METODE DIDACTICE PENTRU DEWOLTAREA ABrLrrAlnoR DE ... didactice pentru dezvoltarea... · Creionul...
15
Dr. Elena-Laura BOLOTA METODE DIDACTICE PENTRU DEWOLTAREA ABrLrrAlnoR DE COMUNTCARE (Clasele V-X[) Casa Editorial6 Demiurg Iaqi * 2019
Transcript of METODE DIDACTICE PENTRU DEWOLTAREA ABrLrrAlnoR DE ... didactice pentru dezvoltarea... · Creionul...
Dr. Elena-Laura BOLOTA
METODE DIDACTICEPENTRU DEWOLTAREA
ABrLrrAlnoR DE COMUNTCARE(Clasele V-X[)
Casa Editorial6 DemiurgIaqi * 2019
7
9
;t
;l
CT,PRINS
Studiu introductiv (Prof. univ. dr. Mihaela Secrieru)Argument
Balonul mincinosCaracterizare la kilogramPune in balanld"
Jocul degetelorPercep opera cu toate simfurilePercep opera cu diferite parfi ale corpuluiGdndesc, simt, dau cu piciorul$tiu. Vreau s[ qtiu. Am inv[fatLanful amintirilorDiagrama VennPartea plin[ a paharuluiIniliala buclucagdBagajul pierdutCartoful fierbinte/ Broasca rdioas[Floarea/ Petal[ cu petal5Copacul dorinfelorPalmaTermeni dafi in avansMetoda prediclieiIntoarce pe toate parlileRebusulEvantaiul vorbitorCareulCreionul meu spunePaSi in actiuneExplozia stelardC6sufa fermecatdPil[riile gAnditoareMetoda cubuluiPiramida/ Metoda bulgdrelui de zdpadlProiectulMetoda RAI (R[spunde. Arunci. intreaUe;Creioanele la mijlocDisculia de tip panelMetoda 3-2-1Metoda acvariului
.20.0s).
nunicare: (clasele V-2019
11
15l82022242628303237394t43454951
535557596l63o5676972
IE 7477
798386899l939598
OR
Ciorchinele
Brainstormingul . ggHarta conceptualI 101Frisco fOgBlazonul personal ll0Trenuleful narativ ll2MdnuEa alba. Mdnuga neagrl n4Diagrama cauzelor qi efectelor 116Marioneta spune 1lgMetoda 6 13 I 5 (Brainwriting)Cutia cu surprizePdnza de p[ianjenSinelgScheletul de recenzie
$arpeleCaracleizare pe mufeEte,3 minute gi porneEteCatacterizate la metruJocul sforilorCandela prietenieiBele calde. Befe reciPretext cu ciocolatdMetoda Phillips 6/6Harta emofional[Ghiceqte regulaGrupul statuarTurul galerieiStana de piatr6Identitatea secretlSlculeful cu surprizeCe-ar fi dac6?Poveste pe doud sau mai multe vociInterviu in perechiInterviu in trei etape (tehnica IIO)In sens inversJocul'de rolDescoper[ prin intrebdriCatren
$irulUnul sti, trei circulSElimind samuraiul/ harachiri ..Identificd jokerulParfum cu poveste
t46t48
120122t24126128130132140143t44
164165167170172174176
186188192194
150151
153158160163
178180t82183
t84
Portofoliul
99101108110tt2tt4lt61181201221241261281301321401431441461481501511s315816016316416s167170172174
,.,'.*--..
Copacul cu fantomileClepsidra decideProcesul literarLimbajul corpuluiPloaia de ideiJurnalul dubluCaut[-i perecheaBingoJoc de creafie/joc de fanteziePredarea reciproclScaunul autoruluiFloare de lotus/ de nufirJoc de decizieSchimbd perechea
Refleclia zileiTehnica scenariilorSunt unic - foaia cu autografeDacS aE fi... ..Patru colluri ......Piatra funerardEvaluarea aleatorieMetoda qase de ce?Metoda problematiziriiHotlrdriRoata emoliilorPiramida povestirii.DiamantulMetoda mind-mapping ...Eseul de cinci minute .....AcrostihMemoratorulLectura periculoasIMomente de stea
Rlvaqul cu indiciiMesaje pe coroandOchelarii magiciJurnalisful cameleonMetoda cvintetuluiJurnalul reflexivDezbaterea academicdStudiu de caz
196197202231233245247248250)<',254255256257258260262264266268270274275276
280281283284288290292294296298300302303306309
277278279
176178180182183r84186188
192194 Mozaic (jigsaw puzzle)
Metoda horoscopuluiChestionar pentru depistarea tipului de inteligenllL .....Bibliografie .....
315324330
ielea inv[fdceilor s[i,ctia se poate ajunge lala un feedback pozitiv
efectiv prin lucrul cuinile cir,tii constituie ors1erii gi ii provoacl sI
r simboluri qi cu sensulmentarea unor metodemenului. Aqa a ap[rut:1" textul sauploaia deasaltului de informalii
lor didactice interesaterteresul elevilor, astfelsd-gi atingd pe deplin
Autoarea
BALONTJL MINCINOS
1. Descrierea metodei:in fala clasei, intr-un col1, va fi agdfat un
mdnunchi cu patru baloane umflate, de culoridiferite (verde, albastru, galben, roqu saunumerotate de la 1 la 4). Profesorul oferi elevilor ofigd cu rezumatul sau comentariul literar al ultimeiopere literare studiate, impirlit in patru fragmente,avdnd pe margine confurate cinci baloane cuaceleaEi culori ca cele ale baloanelor din fatd(eventual numere identice). unul dintre fragmente va confine o greqeald, iarelevii vor trebui s[ citeasc[ cele patru fragmente gi s[ identifice eroarea deconfinut. CAnd vor descoperi greEeala de confinut, vor sparge ,,balonulmincinos" aflat in fala clasei (care are aceeagi culoare sau acelaqi numdr cufragmentul greqit notat pe foaie) cu o scobitoare sau cu un ac. (vezi fiqa de maijos)
Varianta 1: Profesorul imparte clasa in patru grupe. Fiecare grup6 identificlin fragmentul din fiqd o eroare, la final trebuind s[ sparg[ balonul ,,mincinos"din m[nunchiul aflat ?n fala clasei. Jocul se incheie c6nd toate baloanele au fostsparte.
Varianta 2: Profesorul poate ag[!a penhu toate cele patru grupe cdte unmlnunchi diferit de baloane, profesorul pregltind in prealabil patru figediferite. Fiecare grup[ identificd o singurd eroare in intreaga fiq[.
Nivel de studiu: simnaziallliceal2. Nivelul de dificultate: u;or/ ICIgdig/ avansat3. Tipuri de lecfii la care poate fi aplicati: lecfie de predare-invdlarel
mixtd,lde fixare $i sistematizare/ de evaluare4.Momentul lecfiei: reactualizarea cuno$tinfelor asimilate anterior/
momentul aperceptiv/ desfr$urarea lecf,eil fixarea informaliilor/ asigurarearetenfiei qi a transferului;
5. Resurse temporale: 6 minute6. Tipul de inteligenfi cireia i se adreseazi: verbal-lingvistic5/ corporal-
kinestezicd, logico-matematicS" vizual5. auditiv4 intrapersonald, interpersonal[.7. Mijloace didactice necesare: 4 baloane de diferite culori, sfoard (pentru
a prinde baloanele la capat qi apoi intr-un coll al tablei), banda adeziv|(pentrua lipi sfoara de la baloane pe tabld). scobitori fuentru ca elevii sd spargdbaloanele cand au identificat eroarea sau a5a-numittil balon mincinos), fiqa de
It
lucru color (listata ?n minimum 4 exemplare). Aceasta este impdrfiti pe patrurdnduri, a cdte doud coloane, in prima coloand fiind desenate cele 4 tipuri debaloane legate de o sfoard qi prinse de tabli.
8. Tipul de metodi didactici: metod[ tradifionald,lmodeml9. Forme de organizare a clasei: frontalLl individual[/ pe grupe/ in
perechi/ mixtd;10. Avantaje:/ Este o metodl foarte apreciatd" de elevi care ii incit[ la a descoperi
balonul mincinos;/ Fiind pulinuzitati de cadrele didactice, elevii rdspund foarte bine la noua
provocare;
'/ Nu este o metod[ cronofag[, putAnd fi utiliat[ foarte bine al[turi de altemetode la leclia de fixare Ei sistematizarel rccapihrlare, diversific6nd metodelede lucru alese;
11. Dezavantaje:,/ Necesitd o pregdtire prealabild a materialelor necesare;./ Necesitd un numdr relativ mare de mijloace didatice;,/ Este o metod[ care nu le cultivd elevilor abilitatea de comunicare, ci
mai mult pe cea vintal5,L2. Aplicabilitate
Varianta IFi;a de lucru: Tudor Arghezi, Testament - clasa a XII-a/ Perioada
interbelicd sau modernist[ - recapitulare - clasa a XII-a;Se prinde in fala clasei un mdnunchi format din patru baloane de diferite
culori (albastru, verde, rogu, galben). Elevii clasei vor primi pe fiqe uncomentariu literar cu opera studiat[, imparfit[ in fragmente. Fiecare fragmentva sta in dreptul unui balon colorat. Unul dintre fragmente va conline ogregeald, iar elevii clasei vor trebui s[ o identifice, pentru a putea sparge cu oscobitoare ,,balonul mincinos" aflat in fatra clasei, care are aceeaqi culoare cufragmentul greqit aflat in dreptul balonului colorat.
BALONULALBASTRU
ADRARE. Poezia Testament este aSezatd, indeschiderea volumului de debut al poetului Cuvinte potrivite(1927) qi are valoarea unei arte poetice (ars poetica),concentrAnd ideile estetice ale autorului, conceplia desprepoe\ artd, poezie.
TEMA o reprezintl rolul creatorului gi al operei sale, inevoluJia generajiilor gi in purificarea lumii.
STRUCTURA. Poezia este structuratd, pe 5 strofe, curimd imperecheati qi cu o misurl a versurilor de 1 1 silabe,fapt care aratd elementul de modernitate.
t2
este imp[rliti pe patruN€nate cele 4 tipuri de
moderndr-iduall/ pe erupe/ in
i incita la a descoperi
rtmd foarte bine la noua
rarte bine al[turi de altediversificdnd metodele
:cesare;
atice;:ea de comunicare, ci
na a XII-a/ Perioadal:rtru baloane de diferiter-or primi pe fiqe unrente. Fiecare fragmentagmente va conline oItnr a putea sparge cu o'are aceeasi culoare cu
ent este aSezatd" intdui Cuvinte potrivitenetice (ars poetica),ului, concepfia despre
;lui gi al operei sale, in,lrrmii.turatd pe 5 strofe, cuersurilor de 11 silabe,urte.
TITLUL sugereazd ci poetul igi las[ opera urmagilor,a$a cum Sfin{ii P[rinti ne-au ldsat textele sacre, sugerdndideea de renaqtere literarl.
ELEMENTE DE COMPOZTIE Cuv6ntul cheie altexfului este carte, vdzutl ca a treaptd in marea trecereuniversal[, un moment al progresului omenirii, fiecarepoet fiind un model de inspiralie qi inv[{6tur[ pentru cel ceva ufina dup[ el. Fiul, care poate fi t6narul in general sauviitorul poet, trebuie sd valorifice astfel experien{atrecutului ,,$i care tdndr, si le urci te-agteaptl, Cafiea mea-i, fiule, o treapt[". Acesta este gi un indemn pentru lecfurl,fdr[ de care nu se poate inainta.
BALONULVERDE
In strofa a II-a, cattea devine ,,hrisor,rrl vostru celdintdi". Hrisovul, fiind o carte de vise, devine metafor[pentru literatur[, aceasta din urm[ reprezentdnd piatra detemelie a evolufiei spirituale a unui popor. Aceast6 ideeface trimitere la curentul gdndirist, la care a aderat qiArghezi, qi care accentrrcazd tocmai aceastd rela{iecreqtinism-cultur[. Ideea leg[turii poetului cu strdmoqiieste exprimatd in metafora osemintelor ,,vdrsate" insufletul acestuia, intr-o contopire fbr[ sfArqit. Poetul devineun liant intre inaintagi qi urmagi, legdturd ce trebuie mereupdstrat[ pentru a evolua, e asemeni unui lan{ din care nupoate lipsi nici o verigl.
BALONULRO$U
In strofa a III-a se face trecerea de la munca fizicd,la ceaintelectuald sau de la formele tradiJionale la cele moderne,poetul fiind reprezentantul genera{iilor ridicate de la {ard.Fiind o poezie cu accente sociale, versurile ei se vor nagtedin graiul neqlefuit, primitiv ,,cu indemnuri pentru vite",limbajul popular devenind sursd de inspirafie, transfiguratacum in ,,cuvinte potrivite", o metaford a crealiei. in versul,,qi leag[ne urmaqilor st[pdni", apare o metaford prin carese reia ideea anterioari. Opera unui poet devine model,sursi de inspiralie pentru poetul urma$. in versul alzecelea, din strofa pe care o discutdm, este enun{at[,,estetica ftumosului" pe care o va inaugura insuqi poetul:,,Fdcui din zdrenle muguri qi coroane", qi care inseamn[transfigurarea urdtului tn frumos, adic[ in poezie,,,zdrenfele", cuvintele urAte, pot deveni materie prim5.
1i
BALONULGALBEN
ultima strofr, poetul iqi sintetizeazd. opinia asupraviitoarei sale creatii. Alcdfuiti din,,slova de foc", metaforlpentru talent, har poetic qi ,,slova fruirtd", metaford pentrumegtequg, trude, cartea este darul pe care robul, adicdautorul ii oferd,,domnului", adicd, cititorului, urmaqului.
PARTICULARITATI ALE STILULU POEZIATestament relevi metafore indrdznele, unice gi o viziuneoriginalS asupra urAtului, tot un element simbolist. Aparcuvinte din diferite sfere semantice: din limbajul popular:rdpi, brdnci, cdpdtdi, pldvani, vite;limbq religios: hrisov,Dumnezeu, icoane; din cdmpul semantic al firrmosului:frumusele, miere, dulcea, u{ure, muguri, coroane,. dinsfera semanticd a urAtului: zdrenle, muguri, ocard, venin,noroi; a trudei: potrivite, frdmdntate, am ivit, am iscat; alcdrlii: carte, hrisov, condei, candeld, cuvinte, slovd.
R[spuns: estetica fiumosului - gregealS aflatd,in balonul rosu.
Varianta 2Fi;a de lucru: Monologul argumentatiy- clasa aIX-a;Cinci elevi stau in cerc pe scaune, fiecare primind cAte un balon. Primul
dintre ei iEi argumenteazd rdspunsul in fala clasei plecand de la o temi datd(eventual extras[ dintr-un bol cu diferite bile{ele pe care sunt notate temele),respectdnd structura argumentlrii. Pe m[surd ce eler,ul rosteEte c0te o afirmafiebine argumentatd, ceilalli elevi umfld balonul dacd sunt de acord cu celemenlionate sau dezumflS balonul dacd dezaprob[ cele afirmate de acesta,considerAndu-le ,,mincinoase". Rolul este apoi preluat de un alt elev.
Teme de disculie pot fi:- Bdtaia este rupt[ din Rai;- Profesorul trebuie s[ fie mai degrabd sever decAt indulgent;- Un om care a furat 1 leu trebuie sb primeascd aceeaEi pedeaps[ ca cel
care a furat 100.000 de dolari?;- Rezultatele bune la invS!5tur[ se datoreazd in mare parte implicdrii
p[rinlilor in viafa propriilor copii?;- E mai uqor in via
:tueazd opinia asupra;lova de foc", metafotdfrtl", metaford pentrupe care robul, adicd
ititorului, urmagului.STILULUI Poezia
:1e, unice qi o viziune:ment simbolist. Apardin limbajul popular:
imbaj religios: hrisov,mantic al frumosului:nuguri, coroane; dinmuguri, ocard, venin,z. am ivit, am iscat; al. cuvinte, slovd.
onul rogu.
a;
I cdte un balon. Primulcdnd de la o temd datdre sunt notate temele),rostegte cdte o afirmafiesunt de acord cu cele:le afirmate de acesta,de un alt elev.
t indulgent;rceeagi pedeapsd ca cel
mare parte implicirii
gul copiilor?
CARACTERIZARE LA KILOGRAM/;; Tl9?A ,',, "^';;on;NrARru cu GREUTATEfo* NOUA __,. -v,'r,
-!--!{.*g"#-_l?)a!w;;ry*a*'
1. Descrierea metodei:Metoda ajutd, la personalizarea comentariului
literar, prin utilizarea num[rului de kilograme alelevilor pentru un scop didactic.
Fie se utrhzeazd. num[rul de kilograme ca unintreg, elevii avdnd de realizat un comentariuscris cu atdtearAnduri/ cuvinte cdt indicd acul dela cdntar, fie pentru zeci se va enumera un aspect,iar pentru unitdfi un alt aspect, conform cerinfelorde pe fiEa de lucru.
Ea este util[, intruc6t presupune mi;care prindeplasarea din bancb pAn[ in fafa clasei, unde inprealabil profesorul a aqezat doud cAntare pentrua afla cdte kilograme are fiecare elev, dar qipentru faptul c[ elevul va fi motivat sd se incadreze in limitele impuse depropriul sdu corp.
2. Nivel de studiu: gimnaziallliceal3. Nivelul de dificultate: uqor/ me1!!q/ avansat4. Tipuri de lecfii la care poate fi aplicati: leclie de predare-invifare/
mixt6/ de fixare gi sistematizarel de evaluare5. Momentul lectiei: reacttalizarea cunoqtinfelor asimilate anterior/
momentul aperceptiv/ desfr$urarea lecfeil fixarea informafiilor/ asiqurarearetenliei si a transferului:
6. Resurse temporale: intre 5 minute qi 30 minute, in funcfie dedificultatea cerinfei;
7. Tipul de inteligenti cireia i se adreseazi: verbal-linsvisticS/ corporal-kinestezic[, logico-matematicd,,vizaali, auditiv4 intrapersonald, interpersonald.
8. Mijloace didactice necesare: Doui cintare aqezateinffia clasei;9. Tipul de metodl didactici: metodi traditionald/ modernd10. Forme de organizare a clasei: frontali/ individual[/ pe grupe/ in
perechi/ mixt6;11. Avantaje:/ Personahzarca comentariului literar conform unor limite impuse de
propriul corp;/ Deplasarea din b[nci, care ajuti eleml sd facd mi;care;/ Atractivitatea sporitA a intregii actirititi;/ Dezvoltarea abilit[tilor de comrmicare:
t Folositi in acest sens
l5
*frr
/ Crearcaunui climat favorabil ?nv[![rii;r' rmplicarea activr a intregii clase in realizareasarcinii de rucru;12.Dezavantaje:/ O oarecare dezordine creatd;/ Tratarea cu neseriozitate aactivitAlii de cf,tre unii elevi;,/ Consum de timp in momentul in care elevii circuld prin clas[;{ Apai[ia eventualelor ironii la adresa unor elevi cu un numdr mai mare
de kilograme;/ Raportarea negativ[ a unor elevi la propria greutate;13. Aplicabilitate
Varianta IFi;d de lucru: temd pentru acasd - orice operd literard- clasele IX-XII;COMENTARIU ...CU GREUTATE
cdntarili-vil in funclie de greutatea voastri, realiza\ica temb pentru acasd,la finalul studierii textului literar, un eseu despre opera datd, care si aibiatiten r6nduri cfft indicd numirul de kilograme. Vefi respecta cerinfele dinfiqa rezumativ[. in clas[, vd ve]i autoevalua, veli face schimb cu colegul debancd pentru o evaluare reciprocS, iar la final, profesorul va observaobiectivitatea qi corectitudinea de care ali dat dovad[.
Yarianta2Fi;d de lucru: momentul aperceptiv - orice leclie ce presupune
caracterrzarea de personaj - clasele V-XII;CARACTERIZARE.. . LA KILOGRAMElevii clasei sunt intrebafi dacd gtiu cate kilograme au. cei care nu qtiu se
vor cAntdri in fafa clasei, pe un cdntar adus in prealabil de c6tre profesor. infunclie de greutatea lor, vor nota in caiete atdtea calitl4i personale cAt indicdcifra zecilor ;i atatea defecte cdt indici cifra unitrgilor (ex: zIJ: 45 kg;4 calit5ilr;5 defecte) Timp de lucru: 5 minute;
KeZ (zecl\ U (unit[ti)Calit6ti Defecte
16
ilcinii de lucru;
nii elevi;;uld prin clasd;i cu un numdr mai mare
ffate;
ari - clasele IX-XII;
f, ca teml pentru acas[,>era datA, care si aibl$ respecta cerinfele dinl schimb cu colegul deprofesorul va observa
lecgie ce presupune
: au- Cei care nu qtiu se
ril de cdtre profesor. ind$ personale cAt indicd
=x: ZIJ : 45 kg; 4 cahtdti;
-gtr-
Varianta 3Fi;d de lucru: Figurile de stil - clasa alX-a;cdntdrifi-vd! in funcfie de greutatea voastri, comentaF o figuxe de stil din
text, utilizdnd atdtea cuvinte cAt indic[ num[rul vostu de kilograme.
Varianta 4Fi;d de lucru: Pronumele - clasa a V-a:Realizali un schimb de replici care s[ confnd ortogramele studiate. Textul
vostrutrebuie s5 aibd atdteacuvinte cdte kilograme avef;. in acest scop, utilizaficdntarul adus in fafa clasei de cltre cadrul didactic.
Varianta 5
Fi;d de lucru; Pronumele/ Omonimele (omofonele) - clasa aY-a;Menlionafi atdteaperechi de ortograme cdtaindicat cdntarul atunci cdnd v-
afi c6ntdrit, imp[rfit la doi.
Varianta 6Fi;d de lucru - Textul argumentativ - clasa aX-a;Cdntdrili-vd! Realizali un eseu argumentativ care sd aib[ atdtearAnduri cit
indicl numdrul vostru de kilogrameimpfiitla2.
l7
A
PUNE ix n.tr,lxrA
l. Descrierea metodei:Metoda este util[ atunci c6nd elevii au de
argumentat un anumit punct de vedere. La inceput,profesorul precizeazd, temal ideea ce va fidezbdtutd, de preferat o problemd controversatdcare presupune p[reri contradictorii. Dup[ care,fiecare elev poate sd-gi exprime propria opinie cuprivire la aceasta, utilizdnd conectori specifici giargumente concludente. Pentru ca fiecareargument sd fie misurabil in mod vizibil, profesorul pune pe catedr[ o balanfiin miniaturi, de felul celor utilizate pentru cantdrirea bijuteriilor (vezifotografia aldturatd). Pentru fiecare argument pro argumentat in fala clasei,elevul va pune c6te o bobi!6 de fasole pe talerul din dreapta, iar cel care va optapentru argumente contra va pune cAte o bobife pe talerul din stdnga. Un elevpoate nota la tabl6,, pe scurt, ideile expuse, ce pot fi utilizate apoi pentrurealrzareain scris a unui text de tip argumentativ, catemd pentru acas[ (pentrua nu fi uitate argumentele discutate in clas[, elevii pot fotografia la finalul oreiideile de pe tablS ce vor stalabaza argumentbrii lor in scris).
2. Nivel de studiu: eimnaziaUliceal3. Nivelul de dificultate: uEor/ rngdlq/ avansat4. Tipuri de lecfii la care poate fi aplicatl: lecfie de predare-inv[larel
-jx!j,lde fixare $i sistematizare/ de evaluare
5. Momentul lec{iei: reacitalizarea cunoqtinlelor asimilate anterior/momentul aperceptiv/ desfbqurarea lecfiei/ fixarea informafiilor/ asigurarearetenliei qi a transferului;
6. Resurse temporale: 15 minute7. Tipul de inteligenfd cireia i se adreseazl: verbal-lingvisticd/ corporal-
kinestezicd, logico-matematicd,vizual5, auditivi, intrapersonald, interpersonali.8. Mijloace didactice necesare: un cdntar in miniaturd pentru bijuterii,
bobile de fasole, un bol cu diverse bilelele pe care sunt notate anumite subiectece vor fi discutate;
9. Tipul de metodi didactici: metodd tradigionald,lmodernl10. Forme de organizare a clasei: frontald/ individuald/ pe grupe/ ?n
perechi/ mixtS;11. Avantaje:,/ Dezvoltarea abilitililor de argumentare;,/ Implicarea activd a elevilor in actul didactic;,/ Crearea unui climat atractiv, ce poate motiva elevul s6 r[spund[;
l8
me pe catedr[ o balanldrirea bijuteriilor (vezirumentat in fala clasei,
+ta, iar cel care va optarul din stAnga. Un elevfi utilizate apoi pentrund pentru acas[ (pentrulotografia la finalul oreiscris).
lie de predare-invdfare/
lor asimilate anterior/rformagii lor/ asi gurarea
ral-linwisticd/ corporal-nonal5, interpersonal[.niaturf, pentru bijuterii,notate anumite subiecte
[# modern[liridualS/ pe grupe/ in
'/ Argumentele expuse de elevi devin m[surabile;12. Dezavantaje:,/ Neimplicarea futuror elevilor;'/ Tratarea cu superficialitate a activitigii de cdtre unii elevi;,/ Neglijarea aspectului general, tn detrimentul celui particular;13. Aplicabilitate
Varianta IFi;d de^lucrz: Monologul argumentativ- clasa a IX-a;PTINE IN BALANTAActivitate frontald. Argumentali, oral, punctul vostru de vedere. La fiecare
argument pro rostit in fala clasei, aqezali cdte o bobifa de fasole pe talerul dindreapta a balanfei (balan
JOCUL DEGETELOR
1. Descrierea metodei:Metoda presupune prezentarea unui aspect din figa de
lucru din doud perspective diferite. pentru ca aceste opiniiargumentative diferite sd devind vizibile, se vor utilizamarionetele pentru degete. De pild6, rezumarea unuifragment (sau argumentul pro) va fi frcutd de c6tre unelev, migcdnd degeful ardtdtor pe care este o marionetd dedeget, iar comentarea acestuia (eventual, argumentulcontra) va fi fEcutd de c[tre acelaqi elev, miqcind degetulmic sau degetul mare pe care este o altd marionet[ de deget,decdt prima.
2. Nivel de studiu: grmnaziallliceal3. Nivelul de dificultate: qor/ mgdiq/ avansat4. Tipuri de lecfii la care poate fi apricati: leclie de predare-?nvifare/
mixt[/ de fixare $i sistematizare/ de evaluare5. Momentul lecfiei: rcactsalizarea cunoqtinfelor asimilate anterior/
momentul aperceptiv/ desfdsurarea lecfiei/ fixarea informafiilor/ asigurarearetenJiei qi a transferului;
6. Resurse temporale: 10 minute7. Tipul de inteligenfl clreia i se adreseaz5: verbal-linevisticA/ corporal-
kinestezicd, logico-matematic[, vizuald., auditivi, intrapersonali, interperso"un8. Mijloace didactice necesare: minimum douf, marionete de degete (ce
pot fi confeclionate din degetele de la m[nuqi- pentru corp, nasturi pentru ochi,afd ro;ie cusut[ - pentru buze,ldnd" penku impletit, de diverse culori - pentrupdr), fiqa de lucru sau un bol cu bilelele pe care sunt notate diverse terne dediscufie ce trebuie abordate din mai multe puncte de vedere;
9. Tipul de metodi didactici: metod[ tradilronald,lmodernd10. Forme de organizare a clasei: frontald/ individuald/ pe grupe/ in
perechi/ mixt6;11. Avantaje:,/ Dezvoltareaabilitalilor de argumentare;,/ Implicarea activdin actul didactic.'/ criareaunui climat atractiv,ce poat" motiva elevul sd rdspund[;,/ Argumentele expuse de cdtre elevi devin m[surabile;12. Dezavantaje:,/ Neimplicarea tuturor elevilor;,/ Tratareacu superficialitate a activit[fli de c6tre unii elevi;,/ Neglijarea aspectului general in detrimentul celui particular;
avAnd un alt chip
20
