Info Electronica 4revista.infoelectronica.ro/date_upload/revista/ie-revista-4.pdf · vechi timpuri...

Info Electronica 4

2

www.infoelectronica.ro

Cuprins

Oare Radioamatorismul moare ? 4

Editarea schemelor electronice 7

Elevi despre care nu s-a spus niciodata nimic ! 16

Receptor RGA 3,5 Mhz “RX-9BXE“ 18

Optomecatronica in Controlul Miscarii 20

Competenta si performanta informationala in

organizarea functionala a creierului uman 23

Digital Audio Multiroom Systems 24

Rezistenta de Contact 28

Amplificatoare Audio (1) 29

Bazele teoretice ale Electrotehnicei (1) 32

BA01232 (Mitsubishi Electric Semiconductor) 37


Info Electronica 4

3

Despre acest numarPentru ca fiecare numar al revistei sa

poata avea de acum un articol referi-tor la activitatea tinerilor in domeniul tehnic.. electronica.. radioamatorism.. robotica; care sa contina scheme, fo-tografii, aplicatii practice, interviuri..etc. este prezent un veteran in tehnica transmisiei radio.. YO9BXE. Avem con-vingerea ca se vor alatura si alte per-soane care prin aceasta forma sa faca placuta o activitate tehnica celor care poate au inclinatii.

Radioamatorismul fiind un “sport” in care succesul este dat (in final) de po-sibilitatea transmiterii informatiei..de fapt comunicarii om-om..prin aparatul specific (statie radio)..incepem tot prin a transmite mesajul unui radioamator.

Adrian Geana Infoelectronica [email protected]

Info Electronica 4

4


Este o intrebare retorica… La citirea acestor randuri multi vor zambi “acru” in coltul gurii alti vor critica vehement dar poate se vor gasi si care sa anali-zeze…sa traga concluzii..dar.. raman neputinciosi din lipsa parghiilor de ac-tiune.

- Oare suntem niste NEPUTINCIOSI ?- Mai mult ca sigur.. DA.

“Traim vremuri grele cum bine spu-nea Nea Iancu, asistam zilnic ( si acum trebuie sa aducem OMAGII mass-mediei noastre dragi ) la disparitii, sinucideri, violuri, crime care de care mai bestiale, consumuri de droguri – tutun - alcool, trafic de persone, agricultura superper-formanta vis-a-vis de plante interzise, talharii, atacuri informationale si poate in curand atacuri de tip mafiot sau ra-piri.

OARE DE CE?Raspuns simpu : acele fiinte dragi no-

ua-copiii sunt complet ignorati, lasati la voia intamplarii sub masca iubirii.. a independentei si a “democratiei de car-tier”.

Dam dovada (noi..adultii) unei LIPSE DE CARACTER, INDIFERENTA, NEPUTIN-TA SI LIPSA DE JUDECATA. Da stimati pa-rinti asta este realitatea, acestia sun-tem !

Este adevarat.. mai sunt cativa (ca numar egal cu caprele negre – adica pe cale de disparitie) care gandesc si acti-oneaza in mod normal, parinteste dar cu cateva flori nu se va face primavera. Cum in toata societatea este prezent acel vid de autoritate era normal ca fa-milia sa-l resimpta. Inca din cele mai vechi timpuri “specialistii” in educatie si pedagogie au concluzionat ca un co-pil care nu face ceva bun, automat va face ceva rau.

Nu se intelege sau nu se vrea a-se intelege ca un copil trebuie “sa fie in-carcat” la capacitatea maxima normala de activitate. TREBUIE, noi parintii, sa verificam ce fac copiii nostri, ce ocu-patii au (iar daca nu au sa-i punem la treaba), in ce anturaj sunt, cine le sunt profesorii, ce note sau cate absente au facut, unde este scoala lor (foarte mul-ti nici nu stiu) cum petrec timpul liber.. etc. ASTA INSEAMNA DRAGOSTE PARIN-TEASCA, asta inseamna ca ne meritam numele de PARINTI.

Odata cu trecerea la “democratie” a aparut internetul. Un lucru minunat, util si instructiv dar in acelasi timp ra-iul celor certati cu legea.. a celor ce le este pe plac un limbaj vulgar si trivial. Daca aveti curiozitatea sa vedeti limba-jul copiilor nostrii intrati pe camerele de chat si va veti convinge.

Oare Radioamatorismul moare ?


Info Electronica 4

5

Mai grav este faptul ca mass-media, in goanna lor nebuna dupa bani, calca in picioare orice principiu de demnita-te sau umanitarism. DE CE? SIMPLU! De cate ori in toata media s-au prezentat exemple positive? De cate ori d-voastra ati urmarit reportaje cu olimpicii nos-trii? De cate ori media s-a deplasat in Cluburi Sportive sau Palate ale Copii-lor?

NICIODATA sau din an in paste si atunci cand s-a cersit la usa lor acest lucru. Nu, pentru domniile lor stirile de senzatie sunt bune, cred ca in sinea lor se roaga sa se mai intample ceva. Fac referiri la umanitate, la intrajuto-rare, la spirit de solidaritate doar de fatada. Aratati-mi o singura activitate cu continuitate prin care media contri-buie la educatia tinerilor si promit sa-mi revizuiesc atitudinea. Sa pofteasca domniile lor pe holurile scolilor, in pa-uze sa filmeze si sa dea necontenit pe post – sigur va fi instructiv si educativ dar pentru parinti. Posturile domniilor lor transmit manele si alta muzica la fel de slaba (nu am nimic impotriva dar din pacate nefiind cultura nu face obiectul mediei), “arta” de 2,50 lei, cultura de-loc si permit celor ce mint cu nerusina-re sa minta in continuare in direct.

Pana nu demult exista (la un nivel redus din fericire mai exista) acea co-munitate a radioamatorilor…azi pe cale

de disparitie.Ce insemna sa fi radioamator?

- Sa cunosti la un nivel suficient de bun electronica.- Sa stapanesti binisor spre bine cel putin o limba straina.- Sa ai un caracter bun.- Sa cunosti aproape de foarte bine geografia lumii.- Sa fi prietenos cu colegii.- Sa dai dovada de fair-play.- Sa fi animat de spiritul competitional.- Sa promovezi si sa contribui cu idei noi.- Sa fi dornic sa-ti faci noi prieteni.

Cam multe , NU? … DE!Este mai simplu sa asculti manele, sa in-juri, sa fumezi si mai stiu eu ce...La statia radio nu poti face asta, acolo sunt reguli, este enorm de greu. Mai bine – lasa!

In calitatea pe care o am, radioamator de peste 35 de ani si profesor, credeti-ma… ma confrunt zilnic cu asa ceva. Din feri-cire am si satisfactii.. elevi buni si foarte buni, elevi care gandesc si se zbat sa cre-eze, elevi care maine vor ajunge undeva sus.

Din anii care au trecut s-au remarcat: Vlad Costache-student automatica, Geor-ge Catinca-student mecatronica, Cosmin Iordache-student electronica, Ciprian Vi-san-student electronica si… altii.

Info Electronica 4

6


In prezent se remarca ca foarter bun Robert Cotofana – YO9HNH , Catalin Stoenescu –YO9-120/DB, Andrei Loghi-nas si multi carora le cer scuze ca nu-i amintesc.

Nu fac un cult din sau pentru activita-tea mea dar noi parintii trebuie sa inte-legem intr-un final ca acele fiinte dragi noua-copiii trebuie sa desfasoare si ac-tivitati instructiv-educative….sunt BE-NEFICE din toate punctele de vedere.Nu sunt conservator sau pro-comunist dar oare cei pe care azi ii criticam si denigram de ce reuseau sa faca inclusiv

educatie (exclus indobitocirea comunista).

Erau cumva mai bine intentionati desi nu realizau lucrul acesta?Probabil ca DA.

Daca am deranjat pe cineva, daca am fost prea transant, daca am avut nesimtirea sa spun adevarul – cer scuze! Desi cred ca asa ceva trebuie sa faca altii.

Pacat ca trebuie sa incheierau multe de spus inca.

Ghiteanu Nelu - YO9BXE [email protected]


Info Electronica 4

7

Sub această denumire se ascunde, de fapt, “munca de Sisif” pe care elevul va trebui să o facă pentru a transpune în calculator schema electronică a unui montaj, sau circuit electronic, preluat din caiet, manual sau revistă. În fapt aceasta înseamnă desenarea cu simbo-luri adecvate a schemei electronice pe “foaia de lucru” a calculatorului. Ope-raţia se poate realiza în două moduri:

primitiv • – să ne construim noi sim-bolurile, pe care apoi să le “legăm” între ele, ca în cazul programului de grafică generală, Paint Brush, din Windows (Accesorii)profesional• – să aducem în foaia de lucru simbolurile electrice nece-sare, dintr-o bibliotecă, apoi să le conectăm între ele, realizînd astfel schema electronică.

În timp se constată o evoluţie a pro-gramelor de exemplu:

- La “DELTACAD” şi “ORCAD”– adu-cerea componentelor electronice din bi-blioteca de componente se face cu aju-torul comenzilor clasice ”insert+copy” urmată de comanda “paste” în locul unde doresc să amplasez componenta.

- La “TINA” sau la “ELECTRONIC WORKBENCH”- importul componentelor este mult simplificat, deoarece bibliote-ca se află chiar la îndemâna, în foaia de lucru, sub forma unor butoane “radio” care definesc o serie de componente ce au trăsături comune (ex.: porţi logice)

Deoarece în editarea schemelor vom întâlni situaţii când nu vom găsi com-ponenta căutată în bibliotecă, consider că este util să abordăm atât programele primitive (de grafică elementară) cât şi cele profesionale,care vor face obiectul scopului nostru final: modelarea circui-telor cu ajutorul calculatorului.

A. EDITAREA SCHEMELOR ÎN PAINTSe porneşte prin lansarea programu-

lui PAINT din “Start”-“Accesorii”- după care ne aflăm în pagina de lucru (vezi planşa 1)

Se poate vedea că în stânga foii de lucru, avem la dispoziţie o serie de bu-toane, cu ajutorul cărora putem realiza diferite desene în plan. În cele de mai jos vom analiza cum au fost create câ-teva simboluri de componente electro-nice, astfel că se va putea înţelege uşor “mecanismul” de funcţionare al pro-gramului şi metoda de editare cu acest

Editarea schemelor electronice

planşa 1

Info Electronica 4

8


program.Se va începe cu editarea unui tran-

zistor, ca element de bază, al circuite-lor electronice urmînd apoi să studiem şi reprezentarea componentelor pasive: rezistenţe, condensatoare.

a) Editarea simbolului unui tranzis-tor se va face astfel: se apasă butonul radio pe care scrie “elipse” şi cu coman-da “click & drag” cu puţină îndemâna-re vom realiza cercul. Acum trecem la desenarea electrozilor tranzistorului, folosind pentru aceasta butonul pe care scrie “line”- destinat trasării liniilor. Se recomandă să se înceapă cu trasarea electrodului numit “bază” apoi se vor realiza ceilalţi electrozi, colectorul şi emitorul.

b) Editarea simbolurilor pentru com-ponente pasive: rezistor sau capacitor – se va face utilizând butonul radio pe care scrie “rectangle” în cazul rezisto-rului, iar pentru capacitor se va utilza doar butonul “line” şi bineînţeles se va folosi tot “mouse-ul” cu deja cunoscu-ta comanda “click & drag”. La fel se va proceda şi pentru editarea simbolului di-odei Zenner ce se află în partea stângă a foii de lucru.

Deşi metoda descrisă este laborioasă, recomand cunoaşterea acestei metode pentru a putea creea simboluri ce nu vor fi regăsite în unele programe mai avan-sate de editare, ce utilizează biblioteci de simboluri cu un număr destul de li-mitat.

Trebuie menţionat că pe plan inter-

naţional, softul în această direcţie este în permanentă evoluţie, astel la ora ac-tuală au apărut programe noi, cum ar fi pachetul “PROLITE” care include un pro-gram complex de editare numit “ ISISLI-TE “ şi un program de proiectare a circu-itelor imprimate, numit “ ARESLITE”.

De menţionat că aceste două progra-me a căror versiune demonstrativă este disponibilă pe Internet, cuprind o bibli-otecă foarte mare cca. 5000 de com-ponente cu parametrii electrici grupate pe tipuri şi fabricanţi: Philips, National Semiconductors, Motorola şi altele…

B. EDITAREA SCHEMELOR: TINA, E.W.B. şi ISISLITE

De la început trebuie să menţionez că ordinea enumerării programelor nu este tocmai întâmplătoare, ci a evolu-ţiei de la simplu la complex.

B1 -Editarea schemelor cu ajutorul programului TINA

Se lansează programul, ajungând la pagina de început, care arată ca în planşa 2

Programul Tina este conceput de o companie mare de soft cu filiale în Ungaria, Olanda, Marea Britanie, SUA şi Canada. Versiunea analizată aici este disponibilă experimental pe Internet la adresa: www.designsoftware.com şi trebuie spus de la început că are urmă-toarele limitări:


Info Electronica 4

9

permite construcţia şi analiza unor • circuite restrînse (limitate la un nr. mic de componente) şi o bibliotecă restrînsă.nu sunt active funcţiile: • Save, Print, Export sau Importprezintă demonstrativ un număr li-• mitat de exemple de circuite elec-tronice. Pentru înţelegerea modului de lucru se recomandă citirea fişie-rului text: “Read me”.

Editarea unei scheme: începe prin aducerea pe rînd a componentelor, în foaia de lucru, cu ajutorul butoanelor de sub bara de meniuri. Acestea sunt grupate în capitole: Basics, Meters, Sources, Semiconductors, Gates, Flip-Flops, Mixed Modes, Logic Ics… etc.

Prin apăsarea unuia din aceste dome-

nii – conţinutul butoanelor radio se mo-difică în funcţie de tematica selectată astfel:

În planşa 2 se observă că s-a apă-sat butonul “Semiconductors” pentru care rîndul de butoane radio de dea-supra are conţinutul afişat în figură: de la semnul de Amplificator Operaţional…până la puntea redresoare. Să urmărim acum un exemplu:

Pentru a construi schema filtrului, desenat în planşa 3, s-a procedat ast-fel:

Se aduc în pagina de lucru pe rînd componentele: rezistor, capacitor.

Se trece la realizarea legăturilor în-tre componente cu ajutorul creionului selectat de sub bara de meniuri, folo-

planşa 2

Info Electronica 4

10


sind comanda “click & drag” efectuată cu mouse-ul.

planşa 3

Se realizează traseele de legătură dintre componente.

Pentru a defini parametrii electrici ai unei componente trebiue să “înserăm” componenta, ca în figură, ca apoi fă-când click dreapta, din fereastra care se deschide şi alegând “properties” să putem defini parametrii ce apar în fe-reastră. Se poate alege şi o etichetă pentru fiecare componentă, fără să mai afişăm valoarea componentei, spre a simplifica schema.

Dacă am greşit o componentă şi do-rim să o ştergem, acest lucru se face foarte simplu:

Din starea “înserat” se apasă butonul “delete” sau click dreapta şi din fereas-tră se va selecta “delete”.

Dacă dorim să mutăm o componentă din schemă, este suficient să o înserăm şi cu ajutorul mouse-ului făcând “click & drag” tragem componenta în

locul dorit.Deşi programul are limitările amin-

tite am inclus acest program “TINA” pentru calităţile lui speciale în dome-niul didactic. Prin mulţimea şi varieta-tea exemplelor pe care le are în fişierul “examples“ este un accesoriu excelent pentru înţelegerea şi studiul unor feno-mene din electronică. Pentru susţinerea celor afirmate, “să aruncăm o privire” asupra unui exemplu, pe care personal, îl consider cel mai elocvent: Studiul unui amplificator de c.a. cu un tranzistor cu ajutorul fişierului: ”ampli.sch” găsit în: “File” – “Open“ – “exemples” planşa 4.

Cu ajutorul aparatelor de măsură virtuale pe care le putem obţine din “T&M” - bara de meniuri putem mode-la acest circuit, urmărind funcţionarea lui, dar mai ales, observînd influenţa fiecărei valori a componentelor asupra parametrilor principali ai schemei, adi-că amplificarea.

Pornind de la simplu la complex, au-torii programului ne sugerează în enun-ţul din dreapta schemei, folosirea mai multor metode pentru studiul parame-trilor dinamici ai circuitului.

B.2 - Editarea schemelor cu ajutorul programului Electronics Workbench EDA

Programul este realizat de către o fir-mă din Canada şi este conceput în sco-pul construirii şi modelării schemelor electronice cu ajutorul calculatorului. A fost conceput pentru sisteme de ope-


Info Electronica 4

11

planşa 4

rare ca Windows 95 şi versiunea NT.3.5 pentru lucru în reţea în cadrul Institu-ţiilor de învăţămînt. Utilizarea acestui program nu este disponibilă în versiune demo, personal am obţinut acest pro-gram cu sprijinul prietenilor din Fran-ţa. Ca mod de lucru este asemănător cu cel descris anterior cu menţiunea că este mai sintetic organizat şi mai bogat în componente. Ca mod de organizare, are tot o bară de butoane radio, care “ascunde” de această dată ferestre cu multe componente, selecţia făcîndu-se simplu, direct cu mouse-ul.

Programul are şi alte facilităţi legate de prelucrarea datelor, sau comenzilor uzuale: “copy”,” paste”,” cut…print”, dar mai bine să vedem pagina de înce-

put, planşa 5.Editarea schemelor va începe cu

aducerea componentelor în foaia de lu-cru utilizînd ca şi pînă acum comanda “click & drag”. Un aspect particular îl reprezintă aici, modul de realizare al legăturilor dintre componente; astfel fiecare componentă este prevăzută la extremităţi cu cîte un “bulb” de legă-tură – numit joncţiune. Legăturile cu fir între componente se reduc la, a face legături între joncţiunile terminalelor. Ştergerea componentei se face în mod asemănător cu programul TINA, iar de-plasarea în foaie tot la fel.

De menţionat că pentru a stabili pa-rametrii electrici se poate proceda în două moduri:

Info Electronica 4

12


planşa 5

a) selectăm componenta şi cu click dreapta, alegem din fereastra care se deschide opţiunea “component proper-ties“- metodă directă şi rapidă!

b) selectăm componenta şi din bara de butoane, de sub bara de meniu, apă-săm butonul cu agenda, iar din fereastra care se deschide alegem parametrii.

În cazul componentelor active în această fereastră putem să optăm pen-tru parametrii în funcţie de fabricant, prin încărcarea unor biblioteci specifi-ce.

După selectarea unui tranzistor PNP, apăsarea butonului “component pro-perties” va duce la apariţia ferestrei de mai sus în care avem următoarele posi-bilităţi:

alegerea unei etichete – “• Label”- pentru tranzistorialegerea unui model în funcţie de • fabricantul componente

stabilirea parametrilor pentru • modelare: ”Display” şi “Analysis Setup”

• Aspectul acestei ferestre este pre-

zentat în planşa 6

În planşa 7 se prezinta modul de edi-tare al unui circuit electronic de inte-grare, realizat cu elemente RC, precum şi modul de modelare al circuitului uti-lizănd şi un osciloscop ca aparat virtual de vizualizare a semnalelor integrate de către circuitul analizat.

Setarea osciloscopului se va face ţinînd cont de sugestiile date în Capitolul 5.

B.3 - Editarea schemelor cu progra-mul ISISLITE

Se porneşte cu lansarea programului, din foaia de lucru, se încarcă biblioteca prin apăsarea butonului “P” (PICK DE-VICE)


Info Electronica 4

13

planşa 6

planşa 7

Info Electronica 4

14


Selectăm componentele care vor fi necesare pentru desen, apoi click du-blu pe ele şi se vor încărca în bibliote-ca provizorie din partea dreaptă a foii de lucru, după cum se poate observa în planşa 8.

Vom începe editarea schemelor cu aşezarea simbolurilor în foaia de lucru, pe rînd, simbol după simbol, modificînd dacă este cazul, poziţia simbolului din faza de “preview”, cînd acesta apare în fereastra mică din partea dreaptă sus. După ce au fost aşezate simbolurile se trece la realizarea legăturilor dintre componente. Se apasă butonul radio cu semnul de legătură (joncţiune) după care se aşează prompterul mouse-ului la extremitatea simbolului şi folosind co-manda “click & drag” se trasează linia de legătură dintre componente, după cum se poate urmări şi în planşa 9.

NOTA:De menţionat că pentru a stopa tra-

gerea liniei, la atingerea extremităţii simbolului de destinaţie se va face din nou click stînga, ca la începutul tragerii liniei. După această comandă culoarea liniei se schimbă din roşu în negru, semn că legătura este corect trasată!

Un exemplu concret, poate fi urmărit în planşa 10 de mai jos, observînd că dacă se menţine mouse-ul un timp pe butoanele radio din dreapta se poate citi rolul fiecărui buton.

Schema prezentată în planşa 10, re-prezintă un termometru, avînd ca tra-ductor o diodă cu siliciu, iar ca element principal, un amplificator operaţional de tipul LM 324.

Circuitul a fost editat cu programul ISISLITE, iar cu programul ARESLITE s-a proiectat cablajul circuitului.

planşa 8


Info Electronica 4

15

planşa 9

planşa 10

Ing. Viorel [email protected]

Info Electronica 4

16


La Targoviste, veche capitala a Tarii Romanesti, invata un elev bun (cum sunt inca destui in aceasta tara..dar uitati de cei care ar trebui sa le acorde toata atentia), STOENESCU MARIUS CATALIN. in clasa a VI-a la scoala nr.10.

Cand a venit la Palatul Copiilor era in clasa a III-a, micut de statura ca de altfel toti cei de varsta lui, timid si ne-stiutor dar dornic sa faca ceva.

Ce ?Radioamatorism si electronica.

La numai un an devine Vicecampion National al Romaniei, concurs desfasu-rat sub egida M.E.C. in cadrul cercului de Radiogoniometrie de la Palatul Co-piilor Tatgoviste” . A participat la nu-meroase concursuri : Tg-Jiu, Oravita, Satu-Mare, Deva, Sacelu/Gj, unde prin ambitie si perseverenta a adunat di-plome si medalii. La inceputul lui 2008 obtine Autorizatia de radioamator-re-ceptor cu indicativul YO9-120/DB iar in timp relative scurt , mai precis luna septembrie 2008 , sustine examenul de emisie, in momentul de fata asteptand indicativului de radiomator ce va fi eli-berat de ANCTI .

Iata unul din multele exemple (ce vor urma) de copii ignorati de cei ce se lauda ca iubesc tanara generatie.

Dar activitatea lui Catalin nu se opreste aici. La sectiunea electronica si automatizari “mestereste” intotdeauna cate ceva… surse de alimentare, micro-emitatoare, automatizari diverse... dar lucrarea de care este foarte mandru, reprezinta receptorul de RGA in banda de 3,5MHz cu care concureaza in diver-sele competitii. Anul acesta s-a “batut” cu colegii de grupa pentru a-si castiga locul in echipa de “ electronisti” … a participat la Campionatul National de Electronica de la Pitesti. Lucrarile au fost grele.. atat partea teoretica cat si cea practica.. dar nu s-a descurajat.. a obtinut la prima sa participare intr-un concurs de acest gen, locul 6.

Elevi despre care nu s-a spus niciodata nimic !


Info Electronica 4

17

Elevul Stoenescu Marius Catalin nu acorda numai timpului liber o atentie deosebita, “invatatura” pastreaza locul ei.. fiid al doilea in ierarhia clasei, lu-cru care nu-l multumeste…. eforturile continua..

Doreste ca anul scolar 2008-2009 sa-i aduca primul loc la invatatura, numar cat mai mare de statii europene lucrate

in benzile de radioamator, un loc fruntas la Balcaniada de Radiogoniometrie ce se va desfasura la Targoviste si participarea la o alta olimpiada scolara.

Unui asemenea copil nu putem decat sa-i uram ,, BAFTA “ , sa-i tinem pumnii si sa multumim familiei pentru educatie.


Info Electronica 4

18


Receptorul de RGA pentru banda de 3,5 Mhz pezentat in continuare este de tip cu conversie directa, este usor de realizat, nu implica probleme mari de reglaj si aliniere, este tip miniatura si suficient de fiabil in concursuri.

C1 = 18pfC2 = 39pf C3 = 47nf C4 = 47nf C5 =100nfC6 = 47nf C7 = 10nf C8 = 1nf C9 = 10nf C10 = 82pfC11 = 470pf C12 = 460pf C13 = 220uf C14 = 10ufC15 = 100nfC16 = 4,7uf C17 = 10nf P1 = 10K semireglabil P3 = 10K liniar D3 = BB139 (similar)CI 1 = NE602 T1, T2 = BFW 10 Q = 3578 Khz (recuperat din telefoanele de birou) K = comutator sensL1 = 23 spire Cu Em o,3 mm; L2 = 2 spire Cu Em 0,3 mm peste L1.

Componente

C18 = 10ufC19 = 100nfC20 = 100nf C21 = 220 uf (spre casca telefonica)R1 = 1MR2 = 1MR3 = 1K2R4 = 1K2R5 = 22K *R6 = 12KR7 = 1KR8 = 82KR9 = 1KR10 = 100 ohmiR11 = 100 ohmiR12 = 2K7R13 = 100KP2 = 10K liniarD1, D2 = 1N4148DZ = DZ6V2CI 2 = LM386T3 = BC546

Receptor RGA 3,5 Mhz “RX-9BXE“


Info Electronica 4

19

Realizarea s-a facut tip “totul pe pla-ca“ excluzand comutatorul K, comutator ce alimenteaza tranzistorul T1 si care realizeaza sensul de goniometrare.

Rezistenta R5 se tatoneaza in asa fel incat plaja de receptie sa fie cuprinsa intre 3540 si 3610 khz.

Antena cadru este de constructie proprie si asigura un raport fata-spate foarte bun.

Din considerente personale cablajul imprimat nu este redat in documenta-tie, acesta ramanand la latitudinea fi-ecaruia.

Pentru orice nelamurire sau intre-bare suplimentara ma puteti contacta la adresa de e-mail cu urmatoarea re-marca: Orice e-mail care nu va apare insotit de eticheta sau subiect clar (sa poata fi identificat expeditorul) nu va fi deschis.

Prezint in arhiva “Imagini“ cateva detalii ale receptorului in diferite stadii de realizare.

YO9BXE Nelu Ghiteanu

Receptor RGA


Info Electronica 4

20


In utimii ani, tehologia optica s-a in-corporat in mecatronica, avand rezulta-te spectaculoase in sinergia produselor, a masinilor, in sisteme de mare precizie de pozitionare, cu multe functionalitati si caracterizate si prevazute cu multe-componente. Optomecatronica s-a re-alizat prin interferenta a trei domenii distincte: mecanica, electronica si op-tica (fig. 1). Din primele doua a rezultat mecatronica, iar cu a treia s-a obtinut optoelectronica. In figura 2 sunt pre-zentate grafic evolutiile separate ale mecatronicii si a opto-electronicii in intervalul 1920-2000 a caror fuziuni si interferente a condus la nasterea opto-mecanicii.

Dezvoltarea tehnologiei mecatroni-ce, la inceput, este marcata de apari-tia calculatoarelor numerice (ENIAC), realizarea primilor roboti industriali si a robotilor pasitori (1960), aparitia microprocesorului (1970) si a calcula-torului personal (PC), a sistemelor mi-croelectronice (MEMS), care au condus la realizarea operatiilor micro si nano manipularilor si la echipamentele de transport personal. Pe de alta parte is-toria optomecanicii, care s-a dezvoltat concomitent, a inceput cu holografia, cu realizarea de endoscoape cu fibra optica, cu generatoare laser, a senzo-rilor de imagine care, in final, au con-dus la crearea micro-opticii. Functiile si

Optomecatronica in Controlul Miscarii


Info Electronica 4

21

rolurile elementelor mecatronice con-stau in urmatoarele domenii tehnolo-gice: detectoare, executie, informare cu reactie inversa, controlul miscarii cu includerea echipamentelor inteligente bazate pe dispozitive electronice evo-luate.

Prin integrarea celor doua domenii distincte, mecatronica si optoelectro-nica, s-a realizat optomecatronica, ca-racterizata prin urmatoarele aspecte:

- 1. Controlul iluminatiei. Iluminarea trebuie ajustata in functie de caracte-risticile optice si de geometria supra-fetelor obiectelor, pentru a se obtine o buna imagine. S-au realizat mai multe tipuri de senzori bazati pe tehnologia optomecatronica pentru masurarea

unor marimi si cantitati fizice: depla-sari geometrice, forta, presiuni, scopul miscarii, configuratie tridimensionala, forma obiectelor, etc.

- 2. Executie. Sunt utilizate doua ti-puri de elemente de executie: a)servo-motoare clasice electrice, hidraulice si pneumatice; b)actuatoare care gene-reaza o miscare pur optica.

- 3. Scanare optica. Aciunea de sca-nare optica este realizata de oglinzi poligonale, galvanometre, reflectoare acusto-optice, explorator cu fibra opti-ca activa si dispozitive cu platan balan-sor asociat cu servomecanism asociat cu senzori optici, camere CCDC (charge – cupled device).

- 4. Control optic cu reactie inversa. Informatiile vizuale, optice sunt utiliza-

Info Electronica 4

22


te in controlul masinilor, procesoarelor, prin intermediul sistemelor automate.

- 5. Dispozitive optice. Stocarea si recuperarea datelor se realizeaza prin-tr-un disc optic rotitor la care princi-palele functiuni sunt focalizarea razei si urmarirea conturului. In configura-tiile de comutatie optica se utilizeaza oglinzi, actuatori, lentile colimatoare, fibre optice de intrare-iesire, dispozi-tive digitale cu microoglinzi, care con-vertesc lumina alba a imaginii color. In aceasta categorie sunt inclusi si senzo-rii optici. Pentru a recunoaste obiectele se utilizeaza tehnica recunoasterii con-figuratiei, bazata pe tehnica functiilor de corelatie. Materialul de prelucrare se realizeaza prin integrarea unei surse laser cu un servomecanism mecatronic.

Optomecatronica este susceptibila de a se dezvolta si raspandi in viitor, prin crearea de noi functionalitati, prin cresterea nivelului de inteligenta. Prin intermediul senzorilor, actuatorilor şi

a controlerelor performante se pot ob-tine informatii privind caracteristicile distribuite. Se prevede o extindere a procesului de miniaturizare, in proce-sele de microfabricatie: microsenzori si actuatori, astfel ca echipamentele de control ale miscarii, in trecut si chiar in prezent fiind masive, de gabarit mare, prin intermediul optomecatronicii se vor reduce in mod semnificativ ca vo-lum. In esenta, componentele pentru sistemele optomecatronice constau din: camera digitala pentru luat vederi, microscop amplificator atomic, disc de stocare optic, senzori optici pentru bu-cle de reactie inversa, sistem de ochire actionat optic cu sursa laser şi colima-tor, dispozitive cu fibra optica, de mo-nitorizare si de control. In continuare (numarul urmator) se prezinta unele realizari curente publicate in literatura de specialitate.

Prof. univ. dr. ing. Garlasu Stefan


Info Electronica 4

23

O prima trasatura a proceselor infor-mationale la nivelul creierului uman o constituie desfasurarea stadiala si mul-tinivelara. Intr-o prima faza semnalele receptionate la periferie sunt supuse analizei la diferite niveluri ale struc-turilor neuronale modale. Rezultatul il reprezinta codurile – imagine monomo-dale, care contin date despre insusirile perceptibile pe calea unui singur anali-zator: vizual, auditiv,tactil etc. In faza urmatoare, codurile imaginilor mono-modale sunt transmise zonelor asociati-ve de ordinul II si III, unde se integreaza in coduri – imagine plurimodale, care includ informatii despre intreaga multi-me de insusiri perceptibile ale obiectu-lui-stimul. La un al treilea stadiu, care are loc in cadrul zonelor integrative supraordonate sau de acoperire, infor-matia este supusa operatiilor de abs-tractizare si generalizare dupa criteri-

ile semnificatiei, apartenentei la clasa si esentialitatii. Se obtin astfel o serie de constructe conceptuale, de diferite grade de generalitate si esentialitate, intre care se stabilesc raporturi de co-ordonare, subordonare si supraordona-re. Observam, prin urmare, ca, creierul uman realizeaza integrarea informatio-nala a obiectelor si fenomenelor lumii externe la mai multe niveluri ierarhi-ce: senzorial unidimensional, senzorial monomodal, senzorial plurimodal, con-ceptul particular, conceptul universal si categorial.

Competenta si performanta informationala in organizarea functionala a creierului uman

Constantin Arseni [email protected]

Info Electronica 4

24


Sistemul DAM (Digital Audio Multiroom System) produs de WHD revolutioneaza piata sistemelor digitale audio integra-te, permitandu-va sa ascultati muzica preferata in orice camera doriti fara a fi nevoie sa detineti in acea camera un DVD, Radio, CD-player etc.

Selectarea postului de radio sau schimbarea melodiei de pe CD, volumul sunetului pot fi usor controlate cu o te-lecomanda sau de la panoul de control din fiecare camera.

Sistemul Audio Multiroom poate dis-pune de pana la 6 surse audio: CD, Ra-dio, DVD, TV etc.

Este usor de instalat iar costurile sunt mult mai mici decat daca ati achizitio-na fiecare dispozitiv separat.

DAM este singurul sistem cu ajuto-rul caruia echipamentul tau HIFI deja existenta poate functiona in toate ca-merele. Toata aceasta aparatura poate fi depozitata intr-o camera auxiliara eliberand spatiul din celelalte came-re, dar totusi beneficiind de facilitatile acesteia si in acele camere.

DAM (Digital Audio Multiroom System)


Info Electronica 4

25

Pentru a beneficia de functiile aces-tui sistem in fiecare camera veti avea nevoie de amplificator DAM si un panou de control digital cu receptor infraro-su.

Fiecare amplificator DAM contine o adresa unica de identificare, prin care se poate controla individual fiecare zona.

Sistemul DAM este format din:unitate centrala • DAM 6000DAM LI• unitate de injectie semnal cu prioritate (optional) amplificator • DAM LStelecomanda inteligenta • DAM TP/ RC6000

panou de control cu receptor infra-• rosu DAM-IRconector casca incastrabil • DAM-HP

DAM 6000 Conecteaza 5 surse de semnal audio

analog (RCA) si o sursa de semnal audio digital (optic+coaxial). Converteste in semnal digital semnalul acestor surse si le distribuie in toata reteaua DAM.

DAM 6000

Info Electronica 4

26


DAM LI Permite conectarea unui microfon

la acest system audio, beneficiind de functii precum “mute”, fiind ideal pen-tru anunturi.

DAM LSAmplificatorul DAM preia semnalul

audio digital din retea si il converteste in semnal audio analog, acesta putand fi redat de boxe.

DAM TPEste una dintre cele mai inteligente

telecomenzi existente la ora actuala. Fiind prevazuta cu un Touch Screen si cu capacitatea de a memora functii-le surselor conectate (DVD, CD-Player, TV, Radio, etc), aceasta va permite sa schimbati melodia la cd sau DVD, postul receptionat de un tuner, etc din orice camera, chiar daca echipamentul audio se afla in alta camera.

DAM RC6000Avand aceleasi functii ca si DAM

TP, dar nebeneficiind de Touch Screen aceasta asigura un cost mai scazut al echipamentului.

DAM IRPotentiometru digital cu receptor IR

care iti permite sa reglezi volumul si sursa semnalului audio in zona in care este montat. Datorita senzorului infra-rosu acesta permite utilizarea teleco-menzii in acea zona.

DAM HPIti permite sa asculti muzica favorita

in liniste fara a deranja celelalte per-soane aflate in aceea zona / camera.

DAM IR DAM HP

DAM RC6000

DAM TP

DAM LS


Info Electronica 4

27

CARACTERISTICI TEHNICE

De acum nu va mai fi nevoie sa dati muzica la maxim in living sau dormi-tor pentru a asculta melodia preferata in bucatarie sau in baie. Toate aceste probleme se rezolva foarte simplu cu

sistemul DAM. Puteti asculta muzica pop in bucatarie, muzica clasica in dormitor, rock in baie si stirile in sufragerie, toate controlate prin telecomanda inteligenta.

Autor: RomAudioVideo Bucuresti

Info Electronica 4

28


Introducerea in circuitul electric a unui contact, provoaca intotdeauna aparitia in acest circuit a unei rezisten-te suplimentare.

Rezistenta de contact poate fi pusa in evidenta experimental, ca in fig.1. Daca se masoara caderea de tensiune U pe o portiune a unui conductor de lungime l, parcurs de curentul I, atunci rezistenta acelei portiuni de conductor este :

R=U⁄I;

Prin taierea conductorului , provo-cand o discontinuitate in reteaua sa cristalina, si atingerea frontala a celor doua capete, pe aceiasi lungime l se va masura caderea de tensiune mai mare decat U*, curentul fiind acelasi. Ca ur-mare rezistenta segmentului de con-ductor care contine contactul va fi :

R*=U*⁄I=R+Rc

Rezistenta suplimentara Rc pusa in evidenta astfel este rezistenta de con-tact. Cercetarile teoretice si experi-mentale arata ca rezistenta de contact Rc are doua componente, care pot fi considerate, in prima aproximatie, in-dependente una de alta:

Rc=Rs+Rp

Componenta Rs poarta denumirea de rezistenta de strictiune. Ea se datores-te trecerii strangulate a liniilor de cu-rent prin zona de contact fig.2. Ca ur-mare, trecerea curentului prin aceste microsuprafete conduce si la o marire a densitatii de curent si a caderilor de tensiune.

Componenta Rp poarta numele de rezistenta peliculara. Ea se datoreste existentei pe suprafetele de contact a unor pelicule semiconductoare, care opun rezistena in calea trecerii curen-tului.

Rezistenta de Contact

Fig 1. Fig 2.


Info Electronica 4

29

Inainte de a descrie scheme concre-te de amplificatoare audio realizate cu tuburi este prezentata o introducere in functionarea tuburilor (lampilor) elec-tronic….pentru ca cei care nu au avut ocazia de a lucra cu asemenea compo-nente sa inteleaga mai usor si cat mai corect intregul montaj. Nu este exclus ca prin aceasta sa se reinprospateze date….sau lecturand sa fie rememorate evenimente placute (primele montaje realizate…etc.)

Vrem ca prin acest articol (articole) sa raspundem unor „intrebari” legate de amplificatoarele pe tuburi...spre exemplu:

- calitatea sunetului perceput dupa amplificare….

- cum este auzit semnalul trecut prin-tr-un amplificator cu tuburi electronice fata de unul cu semiconductoare;

- fiabilitatea;- robustetea;- pretul de cost; etc.

Amplificatoare Audio (1)

TUBURI (LAMPI) ELECTRONICE

Cu ani in urma (aproximativ 100) componentele active din aparatele electronice erau „tuburi”. sau..„lam-pi”. Cum se poate vedea in Fig.1 tubul electronic este un corp din sticla vidat (comparabil cu un bec..) ce are in inte-rior un filament si electrozi.

Imaginea unor tuburilor electronice din primele generatii se poate vedea in figura de jos (Fig.2).

Fig 1.

Fig 2.

Info Electronica 4

30


Descoperirea triodei (denumita in acele vremuri „Audion”) si obtinerea patentului, 1906, apartine americanu-lui Lee De Forest (1873-1961) Fig.3 (pa-tent Fig.4)

Tipuri de tuburi electronice:

- diode- triode- pentode- heptodeetc.

Dupa descoperirea tranzistorului bi-polar (1947) si penetrarea acestuia pe piata, tubul a inceput sa fie inlocuite in aproape toate aplicatiile. (ca referin-ta..primul radiou tranzistorizat a apa-rut in anul 1954.)

Motivele au fost dimensiunea, con-sumul de energie si robustetea. Se mai utilizeaza tuburi unde sunt cerute pu-teri mari de radiofrecventa ( KW si zeci de KW).

Racirea coponentelor semiconduc-toare este inca o problema la puteri ri-dicate.

Aspectul unor tuburi de putere se poate vedea in figura de jos (Fig.5, Fig.6).

Principiul de functionare al unei trio-de este usor de inteles.

Scurt.. :In tub miscara electronilor (generati

prin incalzirea filamentului) are loc in vid de la catod spre anod si este con-

trolata de tensiunea aplicata pe grila, aceasta fiind pozitionata intre anod si catod (Fig.7).

Adica.. :Catodul (C) care este acoperit cu

oxizi fiind incalzit de filament gene-reaza electroni. Acesti electroni sunt colectati de un electrod metalic ce in-conjoara catodul, si este denumit anod (A). Spatiul dintre catod si anod contine grila (G) care este sub forma de spira metalica. Fig 7


Info Electronica 4

31

Pentru a fi cat mai convingatori… am extras din cartile vremurilor… prezen-tarea functionarii tuburilor electronice facuta de personalitati in domeniu. In urmatorul numar a revistei va fi pre-zentat din cartea lui Tudor Tanasescu, fondator al facultatii de electrotehni-ca a Institutului Politehnic Bucuresti si membru corespondent al academiei R.P.R. Cartea poarta titlul:

” MANUAL DE TUBURI SI CIRCUITE ELECTRONICE (VOL.II)”

Continuare in nr. urmator ....

Adrian [email protected]

Info Electronica 4

32


Nascut la 1893 in Elvetia… Plautius Andronescu a pus bazele scolii roman-esti de electrotehnica. La Scoala Poli-tehnica Federala din Zurich obtine di-ploma de inginer electrician in 1918. Teza de doctorat o sustine in 1923, iar in 1925 este ales membru al Asociatiei Inginerilor Consilieri cu sediul in Bru-xel.

In 1925 revine in tara iar la initiativa profesorului Dimitrie Leonida preia Ca-tedra de electrotehnica a Scolii Politeh-nice din Timisoara.

A fost membru al Academiei de Sti-inte din Romania si membru corespon-dent al Federatiei Internationale a in-ginerilor.

Avand posibilitatea de a prezenta din cursurile profesorului Plautius Andro-nescu “BAZELE TEORETICE ALE ELEC-TROTEHNICEI”, anii 1954 (Institutul Politehnic Timisoara), vrem sa punem la dispozitie acest material deosebit de valoros…de care au avut parte multi studenti ai perioadei.

Bazele teoretice ale Electrotehnicei (1)


Info Electronica 4

33

Info Electronica 4

34



Info Electronica 4

35

Info Electronica 4

36


(Continuare in numarul urmator ...)


Info Electronica 4

37

Integratul BA01232 este un amplifi-cator de radiofrecventa, constituit din GaAs, pentru telefoane mobile.

Generalitati.Datorita miniaturizarii sitemelor W-CDMA (Wideband Code Division

Multiple Access -este un protocol uti-lizat in a treia generatie de transmisii wireless.) este necesara cresterea efi-cientei amplificatorului de transmisie, care consuma cel mai mult la momentul pornirii.

Mai mult, la sistemul W-CDMA, exista multe situatii cand se folosesc puteri de emisie mici, din acest motiv este im-portant si reducerea curentului rezidu-al (in gol).

Prin potrivirea circuitului si optimi-zarea structurii tranzistoarelor, este re-alizata o eficienta la nivelului superior de putere de 50% si un curent in gol de 35mA.

Caracteristici- La puteri ridicate se poate vorbi de

un randament de pana la 50%, ceea ce mareste viteza de raspuns a transmisi-ei.

- Dupa optimizarea circuitului ,struc-turii si marimea tranzistoarelor, se rea-lizeaza un randament la puteri ridicate de pana la 50 % si un cutent rezidual(in gol) de 35 mA.

- Capsula din rasina permite o sruc-

BA01232 (Mitsubishi Electric Semiconductor)

tura mai compacta. Capacul sclasic din metal este inlocuit cu o capsula din ra-sina , circuitele din cadrul lui sunt mini-aturizate si un layout optimizat pentru permiterea unui amplificator GaAs HBT si a unui circuit de diminuarea dispor-siunilor, totul intr-o capsula de 0.02cc (4x4x1.2 mm).

Este ideal ca amplificator de putere pentru transmisii la sisteme mobile de telefonie W-CDMA

autor:Infoelectronica [email protected]

Info Electronica 4

38


Info Electronica 4revista.infoelectronica.ro/date_upload/revista/ie-revista-4.pdf · vechi timpuri...

Documents

Transcript of Info Electronica 4revista.infoelectronica.ro/date_upload/revista/ie-revista-4.pdf · vechi timpuri...