InfoStand biblioteconomic Buletin de informare al secţiunii ABRM «Procese tehnologice de bibliotecă»

nr. 1 (13), 2016

Viorica Lupu, Liuba Arion

Secţiunile “Biblioteci şcolare” şi “Procese tehnologice de bibliotecă” ale Asociaţiei Bibliotecarilor din Republica Moldova (ABRM), în colaborare cu Direcţia Generală Educaţie, Tineret şi Sport (DGETS), au organizat la data de 29 martie 2016 atelierul profesional cu genericul “Procesele tehnologice de la A la Z”.

Seminarul şi-a desfăşurat lucrările în incinta liceului teoretic ”Principesa Natalia Dadiani”, având ca grup ţintă bibliotecarii şcolari. La seminar au participat în jur de 100 bibliotecari şcolari din municipiul Chişinău şi din diverse raioane ale Republicii Moldova. Obiectivele atelierului au fost: familiarizarea bibliotecarilor cu funcţiile şi procesele tehnologice/de producţie ale bibliotecii; amplificarea comunicării şi colaborării între bibliotecarii şcolari; integrarea bibliotecarilor noi angajaţi în comunitatea profesională.

Startul atelierului a fost dat de dna Liuba Arion, specialist principal, metodist la Direcţia Generală Educaţie, Tineret şi Sport şi preşedinte al secţiunii ”Biblioteci şcolare” a ABRM, care a scos în evidenţă importanţa şi actualitatea tematicii seminarului.

Cu un mesaj de salut în faţa participanţilor a venit dna Ana Gheorghiţă, director interimar al liceului teoretic „Principesa Natalia Dadiani”, care a prezentat succint informaţii despre istoria şi evoluţia liceului, a menţionat rolul bibliotecii şi bibliotecarului în activitatea liceului şi a mulţumit bibliotecarilor din instituţia sa pentru susţinerea documentară a procesului de studiu, pentru organizarea cu succes a diferitor acţiuni informative, educative şi culturale, pentru implicaţiile active în viaţa liceului.

Conform programului, prima comunicare a fost prezentată de dna Liuba Arion, având ca subiect - învăţarea din mers, care presupune dezvoltarea profesională permanentă la locul de muncă, consultarea

Comunicat informativ despre atelierul profesional

“Procesele tehnologice de la A la Z”

SUMAR LUPU Viorica, ARION Liuba.

Comunicat atelierul

informativ despre profesional “Procesele

tehnologice de la A la Z” CASIAN Svetlana, ARION Liuba. Eliminarea documentelor din colecţiile bibliotecii: Fisă tehnologică AMBROCI, Tatiana. Schema de închiriere a manualelor şcolare pentru elevii din sistemul de învăţământ profesional tehnic: modalităţi de implementare Apariţii editoriale

Întrebări-răspunsuri

Editor: Asociaţia Bibliotecarilor din Republica Moldova. Secţiunea de profil „Procese Tehnologice de Bibliotecă” Redactor şef: Viorica LUPU Tehnoredactare: Olesea DOBREA Adresa redacţiei: str. Mirceşti, 42, Chişinău, MD 2049 tel.(+373 22)432592 e-mail: v.lupu@uasm.md

atb.library@usmf.md

cu colegii, documentarea, implementarea noului, practicilor şi experienţelor pozitive şi implicarea activă în viaţa profesională. Dna Liuba Arion a îndemnat bibliotecarii să conştientizeze că viaţa profesională este un sistem de valori şi competenţe în dezvoltare, să iasă din zona de confort, să înveţe din mers, căci timpul nu aşteaptă.

Dna Angela Amorţitu, specialist principal, Biblioteca Ştiinţifică ASEM, membru al secţiunii „Procese tehnologice de bibliotecă” a ABRM a prezentat rezultatele chestionarului cu privire la diagnosticarea proceselor tehnologice în bibliotecile din Republica Moldova. Studiul a cuprins bibliotecile universitare şi cele şcolare. În rezultatul studiului au fost identificate probleme ce ţin atât de lipsa documentelor ce ar reglementa tehnologiile bibliotecare la nivel naţional, cât şi lipsa unei colaborări tehnologice între biblioteci. În comunicare au fost demonstrate practici, experienţe ale bibliotecilor universitare care pot servi ca model de îmbunătăţire a proceselor tehnologice.

Comunicarea-cheie a seminarului a fost prezentată de dna Viorica Lupu, preşedintele secţiunii ”Procese tehnologice de bibliotecă” a ABRM, director adjunct al Bibliotecii Republicane Ştiinţifice Agricole a UASM, şi s-a referit la organizarea şi funcţionarea bibliotecii ca sistem tehnologic. În comunicare au fost relatate subiecte cu privire la bibliotecă ca prestator de servicii şi producător de produse informaţionale, funcţiile tehnologice ale bibliotecii, clasificarea documentelor tehnologice şi metodologia de elaborare a lor. Dna Viorica Lupu a propus şi unele recomandări privind consolidarea cooperării tehnologice între biblioteci în vederea elaborării documentelor tehnologice.

În cadrul seminarului au fost prezentate trei fişe tehnologice elaborate de către bibliotecarii şcolari:

Fişa tehnologică: Eliminarea documentelor din colecţiile bibliotecii (Svetlana Casian, bibliotecar, Liceul Teoretic „Gh. Asachi”);

Fişa tehnologică: Organizarea expoziţiei de carte (Svetlana Ursu, bibliotecar, IP Liceul Teoretic „Universul”);

Fişa tehnologică: Organizarea manifestărilor culturale (Elena Ţencov, Liceul Teoretic „V. Vasilache”).

Fişele tehnologice au fost repartizate tuturor participanţilor la seminar. Ele sunt

destul de dataliate şi descriu etapele de realizare a procesului, consecutivitatea subproceselor şi operaţiunilor din cadrul procesului tehnologic. Elaborarea acestor documente tehnologice a demonstrat profesionalismul bibliotecarilor, au scos în evidenţă abilităţile lor de analiză, sinteză şi prezentare a informaţiei.

Spre final dna Adela Botnari, bibliotecar, Liceul Teoretic „Principesa Natalia Dadiani”, susţinută de comunitatea liceului, a prezentat activitatea „Bibliotecarul – omul Cărţii, Cunoaşterii şi Omeniei”. În cadrul acestei activităţi bibliotecarii începători au fost primiţi în comunitatea profesională prin înmânarea Testamentului bibliotecarului începător, astfel plecând în instituţiile lor încurajaţi şi cu sentimentul de apartenenţă profesională. Totodată, activitatea a fost însoţită de un recital de cântece şi poezii închinate cărţii şi de o horă a fetelor susţinute de elevii liceului, care au impresionat prin prezenţă scenică, interpretare artistică, ţinută impunătoare şi plăcerea de a cânta şi dansa.

Svetlana Casian,

Liceul Teoretic ”Gh. Asachi”

Liuba Arion, preşedinte al secţiunii

„Biblioteci şcolare” a ABRM

Dispoziţii generale:

Prezenta fişă tehnologică stabileşte regulile şi ordinea eliminării documentelor din colecţiile bibliotecii şcolare.

Acte de reglementare:

Instrucţiunea Evidenţa colecţiilor de bibliotecă, capitolul VII: declararea şi scoaterea din evidenţă (eliminarea) a documentelor din 08.05.2003;

Instrucţiunea nr. 85 din 09.10.1996 Cu privire la evidenţa contabilă în instituţiile publice;

Ordinul Ministerului Educației, Tineret și Sport nr. 95 din 27 mai cu privire la Casarea manualelor Anexă l ( anuală);

Eliminarea documentelor din colecţiile bibliotecii:

Fisă tehnologică

Hotărârea Ministerului de Finanţe al Republicii Moldova nr. 28 din 1995 Cu privire la reevaluarea bibliotecilor

Obiectiv: Menţinerea fondului de documente întinerit şi activ, sporirea credibilităţii şi atractivităţii serviciilor de împrumut oferite utilizatorilor, asigurarea accesului promt la informaţii şi cunoştinţe.

Situaţii de eliminare a documentelor – art. 37 Instrucţiunea Evidenţa colecţiilor de bibliotecă:

Când documentul este deteriorat fizic;

Când documentul este depăşit în conţinut;

Când documentul este transferat altei biblioteci;

Când documentul este pierdut;

În cazul cantităţilor superflue şi a celor ce nu ţin de profilul bibliotecii.

Scoaterea din circuit a documentelor

Etapa 1. Des elecţia doc umentelor

Deteriorarea fizică şi deactualizarea conţinutului documentelor se constată de o comisie. Criterii de selecţie:

Gradul avansat de uzură fizică, determinat de o intensă circulaţie, neglijenţă în mânuire, păstrare, depozitare, de tipul hârtiei pe care sunt tipărite documentele, calamităţi;

Gradul de actualitate a informaţiei cultural-ştiinţifice, determinat de perimarea moral-intelectuală a conţinutului;

Gradul de rulaj, determinat de numărul de solicitări din partea utilizatorilor.

Etapa 2. Coordonarea cu cadrele didactice a activităţii de eliminare a documentelor - Consultarea cu secţiile metodice și profesorii

privind listele documentelor propuse spre eliminare.

- Coordonarea cu Comisia de decontare a bunurilor materiale din instituţie constituită anual prin ordinul managerului instituţiei.

Etapa 3. Verificarea şi aranjarea fişelor documentelor propuse eliminării

- Scoaterea documentelor din raft, - Scoaterea fişelor de carte din

buzunăraşele documentelor.

- Aranjarea fişelor în ordine crescândă a numerelor de inventar, iar a celor ce țin de documentele neinventariate (cu caracter temporar sau materialele didactice) în funcție de limba în care sunt editate, alfabet, an de ediţie;

- Verificarea fișelor după catalogul de control, Registrul inventar, Registrul documentelor neinventariate;

- Însemnarea pe fişă a numerelor de inventar care vor fi eliminate;

- Întocmirea ordinului de eliminare a documentelor din colecţiile bibliotecii.

Etapa 4. Excluderea/ș tergerea numerelor de inventar a documentelor eliminate din Registrul Inventar (RI) - În RI se barează cu linie roşie numărul

inventar şi preţul. Celelalte elemente (autor, titlu, locul publicaţiei) rămân intacte. În rubrica „Menţiuni” se indică prin bară numărul şi anul actului în a cărui bază a fost eliminat documentul respectiv. De exemplu: 86/15.

Etapa 5. Perfectarea proceselor verbale - Consemnarea constatărilor care

evidenţiază cantitatea, valoarea şi motivul eliminării se notează într-un proces verbal. Pentru procesele verbale se utilizează Formularul nr. 30 (fostul 444) aprobat prin ordinul Ministerului de Finanţe al RM nr. 216 din 28.12.2015 (Monitorul oficial din 31 decembrie 2015).

- Procesele verbale se vor perfecta conform motivelor de eliminare.

- Se întocmesc separat procese verbale pentru următoarele categorii de documente: manuale, publicații metodice, beletristică.

- Eliminarea documentelor pierdute se realizează în baza Registrului de recuperări cu prezenţa paralelă a procesului verbal de primire a documentelor în locul celor pierdute.

- În cazul transferului documentelor în alte biblioteci, transferul se face conform legislaţiei şi necesită acordul celor două părţi, precum şi aprobarea fondatorului.

Etapa 6. Semnare a şi avizare a proce selor verbale - Comisia de decontare a bunurilor materiale

din instituţie semnează procesele verbale pe foaia de titlu în următorul scop:

Pentru operarea datelor de eliminare a documentelor în Registrul Inventar / Registrul de evidenţă a manualelor;

Pentru scoaterea fizică şi predarea publicaţiilor la punctele de colectare a maculaturii.

- Comisia semnează pe fiecare din paginile listelor de documente.

- Conducătorul instituţiei semnează foaia de titlu în spaţiul stabilit de formular şi pe paginile listelor de documente.

- Specialistul Direcţiei de învăţământ, responsabil de activitatea bibliotecilor, verifică lista documentelor propuse spre eliminare, corectitudinea întocmirii procesului verbal şi semnează coordonarea eliminării documentelor.

Etapa 7. Întocmirea documentelor pentru obţ inerea avizului d in partea DG ETS şi Primăriei locale (fondatorului). - Pentru eliminarea documentelor din contul

contabilităţii se întocmeşte un demers către Direcția de Învățământ.

- Manualele se decontează de către contabilitate în baza demersului, proceselor verbale şi ordinului din instituţie, la care se anexează Anexa 1 a Ordinului METS nr. 95 din 27 mai cu privire la casarea manualelor.

- Literatura şi manualele achiziţionate din buget se elimină cu avizul primăriei. La primărie se prezintă ordinul din instituţie, demersul semnat de şeful DGETS și nota explicativă despre motivele eliminării documentelor.

- Datele din ordin, demers şi procesele verbale trebuie să fie identice.

Etapa 8. Exclu derea fişelor d in cataloag ele bibliotecii - În ordinea crescândă a numerelor se caută

fişa în catalogul de control şi se extrage. - Se caută fișa în catalogul alfabetic în ordine

alfabetică. În cazul când pe verso fișei este doar un singur număr de inventar, fişa se extrage. În cazul existenței mai multor numere, se elimină de pe fişă numărul de inventar propus spre eliminare.

- Dacă în bibliotecă este prezent un catalog sistematic, atunci la ieşirea ultimului document din bibliotecă se extrage fişa şi din acest catalog.

Etapa 9. Înregistrar e a proceselor verbale de eliminare - După avizarea proceselor de către fondatori

şi excluderea lor din evidenţa contabilă a instituţiei, procesele verbale de eliminare se înregistrează în Registrul de mişcare a fondului (RMF) partea a II (ieşiri). La finele anului calendaristic se transferă totalurile tuturor proceselor verbale eliminate din

partea a II în partea a III-a (Recapitulări) a RMF în rubrica respectivă după înscrierea achiziţiilor anului.

- Pe foaia de titlu a proceselor verbale de eliminare se indică data excluderii din RI, REM şi data înregistrării în RMF (P2) pentru a ţine la control minuţios excluderea și înregistrarea eliminărilor.

Etapa 10. P ăstrare a proceselor verbale de eliminare - Procesele verbale de eliminare se păstrează

fără termen limită conform anilor de întocmire. La ele se anexează şi recipisele de livrare a maculaturii. În cazul pierderilor de manuale se anexează recipisa de achitare a taxei de pierderi.

- Toate foile unui an se coase cu acul împreună, indicându-se câte foi sunt și se confirmă prin semnătura directorului şi ştampila instituţiei.

Eliminarea publicațiilor seriale Publicațiile seriale în bibliotecile şcolare se păstrează în felul următor: trei ani - ziarele şi cinci ani - revistele, anuarele şi calendarele, iar mai apoi se supun eliminării la fel ca şi

articolele de valoare, indicându-se sursa şi se plasează în mape sau în albume, astfel creându-se dosare informaţionale la cele mai solicitate subiecte. Ediţiile perforate se predau la maculatură în baza procesului verbal de eliminare a acestora.

Comunicat pe marginea seminarului din 12 mai 2016

Tatiana Ambroci,

preşedintele secţiunii ABRM ”Biblioteci de colegii şi şcoli profesionale”

Ministerul Educaţiei, în colaborare cu Asociaţia Bibliotecarilor din Republica Moldova, a organizat în data de

12 mai 2016 un seminar pentru bibliotecarii din instituţiile de învăţământ profesional tehnic pe tema ”Schema de închiriere a manualelor şcolare pentru elevii din sistemul

Schema de închiriere a manualelor şcolare pentru elevii din sistemul de

învăţământ profesional tehnic: modalităţi de implementare

alte tipuri de publicaţii. La expirarea termenului de păstrare se decupează

de învăţământ profesional tehnic: modalităţi de implementare”. Seminarul a fost organizat în spaţiul Bibliotecii Colegiului Financiar- Bancar şi a avut ca scop iniţierea bibliotecarilor din învăţământul profesional tehnic în problema implementării schemei de închiriere a manualelor şcolare, în conformitate cu Hotărârea de Guvern Nr. 876 din 22.12.2015 cu privire la asigurarea cu manuale a elevilor şi cu Ordinul Ministrului Educaţiei nr. 132 din 23 februarie 2016 cu privire la extinderea schemei de închiriere a manualelor şcolare.

La seminar au participat 84 de bibliotecari, dintre care: bibliotecari din şcoli profesionale – 36, bibliotecari din colegii – 33, bibliotecari din centre de excelenţă – 5, bibliotecari universitari – 7, bibliotecari din licee – 3.

Cu un cuvânt de salut a venit în faţa participanţilor directorul Colegiului Financiar- Bancar dl Gabriel Paladi, care a menţionat importanţa modernizării bibliotecilor instituţiilor de învăţământ profesional tehnic şi asigurarea didactică a acestora pentru realizarea cu succes a demersului educaţional, a accentuat rolul bibliotecarului profesionist în identificarea şi găsirea rapidă a informaţiei în format tradiţional şi electronic, dotarea tehnică a bibliotecilor şi instruirea bibliotecarilor.

Prima parte a reuniunii profesionale a inclus câteva comunicări cu caracter informativ pentru bibliotecarii prezenţi. Dna Ana Plămădeală, consultant superior, Direcţia e-Transformare şi Informatizare din cadrul Ministerului Educaţiei, a informat publicul despre actele emise de Ministerul Educaţiei, ce vizează activitatea bibliotecilor, inclusiv celor din învăţământul profesional tehnic, despre activităţile realizate în anul 2016 şi acţiunile de perspectivă ale Ministerului Educaţiei privind activitatea bibliotecilor de învăţământ. În comunicarea sa Ana Plămădeală a prezentat şi rezultatele analizei rapoartelor 6-c ale bibliotecilor din învăţământul profesional tehnic pentru anul 2015, venind şi cu unele recomandări privind completarea şi prezentarea datelor statistice centrelor biblioteconomice. În concluzie, Ana Plămădeală a accentuat priorităţile Ministerului Educaţiei pentru anul viitor: modificarea şi completarea regulamentelor- cadru de organizare şi funcţionare a bibliotecilor de diferit tip (şcolare, de colegiu, universitare), elaborarea Strategiei informatizării bibliotecilor din Republica Moldova şi a Planului de acţiuni în

conformitate cu Strategia naţională de dezvoltare a societăţii informaţionale „Moldova digitală 2020” şi Strategiei de dezvoltare a culturii „Cultura 2020”, actualizarea/elaborarea recomandărilor şi instrucţiunilor pentru reglementarea procesului de evidenţă a activităţii în biblioteci în corespundere cu standardele în vigoare.

Preşedintele Consiliului bibliotecilor din învăţământ Ecaterina Zasmenco a informat bibliotecarii prezenţi la reuniune despre activităţile realizate şi cele de perspectivă ale consiliului, a prezentat membrii consiliului – reprezentanţii bibliotecilor de colegii şi şcoli profesionale şi a îndemnat bibliotecarii să fie mai uniţi, mai activi, mai cu iniţiativă, în special, în cazul când sunt puse în discuţii publice documente de importanţă majoră pentru biblioteci şi bibliotecari, menţionând, în acest context, Proiectul Legii cu privire la biblioteci.

Dna Nelly Ţurcan, dr. habilitat, în comunicarea sa, a informat despre oferta de programe de formare continuă pentru bibliotecarii din învăţământul profesional tehnic, accentuând faptul că, bibliotecarul trebuie să reînnoiască anual circa 5% de cunoştinţe teoretice şi aproximativ 20% de competenţe profesionale, din motivul că uzura morală a cunoştinţelor profesionale se produce la doi-trei ani. Conferenţiarul universitar Nelly Ţurcan a prezentat tematica cursurilor de formare continuă, inclusiv, de recalificare profesională, şi numărul de ore pentru fiecare, a enumerat centrele acreditate de formare continuă pentru bibliotecari, sursele on-line, de unde bibliotecarii pot obţine informaţii despre organizarea cursurilor de formare continuă. De asemenea, Nelly Ţurcan a prezentat, în calitate de autor, Ghidul practic pentru aplicarea Regulamentului privind modul de conferire a categoriilor de calificare personalului de specialitate din biblioteci, elaborat în anul curent.

Directorul Bibliotecii Universităţii Pedagogice de Stat ”Ion Creangă”, Ecaterina Scherlet, a prezentat rezultatele evaluării bibliotecilor şcolilor profesionale în anul 2016, conform fişei de evaluare, aprobate de Ministerul Educaţiei. Printre aspectele evaluate au fost: spaţiile, asigurarea cu mobilier specializat, asigurarea cu resurse informaţionale, dotarea tehnică, facilităţile şi serviciile oferite utilizatorilor, prezenţa actelor de reglementare şi de evidenţă, a

elementelor de semnalare, personalul din biblioteci. Printre problemele depistate Ecaterina Scherlet a menţionat: spaţii ale bibliotecilor, ce nu corespund cerinţelor, actele de reglementare ce nu au fost actualizate, incorectitudinea completării registrelor de evidenţă (RI, RMF), lipsa/incorectitudinea evidenţei statistice zilnice, lipsa cataloagelor, lipsa tipizatelor, lipsa instrumentelor necesare pentru clasificarea şi prelucrarea publicaţiilor achiziţionate. Au fost menţionate şi punctele forte ale unor instituţii: efectuarea reparaţiilor capitale în biblioteci, lărgirea spaţiilor bibliotecilor, dotarea cu echipament performant, organizarea unei game diverse de activităţi. Doamna Ecaterina Scherlet a venit şi cu recomandări privind ameliorarea situaţiei: crearea zonelor specifice activităţii bibliotecilor, dotarea cu mobilier şi echipament tehnic necesar, asigurarea cu tipizate, eliminarea documentelor depăşite fizic şi moral din colecţiile “îmbătrânite”, stabilirea unui anumit procent din bugetele şcolilor profesionale pentru achiziţia anuală a manualelor, literaturii metodologice, publicaţiilor de referinţă şi a beletristicii, abonarea revistelor şi ziarelor, dotarea bibliotecilor cu computere conectate la Internet şi alte echipamente tehnice moderne, evidenţa strictă a activităţii bibliotecii.

Partea a doua a seminarului s-a axat pe subiectul seminarului anunţat. Directorul Fondului Special pentru Manuale - Gheorghe Gîrneţ a prezentat auditoriului câteva aspecte privind asigurarea elevilor din învăţământul profesional tehnic cu manuale pentru disciplinele generale prin schema de închiriere. Bibliotecarii din şcoli profesionale s-au arătat nedumeriţi, când au aflat de la Gheorghe Gîrneţ că nu sunt incluşi în schema de închiriere a manualelor şcolare. Domnul Gheorghe Gîrneţ a adus ca argument bibliotecarilor nemulţumiţi Codul Educaţiei şi Anexa Ordinului Ministrului Educaţiei nr. 132 din 23 februarie 2016, unde sunt specificate cele 41 de colegii şi centre de excelenţă, incluse în schema de închiriere. Domnul Gheorghe Gîrneţ a informat bibliotecarii despre etapele de implementare a schemei de închiriere a manualelor în instituţiile menţionate: efectuarea comenzii de manuale necesare instituţiilor de învăţământ, selectarea manualelor de către Ministerul Educaţiei, distribuirea manualelor în instituţii, asigurarea elevilor cu manuale după achitarea plăţii. Au fost menţionate documentele de evidenţă financiară, modalităţile de colectare şi de

achitare a plăţilor de închiriere, precum și alte aspecte de interes pentru bibliotecari.

Specialistul principal DGETS, Liuba Arion, şi bibliotecarii de liceu prezenţi la seminar şi-au împărtăşit experienţa de mai bine de 16 ani privind asigurarea elevilor cu manuale prin schema de închiriere a manualelor (SÎM). Astfel, dna Liuba Arion a prezentat câteva variante de realizare a SÎM, pas cu pas, în baza experienţei liceelor din municipiu, inclusiv, celor serale. Au fost menţionate de vorbitor şi unele impedimente în procesul de realizare a schemei de închiriere ce ţin de colectarea şi depunerea banilor, de prezentarea rapoartelor, de verificarea organelor de control, de imperfecţiunea unor norme de reglementare şi de remunerarea necorespunzătoare a bibliotecarilor în conformitate cu efortul depus şi volumul mare de muncă. Doamna Liuba Arion a venit şi cu câteva propuneri: crearea unui centru de instruire pentru bibliotecarii antrenaţi în schema de închiriere, acumularea taxelor de către diriginţi sau plata individuală în bancă şi eliberarea manualelor în baza recipiselor bancare, evidenţa manualelor după titlu în registre. De asemenea, a propus ca pentru învăţământul general de stat manuale să fie repartizate gratuit pentru elevi.

Bibliotecara Liceului ”M. Eminescu”, Axenia Golovatenco, a prezentat auditoriului portofoliul cu toate documentele SÎM, regulile de completare şi păstrare, menţionând că este un proces anevoios la început, dar pe parcurs, prin experienţă, va fi însuşit de fiecare.

Zinaida Slutu, bibliotecara Liceului ”Spiru Haret” şi-a împărtăşit experienţa privind recuperarea pierderilor de la elevi, eficientizarea procesului de returnare a manualelor şcolare la sfârşit de an şcolar. Concluziile făcute spre finele seminarului au fost:

Bibliotecarii din şcolile profesionale vor asigura elevii din instituţiile respective cu manualele din licee, depăşite, scoase din evidenţe, dar care pot fi utilizate.

Centrele biblioteconomice vor organiza acţiuni de instruire pentru bibliotecarii din instituţiile vizate privind implementarea Schemei de închiriere a manualelor.

Centrele biblioteconomice vor elabora îndrumări metodice privind implementarea Schemei de închiriere a manualelor.

Ministerul Educaţiei, Consiliul Bibliotecilor din Învăţământ vor asigura asistenţă informaţională necesară bibliotecilor vizate în Ordinul 132 din 23 februarie 2016.

Centrele de Formare Continuă vor include subiecte ce ţin de evidenţa manualelor prin Schema de închiriere în bibliotecile de învăţământ profesional tehnic.

În cadrul seminarului a fost prezentată

de către autor (Viorica Lupu) publicaţia de specialitate ”Organizarea şi funcţionarea bibliotecii ca sistem tehnologic”, care a fost achiziţionată de peste 30 de bibliotecari.

Menţionăm că în cadrul seminarului doi bibliotecari din bibliotecile şcolare au aderat la Asociaţia Bibliotecarilor.

Aducem sincere mulţumiri directorului Colegiului Financiar-Bancar - dlui Gabriel Paladi, dnei Ana Samihvalova, șefa bibliotecii, bibliotecarelor acestei instituţii pentru găzduire, buna organizare şi desfăşurare a lucrărilor seminarului. În semn de preţuire a contribuţiilor şi inovaţiilor de excepţie, ce conferă prestanţă şi prestigiu naţional, Colegiului Financiar-Bancar i-a fost oferită o Diplomă de Excelenţă de către ABRM cu prilejul aniversării a 70 de ani de la inaugurare.

LUPU, Viorica.

Organizarea şi funcţionarea bibliotecii ca sistem tehnologic / Viorica Lupu; red. şt.: Nelly Ţurcan; Asociaţia Bibliotecarilor din RM, Biblioteca Republicană Ştiinţifică Agricolă a UASM. – Chişinău: S.n., 2016 (Tipogr. “Print-Caro”). – 100 p. – Referinţe bibliogr.: p. 68-72 (69 tit.). – ISBN 978-9975-56-326-0.

Implementarea noilor tehnologii informaţionale în activitatea bibliotecilor provoacă schimbări organizaţional- tehnologice, precum şi necesitatea creării în biblioteci a unui sistem tehnologic capabil să răspundă cerinţelor timpului.

Importanţa acordată studierii bibliotecii ca sistem tehnologic derivă din faptul că funcţia socială a bibliotecii se caracterizează prin producerea şi punerea la dispoziţia utilizatorilor a serviciilor şi produselor informaţionale de calitate. Însuşirile calitative ale produselor şi serviciilor informaţionale sunt asigurate în procesul de producţie. Calitatea producţiei reflectă calitatea procesului tehnologic, a concepţiei tehnologice, constructive şi de organizare a producţiei.

În primul capitol al lucrării „Biblioteca ca sistem tehnologic: structură, principii, funcţii” sunt conturate premizele bibliotecii ca sistem prin sistematizarea, analiza și interpretarea paradigmelor, teoriilor diferitor cercetători in biblioteconomie. Nucleul conceptual îl reprezintă tratarea

Apariţii editoriale

bibliotecii ca sistem integral cu multiple componente, ce interacţionează intre ele și se completează reciproc. De asemenea, sunt descrise principiile de organizare și funcţionare ale sistemului tehnologic al bibliotecii, funcţiile tehnologice ale bibliotecii, orientate spre reformarea materialelor existente in produse și servicii informaţionale.

Capitolul al doilea prezintă metodologia de elaborare a diferitor tipuri de documente tehnologice (nomenclator, instrucţiune, hartă-traseu, schemă bloc, decizie tehnologică), care poate servi ca model și suport informaţional în elaborarea de către biblioteci a documentelor tehnologice proprii. Lucrarea este destinată studenţilor, bibliotecarilor, specialiștilor în domeniul biblioteconomiei și știinţei informării.

1) Ce acţiuni trebuie întreprinse în

cazul pierderii documentului de către utilizator?

În cazul pierderii documentului vor fi întocmite următoarele acte: Registrul (caietul) documentelor pierdute de către utilizatori care trebuie să conţină: date despre document luate din Registrul de inventar (număr de inventar, autor, titlu, locul și anul publicării și, în mod obligatoriu, preţul documentului); informații despre utilizatorul care a pierdut documentul; suma percepută de bibliotecă, semnătura utilizarorului; chitanţa de achitare a sumei percepute.

2) În ce cazuri este necesară verificarea colectiilor bibliotecii?

Conform Art. 32 din instrucțiunea “Evidența colecțiilor de bibliotecă”, aprobată prin ordinal Ministerului Culturii al Republicii Moldova nr. 152 din 08.05.2003, verificarea periodică a colecţiilor bibliotecilor este

obligatorie. Termenele la care se efectuează

verificarea sunt stabilite în raport cu numărul de unităţi materiale existente în patrimoniul fiecărei biblioteci, după cum urmează:

în f iecare an - în bibliotecile care deţin până la 5.000 u.m.

odată la doi ani - în bibliotecile care deţin între 5.001 - 10.000 u.m.

odată la trei ani - în bibliotecile care deţin între 10.001-50.000 u.m.

odată la cinci ani - în bibliotecile care deţin între 50.001-250.000 u.m.

odată la şapte ani - în bibliotecile care deţin între 250001–1.000.000 u. m În bibliotecile care deţin peste 1.000.000 u.

m. termenele de verificare se stabilesc de organele superioare, odată la cel puţin 15 ani.

În afara perioadelor menţionate în art. 32 verificarea colecţiilor se efectuează în următoarele situaţii:

la predarea - primirea în gestiune a fondurilor;

în caz de depistare a furturilor;

în urma unor calamităţi naturale sau incendii;

când se constată anumite nereguli în păstrarea publicaţiilor;

când sunt indicii că există lipsuri sau plusuri, care nu pot fi stabilite cert decât prin verificare totală;

în cazul comasării, divizării sau desfiinţării bibliotecii sau secţiilor cu gestiune;

la cererea organului superior. 3) Ce sunt vizitele virtuale şi care sunt metodele de calculare a acestora?

Conform SM ISO 2789:2009 Statistici internaţionale de bibliotecă o vizită virtuală este definită ca o căutare întreprinsă de utilizator pe site-ul bibliotecii, realizată din exteriorul bibliotecii, indiferent de numărul de pagini sau de elementele vizualizate. Numărul vizitelor este format din vizitele efectuate prin intermediul programelor de navigare, vizitele efectuate prin adresele IP, vizitele înregistrate pe paginile de start.