FONDUL MONETAR INTERNAŢIONAL

ROMÂNIA

A Cincea Evaluare în cadrul Acordului Stand-By,

Solicitare de derogare pentru neîndeplinirea Criteriului de Performanţă,

şi Solicitare de Modificare şi Stabilire de Criterii de Performanţă

Întocmit de Departamentul European

(în consultare cu alte Departamente)

Aprobat de Poul M. Thomsen şi Aasim Husain

10 septembrie 2010

Discuţii: Discuţiile au fost purtate la Bucureşti în perioada 24 iulie – 5 august 2010.

Misiunea s-a întâlnit cu Primul Ministru Boc, cu Ministrul Finanţelor Vlădescu, cu

Guvernatorul Băncii Centrale Isărescu şi cu alţi oficiali, reprezentanţi ai sindicatelor, ai

comunităţii de afaceri şi ai instituţiilor financiare. Echipa a fost constituită din J. Franks

(şeful echipei), A. Cebotari şi M. Stierle (toţi de la EUR); F. Salman (SPR);

F. Hasanov (DAF); L. Zanforlin şi M.Dobler (MCM). T. Lybek (Reprezentant

Rezident) a asistat misiunea. Specialişti de la BCE si BM au participat de asemenea la

discuţii.

Acordul Stand-By: Comitetul Executiv a aprobat pe 4 mai 2009 un Acord Stand-By

pe 24 de luni, în valoare de 11,443 miliarde de DST (12,95 miliarde Euro, 17,07

miliarde dolari SUA, 1.110,77% din cotă) (Raportul de Ţară Nr. 09/183), şi până acum

au fost efectuate patru trageri în valoare totală de 9,031 miliarde DST. Comisia

Europeană şi Banca Mondială asigură şi ele fonduri în cadrul programului. Cea de-a

şasea tranşa, în valoare de 769 milioane DST va fi disponibilizată după finalizarea

acestei evaluări.

Stadiul programului: Criteriile de performanţă şi ţintele indicative stabilite pentru

finele lui iunie 2010 au fost atinse, cu excepţia criteriului privind arieratele bugetului

general consolidat. Inflaţia s-a menţinut în intervalul interior al mecanismului de

consultare pe inflaţie pe întreaga perioadă. Criteriul de referinţă structural stabilit

pentru finele lunii septembrie, referitor la reforma finanţelor publice locale a fost

îndeplinit înainte de termenul stabilit.

Aspecte cheie: Evaluarea s-a concentrat pe trei aspecte: (i) prognoza fiscală pentru

perioada 2010–11 având în vedere perspectivele economice înrăutăţite (ii) implicaţiile

recentei majorări a TVA asupra inflaţiei prognozate şi asupra politici monetare; şi (iii)

stadiul implementării reformelor fiscale structurale convenite.

2

Cuprins Pagina

I. Introducere şi Rezumat .......................................................................................................... 3

II. Evoluţiile şi Perspectiva Macroeconomică .......................................................................... 4

A. Evoluţii recente ................................................................................................................ 4

B. Cadrul Macroeconomic Revizuit ..................................................................................... 7

III. Discuţii de Politici............................................................................................................... 9

A. Politici Fiscale .................................................................................................................. 9

B. Reformele Structurale .................................................................................................... 11

C. Politicile din Sectorul Financiar ..................................................................................... 14

D. Politica monetară şi politica valutară ............................................................................. 15

IV. Modalităţile Programului .................................................................................................. 15

V. Evaluarea Echipei .............................................................................................................. 18

Tabela

1. România: Acordul Stand-By ..............................................................................................16

Figuri

1. Tendinţe Economice Recente ............................................................................................21

2. Evoluţii ale Pieţei Financiare .............................................................................................22

3. Sustenabilitatea Datoriei Publice: Teste Bound .................................................................23

4. Sustenabilitatea Datoriei Externe: Teste Bound ...............................................................24

Tabele

1. Ţinte Cantitative ale Programului ......................................................................................25

2. Rezultatele pentru a Cincea Evaluare şi Condiţionalităţi Noi Propuse..............................26

3. Indicatori Economici şi Sociali Selectaţi, 2007–15 ...........................................................27

4. Balanţa de Plăţi, 2007–11 ..................................................................................................28

5. Necesarul Brut de Finanţare, 2009–11...............................................................................29

6. Operaţiuni ale Bugetului General Consolidat, 2007–11 ....................................................30

7. Situaţia monetară, 2007–11 ...............................................................................................32

8. Calendarul Evaluărilor şi Achiziţiilor ................................................................................33

9. Indicatori ai Creditului de la Fond, 2010–16 .....................................................................34

10. Cadrul de Sustenabilitate a Datoriei Publice, 2005–15 .....................................................35

11. Cadrul de Sustanabilitate a Datoriei Externe, 2005–15 .....................................................36

Anexe

I. Scrisoarea de Intenţie (SI) ..................................................................................................37

II. Memorandumul Tehnic de Înţelegere (MTÎ) .....................................................................47

3

I. INTRODUCERE ŞI REZUMAT

1. Prognoza economică s-a înrăutăţit faţă de ultima evaluare. Creşterea a devenit

pozitivă în al doilea trimestru, dar este probabil ca în restul anului redresarea să fie

obstrucţionată de efectele atât de necesarei consolidări fiscale şi pagubelor cauzate

agriculturii de recentele inundaţii. Misiunea a revizuit aşadar PIB-ul prognozat la

aproximativ -2%, o creştere modestă a acestuia fiind anticipată pentru 2011. Se anticipează

că inflaţia va ajunge la un maxim de 7-8% spre sfârşitul anului datorită majorării TVA,

urmând ca aceasta să revină la marja de ţintire a inflaţiei stabilită de BNR până la finele

anului 2011.

2. Programul se menţine, în mare, pe traiectoria cea bună, în pofida perspectivei

macroeconomice deteriorate. Criteriile de performanţă şi ţintele indicative stabilite pentru

finele lui iunie 2010 au fost îndeplinite cu excepţia criteriului privind arieratele

guvernamentale. Pentru a rezolva problema arieratelor, guvernul au fost de acord să

efectueze o plată majoră în sectorul sănătate (cea mai mare sursă de arierate la nivelul

Bugetului de Stat) ca acţiune prealabilă pentru finalizarea evaluării. Criteriul de performanţă

structural referitor la reforma finanţelor publice locale, stabilit pentru finele lui septembrie, a

fost îndeplinit înainte de termen.

3. Pachetul fiscal considerabil promulgat în iunie ar trebui să asigure ajustarea

structurală necesară pentru corectarea dezechilibrelor fiscale. Pachetul - cu un

randament anual de aproximativ 5% din PIB şi un mix echilibrat de măsuri pe parte de

cheltuieli şi măsuri pe parte de venituri – a creat premisele pentru îndeplinirea ţintelor fiscale

în restul programului, fără a mai fi necesare alte modificări majore de politici. Principalele

provocări vor consta în asigurarea continuităţii măsurilor de ajustare şi a urmării acestora de

măsuri de reducere a sectorului public.

4. Agenda de reforme structurale avansează. Autorităţile se aşteaptă ca reforma

pensiilor să fie aprobată de parlament la mijlocul lunii septembrie (acţiune prealabilă pentru

această evaluare). A doua rundă a reformei salariilor din sectorul public urmează a fi

aprobată în septembrie-octombrie, şi va fi esenţială pentru a asigura un nivel mai redus al

cheltuielilor cu salariile în concordanţă cu recentele reduceri. Autorităţile au iniţiat de

asemenea reforme importante ale pieţei muncii şi ale sistemului de asistenţă socială, ce vor

permite o mai bună ţintire a acestuia şi va contribui la atenuarea impactului pachetului de

austeritate. Reformele în sectorul întreprinderilor de stat avansează lent, şi ar putea fi

necesare acţiuni suplimentare menite să împiedice deteriorarea poziţiei financiare a acestora.

Îmbunătăţirea capacităţii de absorbţie a fondurilor structurale de la Uniunea Europeană, ce

este în urma altor ţări UE, este critică pentru asigurarea investiţiilor necesare în condiţiile

unor restricţii bugetare severe.

4

5. Sistemul bancar a fost afectat de recesiune, dar continuă să fie bine capitalizat şi

lichid. Împrumuturile neperformante (ÎNP) vor continua probabil să crească până la finele

anului, datorită activităţii economice slabe şi datorită reducerilor salariale din sectorul public.

Capitalul agregat tampon continuă să fie mare însă, datorită menţinerii unei rate de adecvare

a capitalului de peste 10% la toate băncile, şi politicii proactive a băncii naţionale în ceea ce

priveşte asigurarea unor rezerve de capital adecvate.

II. EVOLUŢIILE ŞI PERSPECTIVA MACROECONOMICĂ

Creşterea economică a revenit în sfârşit la valori pozitive, dar redresarea va fi amânată,

datorită efectului pe care îl vor avea măsurile de austeritate fiscală şi recentele inundaţii

asupra cererii interne. Se anticipează că abia la sfârşitul lui 2010 creşterea va fi reluată,

ceea ce duce la o înrăutăţire a perspectivei pentru 2010-2011.

A. Evoluţii recente

6. Declinul economic a încetat, dar este posibil ca această oprire să fie doar

temporară. Creşterea a revenit la valori pozitive modeste in trimestrul doi (0,3% t-la-t),

plasând scăderea PIB-ului real de la valorile maxime din perioada de creştere până la valorile

minime din perioada de declin la 9,7%, una dintre cele mai mari din Europa (după ţările

baltice, vezi grafic). Redresarea a coincis cu o

revenire a cererii interne private, susţinută de o

stabilizare a pieţei muncii, şi de o revenire a

investiţiilor în stocuri. Cererea externă, un factor

cu o contribuţie pozitivă la creştere în ultimii doi

ani şi-a ponderat influenţa asupra creşterii în al

doilea trimestru ca rezultat al creşterii rapide a

importurilor, şi ar putea să îşi piardă din

importanţă ca locomotivă a creşterii (Figura 1).

Redresarea ar putea fi întârziată în al doilea

trimestru de măsurile de austeritate fiscală recent

aprobate, de impactul gravelor inundaţii asupra

producţiei agricole şi de recenta scădere a încrederii consumatorilor şi a sentimentului

economic.

7. Presiunile financiare au slăbit în ultimele luni, în acord cu pieţele regionale

(grafice şi Figura 2). Pieţele româneşti de capital şi-au revenit oarecum după minimul lor din

iunie şi CDS s-au îngustat, deşi rămân cele mai ridicate din UE, după Grecia. Leul a urmat,

în general, tendinţele monedelor de pe pieţele emergente din regiune – depreciindu-se în al

doilea trimestru şi recuperând ceva din aceste deprecieri de atunci încoace – deşi cu o

volatilitate mai mică datorită intervenţiilor băncii centrale în direcţia calmării fluctuaţiilor

monetare.

70

75

80

85

90

95

100

105

t0 t+1 t+2 t+3 t+4 t+5 t+6 t+7 t+8 t+9 t+10

REAL GDP DECLINE FROM PEAK (=100)

Czech

Estonia

Latvia

Hungary

Lithuania

Romania

Euro zone

Bulgaria

Poland

ROMANIA

5

90

100

110

120

130

140

150

160

7/1

/2008

8/1

/2008

9/1

/2008

10/1

/2008

11/1

/2008

12/1

/2008

1/1

/2009

2/1

/2009

3/1

/2009

4/1

/2009

5/1

/2009

6/1

/2009

7/1

/2009

8/1

/2009

9/1

/2009

10/1

/2009

11/1

/2009

12/1

/2009

1/1

/2010

2/1

/2010

3/1

/2010

4/1

/2010

5/1

/2010

6/1

/2010

7/1

/2010

8/1

/2010

National Currency per Euro(July 1, 2008 = 100)

Czech

Hungary

Poland

Romania

0

100

200

300

400

500

600

700

800

900

7/1

/2008

8/1

/2008

9/1

/2008

10/1

/2008

11/1

/2008

12/1

/2008

1/1

/2009

2/1

/2009

3/1

/2009

4/1

/2009

5/1

/2009

6/1

/2009

7/1

/2009

8/1

/2009

9/1

/2009

10/1

/2009

11/1

/2009

12/1

/2009

1/1

/2010

2/1

/2010

3/1

/2010

4/1

/2010

5/1

/2010

6/1

/2010

7/1

/2010

8/1

/2010

CDS, 5-yearsBulgariaCzechHungaryPolandRomania

8. Condiţiile monetare continuă să se relaxeze, susţinând o scădere a ratelor

dobânzii la nivelul întregii economii (grafice). Lichiditatea mare de pe piaţă a menţinut

ratele interbancare sub rata de politică monetară în cea mai mare parte a anului, ceea ce a

contribuit la scăderea ratelor la depozite şi la împrumuturi în sistemul bancar. Ratele la

împrumuturi nu au scăzut cu prea mult, deoarece băncile au majorat marjele de împrumut

pentru a-şi acoperi provizioanele majorate datorită ÎNP în continuă creştere. Deprecierea de

5% a cursului de schimb nominal din martie a contribuit şi ea la relaxarea condiţiilor

monetare.

-0.50

-0.45

-0.40

-0.35

-0.30

-0.25

-0.20

-0.15

-0.10

-0.68

-0.66

-0.64

-0.62

-0.60

-0.58

-0.56

-0.54

-0.52

-0.50

20

04

M1

20

04

M4

20

04

M7

20

04

M1

0

20

05

M1

20

05

M4

20

05

M7

20

05

M1

0

20

06

M1

20

06

M4

20

06

M7

20

06

M1

0

20

07

M1

20

07

M4

20

07

M7

20

07

M1

0

20

08

M1

20

08

M4

20

08

M7

20

08

M1

0

20

09

M1

20

09

M4

20

09

M7

20

09

M1

0

20

10

M1

20

10

M4

MONETARY CONDITIONS INDEX 1/

MCI

Interest rate contribution (rha)

NEER contribution (rha)

1/ Weighted average of annual change in the 3-month interbank offer rate and

the nominal effective exchange rate (at a ratio of 1.5 to 1)

3

5

7

9

11

13

15

17

19

21

23

Jan-0

7

Mar-

07

May-0

7

Jul-07

Sep-0

7

Nov-0

7

Jan-0

8

Mar-

08

May-0

8

Jul-08

Sep-0

8

Nov-0

8

Jan-0

9

Mar-

09

May-0

9

Jul-09

Sep-0

9

Nov-0

9

Jan-1

0

Mar-

10

May-1

0

INTEREST RATES ON RON INSTRUMENTS (in percent)

Deposits (new)

Lending (new loans)

Policy rate

Interbank rate

9. Recenta majorare a cotei de TVA a condus la un salt semnificativ al inflaţiei în

luna iulie, întrerupând trendul dezinflaţiei. Inflaţia IPC a sărit de la 4,4% în mai la 7,1%

în iulie, după majorarea cu 5 puncte procentuale a cotei principale de TVA. Propagarea

iniţială a saltului TVA în preţuri va spori probabil în următoarele luni, pe măsură ce stocurile

sunt reînnoite la preţurile majorate. Anterior majorării TVA, preţurile urmau o tendinţă fermă

de dezinflaţie îndreptându-se către valoarea centrală a intervalului de ţintire a inflaţiei stabilit

de Banca Naţională de 3½ % ± 1 punct procentual. Exceptând preţurile la tutun ― ce au fost

considerabil afectate de majorările de accize ― inflaţia în România a atins media UE de

1,7% în martie, deşi majorările administrative ale preţurilor produselor farmaceutice au

condus la o revenire ulterioară (Figura 1).

6

10. Deşi declinul activităţii economice a continuat să îşi spună cuvântul, sectorul

bancar se menţine suficient capitalizat. La sfârşitul lunii iunie, împrumuturile

neperformante au crescut la 17,8% din totalul împrumuturilor din sistem în ansamblul său, cu

o dispersie notabilă a acestora între

diferitele bănci, şi se anticipează că

ponderea lor va creşte în continuare

până la sfârşitul anului, dat fiind

faptul că recentele măsuri de

austeritate fiscală au erodat

veniturile disponibile.1 Ca rezultat

al majorării provizioanelor,

sectorul a înregistrat pierderi în cel

de-al doilea trimestru al anului.

Sistemul bancar se menţine totuşi

bine capitalizat, deoarece

autorităţile au asigurat, printr-un

comportament proactiv, injecţii de

capital la un număr de bănci,

pentru a proteja fondurile tampon.

Rata medie de adecvare a capitalul

era la nivelul sistemului de 14,3%

la sfârşitul lui iunie 2010, toate băncile având la nivel individual o rată de peste 11%

(semnificativ peste nivelul minim reglementat de 8%). Creditele acordate sectorului privat s-

au menţinut constante de la începutul lui 2009, scăderea împrumuturilor acordate în monedă

naţională fiind compensată de o creştere a creditelor acordate în valută, ce reflectă în

principal repatrierea împrumuturilor de peste hotare.2 Creditele acordate guvernului, pe de

altă parte, reprezintă acum 20% din totalul împrumuturilor bancare, spre deosebire de 8% la

finele lui 2008, deşi efectele de dislocare (crowding out) par a fi limitate până acum datorită

cererii private în scădere.

11. Poziţia externă a României continuă să se întărească. Deficitul de cont curent

extern s-a ajustat de la 13½% din PIB în 2007 la 5% din PIB (la 12 luni) până la mijlocul lui

2010, în principal datorită contractării importurilor. Acum se pare că această ajustare s-a

încheiat, revenirea importurilor producându-se într-un ritm rapid, în parte datorită

componentelor importate în vederea producţiei articolelor de export. Investiţiile străine

1 Din datele aferente împrumuturilor neperformante din România, acestea nu sunt egale cu valoarea garanţiilor

deţinute de bănci pentru aceste împrumuturi, de aceea cifrele pot părea mari în analizele în care se compară mai

multe ţări.

2 Rezervele minime obligatorii mari dinaintea crizei au încurajat sucursalele băncilor străine să înregistreze

împrumuturile acordate rezidenţilor în străinătate. Pe măsură ce rezervele minime obligatorii au fost reduse,

împrumuturile au fost transferate înapoi în bilanţurile sucursalelor.

Dec-08 Jun-09 Dec-09 Mar-10 Jun-10

Capital adequacy

Capital adequacy ratio 13.8% 13.5% 14.7% 15.0% 14.3%

Leverage ratio1

8.1% 6.9% 7.6% 8.1% 7.9%

Asset quality

Non-performing loans ratio2

6.5% 11.8% 15.3% 17.2% 17.8%

Loan loss ratio3

2.8% 4.7% 7.9% 9.1% 10.2%

Profitability

Return on assets 1.6% 0.1% 0.3% 0.6% -0.2%

Return on equity 17.0% 0.6% 2.9% 6.0% -1.6%

Liquidity

Loans to deposit ratio 122.0% 119.0% 112.8% 113.2% 117.5%

Immediate liquidity ratio4

34.4% 33.6% 35.3% 37.1% 35.9%

Source: NBR.

1/ Tier 1 capital/ total average net assets.

Romanian Banking System - Core Indicators

2/ Unadjusted exposure from loans and interest falling under "doubtful" and "loss" / total classified

loans and interest, excluding off-balance sheet items.

3/ Unadjusted exposure from loans classified as "loss" defined as past 90 days and/or initiation of

legal preceeding/ total loans and interest, excluding off-balance sheet items.

4/ Cash, sight and term deposits with banks plus government securities free of pledge/ total

liabilities.

7

directe au fost slabe, finanţând numai jumătate din deficitul de cont curent, în timp ce restul

intrărilor în contul de capital s-au menţinut la niveluri ridicate. Companiile mamă ale celor

mai mari bănci străine şi-au respectat în mare angajamentele de a-şi menţine expunerea faţă

de România, şi în general, datoriile externe private au fost aproape integral rescadenţate în

prima parte a anului. Rezultatul este că, ţinta privind Activele Nete Externe stabilită pentru

finele lui iunie a fost realizată cu o marjă de aproximativ 3,5 miliarde Euro. Având în vedere

poziţia externă mai bună, s-a convenit la o reuniune recentă a Iniţiativei de Coordonare a

Băncii Europene (ICBE) să se permită reducerea angajamentului băncilor la 95% din

expunerea pe care o aveau la finele lui martie 2009. Această relaxare oferă băncilor o mai

mare flexibilitate în gestionarea portofoliului lor global şi reflectă diminuarea presiunilor de

finanţare externă pentru România, în parte datorită succesului pe care l-au avut

angajamentele asumate în cadrul ICBE. Fluxurile de ieşire rezultate în urma acestei relaxări

sunt estimate la sub 700 de milioane Euro, fiind de aşteptat ca majoritatea băncilor să îşi

menţină sau să îşi extindă operaţiunile în România.

12. Presiunile politice se menţin puternice. Primul ministru a anunţat o remaniere a

cabinetului pe data de 2 septembrie, ce a inclus şase miniştri, printre care şi miniştrii

finanţelor, economiei şi muncii. Primul ministru a reafirmat angajamentul puternic al

cabinetului pe care îl conduce faţă de programul de reformă şi faţă de programul Fondului.

B. Cadrul Macroeconomic Revizuit

13. Perspectiva macroeconomică s-a deteriorat de la ultima evaluare, şi continuă să

fie condiţionată de incertitudini excepţionale:

Creşterea. Se aşteaptă ca redresarea să preia controlul abia spre sfârşitul lui 2010, până

atunci veniturile disponibile fiind afectate de măsurile de austeritate şi preţurile mai mari la

alimente datorate gravelor inundaţii ce au avut loc recent. Conjugate cu o slabă redresare a

cererii interne până la acest moment, şi cu o diminuare a exporturilor nete, acestea au

determinat revizuirea în jos a prognozei de creştere pentru anul 2010, la -1,9%. Cererea

externă netă va ceda treptat locul de motor principal al creşterii cererii interne, pe măsură ce

veniturile se redresează în 2011. Între timp, ambele contribuie puţin la creştere în 2011,

creştere ce este proiectată să ajungă doar la 1½ %. În pofida efectului anticipat al crizei, de

diminuare a creşterii PIB-ului potenţialul la aproximativ 3-3½ % pe termen mediu, creşterea

ar trebui să se accelereze în 2012, pe măsură ce ajustările bilanţiere atât în sectorul public cât

şi în cel privat se finalizează şi economia

începe să revină la nivelurile potenţiale.

Riscurile aferente acestei perspective

macroeconomice sunt mari, dar destul de

echilibrate. Pe parte negativă, încrederea

investitorilor şi consumatorilor se menţine

scăzută şi ar putea conduce la o cerere

internă mai slabă decât cea anticipată, mai

Upper band (+1)

Lower band (-1)

7.5

5.0

4.0 3.83.5 3.5

3.0

Projections

0%

1%

2%

3%

4%

5%

6%

7%

8%

9%

10%

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Dec-0

5

Mar-

06

Jun-0

6

Sep-0

6

Dec-0

6

Mar-

07

Jun-0

7

Sep-0

7

Dec-0

7

Mar-

08

Jun-0

8

Sep-0

8

Dec-0

8

Mar-

09

Jun-0

9

Sep-0

9

Dec-0

9

Mar-

10

Jun-1

0

Sep-1

0

Dec-1

0

Mar-

11

Jun-1

1

Sep-1

1

Dec-1

1

INFLATION TARGETS AND OUTCOMES

Target s

HICP inflation

8

ales dacă persistă incertitudinea legată de stabilitatea cadrului fiscal sau dacă tensiunile

politice se accentuează. Pe parte pozitivă, o redresare mai puternică în regiune ar putea

genera o cerere mai mare de exporturi, şi o revenire mai rapidă a încrederii, ce ar impulsiona

cererea internă.

Inflaţia. Inflaţia va continua să se situeze peste traiectoria vizată până spre sfârşitul

anului 2011, datorită majorării TVA şi factorilor de ofertă. Echipa şi autorităţile estimează

că efectele recentei majorări a TVA în nivelul preţurilor vor adăuga până la 3 puncte

procentuale la inflaţie până la finele lui 2010.3 Totodată, alte ajustări ale preţurilor

administrate, recenta depreciere a leului şi majorarea preţurilor la alimente datorită

inundaţiilor se estimează că vor mai adăuga încă 1 punct procentual la inflaţie. Împreună,

aceşti factori vor aduce inflaţia la 7-8% până la finele lui 2010, comparativ cu valoarea vizată

de 3½ ±1 punct procentual. În lipsa efectelor de runda a doua ale majorării TVA, aceste

efecte ar trebui să se disipeze până la mijlocul 2011, plasând ţinta de 3% ±1 punct procentual

stabilită de banca centrală în limite accesibile.

Riscurile aferente inflaţiei sunt mari, dar şi ele sunt echilibrate. Pe parte ascendentă, efectele

de runda a doua în preţuri ca urmare a creşterii TVA, şi riscurile aferente creşterii mai mari

decât se anticipase a preţurilor alimentelor datorită inundaţiilor şi presiunilor recente de pe

pieţele mondiale ale grâului ar putea genera o inflaţie mai mare. Pe parte descendentă,

output gap-ul (diferenţa dintre PIB-ul potenţial şi cel realizat) mare ar putea conduce la o

propagare a majorării TVA sub cea anticipată.

Poziţia externă. Perspectiva balanţei de plăţi este în general nemodificată faţă de

ultima evaluare. Contul curent este proiectat al aproximativ 5% din PIB, aproape de norma sa

estimată pe termen lung. ISD mai slabe şi potenţialele ieşiri de capital datorate acordului din

ICBE sunt în mare parte compensate de intrări de capital în alte zone, inclusiv destinate

finanţării guvernului.

Romania: Macroeconomic Outlook

2007 2008 2009 2010 2011 2012

Real GDP growth 6.3 7.3 -7.1 -1.9 1.5 4.4

Domestic demand growth 14.2 7.2 -12.8 -3.8 1.3 5.1

Net exports (contribution) -9.6 -0.8 7.3 2.1 0.2 -1.0

CPI inflation, average 4.8 7.8 5.6 5.9 5.2 3.0

CPI inflation, eop 6.6 6.3 4.7 7.9 3.0 3.0

Current account balance (% of GDP) -13.4 -11.9 -4.5 -5.1 -5.4 -5.1

o/w : private -10.3 -7.0 2.9 1.6 -1.0 -2.1

Trade Balance (% of GDP) -14.3 -13.7 -5.9 -5.3 -7.7 -7.7

Gross international reserves (bn euros) 28.7 28.3 30.9 38.9 40.2 41.5

3 Ipoteza de lucru este că majorarea TVA se propagă imediat şi integral în preţurile administrate (15% din coşul

IPC) şi gradual până la 75% în restul preţurilor, propagarea medie finală în inflaţie fiind de aproape 80%.

9

III. DISCUŢII DE POLITICI

Discuţiile s-au concentrat pe perspectiva fiscală pentru 2010-2011, având în vedere

perspectivele economice mai slabe, pe implicaţiile recentei majorări a TVA asupra inflaţiei

şi politicii monetare, şi pe progresele în direcţia implementării reformelor fiscale structurale

convenite.

A. Politici Fiscale

Prin adoptarea pachetului ambiţios de ajustare, politicile fiscale sunt pe cale de a duce la

îndeplinirea ţintelor pentru 2010-2011, şi la acest moment nu se au în vedere alte modificări

semnificative de politici.

14. În pofida presiunilor generate de activitatea economică slabă, performanţele

fiscale din prima jumătate a anului corespund în mare programului. Ţintele de deficit şi

de cheltuieli curente au fost îndeplinite amândouă cu o mică marjă. Veniturile fiscale au fost

sub cele programate, compensate fiind de dividende mai mari de la companiile de stat şi de

limitarea cheltuielilor, dar şi-au revenit vizibil în ultimele luni datorită condiţiilor economice

mai bune, sporirii eforturilor administraţiei fiscale şi unei prime luni de colectare a TVA

majorate de bun augur.

15. Recentul pachet de austeritate a fost implementat, plasând guvernul pe o bună

traiectorie în îndeplinirea ţintelor programului în 2010-2011.

Perspectiva fiscală pentru 2010. În iulie a fost implementat un ambiţios pachet de

ajustare, cu un randament anualizat de 4,6% din PIB datorat unei reduceri de 25% a salariilor

din sectorul public, unei reduceri de 15% a celei mai mari părţi a transferurilor sociale, şi

unei creşteri de 5 puncte procentuale a cotei principale de TVA, printre alte măsuri.

Împreună cu reducerile de personal de 74.000 planificate pentru această toamnă, pachetul va

asigura ajustarea necesară pentru restul anului. Totuşi, este de aşteptat ca perspectivele

deteriorate de creştere să genereze venituri mai mici faţă de cele din program. Diferenţa fiind

relativ mică, autorităţile au considerat că avantajele în materie de încredere pe care le-ar avea

menţinerea ţintelor nemodificate sunt mai mari decât costurile unor ajustări suplimentare, şi

au luat măsuri de prevenire a lărgirii deficitului, reducând cheltuielile cu bunurile şi serviciile

cu 10% pe bază anualizată şi devansând unele dintre prevederile legii de reforma a sistemului

de pensii, ce ar putea uşura puţin situaţia pe termen scurt. Astfel, guvernul se găseşte într-o

bună poziţie pentru îndeplinirea ţintei de deficit fiscal aferentă acestui an, de 6,8% din PIB,

mai ales având în vedere recentele creşteri ale veniturilor colectate din impozite şi taxe.

Perspectiva fiscală pentru 2011. Impactul la nivelul unui an întreg al măsurilor luate

în 2010, conjugat cu limitarea în continuare a cheltuielilor, ar trebui să fie suficiente pentru a

asigura realizarea ţintei de deficit pentru anul viitor, de 4,4% din PIB. Principala modificare

de politici va fi aceea de a asigura prelungirea măsurii de reducere a salariilor şi a

transferurilor sociale (1,5% din PIB) şi în 2011 prin legea ce stabileşte noua grilă de

10

salarizare în sectorul public (criteriu de referinţă structural) şi prin reforma schemelor de

asistenţă socială; se aşteaptă ca ambele legi să fie aprobate în această toamnă. Guvernul ia

totodată măsuri prin care asigură limitarea în continuare a cheltuielilor: pensiile vor fi

îngheţate în continuare, subvenţiile de căldură vor fi eliminate şi guvernul va reduce numărul

de salariaţi în sectorul public cu încă 15.000 de persoane, va elimina al 13-lea salariu şi prima

de vacanţă pentru funcţionarii publici. Riscuri legate de implementare rămân totuşi, mai ales

având în vedere sprijinul fragil de care se bucură guvernul în parlament şi apropierea

alegerilor legislative din 2012.

Perspectiva fiscală pe termen mediu. Redresarea economică robustă şi limitarea

continuă a cheltuielilor ar putea face realizabilă atingerea ţintei fiscale Maastricht în 2012

fără alte măsuri de ajustare majore. Ca urmare a adoptării de curând a legii privind

responsabilitatea fiscală, guvernul şi-a prezentat strategia fiscală pe termen mediu, pentru

perioada 2011-2013 într-un document ce va fi curând transmis Consiliului Fiscal (ce

funcţionează la acest moment) şi parlamentului. Strategia vizează atingerea ţintei de deficit

de 3% în 2012, acordă prioritate investiţiilor cofinanţate din fonduri UE (Vezi SI ¶11 pentru

măsurile ce se iau pentru sporirea absorbţiei acestor fonduri), şi permite o modestă creştere

salarială în vederea recuperării reducerilor salariale din prezent.

16. Aducerea arieratelor sub control constituie în continuare o provocare. Ţinta

privind arieratele interne a fost ratată din nou, şi arieratele continuă să crească (grafic). Mai

mult de jumătate sunt generate de autorităţile locale, restul aparţinând în mare parte

domeniului sănătate la nivelul autorităţilor

centrale. Pentru a rezolva problema,

autorităţile s-au angajat să plătească, ca

acţiune prealabilă pentru această evaluare,

suma de 2 miliarde lei programată anterior

spre a fi plătită (0,4% din PIB) reprezentând

arierate şi facturi neachitate. Pentru a

preveni acumularea de arierate în viitor,

autorităţile: (i) au iniţiat o restructurare a

sectorului sănătate (vezi mai jos); (ii) au

început să utilizeze alocările de buget şi de

lichidităţi în scopul controlului angajamentelor şi în paralel se lucrează la integrarea

sistemelor de evidenţă a plăţilor şi angajamentelor (criteriu de referinţă structural pentru

finele lunii martie 2011) ; şi (iii) au adoptat amendamente la legea finanţelor publice locale,

prin care se interzice autorităţilor locale să îşi asume noi angajamente până la stingerea

obligaţiilor anterioare, şi se modifică actualele prevederi referitoare la bugetele echilibrate ale

acestor autorităţi, în sensul că acestea se vor aplica ulterior (ex-post) cheltuielilor inclusiv

arierate (criteriu de referinţă structural pentru finele lunii septembrie).

17. Finanţarea deficitului a fost problematică în perioada recentelor turbulenţe ale

pieţei. Percepţia riscului sporit în regiune şi incertitudinile legate de aprobarea măsurilor de

0.0

0.2

0.4

0.6

0.8

1.0

1.2

1.4

1.6

1.8

2.0

Dec-08 Mar-09 Jun-09 Sep-09 Dec-09 Mar-10 Jun-10

ARREARS, GENERAL GOVERNMENT(in bn RON)

Social security

Local governments

Central government

Program target

11

austeritate din iunie au împins sumele obţinute în urma emisiunilor de datorie în monedă

naţională dincolo de nivelul de confort al autorităţilor, determinându-le să reducă emisiunea

de datorie şi să se bazeze din ce în ce mai mult pe rezervele de lichiditate. Odată cu

îmbunătăţirea condiţiilor de piaţă, emisiunea locală de Euro-obligaţiuni de 1,2 miliarde Euro

din iulie4, şi sumele ce se aşteaptă a fi încasate de la UE, este de aşteptat ca dificultăţile de

finanţare să slăbească în intensitate şi autorităţile îşi propun să reconstituie fondurile tampon

aducându-le la niveluri confortabile. Totodată, ele îşi propun să lanseze un nou program de

“titluri în euro pe termen mediu” în această toamnă, program ce va menţine prezenţa

României pe pieţele externe în condiţii de emisiune mai flexibile, planul fiind acela de a

emite în următorii trei ani titluri de 7 miliarde de Euro pe 5 ani. Oricum, marjele de risc

suveran se menţin ridicate şi pieţele de datorie sunt la limită, deci se impune gestionarea

atentă pentru a se asigura o finanţare lipsită de probleme.

B. Reformele Structurale

Reformele structurale continuă să fie axate pe sprijinirea programului de consolidare fiscală

şi se menţin pe traiectoria stabilită. Autorităţile au lansat o nouă reformă a programelor de

asistenţă socială..

18. Reducerea dimensiunilor sectorului public se află într-o fază incipientă, dar va fi

accelerată în restul anului. Numărul de angajaţi în sectorul public a scăzut cu numai 2¾ %

de la valorile maxime înregistrate la

sfârşitul lui 2008, dar restructurarea va fi

accelerată. Autorităţile au aprobat legea

prin care se va reduce încă 5% în acest an

şi s-au angajat să reducă 1⅓ % în 2011.

Împreună, aceste reduceri ar trebui să

compenseze cam două treimi din

majorarea sectorului public din anii ce au

precedat criza, şi ar trebui să genereze

cam 0,4% din PIB economii anuale,

oferind posibilitatea unei oarecare

recuperări în nivelul salariilor pentru

angajaţii rămaşi. Guvernul intenţionează să utilizeze proiecte finanţate de UE destinate

recalificării profesionale a persoanelor disponibilizate pentru a facilita reintegrarea acestora

pe piaţa forţei de muncă.

4 Obligaţiunile au fost emise pe piaţa internă, cu un cupon de 4,9% şi scadenţa la 1 an.

1.20

1.23

1.28

1.36

1.401.38

1.281.26

1.0

1.1

1.1

1.2

1.2

1.3

1.3

1.4

1.4

1.5

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011

PUBLIC SECTOR EMPLOYMENT(in millions, end of period)

Source: Ministry of Public Finance; staff estimates.

12

19. Reforma pensiilor urmează să fie aprobată la mijlocul lunii septembrie (acţiune

prealabilă). Reforma prevede trecerea treptată a indexării pensiilor de la indexarea cu

salariile la indexarea cu indicele preţurilor de consum, majorarea vârstei de pensionare, şi

înăsprirea criteriilor de eligibilitate pentru pensionarea anticipată şi pentru pensiile de

invaliditate. Se anticipează economii de ⅔ % din PIB pe an în perioada imediat următoare,

ajungând până la 3% din PIB pe termen lung (grafic). Unele elemente de reformă au fost

implementate în avans pentru a se asigura realizarea de economii mai devreme: şi anume,

regimurile de pensii speciale, inechitabile şi costisitoare, instituite pentru anumiţi angajaţi din

sectorul public sunt deja eliminate, cu excepţia celor aplicabile magistraţilor (se anticipează

că această măsura va genera cel puţin 0,2% din PIB anual).5 Autorităţile au început de

asemenea controlul beneficiarilor de pensii de invaliditate cu scopul de a elimina cererile

neîndreptăţite, constatările fiind că aproximativ 4% din cererile controlate până acum sunt

nejustificate. În final, după un hiatus în anul 2009 în ceea ce priveşte majorarea planificată a

contribuţiilor la pilonul doi privat, guvernul este decis să continue majorarea treptată a

contribuţiilor în 2011.

20. Autorităţile au iniţiat reforma sistemului de prestaţii sociale, cu scopul întăririi

plaselor de siguranţă socială şi eliminării ineficienţelor. Reforma, efectuată cu asistenţa

Băncii Mondiale, îşi propune să ţintească mai bine – prin eliminarea programelor ce nu sunt

condiţionate de nivelul material, prin raţionalizarea şi consolidarea prestaţiilor oferite la

diferitele niveluri ale guvernului, prin sporirea controlului cererilor de prestaţii, şi prin

plafonarea prestaţiilor la nivelul persoanei ― contribuind astfel la atenuarea impactului pe

care îl are pachetul de austeritate asupra celor mai vulnerabili. Se aşteaptă ca legea prin care

se introduc aceste reforme să fie aprobată de guvern la sfârşitul lui octombrie, şi să genereze

economii de 0,3% din PIB pe an.

5 Curtea Supremă a decis că reducerea pensiilor magistraţilor este neconstituţională.

-5.0%

-4.5%

-4.0%

-3.5%

-3.0%

-2.5%

-2.0%

-1.5%

-1.0%

-0.5%

0.0%

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

2020

2021

2022

2023

2024

2025

PENSION SYSTEM DEFICIT(in percent of GDP)

PAYG Balance (current)

PAYG Balance (draft law)

Source: World Bank estimates.

13

21. Al doilea pilon al reformei salarizării în sectorul public este pe cale să fie

aprobat până la sfârşitul lui septembrie (criteriu de referinţă structural). Reforma, realizată

cu asistenţa Băncii Mondiale, va introduce o nouă grilă de salarizare mai simplă, va corela

salariul cu responsabilitatea funcţiei şi cu calificarea, şi se bazează pe echivalări cu salariile

din sectorul privat. Legislaţia anuală va stabili apoi valoarea de referinţă pentru salarii ca

funcţie a anvelopei bugetare propuse pentru anul următor. Legislaţia din 2011 va avea

ataşată o analiză de cost pentru a se asigura corespondenţa cu anvelopa salarială mai mică ce

rezultă din reducerea cu 25% a salariilor în 2010, ce va expira la sfârşitul anului.

22. Pregătirea reformelor pieţei muncii sunt şi ele în curs de desfăşurare. Autorităţile

elaborează amendamente de modernizare a Codului Muncii şi a altor acte normative de

reglementare a pieţei muncii, cu scopul flexibilizării pieţei, reducerii informalităţii şi

evaziunii fiscale, şi îmbunătăţirii cadrului de negociere a salariului. Se anticipează că

legislaţia revizuită va intra în vigoare la sfârşitul lui 2010.

23. Paşii iniţiali de restructurare a sectorului sănătate ar trebui să înceapă să dea

roade. Guvernul a implementat măsurile de restructurare convenite pe parcursul celei de-a

patra evaluări (SI din 16 iunie 2010, ¶18) şi acestea ar trebui să înceapă să genereze economii

în a doua jumătate a lui 2010. În mod special, recenta introducere a unei scheme a preţurilor

de referinţă pentru medicamente ar trebui să conducă la reducerea costului medicamentelor

subvenţionate, în timp ce descentralizarea administrării spitalelor către autorităţile locale ar

trebui să ducă la eficientizarea acestora şi la consolidări în sector. O taxă de claw-back

aplicabilă furnizorilor de medicamente a fost introdusă în iulie, iar sistemul de co-plată a

vizitelor la spital – ce se aşteaptă să intre în vigoare la începutul lui 2011 – va asigura pe

lângă fondurile suplimentare obţinute şi reducerea accesului excesiv la asistenţa medicală de

urgenţă finanţată de stat în favoarea asistenţei primare.

24. Eforturile de îmbunătăţire a performanţelor întreprinderilor de stat (ÎS) au fost

timide până la acest moment. Pierderile operaţionale ale celor mai mari zece întreprinderi

de stat cu pierderi monitorizate în cadrul programului sunt în scădere, dar arieratele continuă

să se acumuleze şi vor fi necesare eforturi suplimentare pentru îmbunătăţirea rezultatelor lor.

În acest sens, autorităţile au în plan majorarea tarifelor, reduceri de personal şi limitarea

cheltuielilor. În acelaşi timp, se intenţionează înstrăinarea unor firme aflate integral în

proprietatea statului şi a pachetelor minoritare în cel puţin alte 150 de firme, deşi procesul va

fi finalizat probabil abia anul viitor.

25. În final, autorităţile au accelerat eforturile de combatere a evaziunii fiscale. Au

adoptat acte normative referitoare la conformarea în materie de TVA si accize, îmbunătăţirea

controlului marilor contribuabili, şi introducerea metodelor indirecte de control pentru

persoanele fizice cu mari averi. Se aşteaptă ca până la finele lunii septembrie să fie finalizată

legislaţia suplimentară referitoare la impozitarea persoanelor fizice cu mari averi şi la

extinderea definiţiei venitului impozabil. În conformitate cu recentele recomandări ale

misiunii FMI de asistenţă tehnică, autorităţile analizează posibilitatea modificării plafonului

14

de înregistrare ca plătitor de TVA, a raţionalizării reţelei teritoriale de unităţi fiscale şi de

îmbunătăţire a reţelelor de tehnologia informaţiei, a reformării sistemului de stimulente în

sensul de a limita acordarea acestora numai la cei direct implicaţi în colectarea impozitelor şi

taxelor.

C. Politicile din Sectorul Financiar

26. Autorităţile rămân vigilente în ceea ce priveşte potenţialele efecte de propagare

regionale şi continuă să întărească plasa de siguranţă financiară. Deşi se menţin unele

presiuni, poziţia în materie de lichiditate a sucursalelor greceşti în România este conformă cu

restul sistemului. BNR continuă să îşi dezvolte operaţiunile în materie de lichiditate şi îşi

propune să finalizeze în trimestrul trei activitatea de lărgire a gamei de garanţii acceptabile

pentru operaţiunile de refinanţare. Măsurile de îmbunătăţire a finanţării Fondului de

Garantare a depozitelor (FGD) – prin majorarea cotelor de contribuţie a băncilor şi prin

eliminarea liniilor de credit de tip stand-by cu băncile ― sunt pe cale de a fi aprobate la

sfârşitul lunii septembrie (criteriu de referinţă structural). Reformele structurii de guvernanţă

a FGD, în sensul interzicerii participării angajaţilor din sectorul bancar în Consiliul FGD, ce

implică o modificare legislativă, au fost reprogramate pentru sfârşitul lunii decembrie

(restabilirea criteriului de referinţă structural). Legislaţia de consolidare a cadrului de

lichidare a băncilor cu probleme, menită să sporească autoritatea BNR de a lua măsuri faţă de

băncile slabe, ce a fost deja aprobată prin ordonanţă de guvern în martie, va fi ratificată de

parlament până la sfârşitul lui noiembrie.

27. Autorităţile vor continua să ia măsuri pentru a se asigura că mediul de

reglementare şi de funcţionare a instituţiilor financiare continuă să se menţină sănătos.

Ele au fost de acord să revină asupra recentelor iniţiative legislative prin care se încălca

independenţa băncii centrale şi a autorităţilor de reglementare financiare nebancare până la

finele lunii decembrie şi să elimine prevederile ce contravin interdicţiilor de finanţare

monetară din legislaţia UE până la mijlocul lunii septembrie.6 Totodată, o ordonanţă

guvernamentală recent aprobată menită să sporească transparenţa preţurilor creditelor de

consum va fi revizuită pentru a se asigura concordanţa cu legislaţia UE şi a se evita

modificarea retroactivă a termenilor contractuali din contractele de împrumut. Autorităţile au

luat măsuri în direcţia adoptării Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS)

până în 2012, un obiectiv de durată în cadrul programului, prin emiterea notificărilor

necesare către bănci la sfârşitul lui iulie.

6 Pachetul de măsuri de ajustare fiscală recent adoptat a inclus şi banca centrală şi organismele de reglementare

din sectorul financiar nebancar printre instituţiile ce făceau obiectul reducerii salariale de 25%, ceea ce

subminează independenţa financiară a acestora şi, în cazul băncii centrale, ridică probleme de neconformitate cu

legislaţia UE.

15

D. Politica monetară şi politica valutară

28. Banca centrală şi-a întrerupt ciclul de relaxare în urma majorării TVA, date

fiind incertitudinile legate de perspectiva inflaţiei. După o reducere cumulată de 4 puncte

procentuale a ratelor dobânzii de la începutul anului 2009, BNR a păstrat nemodificată rata

cheie de politică din iulie datorită incertitudinilor asociate majorării TVA şi a preţurilor la

alimente. Autorităţile consideră că deşi politica monetară nu trebuie să reacţioneze la

creşterea izolată a preţurilor generate de

majorarea TVA, se impune totuşi o vigilenţă

sporită pentru a menţine aşteptările legate de

inflaţie sub control şi pentru a descuraja

posibilele efecte inflaţioniste de runda a

doua. Rezervele minime obligatorii au

rămas nemodificate din noiembrie 2009, dar

la nivele relativ ridicate7. Intervenţiile de pe

piaţa valutară au avut ca scop calmarea

fluctuaţiilor excesive, care au servit scopurile

autorităţilor pe parcursul crizei. Pe viitor,

politica monetară va fi canalizată pe

atingerea traiectoriei proiectate de dezinflaţie, netă de efectul fiscal.

IV. MODALITĂŢILE PROGRAMULUI

29. Scrisoarea de Intenţie (SI) ataşată descrie progresul autorităţilor în

implementarea programului lor economic şi stabileşte angajamentele asumate de

acestea până în martie 2011.

Se propun unele modificări la condiţionalităţile programului (Tabelele 1–2): (i)

ţintele de deficit fiscal şi de cheltuieli curente la finele lui septembrie vor fi modificate pentru

a le aduce în concordanţă cu proiecţiile fiscale revizuite şi cu momentul convenit pentru plata

arieratelor; (ii) adoptarea celui de-al doilea pilon al legii de reformă a sistemului de salarizare

este reprogramată de la finele lui septembrie la finele lui octombrie, spre a acorda suficient

timp pentru finalizarea sa, menţinându-se însă nemodificată data de intrare în vigoare a

reformei; şi (iii) reformele la structura de guvernanţă a FGD sunt reprogramate de la finele

lui septembrie la finele lui decembrie, pentru a acorda suficient timp procesului legislativ.

Sunt propuse noi criterii de referinţă structurale (Tabelul 2): (i) aprobarea de către

parlament a legii de consolidare a cadrului de lichidare a băncilor cu probleme, deja în

7 Cerinţele privind rezerva sunt de 25 la sută pentru pasivele în valută străină şi 15 la sută pentru cele în valută

locală, ambele pe termen scurt.

0

2

4

6

8

10

12

14

200701

200703

200705

200707

200709

200711

200801

200803

200805

200807

200809

200811

200901

200903

200905

200907

200909

200911

201001

201003

201005

201007

POLICY INTEREST RATES(PERCENT)

Euro zone

Bulgaria

Czech

Hungary

Poland

Romania

16

vigoare prin ordonanţă de guvern (1 decembrie 2010); şi (ii) aprobarea de către parlament a

bugetului convenit pentru 2011 (15 decembrie 2010).

30. Modalităţile programului. Condiţiile Fondului continuă să fie adecvate pentru

satisfacerea nevoilor României în ceea ce priveşte balanţa de plăţi până la finele lui 2010, în

completarea angajamentelor de finanţare ale Uniunii Europene şi Băncii Mondiale. Prin

urmare, nu se propun schimbări în nivelul de acces sau în graficul de achiziţii (Tabelul 8).

31. Este de aşteptat ca România să îşi păstreze capacitatea de a rambursa datoria

către Fond. Sumele rămase de rambursat vor înregistra un vârf în 2011, situându-se la

33,9% din rezervele brute (Tabelul 9). Vârful plăţilor va fi încă gestionabil în 2013–14 la

12,8% şi respectiv 14,1% din rezervele brute. Deşi expunerea rămâne mare, riscurile

asociate serviciului datoriei sunt atenuate de nivelul relativ redus al datoriei publice (sub 37%

din PIB), înregistrându-se un vârf al datoriei publice externe de aprox. 14% din PIB la

sfârşitul anului 2010 (Tabelul 10). Se anticipează că datoria externă totală va creşte la aprox.

72% din PIB la sfârşitul anului 2010, de la 51% la sfârşitul anului 2008, însă pe termen

mediu va deveni gestionabilă pe fondul revenirii la creştere economică (Tabelul 11).

Angajamentul politic puternic asumat de România faţă de programul ASB şi un istoric

excelent al plăţii datoriei externe constituie o garanţie că aceasta îşi va îndeplini la timp

obligatiile financiare către Fond.

32. Echipa Fondului a continuat să coopereze îndeaproape cu echipele Comisiei

Europene şi Băncii Mondiale. Specialiştii celor trei instituţii au avut consultări periodice

privind evoluţiile din România, şi echipele CE şi

BM au participat total la misiunea Fondului. UE a

disponibilizat primele două tranşe din asistenţa

acordată (2½ miliarde Euro), şi se aşteaptă ca încă

două tranşe să fie disponibilizate până la finele lui

2010 (2,4 miliarde Euro). BM a eliberat prima

tranşă (0,3 miliarde Euro) în septembrie 2009,

restul tranşelor (0,7 miliarde Euro în total) fiind

aşteptate spre sfârşitul anului 2010 şi începutul

anului 2011.

Disbursements by other IFIs and EU, EUR bn

Past disbursements 3.3

July 2009 EU 1st tranche 1.5

March 2010 EU 2nd tranche 1.0

Since May 2009 WB/EIB/EBRD 0.8

Expected disbursements 3.7

September 2010 EU 3rd tranche 1.2

December 2010 EU 4th tranche 1.2

May 2011 EU 5th tranche 0.15

Sept 2010 to May 2011WB/EIB/EBRD 1.1

17

Tabela 1. România: Acordul Stand-By

Acces: 11,443 miliarde DST.

Durata: 24 luni.

Etapizare: 4,37 miliarde DST au fost disponibilizate după aprobarea acordului de către Comitetul Director

pe data de 4 mai 2009 şi tranşele ulterioare în valoare de 4,66 miliarde DST au fost disponibilizate în

perioada septembrie 2009 – iulie 2010, condiţionate de finalizarea evaluărilor 1-4 (Tabelul 8). A şasea

tranşă, în valoare de 769 miliarde DST va fi disponibilizată după finalizarea acestei evaluări. Două tranşe

ulterioare, în valoare totală de 1,643 miliarde DST, vor fi condiţionate de finalizarea evaluărilor şase

(decembrie 2010) şi şapte (martie 2011).

Condiţionalitate

Criterii cantitative de performanţǎ un plafon pentru variaţia activelor externe nete.

un plafon al arieratelor interne ale bugetului general consolidat

un plafon pentru soldul cash al bugetului general consolidat

un plafon al garanţiilor bugetului general consolidat

ne-acumularea de arierate la datoria externa.

Ţinte cantitative indicative Cheltuielile curente primare ale bugetului general consolidat

Soldul operaţional al celor mai mari 10 întreprinderi de Stat cu pierderi

O marjă de consultare în jurul inflaţiei preţurilor de consum în decurs de 12 luni.

Acţiuni prealabile

Plata sumei de 1,95 miliarde RON arierate, mai ales în sectorul sănătate

Aprobarea de către Parlament a legii de reformă a sistemului de pensii.

Criterii structurale de referinţǎ (în curs de realizare şi propuse) Ratificarea de către Parlament a măsurilor de ajustare fiscală 20 septembrie 2010

Adoptarea legii pensiilor 30 septembrie 2010 (stabilită ca acţiune prealabilă)

Reforma regimului de finanţare şi administrare a FGD 30 septembrie 2010

Adoptarea legislaţiei de implementare a legii salarizării unitare 31 octombrie 2010 (modificată de

la 30 septembrie 2010)

Reforma metodologiei de administrare fiscală a persoanelor fizice cu averi mari 30 noiembrie

2010

Ratificarea de către Parlament a amendamentelor la cadrul de lichidare a băncilor 1 decembrie

2010 (propus)

Aprobarea de către Parlament a bugetului convenit pentru 2011 15 decembrie 2010 (propus)

Integrarea sistemelor de contabilitate şi de plaţi în Trezorerie 31 martie 2011

Reformarea regimului de guvernanţă a FGD 31 decembrie 2010 (modificată de la 30 septembrie

2010)

18

V. EVALUAREA ECHIPEI

33. Autorităţile române au făcut faţă provocării pe care a ridicat-o deteriorarea

finanţelor fiscale şi au implementat un pachet de ajustare impresionant. Cu un

randament anual de aproape 5% din PIB şi un bun echilibru între măsuri pe parte de venituri

şi măsuri pe parte de cheltuieli, pachetul a plasat ferm autorităţile pe calea realizării ţintelor

fiscale în restul programului şi a atingerii ţintei de deficit Maastricht de 3% din PIB în 2012,

fără a mai fi necesare alte modificări majore de politici..

34. Principala provocare pentru politicile fiscale continuă să fie stabilirea unui

istoric bun în ceea ce priveşte implementarea politicilor şi asigurarea stabilităţii

cadrului de politici. Această problemă poate fi rezolvată prin asigurarea continuităţii

măsurilor de ajustare ― prin ratificarea de către parlament a majorării TVA şi prin aprobarea

unei reforme salariale care să realizeze o ajustare permanentă a fondului de salarii după

expirarea reducerilor salariale ― şi prin continuarea planurilor de reducere a dimensiunilor

sectorului public. Deşi nu ar trebui să mai apară necesitatea unor alte măsuri, mai ales având

în vedere performanţele mai bune din ultima vreme pe parte de venituri, realizarea ţintelor

fiscale va depinde totuşi de limitarea în continuare a cheltuielilor. Discuţiile publice

frecvente pe tema potenţialelor modificări ale pachetului de ajustare acţionează în

detrimentul sentimentului de piaţă, şi ar putea influenţa în mod negativ perspectivele de

redresare, de aceea ar trebui evitate. O importantă prioritate pe viitor ar trebui să fie

asigurarea certitudinii şi stabilităţii regimului fiscal, în paralel cu culegerea roadelor

pachetului deja adoptat. În final, deşi axarea pe finanţarea deficitului pe termen foarte scurt

şi pe rezervele de lichidităţi poate că a fost justificată de recentele turbulenţe de pe piaţă, de

acum înainte autorităţile ar trebui să treacă la normalizarea emisiunilor de datorie pentru a

asigura fonduri tampon adecvate de finanţare şi pentru a evita crizele de lichiditate ce pot

dăuna mult.

35. Rezolvarea problemei persistente a arieratelor interne ar trebui să devină o

prioritate de politici. Deşi valoarea arieratelor este mică (0,4% din PIB la finele lui iunie) şi

plata lor nu ar trebui să reprezinte o povară fiscală majoră, ea ar asigura beneficii majore din

punct de vedere al întăririi disciplinei fiscale şi al deblocării plăţilor financiare în economie.

Decontarea unei părţi a acestor arierate şi facturi neachitate ca acţiune prealabilă pentru

finalizarea acestei evaluări constituie doar un prin pas, ce trebuie urmat de eforturi concertate

de îmbunătăţire a controlului angajamentelor la toate nivelurile guvernamentale, pentru a

preveni acumularea de arierate pe viitor.

36. Succesul strategiei de consolidare adoptate de autorităţi depinde de capacitatea

acestora de a duce la îndeplinire reforme structurale. Reforma pensiilor şi reforma

salariilor în sectorul public sunt cei doi piloni majori ce susţin efortul de ajustare, de aceea

aprobare lor este esenţială. Echipa susţine cu fermitate eforturile autorităţilor de a raţionaliza

în continuare numărul de angajaţi în sectorul public, deoarece acest lucru ar permite o

oarecare recuperare a venitului real pentru angajaţii rămaşi în sistem, mai bine calificaţi.

19

Echipa salută de asemenea iniţiativele autorităţilor de a reforma pieţele forţei de muncă şi

sistemul împovărător al prestaţiilor de asistenţă socială. Eforturile de îmbunătăţire a colectării

impozitelor şi taxelor ar putea şi ele să dea roade, în ultimele luni înregistrându-se unele

îmbunătăţiri în performanţele pe parte de venituri, şi acestea ar trebui extinse în direcţiile

indicate în recentul raport de asistenţă tehnică. Sumele colectate de România din impozitele

principale rămân în continuare mult sub cele ale altor ţări UE, fapt ce sugerează că există loc

considerabil de mai bine. Echipa recomandă cu tărie autorităţilor să îmbunătăţească absorbţia

fondurilor UE pentru a acoperi nevoile majore de infrastructură în condiţiile restricţiilor

bugetare, şi recomandă reforme suplimentare în procesul de elaborare a bugetului de capital

pentru a asigura prioritizarea şi evaluarea adecvată a proiectelor de investiţii. Reformele

întreprinderilor de stat, deşi avansează în paralel cu restructurarea sectorului public, sunt prea

timide în raport cu dimensiunea problemei şi s-ar putea să nu fie suficiente pentru a opri

deteriorarea situaţiei financiare a acestora; echipa încurajează autorităţile să instituie reforme

mai ambiţioase şi să implementeze mai agresiv măsurile de privatizare.

37. Echipa sprijină întreruperea relaxării monetare ca urmare a majorării TVA,

deoarece aceasta va permite autorităţilor monetare să estimeze impactul imediat al majorării

taxei şi, dacă este cazul, al recentelor inundaţii. Pe mai departe, vigilenţa va fi esenţială în

prevenirea efectelor de runda a doua. Este probabil ca acestea să fie anulate având în vedere

poziţia ciclică a economiei, dar există riscuri determinate de inflaţia tensionată. Exceptând

aceste efecte, autorităţile par a fi pe calea cea bună în îndeplinirea ţintei de inflaţie stabilită

pentru finele lui 2011, având şi ceva loc pentru o eventuală relaxare. Autorităţile ar trebui să

îşi canalizeze deciziile de politici în direcţia intrării pe traiectoria proiectată de dezinflaţie

netă de efectul fiscal.

38. Apărările sistemului financiar împotriva crizei s-au dovedit rezistente, dar va fi

nevoie de o supraveghere continuă având în vedere potenţialele efecte de propagare din

regiune şi deteriorarea în continuare a calităţii activelor. Abordarea proactivă a

autorităţilor de monitorizare şi asigurare unor fonduri tampon de capital adecvate va trebui să

continue, deoarece ponderea împrumuturilor neperformante va creşte până când redresarea

va prelua controlul. Reformele cadrului de lichidare a băncilor şi fondului de garantare a

depozitelor sunt fie finalizate, fie în curs de finalizare. Echipa sprijină paşii întreprinşi de

autorităţi în direcţia introducerii standardelor financiare internaţionale în 2012, şi decizia

acestora de a reveni asupra măsurilor recent aprobate ce încalcă independenţa băncii centrale

şi a organismelor de supraveghere din sectorul financiar nebancar.

39. Pe baza performanţei României în cadrul ASB, echipa FMI susţine solicitarea

autorităţilor de finalizare a celei de a cincea evaluări. Echipa susţine de asemenea aprobarea

derogării de neîndeplinire a criteriului de performanţă stabilit pentru finele lunii iunie 2010 legat de

acumularea de arierate interne dată fiind natura redusă a abaterii şi acţiunile corective întreprinse de

guvern. Echipa FMI recomandă de asemenea stabilirea unei condiţionalităţi cantitative pentru finele

lunii decembrie 2010 si aprobarea modificării condiţionalităţilor programului, conform Scrisorii de

Intenţie ataşate.

20

DECIZIA PROPUSĂ

Se propune spre adoptare Comitetului Executiv următoarea decizie, care poate fi adoptată cu

majoritatea voturilor exprimate:

A cincea evaluare în cadrul Acordului Stand-By

1. România a consultat Fondul în conformitate cu paragraful 3(d) din Acordul Stand-By

pentru România (EBS/09/59) în vederea evaluării implementării programului.

2. Scrisoarea Ministrului Finanţelor Publice şi a Guvernatorului Băncii Naţionale a

României, din data de 9 septembrie 2010 (“Scrisoarea din septembrie 2010”) împreună cu

Memorandumul Tehnic de Înţelegere (“MTÎ din septembrie 2010”) vor fi ataşate la Acordul

Stand-By pentru România, iar scrisorile datate 24 aprilie 2009, 8 septembrie 2009, 5

februarie 2010 şi 16 iunie 2010 – ale Ministrului Finanţelor Publice şi Guvernatorului Băncii

Naţionale a României – precum şi ataşamentele acestora, vor fi interpretate cu modificările şi

completările introduse prin Scrisoarea din septembrie 2010 şi MTÎ din septembrie.

3. Prin urmare, Acordul Stand-By va fi amendat după cum urmează:

a. Criteriul de performanţă cantitativă pentru 30 septembrie 2010 şi 31 decembrie

2010 stabilite în paragrafele 3(a)(i) până la (iv) din Acordul Stand-By vor fi cele

precizate în tabelul 1 din Scrisoarea din septembrie 2010 şi precizate în continuare

în MTÎ din septembrie 2010.

b. Intervalul de consultare pe inflaţie pentru 30 septembrie 2010 şi 31 decembrie

2010 stabilite în paragrafele 3(b) din Acordul Stand-By vor fi cele precizate în

tabelul 1 din Scrisoarea din septembrie 2010 şi precizate în continuare în MTÎ din

septembrie 2010.

c. Referirile din paragraful 3(c) la “Tabelul 1 din Scrisoarea Suplimentară din iunie

2010” şi la “Secţiunea 1.F din MTÎ din iunie 2010” vor fi revizuite pentru a face

referire la “Tabelul 1 din Scrisoarea din septembrie 2010” şi la “Secţiunea I.F din

MTÎ din septembrie 2010”.

4. Fondul decide ca a cincea evaluare avută în vedere în paragraful 3(d) din Acordul

Stand-By pentru România a fost finalizată, în ciuda neîndeplinirii criteriului cantitativ de

performanţă de la sfârşitul lunii iunie 2010 privind modificarea cumulată a arieratelor

bugetului general consolidat, prevăzut în paragraful 3(a)(iii) din Acordul Stand-By, cu

condiţia ca informaţiile furnizate de România cu privire la realizarea acestor criterii să fie

corecte, precum şi cu condiţia ca informaţiile furnizate de România cu privire la

implementarea acţiunii premergătoare specificate în Tabelul 2 din Scrisoarea din septembrie

2010 să fie corecte.

21

Figura 1. România: Tendinţe Economice Recente

15

20

25

30

35

-10

-5

0

5

10

152001Q

1

2001Q

3

2002Q

1

2002Q

3

2003Q

1

2003Q

3

2004Q

1

2004Q

3

2005Q

1

2005Q

3

2006Q

1

2006Q

3

2007Q

1

2007Q

3

2008Q

1

2008Q

3

2009Q

1

2009Q

3

2010Q

1

REAL GDP DYNAMICS

Real GDP, SA, billion 2000 Ron (rha)

YoY growth

QoQ growth, SA

-15

-10

-5

0

5

10

15

15

20

25

30

35

40

20

01

Q1

20

01

Q3

20

02

Q1

20

02

Q3

20

03

Q1

20

03

Q3

20

04

Q1

20

04

Q3

20

05

Q1

20

05

Q3

20

06

Q1

20

06

Q3

20

07

Q1

20

07

Q3

20

08

Q1

20

08

Q3

20

09

Q1

20

09

Q3

20

10

Q1

REAL GDP: MAIN COMPONENTS(bn 2000 RON, SA)

Net Exports (rha)

Consumption

Fixed Investment (rha)

-70

-60

-50

-40

-30

-20

-10

0

10

100

120

140

160

180

200

220

240

Jan-2

007

Mar-

2007

May-2

007

Jul-2007

Sep-2

007

Nov-2

007

Jan-2

008

Mar-

2008

May-2

008

Jul-2008

Sep-2

008

Nov-2

008

Jan-2

009

Mar-

2009

May-2

009

Jul-2009

Sep-2

009

Nov-2

009

Jan-2

010

Mar-

2010

May-2

010

Jul-2010

SELECTED HIGH FREQUENCY INDICATORS(SA indices, 2005=100) Industrial production

Construction

Retail sales

Consumer confidence, balance (rha)

-2

0

2

4

6

8

10

12

14

16

200701

200703

200705

200707

200709

200711

200801

200803

200805

200807

200809

200811

200901

200903

200905

200907

200909

200911

201001

201003

201005

HICP INFLATION, excl. TOBACCO(YOY PERCENT)

EU-27

Bulgaria

Czech

Hungary

Poland

Romania

10

15

20

25

30

35

0

10

20

30

40

50

60

70

80

Jan-2

007

Mar-

2007

May-2

007

Jul-2007

Sep-2

007

Nov-2

007

Jan-2

008

Mar-

2008

May-2

008

Jul-2008

Sep-2

008

Nov-2

008

Jan-2

009

Mar-

2009

May-2

009

Jul-2009

Sep-2

009

Nov-2

009

Jan-2

010

Mar-

2010

May-2

010

Jul-2010

PRIVATE CREDIT(levels, in real terms)

RON loans (bn constant RON)

FX loans (bn euros, RHA)

3

4

5

6

7

8

9

-10

-5

0

5

10

15

20

25

Jan-2

007

Mar-

2007

May-2

007

Jul-2007

Sep-2

007

Nov-2

007

Jan-2

008

Mar-

2008

May-2

008

Jul-2008

Sep-2

008

Nov-2

008

Jan-2

009

Mar-

2009

May-2

009

Jul-2009

Sep-2

009

Nov-2

009

Jan-2

010

Mar-

2010

May-2

010

LABOR MARKET DEVELOPMENTS(in percent)

Real wages,yoy growth

Unemployment rate (RHA)

Unemployment rate, SA (rha)

22

Figura 2. România: Evoluţiile Pieţei Financiare

0

20

40

60

80

100

120

140

160

1801

/1/2

00

7

3/1

2/2

00

7

5/2

1/2

00

7

7/3

0/2

00

7

10

/8/2

00

7

12

/17

/20

07

2/2

5/2

00

8

5/5

/20

08

7/1

4/2

00

8

9/2

2/2

00

8

12

/1/2

00

8

2/9

/20

09

4/2

0/2

00

9

6/2

9/2

00

9

9/7

/20

09

11

/16

/20

09

1/2

5/2

01

0

4/5

/20

10

6/1

4/2

01

0

Equity Markets(Jan. 4, 2007 = 100)

Bulgaria

Czech Republic

Hungary

Poland

Romania

90

100

110

120

130

140

150

160

7/1

/2008

8/1

/2008

9/1

/2008

10/1

/2008

11/1

/2008

12/1

/2008

1/1

/2009

2/1

/2009

3/1

/2009

4/1

/2009

5/1

/2009

6/1

/2009

7/1

/2009

8/1

/2009

9/1

/2009

10/1

/2009

11/1

/2009

12/1

/2009

1/1

/2010

2/1

/2010

3/1

/2010

4/1

/2010

5/1

/2010

6/1

/2010

7/1

/2010

8/1

/2010

National Currency per Euro(July 1, 2008 = 100)

Czech

Hungary

Poland

Romania

0

100

200

300

400

500

600

700

800

900

7/1

/2008

8/1

/2008

9/1

/2008

10/1

/2008

11/1

/2008

12/1

/2008

1/1

/2009

2/1

/2009

3/1

/2009

4/1

/2009

5/1

/2009

6/1

/2009

7/1

/2009

8/1

/2009

9/1

/2009

10/1

/2009

11/1

/2009

12/1

/2009

1/1

/2010

2/1

/2010

3/1

/2010

4/1

/2010

5/1

/2010

6/1

/2010

7/1

/2010

8/1

/2010

CDS, 5-yearsBulgariaCzechHungaryPolandRomania

90

100

110

120

130

140

150

160

170

180

2004M

1

2004M

4

2004M

7

2004M

10

2005M

1

2005M

4

2005M

7

2005M

10

2006M

1

2006M

4

2006M

7

2006M

10

2007M

1

2007M

4

2007M

7

2007M

10

2008M

1

2008M

4

2008M

7

2008M

10

2009M

1

2009M

4

2009M

7

2009M

10

2010M

1

2010M

4

2010M

7

REAL EFFECTIVE EXCHANGE RATES (Jan 2004=100)

BulgariaCzech RepublicHungaryPolandRomania

0

2

4

6

8

10

12

14

200701

200703

200705

200707

200709

200711

200801

200803

200805

200807

200809

200811

200901

200903

200905

200907

200909

200911

201001

201003

201005

201007

POLICY INTEREST RATES(PERCENT)

Euro zone

Bulgaria

Czech

Hungary

Poland

Romania

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

20

1/1

/2007

2/2

0/2

007

4/1

1/2

007

5/3

1/2

007

7/2

0/2

007

9/8

/2007

10/2

8/2

0…

12/1

7/2

0…

2/5

/2008

3/2

6/2

008

5/1

5/2

008

7/4

/2008

8/2

3/2

008

10/1

2/2

0…

12/1

/2008

1/2

0/2

009

3/1

1/2

009

4/3

0/2

009

6/1

9/2

009

8/8

/2009

9/2

7/2

009

11/1

6/2

009

1/5

/2010

2/2

4/2

010

4/1

5/2

010

6/4

/2010

7/2

4/2

010

Interbank Offer Rates (3-months, in percent)

BulgariaCzech RepublicHungaryPolandRomania

23

Primary balance shock (in percent of GDP) andno policy change scenario (constant primary balance)

Growth shock

Baseline 32

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

55

2005 2007 2009 2011 2013 2015

Growth shock (percent per year)

PB shock

43

Baseline32

50

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

55

2005 2007 2009 2011 2013 2015

i-rate shock

41

Baseline 32

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

55

2005 2007 2009 2011 2013 2015

Interest rate shock (in percent)

Figure 3. Romania: Public Debt Sustainability: Bound Tests 1/ (Public debt in percent of GDP)

Sources: International Monetary Fund, country desk data, and staff estimates.1/ Shaded areas represent actual data. Individual shocks are permanent one standard deviation shocks. Figures in the boxes represent average projections for the respective variables in the baseline and scenario being presented. Seven-year historical average for the variable is also shown.2/ Permanent 1/4 standard deviation shocks applied to real interest rate, growth rate, and primary balance.3/ One-time real depreciation of 30 percent and 10 percent of GDP shock to contingent liabilities occur in 2009, with real depreciation defined as nominal depreciation (measured by percentage fall in dollar value of local currency) minus domestic inflation (based on GDP deflator).

Historical

28Baseline

32

0

1

2

3

4

5

6

7

8

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

55

2005 2007 2009 2011 2013 2015

Baseline and historical scenarios

Combined shock

39

Baseline 32

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

55

2005 2007 2009 2011 2013 2015

Combined shock 2/

42

32

40

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

55

2005 2007 2009 2011 2013 2015

Contingent liabilities shock

30% depreciation

Baseline

Real depreciation shock 3/

Gross financing need under baseline

(right scale)

No policy change

Baseline: -1.1

Scenario: -3.4

Historical: -2.2

Baseline: 3.7

Scenario: -1.7

Historical: 4.6

Baseline: -0.4

Scenario: 5.1

Historical: -6.8

24

i-rate shock

44Baseline

42

30

50

70

90

110

2005 2007 2009 2011 2013 2015

Interest rate shock (in percent)

Figure 4. Romania: External Debt Sustainability: Bound Tests 1/(External debt in percent of GDP)

Sources: International Monetary Fund, Country desk data, and staff estimates.1/ Shaded areas represent actual data. Individual shocks are permanent one-half standard deviation shocks. Figures in the boxes represent average projections for the respective variables in the baseline and scenario being presented. Ten-year historical average for the variable is also shown. 2/ Permanent 1/4 standard deviation shocks applied to real interest rate, growth rate, and current account balance.3/ One-time real depreciation of 30 percent occurs in 2010.

Historical

48

Baseline

42

10

20

30

40

50

60

30

50

70

90

110

2005 2007 2009 2011 2013 2015

Baseline and historical scenarios

CA shock

50Baseline

42

30

50

70

90

110

2005 2007 2009 2011 2013 2015

Combined shock

49

Baseline

42

30

50

70

90

110

2005 2007 2009 2011 2013 2015

Combined shock 2/

30 % depreciation 64

Baseline

42

30

50

70

90

110

2005 2007 2009 2011 2013 2015

Real depreciation shock 3/

Gross financing need under baseline

(right scale)

Non-interest current account shock (in percent of GDP)

Growth shock

46

Baseline

42

30

50

70

90

110

2005 2007 2009 2011 2013 2015

Growth shock (in percent per year)

Baseline:

Scenario:

Historical:

5.4

6.0

4.8

Baseline:

Scenario:

Historical:

3.7

1.5

4.6

Baseline:

Scenario:

Historical:

-2.9

-4.8

-6.2

2

5

2008

Dec March June Sept Dec March Sept Dec

Actual Actual Actual Actual Actual Actual Prog. Prelim. Prog. Prog.

I. Quantitative Performance Criteria

1. Cumulative change in net foreign assets (mln euros) 1/3/ 25,532 -3,500 -5,119 -4,566 -4,874 779 -4,040 -509 -2,000 -2,000

2. Cumulative floor on general government overall balance (mln lei) 2/ -24,655 -8,300 -14,456 -25,563 -36,101 -8,422 -18,200 -18,015 -28,200 -34,650

3. Stock in general government arrears from the end of previous year (bn lei) 1.06 1.41 1.55 1.4 1.50 1.76 1.09 1.8 0.81 0.48

4. 0.0 … 0.02 0.7 2.2 4.6 12.0 5.6 12.0 12.0

II. Continuous Performance Criterion

5. Nonaccumulation of external debt arrears 0 0 0 0 0 0 0 … 0 0

III. Inflation Consultation

6. 12-month rate of inflation in consumer prices

Outer band (upper limit) … … 8.4 7.7 6.5 6.5 6.0 … 10.0 10.0

Inner band (upper limit) … … 7.4 6.7 5.5 5.5 5.0 … 9.0 9.0

Actual/Center point 6.3 6.7 5.9 4.8 4.7 4.2 4.0 4.4 8.0 8.0

Inner band (lower limit) … … 5.4 4.7 3.5 3.5 3.0 … 7.0 7.0

Outer band (lower limit) … … 4.4 3.7 2.5 2.5 2.0 … 6.0 6.0

IV. Indicative Target

7. General government current primary spending (excl. EU funds and social assistance, mln lei) 2/ 92,327 22,149 43,238 63,878 85,637 32,749 66,200 66,124 100,000 131,000

8. Operating balance (earnings before interest and tax), net of subsidies, of 10 SOEs as defined in TMU -495 -2,000 -1,947 -3,000 -4,000

Memorandum Item:

Cumulative projected revenue of general government, net of EU funds (mln. lei) … … … … 151,508 36,355 74,950 74,669 114,700 157,950

1/ The December 2008 figure is a stock.

2/ The December 2008 figure is for the whole year.

3/ NFA targets for end-June 2010 have been adjusted as actual disbursements fell short of projected levels by EUR 1.5 bn.

Table 1. Romania: Quantitative Program Targets2009 2010

Ceiling on general government guarantees issued during the year (face value, bn lei)

June

26

Measure Target Date Comment

Prior actions

1. Repayment of RON 1.95 billion in arrears and unpaid bills, most in the health sector

2. Parliamentary approval of pension reform legislation

Quantitative performance criteria

1. Floor on net foreign assets June, 2010 Met

2. Floor on general government overall balance June, 2010 Met

3. Ceiling on general government guarantees June, 2010 Met

4. Ceiling on general government domestic arrears June, 2010 Not met

5. Non-accumulation of external debt arrears June, 2010 Met

Quantitative Indicative Target

1. Ceiling on general government current primary spending June, 2010 Met

2. An indicative target on the operating balance of ten largest loss-making SOEs June, 2010 Met

Inflation consultation band

Inner band June, 2010 Met

Outer band June, 2010 Met

Structural benchmarks

1. Approval of reforms to mitigate fiscal risks from local governments September 30, 2010 Met in June 2010

2. Passage of implementing legislation for the unified wage law October 31, 2010 Reset from September

30, 2010

3. Passage of pension legislation September 30, 2010 Reset as prior action

4. Parliamentary ratification of the fiscal measures approved by the government September 30, 2010 VAT ratification pending

5. Reform of the DGF’s funding regime through increase in bank’s contribution rates

and elimination of stand-by credit lines, and review of DGF governance arrangement

September 30, 2010 Pending

6. Reform tax administration methodology for high net wealth individuals November 30, 2010

7. Integrate the accounting reporting system with the Treasury payment system March 31, 2011

1. Parliamentary ratification of amendments to the bank resolution framework December 1, 2010

2. Parliamentary approval of agreed 2011 budget December 15, 2010

3. Amend deposit insurance legislation to ensure that neither members of the board nor

employees of credit institutions participate in the DGF Board

December 31, 2010 modified from September

30, 2010

Table 2. Romania: Performance for Fifth Review and Proposed New Conditionality

New Conditionality (Structural Benchmarks)

27

2007 2008 2009 2011 2012 2013 2014 2015

Prog. Proj. Proj. Proj. Proj. Proj. Proj.

Output and prices

Real GDP 6.3 7.3 -7.1 -0.5 -1.9 1.5 4.4 4.2 4.2 4.2

Domestic demand 14.2 7.2 -12.8 -1.5 -3.8 1.3 5.1 5.0 4.9 5.0

Net exports (contribution) -9.6 -0.8 7.3 1.4 2.1 0.2 -1.0 -1.1 -1.0 -1.1

Consumer price index (CPI, average) 4.8 7.8 5.6 6.6 5.9 5.2 3.0 3.0 3.0 3.0

Consumer price index (CPI, end of period) 6.6 6.3 4.7 7.9 7.9 3.0 3.0 3.0 3.0 3.0

Unemployment rate (average) 4.3 4.0 6.3 8.9 7.2 7.1 6.5 5.8 5.1 4.4

Nominal wages 22.6 23.6 8.4 4.3 2.0 1.4 5.0 6.0 7.0 8.0

Saving and Investment

Gross domestic investment 31.0 31.3 25.1 24.8 24.7 24.5 25.2 26.8 28.3 30.2

Gross national savings 17.5 19.4 20.6 19.8 19.6 19.0 20.0 21.8 23.4 25.3

General government finances

Revenue 32.3 32.2 31.8 32.6 32.3 32.5 32.7 32.4 31.4 30.7

Expenditure 35.4 37.0 39.2 39.4 39.1 36.9 35.7 34.8 33.7 32.1

Fiscal balance -3.1 -4.8 -7.4 -6.8 -6.8 -4.4 -3.0 -2.5 -2.4 -1.4

Privatization proceeds 0.1 0.1 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0

External financing 0.1 0.4 2.9 4.6 4.6 0.8 0.0 0.0 0.0 0.0

Domestic financing 2.9 4.3 4.5 2.2 2.2 3.6 3.0 2.5 2.4 1.4

Structural fiscal balance 1/ -6.2 -8.9 -6.7 -3.3 -4.4 -1.9 -1.3 -1.4 -1.8 -1.2

Gross public debt (direct debt only) 17.5 19.5 28.2 33.9 33.9 36.2 35.9 35.1 34.2 32.2

Money and credit

Broad money (M3) 33.7 17.5 9.0 10.4 10.6 5.2 8.9 8.9 10.2 10.9

Credit to private sector 60.4 33.7 0.9 7.3 9.0 7.0 11.3 12.6 11.7 14.8

Interest rates, eop

Euribor, six-months 4.79 3.52 4.52 - - - - - - -

NBR policy rate 7.50 10.25 8.00 - - - - - - -

NBR lending rate (Lombard) 12.00 14.25 12.00 - - - - - - -

Interbank offer rate (1 week) 7.10 12.70 10.70 - - - - - - -

Balance of payments

Current account balance -13.4 -11.9 -4.5 -5.0 -5.1 -5.4 -5.1 -5.0 -4.9 -4.9

Merchandise trade balance -14.3 -13.7 -5.9 -7.0 -5.3 -7.7 -7.7 -7.8 -8.0 -8.1

Capital and financial account balance 17.3 12.7 -1.1 4.0 3.2 6.1 7.0 7.0 6.9 6.9

Foreign direct investment balance 5.7 6.7 3.8 4.1 3.0 4.2 4.5 4.5 4.5 4.5

International investment position -40.1 -51.8 -68.3 -62.5 -61.3 -62.6 -61.1 -61.9 -62.2 -60.2

Gross official reserves 23.0 20.2 26.6 31.7 32.1 31.4 28.4 24.1 20.4 19.0

Gross external debt 47.0 51.4 69.2 69.0 72.3 70.8 63.2 54.9 47.6 42.3

Exchange rates

Lei per euro (end of period) 3.5 4.0 4.2 - - - - - - -

Lei per euro (average) 3.3 3.7 4.2 - - - - - - -

Real effective exchange rate

CPI based (depreciation -) 8.3 -4.9 -7.5 - - - - - - -

Memorandum Items:

Nominal GDP (in bn RON) 416.0 514.7 491.3 510.4 511.6 544.4 599.1 659.4 726.7 805.6

Social and Other Indicators

GDP per capita (current US$, 2008): $9,300; GDP per capita, PPP (current international $, 2008): $14,065

Unemployment rate: 7.4% (July 2010)

Poverty rate: 5.7% (2008) Sources: Romanian authorities; Fund staff estimates and projections; and World Development Indicators database.

1/ Actual fiscal balance adjusted for the automatic effects of the business cycle.

2010

Table 3. Romania: Selected Economic and Social Indicators, 2007–15

(Annual percentage change)

(In percent of GDP)

(Annual percentage change)

(In percent)

(In percent of GDP)

28

2007 2008 2011

Act Act Act Prog Proj Proj.

Current account balance -16.7 -16.6 -5.2 -6.1 -6.2 -6.9

Merchandise trade balance -17.8 -19.1 -6.8 -8.6 -6.5 -9.9

Exports (f.o.b.) 29.5 33.7 29.1 31.5 35.4 37.4

Imports (f.o.b.) -47.4 -52.8 -35.9 -40.1 -41.9 -47.3

Services balance 0.4 0.7 -0.4 -0.2 -0.1 0.1

Exports of non-factor services 6.9 8.8 7.0 7.7 7.3 8.0

Imports of non-factor services -6.5 -8.1 -7.4 -7.9 -7.4 -7.9

Income balance -4.1 -3.7 -2.1 -2.5 -2.5 -2.9

Receipts 2.4 2.3 1.2 1.5 1.5 1.8

Payments -6.6 -6.0 -3.3 -4.0 -3.9 -4.7

Current transfer balance 4.8 5.6 4.1 5.2 2.8 5.7

Capital and financial account balance 22.0 17.7 -1.2 4.9 3.9 7.9

Capital transfer balance 0.8 0.6 0.5 0.4 0.4 0.4

Foreign direct investment balance 7.0 9.3 4.4 5.0 3.6 5.4

Portfolio investment balance 0.4 -0.8 0.4 -0.2 2.2 0.4

Other investment balance 13.8 8.7 -6.5 -0.3 -2.3 1.6

General government 1/ -0.6 0.2 0.2 1.4 2.1 0.0

Domestic banks 6.0 3.0 -5.3 0.0 -0.6 0.0

Other private sector 8.5 5.5 -1.4 -1.7 -3.9 1.6

Errors and omissions -0.7 -0.5 -0.2 0.0 0.0 0.0

Prospective financing ... ... 2.1 4.8 4.4 0.5

European Commission ... ... 1.5 3.4 3.4 0.2

World Bank ... ... 0.3 0.7 0.4 0.3

EIB/EBRD ... ... 0.3 0.7 0.7 0.0

Overall balance 4.6 0.6 -4.5 3.5 2.1 1.4

Financing -4.6 -1.0 4.3 -3.5 -2.1 -1.4

Gross international reserves (increase: -) -4.5 -1.0 -2.6 -7.4 -5.6 -2.4

Use of Fund credit, net -0.1 0.0 5.9 3.9 3.9 1.0

Purchases 2/ 0.0 0.0 5.9 3.9 3.9 1.0

Repurchases 0.1 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0

Other liabilities, net 3/ 0.0 0.0 1.0 0.0 0.0 0.0

Memorandum items:

Current account balance -13.4 -11.9 -4.5 -5.0 -5.1 -5.4

Foreign direct investment balance 5.7 6.7 3.8 4.1 3.0 4.2

Merchandise trade balance -14.3 -13.7 -5.9 -7.0 -5.3 -7.7

Exports 23.7 24.1 25.1 25.7 29.2 29.1

Imports -38.0 -37.8 -31.0 -32.7 -34.6 -36.9

Gross external financing requirement 26.7 32.9 30.3 29.7 28.2 27.4

Terms of trade (merchandise) 5.3 -4.7 9.2 -7.4 -2.8 -4.8Merchandise export volume 8.7 10.6 -12.7 8.4 7.9 3.9Merchandise import volume 26.1 3.6 -24.2 4.3 2.6 6.2

Merchandise export prices 5.2 3.2 -1.1 -0.4 12.8 1.6

Merchandise import prices -0.1 7.6 -10.3 7.1 13.8 6.3

Gross international reserves 3/ 28.7 28.3 30.9 38.3 38.9 40.2

GDP 124.6 139.7 116.0 122.5 121.1 128.3

Sources: Romanian authorities; and Fund staff estimates and projections.

1/ Includes IMF disbursement to the Treasury of €0.9 billion in 2009 and €1.2 billion in 2010, and issuance

of an Euro bond of €1 billion in 2010.

2/ IMF disbursements amounted to €6.8 billion in 2009 and are projected to amount to €5 billion in 2010.

Of these €0.9 billion in 2009, and €1.2 billion in 2010 have been disbursed directly to the Treasury, and

included in the capital and financial account as noted in footnote 1.

3/ Reflects the allocation of SDR 908.8 million that was made avaialable in two tranches in August and

September 2009.

(Annual percentage change)

(In billions of euros)

Table 4. Romania: Balance of Payments, 2007–11(In billions of euros, unless otherwise indicated)

2009 2010

(In percent of GDP)

29

2011 Total

Q1 Q2 Q3 Q4 Year 2009-11

Act Act Act Act Act Act Proj Proj Proj Proj. Proj.

I. Total financing requirements 13.1 15.3 11.1 8.7 48.2 10.2 8.3 9.1 9.8 37.3 38.0 123.5

I.A. Current account deficit 0.9 1.4 1.2 1.6 5.2 1.6 2.1 1.3 1.3 6.2 6.9 18.3

I.B. Short-term debt 9.2 10.4 6.4 4.7 30.7 5.0 4.4 4.2 3.7 17.3 18.6 66.6

Public sector 2.8 4.1 0.9 1.0 8.8 1.4 0.8 0.2 0.1 2.5 3.9 15.2

Banks 3.6 4.6 4.0 2.2 14.4 2.6 2.9 2.6 2.4 10.5 9.6 34.5

Corporates 2.8 1.7 1.5 1.5 7.5 1.0 0.7 1.4 1.2 4.3 5.1 16.9

I.C. Maturing medium- and long-term debt 1.8 3.0 1.6 3.5 9.9 2.8 1.9 2.6 2.6 9.9 10.8 30.6

Public sector 0.2 0.3 0.2 0.3 1.0 0.2 0.3 0.9 0.2 1.6 0.9 3.5

Banks 0.8 1.6 0.4 1.9 4.7 1.0 0.6 0.8 0.7 3.1 4.7 12.5

Corporates 0.8 1.1 1.0 1.3 4.2 1.6 1.0 0.9 1.7 5.2 5.2 14.6

I.D. Other net capital outflows 1/ 1.1 0.5 1.9 -1.1 2.4 0.8 -0.1 1.0 2.2 3.9 1.6 7.9

II. Total financing sources 10.9 12.2 9.9 8.6 41.6 9.3 7.5 8.0 8.9 33.6 36.8 112.0

II.A. Foreign direct investment, net 1.5 1.1 0.9 0.9 4.4 0.8 1.0 0.9 0.9 3.6 5.4 13.4

II.B. Capital account inflows (EU) 0.0 0.0 0.3 0.2 0.5 0.0 0.1 0.2 0.2 0.4 0.4 1.3

II.C. Short-term debt 7.2 7.4 5.1 4.9 24.6 5.9 4.5 4.2 4.0 18.6 18.6 61.8

Public sector 3.7 3.1 1.1 1.3 9.2 1.9 0.7 1.2 0.1 3.9 3.9 17.0

Banks 2.4 3.4 2.6 2.4 10.8 3.0 2.6 1.6 2.4 9.6 9.6 30.0

Corporates 1.1 0.9 1.4 1.2 4.6 1.0 1.2 1.4 1.5 5.1 5.1 14.8

II.D. Medium- and long-term debt 2.2 3.7 3.6 2.6 12.1 2.6 1.9 2.7 3.8 11.1 12.4 35.6

Public sector 2/ 0.0 0.2 0.1 0.5 0.8 1.1 0.2 0.9 1.2 3.4 0.9 5.2

Banks 0.8 2.0 1.8 0.8 5.4 0.4 1.1 0.9 0.7 3.1 4.7 13.2

Corporates 1.4 1.5 1.7 1.3 5.9 1.1 0.6 1.0 1.9 4.6 6.8 17.3

III. Increase in gross reserves -2.0 1.8 1.9 0.3 2.0 3.1 -1.3 2.0 1.8 5.7 0.4 8.0

IV. Errors and omissions 0.2 -0.1 -1.3 -0.1 -1.3 0.4 -0.7 0.0 0.0 -0.3 0.0 -1.6

V. Program financing 0.0 4.9 3.5 0.5 8.9 3.6 0.1 3.1 2.8 9.5 1.5 20.0

IMF 0.0 4.9 1.9 0.0 6.8 2.4 0.0 1.8 0.9 5.1 1.0 12.9

Others 0.0 0.0 1.6 0.5 2.1 1.2 0.1 1.4 1.9 4.5 0.5 7.1

European Commission 0.0 0.0 1.5 0.0 1.5 1.0 0.0 1.2 1.2 3.4 0.2 5.1

World Bank 0.0 0.0 0.0 0.3 0.3 0.0 0.0 0.0 0.4 0.4 0.3 1.0

EIB/EBRD 0.0 0.0 0.1 0.2 0.3 0.2 0.1 0.2 0.3 0.7 0.0 1.0

VI. Other Financing 3/ 0.0 0.0 1.0 0.0 1.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 1.0

Memorandum items:

Rollover rates for amortizing debt (in percent)

Banks 72 87 100 77 84 94 106 73 101 93 100 …

Corporates 69 86 124 89 90 81 106 103 117 102 116 …

Gross international reserves 3/ 27.4 28.7 30.6 30.9 30.9 34.8 35.0 37.0 38.9 38.9 40.2 …

Coverage of gross international reserves

- Months of imports of GFNS (next year) … … … … 7.5 … … … … 8.4 8.0 …

- Short-term external debt (in percent) 92 103 109 121 121 129 122 129 125 125 133 …

Source: IMF staff estimates.

1/ Includes includes portfolio equity, financial derivatives and other investments, assets position.

2/ Excludes the disbursements by the IMF directly to the Treasury, amounting to €0.9 billion in 2009Q3 and €0.8 billion in 2009Q4.

3/ Reflects two SDR allocations in August and September 2009.

Q4 Year

Table 5. Romania: Gross Financing Requirements, 2009-11(In billions of euros, unless otherwise indicated)

2009 2010

Q1 Q2 Q3

30

2007 2008 2009

Prog. Proj. Proj.

Revenue 32.3 32.2 31.8 32.6 32.3 32.5

Taxes 27.9 28.0 27.8 27.7 26.7 27.2

Taxes on profits 2.9 2.8 2.7 2.6 2.3 2.3

Taxes on income 3.5 3.6 3.8 3.5 3.5 3.5

Value-added taxes 7.5 7.9 7.0 7.4 7.2 7.9

Excises 3.0 2.7 3.2 3.4 3.2 3.2

Customs duties 0.2 0.2 0.1 0.1 0.1 0.1

Social security contributions 9.5 9.5 9.7 9.2 9.0 8.9

Other taxes 1.4 1.2 1.2 1.3 1.4 1.4

Nontax revenue 3.4 3.1 2.9 3.5 4.0 3.7

Capital revenue 0.2 0.2 0.1 0.1 0.1 0.1

Grants, including EU disbursements 0.8 0.9 1.0 1.4 1.5 1.5 Financial operations and other ... 0.0 0.0 … ... ...

Expenditure 35.4 37.0 39.2 39.4 39.1 36.9

Current expenditure 30.7 32.5 35.3 35.5 35.3 33.2

Compensation of employees 8.1 8.9 9.5 8.3 8.2 7.4

Maintenance and operations 6.1 6.2 5.7 5.8 5.7 5.1

Interest 0.7 0.7 1.2 1.8 1.7 1.8

Subsidies 1.7 1.5 1.5 1.2 1.3 1.1

Transfers 1/ 14.1 15.1 17.0 18.0 17.8 17.5

Pensions 5.4 6.4 8.1 8.3 8.3 8.7

Other social transfers 3.9 4.1 4.9 5.1 5.0 4.1

Other transfers 2/ 4.0 3.4 3.4 4.1 4.0 4.2

o\w contribution to EU budget 0.9 0.9 1.2 1.1 1.0 1.1

o\w pre-accession EU funds … … 0.6 0.7 0.7 0.3

Other spending 0.7 1.2 0.5 0.5 0.5 0.5

Proj. with ext. credits 0.0 0.0 0.4 0.5 0.5 0.3

Capital expenditure 3/ 4.7 4.6 4.4 3.9 3.8 3.7

Reserve fund 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.1

Net lending 0.0 -0.1 -0.5 0.0 0.0 0.0

Fiscal balance -3.1 -4.8 -7.4 -6.8 -6.8 -4.4

Primary balance -2.4 -4.1 -6.2 -5.0 -5.1 -2.6

Financing 3.1 4.8 7.4 6.8 6.8 4.4

Privatization proceeds 0.1 0.1 0.0 0.0 0.0 0.0

External 0.1 0.4 2.9 4.6 4.6 0.8

Domestic 2.9 4.3 4.5 2.2 2.2 3.6

Financial liabilities

Gross public debt 4/ 19.8 21.3 29.9 35.6 35.5 37.7

Gross public debt excl. guarantees 17.5 19.5 28.2 33.9 33.9 36.2

External 7.1 6.9 10.2 14.4 14.4 14.3

Domestic 10.4 12.6 18.0 19.5 19.5 21.9

Memorandum items:

Total capital spending … 6.3 6.6 6.9 6.8 6.5

Fiscal balance (ESA95 basis) -2.5 -5.3 ... ... ... ...

Output gap 5/ 8.6 11.0 -1.8 -8.9 -6.1 -6.7

Conventional structural fiscal balance -6.2 -8.9 -6.7 -3.3 -4.4 -1.9

Nominal GDP (in billions of RON) 416.0 514.7 491.3 510.4 511.6 544.4

Sources: Ministry of Finance; Eurostat; and Fund staff projections.

1/ Increase in 2009 mostly reflects higher EU-financed capital spending and budgeted rise in pensions.

2/ Includes co-financing of EU projects.

3/ Does not include all capital spending.

4/ Total public debt, including government debt, local government debt, and guarantees.

5/ Percentage deviation of actual from potential GDP.

20112010

Table 6. Romania: General Government Operations, 2007–11(In percent of GDP)

31

2007 2008 2009

Prog. Proj. Proj.

Revenue 134,173 165,549 156,373 166,617 165,425 177,007

Taxes 116,066 143,855 136,350 141,194 136,780 148,154

Taxes on profits 11,917 14,426 13,466 13,434 11,663 12,266

Taxes on income 14,402 18,523 18,551 17,916 18,102 18,823

Value-added taxes 31,243 40,874 34,322 37,911 36,879 43,147

Excises 12,552 13,646 15,646 17,516 16,390 17,442

Customs duties 856 962 656 648 591 629

Social security contributions 39,443 49,008 47,829 47,088 46,143 48,467

Other taxes 5,653 6,416 5,879 6,681 7,012 7,379

Nontax revenue 13,991 15,892 14,487 17,842 20,616 20,251

Capital revenue 963 1,076 546 541 525 552

Grants 3,154 4,702 5,057 7,040 7,503 8,050

o/w EU pre-accession funds ... ... 2,959 3,415 3,415 1,365

Financial operations and other ... 25 -67 ... ... ...

Expenditure 147,141 190,407 192,782 201,243 200,066 200,919

Current expenditure 127,513 167,095 173,445 181,221 180,363 180,511

Compensation of employees 33,696 45,608 46,676 42,144 42,156 40,200

Maintenance and operations 25,187 32,012 28,028 29,522 28,921 27,918

Interest 3,096 3,776 6,063 9,116 8,710 9,605

Subsidies 6,875 7,899 7,215 6,092 6,696 6,071

Transfers 1/ 58,660 77,800 83,407 91,722 91,229 95,258

Pensions 22,664 33,187 39,851 42,351 42,329 47,622

Other social transfers 16,186 20,973 24,101 25,841 25,834 22,207

Other transfers 2/ 16,769 17,646 16,931 21,039 20,643 22,948

o\w contribution to EU budget 3,799 4,506 5,650 5,626 5,171 6,061

o\w pre-accession EU funds 2,959 3,415 3,415 1,365

Other spending 3,041 5,993 2,523 2,491 2,423 2,481

Proj. with ext. credits 0 0 2,056 2,625 2,652 1,458

Capital expenditure 3/ 19,629 23,794 21,837 19,821 19,473 20,132

Reserve fund 0 0 0 201 230 276

Net lending 0 -481 -2,500 0 0 0

Fiscal balance -12,968 -24,858 -36,409 -34,626 -34,641 -23,911

Primary balance -9,872 -21,082 -30,346 -25,510 -25,931 -14,306

Financing 12,968 24,858 36,409 34,626 34,641 23,911

Privatization proceeds 600 371 0 0 0 0

External 324 2,284 14,233 23,474 23,474 4,244

Domestic 12,044 22,203 22,177 11,151 11,167 19,667

Financial liabilities

Gross public debt 4/ 82,324 109,752 146,938 181,564 181,579 205,490

Gross public debt excl. guarantees 72,747 100,435 138,598 173,224 173,239 197,150

External 29,672 35,733 49,966 73,440 73,440 77,684

Domestic 43,075 64,702 88,632 99,784 99,799 119,466

Other liabilities

Sources: Ministry of Finance; Eurostat; and Fund staff projections.

1/ Increase in 2009 mostly reflects higher EU-financed capital spending and budgeted rise in pensions.

2/ Includes co-financing of EU projects.

3/ Does not include all capital spending. Total investment increased from 6.0 percent of GDP in 2008 to

7.0 percent of GDP in the authorities' 2009 budget.

4/ Total public debt, including government debt, local government debt, and guarantees.

20112010

Table 6. Romania: General Government Operations, 2007–11 (concluded)(In millions of RON)

32

Table 7. Romania: Monetary Survey, 2007–11(In millions of lei (RON), unless otherwise indicated; end of period)

Dec-07 Dec-08 Dec-09 Dec-10 Dec-11

Proj. 2/ Proj.

I. Banking System

Net foreign assets 29,070 13,138 17,684 26,774 31,988

In million euros 8,052 3,297 4,182 6,177 7,673

o/w commercial banks -18,666 -24,388 -19,708 -19,708 -19,708

Net domestic assets 119,046 160,890 171,946 183,002 188,781

Public sector credit 9,571 17,268 46,816 57,982 77,649

Private sector credit 148,181 198,086 199,882 217,771 232,838

Other -38,706 -54,464 -74,751 -92,751 -121,706

Broad Money (M3) 148,116 174,028 189,630 209,776 220,769

Intermediate money (M2) 148,044 173,629 188,013 206,846 217,686

Money market instruments 72 399 1,617 2,930 3,083

Narrow money (M1) 79,914 92,549 79,361 87,311 102,323

Currency in circulation 21,442 25,287 23,968 25,663 30,421

Overnight deposits 58,472 67,262 55,394 61,648 71,902

II. National Bank of Romania

Net foreign assets 96,466 110,323 101,015 112,195 114,147

In million euros 26,720 27,683 23,891 25,885 27,381

Net domestic assets -47,593 -59,855 -49,354 -56,878 -56,610

Public sector credit, net -8,499 -1,428 -13,626 -13,626 -13,626

Credit to banks, net -41,168 -51,126 -23,848 -31,372 -31,104

Other 2,074 -7,301 -11,879 -11,879 -11,879

Reserve money 48,873 50,468 51,662 55,317 57,537

(Annual percentage change)

Broad money (M3) 33.7 17.5 9.0 10.6 5.2

NFA contribution -8.7 -10.8 2.6 4.8 2.5

NDA contribution 42.4 28.3 6.4 5.8 2.8

Reserve money 41.3 3.3 2.4 7.1 4.0

NFA contribution 58.5 28.4 -18.4 21.6 3.5

NDA contribution -17.1 -25.1 20.8 -14.6 0.5

Domestic credit, real 54.3 28.4 9.4 3.6 9.4

Private sector, at constant e/r 56.3 26.5 -2.6 7.3 9.5

Public sector, real 153.3 69.7 158.9 14.8 30.1

Broad money (M3), in real terms 25.4 10.5 4.1 2.6 2.2

Private deposits, at constant e/r 30.9 13.5 8.4 8.8 6.3

Memorandum items:

CPI inflation, eop 6.6 6.3 4.7 7.9 3.0

Inflation target 3 - 5 2.8 - 4.8 2.5 - 4.5 2.5 - 4.5 2.0 - 4.0

Interest rates (percent):

Policy interest rate 7.50 10.25 8.00 6.25 …

Interbank offer rate, 1 week 7.1 12.7 10.7 5.0

Corporate loans 1/ 11.6 19.5 15.4 12.0 …

Household time deposits 1/ 6.94 15.27 9.9 7.4 …

Share of foreign currency private deposits 32.1 34.8 38.8 37.0 …

Share of foreign currency private loans 54.3 57.8 60.1 60.4 …

M2 velocity 2.81 2.96 2.61 2.54 2.57

Money multiplier (M3/reserve money) 3.03 3.45 3.67 3.79 3.84

Sources: National Bank of Romania; and Fund staff estimates.

1/ Rates for new local currency denominated transactions.

2/ For interest rates and shares of foreign currency loans and deposits, latest available data.

3

3

Date Millions of SDRs Percent of Quota Conditions

May 4, 2009 4,370 424.19 Approval of arrangement

September 21, 2009 1,718 166.76 First review and end-June 2009 performance criteria

December 15, 2009 1/ 1,409 136.77 Second review and end-September 2009 performance criteria

February 19, 2010 766 74.35 Third review and end-December 2009 performance criteria

July 2, 2010 768 74.55 Fourth review and end-March 2010 performance criteria

September 24, 2010 769 74.65 Fifth review and end-June 2010 performance criteria

December 15, 2010 769 74.65 Sixth review and end-September 2010 performance criteria

March 15, 2011 874 84.84 Seventh and end-December 2010 performance criteria

Total 11,443 1110.76

Source: IMF staff estimates.

1/ The amount of purchase for the second review was available from December 15, 2009, but was made together with the amount for the third review

on February 19, 2010 given the delay in completing the second review.

Amount of Purchase

Table 8. Romania: Schedule of Reviews and Purchases

3

4

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Existing Fund Credit

Stock 2/ 9,031 9,031 7,724 3,768 560 0 0

Obligations 3/ 57 117 1,423 4,041 3,240 563 1

Repurchase 0 0 1,307 3,956 3,208 560 0

Charges 57 117 115 85 31 3 1

Prospective Fund Credit under Stand-By Arrangement

Disbursement 1,538 874 0 0 0 0 0

Stock 2/ 1,538 2,412 2,412 2,316 1,219 109 0

Obligations 3/ 9 30 31 127 1,123 1,122 110

Repurchase 0 0 0 96 1,097 1,110 109

Charges 9 30 31 31 26 12 1

Stock of existing and prospective Fund credit

In millions of SDR 10,569 11,443 10,136 6,084 1,779 109 0

In percent of quota 1,026 1,111 984 591 173 11 0

In percent of GDP 10.2 10.7 8.4 4.5 1.2 0.1 0.0

In percent of exports of goods and services 28.8 30.1 24.7 13.8 3.7 0.2 0.0

In percent of gross reserves 33.4 34.8 30.1 19.1 5.8 0.3 0.0

Obligations to the Fund from existing and prospective Fund arrangements

In millions of SDR 66 147 1,454 4,168 4,363 1,685 111

In percent of quota 6.4 14.3 141.1 404.6 423.5 163.6 10.7

In percent of GDP 0.1 0.1 1.2 3.1 2.8 1.0 0.1

In percent of exports of goods and services 0.2 0.4 3.5 9.4 9.1 3.3 0.2

In percent of gross reserves 0.2 0.4 4.3 13.1 14.3 5.2 0.3

Source: IMF staff estimates.

1/ Using IMF actual disbursements, SDR interest rate as well as exchange rate of SDR/US$ and US$/€ of July 8, 2010.

2/ End of period.

3/ Repayment schedule based on repurchase obligations.

Table 9. Romania: Indicators of Fund Credit, 2010–16 1/(In millions of SDR)

3

5

Projections

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Debt-stabilizing

primary

balance 9/

Baseline: Public sector debt 1/ 15.6 15.4 17.5 19.5 28.2 33.9 36.2 35.9 35.1 34.2 32.2 -1.8

o/w foreign-currency denominated 8.7 6.9 7.2 7.2 15.9 22.6 21.4 17.6 12.4 7.9 5.9

Change in public sector debt -1.7 -0.3 2.1 2.0 8.7 5.7 2.3 -0.3 -0.8 -0.9 -2.0

Identified debt-creating flows (4+7+12) -2.5 -2.9 0.0 2.6 8.3 5.7 2.3 -0.3 -0.8 -0.9 -2.0

Primary deficit -0.4 0.6 2.4 4.1 6.2 5.1 2.6 1.3 0.8 0.7 -0.2

Revenue and grants 31.4 32.3 32.3 32.2 31.8 32.3 32.5 32.7 32.4 31.4 30.7

Primary (noninterest) expenditure 31.0 32.9 34.6 36.3 38.0 37.4 35.1 34.1 33.2 32.1 30.5

Automatic debt dynamics 2/ -0.9 -3.0 -2.3 -1.4 2.1 0.6 -0.3 -1.6 -1.7 -1.6 -1.7

Contribution from interest rate/growth differential 3/ -1.5 -1.7 -1.9 -2.6 2.2 0.6 -0.3 -1.6 -1.7 -1.6 -1.7

Of which contribution from real interest rate -0.8 -0.7 -1.1 -1.6 0.7 0.1 0.2 -0.1 -0.3 -0.3 -0.4

Of which contribution from real GDP growth -0.6 -1.0 -0.8 -1.0 1.5 0.5 -0.5 -1.5 -1.4 -1.3 -1.3

Contribution from exchange rate depreciation 4/ 0.6 -1.3 -0.4 1.2 0.0 ... ... ... ... ... ...

Other identified debt-creating flows -1.3 -0.4 -0.1 -0.1 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0

Privatization receipts (negative) -1.3 -0.4 -0.1 -0.1 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0

Recognition of implicit or contingent liabilities 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0

Other (specify, e.g. bank recapitalization) 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0

Residual, including asset changes (2-3) 5/ 0.7 2.6 2.1 -0.6 0.4 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0 0.0

Public sector debt-to-revenue ratio 1/ 49.8 47.6 54.2 60.7 88.6 104.7 111.4 109.6 108.4 109.1 105.0

Gross financing need 6/ 1.7 1.8 4.0 6.3 8.7 8.6 6.8 6.4 7.6 7.1 4.1

in billions of U.S. dollars 1.7 2.2 6.8 12.9 14.1 13.6 11.1 11.8 15.9 16.8 11.1

Scenario with key variables at their historical averages 7/ 33.9 32.5 31.3 30.2 29.2 28.3 -3.1

Scenario with no policy change (constant primary balance) in 2010-2015 33.9 38.2 41.5 44.6 47.5 50.1 -2.8

Key Macroeconomic and Fiscal Assumptions Underlying Baseline

Real GDP growth (in percent) 4.2 7.9 6.3 7.3 -7.1 -1.9 1.5 4.4 4.2 4.2 4.2

Average nominal interest rate on public debt (in percent) 8/ 7.0 6.0 5.8 5.2 6.0 6.3 5.5 5.1 5.0 5.2 5.2

Average real interest rate (nominal rate minus change in GDP deflator, in percent) -5.2 -4.6 -7.7 -10.1 3.2 0.1 0.7 -0.2 -0.6 -0.6 -1.2

Nominal appreciation (increase in US dollar value of local currency, in percent) -6.2 19.4 6.5 -16.5 0.3 ... ... ... ... ... ...

Inflation rate (GDP deflator, in percent) 12.2 10.6 13.5 15.2 2.8 6.2 4.8 5.4 5.6 5.8 6.3

Growth of real primary spending (deflated by GDP deflator, in percent) 0.8 14.3 12.0 12.4 -2.7 -3.5 -4.6 1.2 1.6 0.6 -0.9

Primary deficit -0.4 0.6 2.4 4.1 6.2 5.1 2.6 1.3 0.8 0.7 -0.2

1/ Coverage: general government. Gross public debt excluding guarantees is used.

2/ Derived as [(r - p(1+g) - g + ae(1+r)]/(1+g+p+gp)) times previous period debt ratio, with r = interest rate; p = growth rate of GDP deflator; g = real GDP growth rate; a = share of foreign-currency

denominated debt; and e = nominal exchange rate depreciation (measured by increase in local currency value of U.S. dollar).

3/ The real interest rate contribution is derived from the denominator in footnote 2/ as r - π (1+g) and the real growth contribution as -g.

4/ The exchange rate contribution is derived from the numerator in footnote 2/ as ae(1+r).

5/ For projections, this line includes exchange rate changes.

6/ Defined as public sector deficit, plus amortization of medium and long-term public sector debt, plus short-term debt at end of previous period.

7/ The key variables include real GDP growth; real interest rate; and primary balance in percent of GDP.

8/ Derived as nominal interest expenditure divided by previous period debt stock.

9/ Assumes that key variables (real GDP growth, real interest rate, and other identified debt-creating flows) remain at the level of the last projection year.

Actual

Table 10. Romania: Public Sector Debt Sustainability Framework, 2005–15 (Revised)

(In percent of GDP, unless otherwise indicated)

3

6

Projections

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Debt-stabilizing

non-interest

current account 6/

Baseline: External debt 38.8 42.1 47.0 51.4 69.2 72.3 70.8 63.2 54.9 47.6 42.3 -8.0

Change in external debt 3.6 3.3 4.9 4.4 17.8 3.1 -1.5 -7.6 -8.4 -7.3 -5.3

Identified external debt-creating flows (4+8+9) -5.4 -5.3 -1.6 0.7 11.0 5.1 0.9 -1.5 -1.3 -1.1 -1.6

Current account deficit, excluding interest payments 8.5 9.2 12.2 10.4 1.4 2.6 2.8 2.8 3.0 3.1 2.6

Deficit in balance of goods and services 10.2 12.0 13.9 13.2 6.4 6.5 8.7 8.5 8.4 8.4 7.7

Exports 33.0 32.2 29.3 30.4 31.1 32.1 32.2 30.8 29.5 28.3 26.8

Imports 43.2 44.2 43.2 43.6 37.6 38.6 40.9 39.3 37.9 36.6 34.4

Net non-debt creating capital inflows (negative) -6.9 -8.5 -6.0 -6.1 -4.3 -2.4 -4.5 -4.8 -4.8 -4.8 -4.8

Automatic debt dynamics 1/ -7.0 -6.0 -7.8 -3.6 13.8 4.9 2.6 0.5 0.6 0.6 0.6

Contribution from nominal interest rate 1.2 1.2 1.2 1.5 3.3 3.7 3.6 3.3 3.0 2.6 2.4

Contribution from real GDP growth -1.1 -2.5 -2.1 -3.1 4.4 1.3 -1.0 -2.8 -2.4 -2.0 -1.8

Contribution from price and exchange rate changes 2/ -7.1 -4.7 -7.0 -2.0 6.1 ... ... ... ... ... ...

Residual, incl. change in gross foreign assets (2-3) 3/ 9.0 8.6 6.5 3.7 6.9 -2.1 -2.4 -6.1 -7.1 -6.1 -3.7

External debt-to-exports ratio (in percent) 117.4 130.9 160.5 168.9 222.6 225.4 219.8 205.4 186.2 168.4 158.1

Gross external financing need (in billions of Euros) 4/ 15.2 21.7 35.9 46.6 35.5 35.6 37.2 41.2 47.2 49.5 50.3

in percent of GDP 19.0 22.2 28.8 33.4 30.6 29.4 29.0 28.3 28.7 26.5 23.6

Scenario with key variables at their historical averages 5/ 72.3 67.8 62.7 56.4 50.9 47.9 -9.4

Key Macroeconomic Assumptions Underlying Baseline

Real GDP growth (in percent) 4.2 7.9 6.3 7.3 -7.1 -1.9 1.5 4.4 4.2 4.2 4.2

GDP deflator in Euros (change in percent) 25.4 13.8 19.8 4.4 -10.6 6.5 4.3 8.8 8.5 8.8 9.5

Nominal external interest rate (in percent) 4.5 3.8 3.7 3.5 5.3 5.5 5.3 5.3 5.3 5.5 5.7

Growth of exports (Euro terms, in percent) 20.6 19.5 15.9 16.5 -15.1 7.8 6.3 8.6 8.2 8.7 8.1

Growth of imports (Euro terms, in percent) 25.9 25.4 24.5 13.2 -28.5 7.4 12.1 9.1 9.1 9.7 7.3

Current account balance, excluding interest payments -8.5 -9.2 -12.2 -10.4 -1.4 -2.6 -2.8 -2.8 -3.0 -3.1 -2.6

Net non-debt creating capital inflows 6.9 8.5 6.0 6.1 4.3 2.4 4.5 4.8 4.8 4.8 4.8

1/ Derived as [r - g - r(1+g) + ea(1+r)]/(1+g+r+gr) times previous period debt stock, with r = nominal effective interest rate on external debt; r = change in domestic GDP deflator in Euro terms, g = real GDP growth rate,

e = nominal appreciation (increase in dollar value of domestic currency), and a = share of domestic-currency denominated debt in total external debt.

2/ The contribution from price and exchange rate changes is defined as [-r(1+g) + ea(1+r)]/(1+g+r+gr) times previous period debt stock. r increases with an appreciating domestic currency (e > 0) and rising inflation (based on GDP deflator).

3/ For projection, line includes the impact of price and exchange rate changes.

4/ Defined as current account deficit, plus amortization on medium- and long-term debt, plus short-term debt at end of previous period.

5/ The key variables include real GDP growth; nominal interest rate; dollar deflator growth; and both non-interest current account and non-debt inflows in percent of GDP.

6/ Long-run, constant balance that stabilizes the debt ratio assuming that key variables (real GDP growth, nominal interest rate, dollar deflator growth, and non-debt inflows in percent of GDP) remain at their levels

of the last projection year.

Actual

Table 11. Romania: External Debt Sustainability Framework, 2005-2015

(In percent of GDP, unless otherwise indicated)

ANEXA I. ROMÂNIA: SCRISOARE DE INTENŢIE (SI)

Dl. Dominique Strauss-Kahn Bucureşti, 9 septembrie 2010

Director General

Fondul Monetar Internaţional

Washington, DC, 20431

S.U.A.

Stimate domnule Strauss-Kahn:

40. Programul anti-criză susţinut de Fondul Monetar Internaţional (FMI), de Uniunea

Europeană (UE) şi de Banca Mondială (BM) a continuat să joace un rol crucial în stabilizarea

economiei româneşti, inversarea dezechilibrelor economice şi crearea premiselor pentru

creşterea economică durabilă. În pofida acestor îmbunătăţiri, redresarea va fi întârziată din cauza

cererii interne ce continuă să se menţină precară, din cauza evoluţiilor negative din regiune şi a

recentelor inundaţii. Prin urmare, proiectăm acum o creştere economică de -2% în 2010, şi o

revenire la valori pozitive de 1½-2 % în 2011. Este de aşteptat ca inflaţia să crească

temporar semnificativ în al treilea şi al patrulea trimestru, ca urmare a efectelor

izolate generate de recenta majorare a TVA, atingând un vârf de 7-8% la

sfârşitul anului 2010, înainte de a reveni în intervalul ţintit de Banca Naţională a

României, în cursul anului 2011. Proiectăm în continuare un deficit al contului

curent de aproximativ 5% din PIB pentru 2010.

41. Rezultatele noastre în ceea ce priveşte ţintele cantitative şi programul de reforme

structurale au fost semnificative (Tabelele 1 şi 2).

Criteriile de performanţă cantitativă şi ţintele indicative. Au fost îndeplinite

toate criteriile de performanţă cantitativă şi ţintele indicative stabilite pentru finele

lunii iunie 2010, cu excepţia celui referitor la arieratele bugetului general consolidat

(¶7). Ca şi acţiune prealabilă, intenţia noastră este aceea de a plăti suma de 1,9

miliarde RON reprezentând arierate în sectorului sănătate (cea mai mare sursă de

arierate). Totodată, inflaţia s-a menţinut în intervalul interior al mecanismului de

consultare pe inflaţie pe întreaga perioadă.

Criterii structurale de referinţă. Reforma finanţelor publice locale a fost

finalizată înainte de termenul stabilit. Discuţia parlamentară privind legea de reformă

a sistemului de pensii este într-un stadiu avansat şi ne aşteptăm ca aceasta să fie

aprobată de Parlament înainte de mijlocul lunii septembrie (acţiune prealabilă).

Înregistrăm progrese semnificative în elaborarea legislaţiei de implementare a legii

privind salarizarea unitară, precum şi în ceea ce priveşte alte criterii structurale de

38

referinţă din cadrul programului. Ne aşteptăm sa finalizăm, de asemenea, şi reforma

regimului de finanţare a Fondului de Garantare a Depozitelor (FGD) până la finele

lunii septembrie, aşa cum este programat.

42. Având în vedere aceste rezultate - şi acţiunile suplimentare şi corective prezentate în

această Scrisoare - solicităm finalizarea celei de-a cincea evaluări în cadrul Acordului Stand-By.

Solicităm totodată o derogare de neîndeplinire pentru criteriul de performanţă de la finele lunii

iunie privind arieratele bugetului general consolidat.

43. Credem că politicile stabilite în scrisorile de intenţie din 24 aprilie 2009, 8 septembrie

2009, 5 februarie 2010, 16 iunie 2010, 29 iunie 2010 şi în această Scrisoare sunt adecvate pentru

a realiza obiectivele programului nostru economic, dar guvernul este gata să ia măsuri

suplimentare ce se impun pentru a asigura realizarea obiectivelor sale. Aşa cum este practica

standard în toate acordurile cu FMI, ne vom consulta cu FMI înainte de a

modifica măsurile prevăzute în această Scrisoare sau de a adopta noi măsuri care

s-ar abate de la scopurile programului, şi vom pune la dispoziţia FMI şi a

Comisiei Europene informaţiile necesare pentru monitorizarea programului.

Sectorul fiscal

44. În pofida condiţiilor economice precare, am îndeplinit ţinta deficitului

total stabilită pentru primul semestru al anului, în mare parte datorită măsurilor

stricte de control al cheltuielilor şi unei reduceri a numărului de salariaţi de

27.000 de persoane. Efortul nostru de ajustare fiscală pentru restul anului 2010

va fi susţinut de pachetul de ajustare promulgat de curând (ce generează 4,6%

din PIB pe bază anuală), pachet ce cuprinde o majorare a TVA de 5 puncte

procentuale, o reducere de 25% a salariilor din sectorul public, şi o reducere de

15% a majorităţii prestaţiilor sociale, completate de reducerea în continuare a

numărului de salariaţi (74.000). Este de aşteptat ca perspectivele mai slabe de

creştere să genereze o scădere a veniturilor în raport cu veniturile proiectate în

program, şi am luat măsuri suplimentare pentru a preveni lărgirea deficitului. În

mod special, am redus cheltuielile cu bunuri şi servicii cu 10% pe bază

anualizată şi am devansat unele prevederi ale legislaţiei de reformă a sistemului

de pensii ce ar putea aduce o oarecare ameliorare a situaţiei pe termen scurt.

Aşadar, suntem pe cale de a îndeplini ţinta de deficit stabilită pentru acest an, de

6,8% din PIB.

45. Pentru 2011, ne menţinem angajamentul de a reduce deficitul la 4,4% din

PIB, conform ţintei stabilite prin program. Impactul la nivelul întregului an al

măsurilor luate în 2010, precum şi restricţionarea în continuare a cheltuielilor,

vor fi suficiente pentru a asigura îndeplinirea acestei ţinte. Cu condiţia reducerii

în continuare a numărului de salariaţi cu cel puţin 15.000 până la finele anului

2011, vom avea posibilitatea de a acorda o modestă majorare salarială în 2011,

respectând în acelaşi timp şi angajamentul asumat în ceea ce priveşte menţinerea

39

anvelopei salariale aferente anului viitor sub 39 de miliarde de lei (incluzând

toate formele de remunerare, însă excluzând contribuţia de asigurări sociale

datorată de personalul militar). Legislaţia de implementare a legii salarizării

unitare va asigura concordanţa dintre noua grilă de salarizare ce va fi introdusă

de la 1 ianuarie 2011 şi anvelopa salarială redusă. Alte economii se vor obţine

prin restricţionarea cheltuielilor, eliminarea celui de-al 13-lea salariu şi a primei

de vacanţă, îngheţarea în continuare a pensiilor, eliminarea subvenţiilor de

încălzire (planificată iniţial pentru 2010), şi revizuirea sistemului de asistenţă

socială ce se anticipează că va genera cel puţin 0,2% din PIB (vezi ¶12).

Aprobarea de către Parlament a bugetului pe anul 2011 care să reflecte aceste

angajamente, inclusiv nivelul TVA de 24 la sută, va reprezenta un criteriu

structural de referinţă pentru mijlocul lunii decembrie 2010.

46. Strategia noastră fiscală pe termen mediu se concentrează în continuare

pe realizarea obiectivului Maastricht de deficit 3% în anul 2012, în paralel cu

asigurarea stabilităţii de viitor şi a predictibilităţii sistemului fiscal. Realizarea

ţintei de deficit de 4,4% anul viitor va facilita atingerea acestui obiectiv, dar

restricţionarea în continuare a cheltuielilor va reprezenta un imperativ pentru

reducerea deficitului în paralel cu redresarea graduală a valorii reale a

remuneraţiei funcţionarilor publici şi asigurarea unor investiţii mai mari, co-

finanţate din fonduri UE, care să susţină creşterea. Strategia Fiscală pe Termen

Mediu pe perioada 2011-2013, ce va fi publicată în curând, reprezintă un pas

important în implementarea Legii Responsabilităţii Fiscale şi în consolidarea

angajamentului nostru faţă de îndeplinirea ţintelor Maastricht. Vom întări

Consiliul Fiscal recent constituit, asigurând acestuia o finanţare adecvată, care să

permită ocuparea integrală a posturilor prevăzute pentru secretariatului

Consiliului cu persoane ce au pregătirea corespunzătoare.

47. Sunt întreprinse măsuri menite să rezolve problema cronică a arieratelor

de plăţi interne. La nivelul autorităţilor locale, amendamentele aduse legii

finanţelor publice locale – ce va interzice acumularea de arierate la nivel local în

viitor – au fost aprobate prin Ordonanţă de Urgenţă la sfârşitul lunii iunie,

marcând astfel îndeplinirea înainte de termen a criteriului structural de referinţă

stabilit pentru finele lunii septembrie. Începând din 2011, autorităţile locale vor

fi obligate să includă în execuţia lor bugetară şi plata arieratelor, şi nu vor mai

putea angaja noi cheltuieli sau contracta împrumuturi înainte de stingerea

obligaţiilor anterioare. Până atunci, am emis o ordonanţă ce permite autorităţilor

locale să utilizeze acorduri de swap pentru a compensa datoriile reciproce şi

pentru a stinge parţial unele arierate. La nivel central, având în vedere că cele

mai multe arierate se înregistrează în sectorul sănătate, implementăm un plan de

restructurare a sectorului de sănătate (vezi SI din 16 iunie 2010 şi ¶16), şi am

alocat o sumă de 1,9 miliarde RON în bugetul rectificat al anului 2010 pentru

plata arieratelor (acţiune prealabilă pentru finalizarea acestei evaluări). Pentru a

40

îmbunătăţi mecanismele de monitorizare şi control al arieratelor, ne afirmăm

angajamentul de a integra sistemul de raportare contabilă cu sistemul de plăţi în

Trezorerie (criteriu structural de referinţă pentru finele lunii martie 2011), de a

utiliza creditele bugetare ca şi plafoane de angajament, de a impune ministerelor

ordonatoare să monitorizeze unităţile aflate în subordinea lor pentru ca acestea

să respecte plafoanele; şi de a aplica sancţiuni împotriva acelor instituţii şi

persoane ce depăşesc plafoanele.

48. Recentele turbulenţe de piaţă – generate de incertitudinile din jurul

aprobării măsurilor fiscale din iunie şi de percepţia unui risc ascendent în

regiune – ne-au determinat să reducem temporar volumul emisiunilor de datorie

publică şi să utilizăm gradual tamponul (buffer) financiar existent în Trezorerie.

Odată cu îmbunătăţirea condiţiilor de piaţă, ne aşteptăm să revenim la traiectoria

de consolidare a acestui tampon financiar pentru a reprezenta aproximativ 4 luni

de finanţare a deficitului fiscal şi refinanţare a datoriei publice.

Reforme fiscale

49. Ne continuăm eforturile de reducere a evaziunii fiscale şi de creştere a

veniturilor colectate. În urma unei prime runde de reforme în luna aprilie, am

aprobat în luna iunie o ordonanţă referitoare la combaterea evaziunii fiscale.

Printre altele, ordonanţa prevede autorizarea de a accesa conturile bancare,

importantă pentru dezvoltarea metodologiilor de control indirect pentru

impunerea persoanelor fizice cu mari averi. În conformitate cu recomandările

misiunii de asistenţă tehnică a FMI, lucrăm la un proiect de ordonanţă ce

cuprinde şi alte prevederi referitoare la impunerea persoanelor fizice cu averi

mari, având ca termen pentru emitere sfârşitul lunii septembrie. Vom lărgi

definiţia conceptului de venit astfel încât aceasta să permită impunerea

veniturilor din orice sursă ce nu este scutită prin lege şi vom lua alte măsuri,

menţionate în SI din 16 iunie 2010 şi în rapoartele de asistenţă tehnică ale FMI.

Pentru a ataca în continuare fenomenul de evaziune fiscală, ne vom angaja în

discuţii cu CE în legătură cu promovarea altor amendamente la sistemul fiscal

naţional. Intenţionăm: (i) să solicităm o majorare a plafonului obligatoriu de

TVA impus de Consiliul de Miniştri al UE la 100.000 Euro; (ii) să stabilim un

plafon inferior celor ce se înregistrează în mod opţional ca plătitori de TVA

pentru a elimina astfel contribuabilii ce solicită în mod fraudulos rambursarea de

TVA; şi (iii) să reducem plafonul pentru administrarea contribuabililor mijlocii

(ce se situează în prezent la 6,7 milioane RON). Vom extinde administrarea

contribuabililor mijlocii, astfel încât aceasta să acopere 20% din venituri, vom

viza o pondere a veniturilor direcţiei de mari contribuabili în total venituri de

70% şi vom consolida procesul de punere sub acuzare a cazurilor fiscale.

Activitatea noastră de raţionalizare a unităţilor fiscale şi de îmbunătăţire a reţelei

de tehnologia informaţiilor (TI) va avea la bază recomandările misiunii de

41

asistenţă tehnică a FMI din iulie 2010. Vom reforma de asemenea sistemul de

stimulente bazate pe productivitate în cursul anului următor (în concordanţă cu

legislaţia de implementare a legii salarizării unitare), limitând acordarea acestor

stimulente la cei implicaţi direct în colectarea impozitelor şi taxelor şi limitându-

le strict la îmbunătăţiri susţinute în materie de venituri. Vom continua să

cooperăm cu serviciile Comisiei Europene pentru a ne asigura că legislaţia

noastră este în concordanţă cu reglementările fiscale europene.

50. Absorbţia accelerată a fondurilor UE reprezintă un obiectiv central al

guvernului. Am luat deja măsuri care ar trebui să asigure o creştere a absorbţiei

în acest an, prin îmbunătăţirea licitaţiilor şi prin facilitarea accesului la proiecte,

asigurând cofinanţarea prin facilităţi speciale de garantare. În continuare,

eforturile noastre se vor concentra pe dezvoltarea capacităţii administrative a

unităţilor ce gestionează fonduri, cu precădere în sectorul transporturi;

modernizarea şi consolidarea cadrului legislativ şi de reglementare în domeniul

investiţiilor publice; şi prioritizarea investiţiilor pentru a asigura fonduri

suficiente pentru proiectele esenţiale. În mod concret, ne angajăm: (i) să

acordăm prioritate doar proiectelor de investiţii cofinanţate din fonduri UE,

atunci când sunt demarate noi investiţii; (ii) să reducem portofoliul existent de

proiecte de capital finanţate din fonduri naţionale pentru a ne putea concentra pe

proiecte prioritare pentru care poate fi total asigurată finanţarea, restul

proiectelor fiind întrerupte; (iii) să consolidăm procesul de evaluare a

proiectelor, solicitând sectorului privat să analizeze bancabilitatea proiectelor;

(iv) să încurajăm participarea sectorului privat în proiecte prin externalizare sau

prin aranjamente de tip parteneriat public-privat; şi (v) să asigurăm ocuparea

integrală cu personal a unităţilor de management al proiectelor şi remunerarea

adecvată a personalului de specialitate, finanţat din fonduri de asistenţă tehnică.

51. Revizuirea prestaţiilor de asistenţă socială va constitui un sprijin

important pentru strategia de ajustare fiscală, îmbunătăţind în acelaşi timp

eficienţa protecţiei acordate celor mai săraci şi mai vulnerabili membrii ai

societăţii. Cheltuielile de asistenţă socială reprezintă aproape 4 % din PIB, dar

acestea sunt prost direcţionate şi generatoare de risipă, de multe ori fiind

acordate celor destul de înstăriţi, şi neajungând la cei nevoiaşi. Am iniţiat ample

reforme ale sistemului (cu asistenţă de la Banca Mondială) ce vizează: (i) mai

buna direcţionare, prin eliminarea imediată sau graduală a programelor ce nu fac

obiectul testării mijloacelor financiare; (ii) raţionalizarea şi consolidarea

prestaţiilor acordate de diferitele niveluri ale administraţiei; (iii) sporirea

controlului asupra cererilor de prestaţii sociale; şi (iv) plafonarea prestaţiei

maxime pe persoană. Se anticipează că legislaţia prin care se introduc aceste

reforme va fi aprobată de Guvern până la finele lunii octombrie 2010.

42

52. Guvernul îşi menţine angajamentul de a îmbunătăţi performanţele

întreprinderilor de stat. Cele zece întreprinderi de stat ce înregistrează cele mai

mari pierderi au îndeplinit ţinta indicativă a pierderilor din exploatare în al doilea

trimestru. Cu toate acestea, arieratele au continuat să crească, ceea ce sugerează

că va fi nevoie de măsuri suplimentare pentru a respecta condiţionalitatea UE

privind reducerea trimestrială a arieratelor. Guvernul are în vedere

implementarea de măsuri de îmbunătăţire a veniturilor acestor întreprinderi (prin

tarife mai mari), dar şi de reducere a costurilor prin reduceri de personal şi

restructurare. Procesul de lichidare sau privatizare a întreprinderilor de stat

(inclusiv Termoelectrica şi CFR marfă) prevăzut în SI din iunie 2010 este în

derulare. Agenţia de privatizare AVAS pregăteşte vânzarea a 13 companii mici

aflate integral în proprietatea sa şi pachetele minoritare pe care le deţine în cel

puţin 150 de alte companii până la finele anului 2010, dar finalizarea unora

dintre aceste vânzări va fi amânată pentru 2011.

53. Elaborarea legislaţiei de implementare a legii salarizării unitare se

desfăşoară conform planului. Legislaţia va fi formată din două părţi: o lege cadru

de implementare ce introduce noul sistem de salarizare şi o lege specifică anuală

prin care se stabilesc parametrii salariali. Legislaţia va face obiectul unei analize

de cost înainte de a fi înaintată Parlamentului, pentru a se asigura încadrarea

cheltuielilor de personal pe 2011 în anvelopa agreată de 39 de miliarde de RON

pe care o implică recentele reduceri salariale din domeniul public, şi respectarea

de către sistem a limitelor convenite pentru anvelopa salarială de-a lungul

timpului. Legislaţia va reforma de asemenea şi sistemul stimulentelor bazate pe

productivitate, prin integrarea acestora în salariul de bază. Ne angajăm să avem

aprobată această legislaţie până la finele lunii octombrie 2010 (criteriu structural

de referinţă), şi vom conveni asupra textului legislaţiei cu Instituţiile Financiare

Internaţionale şi cu CE înainte de a transmite această legislaţiei Parlamentului.

54. Aprobarea reformei pensiilor a fost oarecum întârziată datorită unei

agende legislative încărcate, dar acum ne aşteptăm ca această lege să fie

aprobată de Parlament înainte de mijlocul lunii septembrie (acţiune prealabilă).

Partea din această reformă referitoare la reducerea pensiilor speciale a fost deja

implementată. Am demarat verificarea beneficiarilor de pensii de invaliditate

pentru a elimina cererile frauduloase. Am suspendat pensionările anticipate până

la intrarea în vigoare a noii legi a pensiilor (ce descurajează pensionarea

anticipată prin intermediul unui factor mai mare de micşorare a pensiei), la 1

ianuarie 2011. Noile prevederi privind indexarea pensiilor vor intra în vigoare

în 2012, după ce încetează îngheţarea pensiilor din 2011. Ne angajăm să

continuăm integrarea treptată a pilonului doi de pensii, prin majorarea planificată

a contribuţiilor de la 2,5% la 3% în 2011.

43

55. Ne asumăm în continuare angajamentul de a asigura funcţionarea

sistemului de sănătate în cadrul alocărilor bugetare pe 2010 şi să realizăm

economii suplimentare în 2011. Pe parte de venituri a fost implementat impozitul

pe cifra de afaceri pentru distribuitorii de medicamente (clawback), şi un proiect

de lege ce reglementează sistemul de co-plată, incluzând o restrângere drastică a

scutirilor comparativ cu planurile iniţiale, va fi aprobat în curând de Parlament,

pentru a intra în vigoare de la 1 ianuarie 2011. Pentru a îmbunătăţi eficienţa

serviciilor medicale, administrarea multor spitale a fost transferată autorităţilor

locale. Totodată, a fost introdus un plafon pentru cheltuielile de personal, egal cu

70% din costurile spitalului, iar ordinele pentru reducerea a 95% din cele 9200

de paturi de spital iniţial vizate au fost deja transmise, restul fiind planificate

pentru mijlocul lunii august. A fost instituită o schemă a preţurilor de referinţă

pentru produse farmaceutice selectate şi aceasta va fi extinsă în următoarele luni.

În final, se introduc sisteme de referinţă pentru a controla costurile produselor

farmaceutice şi costurile serviciilor medicale.

56. Pregătim o reformă a pieţei muncii pentru a rezolva rigidităţile şi

slăbiciunile existente. Concret, elaborăm amendamente menite să modernizeze

Codul Muncii şi restul legislaţiei din domeniul pieţei muncii, în vederea sporirii

flexibilităţii pieţei, reducerii caracterului informal şi evaziunii fiscale, şi

îmbunătăţirii cadrului de negociere salarială. Anticipăm ca legislaţia revizuită să

intre în vigoare înainte de sfârşitul anului 2010.

Sectorul financiar

57. Sistemul bancar românesc a fost afectat de recesiunea prelungită şi a

înregistrat pierderi în primul semestru al anului. Împrumuturile clasificate ca

îndoielnice şi pierderile au ajuns la 17,8% la finele lunii iunie 2010, în timp ce

împrumuturile cu întârzieri de peste 90 zile, clasificate în categoria pierderi au

fost de 10,2%; în al doilea semestru al anului ne aşteptăm la o majorare a

acestora, având în vedere că activitatea economică se menţine în continuare la

niveluri reduse. Ratele de capitalizare au fost supuse presiunilor dar, ca urmare a

majorărilor proactive de capital de către acţionari, rata medie de capitalizare în

sectorul bancar a fost de 14,3% la sfârşitul lunii iunie 2010, toate instituţiile

având peste 10%. În mod particular, băncile mamă ale celor mai mari nouă bănci

străine au păstrat rate de capital de peste 10 la sută, respectând astfel în linii mari

angajamentul de menţinere a expunerii asumat în cadrul European Bank

Coordination Initiative (EBCI). În vederea consolidării poziţiei externe a

României, s-a convenit permiterea unei reduceri a angajamentelor de expunere

ale băncilor la 95%, începând cu sfârşitul lunii septembrie 2010.

58. Ne menţinem angajamentul de a continua să consolidăm plasa de

siguranţă menită să facă faţă problemelor financiare. Am întărit cadrul de

44

lichidare a băncilor cu probleme prin completarea competenţelor existente ale

administratorului special pentru ca acesta să poată implementa cu promptitudine

o paletă largă de măsuri de restructurare. Intenţionăm să obţinem aprobarea de

către Parlament a acestor amendamente până la 1 decembrie 2010 (criteriu

structural de referinţă). Cu asistenţă tehnică din partea Fondului, vom modifica

legea FGD, în sensul permiterii utilizării resurselor administrate de FGD

(inclusiv prin garanţii) în scopul facilitării măsurilor de restructurare autorizate

de Banca Naţională a României (BNR) privind transferul depozitelor, inclusiv

tranzacţii de achiziţie şi de asumare, dacă o această utilizare ar fi mai puţin

costisitoare decât plata directă a garanţiilor la depozite. Se pregăteşte

majorarea ratei de acoperire a finanţării ex-ante pentru FGD la 2%. Pentru a

realiza acest lucru, rata de contribuţie a băncilor va fi majorată la 0,3% începând

din 2011, iar liniile de credit stand-by vor fi eliminate (criteriu structural de

referinţă pentru finele lunii septembrie 2010). Vom revizui de asemenea

aranjamentele de guvernanţă din legea privind FGD pentru a ne asigura că nici

membrii Consiliului şi nici angajaţii instituţiilor de credit nu participă în

Consiliul de Administrare al FGD (criteriu structural de referinţă pentru finele

lunii decembrie 2010).

59. În ceea ce priveşte gospodăriile supra-îndatorate, eforturile implementate

de către bănci în direcţia restructurării şi rescadenţării descentralizate au fost în

linii mari suficiente pentru a rezolva presiunile ridicate de serviciul datoriei. Ne

menţinem angajamentul de a susţine stabilitatea financiară prin reţinerea de la

promovarea de iniţiative legislative, precum actualul proiect al legii

insolvabilităţii personale, ce ar submina disciplina în materie de creditare. Vom

încerca să menţinem cadrul existent ce permite băncilor să se bazeze pe

expertiza internă în colectarea creanţelor lor. Vom încuraja băncile să îşi

continue eforturile de restructurare şi vom monitoriza îndeaproape rezultatele.

Vom analiza recenta ordonanţă (Ordonanţa nr. 50/2010) pentru a asigura

transparenţa în ceea ce priveşte ratele dobânzilor pentru contractele de credite de

consum, pentru a asigura armonizarea totală cu legislaţia UE, mai ales în ceea ce

priveşte ne-retroactivitatea.

60. Actualul cadru de provizionare este sănătos şi BNR nu consideră că la

acest moment ar mai fi necesare alte reglementări prudenţiale noi. BNR va

continua să se consulte cu experţii Fondului şi ai CE înainte de introducerea sau

amendarea altor aspecte ale cadrului de reglementare. BNR şi Ministerul

Finanţelor Publice îşi asumă în continuare angajamentul de a adopta până la

sfârşitul perioadei programului cadrul legislativ necesar pentru implementarea

cuprinzǎtoare a Standardelor de Raportare Financiară Internaţionale (IFRS), în

vederea aplicării IFRS de la începutul anului 2012. BNR a transmis băncilor

notificările privind modificările, împreună cu un calendar, în data de 30 iunie.

45

61. Ne exprimăm angajamentul de a modifica iniţiativele legislative recente

care au afectat negativ independenţa băncii centrale şi a autorităţilor de

supraveghere din sectorul financiar non-bancar. Pachetul de măsuri de ajustare

fiscală, adoptat recent, a inclus banca centrală şi autorităţile de supraveghere din

sectorul financiar non-bancar printre instituţiile supuse unor reduceri salariale de

25%, lucru care a subminat independenţa financiară a acestora şi a încălcat

prevederile Articolului 130 din Tratatul UE. Banca Centrală Europeană a

constatat, de asemenea, faptul că transferul la bugetul de stat al economiilor din

fondul de salarii reprezintă o finanţare monetară interzisă a deficitului bugetar.

Ne exprimăm angajamentul de a emite o ordonanţă, înainte de mijlocul lunii

septembrie, pentru a înlătura prevederile privind finanţarea monetară şi pentru a

rezolva problema încălcării independenţei băncii centrale înainte de finalul lunii

decembrie.

Politica monetară şi valutară

62. Recenta majorare a TVA va duce la o creştere temporară dar

semnificativă a inflaţiei în restul anului curent, împingând acest indicator cu

mult în afara intervalului ţintit al BNR. Estimăm că saltul datorat TVA,

conjugat cu majorările planificate ale preţurilor administrate şi cu efectele

ultimelor inundaţii asupra preţurilor la alimente, ar putea împinge inflaţia cam cu

3½-4½ puncte procentuale peste traiectoria proiectată, situând-o la 7-8% la

sfârşitul lui 2010. Excluzând majorări semnificative într-o a doua rundă, efectele

nivelului preţurilor ar trebui să se disipeze după jumătatea lui 2011, permiţând

astfel realizarea ţintei pe 2011 de 3%±1 puncte procentuale.

63. Deşi caracterul singular al majorării preţurilor induse de TVA nu justifică

un răspuns de politică monetară, se impune o vigilenţă sporită pentru menţinerea

sub control a previziunilor inflaţioniste şi pentru anihilarea unor posibile efecte

inflaţioniste de runda a doua. Consiliul BNR a decis să întrerupă ciclul său de

relaxare a politicii monetare, până când efectele probabile ale majorării TVA vor

fi devenit mai clare. Pe viitor, politica monetară va fi calibrată în direcţia

obţinerii traiectoriei proiectate de reducere a inflaţiei, netă de efectul fiscal.

Modificări ale programului şi monitorizare

64. Programul va continua să fie monitorizat prin misiuni periodice de

evaluare, acţiuni prealabile, criterii de performanţă cantitative şi ţinte orientative

şi criterii structurale de performanţă. Ţintele cantitative pentru finele lunii

septembrie şi finele lunii decembrie 2010 şi criteriile de performanţă permanente

46

sunt stabilite în Tabelul 1; iar criteriile structurale de performanţă sunt stabilite

în Tabelul 2. Înţelegerile dintre autorităţile române şi experţii FMI privind

criteriile cantitative de performanţă şi măsurile structurale descrise în prezentul

memorandum sunt specificate în Memorandumul Tehnic de Înţelegere anexat.

/s/ /s/

Gheorghe Ialomiţianu Mugur Isărescu

Ministrul Finanţelor Publice Guvernator BNR

Anexe

47

Tabelul 1. România: Ţinte cantitative în cadrul programului

2008 2009 2010

Dec.

realizat

Martie

realizat

Iunie

realizat

Sept.

realizat

Dec.

realizat

Martie

realizat

Iunie

program

Iunie

preliminar

Sept

program

Dec.

program

I. Criterii cantitative de performanţǎ

1. Variaţia cumulatǎ a activelor externe nete

(milioane euro)8/3

2. Soldul cumulat al bugetului general consolidat

(milioane lei)2

3. Stocul cumulat al arieratelor bugetului general

consolidat de la sfârşitul anului anterior (miliarde

lei)

4. Plafonul garanţiilor bugetului general consolidat

emise în cursul anului (valoare nominalǎ, în miliarde

lei)

II. Criterii de performanţǎ permanente

5. Neacumularea de arierate la datoria externǎ

III. Consultări pe inflaţie

6. Rata inflaţiei la 12 luni în preţuri de consum

Interval exterior (limita superioarǎ)

Interval interior (limita superioarǎ)

Punct central

Interval interior (limita inferioarǎ)

Interval exterior (limita inferioarǎ)

IV. Ţintǎ orientativǎ

7. Cheltuielile primare curente ale bugetului general

consolidat (exclusiv fonduri UE şi asistenţă socială,

milioane lei)2

8. Soldul operaţional (venituri fără impozite şi

dobânzi), exclusiv subvenţiile, pentru cele 10 ÎS

definite în MTÎ

Articol din Memorandum

Veniturile cumulate proiectate ale bugetului general

consolidat, fără fonduri UE (milioane lei)

25.532

-24.655

1,06

0,0

0

...

...

6,3

...

...

92.327

...

-3.500

-8.300

1,41

...

0

...

...

6,7

...

...

22.149

...

-5.119

-14.456

1,55

0,02

0

8,4

7,4

5,9

5,4

4,4

43.238

...

-4.566

-25.563

1,4

0,7

0

7,7

6,7

4,8

4,7

3,7

63.878

...

-4.874

-36.101

1,50

2,2

0

6,5

5,5

4,7

3,5

2,5

85.637

151.508

779

-8.422

1,76

4,6

0

6,5

5,5

4,2

3,5

2,5

32.749

-495

36.355

-4. 040

-18.200

1,09

12,0

0

6,0

5,0

4,0

3,0

2,0

66.200

-2.000

74.950

-509

-18.015

1,8

5,6

...

...

...

4,4

...

...

66.124

-1.947

74.669

-2000

-28.200

0,81

12,0

0

10,0

9,0

8,0

7,0

6,0

100.000

-3.000

114.700

-2.000

-34.650

0,48

12,0

0

10,0

9,0

8,0

7,0

6,0

131.000

-4.000

157.950

8 Cifra aferentǎ lunii decembrie 2008 reprezintă stocul 2 Cifra aferentǎ lunii decembrie 2008 este pentru tot anul. 3 Ţinta de AEN pentru finele lui iunie 2010 a fost ajustată deoarece tragerile efective au fost mai mici decât proiecţia cu 1,5 miliarde Euro.

Tabelul 2. România: Performanţe Evaluarea Cinci şi Condiţionalităţi Noi Propuse

Măsura Data Vizată Comentariu

Măsură prealabilă

1. Plata unor arierate în valoare de 1,9 miliarde RON, majoritatea în

sectorul sănătate.

2. Aprobarea de către Parlament a legii de reformă a pensiilor

Criterii cantitative de performanţǎ

1. Plafon Active Externe Nete

2. Soldul total al bugetului general consolidat

3. Plafonul garanţiilor bugetului general consolidat

4. Plafon al arieratelor interne ale bugetului general consolidat

5. Neacumularea de arierate externe la plată

Ţintǎ cantitativă orientativǎ

1. Cheltuielile primare curente ale bugetului general consolidat

2. Ţintă indicativă a soldului operaţional al ÎS cu cele mai mari pierderi

Interval de consultare pe inflaţie

Interval interior

Interval exterior

Criterii Structurale de Referinţă

1. Aprobarea reformelor instituţionale de contracarare a riscurilor fiscale

aferente autorităţilor locale

2. Aprobarea legislaţiei de implementare a legii organice privind salarizarea în

sectorul public

3. Aprobarea legii pensiilor

4. Ratificarea de către Parlament a măsurilor fiscale aprobate de guvern

5. Reforma regimului de finanţare a FGD prin majorarea cotelor de contribuţie

a băncilor şi eliminarea liniilor de credit stand-by, şi revizuirea aranjamentelor

de guvernanţă a FGD

6. Reforma metodologiei de administrare fiscală a persoanelor fizice cu averi

mari

Iunie 2010

Iunie 2010

Iunie 2010

Iunie 2010

Iunie 2010

Iunie 2010

Iunie 2010

Iunie 2010

Iunie 2010

30 septembrie 2010

31 octombrie 2010

30 septembrie 2010

30 septembrie 2010

30 septembrie 2010

30 noiembrie 2010

Îndeplinit

Îndeplinit

Îndeplinit

Neîndeplinit

Îndeplinit

Îndeplinit

Îndeplinit

Îndeplinit

Îndeplinit

Îndeplinit în iunie 2010

Revizuit de la 30 septembrie

2010

În curs de îndeplinire (acţiune

prealabilă)

Ratificarea TVA în curs de

îndeplinire

În curs de îndeplinire

49

7. Integrarea sistemului de raportare contabilă cu sistemul de plăţi al

Trezoreriei

Noi Condiţionalităţi Propuse (Criterii de Performanţă Structurale)

1. Ratificarea de către Parlament a amendamentelor la cadrul de închidere a

băncilor

2. Aprobarea de către Parlament a bugetului agreat pe 2011

3. Amendarea legislaţiei de garantare a depozitelor pentru a se asigura că nici

membrii Consiliului, şi nici angajaţii instituţiilor de credit nu participă în

Consiliul de Administrare a FGD

31 martie 2011

1 decembrie 2010

15 decembrie 2010

31 decembrie 2010

Revizuit de la 30 septembrie

2010

ANEXA II. ROMÂNIA: MEMORANDUM TEHNIC DE ÎNŢELEGERE (MTÎ)

9 septembrie 2010

1. Prezentul Memorandum Tehnic de Înţelegere (MTÎ) actualizează şi înlocuieşte MTÎ din data

de 16 iunie 2010. El: (i) defineşte variabilele care fac obiectul ţintelor cantitative specificate în

Scrisoarea de Intenţie (SI); (ii) descrie metodele care vor fi utilizate pentru evaluarea performanţei

programului şi necesităţile de informaţii pentru a asigura o monitorizare adecvată a ţintelor (Secţiunea

I); şi (iii) precizează unele dintre condiţionalităţile structurale din cadrul programului (Secţiunea II).

Conform standardului în cadrul tuturor acordurilor cu Fondul, ne vom consulta cu Fondul înainte de a

modifica măsurile conţinute în această scrisoare, sau înaintea adoptării de noi măsuri care ar devia de

la ţelurile programului, şi vom furniza Fondului informaţiile necesare pentru monitorizarea

programului.

2. În accepţiunea programului ratele de schimb ale leului românesc (RON) faţă de euro se

stabilesc la RON 3,9852 = €1, faţă de dolarul SUA la RON 2,8342 = $1, faţă de yenul japonez la

RON 3,1419 = ¥100, şi faţă de lira sterlină la RON 4,1169 = ₤1, ratele fiind cele postate pe website-ul

Băncii Naţionale a României (BNR) la data de 31 decembrie 2008. Ratele de schimb faţă de alte

valute, acolo unde sunt aplicabile, vor fi de asemenea acelea postate pe website-ul BNR în data de 31

decembrie 2008.

3. În accepţiunea programului, bugetul general consolidat include entităţile definite în bugetul

pe 2010. Acestea sunt: guvernul central (bugetul de stat, trezoreria, entităţile de stat autofinanţate

incluse în buget, etc.), autorităţile locale, fondurile de asigurări sociale (pensii, sănătate şi şomaj),

Compania naţională de autostrăzi şi drumuri naţionale din România şi administraţia Fondului

Proprietatea. Prezenta definiţie a bugetului general consolidat include de asemenea orice fonduri noi,

sau alte programe speciale bugetare şi extrabugetare care ar putea fi create pe parcursul perioadei

programului pentru a desfăşura operaţii de natura fiscală, aşa cum se defineşte în Manualul FMI

pentru Statisticile Financiare Guvernamentale 2001. Autorităţile vor informa experţii FMI cu privire

la crearea oricărui astfel de fond sau program nou.

VI. I. CRITERII DE PERFORMANŢĂ CANTITATIVE, ŢINTA INDICATIVĂ ŞI CRITERII DE

PERFORMANŢĂ PERMANENTE

A. Limita privind Activele Externe Nete

4. În accepţiunea programului, Activele Externe Nete (AEN) sunt definite ca AEN ale

BNR minus obligaţiile de trezorerie faţă de Fondul Monetar Internaţional.

5. AEN ale Băncii Naţionale a României (BNR) sunt definite ca valoarea în euro a activelor

externe brute ale BNR (inclusiv rezervele obligatorii ale sistemului bancar comercial ţinute la BNR)

minus pasivele externe brute ale BNR; şi vor fi măsurate pe baza definiţiilor operaţionale ale BNR şi

51

nu a celor contabile. Activele şi pasivele externe denominate în non-euro vor fi convertite în euro la

ratele de schimb ale programului.

6. Activele externe brute ale BNR se definesc ca incluzând deţinerile de DST ale BNR, poziţia

rezervelor ţării la Fond, deţinerile de numerar, titluri şi depozite în străinătate în valute străine

convertibile. Se exclud din activele de rezervă: (i) aurul şi alte metale preţioase; (ii) activele în valute

neconvertibile; (iii) active nelichide; (iv) orice active care sunt angajate, colateralizate sau se află sub

o altă obligaţie, dacă acestora nu le este asociat şi un pasiv extern brut; (v) creanţe asupra rezidenţilor;

şi (vi) creanţe în valută derivând din instrumente derivate în monede străine vis-à-vis de moneda

naţională (cum ar fi futures, forwards, swaps şi options).

7. Pasivele externe brute ale BNR se definesc ca toate pasivele în valută faţă de rezidenţi şi

nerezidenţi, inclusiv angajamentele de vânzare de valută decurgând din instrumente derivate (cum ar

fi futures, forwards, swaps şi options), şi tot creditul nerambursat de la Fond, dar excluzând (i)

depozitele în valută ale băncilor legate de rezervele obligatorii; şi (ii) depozitele în valută ale

Guvernului la BNR. Prezenta definiţie are ca scop aducerea conceptului de pasive externe mai

aproape de definiţia balanţei de plăţi, pe care se bazează ţintele.

Limita pentru schimbările cumulate în activele externe nete de la începutul anului (în mil. euro) 1/

2009 2010 2/

decembrie martie iunie septembrie decembrie

(stoc) realizat realizat CP CP

Schimbare cumulată în

AEN

20.658 779 -509 -2.000 -2.000

Poziţia din

Memorandum:

Active externe brute 28.418 3.145 1,838 2.100 3.000

1/ CP = criteriu de performanţă; date la finele lunii.

2/ Fluxurile în 2010 sunt faţǎ de stocul final din 2009

8. Ţintele AEN vor fi ajustate în sus (în jos) cu surplusul (deficitul) din tragerile în cadrul

programului legate de proiecţia de bază. Tragerile în program se definesc ca trageri externe de la

creditorii oficiali (Banca Mondială şi CE) care sunt utilizabile pentru finanţarea bugetului de stat

total. Ţintele AEN vor fi de asemenea ajustate în sus cu creşterea rezervelor obligatorii ale băncilor

comerciale ţinute la BNR faţă de finele lui decembrie 2009 (€ 7.874 milioane), măsurate la ratele de

schimb ale programului.

Tragerile externe din Program – Proiecţii de bază (în mil. euro)

2010

martie iunie septembrie decembrie

Fluxuri cumulate de la finele lui

decembrie 2009

1.000 2.200 2.500 4.100

52

B. Mecanismul de Consultare pentru rata inflaţiei la 12 luni

9. Intervalele de consultare trimestriale pentru rata inflaţiei la 12 luni în preţuri de consum (aşa

cum sunt măsurate de indexul preţurilor de consum (IPC) publicat de Institutul Naţional de Statistică)

sunt specificate mai jos. În cazul în care rata inflaţiei IPC an-pe-an se află în afara intervalelor

exterioare specificate mai jos, autorităţile vor efectua o consultare cu Fondul cu privire la politicile

propuse ca răspuns înainte de a solicita alte trageri în cadrul programului. În plus, BNR va avea

discuţii cu experţii Fondului în cazul în care rata inflaţiei IPC an-pe-an se situează în afara

intervalelor interioare specificate pentru finele fiecărui trimestru în tabelul de mai jos.

2008 2009 2010

decembrie

(realizat)

decembrie

(realizat)

martie

(realizat)

iunie

(realizat)

septembrie decembrie

Interval exterior

(limita superioară)

10,0 10,0

Interval interior (limita

superioară)

9,0 9,0

Punct central 6,3 4,7 4,2 4,4 8,0 8,0

Interval interior (limita

inferioară)

7,0 7,0

Interval exterior

(limita inferioară)

6,0 6,0

C. Criteriu de Performanţă privind soldul bugetului general consolidat

10. Deficitul bugetar va fi monitorizat trimestrial prin soldul cash al bugetului general consolidat.

Autorităţile se vor consulta cu experţii FMI cu privire la măsurile de corecţie în cazul unor derapaje

ale veniturilor şi finanţării guvernamentale.

Limita pentru soldul bugetului general consolidat (în milioane lei)

Finele lui decembrie 2009 (realizat) -36.101

Finele lui martie 2010 (realizat) -8.422

Finele lui iunie 2010 (realizat) -18.015

Finele lui septembrie 2010 (criteriu de performanţă) -28.200

Finele lui decembrie 2010 (criteriu de performanta) -34.650

11. Deficitul bugetar va fi măsurat de deasupra liniei utilizându-se datele execuţiei bugetare.

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) va furniza de asemenea date lunare pentru a măsura deficitul sub

linie. Soldul bugetului general consolidat măsurat sub linie va include:

+ (i) finanţarea externă netă, excluzând câştigurile şi pierderile din reevaluare;

53

+ (ii) schimbările în creditul intern net din sistemul financiar, excluzând câştigurile

şi pierderile din reevaluarea depozitelor denominate în valută şi incluzând ajustări

pentru:

+ (a) fonduri UE primite şi necheltuite încă (plăţi în avans);

+ (b) cereri de rambursare ale guvernului din fonduri UE;

+ (c) obligaţii ale fondului proprietatea neplătite încă;

+ (iii) schimbări în stocul de titluri de stat emise, net de schimbările de reevaluare;

+ (iv) schimbări nete ale altor finanţări.

12. Dacă diferenţa dintre deficitul bugetului general consolidat măsurat deasupra liniei şi sub

linie este mai mare de 200 de milioane de lei pe fiecare trimestru pe parcursul lui 2010 MFP se va

consulta cu experţii FMI.

13. În cazul în care veniturile bugetare exclusiv fonduri nerambursabile vor depăşi valoarea

proiectată în cadrul programului, ţinta de deficit va fi ajustată în jos cu o jumătate din surplus şi va

permite cheltuieli suplimentare de capital reducând în acelaşi timp deficitul. Tabelul următor

înfăţişează veniturile bugetare exclusiv fonduri nerambursabile cumulate proiectate pentru 2010, faţă

de care se vor compara veniturile realizate.

Venituri cumulate proiectate în bugetul general

consolidat, exclusiv fonduri UE

(în milioane lei)

Finele lui decembrie 2009 (realizat) 151.508

Finele lui martie 2010 (realizat) 36.355

Finele lui iunie 2010 (realizat) 74.669

Finele lui septembrie 2010 (proiecţie) 114.700

Finele lui decembrie 2010 (proiecţie) 157.950

14. În cazul în care cheltuielile curente din trimestrul precedent depăşesc ţinta indicativǎ (definitǎ

mai jos), ţinta de deficit pentru trimestrul următor va fi ajustatǎ în jos cu valoarea corespunzătoare

acestei depăşiri.

D. Criteriu de performanţă limitând emiterea de garanţii guvernamentale către sectorul

privat nefinanciar şi întreprinderile publice

15. Emiterea de garanţii guvernamentale către sectorul privat nefinanciar şi către întreprinderile

publice va fi limitată pe parcursul duratei programului. Plafonul poate fi ajustat în sus cu până la 4,3

miliarde RON faţǎ de plafonul iniţial de 7,7 miliarde RON pentru garanţii destinate finanţării plǎţilor

în contrapartidǎ în cadrul proiectelor de investiţii finanţate de UE sau pentru garanţii destinate

proiectelor cofinanţate de către BERD, IFC sau BEI.

54

Plafon pentru garanţiile din bugetul general consolidat nou

emise de la finele anului 2008 până la:

(în miliarde lei)

Finele lui decembrie 2009 (realizat) 2,2

Finele lui martie 2010 (realizat) 4,6

Finele lui iunie 2010 (realizat) 5,6

Finele lui septembrie 2010 (criteriu de performanta) 12

Finele lui decembrie 2010 (criteriu de performanta) 12

E. Criteriu de performanţă privind neacumularea de arierate interne de către Bugetul General

Consolidat

16. Criteriul de performanţă stabilit cu privire la stocul de arierate interne ale bugetului general

consolidat are în vedere neacumularea de noi arierate şi eliminarea lor pe durata programului. În caz

de necesitate, guvernul va lua măsurile corective pentru a preveni acumularea de noi arierate. În

accepţiunea programului, arierate înseamnă sume de plată trecute de scadenţă cu 90 de zile (în

conformitate cu definiţia cheltuielilor din ESA95).

Stocul de arierate ale bugetului general consolidat

de la finele anului precedent

(în miliarde lei)

Finele lui noiembrie 2009 (stoc, realizat) 1,40

Finele lui martie 2010 (realizat) 1,76

Finele lui iunie 2010 (realizat) 1,8

Finele lui septembrie 2010 (criteriu de performanţă) 0,81

Finele lui decembrie 2009 (criteriu de performanţă) 0,48

Finele lui aprilie 2011 (ţintă indicativă) 0,00

F. Criterii de performanţă permanente privind neacumularea de arierate la plăţile în contul

datoriei externe la nivelul Bugetului General Consolidat

17. La nivelul Bugetului General Consolidat nu se vor acumula arierate la datoria externă pe

durata programului. În accepţiunea acestui criteriu de performanţă, un arierat la plată în contul

datoriei externe va fi definit ca o plată a sectorului guvernamental, care nu a fost efectuată în răstimp

de 7 zile după scadenţă. Criteriul de performanţă se va aplica pe bază permanentă.

G. Ţinta indicativă privind cheltuielile curente primare ale Bugetului General Consolidat

18. Ţinta indicativă privind cheltuielile curente primare ale bugetului general consolidat este

definitǎ ca incluzând cheltuielile de personal, cheltuielile cu bunurile şi serviciile exclusiv fonduri UE

(specificate în categoria de împrumuturi externe nerambursabile), subvenţii, transferuri către entităţi

publice, pensii (categoria de asistenţǎ socialǎ din bugetul asigurărilor sociale şi o treime din aceeaşi

categorie din bugetul de stat), ajutorul de stat şi alte cheltuieli din categoria alte transferuri, Fondul de

Rezervǎ şi alte cheltuieli clasificate în tabelele de raportare lunarǎ. Ţinta privind cheltuielile curente

55

va fi ajustată corespunzător cu cheltuielile suplimentare generate de acordurile de compensare între

autorităţile locale şi întreprinderi publice, la o valoare egală cu cea cheltuită în respectivul trimestru9.

Schimbări cumulate în cheltuielile curente primare ale

bugetului general consolidat

(în milioane lei)

Finele lui decembrie 2009 (realizat) 85.637

Finele lui martie 2010 (realizat) 32.749

Finele lui iunie 2010 (realizat) 66,124

Finele lui septembrie 2010 (ţintǎ indicativǎ) 100,000

Finele lui decembrie 2010 (ţintǎ indicativǎ) 131,000

H. Monitorizarea întreprinderilor publice

19. Începând din anul 2009, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Muncii şi Protecţiei

Sociale, şi alte instituţii competente au implementat un sistem de monitorizare a instituţiilor publice.

Pe parcursul duratei programului, se vor furniza informaţii pentru a arăta sancţiunile – reduceri de

remunerare sau eliberarea din funcţie a conducerii în conformitate cu prevederile Ordonanţelor

37/2008 şi 79/2008 – care sunt impuse dacă bugetele şi ţintele companiei pentru restructurare nu sunt

respectate.

20. Ţinta indicativǎ trimestrialǎ pentru 2010 pentru soldul agregat operaţional (EBIT – earnings

before interest and tax - venituri înainte de dobânzi şi impozite şi taxe), exclusiv subvenţii pentru

următoarele întreprinderi publice: (1) C.N. Căi Ferate CFR; (2) S.N. Transport CFR Călători; (3) C.N.

a Huilei; (4) S.C. Termoelectrica; (5) C.N. de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale; (6) S.C. Metrorex; (7)

S.N. de Transport Feroviar CFR Marfă S.A.; (8) SC Electrocentrale Bucureşti; (9) Societatea

Comercială Electrificare CFR S.A.; şi (10) S.C. Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare.

Datele vor fi furnizate împreunǎ cu rezultatele operaţionale de către companie. Ţintele pentru

septembrie 2010 şi decembrie 2010 vor fi -3.000 şi, respectiv, -4.000.

I. Cerinţe de raportare

21. Performanţa în cadrul programului va fi monitorizată în baza datelor furnizate FMI de BNR

şi MFP după cum este prezentat în Tabelul 1. Autorităţile vor transmite cu promptitudine experţilor

FMI orice revizuiri de date precum şi orice alte informaţii necesare pentru monitorizarea acordului cu

FMI.

9 Mecanismul de compensare presupune anularea reciprocă a obligaţiilor fiscale neachitate ale întreprinderilor

publice cu arieratele datorate respectivelor întreprinderi de către autorităţile publice (locale).

56

Tabelul 1. România: Furnizarea de date către FMI

Articol Periodicitate

De furnizat de Ministerul Finanţelor

Date lunare preliminare privind conturile

bugetului general consolidat

Lunar, pe 25 ale lunii următoare

Date finale trimestriale privind conturile

bugetului general consolidat

Trimestrial, date cash, în a 35a zi după sfârşitul

perioadei pentru care se raportează

Trimestrial, date accrual, în a 55a zi după sfârşitul

perioadei pentru care se raportează

Deficitul BGC utilizând definiţia ESA95

Trimestrial, cu un decalaj de trei luni

Date preliminare privind finanţarea sub linie

pentru BGC

Lunar, cu un decalaj de nu mai mult de 35 zile

după sfârşitul perioadei pentru care se raportează

Date finale trimestriale privind finanţarea sub

linie pentru BGC

Trimestrial, nu mai târziu de 45 zile după

sfârşitul perioadei pentru care se raportează

Total sume de plată şi arierate totale ale BGC Preliminar lunar, în decursul lunii următoare

Trimestrial, în termen de 55 zile

Stocul de arierate externe ale guvernului central Zilnic, cu un decalaj de nu mai mult de şapte zile

Datoria publică şi garanţii guvernamentale nou

emise

Lunar, în termen de o lună

Date lunare preliminare privind cheltuielile

primare ale BGC, net de fonduri UE

Date lunare preliminare vor fi raportate către

experţii FMI în termen de 25 zile

Date finale trimestriale privind cheltuielile

primare ale BGC, net de fonduri UE

Trimestrial, în termen de 35 zile de la sfârşitul

perioadei pentru care se raportează

Din 2010, soldul operaţional, profituri, arierate, şi

cheltuielile de personal ale celor mai mari 10 de

întreprinderi publice după total cheltuieli

Trimestrial, în termen de 55 de zile

Date privind granturile pentru proiecte UE

(rambursări şi avansuri), cheltuieli de capital şi

subvenţii acoperite de avansurile UE sau eligibile

pentru rambursări UE legate de proiecte sprijinite

de UE convenite specific cu UE

Lunar, în termen de trei săptămâni de la finele

fiecărei luni

57

De furnizat de Banca Naţională a României

Date AEN, pe componente, atât conform ratei de

schimb din program, cât şi celei reale

Săptămânal, în fiecare zi de luni după săptămâna

de raportare şi cu un decalaj de 3 zile lucrătoare

în cazul datelor de final de trimestru

Date privind analiza monetară în formatul

convenit cu experţii FMI

Lunar, în termen de 30 de zile de la finele lunii

Schema plăţilor contractuale externe ale

sectorului bancar scadente în următoarele patru

trimestre, dobânda şi amortizare (pentru

împrumuturile pe termen mediu şi lung)

Lunar, 45 de zile după finele fiecărei luni

Schema plăţilor contractuale externe ale

sectorului corporatist scadente în următoarele

patru trimestre dobânda şi amortizare (pentru

împrumuturile pe termen mediu şi lung)

Lunar, 45 de zile după finele fiecărei luni

Stocul datoriei externe pe termen scurt ale

băncilor şi corporaţiilor

Lunar, 45 de zile după finele fiecărei luni

Balanţa de plăţi în formatul FMI utilizat

actualmente pentru raportare

Lunar, 45 de zile după finele fiecărei luni

Expunerea (depozite, împrumuturi, împrumuturi

subordonate) ale (i) băncilor mamă străine către

subsidiarele lor din România; (ii) IFI şi (iii) alţi

creditori către bănci din România (în monedă

naţională şi străină).

Lunar, 20 de zile după finele fiecărei luni

II. CONDIŢIONALITǍŢI STRUCTURALE: DETALIERE

A. Legislaţia privind salarizarea în sectorul public

22. În urma aprobării legii salarizării unice în sectorul public în luna octombrie 2009, o legislaţie

de implementare a acesteia va fi aprobatǎ până la finele lunii octombrie 2010, legislaţie ce va respecta

următoarele principii:

a. Va asigura respectarea ţintelor cantitative stabilite pentru cheltuielile cu salariile în

sectorul public şi incluse în legea salarizǎrii unice în sectorul public, iar propunerea

respectivǎ va fi bazatǎ pe o analizǎ integralǎ a costurilor.

b. Va asigura simplificarea noii grile de salarizare şi va garanta o remunerare bazatǎ pe

responsabilităţi şi calificări. Noul sistem de salarizare din sectorul public se va raporta la

salariile din sectorul privat (printr-un studiu al salariilor), pentru a se asigura că salariile din

sectorul public sunt în general competitive în raport cu celelalte salarii, în limitele

constrângerilor ce ţin de cât de mult permite bugetul.

58

c. Legea va introduce treptat o limită de 30% a cheltuielilor de personal altele decât

salarii şi va limita sporurile individuale pentru personalul civil. În accepţiunea acestei legi,

plăţile de „stimulente” vor fi tratate ca sporuri.

59

FONDUL MONETAR INTERNAŢIONAL

ROMÂNIA

A cincea evaluare în cadrul Acordului Stand-By, Solicitarea de Derogare pentru

Neîndeplinirea Criteriului de Performanţă şi Solicitarea de Modificare şi Stabilire a

Criteriilor de Performanţă – Informaţii Suplimentare

Întocmit de Departamentul European

(în consultare cu alte Departamente)

Aprobat de Poul M. Thomsen şi Aasim Husain

22 septembrie, 2010

65. Acest supliment oferă o actualizare în materie de evoluţii economice şi de politici

de la momentul întocmirii raportului echipei. Informaţiile suplimentare nu modifică

evaluarea făcută de echipă.

66. Ultimii indicatori economici confirmă o deteriorare a activităţii economice.

Datele economice la luna iulie arată scăderea activitatii in mai multe domenii, inclusiv

vânzările, construcţiile, serviciile şi producţia industrială. Pe partea de cerere, acest lucru s-a

concretizat în scăderea drastică a salariilor

reale, ca urmare a reducerii de 25% a salariilor

din sectorul public şi un salt al inflaţiei ca

urmare a majorării TVA. Conjugate cu declinul

transferurilor din străinătate, aceste evoluţii

crează premisele deteriorării în continuare a

veniturilor reale nete şi a cererii în cel de-al

treilea trimestru. Cererea mai slabă a contribuit

în schimb la atenuarea propagării majorarii

TVA în inflaţie: aceasta din urmă a crescut de

la 4,4% în iunie la 7,1% şi 7,6% în iulie şi

respectiv august, oarecum sub aşteptările pieţei.

67. Preconditiile celei de-a cincea evaluări au fost îndeplinite. Reforma pensiilor a fost

aprobată în parlament conform celor stabilite în program, deşi politicienii opoziţiei au

contestat această lege la Curtea Constituţională. Autorităţile centrale au achitat de asemenea

aproximativ 2 miliarde de lei reprezentând arierate şi facturi neplătite din sectorul sănătate,

rezolvând astfel cea mai mare parte a arieratelor curente sau iminente de la nivelul bugetului

de stat. Eforturile de achitare a arieratelor autorităţilor locale nu au avut acelaşi succes

datorită lipsei instrumentelor necesare pentru a influenţa managementul financiar al acestora,

situaţie ce va fi corectată la începutul anului viitor când vor intra în vigoare recentele

amendamente la legea finanţelor publice locale. Totodată, autorităţile au aprobat reformele la

regimul de finanţare al Fondului de Garantare a Depozitelor (FGD) în sensul majorării

100

105

110

115

120

125

130

100

120

140

160

180

200

220

Jan-2

008

Mar-

2008

May-2

008

Jul-2008

Sep-2

008

Nov-2

008

Jan-2

009

Mar-

2009

May-2

009

Jul-2009

Sep-2

009

Nov-2

009

Jan-2

010

Mar-

2010

May-2

010

Jul-2010

SELECTED HIGH FREQUENCY INDICATORS(SA indices, 2005=100) Retail sales

ConstructionServices to populationIndustrial production (rha)

60

cotelor de contribuţie, eliminării liniei de credit stand-by cu băncile ca sursă de finanţare

pentru FGD şi majorării ratei de acoperire vizate (obiectiv structural pentru sfârşitul lui

septembrie, vezi tabel). De asemenea, aşa cum s-a convenit în scrisoarea de intenţie,

autorităţile au eliminat din pachetul de austeritate fiscală prevederea prin care se impunea

băncii centrale să transfere trezoreriei economiile realizate din reduceri salariale de 25%,

prevedere ce nu era în concordanţă cu interdicţiile de finanţare monetară prevăzute în legea

Uniunii Europene; prevederile ce afectează independenţa băncii centrale vor fi rezolvate până

la finele anului.