Siguranþa Naþionalã, Institutul pentruTehnologii Avansate, Academia Naþionalã deInformaþii ºi Centrul de Informare pentru Cultura deSecuritate. Aceste structuri, cu competenþe îndomeniul managementului resurselor infor-maþionale trebuie sã fie capabile sã proceseze unvolum adecvat de date ºi informaþii clasificate ºinesecrete, în timp oportun, cu cheltuieli minimepentru realizarea comunicãrii eficiente cu factoriidecizionali. Axat pe aceste probleme, numãrul defaþã al revistei „Profil“, prin þinutã, rigoare ºi moda-litate de prezentare reprezintã un model a ceea cenumim culturã de specialitate. (M. ªerbu)

Centrul Cultural al M.A.I. are site propriu

Începând cu 4 aprilie a.c.,cetãþenii interesaþi sã participe laactivitãþile culturale, artistice ºieducative, organizate de CentrulCultural al Ministerului Admi-nistraþiei ºi Internelor, pot obþinetoate informaþiile dorite, accesândsite-ul M.A.I. (www.mai.gov.ro),link-ul Evenimente/Centrul culturalsau vizitând propria paginã WEB, laadresa www.c-cultural.ro.)

Pentru a veni în sprijinul celorinteresaþi Centrul Cultural M.A.I.oferã spre închiriere urmãtoarelesãli:

- Sala "Nichita Stãnescu" cu ocapacitate de 600 locuri, 650 mprecomandatã pentru conferinþe,spectacole;

- Sala "Nicolae Grigorescu"având o suprafaþã de 310 mp,folositã la expoziþii de picturã,sculpturã;

- Sala "Marin Preda", capaci-tate de 100 locuri ºi o suprafaþãde 185 mp;

- Hol special, 65 mp.


Copiii noºtri

Ana Teodora Ananuþei,5 ani ºi 9 luni

Denis-Valentin Popescu,5 ani

Pagina cititorului

Scrisori de mulþumire****

****Excelenþa Sa Dr. Terényi János,

ambasador extraordinar ºi plenipotenþiar alRepublicii Ungare la Bucureºti a adresatdouã scrisori, ministrului Administraþiei ºiInternelor Vasile Blaga, prin care îl asigurãde înalta sa consideraþie ºi exprimã mulþu-miri la adresa oamenilor instituþiei.

În prima scrisoare, cuvintele de mulþu-mire sunt adresate „angajaþilor MinisteruluiAdministraþiei ºi Internelor al României, pre-cum ºi Poliþiei de Frontierã Aeroport Târgu-Mureº ºi Poliþiei Rutiere în judeþele Harghitaºi Mureº (mai precis, domnilor comisari ºefiSandu Radu Moldovan ºi Cãbulea IoanNicolai), care au contribuit la desfãºurareanestingheritã a vizitei dlui Somogyi Ferenc,ministrul Afacerilor Externe al RepubliciiUngare (12 martie, Miercurea-Ciuc,deschiderea Consulatului nou)”, amba-sadorul ungar referindu-se în mod special la„profesionalismul deosebit al echipei depoliþiºti de frontierã din AeroportulInternaþional Târgu-Mureº, condusã decomisar Sand Aurel ºi poliþiºtilor de frontierã,Goia Gheorghe, Attila Cristian Brukner,Gritto Iuliu, Dicu Rãzvan ºi Radu Ionuþ”.

De asemenea, Excelenþa Sa Dr. TerényiJános exprimã mulþumiri pentru modul încare „angajaþii Inspectoratului General alJandarmeriei, Unitãþii Speciale 30 JandarmiPazã ºi Protecþie Misiuni Diplomatice” aucontribuit „la desfãºurarea nestingheritã aserbãrii zilei naþionale a Republicii Ungaredin 15 martie, la Bucureºti, cu referire, înmod special, „la profesionalismul deosebital dlui colonel Petraþu ªtefan-Bubu, precumºi al ofiþerilor Diaconu Valentin, SoareAdrian, Stanca Sergiu, Preda ªtefan, ºi sub-ofiþerilor Georgescu Virgil, Preda Ion, RoºcaVictor, Roºu Marian, Oanþã Ionuþ, NistorGabriel, Cojocaru Nicolae, Gârteajã Florin”.

La sfârºitul anului 2005, marele regizoramerican Francis Ford Coppola ne-a vizitatþara, prilej cu care s-a aflat – timp de câtevazile – în municipiul Piatra Neamþ, unde a filmatpentru producþia peliculei „Tinereþe fãrãTinereþe”, inspiratã din opera monumentaluluiscriitor Mircea Eliade. Cu acest prilej, distinsuloaspete a mulþumit primarului, poliþiei, tuturorautoritãþilor locale ºi nu în ultimul rând cetãþe-nilor – printr-o scrisoare adresatã personalcomisarului ºef Nistor Cãrbunariu, ºeful IPJNeamþ.

De curând, ne-a parvenit la redacþiecopia acestui document, originalul cu autogra-ful ilustrului artist fiind pãstrat, fãrã îndoialã, laloc de cinste. În încheierea scrisorii, FrancisFord Coppola subliniazã cã þine sãmulþumeascã încã o datã „pentru ajutorulacordat ºi mai ales pentru tot ceea ce aþi fãcutºi faceþi pentru oraºul ºi concitadinii dumnea-voastrã ºi vã transmit, totodatã, salutul priete-nesc ºi cele mai calde cuvinte de mulþumiredin partea întregii echipe de filmare”.

Autograf Francis FordCoppola

Comuna Armeniº, judeþul Caraº-Severineste aºezatã ºi la intrare ºi la ieºire între douãrestaurante cu flux continuu. Sâmbãta ºiduminica seara, tineretul fãcea petreceri, darnumai petreceri nu erau, ci rãzboi, uºi sparte,geamuri, bãtãi la sânge, apoi internãri în spi-tal, aºa se întâmpla dupã petreceri. Þin sãmenþionez cã odatã cu venirea dlui comandantal Poliþiei din comuna Armeniº, treburile s-auschimbat. Datoritã dânsului, toatã comunaeste mulþumitã cã lucrurile s-au schimbat.

Nicolae Ioan, comuna Armeniº, judeþul Caraº-Severin

Vã scrie un fost comisar ºef de poliþie, în prezent pensionar, care s-a apucat sã cochetezecu scrisul. Au rezultat câteva cronici în versuri, pe diverse teme, unele fiind publicate într-un ziarlocal. Dintre acestea, de Ziua Eroilor, vã trimit pentru analizã ºi eventual publicare în revista dv.„Pentru Patrie”, la care n-am renunþat sã fiu abonat, o scurtã evocare versificatã a unui momentimportant din istoria poporului român, respectiv Rãzboiul de Independenþã. Am intitulat-o suges-tiv „Seninul Plevnei”, destinul oferindu-mi ºansa de a fi martor la recitarea acestor versuri chiar înincinta Mausoleului (PANORAMEI) Eroilor de la Pleven (Bulgaria), în iunie anul trecut, cu ocaziaparticipãrii unui grup de copii din comuna Aninoasa, judeþul Dâmboviþa, la un festival internaþio-nal de folclor desfãºurat la Sofia (foto dreapta jos).

Aº fi fericit dacã m-aþi considera un colaborator al revistei dv., întrucît, în afarã de poezie,pot sã vã trimit materiale, pe teme de culturã, legate de vechi tradiþii ºi obiceiuri populare, soþiacoordonând un grup folcloric de copii, intitulat „Muguri de Anin”, care ºi-a propus sã aducã înactualitate datini ºi obiceiuri de peste an din zona Dâmboviþa.

Cu consideraþie ºi respect,

Colonel (r) Ion Stoica, Târgoviºte

Doamnã redactor ºef, ****

Cãtre revista „Pentru Patrie”,


Cronica

unei

experienþe

inedite

vizitã de lucru în Austria,

în domeniul relaþiilor publice

Bine cunoscutul profesionalismaustriac în domeniul relaþiilor - publice,completat de o atitudine umanã ºi mo-destã a ofiþerilor de presã din aceastã þarãa fost demonstrat ºi cu prilejul vizitei delucru pe care am efectuat-o la Viena, lainceputul lunii aprilie.

Cel care ne-a cãlãuzit paºii prinfiecare structurã poliþieneascã aMinisterului Federal de Interne din Austriaa fost purtãtorul de cuvânt al PoliþieiJudiciare austriece Gerald Hesztera care,alãturi de colegul sãu Rudolf Golia, ne-apregãtit un program diversificat astfelîncât sã cunoaºtem structura organiza-toricã a instituþiei ºi modul de mediatizarea tuturor activitãþilor întreprinse de per-sonalul acesteia.

În prima zi am avut prilejul sã îlcunoaºtem pe Dr. Herwig Haidinger, ºefulPoliþiei Judiciare din Austria, dar ºi peºeful Serviciului de Combatere aContrabandei ºi Traficului de Persoane -Gerald Tatzgern care, pe lângã faptul cã

desfãºoarã activitãþile operative specifice,are remarcabile calitãþi de comunicatorfapt ce îi permite sã întreþinã o relaþiedirectã cu reprezentanþii mass-media.

Trista experienþã din anul prece-dent când, la Tsunami, au murit aproxi-mativ 100 cetãþeni austrieci sau rude aleacestora a determinat autoritãþile de la

Viena sã investeascãîn crearea ºi dotareacu tehnicã de excepþiea unui Centru deCoordonare a Crizelorºi Misiunilor, structurãa Ministerului Federalde Interne pe care amavut ºi noi ocazia sã ovizitãm. Acolo am înþe-les, prin bunãvoinþadirectorului MariusGausterer, cum ofiþeriidin subordine îºi ajutã,la nevoie, proprii con-cetãþeni (cu informaþii,cu personal specializat

ºi logistica necesarã) venind totodatã ºi însprijinul autoritãþilor altor stateameninþate de capriciile naturii.

Importanþa pe care austriecii oacordã pregãtirii anti - teroriste este evi-dentã dacã ai ocazia de a vizita unitatealor specializatã în acest domeniu, denu-mitã sugestiv Cobra. Situatã la poalelemunþilor, baza beneficiiazã de spaþii pen-tru antrenamente de o dificultate impre-sionantã, devenind cãminul a peste 400ofiþeri austrieci, dintre care o singurãfemeie.

Experienþa deosebitã de care amavut parte în capitala Austriei a fost mar-catã de întîlnirea cu ministrul federal deinterne, doamna Liese Prokop, precum ºide vizitele pe care le-am efectuat laredacþiile unui ziar central (Standard) ºi acelei mai mari agenþii de presã austriece(APA).

De asemenea, am avut prilejul sãcunoaºtem o cu totul altã dimensiune arelaþiilor publice, vizitând Centrul de PresãUE. Având în vedere faptul cã Austriadeþine, în momentul de faþã, preºedinþiaUniunii Europene, evenimentele media-tice se organizeazã la un alt nivel,numãrul jurnaliºtilor prezenþi fiind impre-sionant (de la 700 la 3.000 persoane).

Deºi despre acest schimb deexperienþã cu ofiþerii austrieci de relaþiipublice am putea vorbi zile în ºir, preferãmsã pãstrãm amintirea celor învãþate acoloºi prezenþa vie, în sufletele noastre, acolegilor din Austria pe care i-am cunos-cut de curând.

n Adina Maftei n Cãtãlin Popescu n Rebeca Hagea

Sala "Nichita Stãnescu" a CentruluiCultural al Ministerului Administraþiei ºiInternelor a gãzduit, în chiar DuminicaPaºtilor, un concert extraordinar, dedi-cat personalitãþii muzicale a lui Ludwigvan Beethoven. Protagoniºtii, orches-tra "Sinfonia Bucureºtilor", condusã deFlorin Totan, la pupitrul cãreia s-a aflat dirijorul spaniol DavidAijon ºi solista Cristiana Mihart, elevã la Liceul de Muzicã "DinuLipatti" din Bucureºti, au interpretat, cu prospeþime ºi ele-ganþã, Concertul pentru pian ºi orchestrã nr. 3 în do minor ºiSimfonia a IV-a în si bemol major. Prin acest concert, cares-a constituit într-un eveniment important pentru viaþa cultu-ralã a Capitalei, Centrul Cultural al M.A.I. îºi propune sãdeschidã o tradiþie a concertelor pascale la Bucureºti. (O.C.)


A început cu luni bune în urmã.Mai toþi iubitorii sportului cu “bila albã”s-au înscris la concurs. ªi pentru glorie, darºi pentru miºcare. Deºi mulþi vãd în tenisulde masã un sport mai mult static, efortuldepus în trei seturi, îi contrazice. ªi pe ceice privesc. Dupã finalele pe structuri, avenit finala cea mare. Pe M.A.I. La Bistriþa,toþi participanþii, bãrbaþi, au vizat locul decampion. Categoric, n-a fost decât unul.Chiar ºi pentru un singur loc a fost o luptãaprigã. Meritã sã-i menþionãm, însã, peprimii trei din grupã:

l Categoria cadre sub 35 ani- locul I - agent-ºef adjunct Traian

Rus - I.P.J. Cluj;- locul II - agent-ºef adjunct Liviu

Niþu - I.P.J. Buzãu;- locul III - agent principal Florin

Juravle - I.P.J. Suceava.

l Categoria cadre 36 - 45 ani- locul I - agent-ºef Benoni

Dumitrescu - I.P.J. Giurgiu;- locul II - plutonier Cãtãlin Doncea

- I.G.J.R.;- locul III - agent-ºef adjunct Gicu

Moraru - I.P.J. Mehedinþi.l Categoria cadre peste 45 ani- locul I - plutonier adjutant Mircea

Târgoveþ - I.G.J.R.;- locul II - locotenent-colonel Ioan

Micu - I.G.J.R.;- locul III - comisar Viorel Ursan -

I.G.P.F.l Categoria elevi ºi studenþi- locul I - elev Andrei Codreanu -

Liceul “Neagoe Basarab” Buzãu;- locul II - student Sorel State -

Academia de Poliþie “Alexandru Ioan Cuza”;- locul III - student Ionel Ciovârtã -

Academia de Poliþie “Alexandru Ioan Cuza”.

În Sala Sportului din Bistriþa, s-au

adunat cu toþii pentru ultimul moment al

Campionatului de Tenis de Masã al M.A.I.

Subprefectul judeþului Bistriþa-

Nãsãud, dl. Gheorghe Tuþã, ºi dna chestor

Elisabeta Lipã, director adjunct al D.I.R.P.,

au înmânat diplome ºi cupe campionilor. ªi

câte un pliculeþ, nu prea voluminos, celor

mai buni.

Sã nu-i uitãm nici pe organizatori:

Serviciul Sport al D.I.R.P., inspectoratele

de poliþie, jandarmi, pentru Situaþii de

Urgenþã ale judeþului Bistriþa ºi Direcþia

Judeþeanã de Sport.

FFFFiiiinnnnaaaalllleeeelllleeee llllaaaa tttteeeennnniiiissss ddddeeee mmmmaaaassssãããã

Manifestare sportivã de tradiþie, cuscopul de a menþine tonusul ºipregãtirea fizicã a tuturor lucrãtorilorM.A.I. Participã sau a participat, oricineºi-a dorit. Toþi bineveniþi în competiþiasportivã, dotatã cu premii, ZileleSportului în M.A.I. ºah, tenis de masã,tenis de câmp, fotbal-tenis, minifotbal,volei ºi baschet sunt disciplinele sportivela care s-au înscris ºi bãieþi ºi fete.Debutul „competiþiei“, 8 aprilie 2006.Finalul, când se recunosc ºi se„omologheazã recordurile“, 5 mai2006. Apropo de finale, organizatorii,Serviciul Sport al D.I.R.P., spun cã pre-fectul Capitalei, doamna MioaraMantale, ºi directorul adjunct alD.I.R.P., doamna chestor ElisabetaLipã, ºi-au anunþat prezenþa. La datacând ediþia din aprilie a revistei intrã întipar, am consemnat câþiva câºtigãtori:Petre Bârsan ºi Raisa Þibuleac (tenis demasã), Gheorghe Berbec ºi MihaelaNavrea (ºah).

La fotbal-tenis, întreceri pe echipe,Primãria Municipiului Bucureºti adevansat pe podium echipele Academieide Poliþie „Alexandru Ioan Cuza“ ºiAgenþiei Naþionale de Cadastru ºiPublicitate Imobiliarã.

Sunt în curs de desfãºurare preli-minariile la minifotbal, volei ºi baschet,cu finalele pe 5 mai. Am lãsat spre finaltenisul de câmp. Nu numai pentru cãfinala se va disputa tot pe 5 mai, întreVasile Vespan ºi Cornel Naiden, ambiide la Academia de Poliþie, ci pentru aface o menþiune expresã: reprezentanþiiAcademiei de Poliþie sunt, într-adevãr,profesori. ªi în ale tenisului. Vã dau unsingur argument: Vasile Vespan estefost campion naþional. ªi profesor laCatedra de Sport.

Am spus un singur argument, cele-lalte mergeþi la finalã ºi le veþi afla.

n Paginã realizatã Mircea Stoian

În preliminariile Campionatului de fotbal

al M.A.I., faza interjudeþeanã, echipa Apa-

ratului Central se va confrunta cu formaþiile

inspectoratelor de poliþie judeþene din Argeº,

Prahova, Teleorman ºi Ilfov.

Primul meci „centralii“ l-au ratat. Au furat-o

de la argeºeni cu... nu spun cât. A fost numai

prima luptã. Bãtãlia este lungã ºi se calificã

douã echipe. Aºa cã mai sunt ºanse, bãieþi!

Zilele Sportului în M.A.I.

Pro Patria Magazine April 2006

Documents

Transcript of Pro Patria Magazine April 2006